Cultura Plantelor de Camp

Suport de curs pentru cultura
plantelor
Cfpdr
Pagin 1
CUPRINS
CEREALE...................................................................................................................................3
Tehnologii de cultivare a grului de toamn...............................................................................5
Tehnologii de cutivare a orzului............................................................................................10
Tehnologii de cutivare a ovzului.............................................................................................13
Tehnologii de cutivare a florii oarelui......................................................................................15
Tehnologii de cutivare a ra!i"ei colza........................................................................................1#
Tehnologii de cutivare a !orum$ului.........................................................................................%0
Tehnologia de cutivare a feclei de zahr..................................................................................%&
Tehnologia de cutivare a cartofului...........................................................................................%#
C'LT'RA ()ECLE* +E ,A-.R..........................................................................................35
TE-/0L01*A +E C'LT'R. A L'CER/E*......................................................................32
TE-/0L01*A +E C'LT'R. A 3'4TAR'L'*................................................................&%
TE-/0L01*A +E C'LT'R. A LE5./6*CE*..................................................................&&
TE-/0L01*A +E C'LT'R. A C0R*A/+R'L'*............................................................&7
Cfpdr
Pagin 2
CEREALE
1. IMPORTANTA , PARTICULARITATI MORFOLOGICE SI IOLOGICE ALE CEREALELOR
+in gru!a cerealelor fac !arte 8 graul9 ecara9 triticale9 orzul 9 ovazul9 !orum$ul9 orgul9 meiul i orezul.
Cerealele contituie o gru!a fitotehnica de !lante ce a!artin familiei gramineae i care !rezinta !entru hrana
oamenilor i animalelor cea mai mare im!ortanta9 ocu!and !e glo$ cele mai mari u!rafete dintre toate !lantele de
cultura9 re!ectiv de a!ro:imativ 5%; din u!rafata ara$ila a lumii. *n tara noatra cerealele ocu!a <9%= <95 mil.
-ectare 9 ceea ce re!rezinta <%9<5; din u!rafata ara$ila.
!. IOLOGIE
)ructul cerealelor ete o cario!a > fruct ucat indehicent? la care e !ot ditinge !ericar!ul 9 teta9
endo!ermul9 em$rionul.
@ericar!ul > inveliul fructului? ete format din &=5 traturi de cellule i !rovine din !eretii ovalului.
Teta >inveliul emintei? !rovine din !eretii ovulei.
Endo!ermul ete !artea cea mai dezvoltata a $oa$alor de cereale i re!rezinta !ete #0; din greutatea $o$ului.
Ete format din celule mari 9 $ogate in amidon.
Em$rionul e gaete la !artea inferioara a $o$ului i ete alcatuit din mugura >genula?9 tul!inita>!igela? i
radicela.
". CRESTEREA SI #E$%OLTAREA
*n ciclul de cretere i dezvoltare a cerealelor e diting doua eta!e ucceive 8 vegetativa i generativa
Eta!ei vegetative ii core!unde germinatia9 formarea radacinilor i infratirea.
Eta!a generativa ince!e cu momentul alungirii tul!inei i continua !e toata !erioada formarii tul!inei>faza de
im!aiere? !recum i in fazele urmatoare de in!icare9 formarea $o$ului i maturare.

&. GERMINAREA
Aoa$ele de cereale a$or$ !entru germinare o cantitate de a!a echivalenta cu 50; din greutatea lor.
+in !unct de vedere al tem!eraturii minime de germinatie cerealele !ot fi im!artite in doua gru!e 8
= cereale la care tem!eratura minima de germinare ete de 1=3
0
C> grau9 ecara9 orz i ovaz.?
= cereale la care tem!eratura minima de germinare ete de cel !utin #
0
C> !orum$9 mei9 org9 orez?
Tem!eratura o!tima !entru toate cerealele e incadreaza in limita a 1#= %5
0
C
*n conditii o!time de germinatie cand cerintele fata de o:igen 9 tem!eratura9 umiditate unt inde!linite9 raarirea
cerealelor are loc in &=5 zile.
@rimele care e dezvolta unt radacinile em$rionare A!oi l Bla u!rafata a!are muguraul.
@rimele radacini care e formeaza in tim!ul germinatiei !oarta denumirea de radacini em$rionare i numarul lor
difera de la o !ecie la alta atfel 8 3=5 grau9 3 ovaz 9 & ecara9 5=# org9 1 !orum$9 1= mei9 1= orez
'. INFRATIREA
La curt tim! de la raarire creterea in lungime a tul!initei cerealelor inceteaza 9 iar in ol a!roa!e de u!rafata
e formeaza nodul de infratire. +in aceta !ornec latari noi numiti frati9 iar faza de vegetatie e numete *nfratire. @e
langa acetea din nudul de infratire e formeaza numeroae radacini denumite coronare. Acetea unt faciculate9
viguroae9 mult mai lungi i a$undent ramificate. *n nutritia cerealelor radacinile coronare au rolul !re!onderent.
*n nodul de infratire e acumuleaza cantitati mari de u$tante nutritive care la cerealele de toamna Coaca un rol
deoe$it de im!ortant !entru rezitenta lor la tem!eraturi cazute.
Cfpdr
Pagin 3
@rin nodul de infratire !lantele e !ot regenera formandu=e noi latari. Latarii care e formeaza din nodul de
infratire dau natere la alte noduri din care !ornec noi frati i noi radacini coronare. Atfel la o !lanta e formeaza frati
de ordinul 1=%=3 etc. Ca!acitatea de infratire ete determinata de numarul de frati !e care !oate a=i formeze o !lanta.
+intre cerealele de toamna cea mai mare ca!acitate de infratire e intalnete la ecara urmata de orz i grau.
Au!ra ca!acitatii de infratire actioneaza !ozitiv tem!eratura9 lumina9 umiditatea9 marimea emintei9 !atiul de
nutritie9 maurile fitotehnice core!unzatoare. *nfratirea decurge in cele mai $une conditii la tem!eratura de #=1%
0
C
A!licatia ingraamintelor azotate !rimavara tim!uriu= la orzul i graul de toamna care au ieit la$e din iarna=
aigura dezvoltarea mai multor frati9 deci un numar de !ice mai multe.
(. FORMAREA PAIULUI
Ete faza de vegetatie care e evidentiaza !rin alungirea tul!inei. @entru trecerea de la faza de infratire la faza de
alungire a !aiului cerealelor de toamna tre$uie a !arcurga mai intai tadiul de vernalizare> ierovizare? adica a !arcurga
15=50 zile in conditii de tem!eraturi cazute de 1=10
0
C. )ara !arcurgerea tadiului de erovizare cerealele de toamna nu
!ot trece din faza de infratire in faza de formare a tul!inei.
Tul!ina cu internodiile foarte curte e formeaza inca din toamna B in curul lunilor fe$ruarie= martie lungimea
!icului in faza em$rionara de!aete lungimea tuturor internodiilor.
Alungirea tul!inei la cereale e face !rin creterea fiecarui internod in !arte. Creterea tul!inei ince!e cu
alungirea !rimului internod $azal. )ata de celelalte internodii 9 internodul $azal ete cel mai curt i cel mai u$tire9 ina
cu elemente mecanice $ine dezvoltate9 fa!t cei confera o rezitenta mai mare decat al celorlalte internodii. Lungimea
internodiilor crete de la $aza !re varf9 iar cel mai lung ete cel ce !oarta inflorecenta. *nternodiile la grau9 ecara9 orz9
ovaz9 orez unt li!ite de maduva !e toata lungimea lor B iar la !orum$9 mei9 org internodiile unt !line cu maduva !e
toata lungimea lor.
/odul tul!inii cerealelor ete intotdeauna !lin9 in el regaindu=e facicolele li$ere lemnoae intr=un fel e retea.
+eau!ra fiecarui nod e gaete zona de cretere a internodului ce urmeaza.
+urata fazei de formare a !aiului la cereale ete determinata de factori 8 genetici9 tem!eratura 9 umiditate9
lumina9 nutritie.
@e maura alungirii tul!inei de la fiecare nod e formeaza frunzele. Ele unt di!ue alternativ i unt formate
din teaca i lim$.
Teaca frunzei !leaca de la nod i inconCoara internodul a!roa!e !e toata lungimea lui. Teaca frunzei u!erioare
!roteCeaza !e langa internod i inflorecenta in cur de formare.
Lim$ul frunzei ete lanceolat cu nervurile !aralele. +eci la locul unde ince!e diferentierea lim$ului de teaca la
unele cereale e gaec doua !relungiri mai mult au mai !utin dezvoltate denumite urechiue> !inteni?. 0rzul are
urechiuele mai dezvoltate decat graul i ecara9 iar la ovaz acetea li!ec.
). INSPICAREA
Concomitent cu formarea !aiului u$ !rotectia inveliului de frunze create i inflorecenta formandu=e tre!tat
rahiul.9 elementele !iculetelor i elementele florale. *nnainte de a!aritie teaca ultimei frunze ete mai voluminoaa
avand a!ectul de $urduf din cauza inflorecentei !e care o !roteCeaza numindu=e faza de $urduf. La curt tim! du!a
faza de $urduf inflorecenta iee afara din teaca ultimei frunze. A!are deci !icul > !aniculul? re!rezentind faza de
in!icare.
'n !ic ete format dintr=o a:a cu mai multe egmente denumit rahi. Locul in care e intilnec doua egmente
!oarta numele de calcai >genunchi?. La fiecare calcai de rahi unt !rine !iculetele9 unul au mai multe im$racate la
$aza lor de doua formatiuni numite glume. 'n !iculet cu!rinde una au mai multe flori9 iar elementele ce alcatuiec
!iculetul e deoe$ec intre ele in functie de !ecie9 varietate i oi.
@aniculul e deoe$ete de !ic !rintr=o a:a mai lunga com!ua din noduri i internoduri9 de la fiecare nod
!ornind ramificatii de diferite lungimi B !e acete ramificatii unt !rine !iculetele
*. #ESC+I#EREA F LORILOR
*nflorirea la cereale e !oate !roduce in acelai tim! cu a!aritia !icului > orz?9 la cateva zile du!a aceea
>grau? au du!a un interval mai mare >ecara?.
Cfpdr
Pagin 4
*nflorirea ince!e de la miCloc !re cele doua e:tremitati la !ic au din !artea u!erioara !re $aza i de la varful
ramificatiei !re a:a.
,. FORMAREA OULUI
+u!a fecundare ince!e imediat formarea i creterea $o$ului. Aceta aCunge la maturitate in functie de
tem!eratura i umiditate in %&=&5 zile de la fecundare9 !erioada in care $o$ul acumuleaza cantitati mari de amidon9
!roteine i alte u$tante.
*n !erioada de cretere a $o$ului e !ot ditinge trei faze 8
= maturitatea verde au in la!te
= maturitatea gal$ene au in !arga
= maturitatea de!lina
*n faza maturitatii verde > in la!te? $o$ul ete umflat9 de culoare verzuie9 iar !ran intre doua degete laa a
curga un lichid la!to. Continutul na! al $o$ului ete mai mare de 50; . Em$rionul are formate toate !artile care il
com!un numai ca acetea nu au atinDdimeniunile normale i continua a creaca. )runzele de la $aza !lantei i !artea
inferioara a tul!inei unt ingal$enite.
*n faza maturitatii gal$ene >in !arga? $oa$ele contin o cantitate mai mica de a!a de a!ro:imativ 30; din
volumul lor 9 iar volumul lor a!ro!iindu=e de cel normal. Ao$ul e !oate tra!unge cu unghia i !oate fi framantat intre
degete ca ceara. Em$rionul aCunge la dimeniuni normale. @lanta ete gal$ena cu e:ce!tia nodurilor u!erioare care unt
verzui. *ntregul lan !rezinta a!ectul de gal$en.
)aza de maturitate de!lina E$oa$ele contin 15=1<; a!a unt tari i nu mai !ot fi tra!une cu unghia. @lantele
unt ucate in intregime 9 iar frunzele $azale $runificate.
1-. CA#EREA CEREALELOR
Ete unul dintre cele mai daunatoare fenomene care e !oate manifeta in tim!ul vegetatiei !lantelor. Cerealele
cazute dau !roductii mult mai mici 9 unt atacate de diferite $oli i daunatori9 !roduc $oa$e de calitate la$a calitativ.
)actorii care determina caderea cerealelor 8 intenitatea redua a luminii9 a$undenta nutritiei a !lantelor cu azot9
denitatea !rea mare la emanat.
Rezitenta la cadere ete aigurata de factori ereditari i e !oate mari i !rin mauri fitotehnice ca ta$ilirea
unei denitati o!time 9 aigurarea unui ra!ort echili$rat /@F9 foloirea unor u$tante. >e:8 clorura de clor?.
TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A GRAULUI #E TOAMNA
1.I.portanta
1raul ete una dintre cele mai im!ortante cereale care ocu!a cele mai mari u!rafete !e glo$. Ea i variatele
!rodue care e o$tin din faina de grau contituie hrana de $aza !entru o mare !arte a !o!ulatiei glo$ului 9 35=&0;.
*m!ortanta !rezinta i fa!tul ca $oa$nele ale !ot fi !atrate tim! indelungat.
Aoa$ele de grau e intre$uinteaza in hrana animalelor !rezentand in com!aratie cu $oa$ele de !orum$ mai
multe avantaCe intre care continutul mai ridicat in u$tante !roteice i o !roductie com!arativa cu a !orum$ului dar cu
un cot mai cazut.
Contituie o !lanta !remergatoare e:celenta !entru culturile de !rimavara >ra!ita? i !lantele furazere de toamna.
!.S/ste.at/ca s/ so/ur/
1raul a!artine ordinului graminali9 familia 1raminee.
1raul comun>Triticum etivum ((@ vulgare?ete !ecia cea mai ra!andita !e glo$ ocu!and 20; din graul
cultivat. Aoa$ele lui unt foloite in !ecial !entru fa$ricarea !ainii. Are forme de toamna i !rimavara i cu!rinde un
numar foarte mare de ouiri.
1raul durum>Triticum turgidum? la care $oa$ele e intre$uinteaza !entru !re!ararea !atelor fainoae.
Cfpdr
Pagin 5
".So/ur/
@otentialul de !roductie al oiurilor de grau care e cultiva in tara noatra e ridica la 2=10 Gintale la hectar.
+in !unct de vedere fitotehnic unui oi i e cere !e langa ca!acitate mare de !roductie rezitenta la cadere9
rezitenta la iernare9 rezitenta la itavire>eceta?9la e:ce de umiditate9 rezitenta la $oli foliare9 valoare nutritiva i
tehnologica ridicata.
(oiurile de grau de toamna i zonarea lor in Romania B
= in ud 8)undulea &>) &?9 )lamura #5>)l #5?9 +ro!ia9 Lovrin 3&>L3&?9 Ra!id 0
= zona colinara din ud8Al$ota9 Trivale9 (imnic9)&B
= in vet8 L3&9 L&19 )l#59 )&9 +elia9 Ale:9 +ro!iaB
= in Tranilvania8Ariean9 A!ullum9 Tranilvania 19 Turda #1>T#1?9 )&9 T25B
= centrul i udul 3oldovei8)l #59 +ro!ia91a$riela9 3oldova #39 )&9 Ale:B
= in nordul moldovei 8 Aniveral9 (uceava #&>(uc #&?9 T #19 Ariean.
@ariticularitatile diferitelor oiuri de grau>!erioada de vegetatie9 rezitenta la iernare9eceta i $oli foliare9
rugini9 fainare9 e!torioza9 fuzarioza? contituie elemente de $aza !entru ta$ilirea tructuri oiurilor dintr=o zona au
alta de cultura. (oiurile de grau durum e e:tind !e olurile (udului 3unteniei i 0lteniei9 in zona litoralului i in
cam!ia de vet.
&. Part/cular/tat/le 1/olo2/ce ale 2raulu/
(emintele de grau germineaza in !rocent ridicat numai du!a !arcurgerea re!auului eminal care in conditii i la
oiurile din tara noatra au o durata de &0=<5 zile.
@rin emanarea unui grau care nu i=a !arcur re!auul eminal rezulta un lan care raare neuniform i cu
denitate redua de la care e o$tin !roductii mici.
@roceul de germinatie ince!e cu a$or$tia a!ei in !rocent &0=&5; din greutatea $o$ului ucat la aer care
conduce in curt tim! la marirea volumului emintelor.
Acceul a!ei i al o:igenului la tem!eraturi mai mari de un grad celiu> o!time %%=%50 C determina activizarea
enzimelor care in mediul a!o tranforma u$tantele de rezerva com!le:e> adica amidon9 graimi9 !roteine? in
u$tante cu molecule mici care unt diriCate !re mugura i radacina. *nce! a a!ara mai intai la u!rafata olului
tul!inita !roteCata de colio!til din al carui varf ince! a e formeze frunzele adevarate.
/umarul de radacini em$rionare la grau ete 3=5. Radacinile em$rionare aigura !ractic trecerea graului !ete
!erioada lunga de iarna. Rezitenta !ronuntata a graului de !anina din toamna9 iarna i !rimavara foarte tim!uriu in anii
ecetoi din zona de ud i ud=et a tarii tre$uie atri$uita in e:cluivitate radacinilor em$rionare.
La 10=1% zile de la raarire creterea in lungime inceteaza9 iar in ol a!roa!a de u!rafata e formeaza nodul de
infratire9 din aceta !ornec latarii noi numiti frati.
Ceea ce o$inuit e numete nod de infratire re!rezinta in realitate mai multe noduri foarte tran a!ro!iate intre
ele. Au!ra ca!acitatii de infratire actioneaza !ozitiv marimea $o$ului care e eamana9 e!oca mai tim!urie de emanat9
regimul de nutritie al !lantelor9 !atiul de nutritie.
Rezitenta graului de toamna la tem!eraturi mici din iarna ete cu atat mai mare cu cat la intrarea in iarna
!lantele contin o cantitate mai mare de zaharuri i u$tante !roteice i o cantitate mai mica de a!a.
'. Rotat/a
1raul de toamna !rezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi 8
= !onderea inemnata a !eciei in tructura culturilor de cam! B
= cerinte deoe$ite fata de !regatirea olului i fata de e!oca de emanat B
= eni$ilitatea mare a culturilor la im$uruienare9 la toate categoriile de $uruieni B
= ca!acitatea redua de valorificare a fertilitatii naturale a olului datorita itemului radicular la$ dezvoltat B
= eni$ilitate la un numar mare de $oli foliare.
)ata de acete multi!le cerinte !lanta !remergatoare !entru grau tre$uie a inde!lineaca unele conditii 8
= a eli$ereze terenul cat mai devreme B
Cfpdr
Pagin 6
= a lae terenul curat de $uruieni9 cu inuiri chimice i fizice im$unatatite9 cu un continut mare in u$tante
organice i nutritive.
Cele mai $une !remergatoare !entru graul de toamna unt leguminoaele !entru $oa$e i furaC> mazare9
$orceag9 faole9 oia?9 ra!ita de toamna9 coriandrul9 mutarul9 macul9 inul9 cane!a9 cartofii de vara= toamna9 fecla9
!orum$ul9 floarea oarelui. 0rice cultura cu recoltare tim!urie cu e:ce!tia cerealelor !aioae tre$uie luate in coniderare
ca !remergatoare !entru graul de toamna. Culturile tarzii cele mai im!ortante ca !remergatoare !entru grau unt
!orum$ul i floarea oarelui.
@orum$ul !entru $oa$e ete in general o !remergatoare mediocra !entru grau deoarece in general laa olul
arac in a!a i cu returi vegetale. +ei mult tim! floarea oarelui a fot ocotita o !remergatoare rea !entru grau
ultimele cercetari dovedec contrariul 8
= eli$ereaza terenul inaintea !orum$ului9
= il laa mai curat de $uruieni9
= olul e !regatete mai $ine decat du!a !orum$9
= nu ufera de $oli comune graului.
(unt neindicate ca !remergatoare orzul9 or$ul i iar$a de (udan >!entru ca laa olul arac in a!a?9 lucerna i
monocultura mai mare de % ani.
(. Fert/l/tatea
@entru 100 Gg $oa$e !lu !roductia core!unzatoare de !aie9 graul e:trage din ol intre %93=393 Fg azot B 191=19#
Fg fofor B 192= 39# Fg !otaiu.
Conumul relativ mic de u$tante nutritive nu e coreleaza ina cu cerintele redue fata de a!licarea
ingraamintelor.
Insu3/c/enta a4otulu/ e manifeta !rin reducerea numarului de frati9 reducerea u!rafetei de aimilatie9 de$ilitarea
!lantelor9 reducerea rezitentei la iernare9 e reduce numarul de flori fertile in !ic i continutul $oa$elor in u$tante
!roteice.
E5cesul de a4ot determina creterea u!rafetelor foliare9 reducerea aimilatiei9 intarzierea vegetatiei9 e:!unerea
!lantelor la cadere9 reduce rezitenta la iernare9 marete eni$ilitatea la $oli9 reduce rezitenta la eceta9 reduce
ca!acitatea de fructificare a !lantelor.
Insu3/c/enta 3os3orulu/ incetinete creterea !lantelor de grau9 reduce maa de radacini i intarzie maturitatea.
E5cesul de 3os3or determina creterea in $oa$ele de grau a continutului de fofor i a amidonului in detrimentul
u$tantelor !roteice.
Insu3/c/enta potas/ulu/ e manifeta !rin ingal$enirea !ecifica> o!areala? a lim$ului frunzei in !artea u!erioara i
!e margini. 3ai tarziu !lanta H la$ete I i devine !i!ernicita.
Cantitatea de ingraaminte ce e utilizeaza in cultura graului tre$uie ta$ilita in functie de 8 oiul cultivat9 ti!ul de
ol9 !lanta !remergatoare9 umiditatea olului.
*n functie de !lanta !remergatoare dozele de ingraaminte e ta$ilec diferentiat atfel 8
= du!a leguminoae dozele unt mai mici B
= du!a !raitoare cu 30=&0;.
Calculul do4e/ opt/.e econo./ce 6
+/ FgJ -aK %5 R!= /= /gL /!r in care
#N= doza de azot
!' E conumul !ecific de azot la o tona $oa$eB
Rps= recolta !lanificata in tone la hectar
Ns= a!ortul olului in azot care e a!ro:imeaza intre %0 FgJ-a !e olurile arace i <0FgJ -a !e olurile
fertile> corect e a!reciaza du!a indicele de azot?
N2= a!ortul ingraamintelor organice in azot> % FgJtona dat direct9 1FgJtona a!licat !lantei !remergatoare9 095 FgJ
tona a!licat culturii ante!remergatoare?
Npr= corectia fata de !lanta !remergatoare> mai !utin cu 30 FgJ-a du!a leguminoae9 mai !utin cu %0 FgJ-a du!a
$orceag i trifoi9 0 FgJ-a du!a floarea oarelui fertilizata echili$rat9 %0=%5 FgJ-a du!a !remergatoare tarzii
nefertilizate cu azot.
Cfpdr
Pagin 7
+oza de azot calculata e maCoreaza cu 15=%0FgJ -a daca graul ete neinfratit in !rimavara au decaltat !e
tim!ul iernii.
+! K 1%R!K = +g in care 8
#p= doza de fofor in FgJ-a
1!= conumul !ecific de fofor la o tona de $oa$e
Rp= rotatia !lanificata
#2= a!ortul in ingraaminte organice
*n general graul valorifica eficient doze de fofor cu!rine intre %0=<0 FgJ-a. *ngraamintele fofatice e
incor!oreaza la cultura graului de toamna numai u$ aratura de $aza la nivelul unde e dezvolta la itemul radicular au
!e aratura i e incor!oreaza cu dicul inainte de emanat.
*n zonele de te!a i ilvote!a unde !e tim!ul toamnei i iernii !reci!itatiile unt redue i !e oluri $runi=
rocate du!a !lanta !remergatoare cu recoltare tarzie> floarea oarelui9 !orum$9 fecla9 cartof9 oia? e adminitreaza la
!regatirea !atului adminitrativ intre M i %J3 din +/ avuta in vedere. La de!rimavarare > ince!and cu luna fe$ruarie i
in curul lunii martie? e adminitreaza diferenta de doza !lanificata.
). Lucrar/le solulu/
@entru grau e efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura9 ti!ul de ol dar mai cu eama fata de !lanta
!remergatoare.
A. +u!a !remergatoare care e recolteaza tim!uriu aratura de vara tre$uie cra!ata cu gra!a telata !entru a e
nivela olul in co!ul reducerii de evacuare a a!ei i maruntirii $ulgarilor inca umezi. @e tim!ul verii aratura
tre$uie mentinuta curata de $uruieni !rin lucrari cu gra!a cu colti regla$ili> 1CR? !entru ca olul arat mai ale
in urma !loi e im$uruieneaza.-otarator in realizarea de !roductii mari la grau nu ete adancimea araturii
!remordial ci tim!ul cand e e:ecuta i calitatea aceteia.*n !reaCma emanatului aratura e lucreaza cu gra!a cu
dicuri in agregat cu 1CR iar in ziua emanatului imediat inaintea maini de emanat e e:ecuta o cultivatie
totala cu com$inatorul care aigura cele mai $une conditii !entru germinarea emintelor i raarirea !lantelor.
A. +u!a !remergatoare care e recolteaza tarziu lucrari olului com!orta dificultati in !rimul rand din cauza
returilor vegetale9 dar mai cu eama din cauza unei cantitati redue de a!a in ol in momentul recoltarii i din
cauza tim!ului curt ce ta la di!ozitie !ana la emanat. *n acet caz du!a eli$erarea terenului e efectueaza
aratura cu !lugul in agregat9 cu gra!a telata la adancime mai mare au mai mica in functie de umiditate9
urmandu=e ina incor!orarea in ol a tuturor returilor vegetale. +aca ete necear inainte de arat olul e
lucreaza cu gra!a cu dicuri !er!endicular !e directia randurilor !lantelor !remergatoare !entru maruntirea
returilor vegetale de la u!rafata. *nainte de emanat aratura e lucreaza din nou cu gra!a cu dicuri in agregat
cu 1CR. +aca nu unt returi vegetale in ziua emanatului !atul germinativ e !oate lucra cu com$inatorul.
*n unele toamne in zonele de te!a i ilvote!a vremea ete foarte ecetoaa9 !amantul !e u!rafata culturii cu
!remergatoare tarzii nu e !oate ara fara coaterea unor $ulgari mari9 ucati care nu e mai !ot !arge cu gra!a cu
dicuri. *namantarea graului intr=o aemenea aratura ete o greeala. +eo$icei in acet caz e recurge la mo$ilizarea
olului !e o adancime de 1%=15 cm utilizand o gra!a cu dicuri grea in agregat cu un tractor de !utere mai mare9 du!a
care e fac doua dicuiri cu gra!a cu dicuri o$inuita.3ai recent au fot ela$orate i au ince!ut a fie !ue in a!licare i
metode de lucru a olului minime9 dar care cer o !erfectionalizare a mecanizarii ca !rinci!ala conditie !entru a!licarea
acetui item.
*. Sa.anta s/ se.anatul
(amanta de grau !entru emanat tre$uie a a!artina oiului recomandat in zona i a inde!lineaca toate conditiile
unei !lante riguroae. +e calitatea emintei !entru emanat de!inde denitatea culturilor la raarire9 infratire i vegetatia
!lantelor.
(amanta tre$uie a faca !arte din categoria $iologica 8 $aza 9 elita9 *=19 au cel mult *=% cu !uritate $iologica
229#;B 2295;B 22;B !uritate fizica 2#;9 22;9 ca!acitate de germinare !ete 22;.
@entru !reintam!inarea atacului de $oli i daunatori emintele de grau e trateaza o$ligatoriu inainte de emanat
cu diferite u$tante funcicide au inecto=funcicide.
Cfpdr
Pagin 8
+in eminte netratate a!are ricul o$tinerii unei recolte cu !uternic grad de atac9 recolta care !ractic nu e mai
!oate valorifica.
(emanatul graului de toamna tre$uie a incea!a cand tem!eratura medie a aerului ete de 13=15 oC i a e
termine cand tem!eratura cade la #=2 0 C.
*naite de a intra in iarna !lanta de grau tre$uie a vegeteze tim! &0=50 zile la tem!eraturi medii zilnice mai mari
de 5;C. @entru a !utea rezita !ete iarna la actiunea conditiilor nefavora$ile !lantelor tre$uie a formeze doi trei frati9
i a acumuleze in nodul de infratire cantitati mari de zaharuri i a=i dezvolte !uternic radacinile em$rionare.
Rezitenta graului emanat mai tarziu la iernare e reduce u$tantial din cauza ne!arcurgerii de catre !lanta a
!roceului de calire9 a inradacinarii la$e 9 a neformarii nodului de infratire.
@entru realizarea denitatii o!time tre$uie avut in vedere numarul de $oa$e germina$ile care e eamana !e
metru !atrat9 numar care ar tre$ui a aigure cel !utin <00 de !ice !e metrul !atrat. 0 !roductie medie !e !ic de 1 g
rezulta <00 tone la hectar. +enitatea de <00 !ice !rodue e !oate realiza aigurand la emanat &00=<00 $oa$e
germina$ile !e metrul !atrat.
Cantitatea de amanta la hectar 8
NK + 3 3 AJ @ 1 O 100
N= necearul de amanta la hectar
+= denitatea !e care o ta$ilim de emanat> in functie de irigat?
33A= maa unei $oa$e
@= !uritatea
1= ca!acitatea de germinatie
*n tara noatra =a generalizat ditanta intre randuri 1%95 cm. (e !ot laa carari de la emanat care !rezinta
urmatoarele avantaCe8
= e intra in cultura cu tractorul numai !e carari fara a e ditruga !lantele
= nu mai ete neceara Calonarea
= e aigura o ditri$uire uniforma a u$tantelor
= intinderea ari!ilor de irigat !a carari
@rin aceata !roductia de emanat e inregitreaza o !ierdere de u!rafata de &=5; care ete com!enata de
!roductia mai mare de !e randurile de !e langa carari.
Adancimea de emanat in conditii o!time nu tre$uie a de!aeaca &=5 cm
,. Lucrar/le de /n2r/7/re
)recvent cantitatea de a!a !e care emintele de grau o au la di!ozitie in ol ete inuficienta !entru raarire i
im!une tavalugirea emanaturii cu tavalugul inelar care aigura o raarire de !ete 20;. +aca olul din Curul emintei
ete !rea ucat lucrarea ete daunatoare intrucat !rin indearea olului nivelul a!ei la eminte e !oate ridica numai !ana
la nivelul critic al germinatiei ituatie in care unele eminte mucegaiec.
+ecaltarea >dezradacinarea ? !lantelor la ieirea din iarna datorita inghetului i dezghetului re!etat duce la
ru!erea radacinilor i la dezgolirea nodului de infratire i e !revine !rin tavalugirea emanaturilor cu tavalugul
neted> cand olul ete zvantat?.
@e teritoriul tarii noatre crec in cultura de grau diferite !ecii de $uruieni care fara com$atere !roduc !agu$e
cu!rine intre 10=%0; i chiar <0=#0; din recolta.
3etoda cea mai eficace a com$aterii de $uruieni din cultura de grau ete com$aterea integrata. Rolul cel mai
im!ortant in acet item il au aolamentul i lucrarile olului. Com$aterea directa in cultura graului e face in !rezent
cu ier$icide im!le au com$inate.*n !rezent in tara noatra unt larg utilizate in com$aterea $uruienilor in cultura de
grau ier$icide !e $aza de %9&+ i cele !e $aza de 3C@A> in !ecial dicote:ul?. Tratamentul !e $aza cu ier$icidul cu %9&
+ i 3C@A ince!e cand tem!eratura aerului ete de #=10 0 C cu tendinta de cretere in ziua ince!erii tratamentului.
1raul nu ete afectat de acete ier$icide !ana la ince!utul formarii celui de=al doilea internod9 iar $uruienile au cea mai
mare eni$ilitate la acete ir$icide in faza de rozeta.
1raul reactioneaza !ozitiv la a!a de irigat aducand !oruri de !roductie de %0=%5 ;. Cea mai eficienta udare a
graului ete coniderata udarea de raarire. +e cele mai multe ori in !rimavara e a!lica graului de toamna o ingura
Cfpdr
Pagin 9
udare i numai in anii foarte ecetoi e adminitreaza i o a doua udare9 dar momentul adminitrarii ei nu tre$uie a
de!aeaca faza de $urduf !entru ae evita a!aritia $olilor !icului i caderea !lantelor.
Tratamentul im!otriva $olilor ce e intaleaza !e tul!ini9 !ice9 frunze conduce la im!ortante !oruri de
!roductie #00=1100 FgJ-a. Cu !rimul tratament realizat in faza de infratire e limiteaza o erie de $oli ca 8 fainarea9
ruginile9 $olile coletului. Al doilea tratament in faza de $urduf limiteaza atacul la fainare9 rugina9 e!torioza. Al treilea
tratament care e adminitreaza la a!aritia !icului care limiteaza atacul la fuzarioza i inegrire. (u$tantele foloite in
tim!ul vegetatiei unt itematice i e utilizeaza ingure au in ametec>Alto9 AaPleton9 Tilt9 Alert9etc.?
1-.RECOLTAREA
Contituie un !roce com!le: care e cere a e efctua in cel mai curt tim! i fara !ierderi. La recoltare e
!ractica doua metode 8 recoltarea directa i recoltarea divizata.
Recoltarea directa e efectueaza cu com$ina i e cere a fi inde!linite urmatoarele conditii 8
= lanul a fie in faza de coacere de!lina B
= cultura a fie cat mai !utin im$urienata B
= !lantele a nu fie cazute B
= vremea a fie calda i inorita.
*n zonele ucate durata o!tima de recoltare a graului ete de 5=< zile 9iar in cele mai umede de <=# zile.
Cultivarea in orice e:!loatatie agricola a doua trei oiuri de grau cu diferenta in durata de vegetatie favorizeaza
ca fiecare lan de grau a fie recoltat in faza o!tima. *ndicii de calitate ai o!eratiei de recoltare a graului cu com$ina care
e urmarec !e !arcurul recoltarii e refera la !ierderile de $oa$a9 gradul de !argere al $oa$elor i !uritatea $oa$elor.
Recoltarea divizata a!are in general ca neceara in zonele mai umede9 in anii !loioi9 in culturile im$uruienate
au cu coacere neuniforma. *n aemenea ituatie graul e recolteaza in doua faze9 metoda contand in ecerarea !lantelor
in faza de coacere in !arga cu vindroverul la inaltimea de %0=%5 cm de la u!rafata olului i raman u!endate !e
mirite in $razda continua !ana la umiditatea $oa$elor de 1&; tim! de 7=10 zile du!a care e treiera cu com$ina
echi!ata cu ridicatori de $razda.
TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A OR$ULUI

