FILOXER A

SI

MIJLOCELE DE A 0 COMBATE

www.dacoromanica.ro

DOMNULUI ION CAMPINENU

MINISTRU

AL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI I DOMENIILOR

amnure, ministm,
Insetrcinat in Luna lu august a anulul trecut cm misiunea de a studia in streinetate cestiunea filoxerici

am on6re a a expune in aiaturatul raport resumatul

succint al studiulut ce am facut.
Timpul de care am dispus nefiermigndit-mt de a face
arcetitri noue i originale asupra cestiunel jiloxerice, rolul meg s'a mitrginit mat mull lIZ resumarea pe scurt a
skireg actuale a acestei cestiun4 utiliseind pentru acesta,
pe lingit numerosele lucrart publicate asupra filoxera cl
a mijlcelor d3 a o combate, i consiliile in(elepte pl bine voi-

.t6re a celor mal competenfl in aristl m aerie dintre in24afit i practicianit din Francia, Elvega, Germania,
Austria si Ungaria, printre cari, cred de datorie a ve semnala D-le ministru, mal in special pe D-niX Balbiani ,

www.dacoromanica.ro

Tisserand, Cornu, Conanon, Gastine 4-i Fax din Francia, Victor Fatio Cove lle i de Coulon din Elvetia, Roesler din Austria, Horvdth din Ungaria, etc., de cari am
7

fost eu deosebire ajutal In indeplinirea misiunel mele, i

cdrora sunt fericit de a le ex-prima aid mulMmirile mele
cele nua cadurbse.
ihrultdmindu-ve, D-le ministru, pentru increderea ce
'mi atX aretat, conjiindu-mi acista misiune, ye rag sa /Sriviii asigurar ea sentimentelor mele d e inaltit consider *me.

DR D. BRANDZA

Bucures4 1885, ianuarie.

www.dacoromanica.ro

FILOXERA
MIJLOCELE IDE A 0 COMBATE

ISTORIA NATURALA A FILOXERET

Filoxera vice (Plziloxera vastatrix) (1), este o insect

din ordinul Hemipterelor. Ea se presint sub patru forme

deosebite, ce nu sunt cu tote acestea de cat transformaciunile succesive ale unuia i acela animal, transformatiunT ce constitue aceea ce se nurnesce ciclul biologic

al metamorfoselor sale. Dintre tote formele acestea,

afarg de una, ce este compusg din individT de amendou

sexele i cari se reproduce prin generatiune sexuald,

tote cele-l'alte sunt femele agame, cari oug i se inmul.tesc prin reproductiune virginala sau fiartenogenesicd,
adic farg concursul bgrbatulut Numar una singurg din
formele acestea, este subterang i trgesce pe rgdgcinile
viteI, pe cand cele-l'alte treY, din contra, sunt aeriane i
trgesc pe prtile aeriane ale acesteia.
(1) Maxime Cornu, Etudes ear la nouvelle maladie de la Vigils (Savants 6trangers,
1874). Id. Etudes sur le Phylloxera sastairix, 1878, avec nombreuses lithochrornies sur
les renflements et sur les diverses phases de Pinsecte. G. Balbiani, Le Phylloxera
du chene et le Phylloxera de la vigne, Studes d'entomologie agricole. Paris, 1884, ci
numerbsele sale Comunicatinn/ la Academia de sclinte, in Comptes residue de la 1874
la 1888.

www.dacoromanica.ro

Descrierea caracterelor diferitelor forme ale filoxera

ordinea lor de succesinne. Filoxera subterand ce trdesce pe radacinile vitei si care este causa tinjirei si a
perirei acesteia, pOrta numele de Filoxerd raclidcold
(Fig. I si 2).

Fig. 1.

Fjloxer radicieolli,

adultik, ve3ut3 de dens, ra.

Fi1oxerb radie'co15.
Fig. 2.
adu1tfi, vi(tutfi de demi t, i oue.

Acst forma de filoxerd, in starea ei adultd, are de

la omm,8 la ern,' de lungime i prin urmare, este visibila chiar cu ochiul liber. Colrea sa variaza, dupa
gradul ei de desvoltare, de la galben deschis pAnd la
portocaliu inchis i bronsat saa verclit. Corpul, compus
in general din 1 2 inele si de forma piriforma, are treT
pdrechi de picire, terminate prin ale un crlig, i relativ scurte si grose. MaT multe renduri de mid puncte
negre (numite tubercule) ce presinta pe spinare, fac ca
filoxera s se asemene cu o mica brOscd testsa. Pe
virful capuluipOrtd doue antene, relativ scurte, compuse
din treT inele saa articuli i taiate la verf pieclis; ochil

de colre rosie i cu trei facete, se afld de asemenea

pe partea superi rd a capului. .Aparatul de succiune ,
numit trompi saa rostru uarmd formidabild, considerand dimensiunile animalului, adeverata lance cu care
filoxera strabate scrca i ajunge pana la partile fra-

www.dacoromanica.ro

gide ale rdddcinilor viten

este formata din patru
sete piliforme, dintre care doud, lipite irnpreund, constitue seta centrald, iar cele-l'alte divergente, form6za.
un fel de tcd. Vecinic fixdtd pe o radacind saa radiceld,
ea sta. neclintita (Fig. 3).
Aceste filoxere se cid numele de
mumd-fundatrice saa 2num-ouciMre , (ozta 16re, oulMre-virginfl ,
ou2Ure-sub1eran4, ouii re-a ple ,
femeld-agama", apterd, lucrtltorej) ;

numele ei vine de la aceea, c

este femeld i cd are facultatea de

a se reproduce prin generatiune

partenogenesic saa agamd, adic
cd oud oue fecunde in timpul Ore- -.
care periOde din viata eT, flird imparechere prealabila. Muma-oudtore oud pe fie-care cli de la 3 la Fig. 3. Filoxera radicieolh din
6 oue i chiar maT multe, dupa. profit sugnd o radfieinA.
cum temperatura este maT mult orT maT putin urcata.:
ouarea inceteza cnd temperatura pdmentuluT descinde
sub i o grade centigrade. Ouele sunt midi corpuri (lungi
de aprdpe 3/10 din mil.), de colre galbena deschisd, imobile, dispuse in jurul mumei-oudtOre. Eclosiunea ouelor,
adic ciocnirea i eirea larvelor din ele, se face dupd
7 sail 8 dile de la ouarea lor. Din fie-care oti iesd cAte o
larva de aceeaT colOre, forte neastimperata i indestul
de viie (Fig. 4).
in vre-o 20 de clile
ce urmza. dupa eclo(4

siune, larva 'T schim-

ba pielea saa cdmaa

de treT ori: dupd ul-

tima schimbare de
piele, ea devine adultd i este gata la
rendul ei de a incepe
s facd oue cari ia- Fig.
de fil4.
oxera

Phylloxera vastratix.

a.

raCticieola.

www.dacoromanica.ro

Oa.

b. Larvft

10

rdsY tote sunt fecunde, mdcar cd printre ele nu se afla Inca

nici un bdrbat, si cari la rendul lor dag nascere la larve,

's1 operezd schirnbdrile lor de piele, oul din not si dag
nascere la descendenCY ce se compOrta in acelas mod,
constituind cu chipul acesta noue seriT de insecte oudtOre.

Existeno murnelor-oudtOre, se evaluezd cam la cloud

lud; iar numerul generaciunilor ce pot sd se succdd, la

septe sag opt. S'a calculat, de ak parte, cd o singurd

insectd pOte da nascere, intr'un singur anotimp cat durezd reproducciunea acesta partenogenesicd sat agama
care in Francia se intinde de la 15 aprilie la I
novembre la maY multe ntiliOne de descendenCY. Acesta explica imensul nurner ce se intdlnesce pe rdclAcinile vice, earl in uncle casurY maY cu srnd, si anume,

ca.nd temperatura grdbesce desvoltarea insectelor si

favoriszd eclosiunea repede a ouelor, acestea se aratd
atat de incdrcate de insecte, in cat par cd ar fi cu totul
acoperite de o pulbere galbend. Sub influenca piscaturi-

lor ocpsionate de un atat de mare numer de parasite,

rddacinile nu intarclie de a se desorganisa si a putrecli,
iar vica se usucd si piere prin lipsd de nutriciune.
La sfarsitul ton- ne, indatd ce temperatura pdinentuld a inceput sd scadd sub 1 o grade centigrade, prin
urmare It o epocd ce variza dupd latitudinea si altitudinea la care se aft. regiunea 1,ieT,
mumele-oudtore
incetezd de a mai oua si mor ; tote ouele ciocnesc; tote
larvele de Ore-care versa incetezd de a cresce, mor si
dispar la rendul bor. NurnaT larvele cele mai tinere, acelea ce nu e ag schimbat incg nici o datg pielea, sunt singu-

rile cari supraviecuesc, dar sa inegresc, reman stacionare pe locul uncle se gsg, cu trompa infipth. inteo
radacind, amorcesc si incetza de a se mai desvolta.
Ele petrec ast-felig in acestd stare de amorciald ta iarna,

ce trece peste ele fdrd de a le omori sag trezi din somnolena in care se afla implAntate; in acestd stare li se
da nurnele de filoxere ibernante. Durata ibernaciune
atarna de concliciunile climaterice ; este maY lunga in
climele maY red de cat in cele maY calde, si din causa a-

www.dacoromanica.ro

11

cesta insecta se inmultesce si se propaga cu mult maT repede in terile meridionale, unde perioda de vegetatiune
este maT lunga, de cat in terile maT septentrionale. unde
periOda de vegetatiune este, din contra, cu mult maT scurta.
In primavara urmatre, indath. ce temperatura pamen-

tuluT trece peste io grade centigrade, filoxerele ibernante se destept, ies din somnolenta lor, incep s-.'sT
continue evolutiunea din punctul unde a prins'o frigul i continua de a cresce si a se inrnulti ca i cand nimic anormal nu s'ar fi intemplat. Fiicile, ce provin, succedezd mumelor lor, devin ouatre, oua i mor ca i ele,

acesta reproductiune partenogenesica se continua

fara modificatiuni, un timp ce este departe de a fi inclefink, fecunditatea acesta a rnumelor-ouat re, avend si

ea Ore-care limit fixd sag variabild, ale careT epoca

precisa i periodicitate sunt Inca necunoscute.
in aclever, din fericire-pentru noT, viata acesta numaT
agama i reproductiunea acesta numaT partenogenesica,
are de consequenta asupra mumeT-ouatore de a determina un fel de atrofie sag degenerescenta, al careia resultat este, cal fecunditatea indiviclilor se micsorezd din
generatiune in generatiune, ceea ce face cd fiica este totde-una maT putin fecunda de cat era muma eT, adica
oua maT putine oue de cat acesta din urma. Efectul important al acestuT fenomen fisiologic atat de interesant
asupra caruia s'at atras pentru prima Ora atentiunea naturalistilor si a viticultorilor de catre D. Balbiani este
de a restringe enorma multiplicatiune a insecteT i prin
urmare de a aduce imputinarea numeruluT filoxereT.
Asa, pe cand la mumele-oudtOre fundatrice (radicicole
sag galicole), ovarile sunt compuse dinteun numer mare
de tuburT ovifere sati ovigere, numer ce se ure de la
40 la 50, si fie-care din aceste tuburT este locul uneT

productiunT active de noue oue, cari ajung repede la

maturitate i ciocnesc in cate-va clile, din contra, la generatiunile succesive ale femelelor agame, numerul tuburilor ovigere scade gradat, trecend de la una la alta,

www.dacoromanica.ro

12

,de la 40 sail 50, precum era la muma-oudtOre fundatrice

pana ce ajunge numaT la cloud sail treT, la ouatrele din

ultima generatiune, sau la unul singur, constituind tot

ovariul femeleT dioice ; in acelas raport merge dimi-

nuand si numetrul oudor produse de fie-care din aceste

tuburT. De aid opiniunea emis de catre D. Balbiani, ca.
dac generatiunile nu s'ar succede de cat numaT prin
reproducpunea acesta solitard i agama sati partenogenesica si dacd barbatul nu ar interveni nicT o data, rasa
intrega nu ar inthrq.ia de a disprea de la s'ne, prin stedupd un numer ore-care de generatiunT agame.
Din nenorocire insa generatiunile nu se succedza
nurnaT prin partenogenesd, naturd preveglend la conservatiunea lor si prin alte artificiT Inca si maT miraculose. Ast-felio, dupa un numer Ore-care de generatiunT
partenogenesice, nurner in general forte mare, dar necunoscut Inca cu precisiune, unele dintre mumele-oudtore ale ultimeT generatiunT partenogenesice, ce nu maT
an de cat un ovarin cu putine tuburT ovigere, i cari nu
maT produc de cat numaT un forte mic nume'r de ou,
vara, cu incepere de la 15 iulie i pang. la 15 septernbre
maT curend san maT tarclia, dupa clime
incep
a da nascere la fiice care se compOrta alt- fella de cat cele-

rake si sufer none metamorfose: ajung la vrista de larva

,

Fig. 5.Ninalt, v6iiutft de ea.iupra.

Fig. G.

Nimffi, vilGutti de dedesupt.

adultd, dar, in loc de a incepe sd oud, din contra 'sT

schimba. pielea Inca o data i ajung in stare de nimfa,

www.dacoromanica.ro

13

(Fig. 5 i 6), adica in stare de insecta cu corpul maY lung,

de forma maT sveltd, cu picirele de asemenea maT lungY

i cu rudirnente de aripT, ce apar pe partile laterale ale

corpuluT lor sub forma de pete negre. De alta parte, pe
cand ouatOrele ordinare stag imobile, fixate prin trompa
lor pe radacini, nimfele, din contra, se mina. cu forte
mare agilitate. in fine, dupa o durata de i 5 la i S clue
sub pament, ele se urea de alungul rddacinilor pana la
suprafata pamentuluT, unde 'T schimba. Inca o data piei devin insecte
lea pentru a cincea i ultima Ora

cu patru aripT, dintre care doua cu totul albe, de 2 la 3

orT maY lungi de cat corpul i cloud maT mid, armate
pe margine fie-care cu Un mic carlig, destinate a le anina
de cele d'intaT, de care se afl acoperite. Nimfele s'ag
transformat cu modul acesta in filoxere aripale (Fig. 7),
de altmintrelea, i acestea femele agame, ca i mumele din
care provin (1) , dar viOe i
sprintene, i cu totul diferite de
larvele apatice i sedentare ce
s'au succedat Ora la ele. Pupne
Ore dupa transformarea lor fi-

loxerele aripate pardsesc butucul pe care s'ag nascut i, gra- cs:

pe puternicilor lor aripT, se duc,
strinse in roiurT marl , sa se
abatd pe alte viT, spre a'T de- 2
pune pe ele noua lor progeniturd i a duce cu modul acesta
maT cu sern,
desolatiunea
daca sunt ajutate 5;;i de vint i
nu-s impiedicate de nicT un obstacul pana la distance fOrte
considerabile. Destinate a duce
germeniT generatiunilor viitOre

in alte locurT, cari sd le ofere alimentaciunea ce le con-

Fig. 7. Filoxt.ra aripatA, yedutft de deasupra.

(I) Deck inteun bocal mare de (Aida punem rAdfieinl eu nodositfill inenreate de nimfe, pe-

ate patin timp redem Brink. Moser') aripate ce se lipese de 02.01 superior! af hocalulul

www.dacoromanica.ro

14

vine, filoxerele aripate jca prin urrnare rolul de ernigrancT sail de diseminatorT aT specieT ('). Filoxerele aripate, fiind tote fernele agarne, s reproduc fgra concur-

sul barbatilor, ca si rnurnele lor, dar nu ouA fie-care de

cat 3 sau 4 oue, de asemenea tote fecunde, pe cari le depun afara din parnent, in general pe fata inferiOr a frunclelor sau sub lamelele exfoliate ale scOrteT butuculuT.
Ouele lor se deosebesc de acelea ale agarnelor aptere
prin aceea ca sunt de dou mrimT diferite. Cele maT
marT daa nascere la femele, adeverate femele, de astddata nereproducendu-se de cat cu concursul barbatilor.
AcetT brbat1 sunt aceT ce ies din ouele micT ; eT constitue, irnpreund cu femelele, formele sexuate sail gene-

ratiunea dioic a filoxereT viteT; li se da numele de

filoxere sexuate (Fig. 8 si 9).

Fig. 8. Ou 61e filoxeret aripate si SloxerA sexuatA mas-

Fig. 9. Mercer,. sexuatA femeta en oul unic Sntuntru.

culina.

Filoxerele sexuate n'at aripi. Fie-care individ, luat

(1) Filoxere le aripate se Inttnesc pe frunde1e vital, dar sunt mai cu sAmA leans
de observes pe }Aussie de paiajent de prin vit.

www.dacoromanica.ro

15

in parte, este o fiint cu totul sterild i incapabild de a procrea singura : pentru acesta este indispensabil concursul

arnenduror. Destinat1 a servi numai pentru procreare,

sunt cu totul lipsitT de organe de digestiune si de rostru:
de aceea nici nu manancd de loc in cursul celor cate-va
dile cat dureza existenta lor, si nu se sustin de cat cu mica

cantitate de galbenus ce at luat din ot i pe care o cuprinde cavitatea corpuluT lor. Nenutrindu-se, volumul cor-

puluT lor se rnresce prea putin i rernne cam pan la

rnOrtea lor aceea ce era in momentul nascereT, a died penla omm, 28 de lung pe o",12 la ohnm,r 4
tru brbat

de lat ; pentru femee de omm,45 la o",5o de lung pe

0",20 la O",22 de lat ; acesta este decT o lec maT
putin de jumetate maT mare de cat barbatul. Cele cloud
sexe se maT deosebesc Inca. prin colOrea, prin forma perilor de pe corp, precum i prin forma antenelor. indata
dupd eclosiune individiT celor cloud sexurT se cauta pentru imparechere. Acest imparechere se face pe suprafata

frundelor viteT sat sub lamelele exfoliate ale scOrteT

butuculdf, adica chiar in locurile uncle sunt depuse ouele
femelelor aripate, cari dat nascere sexuatelor. BarbatiT

sunt putin numerosT (4 sat 5 0/0), dar in schimb sunt

forte ardentT pentru imprechere, in cat unul singur este
de ajuns pentru ca inteun timp scurt sd fecundeze maT
multe fernele, ceea ce compensez4 in Ore-care mesurd
desavantagiul ce resulta din inferioritatea numeruluT
individilor barbatT ; cu tote acestea un mare numer de
femele, maT cu sernd dinteacelea ce ciocnesc tardit ,
reman fara de a se imparechia, nu ou de loc sat oud un
ot steril, ce nu intardie de a se destruge.
Dup. fecundatiune tote femelele, care pdnd aci se
aflat pe fruncle, le parasesc si se scobOrd pe partile
lemnOse ale butuculuT ; aid se introduc sub scOrta exfoliat a crdelor de douT anT si a butuculuT i oud un singur

oa, al cdruT volum este atAt de mare, in cat contraciunile violente, ce necesitezd expulsiunea sa, atrag dup

ele mOrtea mumeT indata dupd esirea ouluT , linga

www.dacoromanica.ro

16

care se gasesce tot-d'a-una i cadavrul ei (Fig. io

i I I

).

Figura 10.

Filnxera

sexuatil (erne, gata de

Oul de iarn
Fig. 11.
sexuatil chip& ouare.

i feinela

a oua.

Oul fecundat rernane in locul uncle a fost depus in

tot cursul iernei, garantat in contra internperiilor prin
scOrta de care este acoperit i fixat acolo printr'un rnic
apendice sag. pedicul, ce se and la una din extrernitacile
sale. De aceea s'a dat ouluT acestuia nurnele de oi de
iarnd, fiind-cd in loc de a ciocni dupa epte sag opt dile,
precurn se intempl cu tote cele-ralte, eclosiunea sa nu
se operezd de dt in primavara urrndtOre de ordinar
catre 15 aprilie in Francia meridionald, catre finele luT
mail in Elvecia
dupd ce tOt iarna s'a conservat pe
butuc (').
Din eclosiunea ouluT de iarnd primavara, iesd o insect
ce nu este alta de cat filoxera primavaraticit (Balbiani)
(1) Ouede de iarnd sunt ouate de pe la mijlocul lune august si pinA pe la mijlocul
lunet octombre. Ckutarea lor, ea i aceea a sexuatelor, este forte dificilfi; sasta
whets pentru ce sunt putint observatort earl ail mat putut eh le observe, chip& D.
Balbiani, chruia '1 ravine onrea acestel descoperirt atilt de importante pentru istoria
filoxerel vitel. Apses cand este, relativ, mal lesne de allot oul do iamb., este in

lunele septembre i octombre, Mind coldrea lor galbenli le face mat visibile; pd Mind
in novembre el este aprdpe imposibil de vedut, din caus c col6rea Int se confundi
aprdpe cu totul cu aceea a scrtelor sub care se afi depus.

www.dacoromanica.ro

17

sag muma-ouaMre fundatrice de la care am plecat si care

reprsinta prin urmare prima generaOune.

Ce devine acestd tinerd filoxerd iesitd din oul de iarnd?
se dirige ea maT intaig cdtre fruncle pentru a duce acolo
cat-va timp o viatd aeriand maT inainte de a se infige in

pdment, sag descinde deadreptul in interiorul acestuia

indat dupd eclosiunea sa ? Acsta nu se cunsce intr'un
mod positiv, Ore-care obscuritate domnind incd, in ceea
ce D. Balbiani numesce prirniT pasT aT acest T insecte.

Pare insd adeverit, cu tote acestea, c natura viceT nu

este lard de influin0 asupra direcciuneT ce iag insectele
la iesirea lor din oti si cd acestea pot, oil sd se oprescd.
cat-va timp pe fruncle spre a forma gal (;ogos1) si
numaT dupd mai multe generaciunT galicole, ultirnile

oudrT ar da nascere la insecte cari ar descinde pe

rdddcinT, oil, din contra, ele descind imediat pe rAdd-

cini, cas care ar fi cel maT frequent. Ast-f lig se admite, ed., pe vitele americane, insecta provenitd din oul
de iarnd se urcd pe frunclele tinere ale viceT, face o piscdturd pe fata superiOrd a lor, i, dacd fruncla piscata
este proprie forrnaciuneT uneT gogosT, piscdtura provOca

imprejurul insecteT o umflturd ce finesce prin a proemina pe faa inferiOrd a &uncle in gogsa sag gala
veruciformd, coprinclend insectd i ouele ouate de ea
in numer de 500 la 600. PuiT esiff din aceste oue for-

mez la rendul lor alte gale, si tot cu rnodul acesta,

din luna luT maig pand in luna luT octombre, se succe-

dezd 5 pand la 6 gener4unT de filoxere galicole. Ultima generatiune descinde pe radacinT, unde apucase
a se scobori maT inainte catT-va indiviclT din generatiunile
anteriOre i unde 's1 continud inmulcirea lor in insecte

radicicole. NumerOsele gale de care se acoper aprOpe

regulat in primele chile ale prirnavereT frunclele unora
din vitele americane cultivate in Europa (Riparia,Solonis,
Clinton, etc.), i a cdror aparitiune coincide cu epoca
eclosiuneT ouelor de iarnd, confirmd pdrerea acelora ce
admit cal indat dupd nascerea lor, tinerele insecte se
indreptd, dacd nu tote, cel putin in mare numer, cdtre
2

www.dacoromanica.ro

18

organele aeriane ale viteT, spre a funda acolo coloniile

de galicole ce se succedezd in tot cursul anotimpulul

frumos. Din contra, absenta sat extrema raritate a

galelor pe frundele vitelor europene ar dovedi, cal cele
maT adese on, insecta ce provine din oul de iarnd de pe
vitele indig-ene, descinde, in 'Wile din Europg, de aluncrul

trunchiuluT direct la rddcinY si cd nu revine la aer de

cat in peridele de migraOune. Acolea, devenite radicicole, se fixzd pe rad dcinT si oud, lard imprechere prealabilg, 250 pdrid la Soo ou partenogenesice, din eclosiunea

cdrora result murnele-ouatre de a doua generatiune,

cari la rendul lor cresc i continua de a se ininulti, in
modul inclicat maT sus, in tot timpul anotimpulta frurnos,
producend ast-fel nou i numerOse coloniT de filoxere
radicicole.

in resumat, dintre cele patru forme deosebite ale

parasitulul, forme earl reproducendu-se uncle pe altele

in spatiul de aprOpe un an, constitue ciclul biologic

complect al metamorfoselor insecteT: jiloxerele radicicole produc lesiunile de care sufere vita ; filoxerele ari-

pate asigurd diseminatiunea in depdrtare a parasituldf; in fine , filoxerele sexuate yin, prin oul de iarn4,
s reinnoiascd coloniile subterane svintate prin numer-

sele lor generatiunl agame saa partenogenesice, acsta in ultimul cas, direct saU indirect, adecd, dupd
ce daa nascere coloniilor de filoxere galicole, cari, in
acestd stare, sunt aprOpe cu totul inofensive pentru
plantd.

Efeetele filoxeret asupra vieet. indata ce un butuc

de yip. este atacat de filoxerd, parasitul se fixezd pe
extrernitatile radicelelor celor maT subcirT i maT suculente, numite musteee, unde 'T infige trompa spre

a pompa sucurile cuprinse in tesetura celulard. Lesiunile produse prin piscdtura insecteT aU de resultat de a provoca, cdtre verfurile filamentelor celor
maT subtirl ale mustetelor, formarea unor excrescence

www.dacoromanica.ro

19

sat umflaturT carnOse, galbene, adesea maT mult sat

maT putin recurbate in forma de cal-lig sat de U, carora
se da numele de nodositlg (Fig. I 2 i I 3): aceste nodosi-

Fig. 12.

Uniflaturi1e

nodoeitritile radieelelor, eausate de filoxera

(ineeputul bdlet).
ea

Fig. 13.
Nodosittti marite
purtand filoxera.

tatT, catre sfaritu1 vereT, devin negriciOse, putreciesc, se

desprind i cad, ceea ce face, ca atat tOmna cat i pe butuciT filoxerati de maT multa vreme, nu se maT gasesc

nodositatT de cat numaT forte rar. Dup destructiunea

radicelelor subtirT, insectele emigrza pe radacinile maT

www.dacoromanica.ro

20

grOse, unde piscaturile lor causeza umflaturT analge, numite tuberositatT (Fig. i 4); in fine, ele tree pe radacinileprincipale, pe cari

numerul lor este

caw o data atat de

-,

considerabil, in cat
crepaturile si locurile unde este
desprinsa i ridi-

cata patura periderrnica motificata a scOrtel, par a

fi acoperite de place cralbene. Scrta radacinilor gr-

se, de tot filoxerate , oferd aparenta putregaiulul

si se deslipesce la
cea maT mica presiune a unghieT. Cu

modul acesta. du-

1/

Fig. 14. Mancini', 0 radieele steel erite de filoxertt (161a

pa cat-va timp , manIa

intregul sistern radicular ajunge a fi cu totul desorganisat

mortificat, in cat butucul de vita, ne maT avend cu ce

sa traga din pament sucurile nutritive, organele destinate acesteT functiunT, fiind cu totul destruse, vita nu
va intarc,lia de a muri prin inanitiune.
Dar mOrtea acsta afard de ore-cani casurl fulgerellOre, casurT cu totul rare si esceptionale (l) nu este maT
nici o-data subitd, ci din contra nu se intempla de cat dupa
treT, patru sau chiar cinci anT, dupa cum butucul de vita

se va afla in conditiunT de vegetatiune maT mult orT

maT putin favorabile, cari sa'T perrnit de a resista un
timp maT mult sag maT putin indelungat atacurilor inamiculuT. Asa, cu cat butucul este maT viguros si maT bine
(1) As,-fell de cavsri fulgereItUre se observft orf de eats ort o potgorie, find f6rte a
tacattl, inmultirea si propagatiunea insectel se atilt. favorisata printr'o prea mare caldura, fnsolita de o seeela Indelungata.

www.dacoromanica.ro

21

.desvoltat, cu atat el va muri maT tarclid: pamenturile ce ar

impiedica rnersul subteran al parasituluT, precum si orT-ce

cause ce ar favorisa de la sine reconstituirea mustetelor

vitei, vor contribui iarasT la intArclierea desnodamentuluy

fatal:in climele septentrionale in cari numerul generatiunilor de insecte este maT mic de cat in partile meridionale, bOla va progresa maT incet de cat in regiunile unde
se intempla contrariul. in tot cursul acestuT interval, starea vegetatiuneT vitei trece prin diverse fase morbide ,
maT mult saa maT putin distincte, cari sa traduc prin diferite semne extericire de suferinta, ce se observa in organele aeriane ale vice, semne caracteristice si cu atat
maipronunciate cu cat bOla datza de un timp maT indelun-

gat, denotand tote presenta parasitului la radacinile eT.

Epoca aparitiuneT primelor simpto me morbide ale unei

vice de vie atirna de la modul cum s'a intemplat infectiunea ei. Daca infectiunea s'a facut pe calea aeriana,
prin filoxerele aripate, bla nu incepe in realitate de
cat cu anul ce urrneza pe acela al sosireT aripatelor pe
frunclele viten pe cand, din contra, daca infectiunea s'a
facut prin filoxerele aptere radicicole. bOla incepe a

se manifesta chiar din primul an. insa, oil cum ar fi,

inceputul ei este de o cam data, totdeuna latent, din
causa ca, pe cata vreme mustetele nu sunt tocmai atacate de parasite, ntz se observ nici un semn exterior,
care s pita revela existenta reului, de si numerul insectelor de pe radacini este destul de mare; vegeta.tiunea se mentine cam tot atat de vigurOsa, frunclisul
tot atat de verde. in timpul acestei prime periOde, ce
pte dura unu, douT, treT anT, maT mult orl maT putin,

dupa cum terenul este maT mult sa maT putin fertil,

maT mult sad maT putin ingrdp.t, numaT intemplarea sin-

gura ar putea face sa se descopere filoxera. Dar, iatd

ca de odat cart-va butuci, totdeuna alaturea uniT cu
incep sa tingscd; anul urmatoria, la desteptarea vegetatiuneT, aceiasT butucT, impreund cu alcT cati-va de pe

linga ci, Marian in intarcilere; cOrdele reman scurte si

subtiri; catre sfirsitul anotimpului se intempla de multe

www.dacoromanica.ro

22

orT, ca frur4e1e acestor butucT sd se ingdlinesca inaintea frunclelor celor-l'alcT butuef. Acestd irnprejurare face
ca punctul atacat al vieT s apara ca o pata, la inceput

de colre verde gdlbie, maT tarclit negriciusd, ce reies forte bine pe verdele normal al potgorieT; pata
merge marindu-se aprOpe circular, de la centru catre
periferie, prin zone concentrice in jurul prirnului punct
de atac, cu cat inaintezd parasitele de la o raddcind la
alta, pdrasind succesiv primiT butucT atacatT, ce nu maT

pot servi nutrireT lor si stabilindu-se pe alcii sdnetosT.

Desvoltarea butucilor fiind cu atat maT redusa cu cat eT
sunt maT de mult timp bolnavi, este usor de inteles cum

se face, c un focarit filoxeric, veclut de la Ore-care

depdrtare, apare cele maT de multe ori la inceputul set
ca o depresiune regulatd, in forma unui lighian. Caracterele acestea, cu totul speciale, ce presinta aparipunea
si desvoltarea Mei intr'un punct dat al unei vii, a fdcut
sd se compare mersul fenomenului cu laprea unei pete
de oleit pe o fOie de hiirtie, si sd se si dea, din causa acsta, numele de tele filoxerice, depresiunilor ce corespund punctelor atacate de filoxerd.
inteo pat filoxericd, ce datezd de caVf-va anT, se
pot gdsi, in zonele concentrice succesive, corespunclend_
diferiPlor anY, tote gradele deosebite ale bole, incepend
de la butuciT ceT maY scurtT si maT bolnavi de la centru,

pnd la butuciT inalV, atacati numai din anul inthit si

cu aparenta Inca sanetOsa. Cu cat butuciT de la centrul
focariului vor peri succesiv, radiind cdtre periferie, cu a-

tata si pata sau defiresiunea filoxerica va merge si ea

mrindu-se din an in an maT mult, pn ce va ajunge
sd cuprinda intrega potgorie, care este espusa unei
destructiunT sigure, acesta ne maT fiind acuma de cat
numai o simpld afacere de timp.
Dar in timpul acesta roiurile filoxerelor aripate
fundezd periodic coloniT noue, a cdror existentd se revelezd prin aparipunea altor pete, la distante maT mult

sat maT putin indepartate de cea d'intdit. TOte petele

www.dacoromanica.ro

23

acestea, mergend succesiv mdrindu-se, in putin timp

ajung sa se intrun6scd si sd devind ast-felig confluente.
Mijlocele a'e propagatinne ale filoxeret.
Propagatiunea filoxereI se opereza prin mijlce naturale propriT
insecte si prin mijloce artificiale.

Propagapunea prin rnijlce naturale proprie insecte,

se pOte face : de o parte, prin rnigratiunile subterane ale

filoxerelor radicicole, iar de altd parte, prin migratiunile aeriane, atat ale filoxerelor aripate cat si ale filoxerelor aptere ce ies din pament.
PropagaPunea prin migratiunile subterane cea maY
eficace din tote modurile de propagaPunese face exclusiv prin filoxerele radicicole, de la rad acina la radacina,

prin radiarea parasituldf, pe care marea sa inmultire '1

silesce sd Vf caute necontenit noue provisiuni de hrand
dincolo de primele sale focare sleite. Acestd trecere
subterana, de la rdddcinile until butuc la acelea ale unlit
altuia vecin, esplicd formarea gradata a depresiunilor si a

petelor jiloxerzee din viile infectate. Miscarea de migraPune subterana a filoxerelor radicicole, operanduse fOrte incet, acest mod de propagatiune nu pte face
O. cresca racia de invasiune a unuY focarig filoxeric
maY mult de 10 sag 15 metri pe fie-care an. Acsta
face ca coloniile radicicole sd remand cantonate inteun
spatig, relativ circumscris, irnprejurul punctuluY originar
de atac. Unele circumstante pot reduce maY mult off maY
pupil difusiunea acesta lent si nesimpta (precum diverse
naturY de teren, diferite modurY de plantatiunY, etc.), dar
frd ca prin acesta sa se impiedice inteun mod tocrnaY

eficace progresiunea reulut

PropagaPunea prin migratiunile aeriane se pOte face
atat prin filoxerele aripate cat si prin cele aptere.
Filoxerele aripate, ce ies din pament in numer maY
mare sag maY mic, dupa conditiunI pot, off O. se pun
din propria lor vointa pe butuciI eel maY vecini de focariul ce li-ag dat nascere, spre a funda acolo noue coloniT,

www.dacoromanica.ro

24

orT, dacd sunt ajutate de vinturT

carora nisce atat
de mid insecte nu sunt in stare s'T p6th resista
ele
pot fi transportate pdnd la distance maT mult sad mai
pucin considerabile. De

i,

cu concursul acesteT din urmd

imprejurarT, filoxera aripath pote face cate o-datd salturT imense, nu s'a constatat cu tote acestea pdrid
astdclT, nicT chiar in sudul FrancieT, salturT de maT mult

de 15 sad 20 de kilometri; in general, io sad 12 kilometri de distanth este mersul anual al invasiuneT filoxerice prin migraciunea filoxerelor aripate. Difusiunea
aeriand, prin migraciunea filoxerelor aripate, este cu
atat maT abundantd i maT periculOsa, cu cat condiiuniie clirnaterice ale uneT regiuni permit o formaciune

maT abundantd de filoxere aripate sat o durath de

roire maT indelungatd. in Elvecia, unde roirea aripatelor

pare cu mult maT pucin abundanth de cat in regiunile

meridionale, colonisaciunea aeriand n'a intrecut, in 10 sad

12 anT, o racid de 650 metri, de la primele puncte de

infecciune (V. Fatio).

Propagaciunea pe cale aeriand se pOte face si prin

filoxerele aptere radicicole, cari, urcandu-se de-alungul thddcinilor sad prin crapdturile pdmentuluT, vin, in
clilele cdldurOse ale vereT, sd se respandescd pe suprafaca acestuia. Ajunse aid, ele pot fi adesea transportate

prin vin:urT violente, susceptibile de a le ridica de la

pdment, cu mult maT departe de sfera lor anuald de
radiare.
Contra rnigrapunilor naturale ale filoxereT omul este
cu totul lipsit de orT-ce putere.

Dar insecta pOte de asemenea O. fie introdusd in lo-

calitati indepdrtate de focarele primitive de care om,

prin importaciunea

i transportul de butucT filoxeracT,

de Ore-care OW ale viceT, de plante i unelte ce s'au
aflat in contact cu rdclAcinT infectate. Propagaciunea

acesta, prin mijlOce artificiale, este cu mult maT pericu16s de cat aceea ce se face prin migraciunile naturale ale
insecteT. u De fapt, 0 ancheth seri6s1. a demonstrat cd tot-

www.dacoromanica.ro

25

deuna prin intermediul vicelor filoxerate, transportate

de orn la distance mail, aa fost produsa infestaciunea
filoxeric a reg-iunilor pand atunci indemne de atingerile insectei i nici de cat prin mersul ei natural. (1).
Propagaciunea i difusiunea filoxerei se mai pte face
prin mijl6cele artificiale de locomociune ale ornului : pus

pe trasurT, va;-6ne, etc., filoxera aripata p6te fi transportat la distance enorme: ast-felit se esplica ap-triciunea

focarelor filoxerice la sute de kilometri departe de

centrurile de invasiune. Simpla circulaciune in potgorine filoxerate pOte fi de asernenea o caus de difusiune a flagelului. Se in impld, in adever, cate o-datd,
pe un timp umed mai cu sernd, c parnentul cuprindend
germeni primejdiosi (sfaxmdturi de radicele, insecte saa
ou6) pOte, lipindu-se de incdIcdminte, saa chiar de sculele
lucrtorilor, s transpOrte din loc in loc germeni de infecPune, i acesta mai cu sernd vara, cand se gasesc adesea, la suprafacd saa forte aprOpe de ea, insecte ce emigrezd de la butuc la butuc (V. Fatio).
Contra importaciunilor filoxerei prin Mijlcele artificiale ne putem garanta, pdna. la 6re-care punct, prin
mesuri preventive, aplicate cu severicate.

Gracie enorrnei sale force de reproducciune, gracie

nenumeratelor i usOrelor sale mijlOce de propagaciune
si de importaciune, insecta devastatOre, de la prima ei
sunt acum trecuci doud-deci
apariciune in Europa

de aril

n'a incetat nici un moment de a'si intinde

ingrozitOrele sale devastaciuni. Din sudul Franciei, unde

s'a observatprimul focaria de infecciune, insecta, favorisata de clima meridionald a acestei regiuni, s'a propagat

cu o celeritate extra-ordinard in mai tote terile din

Europa. Franciacera viticold prin excelencd, in care in-

secta s'a araat pentru prima 6rdeste aceea care pdnd

astdi a platit mai scump pierderile suferite din causa
(1) Commieoion du Phylloxera Avis sur les mesures

prendre pour s'opposer 4 l'ex-

tenbion des ravageb du phylloxera, Paris, 1877.

www.dacoromanica.ro

26

acestuT implacabil inimic. NumaT in acest singura Ora,

din peste 2,500,000 de hectare de vie, producend in mijlocie un venit pentru o valre brutd de treT miliarde francT,
maT bine de 1,500,000 de hectare, sunt astaclT, daca nu cu

totul, cel putin aprOpe destruse. aidupa cum cu drept

cuvent observ D. profesor Roesler departe de a fi domolit prin tote devastrile acestea, reul furios inaintezd
frd incetare dui- modul incendiilor de fenete din America

si intinde stricaciunile sale pe fie-care an la cate una sutd

miT hectare de viT indemne. Este decT cu totul natural ca
guvernul frances si tocT interesatiT sa fad. tote sforOrile
pentru a conserva sorgintea principala a bogatie nationale si, ca in Francia, unde miT de invet4 sunt in cdutarea drurnuluT salvdreT de maT bine de cincT-spre-clece anT,

s se fi gsit acest cale maT curend de cat aiurea . (1).

(I) Rev. antyphyl. intern. p. 2.

www.dacoromanica.ro

MIJLOCELE INTREBUINTATE
pentru

COMBATEREA FILOXEREI
Pentru combaterea filoxereT (1) se cunosc: mesurT
de aperare directd, procedeurY de aperare indirecta
rnijlce de aperare naturald.
Void tracta pe rind despre fie-care din aceste treT fehurl de rnijlce de aperare contra filoxere.
(1) Rapport sur les mesures administratives k prendre pour preserver les territoires
menaces par le Phylloxera (Commission 'de l'Academie des sciences). Comptes rendus t.

LXXVIII, 1874. Dumas, Memoire our les moyens de combattre l'invasion du Phylloxera; op. cit. 1874. Instructions relatives an traitement des vignes atteintes par le
Phylloxera (Extrait du Journal officiel du 7 juin 1870. Instruction pratique sur les
moyens a employer pour combattre le Phylloxera, et specialment pendant l'hiver (Commission du Phylloxera, s6ance du 17 janvier 1876). Avis bur les mesures h prendre
pour s'opposer A Dextension des ravages du Phylloxera (Commision du Phylloxera. Paris,

Le Phylloxera. Comites d'etudes et de vigilance; rapports et documents. Paris

Phylloxera. Commission departamentale pour l'etude de la maladie de la
vigne. Experiences faites a Las Sorres pres Montpellier. Montpe'lier, 1877. Commission suprieuie du Phylloxera au Minisare de l'agriculture et du commerce, sessions
de 1876, 1877, 1878, 1879, MO, 1881; comptes rendus et pieces annexes. Paris. Compte
rendu des travaux du service du Phylloxera, annees 1882, 1889. I aris. La Vigne
franaise. Revue bi-mensuelle des interfits viticoles franais et la defense centre le
Phylloxera. Paris. Journal de l'Agriculture, etc. Paris. Maurice G'rard. Le Phylloxera de la vigne, son organisation, see mmurs, choix des precedes de destruction;
quatribme 6dit. Paris, 1883. J.-A. Barral, La lutte centre le Phylloxera. Paris, 1888.
1877).

1877-18'9.

Prosper de Lafitte, Quatre ans de luttes pour nos vignes, et nos vins de France
Paris, Bordeaux, 1883.

Revue antiphyllexerique internationale. Journal mensuel

illustre pour combattre les ennemis de la vigne sous la direction de Mr. le prof.
Dr. L. Roesler. Klosterneuburg, 1881-1883.

Rapport sur le Phylloxera en Hongrie,

Extrait du rapport du Ministere Roy. de Fagrioniture
de Diudustrie et du commerce. Budapest. Dr. G. de Horvith, Rapport annuel de la
Station Phylloxerique hongroise. Budapest. V. Patio, Etat de la question phylloxerique en Europe en 1877 (avec sept carte.). Rapport sur le Congres phylloxerique
1879-1880, 1881, 1882, 1883.

www.dacoromanica.ro

28

international rennie a Lausane du 6 au 18 aoat 1977. Geneve, Bale, Lyon, 1973. Id.,
Le Phylloxera, Instructions sommaires h l'usage des experts cantonaux et federaox
en Suisse. Geneve. 1878. Id., Le Phylloxera et les =yens de la combattre. Resume
-des conferences federales donnees is Lausane des 26 et 23 fevrier 1880. Lausanne,
1880. Id., Le Phylloxera en Suise durant les anne.s 1878, 1879. Rapports de la
Commission federal du Phylloxera nu departement federal du commerce et de Pagriculture. Geneve, Berne, 1879-1880. Le Phylloxera en Suisse &trent lee annees
1880, 1881, 1882, 1883. Rapport du departament federal du commerce et de l'agricur
tare. Berne. Le Phylloxera dans le canton de Geneve, 1875-1893 Rapports au dpartament de 1 interieur et h la commission cantonale. Geneve. Le Phyllox.ra dans
le canton de Neuchatel, du 1877 h 1878. Neuchatel. Assurance mutuelle contra le
Phylloxera. Rapports de la commission administrative stir l'exercice 1879, 1880, 1881,
1892, 1889. Neuchatel.

www.dacoromanica.ro

I. MESURI DE APA.RA.RE DIRECTA.

Scopul rnesurilor de aparare direct este, sat de a

protege contra invasiunel filoxereT regiunile Inca sanetOse, sag de a reprima reul, in casul cand s'ar internpla
sa'.T faca

aparitiunea sa intr'o localitate Ore-care. Ast-felffi

fiind, aceste mesurT sunt: unele preventive, altele represive.

1. Mesurl preventive.
Istoria propagapund filoxereT in diferitele terT aratd,
c pretutindenea, importatiunea vitelor filoxerate, a unora

din parple i productele lor sag a obiectelor ce s'ag aflat imediat in contact cu rdacinile filoxerate ale acestora, ag fost causa introducereT i a extensiund flageluluT filoxeric, i ca ornul, cel maT puternic agent al difusiund, este acela care prin negligenta sag imprudentele sale contribue maT mult, de cat orT-care alta causal
la respandirea reuluT.
in conformitate cu precautiunile luate contra blelor
contagiOse in general, scopul primelor mesurT este de
a preserva de infectiune regiunile Inca indemne, impiedicand, pe cat se pte, sag cel putin intarcliind importa

tiunea reuluT in aceste regiuni. Mesurile executate in

acest scop, mesurT numite preventive, cuprind prohibitiu-

nea sag restrictiunea transportuluT de obiecte ce pot

servi de vehicul germinilor infecPuneT, precum i organisatiunea unuT servicig de privighiere activa i continua.
Msuri administrative i legislative.

Enormitatea pericululuT i uprinta de propagatiunei de importatiune a insecteT ar fi reclamat, chiar de la

www.dacoromanica.ro

30

inceputul invasiuneT filoxerice, edictarea de urgenta a

legilor i a prescriptiunilor celor maT energice i maT

severe. Cu tote aceste, de si preseno filoxerel a fost

semnalatA in Europa incd de la 1865, cand 'T-a fcut
pentru prima OrA aparitiunea sa in Francia, totuT, paril
in anul 1877, nu existan incd dispositiunT legislative
complecte asupra materiel. Fie-care Ord lupta contra
flageluluT dupa chipul eT, unele nu luptan de loc, in cat

din causa acesta i rtul s'a propagat cu atilt maY repede cu cat era maT putin oprit i privighiat.
De aka parte probele din ce in ce maT nurnerose i
maT convingetre despre aducerea in diverse regiunT i
despre difusiunea repede a flagelulul prin cAile corner-

ciale reclamat imperios, pe linga lupta din nAntru,

msurl severe de prudenta contra introductiuneT diverselor producte ale viticultureT, putend transporta cu ele
germeniT de infecpune.
Dar, pentru ca ast-fell de rnsurT sApot avea tota. eficacitatea doritA, era nurnal de cat ilecesard intervenPunea energica a diferitelor guverne, pentru ca, printr'o
regularnentare seriOs1 a transporturilor, s se incerce a
micora pe cat va fi prin putinta mersul flagelulul devastator.
Conventlunsa internationara pentru na5eur11e de luat contra filoxereT.

Convictiunea acestef necesitAtT a facut O. se nasct

ideea unel conventiura filoxerice internaponale ('), desti-

nata a garanta pe cat se pote rnijlcele de train ale

populaPunilor amenintate, i a provocat succesiv congresul international i sciintific de la Lausana in august 1877, unde fu elaborat un proiect de conventiune
(I) Actes du congres phylloxerique international reuni i Lausanne du 0 an 18 aoitt
Victor Patio, Etat de la question phylioxerique eni Europe en 1877. Rapport
stir le congres phylloxrique international rnni h Lausanne du 6 an 18 emit 1877.
Geneve, Bike, Lyon, 1878. Actes de la Conference phylloxerique internationlle rennie b. Berne du 9 au 17 septembre 1678. Berne, 1878. letes de la Conference phyiloxerique internationale reunie h Berne du 3 octobre au 3 novembre 1841. Berne 1881.
Revision de la Convention phylloxerique internatione'e. Conference internationale de
Berne (du 3 ootobre an 8 novembre 1881).
1877.

www.dacoromanica.ro

31

precum si conferina diplomatica internacionala de la

Berna in septembre 1878, care sancciond acest proiect
in numele diferitelor State.
MaT tardig diferitele guverne semnatare ale convenfame filoxerice internqponale, judecand necesard modificarea a ceste convenOunT, din causa cator-va dificultaV de aplic4une in ceea ce privesce comerciul
horticulture, acest convenciune fu supusa in anul ISSI
uneT revisuirT si sanctioriata din nog, cu Ore-carT micT
modificaPunT , in 3 novembre 1881 (Anexa I).

Convenciunea intern4onala a filoxere este basata

maT cu serna pe ideea, a., daca nu este posibil de a face
lege insecte insasT, acesta se pte face cel putin omuluT,
care, precurn s'a vedut, prin negligeno, sag impruden-cele sale, contribue mai mult a respandi fhgelul.
A interdice importatiunea la noT si exportatiunea la
veciniT nostri al orT-cdruT product periculos sat suspect,
ast-felig a fost primul rnidloc la care s'a oprit.
Dupd termeniT acesteT convenOunT, Statele semnatare
se obliga a complectg, daca n'a facueo Inca, legislaciu-

nea lor interiOra in vedere de a asigura o acpune comun si eficace contra introductiune si a propagaciuneT
filoxereT.

Acest legislaciune va trebui sa tintesc maT cu deosebire :

1. Privighierea viilor, a pepinierelor de ori-ce natura,

a gradinilor si a florariilor ; investigaOunile si consta-

tarile necesare din punctul de vedere al cautdre filoxereT si operatiunile avend de scop de a o destruge pe
cat se pte ,

2. Determinarea suprafetelor infestate si a intindereT circonscriptiunilor devenite suspecte prin vecinetatea focarelor de infectiune cu cat flagelul se introduce
sag progreseza in interiorul Statelor ;
3. Recrularnentarea transportuluT si a ambalagiuluT
resadurifor si a butasilor de vita, a sfaramaturilor si productelor acdte plante , precurn si a resadurilor ori

cdror alte producte ale horticulture, cu scop de a im-

www.dacoromanica.ro

32

piedica ca bOla s nu fie transportat afara din focarele

de infectiune, in interiorul StatuluT insusT sao in cele
Fake State:
4. DispositiunT de luat in cas de infractiune la rnesurile edictate.
Conformandu-se prescriptiunilor ce preced, maT tote
guvernele, convinse de gravitatea reuluT i profitnd de
experientele durerOse i costisitOre ale FrancieT, ail
procedat de indata la organisarea sistematict a lupteT
contra inversunatuluT dusrnan al viteT.
Francia.

indata dupa constatarea reuluT ce devasta yule din

Francia, corpurile invetate, societatlle de agricultura,
diverse cornitete speciale, se puse cu totiT impreun pe
studiul insecte si a mijlOcelor propriT destructiuneT
sale. Dar adeverata lupti. administrativ contra filoxereT n'a inceput de cat numaT in anul 1878, dupa ce in
urma numerOselor lucrarT intreprinse in diferitele puncte
ale teritoriului i cu ajutorul tuturor substantelor presupuse ca putend da resultate practice, aU ajuns s se
afle procedeuri in adeVer eficace, spre a incepe o actiune energica contra parasituluT. NumaT atunci, guvernul frances, creclendu-se, cu drept cuvent, in destul de

bine armat prin indicatiunile sciinteT pentru a incepe

lupta, accedd la convenOunea internationala de la Berna
si obtinu de la organele publice votul legilor din i5 iulie
1878 si 2 august 1879 (Anextz 2), prin cari se fixez
mesurile de luat contra filoxereT.
A reduce mijlOcele de propagatiune ale filoxereT, a

opri si a intarclia desvoltarea sa, cand este Inca timp,

a incuragia prin subventiunT lucrarile proprietarilor ce
se decid a apara potgoriile lor, ast-feliu este scopul dispositiunilor edictate in Francia prin aceste legT (').
(1) Pentrn espEcatiunea aminuntiti a legilor din 16 iulie 1878 si 2 august 1879, s6,
se vad6, opera c1asicii asupra Intrebuintrel sulfurultd de cilabune contra 61oxerel a
D-nilor Gastine i Collation, dupti, care se an resumatil analisa acester leg,

www.dacoromanica.ro

33

I. Prescriptiunileleger contra iiloverei pentru a impiedica propagarea flagelului.

Interdictiunea transporturilor infectu6se.

Cele douA d'intAT articule din legea filoxericA privesc

circulaciunea productelor diverse, cari aa atras atht de

deseorT in cerile indemne introducerea parasituluT.
Art. T.
TJn decret al Preedintele Republica pte interclice intrarea, sail in -tOt intinderea, stuI nteo parte a teritoriuluT frances, a resadurilor de vite, a cOrdelor, a frundelor
i a sfArmnurilor de vite, a haragilor deja intrebuintatT, a
compostelor sail a teritiului provenind dinteo tra.' streinA, precum i transportul aceloraT obiecte afarA din Ortile terito-

riuluT frances cuprins de atre filoxerA.

In acest cas, ministrul agriculture i al comerciuluT pte

autorisa in mod esceptional introductiunea resadurilor streine
cu destinatiune la o localit ite determinatA.
in vircutea acestor prescriptiunT, un decret fixezd in fie-

care an delimitarea teritoriilor recunoscute filoxerate.

Acest decret designeza arondisrnentele in earl este autorisatA introducerea vicelor streine si a orT-cdror vice
provenind din teritoriT cu totul filoerate. In arondismentele indemne, din contra, si in tote acelea ce nu
sunt incd de cat pucin gray atinse, introducerea resadurilor de provenienca streinA sat venind din teritoril filoxerate, aceea a sfarmaturilor de vicA, chiar a compostelor, tericiilor, parnent i haragi, este formal inter4is
(Anexele 3, 4, 5, 6, 7 si 8).
.Aceste mesurT sunt fort incelepte, fiind-ca, precum

s'a veclut mai sus, transportul resadurilor de vice este

incontestabil unul din mijlOcele de contaminaciune cele
maT ingrozitOre. OrT de cate-orT se intempld sA se descopere vr'un focarit de infecciune inteo regiune altd-dat
indemnA, daca se imping pucin maY departe investigaPuna; se gsesce in general proba, cA contarninaciunea
n'a venit din apropiere, pucin cate pucin, ci c reul a fost

importat din contra cu resadurT de vice provenind din

terT anterior cuprinse de filoxerd.
aEste sigur cA daca viticultoriT regiunilor necontami3

www.dacoromanica.ro

31

nate Inca ar urma strict prescriptiunile legei i a regulamentelor administrative, filoxera ar putea fi maY lesne
cor4inutd in regiunile actual atinse..
Conforfn paragrafuluT al doilea al articululuY 2, ministeriul, printr'o circulard adresata prefecplor (Anexa 9),

a dispus stabilirea de harte anuale, oficiale i detailate

pentru tote departamentele infectate, pe care harte sd
se afl indicate, printeo colore speciala localitaPle i comunele filoxerate, dupa care sd se pOta judeca esact despre situatiunea potgoriilor i despre regiunile carora vor
trebui sd fie aplicate diversele disposiciuni prescrise de
lege. Pe harta filoxerica se insemnd cu o colOre negra

arondismentele (acesta este unitatea de suprafata adoptata) cu totul infestate de la care nu se maY atept nimica i in cari introducerea vitelor streine i
aceea a vitelor de ori-ce provenienta, este autorisatd;
cu o colOre cenuie arondismentele incd p4n atinse sag
necuprindend de cat forte rare i cu totul isolate puncte
de atac, i unde se pte Inca lupta contra filoxeref: in fine,

nici o colre nu este aplicata arondismentelor indemne.

Aceste doua din urm categorii de arondismente sunt
acelea unde interdicciunile trebue s fie observate.
Regulele ce trebuesc urmate pentru introducerea in
Francia i circulapunea vitei i a parplor ei, cum si a productelor agricole sau horticole, sunt indicate cu preci-

siune prin nota circulard adresata de catre ministrul

lucrarilor publice administratorilor. companiilor de cai
ferate, etc. (Anexele 10 I I, 12 i I 3). Sub o forma
condensata, acesta not circulard resurna pe scurt tOte
msurile de prohibipune actual in vigre in Francia i
tote interdicpunile formulate de lege.
.2. Prescriptiunile legel contra filoxerei pentru a opri sail intdrclia desvoltarea 1.erului in localildtile Inca pulin contaminate.
Tratanzent administrative.

Articulele 3 i 4 din legea speciald asupra filoxerei

sunt ast-fel concepute :

www.dacoromanica.ro

35

Art. 3. De indath, ce prefectul unui departament a primit

avis, sau prin proprietariul unei vii, sari prin primariul unei comune, sail prig comisiunea departa nentaa de studii si de vegilent, c filoxera s'a facut apantiunea sa intr'o localitate, el
insgrcinez a. un de'egat spre a visita via seinnal Lta Ca bolnava,
si in cas de trebuinta, viile invecinate. Delegatul pcite face in
disele vii operatiunile necesare pentru a constata existenta fi.
loxerei.

0 decisiune a ministrului agriculturer si al-comerciului pte

iii off-ce timp ordona sau autorisa investigatiuni in potgoriile
localitgtilor considerate ca indemne uncle presenta filoxerei va
fi banuita.

in casuri urgente prefectul va avea dreptul de a ordona sati

de a autorisa aceste investigatiuni.
Art. 4.
Cnd existenta filoxerei a fost constatatl in regiuni indernne, al caror penmetru va fi insemnat in toti anii pe
harta invasiunef filoxerice despre care se face rnentiune la articulul 2, conform dispositiunilor articulului precedent dupa rapor-

tul prefectului, co nisiunea departamentala pennanenta si proprietarh ascultati in formele i sorcle can vor fi determinate prin regulimentul de adannistratiune publica, o decisiune
a ministrului agriculturei si al comerciului, luatI pe avisul conform al sectiunei permanente a comisiunei supericire a filoxerei,
pte ordona, ca via bolnava si viile invecinate intr'o ra0 fixata
si sub conditiunile de executiune determinate prin aceeasi decisiune, sg fie supuse la unul din tratamentele indicate de atre
comisiunea superidrA.

Ministrul pcite ordona in timp de mai multi ani continuarea tratamentului mentionat mai sus, si a prescrie, la trebuinta, tratamentele petelor nou6 ce s'ar mai descoperi
In imprejurarT esceptionale, and va fi neces,tate i urgenta
de a preserva de invasiunea filoxerica o regiune viticola, ministrul, dupa avisul conform al sectiunei permanente, va putea ordona, afara din regiunile indemne in formele prescrise prin regulamentul de adininistratiune publica, tratamentul indicat la
primul paragraf din articulul de fat.
in casurile mai sus enunciate, cheltuelile ocasionate prin tratamentul viilor sunt in sarcina Statului (I).

Articulele i 1, i 2, 13, 14 i 15 tractezO despre imunittT i penalitOtT.

OrT cand inteun arondisment, considerat indemn pe

ultima hartA filoxericd, se constatO existenta filoxeref, se
procede imediat conform articululuT 4 din lege, la trac(1) Artionlele 6, 7, 8, 9 ai 10 priveace Doryphora cartofilor.

www.dacoromanica.ro

76

tarea focariuluY pe socotela Statuldi. Tratarnentelor

acestora executate in virtutea articululuY 4. li se da numele de tratamente administrative, cari nu sunt, in realitate, de cat tratamente culturale cu sulfur de carbon
fdcute pe socotela tesauruluT public (').
Scopul, urmdrit de guvernul frances prin aplicatiunea

tratarnentelor administrative, este de a arata si a demonstra vicicultorilor din departamentele de curend

cuprinse de filoxerd posibilitatea de a cultiva vita, cu
tta presenta parasituluT, prin intrebuintarea rationala
a sulfuruluT de carbon, aplicat chiar de la inceputul
rulul, si de a'T instrui i obicinui in aplicatiunea acestuI
re med iu.

Ast-feliu fimd, inteeventiunea directa a StatuluT prin

aplicatiunea tratamentelor administrative, nu putea fi

permanentd, rolul seU constand nurnaT in a le arata mijlOcele de a se protege, in a'I incuragea atuncT cand sunt
Inca incredulT i indecil, intr'un cuvent in a le trage

drumul si a le indica modul de salvare. De indata ce

acest scop a fost atins, misiunea Statulta fiind terminata,
tratamentele administrative ati inceput s1 devina din ce
in ce maT restrinse, pana cand a incetat cu totul.

Este evident c intrebuintarea tratamentelor administrative, al cdror scop este de a servi maT mult ca un
invecament i o incuragiare pentru viticultoriT ce se hotardsc a'sT apdra viile cu ajutorul insecfcidelor, nu se
justified de cat in terile unde veniturile marl ale viilor

pot permi:e intrebuintarea const ntd. a tratamentelor

culturale. In asemenea condieiunX aplicagunea tratamente-

lor administrative in (era nostra nu r avea flzCi un scop,

ne jiind nic o vie in told Ronainia in stare de a putea suporta cheltnelile enorme pe cari le reclama Ira/amen/de
culturale en insecticide.
(1) tu incite localit4t( din Francis, interesatil oferindu-se de a so insiircina et cu
lucrul, admit istraiiunea n'a mai contribuit la aperare de cdt mime prin procurarea
gratuiti a sulfurului de carbon.

www.dacoromanica.ro

37

3. Prescripliunile legef in contra fiaterei pentru a incuragia

pe proprietari a'0 apdra potgoriile.
Asociayuni sindicale.
Subrenfiuni departamentelor ci comunelor.

Dispositiunile cele maT fericite i maT fecunde ale legilor din 15 iulie 1878 i 2 august 1 8 7 9, sunt acelea cu-

prinse in articulul 5, can: aU pus in actiune direct iniPativa proprietarilor reunitT in asociaciunT, intervent'mnea

departarnentelor si a comunelor.
Acest articul este ast-feliu conceput:
Art. 5.and un departament saU o comuna va vota o subventiune destinatg a ajuta pe proprietariT ce tracteza vide lor
dupd wml din modurile aprobak de co/ilium/ma superidrit a jiloxerel,

Statul va da o subventiune egala aceleia a departamentuluT sau

a comuneT, care se va ggsi ast-fel indoita.
Cand proprietarif, in vederea destrugereT filoxerd pe teritoriul lor, se vor fi organisat in asociatiunT sindicale temporare,

aprobate de care autoritatea administrativg, et vor putea sa

primescg, dup g. avisul comisiuncT superiOre a filoxerel, o sub

ventiune de la Stat. Acesta subventiune nu va putea, in nicT

un cas, s intreca surta votatg de cgtre sindicat pentru trammen tul viilor filoxerate.

Vor putea de asemenea sa fie subventionate de catre Stat,

sub conditiunile si in proportiunile fixate prin paragraful precedent, asociatiunile sindicale teinporare aprobate de catre
autoritatea administrativa i constituite in vederea cautarei
filoxereT in localititile indemne sa i partial atinse.

Spiritul legeT este de a favorisa nu interesele individuale ci din contra interesele generale, ascend apararea
pe cat se pte de intins pe teritoniT contiguT. inmultirea continua a numeruluT sindicatelor este proba cea
maT evident despre marile folOse ce aduc ele in lupta
contra filoxereT.

Asociatiunile proprietarilor nu pot primi subventiu.nile guvernuluT de cat dacd pun in practica unul din modurile de tratamente aprobate de comisiunea superiOra
a filoxereT, si cari sunt: submersiunea, sulfurul de carbon si sulfo-carbonatul de potassia. Subventiunea pOte

sa ajunga pruld la jumetatea cheltueleT facute pentru

executarea tratamentuluT.

www.dacoromanica.ro

38

in unele departamente consiLile generale acorda,

pe creditele lor speciale indoite in virtutea articulule 5,
subventiuni in bani sat in insecticid proprietarilor ce
'sY tractzd vine lor. in general, subventiunile aceste
sunt reservate asociatiunilor sindicale ; cu tote acestea
in unele prtT, acolo unde aprarea nu este Inca activA,
sfortarile isolate sunt direct incuragiate prin alocatiunile
departa rn en t- le.

Primul paragraf al articululuT 5 asigurd si comunelor

acelasi avantagia al indoireT subventiune votate in

favOrea proprietarilor.
.OrT-cari ar fi forma sub care s'ar manifesta interventiunea publicd, ea nu este maT putin bund: formatiunea

de sindicate, apdrarea organisat cu ajutorul subventiunilor Statulni indoite prin sumele votate de cdtre cor-

purile alese ale departamentelor sail ale comunelor,

sunt forme de o potriN a favorabile conservatiune bogatieT viticole, si asupra cn-ora trebue sd se indrepteze
atentiunea tuturor acelora ce se interes 'z de salvarea
productiune viticole D.
Forme tinnea sindicatelor . Pentru crearea une sindicat nu este numaT de cat indispensabild reuniunea until numer mare de proprietarT, precurn iardsT nu este numaT de
cat necesar ca intinderile, pe care voesce cineva sd le trac-

teze prin subventiuni de la Stat, sd fie cu totul considerabile. Esentialul este de a reuni particele de tractat pe
un teritorin capabil de a realisa comunitatea de interese
pe care legea le are maT cu sernd in vedere de a le incuragea. Pentru a facilita organisatiunea c lor d'intaT asociat'unT sindicale, ministrul agriculture, dupl. propositiunea sectiuneT permanente a comisiuneT superire a filoxereT, a subventionat cu o egald favOre tote formele de
asociatiunl sindicale. At existat sindicate irnbrAtishnd maT

multe comune, si chiar sindicate de arondisment. Sindicatele pe comune, pe lingd cd par a fi maT in spiritul legeT, dar apoT realisezd si maT usor conditiunile
uneT apardrT bine coordonate.

Doud forme de sindicate sunt de ordinar adoptate :

www.dacoromanica.ro

39

T. Sindicatul de tratament.
2. Sindicatul mixt de cauthrT i de tratament.
Primul mod se aplica regiunelor cu totul cuprinse de
filoxera, ale caror vii, din causa mareT difusiuni a parasituluT, nu maT pot fi aperate de cat numaT prin intrebuintarea tratamentelor regulate i generale, ce trebue
s se considere ca adeverate lucrari culturale adaogandu-se la lucrarile ordinare ale exploatatiuneT uneT vii.

