Sunteți pe pagina 1din 4

INGINER.

ECONOMICA – AN 2

TEHNOLOGII AGRICOLE

Grâul

Importanta

Graul este cea mai importanta planta cultivate, cu cea mai mare raspandire
pe glob, cultivat in peste 100 de tari si constituie o sursa comerciala de prim rang.
Importanta graului este data de :
 compozitia chimica a boabelor si raportul dintre hidrantii de
carbon si proteine, in raport cu cerintele organismului uman ;
 plasticitatea ecologica ridicata, fiind cultivat in zone cu climate
diferite (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de
stepa ), pe diferite tipuri de sol ca nivel de fertilitate ;
 posibilitatea de mecanizare integrala a culturii si de obtinere a
unor productii ieftine ;
 posibilitatea de pastrare, de transport si depozitare fara sa se
altereze.
Utilizarile graului sunt multiple si variate. Boabele se folosesc pentru o
gama de produse de morarit din care se fabrica un sortiment bogat de produse de
panificatie, paste fainoase, produse de patiserie si biscuiterie care constituie
alimente de baza pentru 35-55 % din populatia globului, asigura 50-55 % din
caloriile consumate in lumea intreaga, impreuna cu celelalte cereale cultivate.
Pentru prelucrarea boabelor de grau este creata o intreaga industrie avand in
linii mari urmatoarea succesiune :
industria conditionarii si pastrarii ;
 industria moraritului ;
 industria panificatiei ;
 alte industrii ( amidon, gluten alimentar, alcool alimentar,
glucoza, bioetanol, nutreturi, combinate, etc.).
In urma procesarii graului in morile de mare capacitate rezulta cantitati mari
de tarate, care constituie un furaj concentrat valoros ( bogat in proteine, lipide si
saruri minerale ) si germeni cu continut ridicat in vitamine, care constituie o
polivitamina naturala dar si lipide cu utilizari in cosmetologie.

1
Paiele ramase dupa recoltare se pot folosi pentru fabricarea celulozei, furaj
de volum sau asternut pentru diverse categorii de animale, ingrasamant organic
dupa o perioada de compostare sau incorporate ca atare in sol, dupa recoltare, iar
prin brichetare se pot folosi ca combustibil.
Importanta agronomica este data de :
 mecanizare integrala a culturii ;
 eliberarea devreme a terenului si posibilitatea efectuarii
araturilor de vara, fiind o buna premergatoare pentru
majoritatea culturilor ;
 dupa soiurile timpurii, permite amplasarea unor culturi
succesive in anumite zone.

Raspandire, Suprafete, Productii

Datorita plasticitatii ecologice, graul este cultivat pe toate continentele, intre


65° latitudine nordica in Norvegia si 45° latitudine sudica in Argentina si de la
nivelul marii pana la 3500 m in Ecuador.
Graul se cultiva in lume pe circa 230 milioane hectare, cu mici fluctuatii in
timp ( 224 mil. Ha in 1998, 208 mil. Ha in 2003).
Productia mondiala de grau a atins 609 mil. tone in 1998 si 557,3 mil. tone
in 2003, din care 85 – 103 mil. tone constituie obiect de comert in fiecare an.
Productia medie mondiala in ultimii ani a fost 2530 – 2677 kg boabe/ha.

Repartitia suprafetei cu grau si a productiei mondiale de grau

Continentul Suprafata Productia Productia


(mii ha) medie globala
(kg/ha) (mii tone)
Pe glob 208.133 2677 557.308
Asia 94.679 2615 247.645
Europa 51.221 3036 155.497
America de 32.483 2775 90.150
Nord
Tarile fostei 43364 2127 92.222
URSS
Oceania 12.509 1952 24.418
Africa 8.228 2324 19.124
America de 9.012 2271 20.473
Sud

Situatia culturii graului in tarile crae cultiva peste 1 milion hectare cu grau

Tara Suprafata Productia Productia


cultivata medie globala
(mii ha) (kg/ha) (mii tone)
Algeria 2.400 825 1908

2
Maroc 2701 1228 3316
Egipt 984 6357 6225
Canada 10971 1940 21.280
SUA 19689 2706 53.278
Argentina 7108 2493 17.730
Brazilia 1702 1881 3203
Afganistan 2125 1320 2.800
China 24.399 3823 93.500
India 24.963 1742 68.458
Iran 6000 1250 7.500
Pakistan 8.125 2333 18.955
Turcia 8.600 1861 16.000
Bulgaria 1249 3042 3.800
Franta 4.779 6632 31.695
Germania 2.900 7893 22.889
Italia 2305 2822 6503
Anglia 1630 7077 11.570
Polonia 2627 3576 9.393
Romania 2500 3044 7730
Ungaria 1204 4293 5176
Australia 12526 1818 23.760
Kazahstan 10827 1192 12910
Federatia 20920 2241 46.871
Rusa
Ucraina 6.880 3101 21.333

Marii producatori sunt in acelasi timp si exportatori de grau. In anul  2001,


marii exoprtatori au fost : SUA 25,2 mil. tone, Canada 9,5 mil. tone, Australia 8,6
mil. tone si Argentina 8,2 mil. tone.
Marii importatori sunt : Brazilia, Egipt, Japonia, Iran, Algeria si Mexic.
Tarile UE sunt mari producatoare de grau ( 103,8 mil. tone in anul 2001 ), dar
exporta anual numai 16 mil tone datorita restrictiilor impuse prin acordurile cu
SUA.
In Romania, suprafetele cultivate cu grau au cunoscut modificari putin
importante.

Originea graului

Pe baza descoperirilor arheologice facute in decursul timpului s-a


confirmat ca originea graului este in Orientul Apropriat, iar vechimea sa este
de cca 11 mii ani, asa cum precizeaza botanistii si geneticii de la institutul
Weizman ( Israel ) si de la Universitatea Missouri ( SUA ), pedescoperirilor
mai recente.

3
Recoltarea graului

Cel  mai potrivit moment de recoltare la grau este la maturitatea deplina,


cand umiditatea boabelor a ajuns la 14-15 %. In acest moment combinele de
recoltare lucreaza fara pierderi de boabe in resturile vegetale, % redus de
boabe sparte, curatirea boabelor se poate regla fara dificultate, boabele se pot
depozita in conditii bune, fara sa fie necesare interventii pentru uscare.
Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje : presa de balotat
pentru furaje, persa de balotat cilindrica si masina de adunat si capitat, in
functie de destinatie.
Ulterior paiele sunt transportate pentru a fi folosite ca asternut sau furaj
pentru animale, materie prima in industria celulozei sau ca materie pentru
compostori.
Mijloacele mecanice performante sunt echipate cu dispozitive de tocare a
paielor si imprastiere pe sol pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu
recoltatul. Prin lucrarile ulterioare ale solului se face incorporarea fara
dificultate.
Arderea paielor si a miristii dupa recoltarea graului sunt interzise prin
lege, aceasta solutie se accepta in cazul solelor infestate cu diversi agenti
patogeni sau daunatori numai cu autorizatie de la Organele judetene pentru
protectia mediului.

S-ar putea să vă placă și