1. IMPORTANTA
(e cultiva in !rimul rand !entru $oa$ele ale care e intre$uinteaza !e cara larga in furaCarea animalelor i in
indutria $erii. @aiele e intre$uinteaza in hrana animalelor. (e cultiva i !entru furaC verde9 fie in cultura !ura9 fie
aociat cu o leguminoaa>$orceag?.
!. SISTEMATICA SI SOIURI
0rzul cu!rinde trei varietati9 dar im!ortante !entru fitotehnie unt numai doua.
A.Or4ul8+ordu. 9ul2are= con9ar/etatea +e5ast/c:on !rezinta orzurile cu < i & randuri de $oa$e.
. Or4ul ; +ordu. 9ul2are= con9ar/etatea #/st/c:on are de la fiecare calcai de rahi tot trei !iculete ina
fertil ete numai !iculetul din miCloc9 iar celelalte unt nefertile. +atorita acetui fa!t la aceata convarietate e
formeaza in !ic numai doua randuri de $oa$e.
*n tara noatra e afla in cultura orz din am$ele varietati 8 orzul comun i orzoaica.
0rzul comun e cultiva in co! furaCer !e cand orzoaica e:cluiv in co!ul indutrializarii !entru $ere.
+in oiurile de orz amintim 8
= oiul de orz de toamna > orz comun? 3iraC9 @roductiv9 @recoce9 Adi9 +ana9 3adalin9
= din oiul orzoaica 8 5ictoria9 Laura.
". COMPO$ITIA C+IMICA
Ra!ortul la u$tanta ucata $oa$ele de orz contin 8 <0=<5; hidranti de car$on9 295; =11; !roteina $ruta9 %=3;
graimi9 &=7; celuloza9 %=3; cenua.
Cfpdr
Pagin 10
Aoa$ele orzului comun contin o cantitate mai mare de celuloza datorita !levelor care im$raca $o$ul cu o
cantitate mai mica de graimi.
@ro!ortia de u$tanta !roteica in $o$ul de orz ete !ozitiv influientata i de ingraamintele chimice cu azot au
de fertilitatea olului.
@entru hrana animalelor ete de dorit ca $oa$ele de orz a contina o cantitate cat mai mare de u$tante !roteice.
*n chim$ continutul ridicat in u$tante !roteice cade e:tractia $erei 9 micorand atfel !roceul de fa$ricatie. Cel mai
$un orz !entru $ere ete cel ce contine 2=11; !roteina i <0=70; amidon din u$tanta ucata.
&. PARTICULARITATI IOLOGICE
@lantula em$rionului de orz in tim!ul !roceului de germinatie tra$ate !e u$ !alee toata lungimea
$o$ului> germinatie $i!olara?.La germinatie orzul formeaza 5=# radacini em$rionare.
(itemul radicular al !lantatiilor de orz ete mai !utin dezvoltat decat la celelalte cereale !aioae.
*n chim$ ca!acitatea de infratire a !lantatiilor de orz ete mai mare decat la grau9 ecara au ovaz i contituie
o inuire de !roductie de cea mai mare im!ortanta.
'n rol deoe$it in acumularea u$tantelor din $o$ul de orz ca i la grau revine frunzei tindard din care !ete
20; din u$tantele !e care le !roduce e de!oziteaza in $o$.+in cae de a doua frunza aCung in $o$ numai circa 5%;
din imilatele !e care le !roduce. A!licarea unor tro!iri e:traradiculare cu ingraaminte !relungete durata frunzelor
tindard cu influente !ozitive au!ra influientei creterii $o$ului> ingraaminte foliare?. Aoa$ele de orz au o lungime de
#=1% mm9 groime de %=5mm9 33AK %3=5# g9 3-K 5#=75 Fg.
Tem!eratura minima ceruta de orz !entru !arcurgerea ciclului de vegetatie unt in Cur de &
o
C in mai9 10=11
o
C in
iunie9 1&
0
C=in iulie9 1%
o
C in augut9 7
o
C in e!tem$rie. *n !erioada de coacere orzul neceita tem!eraturi medii zilnice
minime de 10
o
C. *n conditiile tarii noatre orzul de toamna aCunge la maturitate cu 7=10 zile inaintea graului de toamna.
Tem!eratura minima de germinare a orzului ete de 1=%
o
C9 iar raarirea in conditii o!time are loc la tem!eraturi de 15=
%0
o
C. @entru raarire unt neceare 110=130
o
C. @entru intrega !erioada de vegetatie orzul de toamna neceita 1700=
%100
o
C. +intre cerealele de toamna orzul are cea mai la$a rezitenta la tem!eraturi cazute9 !ana la =10
o
C9 =1%
o
C9
ma:im =15
o
C i mai ale cand tem!eratura cade $ruc inainte de infratire i de !erioada de calire.
@e intrega !erioada de vegetatie9 in cazul in care nivelul de a!rovizionare cu a!a ete o!tim9 orzul are un
conum mediu de &#0=500 mm re!artizat atfel 8 #0=100 mm in toamna9 100 mm !e !erioada de iarna i 300mm
!rimavara.
)ata de ol orzul are cerinte ridicate din cauza itemului radicular mai la$ dezvoltat i la ca!acitate redua de
valorificare a com!uilor mai greu olu$ili. Aigura !roductii ridicate !e olurile !ermea$ile9 cu te:tura miClocie9
lutonii!oae i nii!olutoae. ,ona foarte favora$ila orzului i orzoaicei de toamna e intinde in cam!ia din vetul tarii9
in cam!ia din udul 0lteniei i 3unteniei9 in Aaragan i udul +o$rogei9 nord=etul 3oldovei intre (iret i @rut. *n
zonele de ud9 ud=et i in nord=et e intalnec detul de frecvent toamne ecetoae cand conditiile de emanat i
raarire a orzului unt !utin favora$ile. ,ona favora$ila e e:tinde de=a lungul zonelor din vetul i udul 3oldovei9
zona de centru i ud 9 !recum i in Cam!ia Tranalvaniei i !e aluviunile 3ureului9 Tarnavelor i (omeului. ,ona
!utin favora$ila cu!rinde cea mai mare !arte din Tranilvania9 u!rafete intine din drea!ta (iretuli i zona olurilor
!odzolite din Cam!iei Romane.
'. ROTATIA
Are cerinte ridicate din cauza ca el ete mai !utin rutic decat graul.
a?. )oarte $une !remergatoare 8 mazarea9 ra!ita de toamna 9 inul !entru fi$ra9 $orceag vara i !rimavara9 faolea9
!lante care e recolteaza tim!uriu.
$?. Aune !remergatoare 8 floarea oarelui9 trifoi9 cartoful tim!uriu9 oia.
c?. 3iClocii !remergatoare 8 !orum$ul emi=tim!uriu9 cartoful emi=tim!uriu9 ovazul9 fecla de zahar recoltata
devreme.
d?. /ecore!unzatoare !remergatoare 8 !orum$ tardiv9 oia9 tarzie9 fecla de zahar recoltata du!a 10 octom$rie.
@entru orzoaica de toamna e e:ce!teaza mazarea9 oia9 faolea9 ca !remergatoare deoarece =ar o$tine $oa$e in
continut mare de u$tante !roteice.
Cfpdr
Pagin 11
(. FERTILI$AREA
Conumul de u$tante nutritive la orz ete analog ca la grau. @entru 100 Gg $oa$e !lu !roductia
core!unzatoare de !aie9 graul e:trage din ol intre %93=393 Fg azot B 191=19# Fg fofor B 192= 39# Fg !otaiu.
A!licarea ingraamintelor in cultura orzului tine eama de urmatoarele reguli 8
= foloirea numai a ingraamintelor uor olu$ile
= ingraamintele cu !otaiu i fofor tre$uie a!licate numai la aratura de $aza
= azotul !entru orzul de toamna e a!lica fractionat 8
o !arte inainte de emanat
retul !rimavara foarte tim!uriu inainte de reluarea vegetatiei
La oiurile de orz de toamna care manifeta o rezitenta cazuta la cadere i $oli foliare orientativ e
adminitreaza 20=100 Fg /J-a u$tanta activa.
). LUCRARILE SOLULUI
@entru orz e efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura9 ti!ul de ol dar mai cu eama fata de !lanta
!remergatoare.
A.+u!a !remergatoare care e recolteaza tim!uriu aratura de vara tre$uie cra!ata cu gra!a telata !entru a e
nivela olul in co!ul reducerii de evacuare a a!ei i maruntirii $ulgarilor inca umezi. @e tim!ul verii aratura tre$uie
mentinuta curata de $uruieni !rin lucrari cu gra!a cu colti regla$ili> 1CR? !entru ca olul arat mai ale in urma !loi e
im$uruieneaza.-otarator in realizarea de !roductii mari la grau nu ete adancimea araturii !remordial ci tim!ul cand e
e:ecuta i calitatea aceteia.*n !reaCma emanatului aratura e lucreaza cu gra!a cu dicuri in agregat cu 1CR iar in ziua
emanatului imediat inaintea maini de emanat e e:ecuta o cultivatie totala cu com$inatorul care aigura cele mai
$une conditii !entru germinarea emintelor i raarirea !lantelor.
A.+u!a !remergatoare care e recolteaza tarziu lucrari olului com!orta dificultati in !rimul rand din cauza
returilor vegetale9 dar mai cu eama din cauza unei cantitati redue de a!a in ol in momentul recoltarii i din cauza
tim!ului curt ce ta la di!ozitie !ana la emanat. *n acet caz du!a eli$erarea terenului e efectueaza aratura cu !lugul
in agregat9 cu gra!a telata la adancime mai mare au mai mica in functie de umiditate9 urmandu=e ina incor!orarea in
ol a tuturor returilor vegetale. +aca ete necear inainte de arat olul e lucreaza cu gra!a cu dicuri !er!endicular !e
directia randurilor !lantelor !remergatoare !entru maruntirea returilor vegetale de la u!rafata. *nainte de emanat
aratura e lucreaza din nou cu gra!a cu dicuri in agregat cu 1CR. +aca nu unt returi vegetale in ziua emanatului
!atul germinativ e !oate lucra cu com$inatorul.
*n unele toamne in zonele de te!a i ilvote!a vremea ete foarte ecetoaa9 !amantul !e u!rafata culturii cu
!remergatoare tarzii nu e !oate ara fara coaterea unor $ulgari mari9 ucati care nu e mai !ot !arge cu gra!a cu
dicuri. *namantarea graului intr=o aemenea aratura ete o greeala. +eo$icei in acet caz e recurge la mo$ilizarea
olului !e o adancime de 1%=15 cm utilizand o gra!a cu dicuri grea in agregat cu un tractor de !utere mai mare9 du!a
care e fac doua dicuiri cu gra!a cu dicuri o$inuita.3ai recent au fot ela$orate i au ince!ut a fie !ue in a!licare i
metode de lucru a olului minime9 dar care cer o !erfectionalizare a mecanizarii ca !rinci!ala conditie !entru a!licarea
acetui item.
*. SAMINTA SI SEMANATUL
(emintele de orz !entru emanat tre$uie a ai$a o !uritate minima de 27;9 ca!acitate de germinare minima
20;9 greutate mare a emintelor i tratate im!otriva Taciunului ,$urator i Taciunele *m$racat cu !roduul 5itava:K
%FgJ tona de amanta au Tiramita:K 3 FgJ tona de amanta
Epoca de se.anat e incadreaza !entru toate culturile orzului de toamna intre %0 e!tem$rie i 10 octom$rie.
(emanatul tim!uriu mai ale in toamnele calde i lungi ete deoe$it de daunator deoarece !lantele unt e:!ue din
toamna atacului de fainare9 afide i mute. *ntarzierea emanatului determina o reducere inemnata a denitatii !lantelor
i in conecinta micorarea !roductiei. @ierderile la orzul i orzoaica de toamna !rin emanat tim!uriu au tarziu !ot
varia intre <00=%000FgJ-a.
Cfpdr
Pagin 12
#ens/tatea de se.anat a orzului i orzoaicei e ta$ilete ca e !oate realiza in conditii o!time !rin foloirea de
$oa$e la germinat !e metrul=!atrat cu!rine intre &50=550 $oa$e.
#/stanta d/ntre randur/ cu cea mai mare ra!andire ete de 1%95 cm.
Adanc/.ea de se.anat8 $oa$ele de orz au !uterea de tra$atere mai la$ decat cele de grau= ete de 3=& cm.
,. LUCRARI #E INGRI<IRE
0rzul de toamna com!orta in general aceleai ingriCiri ca la graul de toamna.
*n cazul culturilor dezradacinate in !rimavara e a!lica tavalugul. (e intre!rind mauri core!unzatoare !entru
!reintam!inarea $altirii a!ei care ete foarte daunatoare culturii de orz.
Cantitatea de ingraaminte ce e utilizeaza in cultura graului tre$uie ta$ilita in functie de 8 oiul cultivat9 ti!ul de
ol9 !lanta !remergatoare9 umiditatea olului.
*n functie de !lanta !remergatoare dozele de ingraaminte e ta$ilec diferentiat atfel 8
= du!a leguminoae dozele unt mai mici B
= du!a !raitoare cu 30=&0;.
@agu$ele !rodue de $uruieni la cultura de orz e ridica la %0=<5; motiv !entru care e foloec urmatoarele
metode 8
3etoda cea mai eficace a com$aterii de $uruieni din cultura de orz ete com$aterea integrata. Rolul cel mai
im!ortant in acet item il au aolamentul i lucrarile olului. Com$aterea directa in cultura orzului e face in !rezent
cu ier$icide im!le au com$inate.*n !rezent in tara noatra unt larg utilizate in com$aterea $uruienilor in cultura de
orz ier$icide !e $aza de %9&+ i cele !e $aza de 3C@A> in !ecial dicote:ul?. Tratamentul !e $aza cu ier$icidul cu %9& +
i 3C@A ince!e cand tem!eratura aerului ete de #=10
0
C cu tendinta de cretere in ziua ince!erii tratamentului. orzul
nu ete afectat de acete ier$icide !ana la ince!utul formarii celui de=al doilea internod9 iar $uruienile au cea mai mare
eni$ilitate la acete ir$icide in faza de rozeta.
Tratamentele im!otriva $olilor foliare i a caderii !lantelor determina !oruri de !roductie. (e intre!rind %
tratamente cu AaPleton> 095lJ -a? im!otriva $olilor >fainare i rugina? unul la a!aritia !rimelor intome de atac9 altul la
3=& a!tamani B i tratamentul cu @hPnazol> 3lJ-a? in faza de im!aiere> im!otriva caderii?.
La orzul de toamna udarea la emanat are cea mai mare im!ortanta cand !artea a doua a verii i !erioada
emanatului unt ecetoae. La orzul de toamna udarea inainte de emanat e face cu o norma de 500 m
3
J -a !entru a e
umezi olul !e o adancime de 30=&0 cm !entru ca olul a e !regateaca in conditii $une au du!a emanat 300=&00
m
3
J-a !entru raarire cand olul =a !regatit $ine fara udare. 'darile de !rimavara unt determinate de tarea de
vegetatie a !lantelor i de rezerva de umiditate din ol. *n cazul ecetelor !relungite din tim!ul vegetatiei e im!une o
udare cu !utin tim! inainte de in!icare.
1-. RECOLTAREA
0rzul de toamna detinat furazarii animalelor e !ote recolta cand umiditatea emintelor ete de 1<=1#; caz in
care $oa$elor e e:!un la oare i e lo!ateaza de !entru a im!iedica incingerea au la coacerea de!lina cand
umiditatea co$oara la 15; i u$ 15;.orzul !entru $ere e recolteaza numai in faza coacerii de!line cand continutul in
e:tracte neazotate ete cel mai ridicat >13;=1&; ma:im 15;?.$oa$ele unt de!ozitate numai cand umiditatea lor aCunge
la 13=1&;. 0rzul furaCer e !oate recolta i !entru fulguit la umiditate emintelor de 30=35;. *n acet caz $oa$ele e
inilozeaza rezulta un furaC cu aceai valoare nutritiva ca $oa$ele recoltate la maturitatea de!lina.
TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A O%A$ULUI
1. IMPORTANTA
Contituie unul dintre cele mai im!ortante nutreturi concentrate9 fiind de neinlocuit in hrana ca$alinelor9 dar i
al celorlalte !ecii de animale mai ale !entru cele de re!roducere i tineret. *n alimentatia omului $oa$ele de ovaz unt
utilizate u$ forma de fulgi 9 faina9 griuri. (e cultiva i !entru !roductia nutretului verde au a fanului re!rezentand i
!rinci!ala cereala care in aociere cu mazarichea e foloete !entru !roducerea $orceagului de !rimavara. @aiele i
Cfpdr
Pagin 13
!leava de ovaz au valoare nutritiva mai mare decat cele de grau au ecara. @trezinta im!ortanta i !rin aceea ca
valorifica foarte $ine olurile cu vizi$ilitate redua din regiunile umede i reactioneaza $ine atat la ingraamintele
organice cat i minerale. Circa 70; din u!rafata totala cultivata in tara noatra e gaete in Tranilvania 9 in vetul i
in nordul 3oldovei.
!. SOUIRI
*n cultura de intalnec oiuri romaneti 8 (omean9 3ure> !rinavara?9 )lorina> de toamna?9 i oi frantuzec
CorP
Aoa$ele de ovaz nedecordicate contin din u$tanta ucata 119<; !roteina $ruta9 #93; !roteina digeti$ila9
&91; graimi9 5797; e:tracte neazotate9 1%91; celuloza $ruta9 &93; cenua. E:tractele neazotate aCung in $oa$ele
decorticate la !ete70; i unt formate in cea mai mare !arte din amidon la care e adauga cantitati de zahar i de:trine.
Aoa$ele de ovaz unt foarte $ogate in u$tante grae localizate in em$rion.
1erminatia $oa$elor de ovaz ete de ti! $i!olar din care cauza !uterea de tra$atere a em$rionului de ovaz ete
mai mica decat cea a graului9 ecarei i de aceea e acorda o mai mare atentie ta$ilirii adancimii de emanat. (itemul
radicular ete foarte dezvoltat i !rofund avand o mare ca!acitate de utilizare din ol a com$inatiilor mai greu olu$ile.
*nflorecenta ete !anicul cu ramuri ecundare aezate in 3=2 etaCe9 !iculetele unt formate din %=3 flori
aco!erite cu glume mari. Cea mai dezvoltata in!iculet ete floarea inferioara 9 iar a treia floare de regula ramane terila.
*nflorirea ince!e de la !artea u!erioara a inflorecentei !re $aza i de la varful ramurilor !re a:ul !rinci!al. 'n
!iculet inflorete in una doua zile9 un !anicul in ae a!te zile9 iar !lanta intreaga 10=1% zile. )rutul ramane la
maturitate im$racat in !leve 9 ina acetea nu unt concrecute. Ao$ul de ovaz im$racat are lungimea de #=1# mm9
33AK %0=&0 g9 iar 3-K 3<=<0 Fg.
Cer/nte 3ata de caldura unt moderate9 $oa$ele ince! a germineze la %=3
o
C9 iar !lantele raarite rezita curt
tim! la tem!eraturi de > =#?= >=2?
o
C. @e maura ce inainteaza in vegetatie rezitenta ovazului la tem!eraturi cazute e
reduce9 iar cea mai favora$ila tem!eratura !entru dechiderea florilor ete de 15=17
o
C.
Fata de u.ed/tate ovazul are cerinte mari9 coeficientul de tran!iratie ete de &50=500. nu tolereaza
tem!eraturi ridicate i ufera in conditii de eceta9 mai mult decat orice alta cereala. 0vazul tre$uie coniderata o !lanta
a climatului racoro i umed. Ete mai !utin !retentio 3ata de sol 9 crete $ine !e oluri argilo=iluviale acide> @-K 5=<?9
dar cele mai $une !roductii e o$tin !e oluri lutoae au luto=nii!oae.
'. ROTATIA
+u!a !lante care laa olul $ogat in azot au du!a !raitoare ingraate a$undent ovazul aigura !roductii mari.
Ete foarte eni$il la efectul remanent al ier$icidelor triacide . daca e cultiva du!a el inui ovazul da !roductii mici9
ca i du!a fecla de zahar datorita unor daunatori comuni>nematozi?. Ete o !remergatoare core!unzatoare !entru
!lantele ce e eamana !rimavara in !ecial !raitoare cu e:ce!tia feclei de zahar.
(. FERTILI$AREA
0vazul conuma !entru 100Fg $oa$e L !aie 8 393Fg / B 191 Fg @B 397Fg F.
0vazul de!aete cu mult graul in conumul de azot9 iar !otaiul influienteaza !ozitiv ra!ortul $oa$eJ !aie. Ete
recomandat ca azotul a fie adminitrat o data cu foforul !e olurile cernozomice in cantitati egale i in !ro!ortie mai
mare !e olurile din regiunile umede in mod deoe$it !e olurile !odzolice.
Cfpdr
Pagin 14
Ete necear !entru realizarea unui trat germinativ cat mai nivelat i cat mai maruntit !entru a ra!unde in
conditii o!time cerinte de inamantare a ovazului la o adancime mica.
*. SAMANTA SI SEMANATUL
Aoa$ele de ovaz unt mai intai u!ue electarii i e!ararii !entru a e e!ara i retine !entru emanat numai !e
cele mai mari care au o !uritate minima de 27; i o ca!acitate germinativa de #5;. @entru a e aigura com$aterea
Taciunului ,$urator inainte de a e emana amanta e trateaza in formalina &0;9 in ol de 093; !rin cufundare au cu
5itava:9 Finolate9 AailetonK %Fg la tona de amanta.
Epoca de se.anare E ovazul e eamana !rimavara foarte tim!uriu9 cand !amantul =a zvantat i e !oate iei
in cam!. *ntarzierea cu 10=15 zile a emanatului determina reduceri la !roductie cu 11=%5;. 0vazul de toamna tre$uie
emanat intre 1=10 octom$rie. 0vazul de toamana i de !rimavara e eamana la d/stanta de 1%95cm i e aigura &50=
550 $oa$e germina$ile !e m
%
ceea ce core!unde unei norme de 130=1&0 FgJ-a. Adanc/.ea de se.anat ete de %=
3cm.
Contau in com$aterea cretei olului9 $uruienilor i daunatorilor.
Cruta formata la u!rafata olului e ditruge !rin lucrari cu gra!a telata.
Com$aterea $uruienilor e face !rin ier$icidare %9&+ in !erioada de la infratire !ana la ince!utul alungirii
!aiului. +aca ier$icidul e a!lica mai tim!uriu !lanta de ovaz ufera i determina reduceri de !roductii. +aca
ier$icidarea intarzie e micoreaza eficacitatea actiunii din cauza ca $uruienile devin mai rezitente.
1-. RECOLTAREA
3omentul recoltarii tre$uie ta$ilit cu mare atentie intracat coacerea ete mai !utin uniforma decat la celelalte
!aioae9 iar !ericolul de cuturare !rin intarzierea lucrarii ete mai mare. Trecerea !re maturitatea com!leta a $o$ului
din !artea u!erioara a inflorecentei re!rezinta indicele de $aza al ince!utului recoltarii. *n aceata faza de coacere
com$ina realizeaza treieratul in cele mai $une conditii.
TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A FLOARII SOARELUI
1. IMPORTANTA
)ructele acetor !lante contin !ete 50; ulei alimentar cu calitate e:ce!tionala>gut9 miro9 culoare?9 valoarea
nutritiva ridicata9 valoare calorica i grad de aimilatie a!ro!iate de valoarea untului de vaca i un grad mare de
conerva$ilitate.du!a e:tragerea uleiului raman turtite circa 300Gg din tona de amanta care contituie im!ortanta ura
de !roteine !entru hrana animalelor i materie !rima din care e e:trag concentratele de !roteine foloite la !re!ararea
mezelurilor i a unor !rodue lactate.Ca!itolele ramae= du!a recoltare= intregi au u$ forma de faina e foloec in
hrana animalelor. Tul!inile contituie un valoro com$uti$il au material care e !oate !refa$rica !laci foarte uoare i
rezitente. )loarea oarelui ete o valoroaa !lanta furaCera in deoe$i !entru iloz i una din cele mai a!riciate !lante
melifere.
!. SISTEMATICA SI +IRI$I
In pre4ent in cultura !redomina hi$rizii de floarea oarelui creati in tara noatra de Centru de cercetare
H )undulea I. in Romania unt omologati hi$rizii 8 -eli: B )etiv9 )loram 3509 )loram 3%#9 )%0<9 (elect9 Tur$o9 +ecor9
+omino9 )avorit9 Record> oi?.
$onarea :/1r/4/lor de 3loarea soarelu/6
A1R0(*(TE3 -*AR*,*
$ona 1= cerno4/o.ur/ pro3unde>8 Cam!ia
Romana9 @odiul +o$rogei9 Cam!ia 5etica=
)etiv9)loram 9 (elect9 +ecor9)avorit9 Tur$o9
(u!er
Cfpdr
Pagin 15
irigat
$ona !=3ert/l/tatea solur/lor alu9/ale, aportul
ape/ 3reat/ce s/ ./crocl/.at spec/3/c>8 Lunca
i +elta +unarii9
-eli: 9 )etiv9 )loram 3%#9 (elect
$ona " = solur/ 1run roscate s/ cerno4/o.ur/
cu per/oade de seceta> 8 Cam!ia Romana=
neirigat9 @odiul +o$rogei= neirigat
)etiv9 )loram 3%#9 (elect9 )%0<
+omino9 +ecor9 Tur$o9 )avorit9 (u!er
$ona &8 Cam!ia 1avanului Aurdea9 Cam!ia
Leu Rotunda
)loram 3%#9 )%0<9 (elect9 (u!er
$ona ' 8 Cam!ia QiCei9 @odiul Aarladului )loram 3%#9 +ecor9 )avorit9 (elect
)%0<9 (u!er
$ona ( =te.peratur/ sca4ute, co.po4/t//
c:/./ce s/ 3/4/ce ale solulu/ ne3a9ora1/le> 8
@iemonturile vetice 9 @odiul 3oldovei9
@odiul 1etic E(ud
-eli: 9 (elect9 )etiv9 +omino
)avorit9 )%0<9 (u!er
". PARTICULARITATI IOLOGICE
Floarea soarelu/ ete o !lanta anuala ier$oaa. @erioada de vegetatie cu!rinde intre 110=1&0 zile. Radacina
!rinci!ala ete !ivotanta 9 !uternic ramificata i !atrunde !uternic in ol !ana la %=%95 m9 avand foarte multi !eriori
radiculari.
Tul!ina ete drea!ta 9 groaa i !lina cu maduva. )runzele unt mari 9 !aroae9 conferind o raza de aimilatie
foarte mare. )lorile unt gru!ate in inflorecente de ti! racem de forma unui dic concav. )ructul ete o achena in
general acutita la ca!atul cu care e !rinde de inflorecenta. (u!rafata !ericardului a!are diferit colorat 8al$9 cenuiu9
neagra9 vargata.
Te.peratura minima de germinatie ete de 3=5
0
C9 iar !lantele tinere u!orta inghetul !ana la >=<?= >=#?
0
C daca
nu unt de lunga durata. *n !erioada infloritului !retinde tem!eraturi moderate de 1#=%0
0
C 9 iar tem!eraturi mai mari de
30
0
C determina !iederea vitalitatii !olenului9 re!ectiv creterea !rocentului de eminte eci.
Cer/nte 3ata de u./d/tate 8 foarea oarelui are un conum ridicat de a!a. 0 ingura !lanta !e intreaga !erioada
de vegetatie conuma in medie 70=#0 litri a!a.
)loarea oarelui are cer/nte foarte mari 3ata de lu./na.
Solur/le !otrivite !entru floarea oarelui unt 8 olurile miClocii lutoae9 lutonii!oae9!rofunde9 cu ca!acitate
foarte mare de retinere a a!ei.