Acest forma de sindicat este aceea care s'a respandit

maT mult pant. astacii. Numerul departamentelor ce cuprind asociatiunT sindicale, este forte considerabil i cu

tote reductiunile anuale a subsidiilor procurate de catre Stat, asociatiunile merg inrnultindu-se necontenit
atat in num& cat i in importantd.
Al doilea mod se impune maT cu deosebire departamentelor viticole ale Nordului, in cari invasiunea este
la inceput sat n'a strabtut Inca, i unde cele maT adesea
orT productiunea fiind putin urcatd, nu ar putea suporta

cheltuelile de tratament, dac fie-care proprietariu ar

trebui st. 'T ingrijesca particica sa. AsociaPunile mixte
de cautarT i de tratamente, asociatiunT cari in Elvetia
sunt obligatoriT, in Francia se organisez liber prin propria iniPativa a proprietarilor. Grape uneT cotisatiunT de
catT-va franci de hectar, este constituit un fond comun,
cu care se practica cautarT i se tracteza pe cheltuelile
tuturor interesatilor, cu concursul StatuluT, viile atacate
indatt. ce se descopere insecta.
Sindicatele mixte de cattail si de tratamente nu sunt

de cat un fat de asigurare mutuald contra filoxereT.

Fie-care din proprietariT aceluia0 teritorit intelege ca
reul ce exist la unut arneninta pe cel-l'alt in proprietatea sa, i ca a veni in ajutorul vecinuluT este a se preserva pe sine insuT.

Pentru ca sindicatele mixte sd pita da resultate satisfacetOre, este indispensabil ca ele st.'T proportioneze
valOrea cotisatiunilor dup importanta reuluT filoxeric,
ce 'T propun st combatd. Pierderea din vedere a acesteT conditiunT este causa care a fcut cd multe din ele,

www.dacoromanica.ro

40

create in regiunT deja prea gray atacate, n'au putut obtinea resultate sirntitOre, din causa lipseT de bani pentru a opera in tOta voia petele recunoscute.
Pentru constituirea sindicatelor sunt stabilite formalitaT si formule speciale, ce sunt adoptate de cele maT
multe asociatiuni (Azzexele 14 i i5).

Sindicatele organisate in virtutea art. 5 din lege, formeza transitiunea naturald intre interventiunea direct
a Statului si actiunea liberd a proprietarilor.
Aceste subventiuni la inceput urcate, maT putin marl
in anul al doilea, forte minitne in al treilea, daa viticultorilor mijlOcele de a constata reconstituirea potgoriilor
lor i 'T incuragiazd de a face sacrificiile necesare pentru continuarea tratarnentuluT, sub pedepsa de a vedea
disprend aceste vii, pe cari eraa aprOpe s le piarcla,
dacd mijlOcele nu le ar fi permis de a le tracta. Dar cu
cat numerul hectarelor sindicate crescea, cu atat i quantul subventiunilor acordate de hectar mergea diminuand.
Ast-fel, in 1879, media subventiunilor de hectar era
de I 20 fr., in ISSo nu era de cat de 76 fr., in 1881 de

67 fr., pentru a scadea in 1882 la 33 fr. Generositatea initiald a StatuluT avea de scop de a provoca o
miscare din partea interesatilor in favOrea creatiund
sindicatelor. De indata ce impulsiunea a fost data, a inceput s se restringa i cifrele alocatiunilor. Operatiunea devenind sigura i presentand garantiile uneT largi
remuneratiuni, Statul nu 'T maY datorea concursul sea,
reservand creditele sale pentru trebuinte maT justificate.
Tot pentru acesta, in anii din urma s'a hotarit i suprisnarea chiar cu totul a alocatiunilor afectate sindi-

catelor de submersiune, din caus ca acesta fiind un

procedea destul de cunoscut i apreciat, si in stare de
a procura proprietarilor beneficiT destul de considerabile si de remuneratOre, nu maT avea trebuinta de nici
un felia de dernonstratiune saa incuragiare. De asetnenea
s'a incetat cu subventiunile ce se dedeaa unor departamente, unde de cati-va anT recoltele lor sunt iardsT din

www.dacoromanica.ro

41

cele maY rernunert6re : asa ca.. proprietaril din aceste sin-

dicate, ag avut destul timp s aprecieze resultatele bune

ale tratamentelor si s aibd prin urmare interes de a

le continua, chiar cand ar fi lipsicY cu totul de orY-ce
subventiune. Tot din acsta caus a incetat de a se maT
acorda subve4unT si sindicatelor stabilite in potgoriile
de mare valOre, unde vinul, atingend un prec escepcional, pOte forte bine suporta cheltuelile suplementare
ale tratamentulul.

indata dupd promulgarea legilor din 15 iulie 1876

si 2 august 1879, guvernul a elaborat si aprotaun

regulament de administraciune publicA, destinat a determina mesurile de luat pentru executarea maY cu semd

a art. 4, 5 si 6 din legile menvionate (Anexa 17): de

aka parte, spre a facilita aplicaciunea acestor legi a
adresat prefecplor circuldrile din i 7 august 1878 (Anexa
i 6), 2 si 12 august 1879 (Anexele IS si 19).
Tot-o-datd, conform acestor leg-I se procedd imediat
la constituirea si complectarea definitiva a comisiunei su-

perire a Jiloxerd, care pand atund nu era de cat provisorie. Comisiunea acesta compus dinteun presedinte
in funcciune, din douT vice-presedincI si din 33 de membri
alesT printre inv4atiT si viticultoril cel maT erninenV din

tote departamentele, se reunesce de doue oil pe an sub

presedina de onOre a ministruhil agriculture.
Domeniul activitdte aceste comisiudicoducetorul si
sprijinul adrninistr4une in lupta energica intreprins
de guvern contra filoxere -- este forte intins, fiind-cd
nici una din mesurile importante nu pOte fi executat
fara de avisul el: ea are un rol activ chiar in edictarea
si aplicaciunea tuturor rnesurilor legislative privitOre la
cestiunea filoxerel; tot in sarcina e este lsata si esaminarea procedeurilor inventatorilor ce concurezA pentru

premiul de 300,000 frand.

Afacerile curente sunt in sarcina une comisiunt perinanenle, compus din 8 membri alesl din cornisiunea

www.dacoromanica.ro

42

superird si dorniciliatl la Paris. Cornisiunea permanenta

este tinut s se intrunesca orT de ate orT un punct

noa de atac al filoxereT va fi descoperit inteo regiune
pan atuncT considerata ca indemna, in scop de a examina, dupe ce se vor fi terminat formalittile de indeplink in departamentul unde se afl punctul contarninat,
mesurile de luat, si de a face cunoscut adrninistratiuneT,

dintre tratamentele recornandate de comisiune, care

este acela ce va trebui s fie aplicat in acea imprejurare.
Conform paragrafuluT al doilea al art. 3 din legile asupra filoxereT, relativ la inspectiunea i privighierea rigurOsa a viilor, guvernul facu s se procda la inspectiunea
regulata i rninutiOsa a viilor, flordriilor si a pepinierelor
din diferitele departamente ale tereT (Anexele 20 1 21),
provocand pentru acsta constituirea, in fie-care arondisment viticol, de comitele de studiX de vis-ilenta sub presedinta de onOre a sub-prefectuluT i compuse fie-care
din ele dintr'un presedinte in functiune, dintr'un vice-Presedinte si dinteun numer Ore-care de viticultorT si agronomT ca membri.
Misiunea cornitetelor de studiT si de vigilenta, este

de a privighia potgoriile, a semnala administratiuneT

faptele ce ar parea de natura a presenta pericule din
punctul de vedere al propagatiuneT insecteT, de a face
in comunele viticole conferin0 practice, si in fine, de a
forma monitorT capabilT de a recunsce usor insecta si
de a aplica mijlcele de vindecare. Comitetele de studiT
si de vigilenta sunt legate intre ele printeo comisiune
centralit stabilita in fie-care &parlament, sub presedinta
de onre a prefectuluT i cornpusa dinteun presedinte in
functiune, din douT vice-presedintY, dinteun secretar, din
presedintiT cornitetelor de arondisment si din maT multT

membri alesT in numer maT mult saa maT putin mare

dup intinderea potgoriilor departamentuluT, printre viticultoril, invetatiT.:si profesoriT eel maT distinsT. Si aid o
comisiune permanent g. expediaz g. lucrarile curente si redige raporturT: ea este formata. din membriT biuroulul
din patru membri din comisiunea centrala. Comitetele de

www.dacoromanica.ro

43

arondisrnente se afid in relatiune permanenta cu comisiunea centrald a departarnentuluT cdruia 'T trimit (baffle

de sernd a sedintelor lor (Anexa 22).

Prin publicarea drilor de sernd ale sedintelor acestor comisiunT prec, m i a mernoriilor i raporturilor
presentate, viticultoriT sunt tinutT in curentul tuturor observatiunilor nou i a tuturor evenimentelor importante
avend raport la cestiunea filoxerica.
Pe linga 2cestea, rninistrul, apreciind tot interesul ce
ar fi de a crea un p rsonal 'de OrnenT cunoscend bine
simptomele boleT i in stare de a o combate imediat, a
dispus trimiterea in sudul FrancieT a unuT numer ore-care
de delegatT, in scop de a inveta acolo a cunsce cu inlesnire presenta filoxereT. Pentru ca aceste calatoriT de studiT

s se pta face in mod economic, compania de drum de

fer Paris, Lyon si Mediterana, a consimtit de a elibera
permise gratuite tuturor acestor delegatT aT departamentelor (Anexa 23).
in fine, pentru a putea face o aplicatiune utild din legile
edictate pentru combaterea filoxerel, administratiunea
centrala a organisat un serviciU special filoxeric, destinat
a coordona sfortarile comitetelor de studiT si de vigilent
si a dirige cercetrile lor. Acest servicig se compune :
1. Din tre deleg-ag regionali, a cal-or misiune este de
a visita departamentele din regiunile lor, de a privighia
executarea mesurilor prescrise de guvern, in fine, de a
redige raporturi periodice asupra stareT viilor filoxerate
din cliversele regiuni, asupra tratamentelor operate acolo,
precum i asupra tuturor observatiunilor importante.
2. Din cate un delegat elepartamental pentru fie-care
departament, a cdruT misiune este de a visita departamentul set respectiv, de a privighia lucrarile intreprinse
pentru combaterea parasituluT, in fine, de a face raporturT asupra observatiunilor lor.
3. in fine, dinteun personal insarcinat, in fie-care departament, cu cautarea filoxereT i cu aplicatiunea tratamentelor administrative de cA.te-orT sunt prescrise(.4nexa 24).

www.dacoromanica.ro

44

Din ceea ce precede se p6te vedea c ministrul agriculture si comisiunea superiOr a filoxere forrnezd
impreund organul central ce dirige serviciul filoxeric pe
tot teritoriul Republice Francese, sprijinindu-se pentru
indeplinirea aceste dificile sarcini, pe comisiunile centrale ale depart-trnentelor i pe comitetele de stucliT si
de vigilenca din fie-care arondisment.
Pe linga tOt organisaOunea acesta atat de ingenios
si bine cornbinat, guvernul a luat tote mesurile pentru
a putea fi necontenit cinut in curentul cestiune (Anexa
25). MisiunT importante au fost incredincate hrbacilor
celor mai competinCT, spre a studia cestiunea filoxere
din tote punctele de vedere. Academia de sciince a InstitutuluT Francie. prin delegaciT e specialT, se ocup:i in
modul cel maY serios de aceiasi cestiune, suscinuta fiind
in acesta prin subvenCiunile ridicate, ce pe fie-care an 'T
sunt puse la disposiciune de cdtre guvern.

in tote regiunile cere numerese scoli

staciunT a-

gronomice sunt intretinute pe socotela St-rtuluT i inveTatiT ce maY eminencT studiez acolo subiectul din punctul de vedere sciincific i practic, fcend tot feliul de experience spre a ajunge la soluciunea problemuluT.
Una din cele maT insemnate, din acest punct de vedere, este scOla de agricultura de la Montpellier, unde
s'a instituit experience, urmrite in curs de maT mulcT anY,
atat asupra insecticidelor cat i asupra vicelor americane.

T6te cestiunile relative la oenologie, la inmulcirea cepagelor americane prin butasT i altoire, la blele vieT, sunt
studiate cu cel maT mare zel si cu cea maT mare cornpetincA. Studiile oenologice asupra productelor vicelor
americane, cercetarile asupra adaptaciuneI acelor cepage la solurT si clime, precurn i asupra resistenceT viceT
in pdmenturile nesipOse sunt urmarite cu perseveran ;a (1).
(1) Ec 6Ia de agricultura de la Montpellier, face de asemenea o larga distributiune de
butasT de vile americane provenind din colectiunea aceetor cepage cultivat acolo.
AcWI buta0 sant distribuitt tntre departamentele, comitiurile agricole i asociatiunile
ce adreseza cererl. El serveso pentru crearea saii ameliorarea pepinierelor departamental.) si de arondisrnent, de unde cepagele se clspindesc In urtna pe la proprietart,
earl, on chipul acesta, aft asupra originet ai a naturel br, certitudinea cea ma! absoluti

www.dacoromanica.ro

45

Dintre numerOsele campurT de experience, instituite in

acelasT scop, acelea ce meritd o mentiune deosebit,

sunt campurile de experienta de la Mas de Las Sorres
si de la Pail le, ambele lingd Montpellier si acela de la
Cap Pinede apr6pe de Marsillia.
Carnpul de experientd de la Mas de Las Sorres, stabilit de cdtre comisiunea centrald pentru filoxerd din
Herault, este destinat maT special pentru incercarea acolo a tuturor procedeurilor presentate de persemele ce
aspira la premiul de 300,000 fraud, votat de Camera
nationald. I 6te incercdrile acestea se fac sub directiunea unora din profesoriT scOleT de agriculturd de la
Montpellier. Se fac si experience asupra tesistenteT diverselor varietAcT de vice americane.

Campul de experience de la Paille este destinat exclusiv numaT experientelor intreprinse sub directiunea
d-luT profesor Balbiani, in vederea destrucciuneT ouluT
de 'arnd.
Carnpul de experience de la Cap Pinede, stabilit de

compania de drum de fer Paris-Lyon-Mediterana, si

pus sub direcciunea d-luT profesor Marion, are de scop
vulgarisarea intrebuintarel sulfurului de carbon.

Dacd cu t6te mesurile acestea i enormele sacrificiT

pecuniare fdcute din tote pArtile, vedem cu tote acestea,
cd nu s'a putut reui de a opri difusiunea reuluT in Fran-.
cia, este mai mult de cat sigur, c causa insuccesuluT
nu pOte nicT de cum s fie atribuitd insuficienceT de organisatiune a lupteT, ci, dupd cum, cu drept cuvent, observd d-1 J. Mune unumai veritdteT intristtre, e1 tote
sfortarile omuluT, fdcute in acestd directiune, reman cu
totul zadarnice i fdrd de efect..
Algeria.

Pentru preservarea AlgerieT contra invasiuneT filoxe-

rice guvernul luase chiar de la inceput tOte mesurile

compatibile cu legislatiunea existentd in Francia asupra

www.dacoromanica.ro

46

filoxerel; mesurI prohibitive ail fost edictate pentru a

impiedica intrarea in Algeria a resadurilor de vita si a
tuturor productelor agricole si horticole susceptibile de a
aduce cu densele filoxera (Anexa 30); decretul din 1 2
iunie i8So intinde colonieT efectele legilor din 15 iulie

1878 si 2 august 1879 (Anexa 31). Dar tote mesurile

acestea s'at pdrut insuficiente ; ele presentati o lacuna
periculOsd, fiind-cd ldsati adminiscrapunea fdrd arme, in
casul cand filoxera s'ar internpla sd fie introdusd si semnalan pe vre-un punct Ore-care al AlgerieT.
Legea din 2 1 martie 1883, speciald asupra Algeriel

(Anexa 32), are de scop de a complecta mesurile de

luat contra invasiuneT si a propagaPuneT filoxereT in coIonia africand. Privighierea activ si continua din partea
proprietarilor de vii si a autoritacei pe deoparte, mesuri

rigurOse, escepponale, pentru a face s dispard, de la

aparipunea lor, oil-cc urme de filoxerd, pe de ak

parte, iatd pe scurt in ce se resum intrega economic a
acestei legi, a careia aplicapune se afla pe larg explicatd si comentat in instrucpunile adresate, de cdtre ministrul agriculturef, guvernoruluT general al Algeriel
(Anexa 33).
Prin aplicaPunea energicd a disposipunilor edictate
prin legea algeriand, invasiunea pOte fi prinsd chiar la
inceputul ei si combatutd maT inainte de a fi avut timpul sd ia cea maT micd desvoltare. Este in adever re-

gretabil, e ast-fel de mesuri n'at putut fi adoptate

de la inceput in Francia, 4-1 ar A de dorit ca ele sit fie
introduse si in legislagunea nostra fientru preservarea
reab iundor incd indemne ale Romania. Fiind-cd in adever, numai atacand flagelul chiar in prima sa manifestare, pOte avea cineva nOdejde s reusesca a circum7

scrie reul.
Folsele mesurilor radicale prescrise prin acestd lege

mesuri cari si astdcli sunt ocrotirea potgoriilor Elvesunt atat de necontestate si de

universal recunoscute, in cat multe din departamentele
indemne ale FrancieT cer aplicapunea legeT algeriene.
PeT si ale GermanieT

www.dacoromanica.ro

47

Pe biuroul Serritu luT Franciel se aila chiar depus un

proiect de lege, tinclend a face sa se aplice zonelor
france a terel Gexulul si a Savoel-de-Sus.
Austria.

indat ce se descoperi in 1872 presenta filoxerel in

viile de la Klosterneuburg aprpe de Viena, tote mesurile cele maT energicT fura intrebuintate spre a cornbate funestele eT efecte. In 3 aprilie 1875 fu promulgata o lege ce prescrie mesurile de luat pentru a resista invasiunel flagelului (Aitexa 34). Conform dispositiunilor acestel legT, guvernul AustrieT inferiOre institui o comisiune cornpusa din barbaV speciall, carora se
alipi un ore-care nurner de impiegatT al guvernuluT, ver-

sacT de asemene in cestiune de agricultura. Acesta

comisiune fu insarcinata de a privighia cu ingrijire progresele reuluT, de a veghia la executarea mesurilor or-

donate pentru a '1 combate, in fine, de a cauta, pand

la cele maT micT anlenunte, tot ce ar putea contribui la
propagarea infecciuneT si aceea ce ar putea fi eficace
pentru a o opri.
De aka parte, pr'nteo ordonant a ministruluT agricultureT, se organisara cursurl publice si regulate asupra
natureT filoxereT, a devastarilor ce causza ea, precum
'si asupra mijlcelor de a o combate, la scla oenolo-pomologica de la Klosterneuburg, si prin urmare chiar in

localitatea contegiunel; la aceste cursurl putea asista

gratuit ori-care cetaten pentru care cestiunea filoxerica
oferea vre-un interes ore-c tre; multora li se acordard
chiar indernnitatT de caletorie si de sedere, spre a putea asista la ele. Cursurile acestea durezd cam c5.te opt
clile pentru fie-care serie de auditorT, si sunt ins4te
paralel de demonstratiunT practice cu microscopul si de
studiT in viile infectate. Pe linga acestea, totT cultivatoriT de viT din imprejurimile KlosterneuburguluT aU fost
invitatT de care profesoril scOleT oenolo-pomologice de
a veni, in Ore-care clile determinate, spre a fi instruitT

www.dacoromanica.ro

48

gratuit si prin demonstraciuni practice la fata locului,

despre ceea ce ar fi de facut, in cas cand s'ar intempla
O. fie surprinsT prin presenta filoxerei in vii. Cu modul
acesta, un forte mare num& de persOne, venite din tute
unghiurile monarchieT, aa fost puse in curentul mesurilor ce ar avea de luat in fata flagelulul. MaT mult de
una suta persOne at primit o instructiune suficientd
pentru a le permite O. functioneze ca delegati aT guvernuluT, sau in calitate de arbitri, de expertT, pretuitorT, etc.
in fine, institutul oenolo-pomologic de la Klosterneuburg, sub directiunea efuluT sea, d-1 profesor Leonard
Roesler, intindend la zoologie cercetrile sale pana
atunci circumscrise la studiul fisiologieT cator-va plante

se ocupd cu cel maT mare zel de a aprofunda

natura filoxerei.
Cu tote acestea, nici una din mesurile luate n'aa fast
nurnaT

in stare de a opri progresele considerabile ce facea filoxera.

in fata acestuT resultat, in fata reclamatiunilor numerose contra iniquitacilor si a defectelor legeT din 3 aprilie 1875 asupra filoxerei, care nu me corespundea cu
starea actuald a cestiunei filoxerice, guvernul austriac
convoca, in 9 ianuarie 1883, o comisiune de anchetd,
compusd din experti insdrcinatT de a discuta mesurile de
luat pentru a conjura periculul ce ameninta de a nimici
in timpul cel maT scurt viticultura austriaca, si a propune
schimbarile de introdus in legea din 3 aprilie 1875 asupra filoxerei.

lata cari sunt conclusiunile recomendate guvernului

de care comisiune:
10 De a prsi cu totul sisternut extirpaciunei viilor
filoxerate i al tratamentelor extinctive cu sulfurul de
carbon saa prin orl-ce alt insecticid, afara de casul esceptional al descoperireiinteun teritorid viticol reputat pand atunci cu totul scutit de filoxerd unui focaria de infectiune isolat, de o intinderefirk limitatit i
de forrnatiune cu totul recentd, adica a cdruia consta-

www.dacoromanica.ro

49

tare ar fi fost facuta inaintea orT-careT ernigratiunT

posibile a coloniilor sale aptere sau aripate in vine
vecine;

20 De a renunta cu totul la orT-ce tratament cultural obligatorit si administrativ, si de a lasa pe viitor

tt libertatea de actiune interesatilor in alegerea mijlOcelor de aprare aplicabile viilor filoxerate pe riscul
si periculul lor si pe cheltuiala lor proprie, afard numai
de a'T ajuta in lupta lor contra insectel si a le procura
facilitati de tot feliul ;
30 De a mantinea in privinta particularilor oprirea
ce lovesce astacii introducerea resadurilor de vite americane in Austria, insd, de a intreprinde pe cheltuiala
StatuluT si sub inalta directiune a ministeriuluT agricultureT importatiunea directa in regiunile filoxerate a uneT
cantitati de butasT de vite americane resistente, capa-

bile de a fi suficiente pentru trebuintele grabnicei reconstituiri a potgoriilor lor destruse de care insectd,
si de a se prevedea in acelasi timp la importatiunea
uneT alte cantittT de acestl butasi cu ingrijire desinfec-

tati la fruntarie si destinati a forma pepiniere in una

sat maT multe localitati isolate si in departare de orTce altd culturd viticold, dar a cdror clim sa perrnitA.
cn tote acestea perfect cOcere a lemnuluT, spre a distribui cOrde
dupa ce se va fi asigurat de perfecta
imunitate a plantelor murne de ori-ce infectiune filoxerica.
viticultorilor regiunilor Inca scutite de flagel,
cu scop de a experimenta adaptatiunea lor la clima si
solul diverselor provincii viticole ale imperiului austriac ;

40 De a crea pe cheltuiala Statului si in mijlocul provinciilor infectate, si chiar la Klosterneuburg in Austria

inferira, la Rann in Stiria, si la Pirano in Istria, tref

statiuni viticole, cu pepiniere *i vii model, in scop de a

studia acolo tote cestiunile relative la plantatiunile,
cultura si altoirea cepagelor americane, la resistenta lor
filoxerica si la adaptatiunea lor la diferitele soluri si clime

ale provinciilor septentrionale, centrale si meridionale

4

www.dacoromanica.ro

50

ale imperiului, precum si la utilisarea lor ca producetori

directi sat ca port-altOe ale vitelor indigene;
50 De a modifica legea din 3 aprilie 1875, asa ca
tote cheltuelile relative la tratamentele de estimatiune
si. la indemnittile de alocat proprietarilor de vii inddunate sag destruse prin aceste tratamente, precum si
cheltuelile inherente la cumperarea si. importatiunea
butasilor americani, la creatiunea pepinierelor plantelor mume ale acestor cepage resistente, s fie pe viitor in sarcina esclusivd a Statului;
60 Sa se acorde proprietarilor de vii filoxerate degrevdri de impositul fonciar inteo mesurd proportionata
cu diminutiunea sat cu pierderea totalg. a productuluT,
si de a scuti cu totul de acest imposit, in timp de opt
anT, orT-ce vie destrus de filoxer si replantatd cu cepage resistente;
70 De a organisa privighierea si lupta prin concentratiunea in mnile ministruluT agricultureT a tuturor
mesurilor si dispositiunilor relative la filoxerd, ce depind

actual, dupa legea din 3 aprilie 1875, de bunul plac

al organelor administrative de prima instantd (acelea
de arondisment) si prin creatiunea une comisiuni centrale a filoxereT, care ar trebui sg. lucreze pe linga
ministrul agriculture, cu vot consultativ, si s 'T servescg de consilig in tote cestiunile relative la filoxerd. Acstg. comisiune de experti, compusa din delegatii consiliilor generale (diete provinciale) si a societdtilor de agriculturd, precum si dinteun egal numer de
invetatT si practiciani, alesT dintre ceT maT eminentY din

taste partile imperiuluT, numiti de care guvern, s'ar re-

uni cel putin odatd pe an pe lingd ministrul de agriculturd, pentru a primi comunicatiune de starea potgo-:
riilor filoxerate si despre resultatul mesurilor adoptate,
pentru a resolvi tOte cestiunile pendente, precum si a
redige, a rectifica si complecta, dupd starea anuald a
infectiuneT, harta filoxericg. a AustrieT. Decisiunile sale
vor fi publicate spre a lumina pe public asupra
1

intindereT reului si asupra dispositiunilor luate spre

www.dacoromanica.ro

61

a'l combate. Ea va avea a numi, in fine, din sinul seti,

un consilit permanent, pentru a respunde la cestiunile ce-'T ar fi adresate de cdtre guvern in intervalul
sesiunilor ordinare ale comisiunei centrale j pentru
a lua orT-ce decisiune urgenta. La acesta organisaciune
s'ar addoga creaciunea de comisiunT provinciale, de
arondisment si locale pentru filoxera, cari ar fi insrcinate, sub presedinca administraciuneT provinciale, de
arondisment si locale, cu privighierea i exploraciunea
viilor cuprinse in racla resortuluT lor administrativ, precum si cu executarea rnOsurilor ordonate, dup ce se va
fi luat avisul comisiuneT centrale, de catre ministrul aariculturel.
Ungaria.

Indatg. ce, in 1875, s'a semnalat presenca filoxereT

in Ungaria, guvernul n'a esitat de a lua cele mai energice mesuri spre a combate flagelul si a impiedica propagaciunea filoxereT in potgoriile regatuluT. Chiar de la
inceput s'ati luat msurT de prohibiciune contra cornerciuluT si a transportuluT rsadurilor de vice, a butasilor,
a cOrdelor, precum si a. tuturor obiectelor capabile de a
propaga bla, atat streine cat i provenind din Ord; in
acelasT timp plantatiunile comerciancilor de butasT at
fost imdiat puse sub sequ-stru. i. pentru ca acesta. interdicciune i acest sequestru sa nu impiedice pe viticultori, i maT cu serna pe cei din regiunile indemne, de

a-'sT procura butasiT necesari replantaciunei sat amelioraciuneT potgoriilor lor, guvernul a stabilit pepiniere
in localitacT cu pament compus din nesip indemn, adica
refractar filoxerei (1).
In ceea ce privesce circulaciunea internacionala, Un(I) As,. lira sunt pepinierele de la K oskent in pnatele Lingerie eantrale i din
ciimpul de experiente de la Istviintelek de Huge, Pesta. In cea d'Intlifi din aceste pepiniere se cultivii, In ,antitait Ilan!, t6te apeciele i varietetile de vlts, destinate spre
a d distribnite vitioultorilor oaii ar putea 1. aibd trehuinta; pe rand in cfunpnl de

experiente de la latvintelek, o parte de teren aervesoe ea un fel de lazaryt pentrn

butegit ce provin din Mari, cari dup e. ce aunt eupuet la o probe, de un an. BUM declaret( elinetoel, ci pot fi imparci,1 in orlce loc.

www.dacoromanica.ro

52,

garia aderd la conventiunea filoxericd de la Berna, conventiune care face obiectul articululuT i al lege din
1880. Prin articulul II al aceleiasT legi guvernul este
autorisat a lua mesurile necesare contra filoxere in conformitate cu spiritul conventiune internationale si a elabora regulamente contra filoxere, dupd ce va fi luat
avisul prealabil al une comisiunT speciale de expertT
convocatT inteadins de care ministrul agriculture (Anexa 35). Conform cu dispositiunile articululuT II al aceste legT fu stabilit o comisiune superiorti a filoxerel,
compusd asa in cat sd ptd fi representatT in ea: corpurile legiuitre, ministeriul, academia, societAtile de agriculturd si de viticulturd, OrneniT competintl ceT maT cunoscutT ce se ocupd de agriculturd i viticulturd, seful
statiune filoxerice i viticultoriT regiunilor celor maT interesate in acestd cestiune. Acestd comisiune
ale careT
datoriT sunt, de a da avisurT asupra cestiunilor administrative privitre la filoxerd, asupra intrebuintdreT practice a resultatelor dobindite de cdtre scintd, asupra experientelor si a studiilor de fdcut de cdtre statiunea filoxericd, i, in fine, asupra tuturor afacerilor privitre la
viticulturd
'T tine sedintele eT regulat in fie-care an
tmna, i, in casurT de necesitate, ea pte fi convocatd
prin ordin ministerial si in interval. Cine membri alesT
din sinul comisiuneT superire a filoxereT, i anume: presedintele comisiuneT superiare, seful sectiuneT ao-ricultureT, comisariul ministerial pentru viticulturd, seful statiune filoxerice i secretariul cornisiune, compun impreund

comisiunea permanentd, care este convocatd, on decate

orT cere trebuinta, de cdtre ministru sat de presedintele
sat vice-presedintele comisiuneT superiOre. Atributiunile
comisiuneT permanente, sunt: de a functiona necontenit

pe lingd guvern, de a se pronuncia in fie-care cas ce

s'ar presenta asupra mesurilor de luat, de a fi in curent
cu reo-iunile atacate i cu acele ce sunt Inca sdnetOse.

Pe de altd parte, considerand importanta ce este de

a se supune tote viile la o continua observatiune si la a
constanta i sistematicd privighiere, ministrul agricultu-

www.dacoromanica.ro

53

reT, dupa avisul comisiund superiOre a filoxerd, adresa

tuturor autoritatilor pe teritoriul cdrora se ocupa de cultura viteT, circulara cu No. 7,876 din 7 februarie 1881
(Anexa 36), prin care tOte viile UngarieT sunt puse sub
o privighiere perpetud. in virtutea acestel circularT, tote
departamentele sunt tinute sa organiseze comidunt departamenfale i sa-'sT numsca comisart dap zrt mentalt

pentru filoxerd, destinatT a privighia viile, a executa

rnesurile ordonate i a organisa co misiuni locale pentru
filoxerd. Pentru a face ca actiunea acesor comisarT s
fie si maT sistematica, ii s'at dat instructiunT particulare
asrupra cautard si a recunOscerd filoxereT, p7escriindu-1e
in acesta calitate un regulament special relativ la tOte
indatoririle lor (Anexa 37); iar pentru instruirea si pregtirea lor Ii s'at organisat de catre statiunea filoxerica
cursurT reguhte asupra filoxereT, destinate a'T familiarisa cu sistemul de urmat pentru cautarea filoxereT si a
recunOscerel eT itnediat.
Prin aceeasT circulara autoritatile comunale sunt tinute de a inspecta tOte viile i gradinile cuprindend vice

din resortul lor, si de a face imediat raporturT despre

resultatul observatiunilor lor, declarnd dac at gasit
butud suspectT sat bolnavT, pentru ca in casul din urma,
guvernul sa pOta procede, fdra intardiere, prin interme-

diul unuia din cd sese inspectort regiona' aT seT, la o

contra-inspectiune. Dacd prin mijlocul acesta sat prin
orT-ce alt mijloc se descopere filoxera inteo comund
pang atuncT reputata indemnd, se decretzei imediat sequestrul, pentru ca parasitul O. nu pOta trece din viile
infectate in altele incd indemne, punendu-se sub o priviglaiere severa i aplicandu-le mesurT speciale si cu totul rigurOse (Anexa 38).
De aka parte, observandu-se ca flagelul este adesea
propagat prin lucratorT, s'a decis printr'o alta circulara
ca intrebuintarea lucrgtorilor nu va fi permisa de cat in
casul cand ar justifica printeun certificat al autoritatilor,
c at lucrat inteo comuna ale careT viT nu sunt pusey sub
sequestru.

www.dacoromanica.ro

54

in fine, in I 7 decembre 138 2., spre a esarnina si precisa maT bine sistemul de lupta. in contra flageluluT, fu
convocat o comisiune mixtd, compusa din interesatT si
expertT, din viticultorT si invetatT, si prin urmare in primul rend membriT comisiuneT superire a filoxereT, des-

baterilor careia se supuse un sir de cestiuni interesante

relativ la cestiunea filoxereT (Anexa 39).
Respunsurile date de cdtre cornisiune, sunt resurnate
pe scurt in articulile urn-lab:5re:

10 Tratamente de extinctiune nu vor maT trebui sd

fie executate de cat in focarele micT isolate; tratamentele culturale executate pe cheltuiala guvernuluT vor tre-

bui sd fie suspendate, dar aceste tratamente vor trebui

s fie incuragiate prin procurarea gratuita a sulfuruluT
de carbon si a injectrilor viticultorilor: in acelasi timp,
plantatiunea viteT pe terenurile nesipOse si pe acelea ce
pot fi submergiate, precum si cultura vitelor americane,.
trebuie sa fie incuragiate pe cat se pte;
20 Pepiniere de vite americane trebue sd fie stabilite
in regiunile viticole cele maT importante din Ord, pe cat
se va putea pe cheltuiala guvernuluT. Se recomand de
asemenea cultura si multiplicatiunea cepagiuluT NdorIsabetla, destul de respandit in trd;
30 Viile filoxerate trebue O. fie sequestrate; dar modul executiuneT sequestruluT trebue sd fie fixat in fiecare data dupd propunerea expertilor;
,V) Transportul butasilor provenind din viT filoxerate
este cu totul interdis. Se va impiedica, pe cat se pte,
libera circulatiune; introductiun a butasilor simpli nu va
putea fi permisd de cat pe terenurile nesipOse;
50 Nu trebue sd se aloceze nicT o indemnitate pentru
viile destruse din ordinul guvernuluT;
,60 Replantatiunea de vite pe vechile focare intoxicate
si smulse este interdisd; replantatiknea viilor pe terenurile devastate de filoxerd nu pte fi prohibitd;
70 Smulgerea voluntard a viilor filoxerate nu trebue
s fie incuragiatd prin diminuArT de imposite;
80 Organisatiunea serviciuluT special al filoxereT tre-

www.dacoromanica.ro

'5 5

bue sa. fie efectuatd. conform cu intelesul si cu dispositiunile leo-eT asupra mesurilor de luat contra filoxereT:
90 Pantatiunea viilor pe locurile ce pot fi cu usurinta
submergiate, precum si instalatiunea submersiunei, vor

trebui sd fie incuragiate printeo diminuare relativd a

impositelor si secundate prin interventiunea inginerilor
ao-ricoli al Statulul:
100 Plantatiunile noue de vii pe terenurile nesipOse se
vor bucura de irnunitdtT de imposite pentru Ore-care
timp, si pentru a risipi prejuditiele publiculdi contra vinurilor viilor cultivate in nesip, cel maT bun si cel mg
avantagios sistem de vinificatiune trebue sd fie studiat si
propao-at acolo ;
I I.0Proiectul de lege asupra mesurilor de luat contra filoxerei trebue sd. fie modificat conform cu dorintele ce preced.
.

Propositiunile acestea formezd basa si punctul de

plecare al prograrnului pe care guvernul '1 urtnzd
astdc1T in lupta contra filoxere, si cam tot pe aceste principii este elaboratd si noua lege asupra mesurilor de luat

contra filoxerel promulgatd sub rubrica legel XVII din

anul 1883 (Anexa 40). Principalele eT dispositiunT aq de

scop de a reduce rnijlcele de propagatiune ale filoxereT, de a opri sati intarclia pe cat se pate desvoltarea eT,
in fine, de a stirnula pe ceT ce se hotdresc a'sT apera viile lor prin submersiune sati cari plantezd viT noue in
nesipuri refractare filoxerei.
Pe lingd mesurile ce preced, guvernul Ungariel a infiintat, incd din 188r, o stafiune expi rimentad nloxe-

rial. Acestd statiune, al cdria scop este de a studia

tote cestiunile sciintifice si practice relative la bla vire, impreund cu acelea ce se referd la cultura si resistenta vitelor americane, este pusd sub directiunea d-lui
Dr. G. de Horvath, membru al academiei de sciinte din
lingaria, si se compune dintr'un biuroti central si din
trel campuri de experientd.
Biuroul central este stabilit in palatul ministeriului

www.dacoromanica.ro

56

agricultureT, industrieT si al comerciuluT la Buda-Pesta

si cuprinde un laboratoria, o biblioteca si diverse colecPunT. Laboratoriul este indestrat cu aparatele si instrumentele sciintifice necesare pentru cercetrile entomo-

loece i fisiologice. Biblioteca este compus maT cu

sema din opere tractand de cestiunea filoxerica. Printre
colectiunT, ea cuprinde: preparatiunT microscopice de fi-

loxerd si de tote cele-l'alte animale ce traesc pe vita,

un erbarit de vite americane, o colectiune de semince
de vite americane, etc.
Campurile de experience sunt stabilite in localitatT fi-

loxerate cu totul isolate, spre a nu arneninta alte potgoriT Inca indemne, *i. in conditiuni aa in cat sa nu fie

tocrnaT indeprtate de capitald. Unul se afla la Farkasti, la 35 kilometri de la Buda-Pesta, intr'un teren
argilo-calcar: altul la Sz,ndro (departamentul Borsod),
cu pament argilo-calcaro-feruginos , al treilea este la
IsIznintelek, chiar in marginea Buda-PesteT, intr'un sol
compus din nesip silicios forte fin, mobil si cu totul indemn. Scopul acestuT din urm camp de experience,
este de a studia i cultiva butasiT de vite americane,
destinati a fi distribuiti in regiunile Inca indemne ale
tereT (').
Elvetia.

Devastrile filoxereT nu s'at constatat in Elvetia de

cat in 1874, de i teribila insect fusese importata prin
resadurT de vice streine, inca din 1867 si 1869, in cate-va puncte ale OreT, in flordriT, gradinT i pepiniere,
dar unde presenca eT fu mult timp ignorata.
Tot lurnea cunOsce sfortarile energice desvoltate de
care Elvetia, prec um si mesurile si procedeurile radicale
intrebuintate pentru combaterea flageluluT, si in special
procedeul destructiuneT prin smulgerea i. intoxicatiunea
soluluT cu o larga zond de siguranta de jur imprejur.
(1) Pentru am6nunte a se vedea Rapport annuol de la Station Phylloxbrique Hongrotse
lar 10 Dr. G. de Horvdth.

www.dacoromanica.ro

57

Mesurile luate in acest scop constitue un sir de prescriptiunT si dispositiunY legislative si administrative, prin

cari se afld fixate si regulate cele maY mid amenunte a

tot ce se referd la privighierea, inspectiunea, tratamentul
viilor, precum si la obligatiunile si drepturile proprietarilor. Tote mesurile acestea impreun, sunt ast-feliu
combinate, in cat formezd ca un feliU de "vastd retea,
destinat a opri reul si a'l circumscrie cat se pOte maY
mult, retea ale card ochiurT merg necontenit stringendu-se, legea fAcend succesiv apel la autoritdtile federale, cantonale , comunale si la initiativa individuald,
pentru a le constringe de a asocia sfortarile lor si de a
coopera irnpreund la apararea interesuluT comun, organisand pentru acesta comisiuni, expertY, privighietorY,
instituind conferinte technice si infiintand un regirn de
asigurare mutuald obligatorie. Lupta intreprinsd in Elvetia contra filoxere pOte fi tonsideratd, cu drept cuvent, ca avend organisatiunea cea maY perfectd, cel putin intr'atat intru cat permite astdT cunoscinta rnij1Ocelor de destructiune.
inainte de incheiarea conventiuneT filoxerice interna-

tional; prescriptiunile federale contra filoxere, adoptate in Elvetia, se margineat la decisiunile din 15 iunie 1877 si 2 1 februarie 1878, prin care se acOrdd
subsidie cantOnelor, pentru casul cand ar fi chiemate
a 1 a mesurY extra-ordinare contra filoxereT (Anexa 40,

si se autorisd consiliul federal de a usa de tote mijlOcele ce i s'ar prea cuviinciOse spre a preveni reul sau

al combate (Anexa 42), si ca consequent a decisiune

din urma, la regulamentul federal de executiune din 18
aprilie 1878, basat, in principiile sale generale, pe resolutiunile celor cloud congrese internationale tinute
in Elvetia, regulament care, dupd incheiarea conventiune internationale, gasindu-se O. nu era, asupra maY
multor puncte, in armonie cu dispositiunile aceste conventiuny, fu revisuit si inlocuit prin acel din 6 februarie
ISSo (Anexele 43 41 44).

www.dacoromanica.ro

58

In virtutea articululuT i al acestuT regulament o comzsiune fea7eralci fu numit ca consilit alipit pe linga departamentul federal de la interne. Pe linga acesta comisiune

s'a numit opt-spre-glece expertt federah, dintre cari,

jumetate naturalistT, avend de misiune a se ocupa cu
determinatiunile sat constatgrile sciintifice, iar jumetate
insarcinatT a se ocupa cu cestiunile de estimatiune si cu
acelea ce se tin direct de viticulturd, asa c. atat interesele- sciintifice cat si technice ale viticulturef sg. fie de
o potriva representate, si a lesT din principalele pgrtT viticole ale tereT, asa ca sd se ptg. distribui privighierea
inteun mod regulat i equitabil. in acelas1 timp s'at distribuit tuturor celor interesacc notii i instrucOun1 sumarie pentru usul expertilor cantonalT si federalT.
Tot dup g. prescriptiunile acestuT regulament cantonele sunt insrcinate de a organisa o privighiere rationald i scrupulsg asupra viilor, gradinilor, pepinierelor,
flordriilor i orangeriilor, precum si de a face cercetg.rile si constatdrile necesare pentru descoperirea filoxerel. Ast-felit cg maY tote cantOnele viticole ale ElvetieT
at adoptat in acest scop regulamente i legi, at instituit
comisiuni locale si at denumit experVi cantonalT, cari
trebue s. exercite privighierea necesarg. i s. facg. cerce-

minutise la epoce anume determinate; in unele

cantOne s'at stabilit legi de asigurare mutuath. obliga-

tan

torie in contra filoxereT, puse sub directiunea StatuluT, cu

scop de a crea fondurT destinate a acoperi in parte per-

derile ocasionate, sat prin filoxera, sat prin mesurile

luate pentru a opri propagatiunea eT.
Cele mai importante i mai practice din tOte di spositiunile i mesurile acestea legislative, sunt urmatOrele :
10 Regulamentul intercantonal pentru aperarea viilor
din Svitera romandg (Anexa 45), prin care se stabilesce
in tOte cantOnele ce l'ad adoptat acelasi mod de privighiere si de tratament al potgoriilor, aceias1 organisaPune a comisiunilor cantonale sad comunale insrcinate
a se ingriji de acest privighiere sat de visitele regulamentare, i garantezg. pe fie-care Stat contractant contra

www.dacoromanica.ro

59

circulatiunei de la canton la canton a tuturor resadurilor,

productelor si sfrdmdturilor vice de vie, provenind dintr'un teritorit deja atins de filoxerd.
20 Regulamentul de executiune cantonald (Anexa 46),
care fixezd compositiunea comisiunilor cantonale si co-

munale si atributiunile lor, determind modul si epoca

inspectiuneT viilor, forma raporturilor de cari trebue s
fie urmat fie-care din aceste inspectiunT, in fine, precisezd intinderea ob1ig4uni1or, a drepturilor si a datoriilor fie-cdrui proprietarit. Comisiunilor cantonale li se im-

pune insdrcinarea de a instrui pe comisiunile locale si

de a respandi, prin instructiune, cunoscinta pericululuT
si a responsabilitdtei fie-cdruia ; si tot la acesta tind si
conferintele, precum si cursurile technice organisate periodic in comunele rurale, cari, punend la indemana tuturor
notiunile esentiale asupra simptomelor bOlei, asupra me-

surilor preventive de luat, etc., fac din totT vierii tot

atati privighietori, tot atatea sentinele luminate si sigure.
3 Legea din 1 2 iunie 1881, cuprinclend mesurile de
luat contra filoxere in cantonul Zurich (Anexa 47).
40 Legile cantonale instituind case de asigurare mutuale obligatoriT contra filoxerd intre toti proprietariT de
vii, puse sub directiunea Statulul, si prin cari se institue asupra viilor un imposit anual extra-ordinar in scop

de a aduna mijlOcele necesare apardrei potgoriilor

(Anexele 48-50). Institutiunea acesta creazd asociatiunilor mijlOce importante, cari le permit de a indemnisa
pe interesati intr'un mod maT intins de cat n'ar fi fost
prin putinta de a o face cu singurul concurs al confederatiunei si al cantOnelor, cand viile atinse sunt momentan

sequestrate sat definitiv destruse. A cesta este si causa

care face cd proprietaril n'at suferit de cat forte putin
pn astacli de punerea in interdictiune sat de destructiunea viilor lor.
Prin acelasT regulament federal, complectat cu o dispositiune suplementard la articulul 6 din el, introdusd
prin decisiunea federald din 18 august i88o (Anexa 51),
este interclis sat supus d. la conditiuni de sigurantd in-

www.dacoromanica.ro

60

trarea in Elvetia a tuturor obiectelor susceptibile de a

introduce saa de a respandi filoxera, saa esirea lor din
regiunile infectate ale cantOnelor Neuchtel si Geneva.
Articulul 1 2 din acest regulament, precum si diverse
ordonante cantonal; cuprind dispositiuni in privinta pedepselor de aplicat in cas de infractiune.
Intru cat privesce mesurile de destruqiune de luat
cnd apare filoxera inteo localitate, acestea sunt indicate prin circuldrile federale din 17 septembre 1879
(Anexa 52), 6 februarie 188o (Anexele 53 si 54), si din
7 iulie i88i (Anexa 55), adresate guvernelor cantonal;
si prin cari se daa instructiunT amenuntite asupra intrebuintarei insecticidelor, a intinderei zoneY de rsiguranta

si a spitiului de timp in cursul cdruia o potgorie destrusa pentru causd de filoxerd nu maY pte fi replan-.
tan. cu vii.

Dacd conditiunile naturale ale Elvetiei, contribue de

sigur la succesul si isbinda relativa a luptei intreprinse in acesta Ord contra invasiunei filoxerei, nu se
pte totusY nega ca resultatele fericite, la cari at ajuns,
sunt in cea maY mare parte datorite si mesurilor legisla-

tive energice si intelepte, rigursei lor observatiuni,

precum si aplicatiunei tratamentelor technice radicale.
Germania, Italia, Spania, Virile-de-Jos, Marele-Ducat al Luxemburgului.

Mesuri legislative si administrative pentru combaterea filoxeref, edictate in conformitate cu spiritul convenciunef internationale, s'at adoptat si in Germania
(Anexele 56-63), Italia (Anexa 64): Spania (Anexa 65),
Terile-de-Jos (Anexele 6 6 7 3 bis) ,i in Marele-Ducat
al Luxemburguldf (Anexa 74).

www.dacoromanica.ro

61

Conclusiunde cong-resulut de la Turin in privinea na-sunder de ordine interibra ,ii a arangiamentelor internaeionale de luat pentru a impiedica propagagunea insectet
prin schimburile comerciale ('). Se constat necesitatea
de a se pune in sarcina guvernuluT cautarea filoxereT, i,
&and s'an gasit pete nou, aplicatiunea imediata a mijlOcelor celor maT eficace spre a circumscrie invasiunea
insecteT.

intra de asernenea in atributiunile StatuluT de a prohibi exportatiunea vitelor provenind din localittile infectate, de a interelice transportul lor precum i acela

al tuturor obiectelor ce an servit la intretinerea lor,

precurn pariT, haragiT, rnateriile intrebuintate pentru le-

gat, etc. Acest prohibitiune se va intinde la ingra.amintele vegetale i anirnale, la composte i la teritiurT.
Se pte autorisa transportul de la un Stat la altul a
strugurilor calcatT, a vinasselor, a maslinelor sfararnate,
continute in recipiente inch'se, dar uor de visitat; tot
aa se va face 1 cu struguriT de masa a5eclatT in cutiT fnr

de a fi pus in ele frunqe de vie pentru ambalagin; ou

de vermi de matasa, fruncle de dud, florT taiate i fructe ce
nu cresc nicT in pament, nicT prea aprOpe de suprafata sa.

Cat despre cartofT, rizorne, castravetT i. legume, ar

trebui, pentru a obtinea libera circulapune, s fie maT

inainte curdtite de pamentul ce le acopere prin mijlocul uneT spalrT.

Acesta spalare pte fi inlocuita printeo curtire fara

ap pentru rizornele de florT, a plantelor ornarnentale i
pentru plantele de floral-ie.

S'ar putea Inca acorda libera circulapune vegetalelor destinate la plantatiunT altele de cat vita, in timpul
uneT periOde determinate pentru fie-care Stat, corespunclend cu epoca punereT lor in pament, cu condiPune
c aceste plante, ambalate cu ingrijire, sa fie insopte de
un certificat de origine eliberat de care autoritatile locale, constafnd ca plantele expediate an crescut intr'un teren deprtat de mai mult de 50 de metri de orT
(1) Journal de l'Agrieulture, 1884, tom. IV, No. 816, pag. 309

www.dacoromanica.ro

.62

ce plantatiune de vita, i cd cera nu este de loc filoxeratd.

Chiar dup ce ag indeplinit aceste formalitatY, aceste
expeditiuni nu vor putea intra pe pdmentul italian, de
cat dupd ce vor fi fost desinfectate la vamd de care un
agent insarcinat special cu ac6st ingrijire.
N'ar putea in nici un cas s circuleze, dintr'o circurnscripi.iune infectata la alta sag de la un Stat la altul,
frunciele si tote cele-l'alte pdrti ale vice, oil-care ar fi
ambalagiul.
Dac vre-unul din vegetalele indicate maY sus, sosite
la vaind, ar fi recunoscut c prtd filoxerd sag ouele sale,
el va fi imediat ars impreund cu.ambalagiul seg.
Tote coletele cari, sosite la varnd, nu ar indeplini condiiunile prescrise maY sus, vor fi reexpediate la punctul lor de plecare pe cheltuiala celuT in drept.
2.

MesurI represive.

Cand, cu tt aplicatiunea cea maY severd a mesurilor preventive celor maY energice spre a irnpiedica introducerea filoxerei intr'o localitate Ore-care, totu0 se
internpl sd se constate presenta ei, in acest cas se recurge la mesurl represive, al cdror scop este de a ataca
i combate reul indatd ce VI a fdcut aparitiunea sa, intrebuintand pentru acsta diverse mijlce in stare de a
putea omori filoxera.
Pentru destrugerea filoxerei se intrebuintezd insecticide. De i numerul substantelor insecticide, propuse

pn ast-4T pentru destrugerea filoxerei se urea la

maY multe miT, numaT prea putine din ele insuesc
conditiunile necesare spre a putea respunde acestui
scop. Conditiunile indispensabile pentru acesta, sunt :
I ca substanta toxic sa fie capabila de a putea impregna i strdbate inteun mod uniform tote partile pdmentului ocupat de rddcinile vitei, spre a putea surprinde pe tote insectele subterane i a face s fie ab-

www.dacoromanica.ro

63

sorbia de acestea; 20 ca acciunea pamentuluT s n'o

transforme intr'o substan0 inofensivd.

Ast-felia fiind, imposibilitatea de a amesteca dupa

cum se cuvine in masa pamentuluT substancele solide saa

licide capabile de a ornori insecta, imposibilitatea de a

face sa strabata aceste producte in organismul eT, silesc
de a nu opera contra filoxereT de cat nurnaT prin intermediul aeruluT, i anurne : orT impiedecand cu totul rein-

noirea acestuia si pros ocand cu chipul acesta mrtea

prin asfixie a parasituluT, orT amestecand cu el gazurT
sad vaporT otravitorT susceptibih de a strabate pretutindenea si a ornori filoxera.
Singurile substance cunoscute pana astadT, cari, indeplinind condiciunile de mai sus, aa dat resultate insecticide practice si probe irecusabile despre valOrea lor,
sunt: a1i5a i sulf urul de carbon introdus in prnent
direct saa indirect, in stare de sulfo-carbonat de
potassiii.
Modul intrebuincareI mijlOcelor represive varieza,
dupd cum ele cintesc inainte de tote insecta, pe care ne
propunem a o destruge cu desversire, saa din contra,
abstracciune fAcend de insecta, avem in vedere vica bol-

nava, pe care ne propunern a o vindeca si conserva

prin diferite procedeurT de cultura. De aid, doue metOde, cu totul deosebite, in aplicaciunea substancelor insecticide: metda destructivet i metbda conservativit sau
culturald.

Prin cea d'intdia din aceste metOde nu se pOte

h destrugerea complecta a filoxereT de cat

ajunge

omorind saa destrugend in acelasi timp i insdsT vica

bolnavd. Operlciunilor intrebuincate spre a ajunge la
acest resultat ii s'a dat numele de tratamente a'e extinc(lune sad curative, scopul metOde destructive fiind de
a inAdusi saa stinge c totul focarele de infecciune indata dupa apariciunea lor. Se ajunge la acest resultat
prin intrebuincarea insecticidelor in dose marl, toxice
atat pentru filoxera cat i pentru vita. intrebuincarea
acesteT metOde nu se pOte face cu succes de cat numaY

www.dacoromanica.ro

64

in casul cand contagiunea filoxeric este cu totul la inceputul eT, in 'cat insecta n'a avut vreme s se propage
de cat numaT prea putin, i numaT dupd ce s'aa luat cele
maT seriOse mesurT de vigilentd.

Prin a doua metOda nu numaT c nu se destruge

vita, dar inca din contra se cauta a o vindeca i conserva. Operatiunilor intrebuintate pentru a ajunge la
acest resultat li se da numele de tralamente culturale,
scopul lor fiind de a face ca vita sd ajungd la un equilibriu care s o lase sd trdiascd si s producd, cu singura

conditiune de a mgntinea tot-duna insecta in cantittT atat de mid, in cat sd devind aprOpe inofensiv
pentru vita.. Se ajunge la acest resultat prin intrebuintarea insecticidelor in dos toxica pentru filoxerd, dar cu
totul inofensiv pentru vita. intrebuintarea metOdeT conservative este indicatd, cand extensiunea flagelulul a luat
proportiunT a-tat de intinse in cat orT-ce incercare spre
a maT putea inadui reul ar fi cu totul zadarnica.
Din ceea ce precede se pOte lesne intelege, ca. adop--

tarea uneia san a celeT-l'alte din aceste cloud metOde

atirnd cu totul de la gradul de extensiune ce a apucat a
lua flagelul inteo localitate Ore-care. Unele terT, precum este Francia, in fata prea mare extensiunT a flageluluT, aa adoptat metOda culturala. Altele, precum
este Elvetia, Germania, Italia, Rusia, Spania, Portuga-

lia, etc., in cari insecta nu se propagase de cat pe o

mica scard, aa adoptat din contra sistemul destructiv.
1. Tratamente de extinetinne.

. and invasiunea filoxereT este la inceputul eT inteo

regiune pana atuncT indernn, totul trebue incercat pen-

tru a o impiedica de a se intinde dincolo de locurile

L nde a inceput a se desvolta. MijlOcele sunt indicate
prin chiar natura lucrurilor.
uPericulul reede in aceste prime coloniT subterane,
forte circumscrise, recunoscute maT intdia pe catT-va
metri paratT numaT, capabile de a destruge butuciT de

www.dacoromanica.ro

65

cari s.ad aninat, dar cari nu sunt susceptibile de e\tensiune la distance marl, pe cat vreme ele reman in stare
radicicold. A destruge cu totul aceste coloniI pe loc prin
otrdvirea adtnc i permanentd a pmentuldf, cu ajutorul unor dose forte marT de agenVI insecticidT, precum
sulfurul de carbon, sulfo-carbonatele, sad ori-care alt mijloc recunoscut eficace : iatd indicaciunea de indeplinit.
insd, fiind-cd intrebuincarea acestor agenCT, in acestd mesurd absolutd, nu este compatibild cu conservaciunea viceT, cel maisimplu lucru atund nu este Ore de a recurge
la mesura radicald a smulgerd, care permite, scormolind

adinc pamentul, de a merge la cdutarea insecteT in retragerile sale cele maT indepArtate, de a o ajunge acolo
intr'un mod maY sigur prin agentiT insecticich i, in fine,
de a o destruge prin cel maY energic din tote mijlOcele,
and flacdrilor rddacinile ce-'T servesc de suport
.Desinfectarea pdmentuluT, inaintea smulgereT, este

o msurd preventivd a off-cdrel expansiuni in timpul

cat se scormolesce pamentul; i desinfectarea dui:A
acstd operaciune este o mesurd complernentard ce asigurd eficacitatea mijloculuT de destrucciune.

.Dar nu este de ajuns de a destruge coloniile radicicole in puncturile unde petele exteriOre denunCd presenca lor; trebue incd, in ore-care intindere perimetricd,
in jurul acestor pete, a se apdra contra altor coloniT sub-

terane pe cale de desvoltare, dar pe a cdror existentd

nimica n'o trddezd. Trebue de asemenea a se recurge la
mesurT energice pentru a preveni eclosiunea ouluT de

iarna, de la care depinde reproducerea necontenitd a

filoxerd prin renovarea feconditaceT sale. Cea d'intait
din aceste condiciunT se indeplinesce prin introducciunea
in pdmnt a agencilor insecticich mencionaCY maT sus, in

dose cari, cu tote cd rrnan compatibile cu vitalitatea

vice; 'I transformd inteup medid in care filoxera nu maT
pOte continua de a trdi; si al doilea prin destrucciunea
ouluT de lama.; cu mijlce culturale sad chimice, precurn despoiarea superficiald a scrceT, spoirea cu o di-,
solutiune insecticidd, opdrla, etc.
5

www.dacoromanica.ro

66

aResultatele obcinute prin experience deja fdcute in

diferite regiuni dati dreptul de a afirma e suntem inarmacT acum contra filoxereT si cd apucandu-se cineva
la timp sd pOte sd i se disputeze terenurile pe care incepe a le cotropi si a preserva de atingerile eT pe acelea ce le invecinezd si cari, amenincate, sunt Inca scutite.
Dacd aceste ideT ar fi rspandite si bine incelese,
sot-PT ar fi marT
exemplul cantonuluT Geneve probezdpentru ca flagelul O. fie oprit in mersul seu;fiindcd atuncT, in loc de a se lasa descuragierilor inaintea primelor manifestaciunT ale filoxereT, s'ar sforca de a preveni extensiunea, circumscriind primele sale focare si.
maT cu semd, aplicand butucilor, in cea maT mare intindere posibild, tratarnentul prevenitiv care. prin destrucciunea ouluT de iarnd, preservez de apariciunea noulor
coloniT subterane in jurul acelora ce sunt deja formate.
aEste mult de asteptat, in cerile ined preservate saa
de abia cuprinse, de la aceste mesurT sanitare, impuse

de oficiti; ins, pentru ca ele O. producd efectul lor

complect, trebue ca tocT interesatiT O. se puna la lucrul
preservaciuneT comune, concertand sforcarile lor si and
un concurs activ autoritacilor insArcinate de a face sd se
execute prescripciunile sanitare legale. Nu se pote deci
in deajuns incuragia comitetele de vigilenca a lumina.,
prin instrucciunT concise si prin conferince, populaciunile

crilor viticole asupra moravurilor insecte si asupra

mijlOcelor ce se posed astdch de a preveni daunele sale
sau de a impiedica extensiunea.
a Daca este cu putinca de a preserva de atacurile filoxereT cerile Inca ferite si de a'T disputa terenurile in
acele pe cari incepe a le cuprinde, nu este imposibil de
al recuceri peste ea in regiunile ce ocupd actual. tns,
in aceste regiunT, legea nu maT pte nimic impune.
gSmulgerea nu ar putea fi aplicata de oficiu la suprafece marl. intrebuincarea sa din ordin nu este justificatd
de cat atat pe cat se execuM pe puncte a'e atac fOrt4
circumscrise 'i la inceputul invaSiune; &and, dupd ce a
fost semnalate prin pete exteriOre, prin starea rddci-

www.dacoromanica.ro

67

nilor sat prin orl-ce altd indicaciune sugerath de practied, ea este definitiv confirmath prin presenca recunoscuth a insecteL
.in cerile intins si de mult timp cuprinse, este cineva
condus de a opera mad extirpaciunT in potgoriile unde
butuciT at perit sub atacurile insecteT. Smulgerea fiind
reclamath prin chiar forca lucrurilor, este oportun atunci
-de a se desinfecta pamentul; se pote intrebuinca in astfelit de cas insecticide energice, flit. de a se ocupa de
vita, ce nu maT exist.
uin privinca viilor Inca viT, smulgerea este cel pucin cu
totul inutild in starea actuald a acelorasl cerl ; ea nu trebue sd se aplice de cat dup trick-tea bine constatath a
butucilor si a raddcinilor marl. Pentru cele-l'alte, va tre-

bui sd se recurg g. la tratamentul insecticid, care aplicat pdmentuluT i butucilor, va putea preveni o noug
extensiune i reanirna vegetaciunea ce pdrea nimicita.
ain fine, dacd cineva se decide sd replanteze, va tre'bui, prin intrebuincarea gradat crescend, din an in an,
a sulfo-carbonatuluT de potassit, sa.destrugd filoxerele ce
s'ar ardta si a constitui ast-felit in jurul raddcinilor tinereT vice un media insdnetosit i fecundat in care va putea

lua o desvoltare energica.

aGracie acestor rnijlce, dacd nu se ajunge incl. a
suprima cu totul filoxera, industria viticoli va putea s
se acomodeze cel pucin cu existenca sa circumscrisa,
precum a facut cu aceea a piraleT sat a oidiuldf, dar
cu condiciune de a fi tot-deuna cu neadormitd supraveghiere si de a opune inimiculuT o resistenth egald energieT cum si continuithceT atacurilor sale. (1).

Acesta End teoria aplicaciunel sisternuldi destructiv,

asa precum este indicata de comisiunea superirg. din

Francia, s vedern acum cum se practicd tratarnentele de extinctiune in diversele cerT atacate de filoxer.

Extensiunea considerabild ce apucase a lua filoxera

(I) Commission du Phylloxnra, dui* eur Z

meetsres it pro t lre potsr ?opposer 11 Vixens-

-sion des ravages die phylloxera Paris 1877.

www.dacoromanica.ro

68

In Francia, cu mult inainte ca ea s fi fost sciintific recunoscutd, studiata si botezata, a facut irnposibill aplicatiunea tratamentelor de extinctiune in acesta. Ora.

Aid trecuse de mult momentul and flagelul ar fi

putut fi inadusit in germinele luT sat cel putin intr'un
mod util circumscris ; asa ca francesiT s'at vedut constrinsT a cauta un mod tolerabil de a trai cu filoxera.
Tratamentele de extinctiune nu sunt admise 'Ana astacIT
in Francia de cat numaT pentru Algeria, in casul eventual cand s'ar intempla sa se constate si acolo presenta
filoxereT.

Procedura admisa, este urmatOrea (Anexa 32):

indata ce s'a recunoscut presenta filoxerel inteo localitate ore-care, guvernorul general ia o decisiune cuprinclend declaratiunea de infectiune a vieT bolnave si a
viilor invecinate. Acesta declaratiune de infectiune indica

perimetrul la care se intinde. Acest perimetru cuprinde

viile recunoscute bolnave sail suspecte si o zona de protectiune. Declaratiunea de infectiune atrage dupa sine
mesurile urmatre :
I. In viile bolnave sat suspecte :
10 Destructiunea prin foc a butucilor, haragilor, frundelor, cOrdelor si a altor obiecte putend servi de yehicul filoxereT ;
2 Desinfectiunea pamentuluT :

3 Interdictiunea orT-careT noud plantatiunT de vie in

timpul unei periOde ce nu va putea trece peste cincT anT.

II. In zona de protectiune :

Tratamentul prevenitiv al viilor ce se gasesc acolo.
III. In perimetrul total al locurilor infectate :
10 Oprirea de a intra, de cat numaT cu o autorisa-

tiune a delegatuluT ;

2 Interdictiunea scOtereT de pament, frunde, resadull si oil-ce alte obiecte putend servi la propagarea
filoxereT.

TOte cheltuelile reclamate de aplicatiunea operatiunilor ce preced sunt in sarcina Statulut

ProprietaruluT a caruia vie a lost distrusa in conditiu-

www.dacoromanica.ro

69

nile ce preced, i se acorda o indemnitate platit de catre Stat. Acsta indemnitate nu pOte trece peste valOrea productuluT curat a tre recolte mijloch ce ar fi pu-

tut da clisa vie, facend, deduqiune de cheltuelile de

culturd, de lucru, si altele, ce proprietarul ar fi trebuit
O. facd spre al obPnea. Cele-l'alte cheltueh causate
prin tratamentul viilor infectate saa suspecce daa loc
de asernenea la o indemnitate corespuncletOre cu prejudiciul causat. in ambele casurT, evaluarea indemnitate este facuta de catre delegatul prefectuluT si un ex-

pert desemnat de care partea interesatd. Procesulverbal al expertise este vizat de cAtre primar, care da
avisul sea. Ministrul pOte ordona revisuirea evaluarilor
de catre o comisiune aT careT membri sunt numitT de el.