&. ROTATIA
)loarea oarelui ete !utin !retentioaa la rotatie. @lanta !remergatoare= daca olul ete $ine a!rovizionat cu a!a
i daunatori.in regiunile cu !loi uficiente floarea oarelui !oate urma du!a orice !lanta de cultura !e cand in regiunile
ecetoae nu tre$uie cultivata du!a !lante cu inradacinare adanca>lucerna9 fecla de zahar9 org9 iar$a de udan= aracec
olul in !rofunzime?. Cele mai mari !roductii e o$tin du!a !orum$9 mazare9 grau.nu tre$uie cultivata du!a 8faole9 oia9
ra!ita deoarece ele unt atacate de clerotinia>!utregaiul al$? i nici du!a tutun au cane!a din cauza $uruienii lu!oaie
care !araziteaza toate acete !lante. *ntervalul du!a care revine !e acelai teren nu tre$uie a fie mai mic de < ani.
)loarea oarelui ete $una !remergatoare !entru grau deoarece eli$ereaza terenul mai devreme9 laa !e ol o cantitate
mai mica de returi vegetale9 olul e lucreaza du!a itemul fara aratura mult mai $ine decat du!a !orum$.ete foarte
$una !remergatoare !entru culturile de !rimavara.
'. FERTILI$AREA
@entru 100Gg eminteLfrunze9 tul!ini i inflorecenta floarea oarelui e:trage din ol 8 <=7Gg/ B%95Gg@ B1%=
15GgF.
Cfpdr
Pagin 16
La /nsu3/c/enta a4otulu/ !lantele raman u$tiri9 cu internodiile lungi9 cu frunze !utin i cu u!rafata de
aimilatie redua. @lantele au o culoare verde !alid9 iar daca inuficienta ete mai accentuata frunzele de la $aza e
uuca.
La un e5ces de a4ot a!are creterea lu:urianta a !lantelor9 a tul!inilor i frunzelor i e reduce cantitatea de ulei
din eminte.
La /nsu3/c/enta 3os3orulu/ !lantele au cretere redua9 fructele raman mici9 iar maturitatea lor intarzie i au
efecte negative au!ra formarii i um!lerii emintelor.
La /nsu3/c/enta potas/ulu/ internodiile raman curte9 !lantele unt mici9 cu frunzele mult mai a!ro!iate intre
ele. @otaiul marete ca!acitatea de retinere a a!ei9 reduce tra!iratia9 marind rezitenta !lantelor la eceta. +eaemenea
marete rezitenta la cadere i $oli i marete !ozitiv continutul de ulei din eminte.
@entru floarea oarelui au im!ortanta atat ingraamintele organice cat i cele minerale. )loarea oarelui
valorifica gunoiul de graCd tot atat de $ine daca ete adminitrat !lantei !remergatoare ca i in cazul ingraamintelor
directe. Reactia mai la$a a florii oarelui la ingraaminte minerale tre$uie !ua in !rimul rand !e eama ca!acitatii
!lantelor de a valorifica foarte $ine u$tantele nutritive din ol chiar daca acetea unt mai greu olu$ile.
(. LUCRARILE SOLULUI
Foarea soarelu/ reactioneaza !ozitiv la araturile efectuate cat mai devreme in vara. +u!a !orum$ au alte
!remergatoare recoltate mai tarziu e efectueaza aratura de toamna care e gra!eaza in regiunile ecetoae. *nlocuirea
araturii !rin lucrari cu gra!a cu dicuri la 10=1% cm adancime9 1=% ani !ractic nu influienteaza nivelul !roductiei.
*ntreru!erea lucrarilor olului !rin arat mai multi ani determina reduceri emnificative de !roductie din cauza
com!actarii olului i a infetarii cu unele $uruieni !erene. @atul germinativ e !regatete !rimavara du!a ce olul =a
zvantat $ine cu gra!a cu dicuri urmata imadiat inainte de emanat de lucrarea cu com$inatorul.
). SAMANTA SI SEMANATUL
(amanta core!unde !entru emanat atunci cand !uritatea ete cel !utin 27;9 iar ca!acitatea germinativa de
!ete #5;. *nainte de emanat emintele e trateaza emi=umed cu funcicide contra !utregaiului al$ i cenuiu9 manei i
daunatorilor.
Epoca de se.anat 8 emanatul florii oarelui ince!e cand in ol la adancimea de emanat e inregitreaza
tem!eraturi de 7
0
C.
*n cultura neirigata dens/tatea opt/.a ete cu!rina intre &0=50 mii !lante recolta$ile la hectar iar in cultura
iriga$ila &5=55 mii !lante la hectar. Cant/tatea de sa.anta foloita variaza intre 395=5 FgJ -a. #/st/nta /ntre randur/8
70 cm. Adanc/.ea de se.anat8 variaza cu te:tura i gradul de umiditate al olului intre 5=# cm.
*. LUCRARI #E INGRI<IRE
Pr/nc/palele lucrari de ingriCire in cultura florii oarelui unt 8 com$aterea $uruienilor 9 com$aterea $olilor i
com$aterea daunatorilor i irigarea.
)loarea oarelui ete o cultura eni$ila la im$urienare !ana in faza in care !lantele iregitreaza un ritm inten
de cretere adica la 30=&0 zile de la raarire. +u!a aceata faza !ericolul de im$urionare di!are intrucat !lanta aco!era
foarte $ine olul in!iedicand raarirea $uruienilor !rin um$rire. +itrugerea $uruienilor in intervalul emanat= raarit in
cazul in care aceata e !relungete9 din cauza tem!eraturilor cazute9 e realizeaza !rintr=o lucrare cu a!a rotativa !e
directia randurilor au cu gra!a cu colti inclinati ina!oi !er!endicular !e directia randurilor ditrugandu=e $uruienile
a$ia raarite au in cur de raarire.lucrarea de $aza in com$aterea $uruienilor o contituie !raitul. (e e:ecuta trei
!raile intre i doua !raile !e rand 8
=!raila intai e a!lica imediat ce !lantele au format !rima !ereghe de frunze9 cu viteza redua de 3=5Gm !e ora9
=!raila a=doua la 10=1% zile de la !rima9
=!raila a treia la 1%=15 zile de la a doua9 viteza 7=#Gm !e ora.
,ona de !rotectie la !rima !raila e laa #=10cm !e fiecare !arte a randului i e marete la !railele urmatoare
la 1%=15cm. @raele manuale e e:ecuta du!a !rima i a doua !raila mecanica cu mare atentie !entru a nu e taia i
vatama !lantele.
Cfpdr
Pagin 17
*n zonele cu !rimaveri frecvent !loioae !e u!rafete infetate cu $uruieni mono i dicotiledonate anuale
ier$icidele e adminitreaza concomitent cu emanatul. *n zonele cu !rimaveri frecvent ecetoae er$icidele e
adminitreaza !e intreaga u!rafata cu 1=5 zile inainte e emanat.
)loarea oarelului ete o !ecie cu o erie de 1ol/ 8 !utregaiul al$ 9 mana9 !atarea $runa9 frangerea tul!inilor9
!utrezirea tul!inilor i radacinilor. *n !rezent ingura maura de !revenire a atacului de mana o contituie re!ectarea cu
trictete a normelor agrotehnice referitoare la am!laarea florii oarelui in aolament i Cudicioaa alegere a !lantei
!remergatoare.
@rin atacul !e care il !roduc la ince!utul vegetatiei ratioara !orum$ului i vermele arma e diminuiaza
denitatea o!tima i uneori cultura e com!romite. *nlaturarea acetui ric e realizeaza !rin tratarea emintelor cu
)uradan au +iafuran.
3iClocul !rinci!al de com$atere a lu!oaiei il contituie rotatia culturilor i evitarea ca !remergatoare a !eciilor
care unt atacate de aceata $uruiana !arazita> tutun9 cane!a9 catraveti9 tomate?.
Conumul cel mai mare de a!a e inregitreaza in fazele 8 a!aritia inflorecentei i formarea emintelor. *n
functie de rezerva de a!a a olului la emanat i de !reci!itatiile din tim!ul vegetatiei e adminitreaza culturilor florii
oarelui %=& udari concentrate de regula in intervalul %0 zile inainte de inflorit !ana la %0 zile de la ince!utul formarii
emintelor. /ormele de udare unt in functie de zona de cultura cu!rine intre 500=700 m
3
J-a.
La !orirea !roductiei de eminte contri$uie i !olenizarea u!limentara a florilor !rin intalarea a cel !utin %
tu!i de al$ine !entru fiecare hectar in a!ro!iere de lanul de floarea oarelui.
,. RECOLTAREA
Recoltarea .ecan/ca e e:ecuta cu com$ine de cereale !revazute cu echi!amentul de recoltarea florii oarelui.
*naltimea de taiere e regleaza in 50=100 cm in lanurile in care !lantele nu unt vazute i de %0=50 cm in cele cu !lante
cazute.
Recoltarea cu com$ina e face cand 75=#0; din ca!itule au culoare $runa9 iar umiditatea din eminte aCunge la
1&=15;. Conditionarea>tratarea? emintelor de foarea oarelui inainte de !atrare contituie o maura o$ligatorie.
(emintele u!ue !atrarii tre$uie a ai$a o !uritate fizica de 2#;9 eminte decoCete au vatamate a nu de!aeaca %;.
TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A RAPITEI COL$A
1. IMPORTANTA
Se./ntele contin &%=&#; ulei cu multi!le intre$uintari indutriale. (roturile ce raman du!a e:tragerea uleiului
e intre$uinteaza in hrana animalelor.Ete o e:celenta !lanta melifera iar cultura ete in intregime mecaniza$ila .+in 100
Gg. eminte e o$tin 30=35 Gg ulei i 50=55 Gg rot.
!. SOIURI
(oiuri omologate in Romania unt 8
= oiuri de !rimavara 8 Aolero9 (tar9 CPclone9
= oiuri de toamna 8 Colvert9 3adora9 Triumf9 5aleca9 Raton.
". PARTICULARITATI IOLOGICE
Ra!ita colza ete !lanta anuala cu radacina !ivotanta9 !rofunda cu ramificatii laterale !utine. Tul!ina ete
ier$oaa cu talia 110=150 cm. i ramificatii. )lorile unt di!ue in inflorecente racem. @olenizarea e face in mare !arte
de catre al$ine. )ructul ete o ilicva de 5=10 cm. lungime ce cu!rinde 11=%& eminte. La maturitate ilcvele !lenec
foarte uor !utandu=e inregitra din aceata cauza mari !ierderi de recolta. Teuturile interioare ale fructelor e uuca
mai re!ede decat cele e:terioare din care cauza fructerle e raucec i !lenec cu uurinta. (emintele ra!itei unt mici
33AK&95=595g. (unt catanii9 negre !ana la negriceoae. 3-K<5=<#Gg.
Cfpdr
Pagin 18
(amanta la ince!utul lunii e!tem$rie in conditii core!unzatoare de umiditate raarirea are loc in 10=15 zile.
+u!a raarire a!ar tre!tat noi frunze care formeaza la u!rafata olului o rozeta. Ete deoe$it de im!ortant ca !ana la
venirea frigului !lanta a fie dezvoltata i ada!tata !entru ma:ima rezitenta la tem!eraturi cazute. Ada!tarea >calirea?
!lantelor !entru rezitenta la frig e identifica cu formarea in rozeta a <=# frunze com!lect dezvoltate. *n aceata tare
ra!ita rezita la tem!eraturi detu de cazute cu conditia a nu tagneze a!a in ol.
@rimavara in a doua Cumatate a lunii martie la tem!eratura de 5
0
C !lanta ii reia creterea i ince!e alaungirea
tul!inii. La faritul lunii martie tul!ina are lungimea de circa %0cm9iar inflorecenta !rici!ala devine vizi$ila. *nflorirea
ince!e in !rima decada a lunii a!rilie9 tul!ina inca ramifica i crete in inaltime. Cretere continu !e toata durata
infloritului i inceteaza la inflorirea ultimilor flori. *n inflorecenta e afla in acelai tim! ilicve formate9 flori dechie
i $utoni florali >$o$oci?. +u!a fecundare ilicvele au ritm ra!id de cretere iar la circa #0 zile de la inflorire emintele
unt aCune la maturitate . inflorirea la ra!ita ete a$undenta ina o !arte inemnata din flori nu aCung la formarea de
ilicve9 in deoe$i florile din ultima inflorire datorita fenomenului de avort. La maturitate !lantele de ra!ita !ierd
frunzele a!roa!e in totalitate9 !artea terminala a tul!inii i ramificatiile unt ucate iar !artea $azala a tul!inii ma
!atreaza culoarea verde. (emintele unt de culoare roie=$runa.
Ra!ita are o rozeta de <=# frunze $ine dezvoltate rezitente la tem!eraturi cazute !ana la =15
0
C dar cand olul
ete ucat. *n cazul olului !rea umed rezitenta la germinare ete mult mai mica9 !lantele !utand fi ditrue la
tem!eraturi de la >=7?=>=10?
0
C. *n !rimavara !e maura ce crete ra!ita devine tot mai eni$ila la tem!eraturi cazute.
Alternarile inghet i dezghet in aceata !erioada !ot !roduce mari !agu$e culturii de ra!ita. Arumele din !erioada
infloririi determina ditrugerea intregii recolte. 5egeteaza $ine in !rimavara la tem!eraturi de 15=%0
0
C.
(eceta inainte i du!a emanat ete daunatoare !entru raaritul i creterea !lantelor de ra!ita. *n chim$ in
!rimavara datorita creterii ale ra!ide ra!ita valorifica umiditatea acumulata in ol inearna.
Ete !retentioaa fata de ol i da rezultate $une !e olurile !rofunde9 $ogate in humu i ca!acitate mare de
retinere a a!ei. La noi cele mai $une oluri unt 8 $run=rocate9 cernoziomurile9 aluviunile. *n tara noatra ra!ita gaete
cele mai $une conditii de vegetatie in 8 Cam!ia de 5et9 Cam!ia +unarii9 +o$rogea9 i in Cumatatea de ud a 3oladovei.
&. ROTATIA
Cele mai $une !remergatoare unt !lantele care e r3ecolteaza cat mai tim!uriu !entru a e !utea !regati terenul
!ana la emanat in cele mai $une conditii. Aune !remergatoare !entru ra!ita e conidera 8 mazarea9 $orceagul de
toamna9 cartofii foarte tim!urii9 orzul de toamna9 graul de toamna.