Indemnitatea este fixat de catre ministru, cu recurs la

consiliul de Stat.

Tera in care sistemul destructiv, este aplicat in cel

maT mare grad de perfeqiune, si care din acest causa
a servit de model maT tuturor guvernelor ce s'aa NT-.
Out nevoite de a recurge la el, este Elvqia, unde tratamentele de extinctiune sunt intrebuinote, chiar de la
inceputul invasiune, cu cel maT mare succes pentru
stingerea focarelor de infecpune din cant6nele Geneva
si Neuchatel, singurele infectate pand astach.

Pentru a ajunge la acest resultat, o privighiere actiy a fost pretutindenea organisata, si, la fie-care noua
descoperire a unuT punct filoxeric, investigaciunT forte
seriOse eraa maT intaia facute pentru a determina aria
de ocup4iune a bOleT ; dup aceea un tratament toxic

era imediat aplicat, vara, la Intl-6ga plaga, cu o lata

margine de jur imprejur, spre a reduce pe cat se pOte
roirea; in fine, in cursul ierneT, tocT butuciT trattavT eraa
smulsT, cu cele maT micT radacinT ale lor, pentru a fi imediat arsT pe loc. .5i, cu tote c pamentul fusese adinc

sapat si intoxicat, suprafqele contaminate eraa Inca supuse la o privighiere constanta si indelungata, in scop

www.dacoromanica.ro

70

de a surprinde si de a destruge od-ce odrslire traand Ore-care radcina uitata i periculosa.

Procedura intrebuintata este urmatOrea:
Epoca cgutiireY l a tratamentelor.
Visite le generale destinate pentru cautarea, inainte de roire, a atacurilor recente, precurn i aplicatiunea tratarnentelor de
extincciune se fac in lunile iulie si august. Acesta este
epoca cea maT nimerith., din causa c tocmaY atunci
este momentul emisiund celeT maY marY a radacinilor

superficiale ale vitd, radacinT atat de indispensabile

pentru constatarea filoxereT, precum i timpul ernigratiuneT aripatelor si a apterelor ; cu modul acesta tratamentul de extincciune aplicat in acest epoca a anuluT
indeplinesce de-odath doua scopurT, adica destruge focariul de infeqiune, irnpiedicand tot-o-dat i plecare2
aripatelor.
Visitarea.
Visitarea se face de ordinar prin doua
cete de cduta.torY, fie-care cornpus din cate 15 rnenY.
Fie-care cautator 'sT ia cloud rindud de butud. Pentru
fie-care cautator se afl cte un visitator. CdutdtoriY,
armaV cu un fel de sapa de forma speciala (piochard),
scormolesc parnentul spre a ajunge intain la radicele,
de acolo la radacinT maT grOse, in fine, la butuc. Pentru a ajunge la acest resultat, scormolirea se face incepend din linia mediana a celor cloud rindurl de butucT
apropiindu-se gradat de basa butuculd din fie-care
parte. indata ce dati de rda.cira, cguatoriT iau un mAnuchi, adesea cu prnent, .5i '1 intind visitatoruluT, ne-

contenit in piciOre cu lupa in mnd, andu-se indrat

cu cat lucrtoriT inaintza. Din cautatorT se fac maT in
urma monitorn
Operatiunile relative la modul de tratament. De in-

data ce se descopere un focariu de infectiune, via devine un adeverat camp de bataie. n centrul focariului
un drapel rosu este imediat infipt.

Pe tote punctele unde s'ad plantat cite un drapel

rosu, autoritatea cantonala trimite imediat un comisariti,
insotit de visitatorT, pentru a determina printeo inspec-

www.dacoromanica.ro

71

tiune a rdddcinilor tuturor butucilor aria de ocupatiune

a reului. Comisariul cantonal precisezd pe cat se pote
originea infectiune (artificiald sat naturald), epoca la

care se urcd, conditiunile in cari s'a produs, precum

importanta i iminenta amenintdrilor. Vara, e sunt
tinuti s se asigure cu deosebire despre gradul de des-.
voltare al insectei, cu privire la roire (absenta sat preyenta nimfelor).

Fie-care spatit bolnav este circumscris prin micT

drapele albe sat prin alte semne solide si usor de recunoscut, cari indicd intinderea zonei de protectiune :
iar la haragiT butucilor contaminati se aplicd ca.te o fa-

sie de hartie alb fixatd inteo crpAtura a capetului

kr. Dup aceea via atacat este imediat pusa sub se-.
questru, implantndu-i-se pentru acsta o tblit pe care
se afla. scrise cuvintele: vie seguestraM, intrarea opriM.
in acelasi timp, comisariul cantonal telegrafiaza depar-

tamentului federal al agriculture, care imediat trimite

un expert federal la fata loculuT. Acesta procedezd la o
anchet i intocmesce un raport amenuntit. Odat
t6te formalittile indeplinite, se procedezd imediat sub
privighierea unui comisar cantonal la aplicatiunea tratamentului de extinctiune.
Toxicul intrebuintat este sulfurul de carbon in dos
de 300 grame de butuc, sat 350 grame de metru pdtrat,
aplicat in doud. datI. Prima jumetate a dose se aplica

indat dupd descoperirea bole, iar a doua dup un

interval de 8 sat io tile. OtrAvirea butucilor se face
prin patru end imprejurul plante, la distant egala
de cele vecine l o gaurd la basa butucului. Introducerea sulfurului de carbon in pment se face prin ajutorul (epu,vel injeelcire Gastine. Pentru fie-care butuc trebue

doui Omeni: unul inarmat cu un par astupd gaura de

indat ce injectorul este scos din pament; cel-l'alt manevrezd injectorul, cu piciorul pe pedald. infige instru-

mentul de unu i jumetate pand. la (loud picire de

adincime, dupd aceea lovesce cu palma mane cinci
loviturT pe lautonul pistonulul; acesta face de atatea

www.dacoromanica.ro

orT

72

10 grame esite 50 grame de gaurd, una in mijlocul a

dour butucT, in directiunea lungimeT, dupd aceea in la-

time, in fine a treia gaura o lecd maT putin adinca

la basa butuculur, ast-feliu 150 grarne de butuc, incungiurat de cincT borte; al doilea tratament aplicat dupd
8 saU 1 o dile de interval, complectezd dosa de 300
grame necesard pentru a provoca mOrtea butuculuT si a
tuturor filoxerelor (i).
Dar pentru ca tratamentele de extinctiune sd dea resultate bune, este necesar ca ele sa fie aplicate nu numar la butuciT atacatT si la aceT ce se gsesc in zona in-

feetatd, ci incdpentru precautiunela butuciT sdnetosT,

situag in zona ce circumscrie pe cea-ralt si care este
nthnitd. zond de szkuraned. La inceputul invasiuneT se
lua in cantonul GeneveT o zond de sigurant de roo metri de radd. La Neuchtel, zona pdrend prea mare, fu
restrinse la 5, Ici sau 20 de metri, dupd epoca la care
se urcd reul, incredendu-se pe investigatiunile cdutd-

torilor, urmdrite in afard in jurul punctelor de atac.

Tractarea focarelor nu se face circular ci quadrilateral,
pentru ca numerul butucilor sacrificatT sd pOtd fi usor de
calculat , si tot-deuna rnergend de la periferie care
centru, pentru a evita ca emanatiunile toxice sO. nu imprdscie unele insecte in afard de zona determinatd.

Pentru a evita transportul artificial al insecte prin

pmentul lipit pe unelte sat pe incd10.minte, s'ail luat
tote precautiunile necesare. Focarele filoxerice an fost
incungiurate printr'o frnghie, si tote persOnele ce eraii
chemate a intra acolo, trebuia asT desinfecteze incdltdmintele si uneltele lor printeo projectiune de acid sulfuros anhidru, fcutd cu ajutorul until sifon de apd de Seltz.
imprejurul partilor tractate se examinezd de maf multe

oil pe an, butuc cu butuc, un patrat de vie de 50 metri,

ceea ce conduce ale o data la visitarea rAddcinilor a
25-30,000 de butucT pentru un singur punct de atac.
La Neuchtel pentru cloud puncte de atac- se visitezd pe
(1) Ouele Sind mat grefi de otnoril de eat inseetele, seopul aplieatiand juinatiltel a
dons a dosel la lin interval de 13-10 4ile, este de a oniorl ei larvele de Sloxerb. egile
In sweet timp din ouble ce vol. fi 'maul !maim primel aplicatiunl a toxicului.

www.dacoromanica.ro

73

fie-care an 9 hectare, butuc cu butuc, i 3 2 hectare, din

clece in ciece butuci. Pe linga acesta, visite forte frequente maY sunt acute in tote potgoriile, maT cu sernd
din vecinetatile punctuluT de atac.
Dupa operatiunile ce preced, cari sunt msurT estivale,
in cursul ierneT se procede de indata la smulgerea tuturor butucilor tractatT ,i la minarea focarelor si a zoneT
de siguranO. LucratoriT intrebuintatT sunt de doua. felurT : barbatT pentru sapat i copiT intrebuintatT spre a

sfararna fie-care bulgare de pment provenind din sapatura, precum i a extrage din ele tOte radacinile i
radicelele. Copiilor li se da lditT midi in cari pun rd..,

dacinile; acestea sunt duse i arse irnediat pe un foc

intrqinut cu butucT prealabil taiatT in fata pmentuluT,
precurn i cu haragT totul udat cu pacurd i cu petrolet.

Spre a putea ajunge la ultimele radicele, este adesea

necesar de a sdpa pnd la o adincime de un metru i
cincT-clecT centimetri cel putin.

Examinarea minucisa a radacinilor, araand O. sulfurul de carbon aplicat in dosa. de 300 grame, omOrd
tot-duna cu totul i fara esceptiune atat vita cat i
insecta, i ca nicT o filoxerd nu se intalnesce pe radd,
cinile profunde, s'at hotarit, pentru a diminua cheltuelile de lucru, de a opri minarea (saptura) la o adincime de 70 sa 8o de centimetri, adicd la adincirnea unde
se opresc radacinile grOse i mijlociT, i a injecta dup .
aceea, pentru maT multa precauciune, in fundul anvuluT o

noud dosa de 50 grame de sulfur de carbon pentru

fie-care metru patrat de suprafata.
Din causa enormelor cheltuelT reclamate de lucrarile
de iarn, in ultimiT anT s'a introdus in cantonul GeneveT o modificatiune importantd, in modul de a combate
filoxera, destinat a reduce fOrte mult cheltuelile necesitate de aplicatiunea tratamentelor de extinctiune.
Acest modificatiune consta in aceea, cal in loc de a
smulge cu totul butuciT tractatT cu sulfur de carbon, se
mrginesc a taia ,si arde acele din partile ler ce intrec
filtnintulJ. Tratarnentul cu sulfur de carbon se repeta

www.dacoromanica.ro

'7 4

primavara butucilor cari ar maT odrasli. Dupd douT anT,

tta vita fiind mOrta, via se inapoesce proprietaruluT cu
autorisatiunea de a smulge buturugile in cas cncl ar voi

s. faca acesta. in privinta motivelor cari at determinat

introducerea acesteT modificatiunT, iata ce dice D. Covelle, co misar cantonal : BasAndu-me pe resultatele do-

bindite in 188o si 1881 prin intrebuintarea sulfurului de

carbon si fiind-ca s'a putut constata atuncT complecta
destructiune a planteT si a insecteT, s'a adus o modificaPune sistemuluT intrebuintat pentru destructiunea viilor
filoxerate, modificatiune consistnd in aceea ca lucrul
smulgereT butucilor iarna O. fie suprimat, taindu-se butuciT in fata pamntuluT i ardendu-i de impreun cti haragiT dupa ce butuciT fusese deja tractatT cu 300 grame

de sulfur de carbon.. Cu modul acesta, astadT tratamentul punctelor filoxerate si a focarelor se face in chipul urmator : injectiune de 300 grame de sulfur de car-

bon pentru fie-care butuc ; o zona de siguranta tractata de asemenea, in intindere de 3 la 5 metri de la
butucul filoxerat extern ; cOrdele, taiate chiar din fata bu-

turugeT, de impreund cu haragiT, find de indat arsT ;

buturugele rrnan in parnent, fiind maT usor de a vedea anul urmtor, daca. apar odraslief pe unele din buturugele de la marginea zone de siguranta, cari ar putea s
nu fi fost cu totul ornorite. Me'sura acesta din urma, maT
are bunul de a impiedica pe proprietar s replanteze in
partile destruse, lucru ce s'a observat c s'a fcut une-orT
cu tOt oprirea i indemnitatea de locatiune a terenuluT.
Acest al treilea sistem intrebuintat actual se crede ct
ofere putine garantiT. Multi regreta chiar c s'a pArasit sistemul primitiv cu zona de siguranta de Ioo metri de racid.
Plantarea vitel pe vechile focare sat in proximitatea

lor este interdisa pe cta vreme flagelul n'a disprut

din irnprejurirra.
Cheltuelile tratamentuluT extinctiv, a visitelor de privighiere i indemnitatea proprietarilor,, sunt platite: o
treime de catre confederatiune, o treime de care can-

ton si o treime din produsul unuT imposit votat de cg.--

www.dacoromanica.ro

75

tre consiliul cantonal in consiliul de Stat. Acest imposit,

ce lovesce exclusiv pe proprietarii de vii, este propor-

tionat dup valOrea potgoriilor. El variaza dupa can-.

tone, intre 5 si 25 franci de hectar.
Indemnitatea este pltita in timp de douT anY. Pentru anul intait ea consta in valOi ea recoltei pe butuc,
in aceea a butucilor si a haragilor. Pentru al doilea an
ea equivaleza cu jumetatea recoltei.

Dacd cu tOte mesurile ce preced, tot nu at ajuns Inca

in Elvetia de a fi cu totul stapini pe flagel, nu este ins,
maY pqin adevrat, e cu o cheltuiala anuald de 50 pnd
la 6o,000 frapcT, cheltuiald platita in mare parte de cdtre
proprietarii interesatT, acest Vera lupta de clece anY, si
astacli numerul hectarelor destruse nu cuprinde de cat
o portiune cu totul neinsemnata, in raport cu miile de
hectare de vii ce compun potgoriile din cantOnele Neu-

chatel si Geneva, pe cand multe tell atacate cam in

aceeasi epoca ca si Elvetia nurnera pan d. acurn cu miile

hectarele de vii contaminate sat cu totul devastate.

Resultatele incuragiatOre obtinute in Elvetia, at fdcut
sd se recunOsca de cdtre toti barbatii cei maT competencY
in materie de filoxerd, al dacamesurile legi,lative 4.i tratamentele de extinctiune aplicate in acestd din urmit grit,

nu pot ji intrebuintate pentru destructiunea unor focare

deja forte intinse, ele pot fi, cu mare folos, intrebuintate
pentru protectiunea iemporalti a regiunilor incit indemne
sali putin atinse, cu condigune numa de a se procede cu
t5t4 celeritatea, energia .i ingrifirea cuvenitti, pentru a
nu Pisa de hie limp focarelor de a se invechi ,si lag, lit
acest din urmti cas, actiunea lor remane"nd cu totul nuld.
Tratamentele
de extinctiune, executate in general cam dupa metOda
elvetiand, s'at intrebuintat si se intrebuinteza Inca, penValiirea tratamentelor de extinctiune.

tru stingerea focarelor de infectiune , de asemenea

in Germania, Austria Ungaria, Italia, Spania, Portugalia , Crimeia si Australia. Cu tote acestea, in nici

www.dacoromanica.ro

76

una din aceste Oa, ele n'aq reusit cu tote sforcarile

energice forte insemnate i cu tote enormele cheltuelT
acute pentru executarea acestor lucrarY de a putea
stinge cu totul flagelul. Singurul resultat, ce s'a putut obcinea, a fost numaY de a intarclia i micsora propagaciunea insectd in regiunile Inca indemne, i chiar
acest resultat nu s'a putut dobindi de cat numaY in
Elvecia (1) si Germania, pe cand in tote cele-l'alte cerY
mencionate, cu tote colosalele cheltuelT acute pentru
stingerea focarelor filoxerice maY intinse i maY putin

recente, ele s'at aratat cu desavarsire ineficad, nu numaT de a putea stinge focarele, dar nici macar de a impiedica roirea aripatelor si propagaciunea reuldi ce resulta din acesta.
in Austria inferird, indata dupa descoperirea filoxere in colecciunile de vice de la Klosterneuburg, totT butuciTaa fost imediat smulsT i arsY pe loc, pamentul a fost
.adinc intors i udat cu marT cantitatT de sulfur de carbon; intr'un cuvent, cele maY complecte lucrarY de extincciune fura executate. Chiar din anul urmtor se culEv tutun pe tote terenurile acestea. Viile dispruse cu
totul din aceste plantaciura, dar filoxera se afla acolo in
permanenta, 1i insecte aripate, descenclend din aptere
remase in pament, fura aflate in mare numer fixate pe
faca inferiOra cleis a frunclelor de tutun. In focariul filoxeric din Istria, se distruse, in 188o, dupt cum rapor(1) In privinta Elvetier, de si nimenea nu p6te contests efi infectiunea a inaintat
putin in intindere in acstA lra, de la 1877, Oa lumea, InsA, au Intr614, trobue
zi se atribue aceste preti6se resultate, In adev6r, nunrat lucrArilor de extinctinne
executate, sail din contra, conditiunilor climaterice i orografice on totul speciale i esceptional favorabile ale acestei t6ri, earl opun Inmultirei i difusiunei insectef obstatulle naturale eu mult mai puternice si mai eficace, de efit tete ineectieidele eele mai

active ? Este, In adev6r, eciut, ci In regiunile uncle anotimpul frumos este mai mut
i clime mat pntin caldA, untie alte oulturi, arl orl si mai en semA pfidurT 8 atlit intercalate printre plantatinnile de vii, in fine, unde plots marl incep in timpul roirei, In
aceste regiunt, grape tuturor imprejurArilor, cu totul locale, ee preeed, ntunfirul generatiunilor este cu mull maipie i Inmultirea filoxerel este en mult mai limitata.
Aeolo, din contra, undo, ea in sndul Franciei, o climni ealdit i uses!! face sit se InmultscA inteo mare proportinne nunulrul generatinnilor In cursul unur anotimp, acola unde via este cultivath In sesuri Intin.e, far! niei o variatiune de eulturft, t}i
unde roirea aripatelor se face pan! la distante marl, far! ea vre-un arbore, vre-o pltdure sna munte sit peta opune vre-un obstaeul, inmultirea sl propagatiunea parasitutu! este peste mesurA de mare si efectele bur devin en totul fa1gorAt6re.

www.dacoromanica.ro

77

tezd D-1 J. Mu He (thc. cit. 190), 127,041 butucT de vita

prin foc, i pamentul fu desinfectat prin sulfur de carbon,

ceea ce ocasiond o cheltuiath. de 20,777 fiorinT 42 krai;arT (peste 50,000 francT). La reinceperea cautdrilor, in
188 , se gasi in vecinetatile vechilor focare 64 de pete
noud, copringlend aprpe 3 2;000 butucT. Experientele fa-

cute in Stiria asupra eficacitteT tratarnentelor de extincciune i culturale cu sulfurul de carbon (1), nu sunt
de loc maT incuragiatOre.
Resultatele tratamentelor extinctive nu sunt maT incuragiatOre in Ungaria, unde ele n'at impiedicat de loc

filoxera de a se intinde cu o forte mare rapiditate. In

acest Ora, indata ce presenta filoxereT fu constatata.
in viile de la Pancsova, pe o intindere de 40 de hectare numaT, se i proceda la destructiunea complecta a
tuturor viilor filoxerate prin aplicaviunea tratamentelor

de extinctiune, intrebuintate dupa met6cla elvetiana.

Dar acesta msurd, care costa pe Stat So,000 fiorini
(180,000 leT), n'a impiedicat filoxera de a se propaga
cu mare repegliciune pe o intindere considerabith.
In fata acestuT insucces atat de costisitor, s'a decis, a n

se mai recurge la tratamentele de extinctiune de cat numaT pentru destrugerea focarelor filoxerice cu totul micT.
Resoluciunile luate in acesta privinca sunt urmatOrele :

a) Desinfectarea pamentuluT prin sulfurul de carbon

destructiunea complect nu sunt aplicabile de cat in
casul cnd locurile cuprinse de filoxera nu vor avea o
intindere maT mare de 1/4 de hectar. Pretutindenea unde
desinfectarea si extirparea vor fi fost aplicate, o zond
de siguranta de cel putin 20 de metri va trebui s fie
si

stabilit.

b) Pe orT-ce suprafa0, maT mare, tratamentul cultu-

ral va trebui A, fie aplicat, in scop de a da exemplu

locuitorilor ce se vor arata dispu0 a suporta o parte
proportionala a cheltuelilor sistemuluT.
(1) In Austria, in scop de a opri difusiunea rului la viile veoine necontagionate
se mergineso a trata prin insecticide tn dose oulturale numal marginile regiunilor infectate la limitele extreme ce le despart de teritoriile Ina ferite de blA, dar
ftir nicl un resultat apretiabil.
Inca,

www.dacoromanica.ro

78

c) In tote teritoriile de Ore-care intindere ce vor fi

fost atacate, incercarT vor trebui sa. fie acute pentru
reconstituirea lor, recurgend pentru acesta la vice americane, provenind din butasT sag din seminte.
MaT tarqig, maxima de sub a si b, dnd resultate defavorabile in practica, se adopta o aka maxima fundamental, si anume:
Dupd situatiunea locurilor si luAnd in considerare

importanta potgoriilor,, se decide, a se intrebuinta

tratamentul extinctiv prin sulfurul de carbon pretutindenea in micele terenurT filoxerate.

Dar cnd, in potgoriT maT importante, terenurile

filoxerate vor avea o mare intindere, se vor determina
exact limitele acestor terenurT, si viile atacate
cu o
larga zona de siguranta
vor fi supuse tratamentuluT
cultural, in scop maT cu sma de a micsora difusiunea
repede a flageluluT.
Cat despre focarele de infectiune maT considerabile,
expertiT delegatT pe terenurile devastate in mare parte,

vor decide pe loc, dup ce le vor fi examinat, pe ce

sistern trebue, dupa casurT, s se baseze operatiunile.
Dar cornisiunea permanenta are dreptul de a propune
un mod de destructiune, prin care, dupa ce va fi fcut
s se smulga si arde viile devastate in mare parte, se
vor destruge prin intoxicatiune cu sulfurul de carbon
tote odraslirile nou, ce s'ar al-eta in anul urmator. in
orT-ce cas marginile acestor marl terenuri vor trebui
s fie tractate prin sulfurul de carbon.
Cat despre potgoriile maT putin importante, s'a decis,
ca, admitend el aceste viT filoxerate nu ameninta alte
potgoriT maT importante, guvernul O. caute prin tte
mijlocele in puterea sa, de a face ca s se smulga cu
totul vine filoxerate si sg. se intrebuinteze pamentul la
o aka ramurd de cultural afara de aceea a plantelor cu
radacinT comestible, precum si a tuturor speciilor de
cucurbitacee.

Resultatele putin satisfdcaOre ale tuturor mesurilor

ce preced si complecta ineficacitate a tratamentelor atat

www.dacoromanica.ro

79

extinctive cat i. culturale spre a opri extensiunea flageluluT filoxeric in Ungaria, aa fcut ca, de la 1882, destructiunea viilor filoxerate prin aplicatiunea tratamen-

telor de extinctiune sd nu se maT execute de cat in

casuri escepcionale, i anume, numal atunci cand focarele de infeaiune sunt de o intindere cu tolul micel si iso-

late de potprit de o mai mare intindere spre exemplu dacA se gasesc in grddini sat in locuri ingradite
si daa. sunt situate departe de orT-ce vechia focaria
de infectiune nedestrus. De asemenea tratamentele
culturale pe socotela StatuluT, cari in prirnii anT erat
1

executate la totT proprietariT ce doreaa, veglendu-se cA

de nu respund scopului, cu inceperea anului 1883 au

incetat cu totul. AstgIT aceste tratamente sunt nurnaT
-incuragiate de catre guvern prin procurarea gratuit a
sulfuruluT de carbon, a injectOrelor, a aparatelor necesare, etc., ce se face viticultorilor cari voesc sd le incerce, .5i prin punerea la dispositiunea lor a expertilor
seT spre a dirige tratamentele; in cat, numai lucrul este
in sarcina proprietarilor, cari aU pe linga acsta obligatiunea ingr4emintelor necesare, indispensabile pentru
succesul complect al acestor tratamente.
La inceputul invasiund filoxerice in Ungaria se acor.olat indernnitati proprietarilor ale al-or vii eraa destruse
din ordinul guvernului. Obsermindu-se, must; maY tarViii.

crl multl proprietari 'sl introduceag intr'adins /iloxera

in vide lor inca indemne, pentru a face cu chipul acesta
.

set li se platiscel desdaunign, prin legea din1883, ministrul

agriculturei, comerciuluY si al industria, este autorisat,

dupit esemplul Austria, a face sii se smulga vitele, fitra
ea proprietariul sli alba drept a reclama daune-interese.
Resultatele tratamentelor de extinctiune nu sunt maT
favorabile in Italia, Spania, Portugalia. Cu tOt aplica-

tiunea lor,cea maT energicd, filoxera s'a desvoltat si

inmultit i in aceste terT, in aa grad, in cat, ca i in
Austria *i Ungaria, guvernele respective sunt pe punaul
de a adopta metoda francesd : lupta, in regiunile uncle

www.dacoromanica.ro

80

resistenta este posibil, si reconstituirea potgoriilor, in

regiunile unde filoxera a luat o mare desvoltare.
.136.na. astaclT nu s'a reusit a stinge focare filoxerice

prin intrebuintarea insecticidelor de cat in cate-va rare

casurT esceptionale. Prin urmare, cand tratamentul viilor

filoxerate se face prin ordinul guvernulza 4.i pe chelluiala tesaurulza public, organele administratiuna trebue numai de cat sd '4.1 fac4 un punct a'e reliciune de a
consia'era cu 161d consciinta, dacd este cas de a Vera
un succes, cel putin mediocru, 4.z. dacd profiturile posi-

bile sunt in proportiune cu banit cheltuitz. Asa find,

numaT in casurT forte rare si esce1:4ionale, tratamentele
insecticide pe cheltuelile StatuluT vor fi justificabile cu

titlu de aperare g-enerald: pentru exemplu cand este

vorba de frte mia focare noue cP uncle fundatorit colonizlor noue n'aii plecat incd, ,Fi a cdror existentd provine dintr'o importatiune artilicialit,lar nu din invasiunea
a'e roiurt venite dintr'un focarizi vechig din vecinetate ;

sad Inca, in casul de mia focare inaintate, ameninfact

o regiune viticold important& ce ',a propune cine-va sit
o preserveze, pentru clitt-va ant, de o infectiune fulge-

rdtbre. Ca proba despre esactitatea acestuT mod de a

privi lucrul citez raportul unuT viticultor de prima com-

petenta, D-1 Oberlin, asupra infeqiunei filoxerice din

Alsacia-Lorena. El afl in 1875, la Bollviller un focadd
format de un patrat de 70 vile americane, importate
direct din Statele-Unite. Acsta plantatiune gasindu-se
cu totul isolat inteo gradina destul de departata de
potgoriT, el reusi a stinge focariul, facend sa se destruga
aceste vii.e, s se desinfecteze terenul cu sulfur de carbon si sa se acopere suprafaca pamentuluT cu coaltar.

Al doilea focarid, acela de la Plantieres, aprOpe de

Metz, presenta pericule maT seriOse. Era situat in centrul uneT vii, intinderea sa era de 50 de are si infectiunea fusese causat prin importaciunea de rsaduri de
vite cu radacinT de la Cognac. El fu descoperit in 1877
si se aplica, la tta suprafata si la o zona de siguranca

www.dacoromanica.ro

81

de 1 oo de metri, un tratament de extinctiune. Cheltuelile acestuT tratament at fost considerabile, dar avu
acest fericit resultat cd, maT tarclit, nu se maT gasia
filoxerd in potgoriile vecine ce reman supuse la o privighiere constanta. D-1 Oberlin adaoga, pe linga acestea7
la raportul s6t, observatiunea expresa c intrebuintarea
acestor tratamente nu se recomenda de cat pentru fo-

care isolate, forte mict, pe cand in casurile de invashine generala trebue sd se acomodeze asa ca sa se
1360. tri cu insectal i fiind-ca. venitul celor maT multe

potgoriT nu era destul de mare spre a putea suporta

cheltuelile intrebuintareT insecticidelor, trebuia sd se renunte, cautand de a da vieT, regenerand'o, calitatT cari
sn permita de a resista filoxereT. Casurile citate permit
sa se intelga lamurit cari sunt conditiunile bunel reusite a tratamentelor de extinctiune: principal& este, ca
infecgunea .54 fi descoperitci 4-i sans& chiar de la inceputul e4 pentru ca insectele sig nu aibti timpul de a funda
noue colonit pi pentru ca suprafaCa de fractal sci fie Inca
de intindere restrinsa, cksinfeceiunea complectit i consciinCiOsd a suprafeeelcr mart nefiind posibild din punctul
de vedere technic, cheltuelile fiind enorme 4.i succesul cu

totul nesigur ; acesta este un fapt demonstrat prin numercise experienee. Este invederat, al executarea pargalct
a ori-cctrei mesurt de fell& acesta pe un focarizi de mare
intindere, este cu tolul inutiht (1).

Conclusiunile congresulut de la Turin asupra trataSulfurul de carbon, injec-

mentelor de extinceiune (2).

tat in dos de 140 la 300 grame de metru parat in

scop de a destruge cu totul filoxera, omra in acelasT
timp insecta si vita. Operand la dosa de i6o gram; in
treT tratamente, sat maT bine la dosa de 300 grame in
patru tratamente, pte cine-va fi asigurat despre destructiunea complecta. a insecteT si a viteT, daca condi(1) J. Mullii, loc. cit. p. 191.
(2) Journal de l'Agrioulture, 1884, tom. 1V, No. 816, pag. 807.
6

www.dacoromanica.ro

82

tiuni speciale nu yin sa se producg.. Ast-felig, de-alungul

zidurilor de curend construite i pe clinele prea rapecli,
influenta toxifera a sulfurului de carbon este maT putin

sigura de cat aiurea; trebue deci in acest cas, a inmulti

injectiunile si cu tote ingrijirile acestea, rare-orT se obtine destructiunea complecta a filoxerei. In terenurile de
calitate mijlocie, avend un sub-sol permeabil, sulfurul
de carbon injectat in dosa mare strabate pang. la 5 me-

tri de adincime; din contra, in terenurile argilOse,

umede i porOse, el ies maT usor de-asupra pamentulust i suntern obligati de a reinoi injectiunile. Prin urmare, terenurile de calitate mijlocie sunt acelea in cari
se obtin resultatele cele mai bune cu injectiunile in dose
de extinctiune, iar cele mai putin bune in terenurile argilOse i umede.
2. Tratamente culturale.

aNumerOsele incercari executate in Francia demonstrand ca tote mesurile preventive si tOte mijlOcele cu-

rative sag de extinctiune, intrebuintate pe rend, erag

neputinciOse de a scapa cu totul de filoxera, trebuia sa
se acomodeze asa in cat sa pt tri cu insecta, si pentru acesta, a cauta un mijloc de a face posibila cultura
remuneratOre a vitei cu tOta presenta parasitului. In
acsta ordine de idel se cautag procedeuri apropriate
cari prin actiunea substantelor insecticide sa pOta scapa
vita de maioritatea parasitelor sale si a'T procura in
acelasT timp ingrgsaminte forte bogate pentru a resta-

bili vitalitatea sa, pentru a'T permite de a reconstitui

sistemul seg radicular si de a'si relua vechea sa fertilitate. S'a dat acestor procedeuri numele de tratamente
.culturale, cari din causa nature/ lor, nu se pot intrebuinta de cat la vii infectate, avend Inca destuld vigOre
vitalitaten (1).

Tratamentele culturale se impart in doua grupuri,

1) J. Mull, /cc. cit. 171.

www.dacoromanica.ro

83

dupa curn ele se aplica: la destiugerea insectelor subterane de pe rdacinile vice, saa, din contra, la destrugerea formelor aeriane ale filoxerei si in special a
ouluT de iarna.
1. Mijibee intrebuintate pentru destrugerea filoxerai radieloole.

Dintre nenumeratele procedeurT propuse pentru destrugerea filoxereT subterane de pe radacinile vice, singurele cari, pangs astadT, aa dat probe irecusabile despre
valrea lor i resultate insecticide practice, si cari pentru
aceste motive aa i fost pretutindenea acceptate de a.tre viticultoriT practici ce se ocupa in mare de cultura
industriala a vice, suni:: submersiunea i intrebuintarea
diverselor insecticide chimice.

1. Submersiunea.

Procedeul submersiuneT (1) consta in acoperirea pot-.

gorieT cu un strat de apa pentru un timp suficient spre
a destruge filoxera. Apa, aplicata in submersiune prelungita, dupa indicatiunile D-luT Faucon, initiatorul
acesteT metde atat de pretiOse, face sa piara filoxera
prin asfixie, prin lipsa de aer respirabil, stratul de apa
ce acopere pamentul i pe care '1 strabate cu totul,
impiedicand imprejurul insecteT orl-ce reinoire a atmosfere subterane. De unde resulta c acesta metOda lucrz
indirect inteun mod analog aceleia cu gazurile toxice.
aDintre tote mijlOcele intrebuintate pana astadT in
Francia pentru combaterea filoxereT subterane, acesta
este singurul care a produs pretutindenea efecte satisfacetOre si a caruia valOre nu este de nirnenT contestata.

Pentru ca submersiunea s dea resultate bune, tre(1) L. Fauoon, Memoire sur la maladie de la vigne et stir son traitement par le
proced de la submersion (Savants &rangers, 1874)./d. Guerison des vignes phylloxeres, instructions pratiques sur le proced de la submersion. Montpellier, 1874.
Id. Nouvelles observations our la submersion des -vignes, deuxilme rSclition. Montpellier

1879.G Foes, Manuel pratique de Viticulture pour la reconstitution des vignobles

meritlionaux. Vignes americaines, submersion, plantation dans les sables. Trois. edit.
Montpellier, Paris, 1884.

www.dacoromanica.ro

84

bue sa fie complecta, adica, ca un sirat de apa de la 20'

pO.na la 30 centimetri, cel putin, s acopere intr'un mod
continuo i fard intrerupere 0t suprafata de tractat, in
timp de 45 de clile. In asemenT conditiunT reinnoirea
aeruluT in stratul arabil devenind imposibil, destruc-

tiunea insecte este obtinuta prin asfixiarea acesteia.

Pentru ca un teren sd se pota presta la submersiune,
este neaperat ca el A. nu aiba un sub-sol prea permeabil,

fiind-ca, in asemenea cas, este necesar de a se adaoga

necontenit noue straturT de apd, cari infiltrandu-se prea
repede in stratele subterane, duc cu ele o cantitate de
aer suficientd pentru a preserva de asfixie un mare numer de insecte. De alta part; succesul nu este sigur, de
cat cand se pte mentinea pe tta suprafata viilor filoxerate un strat de apa destul de gros i mai cu sma destul de stagnant, pentru a nu mai cuprinde cea maT micd
urm de aer. Submersiunea nu trebue sa incepa inainte
de luna noembre, nicT sa finescd dup luna luT martie.
.Acest procedet, consumand cantitdtl marT de apa,
nu pte fi intrebuinot de cat in esurT strabtute de
duel cu mare debit sat de canalurT de navigatiune sat
de irrigatiune, .5i, chiar in aceste irnprejurarl favorabile,
conditiunile de nivel permit rare-ori de a conduce apa
pe suprafetele de inundat Para ajutorul unor pompe puternice cu motorT de aburT. Terenurile ce 'T propune
cine-va s tracteze prin submersiune sunt incunjurate
cu o linie continua de digurT sat zagazurT, i divisate in
maT multe basinurT, al caror numer i intindere depinde

de la intinderea suprafevelor nivelabile. De unde re-,

sult, ca este in general imposibil de a intrebuinta

acest procedet in terile muntse i in acelea ce nu posed de cat piraie saa micT cursurT de apa. In orT-ce cas,
cheltuelile excesive ar face profiturile imaginare, maT

cu serna, cand este obligat cine-va de a se servi de

mainT urcatre pentru a aduce apa necesara, fiind-ca
atuncT, cheltuelile de instalatiune i. de lucru ale motorilor cu aburT, sunt destul de considerabile pentru a nu putea
fi suportate de cat de viT intinse i cu productiune mare.

www.dacoromanica.ro

85

.Fenomenele observate in viile inundate sunt in general concorda.nte si de o potriv de satisfacetOre. In

primul an al tratamentuluT butuciT petelor filoxerice nu
presinta. in aspectul lor nicT o schimbare aprepabila.
Este adeverat, c frundele butucilor bolnavT reman maT
multa vreme verdT, dar lastarele anuluT nu sunt nicT maT
grOse nicT maT lune de cat acelea din plan -atiunile yecine netractate. La inspectiunea radacinilor se observa cu
tote acestea diferince notabile. ButuciT, eliberaV de parasitele lor prin submersiune, presinta radicele noue in numei- maT mult saa maT putin mare, dupa starea sistemuluT

radicular inainte de tratament, adica dupa. durata maT

mult sau maT putin lunga a infectiuneT filoxerice, pe cand
sistemul radicular al butucilor netractatT tin de la destruc -

punea lor complecta. Dupd a doua submersiune, cOr(Idle noue sunt maT lungT, maT grJse si garnite de stru-

gull ce ajung la maturitate perfecta. La al treilea an

de tratament, via este complect restabilita, petele dispar cu totul si butuciT, cari la inceputul submersiuneT nu

produceat de cat cOrde de ro la 15 centimetre de

lungT, dau cOrde frumOse, lune de la 2 la 3 metri si
copios garnite de strugurT cu bObe mart Cu tote acestea, orT cat de marl si perfectionate ar fi ingrijirile date
executiuneT submersiunilor, nu se pOte ajunge la destrugerea tuturor insectelor din pament; in lunile iulie,
august sad septembre se produce reinvasiune si se gasesc atuncT pe radacinT insecte maT mutt sail maT putin
numerOse, tot asa precam acesta se observ pe butuciT
tractaV cu sulfur de carbon sail cu un sulfo-carbonat. De
uncle urmeza c submersiunea trebue sa fie reinnoit in
totT aniT pe tOta suprafata, fardintrerupere, nicT escepIiune, regula importanta, pe care maT mu1V1 viticultorT
ail cred.ut c o pot n:vlige in presenta vig5reT extraordinare a viilor lor restabilite prin submersiune, dar
care le era forte curend din nou impusa prin reintOrcerea sterilitateT plantatiunilor dupa un singur an de intrerupere. Nu s'a observat pana astdT c submersiunea
micsoreza productiunea vieT. TotusT, acsta nu este ade-

www.dacoromanica.ro

86

verat de cat pentru varietdtile cu cOrde arOse i dure,

pe cand fertilitatea variet4ilor cu cOrde fr%gede si delicate, precum este Malbecul spre exemplu, pare a suferi in 6re-care mesurd.
a Cat despre necesitatea ingrasdmintelor, este inutil
de a spune cd natura apeT intrebuinote pentru submersiune influentezd mult in acestd privintd. Ape le milOse ale fluviilor marT, precum este Garona la Bordeaux

sat Dardogna la Libourne, depun in viile inundate o

mare cantitate de mil (ndmol) ce servesce, cel putin in
parte, ca ingrdsament, insd, fiind-ca milul nu contine
nici phosphate nici potassd, va trebui numaT de cat sd
se remedieze abseno acestor materiT, procurandu-le
din timp in timp pamentulur. UniT pref nd c, chiar prin
intrebuintarea apel limpede de puturT artesiane, de fontdnT si de micT riusore i pirde, presiunea produsd asu-

pra pdmentuluT prin marile cantitaff de apA, ar opera topirea materiilor alimentare cuprinse acolo, cari,
prin acest fapt, sunt acute asimilabile pentru plante, pe
cand, lard de acesta, ele ar fi rernas Inca mult timp solide i neasimilabile. Este de prisos de a addoo-a cd teoria viilor putend fi inundate timp indelungatfara de a
fi ingrasate, este o asertiune ce n'a fost Inca confirrnatd
de experienta. D-1 Faucon, iniciatorul procedeuluT submersiuneT, '1 intrebuinceza de la 1869, asupra celor 25
hectare de vie din proprietatea sa de la Mas de Fabre,
situatd intre Tarascon i Avignon, si a adus prin acest
mijloc aceste plantatiunT intr'o stare de prosperitate, ce

erat departe de a presenta inaintea invasiund filoxerice. Canalul Durancei marcrinind proprietatea in partea sa cea maT malta, D-1 FLcon pOte inunda viile sale
fdra ajutorul masinilor, numaT profitand de diferencele
de nivel. Printr'un sistem bine imaginat de mid digurT,
yule sunt divisate, dupd nivelul lor, in maT multe basinurT, dintre cari, fie-care pOte fi inundat in deoseby. Cu

tote acestea, D-1 Faucon n'a negles nicT o-datd de a

asocia submersiunilor anuale intrebuintarea regulata de
ingrsminte azotice i potassice, si nu cheltuesce maT

www.dacoromanica.ro

87

putin de 250 la 300 leY de hectar pentru aceste din

urrna numaY. Cu tot submersiunea recrulata in curs de

I 2 anT, viile nu sunt de loc scapate de filoxera si reinvasiunea se produce acolo, ca pretutindenea, la finele
vereT, far ca acestea s impiedice producPunea unor
recolte abundante, fiind-ca cea maT mare parte a insec-

telor sunt omorite prin submersiune, iar bogatele ingra0.minte ajuta pe butucT si 'sY reconstitue far- incetare sistemul lor radicularn (1).
Pretutindenea, atat in Francia cat si in alte ri, unde
condiciunile se prestza, at inceput sa se stabilesca viT
submersibile. In Ungariade i acest procedet nu pote
lua de cat o extensiune restrins, din causa situaciuneY
pe planurl maT rnult ori maT ptqin inclinate a celor maT
multe potgoriT din acestA. Ord submersiune este
incuragiata prin legea din 1683 relath a la rne'surile de
luat contra filoxereT, lege prin care, tote ziile noza, instalate pentru submersiune, sunt scutite de impositul fonciar
in limp de csa ant, saa, dacd submersiunea se efectueza
cu ajutorul rnasinilor urcatre, >t timp de clece ant. Dar
procedeul submersiuneT, de si este cel maT bun si maY sigur

mijloc, din cate se cunosc pana astaclY, spre a destruge filoxera, nu p6te ji bun i practic de cat numat in impre-

jurarile forte rare, and intrebuinearea sa se p0te face

in mod economic. Ast-felit find, pentru Romania el nu
p6te avea de cat pugna importanea, din causa configuratiuneT terenuluT celor maY multe din potgoriile nOstre,
maY tOte situate pe cOstele colinelor.

Conclusiunile congresului de la Turin in privin0 subSubmersiunea, pretutindenea unde este

practicabild, este un mijloc de a face inofensive atacurile filoxereY; pentru a atinge acest scop, trebue ca via
s fie sub un strat de apa de 0m20 la 0.25, in timp de
55 de clile in prnenturile fertile, in timp de 65 de clile
mersiunet (2).

(1) J. Mull, kc. cit. 194.

(2) Journal do PAgrioulture, 1884, tom. IV, No. 814, pag. 268.

www.dacoromanica.ro

88

in acele de o permeabilitate mijlocie ,.i de 75 de clile

in acele permeabile. Dar este inutil de a incerca submersiunea in pamenturile prea permeabile.
Este necesar de a reinnoi in fie-care an submersiunea

si de a ingrsa in fie-care an si forte mult via, oil de

cate oil apele de care se servesce cine-va nu sunt incarcate de mil (namol) fecundator.
Pretul submersiuneT unui hectar de vie cu apa cana-

lisata costd de la 1 20 la is o lei; el se urea de la 500

pang. la 1,000 lei cnd cine-va este slit O. se servesca
de o rnasind urcatOre.

Mai trebue sa se adaoge la acsta prima cheltuiald

300 lei de hectar pentru ingrasamintele necesare.
2. Tratamente culturale cu insecticide.

Tote experiencele de pang. astacli fcute maT cu

semd in Francia at demonstrat pana la evidenta, cd
este posibil de a readuce la productiune si la o vegetatiune cu totul normald plantatiunile de vii forte bolnave
si aprOpe de o ruing. complect, prin intrebuintarea continua si sistematica a insecticidelor, cu conditiune numaT
ca yfile sA. nu fie prea slbite, ca natura parnentului s

favoriseze succesul, ca s se opereze cu ingrijire si in

timp util, in fine, ca tratamentele sa fie combinate cu o
cultur g. rationala si cu intrebuintarea regulata a ingrg.samintelor. Cu ajutorul lor, butucii, de si forte atacati
si slabiti de filoxerd, sunt scapati, dacd nu de tote parasitele, cel putin de un numr destul de mare pentru
a le permite de a's1 reconstitui sistemul lor radicular,
destrus in parte prin piscaturile insectelor, si de a produce lastare vigurOse si fructe ce ajung la maturitate.
Insecticidele de ordinar intrebuintate, sunt: sulfurul
tie carbon ,Fi sulfo-carbonatul de potassiu.

Sulfurul de carbon (1).

Sulfurul de carbon, propus

(1) J. MulbS, loc. oit. 198. Dr. Crolas et 'V. Verraorel, Manuel pratique des sulfnrages. Guide du Vigneron pour l'emploi du sulfurs de oarbone contra le phyl1oxi5ra.
Paris, Lyon 1884. G. Gastine et G. Couanon, Enaploi dn sulfure de carbons zontre

le phylloxba. Paris, Bordeaux 1884. L.P. Crosier, TraiuS pratique et raisonn6 de

la dAfense des vignes par le sulfure de carbone. Paris, 1884.

www.dacoromanica.ro

89

pentru prima ord in 1869 de cdtre baronul Thenard,

gratie proprietdtilor sale speciale i puternice sale actiunT toxice, precum i pretuluT sea relativ redus, este,

clintre tote productele volatile experimentate pand astacIT, singura substanta toxicd, care, orT in stare isolatd,

orT in stare de combinatiune, s'a aretat in adever eficace pentru destrugerea filoxereT. Injectat in pain'Int, el
se transformd repede in vaporT asfixiantT, abundantl si
persistentY, cari respandindu-se in tote directiunile, impregnezd aerul din pdment pdnd la o mare distanta de
la gaurile de injectiune. Ast-felin se esplica cum insectele pot fi ajunse intr'o racld destul de intinsd imprejurul
punctuluT unde a fost efectuat injectiunea sulfuruluT de
carbon. insd, pentru ca actiunea toxica a sulfuruluT de
carbon sa'sT pOtd produce efectele sale, este indispensabil ca cantitdtile intrebuintate sd fie suficiente, spre a
putea satura pamentul si a ajunge la gradul de concen-

tratiune necesard. Conditiunea acsta este indeplinitd

prin sistemul injectiunilor cu dose micT, multiplicate si
aplicate pe suprafete marl. in urma experientelor decisive ale D-luT Dumas, asupra putereT toxice a sulfuruluT de carbon si asupra proportiunilor necesare i suficiente spre a ornori filoxera de pe rddacinile vice, fard de
a aduce nici un fel de vdtamare acesteia, Companie drumuluT de fer Paris-Lyon-Mediterana se datoresce vulgarisarea intrebuintareT in practicd a sulfuruluT de carbon.
Modul intrebuintareT sulfuruluT de carbon a trecut
prin multe modificatiunT in urma numerOselor experience
si observatiunT fdcute de la cele d'intait incercArT. Principiile adoptate astd-clT in privinta intrebuintdreT in cul-

tura mare a tratamentelor culturale cu sulfurul de carbon, sunt urmatorele :

((Este indispensabil de a tracta intrega suprafata a

potgorieT filoxerate, fiind-ca s'a observat, cd in tratamentele ce nu se intind de eat asupra focarelor, inseetele cari nu sunt imediat ajunse i omorite de catre
gazurile otrdvitre , se retrag in mare numer pe butuciT vecinT netractati, propagAnd prin acesta infeqiu-

www.dacoromanica.ro

90

nea. Experienta demonstrnd pe lingA acestea, cd, in

timpul epoceT veget4une1, vaporiT sulfurulul de carbon ce se respamdesc in aer pot vdtAma intr'un mod
forte gray planta, nu trebue s se operez6 regulat de
ca.' t iarna ,

din luna noembre pna la finele martie.

S'a recunoscut, in acest privintg., cd maT cu semd in

timpul periOdel desteptare1 vegeta cunel, tratamentele
pot cleveni forte periculOse. De ordinar se intrebuin-

tz5. de la 200 pnd la 250 kilograme de sulfur de

carbon de hectar,, adic zo la 25 grarne de metru
ptrat. Prin esceptiune, se pOte, dupA maT multT anT
de tratamence urmrite, a se reduce dosa la 16 grame

sat a o urea la 30 sat 40 de grame si maT multa.

Prin mijlocul Mpuset inject6re Gastine (dup t. numele
inventatoruluT)

un fel de pompd cu compresiune de

form specialg, inserat in axa unuT tub de fer ce

servesce de tepusg. sat a altor instrumente de acestl
naturd, construite dup principiT analOge, sulfurul de
carbon este injectat in borte distribuite, dupt distancele
dintre butucT, asa ca cantitatea cuvenit de metru pdtrat s fie uniform distribuit pe tOtA, supral4a. Adincimea bortelor de injectiune este de 30 la 40 centime-

tri, dupa natura pamentuluT. Sulfurul de carbon este

transportat in viT intr'un fel de balerce speciale construite in fer.
Sulfo-earbonatul de fiotassiti (1).---Dupd sulfurul de car-

bon, insecticidul a cdruia intrebuintare pentru destrucpunea filoxereT s'a generalisat maT mult, este sulfo-

carbonatul de potassit, recomendat in 1874 de c6.tre D-1 Dumas. Acest substanO, grape proprietateT ce

posede de a se descompune, putin cte putin, sub influira aciduluT carbonic liber continut in pdment, in carbonat de potassd, sulfur de carbon si hydrogen sulfurat,
constitue, indata ce este introdus in pg.ment, o sorginte
(I) P. Mouillefert, Guerison et conservation des vignes franaises. Nouvelles instructions theoriques et pratiques pour Papplication du sulfo-curbonate de potassium
aux vignes phylloxeres par le syste ne inecanique et des procedes P. Monillefert et
P. Hembert. Trois. edit. Paris, 1882.

www.dacoromanica.ro

91

de sulfur de carbon pusd in vecinetatea rdoldcinilor, aT

cdruia vapori, rdspindindu-se, ajung sd otravescd tot

aerul din pament si s ornOre parasitele, iar potassa,
remasg. in Omen; servesce spre a procura vita un nutriment indispensabil. Modul de intrebuinfare al sulfocarbonatuluT de potassid consta in a face O. se disoh-e
o cantitate Ore-care in ap si a turna 20 la 30 litrurT
din acestd disolupune in escavafiunile sad cuiburile O.pate in jurul fie-cdruT butuc. Procedeul intrebuinfat de
ordinar este urmdtorul :
aPentru primul tratament , clis tratament regenera-

tor, viile de tot slabite sunt udate cu o solufiune de

1 oo la 120 grame de sulfo-carbonat de potassid in
20 la 25 litrurT de apd de butuc, turnat inteo singura data in cuibul fie-caruT butuc, sad jumetate iarna
si jurnetate vara. Aceste cuiburT sat excavafiunT tre-

bue s fie destul de largi, pentru ca tot masivul de

pament ce confine pe cea maT mare parte din raddcinT,
sa se imbibeze bine si uniform de cdtre solufiune, care
aduce in acelasT timp pdmentuluT 20 la 25 grame de potassd, servind ca ingrasdment. Dupg, restaurarea viilor,.
sad pentru butuciT inc nu tocmaT bolnavT, dosa sulfocarbonatuluT este redus la 6o sad 75 grame de butuc si
cantitatea de apa la i 5 sat 20 litrurr, iar aceste tratamente
sunt numite tratamente culturale sad de intrelinere. (1).
Tratamentele cu sulfo-carbonatul de potassid, recla-

'nand o consumafiune de apd forte mare, si neputendu-se prin urmare intrebuinfa de cat in regiunile uncle
apa se afld in profusiune, D-niT inginerT Mouillefert si
F. Hembert, cdrora le revine onOrea de a fi vulgarisat printre viticultorT intrebuinfarea sulfo-carbonatului de
potassid in scop de a face practicabila acesta metda
in ori-ce condipunT, ad imaginat un sistem forte ingenios de aparate mecanice, compuse din conducte transportabile, ce permit de a trimite apa prin mijlocul uneT
pompe aspirante si aruncatire, miscatd cu aburT, la oilce distanfa si la orT-ce inalfime, ast-felid in cat pte fi cu
(1) J. thilld, loc. ca. 202.

www.dacoromanica.ro

92

inlesnire condusg. in tote pdrcile unel vii de tractat, pIn

la basa fie-cdrui butuc.
Din tote experiencele acute pn astd-cli, resultd, ca,
in condipuni ecrale, tratamentele prin sulfo-carbonatul
de potassia reabduc maT rapede si mai sigur viile la ye-

getatiunea si fertilitatea lor normald de cat acelea cu

sulfurul de carbon, si cd, prin intrebuinorea celor d'intdit se intempld cu mult mai rar accidente fulgeratOre,
de cat prin intrebuinorea celor din urmd.
Succesul tratamentelor culturale cu insecticide atirnd
de la natura potrivitd a pdmentului, de la executarea operaciunei la epoca favorabilg, de la o culturd cu deosebire ingrijitd, de la versta nu prea inaintata a butucilor

si de gradul de vitalitate ce le-aa mai rmas, in fine,

de la aplicarea unor ingr4dmint-2 abundante.
uPdmentul este necesar sd fie profund, destul de fertil si de o permeabilitate suficientd spre a permite difu-

siunea uniform a gazului. Pdmenturile slabe, pupn

profund2 saa petrOse si impermeabile, sunt cu totul improprii tratamentelor cu sulfur de carbon, vaporii acestuia irnprstiindu-se prea curend in aer, si chiar daca s'ar
reusi a rnanpnea viile plantate intr'un pdment de asernenea naturd in Ore-care producciune, prin ingrsdminte
abundante si ingrijiri deosebite, operapunea n'ar fi nici

o-datd profitabild si prin urmare recomendabild din

punctul de vedere economic. Una din condipunile cele
maT importante a succesului bun al intrebuinnrei sulfurului de carbon si a inocuita;eT sale pentru plantd,
rsidez in cantitatea de umiditate cuprins in pdment.
inainte, dupd si in timpul tratamentului, st in rapidita tea
maT mult orT maT putin mare cu care se operezd uscarea. Canting marT de ap g. impiedicd, maT cu semd lin
pmenturile grase si argilose, evaporapunea sulfurului
de carbon si trecerea sa in stare gazOs; el remne atunciliquid si destruge t6te rddcinile pe cari le ajunge.
U. Mulle). De aka parte, se intempld cd, in asemenT
condipuni. o cantitate Ore-care din sulfurul de carbon
A

www.dacoromanica.ro

93

s dislve in apa ; rddcinile absorbind acesta solutiune,

vita este pe data omoritd. Acesta esplicd de asemenea
pentru ce ploile marl ce cad in rnornentul injectiuneT sulfuruluT de carbon, causezd forte adesea ori mOrtea viteT, pe-

ricul ce se internpl si de cate oil, indatd dupd tratament,

supravine un inghet puternic, in care cas ptura maY mult

sail maT putin grOs de pament congelat, Inca impiedicd difusiunea sulfuruluT de carbon in pdrnent.

Pe lingd acestea, trebue ca tratamentele s fie executate cu cea maT mare ingrijire si la epoca favorabild.
.12 epartitiunea precisd a bortelor de injectiune pe tota
suprafata de tractat si aplicatiunea exacta a doselor
determinate de sulfur de carbon in fie-care bortd, decid despre succesul operatiuneT. Lin causa negligenteT
sau a stingacieT until lucrator, a uneT defectuositatT in
mecanismul uneT tpuse distribuitre, se pte intempla,
ca cantitatea toxiculuT introdus inteo gaurg. sd fie prea
mare sa. li prea mica, si ca operatiunea sd devind, prin
urmare, ori perniciosa planteT, orT ineficace. (J. Mu He).
Virsta butucilor si gradul de pipirnicire in earl 'T-ati

pus atacurile parasitulul, este Inca un element important si care influenteza de asemenea nu maY pufm asupra succesuluT tratamentelor. Tte experientele facute

On astaclT at demonstrat ca, atat tratarnentele culturale prin insecticide, cat si submersiunea, sunt incapabile de a scapa de mOrte plantatiunile de vii prea
bdtrine
si prea sldbite prin atacurile filoxereT. in fine
II
pentru ca succesul tratamentelor culturale cu insecticide sd fie complect, adic pentru ca succesul s nu
7

consteea numaT in mntinerea butuculuT in vit si in a'l

face s producd cOrde maT lungi si &uncle verclT, dar7
ceea-ce este punctul capital, sd imbratiseze restabilirea
fertilitateT normale, trebue sd se alipescd aplicatiunilor
insecticide asistenta regulata a unor ingrsdminte abundante. Sub acest raport, nu este de loc suficient de a da
vieT o gunoiare ordinard, complement usual al orT-careT

bune culturT, ci va trebui sa se procure plantel ingrasminte extraordinare, sub o form care sa asigureze

www.dacoromanica.ro

94

grabnica asimilare a uneT marT cantittT de materiT nu-

tritive, resultat la care nu se -pOte ajunge de cat prin

intrebuintarea de ingrasdrninte chimice, introduse in
_pdment in stare de solupune sau de pulbere forte find
si forte solubild. (J. Mull) (1).
Reinvasiunea.
Tratamentele culturale cu insecticide precum i procedeul submersiuneT, presint un
punct vulnerabil de o importantd capitald. oThte procedeurile incercate, chiar i acele clise de extinctiune,
sunt neputinciOse spre a face sd dispard filoxera dintr'o
vie, de care a apucat a lua posesiune. Este adevrat cd
nu se gsesc de cat putine sati de kc insecte pe addcini -ca.t-va timp dupd tratament; dar acestd observatiune se esplicd numai prin faptul cd aceste insecte,
tulburate de gazurile toxice, s'at retras in parple maT
profunde ale pdmentului, p6te chiar pe butuciI vecini
netractati sat in alte locuri, printr'o causd 6re-care ga-

rantati de atingerea vaporilor otravitorT. La finele luneT

luT iulie, dar maY cu sema in august si in septembre, ele
reapar in numr mare, si se gsesc atunci pe rdddcinile
butucilor tractatT numer6se coloniT formate, in parte de
&are descendenpT insectelor hibernante scdpate de in(1) in principiii, trebnie sA se procure vilIor pentru un hector, in primul an al
tratamentelor, 100 kilograms de potassi, 50 kilograms de azot si 30 kilograme de acid
phosphoric sari 260 kilograme de sulfat de amoniac si 160 kilograms de superphosphate
cuprindend 20 0/0 acid phosphoric. ingritsfimintele destinate viilor tractate prin sulfurul
de carbon aunt de ordinar disolvate in 6 la 8 litrurl de apA de butuo i n A IntrebuinpszA, In acest cas de eilt slime solubile, precttm 200 ki ograme de ehlorur de potassin. 260 kilograme de salfat de amoniaa 9i 160 kilograme de phosphat de calce asimilabil de hectar. Tar cand se intemplit ea apa sit fie rarA, azotul necesar este procurat
pionentuluf sub dou5 forme, si anume prin ingrksAminte minerale i organice, si se face
tntrebuiniare, In Reset eas, pentrn fie-care hector, de 200 kilograms de chlorur de po-

tassifi, de o eantitate de turtA de arashide si de rapi(A safi de chrisalide de venni

do mittasit. de singe useat, etc., eohivalfind on 25 kilograme de azot, de 126 kilograme
de sulfat de amoniao si de 160 kilograme de superphosphat coprindgnd 20 0/ acid phosphoric. ingritsamintele destinate rifler traetate prin sulfo-carbonatul de potassid, constAnd Inteo amestecAturit de 6u grams de nitrat de soda si de 30 grams de superphos-

phat de calce, ad in 60 grame de sulfat de amoniac si 30 grams de superphosphat,

aunt Intinse la basa fie-eitrui butuc, indata dupft imbibitinnea completa. a disolutinnel
de sulfo-carbonat de potassifi, dupA ears se aplich o noull udare cu 6 litruri de api
curati de fie-care butuo, pentrn ea cele 10 la 12 grame de azot si cele 6 la 6 grams
de acid phosphoric, ce cuprind aceste ingrAsAminte, sA fie restituite pilmantulur in
Stare de solutinne.

www.dacoromanica.ro

95

fluenta mortath. a vaporilor de sulfur de carbon, in

parte de progenitura insectelor galicole scoborite la
radacini, si in parte de insectele imigrate din vii vecine netractate. Acest fenomen se designeza in Francia
sub numele de reinvasiune. De si experienta a demonstrat, ca este posibil de a readuce la productiune si la

o vegetatiune normald butuciI chiar forte bolnavi si

forte sth.bitY, prin intrebuintarea rationala. a insecticidelor, asociate cu ingrasminte abundante, acest fenomen
remane cu tote acestea forte gray si. face sd se privesca
ca bine intemeiat indoiala, cd vita ar putea resista mult
timp atacurilor neincetat reinnoite ale insecteT si ale sul-

furulul de carbon. In adever, vita de abia a avut

timpul de a'si reconstitui putin sistemul radicular prin
formatiunea de rdddcinT nou, in timpul periOdei ce se
intinde din luna aprilie pand in luna luI august, si aceste

radacini Inca carnOse sunt din nou atacate de care

reinvasiune, si nu se intelege cu usurinta ca acest
stare de lucruri s nu faca mare prejudiciu vice.
Tratamentele de yard.
.12einvasiunea se combate
prin tratarnentele de yard, relativ la care trebue spus,
ca reinnoirea operatiuneT augmentezd numaT de cat numerul insectelor destruse. Dar cu tOte acestea, s'au re-

nuntat maT pretutindenea la tratamentele de yard,

fiind-ca, abstractiune facend de dificultatea de a obtinea
lucrtorii necesarY, dificultate neinlaturabild in multe casurY si. inmultind cheltuelile peste mesura, s'a facut observatiunea, cd efectele bune ce ar avea aceste tratamente,

de vrerne ce ele scapd vita de un mare numer din parasitele sale, sunt maT mult de cat contrabalantate prin
influenta perniciOsa, ce esercit vara vaporiT de sulfur
de carbon asupra plantel. (Mu lle). Lips de remediu
contra reinvasiunei necesiteza intrebuintarea anuall pe-

riodica a tratamentelor de iarna, sub pedpsd de a

pierde, printeo singurd intrerupere, tote beneficiile tratamentelor anteriOre.
Chelluelile tratamentelor cultur ale cu insecticide.

www.dacoromanica.ro

96

Cheltuelile ce necesitzd tratamentele culturale cu insecticide, variazd mult, dupd felul si cantitt.ile toxiculuT
intrebuintat, dupd diferintele ce existd in natura Omen-

tuluT si in variatiunile de temperaturd, care amndou6

pot opune obstacule maT mult orT maT putin marl la
executarea lucrdrilor, in fine, dupd pretul lucruluT.
Acesta face ca s nu se pOt da de cat evaludrT mijlociT
aproximative. De altd parte, cheltuelile intregeT operatiunT incd variazd mult, dupd cum este vorba de tratamente regeneratoriT sat numaT de simple tratamente
culturale sat de intretinere.
Pentru sulfurul de carbon, cheltuiala anuald ce necesitezd un tratament mijlocit, cu dose variind intre 200
1 250 kilograme de hectar, ale 25 la 30,000 borte de
injectiune pentru aceeasT suprafatd, oscilezd intre 150
!,3i 200 leT de hectar, sat in mijlocie 170 leY; la acesta
trebue sA. se maT adaoge precul ingrdsamintelor, care
este, pentru hectar, de 300 le intaiul an si de 150 leT
aniT urrnAtorT, ast-fel cd cheltuiala totald pentru un tratament regenerator de anul intdit este 470 leT, si aceea
a unuT tratament cultural sat de intretinere de 320 leT.
Pentru sulfo-carbonatul de potassit, cu conditiune

de a se intrebuirro aparatul mecanic al D-lor Mouillefert si Hembert , cheltuiala anuald ce necesitezd un

hectar de vie, oscilezd intre 350 si 600 leT, la cari trebue sd se maY adaoge 50 le/ pentru sdpatul cuiburilor,
pentru scterea si reinfigerea haragilor, ast-fel cd cheltuiala mijlocie a tratarnentelor pOte fi evaluatd la 500
leT pentru anul intdia si la 450 leT pentru aniT urrndtorT,

la acestea maT addoglndu-se si cheltuiala ingrdsdmin-

telor indispensabile, cari costa 200 leT anul Intit si

roo leT aniT urmatorT7 gasim cd cheltuelile totale ale
reconstitutiune until hectar de vie se urcd la 750 leT,
iar acelea de intretinere la 550 leT.
.Complectand, in fine, acestd socotld prin aceea a
cheltuelilor anuale a cultureT ordinare, se gsesce cd
cheltuiala, ce necesitezd cultura si intretinerea until hec-

tar de vie, se urcd la 800 sat 1,000 leT, si cd o pro-

www.dacoromanica.ro

97

ductiune anuald mijlocie de 30 la 35 hectolitrurT, pe

pretul mijlocio de 30 leT de hectolitru, ajunge de abia
spre a acoperi cheltuelile de culturd. in presenta acestor cheltuelT enorme, se intelege lesne, c tratamentele
culturale cu insecticide nu sunt aplicabile, din punctul
de vedere economic, de cat in regiunile unde productiunea este destul de ridicatd, pentru ca sd. remand un
beneficid remunerator, deductiune fdcend de cheltuelT,
in altT termenT i in numere, in regiunile unde produc-

tiunea brutd. nu este maT jos de 1,400 la 1,5oo Id de

hectar, in mijlocie. (Mune). Ast-fel de regiuni privilegiate nu se gasesc de cat in Franciatrd viticold prin
escelentdunde totuT sunt Inca forte rare potgoriile cu
o productiune destul de mare, spre a putea suporta cheltuelele tratamentuluT ('). Intr'un cuvent, tratamentele culturale cu insecticide nu sunt practicabile, din punctul de
vedere al exploatatiuneT industriale, de cat dacd viticultoriT se afld in conditiunT de pdment i de climd favorabile i dacd vfile kr sunt susceptibile de a putea suporta
cheltuelile tratamentuluT.