'. FERTILI$AREA
@entru 100Gg eminteLtul!ini conuma 8 595;Gg/ B 395;Gg@ B &91;GgF i 7GgCa.in functie de olul !e care e
cultiva cantitatea de azot ce e adminitreaza la cultura de ra!ita e cu!rinde intre 8 20=25Gg !e cernoziomuri i 130Gg
!e olurile !odzolite. Adminitrarea azotului ete indicata a e faca in !ecial !rimavara. )oforul re!rezinta o dee$ita
im!ortanta in dezvoltarea ra!itei Baigura o $una inradacinare a !lantelor i am!lifica !roceul de ada!tare la conditiile
de iernare. (e adminitreaza !rin im!ratiere uniforma !e intreaga u!rafata inainte de aratura <0=#=GgJha.!otaiul are
un rol deoe$it in acumularea uleiului9 in creterea rezitentei !lantelor la cadere i $oli9 la mai $una ada!tare la
conditiile de iernare. Adminitrarea o$inuita ete de circa 70GgJha i e realizeaza in acelai !erioada cu foforul.
(. LUCRARILE SOLULUI
Realizarea unui !at germinativ $ine maruntit contituie !entru ra!ita in conditiile tarii noatre una dintre cele
mai im!ortante !ro$leme.la emanatul terenului tre$uie a fie maruntit9umed i aezat. *n cazul in care nu e realizeaza
un !at germinativ core!unzator cultura de ra!ita ufera mult i !rezinta numeroae goluri9intra la$a in iarna i nu
rezita la tem!eraturi cazute.
). SAMANTA SI SEMANATUL
(amanta tre$uie a ai$a !uritate 2#;9 germinare #5;. (e recomanda tratarea emintelor inainte de emanat cu
!roduele 8(umile:9 Rovral9 Ronilan >1GgJtona?.
Epoca de se.anat ete cu!rina in !erioada 5=15 e!tem$rie in zona de ud a tarii i 1=10 e!tem$rie in vet 9
nord i etul tarii. (emanatul mai devreme ete daunator !lantelor !utand forma in aceata ituatie o !rea mare maa
Cfpdr
Pagin 19
vegetala care le !redi!une la conditiile nefavora$ile din tim!ul iernii. E!oca de emanat a ra!itei in Romania tre$uie
coniderata factorul tehnologic limitativ de cea mai mare im!ortanta !entru !roductia de eminte la aceata cultura.
#ens/tatea plantelor nu tre$uie a co$oare u$ 100=110 !lanteJm
%
. Cant/tatea de se./nte la :ectar !rin care
e aigura cantitatea o!tima ete de 5=10Fg. #/stanta /n randur/ ete de 1%95 cm. Adanc/.ea de se.anat ete mica
de %=3 cm.
*. LUCRARILE #E INGRI<IRE
Tavalugirea usoara a olului du!a emanat in cazul in care umiditatea ete redua creaza conditii mai $une
!entru raarire. Ritmul de cretere a ra!itei in !rimavara aigura o foarte $una a!arare a culturii im!otriva im$urieonarii
in acet ezon.
Ra!ita ete atacata de numeroae $oli ca 8 !utregaiul al$ i cenuiu9 rugini. Masur/le de co.1atere unt in
!rimul rand !reventive 9 adica fertilizare echili$rata9 emanat in e!oca o!tima9 evitarea e:ceului de umiditate9
interzicerea emanarii ra!itei du!a !lante cu $oli comune> !utragaiul al$? 8 faole9 oia9 lucerna9 floarea oarelui.
*n tim!ul vegetatiei e fac la avertizare tratamente cu (umile:9 Rovral9 Ronilan.
@uricii de !amant !roduc !agu$e inemnate la !lantute mai ale in conditii de eceta. Alti daunatori > gargarita
Luciferelor9 gandacul Lucio9 gandacul Rou? e com$at !rin %=3 tratamente cand culturile unt in !ericol cu diferite
inecticide.
Ir/2area 6 !entru ra!ita irigarea !rezinta im!ortanta deoe$ita la raarire. /u tre$uie dat o cantitate mare de a!a.
*n general norma de udare ete de 350=&00 m
3
. *n !rimavara ra!ita nu e iriga.
,. RECOLTAREA
Sol/c/ta o deoe$ita atentie atat in ta$ilirea momentului de recoltare cat i recoltarea in ine. Recoltarea ra!itei
direct cu com$ina ince!e cand emintele unt $runificate i umiditatea aCunge la 1<=1#;. @entru a e diminua cat mai
mult !ierderile e iau urmatoarele mauri 8 u!rimarea ra$atorului9 reducerea numarului de !alete i ca!tuirea acetora
cu cauciu. 5iteza de inaintare a com$inei ete de %=3 FmJh. Terminarea recoltarii e face in %=3 zile.
TE+NOLOGIA CULTI%ARII PORUMULUI
1. IMPORTANTA
Aoa$ele unt utilizate in 8 alimentatia oamenilor 9 furaCarea animalelor i in indutria !irtului9 amidonului9
de:trinei9 mitozei. @entru hrana animalelor e foloete i in maa verde au inilozat in faza la!te=ceara aigura multe
unitati nutritive i cot cazut. *n tara noatra !orum$ul e eamana !e 325 mil. -a din care 70; in udul tarii i cam!ia
de vet.
!. SISTEMATICA SI SOIURI
$ea .a?s /ndurata > !orum$ cu $o$ tare ticlo?
$ea .a?s /ndentata > !orum$ cu dinte de cal?
$ea .a?s e9erta > !orum$ !entru floricele? 8)3%59 @erlat<%&9 E:celent.
(u$ denumirea de hi$rizi e cu!rind emintele o$tinute !e $aza liniilor conacvinizate. (unt de trei feluri8
hi$rizi im!lii9 hi$rizi du$lii9 hi$rizi triliniari.
-i$rizii im!lii e evidentiaza !rin 8
= evitenta e:!rimare a fenomenului heterozi numai in generatia )1
= !erfecta uniformitate a tiuletilor
= uniformitatea !lantelor i a inertiei tiuletilor
= ca!acitatea de !roductie mare
= rezitenta la factori nefavora$ili
= ca!acitatea de ada!tare la conditiile !edoclimatice
-i$rizii cultivati intr=o zona au e:!loatatie agricola tre$uie a ra!unda unor cerinte ca 8
= !erioada de vegetatie a !ermita maturitatea !lantelor
Cfpdr
Pagin 20
= a di!una de o ca!acitate de !roductie cat mai mare i contanta
= ca!acitatea de ada!tare la conditiile9 la cultura de la un an la altul
= rezitenta la cadere9 frangere i $oli.
-i$rizii unt gru!ati du!a !erioada de vegetatie in 8
= foarte tim!urii> #00=1000
0
C? 8 (uc25 B (uc22 B (uc10# B )10% B 3ontana
= tim!urii> 1001=1%00
0
C? 8 (uc27 B @ilinoaie1019 110 9 Ciclon9 Crital
= emitim!urii >1%01= 1&00
0
C? 8 Turda%159 %<09 %00 9 )%709 Elan9 +ea
= emitarzii> 1&01=1500
0
C? 8 )3%09 3%%9 3&09 37<9 3<59 (oim9 5ultur9
= tarzii> 1501=1<00
0
C? 8 )&1%9 &1#9 &%0.9 Cocor9 Ru$in9 Temerar9
-i$rizii de !orum$ ai firmei @ioneer din ('A e caracterizeaza !rin8 !otential ridicat de !roductie9 com!ortare
$una la recoltare mecanizata 9 ca!acitate de !ierdere ra!ida de a!a in faza de maturare.

Aoa$ele de !orum$ unt contituite din 8
= in cea mai mare !arte din u$tante e:tractive neazotate> endo!erm?9 u$tante !roteice>a!a?9
= in cantitati mai mici e gaec u$tante grae9 minerale9 vitamine9 enzime9> em$rion?
= celuloza> !ericar!?.
E:tractele neazotate unt alcatuite din 8 amidon > din care rezulta glucoza lichida au olida i izomeraza> zahar
invertit? B zaharuri9 de:trina 9 celuloza9 acid !antotermic9 acid folic. Aoa$ele de !orum$ contin vitaminele 8 E 9A1 9A% 9A< 9
@@.
@orum$ul ete o !lanta anuala ier$oaa. Em$rionul dezvolta o radacin ai im!reuna cu radacinile aventive
eminale >%=3? contituie itemul radicular tem!orar. @lantele formeaza in ol !rimul nod tul!inal9 iar in continuare
!lanta formeaza mai multe noduri ucceive> <=10?. +in fiecare nod u$teran e formeaza <=1<=%0 radacini care
contituie radacina adevarata. @lanta formeaza i radacini aventive ariene numite radacini ancora. Radacinile din
nodurile a!ro!iate tul!inii e ramifica i inde!linec functii de a$or$tie i utinere. (itemul radicular ete dezvoltat9
faciculat.
Tul!ina ete formata din #=1% internodii !line cu maduva9 iar vaele conducatoare de eva unt di!ue
neregulat. +in nodurile de la $aza tul!inii !orum$ului emite latari numiti co!ili. )rangerea tul!inii !oate fi determinata
de 8 inuficienta in !otaiu9 dezvoltarea itemului radicular9 lumina 9 diferite !ecii ale genului fuzarioza9 atacul
frederitorului9 denitatea !rea mare.
)runzele au lim$ul lat la inceolat9 lumgimea 50=#0 cm9 latimea &=1%cm. @a fata u!erioara in e!iderma e
gaec numeroae celule $uliforme9 in conditii de eceta acetea !ierd a!a din care cauza lim$ul e raucete !re
interior atfel ii reduc u!rafata de tran!iratie marindu=i rezitenta la eceta.
@orum$ul ete o !lanta unie:uat monoica. 0 !lanta de !orum$ formeaza 1=3 tiuleti. Ao$ul de !orum$ ete o
cario!a. Are aca!acitate de ada!tare la seceta. Cantitatea anuala de a!a tre$uie re!artizata !e !erioada de vegetatie.
@orum$ul nu are cer/nte deoe$ite 3ata de sol.
@orum$ul are cer/nte .ar/ 3ata de te.peratura 6
= tem!eratura minima de germinare #=10
0
C
= la tem!eratura de %1
0
C !orum$ul raare in 5=< zile9 la 15=1#
0
C raare in #=10 zile
= tem!eraturi mai mici de =&
0
C ditruge !lanta in intregime
= in !erioada in!icatului i inemanarii tem!eraturi zilnice %3
0
C.
'. ROTATIA
@orum$ul are !retentii redue fata de !lantele !remergatoare. @remergatoare foarte favora$ile 8leguminoaele9
lucerna9 !raitoare9 cartofi9 fecla de zahar9 floarea oarelui9 in9 cane!a9 orz9 ecara. /eindicate ca !remergatoare 8orgul9
iar$a de udan9 meiul. @orum$ul nu are9 cu mici e:ce!tii9 $oli comune cu alte !lante9 iar daunatorii comuni e com$at cu
uurinta . !orum$ul valorifica i traturile mai !rofunde ale olurilor9 ete mai rezitent la eceta9 reactioneaza mai $ine
la ingraaminte i valorifica rezervele nutritive ramae de la !lantele !remergatoare. Rotatia grau= !orum$ !ractica fara
Cfpdr
Pagin 21
intreru!ere un numar mare de ani e dovedete necore!unzatoare !entru !roductii mari de !orum$. @orum$ul u!orta
monocultura ani in ir fara a=i reduca u$tantial !roductia daca e a!lica ingraaminte minerale i organice. Ete o
$una !remergatoare !entru culturile de !rimavara.

(. FERTILI$AREA
Ete o mare conumatoare de u$tante nutritive. @entru 100Fg $oa$e L !aie e inregitreza un conum de
%9&3Fg /9 1Fg@9 %91&FgF. Cea mai mare !arte din elementele nutritive e conuna !ana la ince!utul formarii $o$ului.
@entru !orum$ gunoiu de graCd contituie un ingraamant deoe$it de valoro care determina !oruri de !roductie.
)ertilizarea lui ete emnificativ am!lificata in cazul in care e adminitreaza azot in!reuna cu fofor. @otaiul ete un
macro element nutritiv in care olurile din Romania unt $ine a!rovizionate i !rezinta tot mai mare im!ortanta ca
ingraamant in cultura !orum$ului. A!recierea efectului !otaiului din ingraamintele a!licate e coreleaza cu actiunea
azotului i e aociaza cu marirea rezitentei !lantelor la cadere i la $oli> fuzarioza?. Ca regula generala ingraamintele
cu !ofor i !otaiu e adminitreaza inaintea araturii i e incor!oreaza in ol cu aceata. E!oca de adminitrare a
azotului ete in functie de conditiile de cultura 8 !e cernoziomuri e adminitreaza fractionat > !e rand odata cu
emanatul9 la !rait9 cu a!a de irigat?9 !e oluri acide >odata cu emanatul !e rand i la !raa?9 !e oluri ni!i!oae in
doua trei re!rize.
@orum$ul tre$uie emanat in ol afanat 9 in trat adanc9 $ine maruntit9 cu rezerve de a!a i curat de $uruieni.
+u!a plantele recoltate t/.pur/u ete uficienta o ingura aratura in agregat cu gra!a telata. *n cadrul aolamentului
ete recomandat o aratura adanca %5=30cm. +u!a plante cu recoltare tar4/e imediat ce e eli$ereaza terenul e e:ecuta
aratura adanca 9 i du!a !lante care e recolteaza un !ic mai devreme e lucreaza in agregat cu gra!a telata. *n
!rimavara e !regatete !atul germinativ in ziua au !reziua emanatului cu gra!a cu dicuri in agregat cu 1CR. @e
terenurile in !anta lucrarile in !rimavara e e:ecuta o$ligatoriu !er!endicular !e directia !antei.
@uritate $iologica 9 !uritate fizica minima 2#;9 ca!acitate de germinare 20;.
Tratarea emintelor ete o im!ortanta maura !entru realizarea denitatii culturii. (e face in !roceul de
conditionare cu diferite funcicide.
Epoca de se.anat 8 tre$uie a incea!a cand in ol la ora # a.m. la adancimea de 10cm e inregitreaza cel !utin
#
0
C 9 iar vremea ete !re incalzire.
,ona 1= 8 Cam!ia de vet9 (udul +o$rogei i udul 3oldovei= 1=%0 a!rilie
,ona %= 8 Cam!ia Tranilvaniei i Centrul 3oldovei E 15=%0 a!rilie
,ona 3= 8 zonele ud Car!atice i nordul tarii= %0=30 a!rilie i !rima decada a lunii mai.
+atorita intarzierii emanatului a!ar !ierderi de recolta9 !rea tim!uriu are ca efect im$uruinarea.
#ens/tatea opt/.a pentru terenur/le ne3ert/le s/ ne/r/2ate ete mai mica decat !e terenurile fertile i irigate
cu 10=%0mii !lante la -a. L/./tele e cu!rind intre &5=#0 !lante recolta$ile la hectar
-i$rizi
,0/A * ,0/A ** ,0/A ***
*R*1AT /E*R*1AT *R*1AT /E*R*1AT *R*1AT /E*R*1AT
T*3@'R** 70=#0 50=55 70=#0 50=55 70=#0 55=<0
3*QL0C** 70=#0 50=55 70=#0 &5=50 <0=70 50=55
TAR,** 70=#0 &5=50 <0=70 &5=50 = =
+eterminare denitatii lanului de !orum$ e face !rin numararea !lantelor !e !ortiuni de 10m
%
9 adica !e 1&93 m
lungime la 70cm ditanta intre randuri in %0=30 !uncte !e diagonala unei ole de 100-a.
Cfpdr
Pagin 22
Cant/tatea de sa.anta de se.anat de la care e atea!ta denitatea o!tima variaza functie de !ierderi
inregitrate in tim!ul vegetatiei. Cel ami adeea e eamana 15=30FgJ-a.
#/stanta de se.anat intre randuri ete 70 cm9 iar cea intre !lante !e rand variaza de denitatea culturii 8
%#9<cm !entru 50mii !lante la -a9 179#cm la #0mii !lante J-a.adanc/.ea de se.anat tre$uie corelata cu te:tura9
tem!eratura9 umiditatea olului !entru a e o$tine un !rocent mare de germinare i o ra!ida raarire a
!lantelor. *n general adancimea ete de 5=<cm !e olurile din regiunea umeda i <=#cm in regiunea de te!a i
cea de ilvote!a i !e olurile cu te:tura miClocie B in caz de ol ucat 10=11=1%cm.
,. LUCRARILE #E INGRI<IRE
@orum$ul ete o !lanta eni$ila la $uruieni. *n !erioda de vegetatie a !orum$ului tre$uie a e aigure
com$aterea $uruienilor i a daunatorilor acete cu!rinzand lucrarea cu a!a rotativa9 !raila mecanica i manuala.
Lucrarea cu sapa rotat/9a e face cund !lantele au &=5 frunze i afaneaza olulla u!rafata 9 ditruge
$uruienile a$ia raarite au incoltite. (a!a rotativa tre$uie a lucreze !e tim! frumo9 cu oare cand =a ridicat roua i
!lantele unt !utin ofilite. Adancimea de lucru a a!ei rotative ete de 3=<cm9 !roductia zilnica a!ro:im. 3#-a.9 cu
viteza mare de 11=1&FmJh. (unt neceare trei !raele 8
1.e e:ecuta tim!uriu cu viteza mica &FmJh la curt tim! du!a raarirea !orum$ului cu dicuri de !rotectie a
randurilor de !lante
%.du!a 1&=15 zile de la !rima > #=10FmJh?
3.du!a 15=%0 zile de la a doua >10=1%FmJh?.
@raile manuale e intercaleaza intre !raele mecanice.
@entru ta$ilirea regimului de udari la cultura !orum$ului e au in vedere 8
= udari de a!rovizionare > !entru com!letarea deficitului de udare a olului?
= udare de raarire in caz de eceta cu o norma de %0=%5mm.
= udari !e vegetatie E per/oada de atent/e .a5/.a= intre %0=%5 iunie i 15=%0 augut
/umarul de udari ete de 3=&9 intervale intre udari de 1%=1& zile 9 iar normele de udare de 7=# m
3
J-a= >oluri
!ermea$ile?= i &00=500 m
3
J-a >!ermea$ilitate redua?
1-. RECOLTAREA
*n !roceul de formare i maturare e diting trei faze de coacere 8
= faza coacerii in la!te= dureaza in Cur de 10 zile> conumat9 fiert9 au !e Car?
= faza gal$ena Edireaza 10=15 zile >frunzele ucate 50=<0;9 iar !anuele e:terioare accentuat al$icioae?
= faza maturitatii de!line cu un continut de a!a de 30; i u$ 30;.
Recoltarea u$ forma de tiuleti fara !anui ete cea mai larg ra!andita i e realizeaza manual au mecanic.
Recoltarea !orum$ului in $oa$e e efectueaza la o umiditate de ma:. %#; i e face cu com$ina de recoltat cereale
!aioae9 echi!ata cu item de treier. +u!a recoltare $oa$ele e uuca !ana la 1&=15; umiditate9 !ierderile u$ %95;9
grad de vatamare a $oa$elor u$ #;9 iar !uritatea ete de 20;.
11. PORUMUL PENTRU OAE IN CULTURA SUCCESI%A
@entru reuita e tine eama de uma tem!eraturilor utile care e inregitreaza de la recoltarea !lantei
!remergatoare !ana la caderea !rimei $rume i de reurele hidrice. +ate de emanat 8 ,ona 1= 5iulie9 ,ona **=1 iulie9
,ona ***= %0 iunie. *n cultura ucceiva cu hi$rizi din gru!a )A0 300=&00 i &00=500 e o$tin !roductii mari de maa
verde i tiuleti in faza la!te ceara9 e realizeaza !e teren dicuit au emanat direct> neceita com$aterea $uruienilor cu
ier$icide nevolatile?. )ertilizarea cu azot e face o data cu emanatul foloindu=e M de doza. +enitatea o!tima ete de
#0=20 !lante J-a. )ara irigare nu e !oate conta !e !roductii de $oa$e. @rima udare du!a emanat= 300=&00m
3
J-a= 9 a
doua e face du!a raarire 9 iar in continuare in functie de !reci!itatii9 a treia e face in !rima Cumatate a lunii
e!tem$rie. Recoltarea nu neceita mauri !eciale fata de !orum$ cultivat in ogor !ro!riu. *n cazul in care !orum$ul nu
aCunge la maturitate i a!are !ericolul $rumei care intreru!e vegetatia ete mai rational recoltarea !lantelor intregi
!entru inilozare.
Cfpdr
Pagin 23
TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A SFECLEI #E $A+AR
1. IMPORTANTA
Ete !lanta care aigura in tara noatra i in Euro!a materia !rima !entru indutria zaharului. (fecla de zahar e
!oate foloi i la 8 fa$ricarea !irtului9 alimentatia animalelor9 alimentatia fermentativa9. Taitei de fecla re!rezinta un
nutret cu o mare valoare economica9 melaa care re!rezinta &=5; radacini !relucrate e foloete in alimentatia
animalelor.
!. SOIURI
Ale:a9 Atru9 Centro9 )orum9 Lena9 (onia9 Cremona9 1iela9 *nger9 Laer9 (tefania9 0vatio9 @icnic9 SorG9
+anu$ia9 El$a9 Qamaica9 3arian9 @rima9 0ni:9 +ana9 Cleo9 Roma.
". COMPO$ITIA
@ro!ortia de zahar din radacinile de fecla ete influientata de mai multi factori ca 8 oi9 clima9 ol9 ingraaminte9
irigare9 i denitate i ocileaza intre 1&=%0; din greutatea totala a radacinilor de fecla.
Corpul s3ecle/ care repre4/nta de 3apt radac/na s3ecle/ este partea plante/ unde se depo4/tea4a 4a:arul.
Este cornos, de 3or.a p/9otanta s/ cupr/nde " part/ /.portante 6
a>coletul =ep/cot/lul>8ete !artea u!erioara a feclei de zahar9 re!rezinta in general &=#; din lungimea cor!ului
feclei i 15=%0; din greutate. El crete in afara de !amant 9 nu e indutrializeaza i ete inde!artat !rin
decoletare.
1>+/pocot/lul= 2atul>8 ete li!ita de radacini9 re!rezinta %5=30; din greutatea cor!ului fecclei i 5=10; din
lungimea a
c>Radac/na propr/u4/sa8re!rezinta 50=<0; din greutate i #0=20; din lungime.
Radacina feclei de zahar !atrunde in !amant !ana la %m i chiar mai mult9 iar lateral de la <0=100cm. )runzele
E fecla are a!arat foliar foarte $ine dezvoltat9 o ingura !lanta in conditii normale aCunge a formeze !e toata !erioada
de vegetatie 50=70 frunze. (fecla ii formeaza mai intai o u!rafata de aimilatie mare du!a care ince!e creterea
accentuata a radacinilor i de!unerea zaharului. Ramurile florifere in anul al **=lea de cultura din coletul feclei de zahar
!ornec una au mai multe ramuri !e care e gaec inerate florile9 ele aCung la inaltimea de 1%0=%00cm. +ealungul
ramurilor unt inerate frunze mai mici decat cele din rozeta formata in anul * i unt alungite 9 lanceolate9 i curt
!etiolate. (fecla de zahar ete o !lanta alogama 9 !olenizarea facandu=e !rin vant i inecte 9 iar durata infloritului la o
!lanta ete de 10=%5 zile. )ructul la fecla ete o glomerula 9 maa 1000 glomerule ete cu!rin intre %0=30g.
Relat//le plante/ cu 3actor// de 9e2etat/e 6
A. Te.peratura = fecla ince!e a germineze la tem!eratura 3=&
0
C. Raare in 10=15 zile la tem!eratura de 10=
15
0
C. Cerinte mai mari fata de tem!eratura are fecla in lunile iunie9 iulie9 augut i unt favora$ile
tem!eraturile medii de 1#
0
C. *n faza de acumulare ma:ima a zaharului tem!eratura medie !otrivita ete 1<=
1<95
0
C. Acumularea zaharului inceteaza la tem!eratura de 5=<
0
C. (=a ta$ilit ca Cmaturizarea feclei ta in
directa legatura cu tem!eratura din curul lunii iulie. Cu cat aceata luna ete mai calda cu atat e gra$ete
dezvoltarea feclei9 acumularea zaharului9 i maturitatea tehnologica. Tem!eraturile mai mici de &
0
C in curul
raaririi i in faza de cotiledoane tanCenec vegetatia !lantelor9 iar tem!eraturile de =%T=&
0
C !roduc degenerarea
cotiledoanelor. @lanta cu <=10 !erechi de frunze !ot u!orta geruri !ana la =#
0
C. Radacina recoltata ingheata la
=1
0
C.
. U./d/tatea= cel mai mare conum il are in lunile inie=iulie=augut. *nuficienta a!ei in acete faze determina
ofilirea i ucarea frunzelor9 tagnarea creterii radacinii9 iar daca inuficienta e accentuiaza dehidratarea lor.
(!re toamna o cantitate mai mica de !reci!itatii inlenec acumularea zaharului i maturitatea tehnica.
@reci!itatiile a$undente din luna mai !ot a dauneze feclei !rin formarea crutei i im$uruienarea culturii.
C. Lu./na E in li!a inolatiei directe !rocentul de zahar cade iar cantitatea de u$tante nezaharoae i u$tante
minerale crec. 'n mare randament in de!unerea u$tantelor organice e aigura cand in tim!ul zilei lumina
Cfpdr
Pagin 24
intena alterneaza cu lumina mai la$a !rin innourare. )ormarea i de!unerea zaharului unt favorizate de
!erioade lungi de lumina din lunile augut9 e!tem$rie9 octom$rie9 cu conditia ca frunzele a fie turgecente.
#. Solul E cele mai favora$ile unt olurile !rofunde9 omogene9 $ine tructurate cu ra!ortul intre nii! i argila in
limite foarte trane9 echili$rate cu ca!acitatea de retinere a a!ei !emea$ile !entru a!a i aer9 $ogate in u$tante
organice i minerale9 cu reactie neutra au alcaina 9 care a favorizeze dezvoltarea radacinilor de fecla.
E. $onarea E zona foarte favora$ila ocu!a u!rafetele in Cam!ia de 5et9 Cam!ia Tranilvaniei9 +e!reiunea
Aarei9 !artea de nord=vet a 3oldovei. +in acete zone unt e:clue u!rafetele cu terenuri nii!oae 9
araturate9 lacavitele au alte oluri mai !utin core!unzatoare. Tot in aceata zona e incadreaza luncile raului
3ure9 (ome9 Cri9 Timi9 0lt9 (iret iar la irigat etul Cam!iei Romane9 Aaraganul9 +o$rogea9i etul
3oldovei.
'. ROTATIA
S3ecla de 4a:ar ur.ea4a /n pr/.ul rand dupa cereale de toa.na . alte $une !remergatoare 8 inul9 ecara9
orzul i cartoful. /u tre$uie cultivata du!a ea inui i !oate reveni !e acelai loc du!a & ani in cazul in care terenul nu
ete infetat cu nematozi. +u!a < ani cand e iregitreaza o infectie la$a i # ani la infectie !uternica. /u tre$uie
cultivata du!a ra!ita9 mutar au alte crucifere din cauza atacului de nematozi. (fecla da !roductii mici i du!a ovaz9
iar$a de udan i cane!a. (e cer evitate ca !remergatoare floarea oarelui9 leguminoaele anuale i !erene deoarece laa
o rezerva mare de agenti !atogeni in ol. (fecla de zahar ete o !lanta $una !remergatoare !entru !lantele care nu unt
atacate de nematozi.