Conclusiunile concresulut a'e la Turin in privin(a inAplicatiunea unuT insecticid la o vie filoxerat pte avea de scop : orT destructiunea complecta
a insecteT, orT destructiunea eT partial spre a atenua
devastarile sale, orT, in fine, destructiunea complecta a
filoxereT, fara de a strica vegetalului, dup cum se intempth. acesta pentru desinfectarea vitelor, cu raddcinT
sati nu, destinate a calatori.
NumaT exclusiv prin mijlocul sulfurulusi de carbon, insecticidelor (2).

jectat in dosd mare , se pOte ajunge la destructiunea

complecta a filoxereT.
(1) Departamentele din Francis fn care tratamentele culturale Cu insecticide Bunt
fntrebuintate pe o scat% mare si urintrite Cu multd ard6re, aunt acelea al Hersultuld
si aI Gironde!, fiind-cd, pe de-o-parte In ele ad eansat Sloxera derastArile cola mal
marl, de altil parte, Neniturile potgoriilor lor stint destul de areal, fn raport cu. can-

titatea recoltelor in cel d'intaid departament, In raport au calitatea In al doilea,

spre a putea plAti fn larg cheltuelile ce reclamd aceste tratemente.
(2) Journal de l'Agriculture, last, tont. IV., No. 814, peg. 267.
7

www.dacoromanica.ro

V8

Se face sa traiascg vita in parte cu insecta destrus;

o mantinem in fruct utilisAnd sulfurul de carbon i sulfocarbonatul de potassiu.
Sulfurul de carbon trebue aplicat in terenurile fertile

profunde, de consistenta mijlocie, la dosa de 15

32 grame pentru metru patrat cu injectiunT repetite,

L-1.

la dosa de 25 grame numaY operand in o singurd data.

Pentru a protege viile tinere, este preferabil de a se
servi de sulfo-carbonat de potassit la dosa de 6o grame
de butuc in 40 la 45 litrurT de apd.
In fine, i unul i altul din aceste insecticide sunt fard
efecte utile in terenurile calcare, fard profunditate, srace, i in acele argilOse, maT cu sena daca aceste conditiunT sa presinta inteun pament uscat, pe coline, i in
acele supuse la secetg.
Epoca recomendata pentru a opera acestetratamente
culturale insecticide merge din noembre pd.nd. in martie.
Trebue evitat pe cat se pote de a le practica dupa por-:
nirea vegetatinneT, maT Intitl fiind-ca. ele aduc o tulburare in circulatiunea seveT, i pe urm fiind-ca efectele sunt putin simtite pentru destructiunea filoxereT.
Dose le de insecticide indicate maT sus, nu impiedica.
filoxera scdpatd de azingerea lor, de a se inmulti i de a
da loc la reinvasiuni, ce impun reinnoirea anuala a tratamentuluT cultural.

Vegetatiunea, desvoltarea mugurilor, este asigurata

prin tratamentul indicat; pentru a obtiriea fructificatiunea, este de tOta necesitatea de a procura vice o ingraare uor asimilabill i tocrnaT spre a obtinea acest

resultat, se da in general preferinta ingr4dmintelor

chimice.

Vitelor forte atacate, tractate cu insecticide, le trebue

treT anT pentru a ajunge sa fructifice. Se obtine, in acest
cas special, maT bune resultate de la injectiunT cu sulfo-

carbonat de potasia de cat cu sulfur de carbon.

Se estimza de la 130 la 240 leT tratamentul cultural
al until hectar de vita cu iulfur de carbon, dupd cum te-

www.dacoromanica.ro

99

renul este mal mult sail maT putin tare, maT mult sail
maT putin deficil de strabatut.
La acest prima cifra trebue adaos 300 leT de hectar
pentru anul intaiu, si jumetate din ea pentru aniT urmdtorT, pentru cumperarea de ingrsaminte chimice, corn-

puse din ioo kilograme de potassa, 50 de azot si 30 de

acid phosphoric. Ceea ce revine a dice, ea, tratamentul
unuT hectar de vita cu sulfur de carbon costa, in mij-

locie, de la 450 la 5oo leT anul intaiu si 300 la anif

urmatorT.

Dacit cine-va prefera a se servi de sulfo-carbonat de

potassiu, presupunend cd apa necesitata prin intrebuin;area sa sd nu fie la o prea mare distantd, tratamentul
costa de la 500 la 700 leT pentru tratamentul regenerator, si 400 leT pentru cele urmatOre.
Cheltuelile destul de urcate ale tratamentelor indicate maT sus, reunite cu acelea ale cultureT ordinare,
limiteza aplicatiunea lor la viile plantate in cele maT
bune conditiunT pentru a produce mult, si la acelea unde
se recoltez vinurT de un mare pret; pretutindenea aiurea, pe coline si in terenurile slabe, recolta n'ar acoperi
cheltuiala.
Aceste tratamente insecticide necesitezd pe linga acestea, avansurT considerabile, pe cari nu le pOte face
vierul cel mic.
2. Mljlce intrebuintate pantru destrugerea formelor asriane
ale tiloxerel qi in special a oului de iarnit (1).

and ne-am ocupat de istoria biologica a filoxereT,

am veciut, cd cu tOta marea fecunditate a acesteT insecte, puterea sa de multiplicatiune nu este cu tote acestea ilimitata; cd fapte trase din observarea oudrelor
sale in diversele epoce ale anuluT si din studiul organe(1) G. Balbiani, Rapport sur les exp,sriences b. entreprencle pour arriver b. la detraction de l'intif d'hiver du phy1lox4ra Compte ren lio eos tram= fits woke du
,phyiloxira, anne 18821.Id. Destruction de l'ceuf d'hiver du phylioxra. Paris, 1884.
Prosper de Lafitte. Quatre ans de luttes pour nos v gnes et nos vine de France,
I vol. in-8, Paris, Bordeaux, 1889.

www.dacoromanica.ro

100

lor sale de reproductiune, at permis invtatuIuT profesor

de la Colegiul FrancieT, D. Balbiani, de a stabili : ca fecunditatea sa se micorezd cu numerul generatiunilor ce
se succedzd in pament, i cd ea ar sfiri chiar prin a fi
urmatd de o sterilitate complectd, dacd n'ar fi periodic
readusd la prima sa putere de inmultire ; e acest roll ce
constd in a intretinea in stare vivace i a inmulti coloniile radicicole, este incredintat ouluT de iarnd (ouat de
fetnela sexuatd dupd impdrechiarea eT cu sexuatul barbat), sat maT esact, individuluT ce iesd in primd-vard din
acest ot ; cd faptul ce dovedesce maT positiv acst sldhire a fecunditdteT filoxereT, este reductiunea din ce in
ce maT accentuata a aparatuluT reproductor la generatiunile cari se succedezd pe calea de partenogenes sat
de reproductiune lara concursul barbatuluT, cu cat ele
se indepartzd maT mult de autorul lor comun, adic de
filoxera eita din oul de iarn, fiind-ca, pe cand la acesta
numerul tuburilor ovigere ale ovariuluT se ridicd la 20

sat 24, el se scob6r repede, dupa un Ore-care numer

de generatiunT, la 10 sad 1; i chiar la 7 sat 6, &ate o
data. la 3 sat 2 numaT, la generaliunile de tOmnd ; cd
acstd micorare vine si maT rdpede Inca la filoxerele
ce se transforma care tOmnd in indiviclT aripacT, de vreme ce la acestea nu se gasesc nicT o-dat maT mult de
2 la 4 tuburT ovigere, producend un numer egal de oue,
ce constitue tOt progen'tura aripatuluT ; in fine, cd la

femela generatiuneT sexuate eit din individul aripat,

ovariul este redus la un tub unic, prin abortarea tuturor
celor-l'alte, i care nu maT produce de cat un singur

at, incapabil de a se desvolta prin sine insuO, dupa

cum acsta se intempld pentru ouele generatiunilor anteriOre ; ast-fel in cat, sterilitatea a devenit prin urmare
aicea absolutd i ar avea ca consequena necesard stingerea specieT, daca, prin influenta imparechidreT, acesta
n'ar c4tiga de o-dat o vitalitate care restitue lucrurile
in starea lor primitiva, readucend fecunditatea in acest
element secat. Conclusiunea practicd. i importanta tras
de care D. Balbiani din tOte faptele ce preced, este, cd,.

www.dacoromanica.ro

101

dacd s'ar put ajunge s se suprime, in fie-care an, tote

ouele de iarn1 ce yin periodic O. reanimeze vitalitatea
coloniilor subterane, acestea, lipsite de elementul lor
regenerator si pIrasite propriilor lor puterT, adicA recluse numaT la reproductiunea agama a insectelor subterane, rasa devenind sterith., ar sfirsi probabil prin a se
stinge de la sine dupi un timp maT mult orT maT putin lung.
De alt parte, iardsT am veclut, c misiunea ouluT de
iarn, nu este numaT de a intretinea in stare vivace yechile focare radicicole, ci c el este de asemenea elementul ce cuprinde in germine pe viitrea colonie, prin
actiunea cAreia insecta duce 1neincetat devastrile sale
pe terenurT noue. Din acest al duoilea rol al ouluT de
iarnA decurge o noud. indicatiune a necesitAteT destructiunel sale.
Ast-fel find, destructiunea ouluT de iarnd constitue o

mesurd ce pOte servi, dupd cum cu drept cuvent observ D. Balbiani, in acelasT timp ca tratarnent curativ i ca mijloc preventiv: ca tratament curativ, provocnd pe cale indirect disparitiunea coloniilor stabilite pe rdacinT; ca mijloc preventiv, conjurnd periculul invasiuneT potgoriilor indemne prin ouele de iarn
depuse pe butuct
Consideratiunile ce preced esplic i justificI in deajuns intrebuintarea diverselor procedeurT imaginate spre
a destruge ouele de iarnd si a impiedica eclosiunel lor
prima-vara , precum i utilitatea i importanta acestor
operatiunt
Printre mijlOcele propuse pentru destrugerea ouluT de
iarna cele maT principale, sunt: decorticagunea superjiciald a butucilor, oparirea butucilor,i,in fine, spoirea kr

substanee insecticide.

Procedeul decorticatiuneT const in despoiarea vice-

lor de cOja lor, operati ne ce se practica cu ajutorul

uneT mnus1 fcutd in zak de otelcunoscutd sub numele de mdnu,ca Sabate (dupd numele inventatoruluT)

www.dacoromanica.ro

102

cu care se freed butuciT la inceputul prima-vereT. Dupa.

D. Balbiani, acest instrument nu operza de cat o decorticaciune incomplectd, ceea ce face ca rnulte oue trebue
s scape acciuneT sale. Oparirea butucilor cu apa calda

ar fi un mijloc forte bun pentru destrugerea ouluT de

iarna, daca s'ar putea aplica tot-deuna cu multa ingrijire.
Dar mijlocul cel mai intrebuinot, i care, maT cu sema
in urma ingeniOselor experience ale D-luT Balbiani (I),'T
chiamat a aduce cele maT marl serviciT viticultureT in
combaterea filoxereT, este spoirea butucilor de vita cu
substance insecticide. Aceste substance, pentru a fi eficace, trebue s indeplinescd urmatOrele doue condiciunT
esenciale : I subst- nca fiind in acelasi timp inofensiva
pentru vica, trebue sa fie un toxic pentru oue, sat prin
contactul eT direct, sat prin vaporiT ce emaneza; 20 ea
trebue sa fie inzestratd de o putere de penetraciune des-.
tul de mare, pentru a imbiba cu t.iurinca tOta Cesatura
corticall i a merge sd ajungI ouele pand in retragerile
lor cele maT ascunse din interiorul cOjeT. Dintre tote
(1) D. Palbiani spre a controla intr'un mod sigur agiunea esercitati de spoirt asupra oult0 de ierni, propnse urmil6rea experiet4: a se alege o vie plantatA an
vile americane purtand de obiceifi gale Slozeriee, a poi untSre-carenumAr de butuel

si a Thsa pe cei-l'alll inlaell spa a Eervi de martini. Fste recutioseut a inoectele

galelor dloxerice 'st trag tri&inea lor eh) B1,31erelo cEite din otAle de iarnA; daa
prin urmare, t6te ouAle de iarnit afi fost omerito prn, spoire, galele nu trebue EA se
mat presinte in anul viitor.
0 vie de Riparia, In domenul de la Paine aptepe de Montpellier, se gilsea tocmal
In condiliumle dorite pentru a face adsta expetiente itastA vie, formate de butuel
tined de patru ant, se acoperea In fie-care an do numet6ae gale filoxerice. In iamb
din 1888-18t4, jumAtate din vie fu spoit h. cu o aniestecktura de coaltar la ,hc, parte
de oleifi grail; cea-Paltil junatate fu lAsaiA fArA ttattouent. Experienta fu coronatA,
de un sueces comrlel. Partea netractatt pr.,enta gel.. lit.mel6se re Be-care butuct pacind, din contra, butucil din pi tea trectatA erail en des, vIrsire lirsill de gale. Aces%
deosebire intre cele dou6 jun kW era mal en sem 'An rrindlt6re and se examine
butucif asedall pe Be-care perte a liniet de Eerttralinne de o parte gale numer6sedincolo absenlik totalA de gale pe t6tA lunglinea acestel WI. Cu ocasinnea eseursh.nef mole Illoxerice din Francis am visitat ampul de enterieni de la Paille, rAmdnAnd, In adevAr, uimit de esactitatea frum6selor resultate ale Rasta experiente, ets
probezi i finA Ia eviden111. on yumi I posibilitate de a omoif tote ouAle de iamb, de-

Fuse pe butual, o i utilitatea practia a acestel destrueliunf. Dar, amestecAturile docoaltar si oleid greA, de si (*Ave hune pentlu a omorf oul de iarnA, pe IfngA c espune vita la aecidente grave. presintA I dificultAtt do aplicaliune, cari fae Introbuintarea lor aprApe imposil il In practice mare. Aastit Imprejurare a flout BA se
.eaute alte sulstante. earl a nu aiblt aceste done din urmA inconveniente, remanend
pentru acdsta tot toxio- pentrn onl de isrnit. conditinne pe care le realiazA amesteatura a areia composilinne este indiestA mai sus.

www.dacoromanica.ro

103

substantele insecticide experimentate pand astacIT pen

tru destructiunea ouluT de iarnal aceea care, indeplinind

conditiunile de mai sus, a dat si resultatele cele mai

bune D-luT Balbiani, este urmaOrea amestecaturd corn-

pusa: din oleiti gre0. 20 pary, naphtalina brutd 30

pary, cake vie 1 oo pary, apa 400 pary. InstructiunT
practice detailate, redigiate de cdtre acest invetat, indic modul preparatiuneT si a intrebuincdreT acesteT amestecdturT (Anexa 26). Aplicatiunea acestuT tratarnent
din punctul de vedere practic este forte economic si nu
reclarnd de cat prea putin lucru.

www.dacoromanica.ro

II. PROCEDEURI DE LUPTA INDIRECTA

NUR boe de reconstituire a viilor prin plantatiuni de vita
americane resistente.

Cand viile atacate de filoxerd, sunt, orT cu totul destruse, orT prea gray atinse spre a maT putea fi readuse
la via i aperate prin ajutorul tratamentelor culturale,
in acest cas sa recurge la mijlce cari ati de scop reconstituirea plantaciunilor ruinate, in condiciunT asa, in
cat sa 1360 resista atacurilor parasituluT. Acesta reconstituire se face prin inlocuirea viceT europene, ce piere
sub atacurile filoxereT, prin vice americane, cari, din
contra, s'a recunoscut ca. resista parasituluT.
!ne din anul 1869, fu semnalata., de catre D. Laliman de la Bordeaux, proprietatea
de care se bucura unele vice de origine americana, de
a resista atacurilor filoxereT. Acesta resistenca este astaclT afirmat j recunoscut de ceT maT mulcT invecacT
i. viticultory. Numerse experience, fcute intr'un lung
sir de anT, aa dovedit ca vicele americane, cu restrictiune de a fi puse in condiciunT care O. le convina, desKM le americane (1).

(1) A. Millardet, Etudes sur lee vignes d'origine americaine qui resistant an phyllox(Ta. Paris, 1880. Id. Notes sur les vignes amAricaines t opussules divers sur le
mIme eujet. Bordeaux, 1881. Id. Histoire des princlpales varites et espIces de vignes
&origins amIricaine qui rsistent an phylloxera. Paris, 1878-88. Fitz-James (M-me
la Ducthesse de), Grande culture de la Vigne amricaine, Manuel pratique, Enquete
en AmIrique et en France, 1881-1883, 3 vol. in-18. Gustave Fax, Manuel pratique
de viticulture pour la reconstitution des vignobles mridionaux. Vignes amerisaines,
submersion, plantation dans les sables. Montpellier, 1884. La V)gne amricaine, sa

culture, son avenir en Europe. Revue publis par J.-B. Robin et V Pulliat, sous la
direction de J.-E. Planchon. Revue antiphylloxrique internationale, sons la direction de M. le prof. Dr. L. Busier. B. !mad, G. Fax et P. Vials, Amplographie
americaine. Album de raisins amricains des varietes les plus intressantes cultives
11 resole nationals d'agriculture de Montpellier, photographis d'aprls nature, accompagnees d'un texte descriptif des cepages et d'une introduction It Ptude de la vigne
ratnricaine. Montpellier, 1889-85.

www.dacoromanica.ro

105

voltza i conserv vegetatiunea cea maT luxurianta, in

localittlle unde cele maT bune cepage indigene pier

tot-deuna putinT anT dup plantatiunea lor (1).

Causa resistenteT vitelor americane rerde n structura

particulara a radacinilor lor, cad, pe cand rdacinile

vitelor europene conserva tot-deuna o testurd mole si
spongiOsa, acelea ale vitelor americane, din contra, se
lignifica forte repede. Acestea din urma, presint racle
meduhre maT inguste, maT numerOse, formate din celule maT micT, punctuatiunile celulelor cele compun, sunt
de un diametru cu mult mai mic. De unde resulta, ca testurile fiind, prin urmare, maT putin permeabile, ele nu
sunt atacate de filoxera de cat numaT fOrte superficial,
si ca plaga produs sa cicatrisezd maT curend.

Cu tote acestea, resistenta vitelor americane nu este

de cat relativa, atirnnd tot-deuna, pentru fie-care cepagit, de la adaptaliunea sa la pament, la clima, la expositiune si la modul de cultura, tot atatea elemente ce
favoriseza sat impiedica desvoltarea orT-careT plant;
si cari explica pentru ce nu tOte cepagele de vite americane presinta o egala resistenta (s).
(I) Spre a se fneredinta despre forta de resistenlA a vitelor americana si a verifica

gradul lor de resistentit, D. Reich, vitieultor eminent din sudul Frandef, nu s'a
multiunit nutnal de a plants cepage americane, In terenurf filoxerate, fn bent butueilor indigen1 morlf sa murinV In urma pisoliturilor inseetelor, ei le prepar un
fel de filoxerierA artificialA, unde inseetele trebuiafi slt furniee pe rAdAcini sa siL se
Ininulteselt U miile. Pentru a ajunge la acest scop, el stipft o gr6pft de 60 eenthnetri
de adfncime. dispusA In fund nn strat, gros de mai multi centimetri, oompus din Adacinf fneAreate de filoxere, le seeped pe aeastea on o pcur. . de eati-va eentimetri din
pAmentul sods din gr6p4, si plant& de-asnpra butes! de vice americana din grupul Asa
ai Riparia, du14 care setup& gr6pa. Et bine I t6te plantele acestea. fArtt escap-

thine, de si rise In eonditiunile eele mat favorabile atacnrilor filoxeret, reu irA de
minune, l presintA i astfidi dupli 12 anf de petrecere in acsti filoxerierA artifidali,
o vegetatinne admirabilit si o fertilitate surprindk6re.
(2) Faptul neresistentel unor cepage americane ffirte prospere in Ora lor de:origine,
dar pose fn Europa fn conditiunf ea nu le convine nu mar p6te pares surprind6tor,
(lice em drept euvint D. J. Munk dacA se eonsiderik ea Statele-Unite se fntind de la
al 80-lea Vaad la al 40-lea grad de latitudine north* cA eepagele importate In Francis aunt adesea luate, fArd alegere, fn tote pArttle acestul vast teritoriii, ai cA, prin
urmare, se OM Intampla, si se fneeree de a eultiva In condi/inn!, ee nu ofer rota mai
mieft analogie en vechiul lor habitat. i, on tote aeestea, este ffirte Oar, el% eepagele
provenind din Statele meridionale, nu ar putes A oultivate on profit, de eat In dims
calda a Provencel ei a Lauguedocaltd, fntr'un onvfint, fn regiunea maslinulut. Instals acestut principifi, ad earacterisdzi Intr'un mod evident In Jacques, care, origiAar din Texas, nu ajunge la depliva sa desvoltare de eat in miarlit-4i, si nu mai are

www.dacoromanica.ro

106

Dintre varietatile de vice americane resistente, numar

forte putine produc un yin tolerabil .5i care pot, prin urmare, sg. fie intrebuintate ca producetorT directY ; cele maT

multe din ele nu produc de cat fructe putine, de ordinar

rele la gust , i cu maturitate tardivd, incat vinul ce'l

produc acestea, este de o calitate cu totul prstd
imposibil de bent. Acsta a acut pe viticultorT ca s recurgd la diverse metOde de altoire, metOde din ce in ce
maT perfectionate, avend de scop de a obtinea, cu chipul
acesta, cepage mixte, ale cdror rddacinT s fie resistente
filoxereT, iar cOrdele sd producd strugurT europenT, cu
gust pldcut i cu fertilitate abundantd. Cepagele indigene sunt puse cu modul acesta la adapostul atacurilor
filoxereT, ce devin ,ast-fel cu totul inofensive pentru ele.
Experiente numerOse acute pe o scard mare, maT cu
semd in ultimiT anT, aU dovedit, ct, altoirea tuturor varie-

tatilor europene pe vice americane resistente, reusesce

cu destuld uurintd.

Vitele americane resistente, cele maT importante, din

punctul de vedere practic, apartin la patru speciT distincte, cari sunt urmAtOrele : V. aestivalis, V. riparia, V.

rupestris

V. Labrusca, presentand fie-care din ele

maT multe varietdcl.

Varieatile cele maT principale ale specieT V. aestivalis, sunt: Yocquez, Cunnincliami flerbemont, intrebuintate tote ca producetorT directT.
Varietatile cele maT principale ale spec ieT V. riparia,
sunt : Riparia sauvage, Solonis, Clinton, Taylor 1i Vialla,
intrebuintate tote numaT ca port-altOe.

V rupestris este un tip selbatec impropria pentru a

produce yin si care nu servesce de cat ca port-altoia.
V. Labrusca nu cuprinde de cat un singur cepagid
practic, acesta este Yorck-Madeira, intrebuintat de asemenea numaT ca port-altoia.
nier aceiast vic6re, Met aceiasT fertilitate In Sud-Vest si In Gironda, untie Herbsmontul, Cynthiana ci Norton's Virginia, cresc en mutt naa bine de cat In miada-di.
Aceatea aunt dar conditiunile ce trebue st se ia In consi eratiune In alegerea cepa,gelor, plantnd in larfle mal despre nord cepage originare din partea septentrionalit
a Statelor-Umte".

www.dacoromanica.ro

107

De si, multe din cestiunile relative la vicele americane, precum cultura si resistenca maT mare sat maT
micd a nenumeratelor lor varietd.CY, aptitudinile lor speciale ca producetorT direcg sat ca port-altie, adaptaciunea la diferitele pmenturT si aclimatarea lor la diversele
regiuni, zone si exposiciunT, rernan incd de resolvat, si
mdcar cd numaT timpuluT singur este dat de a areta care

va fi resistenca vicelor americane altoite, la secet si la

inghec, si care va fi durata acesteT resistence facd cu filoxera pentru rdacinile lor modificate prin influenca ingrasmintelor, etc., acestea tOt ,-. n'a impiedicat, cu tote
acestea, ca cepagele din lumea noud s nu intre in practicd. viticold, maT cu semd. din Sudul FrancieT, unde plantaciunile de vice americane, ca producetorY direcg sat ca

port-altOie a varietdcilor indigene, iat pe fie-care cli o

desvoltare din ce in ce maT mare, insd, numal in departamentele infectate sail cu totul devastate a'e filoxera (Var,
Bouches-du-Rhne, Gard si Herault), sing-urele alrorer
le este permisli importatiunea ,Fi cultura vieelor strgine.

Guvernul frances, pentru a favorisa plant4uni1e de

vice americane in departarnente, a facut sa se creeze in
fie-care din ele, pepiniere departamentaie, subvencionate.
de Stat (Anexa 2 7). Scopul infiinVireT acestor pepiniere,

este, pe de-oparte, de a pune la indemana micilor viticultorT butasT garantaV, pe precurile cele maT mid posibile, iar de alt parte, d a face s se urrnrescd studiul diverselor cestiunT relative la adaptaciunea vicelor
americane la diferitele pdrnenturT, clime, etc. In fine,
pentru cd aceste pepiniere s ofere cat se va putea mar
pucin pericul pentru contaminarea potgoriilor vecine,
s'an redigiat instrucciunT forte precise relativ la desinfectarea butasilor si privighierea de observat in acestd.
privinca (Anexa 28). Pe linga tOte mesurile acestea 7
numersele concursurT de altoire, organisate de cdtre
Stat, contribue, prin recompensele acordate, la stimularea si incuragiarea celor maT bunT operatorT.

Cheltuelile ce reclamd plantaciunea unuT hectar de

www.dacoromanica.ro

108

vita americana, se evaluezt., in Francia, de la 1000 la

1,075 leT, suma in care intr spesele de sapatura, plantaciune, pentru cumperarea de butasi de vice american
si de alt ie indigene, de altoire si de ingrsaminte.
inconvenientele vi(elor americane.
Alaturea cu tote
folOsele ce ofer vicele americane, prin proprietatea ce
at de a resista atacurilor filoxereT, aceste cepage pre-.

sint si inconveniente seriOse, cari esplic pentru ce, nicT

in una din cerile filoxerate, in cari a strabatut cultura

acestor cepage, nu s'a recurs la ele, de cat numaT in
casurile extreme, si nurnaT dupa ce tote mijlcele de
luptd, intrebuincate pentru stingerea sat localisarea flageluluT, s'at aratat far nicT un succes (1), i chiar atund
numaT dupa ce s'ail luat cele maT minuciOse precauciunT.

Lasand la oparte obiectiunile acelora ce contesta Inca

realitatea resistenceT vicelor americane, precum si desele insuccese invocate in ceea ce privesce reusita altoireT acestora cu vice indigene, si ingrijirile minuciOse
cu totul speciale, ce reclam altOieleingrijirT destinate a
preveni eliberarea lor (l'affranchissement de la greffe)
etc., nu me voiti ocupa de cat de periculele ce resultd,
pentru tote potgoriile dintr'o Ora, din importaciunea ci
cultura vicelor arnericane, de vreme ce este de mult demonstrat, ca prin ele s'at introdus filoxera in Francia
si ca tot prin intermediarul lor direct ori indirect, s'at
respandit de acolo la distance marT de regiunele unde
extensiunea sa rmsese rnrginita la modul set natural de evoluciune. Vicele americane, aducend tot-deuna
cu ele filoxera, pe de o parte creaza prin acsta noue
focare filoxerice, active si permanente, in localitacile
(1) in Elvelia s'a propus In mar mune tendur/ de a recurge la plantatiunr de vita
americane mar resistente, si macar a& experientele flicute nu lama a se presupune cA
acastri tar& va fi curand sc&patil de flagelul fioxerer, considerdnd. InsA, en b6la n'a
luat 0 extensiune asa in eit ell fie necesar de a avea recurs la acest din um& mijloc,
propositiunile nil fast respinse din causa inconvenientelor numerdee ce presina introducerea vitelor americane. De alt& parte, comisiunea filoxerien federal& este unanimk pentru a reoundsce, cd pe cdtd erento partea potgorior Blecliano co eels vorba do a es
preeeroa de insturiune. ea fi de o Winders cu mull mca considerabild, de cdt recent ce este pro-

destiaatd deetraciiunet. precum este Ina casul actual, nu p6te

ducerea vitelor americana.

www.dacoromanica.ro

fi

cestinne de intro-

1 09

pan atuncT indemne, iar de alta, las s subsiste pe

cele vechr. Acesta nu provine din aceea c orT-ce viCa
americana ar fi numaT de cat infectata de filoxera, sat
c ele atrag filoxera, ci pentru ca servesc de vehicul insectelor sat ouelor cu tOta inocuitatea de care se pretinde
ca se bucurd but4T de un an, ce n'ar cuprinde nicT odat
oue de iarna, nici insecte
i din caus cal cu tote pre-.
cauciunile ce se iat, maT ca nu este posibil de a putea capata vice americane, in stare de butai cu sat Fara mustete, cu totul santOse i lipsite de filoxera. Tote
procedeurile imaginate pentru desinfectarea complecta
a butuilor de vice americane s'at aratat farg. efect (1).
Singurul miclloc, sigur, de a putea avea vice americane
snetse, este de a le obtinea din semince, pe care existenca filoxerei este imposibild. In tote cele-falte casuri,
plantaciunile de vice americane, orT in ce mod s'ar face,
sunt tot-deuna insocite de cel maY mare pericul (2).
Acestea sunt raciunile cari esplica. pentru ce este cu
totul oprit importaciunea vicelor americane in tote cerile Inca indemne, i motivezd diversele msuri de precautiune ce s'aU luat in diferitele Veri carT s'at v6dut silite de a alerga la ajutorul vicelor arnericane , mesuri
destinate, tote, de a impiedica i evita periculul importare i a propagarei filoxerei prin introducerea lor (3),
1) in Italia s'a ineercat de a intruduce cultnra vitelor americana prin butaef adult
din Francia. T6te msurile preventive imaginabile ad fost loate : butusil ad fost
desinfeetati la Montpellier, unde ad fost eumpdrail si la insnla Monte-Cristo, tnainte
de a 11 plantati fn pepiniere. Cu t6te aceetea, s'a constatat, putin tinata dup4 aceea
ele eraft ataeate de filoxerk Imes ee ftc al se ord6ne imediat destructiunea acestef pepiniere, in cat, de atnnel inc6ce, introducerea ceparelor americana in Italia
a fost prohibitd, permiOnclu-se cultura i fnmultirea lor mime prin risadurf provenite din seminte. Nnmer6sele seminaturl ce s'ad facia, ail pus In stare pe Italia, de
a ayes asti-di cepage americana suficiente pentru reconstituirea viilor et, Urfa de a

av6 recurs la strdinfitate.

(2) Procedeul semiculturef, pe Mad cA nu pole avea nici o-clata vre-o veldt's insemnatii pentru cultura mare, mat are si inconv enientul de a produce individt ce nu
se asmfinfi, de cfit rare-ori, en plants mum% care a prontrat semintele, ci de ordinar
se deosibese prin frundele lor, prin strugurT, prin gradnl de fertilitate, i ceea ce-I
mat important inert, este cd, nu se pate compta cu certitudine pe resistenta lor, findca fn eels mat multe casual se Intampld hybridatiunt in timpul inflorirel, si cd gradub de resistenth al descand.ntilor, este alterat dupla calitAtile varietatilor, al cdror
polen a cooperat la fecundatinne.
(3) in Ungaria, guvernul a adus din America eeminte de vita americane, cari ad
lost distribuitejviticultorilor de-adreptul prin ministerid, sad prin mijlocirea antoritatilor municipale, insotite de instructiunt relative la semieul nra vi,elor americane.
De &hi parte, s'aii stabilit in cele mai important. region! vitieole ale Orel, pepiniere
de vile americana pe eheltuiala tita'uluf.

www.dacoromanica.ro

110

introducere, care, nicT intr'un cas, nu se consilieza de a

se face, de cat numaT cu cea maT mare circumspectiune
si sub urmatrele conditiunT:
10 Importiciunea butasilor cu radacinT (mustqe) trebue O. fie cu desaversire prohibita ;
20 Cu importaciunea butasilor s se insrcineze guvernul, fiind-ca, pe de o parte, el ar putea maT usor evita,
prin controlul sea, orT-ce pericul de infeqiune, i ca, de
ak parte, viticultoriT ar fi maT bine preservacT de inseltoriile atat de frequente in comerciul butasilor, si de
pierderile ce resulta, fiind-ca eT n'ar primi de cat butasT cu totul sdnetosT i varietaV cu totul autentice;
30 Irnporta4iunea butasilor, cu ingrijire alesT de organcle guvernuluT nu ar trebui sa se fac de cat numaT
printr'un singur punct vamal, unde se va crea un stabiliment special de desinfectare, dirigiat de un om competent, delegat al guvernuluT;
4 TotT butasiT, impreuna cu materialul de ambalagia,

ar fi acolo, la sosirea lor, supuse la o desinfectare

complecta. Pentru butasiT destinacT la regiunT cuprinse

de filoxerd, s'ar putea dispensa de acesta desinfectare, dar nu s.'ar neglige nicT o data pentru regiunile
indemne;
50 Acesti butasT desinfectatT vor trebui sa fie plantacT
intr'o regiune cat se va putea maT departata de orT-ce
potgorie, evitand prin acesta orT-ce pericul de introduciune i propagaciune a reuluT inteo regiune viticola ;
60 Aceste pepinigre vor fi puse sub direqiunea unor
delegati aT guvernuluT, si nu s'ar face distribqiunT de
butasT de cA.c: numaT dup ce se vor fi asigurat bine ca
nouele plantaciunT sunt cu totul indemne ;
170 Cea maT mare circumspecciune va trebui sa presideze la distributiunea butasilor i asupra intrebuincareT lor
practice, distributiune ce nu trebue sa incepa a se face
de cat numaT dupd ce se va fi recunoscut aproximativ
cam cari sunt cepagele ce convin fie-cdreT regiunT ;
80 Pentru acesta vor trebui sa se faca incercarT sis-

ternatice asupra adaptatiuneT lor la pament si la cli-

www.dacoromanica.ro

111

-ma, incercarf a cdror directiune va fi incredintat persOnelor competente i cu experienta.

Mildic sag Perenospora vita('). Un alt pericul ce ofe-

ra introducerea vitelor americane, este c ele, chiar da-

ca n'ar propaga tot-deuna filoxera in Ora in care aa

fostimportate, introduc, far esceptiune i tot-deuna, un
alt flagel, maT tot atat de cumplit ca i filoxera, si care,
ca si acesta, a fost adus in Europa tot din America. Causa
acesteT alte bole teribile cunoscuta sub numele de Mu/dim (Alildew)ce exercit devastari tot atat de considerabile in Francia ca si in Statele-Unite, si care nu respect
maT mult cepagele europene de cat pe cele americane,
de cari a fost adus, decapita.ndu-le de o potriva i pe
unele i pe altele, este un parasit cryptogam din clasa
ciupercelor, numit Perenospora vilicola, semnalat pentru intaia Ord in Europa in 1878, de catre D. Planchon.
Acest parasit se desvolteza pe fata inferiOra a frunclelor
viteT, sub forma de pete albe, maT mult sat maT putin
neregulate, avend aspectul unor concretiunT saa a uneT

eflorescente saline. Acestor pete, corespund altele pe

fata superira, can ati maT intAit o colOre galbena, trecend putin ale putin la colOrea de fruncl mortd. Frun-

q_ele se desorganiseza si cad, ceea-ce atrage oprirea

vegetatiuneT. Consequentele sale, din puntul de vedere
viticol, sunt forte grave: vitele mildiusate 'T coc rU
fructele lor si dat vinurT cari lipsesc de alcool, de colore si de soliditate; vita nutresce rti cOrdele sale, sufere i cate-o-dat piere cu totul.
Extensiunea considerabila ce a luat bOla de cAtT-va
anT in cOce, cu deosebire in Francia,precum i devastarile eT considerabile, din ultimiT anT, at facut pe guvernul francez sa ia mesurT oficiale, in scop de a face sa
se privighieze mersul mildiuluT cu aceiasT ingrijire ca
-acela al filoxereT. Dintre numerOsele remediT propuse
pentru combaterea invasiuneT acestuT parasit, intrebuin(1) Maxime Cornu, Etudes stir les PrenosponSes. Paris. 1882. A. Millardet, Essai
sur le Mildiou. Paris, Bordeaux, 188'2.
Gus aye Fax et P. Viala, Le Mildion on
Peronospora de la vigne. Montpellier, Paris, 1835.

www.dacoromanica.ro

112

carea haragilor injectaV cu sulfat de cupru, pare mijlocul acela care pnd asta-c1T a dat cele maT bune resultate.

Conclusiunile congresului de la Turin in privinp vitelor americane (I).

Se constatd cd vicele americane
ag afirmat resistenca lor relativd i cd maT multe variet4T an probat, prin resistenca lor prelungitd, cd ele pot
sd trdiascd, sd se desvolteze si s dea fructe in mediurile cele maT filoxerate, si c ele presint, ca port-altOie
ll chiar ca resad direct, un mijloc eficace de a repopula
vfile omorite de insectd.
Ca si tote vegetalele, vicele americane an trebuincd,
pentru a prospera, de o climd si de un pament favorabil

desvoltdreT lor; varietacile resistente sunt destul de

numerOse pentru a gsi printre ele de acelea cari sd se
adapteze la orl-ce fel de pdment.
Cepage americane cu fructe bune.

Exista un numer

ore-care de vice americane susceptibile de a procura

vinurT comune de comercin, ce nu exclud Ore-care finecd.

Experienca a probat cd, pentru a reusi, trebue sd se

planteze 7acquezul in regiunea maslinuluT, Herbemont
in regiunea meridionald cea maT recorOsa, Cornucopia
in terenurile ce'T convin, Othello, Conada i YorckMadeira in cele-l-alte regiunT; acolo ele se coc.
Altoirea vita.
Altoirea viceT europene reusesce pe

vicele arnericane ail de a modifica intru nimica productele lor i calitdcile lor speciale; port-altiele cele
mai recornendabile sunt varietatile selbatice ale luT
Riparia i ale luT Rufiestris, Yorck-Madeira, Solonis,
1/lalla, Yacquez, Oporto i Taylor.
Multiplicatiunea vifrlor americane.
Semendturile
de simburT de vice americane pot ocasiona variaciunT in

tipurile pe cari are cine-va in vedere de a le obcinea;

nu sunt consiliate pentru a obcinea producetorT direccT;

nu pot fi consiliate nicT pentru a obcinea port-altie,

(1) Journal de l'Agrieulture, 1884, tom. IV, No. 816, pag. 807.

www.dacoromanica.ro

113

afard numaT cand este vorba de a'T procura varietatile

sdbatice de Riparia i de Rufiestris.
Procedeurile de culturd intrebuintate pand astd-c)T
pentru vita european sunt aplicabile vi/eI americane.
Altoirea.
Pentru a obtinea resultate bune de la altoire, trebue sg se practice pe subiectI cu radacinT, provenind din buta8T, 0 nu din semendturT, avend unul sa.il
doul anT cel mult de plantatiune.

Altoirea englizscg i altoirea in crepdturd simplg

sunt acele ce trebue sd se prefere.
OrT-care ar fi perfectiunea adusd in facerea altoireT,
reu0ta sa depinde maT cu smd de la buna conservaPune a altoiuluT i a port-altoluluT, de la precautiunile

luate in momentul plantatiund lor 0 de la ingrijirile

culturale ce li se vor da in primul an.
Desinfectarea vifelor afard din fidmient. ButasiT de
vice pot fi cu sigurantd scdpacT de filoxerd in diversele
sale stdril fdra de a suferi daune, punendu-le in timp de

36 de Ore intr'o baie continend 214 la 322 grame de

sulfur de carbon de metru cub. AcelaT resultat s. obtine in 2 6re cu 25 la 50 grame de acid cyanhidric, si
in 6 Ore dacg baia este incalclita. la 44 sau 46 grade
intr'un mediu umed.

TOte plantele pot fi desinfectate pe partea lor aeriana, lasandu-le sa stea intr'un local coprinclend o jumetate de gram de acid cyanhydric de metru cub de aer.

0-data partea aeriana desinfectath, se va opera asupra radacinilor i asupra pamentuluT ce le incunjOrd, inmuindu-le in timp de o Ord intr'o disolutie cuprinclend
doue grarne de sulfo-carbonat de potassia i un gram
de eter sulfo-carbonatat de litru de apd.
Dupg cum se vede, desinfectarea plantelor nu ofere
nicT o dificultate; operand cu precautiune, nu pOte resulta nici un inconvenient pentru operator.

www.dacoromanica.ro

mu2LOCE DE APERARE NATURALA

Plantatiunea vite

n nesipurI

(1).

Inca de la inceputul invasiunei filoxerice in Francia,

s'a observat ca nesipurile marine, aprpe curate, mobile

(nesipurile de dune), esercia asupra viilor plantate in

ele o actiune preservatrice speciath. contra filoxere, care

nu pte trdi in asemenea conditiunI; fiind-ca, pe cand

vfile plantate in terenurY argilse sat calcare periat
repede sub atacurile filoxere, acelea, din contra, ce se
afiat plantate in terenud nsipse, at Mmas in viatd,
continuand a avea o vegetatiune vigursa.
Pentru ca nesipurile marine sa se bucure de o imunitate filoxericd absolutd, trebue sa cuprinda in composipunea lor cel putin 6o 0/0 partI de silice curatd, ba dupd
altiY, o proporPune i maY mare, iar proportiunea elementelor terse i organice, sd nu treed peste Ore-care
lfinite determinatd. Este de ajuns cea maY mica propor-

pune de argil sat de calcar, pentru cal imediat, nesipurile devenind maY compacte, sa'sT piarcla pretiOsa lor
imunitate i sa faca posibila circulatiunea i traiul insec-

te in interiorul bor. De aid necesitatea absoluta de a

nu se intrebuinta pentru ingrsarea i ameliorarea pdrnenturilor nesipOse, de cat baligarY de ferrna, cu totul
discompus, sat ingrasaminte in pulbere, fiind-ca in cas
contrarit, nesipurile inceteza de a maT fi indemne, adica
refractare filoxere. Omisiunea conditiunilor ce preced,
(I) Jules NNW, loc. cit. p. M.Gustave Foes, loc. cif. p.

www.dacoromanica.ro

Barral, for. cit.

p. 61.

115

este causa care face el nu tote incercarile de pl-mtatiunT

-acute in aluviunT nesipOse aa putut reusi. 0 alta caus, ce
cate o-data face O. piara butuciT de vita. plantati in aluviunile nesipOse marine, este sarea marina, care une-orT se
afl amestecata cu nesipul in cantitatT atat de marl, in cat
devine perniciOsa viteT. Acest accident se intempla maT

cu semd cand n'a ploat multd vreme, imprejurare ce

face usa. se urce sarea in sus. dupe cum clic proprietariT
viilor ce se afid in asemenea conditiunT, sare, care de

indata ce ploua, este disolvat si dusa de apd, in cat

nesipul este cu chipul acesta descarcat de ea; la acelasT
resultat sa 'mite ajunge i prin submersiunea terenurilor
saline.

Cheltuelile ce reclarna prepararea terenuluT, sunt

relativ destul de considerabile; acesta provine de la
aceea, ca, densele trebuesc maT intdia nivelate i pamentul aplanat, asa in cat sa aiba o inaltime de i ' 50
de-asupra niveluluT mare; de aka parte, penal' a impiedica ca venturile de mare, miscand i spulberand nesipul, sa nu desvelesca radacinile, se acopere de ordinaria pdmentul, in primele timpurT dupd plantatiune, cu
un strat de pipirig (juncus), ce se ingropa putin in nesip.
Viile cele maT multe plantate in nesipurT, se gasesc in

Francia in departamentul Gardulul, aprOpe de AiguesMortes, localitate situata la Gura-RhonuluT, la patru chi-.

lometri de la Mediterana, devenit astaclT clasica pentru indemnitatea nesipurilor sale si pentru starea prospera a plantatiunilor el de vit in aniT din urrn s'aa inceput a s face asemenea plantatiunT si in nesipurile mobile din pustele UngarieT centrale, prin ingrijirea i pe
comptul guvernuluT unguresc. De aka parte, spre a incuragia cultura viilor in nesipurl, guvernul, prin ultima
lege, asigur o scutire de impositul fonciar in timp de 6
anT pentru tote viile noue plantate in nesipurT refractare
filoxereT.

Pand la ce punct ar putea s se incerce si la noT in

www.dacoromanica.ro

1 16

tra ast-feliu de plantatiuni de vii in judetele nstre cu

terenuri nesipse, acista este o cestiune la care nu s'ar
putea respunde mat inainte de a sefifacut studii andnuneile si experiem`e seribse asupra gradulia de imunitate
filoxericii de care ar putea RI' se bucure nesipul acestor terenurY.

Conclusiunea congresului de la Turin in privinea vii-

lor plarztate in nesip 0.Pena-u ca nesipurile s dea:o

imunitate filoxerica viilor ce se planteza in ele, trebue
ca acest nesip sa fie format din fire forte fine, lunecand
lesne unele peste altele, uscandu-se repede dupa plie
fard amestec de argil, si avend o compositiune geologica ce nu se prestezd la formatiuni pamentOse.
Pana astacli Inca nu s'a dat o socotla esact despre
actiunile nesipului asupra insecteT, dar este constant ca
nu pOte trdi in acest media.
Nesipul pentru ca s se bucure de acsta prerogativa,
trebue O. fie quartzifer, s aib un strat de Orn.,60 de
adincime, i sa fie natural destul de fresc i destul de
fertil pentru a mentinea fecunditatea vitei fara aditiune
de ingrasaminte, ceea ce ar face sa
piarct imediat
imunitatea sa.

Nu sa obtine acelasT resultat de la nesipurile transportate la basa vitelor. Este de altmintrelea necesar
ca, maT inainte de a planta, sa se asigure cine-va bine
despre natura nesipului pe care I are la dispositiunea
sa; acelea provenind din gismentele quaternare, pliocene i miocene, nu se bucurd de aceiasi resistenta ca
acele quartzifere.

(1) Journal de l'Agrlculture, 1884, torn. IV, pag. 288

www.dacoromanica.ro

CONCLUSIUNI GENERALE

Resumand espunerea ce precede, ajungem la urmauniversal admise

in privina mijlOcelor de a combate filoxera ('):
Nu existd nicT un mijloc practic de a obtinea extinctiunea complectd a filoxereT inteo vie in care a apucat
ea a intra. MjilOcele sale de propagatiune si de reproduqiune sunt atat de multiple, variate i iresistibile, in
cat tte msurile imaginabile nu sunt in stare de a putea preveni introducerea el si a impiedica multiplicaciunea sa; dar exist maT multe procedeurT, de o eficacitate recunoscut i necontestabith., cari, cu conditiune de
a fi intrebuintate in timp i loc si conform cu diversele
exiging economice ale fie-careT OM permit de a trdi cu
insecta, adicd de a cultiva cu profit via, cu tota present.a
tOrele conclusiuni

acesteT din urm.

Pn asta-clf se cunosc patru procedeurT de acstd

natura: submersiunea viilor, tratamentele culturale cu
insecticide, plantaPunea in nesipurT, i, in fine, reconstituirea potgoriilor devastate de filoxerd prin cepage
americane resistente parasituluT i capabile de a servi
sati ca producaorT direcV, sail ca port-altie a varied.tilor europene.
Procedeurile acestea, nu ati tote aceiasT valOre i nicT
nu se pot inlocui reciproc; ci cu totul din contra, alegerea intre aceste mijlOce de aprare atirnd exclusiv de
(1) A. Levi, Rev. antiphyllox.

www.dacoromanica.ro

118

la imprejurdrile speciale in earl se gsesce cine-va,.

cari impun intrebuintarea cutdruT sat cutdrul alt mijloc,
prin exclusiunea tuturor celor-l'alte. Ast-fel:
Submersiunea nu este aplicabith. de cat viilor de pe
sesurT, i acelora numaT, earl, aflndu-se in proximitatede fluviT, de torente si de canale, permit de a deriva
din ele apa necesard, sat prin simple diferinte de nivel,
sat prin masinT urcAtOre,

i unde pdmentul nicT prea

compact i lutos pentru a favorisa bdhlirea sa fatald rdddcinilor, nicT prea permeabil pentru a.o lsa s se infil-

treze prea repede in stratele subterane permite permanenta apeT in tot timpul necesar la inaltimea cerutd,
far pericul pentru plantd si fAr risipa pretiosuluT liquid.

Tratamentele culturale cu insecticide , ce nu reu-

sesc la rendul lor de cat in pamenturile fresce, profunde si fertile, si cari reclamd cheltuelT atat de considerabile, nu sunt aplicabile de cat viilor cari, prin cantitatea
sat calitatea vinuluT ce '1 produc, aduc un venit destul

de mare spre a putea suporta cheltuelile acestor tratamente costisitre i cari trebuesc pe fie-care an reinnoite.

Pentru tratamentul ca sulfo-carbonatul de potassit,.

trebue, pe linga acestea, eft o cantitate de apd forte
considerabild sd se gdsescd in vecinetatea potgorie detractat.
Plantatiunea viilor in teren nesipos, nu devine un preservativ eficace contra filoxereT, de cat in pdrnenturile
exclusiv compuse din nesip fin, pur i mobil, si unde
_stratul de nesip ajunge cel putin un metru de grosime.
Reconstituirea potgoriilor devastate de filoxerd prin
'variettT de vile americane resistente parasitului i capabile de a servi, sat ca producetori directT, sat ca portaltOie a varietatilor europene, sunt, in fine
cu tote
inconvenientele ce pot oferi singurul mijloc al viilor
plantate pe cOstele colinelor sat departe de cursurilede apd, in terenurT altele de cat nesipul curat, si a cdror natur de prnent sat atri se opune succesuldi insecticidelor, sat a cdror slab productiune in cantitate si

www.dacoromanica.ro

119

in calitate, nu permite cheltuelile considerabile i anual

reinnoite, ce exige intrebuintarea acestor insecticide.
Consequenta acestor conclusiunipentruRornAnia, este
eine'nd siva de condigunile actuale, pu(in favorabile,
in care se afliz vilicultura acestel Prl, mat nic unul din
procedeurile i tratamentele acestea, nu pte ji intrebuin01 in mod praclic, ci prin urmare profitabil, pentru aperarea polkorizlor nbstre contra atacurilor filoxeret
ca.,

Asa find, singurul lucru ce ne remne de facut, in

starea in care se afl astadI cestiunea filoxericl, este:
a'e a incerca prin MI6 migcele putinciose, atat preventive cat ci extinctive, de a opune un obstacul prog-reselor
din ce in ce ma cotropitbre ale aces/Jet flatd, pentru a
preserva cu modul acesta regiunile incd indemne, impedie/bid sa cel pugn intara'itind importarea reului in acestea din urniti, resultat la care nu se pte ajung-e tie cat
prin edictarea de mesurt legislative i adminzstrative, rigurbse esceptiomzle.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

A N E.X E
1.

Conventiunca internationalii pentru m6guri1e de ruat contra rilo xerei.

Art. T. Statele contractante, esind din conventiunea international de la 17 septembre 1878, pentru a incheia alta noun,
sl oblign a completa, dacn nu ati completat incn, legislatiunea

lor internn in vederea asiguthrer uneT actiunT comune si eficace

in contra introducerer si propagatiuner filoxerer.

Acst legislatiune va trebui sn tintesr in special:

r. Privighierea viilor, pepinierelor de orT-ce naturn, a grndinelor si a flornrielor; investigatiunile si constathrile necesare din
punctul de vedere al cercethrer filoxerei si operatiunile avend
de scop a o distruge cat va fi prin putintn;
2. Determinarea suprafetelor infestate si a intinderer circumscriptiunilor devenite suspecte prin vecinntatea focarelor de
infectiune, cu cat flagelul se introduce sail progresezn in interiorul statelor ;
3. Reglementatiunea transportului si a impachethrer vitelor
de vie, a sfnrimnturilor si a produselor acester plante, cum si a
thsadurilor si a tutulor celor-l-alte produse ale horticulturei,
pentru a impiedica ca bla s nu fie transportath afarn din focarele de infectiune, in interiorul statulur chiar sail in ccle-l-alte

state;
4. Di-positiunile de luat in cas de infractiune la rOsurileedictate.

Art. 2. Vinul, struguriT, tescovina, simburir de strugurr,

florile thiate, zarzavaturile, semintele si fructele de orl-ce na.
turn sunt admise libereT circulatiunt

www.dacoromanica.ro

124

StruguriT de masa nu vor circula de cat in cutiT, WI sail co0irT solid impachetate i uor de visitat.

StruguriT de cules nu vor circula de cat calcatr, 0 n buV

bine inchise.

Tescovina nu va circula de cat in laciT sail polobOce bine

in chise.

Fie-care stat pastreza dreptul de a lua, in zonele fruntariT,

mnurT restrictive cu privire la zarzavaturile cultivate in plan-,
tatiunT intercalare in potgoriele filoxerate.
Art. 3. Rsadurile, arbutiT i orl-ce alte vegetale, plara de
vita, provenind din pepiniere, gradinT sati din florariT, sunt admise circulatiuner internationale, dar nu vor putea fi introduse
intr'un stat de cat prin biurourile vamale ce sunt de desemnat.
pisele obiecte vor fi impachetate solid, insa ast-fel ca s permi ta constatarile necesare, i vor trebui sa fie insotite de o declaratiune din partea espeditorelta 0 de o. atestatie a autoritateT competinte din tera de origine araand:
a) Ca ele provin dintr'un teren (plantatiune sari gradina) separat de orl-ce butuc de vita printr'un spatiil de zo metre cel
putin, sail printr'un alt obstacul al radacinilor judecat indestulator de autoritatea competinte;
b). Ca acest teren nu contine el insuT nici un butuc de vita;

c). Ca nu se gasesce pe densul nicT un deposit de acsta

planta.;
d) . Ca daca ail fost acolo butucT filoxeratT, scOterea radicala, operatiuni toxice repetate, 0 in timp de treT anT, investi-

gatiunT ail fost acute care asigura destructiunea completa a

insecteT 0 a radacinilor.

Art. 4. Statele limitrofe se vor intelege pentru admiterea

in zonele fruntariT a strugurilor de cules, a tescovineT, a coinpostelor, a teritielor, a haragilor i a parilor intrebuintatT, sub
reserva ca aceste obiecte sa nu provina dintr'o regiune fioloxerata.
Art. 5. Vitele smulse i cOrdele uscate sunt excluse din circulatiunea internationala.
Cu t6te acestea, statele limitrofe se vor putea intelege pentru admiterea acestor producte in zonele fruntariT, sub reserva
ca ele sa nu proving dintr'oregiune filoxerata.

Art. 6. Rnadurile, buta0T cu sail fara radacin i cOrdele

nu vor fi introduse intr'un stat de cat cu consimtimentul for-

mal 0 sub controlul guvernuluT, dupa o desinfectiune eficace, si

prin biurourile vamale special desemnate.

pisele obiecte nu vor putea circula de cat in mcir de lemn

bine inchise prin 0.1rupurT, dar wr de visitat. Ambalagiul va
trebui asemenea sa fie desinfectat.
Art. 7. Espedierele, orT-care ar fi, admise in circulatiunea

www.dacoromanica.ro

125

internationala , vor trebui sa nu contina nici fragmente, nici

frunze de vita.
Art. 8. Obiectele oprite la un biuroil de vama, ca infractiune
la articolele 2, 3, 6 0 7, vor fi inapoiate la punctul lor de plecare cu che'tuiala celu- in drept, sail, dup alegerea curnperatorului, daca e presinte, distruse prin foc.

Obiectele asupra carora espertii consultati vor gasi filoxera sail indicii suspecte, vor fi distruse indata i pe loc prm
foc, impreuna cu ambalagiul bor. In acest cas un proces-verbal
va fi incheiat i transmis guvernului terei de origine.
Art. 9. Statele contractante, pentru a inlesni cornunitatea
lor de actiune, se obliga a'I cornunica regulat, cu autorisatiunea
de a face us pentru publicatiunile ce ele vor face i vor schimba:
r. Legile i ordonantcle edictate de catre fie-care din ele asupra materiei;

2. Mesurile luate in executiunea iiselor leg( i ordonante,

precurn 0 a presenter conventiuni;
3. Modul de functionare al servicielor organisate in interior
0 la fruntaril contra filoxereT, cum 0 larnuriri asupra mersuluT flagelului;

4. Ori-ce descoperire a unui atac filoxeric intr'un teritoriu

reputat indemn, cu indicatiunea intinderei i, daca este cu
putinta, a causelor invasiunei; acesta comunicatiune va fi in
tot-derma facuth fr nici o intarcliere;
5. 0 carta, cu scara, care va fi intocrnit in fie-care an pen
tru determinarea suprafetelor infestate 0 a circumscriptiurnlor
devenite suspecte prin vecinatatea focarelor de infectiune ;
6. Liste intocmite i inute la cli de stabilimente, scOle i gra.din! horticole sail botanice cad sunt supuse la visite regulate
in anolimp convenabil i oficialmente declarate in regula cu exigintele presenteT conventiuni;
7. Ori-ce constatare noua de infectiune in stabilimente, scoll
gradini viticole, horticole sail botanice, cu citatiunea, cat va
fi prin putinta, a espeditiunilor acute in ultitimii ani; acesta comunicatiune va fi in tot-derma facuta fr nicl o intarcliere;
8. Resultatul studielor sciintifice cum 0 al experientelor i al
aplicatiunilor practice facute in vederea cestiunei filoxerice ;
9. OrT-ce alte documente put6nd interesa viticultura.

Art. ro. Statele legate prin presenta conventiune nu vor

trebui sa trateze terile necontractante mai favorabil da cat statele contractante.

Art. Ir. Casul va fi judecat necesar, statele contractante vor
face a se represinta la o reuniune international insarcinata de
a esamina cestiunile pe earl le ridica esecutiunea conventiuneT
0 de a propune modificarile comandate de esperienta i de progresele scii nveT.

www.dacoromanica.ro

126

visa reuniune internaponala va avea sediul seil la Berna.

Art. 12. Ratificatiunile vor fi schimbate la Berna in termen
-de se lunT, socotind de la data semn6reT presenteT convenPunT sail 0 maT curend, dacg se pdte face; ea va intra in viere cincT-spre-dece dile dupa schimbarea ratificatiunilor.
Art. 13. OrT-ce stat pcite adera la presenta conventiune sari
sa se retraga in ori-ce timp, printeo declaratiune data inaltuluT
consin federal e vePan, care primesce misiunea de a servi de
interrnediar intre statele contractante pentru esecutiunea articolelor n 0 12.
Drept care plenipotentiariT respectivT all sell-mat acsta conventiune i ail pus pecetea armelor lor.
Pacut la Berna, a treia di din luna luT noembre, anul una mie
opt sute opt-decl i unu.

Protocol final.

Plenipotentiaril reunip pentru semnarea conventiuneT filoxerice internationala se declar de acord asupra intelesuluT i vah5reT notelor esplicative i adiponale urmatre:
Ad. art. I, No. I. Prin termenul de florarie se intelege orTce construcpune servind la inmulprea sari conservarea plantelor
(rsadnitele; flurariele, orangeriele, etc.).
Ad. art. I, No. 2. Statul va deterinina intinderea circumscriptiunilor devenite suspecte prin vecinatatea focarelor de infectiune dup't conditiunile speciale ale fie-caruT cas.
Ad. art. I, No. 3. Confcrinta atrage atenPunea guvernelor
asupra transportuluT p -in cale postal.

Ad. art. 2, alin. r. Statele contractante, luand in consideratiune positiunea particularg a ElvetieT, recunosc acestuT stat
dreptul de a nu primi strugurT de masa cu destinatiune la regiunT viticole, dar nu de a impedica transitul.
Ad. art. 2, alin. 3. ButOiele vor trebui sa fie de o capacitate de cel putin cincT hectolitre. Ele vor fi curgtite ast-fel ca
sa nu porte nicT un fragment de painent nicT de vita.
Ad. art. 3, alin. 2. Declaratiunea espeditoruluT insotind plantele altele de cat vita, va trebui:
1. SI certifice ca continutul espediereT provine in intregime
din stabilimentul sell;
2. Sg indice punctul de pritnire definitivg cu adresa destinatoreluT;

3. Sa afirme ca nu este nicT un butuc de vita in espediere;

4. SI mentioneze dacg espedierea contine plante cu parnent
la rgdacing.
5. SA porte semnatura espeditoreluT.
Ad. art. 3, alma. 2, a 0 d. Atestatiunea autoritateT compe.

www.dacoromanica.ro

127

tente va trebui in tot-derma sa fie basatg pe declaratiunea unuT

espert oficial.

Ad. art.

6, r.

State le contractante, cu privire la vitele

streine sail de proveninta suspectg, vor aplica zonelor fruntariy,

cat se va putea, mesuri restrictive in favrea statelor limitrofe.
Ad. art. 6, 2. Alegerea unuT proceden de desinfectiune recunoscut eficace de catre sciinta va fi Ina-a fie-egruT stat.
Ad. art. 8, alin. 1. Cu privire la mid plante streine viteT, la
flori in Ola 0 la strugurT de masa, fr frunele nici crde, sosind
cu un caltor, ca colet de mang, fie-care stat va da biurourilor
sale de varna instructiuni speciale.

Ad. art. 9, No. 5. Unul sail catl-va butucT de vita isolatT,

afara dintr'un. stabiliment destinat comerciuluT i afara dinteo
regiune viticolg, nu vor aduce interdictia uneT intregi circumscriptiT administrative, claca este oficialmente stabilit ca operatiunile destructive prescrise la art. 3, alin. 2, litera d au fost riguros aplicate.
Fie-care stat va trebui, in acest cas, s determine intinderea
zoneT suspecte impregiurul acestuT punct, i duratainterdictiuneT impuse nu va trebui sg fie maT mica ca treT anT.
0 localitate interelisa in modul acesta, va figura, claca este
prin putinta, pe harta printi'un punct cu numele sn ; iii ori-ce
cas, o rubrica va precisa sail importanta punctulta atacat sail intinderea terenului sequestrat.
Fgcut la Berna, a treia di din luna luT noembre, anul una mie
opt sute opt-elecT i unu.

FRANCIA.
2.

legea din 15 inlie 1878-2 august 1869

relatincl, la nzgsurae de luat pentru a opri progresele filoxerei; fi ale doriforei.

Art. 1. Un decret al Prqedintelui Republicei pte interelice

intrarea, sail in tta intinderea, sail numaT intr'o parte a teritoriuluT francez, a resadurilor, a cOrdelor, a frundelor i sfargmaturilor de vita, a haragilor i parilor care au fost intrebuintati,

a compostelor sail a teritielor provenind dintr'o ra streing

precun-i i transportul acelorW obiecte afara din partile terito-

riuluT francez cotropite de filoxera.

In acest cas, ministrul agrieultureT i comerciulul perte auto-

riza in mod esceptional introducerea resadurilor streine cu

destinatiune pentru o localitate determinata.

www.dacoromanica.ro

128

Art. 2. Decisiuni speciale ale ministrulul de agricultura

comerciii, luate dupe avisul comisiune supericire a filoxereT,
reguleazg conditiunile sub cari pot intra i circula in Francia
resadurile, cOrdele, frunclele i sigramaturile de vite, haragii sag
pariT can ail fost intrebuintatT, compostele sti teritiurile provenind din terile streine sail din pgrtile teritoriuluT francez

cuprinse de filoxerg asupra cgrora nu se aplicl decretele de

interdictiune.

Ministrul agriculture 0 comerciului va stabili harte, cu ta-

blourT deslusitre, indicand prin culori diferite partile teritoriuluT

atacate de filoxerg i acelea cari sunt preservate. Aceste

harte vor fi tinute in curent, reztificate pe fie-care an, si maT

des daca ministrul o judecg necesar.
Art. 3. De indatg ce prefectul unuT departament a fost
insciintat, sail de catre proprietarul unel vii, sail de catre primarul uneT comune, saii de cgtre comisiunea departamentalg de
studii i vigilentg, cg filoxera a apgrut n vre-ta localitate,
insarcineazg un delegat sa visiteze via semnalatg ca bolnavg, oi
in cas de trebuinta yule invecinate. Delegatul pcite face in clisele
vil operatiunile necesare pentru a constata existenta filoxere.
0 decisiune a ministrulta de agriculturg i comerciil pte, in
ori-ce timp, ordona sail autorisa InvestigatiunT in potgoriele

din localitgtile considerate ca indemne, unde presenta filoxere va fi banuitg.

[Adaos (legea din 2 august 7869)1 In casurile urgente si
particulare, prefectul va avea dreptul a ordona sail a autoriza
aceste investigatiuni.

Art. 4. and existenta filoxere a fost constatatg in re-

giunile indemne, al caror perimetru va fi insemnat in totT anil

pe carta invaziune7 filoxerice, de care s'a facut mentiune la
art. 2, conform dispositiunilor articulului precedent, asupra raportului prefectuluT, comisiunea departamentalg permanentg oi
proprietarT ascultati, in formele i termenile care vor fi determinate prin regulamentul de administratiune publicg, o decisiune a ministrului de agricu1tur i comercid, luatg in conformitate cu avisul sectiuneT permanente a comisiunei superiOre a
filoxereT, pte ordona ca via bolnav i viile invecinate, intr'o racla fixatg si sub conditiunile de esecutiune determinate
prin aceiasT decisiune, vor fi supuse la unul din tratamentele
indicate de cgtre comisiunea superkira.
[Adaos (legea din 2 august 7879).] Ministrul pte ordona in
timp de maT multi anT, continuarea tratamentuluT mentionat
maT sus, si a prescrie la trebuintg, tratamentul nouelor pete ce
se vor descoperi.
In circumstante esceptionale, cnd va fi necesitate i urgentg
de a preserva de invasiunea filoxere ua regiune vinicolg, mi-

www.dacoromanica.ro

129

nistrul in conformitate cu avisul sectiuneT permanente, va

putea ordona, afgrg de regiunile indemne, in fora-tele prescrise
prin regulamentul de administratiune publidt, tratamentul indicat in primul paragraf al presentului articul.
In acestc casurT mentionate maT sus, cheltuielile ocasionate
prin tratamentul viilor sunt in sarcina StatuluT.

Art. 5. [Inlocuit ast-fel (legea din 2 august 1879).] and

un departarnent seri o comung, va vota o subventiune destinatg

a ajuta pe proprietariT Can trateazg \rifle lor, dupg unul din

modurile aprobate de cgtre comisiunea supericirg a filoxereT,
Statul va da ug subventiune egalg cu aceia a departamentuluT
seil a comuneT, care se va ggsi ast-fel indoitg.

and proprietariT, in vederea destructiuneT filoxereT pe teritoriul lor, se vor fi organisat in asociatiunl sindicale temporale aprobate de autoritatea administrativg, vor putea primi,
conform avisuluT sectiunel permanente din comisiunea superirg a filoxereT, ug subventiune de la Stat. Acsth subventiune nu va putea, in nicT un cas, s intrecg suma votatg de
cgtre sindicat pentru tratamentul viilor filoxerate.
Vor putea fi asemenea subventionatI de Stat, in conditiunile i proportiunile fixate prin paragraful precedent, asociatiunile sindicale temporale aprobate de cgtre autoritatea administrativ g. 91 constituite in vederea cercetgreT filoxereT in regiunile indemne sati partial atinse.
(Art. 6, 7, 8, 9 i To se ocupg cu Dorifora.
Art. ri. Se va aloca o idemnitate pentru perderea recoltelor distruse prin mesurg de precautiune.
Niel o indernnitate nu se va da pentru destructiunea recoltelor
asupra cgrora se vafi constatat existenta filoxereT sail a doriforei.

JudecgtoriT de pace vor judeca arg drept de apel On g. la

valrea de roo francT, i cu drept de apcl, orT Ong la ce valre
s'ar putea ridica cererea, contestatiunT relative la indemnitgtile
reclamate in virtutea presentuluT articul.

Art. 12. lInlocuit ast-fel: (legea din 2 august 1879).] Contraventiunile la dispositiunile presenteT legT i la acelea ale decretelor sau decisiunilor Mate pentru executiunea sa vor fi pedepsite
cu o amendg de la 50 Oni la soo de francT.

Art. 13. Ace/ car/ vor fi introdus vre-unul din obiectele

enunciate la art. r, 6 i 7, fgr declaratiune sau prin mijlocul
uneT declaratiuni false de provenintg sau de drum, sati prin orlce altg manoperg fraudulsg, vor fi pedepsitT cu inchisOre de la
o lung Ong la cincT-spre-dece lunT i cu o amendg de la so pgng
la soo de frame/.
Art. 14. Wedepsele prevedute in cele duoe articule precedente, vor fi indoite in cas de recidivg.
Este recidivg and in durA-spre-dece luni precedente, s'a dat

www.dacoromanica.ro

130

contra deliquentuluT sail contravenientelui o prima hotarire in

virtutea presentel legT.
Art. 15. Art. 463 din codul penal este aplicabil condamna-tiunilor pronuntate in virtutea presenteT legT.
Art. 16. Un regulament de administratiune publica va desemna mesurile necesare pentru executiunea legeT, maT cu sma

a art. 4, 5 0

H.

3.

Deeretul din 28 februarie 1881

relativ la delimitarea teritorielor filoxerei.

Art. 1. Sunt declarate filoxerate arondismentele

Art. 2. Vitele streine i orT-ce vite provenind din arondismentele filoxerate nu pot fi introduse in arondismente altelg
de cat cele maT jos notate, de cAt in virtutea unei decisiuni a
ministruluT de agricultura, luata dupa cererea comitetelor de
studiT 0 de vigilerqa, i a consiliuluT general departamental, si
fa conformitate cu avisul comisiunei superiOre a filoxeref si
dupa o ancheta in comunele arondismentuluT interesat i in co-

munele limitrofe aces tuT aro ndis meat intr'o zona de to kilometre.

Art.

3.

PrefectiT tuturor departamentelor vor adresa mi-

nistruluT de agricultura, inainte de x octombre al fie-cal-LIT an,

o harta indicAnd progresele invasiuneT loxereT i destinata

pentru stabilirea hartei loxerice generale a Franciel, conform

prescriptiunilor art. 2 din legea de la 15 iulie 1878.
Art. 4. Harta generall sus numita, va fi datat la fie-care reinoire prescrisa prin lege, i va fi trasa intr'un numer de exemplare
in destultor pentru ca sa fie distribui O. in tOte capitalele departamentelor i arondismentelor viticole, dupa trebuintele serviciulut
Art. 5. Decretul din 31 Ianuarie 1883, relativ la delimitaree
teritorielor filoxerate, este 0 remAne abrogat.

Art. 6. Ministrul agricultureT este insarcinat cu executiunea presentuluT decret.

4.

Deeretul din 8 iulie, 1882

Fixdndbiurourile vamale prin can: se pte efeetua importaflunea rhadwrilor,
a sfdrdmdturilor i produstlor viei, venind din strdinttate.

Art. 1. Introducerea pe teritoriul RepubliceT franceze a re'sadurilor de vita, a buta0lor cu sail fara radacini, a c6rdelor si

www.dacoromanica.ro

131

a altor sfarAmAtur/ de vit, a haragilor si a parilor care ail fosintrebuintatt a compostelor, a pAmentuluI si a teritielor provemind din streinAtate, va fi supusA conditiunilor fixate prin conventiunea internationall filoxericA de la Berna din 3 Noembre 1881.

Art. 2. Rnadurile de vitA, butasii cu sail fArA rAdAcini si

.cOrdele nu vor putea fi introduse pe teritoriul Republice1 fran-

ceze, de cat cu destinatiune la un arondisment filoxerat,

-figura.nd ca ast-fel pe harta cea mai noug stabilitA, conform
legel din 15 iulie 1878, 0 autorizat in mod special printr'o deci-

.siune ministerialA sa cultive vitele streine.

Ele nu vor fi introduse de cat cu consimtimentul si sub controlul guvernului prin biurourile vainale aci numite:
Art. 3. Introducerea cliselor rsaduri, cOrde i butasI

circulatiunea lor prin teritoriele preservate de invasiunea filoxericA, nu se va putea face de cat in IA01 de lemn cu totul
inchise prin surupuri i usor de revizuit si de reinchis.
Art. 4. Obiectele prinse in contraventiune cu articulele
precedente, vor fi distruse imediat prin foc i pe loc, impreunA
cu ambalagiul lor, i contravenientil vor fi urmAritl conform legel din is iulie 1878-2 august 1879.
Art. 5. Decisiunea din 12 decembre 1878 este abrogatX.

Art. 6. MinistriT de agriculturA si de finance, sunt insArci-nall, fie-care in ceea-ce '1 privesce, cu executiunea presentului
ciccret.
5.

Decretul din 28 august 1882

Avand biurourite vamale prin cari se p6te efectua iniportafiunea p7antelor
produsub pepinierelor, grcidindor, flordridor i orangeriilor
venind din streingtate.

Art. 1. Plantele i produsele diverse ale pepinierelor, grAdinilor, florArielor si orangerielor venind din streinAtate nu vor
-putea fi introduse in Francia de cat prin biurourile vamale urmAtOre

Art. 2. Introductiunea pc teritoriul Republicer franceze,

-prin biurourile vainale mai sus citate, a productelor mentionate

la art. 1, nu va fi autorizatA de cat and clisele obiecte vor fi

impachetate solid, permitend insA constatArile necesare, i dacA

vor fi insotite de o declaratiune a expeditorelul si de o atesta-tiunc a autoriateI competente din tell de origine, aretand:
i. CA ele provin dintr'un teren (plantatiune sai grAdinA) separat de orl-ce butuc de vitA printr'un spatiil de cel putin 20

www.dacoromanica.ro

132

de metre, sau printeun alt obstacol radacinilor, judecat suficient

de eatre autoritatea competinte;
2. Ca acest teren nu contine nicT un butuc de vita;
3. Ca nu se aria pe densul nicT un deposit de acesta planta:
4. Ca daca au fost butucT filoxeratT, extractiunea radicala,
operatiunT toxice repetate, i in timp de treT anT, investi-

gatiunT au fost acute, care asigura distrugerea completa a

insectei 0 a radacinelor.
Art. 3. Obiectele prinse in contraventiune la articolul precedent vor fi distruse prin foc indata i pe loc, impreuna cu
ambalagiul lor i contravenitoriT vor fi urmaritT conform legilor.
Art. 4. Min4triT, de agricultura 0 de finance, sunt insarcinatT, fie-care in ceea-ce 'T privesce, cu executiunea presentulut
decret.

6.

Deerettil din 2.1 Septembre 1883

cuprinPnd interdictiunea intreirel re'sadurilor de vip, a c6rdelor, a butafilorfi a altor sfdreimilturi, de vip din :made france ale finutului
de Gex fi de la Haute-Savoie.

Art. r. Intrarea rnadurilor de vita, a cOrdelor, a buta0lor

0 a altor sfaramaturT de vita, este interclisa in zonele france
ale tinutuluT de Gex i de la Haute-Savoie.
Este asemcnea oprit intrarea buturugilor smulse, a cOrdeloruscate, a compostelor, pamenturilor i teritielor, a haracilor
parilor de vie ce au fost intrebuintaV.

Art. 2. Produsele horticulture! 0 agriculture!, precum legume, fructe i scminte de orr-ce natura, florT taiate sail in Ole,

etc., ori-care ar fi proveninta lor, vor putea intra liber.

Art. 3. StrugurT de masa nu vor putea trece de cat daca
sunt IncbiT in cutir, lacli sail cope solid impachetate i upr de
visitat.
StrugurT de cules nu vor putea fi introduV de cat in butOie
de o capacitate de cincT hectolitre, inchise cu ingrijire i curatite
ast-fel ca sa nu duca cu ele nicT pament nicT sfararnaturT de vita.
Tescovina de strugurr va trebui sa fie inchisa in 1gclI saU poloboce bine inchise.

Art. 4. Plantele, arbu,tiT i orT-ce vegetale altele de cat

vita, provenind din pepiniere, din gradinT, din floral-if sail din
orangeriT situate in arondismcntele reputate preservate de invasiunea filoxerica, i figurnd ca ast-fel pc harta cca mat

recenta, intocmita In virtutea art. 2 din legea de la 15 iulie

1878

2 august 1879, vor putea circula liber.

www.dacoromanica.ro

133

Proveninta vegetalelor enumerate in presentul articul, va fi

certificata printr'o declaratiune a primaruluT localitater de

origine.

Art. 5. Plante le, arbtWiT i ori-ce vegetale altele de cat

vita, provenind din pepinierele, din gradinile, din florariele si

din orangeriele situate in arondismentele filoxerate nu vor

putea fi introduse in zonele france ale tinuturilor de Gex 0 de

la Haute-Savoie, de cat dacA sunt insotite de o declaratiune a
expeditorelui 0 de b atestatiune a autoritateT competente din
localitatea de origine.
Art. 6. Declaratiunea expeditorelui va trebui: 1. SI c.ertifice ca continutul expedierei sale provine in intregime din stabilimentul s6i1;

2. SA indice locul de receptiune definitiva, cu adresa destina-toruluT;

3. SA porte semnatura expeditoreluT.

Art. 7. Atestatiunea autoritatei competente va certifica:

I. CA obiectele provin din tr'un teren (plantatiune sati gra,dina) separat de orT-ce butuc de vita printr'un spatiti de cel
putin 20 metri sail prin alte obstacule rAdacinilo:-, judecate suc:ente de catre autoritatea competenta ;
2. Ca terenul nu contine nici un butuc de vita;
3. CA nu se afla pe densul nici un deposit de aces-a planta;
4. Dac ail fost butucT filoxerati, cA extractiunea radicale
a fost operata, el operatiunT toxice repetate au fost efectuata
si ca investigatiunT repetate in timp de treT anT, asigura distrugerea complect a insecter si a radacinelor.

Art. 8. Daca presenta filoxereT a fost constatata pe obieetele numite la art. 5, lisele obiecte vor fi prinse i distruse
indata i pe loc prin foc impreuna cu ambalagiul lor. Contraventiunile la presentul decrct vor fi urmarite conform legeT din
iulie 1878-2 august 1879.

Art. 9. Min4triT, de agricultura si de finance, sunt insArcinatT, fie-care in ceea-ce 'I privesce, cu asigurarea executiuneT
presentului decret.

7.

Deei.innea din 13 Iunie 1332

relatind la eirculatiunea In Francia a risadurilor, a sfetriimaturilor
i a prodaselor vita.

Art. 1. Vinul, strugurii de masa 0 de cules, simburiT de stru:gurT, tescovinele de strugurT vor putea circula liber in Francir
:s ub co nditivalle ..urmat6r.e.:

www.dacoromanica.ro

134

I. Nu vor fi insotite de nicT o sfgramgturg de vitg, de &uncle-

sag de cdrde;

2. Strugurir de cules din arondismente filoxerate cu des-

tinatiunea la un arondisment indemn de filoxerg vor trebui sg

fie cgIcat/ sag' in butOie inchise;
3. Tescovinele de strugur/ din arondismentele filoxerate
cu destinatiune la arondismente nefiloxerate vor trebui sg fie

continute in vase, ldT sa vehicule inchise.

Art. 2. Rsadurile de vitg, cOrdele, butasi/ i alte sfgrgingturr

de vitg provenind din arondismentele crutate de filoxerg, i figurand ca ast-fel pe harta cea mai recentg stabilitg conformart. 2
din legea de la 15 lulie 1878-2 august 1879, vor puteacircula fiber..
Art. ." Buturugile smulse, crdele uscate, compostele, Omenturile i teritiele, haragii i pari/ ce at fost intrebuintat/ nu vor
putea circula de cat intre arondismentele filoxerate autorisate a
primi vite strgine sag provenind din arondismentele filoxerate,
cu conditiune insg sg nu t reacg prin arondismentele indemne..
Art. 4. 1R.sadurile de vitg, cOrdele i butasiT provenind din

teritoriele filoxerate nu vor putea fi introduse in acelea care

nu sunt incg, dar vor putea fi expediate cu ilestinatiune la un .
arondisment filoxerat i autorisat in mod regulat sg cultiva
vite strgine. Daca numitele rnadurT, cOrde i butas1 vor trebui
sg trecg prin arondismente indemne sati neautorisate a cultiva
vise strgine, vor fi impachetate in INT de lemn bine inchise,
usor de cercetat, i purtand numirea nature/ continutula
Art. 5. and filoxera se va fi semnalat in arondismentele considerate ca indemne i in acelea in carl nu s'a manifest
tat de cat prin Ore-car/ puncte de atac i desemnate ca ast-fel
printeun asterisc in decisiunea relativg la delimitarea teritorie
lor filoxerate, prefectiT vor lua m6surile necesare pentru a regulamenta, conform prescriptiunilor presente/ decisiuni, expor-

tatiunea, afarg din teritoriui comunelor filoxerate, a rnadurilor si a sfargnigturilor de vitg, a struguriIor de cules, a tescovine/ de strugurr, a haragilor si a pariIor intrebuintatT, a compostelor, a Omen turilor, a teritielor, etc.

Art. 6. Nic/ o expediere provenind din&un teritorig

filo-

xerat nu va trebui sa conting fruncle sail cOrde de vita.

Art. 7. Obiectele prinse in contraventine cu presenta dLcisiune vor fi distruse indatg i pe loc, prin foc, impreung cu
ambalagiul lor, i contravenienti/ vor fi urmaritT conform lege/
din 15 iulie 1878-2 august 1879.
Art. 8. Prefecti/, in departamentcle lor respective, sunt insgrcinati cu executarea presenteT decisiuni care va fi afisatg sit
inseratg in buletinul actelor administrative.
Art. 9. Decisiunea din 13 decembre 1878, este abrogatg..

www.dacoromanica.ro

135

8.

Deeisinnea din 15 iunie 1882

relativd la circuktyunea in Franck, a produselor agriculturei gihorticulturer.

Art.

1.

Produsele agriculture 0 horticultureT, precum le-

gume, fructe i seminte de orl-ce naturA, flori taiate sail in le

etc., or/ care ar fi proveninta lor, vor continua a circula libein tcita intinderea teritoriule Republice francese.
Art. 2. AceiasT libertate de circulatiune sA mentinc pentru
resadurT, arbusti i ori-ce vegetale altele de cat vita provenind
din pepinicre, gradinT, florAriT, orangeriT situate in arondismente

reputate preservate de invasiunea loxerica i figurand ca astfel pe carta cea mai recenta intocmita in virtutea art. 2 din
legea de la 15 iulie 1878-2 august 1879.
Art. 3. Obiectele numite in art. 2, earl provin din arondismentele filoxerate i earl sunt cu destinatiunea la arondis-

mente asemenea filoxerate vor putea circula liber, cu conditiune ca percursul coniplect sa se faca prin arondismente autorisate a primi cepage strAine sail cepage provenind din arondismentele filoxerate. In casul contrariii, expedierea va trcbui
sA fie facuta sail in cutiT inchise`sail in vagOne plumbuite, sae sa

fie insotita de o declaratiune a expeditorule si de o atestatiune

a autoritAte competente din localitate de origine.
Art. 4. Plantele, arbutiT i orr-ce alte vegetale afara de vita,
provenind. din pepiniere, giadinT, florariT sail orangeriT situate
in arondismente filoxerate, nu vor putea fi introduse in arondismentele indemne sari neautorisate a primi cepage straine

sail cepage provenind din arondismentele filoxerate, de cat

dacA sunt insotite de o declaratiune a expeditorului 0 de o

atestatiune a autoritAteT competente din localitatea de origine.

Art. 5. Declaratiunea expeditorulta mentionatH la art. 3 si
4, va trebui:
1. SA certifice ca continutul expediere sale provine in intregime din stabilimentul see;
2. Sg indice locul receptiuneT definitive, cu -adresa destinatorului ;

3. SA porte semnatura expeditorule.

Art. 6. Atestatiunea autoritate competente va certifica:
1. CA obiectele provin dintr'un teren (plantatiune sail grading) separat de ori-ce butuc de vita printr'un spatiii de cel putin 20 metri, sail prin alte obstacule radacinilor judecate suficiente de cAtre autoritatea competenta;
2. CA terenul nu contine el insur nici un butuc de vitA;
3. CA nu se aflg pe densul nicT un deposit de acesta planta ;

www.dacoromanica.ro

136

4. Daca ail fost butuci filoxerati, ca estracpunea radicala

a fost operata, ca operatiunitoxice reinnoite ail fost facute, si ce
investigatiuni, repetate in timp de trei aril, asigura destructiunea complect a insectei si a redacinelor.
Art. 7. Daca. presenta filoxereT a fost constatath pe obiectele desemnate la articulul precedent, numitele obiecte vor fi

confiscate 0 distruse indata si pe loc, prin foc impreuna cu

ambalagiul bor.

Contraventiunile la presenta decisiune vor fi urmarite confor legeT din 15 iulie 1878-2 august 1879.

Art. 8. PrefectiT, in departamentele lor respective, sunt insarcinati cu exeGutiunea presentei decisiuni, care va fi afisata si
inserata in buletinul actelor administrative.
Art. 9. Decisiunea din 15 decembre 1878 este abrogata.

9.

Circular cittre prefecti pentru lutrta man,

Paris, 8 itslis 18;9.

Domnule prefect, dupe termeniT celui de al duoilea paragraf

al art. 2 din legea de la 15 iulie 1878, relativa la filoxerg, administratiunea mea este tinuta a face sa se stabilesca, in fiecare an, harte cu tablouri explicative indicand prin colori diferite partile teritoriuluT atacate de catre filoxerg si acelea cari
sunt preservate.
In scopul de a pune administratiunea mea in mesuth de a satisface acestor prescriptiuni, ye rog, D-le prefect, sa bine-voiti
a face a se incheia imediat, in dubl expeditiune, o harta detailata a departamentului D-vOstre pe care vor trebui sa fie indicate printr'o colre speciala (carinin) localittile si comunele
filoxerate, fail a se tine socotell de epoca in care bla va fi
fost constatata pentru prima Ora. Ve invit a ye servi, in acest
scop, de hartile departamentale cele mai bine facute, sail de
foile harteT statuluT-major, ast-fel ca sa puteti face a se figura
cat va fi prin putinta de esact posipunea viilor filoxerate.
Atrag atentiunea D-vOstre, D-le prefect, asupra utilitatei si
importantei ce este pentru ca aceste harti sa fie stabilite cu cea
maT rigursa exactitate. Ele servesc, in adever, de bas aplicatiuneT art. 4 al legeT din 15 iulie care este relativa la tratamentele administrative, si, de alta parte, numaT gratie lasnuririlor ce
ele daii, introductiunea cepagelor strthne este autorisata sail interdisa.
Ve reamintesc, in acelasT timp, a decisiunea ministeriala din
xi decembre trecut prescrie prefectilor trimiterea acestor Mill

www.dacoromanica.ro

137

Inainte de r octombre al fie-caruT an, pentr u ca sa permith sta.bilirea harteT filoxerice generale a FrancieT, care trebue s-1
apara inainte de i decembre.
V'asT fi dar forte obligat, D-le prefect, sg bine-voip a lua m6-

surile necesare ca acesta lucrare sg fie executat in cel maT

scurt termen posibil, pentru ca administratiunea mea sa fie in
posiPe de a satisface prescrippunilor lege-

10.

CircularA adresata de dare D. ministru al luerilriler publice cram

D-nif administratoff if oompanillor de drum de fer, relatIvil
la transportal produselor agrieele ,i horticole.
Paris, 13 iutie 1883.

Domnilor, D. ministru al agriculture( 'mT a semnalat dificultgple ce le ar inth.lni transportul, prin drurnul de fer, al produselor agricole.
Aceste dificultatT provin maT adese-orT din aceia ca compa-

miele, printr'o interpretatiune gresita a decisiunilor luate in

acsth privinta, obligg pe expeditorT a indeplini formalitatT
inutile.
Pentru a pune sarsit acesteT situatiuni, colegul meti 'mY a f gcut o nota in care sunt indicate precis regulele de urmat pentru introducerea in Francia 0 circularea resadurilor si a sfaramaturilor de vita, precum si a produselor agricole saii horticole.

Am onOre, Domnilor, sg v6 inaintez ate un exemplar din

acst nota, rugAndu-v6 sa datT imediat personaluluT D-v6stre

instructiunT conforme cu indicgrile ce ea conpne.
Bine-voip asemenea a 'mT rnpunde de primirea presentel coinunicatiunT si a 'ml face cunoscut urmarea ce ea va fi primit.
.11ot1 asupra eireulatlund 1 IntrodneereI In French' a fesadurilor
l sfAramaturiler de TiPi .td a produselor agrlcole.
Bleadurt de rip cu sail fdrd rddkini, c6rde gi alte sfdramdturi ale vilei.

Imortafiunea in Francia. Struguril de masa pot intra liber

-in Francia, dar trebuesc sg fie inchisT in cutiT, ladT, sail cosurT
-solid impachetate si. usor de revisuit. StruguriT de cules nu pot
intra in Francia de cat calcatT si in cadT bine inchise. Tescovina
de strugurT nu pOte fi introdus de cat in ladT sail in polobOce
inchise.
R.sadurile de vith, butasiT cu sail fara radacinT, cOrdele, harazil intrebuintatT, compostele, pamenturile si tthliile nu pot intra

www.dacoromanica.ro

138

pe teritoriul RepubliceT francese de cat cu destinatiune pentru

un arondisment filoxerat autorisat in mod special sa cultive

vite streine i figurand ca ast-fel pe harta filoxerica cea mar
noti stabilita conform lege din 15 iulie 1878.
Ele nu vor fi introduse de cat cu consimtimentul si sub controlul guvernuluT prin biurourile vamale desemnate in decretul
de la 8 iulie 1882.
Circulatiunea diselor rasadurl de vite, butasT, etc., prin teritoriele indemne, nu se va face de cat in ladl de lemn bine inchise
prin surupurT dar us& de revisuit i de reinchis.
Circidafiunea In Francia .
1. StruguriT de masa si de cules,
samburiT de strugurT, tescovinele de strugurf pot circula liber
pe tot teritoriul frances, cu conditiune c ele nu vor fi insotite
de nicT o sfarmatura de vita, &uncle sail cOrde; a struguriT de

cules din arondismentele filoxerate cu destinatiune la un

arondisment indemn, vor fi calcatT si in each bine inchise ; si

fine ca tescovina de strugurT din arondismentele filoxerate,

cu destinatiune pentru arondismentele nefiloxerate, va fi continua in vase, ladT sail vehicule inchise;
2. Resadurile de vita, cOrdele, butasiT i alte sfaramaturT de
vita provenind din arondismente crutate de filoxera pot circula
liber pe tot teritoriul frances;
3. Resadurile de vita, cOrdele, butasiT, haragil i pariT intre
buintati, compostele, pamenturile i teritiele provenind din
arondismentele filoxerate nu pot fi introduse de cat in arondismente filoxerate autorisate in mod special sa cultive vite
straine i figurand ca ast-fel pe harta filoxfrica in care sunt de-semnate prin culOrea ce maT inchisa.
Produsele horticole i produsete pepinieraor, greidinariilor,
florcirizior Fi erangerit7or

Imiorlafunea in Francia.
r. Florile taiate sail in Ole, legumele si alte produse de grdinarie, semintele i fructele de orfce natura sunt admise, ca produse ale agricultureT, la libera circulatiune in ternationala (art. 2 dill conventiunea de la Berna);
2. Resadurile i orT-ce arbustT afara de vita, provenind din
pepiniere, gradinT, florariT sau orangeriT nu sunt admise, in virtutea art. 2 din decretul de la 28 august 1882, sa intre in Francia, de cat daca sunt insotite de o declaratiune a expeditoruluT si
de o atestatiune a autoritateT competente din localitatea de orTgine aratand:
A. Ca ele provin dintr'un teren (plantatiune sail gradina) se-

parat de ori-ce butuc de vita printr'un spatiil de 20 metri cel

putin sail printr'un obstacul redacinilor judecat sifficient de ca.tre autoritatca competinte;

www.dacoromanica.ro

139

B. CA acest teren nu contine el insuT nicT un butuc de vitA-,C. CA nu se afil pe densul nicT un deposit de acstA plantk
D. CA, dacA ati fost butucT filoxeratT, extractiunea radicalA 0
operatiun1 toxice repetate 0, in timp de treT anT, investigatiunr

au fost acute, cari asigurA distructiunea compleca a insecteT

0 a rAdAcinilor.

Aceste produse nu pot fi introduse de cat prin biurourile vamale desemnate la art. 1 din decretul de la 28 august 1882.
Circulafiunea in Francia. T. Produsele horticultureT, precurnlegume, fructe 0 seminte de orl-ce naturA, florT tliate sail in
ble, etc., orT-care ar fi proveninta lor, pot, ca produse ale agri
cultureT, A. circule liber pe tot teritoriul frances.
2. Raadurile, arbutiT 0 alte vegetale, afarA de vitA, provenind din pepiniere, florAriT sail orangeriT situate in arondismente

indemne 0 -figurAnd ca ast-fel pe harta filoxericA cea mai recentA stabilitA conform lege/ din 13 iulie 1878, pot circula liber pe tot teritoriul frances.
3. Resadurile, arbutiT 0 alte vegetale, afarA de vitA, provenind din pepiniere , florlriT sari orangeril situate in arondismente filoxerate, cari sunt destinate pentru arondismente asemenea filoxerate, pot circula liber, cu conditiune ca tot percursul sA se facA prin arondismente filoxerate 0 autorisate
in mod special a introduce 0 a cultiva cepage strAine.
Daca ail sl trecA prin arondismente indemne, vor fi insolite
de o decla atiune a expeditoreluT 0 de un certificat de origineliberat de cAtre autoritatea competent i stabilind :
A. Ca produsele provin dintr'un teren separat de orT-ce butuc de vitA printr'un spatiii de cel putin 20 de metri, sail prin
orl-ce alt obstacul radacinilor judecat suficient de cAtre autoritatea competenta;
B. CA terenul nu contine nicT o vitA de vie;
C. CA nu se aflA pe densul nicT un deposit da acestA planta;
D. Daca ab fost butucT filoxerati, ca extractiunea radicalA a
fost operata, cA operatiunT toxice reinouite ail fost fAcute 0 cl
investigatiunT repetate in timp de treT ant, asigura distructiunea
complecta a insecteT i a rAdacinilor.
4. Rsadurile, arbutif 0 orT-ce vegetale afarA de vitA, provenind din arondismente filoxerate, nu vor putea fi introduse in

arondismente reputate ca indemne de cat dacA vor fi insotite

de o declaratiune a expeditoreluT at-U.6.'11d cA continutul expe-

diereT provine in intregime din stabilirnentul s6u; acestA declaratiune va fi insotia de o atestatiune a autoritateT competenta din localitatea de origine, aretnd :
A. CA produsele provin dintr'un teren separat de orl-ce butuc de vitA printr'un spatiii de 20 metri cel putin, sail prin orT-

www.dacoromanica.ro

140

ce alt obstacul radacinior judecat suficient de cgtre autoritatea competentg ;

B. Ca acest teren nu contine nici un butuc de vita ;
C. Ca nu se afla pe densul nicr un deposit de acestg plantg ;
D. Daca aii fost butucT filoxeray, cg extractiunea radicalg
.a fost operatg, cg operatiunT toxice reinouite a5 fost facute i ca
investigatiunT repetate i timp de trer anT asigurg distructiunea
complectg a insecter 0 a radcinilor.

11

,CirenlarA adresatA de D. ministru al lncrArilor publiee dare D-nif

inspectori generalf al controlnlui drumurilor de fer, relativA

la execatinnea decretnini privitor la delimitarea

teritorielor illoxerate
Paris, 13 iunie 1883.

Domnule inspector general,

Resultg din lamuririle fgcute D-lur ministru al agriculture!,

.ca criumercise infractiunl la decretul relativ la delimitarea teritorielor filoxerate:0 la mesurile ce Iregulezg circulatiunea resa-

durilor de vita, s'aU comis, pe tta diva, in garele departamentelor cari nu sunt autorisate a primi cepage americane.,
Aceste infractiunT putend avea consequentele oele mar funeste, este necesar de a preveni repetarea lor.
In consequenta, am invitat companiele sa dea agentilor lor
instructiunile necesare, i ye rog sg bine-voiy, din parte-ve, a
invita pe D-nir comisarr de supraveghere admilistrativg, pqr la
..ordinele D-wistre intr'un mod cu totul special, pentru executiunea numitulur decret.
Ve voi i remanea obligat respundendu-mr de prim'rea presenter depqe.

12

Ciroularii adresatl de cAtre D. consilier de Stat, director general

al viimilor, relativA la introdacerea in Fraucia a r6saduri1or
tt sfArAmAturilor de yi i a produselor agricole i horticole
Paris, 6 iulie 1889.

Mesurile preventive, la executiunea cgrora serviciul vamelor

este chemat a da concursul WI in vederea oprirel devastarilor
Coxerer, au facut, in diverse rndurr, obiectul unor circular!

www.dacoromanica.ro

141

oficiale. Vami le a5 fost asemenea informate despre modificarae

ce a fost aduse unora din aceste rnesurT.
In vedere de a face maT lesnicis interpretatiunea i apnea-.
tiunea dispositiunilor cari regisez asta-dI intrarea resadurilor
de vita, a re'sadurilor i arbustilor altiT de cat vita, a produselor

horticole, etc., departamentul agriculture/ a reunit inteo nota

regulele actuale in vigre.
Serviciul va gsi aliipt aci o ampliatiune a acesteT note. Rog
pe directorT a veghia la stricta executiune a instructiunilor ce
ea contine.
Nati asupra introdnotinnei in Francia a rgsaduri1or .11
stiramAturilor vitel 1 a prodnselor agricole
[Dispositiunile acestel note stint aplicabile tnturor terilor, fie eh ele aft aderat sail nu
la conventiunea filoxerica de la Berna).

Rgsaduri de yip, butagi de vita' cu sad AIM- rddcinl, cOrde i alte

sfartimaturi ale yip.

StruguriT de masa pot intra liber in Francia, dar trebuesc

sa fie inchisT in cutiT, icIT sa5 cosurT solid impachetate dar upr
de visitat 1).

StruguriT de cules nu pot strabate in Francia de cat calcat/

si in cadT bine inchise.

Tescovina de strugurT nu pte fi introdusa de cat in cuti

sau polobce inchise. 2).

Rnadurile de vita, butasiT cu sa5 fr radkinT, cOrdele, haragiT can au servit, compostele, pamenturile i teritiele nu pot
intra pe teritoriul RepubliceT franceze de cat cu destinatiunea
la un arondisment filoxerat, autorisat in mod special a cultiva
vite straine i figurand ca ast-fel pe harta filoxerica cea maT
recenta stabilita conform lege din 15 iulie 1878 8) ,

Ele nu vor fi introduse de cat cu consimtimentul departamentuluT agricultureT si sub controlul guvernuluT prin biurourile van-iale desemnate in decretul din 8 iulie 1882.
Circulatiunea numitelor re'sadurT de vita, butasT, etc., prin teritoriele indemne nu pte avea loc de cat in cutii de lemn bine
inchise prin surupurT, dar usor de revisuit si de reinchis.
Produsele hortcol lI produgele pepinierelor, grddindriVor,
flordriilor i orangeritilor

i. Florile Mate sail in Ole, legumele si alte zarzavaturi, se1) Nu trel ue adusS, nie/ o podia intriirel strugurilor de mask filrA frunqe si 11114
cfirde, sosind eu un ofilfitor ea colet de mfinh.
2) Vinul si eSinburil de strugurl sunt admisl la libera oirculatiune.
3) Vitele smulse si cOrdele useate aunt, In mod abeolut, exeluse din circulatinnea
internationnlii.

www.dacoromanica.ro

142

mintele i fructele de ori-ce natuth sunt admise, ca produse

ale agriculture!, la libera circulatiune internationalI (art. 2 din
conventiunea de la Berna 1).
2. 1R.sadurile i arbtWiT altiT de cat vita, provenind din pepiniere, gthdinT, flothriT saui orangeriT nu sunt admise, dupA termeniT art. 2 din decretul de la 28 august 1882, sA strAbath in

Francia de cat dacA sunt insotite de o declaratiune a expeditoreluT i de o atestatiune a autoritAtei competente din localitatea de origine, aretand 2):
A. CA ele provin dintr'un teren (plantatiune sati grAdinA) se-

parat de ori-ce butuc de vitri printr'un spatiil de cel putin 20

di metri, sati printr'un obstacul thdAcinilor judecat suficient de
cAtre autoritatea cornpetenth;
B. CA acest teren nu contine nici un butuc de vitA ;
C. CA nu se afl pe d'ensul nicT un deposit de acstA planth;
D. CA, dac ati fost butucT filoxerati, extractiunea radicall
operatiuni toxice repetate i, in timp de trei an!, investigatiunT au fost acute, cari asigura distructiunea complecta a insectei i a rAdAcinilor.
Aceste produse nu pot fi introduse de cat prin biurourile vamale desemnate la art. i din decretul de la 28 august 1882,

13

rtlodelul certificatului de origine

REPUBLICA FRANCESI

Certifioat de origine
1. Dedarafiusea expeditorelui.

declar:
Subseinnatul 8)
10 CA plantele vii continute in 4)
adresat ' 6)
marcate 5)
p'rovin in intregime din Jtabilimen tul

2 Ca acsta expeditie nu contine vite de vie;

1) Afar& de carton! provenind din Statele-Unite si Canada a cAror importaiiiine In
Francis remAne opritA (decretul din 27 martie 1876).
2) Nu trebue sausit niel o pedicit intrAreI micelcr planto strAine vile! de vie, sosind
cu tin cillStor ca colet de mind.
3) Numele, pronumele, profeciunea i domiciliul.
4) Num6rul i natura coleelor.
6) Mama si num6rul.
6) Adresa complectA a destinatortilul: nume, profesiune, domieilift. (Dacd expedierea
se face in strnin6tate, GA se indice biuroul fruatariii al 16ref destinatare).

www.dacoromanica.ro

143

de

3 CA plantele sunt impachetate 1)

bucAtelelor

pArnent.
2)

in
8)

188...

2. Atestafiunea autoriteifei.

Primarul din.
atesth asupra raportulul expertulul delegat:
10 C expedierea de plante de mai sus provine dintr'un teTen separat de orl-ce butuc de vita printr'un spatiil de cel pu-pn 20 de metri, sail printr'un obstacul thdgcinilor judecat surficient de cAtre autoritatea competentA;
20 CA acest teren nu contine el ins4i nicl un butuc de vitl;
3 CA nu se aflA pe densul nici un deposit de acstA plantA.
in

188....

14

Forme le de eindicate
Sindicat de tratament
Conventiune sindicald pentru distruotiunea filoxerei (art. 5 din legea

de la 2 august 1879)

Art. r. Subsemnatil, proprietarl, locuind la

, cantonul
, arondismentul
, v6;lend legea din r5 iulie 1878-2 august
1879, mal cu semg 2 al art. 5 din ultima lege, ast-fel conceput
8Cnd proprietarir, in vederea distructiunel filoxerei pe teTitoriul lor, se vor fi organisat in asociapuni sindicale temporale aprobate de atre autoritatea adrninistrativ, el vor putea
primi, asupra avisulul conform al secliund permanente a comisiunel superiOre a filoxerei, o subventiune de la Stat. AcstA
subventiune nu va putea, in nici un cas, sA intrecA suma votath de cAtre sindicat pentru tratanientul viilor filoxerate ;8
Vclend circulara No. 399 a D-lui ministru al agriculturei si
al comerciului, cu data de la 20 august 1879;
Se organiseth in asociatiune sindicalA temporall, avend de
.obiect real i unic ape'rarea potgorieT prin intrebuintarta unuia
1) SA pune SacS plantele sunt finpachetate ou sa fArA pAmentul rldAcinilor bor.
2) Loma plecAret.
2) Semnatura expeditortauf.

www.dacoromanica.ro

144

din tratamentele ce recomandg comisiunea superiOrg a filoxeret

in vedere de a obtine subventiunea Statului indicatg in legea

mai sus vizatg din 2 august 1879.
Art. 2. Biuroul este compus dupg cum urmzg:
President, D
Secresar, D
Tesaurar, D.
Art. 3. Sindicatul are sediul seri la

Art. 4. Asociatii se obligg a face cheltuiala presumatg necesarg pentru a trata cu concursul guvernului
hectare
ariT, repartitionndu-se ast-fel:
"43

o
.,.
,0

RUMBLE

SUPRAFATA VIILOR

proprietarilor ce se Wig& a
participa la cheltnialS,

DOMICILIUL

Aril

Hectare

Art. 5. Lucrgrile de tratament in dosg de

pentru metru patrat, sunt evaluate la suma de
pentru hectar, 0 anume:
kil. a
Pentru insecticid,
Fr.
Ioo de kilograme
Pentru transporturT, lucru

Total egal

,
Fr.

francl
a

Art. 6. Fie-care asociat datoresce o parte din cheltuiala

curatg, proportionalg cu nurree'rul hectarelor cu care a aderat la
sindicat.
in
Fgcut in quadruplg expeditiune la
Urmzg semngturile.
Sindicat mixt de oeroetiiri t tratamente.

Art. 1. 0 asociatiune sindicalg mixtg de cercetgri i de tratamente este formatg intre subsemnatil in scop de a ap6ra con-

www.dacoromanica.ro

145

tra invasiuneT filoxereT \rifle lor situate in (arondisment si comuna) si de a profita de avantagiele edictate prin legile din 75
iulie 1878, 2 august 1879.
-

Art. 2. SubsemnatiT declara ca adopta ca mod de tratarnent

(sulfurul de carbon sari sulfo-carbonatul de potasium), aplicat
dupa rnetOdele recornandate de catre comisiunea superidra a
filoxereT.

Art. 3. Durata asociatiunel este fixata la.

anT, cu incepere de la
788....
Art. 4. Sindicatul are sediul sal' la.
Art. 5. Sindicatul este adininistrat de catre i n biuroil compus

dinteun director, dintr'un secretariti si dintr'un tesaurar.

Art. 6. AsociatiT se obliga a plat o cotisatiune de
fraud de hectarul de vie posedate de eT in perimetrul de actiune al sindicatuluT.

Art. 7. Sumele provenind din cotisatiunT vor forma, cu subventiunea ce va fi ulterior solicitata de la Stat, un fond comun
afectat :
10 Serviciului de cercetarT; 20 Chieltuielilor de tratament asupra viilor unde insecta este sari va fi descoperita; 3 Chieltuielilor generale.

Art. 8. Directorul represinta sindicatul; el este intermediarul sai pe langa administratie; el are semnatura sociall 0
lucreza inaintea justitiel in nutnele sindicatuluT atat ca petitionar cat si ca ap&-ator.
Art. 9. Secretarul este insarcinat cu corespondenta ; el convOca la adunarile generale si mandateza chieltuielile dupa
aprobatiunea directoruluT.

Art. 70. Tesaurarul centralisza fondurile sindicatuluT si

platesce lucrarile dupa vederea man datelor eliberate de catre
secretar ; el prepara, pentru subventiunile StatuluT, actele justificative de chieltuiell, spre a obtine plata acestor subventiunt
potrivit cu inaintarea lucrarilor.
Art. 77. Fie-care asociat, prin faptul chiar al aderarel sale,
se recunsce debitor al sumer fixate la art 6; de nu se executa,
el perte fi urmarit pe tOte cane de drept.
Nu exist nicl o solidaritate intre asociatY, si fie-care din eT
nu este tinut de cat pentru angagiamentul sal.
Art. 12. AsociatiT se' intrunesc in adunare generala cel putin o data pe an, dup a. convocatiunea directoruluT, spre a aucli
raportul ce va fi PAcut asupra totaluluT operatiunilor sindicale
si a comunica observatiunile lor. Acest raport va r6manea la
archivele asociatiuneT; copie va fi adresata ministruluT agricultureT si prefectului departamentuluT.

Art. 73. Deliberatiunile sunt luate cu majoritatea membrilor presentT.

10

www.dacoromanica.ro

146

Art. 14. Asociatiunea este distrusa de drept la expirarea

termenului mai sus fixat ; ea va putep s'A se prorOge pentru o
nou period, dar acst prorogatiune nu va avea efect de cat
fata de aderenti. 0 deliberatiune a majoritAtei nu va putea angagia pe cei ce ar voi s se rttragI din asociatiune.
Art. 15. Asociatii fac alegerea de domiciliil in
la D
, director.

Elcut la.

188 .... in qua-

drupl expeditiune.
(SemnAturile aderentilor).

15

FormalitAti de indeplinit pentrn A eonstital un sindleat

Pentru tote sindicatele a adresa la prefectur 5. sail la subprefectura :

10 Trei exemplare din contractul de asociatiune, dintre care

unul pe hartie timbratA, conceptul trebuind s fie supus la formalitatea inregistrArei.
2 ScrisOre pe hartie timbratl adresata care D. prefect pentru a cere aprobatiunea sindicatuluT;
ScrisOre catre D. ministru al agriculture cerend o subventiune, insotind'o de listele de subscriptiune ar6tand intinderea viilor i quotitatea sumelor subscrise.
O

De indat ce sindicatul a fost aprobat de afire autoritatea

prefectorala, el este regulat constituit.
Subventiunea este acordatI de catre ministrul agriculturei
dupa avisul comisiunei superiore a filoxerei. Presidentul sindicatului tste informat despre decisiunea luatA de cAtre prefectura departamentului.
Prefectul mandateza proportional cu chieltuielile facute i cu
suprafetele tratate, dar numaT dupa justificatiuni regulate. In
acest scop, tesaurarul trebue sl reunesca tote actele comptabile,
recipisele companiilor de drum de fer constatand plata sulfurului de carbon sau -t sulfo-carbonatului consumat de atre
sidicat, cand transpor 1 este facut contre remboursement"
facturi pe hrtic timorata, certificate, adeverite de catre liferanti i achitate de el subscriind peste timbru i algturea; cand

productele sunt cumiArate pe loc, acelea1 chitante pentru

chieltuielile de transport i de lucru dacg este cu putintg.
Un borderoii general intocmit de care tesaurar i aprobat
de atre biuroul sindicatului stabilesce chieltuielile asociatiund
ce particip la subventiunea Statului. Chieltuielile generale nu
trebue s6 fie cuprinse in act.st borderoil.

www.dacoromanica.ro

147

Biuroul sindicatuluT este insarcinat cu repartitiunea intre

societarT.

DelegatiT departamentali aT serviciuluT contra filoxereT si

profesoriT de agriculturg din fie-care departament procurg viti-

cultorilor tote lgmuririle necesare pentru constitutiunea sindicatelor.

16

Circa lard adrest5 prefeeti1or pentru exeentarea legei

din 15 inlie 1878
Paris, 17 august 1878.

Dommde prefect,

Am onOre a ye transmite aci alaturata, in dublu exemplar,

legea din 15 iulie 1878, relativa la mesurile de luat pentru a opri
progresele filoxere 0 ale doriforeT, rugandu-ve de a o face sa
.se insereze, /Ira intarcliere, in buletinul actelor administrative
al departamentului D-vOstre.
D-vOstra atl apreciat deja, nu me indouesc, importanta mesurilor legislative edictate in interesul viticulture francese asa

de gray amenintata. Presenta circulara are tocmaT de obiect

ve inlesni aplicatiunea lor.
Legea din /5 iulie este divisat iii tre titlurT: cel d'intaiti se
raporta la filoxerg, cel de al douilea se raporta la clorifora si
cel de al treilea cuprinde dispositiunT generale privincl in acelasT timp filoxera i dorifora.

ObservatT, domnule prefect, ca orl cnd un decret al Pree-clinteluT Republice pOte opri introducerea, sail n tOth intinderea sari numai intr'o parte a teritoriuluT frances, a resadurilor,
a cOrdelor, a frunclelor si sfaramaturilor de vita, a haragilor sail a
parilor intrebuintatT, a cornpostelor sati a teritielor provenind

dinteo terg strgina, precum si transportul acelorasT obiecte

afarg din partile teritoriu uT frances cotropite de catre filoxera.

Cea d'intgiii datorie a guverauluT era de a protege regiunile unde potgoriele sunt inca indemne. Necesitatea de a se

apara contra periculelor invasiuneT prin importatiunea cepage-

lor a fost, de altmintrelea, coqsiderat deja ca o mesurg din

cele maT urgente, cad in cea mai mare parte din departamentele viticole, decisiunT prefectorale a cgror legalitate a fost
une-orl contestatg., oprise in troductiunea cepagelor venind fie
din departamentele vecine, fie din strainetate. Dar aceste mesurl luate Para acord; aveati de consequenta frequenta de a atinge
Iibertatea transactiunilor, si numerOse plangerl se ridicase in
acesta privinta administratiuneT. Noua lege, ineredintand ace-

www.dacoromanica.ro

148

stI grije guvernuluT, va permite de a tine socotlN, intr'o just g. proportiune, in acelasT timp de exigintele comerciale si de
precautiunile destinate a preserva potgoriile de contagiune.
In casul in care prohibitiunea ar fi fost decretatg, legea re-

servg ministrulul facultatea exceptional de a autorisa introductiunea rtsadurilor strgine cu destinatiune la o localitate determinatg. Acestk dispositiune are de scop de a nu pune obstacul cercetNrilor de reconstitutiune a potgorielor in uncle
departamente pustiite de cgtre filoxerA.
Regulele de urmat relativ la conditiunile de introductiune in
Francia si de circulatiune a cepagelor vor fi fixate prin decisiuni ale ministru'uT agriculture si comerciuluT; si pentru a servi

de bas la acst regulamentatiune, harte delimitnd positiunea viilor infectate vor fi intocmite pe fie-care an si tinute regulat in curent. Nu insist asupra acestuT punct, domnule prefect, o circulate cu data de x august curent, reclamind trimiterea acestuT document, v'a semnalat importanta din punctul
de vedere al aplicatiune tratamentuluT.
Este inutil de a observa cg de la data dileT in care decisiunile ministeriale vor intra in vigOre, tote dispositiunile regulamentare luate asupra acesteT materii de atre prefectif departamen telor vor fi abrogate.
A rticolele 3, 4 si 5 sunt relative la formalitgtile de urmat
pentru aplicatiunile tratamentuluT viilor filoxerate.
De si un regulament de administratiune publicI este in preparatiune conform art. 16 al lege, cred cu tote acestea folositor de a vt.' da, chiar de asta*-d/ domnule prefect, cte-va instructiunT asupra aplicatiuneT acestor articole.
De indatg ce filoxera este semnalatg intr'un punct, orT-cine
ar fi acela care ar face cunoscut presenta insecteT, fie proprietarul vieT, fie un membru al comitetuluT de studiT si de vigilentg, fie primarul comuneT, prefectul trebue imediat sg desem-

neze, dupg ce va fi prevenit prin depese telegraficg pe ministrul agricultureT i comerciuluT, o persOn competentg pen-

tru a se transporta la locul'indicat ca sa verifice exactitatea

faptelor.
Legea lasA prefectulul cea maT mare latitudine pentru desem.
narea acestuT delegat. El va putea dar alege saii pe profesorul
de agriculturg al departamentuluT, sati pe un membru al comitetuluf de studiT si de vigilent, sail in fine pe orl-ce ala per&it'll care 'T va pgrea c presintg cele maT marT garantil pentru
acstI expertisg delicatg.
Articolul 3, prescriind trimiterea unuT delegat, nu are un caracter limitativ, i dacl prefectul crede necesar, el va putea sX

.adaoge acestuT delegat unul sail multi asesori, pentru ca sI

grabescg operatiunile

i s

dea maT multg certitudine investi-

www.dacoromanica.ro

149

gatiunilor. Delegatul, transportndu-se in viile s -mnalate, va

avea puterile cele maT intinse pentru a face cercetarile sale; el
va putea, va trebui chiar sa examineze raclacinile butucdor atinsT saU suspecti, i, pentru ca nict un obstacul sa nu fie adus
misiunel sale de cItre proprietarit ignorantT sa r&-i voitorT, va
avea dreptul de a recurge la autoritatil.: locale pentru a stthbate in propriethtt si a face acolo lucrarile necesare.

De indata ce presenta filoxerel este revelath prin semne

exteriOre, precum tinjirea vegetatiuneT, inglbenirea prea tim-purie a frundelor, etc., este aprOpe in tot-d'a-una neindodios ca
r6u1 se ridica la o epoca mat mutt sail mat putin departata, ca
insecta s a respandit prin imprejurimT i c ataca alt1 butucT,
cari, maT de curend atinst, au o forth suficienta pattru a resista
-lard a lasa inca sa apath suferinta exteriOra. Va fi prin urmare

indispensabil, in acest cas, de a nu.se margini numat in a re-cuns:e presenta insectet in punctul b&nav, dar de a urmari
cercetarile asupra viilor invecinate, pentru a fixa intr'un mod
pe cat se pte de precis pana u id se intinde bOla si a limita
incinderea potgoriilor de tratat. Atrag asupra acestuT punct
Vita atentiunea D-vOstra, do nnule prefect, cad este de cea
ma! mare importanta ca cercetarile sa fie destul de complecte
pentru ca aplicatiunile tratame rtulut sa fie in adevN- eficace, si

ca anul urinator sa nu vada filoxera isbucnind la o mica distanta de primal punct de atac i sa faca ilusorii sfortarile ce
vor fi fost incercate pentru a o distruge.
Se pOte in fine sa se presinte atari circumstante caH sa permita a presupune ca filoxera exista in starea latenta in uncle
..orti ale vre-unuT departament. In adevn-, asa precum v'am amintit, domnule prefect, presenta insectel nu se co istata, prin
sem le exteriOre bine caracterisate, de cat dupe un spatiii de
tirnp mat mult sail mat putin lung. IntelegetY de aci, cat este
de trebuitor de a fi grabnic lutninat pentru a pulea ataca Mamicul cu re-cari sanse de succes. 0 privighere activa i neincetata este asa dar indispensabila, i acest privighere, legea
d p;efectilor dreptul de a o exercita perinintendu-le sa faca
-a se opera cercetarT asupra viilor caH n'ati nicT o aparenta de
bOlt. NumaT pentru a da o garantie proprietate i
legea refusa puteret loca*e dreptul de a ordona aceste investigatiunT i o incredinteza ministrula

Orl de cate orl dar vett bnui presenta insecteT in vre-o localitate, vett trebai s m6 informatt imediat facendu-mi cunoscut motivele caH v'aii i ispirat acesta tennere; nu voiti esita
nict o data a laa, cand circumsta ltele vor exige, decisiunea
prescrisa de paragraful 2 al art. 3 si a v6 arma de puterile necesare pentru a v6 permite sa facett a se opera o investigatiAlpe aprofundata. In acest ca5, veV proceda ILl acelasT mod ca

www.dacoromanica.ro

150

0 cum ar fi vorba de o vie in care presenta filoxerel a fost

constatatg.
Articolul 4 prevede casul in care filoxera s'ar manifesta intr'o regiune pgng atunci consideratg ca indemng. Statul pOte
atund a prescrie modul tratamentuluT care va trebui sl fie aplicat i a'l face s se execute cu chieltuiala tesauruluT.
Cand dar o localitate pang aci crutatg de flagel va fi fost cotropitg, trebuitT, dupe ce vet! fi luat avisul comisiuneT departamentale permanente a consiliuluT general, sg facet! sg se
procedg. la o anchetthi pe langg partile interesate. De indatI

ce acestg anchetg, ale care forme vor fi fixate prin regulamentul de administratiune publicg, va fi inchisg, 'mT vet! adresa un raport, cu avisul D-vestre asupra m6suri1or de luat,

0 din parte-mi volii convoca de urgent sectiunea permanenta

a comisiuneT superiere a filoxereT, care va decide daca este loc
a aplica de oficiil un tratament, cari sunt \rifle cari volt frebui
sg fie supuse i n fine care este modul curativ cgruia va trebui a'T da preferintg.
Chieltuielile tratamentulta vor cgdea in acest cas in sarcina
tesaurulul.

In acestg privintg trebue s fac a se observa cg art. 4 pare

maT cu sema redigiat in vederea casulul in care comisiunile
locale ar refusa concursul lor sail nu ar fi de acord cu guvernul asupra mijlcelor de preservatiune de intrebuintat. AtuncT
Statul pte interveni direct. El este impins a lucra de interesul public, 0 fiind ca lucreza pe singura sa responsabilitate,
este obligat a lua intregimea chieltuieleT in socotela sa.
Dar acesta este o msurg la care guvernu 1 nu voesce sa alerge de cat cand este absolut constrins; convictiunea sa hind
cl pentru a ajunge la resultate in adev6- eficace, nu este prea
mult, nicT strinsa asociatiune, Mei vigilenta i sfortgrile comisiunilor locale i nicT mijlcele de cari Statul dispune.
VetT trebui dar, orT de Cate orT presenta floxeref va fi fost
sernnalata, sg cerctT creditc consiliuluT general in sesiunea cea.
maT apropiatg i sg. provocati subscriptiunT individuale printre
viticultoril departamentuluT i maT cu serial printre aceia cari
sunt ceT ma! gray amenintatT.
AT putea in acesta privintg sg v citez cate-va departa-

mente unde sume relative importante ail fost ast-fel realisate,

unde, prin urmare, tratamente ail putut fi intreprinse pe o
scarg destul de mare, i unde prin urmare lupta a putut fi angagiatg serios si cu Ore-cari anse de suces. Va depinde aa
dar mult de D-vestre, domnule prefect, de iniPativa D-vcistre
de zelul D-vestre, de a obtine, gratia influenteT legitime ce
exet citati asupra populatiunflor, resultate analge tn casul cand
vet! avea s preservatT departamentul D-vstre de contagiune..

www.dacoromanica.ro

151

In acela1 timp in care determing ast-fel m6surile de luat

pentru apgrarea potgorielor ineg indemne, legislatorul a purtat solicitudinea sa asupra departamentelor cari, devastate de

mult timp, luptg contra flagelului 0 nu ail perdut incg Via

speranta de a restabili viile lor bolnave; ast-fel a fost decis cg

orT de cate orT un consilig general sag un consilig municipal ar
vota o subventiune destinatg a trata viile dupg unul din modurile aprobate de cgtre comisiunea superi6th, Statul va indoui acstg subventiune. Acesta e un sacrificiti considerabil
impus tesauruluT, dar este o incuragiare pe care legislatorul a
voit sg o dea initiative/ locale, pentru a araa maT bine pretill ce pune el pe energicul seri concurs.
[Pasagiele urrngtre sunt relative la dorifora].
Articulul n al proiectuluT de lege are de scop de a specifica
casurile in cari Statul este tinut a indemnisa pe proprietariT
ale cgror recolte vor fi fost distruse prin rinsurg de precautiune.
Legea stabilesce maT inthig acest principiii a nicT o indem-

nitate nu este datoritg pentru distructiunea recoltelor asupra

cgrora existenta filoxerel sail a doriforeT va fi fost constatatg.
In consecintg, stabilind aceea0 regull pentru doriforg ca 0 pentru filoxerg , ea refusg orl-ce indemnitate proprietarilor valor sacrificate cand presenta filoxereT a fost constatatg, 0 reservg numal o desdaunare pecuniarg acelora ale cgror potgoriT
vor fi fost condamnate prin mnurg de precautiune.

In presenta acestel prescriptiunT a lege, intelegetT, domnule prefect, cat importg ca constatgrile ordonate de art. 3 sg

fie acute cu tta grija posibilg, pentru ca, in casul and distructiunea uner viT ar fi decisg de cgtre comisiunea superiOrg,
proprietarul sg nu aibg a suferi, flirg indemnitate, de cat perderea pgrteT filoxerate a potgorier sale.
Acela,1 articol determing inaintea cgror jurisdictiunT contestatiunile vor fi duse 0 declarg ca cle vor fi de competinta judecgtorulul de pace. AcqtT magistrati erag maT d'inaihte desernnatI pentru a cumisce afacerT de felul acesta, 0 maT bine ca orTcare, prin situatiunea lor in mijlocul satelor i prin natura atributiunilor lor ordinare, CI vor fi in stare sg judice iute 0 echitabil diferendele ce le vor fi supuse. De altmintrelea, legea n'a
schimbat nimic din lirnitele competinter lor, cgcT ei vor pro-

nunta in ultimul resort ping la valrea de Too franc!, 0 cu

drept de apel pang la orl-ce valre s'ar putea ridica cererea
asupra contestatiunilor relative la fixarea indemnitgtilor de
care e vorba in acest moment.
Articulele 12 i 13 sunt relative la penalithtile ce va aduce
neobservarea lege!.

In principig, acesth neobservare nu va avea de consecintg

www.dacoromanica.ro

152

de cat o contraventiune, care va fi pedepsitS cu o amends. Nu

va fi delict pasibil de casul de inchisOre si de arnenci de cat
cand la neexecutiunea legei se va adaoga o probS evidentS de
rea credint stabilitS prin manopere fraudulOse.
Aceste penalitAt1 sunt indestul de justtficate de altrnintrelea
prin consecintele desastrOse pe care introducerea insectel le
pcite aduce intr'o regiune pn atuncT prcservatl.
Articulul 14 are de obiect de a fixa pedepsele de cati va fi
pasibil n cas de recidivl si de a face cunoscut cS, va fi recidivI
cand, in 12 lunT precedente, se va fi dat contra convenientuluT
sa deliquentuluT o prima hotarire in virtutea legeT din 15 iulie.
Articulul 15 declarl aplicabil cmdamnatiunilor pronuntate
in virtutea presenteT leg! articulul 463 din codul penal relativ
la circumstante atenuante.
Ve rog sa bine-voitT a'inT respunde de primirea presenter circulA

17

Decretul din 20 deoembre 1878

curlinnd regulamentul de administratiune pub/ice! Irian& execufiunea
legel din 15 iulie 1878 asupra filoxerei gi doriforei

Art. i. De indata ce presenta filoxereT este semnalata in

vre-o potgorie dintr'o regiune considcrata ca indemna, prefectul, conform art. 3 din legea de la 15 iulie 1878, trimite
imediat pe profesorul de agricultura si, cu ansul, claca este
trebuintS, unul sail maT multT membriT din comitetul de studiT si de privighcre, cari vor fi insarcinatT a face cercetrile ne-

cesare pentru a determina originea 0 data invasiuneT, num&

rul si intinderea punctelor atacate, natura terenuluT si situatiunea sa topografica.
DelegatiT adresez prefectuluT un raport sumar, dupS care
se transmite de urgentS copie ministruluT agriculture! si comerciuluT

Art. 2. In termen de sse clile cel mult de la primirea raportuluT, prefectul convOca, la primSria comuneT sail a uneia din

comunele pe teritoriul carora flagelul a fost constatat, pe proprietaril viilor filoxerate sail pe representantiT lor.
Acst adunare este presidat de clae prefect, sail, in lipsa
sa, de catre sub-prefectul arondismentuluT sail de atre unul din
consilieriT prefecture!
Presedintele provOca i adund lisele proprietarilor; 'T invit

sa declare daca sunt dispusT a aplica in vfile lor unul din

tratamentele ap obate de catre comisiunea superiOr a filoxe-

www.dacoromanica.ro

153

reT, 0 de a cere, in acest cas, concursul administratiune; amig-

tesce interesaplor termenil lege din 15 iulie 1878, 0 le face

.cunoscut cg viile bolnave pot a fi supuse la un tratament pe
cale administrativg.
Procesul-verbal al adungre este itnediat transmis prefectureT.

Art. 3. Prefectul conv6c1 in cel maT scurt tiinp comisiunea departamentalg, 'I supune raportul delegatilor, procesul-verbal al adungre proprietarilor 0 invitg comisiunea a'T da
avisul sal asupra mesurilor de luat,
Art. 4. In termen de doue 'dile, prefectul transmite ministruluT raportul sal, algturandu-T tote actele, precum i o hartg
pe care teritoriele cotropite de cgtre filoxerg sunt colorate
in rt:y.i.

Art. 5. Indatg dupg primirea acestor documente, ministrul

agriculture 0 comerciuluy reunesce sectiunea permanentg a
.comisiund supericire a filoxere 0 decide, asupra avisuluT seil,
modul 0 natura tratamentuluT de aplicat, intinderea sail per-metrul potgoriilor de tratat 0 al acelora asupra cgrora actiunea administrativg va trebui, dacg este loc, substituitg aceleia
a proprietarilor.
Aces-LA decistune este transmis( imediat prefectuluT, care
trebue sg ia, fgrg intarcliere, mesurile necesare pentru al asigura execuPunea.

Art. 6. In casul cand, asupra avisuluT sectiuneT permanente a comisiune supericire a filoxereT, ministrul prescrie
sub-mersiunea ca tratament al viilor atacate de cgtre flagel,
prefectul ihsgrcineazg ingineriT judetuluT pentru a face sg se execute lucrgrile cerute de acestg operatiune.

Art. 7. Cand, in departamen tele cotropite, ail fost votate

fondurT de cgtre un consilig gene-al sail de cgtre un consiliu
municipal pentru a ajuta pe proprietariT cari tratezg viile lor
clupg unul din m )durile aprobate de cgtre comisiunea superiOr g. a filoxereT, prefectul adresezg ministruluT agricultare 0
comerciuluT o amphatiune certificatg cu deliberatiunile consiliulul general sail ale consiliuluT municipal.
Ministrul, conform art. 5 din legea de la 15 iulie 1878, acordg

o subventiune egalg cu sumele votate in mod regulat.

Art. 8. Prefectul numesce o comisiune insgrcina,g , sub

prqedinta sa, a privighia intrebuintarea fonduluT comun constituit conform articululuT precedent.
Acestg comisiune se compune dinteun representant al administratiuneT luat din serviciul financelor, dinteun membru
al consiliuluf general 0 dinteun membru al comitetuluT de stud.T 0 de vigilentg.

In casul cand o subventiune a fost votatg de cgtre un consiliii municipal, un al patrulea membru, luat din acest consiliu

www.dacoromanica.ro

154

municipal, se va adgoga cornisiuneT, insg el nu participl la lucrArile sale de cat lii ceea ce privesce comuna.
Cererile de participare la subventiunile Statului si ale departamentului sail ale comuneT sunt examinatt de cgtre comisiune,
care face prefectului propositiunile sale asupra cifrei sumeT de
acordat i conditiunile sub care cererea pOte fi admisA.

Ordonanciarea sumelor acordate de cgtre Stat se face in

numele prefectuluT, caH nu trebue sA. le liberee de cat treptat

cu inaintarea lucrgrilor si proportional cu chieltuielile fAcute din
resursele locale.
[Articulele 9, 10, n, 12, si 13 se ocup cu dorifora].

Art. 14. Ministrul agriculture! si comerciului este insArcinat cu executiunea presentului decret, cari va fi publicat in
jurnalul oficial i inserat n buletinul legilor.
18

CircularA aySnd de obiect de a face cunoscut modificArile aduse,

prin legea de la 2 august 1879, lege! din 15 tulle 1878
Paris. 20 august 1878.