(. FERTILI$AREA
Insu3/c/enta a4otulu/8 e manifeta !rin aceea ca frunzele la ince!ut au o culoare verde clar care trece a!oi in
verde gal$en atunci cand inuficienta ete mai accentuata. Aceata decolorare e manifeta in !rimul rand !e frunze mai
$atrane i ete uniforma !e toata u!rafata lim$ului.
In cant/tate de e5ces al a4otulu/ !oate a favorizeze intarzierea acumularii zaharului i formarea unor cantitati
mai mari de u$tante mezaharata.
Fos3orul favorizeaza dezvoltarea radacinilor tinere9 contri$uie la im$ogatirea calitatii feclei 9 a continutului de
zahar9 accelereaza creterea i maturitatea !lantelor i aigura o $una aimilare a azotului i intervine ca un foctor
eential in formarea zaharului. Insu3/c/enta 3os3orulu/= la ince!utul vegetatiei determina o intarziere a dezvoltarii
!lantelor. )runzele !rimec o culoare verde intunecata 9 iar daca inuficienta e accentuiaza marginea e inconCoara cu o
culoare rocata. +aca inuficienta foforului continua i in alte faze de vegetati frunzele !ierd tre!tat culoarea verde
inchi trecand in verde clar a!oi in gal$en aemanatoare cu cele de la inuficienta azotului. La e5ces de 3os3or
radacinile au o tructura mai rezitenta fara a=i !iarda din calitate e maturizeaza mai re!ede fa!t ce determina
caderea !roductiei. )oforul favorizeaza a$or$tia a!ei i a u$tantelor minerale din ol neutralizeaza acizii organici9
timuleaza activitatea !roceului de fotointeza i marete rezitenta !lantelor la $oli i eceta. )avorizeaza formarea !e
radacini a unui numar mai mare de ramificatii a$or$ante.
Insu3/c/enta otas/ulu/ influienteaza dezvoltarea cantitativa a radacinilor determinand o degradare a calitatii i o
eni$ilitate marita a !lantelor fata de $oli i daunatori. La e5ces de potas/u frunzele crec accentuat in detrimentul
radacinilor.
orul ; carenta de $or la fecla e manifeta !rin ingal$enirea i deformarea frunzelor tinere din centrul rozetei9
frunze care intr=o faza mai avanata !ier. @ul!a coletului u$ acete frunze e $runifica i e necrozeaza. Teutul
coletului i zona centrala i inima feclei !utrezec. Carenta de $or a!roducand atfel $oala !utregaiului inimii feclei.
Insu3/c/enta 1orulu/ determina reducerea greutatii radacinilor9 a continutului aceteia in zahar i certerea continutului
de azot. Carenta de $or e !revine !rin a!licarea de $or in ol in cantitati de 195=3FgJ-a $or i care e !oate realiza cu
#95=17FgJ-a acid $oric au 139%=%<9% FgJ-a $ora:9adminitrate in acelai tim! cu ingraamintele /@F. 0 diminuare a
carentei de $or e !oate o$tine i !rin fertilizare e:traradiculara in ol de acid $oric in concentratie de 0905= 091 ;.
Cfpdr
Pagin 25
Guno/ul de 2ra7d actioneaza !ozitiv !rin u$tantele nutritive i !rin im$unatatirea conditiilor fizice i
$iochimice ale olului. +ozele de gunoi de graCd care e foloec la fecla tre$uie a e incadreze intre %0=30toneJ-a i
!oate fi adminitrat atat fermentat9 mai !utin fermentat au deloc fermentat. (e adminitreza !rin im!ratiere uniforma
!e toata u!rafata 9 e incor!oreaza u$ aratura de vara au toamna.
Rezultatele e:!erimentale au evidentiat !oruri de recolta cand im!reuna cu gunoiul de graCd e adminitreaza
50=<0FgJ-a /9 &0FgJ-a @. @entru tara noatra ingraamintele cu !otaiu ridica !utine !ro$leme. *ngraamintele cu
fofor i !otaiu e adminitreaza o$ligatoriu innainte de efectuarea araturii de $aza !rin im!ratiere uniforma.
*ngraamintele cu azot im!le e adminitreaza in cultura feclei fie inainte de aratura de $aza cu cele fofatice 9 fie !e
aratura i e incor!oreaza cu gra!a cu dicuri.
(e e:ecuta din vara o aratura adanca de 30cm cu u$olaC. (e cere o aratura adanca !lu carificare deoarece
radacina feclei dei ete !ivotanta i foarte !uternica are o ca!acitate la$a de !enetrare a olului neafanat i e creaza
conditii !entru inmaganizarea intregii cantitati de a!a !rovenite din !reci!itatii i im$ogatete conditiile fizice ale
olurilor argiloae. Aratura tre$uie a fie ca adancime i latime a $razdelor9 maruntita9 fara greuri 9 a aigure
incor!orarea returilor vegetale a gunoiului de graCd i a ingraamintelor minerale. Pre2at/rea patulu/ 2er./nat/9
tre$uie a aigure eliminarea denivelarilor9 o$tinerea unui !at germinativ foarte unifoem !entru a e !laa echiditant
emintele in !lan orizontal i vertical. @regatirea !atului germinativ !entru fecla in cea mai mare !arte tre$uie realizat
din toamna !rin lucrari ale araturii cu gra!a cu dicuri !revazuta cu lana nivelatoare. @rimavara !atul germinativ e
!regatete !entru emanat !rintr=o ingura trecere cu com$inatorul la adancimea de &=5cm 9 er$icidele de adminitreaza
i e incor!oreaza concomitent cu aceata lucrare. Ete o greeala foloirea gra!ei cu dicuri !rimavara9 !entru ca e
reduce cu &0; !roductia daca emanatul intarzie 1& zile 9 in tim! ce la lucrarea cu com$inatorul numai cu 1#;.
(emintele feclei de zahar !entru emanat !ot fi plur/2er.e care atrag du!a ine raritul i .ano2er.e >e
draCeaza?. Ca!acitatea de germinatie a feclei de zahar influienteaza direct !roductia de radacini i zahar. *nainte de
emanat amanta nedraCata e trateaza cu funcicide !entru com$aterea $olilor din !erioada de germinare i raarire9 i cu
inecticide !entru com$aterea daunatorilor care aduc !agu$e in !erioada de raarire. (fecla e eamana cu emanatori de
!recizie.
Epoca de se.anat8 fecla de zahar e eamana !rimavara tim!uriu in momentul in care e !oate intra in teren
in toate zonele de cultura. *ntarzierea emanarii cu 10 zile atrage reducerea !roductiei cu %0;. (fecla de zahar emanata
tim!uriu rezita mai $ine la $oli9 daunatori i eceta.
#ens/tatea o!tima de !lante la hectar ete cu!rina intre #0=100 mii i e o$tin !rin a!licarea unei denitati la
emmanare cu!rine intre 1#0=%%0 mii eminte germina$ile la hectar.
4onaI in cultura 8 neirigata E %00=%%0 mii eminteK 70=20 mii !lante
irigata E 1#0= %00 mii eminteK #0=100 !lante
4ona II >3oldova? 8 neirigata E %00=%%0 mii eminteK 70=20 mii !lante
irigata E 1#0= %00 mii eminteK #0=100 !lante
d/stanta intre !lante !e rand K %% cm9 intre randuriK &5 cm.
Adanc/.ea de se.anat 8
= eminte monogermeK %93 cm din cauza !uterii la$e de tra$atere a germinatiei
= eminte !lurigerme lefuite= %=&cm
Pras/tul s3ecle/ de 4a:ar E fecla ete deoe$it de eni$ila la im$uruienare datorita ritmului redu de cretere
in !rimele a!tamani i a fa!tului ca !artea aeriana a !lantei ete li!ita de tul!ini i ramificatii care a um$reaca olul9
a im!iedice dezvoltarea $uruienilor. +e cele mai multe ori !ana la raarirea feclei de zahar e da o !raela !e
Cfpdr
Pagin 26
intervalul dintre randuri> !raila oar$a? !entru ditrugerea $uruienilor i a crutei9 viteza 3=&FmJh9 i e face cu cutite ti!
ageata i cu dicuri de !rotectie a randurilor. @rin !raele e ditrug $uruienile fata de care fecla e !rezinta ca o
cultura foarte eni$ila9 mai ale la ince!utul vegetatiei9 e conerva a!a i e creaza conditii core!unzatoare !entru
aeriirea olului. /umarul de !raele ete cu!rin intre &=5.
@raila *= mecanica au manuala= aceata tre$uie e:ecutata cu foarte mare atentie !entru ca !articolele de
!amant dicocate de cutitele cultivatorului a nu aco!ere !lantutele de fecla 9 zona de !rotectie in cazul mecanizat nu
tre$uie a fie mai mica de &=5mm9 iar viteza de 3=&FmJh. +icurile de !rotectie e foloec i la urmatoarele !raile.
@raila **= e e:ecuta imediat du!a rarit 9iar urmatoarele la intervale de 10=1% zile functie de !reci!itatii i
im$uruienare. *n intervalele dintre randuri care unt aco!erite cu frunze nu e mai e:ecuta !raile ci doar !liviri. La
ultima !raila cutitele ti! ageata e inlocuiec cu cutite unilaterale. Adancimea !raililor are im!ortanta i ete cu!tina
atfel 8 !raila *= &=5 cm. !raila **= <=# cm9@raila ***= #=10 cm9!raila *5 E5 =10=1% cm.!aile manuale in numar de %=3
e e:ecuta !e rand cu atentie !entru !roteCarea fiecarei !lante.
Con1aterea c:/./ca a 1uru/en/lor= in functie de humuul din ol cu!rin intre 1=<; unt recomandate
urmatoarele ier$icide 8 0lticar$> 5=#Fg?L 5enzar> 095=%95Fg? au +ual 500> 3=<L?L5enzar> 095=%95Fg?9 Aetanal> <=#L?.
*ncor!orarea ier$icidelor volatile e face cu com$inatorul la !regatirea !atului germinativ. Aetanalul e adminitreaza
du!a ce !lantele de fecla au format !reimele !erechi de frunze9 iar $uruienile au %=3 frunze i e face in zile
calduroae 9 dar nu la tem!eraturi mai mari de %5
0
C !entru ca !roduce aruri !e frunzele de fecla. @alamida i uaiul 9
in cazul unor infetari mai tarzii e com$at cu ier$icidul Lontrel 300>095LJ-a? a!licat cand $uruienile au %0=30cm
inaltime.
Rar/tul re!rezinta lucrarea cea mai cotiitoare. @rin aceata lucrare cand emanatul =a facut cu eminte
!lurigerme tre$uie a e elimine din lan 1=3 milioane !lante J-a. 5olumul lucrului e reduce u$tantial atunci cand e
foloete amanta monogerma cali$rata i draCata9 iar emanatul e face cu maini de !recizie. Raritul e face in faza a
doua frunze adevarate. *ntarzierea raritului !ana la & frunze atrage caderea !roductiei cu 10; 9 iar !ana la < frune de
15;. Raritul !oate a intarzie cu 10=15 zile fara ca !roductia a cada numai in cazul emintelor monogerme.
Co.1aterea 1ol/lor s/ daunator/lor= intre $oli tre$uie retinute cele de la germinare i raarire 8 caderea
!lantelor9 cerco!orioza9 fainarea9 mana9 iar intre daunatori tre$uie retinuti 8 gargarita feclei9 ratioara9 $uha verzei9
molia feclei9 afidele9 !uricele feclei. *n afara de maurile fitotehnice 8 rotatie9 lucrari de com$atere i re!ectarea
e!ocii de emanat e iau mauri de com$atere chimica !rin tratamente la eminte cu inecto=funcicide i tratamente !e
vegetatie cu inecto=funcicide.
@rinci!alele $oli foliare 8 cerco!orioza i mana e com$at !rin tratamente foliare cu funcicide la a!aritia
acetora. (e !ractica 1=% tratamente la culturile neirigate i %=3 tratamente la culturile irigate. *ntervalul intre tratamente
1%=1& zile utilizandu=e to!in9 Aavitin9 AaPleton9 Tilt. Limitarea ra!andirii manei !e !arcurul vegetatiei >&=5 frunze?
e aigura cu turda de !ral> &95FgJ-a?.
Ir/2area fecla de zahar ete o mare conumatoare de a!a. Luand in coniderare re!artizarea !reci!itatiilor9
rezerva de a!a a olului la emanat9 i dinamica conumului de a!a udarile e re!artizeaza atfel 8 iunie= 1 undare B iulie=
augut 3=5 udari9 e!tem$rie 1 udare9 cu norme intre <00=#00 m
3
J-a. *ntre ultima udare i recoltare tre$uie a treaca 30
zile.
1-. RECOLTAREA
Mo.entul recolar// tre$uie a coincida cu recoltarea tehnologica evidentiata !rin cel mai ridicat continut de
zahar. Recoltarea feclei e face manual9 emimecanizat au mecanizat.
a.@entru recoltarea manuala e foloete furca cu % coarne in forma de lira. Curatirea de !amant e face cu !atea
neacutita a cutitului !entru a nu !roduce vatamari9 iar decoletarea conta in inde!artarea coletului9 adica 1 cm deau!ra
inertiei !rimelor frunze !rintr=o taiere orizontala. +ecoletarea greit efectuata> mai adanca? atrage !ierderi de recolta. 0
data cu decoletarea ete o$ligatorie inde!artarea varfului radacinii mai u$tire de 1 cm !entru aceta e veteCete mai
re!ede i de aici ince!e alterarea.
$.Recoltarea emimecanizata !reu!une o!eratia de dilocare a radacinilor cu dilocatorul urmata de
decoletarea manuala
c.Recoltarea mecanica e !oate defaura divizat au direct. +ivizat conta in decoletarea radacinilor urmata de
dilocare 9 e:tragerea din ol9 e!ararea radacinilor de frunze i incarcarea in miCloacele de tran!ort.
Cfpdr
Pagin 27
TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A CARTOFULUI
1. IMPORTANTA
Ete una din cele mai im!ortante !lante alimentare9 furaCere i indutriale. *n indutrie cartoful contituie o
valoroaa materie !rima !entru fa$ricarea !irtului9 amidonului9 de:trinei i glucozei.
!. SOIURI
#/n punct de 9edere al per/oade/ de 9e2etat/e so/ur/le de carto3/ se /.part /n 6
8t/.pur//= -,1> cu !erioda de vegetatie 70=20 zile 8 0tara9 Catelina9 Rocla9 Runica
=se./t/.pur//=-,!> cu !erioada de vegetatie 20=100 zile 8 (ucevita9 Rutic9 Rozana9 Eterna /9 Ro$uta /9
Critian9 )rumoaa.
=se./tar4//=-,">8 cu !erioada de vegetatie 100=110 zile 8 +eiree9 Cain9 Ago9 (ante //9 (iculu /9 Amelia 9
Critela9 -argita9 /icoleta9 Redec9 Tam!u9 Luia /9 3ilenium /.
=tar4// =-,&>8 cu !erioada de vegetatie !ete 110 zile.
+intre oiurile traine mentionam 8
8t/.pur//= -,1> cu !erioda de vegetatie 70=20 zile 8 )reco /9 Agatha /9 *m!ata /9 Farlena /9 (u!erior
=se./t/.pur//=-,!> cu !erioada de vegetatie 20=100 zile 8 Ecort9 Fondor9 Romanu9 (ignal
=se./tar4//=-,">8 cu !erioada de vegetatie 100=110 zile 8 @roventa 9Como9 Raant
Catalogul oficial al oiurilor de cultura din romania incrie <& de oiuri de cartofi din care 37 create de tatiunea
Araov.
+in !unct de vedere al calitatii oiurile e gru!eaza in 8
=claa A= !entru alata= tu$erculii unt !utin fainoi9 nu e farma la fie$ere9 cu conitenta tare
=claa A= !entru diferite !re!arate culinare= tu$erculii !utin fainoi 9 nu e fatma la fier$ere au cra!a !utin9
conitenti
=claa C= fainoi= e cra!a in tim!ul fier$erii 9 cu conitenta redua
=claa += foarte fainoi9 tu$erculii e farma com!let in tim!ul fier$erii.
". COMPO$ITIE C+IMICA
Tu$erculii de cartofi contin in medie 7<93;a!a9%397;u$tanta ucata. *ntra in categoria !roductiilor uculente
in care a!a ete U din greutatea totala. Ra!ortate la u$tanta ucata !rinci!alele com!onente din tu$erculii de cartofi
re!rezinta8amidon 7593;9!roteina $ruta 792&;9 graime 095;9 celuloza%93%;9 cenua &9&1;.
Cartoful ete o !lanta ier$acee anuala i e imultete vegetativ !rin tu$erculi i e:uat !rin eminte.
Radac/na cartofului ete fi$roaa 9 mult ramificata i cu la$a !utere de !atrundere in ol. Radacina care e
formeaza de !e coltii !orniti in cretere unt radacini !rimare. Radacinile care !ornec din toloni unt radacini
ecundare. +ar toate unt radacini aventive. <0; din maa de radacini ete ra!andit !e tratul de ol de la 0=%0cm. 9 1<=
1#; !e trutul de la %0=&0cm9 17=%0; !e tratul de la &0=<0cm9 i munai %=3; !e tratul de la <0=#0cm. Radacinile
cartofului !atrund cu dificultate in olurile grele au taate. Radacinile cartofului unt eni$ile la inuficienta
o:igenului i la e:cceul dio:idului de car$on. (ufocarea radacinilor a!are daca tratul de ol de la u!rafata ete
com!act i nu !ermite acceul uficient al aerului.
Tulp/na Eintalnim la cartof tul!ini fi!ogee >u$terane= toluni i tu$erculi?9 i tul!ini e!igee> aeriene= vreCii?.
(tolonii unt latari ai vreCului din !ortiunea lui aflata in ol9 ingroati9 uculenti9 de culoare al$a i !rin ingroarea
varfului lor rezulta tu$erculii. Tul!ina aeriana ete ier$oaa 9 uculenta9 muchiata. La o ingura !lanta e gaec &=#
tul!ini care ramifica i dau cartofului a!ect de tufa.
Frun4a ;ela$oreaza o u$tanta care timuleaza tu$erizarea. ,iua curta au tim!ul in care claritatea luminii
ete limitata favorizeaza formarea u$tantelor de tu$erculizare.
Cfpdr
Pagin 28
Flor/le= culoarea corolei !oate fi8 al$a9 violet dechi au inchi9 cu nuante de al$atru au roz in functie de oi.
3arimea florilor alaturi de culoare !oate fi o caracteritica de diferentiere a oiurilor.
Fructul= ete o $aca rotunda cu 100=%00 eminte mici.
Tu1ercul//= din !unct de vedere $otanic tu$erculii unt tul!ini modificate in care e acumuleaza mari cantitati
de u$tanta de rezerva. La ince!ut au forma noduroaa i !e maura ce crec iau forma !ecifica oiului. @e u!rafata
tu$ercului e gaec ochii formati din rudimentul unei frunze la u$uara caruia e gaec deo$icei trei muguri. Ei !ot
avea forma alungita 9 rotunda9 rotunda=ovala au neuniforma. 3arimea lor variaza de la oi la oi i functie de factorii
de vegetatie.
Incolt/rea E u$ notiunea de incoltire la cartofi e intelege !ornirea in vegetatie a mugurilor ituati !e u!rafata
tu$erculului. *n conditii de vegetatie core!unzatoare cartofii incoltec !rin !ornirea in vegetatie de regula a mugurilor
din miCloc. 3ugurile crecut e numete colt. Coltii crecuti la lumina unt curti i groi i unt de culoare verde9
gal$ena 9 maronie9 etc. Coltii crecuti la intuneric unt alungiti 9 foarte mari i etiolati. Tu$erculii de cartofi degenerati
formeaza colti filoi= u$tiri i lungi. Coltii filoi e formeaza la lumina i intuneric. Tu$erculii nu incoltec imediat
du!a recoltare. Au o !erioada de %=& luni de re!au vegetativ. Lungimea !erioadei de re!au de!inde de oi9 gradul de
maturitate la recoltare9 tem!eratura din !erioada de vegetatie9 tem!eratura la !atrare9 !rezenta vatamarilor !e tu$erculi
cauzate mecanic au de $oli. Re!auul germinativ al tu$erculilor e !oate !relungi foloind u$tante antigerminative.
TC/A tro!irea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de !ana la 09%3;. *n tim!ul !atrarii e
foloec acid alfa naftil acetic= cartofin 9 (olenid !udra9 (olenid olutie9(u!erto!=aerool. 5igoarea mugurilor nu ete
egala !e toata u!rafata tu$erculului9 unt mai viguroi i !ornec !rimii muguri din !artea a!icala> u!erioara? care
inhi$a au chiar o!rec !ornirea mugurilor din Cumatatea $azala. @entru timularea !ornirii in vegetatie =a !ro!u
ectionarea tranverala incom!lecta a tu$erculilor cu cateva zile inainte de !lantat. @erioada de la incheierea !roceului
germinal i !ana la acumularea in cantitati ma:ime a u$tantelor de tu$erizare ete coniderat tadiu de incu$atie. Acet
!roce ete ireveri$il i !rin el e e:!lica recoltele mici ce e o$tin din cartofii de amanta !atrati tim! indelungat in
conditii necore!unzatoare. (u$tantele de tu$erizare !e !arcurul formarii ei determina tadiul fiziologic al tu$erculilor
de cartofi i com!ortarea acetora in initierea unei !lante noi.atfel in 8
Stadu/l 1 6= !utin incu$at tu$erculul emite un ingur germene K dominanta a!icala. @lantat in acet tadiu
tu$erculul incoltete lent iar germenele are cretere lenta . doza de u$tanta ete redua.
Stad/ul ! 6 =doza miClocie au miClociu incu$at e inregitreaza incoltirea ma:ima i rezulta o !lanta riguroaa
cu cretere ra!ida. Aceta ar fi tadiul o!tim de !lantare a tu$erculilor.
Stad/ul " 6= doza mare de u$tanta9 !uternic incu$at. Tu$erculii emit germeni filoi i ramificati care e o!rec
re!ede din cretere i tu$erizeza imediat.
Stad/ul & 68 foarte avanat de incu$atie9 doza de u$tanta ete ma:ima. Coltii tu$erculizeaza chiar inainte de
!lantare. @lantat in acet tadiu tu$erculii formeaza toloni i nu raare.
Fa4ele de 9e2etat/e8 intrucat unele oiuri de cartofi nu inflorec fazele de vegetatie e !ot delimita i numai
du!a formarea i evolutia organelor vegetative atfel 8
=faza !lantat Eraarit K dureaza 30=35 zile la tem!eratura de 7=#
0
C. *n conditiile tarii noatre raare in 1#=%5 zile.
=faza raarire= ince!utul tu$erizariiK ete faza creterii intene a radacinilor i a !artii aeriene in aceata faza e
formeaza tolonii care e ingroaa la varf. +ureaza 10= 35 zile in functie de oi.
=faza de tu$erizare foarte intenaK e caracterizeaza !rin incetarea creterii !artii aeriene a !lantei i creterea
intena a tu$erculilor. Ete faza critica !entru cartofi cand !retind cea mai mare cantitate de a!a i elemente nutritive.
+ureaza %5=&5 zile functie de oi.
=faza de maturare a tu$erculilor K e caracterizeaza !rin reducerea ritmului de tu$erculizare !rin migrarea
intena !re tu$erculi a u$tantelor acumulate in frunze9 !rin formarea la u!rafata tu$erculilor a tratului de u$er
> coaCa?9 ince!e ingal$enirea tufei 9 uacarea frunzelor de la $aza.
#e2enerarea carto3ulu/8 !rin degenerare e intelege un fenomen $iologic com!le: u$ influienta caruia
!roductia de tu$erculi cade de la un an la altul !utand a aCunga chiar la di!aritia totala a unor oiuri. Ete detrminata
de factori climatici i factori !atologici de natura virotica. Tem!eratura ridicata in !erioada de formare a tu$erculilor
determina curtarea re!auului eminal. @lantele de cartofi unt infectate de viroze !rin intermediul afidelor au !rin
contact direct intre !lantele $olnave i cele anatoae. @entru mentinerea !otentialului de !roductie a oiurilor =a
intituit un riguro item de !roducere a cartofului !rin amanta 8
Cfpdr
Pagin 29
=!roducerea cartofului de amanta !re$aza9 u!erelita i elita in zone inchie9 teritorii de!limitate de o$tacole
naturale i cordoane de !rotectie in care unt aigurate cele mai $une conditii !entru vegetatia !lantelor9 fara ure de
infectie cu $oli virotice i fara a fi tranmitatoare de viroze> Ranov9 )armau9 (uceava9 Ciuc?
=continuarea !roceului de !roductie a materialului eminal *1 i *% in afara zonelor inchie in fiecare Cudet !e
cele mai favora$ile u!rafete in conditii de irigare.
=!racticarea !e loturi emincere a tehnologiei !ecifice i o!time de cultivare !entru a e !utea !roduce !lante
viguroae 9 cu inuirea de rezitenta 9 de varta la infectii in tadiul avanat de cretere inainte de z$orul ma:im al
afidelor.
=!atrarea cartofului de amanta la tem!eraturi cazute
=reinoirea cartofului de amanta anual9 la % au 3 ani !e zone de reinoire.
*n rotatii e iau ca !remergatoare in !rimul rand graul de toamna i !lantele furaCere9 nu fac !arte din aolament
fecla de zahar9 inul9 guliile9 morcovul. Toate lucrarile olului e e:ecuta in vara i toamna anului !recedent aigurandu=
e atfel conditii !entru !lantarea cat mai tim!uriu !rimavara viitoare.
Cer/nte 3ata de te.peratura=incoltirea tu$erculilor de cartofi are loc la tem!eraturi de 5=<
o
C. Tem!eratura
o!tima de raarire ete de 13=15
o
C9 !entru formarea tu$erculilor de cartofi ete de 15=1#
o
C9 iar !entru creterea vreCilor
ete de 1#=%0
0
C . la tem!eratura olului de %<
0
C tu$erculii nu mai crec9 la %5
0
C tolonii nu e mai tranforma in
tu$erculi. Cartoful nu rezita la tem!eraturi cazute atfel 8 la 0=5
0
C unt ditrue frunzele9 la =09#
0
C coltii i la =1
0
C
tu$erculii. Tem!eraturile de =%9 =3
0
C ditrug intrega !lanta de cartof. Arumele i ingheturile tarzii afecteaza cultura
!lantelor tim!urii cu tu$erculii incoltiti9 daca varfurile de cretere au a!arut la u!rafata olului. *n acet caz !lantele e
refac !rin !ornirea de noi colti din tu$erculi9 refacerea !oate a dureze 10=15 zile> e !ierde tim!uritatea?. +aca $rumele
a!ar mai tarziu cand !lantele au %=3 frunze !irderile unt mai redue !entru ca !lantele e refac re!ede !rin latari care
a!ar la u$uara frunzei.
Cer/nte 3ata de u./d/tate8 ecetele determina tagnarea acumularii u$tantelor in tu$erculi9 reducerea
u!rafetei de aimilatie9 incoltirea i !uirea tu$erculilor in cam!. @lantele de cartofi au cea mai mare nevoie de a!a la
inflorire9 in aceata !erioada e cere o umiditate a olului de #5; din ca!acitatea ca!ilara !entru a!a. *n curul
vegetatiei !loile din luna iunie influienteaza in !rimul rand !roductia oiurilor tim!urii9 cele din iulie a oiurilor
emitim!urii9 iar cele din augut a oiurilor emitarzii. E:ceul de umiditate din ol ete foarte daunator formarii
tu$erculilor i creterii. +aca inuficienta de o:igen e mentine mai mult tim! tu$erculiii !utrezec iar !lantele !ier in
intregime. La e:ce tem!orar de umiditate !roductioa de tu$erculi e reduce la 3%=7#; . 1rindina !oate ditruge in
mare maura !lantele aeriene 9 inducand !iederi de #=3%; functie de tarea de vegetatie i gradul de vatamare !rodu.
(e !ot a!lica tratamente cu funcicide i re$ilonare.
Cer/nte 3ata de sol= cele mai indicate !entru cultura cartofului unt oiurile nii!o=lutoae9 luto=nii!oae i
lutoae cu ca!acitate mare de aeriire. *n regiunile $ogate de !reci!itatii i olurile nii!oae aigura conditii favora$ile
de vegetatie. *n conditii de irigare olurile uoare devin foarte favora$ile !entru culturile detinate conumului tim!uriu
au de vara. (olul contri$uie la realizarea !roductiei cu 77;. (oluri !e care tre$uie cartoful unt aluvialele9
cernoziomuri9 !odzolite cu te:tura uoara. (e !oate cultiva !e oluri care au @- K 5=795.
Cer/nte 3ata de lu./na E are nevoie de multa lumina9 nu u!orta um$rirea9 !entru formarea tu$erculilor durata
curta de iluminare ete cea mai favora$ila 10=1% h9 cand durata zilei ete mai mare 1& h tolonii e tranforma in latari.
$onarea ;tinand cont de !erioada de vegetatie a oiurilor =au !utut delimita zonele ecologice 8
=zona foarte favora$ila= unt cu!rine regiunile muntoae din 3oldova9 toata Tranilvania cu e:ce!tia cam!iilor9
!artea de et a Aanatului9 regiunile imediat vecine muntilor din 0ltenia i 3untenia. (e caracterizeaza !rintr=o clima
rece i umeda. Regimul !reci!itatiilor de <00=#00mm anual. Tem!eraturi medii a lunii celei mai calde 1#=12
0
c i
ne$ulozitate ridicata in tot curul verii. (e !ot cultiva toate oiurile.
=zona favora$ila E cu!rinde regiunea (u$ car!atica din regiunea 0lteniei9 i 3unteniei9 !artea nord=vetica a
Tranilvaniei i !odiul 3oldovei. (e caracterizeaza !rintr=o clima mai !utin umeda . !reci!itatiile de <00=700mm9 iar
tem!eratura lunii iulie 12=%0
0
C.
(olurile din cele doua zone a!artin !odzolurilor cu te:tura nii!o=argiloaa9 luto=argiloaa9 cernoziomurile
irigate9 aluviuni.
Cfpdr
Pagin 30
=zona favora$ila oiurilor tim!urii e intinde in regiunea de e a cam!iei Aanatului9 regiunile coline a 0lteniei9
3unteniei i 3oldovei i cam!ia +unarii. Clima din aceate zone aigura conditi de vegetatie numai oiurilor tim!urii
i emitim!urii. @reci!itatiile anuale cu!rine intre &00=<00mm 9 iar tem!eratura lunii iulie %0=%%
0
C.
'. ROTATIA
As/2ura product// ridicate du!a grau9 ecara9 orz9 leguminoae !erene i anuale9 !orum$9 in9 fi$ra9 fecla de
zahar9 etc. /u tre$uie luate ca !remergatoare !ecii din aceeai familie $otanica > familia olanacee?. Cartoful ete
!remergatoare !entru grau9 orz9 i culturi de !rimavara.
La am!laarea culturii de cartofi intr=o e:!loatatie agricola tre$uie luate in coniderare 8 ditanta de centru de
!relucrare au de!ozitare> ma:. 1%Fm? 9 !anta terenurilor a nu fie mai mare de 2=11
0
in terenuri o$inuite i de 5
0
in
conditii de irigare9 forma i marimea olei in vederea organizarii rationale a !lantatului mecanic.
(. FERTILI$AREA
Pentru 1---@2 tu1ercul/Atulp/n/ aer/ene e conuma 5Gg/9 %Gg@9 7=2GgF.
A4otul are o im!ortanta !entru formarea i dezvoltarea a!ortului foliar al !lantei de cartofi. El ete a$or$it i
foloit de !lante !e toata !erioada de vegetatie. La inuficienta azotului !lantele unt gal$en verzui iar u!rafata de
aimilatie e reduce !ronuntat9acet lucru are conecinte negative au!ra formarii tolonilor i tu$erculilor. Cand
inuficienta ete mai !ronuntata frunzele ince!and cu cele de la $aza e necrozeaza i cad. E:ceul de azot determina
creterea lu:urianta a !artii aeriene cretere care e face in detrimentul !roductiei de tu$erculi i e !relungete mult
!erioada de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de %5=%< zile. Azotul ete element determinant
!entru nivelul de !roductie a cartofului. (!orul de recolta a cartofului datorat ingraamantului cu azot unt cu!rine
intre &0=10<Fg la 1Fg azot.
Fos3orul are o deoe$ita im!ortanta in dezvoltarea itemului radicular9 in formarea tu$erculilor9 in de!unerea
amidonului i maturizarii tu$erculilor. La inuficienta de !otaiu ritmul de cretere a !lantelor de cartofi e reduce9 e
reduce ritmul formarii tu$erculilor9 iar in miClocul acetora e formeaza !ete roii= ruginii la ince!ut mai mici9 a!oi !rin
unirea lor mai mari care la fier$ere in aceata zona devine tare i e e!ara de miezul fiert9 marginiile foliolelor e
raucete in u 9 lim$ul ete mai mic i de culoare mai inchi. (u!rafata de aimilatie e micoreaza . e:ceul de !otaiu
gra$ete mult !erioada de vegetatie determinand o mai ra!ida maturizare a !lantelor i o mai ra!ida formare a
tu$erculilor fa!t care la oiurile tarzii i emitarzii e rafrange au!ra !roductiei.
Potas/ul ete conumat in cantitati mari de catre cartofi i influienteaza !ozitiv formarea u!rafetei de
aimilatie 9 intenitatea !roceului de fotozinteza i migrarea u$tantelor aimilate din toloni in tu$erculi. @otaiul
influienteaza !ozitiv valoarea eminala a tu$erculilor 9 rezitenta la eceta 9 mana9 i nanim> !iticire?9 marete !roceul
de tu$erculi $uni !entru amanta. La inuficienta !otaiului ritmul de cretere al !lantelor ete redu !ana la incetare.
@e olurile !e care e manifeta carente in magneziu acetea e adminitreaza u$ forma de ulfat de magneziu
in olutie 9 in tim!ul vegetatiei intr=o doza echivalenta cu %&FgJ-a o:id de magneziu in <00 litrii de a!a.
Guno/ul de 2ra7d E nu ar tre$ui a li!eaca din cultura cartofului. Aigura elementele nutritive i
im$unatatete inuirile fizice ale olului 9 dozele e cu!rind intre %0=&0 toneJ-a9 $ine fermentate i intratiate uniform
!e intreaga u!rafata. *ncor!orarea e face u$ aratura de vara Etoamna.
*n cultura irigata doza economica de azot e cu!rinde intre 150=%00FgJ-a cu ra!ortul /@FK 1 8 09< 8 1. !entru
oiurile tim!urii =a dovedit o!tim doza de %00FgJ-a cu ra!ortul /@FK 1 8 093 8 095. !entru oiurile emitarzii i tarzii
doza o!tima de azot 300FgJ-a cu ra!ortul /@FK 1 8 09< 8 09<. ingraamintele de fofor i !otaiu tre$uie incor!orate
u$ aratura de $aza.
Lucrarea 1a4a a olului in cultura cartofului o contituie aratul la adancimea de 30cm9 cu cat e face mai
tim!uriu cu atat efectul !ozitiv ete mai mare. Calitatea araturii tre$uie a fie li!ita de $ulgari !e toata lungimea ei. +e
im!ortanta deoe$ita ete i nivelarea terenului9 in !reala$il olul ete lucrat cu gra!a cu dicuri.
*n !rimavara !regatire a !lantarii e face numai in momentul in care in urma lucrarilor rezulta un cam! $ine
maruntit 9 afanat9 fara $ulgari au felii umede care !rin ucare devin $elgari. Ete mai !utin grav daca e intarzie aceta
lucrare cu cateva zile decat daca e e:ecuta !e teren inuficient zvantat.
Cfpdr
Pagin 31
@entru lucrarile olului in !rimavara e diting in linii mari urmatoarele recomandari 8
=!e olurile nii!oae9 luto=nii!oae i nii!o= lutoae e:ecutarea lucrarii cu gra!a cu dicuri i urmata de
com$inator !entru !regatirea !atului germinativ.
=!e terenurile in !anta toate lucrarile e e:ecuta !e directia cur$elor de nivel iar aratura o$ligatoriu cu
cormonitor !entru a e inmagazina toata cantitatea de a!a ce cade !ana la !lantele cartofului. Ailoanele e contruiec
cu cultivatorul echi!at cu rarite cu u!rafata in ectiune de 700=1000 cm
%
la ditanta de <0=70=75cm.
*. PLANTAREA
*nmultirea din eminte a carto3ulu/ are /.portanta in cam!urile de electie. Tu$erculii de cartofi !entru
!lantare nu tre$uie a fie infectati de viroze au alte $oli. +eaemenea e cere ca in tim!ul !atrarii tu$erculii de
amanta a cartofilor a nu incolteaca9 incoltirea mai devreme de % luni inainte de !lantare reducand ca!acitatea de
!roductie.
Pre2at/rea carto3ulu/ de sa.anta pentru plantare 6
A.sortarea E tu$erculilor !entru amanta i cali$rarea acetora contituie maura eentiala !entru realizarea denitatii
o!time a culturii. +aca din recolta o$tinuta nu e !oate o$tine material de !lantare necear> 55=<0 cm? e recurge la
ectionarea tu$erculilor in doua. Tu$erculii din oiurile la care ochii e concentreaza !re !artea a!icala e ectioneaza
numai longitudinal. (ectionarea tu$erculilor la o cantitate mare de amanta e !oate face mecanic cu o maina care ete
!revazuta cu di!ozitive care trateaza tu$erculii ectionati cu !raf de creta. (ectionarea manuala aigura material de
!lantare de calitate u!erioara u$ a!ectul !rezentei ochilor i a numarului de ochi !e fiecare !ortiune. @lantarea
tu$erculilor ectionati manual e e:ecuta du!a 5=< zile
A.Incolt/rea tu$erculilor inainte de !lantare are o deoe$ita im!ortanta !entru cultura de cartofi detinata conumului
e:tracim!uriu i tim!uriu i chir !entru conumul de vara. @rin incoltirea tu$erculilor de cartofi e aigura o gra$ire a
raaririi !lantelor9 formarea mai tim!urie a tu$erculilor cu cel !utin 10 zile9 !lantarea tim!urie i marirea !roductiei.
+eaemenea in tim!ul incoltirii e !oate o$erva tarea anatatii tu$erculilor i valoarea lor vegetativa !ermitand
eleminarea din materialul de amanta a tuturor tu$erculilor care manifeta degenerare. Tu$erculii incoltiti rezita la
tem!eraturi cazute. *coltirea tu$erculilor de amanata tre$uie realizata la lumina i la tem!eraturi de 1%=1#
0
C ziua i
10=1%
0
C noa!tea. Coltii ce e o$tin in conditii de lumina naturala au artificiala unt !igmentati9 curti de 195=%cm9 i
ro$uti. Acete conditii e realizeaza in inca!eri luminoae 9 cu !oi$ilitati de aeriire9 in $ordee !revazute cu geamuri in
aco!eri au chiar in anturi !ecial amenaCate la u!rafata olului. +aca e utilizeaza lumina artificiala e foloec
!ivnitile in care e face !atrarea !ete iarna a tu$erculilor in ladite !entru incoltire. *n tehnica ce e a!lica !entru
realizarea incoltirii cartofilor 8
=pentru pre/ncolt/rea tu$erculilor e tin in gramezi de circa &0cm inaltime la intuneric la tem!eraturi de 15=1#
0
C tim!
de #=10 zile
=cand e contata formarea de colti de 1=%mm ince!e /ncolt/rea propr/u4/sa in conditii de lumina naturala au
artificiala. @entru aceata tu$erculii e aeaza in ladite din candura 9 lungi de <0cm9 late de &0=50cm9 adanci de 1%cm
i !revazute cu !icioare la ca!ete. Laditele e aeaza in tive cate 10=15 9 fiecare ladita incarcandu=e cu cate 15=%0Fg
de tu$erculi.
Tu$erculii incoltiti e tran!orta in cam! in aceleai ladite realizandu=e economie la mani!ulare i evitandu=e
ru!erea coltilor. *n tim!ul !roceului de incoltire e elimina toti tu$erculii cu colti filoi. (e chim$a !ozitia laditilor in
tive din 7 in 7 zile !entru a e o$tine o incoltire uniforma i e mentine in inca!ere o umiditate ridicata a aerului !rin
aezarea unor vae cu a!a au !rin tro!irea tu$erculilor. *ncoltirea e !oate realiza cu $une rezultate i in olarii daca
acetea unt aigurate cu o ura de caldura . in !atiile in care e face incoltirea e controleaza tem!eratura i e face
zilnic aeriirea !entru a im!ieadica alungirea coltilor. @ana la !lantare acetea nu tre$uie a de!aeaca lungimea de 1.5=
%cm9 a fie groi 9 a nu li e inegreaca varfurile> li!a de aer i into:icare cu mono:id de car$on? i a !atreze
culoarea caracteritica oiului. +aca la data !lantarii e mai gaec tu$erculi neincoltiti acetea e elimina. *ncoltire
dureaza %0=&5 zile in functie de conditiile de incoltire.
C.St/.ularea 3or.ar// de radac/n/ e !ractica numai in co!ul de !roductii foarte tim!urii. Cu circa 10 zile inainte de
!lantare tu$erculii de cartofi e tratifica in rumegu de lemn9 mranita i nii! in !ro!ortie egala in couri de nuiele.
Tu$erculii e aeaza !e un ingur rand unii langa altii9 iar intre fiecare rand de tu$erculi e inter!un 5cm de material
Cfpdr
Pagin 32
umed. Courile e aeaza a!oi in aceleai conditii in care =a facut incoltirea. )ormarea de radacini ete timulata daca in
a!a deumectare a traturilr e adauga <0g u!erfofat i 30g de are !ataica calculate !entru 10 litrii a!a.
+.Epoca de plantare cartoful e !lanteaza tim!uriu. Coltii !ornec in vegetatie i crec la tem!eraturi de <=7
0
C.
@lantarea tim!urie atrage creterea !roductiei i o erie de alte a!ecte im!ortante ca 8 toloni mai curti9 tu$erculizarea
mai tim!urie9 tu$erculi mai uniformi ca marime. @rin !lantarea imediata du!a ce terenul =a vantat i e lucreaza fara a
e $atatureze i fara $ulgari e realizeaza cele mai mari !roductii. +e regula conditiile de !lantare a cartofului e
inregitreaza la Cumatatea lunii martie in zonele de ud i cam! a Aanatului9 in ultima decada a lunii martie in zona
colinara9 i la ince!utul lunii a!rilie in zona foarte favora$ila din !unct de vedere a tem!eraturii zona montana i
de!reiuni u$montane. Cartoful incoltit9 detinat conumului e:tratim!uriu i tim!uriu 9 e !lanteaza in zona nii!orilor
din 0ltenia intre 5=15 martie i !ana la %5 marite in retul $azinelor !ecializate . durata de !lantare a cartofului tre$uie
a fie cat mai curta.
E.#ens/tatea cultur//= nu marimea tu$erculilor de amanta determina !roductia de cartofi ci denitatea de !lantare9
!roductia fiind in corelatie cu numarul de tul!ini la -a. *n conecinta tu$erculii mari in com!aratie cu tu$erculi mai
mici !roduc un numar mai mare de tul!ini i deci denitatea de !lantare ete mai mare. Cea mai mare !roductie de
tu$erculi e o$tine la o denitate de %30=%#0mii de tul!ini !rinci!ale la -a. (e recomanda urmatoarele denitati in
functie de fractiile 9 de cali$rare a tu$erculilor9 cui$uri la -a 8
=30=&5mm K 70mii cui$uri la -a
=&5=55=<0mmK 55=<0mii cui$uri la -a
Acete denitati unt admie in culturi neirigate i la iun nivel mediu de fertilizare. +enitatea crete !entru
!rima fractie la 75=#0mii cui$uri la -a in cadrul unei fertilizari o!time. *n cazul in care e foloec la !lantare tu$erculii
taiati denitatea de !lantare crete la 70=#0mii neirigat i 75=#5mii irigat.
).Cant/tatea de tu1ercul/ la +a. E la foloirea unor tu$erculi in groime de &5=50mm9 la o denitate de <0mii cui$uri la
-a ete neceara o cantitate de amanta de %97=3 tone. La aceata cantitate mai tre$uie a e adauge inca cel !utin 10;9
cantitate care contituie !ierderi in tim!ul mani!ularii i !atrarii materialului de !lantare.
1.#/stanta /ntre randur/= o$inuit la ditanta dintre randuri 70=75cm. (e !ractica ina i ditanta de 50=<0cm !entru
oiurile e:tratim!urii i tim!urii. *n conditii de irigare ditanta o!tima ete <0=70 cm.
-.Adanc/.ea de plantare= cartoful e !lanteaza la adancimea de <cm intelegand !rin aceata dintanta de la locul unde
ete aezat tu$erculul !ana la u!rafata olului. @entru tu$erculii mici i ectionati adancimea ete de &cm. *n general
cartoful e aco!era !rin $ilon. +aca tratul de la u!rafata olului ete ucat tu$erculii tre$uie !lantati !utin mai adanc
!entru a fi iguri ca ei e gaec in tratul cu ol cu umiditate uficienta.
*.Te:n/ca de plantare 8
=in cazul emimecanizat e dechid rigole cu cultivatorul echi!at cu role de rarita9 iar !e fundul rigolelor e aeaza
manual tu$erculii la ditanta !e rand ta$ilita. Rigolele e aco!era cu !amant manual9 cu a!a au cu rarita trecand
!rintre randuri i raturnand !amantul in rigole !ete tu$erculi realizand in acelai tim! !e rand un $ilon de marime
miClocie. @e olurile nii!oae du!a aco!erirea tu$erulilor terenul ramane !lan.
=!lantarea mecanica e face cu maina de !lantat cartofi incoltiti 3@C* < au cu maina de !lantat raad cu echi!ament
!entru !lantat cartofi incoltiti. @e cele mai mari u!rafete cartoful e !lanteaza mecanic cu tu$erculi neincoltiti au
!reincoltiti cu maina &(AA@ <%95.