Domnule prefect,

Parlamentul aducend, dupg 0propunerea mea, importante

modificatiuni legeT din 15 iulie 1878, si and guvernulul noue
arme pentru a lupta contra filoxerei, cred util a ve adresa instructiuni asupra aplicatiuneT aditiunilor caH a fost fAcute articulelor 3, 4, 5 si 12 ale legeT din 16 iulie precitatg.
Un al treilea paragraf a fost adAogat articululuf 3, care reserva ministrului dreptul de a lua decisiunile necesare pentru
a prescrie investigatiunT in potgoriile in cari presenta insectei
era bAnuitA. Decisiunea ministerialg din 14 decembre trecut,
delegase prefectilor dreptul de a ordona aceste cercetArT, dar
acestA delegatiune ar fi putut fi coni estat i sg ridice conflicte.
Pentru a face situatiunea mai limpede i pentru a evita orl-ce

dificultate, parlamentul a decis cl, ail a atinge legislatiunea

existentA, este util de a adAoga cg prefectiT sg fie armati, in
casurile urgente i particulare, de dreptul de a ordona si de a
autorisa cercetArile.
Modificatiunile aduse articulului 4 sunt cele maT importante,
tocmaT asupra aditiunilor cari
fost acute atrag atentiunea D-vOstre cu totul special. Vechiul articul 4 punea in sar-

cina Statului tratamcntul administrativ al petelor constatate

in regiunile indemne, dar interventiunea Statului trebuia sA hiceteze de indatA ce arondismentul nu maT figura printre regiu-

nile ne filoxerate ale cgror perimetru este tras in tot! ani! pe

www.dacoromanica.ro

155

harta invasiuneT filoxerice; de unde acest resultat anormal a

lupta contra insecteT nu putea fi intreprinsa de cat in timpul
unui an la expiratiunea caruia departatnentul, ne mal figurand
printre regiunile indemne, nu maT putea beneficia de dispositiunile disuluT articol 4. Ar fi fost dar de mare necesitate ca tratamentul s fie eficace pi definitiv in timpul acestta prim an.
Dar, experienta a probat ca numaT prin repetirea tratamentelor se obtin resultate reale pi ca este in tot-d'a-una indispensabil de a urmari tratamentele in timp de maT mu1t1 anT.
LegislatoriT ail inteles forte bine acsta lacuna a lege pi ail

implinit'o cu justa r4une.

Asta-di administratiunea are dreptul cel maT intins pentru a
protege un departament contra invasiuneT. Tratamentul ce
ea a intreprins, are dreptul de a'l urmari in timpul necesar, pi
acsta putere se intinde nu numaT la petele deja tratate, dar
Inca la petele noue cari s'ar descoperi prin imprejurimT pi care
ar fi consecinta bor.
A doua adiliune facuth articulului 4 nu este maT putin utila. Ea
permite Statului a trata unele pete in departamenteie deja cotropite, cand aceste pete sunt considerate ca un pericul pentru
o potgorie ce este urgent a o preserva in contra invasiuneT filoxerice.
Gratie acestel noue dispositiunT, dificulttile cari se presentasera in uncle departamente pentru tratamentul petelor filoxerice ati sa dispara. Refusul unuT proprietar opunendu-se la
tratamentul vie sale pi facend inutile tOte sfortarile facute pe
linga el nu va mal fi un obstacul, cacT Statul intervenind de-adreptul va face inutila ort-ce tentativa de resistenta.
Legea adaoga ca, in diferitele casurt ale articululuT 4, chieltuielile de tratament vor fi in sarcina StatuluT. In acst pri-

vinta trebue sa ye lamuresc, domnule prefect, asupra procedureT pe care guvernul intelege a o urma cand interventiunea

StatuluT va fi necesara afara de regiunile indemne (paragraful 3

al articululuT 4). VetT aprecia motivele cari nu permit Statulta de

a intreprinde cu cheltuielile sah tratamentul unor intindert de

potgoriT considerabile pi filoxerate de maT multI anT. Aceste

tratamente vor continua ca pi in trecut a fi in sarcina, fie a

departamentelor, fie a comitetelor de vigilenVa, fie a sindica-

telor de proprietarT, pi Statul nu va interveni de cat in momentul in care, orT-ce arangiament prin buna intelegere fiind
imposibil, va fi loc de a recurge la deposesiunea lcgall inscrisa
in articulul 4. In acest cas, vetT trebui sa urmatY formalitatile

prescrise prin decretul dat in forma de administratiune pu-

blica din 26 decembre 1878, adica a convoca proprietarul sail

pe proprietariT oposantT, a le face cunoscut legea, a'T informa
ca resistenta lor va fi fail scop, a delimita exact via de tratat

www.dacoromanica.ro

156

administrativ i, dupe ce vep fi luat avisul comisiuneT permanente a consiliului general, a 'mi Lransmite dosaral pentru ca
sg jail decisiunea necesara.
Aa dar tratamentul acestei parcele este cel care se gasesce
exclusiv in sarcina Statului, care nu intervine in acesta circum-

stantg de cat pentru a facilita mijlcele de aperare cari vor

continua a fi in sarcina acelora cari le suportaa mai inainte.
Mod.ficatiunile articulului 5 sunt o noire probg de interesul
ce Statul pOrta conservatiunei i aperars.:1 potgorielor.

Legea din 1878 nu irnpunea indoirea subvenPunilor de catre Stat de cat and subsidii fusese votate de cgtre consiliele
generale sail de catre consiliele municipale. Parlamentul, de
acord cu guvernul, a credut ca. trebue a merge mai departe i.
a incuragia sfortgrile individuale precuin i initiativa privatg
care s'ar manifesta sub forma de sindicate timporale.
D-vOstre, domnule prefect, ve va aparPne prin u.-mare autorisarea sindicatelor, i yeti trebui, inainte de a lua decisiunile can le vor da existenta, sa. examinap cu cea mai scrupulOsa atentiune clacg constitue o asociatiune adeveratg avend
pentru obiect real i unic apararea unel potgorii. Fara indoialg,
Statul este dispus a'i impune noue sacrificil cari, sub acesta

forma de incuragiare, se pot ridica la o cifra considerabilg,

dar importa ca prescriptiunilc lege sg fie fidel observate, i ca

proprietariT de potgorii intinse recrutand inteun mod fictiv

cap-va mid vier! vecini, sa nu pta in modul acesta zadarnici
legea, obpnend o subvenpune care, in fapt, le-ar profita mai
numai lor singuri.
Ve voiti face sa observati asemenea ca subventiunile Statu-

lig pot sa merga pang a egala suma votata de catre sindicate.

Legea a fixat acolo un maximum, care nu va fi atins de cat
cnd cererile sindicatelor nu vor intrece suma preveduta pe fiecare an in bu lgetul administraPuneT mele pentru chieltuielile
de acsta naturg.
Tratamentele culturale aplicate pentru reconstitutiunea viilor filoxerate avend in general loc iarna, vet! trebui, domnule
prefect, a face sa. 'nil vie inainte de luna lui noembre a fie-carui an cererile sindicatelor cari s'ar fi format in departamentul D-vOstre, cu avisul D-vstre asupra urinal-el de dat, pentru
ca sa pot face a se prepara repartitiunea fondurilor cari vor fi
puse la disposipunea bor.

Al treilea paragraf al articulului 5, care face a se bucura de

aceleai prerogative sindicatele organisate pentru investigaPunile sail cercetgrile filoxerei in regiunile indemne sail' partial

atinse, este o probg de interesul ce se pune la grabnica descoperire a insectel. Vet! trebui sa le aplicati aceleai regule ca
cele cari s'ail indicat pentru sindicatele de tratament.

www.dacoromanica.ro

157

In fine noua redactiune a articululuT 12 al legeT, suprima' ad

o ambiguitate care exista in redactiunea prima, face sa dispara
orl-ce esitatiune declarnd, intr'un mod forte explicit, ca penalitatile inscrise in lege vor fi aplicate la tote contraventiunile dispocitiunilor legeT precum si a decretelor si decisiunilor
luate pentru executiunea sa.
Nu voesc a insista maT mult, domnule prefect, asupra importante modificatiunilor ce am avut onOre a vi le expune, si care
permit guvernuluT de a desfasura o noue ardOre pentru cornbaterea unuT flagcl care este a sa de amenintator pentru viitor.
Ve invit a'mT respunde de primirea preseateT circularT, care
va trebui sa fie inserata in Buletinul actelor administrative al
departamentuluT D-vOstre.

19

Cirenlari av6nd de obiect angagiarea prefectilor a core eonglielor generale fouduri pentra apiirarea potgorielor
Paris, In 12 august 1879.

Dommile prefect,

In momentul cnd are sa se deschida sesiunea de august a

consilielor generale, in care trebue votat budgetul departamental, cred util de a ve da instructiunT speciale, pentru a imprima o noua impulsiune lupteT intreprinse contra filoxereT.
Resultate fericite s'aa obtinut deja in diverse punte ale teritoriuluT; dar pentru ca campania intreprinsa contra teribiluluT distructor al potgorielor nOstre sa fie eficace, este indispensabil ca departamentele sa concure la lupta si sa unesca sforWile lor cu acele ale guvernulul.
Cu privire la filoxera, departamentele viticole pot asta-clT, in
Francia, sa fie clasate in treT categoriT bine distinc.e:
10 Acelea cari sunt absolut cotropite si cari insemnate cu
colOrea cea maT inchisa pe harta filoxerica, publicata conform
decisiuneT din II decembre trecut, ati dreptul de a importa cepage straine;
20 Acelea in care invasiunea filoxerica fiind maT putin in
tinsa, importatiunea cepagelor exotice este interclisa, si unde se
'Ate conserva speranta de a mentine potgoria;

30 In fine acelea cari sunt sail par indemne si caH aa cel

maT mare interes de a fi preservate de invasiune.

Legile din 15 iulie 1878 9i 2 august 1879, precum si decretuI
din 26 decembre trecut, dat in forma de regulament de admi-

nistratiune publica care 'I este consecinta, ail indicat inteua

www.dacoromanica.ro

158

mod fOrte llmurit care trebue sa fie interventiunea StatuluT in

aceste diferite casurT.

Pentru departamentele de r-ia categorie, legea, pentru a incuragia ap&area potgorielor, impune StatuluT sg indoscg sub-

ventiunile, cari sunt votate de cgtre consiliele generale, consiliele municipale, sail strnse prin sindicate aprobate de cgtre
autoritatea administrativg.
Departamentele mai putin cotropite, unde viile filoxerate
sunt in stare de exceptiune, trebue sg aibg un dublu obiectiv:
maT intgiti a restabili potgoriele lor atacate, si in urmg a cguta

petele, pentru a putea distruge rad indatg ce presenta sa e

recunoscutg. In acest cas, aceste departamente vor trebui,

precum i cele din prima categorie, s voteze subventiunT pen-

tru tratamentul potgoriclor lor, ca sg obting de la Stat indoir ea acestor alocatiunT, si in urmg sg organiseze un serviciti de
cercetgrI, activ ui vigilinte, pentru a stinge cel maT curend posibil nouele focare semnalate.
In fine in departamentele de a treia categorie, t6tg atentiunea i tote sfortgrile vor trebui sg fie puse in constituirea acestuT serviciil de cercetArT, la vigilenta cgruia va fi confiatg o
parte din averea departamentului.
Inteo circularg cu data de la 26 iulie trecut, care a fost adresath numaT departamentelor indemne sail partial atinse, am f-cut cunoscut cum ar trebui sg functioneze acest serviciti de cercethrT i investigatiunT a cgror chieltuieli trebuesc sg fie exclu-

siv suportate de cgtre departamentul al cgruT interes singur

este in joc, Statul avend tot-d'a-una de misiune de a trata de
oficiti si cu chieltuiehle sale nouele pete ce .1-ati fost semnalate.
In aceste diverse conditiunT, sacrificii considerabile sunt necesare, i yeti' trebui, ca in cursul sesiund care are sg se deschidg, sg atragetT atentiunea consiliuluT general asupra gravitgteT situatiunei, asupra speranteT ce se pOte concepe pentru a
opri progresele flagelului si in fine asupra necesitAteT de a da

lupteT intreprinse un caracter de totalitate, insistnd asupra

acestuT punct, cg guvernul, conform de altmintrelea prescriptiunilor legeT, este cu totul dispus a seconda sfortgrile acelora
cari participg resolutT la qp6rarea i reconstituirea potgorielor lor.

In resumat, domnule prefect , trebue s insistati pe ling

consiliul general pentru a'l face s voteze creditele cele maT urcate posibile, fie pentru a reconstitui sail restabili potgoriele
filoxerate, fie pentru a organisa serviciul de privighere avend
de obiect repedea descoperire a insectel i grabnica sa distrugere.
Comptez pe zelul i pe devotamentul D-v6stre, domnule pre-

fect, pentru a face sg se intelgg urgenta sforthrilor de intre-

www.dacoromanica.ro

159

-prins, i pe patriotismul luminat al consilielor generale pentru

-a seconda cu eficacitate g-uvernul in lupta ce el a intreprins.
V'asT ruga s mT faceti cunoscut, indatg dupe terminarea se,siunel, resolutiunile ce vor fi fost luate de cgtre consiliul general al departamentului D-v6stre.

20
Deeisinnea din 14 iunie 1882
relativet la supravegherea viilor, a pepinierelor, a flordriilor gi a
cokeyunilor de plante

Art. r. Prefectii vor orgalisa in fie-care an, si chiar mai des

dacg trebuinta cure, cercetgri in potgoriele arondismentelor
'considerate ca indernne in care presenta filoxerel este bgnuitg.
Art. 2. Gradinele , r6sadurile de vitg isolate , colectiunile
de plante viT, florgriile, pepinierele si mai cu semg stabilimentele unde se cultivg vitele strgine, vor fi visitate i priveghiate
in localitgtile cari nu sunt inc g. atinse de cgtrg filoxerg.

Art. 3. Prefectii vor adresa, in fie-care an, un raport asupra resultatelor acestor visite 0 lista stabilimentelor de colec-tiuni de plante de florgrie si a pepinierelor cari existg in departamentele lor.

Art. 4. Ori ce punt noir de atac, descoperit in grgdini,

florgriT sa pepiniere, va trebui semnalat imediat administratiu-

nei, mentionand, pe cat se va putea, expeditiunile de vise fgcute in cei din urmg treT anT.

Art. 5. Prefectii departamerrtelor sunt insgrcinati cu execu-tiunea presentei decisiuni, care va fi aflat i inseratg in Buletinul actelor administrative.
Art. 6. Decisiunea din 14 decerncre 1878 este abrogatg.

21

Cirenlarii adresatil prefeetilor, relativa la inspeetinnea potgorielor

Versailles, In 30 iulie 1878.

Dommile prefect,

Paragraful 2 al articulului 3 din legea de la 15 iulie 1878 dI

guvernului dreptul de a face sg se procedg la visite in potgoriele localitItilor considerate ca indemne, unde presenta filoxerel ar putea fi blnuitg.
Utilitatea acestei rasuri a fost de mult timp semnalatg. Astfel, intr'o circularg cu data din 5 iunie 1877, fgcendu-ve' cunos-

www.dacoromanica.ro

160

cute dorintele emise de catre comisiunea superiOr a. a fi oxereT,

predecesorul me atrggea deja atentiunea D-vstre asupra interesului ce era a supune, in departamentele neatinse de cgtre
filoxera., stabilimentele pepinier4tilor la o visita atentivg i minutiOsg.

Cate-va luni dupe aceia, congresul de la Lausana termina

lucrgrile sale, forrnuland conclusiuni printre cari trebue a aminti
pe aceea ce urmeza :
eA organisa in fie-care Stat, dupe diversele circonscriptiuni
cadministrative, comitete de privighere i de studiT, sail un
eservicia de comisarT sail de agenti in numer suficient, cgrora

(va fi incredintata aplicatiunea mesur lor prescrise prin legea

cpentru tratamentul, inspectiunea i paza potgorielor, precum
c i constatgrile de facut in viT, gradinT, florgril i asupra resacdurilor de vita isolate de orT-ce natura.)
Administratiunea mea intelesese aa de bine utilitatea acestor privigheri in cat, la 4 aprilie trecut, v adresam o circularg avCnd de obiect trimiterea in Sud de delegatT cari ar putea inveta pe teren sa. cunsca. 1.1or filoxera i cari s'ar initia
la studiul mijlOcelor pe cari sciinta i practica le admite pang
acum ca fiind cele maT eficace pentru a o combate.
Legea din is iulie ne pune asta-cli in positie de a efectua inteun mod complect i util aceste cercetarT, a cgror extrema
importantg din punctul de vedere al conservatiuneT potgorielot lesne o pricepeti. Inteadevn-, daca de la inceput, reul pte
sa fie circumscris, lupta se va presenta cu anse de succes care
nu vor maT exista daca, din contra, se lasg insectei timpul de a
se desvolta i de a trimite in departare nouT coloniT.
W invit prin urmare, domnule prefect, a da ordinele cele mat
precise pentru ca o inspectiune minutiOs1 sg fie fgcutg in potgoriele departamentului D-vOstre i mal cu semg asupra vitelor
isolate, asu Fora rnadurilor din florgra i asupra pepinierelor.
Aci, maT adesea-orT, se presintg pentru fintgiW data filoxera
ca exemplu, se pOte aminti c insecta a fost descoperitg in florgriT i pepiniere in Germania, in Elvetia 0 la Metz, i cg in

Francia a fost tot aa. la Orleans, la Toulouse 0 in aceste din

urmg (Pie la Dijon.

Este ap dar in aceste stabilimente un pericol permanent ce

trebue cgutat sg se incunjure prin acstg inspectiune atentivg,

pi

sper, domnule prefect, cg ye yeti' da tote silinele ca viile departamentului D-vstre, i in particular cele situate in conditiunile ce v'arn determinat, sg fie examinate i priveghiate forte
de aprOpe.

Daca, din intemplare, uniT proprietarT ar refusa sg lase a se

visita potgoriele lor, nu vetT avea de cat s 'mi faceti cunoscut,..
pi voiii lua imediat o decisiune, conformg articulului 3 al legeT,.

www.dacoromanica.ro

161

pentru a indepgrta piedicele pe care rua vointg individualg ar

crede a le ridicg.

V5 rog sg. 'ml faceti cunoscute m5suri1e ce yeti fi creclut trebuincios de luat pentru a asigura esecutiunea presentel circulgri.

22
Ciroularg adresatii prefectilor, conform articuluini 3 din decisinnea
de la 14 decembre 1878 (inlocuitil prin decisinnet
din 14 innie 1882).
Versailles, fn 14 deeembre 1878.

Domnule prefect,

In timpul sesiuneT din 1876, comisiunea superiOrg a filoxerei

emisese dorinta di, in fie-care departament, comisiuni de studiT si vigilentg sg fie stabilite pentru a lumina populatiunile si a

pune lingg ele omen! instruitl si activi earl sg atragg atentiunea lor asupra ruinilor de cari 'T amenintg propagatiunea Mei,
si asupra mijkcelor celor mai eficace pentru a o combate.
In urma uneT circulArT cu data din 6 marte 1876, cornisiuni
furg organisate in 57 departamente si profit de ocasiunea ce
'mi este oferitg in acest moment pentru a plIti un just tribut
de elogiti unuT mare num5r dintre ele cari s'ail semnalat prin
zelul cu care a5 indeplinit misiunea kr.
Legea din 15 iulie 1878 si decisiunile cari le-am luat asupra
avisuluf comisiunel superkre, pentrua 'I asigura executiunea, all

sg dea acestor comitete o actiune mai directg si sg facg un

complex admini trativ care va permite a lupta inteun mod
mai eficace de cat in trecut in contra flagelului care pustiesce
potgoriele nOstre.

Afarg de raporturile cari vor continua, in executiunea circulgreT din 7 februarie 1877, sg 'mT adreseze, comitetele vor
trebui sg 'ml dea socotla de incercgrile ce vor urmgri cu fondurile puse la dispositiunea kr de cgtre consiliele generale si
de cgtre administratiune, sg 'mi transmit informatiunile ce ai:i
a da guvernului asupra situatiund viticole si economice a departamentuT si pe viitor el vor fi insgrcinati, sub directiunea
D-vOstre, cu aplicatiunea decisiunilor de cari v'am vorbit mai
sus si in particulKcu aceea relativg la constatarea potgorielor
bgnuite si care Ora data de 14 decembre 1878.
Prescriptiunile continute in articulele I si 2 ale acestel decisiuni sunt punerea in executiune a paragrafulul 2 al artieululuT3
din legea de la 15 iulie. V5 adresasem deja, in acestg privintg,
o circularg in 20 iulie trecut, si nu am a reveni asupra consideratiunilor pe can le desvoltam atund pentru a v5 demon11

www.dacoromanica.ro

162

stra utilitatea investigatiulilor minutiOse i dese in grdinele,

florgriele j stabilirnentele in cari se cultivg vitele strgine.

Comisiunea superirg a inteles aa de bine importanta acestor cercethrI in cat a dorit ca o decisiune A fie luata in mod
special pentru a atrage atentiunea autoritgtilor asupra necesitgter acestor visite cari pot grgbi descoperirea insecter i a
permite ast-fel de a o ataca cu mar multe p.nse de succes.
Pentru a v6 pune in positiune, domnule prefect, sa facetr a
se executa riguros aceste diverse decisiuni, comisiunea superiOra a creclut cl ar fi loc de a reconstrui pe no0 baze comitetele de studir i vigilentg, i iata in ce mod va trebui A se
proceda la reorganisatiunea lor:
VetT trebui sal creatr, in fie-care arondisment viticol, un comitet compus din inginerul de puntr i osele saii de mine, claca

este, AA, in lipsa lor, dintr'un conductor de puntr

osele,

din ,,agent voyer' al arondismentului, din profesorul de sciinte

fisice sail naturale al liceulur sail al colegiulur, din notabilitatile
agricole active 0 in fine din tote persOnele cari v'ar pgrea, in

arondisment, a pot figura cu folos in acestg comisiune, fie

pentru cunoscintele lor personale, fie din causa.situatiuner lor

0 a influenter ce ele exercita asupra populatiunilor.

Acestg comisiune, al cgrur numr de membrir nu va tre-

bui A fie inferior ha zo 0 A nu trecg peste 15, va avea de misiune a privighea potgoriele, a semnala administratiuner faptele
cari ar pgrea de naturg a presenta pericole din puntul de vedere al propagatiuner insecter, de a face, in comunele viticole,
conferinte practice, 0 in fine de a forma monitorr capabili de a
recunOsce upr insecta 0 de a aplica mijlOcele deozindecare.
Aceste comitete vor fi legate intre ele printr'un comitet central al departamentulur, pe care '1 vetr stabili saii in capitala departamentulul sag in ora0il care ye ya pgrea ca presintg cele
mar bune conditiunr pentru a fi centrul de informatiunr 0 de
studir i unde interesele viticole vor avea importanta cea mar
considerabilg.

Acest comitet va trebui sal nurnere printre membrir ser cel

putin Un representant din fie-care comitet de arondisment.
Rolul seti, care va fi acela,T ca acela al comitetelor de arondis-

ment, va cuprinde, pe lingg acesta, atributiunile ce am avut

onOre a vi le aminti in prima parte a aces tel circulgrr.
Este bine inteles, domnule prefect, cal comitetele cari func-

tioneza regulat nu trebuesc sal fie disolvate, vor trebui numal

A fie complectate, dacg nu v'ar pgrea constituite conform prescriptiunilor presenter circularr, 0, in orl-ce cas, sal prirnsca de
la D-vOstre o nOug investiturg.
Pentru a face sa se intelegg bine pretul ce guvernul pune pe
reorganisarea i functionarea regulata a acestor comisiunr, vetT

www.dacoromanica.ro

163

.cla sub-prefectilor D-vdstre prqedinta de onOre a acestor comitete de arondismente 0 D-vstre vetT primi pe aceea a comisiunei centrale a departamentului. Este necesar ca repres titantii putere? centrale sg dea exemplu de exactitate 0 sa asiste
cat de des posibil la edinte.
In fine, domnule prefect, pentru ca membriT, cari trebue sa
compue comitetele pe cari ye invit a le crea, sa. se patrunda
bine de importanta misiunel care le este incredintatg 0 sg nu
privsca numirea lor ca un titlu pur onorific, v-ti trebui sa ye
asigurati de prirnirea lor 0 sg nu esitati de a inlocui pe aceia

cari ar neglige sa indeplindsca mandatul care le este incredintat.

Inainte de I octombre al fie-cgrui an yeti trebui sa 'ini adresati nil raport forte complect asupra situatiunef financiare a
comitetelor departamentulul D-vOstre, precum 0 de lucrarile
lor din puntul de vedere al investigatiunilor 0 cercetarilor
efectuate i al procedeurilor intrebuintate pen tru tratamentul
viilor filoxerate.

Acst reconstituire va trebui sa fie operata intr'un termen

maximum de 2 luni cu incepere de la data presenter circulari si
yeti trebui, inainte de a publica decisiunile D-vOstre reconstituind comisiunile, sg 'mi comunicatt, pentru ca sa 0 fac curios-

cutg parerel mea, lista membrilor pe cari ye yeti propune al

n u mi.

Ve rog s 'ml respuncleti de priimirea presenter circular!.

23

Cirenlarii relativa la triiniterea delegatilor departamentali In

Sad, pentra a stadia pe loo noua blA a Titer..
Versailles, In 4 Aprilie 187 8.

Dollmule prefect,

In departamentele unde presenta filoxereI a fost de curend constatatg, precum sunt Loir-et-Cher 0 Pirinei-orien-

tali, guvernul a fost lovit de acest fapt cg, din momentul in care un punt de atac a fost semnalat, cercetgrile,

dirigiate atunci cu mai multa grija i vigilent, aduceati descoperirea aprOpe imediatg a altor potgorii cotropite de catra
filoxera in aceea0 regiune. Aceste fapte repetate i producen.du-se in diverse punte, probezg in mod evident ca reul exista de un numer de an! relativ considerabil 0 ca el remanea
neobservat in urma ignorantei 0 indiferentei populatiunilor
agricole.

Acestg privighere nesuficienta constitue o situatiune care

www.dacoromanica.ro

164

pte sa aibg consecintele cele maT regretabile i pe care importa a o remedia cat se pcite mai curend.
Fara indoialg, comitetele de studiT 0 de vigilentg aduc, in de-

partamente, servicil considerabile pe caH le apreciez pe fie-care ci maT mult ; e/ desfapra o activitate cu atat mal mare
cu cat regiunile asupra cgrora se exercitg actiunea lor sunt
maT serios atacate ; dar acestor comitete, maT cu serna in regiunile Inca presumate indemne, le lipsesc adese-orT experienta
necesarg pentru a recunsce flagelul.
Pentru a obvia la acestg lacuna, va rog, domnule prefect, sa
supunetT in sesiunea luT aprilie, care trebue sg se deschicla peste
cate-va clile , conilsiuluT general al departamentuluT D-vOstre,.

cestiunea de a se sci clacg nu ar gasi util i oportun de a desemna un profesor de agriculturg sail de sciinte, saU chiar un
inginer de punt/ i osele sail de mine, asistat, fie de membriT
misiuner de studir i vigilenta caH ar bine-voi s dea concc)
ursul lor, fie de conductor/ de punt/ i osele sail de (agents-

Coyersi cari ar trebui s

aiba pe cat se va putea reedinta

vor in diferitele arondismente viticole ale departamentulut

lAceste persOne ar trebui, saU prin ele in0-1e, sail prin agentiT p4 sub ordinele lor, sail in fine prin relatiunile ce
ele ar stabili cu primariT sag institutoriT diferitelor comune

din circumscriptiunea lor, sg fie informate fr nici o in-

tarcliere de puntele in care via ar presinta o stare anormal,

sa se transporte imediat acolo pentru a constata ele inside
causa tanjireT butucilor, i s v aviseze in fine de urgentg in.
casul cand presenta insectel va fi fost recunoscutg.
In scopul de a pune pe acqtT delegatT in positiune de a face
serviciele ce Statul ateptg de la devotamentul lor, este indispensabil ca eT s fie puT in stare de a descoperi u,or presenta
filoxereT in potgoriele caH sunt atinse. Este asemenea util ca
eT sg fie initiatf asupra moravurilor parasituluT, asupra diferitelor sale modurT de transportatiune, precum i asupra mijkScelor cele maT eficace i cele maT practice cunoscute pana astg-sIT
pentru a'T resista, pentru ca, intorcendu-se in departamentul
lor, sg pita vulgaiisa cunosciintele aduse din misiunea lor, formand nouT monitorT cari se von rspandi in comune.
Saila de la Montpellier, a.eclata intr'o regiune de mult timp
pustiitg, este lorul dest mnat pen tru studiele de acsth naturg.
Aci vor gni, in ace14 timp cu campurT de experienta numerOse i variate, profesorT eminenti, profund ersatT in cestiune i
cari, prin consiliele lor, lectiunile lor i experimentatiunile lor,
le vor da curend cunosciintele necesare.
Comisiunea departamentala de la Herault, precum i comisiunea regionalg instituitg la Marsilia prin ingrijirile companier

de drum dc fer Paris-Lyon-Mediterana , vor putea procura.

www.dacoromanica.ro

165

-asemenea delegatilor ce se duc in Sud amanuntele necesare,

nu m6 indoiesc ca, dupe recomandatiunea mea, e sx nu intalnesca pe linga aceste comisiuni priimirea cL a maT bine-voitcire.

Acsta organisatiune nou6 va aduce fr indoiala Ore-cari

cheltueli mevitabile, dar cari vor fi, yeti recuncisce insi-vt, dom-

nule prefect, mutt compensate, daca se ajunge a se constata

reul inainte ca el sa 6 avut timpul de a se agrava si de a se.
respIndi.

and consiliul general al departamentului D-vOstre va fi

examinat acest proiect, yeti trebui, daca d un avis favorabil,
sa 'T ceretT a vota creditele necesar.!, facendul sa observe ca
chieltuielile de prevclut vor fi putin considerabile. In adev6r,
sunt autorisat a v6 promite concursul companieT de drum de
fer Paris-Lyon-Mediterana, care va iibra bilete de circulatiune
pe retua sa delegatilor departamentelor cari vor fi trimisT in
Sud. Din parte-mT asernenea, cand epoca cea maT proprie va fi
venit pentru acesta cal6torie, epoca pe care me reserv a vi-o
indica in mina, 'mT voitl face o datorie de a ajuta, prin mijlocul
fondurilor StatuluT, departamenLele cari vor fi facut sacrificiT
in favOrea creatiunel de care am oncire a v6 intretine.
V'asi ruga, domnule prefect., r6spundendu-mT de priimirea
acestei circular!, A 'mi faceti cunoscut numele persOnelor pe
cari le yeti fi desemnat, precum i cifra alocatiuneT care va A

fost acordata de catr. consiliul general al departamentului

.D-vOstre.

24
-Ctrenlard relatIvI la organtsarea until seryteld activ al itloxere!
In departamente.
Paris, 28 fn fulie 1879.

Dommde prefect,

Legea din 15 iulie 1878, relativA la mnurile de luat pen-tru combaterea filoxereT, a permis administratiuner sa intre
inteo cale nouA. Modificatiunile supuse in acest moment la
examenul parlamentulur i cari, sper, vor fi adoptate, vor da
guvernului nou forte pentru a lupta contra flagelului care se
desvolta in proportiuni inspaimantatOre.
Comitele de studiT i vigilenta sunt instituite aprOpe in tOte
departamentele viticole. Pentru a coordona sfortarile lor, pentru a dirigia cercetarile lor, am credut ca. ar fi indispensabil de
a adaoga la acesta organisatiune un personal de Omen! special/ fOrte experimentatT, consacrnd exclusiv timpul lor i sdinta lor luptei contra destruotorului potgoriebor nOstre si cari

www.dacoromanica.ro

166

ar fi in special insarcinatt cu directiunea serviciulul in fie-care

regiune viticolg.

Acest nob' personal de agentl trebuind a avea cu D-vcistre

raporturT continue, este indispensabil ca sg'T cun6scett cu exactitate organisatiunea.
El sg va compune:
10 Din delegatt regionali;
2 Din delegatl departamentali;
30 Dinteun personal insgrcinat, in fie-care departament, cuz
cgutarea filoxerel i aplicatiunea tratamentelor administrative,,
cand ele vor fi prescrise.
Delegatil regionali nu vor avea a substitui actiunea lor ace-

leia a comitetelor de studil si vigilenta; el vor trebui din contra a le ajuta si a le conduce in indeplinirea lucrarilor lor. Prin .
situatiunea ce eT ocupg in departamente, membriT comitetelor
vor fi in tot-d'a-una auxiliari preciust cari, cunoscend forte bine
localitgtile, vor fi mat in stare de cat orl-cari altiT de a concura
la opera ce urmgresce adrninistratiunea, exercitand privighe-

rea lor asupra tuturor puntelor circumscriptiunet lor si provocand declaratiunile proprietarilor de viT, ale institutorilor,
ale garclilor campestri, etc.
Unul din obiectele misiunel delegatilor regionall va consista
s formeze delcgatit departamentall si in urmg sg organiseze
privigherea potgoridor.
Cu ajutorul dclegatilor departamentalT, vor trebui sg constitue echipe destinate sa scormolesca potgoriele, sg caute filo-

xera 1 i sl duca investigatiunile lor asupra tuturor punteor

unde o situatiune anormala le va fi fost semnalatg. Experienta
a demonstrat ca aceste echipe, cand ele sunt formate si conduse de cgtre agents voyers", dail resultate excelente. V angagiez dar a pune acest personal la dispositiunea delegatilor
regional! si departamentalT, cari vor ggsi in acestf agentl Omen!

inteligentt, cunoseend forte bine tem, capabilf de a consulta

harta si de a ridica planurT; a le algtura pe primart, pe medicT,
pe farmacistt, pe institutorl, pe garliT ampestri si pc garclit
forestierl; intr'un cuvent, pe Omenil de bung-vointg, si a stimula
zelul lor prin tote mijlOcele pe cari le credetl necesare. In ade-

vr, nu pot in de-ajuns, domnule prefect, sa recomand intreget

D-vOstre solicitudini acest serviciii de cercetarl; succesul sfortgrilor ce incercg guvtrnul dcpinde mat cu serng de vigilenta
so; cad nu trebue s se prda din vtdere cg cu cat se va ajunge
ma! curend a se descoperi presenta filoxerel inteo localitate,
cu atat lupta se ggsesce mal mult circonscrisg i mat nutnerOse
sunt sansele de a cpri cu puting chieltuialg intinderea flageluluT. Vett trebui dar a da delegatilor administratiund mde t6te
inlesnirile pentru organisatiunea acestul serviciIi, a1 seconda

www.dacoromanica.ro

167

opera ce ati a indeplini, a veghia ca privigherea s fie continu a. si a face ast-fel ca ea sa se intinda asupra tuturor localittilor departamentuluT D-vOstre, pe care ea va trebui sa 1 imbratiseze cum ar face ochiurile uneT vaste retele.
In legislatiunea 'Orilor strgine, legea obliga pe proprietarT sg
semnaleze tote faptele anormale ce eT ar observa in potgoriele
lor; parlamentul frances n'a creciut ca trebue sa inscrie acestg
prescriptiune in lege; administ atiunea spell ca. membriT comitetelor,.primariT, etc., vor sci a face pe vierT sa in telegg
e
resul acestor declaratiunT spontanee; ea comptza pe patriotismul lor pentru a ajuta la resbelul facut inimiculuT comun.
0 parte importanta a insarcingreT delegatilor regional! va fi

de a v6 deslusi asupra rrisurilor de luat pentru tratamentele

administrative a cgror aplicatiune vor trebui sa o diriga; ei vor
forma echipele si vor fi insarcinatT inteun cuvent de al.7 asista
in tOte detaliele privind executiunea lege. a decretelor si a decisiunilor relative la filoxera.

Am desemnat pentru a indeplini functiunile de delegatI regional! pe D-niT Georges Couanon si Gastine.

Unul din acest! agent! se va transporta in curend in departarnentul D-vOstre pentru a se intelege cu D-vOstre asupra
nAsurilor de luat.
PusT sub directiunea delegatilor regional!, delegatii departamental! vor fi in special insarcinati in fie-care departament cu
serviciul filoxereT. ET vor trebui sa corespunda cu delegata regional! si sa urmeze instructiunile lor.
AlesT printre profesoriT de agricultura sail, in lipsa lor, printre OrneniT activT, inteligent! si capabilT, ei vor fi in cat-va pu-

terea executivg a comitetelor de vigilenta.; e! vor trebui, pe

ling a. acsta, a v6 tine in, curentul situatiund, si. vet! avea a
nA pune in curentul observatiunilor lor ast-fel in cat sa. pot
pune la dispositiunea D-vOstre delegatii regional!, indata ce
trebuinta se va face simtita.
DelegatiT departamentalT vor fi numit! de D-vOstre. Delegatul regional Nr va putea deslusi asupra aptitudinilor ce vor tre-

buie sa presinte acesti agentl si a v6 ajuta in alegerea D-vOstre.

VetT avea a'mT face cunoscut numele persOnel ce vet! fi desemnat pentru acest scop.
Organisatiunea acestuT nog servicid al filoxereT comporta
chieltuielT de care trebue a ingriji.
Parlamentul a pus la dispositiunea mea credite prin mijlocul

carora trebue s satisfac obligatiunilor ce decurg din articulele 4 si 5 din legea de la 15 iulie 1878.
Adrninistratiunea mea va lua dar in sarcina sa chieltuielile delc gatilor regionalT; ea va acorda delegatilor departamentali, pe

linga restituirea chieltuielilor lor de transport, o indemnitate

www.dacoromanica.ro

168

fixata la is fraud pe di in plecarea afara din reedinta lor,

cand vor fi intrebuintatT de delegatiT regionallpentru vre-un tratament administrativ al petelor de filoxera.
Ar fi de dorit, domnule prefect, ca sacrificiele considerabile

acceptate de guvern sa fie secondate de catra departamente

cu fondurT votate de catre consiliele generale 0 consiliele municipale 0 de subscriptiunl strAnse printre proprietara interesatT. Aceste resurse create in departament ar servi a plati delegatif departamentalTagents-vojers', institutorif, totT aceia
in fine cosi ar fi insarcinalf sa faca investigatiunT hi potgorif.
Acest serviciii de cercetarT, de un interes de primul ordin,
privesce maT in special departamentele, cad importa ca creditele votate de catre parlatnent sa fie consacrate cat va fi
prin putinta la chiehnielile efective ale tratamentuld.
Numal gratie acestel triple aliante a Statulul, a consilielor
generale 0 municipale 0 a particularilor, lupta va fi in adeve'r
posibil 0 eficace.

Comptez pe D-vOstre, domnule prefect, pentru a lucra in

consecinta si a solicita, in sesiunea care e sa se deschida, un
vot al consiliuluT general punend la dispositia D-vdstre resursele cele mal intinse.

De aci atrna sOrta celel ce 1.inne din potgoria nOstra;

cand un flagel merge cu o iutla destructiv de 85.000 hectare
pe an, trcbuesc marl sfortarl, puternice mijlOce de actiune pentru a intreprinde o lupta eficace. Am speranta a nu vetT face
in van apel bunelor vointe ale administratilor D-vOstre, precum nicl la concursul pecuniar al consilielor departamentale 0
municipale, precum 0 la acela al proprietarilor de viT.

25

Cirenlarit preserilnd o aneheta asoprn sitnatinnei departainentelor

pnAiite de eatra filoxerd (reinolta in fie-enre an).
Versailles, tn. 21 iunie 1878.

Domnule prefect,

AV putut sa apreciatT cu cata solicitudine administratiunea

se ocupa de tote cestiunile ce se refer la filoxera, 0 nu am trebuinta sa ye amintesc numerOsele circumstante in care ea, atat
cat '1 permitea mijlOcele puse la dispositiunea sa, a secondat
sfortarile incercate pentru a lupta contra propagarel inbectel.
In ultim loc, in scopul de a respunde sentimentulul public,
care se manifestase des in diferite punte ale teritoriulul, 0 pentru a satisface dorinteT emise de catr a. comisiunea superiOra a

filoxeref 0 dorintel exprimate de. catre congresul de la Lau-

www.dacoromanica.ro

169

sana, un proiect de lege a fost presintat parlamentuluT. Acest

proiect, adoptat de cAtre Senat, a fost votat, in edinta din 8
iunie, de cAtre Camera deputatilor.
De i teritoriele cotropite de cAtre filoxeth sunt pe fie-care
di maT considerabile, cercethrile preservante, -experientele numer6se intreprinse de atrg viticultorT 0 invqatT permit astl-d1
de a privi viitorul sub o cli maT putin defavorabilA i de a spera
c momentul va veni and vom fi in positie de a lupta cu eficacitate contra pustiirilbr insecteT in conditiunT determinate.
cat pentru studierea mijlOcelor de a aplica legea, este indispensabil ca administratiunea mea sA fie exact lAmurith asupra
situatiuneT departamentelor in care seceth b6la, 0, in acest scop,

v'a0 ruga sa bine-voitT a face a se proceda la o ancheth, care

va trebui sA privescA puntele urmAtOre:
1. Intinderea potgorietor filoxcrate.

CirculArT, avend acelaT obiect, ail fost adresate deja prefecturd D-vOstre, in 17 iunie 1876 i in 28 iunie 1877. AmAnuntele
transmise ail permis administratiuneT mele sA. '0 dea o socotlA

exacth de suprafata potgorielor atacate; importh ca acstA

statisticA sA. aibl loc in fie-care an, pentru a putea determina
intr'un mod precis mersul flageluluT.
VetT trebui dar sA. 'mT facetl cunoscut, in primul loc, intin-

derea suprafetelor plantate cu vite in epoca actuall; in al douilea loc, intinderea potgorielor atacate de cAtre filoxer, dar
resistand incA.; 0, in fine, intinderea potgorielor distruse.
Precedenta ancheth reclamA, pe lingI acsta, intinderea suprafetelor plantate cu vite inainte de aparitiunea boleT; dar acst a. cifth fiindu-mT datA anul trecut, nu 'inT va trebui procurat de cat de cAtre departamentele in care flagelul n'a fost
semnalat in acest an, de cat pentru prima 6rA.
Ca 0 maT 'nainte, pentru a obtine lAmurirT vetT trebui sA vd
adresatT comitetelor de studiT 0 vigilenth, asociatiunilor agricole, primarilor, sub-prefectilor, 0, in fine, agentilor de contributiunT.
2. Intinderea potgorielor supuse submersiunei gi resultate oNinute.

Acest mod de tratament este astA-dT incontestabil recunoscut ca &and resultate indiscutabile; din nenorocire, el nu este
aplicabil de cat in localitAtile cari pot dispune de cantithtl de
apA destul de considerabile.

Sciii cA, in unele departamente, submersiunea patgorielor,

aseclate in conditiunT favorabile, tinde a se desvolta in tr'un
mod simtitor, 0 cA uniT proprietarT nu s'aii dat indArAt nicT

www.dacoromanica.ro

170

chiar inaintea cheltuielilor prime stabilirT destul de importante

pentru a obtine apa necesaia. V'a.T ruga dar a 'mT indica suprafata supus, in departamentul D-vstre, acestul mijloc curativ, comunicandu-mi, in acelasT timp, resultatele obtinute precum i impresiunile ce aceste resultate ati produs asupra populatiuneT.
3. Intinderea potgorielor tratate prin sulfurul de carbon, mafo-carbonati..
Resuitate obtinute.

Printre insccticicliT intrebuintati in lupta contra filoxereT,

sulfo-carbonatul de potasiti si sulfurul de carbon sunt singuriT asupra carora este permis a fonda sperante favorabile. V41
trebui sa in6 lamuritT asupra tratainentelor operate in departamentul D-vstre prin mijlocul acestor substante, 0 sa 'ail facet/
cunoscut, in acelW timp, care este tendinta viticultorilor relativ la intrcbuintarea acestor agentt
4. Intinderea potgorielor replantate cu cepage americane.
Resultate oblinute.

In regiunile complect devastate, viticultoriT ail cautat naturalmente un cepagiti resistent insecteT 0 aii creclut a'l gasi in
vitele Lume/-nou6. Experienta acestor rnadurT exotice se urmaresce, in mare cultura, in unele localitatT. IntelegetT, ca si
mine, domnule prefect, cat importa ca guvernul s5. fie tinut forte

exact in curentul miscareT care se produce in favOrea acestor

cepage i al sperantel ce se pOte funda asupra introductiuneT
lor in Francia. VetT trebui aa dar s 'mT aretati numnnl hectarelor plantate cu vite americane, cantitatile de vin ce ele ati
produs, 0 in fine, tendinta viticultorilor de a priimi sail de a
respinge nouele cepage, i, daca le primesc s le cultive pentru
productiunta lor directa sail sa le utiliseze ca port-altOe.
5. Val6rea viilor inainte de apzrifiunea b'el gi val6rea viilor in epocar

actuald. Influenla Mei asupra venprilor fi asupra

prefului transacliilor.

N'am trebuinta sa 0 atrag atentiunea in mod special asupra

importanteT acestor informatiunl. Este incontestabil a, in regiunile cotropite, valrea viilor a trebuit sa sufere o depreciare
si ca transactiele imobiliere ail trebuit sa se resimtesca in proportiunl co isiderabile. Acestea sunt fapte pe cari am interes
a le cunOsce intr'un mod forte precis, pentru a putea aprecia
situatiunea economica a departamentuluT D-vOstre, comparand
intinderea potgorielor devastate cu pretul vengle'reT.

www.dacoromanica.ro

171

Pentru cestiunile 2, 3 I 4, comitetele de studir i de vigilentg

ye vor da un ajutor fOrte folositor. Aceste comisiuni tinute cli
cu cli in curentul faptelor privitOre la viticulturg, v6 vor putea
da amenunte forte precise 0 a vC permite sa 'ml dati o cifth de
o exactitate aprOpe absolutg. Mai mult, nu me indoesc ea persOnele ce vor fi avut recurs, fie la submersiune, fie la insecticidele
indicate maT sus, fie in fine la replantatiune prin mijlocul vitelor americane, nu se vor grabi a ye da indicatiuni despre lucrarile lor si despre efectele cari vor fi resultat. Cat pentru a
cincea cestiune ve va fi lesne de a re'spunde, adresndu-vC sail
notarilor departamentului D-vOstre, sau in fine administratiunel
inregistrareT, care are cunoscintg de tOte transactiunile. Trebue s ye fac a observa cu aces-a ocasiune, ca informatiunile ce
cer nu se raporta de cat la potgoriele ordinare.
Ve invit a pune acesteT anchete cea mai mare grija, pentru
ca lucrarea totalg, la care voiti face in urm sa. se procda in
biurourile mele, s nu peita fi obiectul nici uneT contestatiuni
din partea lumeT viticole, cgreia 'T se va face cunoscutg.
Aceste lamurirT vor trebui sa sosesca in biurourile administratiunel mele inainte de 1 Septembre viitor.

26

Instructiani practice pentru spoirea antifiloxericil a vita or.

Scopul ;-i efectele spire. Spoirea vitelor are de scop destructiunea ouelor dc iarng cari se pot gasi eventual sub scOrta lor.
Aplicath la vii indemne, dar expuse invasiunel prin apropie-

rea lor de focarele filoxerice, spoirea constitue tratamentul

preventiv al filoxerei. Ea are de scop de a impedica eclosiunea
oulor de iarna 0 formatiunea coloniilor radicicole de catre insectele din aceste ou.

Sunt reputate indemne viile wclate in afara unei zone de

15 pgna la 20 kilometri imprejurul unei regiuni filoxerate.

Viile situate chiar in acst zong trebuesc tinute ca suspecte,
de 0 filoxera nu se manifest Inca in cle prin nici un semn ex-

terior. Aplicath acestor vile, precum 0 acelora cari presinta

unul sari mai multe puncte de atac, fard a fi Inca gray atinse,
spoirea trebue sa aibg ca cel maT mic efect slabirea progresuJul reului. Ea '1 va opri probabil chiar cu totul, daca se continua in timp de trel sail patru anT consecutivi, determinand
stingerea focarelor vechl i impedicand forma tiunea focarelor
r.ouC de catre insectele e0te din ouele de iarna. Efectul spoirei va fi atunci in acelW timp curativ 0 preventiv.
Cu aceste titlurT, ea va constitui un compliment util trata-

www.dacoromanica.ro

172

mentelor subterane, cari vor putea sa nu fie reinnoite pe fiecare an, si va da ast-fel loc unel reductiunT considerabile chiel-

tuielilor ce aceste tratamente necesitg

In fine, clacg rhl este deja vechiil si cele maT multe resadur1 ale unel potgoril gray atinse, nicT spoirea nu va scgpa,
ma! mult ca cele-l'alte tratamente, aceste viT de o destructiune
complectg.
.11fateria de intrebuin/at pentru spoirea ,s;predOarafiunea sa.

va recurge la amestecul urmgtor:

0165 gra*
Naftaling brutg.
Calce vie

Apg

20 pgrt1.
30

Se

ioo
400

n
..

Pentru a yrepara amestecul, se disolvg naftalina in oleiii

greil; e varsg acsta pe calce prealabil udatg cu cantitatea
de apg necesarg ca sgl determine inmultirea, si se adaogg restul apeT, mestecand continuil amestecul pang ce el devine destul de omogen luand o consistentg smantanOsg.
Calcea care convine mar bine este cea pr6spgt arsg, ntimitg,
-calce grasg.

and, dupe cat-va timp, amestecul tinde a se lua in masg, si

nu se maT lasg cu inlesnire a se intinde cu pgmgtuful, se va
adgoga cantitatea de apg necesarg ca sg 'T redea consistenta sa
d'anteia.

Pentru a's1 procura oleill gra si naftaling, se va putea

adresa la usinele de gaz din cele ma/ multe orase mart sail la
usinele speciale unde se fabria produsele derivate din gudro-

nul de oleiii. Oleiul greil se vinde de la Jo pang la 15 franc! suta

de kilo, naftalina brutg de la 5 pgng la 10 franc! aceiasT cantitate, si chiar numal 3 franc! pe unele piete englese.

Aceste pretur1 sunt de altmintrelea susceptibile sg scadg

incg prin concurenta care se va stabili cand aceste substante
vor fi devenit de o intrebuintare generalg in viticulturg.
Cat pentru calce, ea se ggsesce cu abundent peste tot.
Modal ofieratoriii. Spoirile se vor face cu ajutorul unel peril
sail pgratuf mare rotund fgcut din perT de porc. Se va intinde
amestecul cu pgmgtuful bine inmuiat pe Via suprafata cepulut
fgrg a se preocupa de mugurT (ochT) si de sectiunl de tgiere.
Epea tratamentulut. Pentru maT mu tg comoditate si ca m6surg economicg, spoirea se va face dupe tgierea viteT. Se va putea opera in tot timpul ierne1, dar epoca cea maT convenabilg
cste aceia in care oul de iarng atinge termenul incumbatiunei
sale, adicg luna luT februarie pentru regiunile de Sud si acelea
ale luT februarie si martie pentru cele-l'alte pgrtT ale Franciet
Dar, pentru a la epoca cea maT convenabilg un timp ploios ar
putea impedica facerea operatiuneT, va 11 intelept a o practica

www.dacoromanica.ro

173

de indath ce circumstantele o vor permite. In nici un cas, spoirea nu va trebui sa. se fac a. dupe cuthtirea vita

Oprafiunt iireliminarie. Dacl vitele sunt batrne 0 cu

scOrta grOs, nu se va efcctua spoirea de cat dupe ce se va

fi practicat o cojire superficialg. Acesth cojire se va face o-data

pentru tote 0 nu va avea trebuinth sa fie reinnoith pe fiecare an.

In casul vitelor tinere 0 cu scOrtele subtirT, cojirea nu va fi
necesara; ea va putea fi chiar vtemat6re.
Pentru cojire se va putea intrebuinta diferite instrumente,
precum manuOle cu ochiud de otel ale D-luT Sabate, radaitorT,
pile sari chiar simple cutite cu lama forte 0 solide in maner.
In cta ce privesce precautiunile de luat dupe there, se recomandg a se strange cu cea ma/ mare grije cOrdele thiate cari
pot ascunde cate-va oue de iarna; se vor arde pe loc sail, claca

se prefera, se vor duce departe de potgorie inteun loc sec 0

adapostit.Pentru acesta, e util de a face cunoscut ca cOrdele
de thiere nu trebuesc, in nic/ un cas, a fi lasate, cum se intampla forte adesea, la aer 0 la umiditate; ouele pot conserva
vitalitatea lor 0 sa ciocnesca prima-vera, claca nu se inchid
cOrdele intr'un loc inchis, acoperit 0 fara umedla.
Controlul tratamentulur.

Pentru vitele cari pOrta gale (0

grupul Riparia este mar cu serna hi acest cas), un singur tratament va ajunge pentru a judeca de eficacitatea spoke/. S'a recunoscut ca insectele din gale ail -kite de origing filoxerele eOte din ouele de iarng; claca dar tOte ouele de iarna ail fost di-

struse prin operatiune, galele nu trebuesc sa apath in anul

urmgtor.

Pentru vitele francese, cari 'Arta rar gale, controlul precedent nu este posibil. Nu se va putea recuncisce efectul tratamentuluT de cat dupa catT-va an/. Vitele sanetOse nu vor trebui
sa fie cotropite, claca nu in ceT d'intgie trel an/ aT tratamentu-

lut in care cas ele ar fi contaminate in urma uneT invasiunT

urcandu-se la o epoca anteriOth primuluT tratarnent. Cat pentru_

potgoriele caH vor presinta puncte de atac, nu va trebui sa

se produca noue pete, isolate de vechiele focare.
1Vot(1. Resulta din cea ce precede ca primiT tre/ sail patru
an/ din intrebuintarea metOdeT spoireT vor trebui considerati
ca o periOda de incercare, in timpul careia se va studia influenta tratamentuluT asupra mersuluT filoxerey. Prin urmare, va fi

prudent de a continua tratamentele subterane impreung cu

spoirea in tOte partile uncle acesteltratamente sunt in usil asta-dl.

Experienta va athta in ce mesura acestea vor putea fi suplinite

prin spoire intrebuintata singuth. Tot/ viticultoriT sunt, prin
urmare, invitatT a face incercarea acesteT metdde putin costi-

www.dacoromanica.ro

174

sitOre i inofensiva pentru vita, si sa faca cunoscut, n intere-

sul general, administratiunel, resultatele ce vor fi obtinut in

practica lor.

27

Cirenlara in privinta pepinierelor departamentalo de Vito amorioane.

Paris, In 19 decembre 1881.

Domtni le prefect,

Administratiunea care se preocupa fr ncetare de necesitatile viticultorilor, atAt de crud incercati de cgtra filoxerg., nu
marginesce sfortarile sale sa lupte nurnaT co Ara invasiund insecteT; ea cauta asemenea sa ving in ajutor departamentelor
ccle d'antei5 lovite si care, asta-clt, ved in intrebuintarea cepagelor resistente un mijloc de a reconstitui potgoriele distruse.
Lucrarile i cercetgrile intreprinse la scOla de agricultura din
Montpellier a5 permis facerea until studiti aprOpe complect al
vitclor americane, i, de maT mult1 anT, distributiunT de cepage,
provenind din acest stabiliment, au fost fgcute intre departamentele, comitiele i societatile agricole can au facut cerere.
Pe de aka parte, credite au fost puse la dispositiunea depirtamentelor cari ati organisat pepiniere afectate la cultura vitelor
strgine.
Am decis, domnule prefect, sa dark o noug desvoltare acestuT
fel de incuragierT; i, n acest scop, vaT fi obligat sg bine-voitT

a atrage atentiunea consiliuluT general al departamentuluT

D-vOstre, a comitetelor de studiT i vigilenta si a asociatiunilor
agricole asupra utilitateT creareT unor ast-fel de pepiniere, daca.'

nu exista incg, in dapartament, si de a da o maT mare importanta celor deja instalate, ast-fel ca sa pOta da, in fie-care an,
mid culturT cu conditiuoT de pret putin onerOse i aprOpe gratuite, resadurT incerLate i oferind tote garantiele de autenticitate i deprindere posibile.
'MT voiii face o datorie de a concura, n cea maT largg mesurg, la prosperitatea acestor pepiniere, prin subventiunT speciale i chiar prin druirea de resadurT provenind din stabilimentele StatuluT; i ve pot asigura, chiar de pe acum, ca gu-

vernul nu va negocia subsidie'e sale pentru a incuragia, de

acsta parte, intiativa care va fi luatg in depdrtamentul
D-vOstre.

www.dacoromanica.ro

175

28

Circa lart pentru creatiunea de pepiniere de vIte americane.

Paris, fa 7 august 1882.

Domnule prefect,

Printr'o circulara cu data din 19 decembre iS8i, predecesoTul meil recomanda, pentru departamentele autorisate a importa vite straine, creatiunea de pepiniere de vite americane pi
clesvoltarea acelora cari ar exista deja.
Aceste prescriptiunT aU fost urmate de efecte, i subventiunT

importante a fost acordate pentru acest scop departamentelor de care e vorba.

Se intelege ca solicitudinea administratiund a trebuit sa se
indrepteze maT intitI asupra regiunilor can atI fost atinse de
flagel de la inceputul invasiunel. Dar, asth-dt, pare util ca mi
nob' pas sa fie facut in calea trasa prin circulara precitata i
m6surT s fie luate in vederca de a asigura, departamentelor maT
putin lovite, beneficiul dispositiunilor liberale a caror initiativa
a luat'o ministrul.

Socotesc, in adev&, ca unele departamente filoxerate, a caror situatiune nu permite de a le autorisa libera circulatiune a
cepagelor straine, ail cu tote acestea un mare interes sa studieze de acum mijlOcele de reconstituire a potgorielor lor. Si,
in acest scop, am decis ca aceste departamente sa fie autorisate a instala pepiniere de cepage americane, unde vor fi examinate cestiunile cc se raport g. la resistenta, la adaptatiune, la
altoire, etc.
Aceste pepiniere, la creatiunca carora sunt d spus a da concursul meU, vor fi puse sub privigherea comitetelor de studil
si de vigilenta, 0 sub directiunea sail a delegatuluT departamen-

tal, sail a profesoruluT de agricultura, sail a orit-careT alte persOne ce vett crede ca trebue desemnat. Gratie acesteT organi-

satiunt, indiva in care libera circulatiune a cepagelor straine

ar deveni necesara in departamentele D-vOstre, viticultorit vor
putea scOte, din pepinicrele departamentale, buta0T a caror calitate le va fi garantata, i vor gasi in acelW thnp indicatiunT

precise asupra specielor cari se pot adapta pamentulut 0 clime! regiund lor.
V6 rog, domnule prefect, sa arnatt consiliulul general al departamentuluT D-vOstre intentiunile guvernuluT, 0 de a'T cere
avisul seui asupra proiectulut de care v6 intretinuiti. Daca adunarea departamentala infra in aceste vederT, vetT trebui sa facett a se proceda imediat la alegerea unut teren, precum 0 la

www.dacoromanica.ro

176

evaluatiunea chieltuielel de acut pentru instalatiunea si intretinerea pepiniereT proiectate.

Decisiunea din 16 ianuarie 1884 ne &and departamentulur

D-vOstre dreptul de a importa cepage strgine, voiti lua dispositiunile necesare pentru a ridica acsta prohibitiune in fav6rea
pepiniereT de studiT, care, singurg, 'in departament va 'avea
dreptul sa posda cepage interclise.
De indata ce 'mT yeti face cunoscut resultatul comunicatiuneT D-vOstre consiliuluT general, voiti avisa rrisurile deluat pentru a ye pune In stare sg constituitT aceste pepiniere in cel mar
scurt termen posibil.

29

316snri 410 precaullune de %at, asupra eererei seetiund perma.nente a comisiunel superldre a Moxerei, pentra stabilirea 1
culture peplelerelor de cepage americium In Tedere de a
eTita propagatiunea filoxerel.

10 Pepiniera va trebui s fie stabilitg intr'un teren sanaos,_

care nu a me purtat vita maT inainte, si aseclat intr'o isolare
cat se va putea de complectg de orT-ce alta vie. Va fi cel mar
bine ca acest teren sa fie incongiurat de un mur.
2 Plantatiunea va fi facuta prin butasT de provenientg sigura.

30 ButasiT de intrebuintat vor trebui sg fi fost curatitT de

orT-ce uring de pament 0 cu rigurositate spalatT pe loc cu o
solutiune de sulfo-carbonat de potasiii, dupe ce se va fi taiat
croseta (la crossette), adica lemnul de douT anT.
4 ButasiT vor trebui sa fie impachetatT in laclT inchise cu e-

xactitate, cari nu se vor deschide de cat chiar pe locul plantatiuneT.

50 0 noue splare rigur6sa cu o solutiune de sulfo-carbonat

de potasiti va fi facut dupe deschiderea lap, in momentul de
a proceda la plantatiune.
60 Solutiunea de sulfo-carbonat de potasiti va trebui sa fi

fost facuta cu un litru de sulfo-carbonat pentru 200 litrurl

de apa.

7 0 parte din pepiniera va fi stabilitg prin sad de samburl

provenind din struguriT cepagelurce vrea sa se propage pentru

a obtine port-alt6ie. Tot de o-data butuciT ce se vor obtine

ast-fel vor trebui s fie supusT unuT studiti cu scopul de a le re-

cun6sce calitatile si de a le determina asemanarea mal mult

sati maT putin mare cu tipul ce se cautg a se produce.
80 Dacg filoxera s'a descoperit la o distanta ma! mult sail

www.dacoromanica.ro

177

maT putin apropiatg de pcpinierg, nu va trcbui sg se expedieze butasT de cAc dupg ce vor fi supusi la o spglare rigur6s1 cu
o solutiune de sulfo-carbonat de potasiti.

ALGERIA
30

Decrotul din 24 iunie 1879,

privind interdictiunea importafiwnei in Algeria a produ elor agricole i
horticole allele de cat cartofit.

Art. r. Este opritg importatiunea in Algeria, od-care le ar fi

proveninta, a butucilor de vitg sail cOrdelor, a fruncielor de
vitg intrebuintate pentru infgsurarea, acoperirea sail impachetarea fructelor sail vegetalelor, a strugurilor prOspetT, a arborilor fructiferT sail altiT.

Art. 2. Este asemenea opritg intrarea in Algeria a fructelor

si legurnelor prOspete de od-ce naturg provenind din Wile atinse de cgtrg filoxerg.
Art. 3. CartofiT numai vor fi admisl importatiuneT, dat numai dupg ce ail fost spllati si complect curgitT de pgment.

Art. 4. Sunt si remn abrogate decretele sus vizate din 8

ianuarie 1873, 30 noembre 1874, 14 august 1875, 19 august 1878,

24 ianuarie, 20 februarie si 4 martie 1879.

Art. 5. Ministrul de agriculturg si comerciti si guvernorul general al AlgerieT sunt insgrcinati, fie-care in ceea-ce 'I privesce,
cu executiunea presentului decret.

31

Deoratul din 12 iulio 1880,

intinclend asupra Algeriei efectele legei din 15 iulie 1878-2 august 1879

Art. r. Legea din 15 iulie 1878-2 august 1879 sus vizatg

este declaratg aplicabilg in Algeria.
Pentru acest scop ea va fi publicatg si promulgatg in urina
presentului decret, care va fi inserat in Buletinul Oficial al actelor administrative ale guverngmentului general al AlgerieT.
Art. 2. Decretul din 24 iunie 1879, special pentru Algeria,

este si re'mane in vigre. Prin urmare, decisiunile luate in

Francia pentru aplicarea numitei legi din 15 iulie 1878-2 au-

gust 1879, nu sunt executoriT in Algeria.

Art. 3. Guvernorul general al AlgerieT exercitezg acele atribu12

www.dacoromanica.ro

178

thin! conferite ministrulta agriculture! 0 comerciulta prin legea

de la 15 iulie 1878-2 august 1879.
Art. 4. Ministrul agriculture! 0 co nerciuluT i guvernorul general al Algerie sunt insarcinatT cu executiunea presentuluT decret.
32

Legea din 21 martin 1888

asupra rdsurs/ar de luat contra invasiunei i prop:wird filoxerel in Algeria.
TITLITL I

Dispositluni generale.

Art. i. OrT-ce proprietar, orl-ce persOna care are, sub orl-ce

titlu ar fi, sarcina culture! saU paza tine! viT, este tinut a anunta
imediat primarulul cornund sale orT-ce fapt de tinjire sa chiar
ori-ce simptom bolnavicios ce se vor fi manifestat in numita vie.
0 asemcnea declaratiune este obligatorie pentru tOte pepinierele sari gradinile in cari exist butucT de vita.
Primarul previne imediat pe sub-prefect sail pe prefect.

Art. 2. Primarul fie-care comune este tinut a face sa se visiteze de catre un expert, o-data pe an, sail 0 maT des daca este
judecat necesar, viile cuprinse in teritoriul comunel sale. El da
socotla imediat sub prefectuluT sail prefectuluT de resultatul
acesteT visite.

Art. 3. Prefectul va face sa se visiteze fr intarcliere viile,

pepinierele sa gradinile pentru cari va fi prima declaratiunea

prevecluta de catra articolele i 0 2, sail pe acelea unde crede
necesara o inspectiune. Delegatul sell este investit cu puterea
de a strabate in aceste proprietatT i de a face in ele tote cercetarile i lucrarile de investigatiune judecate necesare.
Acst visit va fi intinsa i asupra viilor invecinate. Delegatul transmite fara in tArcliere raportul sell prefectulur.
Art. 4. and existenta filoxereT a fost recunoscuta, guvernorul
general ia o decisiune purtnd declaratiunea de infectiune a
vie! bolnave, a pepinierelor i gradinilor 0 a viilor invecinate.
Acsta declaratiune de infectiune indica 0 perimetrul la care
ea se intinde.
Acest perimetru cuprinde vine recunoscute ca bolnave sail
suspecte i o zona de protectiune.
Declargiunea de infectiune atrage dupe sine urmatrele mesurT:
I. In vide bolnave sar.4 suspecte:

10 Destructiunea prin foc a butucilor, haragilor, parilor,

www.dacoromanica.ro

179

frunclelor, cOrdelor 0 altor obiecta putend servi de vehicul

filoxerel;
20 Desinfectarea solulut ;

30 Interdictiunea ori-caret nou6 plantatiunt de vita pentru

un timp care nu va putea trece peste eine ant.
II. In zona de proteefiune :

Tratamentul preventiv al viilor cari se gasesc in acesta zona.

III. In perimetru/ total ca locurilor declarate infectate:

10 Oprirea de a strabate, daca nu e cu o autorisatie a delegatulut;

20 Interdictiunea sc6terel pamenturilor, frunclelor, r6sadurilor i a ort-carul obiect putend servi la propagarea filoxeret.
Art. 5. Ort-ce plantatiune facuta prin mijlocul de rsadurT
introduse in mod fraudulos va fi distrusa din ordinul autorita,
lei administrative, fara prejuditiul urmaririlor de exercitat contra delicuentilor.