La plantatul 3ara 1/lon in aceata ituatie !ana la raarirea coltilor> %0=30 zile? gra!atul culturii ete cea mai
im!ortanta lucrare !rin ea realizandu=e afanarea olului9 com$aterea crutei i com$aterea $uruienilor raarite au in
cur de raarire. @ana la raarire e e:ecuta %=3 gra!ari 8 !rina= imediat du!a !lantare B a doua= imediat ce e o$erva
formarea crutei B a treia= la ince!utul raaririi. 1ra!area e face cu 1CR cu coltii orientati ina!oi fata de directia de
inaintare a agregatului. *n cultura cartofului !railele unt lucrari de com$atere a $uruienilor i lucrari de
$ilonare> muuruire care ete o$ligatorie !entru aceata !ecie?. @railele e e:ecuta cu cultivatorul echi!at cu cutite
ageata mare i rarita cu ari!i regla$ile. @rin reglarea ari!ilor de la rarita i a vitezei de inaitare a tractorului e reglaeza
i marimea $ilonlui. Ailonarea ince!e cu !rima !raila cand !lantele au 15=%0cm in inaltime9 adancimea de lucru a
cutitelor ete mare de #= 10cm9 iar $ilonul redu ca inaltime !entru a nu e aco!eri tufele. 5iteza de lucru a tractorului la
aceata !raila ete mica de &=5Fm Jh. Cutitele ageata i rarita ditrug $uruienile dintre randuri9 iar !e rand $uruienile
Cfpdr
Pagin 33
unt ditrue !rin afi:iere de !amantul aruncat !rin $ilonare. +u!a 10=1& zile e e:ecuta a doua !raila cu $ilonul mai
mare decat !rimul. Cu aceata ete o$ligatorie i o !raila manuala !e rand cu care e com!leteaza $ilonarea. La
ince!utul infloritului> nu mai tarziu? e e:ecuta ultima $ilonare cu $ilon mare. +u!a aceata ultima lucrare $uruienile
care mai a!ar e !livec manual.
La plantatul cu 1/lon= in acet caz gra!atul inainte de raarire e inlocuiete cu o !raila oar$a9 lucrare ce e
e:ecuta cu cultivatorul echi!at cu cutite !eciale in forma de i rarite !entru muuroire. +u!a raarire cand !lantele au
10=15cm e refac $iloanele cu aCutorul cultivatorului echi!at cu cutite ageata i rarita efectuandu=e i o !raila
manuala. *n continuare e mai e:ecuta doua lucrari de intretinere i refacere a $iloanelor cu cultivatorul.
In2r/7/re cultur// cu 3olos/rea /er1/c/delor8 in tehnica de cultivare a cartofului foloind ie$icide in com$aterea
$uruienilor ete o$ligatorie !lantarea cu $iloni. Er$icide recomandate 8 1eagard> %=#FgJ-a?9 (encor> 0975=%95 FgJ-a?
Afalon> %=#FgJ-a?9 +ual 500> 3=7 lJ-a?L1eagard> %=<FgJ-a?9 Lao> 395=#FgJ-a?L 1eagard> %=<FgJ-a?9
Lao> 395=#FgJ-a?L (encor> 095=%FgJ-a?. *er$icidele mentionate e adminitreaza !e intreaga u!rafata intre !erioada
de !lantat i raarit concomitent cu o!eratia de re$ilonare. (encorul ete ingurul ier$icid care e !oate adminitra i
du!a raarire !ana cand !lantele au 10=1%cm. @e terenurile infectate cu !ir au cotrei du!a raarirea cartofilor
indifereant de faza de cretere 9 dar in momentul in care cotreiul are 15=35cm au !irul tarator i !irul gro au 10=15cm
e adminitreaza unul dinurmataoarele ier$icide 8 )uilade u!er 9 1alant9 Targa> in cantitate de %=3 litriJ-a la Cotrei
au &=< litriiJ-a la @ir?. /u ete e:clu in tim!ul vegetatiei lucrari manuale elective du!a cum nici mulgerea
eventualelor $uruieni care a!ar mai tarziu in a doua !arte a verii.
Ir/2area= cartoful reactioneaza la irigat mai $ine decat oricare alta !lanta de cultura. Cel mai mare conum de
a!a e inregitreza in faza de im$o$ocit= influrire ma:ima9 du!a care conumul din faza de vegetatie inflorire=
ingal$enirea fiziologica a frunzelor $azale. *n cultura cartofului unt favora$ile udarile la intervale mai curte9 mai ale
in faza de cretere a tu$erculilor9 !e aceata cale aigurandu=e reducerea tem!eraturii in ol9 la u!rafata olului i la
nivelul !artii aeriene. (treul hidric9 conecinta a intarzierii udarii9 afecteaza calitatea tu$erculilor !rin incoltirea i
!uirea lor. E:ceul de umiditate ete deoe$it de daunator i determina li!a au inuficienta o:igenului in ol la care
tu$erculii e o!rec din cretere9 ii reduc continutul in amidon i vitamina C9 a!ectul comercial i rezitenta la
!atrare. Te:n/c/ de udare E la cartof !rin a!eriune i !rin $razda. 'darile la cartofi e re!artizeaza !e doua faze de
vegetatie 8
=3or.area tu1ercul/lor E in zona de te!a> (959E ? e efectueaza 3=& udari !rin a!eriune au %=3 udari !rin
$razde cu norme de udare cu!rine intre &00=<50 mm in functie de te:tura olului i metoda de udare9 intervalul intre
udari ete de 10=1% zile.
=cresterea tu1ercul/lor= &=5 udari cu norme de udare de 300=350mm9 numarul de udari e reduce la 3=5 in
ilvote!a din /ord9 &=7 zona de !adure de teCari din (ud i 09& in functie de te:tura olurilor in zona de !adure de fag
din /ord9 intervalul intre udari ete de <=# zile.
@entru cartoful tim!uriu irigarea are mai mica im!ortanta !entru ca aceta e recolteaza inainte de intalarea
ecetei. @e olurile nii!oae din udul 0lteniei i in anii foarte ecetoi e adminitreaza i la cartoful tim!uriu %=3
udari cu norme 500=750 m
3
J-a.
1-. RECOLTAREA
Cultur/le t/.pur// detinate conumului tim!uriu e recolteaza atunci cand tu$erculii au aCun la marimea
comerciala de la 30g in u. Recoltarea e face tre!tat !e maura ce e face i comercializarea9 altfel tu$erculii nematuri
fiind ii !ierd din turgecenta i din valoare. La ta$ilirea momentului de recoltare a cartofului de amanta e tine eama
de 8 dinamica de cretere a tu$erculilor i de !erioada z$orului ma:im al afidelor E care ete vectorul viruilor. @e
loturile emincere la ma:im 10 zile de la data cand e iregitreaza z$orul ma:im de afide e intreru!e vegetatia !rin
ditrugerea vreCilor mecanic au chimic. Recoltarea are loc du!a 15=%0 zile de la intreru!erea vegetatiei9 tim! in care
tu$erculii e u$erifica i ating maturitatea tehnica.
La culturile de cartofi detinate consu.ulu/ de 9ara ;toa.na s/ /arna maturitatea tehnica core!unde cand
vreCii unt ucati in !ro!ortie de 70;. 3aturarea naturala a tu$erculilor de la caderea vreCilor> ingal$enirea? !ana
maturarea tehnica > de recoltat? e defaoara intr=o !erioada lunga de tim!. Aceata !erioada e reduce cu 2=%3 zile in
cazul cand e face intreru!erea vegetatiei !e cale mecanica au chimica fa!t ce atrage creterea rezitentei tu$erculilor la
vatamare9 reducerea infectarii tu$erculilor cu $oli de !utrezire9 !revenirea im$uruienarii la recoltat9 o!rirea trecerii
Cfpdr
Pagin 34
$olilor din !lanta aeriana in tu$erculi. Recoltarea cartofilor tre$uie a e faca numai !e tim! frumo. Recoltarea e face
manual cu a!a 9 cu furci !eciale9 cu !lugul au mecanic. Ete cea mai cotiitoare lucrare din cultura cartofului.
Recoltarea mecanica cu com$ina cere inde!linite anumite conditii 8 am!laarea !e oluri uoare i miClocii9 evitarea
taarii olului !rin lucrari de ingriCire9 !lantarea la adancime mica i uniforma9 olul a fie fara $ulgari i curat de
$uruieni9 vraCii a fie ditrui mecanic au chimic.
11. PASTRAREA CARTOFILOR
A. !rocee care au loc in tu$erculi in tim!ul !atrarii 8
= !iederea a!ei Ere!iratia i !roceele micro$iologice
= !ierderea a!ei din tu$erculi !rin !roceul de tran!iratie determina reducerea turgecentei celulare i ca urmare
tu$erculii ii !ierd !ro!etimea9 e veteCec i e z$arcec.
*n tim!ul !atrarii tu$erculiii !ot fi feriti de veteCire !rin mentinerea unei tem!eraturi mai cazute i !rimtr=o
umiditate relativa a aerului mai ridicata. Re!iratia ete cel mai im!ortant !roce micro=chimic ce are loc la tu$erculii
!ui la !atrat. 0 infliuenta deoe$ita au!ra intenitatii re!iratiei o are tem!eratura la care e !atreaza tu$erculii9
!roceul ete cu atat mai inten cu cat tem!eratura din de!ozitul de !atrare ete mai mare. @iederi inemnate la
tu$erculii de cartofi !ui la !atrare e inregitreaza i datorita activitatii micro=organice> $acterii i ciu!erci?. +intre
$olile !ecifice !atrarii amintim 8 !utregaiul umed9 inelar9 ucat9 mana.
. factori care influenteaza !atrarea unt8
1.!articularitatile oiurilor= oiurile de cartofi e diferentiaza intre ele u$ a!ectul rezitentei la !atrare9 atfel au fot
claificate8
a.eni$ilitate la !atrare cu !iederi de 1<;
$.miClocii de rezitenti cu !ierderi de 1%95;
c.rezitenti cu !ierderi de 295;.
Cea mai mare !arte din oiurile aflate in cultura unt miClociu de rezitenti la !atrare.
%. tem!eratura cea mai !otrivita !entru !atrarea cartofilor ete cu!rina intre %=&
0
C
3.umiditatea relativa a aerului tre$uie a varieze intre #5=23;.
@atrarea cartofilor de conum e face la intuneric !entru a e evita clorofilizarea lor i formarea de olanina
care ete daunatoare organimului uman i animal.
C. cartofii de amanta e !ot !atra i in inca!eri cu lumina !utin intena !relungindu=e !erioada de !atrare.
@regatirea cartofilor !entru !atrare 8 ortarea E e inlartura de la !atrare toti tu$erculii mici9 vatamati au
taiati i cei cu ince!ut de im$olnavire.
#. @atrarea !ro!riuzia= e !atreaza in de!ozite !ermanente au in de!ozite tem!orare. Acete de!ozite
tre$uie a fie curate 9 dezinfectate i $ine aeriite.