Art. 6. Este interclis de a introduce, de a detine sail de a

transporta in stare vie filoxera, ou6le sale, larvele i nimfele.
Art. 7. In teritoriele supuse autoritatet militate, dispositiunile articulelor cari preced sunt aplicate de catre autoritatea
insarcinata cu administratiunea.
Art. 8. Chieltuielile resultnd din operatiunile prescrise la
articulele 3 0 4 sunt in sarcina Statuluy.
Chieltuielile visitelor ordonate de catra articulul 2 sunt suportate de care comuna. Aceste chieltuiell sunt obligatorit.
TITLUL II

Inclemn1tXti.
Art. 9. Proprietarul a aria vie va fi fost distrusa in executiunea presentel leg! va avea dreptul la o indemnitate care va
fi in sarcina tesaurului.
Acst indemnitate nu va putea intrece vahirea produsulut
curat a trel recolte mijlocit pe care numita vie le ar fi putut
da, deductiune facuta de chieltuielile de cultura, de lucru i
altele, pe cari proprietarul sail vierul ar fi avut de facut pentru
a le obtine.
Cele-rake pagube causate prin tratamentul vie! bolnave sail
suspecte vor da loc asemenea la o indemnitate corespunslend
prejuditiulut causat.

In ambele casurt, evaluarea indemnitatet este fIcuta de catra delegatul prefectulut 0 un expert desemnat de catra parte.

www.dacoromanica.ro

180

Procesul-verbal de expertis5 este vizat de cAtr primar,

care 'f d5 avisul seti.

Ministrul pte ordona revisuirea evaluatiund printr'o comisiune ai areimembriTI numesce singur.
Indemnitatea este fixat de cAtth ministru, cu recurs la consiliul de Stat.
Art. RD. Nu este alocat 5. nici o indemnitate eel-strut stlpinitor de vie, cu un titlu Ore-care, care va fi contravenit la dispositiunile presentei leg! saii va fi introdus la ansul resaduri sati
produse agricole saui horticole a cgror introductiune este oprith..
TITLUL III

Pedepse.
Art. tx. F5th prejuditiul perderei de drept prevecluth la art..
m 0 a responsabilitNtilor inscrise in articulele 1382 0 urm5torii din codul civil, contravenitorii la chspositiunile cari preced la decretele i la decisiunile luate pentru executiunea presentei leg!, vor fi pasibili de pedepse edictate de cNtr5 articulele 12, 13, 14 i 15 din legea de la 15 iulie 1878-2 august 1879.

Art. 12. Tote dispositiunile inscrise in legile de la 15 iuhe

1378 i 2 august 1879, cari nu sunt contrare presentel leg!,
rernn aplicabile Algeria
Presenta lege, deliberath i adoptath de cdtr Senat i de
earl Camera deputatilor, va fi executat ca lege de Stat.
33

Instruotinni domnulni guvernor general al Algeriei asupra apli.

eatinneI lege! din 21 martie 1883.
Paris, in 17 aprilie 1883.

Domnule guvernor general,

Am onOre a ve transmite aci alIturat un exemplar din legea de la 21 martie 1883, relativl la mesurile de luat contra
invasiunel 0 a propaggrei filoxera in Algeria.
Ve rog s facet! a se insera acestA lege, f5r5 intrcliere, in
jurnalul oficial al coloniei 0 de a face s5 i se dea cea mai mare
publicitate in cele trei departamente ale Algeria
Deja guvernul luase, pentru a preserva Algeria de invasiunea
filoxerei, tOte mesurile compatibile cu legislatiunea existentl;
decretul din 12 iulie 188o intinde coloniei efectele legilor din
15 iulie 1878 0 2 august 1879 ,
i mesuri prohibitive au
fost edictate pentru a impiedica intrarea in Algeria a resadurilor, a vegetalelor 0 a altor produse agricole i horticole

www.dacoromanica.ro

131

susceptibile de a aduce cu ele filoxera Dar aceste nAsurT nu

eraU indestulatOre; ele presentail o lacuna periculOsa, fiind-ca
lasail administratiunea far arme pentru a o combate, in casul
cand filoxera ar fi fost introdusa i semnalata in colonie.
Presenta lege are de object a le complecta. Acsta lege e divisata in treT titluri : in primul, sub intitularea dispositiunT generale, legea edicteza mL.'surile de privighere de luat i prescrie
tratamentul de oficiii al viilor bolnave sail suspecte in casul
cand, din nenorocire, filoxera ar fi fost descoperita ; titlul II

tratza despre indemnitatile de acordat in cas de prejuditiii

causat prin tratamentele cfectuate; in fine titlul III este consacrat sanctiunel penale. Nu este nimic noil sub acest din urina
raport; pedepsele inscrise in noul lege sunt acelea pe cari legile din 15 iulie 1878-2 august 1879 le a stabilit in articulele
lor 12, 13, 14 i 15, la cari se refera titlul III.
Economia legeT pOte fi indicata in cate-va cuvinte: de o parte,

privigherea activa i neincetata din partea proprietarilor de

viT si a autoritateT; iar de alta, mnurT rigurse, exceptionale,

pentru a face sa dispara , chiar de la aparitiunea lor, orice

urme ale filoxereT.

Acesta insecta ingrozitOre traiesce in pa nent pe raclacinile

vice; ea inainteza treptat, se desvol ta. forte repede nutrindu-se
din seva viteT; metamorfosele sale sunt multiple si generatiunile
sale se succed asa de repede in cat un singur oil depus pe vita
la inceputul luT aprilie este de ajuns pentru a produce o populatiune care, in luna luT octombre, sa pOta numra la maT multe
miliOne de indivicli; progresiunea flageluluT devine enorma and
-punctul de plecare nu maT este un oil, ci maT multe ou6, cad
-atunci generatiunile succesive ale anuluT vor produce un nutrir
necalculabil de indiviciT. S'a calculat ca moo de ou de filoxera
intr'un singur seson ar produce un num6r asa de prodigios de
insecte, in cat, adunate unele llng altele, ar acoperi un camp
de suprafata unui hectar.
Pe ling-a acesta putere extraordinara de reproductiune, natura a dotat filoxera de un alt inijloc de imprastiare si de propagatiune.
Uncle generatiunT ale filoxereT in timpul vereT devin aripate
i atund flagelul nu se mat propaga, ca cu cele nearipate, trep-

tat in pament; el se rnpandesce d -parte, prin intermediarea

aeruluT, favorisat de vent, si formeza icT colea, adese-orT la
distante considerabile, gratie sboruluT wr al insecteT aripate,
colonil de filoxera cari devin tot atatea centre de devastatiune,
formand la rndul lor nou roiurT in ano-timpul urmator.
Trebue sa intelegetT de aci, domnule guvernor general, cat
este de important de a descoperi petele filoxerate cat se pOte
maT repede, inainte ca insecta sa fi avut timpul a se inmulti 0

www.dacoromanica.ro

182

mai cu semg a produce acele inspgimantgtOre legiOne femele de

aripate cari merg s se lase in depArtare i sg precipite ruina

altor potgorii.
Tocmal pentru a atinge acest scop in Algeria, legea a adunat mljlcele pentru cercetgrile filoxerei i pentru privigherea
potgoriilor si a impus datoriT multiple sthpanitorilor de viT si
administratiunet
In primul sett' articul, ea impune ori-cgrui proprietar sail oil--

at-el persOne avend, cu orl-ce titlu ar fi, sarcina culture! sari

paza uneT vii, obligatiunea de a semnala imediat primarulul
cornuneT sale ori-ce fapt de tinjire sail chiar ori-ce sinlptorn bolngvicios ce se va fi manifestat in clisa vie.
Mal bine ca ori-cine, stgpanitorul unel vii, care o cunOsce butuc cu butuc, care o strgbate continuil, pOte sg surprincl orT-ce

fapt anormal ce s'ar manifesta in ea.

Legea trebuia dar sg 'T impue obligatiunea de a face declaratiunea a tot ce va fi observat de densul, orT care ar fi aprecierea sa asupra cause! faptelor constatate.
Viticultorul este, in adever, din nenorocire imbibat de acestg
idee, s'a veclut adese-orT in Francia, cg filoxera nu '1 va atinge
nici o-datg. El se orbesce voluntar si atribue tinjirea i simptomele bolngviciOse pe cari le observg in via sa orT-cgrei alte
cause de cat filoxerel, i veciniT seT, in loc de a da alarma in
presenta reulul care 'T amenin
i pe eT, pgstrezg o tgcere funestg. E necesar de a nu cgclea si Algeria in aceeas! gresel.
Pentru a complecta cu folos declaratiunile impuse viticultorilor, D-niT primarT vor trebui crg administratilor lor de a le
face cunoscut ori-ce creatiuni de potgorii ce vor avea intentiunea a le face. Acestg declaratiune va trebui sg facg cunoscutg
situatiunea i importanta plantatiund proiectate, natura si proveninta resadurilor ce va int ebuinta D-niT primari vor face
o ancheth pentru a culege aceleasT anagnunte orT de cate orT se
va fi minis a le face acestg declaratiune. ET vor semnala imediat
autoritgtei prefectorale creatiunile fitcute sail proiectate.
Expertul oficial insgrcinat de a visita potgoriile in fie-care

an va trebui s privigheze intr'un mod cu totul particular aceste noue plantatiuni, a le examina dese-orT, cgci este constant cg filoxera n'a strgbgtut nici o-datg intr'o regiune indemng de cat prin mijlocul de butasT importati dintr'o trg
filoxeratg sail suspectg.

Adesea-orT chiar a fost destul un butuc de vitg de proveninth suspectg, plantat intr'o grgcling de cgtrg vre-un amator,
pentru a introduce filoxera intr'o regiune.

Articulul i intinde, prin urmare, cu dreptate, asupra sthpanitorilor de grdinT, de pepiniere, de florgril, tote obligatiunile impuse viticultorilor.

www.dacoromanica.ro

1b3

In resumat, in tote pgrtile unde existg un butuc de vitg

vigilenta trebue sa fie atintitg i autoritatea insciintata de mice cas anormal ce s'ar manifesta.
Din causg de negligentg sa ignorantg, posesoril de viol sail
de grgclinT ar putea sg nu facg declaratiunile prescrise prin
lege si sg comprornitg ast-fel existenta potgorieT algeriene. Pen-

tru a preveni acest gray pericul, articulul 2 impune primarulta

fie-en-el comune obligatiunea de a face sg se visiteze de cgtrg

un expert, cel putin o-datl pe an, viile cuprinse in teritoriul

comunel sale. Raportul expertuluT este transmis imediat, dupi

fie-care visitg, prin primar autoritgteT prefectorale.
In fine, pentru o maT mare garantie, articulul 3 a dat administratiel dreptul de a face sg se procedg la visite de potgorie.

Ea va trebui sg useze de acest (kept atat de des cat va fi judecat necesar.

Legea conferg delegatilor oficialT insgreinatT cu facerea ace-

stor inspectiunT puted forte intinse: acestT agentl ail dreptul

de a strgbate in potgoril, de a scormoli in ele pgmentul, de a
face cercethrT necesare asupra rdacinilor, etc.

Nu am trebuintg de a v6 spune, domnule guvernor general,

cg delegatiT vor trebui, in aceste circumstante, sg lucreze cu
rasurg. ET vor trebui sg preying pe proprietariT sail stgpanitoriT viilor in cari vor avea sg facg cercetn-T, a le argta interesul ce ail de a seconda administratiunea, a'T initia, pe densil
pe lucrgtoriT lor, la cercetni si la sgpgtud de operat, a'l face
sg le practice acestea inaintea lor..ET vor trebui, cu un euvent,
sg se sforteze a face din fie-care sthpanitor de vie un colaborator zelos, de bung-vointg, in loc de a'T indispune printeo lipsg
de bune procedgri.
Numal in casul &And vor intAmpina rea voint eT vor exe,
cuta cu strictetg legea, i, in acest cas, el vor trebui in tot-d'auna a se sprijini de autoritatea primarulul si a face sl fie insotitT de densul.

VetT avea a veghia ca raporturile despre v'sita potgoriei

algeriene sg fie fgcute cu mare regularitate dupg fie-care visitg.
Acestg exigentg va fi o garantie a executiuner, la epocele ce-

rute, a msurilor de privighere a potgoriilor i va permite

de a stimula zelul agentilor si al primarilor in cas de slIbire in

privigh ere.

De indatg ce o potgorie suspectg va fi fost semnalatg, de'egatul va trebui sg o visiteze imediat; se va intempla adesea, in
urma cercetgrilor ce va fi fgcut, ca temerile manifestate sg flu
fi fost din fericire realisate.
Va trebui sg se felicite, dar nu va trebui, pentru acesta, ca
delegatif sg se descuragieze i sg. descuragieze pe vied; nu trebue ca acestia, din terna de a face un demers inutil sa se in-

www.dacoromanica.ro

184

nuiie din privigherea lor i s negligeze de a semnala fapte

anormale in aparentg de puting importantg. DelegatiT serviincuragieze, de a'I preveni orT-cat de des
vor constata o stare b -inaviciOsa Ore-care in viile bor. D-nii
prefectI vor trebui a v transmite imediat raporturile semnaland aparitiunea insecteT in potgoriile ce vor fi facut a se visita, i i, dupg termeniT articulului 4, yeti lua farg intarcliere o
decisiune purtand declaratiunea de infectiune a vie! bolnave,
a pepinierelor i gradinilor si a viilor invecinate.
Nu am de altinintrelea a m6 intinde asupra aplicatiuneT m6ciuIuT vor trebui sg

surilor prescri,ie de catre articulul 4 al lege!: aceste nAsurT sunt

uscire de Inteles. Interdictiunea nouelor plantatiunT in timp de
cel putin cincI an! are de scop de a impiedica insectele cari ar
fi putut s scape tratamentului de exterminare, sg gasesca butucT

de vite tinere apte a le permite sg se reproduca i sa se desvolte.

In ceea ce privesce oprirea de a strabate.in locurile declarate

infectate, daca nu e cu autorisatia delegatuluT, acesta me'sura, are

de scop de a impiedeca imprudentele; ea se aplica chiar proprietaruluT vie! declarata infectat

i lucrgtorilor sei.

Exemple sunt prea numerOse in Francia despre propagarea

filoxereT de catra curiosT, de catra indivill inconscientl cari vin

sg visiteze vine filoxerate, si jat buditl de raclacinl acoperite

cu filoxerg sail cu ou6 pentru a le arata sail pentru a le vedea
desvoltarea. Curiositatea, in acest cas, e prea pericuhisa pentru a fi chiar tolerata.
VisitatoriT pot chiar, cu pamentul lipit de incaltgmintea lor,
sa duca flagelul in alte part!.
Trebue sa facem sg profite Algeria de experienta asa de
scump castigata in metropolg.
PersemeIe cari vor fi admise in locurile declarate infectate
vor trebui s se supung ni.suri1or7pe cari delegatul va judeca
necesar st le ia.
Aceste rnnurT sunt urrnatOrele:
10 Curgtirea incaltaminteT, deslipind cu ingrijire pamentul
care se va fi lipit de ea;
20 Scuturarea energica a vestmintelor i a palgriilor inainte

de a esi din vie; filoxera pOte in adtvr sa se anine de vestminte, naT cu sema in monlentul roirilor ;

30 Curtirea complecta prin spglare i radere a uneltelor

intrebuintate in via bolnava, cum : sape, casmale, plugurT, carute, etc.

Este bine inteles, donnule guvernor general, ca delcgatul

va trebui incg, in acest cas, sa nu useze de cat cu moderatiune
cu privire la proprietar de dreptul cc este dat lul de a'I interclice intrarea in via sa.

www.dacoromanica.ro

185

Trebue sg caute mai inainte de tote, o repet, a lumina pe

acest din urmg asupra adev&atelor sale interese 0 de a face
dinteensul un auxiliar folositor ii chiar zelos. Trebue s 'T faca
cunoscute precautiunile de luat i s '1 lase libertatea de a strbate, luT i lucrtorilor sei, in proprietatea sa, ori de cate orl

acesta va fi necesar pentru lucrarile culturt.T.

NumaT in casul dad proprietarul s'ar arata imprudent sail

indaratnic, delegatul va usa de dreptul strict care 'i-I da articulul 4. Interesul public trebue sa primeze interesul particular.
Articulul 5 complecteza dispositiunile decretuluT din 24 iunie 1879 ; el prescrie destructiunea orT-cgre plantatiuni facutg
prin mijlocul de resaduri introduse fraudulos, fgra prejuditiul,
bine inteles, urmarinlor de exercitat contra deliquentilor.
Administratiunea va trebui sa faca nu numai a se distruge
rnadurile introduse, dar inca a se desinfecta solul in care bu-

ta0T all fost pusT, totul Cu spesele contravenientilor i fall prejuditiul despagubirilor de facut, in virtutea articulului 1382 din
codul civil, in casul cand, prin faptul aceste introduceri, filoxera va fi fost adusg i va fi cerut chieltuielT pen tru distrugerea sa.
Nu am trebuinta sa insist asupra necesitate imperiOse de a
face sa se aplice cu rigurositate acestg dispositiune a legei; securitatea viticulture algeriene o impune.
Articulul 8 arat ca chieltuielile resultnd din visitele facute
de cgtre delegati i operatiunile de tratament in viile decla-

rate infectate vor fi in sarcina Statule Voiii avea grija de a

pune la dispositiunea D-vOstre, gradat dupg trebuinte, fondurile necesare.

Chieltuiala va fi imputata, pentru exercitiul anuluT curent,

asupra capitululur it (filoxera i donfora) din budgetul ministerulul melt

Cat pentru chieltuielile visitelor facute de catra expert in

fie-care din comune, cel putin o-datg pe an, legislatorul le-a
pus in sarcina comunelor, pentru a interesa pe acestea la ap6rarea potgorie 0 la buna intrebuintare a fondurilor.
Veti bine-voi, domnule guvernor general, a lua m6surile necesarie pentru ca consiliele municipale sa le inscrie cu titlul de
chieltuieli obligatoril.

Titlul II al legeT trateza despre indemnitatile de acordat

proprietarilor a caror vii vor fi fost distruse in executiunea articulului 4.

Acestg indemnitate nu va putea intrece valOrea produsului

curat a tre recolte mijlocii pe care numita vie_ le-ar fi putut
da, deductiune facuta de chieltuielile de cultura., de lucru
altele pe cari proprietarul sail vierul ar trebuisg facg pentru a le
obtine.

www.dacoromanica.ro

186

ExpertiT vor trebui s indice in procesul lor verbal versta

vie!, starea sa de vegetatiune, chieltuielile anuale la care cultura sa, culesul i vinificarea ar fi dat loc in anul tratamentului i in fie-care din ceT clod( anT urmatorT, venitul in cantitate

0 in banT al fie-carel recolte ce via ar fi dat in timpul celor

treT anT cari vor urma tratamentul.
Cat pentru cele-l'alte pagube mentionate la paragraful 3 din
articulul 9, ele se aplica culturilor intercalare i arborilor fructiferT sail de agrement i altif pe can tratamentul aplicat petelor filoxerate 'f-ar fi distrus ; detaliul va fi asemenea consignat
in procesul-v, rbal al expertise/.
Dosarele 'ml vor fi adresate, cu avisul D-vOstre, pentru ca
sa pot hotari asupra despagubirei de acordat proprietaruluT.
Articulul fo decide ca proprietarul a caruT vie va fi fost distrusa 0 care va fi contravenit la dispositiunile legel, sail va fi
introdus la el fraudulos rnadurf sail produse agricole sari hor-

ticole a caror introductiune este oprita, nu va avea drept la

nici o indemnitate.
Legislatorul, cu tote acestea, nu s'a tinut la acesta pedepsa ;
el a agravat'o fadnd pe con travenient responsabil de consequentele greOleT sale.

Articulul ii stabilesce in adevn- responsabilitatea civila a

contravenientulul: acesta va putea fi urmarit pentru restituirea chieltuielilor causate StatuluT prin faptul seg ; veciniT set
vor putea sa '1 actioneze pentru daune-interese.
Intrun cuvent, legea a declarat aplicabile contravenientilor
responsabilitatile inscrise in articulul 1382 0 urmatoriT din codul civil.

Ma! mult, totT aceia cari vor fi contravenit la dispositiunile

cari preced, la decretele 0 la decisiunile luate pentru executarea presenteT legT, vor fi pasibili de pedepsele dictate de
catra articulele 12, 13, 14
15 din legea de la 15 iulie 1878-2
.1

august 1879.

Contraventiunile vor fi pedepsite cu o amencla de 50 pana

la 500 franc!.
Daca la neexecutarea lege! se adaoga probe evidente sle rea

credinta, stabilite prin manopere fraudulbse, pedepsa va fi de

pana la 15 lunl de inchisOre i o amenda de 50 Oita la 500
franc!.

In cas de recidiva, 0 este recidiva cand in cele 12 lunT precedente a fost data contra contravenientulul sail deliquentulul
o prima botarire pentru contraventiune la lege, pedepsele prevNute vor fi indoite.
Rigrea pedepselor de pronuntat pate cu tOte acestea sa fie
imblandita prin adrniterea de circumstante atenuante.
Intelegetf ca i mine, domnule guvernor general, importanta

www.dacoromanica.ro

187

ce resulta din stricta executiune a aceste legT. Elvetia si Germania ne ail probat c printr'o privighere neintreruptg i prin
tratamente de exterminatiune efectuate imediat i la timp, sg
p6te opri complect, daca nu preveni, rail.
Acesta este o incuragiare pentru Algeria de a se pgzi.
In scop de a 176 pune in posipune sg. organisatT in bune conditiunT serviciul filoxeric al coloniel pe base convenabile, am
decis trirniterea in Algeria, pentru a 1-innea in permanentg,
a unuT delegat experimentat care va fi insarcinat, sub ordinileD-vOstra 0 acelea ale prefecplor, a dirige acest servichi.
Profesoril departamentalT de agriculturg, pe ean l. functiunile
kr 'T pun in raporturl continue cu agricultoriT, sunt top desemnatl pentru a indeplini functiunile de delegatT departamentall.

Acest personal 'mT pare pentru moment indestulgtor pentru tote exiginPle acestul serviciu.
Voia primi de altmintrelea de la D-vOstra, domnule guvernor general, propunerile ce yeti crede convenabile in interesul
privigherel i a apgrareT potgorid Algeriane.

Sciti de alt-fel a populatiunea agricola a Algeriel este cu

totul patrunsg de pericolul ce amenintg una din cele maT importante surse ale productiuneT sale, una din culturile care intereseza maT mult aventul si prosperitatea colonieT nOstre.
Am tot dreptul sg sper, domnule guvernor general, ca vep
gni in ea un concurs eficace, si cg, din partea D-vOstra 0 din
aceia a colaboratorilor D-vOstre, guvernul va gasi tot devotamentul dorit pentru a atinge scopul ce '1 urmaresce, adica:
preservarea potgorieT algeriane de inspaIm'antatOrea insecta
care a facut atAtea ruine in Francia, i desvoltarea uneT culturl
ce intereszg aa de mult prosperitatea AlgerieT.
Bine-voitT
structiunT.

a'mT t-spunde despre primirea presenteT in-

AUSTRO-UNGARIA
34

Legea din 8 aprilie 1875

relativei la tasurile cle luat contra filoxerel.

T. ProprietariT de potgoriT vor fi tinutT, de indatg ce vor fi

observat, in potgoriile kr, semnele sigure de sosirea filoxerel,
de a face despre acsta declaratiunT primaruluT comuner.
Acesta trebue, asupra acestel declaratiunl, 0 in tote casurile
in care ar veni la cunosciinta sa indicil de presenta insectel in

www.dacoromanica.ro

188

viile situate hi teritoriul cornuneT sale, sg dea imediat avis autoritateT superidre a districtulu T. Asteptand ordinele maT precise ale autoritateT, primarul trebue a interdice exportatiunea,
afarg din potgoriile bolnave, a butucilor sail butasilor cari ar
putea propaga flagelul.

2. and autoritatea superiOra a districtuluT aft, prin de-

claratiunea sus disg sail prin orT-ce alta cale, ca filoxera a facut
aparitiunea sa in potgoriT, ea trebue sa ordone o anchet minutiOsa si sg numesca expert1 pentru acest scop.
3. Dad.' result din ancheta facuta c filoxera nu existg in

viile examinate, autoritatea superiOr a districtului va ridica

oprirea exportatiuneT pronuntate de catra primar.
4. Din contra, daca presenta filoxereT este constatatg, examentil va trebui, dupg opiniunea expertilor, a se intinde asupra plantatiunilor vecine si proprietaril maT departatT vor fi
invitatT a examina potgoriile lor si a adresa autoritateT superiOre a districtuluT, sail dircct, sail prin intermediul primaruluT

comunel lor, un raport amanuntit despre resultatele oblinute.

In fine, expertiT vor avea a confirma oprirea exportatiunei
pronuntata de cgtre primar, a o stabili claca nu este inca si a o
intinde la potgoriile vecine cari, fail* a fi atacate, sunt amenintate de contagiune.
Acest oprire va fi notificatg in regiunile viticole ale districtuluT si, dupe circumstante, in districtele vecine in modul ordinar si prin nlijlocul jurnalelor.
5. Alte mesurT, maT propriT a departa contagiunea si a pazi

viile invecinate, pot sa. fie ordonate de earl autoritatea superidrg a districtuluT, numaT ca chieltuielile prevedute sg nu intrcg de loc beneficiile astcptate.
In acesta ipotesg, administratiunea districtulul pOte prescrie
destructiunea butucilor pe locurile infectate, si, la trebuinta, a
decide a pamentul va fi, intr'un timp deterrninat, curgtit de
viT si dat unel alt-fel de culturg.
Executiunea acestor mesurl incumba proprietaruluT fonduluT
sail primaruluT, si are loc sub controlul autoritateT superiOre a
districtuluT.

6. Daunele cari result, pentru proprietar, din oprirea exportatiunel vite'or, resadurilor sail butasilor si a orT-caror alte
obiecte recunoscute capabile de a propaga insecta, precum si
daunele causate prin visita potgoriilor efectuate de proprietar
insusT, conform paragrafuluT 4, sunt suportate numal de catra
proprietar.
Cat pentru daunele si avansurile ce ocasioneza executiunea
mesurilor prescrise de cgtre paragraful 5, proprietarul fonduluT
pe care ele sunt aplicate are drept la o indemnitate.

www.dacoromanica.ro

183

Ea ev,te procurata prin cotisatiunile tuturor proprictarilor

potgoriilor situate in acee4 regiune.
Proprietarul perde ori-ce drept la acesta indemnitate claca
.

este in mod manifest recunoscut responsabil de introductiunea

sail de propagatiunea flageluluT, sau daca nu a indeplinit dupe
cum trebue ordinele autoritatei supericire ( 5).
7. Cand autoritatea superiOr a districtuluT, de acord cu
expertiT, gasesce funda.a pretentiunea la indemnitate, ea face,
dupe rechisitiunea primarului si a reclamantuluT, a se evalua
cifra perderilor prin douT experti jurati.
Comitetul provincial al regiuneT interesate va judeca chestiuni de indemnitate si 'I este reservat dreptul de a se interesa
de ea, prin intermediul unuT sail doul delegati, pentru a veghia
mai bine la interesele proprietarilor obligati la contributiune.
Autoritatea superiOra a districtului va lamuri administratiunea superiora in deliberatiun ea chestiuneT indemnitateT.
8. Pentru daunele supuse formalitatilor paragrafului 7, va
fi adjudecat proprietarilor o indemnitate de eatra administratiunea provinciala, asupra avisului favorabil al comitetului provincial, 0 claca nici o impiedicare a paragrafuluT 6 nu se opune
la acesta.

Indemnitatea adjudecata este suportat de catra toti pro-

prietaril de potgoriT din tinutul in care a batut flagelul.

Resultatele discutiunei indemnitatel 0 a repartitiunel vor fi
notificate tuturor regiunilor viticole interesate, prin ingrijirile
autoritatei supericire a districtuluT si comitetul provincial va fi
avisat de catra administratiunea provinciala. In acelasi timp
in care acest notificatiune va fi facuta comunelor, se va pro-

clama ca toti acei cari sunt suptql acestei contributiuni aii

dreptul de recurs.
Acest recurs trebue a fi adus inaintea autoritateT superiOr
a districtulia in termen de 14 dile, socotit de la aceea a notificatiunei comunelor. Comitetul provincial are asemenea drept
de recurs, care este valabil in timp de 14 dile dupa avisul dat
de catra administratiunea provinciala.
Decisiunile asupra acestor recursurT apartine ministrului de
anb Ticultura.

9. Tuturor acelo-a cari se gasesc ati4 prin indemnitatea

acordata de catra administratiunea provinciala i prin repartitiune ( 8), le este permis a se constitui partc contra aceluia in
fav6rea caruia con tributiunea este prelevata; in acest mod, executiunea hotarirel sus dise nu va fi impiedicata.
10. Daca executiunea prescriptiunilor paragrafulul 5 exige
ocupatiunea transitorie a unor terenuri ce nu sunt date cultureT viteT, este datorita proprietaruluT, pentru dauna causata, o

www.dacoromanica.ro

190

indemnitate care este ca1cu1at i acordata conform declaratiunilor paragrafelor 7, 8 0 9.

ix. ProprietariT aii a se conforma tuturor decisiunilor luate

de catra autoritatile superiOre ale districtuluT, n executiunea

presenteT leg/.

ET sunt tinutT de a perinite, pe fondurile lor, dispositiunile

utile persemelor insgrcinate cu examenul viilor, 0 de a le da
gratuit tote ajutrele necesare.
12. Autoritatea superiOra a districtuluT este tinut a veghia la executiunea tuturor mesurilor propriT a face s inceteze

stricaciunile insecteT, 0 de a le implini, la trebuintg, fr voia

proprietarilor i pe cheltuiala lor.
PrimariT vor da concursul lor autoritatel superiOre a distric-

tulut
13. Contra decisiunilor i dispositiunilor luate in executiunea acestel legT, se da un termen de 14 dfle de la aceea a notificatiuneT.

Din causa pericoluluT acestor termene, autoritatea superiOra

pte, in contra recursuluT, a ordona rnesurile necesare pentru
a departa pericolul.
14. Autoritatea superiOrg a districtuluT va avea, in cas de
trebuinca, a numi expertT, aleT, cat va fi cu putint, printre
membriT societatilor agricole i proprietariT instruitT, i a'T face

sa. depuna jurament pentru indeplinirea datoriilor cari le impune acesta lege.
Primaril vor lua parte la desbateri cu doul expertT i proprietariT interesatT.

15. Daca e vorba de a deturna flagelul de la potgoriile din

diferite districte, autoritatile districtuluT vor avea a se intari cu
invoirea acestora pentru mesurile de luat i tribunalul politic al
IinutuluT pOte prescrie aceea ce pare ca trebue sa conjure periculul.

16. Chieltuielile de convocare, de drum, de nutriment 0 de

edere ale acestor comisiunT i expertl, ca i chieltuiehle provenind din examenul efectuat 0 din Ore-carf indemnitatT pentru daune reale, sunt suportate de catre tesaurul StatuluT.
17. Infractiunile la acsta lege 0 la decisiunile i ordonan-tele ce ea permite de a lua pentru executiunea sa, sunt pedepsite cu o amenda care pOte sa se ridice pana la Ioo florinT. In
casul de contraventiune la oprirea desemnata in paragraful
0 4, relativg la exportatiunea vitelor, butucilor, etc., amenda
va putea fi dusa la 300 florin!.
Amenda este in profitul case! saracilor.
Daca ea nu pOte fi platita din causa insolvabilitateT condamnatulul, va fi schimbata in inchisOre 0 fie-care di din acsta.
pedeps va echivala cu 5 florin!.

www.dacoromanica.ro

191

Termenul recursuluT fixat de cgtth paragraful 13 este valabiI

pentru apelurile contra acestor pedepse.
18. Ministrul agriculture! va veghia ca, dupg prescriptiunile paragrafuluT 14 al acestel leg!, un nurner suficient de persOne s fie instruite asupra aparentelor bole! si asupra mijlOcelor de a o rernedia, ast-fel in cat ele sg. pOtg fi chemate ca expert! de cgtrg autoritgtile superiOre ale districtuluT; va avea
grije, pe linga acesta, ca experientele asupra semnelor invasiuneT filoxereT, asupra obiectelor cari pot propaga flagelul pi
asupra mijlOcelor potrivite de al combate, sg ajungg la cunoscinta populatiunilor viticole si a municipalitgtilor interesate.
Ministrul agriculture! este autorisat, chiar in casul cand nu
s'ar fi descoperit semne de invasiunea filoxereT, sg interclicg.
comerciul vitelor.
19. Este reservat representantilor regiuneT de a irnpgrti pe
teritoriile regiuneT totalitatea indemnitgtilor preveclute de paragrafele 7, 8 si Io.
20. Tote actele, cererile si discutiunile privind afacerile
preveclute de acestg lege sunt scutite de francare si de taxe.
Acestg scutire nu se intinde ins la procedura indicatg in
paragraful 9.
21. MinistriT agriculture!, de interne si al financelor sunt
insgrcinatT cu executiunea presentel legT.

UNGARIA
35

Articulul II al lege! din 1880.

I. Guvernul este autorisat a lua, contra insecteT Phyloxera
vastatrix, mesurile provisoriT necesare, in basa conventiuneT internationale continutg in primul articul al lege! din 188o, mar-

ginindu-se in cadrul conventiuneT si dupg ce a au9lit avisul

uneT comisiunT speciale de expertT convocath de cgtrg ministrul agriculture!, industrieT si comerciuluT.

Bas'andu-se pe experientele castigate in consequenta acestor mesurT, guvernul, dupg un interval de doul anT, socotit de
la epoca punereT in vigOre a presentel legT, va presenta un noir

proiect de lege detaliat.

2. Pentru ca guvernul s pOtg indeplini obligatiunile cari
decurg din conventiunea internationalg si sg aphce mesurile
de precautiune cari bunt prescrise inteensa cu cel maT mare
detalitlpentru durata acestor douT anTadicl pang la punerea in vigOre a legeT detaliate, este ordonat ceea ce urmezg:

www.dacoromanica.ro

102

1 Consiliile administrative ale comitathlor sunt insgrcinate

de a privighea executiunea exacta a mesurilor ce le va lua

guvernul pentru a opri invasiunea filoxereT;
20 In cas de contraventiune la conventiunea internationalg,

adica la mesurile prescrise de catrg guvern in paragraful I,

sub-prefectul este care, in comitate, judecg in prima instang,

in orasele cari sunt investite cu dreptul de justitie si in capitala, primarule 'T incumbg acesta judecatg ; consiliul admi-

nistrativ competent judecg in a doua instang, si a treia in-

stanta este reservata ministrule agricultureT, industrieT si co-

merciula
30 Amendele, in cas de contraveutiune de acest natug,
pot fi ridicate pang la Ku) florinl (250 franc!), si in cas de recidivg, pang la 200 florinT (5oo frame).

In lipsa plate amende, ceea-ce remane datorit este convertit in inchisOre; pentru acsta fixand valOrea amende, va trebui in acelasT thrip a decide durata inchisore care va trebui sg
0 inlocuiasca.

In aceste substitutiuni, in loc de o amencla care nu va trece

peste douT florini (5 &and), inchisOrea va fi fixata la o durag de
12 ore ct.I mult. De la douT florinT pana la 10 florinT (25 frame)

va fi dug pang la o cli, i d'asupra acesteT sume, asemenea la

o cli pentru fie-care Io florini.
III. Ministrul agriculture, industrie i come_rciulul este insarcinat cu executiunea presente legT.

30
Gireulara N9. 7.876 diu 7 februarie 180.

Pentru a face cat se vor putza de eficace mijkicele preservative contra filoxere, in virtutea putere care 'ffa-a fost conferitg prin articulul II al lege din 188o, auclind avisul comisiuneT
supericire a filoxereY, ordongm ceea ce urmezg:
10 Una din conditiunile cele maT importante pentru a ajunge

la destructiunea filoxerei fiind de a mgrgini acest flagel in limitele cele mai strimte, i pentru acesta de al observa la timp,
este necesar ca viile g fie supuse unei privigherT active si ca
ministerul sa gasesca in thte partile fortele convenabile pentru
a face sa se execute ordinile guvernulul.
In acest scop, fac sciut autoritatilor cg, dupg, cum va exige
intinderea culture vite pe teritoriul departamentului, tinend
sm g. de maT marea sati maT mica sa imp ortanta in fie-care
arondisment, sari ca 0 va reclama vecingtatea veunul focar fi-

www.dacoromanica.ro

193

loxeric. Va trebui sa se organiseze o cornisiune departamentalg compusg ma! cu semg din viticultorT si de expertT in istoria
naturalg, care comisiune va functiona continuti sub presedentia
unuia din ce! d'nteiii magistratf.

Acesta comisiune depart amentala se va pune imediat la lucru pentru a face sa se execute ordonantele si deeretele publicate in privinta filoxerel, si presidentul sell va trebui s dea
socotela in wing comisiunel administrative a autoritatilor, despre mesurile ce vor fi fost luate.
2 Comisiunea departarnentalg a filoxereT, dupg intindtrea si

situatiunea potgorielor, va stabili pe teritoriul aceluiasT departament unul saii maT multe districte, ast-fel ea o privighere
cuviinciOsa sa pith fi exercitath asupra fie-carta din ele de catre o singuth persOng. Autorithtile vor propune pentru fie care
district, un comisar al filoxereT, care va primi mandatul seil de
la acest minister.
AcestT comisarT trebuind a fi instruiti asupra modulu! de a
cauta filoxera, vor fi, la trebuinta, pusT in curent de locurile
filoxerate.
Datoriele acestor comisarT vor fi :
a) De a privighia yule;
b) Daeg observg presenta filoxerei, de a face imediat raport

catre sub-prefectul departamentulul, catre seful de arondisment, cgtre ministrul de agriculturg;

c) De a proceda la executiunea rnesurilor ordonate, precum
sequestrul, desinfectiunea prin sulfurul de carbon, etc.;
d) De a organisa comisiuni locale pentru filoxerg in tote comunele ear! posed mai mutt de 300 arpente cad. de potgorie,
sail chiar maT putin daca dorinta a fost manifestata, si claca se
gasesc aeolo persOne inteligente.
Functiunea de comisarf af filoxereT nu este retribuita ; cu tote
acestea cheltuelile lor efecti re, recunoscute ca ast-fel de catre
autorittT, vor fi restituite de catre ministrul agriculture!, industrieT si comerciuluT.

30 Autoritatile comun ale vor fi riguros insciintate, c in fiecare an, de la 10 la 23 iunie, ele trebuesc, insotite de un membru al consihuluT comunel, de vierul-sef si de unul sati douT dintre
viticultoriT ceT maT inteligentf, sa pereurga tOte potgoriele din

resortul lor, cum 0 gradinile plantate cu butud de vitI, 0 a

face tin raport sefuluT de arondisment, cel ma! thrditi pang la

30 iunie, despre inspectiunea esecutatg, despre resultatele obtinute, adicg, a declara dac butucif suspectl sati bolnavi all fost
aci descoperitT sati nu.
In comunele unde este o comisiune locala a filoxereT, autori-

tAile vor trebui sa previna comisiunea despre acesta visitg ge19

www.dacoromanica.ro

194

nerala 0 de a nu o esecuta de cat daca sunt Insotite de catre

un delegat al acestef comisiunl.

4 Autoritgtile comunale sunt pe langa acsta tinute de a

veghia pentru ca in tote pgrtile unde este un consiliii viticol,
membril acestul consiliil, garM campestri, pasnicil vielor 0 vieriT sg fie cu totul luniinal asupra consequenteIor periculOse ale

invasiunel 0 a bOleT filoxerice; ca eT sa cunOscg in detaliii

tote mnurile de precautiune de aplicat; ca el sa observe m6surile prescrise pentru a opri propagatiunea flagelulta i pentru
ca sa le faca a fi observate de catre lucratoriT ce eT intrebuinteath.
50 Seful de arondisment, sub propria sa responsabilitate,
este obligat a veghia ca visita viilor sa se facg in fie-care comung, la epoca deterrhinata. El trebue pe langg acesta sa facg
un resurnat despre raporturile procurate de cgtre diversele comune, i a'l presenta sub-prefectulul comitatuluT pang la 15 iulie
cel mai tarciiii, dacg este un comisar al filoxerel in arondisment,
o copie dupg acest raport va trebui sg 'T fie remisa.
6 Comisaril filoxereT fiind insarcinatT in special cu priveghie-

rea viilor, vor trebui asemenea, pe langg raporturile ce vor

avea sa faca, a presenta in fie-care an, pang la 15 iulie cel mai
tarditi, un raport asupra stareT in care ail ggsit \rifle, asupra defectuositatilor sail a negligenteI ce er vor fi observat din partea
atitoritatilor comunale.
70 Autoritatile comitatulul trebuesc a presenta ministrulut
cel maT tirlill pang la 30 iulie, raporturile efilor de arondisment, precutn i acele ale comisarilor filexerel.
8 Orl-ce proprietar de vie sail de grading este tinut a permite ca autoritatile comunale, comisarul filoxerel, membrif comisiunilor departamentale i locale i in fine expertiT delegatl
de catre guvern sg pOta intra, la ori-ce epoca ar fi, afarg de
epoca cOcereT strugurilor, in viile sale i in grgdinile sale, pentru ca eT sg le pOta examina, i, clac ggsesc necesar, a extirpa
butuciT infectatI.

90 OrT-ce transport, de la o comuna la alta, de butaV, fie

simpli, fie cu raclacinl, este cu desaver0re interclisa.
Ace carT nu vor observa presenta decisiune, anume:

Autoritgtile comunale care vor lipsi la observatiunea celuT

de al 3-lea 0 de al 4-lea punct, adicg care nu vor examina de
loc sail vor examina cu negligentg potgoriele aseciate sub privighierea lor i nu vor face a se executa cu scrupulositate m8surile prescrise pentru a impedica invasiunea i transportul
filoxereT.

*efiT de arondismente earl nu vor indeplini exact obliggiurile coprinse in al 5-lea punct, adica aceia carT nu vor veghia
consciincios ca inspectiunei generala a viilor sa fie executath

www.dacoromanica.ro

195

la timp, sau carl vor negligea de a face raportul despre acesta,

conform articolelor V si VII A din legea de la 1876, vor fi supusi unel pedepse desciplinare;
Acei carT, contrar celui de al 8-lea punct, se vor opiate la
inspectiunea potgoritlor sail gradinilor, sail proprietariT carT le
vor impedica executiunea ;
Ace! carT vor contravtni celuT de al 9-lea punct, adica care
vor face contrabanda cu butasT de vita, sau care in ori-ce mod
ar fi, vor ajuta sg se facg acestg contrabandg, si in fine aceT
carl ar lipsi in ori-ce ar fi la deasiunile i ordonantele publicate
in acestg privintg, conform art. II al legd din anul 188o vor fi
condamnati la o amencla care se va putea ridica pang' la too
florini, si in cas de recidiva, la 200 florin! sari la o inchisOre
proportionalg cu acstg amencla. Ordon autoritatilor departamentelor ca, conform acestei decisiuni, sg faca in cel mai scurt
termen posibil, rapoilul lor asupra nAsurilor ce vor fi fost luate.

37.

Regulamentul eomisarilor departamentali a! flloxerei.

Datoria de comisar departarnental al filoxereT, in privinta

intinderei actiuneT sale, este de a priveghia cu Lonstanta \Tulle

teritoriului care 'I este caclut si de a le examina cu ingrijire.

Pentru acest scop va trebui sg observe cu fidelitate ceea-ce
urmza:
1 Comisarul filoxerel trebue a urma cu o continua atentiune
starea viilor de resortul SM. Trebue a cauta 0 a examina, prin-

tre ele, vale suspecte din causa aparentei lor bolnave sail pe
acelea, care, pentru o causg Ore-care, excitg bgnuielile sale
(spre exemplu vale, unde s'a plantat, de cat-va timp numaT,
butucT venind din locurl strgine.)
Fac incg parte din obiectele incredintate priveghierer i atentiunti comisarului filoxereT, pepinierele i gradinele situate pe

teritoriul de resortul sii, i in earl se gsesc plantati butucT

de vita;
2 Comisarul filoxerel trebuie asemenea a controla clacg tOte
vide i gradinele plantate cu vile din teritoriul s6i1 sant visitate
si examinate in mod oficial, in fie-care an, de la to la 25 iunie,
dupg continutul circulgrei ministeriale din anul curent, publicata sub nunArul 7,876.
Cornisarul filoxerel examinezg in ultimul resort vale deja visitate i examinate in mod oficial;
3 Procedeul de urmat, cu ocasiunea examingrilor atiagend
paragrafele precedente, va fi urmatorul:

www.dacoromanica.ro

196

10 Mal inainte ca ccmisarul filoxerd s procdA la xaminarea uneT potgoril Ore-care, va trebui sl previnA de mai inainte
autoritatea localN, pentru a nu fi txpus la neplAcerT dirt partea
proprietarilor;
20 DupA dorinta comisarului filoxerei, autoritatea localA va
trebui a recere pentru examen unul din mtmbriT sei sail un alt
om de incredere i ajutorul until lucrAtor;
30 Comisarul filcxerei va purta atentiunt a sa nu numaT asupra butucilor can all fruncle galbene, de un aspect bolnAvicios
sail ale Orui VAstPre sunt slabe; dar va examina asemenea cu
ingrijire i rAdAcinele butucilor incA sAneto1;
40 In \rifle, unde ccmisarul filcxerel va afla cA s'a adus de aiu-

rea, in eel din uimA ani, buta0i simpli Sail cu rAclAcini, va

trebui nelipsit a examina asemenea rAdAcinele butuci!or in deplinA sAnetate;
3. Pentru un asernenea examen, nu este necesar a desgropa
cu totul butucul ; dar este destul de a ridica pAmentul dinteo,
parte, de a tgia cu un cutit ascutit una sau doue rAdAcini, de
acelea care sunt incA sub pAmnt, si de a le examina mai an-

till numaT cu ochiT liberT i apoi cu o lupA;

60 Daca comisarul filoxerei descopere in vre o parte presenta

filoxereT, trebue sA telegrafieze fArA intarcliere scirea ministrului agriculturer i sefuhir de arondisment;
70 Daca comisarul filoxerei descopere filoxera in vre o parte
trebue a se sforta, ateptand sosirea unuT delegat special al gu-

vernului, de a determina pe cat se pthe intinderea teritoriului

filoxerat, pe care l'a descoperit, i in acest scop, a continua
xaminarea butuc cu butuc ;
8 DacA dupA determinarea teritoriului filoxerat, ministrul,
inainte de a urma calta legalA, ar face sA se aplice sequestrul
pe viile bolnave, comisarul filoxerei va veghia din partea sa ca
sequestrul teritoriului filoxerat sA fie riguros mentinut.
90 Comisarul filoxerel va da concursul seil la executiunea lucrArilor ordonate de cAtrA guvern. Comisarul filoxerei sA caute,
in raporturile sale cu proprietarii, a ajunge a'T persuada de seriosul pericul cu care filoxera 'T ameninta i sA'T facA t vadA

bine a este in interesul lor de a observa in mod riguros me-

surile de precautiune ordonate. SA se sforteze asemenea de a'T

aduce sA infiinteze comisiuni locale ale filoxerei in scopul de a
face a se inspecta yule si de a face sA se observe cu rigurositate mesurile de sicuritate ordonate; i dupg, termeniT ordonancieT date sub No. 7,876, in tOte comunele cari posed mai

mult de 300 arpente cad. de potgoril, sail chiar mai putin,

daca dorinta a fost manifestatA, si dacA se gAsesc persOne inteligente.
4. Comisarul filoxerel trebuie a redigea, in tOte lunile, cu tOtA

www.dacoromanica.ro

197

exactitatea cerut5, un raport lunar asupra lucrgrilor sale si al

face in tot-d'a-una s ajungI ministruluT de agricultur ii cea
din urm 5. di a lune.

38
31163urile aplicate comunelor in fectate.

1 Tote viile situate pe teritoriul sail in vecingtAile acestor

comune, intre cari si grAdinile cari coprind bolte de vice, au
fost lovite de oprirea, sa5 de a transporta dintr'o vie intealtar
sari de a pune in comerci5 sail la itnpachetare, butucT de vit5
inrgdacinatT sail neinrdAcingT, c6rdele, frunclele de vitI si toff
arboriT cu sail ail rAdacinT cari provin din aceste viT;
2 ViticultoriT orl-cruT teritori5 supus uneT privigherT sunt
avisacT despre aceste m6surT prohibitive si in acelas timp prevenicT de periculul cu care infecciunea filoxereT 'T amenintX.
3 Comunele vecine cu cele puse sub privighere sunt asemenea avisate despre pericul, pen tru ca ele sa pOtI a se sustrage,

.si le este cu desIversire oprit de a lua vieriT comunelor privighiate pentru a executa lucrrile lor de viticultur, fiind-cl eT
ar putea introduce insectele invisibile prin mijlocul incX41minteT lor, al hainelor lor si maT cu sema al uneltelor kr, in viT
'Aril atuncl crucate;
40 Toti aceT cari contravin la aceste dispositiunT sunt pedepsicT conform legeT XVII din 1883.

39

Cestiunile supuse de,baterilor comisianei mixte din 17

decembre 1882.

10 Situatiunea filoxericI a UngarieT agravndu-se din ce in ce

si pustiirile filoxereT intindendu-se pe fie-care di;
Considernd in urmX cit nAsurile luate contra flageluluT in
strAinnate i executate asernenea la noT nu a5 putut opri propagatiunea r&fluT, se va pune ca cestiune principalI: ce sistern

ar trebui sI se adopte la noT in viitor pentru combaterea

filoxereT?

Trebuie a sustine, a modifica sail a leplda sistemul irttrebuin-

tat panl in present ?

In ce direcciune trebuie a face sI atarn ..t. greutatea principall

a disposiliunilor de kat? Fi-va in aceia care consista in a crea

regulamente de preservatiune 0 protectiune in contra filoxereT,

www.dacoromanica.ro

99

sail mai bine, in presenta invasiunei progresive a potgoriilor

unguresci, trebuie a lua in tOtg Ora dispositiuni preparatorii,
cari ne dag posibilitatea de a cultiva vita cu tOtg filoxera.
20 Tratamentele extinctive sail tratamentele curative ale
viilor filoxerate vor trebui a fi executate cu cheltuiala StatuluT,,
si in ce cas?

a) Este de dorit ca guvernul sg facg a distruge infectiunile

nou si mai restrinse?

6) Este de dorit, si in care cas, ca tratamentele culturale

prin sulfurul de carbon ale viilor bolnave sg fie executate cu

chieltuiala guvernulur? Sall este de dorit ca guvernul sg ajute
pe proprietarii cari tratezg viile lor, procurandu-le gratuit sulfurul de carbon, Vpusele injectre i directiunea tratamentelor
de cgtrg expertii guvernului?
c) Este de indemnat a desvolta cultura vitelor americane si
sub ce conditiuni?
30 Wcrend c dispositiunile conventiunei internationale a filoxerei opresce libera circulatiune internationalg a pgrtilor vitei,

este de indemnat de a lua sail de a sustine aceleasi rawer si

pentru circulatiunea interiehl?
a) In casul descoperirei unui nob* focar filoxeric, i pgng la
delimitatiunea exactg a limitelor focarului, fi-va convenabil de
a pune imediat ori-ce comung sub un sequestru provisoriu ri-

guros, care s oprscg transportul tuturor pgrtilor vitei, al

plantelor vii, al haragilor, al pgmentului si al compostelor?
6) La incetarea sequestrulur provisoriii, se peyte admite ca
sequestrul definitiv sg nu fie pus de cat asupra focarelor insusi
bi asupra viilor care le atinge imediat?

c) Din pun ctul de vedere al intereselor mai sus enuntate,

fi-va indestulgtor, in casul sequestrulur definitiv, ca exportatiunea tuturor pgrtilor viteT, strugurii esceptati, a haragilor, a pgmentuluy si a compostelor sg fie interclisg? S'ar putea permite

de a esi plante tuberculse sail comestibile din teritoriile sequestrate, si cu ce precautiuni?

40 Interesul viticulturei cerend ca comerciul butasilor sg fie
inlesnit intr'o Ore-care nisurg, i pentru ca, in acest cas, per-culul propagatiunei fiioxerei sg fie depgrtat:
a) Ar fi bine de a permite libera circulatiune a butasilor provenind din terenurile ngsipOse presumate la adgpostul filoxerei?
S'ar putea permite introductiunea, in terenurile ngsipOse,
a butasilor de o provenintg Ore-care, afarg de aceia provenind

din teritoritle puse sub sequestru?

O Ai fi avantagios de a intinde acesth permisiune de liberg

circulaliune potgoriilor cari, apartinend cu totul teritoriilor

diverselor comune, sunt cu tOte acestea limitrofe?

d) Ar 11 bine a intinde permisiunile cuprinse sub articulele a

www.dacoromanica.ro

199

i 6 la transportul itelor arnericane ? Ast-fel ca butasiT de yeti

americane provenind nu numaT din terenurile nasipOse, dar dirr
orT-ce loc ar fi , ar putea fi introdusT in potgortile puse sub
sequcstru.
e) Ar fi bine ca aceste permisiunT exceptionale s fie acordate
numaT dupa un examen cuviincios al terenurilor nasipOse in care
se doresce a introduce butasiT?
50 Se va da indemnitatT pentru viile distruse din ordinul guvernuluT si in ce cas ?

6 In ce mod si sub ce conditiunT replantatiunea vitelor pe

vechiele focare distruse saii smulse va putea fi permisa ?
70 Nu trebuie, printr'o dispensg de imposite pentru Ore-care
timp, a incuragia pe proprietariT de viT filoxerate a le smulge de
buna-voe pentru a intrebuinta tereuul la o alta cultura?

80 Vedend intinderea presenta a bOleT, cum ar trebui organisat serviciul special al filoxerei, coprindend privigherea
viilor, executiunea tratamentelor si a tuturor mesurilor i operatiunilor intreprinse contra flageluluT?

a) Pentru acest scop fi-va de dorit ca in locul comisarilor

filoxereT intrebuintati pang aci, sa se servesca de delegatT regionalT, carora s'ar da o regiune maT mult sail maT putin intinsa
si ale caror datorii ar fi : inspectiunca continua a tuturor viilor
de resortul lor, determinarca focarelor filoxerice, propunerea
sequestratiuneT i controlul seti, executiunea tratamentelor adrninistrative i directiunea tratamentel or culturale, instructiunea
viticultorilor i privigherea pepinierelor, gradinilor, florariilor
si alte stabilimente analOge ?
6) In casul in care aces-CI delegaVi regionali aT guvernuluT ar

fi numitT, ar fi necesar a conserva institutiunea comisarilor

cantonali aT filoxereT, numitT de catra autoritatile municipale si

lucrnd fr nicT o retr butiune?

c) Cum nu este posibil de a intrebuinta, in numer suficient
visitatori platitT cari, in fie-care an, sa proceda la inspectiunea
consciinciOsa a tuturor viilor, fi-va util de a conserva, dupg con

tinerea decisiuneT No. 7.872 din MI, visita anuala generala a

viilor instituita pentru a releva cu inlesnire locurile suspecte?
d) In cas afirmativ, ce modificatiunT ar fi de adus acesteT institutiunT ? Ar fi de indernnat ca in locul autoritatilor comunale,
membriT consiliilor potgoriilor sa fie aceia cari sa se insarcineze
de a executa acesta visita ?

90 Este de dorit ca pe teritoriile cari pot fi usor inundate,

sg se incuragieze cultura viter prin scgderea impositelor i alte
favorurT?

10 Cum s'ar putea incuragia cuLtura viel pe terenurile nasipose asigurand vita in con ra atacurilor filoxereT?
11 Conform respunsurilor date la tote cestiunile precedente,,

www.dacoromanica.ro

200

cum ar trebui amendat proiectul de lege deja depus la parlament, asupra m6suri1or de luat contra filoxereT?

120 Se va ggsi de indemnat ca presenta conventiune internationalg a filoxerel sg fie conservatg, sail, in cas contrar, modificatg ?

40.
Legen XVII din 1883,
privind mijlceie pentru a impiedica propagarea filoxerei, sangionata in
16 martie 1883, palicata in codul ungurese in 22 martie 1863.

I. Importatiunea vitelor, strugurilor, plantelor viT, semintelor, etc., provenind din OrT cari nail semnat conventiunea internationalg a filoxerel, este opritg.
2. Transportul rnadurilor de vitg, butucilor, strugurilor,
plantelor i altele, importatc in terg, pOte fi supus unef privigbed speciale.
3. Transportul cOrdelor si a tot ce se referg la viticulturg,
cuprinse intre acestea uneltele ce servg la culturg, pOte fi oprit
sail restrns, sail pentru tot teritoriul tereT sa pentru Ore-carT
regiuni sail comune.
4. Comerciul plantelor provenind din florgriT, vil, grldinT,
etc., unde se ggsesc butucT sail cOrde este oprit.
Cu tote acestea plantele vii provenind din florgrii, grAdinT,
vii, etc., unde, in urma flageluluT, vita a fost srnulsg de tre anT,
si can au fost recunoscute ca curgtite de fl1oxer n maT rnulte
rAndurT, pot fi date comerciulta i vindgreT.

5. In acest scop, expertif pot fi trim41 pentru a examina

florgriile, viile, grgdinile, etc., si de a lua la trebuin0 cOrde pentru studiul bor.
6. Viile i terenurile alipite, unde presenta filoxere este

constatatg, pot fi puse sub privighere de cgtrg. expertl. Acestia, pentru a face mal eficace acest privighere, pot reclama
asistenta administratiuneT centrale si a recurge, la trebuintg, la
concursul forteT armate, cu chieltuiala comund interesate ; pe
king acesta, el pot pune sub sequestru terenurile infectate de
cgtrg filoxerg.

In terenurile sequestrate lucrgrile de viticulturg pot fi intrerupte sail interdise si circulatiunea persOnelor a fi suspendatg
sail opritg.
7. In comunele i cotunele lor unde presenta filoxere este
constatatg de cgtrg expertl, ministrul agriculture, industrie si
comerciului este autorisat a face sg smulg vitele Th1r ca proprietarul sg aibg,drept a reclama daune-interese.

www.dacoromanica.ro

201

Viile smulse nu vor putea fi replantate de cat cu autorisatia

ministrulut
8. Terenurile ale caror viT au fost smulse in urma cons,tarel existentel filoxerd, vor fi scutite de impositul funciar, atat
timp cat nu vor maT fi replantate. Acesta scutire nu se va
tinde ins dincolo de sse anT consecutivi. Scutirea va incepe
in primul an dupg extirpatiunea vier i va inceta in primul

an dupg ce via a fost replantata, sad dupa al seselea an al

scutird.
Terenurile replantate vor fi impuse in urma dupa venitul lor,
dupg basa impositulut adica dupg cum vor fi utilisate ca viT,
camp sad livede.
9. Viile situate in terenurile nasipcise, indemne de filoxera,
0 cari vor fi fost replantate, vor fi scutite de impositul fonciar
pe timp de sese anT.

Viile noue cari ypr fi udate prin mijlocul irigatiunilor naturale vor fi scutite de impositul funciar pe timp de sse anT.
Acelea cari vor fi udate prin mijlocul de puturT artesiane sari de
alte masinT vor fi scutite de impositul fonciar pe tirnp de clece anT

io. 0 comisiune centrala permanenta va fi numitg pentru a

studia i respandi mijlOcele propriT a combate propagarea filoxerd.
0 decisiune speciala va determina organisatiunea i sfera de
actiune a acesteT comisiunT.

ii. Supraveghierea mesurilor adoptate in contra propagatiuneT filoxerd va fi confiat autoritatilor judiciare, adica tribunaluluT civil de arondisment, veglend imposibilitatea de a numi
in acest scop impiegatT specialT aT StatuluT.

12. Acela care ar opune obstacul la executiunea mesurilor

luate contra propagard filoxereT, va fi lovit de o arnencia ce se
pte ridica pan la roo florinT, i, in cas de recidiva, pana la
200 florinT.

Acela care nu va putea plati arnenda va fi pasibil de o inchise:ire. In consequentg se va determina durata inchistire1 resultand din amendg.
In casul cand amenda va fi comutata in inchisOre, o amen&

de 2 florin/ nu va putea fi comutatg de cat in 12 ore de in-

chistire. Amenda de 2 pana la To florin/ va equivala cu o cli de

inchisOre, si fie-care clecime de florinT cu o cli de inchiscire-

13. In cas de contraventiune, iata cari sunt judecatoril com-petinIT:

In prima instanta, in comitate: judecatorul de arondisment ;

in orasele can au drept la jurisdictiune si in capitala, primarul;
in a doua instantg, comisiunea competentg a tribunaluluT civil
de arondisment; in a treia instanta, mi istru1 agricultureT, industrieT i comerciuluT.

www.dacoromanica.ro

202

Banit provenind din amende vor fi depusT in casa regala

a_

impositelor.
Sumele provenind di i arnenclI vor fi versate in casa n inisterinluT agriculturel, industriel i comerciuluT, care le va intrebu-

inIa pentru a acoperi chieltuielile de executiune a me'surulor

mentionate maT sus.
14. Legile XXIX din 1876 si II din 188o sunt abrogate prin
presenta lege.
is. Ministrul agricultureT, industriei i comerciuluT si ministrul financelor sunt insarcinaV, fie-care in ceea ce 'T privesce,
cu executiunea presenteT legT.

ELVETIA
41

Decisiune federalit din 15 iunie 1S77.

Cantonele can au fost sail cari vor fi in obligatiunea de a

trebui s ia mesurT de prevedere contra filoxereT, inaintea adoptareT uneT legi federale asupra materiel, vor fi puse in mod retroactiv la beneficiul acesteT legi, in cat privesce indemnitatile

federale ce ea va putea prevedea, cu condi%iune ca ele sa se

conforme, hi mesurile de luat, directiunilor autorit4eT federale.
Aceste indemnitatT nu vor putea fi inferiOre treimeT chieltuielilor facute de catre cantrine.

42

ilecisiune federala din 21 Februarie 1878.

10 Consiliul federal este invitat a pr;mi proiectul de lege asupra materiel si a face raport.
20 Pana atunci, consiliul federal este autorisat a face sa participe Confederatiunea, intr'un mod eficace si de acord cu cantOnele, la mesurile preventive si curative in contra flageluluT
ameninOtor.
In particular, el este autorisat : a organisa privigherea asupra
potgoriilor i perchisitiunile pentru clutarea filoxerel, cum si a
lua mesurile necesarie in contra propagatiuneT sale; a interclice
importatiunea, circula4iunea in interior si exporta4iunea plantelor, materielor i productelor susceptibile de a propaga

www.dacoromanica.ro

201

filoxera, 0 a edicta penalitatT in contra contravenicntilor la

aceste oprirl.
El pte, pentru acest scop, a face de la el insusT chieltuielile

necesitate de lupth pand la concurenta uneT sume tota'e de

50,000 (cincT-decT-miT) de franci.

3 Cons! liul federal este invitat a face AdungreT federale propositiunI pentru regulamentul inclemnittilor, garantate in mod
retroactiv cantOnelor prin decisiunea federala din 15 iunie 1877.
40 Presenta decisiune este declarath de urgen
i infra
imediat in vig-e.

43

Circularii federalii cu trimiterea uoului regulameut.

_Edell i scrimp con f eder aft,

Dupg cum v'am informat, prin circulara ncistth din 9 ianuarie trecut, conventiunea internationala de la Berna din 17 septembre 1878 este intrath in vigcire, incepend de la 15 ianuarie
al acestuI an, intre Elvetia, Germania, Francia, Austria, Portugalia si Luxemburg si probabil asernenea Serbia.
Regulamentul federal din 18 aprilie 1878 (Rev, off. n., seria III,
410) ne fiind in conformitate complecth cu acesta conventiune,
noT 'I am revIsuit continerea, dupa ce am luat preavisul comisiuncT federale de expertl.

V6 transmitem, algturate aci, exemplare din noul regulament, invitndu-v a xt conforma dispositiunilor ce el contine.
Demersurile necesare ai fost facute de catre noT pe linga
Statele contractante limitrofe, in vederea desetnnatiunel biurourilor vamale prin care obiectele a caror circulatiune internationala este autorisath vor putea fi introduse in Elvetia, satI vor
putea fi expediate din Elvetia cu destinatiune la aceste State.
In ccea ce privesce in special Francia, am cerut:
1 Ca mesurI speciale sg. fie luate de cgtre cele dou6 State,
pentru a impiedica invasiunea zoneT france a SavoieT si a tinutuluT de Gex, care ar maxi in mod considerabil pentru potgoriile ncistre pericolele de infectiune;
20 Ca guvernul frances sa bine-voiascg a ordona tratamentul
focarelor filoxerice cele maT apropiate de frontiera ncistra.

De indata ce aceste demersurI vor isbuti, nu vom lipsi de a

aduce resultatul la cunoscinta d-vcistre.

Cat pentru Italia, care n'a aderat incg la conventiune, Elvetia a conservat fata de ea terta libertatea sa de actiune, si con-

siliul federal se reservg de a o intrebuinta dupg circumstante

www.dacoromanica.ro

204

pentru a impiedica ca partea meridionalA a Tess'nuluI $i a Gri-

sonilor sl nu fie cotropia de atre flagel.

InstructiunT $i informartiunT speciale ve vor fi date de cgtre
departamentul nostru de agriculturA, in ceea ce privesce executiunea articoluluT 4 al conventiunel internationale $i a articolelor 8 si lc) dm noul regulament federal (desinfectarea vehiculelor).

In fine, departamentul federal al pltilor $i acela al po,telor

$i drumurilor de fer ail primit asemenea instructiunT necesare
pentru executiunea, in ceea ce 'I privesce, a conventiuneI internationale $i a noulul regulament federal.
In speranta cg stricta esecutiune a mesurilor cdictate de ctre autoritAtile federale $i cantonale va reu$i a ne preserva de
invasiunea $i de propagatiunea flageluluT, profitnn de acest
ocasiune, fidele $i scumpe confederate, pentru a ve recomenda
impreuna cu not la protectiunea divinA.

44

Itegniament de executinne privind nibiurile de luat contra filoxereI

(din 6 februarie 1880).