C'LT'RA ()ECLE* +E ,A-AR

1. ,onarea culturii i a oiurilor
Cerintele $iologice ale feclei de zahar o definec ca !e una dintre cele mai
grele i dificile !lante de cultura. +e aceea fiecarei verigi tehnologice tre$uie a i e acorde
un ma:im de atentie i o e:ecutie la tim! a acetora.
Conumul mare de a!a al feclei de zahar im!une alegerea arealului de culturacu !rioritate
in zonele irigate au cu a!ort de a!a freatica.
,onarea oiurilor romaneti ete urmatoarea8
Cfpdr
Pagin 35
= oiurile !oli!loide !lurigerme E @olirom9Romanec 7=unt zonate in Cudetele din
ud9vet93oldova i centrul TranilvanieiB
= oiurile !oli!loide monogerme= 3onorom9Araov 512=unt zonate in Cudetele din ud9
3oldova i centrul TranilvanieiB
= hi$ridul monogerm=)lorentina=ete zonat in udul tariiB
oiurile di!loid monogerme =Aara i Andra=unt zonate in Tranilvania i 3oldova.

%. Amlaarea culturii

(fecla de zahar ete o cultura !retentioaa la am!laarea in rotatie cu alte culturi.
/umarul mare de agenti !atogeni9 !recum i a daunatorilor 9im!une ca ea a nu revina !e
aceeai ola la un interval mai mic de &=5 ani.Ca !lante !remergatoare e recomanda8 cerealele
!aioae9mazarea au cartoful. (e evita cultivarea du!a !orum$ au alte culturi cu $oli i
daunatori comuni feclei.
3. A!licarea ingraamintelor
(fecla de zahar are un conum !ecific de elemente nutritive foarte ridicat.
)ertilizarea cu gunoi de graCd ete o$ligatorie deoarece e aigura o !arte din elementele
nutritive neceare i e contri$uie la im$unatatirea activitatii $iologice a olului. 1unoiul de
graCd $ine fermentat e adminitreaza in doza de &0=<0tJha du!a dezmiritirea terenului i e
incor!oreaza in ol9 imediat9 !rin aratura de $aza.
)ertilizarea cu fofor . +oza o!tima de fofor e ta$ilete in functie de !roductia contata
i continutul de fofor mo$il din ol. Ea e corecteaza in functie de dozele aigurate de gunoi
de graCd a!licat.*ngraamintele cu fofor e a!lica du!a dezmiritirea terenului in vara9inaintea
lucrarilo de $aza ale olului.@ot fi utilizate ingraaminte granulate cu fofor au ingraaminte
comle:e.
)ertilizarea cu !otaiu. +oza o!tima de ingraaminte cu !otaiu e calculeaza in functie
de continutul de !otaiu uor olu$il in tratul ara$il i de !roductia contata.
Corectarea dozelor o!time de !otaiu e face in functie de doza de ingraaminte organice
a!licate. *ngraamintele cu !otaiu e a!lca numai vara au toamna9!rin im!ratiere9inaintea
lucrarilor de $aza ale olului.(e !ot utiliza ingraaminte im!le u$ forma de !ul$eri au
ingraaminte com!le:e.*ngraamintele cu fofor i !otaiu nu e a!lica in vegetatie la ol9
datorita la$ei lor utilizari de catre !lante.
)ertilizarea cu azot. +ozele o!time de azot e ta$ilec in fiecare !arcela9in functie de
!roductia !lanificata i de aigurarea olului cu azot9 corectata cu a!ortul de azot adu de
fertilizarea cu ingraaminte organice i efectul remanent de azot al !lantei !remergatoare.
Cfpdr
Pagin 36
A!licarea faziala a ingraamintelor cu azot aigura un inalt randament de utilizare a
acetora9 datorita levigarii lor in ol9 activarii !roceelor de mineralizare a materiei organice in
ol9!recum i aigurarii unor cantitati o!time de azot9 core!unzator cerintelor !lantei in
diferite eta!e de cretere i dezvoltare.
(e utilizeaza ingraaminte im!le cu azot au ingraaminte com!le:e care contin i azot.
)ertilizarea la emanat> tarter? ete o$ligatorie !e toate ti!urile de ol9 im!ua de
!articularitatea $iologica a !lantei de a=i dezvolta un item radicular la$ in !rimele <0 zile
de la raarire. Lucrarea ete aigurata de echi!amentul de fertilizat montat !e maina de
emanat.
)ertilizarea in vegetatie e a!lica concomitent cu !raila 1 i %. in doze de &0=50 GgJha.
/u va de!ai e!oca o!tima a !railei a %=a deoarece reduce continutul de zahar din radacini.
)ertilizarea faziala e a!lica in faza de formare a a!aratului foliar9 utilizand ingraaminte
foliare cu microelemente9in !ecial cu $or. Ele unt com!ati$ile cu tratamentele de com$atere
a $olilor i daunatorilor.
&. Lucrarile olului

+ezmirititul tre$uie efectuat imediat du!a eli$erarea terenului de !lanta !remergatoare
!rintr=o trecere cu gra!a cu dicuri. *n acet fel e maruntec returile vegetale9 e im!iedica
!ierderea a!ei din ol .
Aratura de $aza e efectueaza cat mai devreme> !entru a facilita acumularea i !atrarea
a!ei in ol? 9la adancimea de 30=3% cm.Lucrarea e e:ecuta cu !lugul in agregat cu gra!a
telata la o umiditate o!tima a olului9 !erfect uniforma9 fara greuri9
cu raturnarea com!leta a $razdei i introducerea u$ aratura a returilor vegetale.
/ivelarea araturii ete o lucrare o$ligatorie9 care e e:ecuta du!a terminarea araturii de
$aza9 !ana la intrarea in iarna . Ea e e:ecuta !rin 1=% treceri cu tractorul in agregat cu gra!a
cu dicuri echi!ata cu lama nivelatoare.
@regatirea !atului germinativ im!une o atentie deoe$ita datorita greutatii
!ecifice foarte mici a emintei !recum i a !uterii la$e de !atrundere i a conumului mare
de a!a. Lucrarea e e:ecuta in !reziua emanatului9 la adancimea de aincor!orare a emintei
!rin 1=% lucrari cu vi$rocultorul in agregat cu gra!e elicoidale.
5. (amanta i emanatului

(amanta de fecla tre$uie a fie certificata9tratata $$ligatoriu cu u$tante
inectofungicide9 in vederea com$aterii $olilor i daunatorilor !ecifici !imelor faze de
vegetatie a culturii.
Cfpdr
Pagin 37
E!oca de emanat. (emanatul ince!e cand tem!eratura olului la adancimea de
emanat ete de &=5 grade c9tim! de %=3 zile conecutiv.
+enitatea la emanat tre$uie a aigure la recoltare intre #0=110 mii !lanteJha
+itanta intre randuri . (e vor foloi doua cheme de emanat8
= emanatul echiditant9 in randuri ditantate la &5 cmB
=emanatul in $enzi 9du!a chema8 &5=&5=<0=&5=&5=&5=<0=&5=&5.
Adancimea de emanat ete de %=& cm !entru amanta monogerma i de 3=& cm !entru
cea !lurigerma.
<. Lucrarile de intretinere

+atorita ritmului la$ de cretere a !lantelor de fecla in !rima !arte a !erioadei de
vegetatie tre$uie luate mauri de com$atere a $uruienilor.
@raila oar$a e e:ecuta la 10=1% zile de la emanat9in vederea dirugerii crutei i a
$uruienilor care raar inantea !lantelor. Lucrarea e e:ecuta cu cutite ageata i dicuri de
!rotectie a randurilor .Adancimea de lucru ete de &=< cm.
Raritul !lantelor e face manual 9 cu a!aligi late de 15 cm9 in vederea corectarii
denitatii !lantelor. (e vor aigura ditante ma:ime de %0=%% cm intre !lante !e rand.Lucrarea
e e:ecuta cand !lantele au doua !erechi de frunze adevarate.
Com$aterea $uruienilor e realizeaza !rin !raile meca nice i manuale i !rin
er$icidare.
Er$icide cu a!licare !reemergenta 8 +ual EC 3=< lJha9 Autiran <=10 lJha9 0lticar$> Ro=
/eet? <=#lJha aociat cu 5enzar 0975=195 GgJha.
Er$icide cu a!licare !otemergenta8
Agil 09#=1.olJha9 )uilade (u!er 1 lJha9 Targa (u!er 1 lJha9 1allant (u!er 1 lJha9 Aetanal
@rogre 195=% lJhaetc.
@revenirea i com$aterea $olilor i daunatorilor e face !rin tratarea emintei i cu
tratamente in curul vegetatiei.
*rigarea contituie cel mai im!ortant element tehnologic de cretere a niveluli de
!roductie. *rigarea in vegetatie ince!e in decada a 11=a a lunii iunie9 faza in care are loc
ince!utul ingroarii radacinilor. /orma de udare ete cu!rina intre <00 i 700 mc
a!aJha. 'ltima udare e va adminitra cu 30 zile inaintea ince!erii recoltatului9 vederea
acumularii zaharului in radacini.
7. Recoltarea
(e face cand radacinile au atin maturitatea tehnologica9!rin doua moduri8
= recoltarea emimecanizataB
= recoltarea mecanizataB
Atentie deoe$ita tre$uie acordata tran!ortului la !unctele de rece!tionare9 in
aceeai zi cu recoltarea.
Cfpdr
Pagin 38

TE-/0L01*A +E C'LT'RA A L'CER/E*

1. ,onarea culturii i a oiurilor
Lucerna e caracterizeaza !rin !utere mare de acomodare la conditii ecologice
varia$ile.@roductiile cele mai mari e o$tin in zone tem!erate9 !e oluri !rofunde9 $ine drenate
i a!rovizionate in elemente nutritive.
(unt e:tine in cultura oiurile 8 Triumf9 Adoni9 (elena9 To!az9 (igma i 3agnat.
%. Am!laarea culturii
Lucerna e eamana du!a culturi care eli$ereaza terenul de !referinta !ana la miClocul
toamnei i care laa olul de returi vegetale.
(unt coniderate $une !remergatoare !entru lucerna !lantele anuale furaCere9 cerealele de
toamna9 cartofii tim!urii9 mazarea9 cat i alte culturi anuale9 care eli$ereaza terenul !ana la
miClocul toamnei.
Cand lucerna e eamana la ince!utul toamnei9 !remergatoarele cele mai $une unt
culturile anuale furaCere 9 care eli$ereaza terenul !ana la faritul verii9 cerealele de toamna i
de !rimavara9 cartofii tim!urii.
Amlaarea lucernei du!a !raitoare tarzii nu ete indicata.
Lucerna !oate a revina !e acelai teren du!a un interval egal cu tim!ul ei de cultura.

3. A!licarea ingraamintelor i amendamentelor
1unoiul de graCd adminitrat !lantelor !remergatoare ete $ine valorificat de catre
lucerna. +oza o!tima ete de 30=&0tJha in cultura neirigata i <0=#0 tJha in regim irigat.
)oforul. Lucerna ete foarte e:igenta fata de a!rovizionarea olului cu fofor mo$il. *n
li!a datelor de cartare agrochimica9 in ra!ort de ti!ul de ol i de fertilizarea !lantei
!remergatoare unt recomandate urmatoarele doze orientative8
*n cultura irigata8
=#0=100 Gg@%05Jha
*n cultura neirigata8
Cfpdr
Pagin 39
= <0=#0 Gg @%05 Jha.
Azotul. Lucerna emanata in cultura !ura valorifica eficient ingraamintele azotate
numai !e olurile la$ a!rovizionate cu materie organica.
*n general ingraamintele azotate unt neceare cand lucerna e cultiva in ametec cu
graminee !erene. *n acet caz 9in anul 1 de vegetatie e a!lica intre &0=<0 Gg /Jha in cultura
neirigata i de 70=20 Gg /Jha in cultura irigata.
*n anii urmatori de vegetatie9 unt indicate doze de 70=#0Gg /Jha in regim neirigat
i #0=100Gg /Jha in regim irigat.
@otaiul= ete necear numai !e oluri care contin mai !utin de 1< mg !otaiu
mo$ilJ100g ol. *n li!a datelor de cartare agrochimica9 e a!lica annual 70=#0Gg F%0Jha.
&. Lucrarile olului.
Lucrarile olului au rolul a !oreaca acumularea a!ei i a elementelor nutritive
i a contri$uie la lu!ta im!otriva $uruienilor9 $olilor i daunatorilor.
Cand emanatul e face !rimavara9 aratura e va realiza9 de !referinta in !rima Cumatate
a toamnei9 la adancimea de %%=%5 cmB ete de dorit ca9 in cadrul rotatiei9 intr=un an a e
realizeze o aratura mai adanca9 de %#=30 cm. Lucrarea de maruntire a $olovanilor9 cu gra!a cu
dicuri in agregat cu gra!a cu colti9 ete $ine a e faca in a doua Cumatate a toamnei. *n acet
caz9 !regatirea !atului germinativ in !rimavara e realizeaza in !reaCma emanatului9 cu
com$inatorul au cu agregatul de gra!e cu colti9 !revazut in !ate cu $are metalice.
Cand emanatul e face la faritul verii au ince!utul toamnei9 mai ale du!a
!remergatoare ce eli$ereaza terenul in !reaCma emanatului9 ete indicat ca !regatirea olului
a e faca cu gra!a cu dicuri. @regatirea !atului germinativ e va face cu gra!a cu dicuri9
ultima lucrare realizandu=e in !reaCma emanatului in agregat cu tavalugul.
5. (amanta i emanatului
E!oca de emanat. *n cultura neirigata9 emanatul e face in !erioada imediata
de!rimavararii.*n zonele de cam!ie intervalul o!tim de emanat e incrie intre 1=15 martie9
iar in zonele colinare intre 5=%5 martie.
@e u!rafete cu !oi$ilitati de irigare9 emanatul ete de dorit a e faca la faritul verii
au la ince!utul toamnei. Calendaritic acet interval e incrie in !erioada %5 augut=5
e!tem$rie in zonele de cam!ie i intre 15=%5 augut in zonele colinare.
Cfpdr
Pagin 40
Adancimea o!tima de emanat ete la 195=% cm9 cand emanatul e face !rimavara i la %=
%95cm9 cand e inamanteaza la ince!utul toamnei.@entru !unerea emintei in contact intim cu
olul9 a!licarea unei lucrari cu tavalugul inelar9 imediat du!a emanat9 ete neceara mai ale
cand emanatul e face la ince!utul toamneiBaceata lucrare ete utila i cand emanatul e
face la ince!utul !rimaverii9 mai ale in anii ecetoi.
/orma de amanta utila. *n cultura !ura9 emanatul lucernei e face in randuri9 la 1%95 cm9
cu %0=%% GgJha. Cand lucerna e eamana in ametec cu golomatul9 e inamanteaza 17=1#
GgJha lucerna i <=7 GgJha golomat.
<. Lucrari de intretinere a culturii
Com$aterea $uruienilor. *n lu!ta integrata de com$atere a $uruienilor9 un rol im!ortant
il au maurile agrotehnice care e refera la alegerea !lantei !remergatoare
i la a!licarea corecta a lucrarilor olului.
Com$aterea $uruienilor !e cale chimica ete trict neceara. Cand lucerna e inamanteaza
la ince!utul !rimacerii in cultura !ara9 $uruienile monocotiledonate anuale e com$at cu
+iizoca$9 Eradicane au Aliro: <=7 lJha9 acetea incor!rrandu=e la 3=& cm cu com$inatorul.
Cand9 din anumite motive9 nu =au a!licat er$icidele mentionate9 e !ot foloi er$icide
!otemergente= )uilade forte9 Targa u!er9 1allant u!er 1=195 lJha9 cand lucerna e afla in
faza de %=3 latari. *n ituatia in care lucerna e cultiva in ametec cu graminee !erene9
foloirea er$icidelor antigramineice nu ete indicata. Eficienta remarca$ila in com$aterea
$uruienilor dicotiledonate9 dar i a unor monocotiledonate9 o are er$icidul @ivot care e a!lica
!otemergent in faza de 3=5 frunze trifoliate 9 in doza de 095=0975 lJha.
Auruienile din lucernierile vechi e com$at cu er$icidul (imadon 50 > <=7=GgJha? care e
a!lica la de!rimavarare inainte de !ornirea !lantelor in vegetatie9 urmand a e face in tim!ul
vegetatiei9 cand $uruienile dicotiledonate unt in faza de %=& frunze9 un tratament cu @ivot 095=
0975 lJha. Lucerna !oate fi data in conumul animalelor du!a &5 zile de la tratamentul cu
@ivot.
Com$aterea $olilor i daunatorilor. Cand emanatul lucernei e face !rimavara9!entru
!revenirea atacului daunatorilor din ol? (itona9 Agriote? e e:ecuta tratamentul emintei cu
!rodue !e $aza de car$ofuran9 re!ectv Car$odan 35(T i Car$ofuran %# lJtona de amanta.
Cand lucerniera e infiinteaza toamna9 tratarea emintei nu mai e neceara9 deoarece ciclul
$iologic al daunatorilor nu !ermite o hranire intena in aceata !erioada.
*n cazul unui atac !uternic a omizilor defoliatoare maa vegetativa e va recolta cat mai
re!ede !oi$il.
*rigarea. Conumul de a!a al lucernei ete cu!rin intre <00 i 750 mmJan. @e
!arcurul !erioadei de vegetatie9 conumul mediu zilnic de a!a ete de %95=& mm !entru
coaele 1 i a doua9 &=< mm !entru coaele a treia i a !atra i %=3 mm !entru coaa a cincea.
Cfpdr
Pagin 41
Acete date !ledeaza !entru neceitatea irigarii lucernei in zonele cu !oi$ilitati. *n !rinci!iu9
in !rimele zile du!a recoltarea !lantelor nu e iriga9 e:itand o !erioada critica !entru aerB
a!licarea udarilor va ince!e la 7=# zile du!a recoltare.
7. Recoltarea
3odul de recoltare a !lantelor conditioneaza nivelul !roductiei9 calitatea furaCului i
!erenitatea lucernariei.
*n anul 1 de vegetatie9 toate coaele vor fi recoltate in intervalul cu!rin intre
ince!utul i miClocul fazei de inflorire a !lantelor.*n anii urmatori de vegetatie9 lucerna e
recolteaza !e !arcurul fazei de im$o$ocire9 cu e:ce!tia coaei a doua au a treia9 care e
recolteaza cand %5=30; din !lante au inflorit9 in co!ul refacerii rezervei de zaharuri din
radacini. *n toate ituatiile9 ultima coaa ete $ine a e recolteze in a!ro!ierea !unctului
termic de zero grade> in !rima decada a lunii octom$rie? 9 !entru favorizarea acumularii
zaharurilor din radacini.

TE-/0L01*A +E C'LT'RA
A 3'(TAR'L'*
3utarul al$9 mutarul negru i mutarul vanat unt !ecii cultivate !entru eminte.
Acetea contin ulei gra9 mucilagii9 u$tante !roteice9 u$tante minerale i altele.
1. (oiul cultivat
*n tara noatra e cultiva !o!ulatiile locale 8 1al$en de Craiova> mutarul al$?9
+e Timioara> mutar negru?.
%. Am!laarea culturii
3utarul al$ ete relativ !retentio fata de caldura9 uferind uneori du!a raarire fie
din cauza tem!eraturilor !rea cazute9 fie din cauza celor !rea ridicate. )iind !ecie de zi
curta9 mutarul al$ tre$uie emanat mai tim!uriu. Li!a umiditatii in !erioada imediat
urmatoare emanatului i in !erioada formarii emintelor are ca rezultat caderea !roductiei.
)ata de ol9 ete mai !utin !retentio i e !oate cultiva in toate regiunile agricole.
3utarul negru ete mai !utin !retentio la conditiile !edoclimatice. Ete eni$il la
eceta i !refera olurile cu te:tura uoara i mai umede9 $ogate in u$tante nutritive.
3utarul ete !utin !retentio fata de !lanta !remergatoare. /u e indica monocultura
i nici am!laarea du!a alte crucifere au du!a mac datorita inmultirii $olilor i daunatorilor
comuni.
Cfpdr
Pagin 42

3. )oloirea ingraamintelor
3utarul reactioneaza favora$il la a!licarea ingraamintelor9 mai ale cand in
!erioada de vegetatie e:ita uficienta umiditate in ol.
/ecearul de ingraaminte e ta$ilete in functie de continutul olului in u$tante
nutritive i de !lanta !remergatoare.
)ertilizarea cu fofor. )oforul contri$uie la !orirea numarului de eminte in fructe
i la gra$irea coacerii acetora. (e recomanda <0=#0 GgJha .a.
)ertilizarea cu azot. *ngraamintele cu azot favorizeaza creterea ra!ida a
mutarului9 ceea ce aigura o !roductie ma re de eminte. (e recomanda &0=<0 GgJha .a.
)ertilizarea cu !otaiu. @entru cultura de mutar nu ete neceara adminitrarea de
ingraaminte !otaice.
E!oca de a!licare. (u!erfofatul e a!lica toamna i e incor!oreaza odata cu
aratura de $aza. Azotatul de amoniu e adminitreaza !e za!ada au !rimavara cat mai
tim!uriu9 inainte de !regatirea !atului germinativ.
&. Lucrarile olului
Lucrarile de $aza ale olului e fac in functie de !lanta !remergatoare i de umiditatea
din ol. (e va avea in vedere ca aratura a fie e:ecutata uniform9a lae olul $ine nivelat 9 iar
adancimea a fie de %%=%5 cm.
@regatirea !atului germinativ e va face !rimavara9 cat mai tim!uriu9 cu gra!a cu
dicuri in agregat cu colti regla$ili au numai cu com$inatorul9 !e terenurile dicuite din
toamna.
5. (emanatului
(e face cu emanatorile ('@ 9 !rimavara cat mai tim!uriu> e!oca 1?. 3utarul
negru fiind mai eni$il la ingheturile tarzii9 e eamana in e!oca a doua.
/orma de emanat e ta$ilete in functie de ditanta intre randuri9 fiind cu!rina intre
10=1% GgJha.
+itanta de emanat de!inde de tarea de im$uruienare a olului. *n terenuri curate9 e
eamana in randuri a!ro!iate>1%95=%5 cm ? 9iar in olele im$uruienate e recomanada
emanatul la 50 cm intre randuri9 !entru a e !utea e:ecuta lucrarile de intretinere. Adancimea
de emanat variaza intre %=& cm in functie de umiditatea din ol. +enitatea o!tima ete de
1%0=130 !lanteJ m! in cazul inamantarii in randuri rare i de 500=550 !lanteJm! cand e
eamana la 1%.5 cm.
Cfpdr
Pagin 43
*n culturile emanate in randuri rare9 lucrarile de intretinere contau in e:ecutare a 1=%
!raile mecanice i manuale. @livitul manual e e:ecuta in cazul culturilor in randuri dee.
Er$icidarea culturii e face cu 8 Triflure: & lJha la !regatirea !atului germinativ9 !rin
incor!orare imediata9 au cu )uilade 3 lJha cand $uruienile au &=< frunze.
Com$aterea $olilor i daunatorilor. Cele mai frecvente $oli unt8 mana cruciferelor9
al$umeala cruciferelor9 fainarea9!atarea neagra9 !utregaiul radacinilor. @entru !revenire e va
evita cultivarea mutarului !e terenuri Coae i umede. Com$aterea e va !utea efectua9 la
nevoie9 !rin tratamente cu +ithane 09%5;9 To!in 0907; in vegetatie.
Cei mai im!ortanti daunatori8 !uricii cruciferelor9 gandacul lucio9 vie!ea ra!itei9
gandacul al$atru al mutarului. (e utilizeaza !roduele8 (inorato: %lJha9 taltar 090559 +eci
0905;etc.
7. Recoltarea e face cand emintele au aCun la matutitate9 iar !lantele unt
gal$ene in itregime. (e face cu com$ina9 dimineata !e roua. @roductia o$tinuta ocileaza intre
1000 i %000 GgJha la cele 3 !ecii. Avand un continut ridicat in ulei9 emintele de mutar9
imediat du!a recoltare9 e vor conditiona i e vor lo!ata !ana vor aCunge la umiditatea de
!atrare de 1%;.

TE-/0L01*A +E C'LT'RA A LE5A/T*CE*
Levantica ete o !ecie !erena i e cultiva !entru inflorecentele lor cu miro
!lacut. 'leiul volatil o$tinut !rin ditilarea inflorecentelor !roa!ete re!rezinta !roduul
!rinci!al al acetor !ecii i are largi utilizari in indutria !arfumurilor9 !roduelor cometice9
!roduelor farmaceutice. *nflorecentele ucate9 datorita uleiului volatil intra in formulele unor
ceaiuri cu actiune edativa au!ra itemului nervo central9 antie!tica9 cicatrizanta etc.
1. (oiul cultivat in tara noatra ete Codreanca.
Am!laarea culturii. Levantica are cerinte deoe$ite fata de lumina i caldura. Ete
rezitenta la eceta9 dar neceita totui9 uficienta umiditate la0
raarire i in !erioada !ana la formarea tufelor. *n cazul !roducerii de $utai
Cfpdr
Pagin 44
inradacinati9 umiditatea ete un factor hotarator. Lavanda ete o !ecie iu$itoare de
lumina. Li!a luminii naturale are o influenta negativa au!ra tuturor elementelor de
!roductivitate. Levantica crete !e terenuri foarte arace9 ina !roductiile cele
mai mari e realizeaza atunci cand !lantele unt !e terenuri !rofunde9 $ogate in
calciu9!ermea$ile.
)iind emiar$ut 9levantica ramane !e acelai teren tim! de %0=30 ani9 cultivandu=e in
afara aolamentului.
3.)oloirea ingraamintelor
Levantica reactioneaza foarte $ine la actiunea ingraamintelor9 mai ale atunci cand unt
!lantate !e terenuri arace in elemente nutritive.
*ngraamintele cu fofor aigura dezvoltarea organelor generative9 dePerminand
formarea mai multor inflorecente !e tufa i gra$ind coacerea emintelor. +e
aemenea9im$unatatete calitatea uleiului volatil. (e va adminitra in doze de 70=#0 GgJha .a.
*ngraamintele cu azot au un efect nedorit au!ra !lantelor de levantica 9 infloritul
defaurandu=e ra!id i fara o acumulare normala de ulei volatil.
(e recomanda foloirea de ingraaminte !e $aza de azot mai greu olu$ile9 in cantitate de
<0=#0 GgJha .a.
*ngraamintele cu !otaiu im$unatatete chim$ul u$tantelor nutritive in !lanta9
!orind rezitenta acetora la inghet i la $oli.
+oza recomandata de fofor ete de &0=<0 GgJha .a.
&. Lucrarile olului
Lucrarile de $aza ale olului au ca co! afanarea a in !rofunzime i ditrugerea
$uruienilor.Aratura e e:ecuta in e!tem$rie= octom$rie la &0=<0 cm. Adancime.
*mediat du!a aceata9 terenul e va nivela !erfect i e va mentine curat de $uruieni !rin
dicuiri i gra!ari re!etate.
@regatirea !atului germinativ e va e:ecPta cu gra!a cu dicuri in agregat cu gra!a cu colti
regla$ili9 cu 3=& zile inainte de !lantare9 la adancimea de 1%=15 cm.
5. @lantatul
Levantica e !oate !lanta toamna la faritul lunii e!tem$rie ince!utul lui octom$rie au
!rimavara devreme9 imediat ce e !oate intra in cam!9 manual.
@entru un ha de levantica unt neceari %0000 $utai inradacinati au raaduri9 cu un
coeficient de circa 10;9necear com!letarii golurilor.
(e va !lanta la 100cm intre randuri i 50 cm intre !lante !e rand. Autaii e faoneaza9
reducandu=e itemul radicular !ana la 15 cm9iar !artea aeriana 10=15cm.
Cfpdr
Pagin 45
(e !lanteaza atfel incat a fie ingro!ati cu 3=5 cm mai mult decat adancimea la care au fot
in trat.
<. Lucrari de intretinere
Lucrarile de intretinere ince! !rimavara tim!uriu i contau in !raitul intervalelor dintre
randuri . Lucrarile din interiorul randului e fac manual9 cu a!a9 de %=3 ori in curul anului.
(e va acorda o atentie deoe$ita ditrugerii $uruienilor !erene i cucutei. (e re comanda
urmatoarele er$icide8
in !erioada de re!ao a culturii> toamna tarziu au !rimavara devreme? e recomanda 8
Triflure:=&lJha9 3ecloran=<lJha au Afalon=%GgJha
= in vegetatie e va utiliza Aaagran=%lJha !entru $uruienile dicotiledonate anuale i
!erene9 iar !entru cele monocotiledonate unul din er$icidele8 )urore=%lJha9)uilade=%lJha
au @antera=1lJha.

7. Aoli9 daunatori i com$aterea acetora
*n culturile de lavanda !ot fi intalnite $olile8 ucarea !lantelor i !atare frunzelor9 dar
acetea nu re!rezinta im!ortanta economica.*n ultimii ani =a emnalat atacul unor !ecii de
lacute. La de!airea unui numar de &=5 e:em!lareJm! e recomanda a!licarea de tratamente
chimice cu unul din inecticidele8 Farate=090%;9 )atac=090%; au (umi=al!ha=090%;.
#. Recoltarea
*n functie de zona de cultura9 lavanda inflorete in lunile iuni= iulie.Cel mai mare continut
de ulei volatil e realizeaza atunci cand recoltatul e e:ecuta in !erioada de inflorire de!lina.
Ete $ine ca in !ractica recoltatul a incea!a atunci cand numarul total de flori inflorite ete de
50; i a e termine cel mai tarziu in faza de inflorire de!lina.Recoltarea e face du!a ora 109
!e tim! inorit9 calduro i fara vant.
*nflorecentele recoltate e tran!orta imediat la intalatiile de ditilare.
@entru !roductia de flori ucate9 recoltatul e va e:ecuta imediat ce au ince!ut a e
dechida !rimele flori.
Recoltatul e e:ecuta manual9 cu ecera9 ince!and din al doilea an de vegetatie9 avand griCa
ca tiCa florilor a nu de!aeaca 1% cm.
@roductiile medii de inflorecente !roa!ete ce e realizeaza in !rimii %=3 ani unt mai
redue> %000=3000GgJha? 9dar in !erioada de !roductie ma:ima acetea unt de 5000=
<000GgJha.
@entru flori ucate9 inflorecentele recoltate e intind in trat u$tire la um$ra9 in inca!eri
curate i aerate.
+u!a acare9 florile e cutura uor !rin $atozare i e e!ara !rin itare.
Cfpdr
Pagin 46
Randamentul de ucare ete de 5=7 8 1.
TE-/0L01*A +E C'LT'RA A C0R*A/+R'L'*
Coriandrul ete o !lanta anuala care e cultiva !entru fructele ala aromate9 al caror
continut in ulei volatil variaza in functie de oi9 zona de cultura9 conditii !edoclimatice etc9
intre 0915 i %910 mlJ100g.
1. (oiul cultivat
*n !rezent in tara noatra e cultiva oiul (andra9 care e caracterizeaza !rintr=o
uniformitate mare a !lantelor9 com!ortare $una fata de $oli9 rezitenta mai mare la cadere9
cuturare i !argere a fructelor.*n anul %000 a fot omologat oiul 0magiu care ete mai
!recoce cu 5 zile.

%. Am!aarea culturii
(e recomanda olurile adanci9 $ogate in u$tante hranitoare i curate de $uruieni.
(e vor evita olurile grele9 argiloae i umede care formeaza cruta du!a !loi.
Cele mai $une !lante !remergatoare !entru coriandru unt8 cerealele de toamna9 $orceagul9
leguminoaele 9!orum$ul !entru $oa$e i iloz9 !lante !erene de nutret.(e recomanda evitarea
ca !remergatoare a florii oarelui9 a feclei de zahar i a ier$ii de (udan. 5a reveni !e aceeai
ola du!a &=5 ani.
3. )oloirea ingraamintelor
*ngraamintele cu fofor unt eficace in doza de &0=50 GgJha.a.9 adminitrate toamna ca
ingraamant de $aza.&
*ngraamintele cu azot a!licate in doze de 50=70 GgJha .a.contri$uie la !orirea
!roductiei i e a!lica !rimavara cat mai devreme.
*ngraamintele cu !otaiu e a!lica in doze de 30=35 GgJha toamna odata cu ingraamintele
cu fofor.
&. Lucrarile olului
+u!a recoltarea !lantei !remergatoare9 e efectueaza aratura la adancimea de %%=%5 cm
cu !lugul in agregat cu gra!a telata.
@rimavara de indata ce !amantul =a zvantat9 terenul e niveleaza i e gra!eaza.
Cfpdr
Pagin 47
Cea mai $una !regatire a !atului germinativ e realizeaza cu com$inatorul la &=5 cm
adancime.
5. (emanatul
Coriandrul e eamana cu emanatorile ('@9!rimavara9 in !rima urgenta.(e va foloi
numai amanta certificata9 in cantitate de 1<=1# GgJha9in randuri ditantate la %5 cm9
realizandu=e o denitate la raarire de 350=&00 !lanteJm!.Adancimea de emanat ete de 3=5
cm.
Com$aterea chimica a $uruienilor e face cu aCutorul er$icidelor9 atfel8
inainte de emanat e a!lica Triflure:=&lJha incor!orat imediat in ol
inainte de raarirea !lantelor e recomanda efectuarea tratamentelor cu Afalon=%GgJha au
@rometre:=&GgJha !recum i are +3A <LJ-A.
*n vegetatie e recomanda unul din er$icidele8 )urore=%lJha9)uilade=%lJha au 1allant=
%lJha.

7. Aoli9 daunatori i com$aterea acetora
La coriandru ete frecfenta $runificarea inflorecentelor i innegrirea fructelor9 care
!roduc !agu$e im!ortante.3aurile de !revenire contau in foloirea de amanta
neinfectata9 re!ectarea aolamentului i igiena culturala.
(e recomanda tratarea chimica cu Tiradin=&GgJtona de amanta au Tiramet=3GgJtona.
+intre daunatori9 cel mai !ericulo ete vie!ea coriandrului9!entru com$aterea caruia e
recomanda efectuarea a doua tratamente8= !rimul la ince!utul infloritului
iar al doilea la inflorirea in maa utilizandu=e unul din urmatoarele !rodue8= +eci=
0905;9 )atac=090%;9 Farate=090%;etc.
#. Recoltarea
+eoarece inflorecentele unt de ordin diferit9 iar fructele nu aCung la maturitate in acelai
tim!9 !entru a e reduce !ierderile !rin cuturare9 recoltarea e face cand 50=75; din fructe
unt mature9 fiind colorate in gal$en=$run.
Recoltarea e face dimineata !e roua9 au chiar noa!tea9 !entru a diminua !ierderile !rin
cuturare. +u!a recoltare9 fructele e conditioneaza la elector9 a!oi e intind in rtaturi u$tiri
la oare !entru a e uca. @roductia medie ce e !oate o$tine ete de 1000=1500 GgJha.
Cfpdr
Pagin 48

Cultura Plantelor de Camp

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cultura Plantelor de Camp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs pentru cultura

S-ar putea să vă placă și