Art. I. Pentru a avisa la mesurl de luat contra filoxereT, s'a

alipit departamentulul federal al agriculture! o comisiune federalA de expertI.
Art. 2. CantOnele sunt inAxcinate de a organisa privighere
asupra viilor lor, grAdinilor, pepinierelor, flor5riilor $i orangeriilor, precum $i de a ingriji la inveotigatiunT $i constatgrI necesare pentru clutarea filoxere, conformndu-se directiunilor
departamentuluT federal al agriculture!.
Ele vor veghia, in particular, ca nicT o plantatiune de resadurl de ori-ce naturg., judecate periculse sail suspecte, sA n'aibg
loc in vil sail in apropierea lor, fArA ca aceste resadurT s5. fi foot
prealabil exaininate de cAtil expert!.
Art. 3. In cas de aparitiune a filoxerel, consiliul fe leral ordong, de acord cu cantOnele, $i dupl indicatiunile expertilor
federal! $i cantonalt, mesurile necesare pentru a combate flagelul.
Art. 4. Este interclis :
a) De a importa in Elvetia resadurT, cOrde, buturugi, fruncle
$i sfArAmAturI de vitA, strugurT de cules, cglcati sail nu, $i tesco-

vin5, par! $i haragi intrebuintatT, composte $i teritiurl;

b) De a scerte ace1ea$1 obiecte din zonele recunoscute filoxerate in Elvetia, zone ah e. cgror perimetru va fi determinat de cltrA consiliul federal, dupl ce a audit guvernul sail guvernele can-

binelor interesate.

www.dacoromanica.ro

205

Cu tote acestea, departamentul federal al agricultureT pote

in mod exceptional, si cand 'T va fi demonstrat ca nu va resulta

nici un pericol, a acorda autorisatiunT schimband in parte la

acsta interdictiune.

Acest departament va publica harte intocmite pentru delimitarea zonelor filoxerate.

Art. 5. Vinul, struguriT de masa fara frunele si fara cOrde,
struguriT uscatT, samburiT de strugurr, florile tthate, zarzavaturile, semintele de ori-ce natura si fructele nu pot fi obiectul nici
uneT prohibitiuni din partea cantOnelor. Este cu tote acestea
reservat departamentului federal al agricultureT de a interelice
esirea acelora din aceste produse can vor fi recunoscute penculOse, afara din zonele filoxerate.
StruguriT de masa nu pot fi admisT la frontierele ElvetieT si a
circula in Elvetia de cat in cutiT bine inchise si in cosnite sail
cosuri solid impachetate si usor de visitat; greutatea uneT cutiT, cosnite sail cos plin nu trebue sa treca peste io kilograme.
Art. 6. Rnadurile de vita, butasiT si cOrde circuland in interiorul ElvetieT vor trebui a fi insotite de un certificat de origine
si de a fi inchise in laell de lemn complect astupate prin surupurl si totusT usor de visitat si de reinchis.
Parif si haragif intrebuintatT, compostele si teritiele circulnd
in Elvetia vor trebui a fi insotite asemenea de un certificat de
origine.
Arborif fructiferl, arbusti si produse diverse ale pepinierelor,
gradinilor, florariilor si orangeriilor, vor trebui, conform con-

ventiund de la Berna, a fi insotite de o atestare a autoritater

t&ei de origine, aratand:
a) Ca ele ar proveni dinteun teritoriu reputat preservat de
invasiunea filoxerica, si figurand ca ast-fel pe harta speciala
stabPita si tinuta la ell de atra Statul respectiv;
b) Ca ele nu au fost aid de curend importate
Aceste obiecte vor fi solid impachetate ; radacinile vor fi
complett curatite de parnent; ele vor putea fi incongiurate de
muschT si vor fi, in ori-ce cas, acoperite cu panela de impachetat, ast-fel in cat sa nu lase sa scape nicT o sfarthnatura si de a
permite constatarile necesare.
Politia cantonala, orT de cate orT va judeca util, va face a se
examina obiectele enumerate in acest articol de catre expertiT

oficiali cari vor incheia proces-verbal and vor constata presenta filoxereT. Acest proces-verbal va fi transmis celui in drept,
pentru ca contravenientiT sa fie urmariti.

Art. 7. Niel o expediare de obiecte a caror circulatiune interiOra este permisa nu va trebui sa contina frunele de vita.
Art. 8 Obiectele prinse in interiorul ElvetieT ca fiind in contraventiune cu presenta ordonanta vor fi confiscate in profitul

www.dacoromanica.ro

206

celuT care va dispune cantonul, i, da a presenta filoxerel a fost

constatatg, ele vor fi distruse prin foc, indat i pe loc, impreung cu ambalagiul lor.

Vehiculele cari vor fi transportat aceste din urma obiecte

vor fi desinfectate prin mijlocul procedeurilor prescrise de cgtre departamentul federal al agricultureT.
Art. 9. Circulatiunea internationalg a obiectelor enumerate

Ina! sus este regulat prin dispositiunile conventiund de la

Berna din 17 septembre 1878.

Arboril fructiferT, arbustT i produse diverse ale pepinierelor,
gradinilor, florariilor i orangerielor, provenind din State le

cari nu au aderat la acsta conventiune, nu pot intra in Elvetia de cat cu autorisatiunea departarrientuluT federal al agricultureT.

Cons! liul fedtral se reservg p linga acesta de a intinde aceste praibitiunT la alte obiecte fatg de State le earl nu sunt
legate prin disa conventiune.
Art. io. Intr.-.:priz le de transport sunt tinute de a refusa
transportul obiectelor cari nu ar fi fri conditiunile prescrise de
care conventiunea de la Berna i de catre regulamentul de
fata. Dacg aceste obiecte sunt deja in circulatiune, ele vor denuncia con traventiuned autonit4eT pobtieT competent

Desinfectiunea vehiculelor cari vor fi transportat obiectele

asupra carora presenta filoxereT ar fi fost constatata (art. 8
al. 2) trebuie a fi facuta prin ingrijirile transportatorului i sub
privighierea autoritateT cantonale, mijlocind o taxa supusa a-

probatiund departamentulia fede al al agriculture i care va

fi platita de catre politia cantonal.
Art. ii. Departamentul piIor va decide, in intelegere cu
departamentul agriculture!, instructiunile de dat impiegatilor
de la biurourile vamale.
Art. 12. Con traventiunile la articulele 4, 5, 6 i 7 de mai sus,
pre-um i acele la conventiunea internationala din 17 septem-

bre 1878, inteatat cat aceste din urma atarna de jurisdictiunea elvetiang., vor fi pedepsite cu o amenda de la 50 la 500 de
francT.

Ace( cari vor fi introdus sail pus in circulatiune unul din obiectele mentionate fri aceste articole i in disa conventiune,
prin mijlocul uneT false declaratiunT de proveninta sail de drum,
sau prin orl-ce alt a. manopera fraudulOsa, vor fi pedepsitT cu o
inchisre de la 8 dile pang la 6 lunT i cu o amencla de la 100
la L000 de francT.
Treimea amendeT apartine functionaruluT sail impiegatuluT
care descopere contraventiunea; cele-l'alte dou6 treirnT cantonulur. Amendele neplatite cad sub dispositiunile lege! federale

din 30 iunie 1849 relativa la modul de a proceda la urmarirea

www.dacoromanica.ro

207

contraventiunilor la legile fiscale si la politia confederatiunel

(Rec. off. I, 87 (').
Art. 13. Departamentele agricultureT, al itilor 0 al pWelor
drumurilor de fer sunt insgrcinate cu execut
a presenteluT
regulament, fie-care pentru ceea-ce '1 privesce.

Art. 14. Este abrogat regulamentul federal din 18 aprilie

1878, precum i dispositiunile legilor i ordonantelor cantonale,

cari vor fi contrare prsentuluT regulament.

45

Regulament intereantonal peutrn apitrarea potgoriilor Elyetiei

romande in contra filoxerel

CantOnele Berna, Friburg, Vaud, Valais, Neuchatel si Geneva, in scopul de a protegia potgoriile lor contra filoxereT, a

convenit a adopta regulamentul de fatg, pentru a fi executat

in fie-care din cele 6 cantOne.
CA PITOLUL I

Introduceri artifIciale si comer:dale

Art. I. CantOntle contractante '81 interdic introducerea, pe

teritoriul lor, a orf-cArur resad, produs i sfiIramaturT de vita
recunoscute p.:riculOse prin articulul 4, a, din regulamentul federal, a orT-cgruT compost 0 a orT-ca'rul harag sail par care a
servit mai inain Le.

Este asemenea interdisa circulatiunea acelora,T obiecte provenind din zonele filoxerate, sub reserva de permisiunT acordate in mod esceptional de cgtre autoritatea federala.
Art. 2. De indata ce presenta filoxerel va fi fost recunoscuta
inteun canton, circulatiunea resadurilor de vita cu radacinT sail
nu, a buturugilor si a cOrdelor este interdisa in interiorul cantonuluT sail de la canton la canton, afarg numaT dacg aceste
obiecte flu ar fi impachetate conform prescriptiunilor regulamentuluT federal (art. 6) i insotite de un certificat de origine.

Art. 3. Cantinele atinse de catre filoxera vor delimita in

zonele federale zone maT restranse din care nicT un produs al

viteT nu va trebui sa iasa.
Art. 4. Introductiunea i circulatiunea prod selor de arbo(1) Cap. VI. Commutarea pedepser. Art. 28. In lipsa plate! 1ntregel saii a unel
piri/ din amendli, cesa ce rilmane datorit este echimbat in fuehisdre safi In mune
publics grit detentiune, socotind 0 di de Inchisdre sail de munet publics elle 4 (rand
'

Cu tote acestea. durata acestel Inch'sori sac munel publice nu p6te trece peate un an.

www.dacoromanica.ro

208

ricultura 0 de horticuliura desemnate ca suspecte de catre

art. 6 al regulamentuluT federal, nu sunt permise de cat cu.
stricta observare a conditiunilor urrnatOre:
10 Impachetarea trebuie a fi conforma prescriptiunilor art. 6
al regulamentuluT federal;
20 Certificate le trebuesc a constata ca coletele provin din

teritoriT reputate sanet6se sail din stabilimente departate de

potgoriT contaMinate (sail in afara zonelor filoxerate) i ca. con-

tinutul lor nu a fost aci de curend importat. Ele trebuiesc a

constata, pe linga acesta, ca aceste stabilimente nu posed vise.
Produsele pepinierelor forestiere nu sunt coprinse in prohibitiunea de maT sus.

Art. 5. Este interdis de a planta, pe tot teritoriul cantOnelor

contractante, fail a avisa autoritatea competenta i inainte de
a'T obtine permisiunea, atat in viT cat 0 in apropierea lor imediata, isadurT de vita sail producte suspecte provenind din pepiniere, gradinT, florariT sail orangeriT.

Intrebuintarea de parT, haragT sail composte de origine

dois este asemenea oprita.

In-

'Art. 6. Este interdis de a planta sail de a lam s subsiste

butucT de vita in stabilimentele cari fac comerciii cu plante,
precum i in te enurile cari depind de garile unde se afla magasiT comerciale.

Art. 7. Autorisatiunea prealabila a tuturor cantOnelor contractante este necesara pentru a planta sail semgna vise exotice. Aceste plantatiunf sunt puse sub directiunea cantonuluT
interesat 0. nu pot, in nicT un cas, a fi filcute la o distanta maT
mica de 600 metri de viile indigene.
OrT-ce decisiune relativa la rnultiplicatiunea viilor americane
este reservata.
CAPITOLIIL II

Despre privigherea generalii,

Art. 8. Fie-care canton exercita .asupra tuturor potgoriilor

sale o privighere neintreruptg i minutiOsa, in scopul de a descoperi r6ul pe radacinT, de indata ce aparenta planter permite
a barvi presenta insecteT.

Art. 9. In fie-care canton contractant se creeaza, pentru a

exercita privigherea de care s'a acut mentiune in articoluI
precedent:
a) 0 comisiune cantonala, or/ unde ea nu va face dubla intrebuintare cu comisiunea de asigurare. Acesta comisiune este
chemata a'T da avisul Sell orT de cate orT el este cerut de catre
departamentul competent. Ea comunica cu comisiunea federala, prin intermediul aceleia0' autoritatT ;

www.dacoromanica.ro

209

b) Comisiunile locale exercita o priveghere generala asupra

viilor de resortul Mr, fac politia plantatiunilor 0 transporturilor, 0 se sfortza a respandi cu instructiunea sentimentul pericululuT 0 al responsabilitatel;
c) ComisariT cantonalT (de district sail de arondisment), catficatI pentru a judeca deimportanta punctelor de atac desco-

perite 0 pentru a propune primele mesurT de luat. Acqt1

comisarT fac visite regulate in pepinicrele, gradini'e, floral-ilk,
orangeriile 0 alte stabilimente analOge ale cantonuluT; eT co-

munica departarnentuluT de care atarna resultatul observatiunilor Mr;

d) Visitatorii in numr suficient cari, in fie-care an, la epocT

determinate, proced la inspectiunea consciincisa a tutulor viilor de resortul lor. In cas de descoperire superatOre, eT fac imediat raport comisaruluT cantonal.
Art. It), Potgoriile vor trt_bui fi percurse cu regularitate 0 cu
ingrijire examinate de catre comisiunile locale 0 de catre visitatorT, in timpul periOdeT de vegetatiune.

Art. ii. Proprietaril 0 arenda0T trebuiesc a semnala orb-ce

simtom suspect, de la prima sa aparitiune, 0 a reclama imediat presenta, pe locurT, a visitatorilor competentT.
Art. 12. In fie-care canton contractant, atins sail nu, visitele
constituind privigherea general se fac cum urmeza:

a) 0 prima visit generala are de scop a cerceta intarclie-

rile partiale in desvoltarea viel, acusand atacurl vechT sari recente ; ea trebuie a se face maT curend sail maT tarcliii, dupa desvoltarea vegetatiuneT ;

b) 0 a doua visita generala, in lunile luT iuliii i august, are

de scop de a cerceta, inaintea roird, atacurT recente a caror
existenta nu va fi putut fi constatata in prima visita ;
c) PretutindenT unde presenta filoxereT este constatata, sI
implantza imediat un drapel rou.
CAPITOLUL III

Operatiuni relative la raodul de tratament.

Art. 13. In tote punctele unde drapelul rop a fost implantat,

autoritatea cantonala trimite imediat un comisar insotit de visitatorT, pentru a determina, printr'o inspectie a radacinilor tuturor butucilor, aria de ocupatiune a reului.
ComisariT cantonalT preciseza, pe cat se pcite, originea infectiuner (artificiala sari naturala), epoca la care ea se ridica, condi-

tiunile in cari ea se produce, precum 0 importanta 0 imininta

amenintarilor.
In tirnpul vereT, eT trebuiesc, in particular, sa se asigure de
ik

www.dacoromanica.ro

210

gradul desvoltgreT insecter, cu privire la roire (absenta sail presenta nimfilor).

Art. 14. Fie-care spatia bolnav va fi circumscris prin micT

drapele i prin alte semne solid i upr de recunoscut.

Ocolul atacat va fi imediat pus sub sequestru.
Departamentul federal al agricuhureT va fi imediat prevenit
prin depeg, pentru ca sa pt delega la timp asu?ra localitgtilor un expert federal (I egulam. federal din 6 februarier88o, art 3).

Art. 15 De indatg ce un noa focar este descoperit, imediat

se procede, sub privigherea unuT comisar, la o aplicatiune
toxicg subteran g. care asigura mOrtea repede a plantel, a insec-

i a oualor sale. A esta aplicatiune se face atat la radlcina

tuturor butucilor recunoscutl atin,T cat i irnprejurul aces tora,
inteo racla variind de la unul la cincl metri, dupa epoca la care
se ridicg raul.
Acesta operatiune se face in tot-d'a-una mergend de la periferie cgtre centru, pentru a evita ca emanatiumle toxicului sg
raspandesca unele insecte in afara zoneT determinate.
NicT un tox.c nu trebuie a fi intrebuintat claca n'a fost recunoscut cu suficientg energic de care autoritatile can tonale i
teT

federale.
Art. 16. Cincy sail se ciile dupe operatiune, se procede la
verificatiunea efectelor toxiculuT asupra insecteT i oualor sale.

0 a doua aplicare se va face la io sail 12 Vile dupg cea

distant.
Art. 17. TotT butucii intoxicatT sunt cu minutiositate smulT
in timpul ierneT; buturugile, sframaturile, vegetaIele i haragii
trebuie a fi strinT cu ingrijirc i imediat arg pe loc. Aceste operatiunT au loc sub privigherea unuT comisar cantonal,
Art. 18. Cercetarile locale fac parte din tratament.
Ele ail loc, de la jumatatea luT iulie, in potgoriile direct amenintate de focarele filoxerice vechT sail noua, imprejurul acestor

focare, pe o racla de determinat, dupg importanta 0 data infectiuneT.

Ele se fac in modul urrngtor:

a) 0 prima cta de visitatorT percurge potgoriile amenintate,
pentru a examina forte de aprOpe radkinile butucilor cari presintg cea mal mica aparenta suspectg ;
b) 0 a doua cetg examinezg cu atentiune radicelele superficiale i tinerele mlgdite subterane ale tuturor butucilor, orT-care
le ar fi aparenta. Acsta visitg pte incepe in acela0 timp ca
0 precedenta ;
c) Prima visit se lice pe o suprafatg de o raclg indoitg de
aceia supusa celel de a doua;
d) In aceste examingrT partiale, cetele, sub directiunea unuT
comisar, sunt compuse exclusiv de visitatorT 0 de lucratorl de-

www.dacoromanica.ro

211

stul de instruiti penttu a putea deosibi repede, la cel mal mic

indice, presenta filoxereT
Art. 19. Este interclis de a planta vi ta. in vechile focare, sail

in apropierea acestora, ata't timp cat flagelul traiesce lila in

apropiere
CAPITOLIIL IV

Mod de exeentiune.

Art. 20. Guvernele celor ese can trine vor desemna fie-care
un delegat pentru a compune o coinisiune insarcinata de a veghia la executiunea presentuluT regulament.
Art. 21. TOie chieltuielile resultand din aplicatiunea presentuluT regulament vor fi suportate de catre cantOnele contractante, fie-care pentru delegatiT se i asupra teritoriuluT s61.1.
Art. 22. Presentul regulament va intra in vigOre la Lig iunie
188o i va obliga, in tiinpul uneT periOde de treT anT cel putin,
tote cantOnele contractante.
Art. 23. La Liti iunie 1883, conventiunea privind regulamentul de fat a. va putea fi prelungita, pentru un termen de determinat printr'un comun acord.
Art. 24. Revisuira presentuluT regulament pOte avea loc in
,off-ce timp, dupg cererea unuia din cantOnele contractante.
Clausa abrogatorie.

Sunt abrogate tOte dispositiunile cantonale contrariT presentuluT regulament.

46

Regulament de executinne eantonall din 4 innie 1880.

Sub data de 3 iunie 188o, consiliul de Stat al cantonuluT Va-

lais a aderat la regulamentul intercantonal pentru ap6rarea

potgoriilor din Elvetia romanda, 0, in 4 ale ace1eia0 lunT, a
decis un regulament de executiuue cantonala, al caruT text
este acesta:
Art. 1. Comisiunile comunale preveclute la art. 4 din decretul de la 29 maiil 1879, privind m6suri1e de luat contra filoxereT, sunt compuse din 3 pana la IT me,nbriT dupg intinderea
potgorieT de privighiat. Unul din acqtT membriT, care indeplinesce functiunile de president-secretar, trebuie a fi un om instruit;
membriT sunt ale0 printre vieriT muncitorl.

www.dacoromanica.ro

212

Art. 2. Comisiunile comunale fac anual dou visite minutiOse

in \dile de resortul lor, una in iunie 0 alta in iulicaugust.

Art. 3. Raporturile acestor visite, incheiate dupg formularele
ce departamentul din intru le va pune la dispositiunea comisiunilor, vor fi adresate acestul departament, 0 transmise de
cgtre acesta presidentulul comisiund cantonale a filoxerel.
Raporturile prime/ visite vor trebui s1 sosscg departamentulul din intru pentru 2 iiilie, 0 cele ale celel de a doua pentru
2 Septembre, cel ma/ tarcliii, din acela0 an.
Art. 4. Comisiunile can nu vor adresa raporturile lor in termenuI fixat de articulul precedent vor plgti o amendg de la 2a
Ia. 50 franc); fgrg prejuditiul de daune-interese, dacg ail loc.
Aceste amende sunt versate 0 profitg casel comunale de asigurare contia filoxerel.

Comunele sunt responsabile de de i fac avansul lor, afarg

de recursul lor contra membrilor in lipsg.
Art. 5. Membril comisiunilor locale sunt indemnisatI de catre comunele respective, in mod echitabil, dupg munca lor. In.
cas de desacord, prefectul districtulul va pronunta.
Art. 6 Comisiunile locale preveclute la art. 9 lit. c din regu-

lamentul intercantonal din 15 mai5 i8Fo sunt insgrcinate cu

functiunile de visitatorl determinate la lit. d din acelW articol.
Art. 7. Fie-care comisiune trebuie a fi preveclutg de tote regulamentele asupra materiel, cum 0 de o lupg bung.
Art. 8. Comunele can nu posed de cat bolte sail butucl isolatT, trebuiesc totul sg se conforme prescriptiunilor de fatg.
Art. 9. Membril comisiund cantonale indeplinesc functiunile
de comisarl canionali, preveclute la art. 9 lit. a, din regulamentul intercantonal.
Art. io. El sunt insarcinatl cu instructiunile de dat comisiu
nilor locale. Departamentul din intru va lua mnurile necesare
pentru acest scop.
Art. 11. Certificate le de origine can at insotit expedierele de
rsadurI de yip, arborl, arbuti, etc., trebuiesc in termen de 15
clue a fi expediate departamentulul din intru, care le va conserva 0 va tine tin registru.
Art. 12. ProprietariT-comerciantl de pepiniere, floi griI, etc.,
trebuiesc sg ting un registru de intrarea 0 e0rea productelor lor;
aceste registre vor fi inspectate din ordinul departamentula
competent.

www.dacoromanica.ro

213

47

Legen din 12 limb) 15381 privind mnrile do luat contra

illoxerei in cantonnl Mich
I. Dispositinnl generale

Art. 1. Privigherea potgoriilor in privinta periculelor introcluceret filoxeret, este incredintata directiunet din intru precum
pi unet comisiunt de opt expertt cel putin care 'T sunt alaturatr.
Consiliul de Stat este tinut a cere preavisul comisiunet in tote
cestiunile importante resultnd din aplicatiunea legei de fata.
Comisiunea va trebui sa recomande consiliulut de Stat rn6-

surile de luat contra tuturor altor bole amenintand existenta

potgoriilor.
Art. 2. Comisiunea este nurnit de cgtre consiliul de Stat. Ea
va fi disolvata de iadata ce periculul filoxeret va fi disprut.
Art. 3. In fie-care comuna viticolg, consiliul local va numi o
comisiune de tret pAna la patru expertt i va desemna pe preedinte.
Art. 4 Competintele comisiunel locale sunt urmatOrele:
a) Privigherea seriOs a viilor, a boltilor de vite, a gradinilor, a pepinierelor, florgriilor i orangeriilor ;
Executiunea tuturor m6surilor contra filoxeret ordonate de
legea de fata, de consiliul federal i de consiliul de Stat.
Art. 5. Comisiunea locala va privighia in persOng tote viile
din circurriscriptia sa, mat cu serng de la inceputul luT iunie la

finele lut septembre. Proveninta nouelor 1-sadurT, a ingra,gmintelor i a haragilor va fi obiectul atentiunet sale minutiOse.
Art. 6. Directiunea din intru va face a se da d_ catrg comisiuneasantonala instructiunile necesarie expertilor localt. Acetia la rndul lor vor trebui a ajuta i incuragia pe proprietart
prin consiliile lor.

Art. 7. Ort-ce persOng care constata in vie o stare bolnavg

care ar putea lam a se presuma presenta filoxeret, trebuie a
insciinta imediat comisiunea localg. Acesta in cas de banuiell
va insciinta la rinclul sal directiunea din intru.
Art. 8. De in iata ce presenta filoxeret va fi fost constatata
in canton sail in vecingtatea sa imediata, consiliul de S tat,
dupg ce a luat preavisul directiunet din intru i al comisiuner
cantonale i in lipsg al delegatulul federal, va ordona seguestrul terenurilor cotropite sail amenintate. Comisiunealocala sub
privigherea unut membru din comisiunea cantonalg, ia indata
in posesiune aceste terenurI, fara ca et sa pOta fi respinst de catra propietar sati de catra un al treilea, 16ra aatorisatiune.

www.dacoromanica.ro

214

Art. 9. Consiliul de Stat pte ordona destructiunea cornplecth a potgoriilor contaminate si a interdice replantatiunea
lor in vie pentru un timp nedefinit.
Art. to. Consiliul de Stat va lucra ast-fel 'in cat s fie in totd'a-una in pepiniere resaduri in cantitate suficienta pentru reconstituirea potgoriilor distruse.
Art. II. Chieltuielile lupte precum i indemnittile de plgtit
proprietarilor deposedaV vor fi suportate:
a) 0 treime de atr casa de asigurare;
b) 0 treime cel putin de cNtre casa fedk ralN ;

c) Restul de ctr casa StatuluT.

.Registrele proprietarilor

Art. 12. In fie-care comuna viticola, consiliul va trebui sN

stabilsc un registru in care vor fi inscrise numele proprietarulul, suprafata i valOrea potgoriilor ce posede. SchirnbNrile
vor fi tinute la cll.
Registrele vor fi supuse-la fie-care patru anT une revisuirT
totale.
Art. 13. Prima stabilire a registrelor precum i revisuirile lor
ulteriOre se vor face dupt estimatiunea proprietarilor, care va
fi, daca este trebuinth, revIut dt catre consiliul comunal. DacA

un proprietar se refusN a da estimatiunta sa in termenile prevedute, consiliul va proceda la acst operatiune.

Art. 14. Un dublu al registrelor va fi remis directiune din

intru. In casul cnd neregularitNV se vor fi strecurat in modul

de a proceda a unelor comune, comisiunea cantonal va in-

terveni.
Art iy. De indatN ce registrele vor fi stabilite, consiliile comunale le vor depune i vor face a se anunta termenile pentru
reclamatiuni.
Art. 16. Recursurile contra decisiunilor consiliului comunat
vor fi duse in i rima instantN inaintea consiliuluT prefecture', si

in a doua instanth inaintea consiliului de Stat. Terrnenul este

in ambele casurT de 15 dile.

DacN i ecursul este declarat ca nefundat, recurentul va avea

a suferi chieltuielile de actiune, precum i acele ale uneT noui:
estimatiuni dac se face.

III

Casd de asigurare

Art. 17. Ori-ce proprictar de vie inscris in registre va plat]

pe fie-care an o cotisatiune de un franc pentru moo din capitalul inscris. Fractiunile de centime vor fi socotite pentru a
centimN.

www.dacoromanica.ro

215

Art. 18. Perceptiunea cotisatiunilor va fi efectuatg pe fie-care

an in luna hiT noembre prin ingrijirile consiliuluT comunal. Pro-

dusul va fi Wrsat in casa StatuluT inainte de is decembre uringtor, dupg scOterea unuT drept de perceptiune de I la 0
Prima perceptiune se va face in noembre 188r.

0.

Art. 19. Marc le consiliii are dreptul in circumstante extraordinare, precum lipsa de recolte, etc., de a amana pentru un
an perceptiunea cotisatiunilor.
Art. 20. Pentru contributiunile intArcliate este reservat fonduluT proprietarilor de vii un drept tacit de ipotecg asupra bunuluT de care e vorba in intelesul articululuT 777 din codul civil.

Cu tote acestea acest drept de ipotecg este primat de acela al

StatuluT 0 al comunelor pentru chieltuielile resultnd din corec-

tiunea 0 intretinerea apclor publice. (Art. 29 din legea de la

To decembre 1876).

Dreptul de ipotecg e,te prescris dac g. nu e inscris in protocol pgng la 1 maiii al anuluT urrngtor, cu incepere de la epoca
termenulul de platg. Dispositiunile articulelor 793 ,i 8oi din
codul civil nu se aplicg acesteT inscriptiunT in protocol; nu trebue a se percepe pentru ea nicT o platg.

Art. 21. In casul cand casa de asigurare nu ar putea indestula chieltuiehle ce 'T ar incumba, marele consiliii va avea sg determine cgile 0 mijlOcele de a'T veni in ajutor.
Art. 2 2. Pece anT dupg plgtirea primelor cotisatiunT, marele
consiliT va decide dacg cotisatiunile trebuiesc a continua sg fie

percepute sail nu, dacg casa trebuie a fi liquidatg. sail mgntinutg, i in acest din urmg cas intrebuintarea ce va trebui datg
sumelor percepute.
In casul uneT liquidatiunT, fondurile vor fi impartite intre proprietariT de potgoriT.

Art. 23. Directiunea financelor va adnlinistra ail chieltuielT

casa de asigurare.
Socotelile vor fi acute pe fie-care an i in acela0 timp ca 0
cele ale StatuluT. Ele vor apgrea sub rubrica fondurT specialev.
IV. Indemniteiii

Art. 24. In cas de destructiune a uneT potgoril, valOrea totalg a recolteT pendinte va fi plgtitg.
Dacg reconstitutiunea potgorieT este interclisa pentru un orecare numr de anT, se va plgti proprietaruluT o indemnitate de
6 la 0'0 din valOrea inscris in timpul anilor cari vor precede
replantatiunea i treT anT dupg acsta din urmg. Dacg proprietarul pOte utilisa terenul sai la alte culturT, se va deduce din indemnitate produsul curat ce '1 va fi scos.
Din momentul in care replantatiunca va fi fost putorisatg, in-

www.dacoromanica.ro

218

demnitatea nu va maT fi plgtit g. de cat pentru suprafetele in

adevr replantate.
Indemnitgtile vor fi plgtite la inceputul luneT luT noembre.

Art. 25. Chieltuielile ocasionate prin replantatiune, coprinclendu-se in acsta rnadurile i haragii, vor fi r,stituite proprietaruluT.

Acstg restituire nu va fi efectuatg de cat douT anT dupg epoca in care autorisitiunea va fi fost acordatg. Dacg replant atiunea nu se face, restituirea va fi efectuath. tinend socotelg, de
este loc, de drepturile crealcierilor ipotecari.
Art. 26. Tote cele-l'alte daune cari ar fi putut fi causate prin
lucthri, vor fi asemenea plgtite.
Art. 27. Quantul indemnitgtilor va fi fixat de cgtrg un jurid
de treT membrib numitT: unul de cgtrg curtea de apel, until de
cgtth consiliul de Stat 0 unul de cgtrg proprietar.
Juratul numit de cgtrg curtea de apel ia de drept prqedentia.
Decisiunile acesteT comisiuni ati caracterul und hotgrirf arbit rare.
V. Penalitdfl i daune-interese.

Art. 28. Contraventiunire la prescriptiunile art. 7 vor fi pedepsite cu o amendg de 20 Ont la moo francT, fgr g. prejuditiul penalitgtilor federale prevNute in regulamentul din 18
aprilie 1878.

Art. 29. Acela care va necunOsce de bung voie sail din negligentg prescriptiunile legeT de fatg, acela maT ales care va
tace presenta filoxerei, va fi condamnat la plata daunelor pe
care thcerea sa le va fi ocasionat 0 nu va avea drept la nicT o
indemnitate in casul cand el insuO va avea a suferi.
VI. liPsuri executorii.

Art. 30. Presenta lege intrg imediat in vigOre.

Consiliul de Stat e insgrcinat de a lua tOte mnurile necesare
aplicatiuneT prescriptiunilor legeT, ,i in particular la redactiunea
until' regularnent pentru comisiunea cantonalg.

48

Legea din 29 maid 1578,

instituiud o asigurare mutuald contra pierderilor ean l. ar putea ocacliona
invasiunea filoxerei in potgoria Vaudoagd.

Art. r. Se formth intre tot1propriet lriT viilor situate in canton 0 asigurare mutualg pentru a se garanta reciproc de pier-

www.dacoromanica.ro

217

derile ce ar putea resulta din invasiunea filoxereI si din mesurile

cari vor fi luate pentru a o preveni si a o combate.

Art. 2. OrT-ce proprietar de vie este tinut a parasi timporal,
daca. 'T este ceruta, bucurarea de intregul sail de o parte din
imobilul seil, cand este judecat necesar de a i se smulge butuciT
sail de a se executa pe densul lucrarT pentru a distruge filoxera
sail pentru a'i opri mersul.
Art. 3. Proprietaril expropriatT vor prirni, pe timpul durateT
privaliiuneT acesteT bucurarT, doue treimI din valdrea produsuluI
imobilelor filoxerate si patru cincimI din acela al imobileior neatinse inca de catre insect, expropriate ca zona de siguranta,

dupa deductiunea chieltuielilor de cultura. ET vor primi, pe

ling acsta, in cas de smulgerea butucilor, pentru restabilirea
viilor lor, o indemnitate care va fi fixata co iform art. 9.
Art. 4. Casa cantonala va face avaNsul indemnitatilor si al
chieltuielilor resultand din mesurile ce vor fi luate pen iru a
combate filoxera.
Art. 5. Indemnitg.tile vor fi platite anual proprietarilor, celor
in drept (a leurs ayants droit ou ayants cause), doue lunT dupa
publicatiunea in fOia oficiala a tabloulul definitiv de indenmittT.

Art. 6. 0 comisiune de estimatiune va fi insarcinata de a

evalua produsul imobilelor sail fractiunilor de imobile momen
tan expropriate, distingend :
a) Partile deja filoxerate;
b) Partile neatinse Inca de catre insecta ;
c) Indemnitatea pentru restabilirea vieT si pentru cele doue
treimI ale produsuluT see presumat in timp de treT ani.
Art. 7 Comisiunea de estirnatiune va fi compusa:
Dintr'un membru desemnat de catre consiliul de Stat ca representand societatea de asigurare;
Dintr'un membru desemnat de catre proprietar ;
Dintr'un membru desemnat de catre presedintcle tribunalului districtuluI unde se gasesce imobilul sail irnob,lele de evaluat,
sail, daca aceste imobile sunt pe maT mult de cat un district,
portiunea cea maT considerabila in valre dupa cadastru.
Membrul coinisiuneT numit de catre proprietari nu va putea
-fi ales printre persdnele domiciliate in cornuna, si acela desemnat de catra presidentul tribunaluluT printre i.erscinele domiciliate in districtul unde sunt situate imobilele.
Art. 8. Procesele-verbale de estimatiune vor fi depuse la secretaria municipala a comunel in resortul careia imobilele sunt
situate. Avis va fi dat fie-caruT proprietar interesat, prin serisdre recomandata informandu-1 a un termen peremptoriii de 20

de ciile 'T ese acordat pentru a depune reclamatiunile la secretaria municipala. Consiliul de Stat va pronunta in ultimul
resort asupra reclamatiunilor.

www.dacoromanica.ro

218

Art. 9. Indemnit(tile prevedute la articulele 2 si 3 si chieltuielile facute pentru a combate filoxera vor fi acoperite:
Pentru ceea ce privesce chieltuielile de smulgere de tratament, de restabilire a viilor, necoprindend indemnitatea pentru perderea recolteT:
a) Prin participatiunea confederatiuneT;
6) Printeo contributiune a cantonuluT, cu o treime din suma
acestor chieltuielT;
c)

i soldul, printeo contributiune a tuturor proprietarilor

viilor situate in canton, proportionala cu valOrea cadastrala.

Indemnitatile de platit proprietarilor pentru perderea recolteT vor fi acoperite printr'o cotisatiune a tuturor proprietarilor
viilor situate in canton, proportional cu valrea cadastrala.

Art. 10. De la promulgarea presente len fie-care proprietar va face anual un avans de 25 centime pentru o mie dc
francT din valrea c idastrala a viilor sale, pentru a forma un
fond destinat a subveni primelor chieltuielT. Produsul acestuT
avans va fi depus Ia banca cantonal i restituit socictarilor
claca in termen de dece anT, socotiti de la promulgarea presente legi, nu s'a facut intrebuintarea careia este destinat.
Art. n. Legile asupra perceptiune imposituluT i privilegiul
ce 'T este afectat sunt aplicabile la implinirea contributiunilor
prevedute la art. 8, 9 si To.
Art. 12. Vor putea fi lipsitT de tOta sa5 de o parte din indemnitatea de asigurare, proprietaril cari nu se vor fi conformat mesurdor cari vor fi prescrise prin legi!e i decisiunile federale i cantonale pentru combaterea filoxera.
Art. 13. Orl-ce proprietar de viT i orT-ce vier care nu va fi
denuntat autoritate indiciile ce fac a se presuma presenta filoxere, de indat ce va avea cunoscinta, va fi condamnat la o
amenda de la 20 pana la 200 &and. El va putea fi lipsit de
t6a sail de o parte din indemnitatea la care ar fi avut drept,
daca a ascuns, prin sclinta i vointa, presenta acesteT insecte.
Art. 14. Amendele prevedute la articulul 13 sunt pronunciate
de catre prefect, cu recurs la tribunalul politieT.
Art. 15. Consiliul de Stat va numi o comisiune cantonall de
. expertT, careia vor fi trimise spre examinare i raportare cestiunile technice i altele privitre la floxetl.
Acsta comisiune va corespunde cu departamentul agriculture si comerciuluT.
Art. 16. Municipalitatile vor face a se efectua pe fie-care an,
de catre o cornisiune, una sati doue inspectiunT viilor din teritoriul lor i i vor coinunica imediat resultatul prefectuluT. Ele se

vor putea intelege pentru a nu avea de cat o singura comi-

siune pentru cerc.

Aceste comisiunT vor avea dreptul de a face, in viT i alte-

www.dacoromanica.ro

219

plantatiunT, operatiunile necesare pentru a constata presenta

filoxerey. Ele vor fi tinute de a se transporta, la prima cerere a
proprietarilor, in viile pe cari acestia le ar banui a fi atacate
de catra filoxera, pentru a verifica bla. E'e vor transmite raportul lor departamentulul ag,icu'tureT i comerciuluT, caruia 'T
vor face imediat cunoscuta presenta insecteT i aceia ce ar putea face sg se banuiasca existenta sa.
Consiliul de Stat va fixa epoca inspectiunilor i modul de a
proceda.

Art. 17. Dacg pi esenta filoxerei este constatatg, se va face

imediat cunoscut consiliuluT federal, care va fi informat i tinut
in curent cu msurile ce vor fi luate.
Art. ie. Consiliul de Stat va fixa onorariele membrilor comisiuneT cantonale, precum si ale acelora aT comisiunilor de estima tiun e.

Art. 19. Compturile anuale ale asigurgreT vor fi publicate.

Art. 20. Consiliul de Stat este insarcinat cu administratiunea societatel de asigurare in contra filoxereT.
El va regula, prin decisiuni confi rme dispositiunilor presenteT lee, tot ceea-ce privesce asigurarea, formatiunea i inodul
de a proceda al comisiuneT de estimatiune si, in general, mesurile de luat cu privire la filoxera.
Art. 21. Consiliul de Stat este insarcinat cu publicatiunea si
cu executiunea presenteI legT, care va intra in vigre de la data
promulgareT sale.

49

Legea din 29 maid 1879

asupra msurilor de luat contra filoxerei i creafiunea unel case de asigurare

intre proprietarii de vit din cantonul Valais

Art. 1. TotT proprietariT viilor situate in canton formza o

asigurare mutuala obligatorie, pentru a preveni i a combate
filoxera i pentru a se garanta, cat va fi prin putint, de pierderile resultand, fie din presenta sa, fie din mesurile de luat
contra eT.

Art. 2. Fie-care proprietar va plati anual o sumg de dile!

centime pentru o sutg francT i mai jos din valrea cadastralg a
viilor sale, pentru a forma fondul de asigurare.
Acestg sumg va fi perceputa de catr primitorul districtuluT,

care o va versa in casa StatuluT, cu sarcina pentru acest din

urmg de a tine un compt special, de a'T capitalisa interesul de
4 la 0/0 i de a o da proprietarilor, pentru atkt cat nu va fi fost
facuta intrebuintare, cand presentul decret va fi abrogat.

www.dacoromanica.ro

220

Compturile anuale de sumele versate la asigurare, i la intemplare de intrebuintarea lor, sunt publicate prin Buletinul Oficial.
Art. 3. Prima de asigurare incets de a fi platita, cand o reserva egala con tributiunilor de cind anT se gasesce lii casa, si
atat timp cat necesitatea unuT noil apel de fondurT nu se face
simtita.

Art. 4. Fie-care proprietar este tinut de a lasa sa se smulga

via sa i dea a lasa s se execute in ea orT-ce alta lucrare, daca
.este ceruta de catra consiliul de Stat.
Art. 5. Indemnitati nu vor fi datorite proprietaruluT de cat

pentru atat cat lucrarile executate prin ordinul StatuluT ar fi

diminuat sail nimicit recolta sail valOrea soluluT

Art. 6. In cas de smulgerea vieT, indemnitatea datorita propietaruluT va fi egal cu o treime din valOrea cadastrala, deductiune facuta de val6rea soluluT.
Dacil, in timp de treT anT, cotropirea a fost oprita prin acsth

mesura, indemnitatea va fi complectata pana la concurenta de

doue treimT din walOre-t vieT.

Art. 7. Proprietarul uneT viT a careT r-...colt este compromisa

sail nimicit de catre filoxera, prin expertise sail printr'un tratament anti-filoxenc, va primi anual &tie treimT din valOrea recolteT presumate.

Art. 8. Proprietarul indemnisat pentru o vie distrusa continua de a face parte din societatea de asigurare i platesce anual
cincT centime pentru o suta franc! i maT jos din indemnitatea
perceputa.

Art. 9. Indemnitatile preveclute la art. 5, 6 0 7, precum si

chieltuielile de espertisa, de tratament i alte sunt platite :
a) 0 treime de catra Stat ;
b) Cele-l'alte doue treimT de catra casa dct asigurare.
Cu t6te acestea, Statul va fi liberat de obligatiunea sa, daca,
din causa de circumstante nepreveclute, casa de asigurare ar
trebui sa inceteze platile sale.
Art. TO. OrT-ce proprietar este tinut de a denunta imediat
presidentuluT comuneT, unde via este situata, indiciele de filoxer

gasite in proprietatea sa i va fi pedepsit, daca neglige acesta

-datorie, cu o amc Ida de la m pana la 50 ft-and.
Art. it. Proprietarul indaratnic, sail care va fi dat proba de
o negligenta grava, este lipsit de orT-ce indemnitate.
Art. 12. Expertisele pentru indemnitatT se fac de catr un
expert cantonal insotit de un delegat al comuneT.
Art. 13. Consiliul de Stat este insarcinat de a lua tote mesurile necesare aplicatiuneT presentuluT decret, i, in particular,
de a numi o comisiune cantonala a filuxerel compusa din treT
membri, luatT din cele treT arondismente ale cantonuluT, i insarcinatT de a veghia la apararea, atat inauntru cat 0 in afara,

www.dacoromanica.ro

221

conform regulamentulta federal, de a intretine raporturi constante fie cu Statul i comisiunile comunale, fie cu comisiunea
federalg superiOrg, i de a presida la operatiunile necesitate de
cgtrg presenta filoxereT.

Comisiunea cantonalg este indemnisat g. o treime de cgtrg

Stat i dou6 treimT de cgtrg casa de asigurare.
Art. 14. Fie-care comung interesatg numesce o comisiune
care se va pune in raport cu comisiunea cantonalg a filoxeret
Ea este insgrcinatg de a face inspectiunile potgoriilor de
resortul seti i, in general, de a executa instructiunile i ordinile caH 'T vor fi transmise de cgtrg autoritatea superi6rg.
Art. 15. In cursul lune! luT iunie, fie-care comung va trimite
departamentulur din intru un stat nominal de proprietariT potgorielor a;ezate pe teritoriul sIi, cu indicatiunea domiciliuluY
lor, a taxer ;i a contributiuneT anuale de asigurare.
Art. 16. Pgng la prima v6rsare in casa de asigurare, avansurile vor fi fgcute de cgtre casa StatuluT.
Art. 17. Presentul decret va intra n vigre din cliva promulOrel sale.

50

Legea din 21 lannarie 1880,

in<titutind o asociayune tenzporcaci gi, obligatorie pentra aparred potgoriei
genoreze contra filoxerei.

Art. r. Se formzg, pentru termenul de clece anT, o asociatiune

obligatorie intre totl proprietariT viilor situate in canton. Acstg

asociatiune are de scop de a subveni chieltuielilor ocasionate

prin lupta contra filoxereT, sub reserva dispositiunilor prev6-clute la art. ro.
Art. 2. Consiliul de Stat are directiunea i privigherea acestel asociatiuni, care e administratg de cgtri o comisiune de opt
membriT dintre caH patru sunt numitT de cgtrg marele consiiiii
;i patru de atrg consiliul de Stat. Consilierul de Stat insgrcinat cu departamentul din intru presidezg acstg comisiune,
care este numitg pentru termennl de dour anT, i a'i care membriT sunt imediat reeligibilr.

Art. 3. Acest comisiune se ocupg in special de tot ceea ce

privesce privigherea viilor. Ea trebuie, in particular, a alege si

a face sg se instruiascg agent1 capabill de a exercita acstg

privighere.

Art. 4. Consiliul de Stat numesce o comisiune cantonalg de

expertT, cgreia 'T vor fi trimise pentru examinare saI raportare
cestiunile technice, sciintifice i altele privind filoxera.

www.dacoromanica.ro

222

Acesta comisiune e numita pentru douT anT si membriT vor fi

imediat reeligibilT.

Art. 5. and presenta filoxerel este constatata, consiliul de

Stat, asupra preavisulul comisiunei cantonale de expertT si de
representantT aT autoritateT federale in acsta materie, determind lucrarile de facut pentru preservatiunea viilor si pronunt
sequestrul precum 0 ocupatiunea temporall a viilor 0 partilor
de viT in care aceste lucrad trebuiesc a fi facute.
Art. 6. ProprietariT viilor in cari s'a ordonat perquisitiunT
sail executiunea de luctarT, precum: sapaturT, tratamente, smulgerT si al-ele, trebuiesc, la prima cerere a consiliuluT de Stat, a
parasi temporal bucurarea.
Art. 7. In casurile prevNute la art. 6. proprietaril vor primi
o indcmnitate care va fi fixata de catra treT expertl numitl:
Unul de caul, consiliul de Stat ;
Unul de catra pr )prietarul sail proprietariT de indemnisat ;
Unul de catra comisiunea asociareTNicT un expert nu va putea fi ales printre persOnele domici-

liate sail proprietare in comuna unde se gasesc imobilele pentru care indemnitatea trebuie a fi fixata.
Art. 8. Daca operatiunile recunoscute necesarie aduc destructiunea unel dre-carT intindere de vie, sail causza proprietarulul o dauna Ore-care, expertiT, in fixarzm de indemnitatT, trebuiesc sa tin socotll:
a) De valOrea recoltel pendinte;
b) De valOrea productiva mijlocie a acestor vite si a clasareT lor ;

c) De intinderea locurilor filoxerate si de gravitatea railuT;

d) De valOrea lemnuluT butucilor si a haragilor care ar putea
fi distrusT pe loc.

Daca interdictiuna de orT-ce cultura este pronuntata, este

alocata o indemnitate anuala corespondenta cu arenda mijlocie
care ar fi putut fi scOsa in timpul durateT interdictiuneT, fail ca
acsta indemnitate s pOta trece peste clod( frand de arie.
Art. 9. In cas de contestare asupra cifreT indemnitateT oferite, cestiunea este supusa triburtale'or competinte; dar recursul proprietaruluT nu are elect suspensiv.
Art. io. 1 Chieltuielile pentru lucrarile si operatiunile or-

donate de catra conaul de Stat, conform art. 5 din legea de

fata, si indemnitatile de pla'tit urm'and articulelor 7 si 8, vor fi

acoperite:
a) Printeo prelevare din produsul disponibil al cotisatiunilor
anuale a proprietarilor, care nu va putea trece peste o treime
din suwa acestor chieltuielT;
6) Prin participarea confederatiuneT, conform dispositiunilor
decisiuneT federalc din 15 iunie 1877 ;

www.dacoromanica.ro

223

c) Printr'o contributiune a cantonulta;

20 Dacg, in urma uneT invasiuni subite i intinse a filaxerei,
chieltuielile pentru indemnittT i lucrgrI de executat intr'un
singur an ar intrece cele trei sfe turf din suma disponibilg in
casa asociatiunei, marele consiliU va fi chiemat a hotgri asupra
m6suri1or de luat
Art. ii. Cu incepere de la i ianuarie 188o, orT-ce proprietar de
vie va trebui sg verse o cotisatiune anualg fixatg cum urmzg :
Prima clasg valornd 80 frand aria 0 maT jos, va plAti 5 centime aria.

A doua clas valotind de la 81 Ong la 140 franc! aria, va

plti TO centime de arie.
A treia clasg valornd 141 franc! aria i mat mult, va plgti
15 centime aria.

Chieltuielile privigherd viilor vor fi prelevate in prima linie

din produsul cotisatiunilor Perceperea cotisatiuneT din I88o
va avea loc in 1881.

Art 12. Afarg de o decisiune a mareluT consiliIi prorogind

existenta asociatiuneT, suma care ar 1-innea disponibilg la finele exercitiuluT 1889 din produsul cotisatiunilor, va fi intOrsg
proprietarilor de viT proportional cu totalul cotisatiunilor
plgtite.
Art. 13. Dispositiunile legeT, relative la implinirea contribuliunilor directe, vor fi aplicabile aceleT a cotisatiunilor prev6dute la art. lc! 0 II.
Rolurile de percepere a cotisatiunilor vor fi incheiate pentru
fie-care comung dupg declaratiunile proprietarilor de vii. Aces te
declaratiuni vor trebui sg indice intinderea i clasarea fie-cgreT
parcele cultivatg in vie; ele vor fi. supuse controluld comisiuneT de gestiune a asociatiuneT.
Inainte de punerea in p Tceptiune, rolul fie-cgreT comune va
A depus la primgrie, unde va putea fi consultat de cgtrg proprietaril comund in timp de dou6-decr de dile.

Art. 4. ProprietariT cari nu vor fi fgcut declaratiunea prevclutg la art. 13, sati cari vor fi facut una fa4g, vor fi taxatT
de oficiti i pe cheltuiala lor asupra raportului until expert desemnat de cgtrg departamentul din intru.
Art. 15. Fondurile asociatiuneT sunt Orsate in casa StatuluT;

ele fac obiectul unuT compt special productiv de interese.

Compturile anuale ale asociatiuneT vor fi publicate de cgtr
consiliul de Stat in acela,T timp ca i raportul general asupra
compturilor 'cantonuluT.

Art. 16. ProprietariT cari vor fi introdus r6badurl de vitg

strgine, precum i materiT prohibite, i earl nu se vor fi conformat nAsurilor prescrise de legile i decisiunile federale i can-

toriale pentru a combate filoxera, vor putea fi lipsiti de tOtd

www.dacoromanica.ro

224

orT de o parte a indernnitgeT la care vor avea drept, fgrg prejuditiul aplicatiune amendelor si a altor pedepse edictate de
sus clisele legT i decisiuni.

Art. 17. Ori-ce proprietar de vie si ori-ce vier care nu va denunta autoragteT, de indatg ce va avea cunoscint, indiciile fl-cend a presuma presenta filoxereT, va fi pasibil de o amendI
de la 20 Ong la 200 franc!.
Proprietarul care, cunoscend existenta filoxereT, nu va insciinta autoritatea competentg, va fi pasibil de aceeasT pedepsg
va putea perde, pe lingg acesta, ori-ce drept la indemnitate,
fgrg prejuditia actiunilor civile care arputea fi intentate contra luT.

Art. 18. Atnendele prevaclute la art. 16 si 17 vor fi varsate in

casa asociatiuneT.

Art. 19. Consiliul de Stat e insgrcinat de a face tote regula

mentele necesarie pentru punerea in executiune a presenteT legT.
Clausa abrogatorie.

Sunt abrogate legile din 4 iulie si din 18 august 1877.

51

Decisinnea consilitiluI federal,

adclogand o dispositime suplinzentara' la art. 6 din regulanzentul de
eseculiune din 6 februarie 1880, coprinOni nze'surile
de luat contra filoxeref.
(18 august 1880)-

Se adaogg dispositiunea unngtOre articolului 6 din regulamentul de executiune din 6 februarie 188o:
Resadurile, arboril, arbustil si diverse produse ale horticulture!, cari nu pot cglgtori fgrg pgment la rgdgcinT, vor putea fi
admise la intrarea i circulatiunea in Elvetia, cu conditiune ca
expedierile sg fie insotite de o atestatiune a autoritgtel Ord de
origine, artnd:
sI Cg ele provin dintr'un teritoria reputat preservat de inva. siunea flloxeric i figurnd ca ast-fel pe harta specialg stabilith i tinutg la cli cu starea respectivg;
b) Ca nu ai fost de curend iinportate ;
c) Cg stabilimentul din care provin nu posede vite, nu face
comerciul lor si nu se ggsesce in apropierea imediata a uneT
plantatiuni de vitg Ore-care.
Aceste plante, cu exceptiune de cele in Ole, vor trebui sa fie
solid impachetate, ast-fel ca sg nu lase sa iasg nicT o sfaramaturg..

www.dacoromanica.ro

225

52

Circular/ federalii ea privire la privighere.

(26 septembre 1879).

Domnilor,

Progresele crescende ale filoxereT in Francia i aparitiunea

flagelului in Italia, ati miFat, cu drept cuvent, pe viticultoriT
elvetiani. Din diverse part1 s'a cerut autoritateT federale de a
indoi vigilenta la frontiera 0 de a rnari num6rul prohibitiunilor
produselor judecate periculOse

Autoritatea federal a aratat indestul solicitudinea cu care

ea se ocupa de cestiunea filoxerica, pentru ca sa se pOta

atepta de la ea a nu va neglige nici unul din mijlcele recunoscute eficace in lupta contra teribilului parasit. Dar este de trebuin% a. ca fie-care sg fie pus in positie de a aprecia cu seriosi-

tate situatiunea 0 de a nu departa responsabilitatile.

Regulamentul federal de executiune din 8 aprilie 1878, privind mnurile de luat contra filoxereT (Rev, off. n. serie III, 410),
a fost resultatul unuT studiri forte aprofundat din partea expertilor elvetianT eel mai cornpetentl; el se fundeza, in principiile

sale generale, pe resolutiunile celor dou congrese internationale tinute in Elvetia dupg initiativa consiliuluT federal, 0 noT
socotim a prohibitiunile ce el edictza sunt indestul de suficiente, daca sunt observate cu strictetg, pentru a pune Elvetia
la adapostul periculului importatiuneT flagelului pe cale cornercialg (l).

Este adev6-at a, pentru a multurni un Ore-care num&- de

persOne inspaimantate, ar fi trebuit a merge cu mult maT departe 0 a prohibi tot ceea ce, in opiniunea lor, presenta un pericol Ore-care. Dar cu un Mimic microscopic ca filoxera, unde
ar trebui a se opri in acesta cale? Care este produsul parnentului care, fiind crescut in apropierea viilor filoxerate, nu perte a
ascunde parasitul? Se scie, spre exemplu, a in Sud potgoriile
sunt pline de culturi intercalare de tot felul; dar este evident
ca nu s'ar putea gindi a interelice importatiunea in Elvetia a
tuturor productelor pamentuluT pe care ea trebuie sg le cra de
la strain6tate, pentru c aceste producte pot in mod ocasional
sa ascundg filoxera. Cu acest pret, ar trebui a interdice pang
(1) Trebnie a face deosebire, in adevir, Sutra rispandirea pe cale comercial i aceea
pe cM naturale. Dana valul Sloxerio, care urea% valea Ronulut, va atinge potgoriile
riverane Lernannlnl, atuncr propagatiunea care se va produce va d pe cdl naturale,
9i t6te prohibi5iunil. vamale vor fi neptainei6se a Impiedica iS spfindirea pe cale subtarsnd sad prin roirl.
15

www.dacoromanica.ro

226

intrarea chiar a trenurilor drumurilor de fer, caci este probat ca filoxere aripate vin adese-orT se anine pe vagne.
Exemplul ltaliei demonstreza cat de putin eficace sunt astfel de prohibitiuni. Acestg tra oprise, de multi ani, intrarea
ori-carei specii de plante sail -fararnaturi de plante, vivace sau
uscate. Chiar fin ul Alpilor nostri nu era primit in Italia- Cu
tote acestea s'a constatat acum cu spaimg presenta filoxereT
asupra mai mul or puncte ale teritoriului acestui Stat.
Dupa pgrerea nOstrA, periculul ce pot oferi productele solului, intre can i strugurii i fructele aduse pe pietelo oraselor
nOstre, adesea-orT la forte mare distantg de potgorii, i consumati pc m sele nOstre, acest pericul, dicem, este asa de minim
in cat p 'te fi privit ca nul, si nu va fi de loc cestiune de a lipsi,
pentru acest motiv, populatiunile nOstre i pe strainiT cari petree la no! a lo-tirnpul frurnos, de aceste producte pe cari tera
nOstra nu le produce de loc, sau in can titate ncsuficienta, sae
nu la o epoca destul de timpurie.
Nu, periculul care ameninta potgoriile nOstre acum nu vine
de acolo; el vine din resadurile inrgdacinate can a putut fi introduse la noT in ultimiT anT, cu tOte avertismentele i tOtc opri-

rile ce emanail de la autoritatea federal.

Pentru a obvia acest pericul, nu este de cat un mijlac care, si
acela, nu este in puterea autoritater federale: o privighere efectiva, severa, minutiOsa, pentru a dice ast-fel de trite lilele, asupra tuturor partilor potgoriei nOstre.
In diferite randuri autoritatea federala a recomandat guvernelor cantonale si viticultorilor acsta exacta privighere, si ea
nu se va osteni de a o face neavend de altmintrelea competintele si organele necesare pentru acestg politie.

Ea a recomandat in mod special de a face o statistica de

toti butucti de vise straine, si de a exercita asupra acestora un

control asiduti. Cate-va cantOne numai ati incheiat acsta statistica; tOte ar trebui sa o facg daca voiesc a fi asigurate de viitorul potgoriilor bor.

Ea a recomandat organisarea de comisiuni de experti, in

particular de comisiuni locale. Lucrarea de privighere despre
care e vorba este in adever prea considerabilg pentru ca cativa OmenT sg o pOta duce la bun resultat in fie-care canton.
Este de trebuinta de a reinoi acsta recomandatiune si de a
cita ca exemplu ceea ce s'a fgcut de catra guvernul Geneve!
care a trimis in Francia, in departamentul de Ain, o grup a. de
institutorT insarcinati de a inveta sg cunOsca pe loc filoxera.
Ca exemplu de o privighere stricta asupra potgoriilor, trebuie de asemenea a indica ceea ce se face in cantonul Neuchatel, unde, in jurul vechielor pete si inteun perimetru mare, se
v1sit7I dote' din trei butuci, ceea ce permite a surprinde cele

www.dacoromanica.ro

227

maT mid ma lifestatiuni ale parasitului si de a se desbara de el

cu putina chieltuiala.
Un control special al pepinierelor este asemenea absolut indispensabil.

0 alta mesura pe care o recomandarn asta-di studiului guvernelor cantonale, consta in oprirea de a planta, in vii sail in
apropierea lor imediata, butuci d vita, arbor fructifer, etc.,
fr o autorisatiune a comisiunei locale, autorisatiune care nu
va fi liberata de cat dup examenul rnadurilor si prin mijlocul
ore-careT garantil cat privesce proveninta lor. Acsta m6sura
merge fOrte &pane, noT nu o contestam; dar cum, cu tOte prohibitiunile, viticultoriT ar putea, precum acesta a avut loc deja,
a prilni si a propaga resadur pericul6se, acest control va fi,
.dkipa parerea nOstra, cel mai eficace din tate.
Pentru a ne resuma, repetam ct autoritatea federala va continua a face tot ceea ce in mod rational este cu putinta a evita
in E'vetia propagatiunea unuT flagel care ar lovi cu ruina mai
multe regiuni, dar ca principala sarcina in lupta incumba autoritatilor cantonale i locale, singure in stare de a exercita, asupra fie-caru punct al potgoriel Elvetiane, privigherea necesara,
care este adevn-ata scapare pe care tr,buie a compta.
In const_qu nta, i fundatT pe decisiunea federall din 21 februarie 1878 (Rev, off- n. seria III, 319), invitam, ca si in ultimul
an, guvernele cant6nelor viticole a ne face un raport detaliat asu-

pra activitatei expertilor cantonali si a comisiunilor locale in

timpul anului curent.
Tinem a adaoga ca am supus presenta circulara consiliuluI
federal, care 'T-a autorisat expedierea.

53

Clrenlarii federalg relativg la teritorlile flloxerate.

Consilha de Stat elvetian ceitrd tOte State leconfederate.

Fide It

,Fi stump

confedera fi,

Regulamentul federal, privind mnurile de luat in contra filoxerel, pe care '1-am adoptat in sedinta nastra de asta-df, Ora
la articulul 4 ca consiliul federal va delimita. dupa ce va fi audit guvernele cantOnelor interesate, perimetrul zonelor filoxe-rate, in afara carora este interdis de a scOte obiectele periculose sail suspecte.
In executiunea acestedispositiuni, avem onOre de a tr aduce
la cunoscinta D-vOstra ceea ce urmeza:
10 Inspectiunile minuti6se facute asupra celor patru puncte

www.dacoromanica.ro

2213.

ale potgoriilor din Elvetia germang, figurand pe harta filoxerica publicath in raportul comisiunel federale din anul trecut,
au demonstrat din fericire cg aceste patru puncte pot fi sterse
acum de pe hartg. S'a recunoscut in adever:
a) Cg la Flurlingen (Zurich) i Schmerihon (Saint-Gall), micele pgrt! de vii cari ail fost smulse, aU fost din causa altot bole
strgine filoxerel;
b) Cg la Milberg (Thurgovie) i Willisau (Lucerne) parasitul,

importat in camp inchis in mod artificial, este de cati-va an!

complect distrus.

20 Nu avem asa dar a ne ma! ocupa de cat de cantOnele

Geneve/ si Neuchatel, in care presenta filoxerei a fost constatath in sinul viilor in mare culturg.
Precum scitT, in cantonul Geneve! all fost constatate done
atacuri filoxerice, unul la Pregny, in ani! 1874 si 1875, altul la
Chambesy in 1877. Dar, in urma tratamentelor care ail avut
loc, expertiT federal! si cantonal! n'ail relevat la Pregny, dupg
1876, nici un indice de persistentg flagelule, si de altg parte,
de la 1878, n'ati observat nimic suspect intr'o mare ral g. imprejurul focarulu! ma! recent de la Chambesy.
In cantonul Neuchatel, descoperirea focarelor filoxerice se
ridicg la 1877, si cate-va none puncte mid de atac descoperite
in 1878 i 1879, in urma unor minutiOse cercethrT, sunt tote coprinse intr'un spatiil de o radg fOrte restranth imprejurul vechielor focare actualmente distruse.
Trebuie a observa, in general, cg reul a luat Ong in present
pitting intindere in potgoriile contaminate din tera ncistrg.
Fie influinta climatericg, fie resultatul mesurilor energice, tot-

d'a-una imediat luate la fie-care noue descoperire, filoxera nu

este, in adever, de la importatiunile sale care se ridica la aniT
1867 Ong la 1869, esitg dint Co raslg de mar mult de 500 metre,
incepend de la diversele sale prime focare, tOte asemenea datorite aducerilor artificiale (1).
FundatT pe aceste considcratiunT i dupg ce am luat preavisul guvernuluT de Neuchatel si al Geneve, precurn i acela aI
comisiunel federale a filoxereT, am decis:
De a fixa zona filoxeratg, in fie-care canton, la un spatiil coprins intr'un cerc de o raclg de 1.500 metre, socotitT de la limitele ultimelor puncte de atac recunoscute.
Zona ast-fel calculatg va trece:
Pentru cantonul GeneveT, prin comunele: Pregny (Chambsy),
Marele-Saconnex si Micul-Saconnex ;
Pentru cantonul de Neuchatel, prin comunele: Boudry, BOle,
Colombier, Auvernier, Corcelles, Peseux i Neuchatel, ocupand
(1) Date hasate pe raportul D-lor Fatio si Roulet din 15 august 1879.

www.dacoromanica.ro

-229

in acest din urma canton lin spatiti de 3 chilo netre de larg

si

de 13 chilometre de lung.

Cu tote acestea pentru a mari securithtile datorite celor-

l'alte cantOne i celor-l'alte t6r1, si tinend socotela de faptul cA

o politic seriOsa pOte maT cu smA sA fie exercitath la frontierele cantonale, am decis ca zona de interdictiune pentru esirea
productelor periculdse in primul grad, adicA rsadurile, cOrdele, buturugile, frundele i sfathinAturile de vith, struguriT de
cules, calcatT sail nu, tescovina, para i haragif intrebuintatT,
composte i teritif, va fi intinsl 'Ana la frontierele cantOnelor

Neuchatel si Geneva; cu alte cuvinie ca este interclis a scOte

disele produse din aceste cantOne. R.nine cu tOte acestea reservat departam,mtuluT federal al agricultureT de a autorisa Ore-

care abaterT de la acsth regulA, dupA ce a luat preavisul guvernelor cantOnelor vecine si numaT sA fie demonstrat ca nu
resulta din aceste abaterl nicT un pericul.
In ceea-ce privesce productele numaT suspect; adica: arboriT
fi ictiferT, arbustiT si diverse produse ale horticultureT, zona de
interdictiune este limitath la rada d 1.500 metre maT sus indicata. Opiniunea unanim a expertilor este ca pepinierele, gr-dinile, florariile si orangeriile nu pot deveni nicT de curn per-culOse prin exportatiunile lor de cat dacA ele posed butucT de

vita in interiorul lor sail fac comerciii cu acsth planta, sail

claca sunt destul de apropiate de o potgorie sail chiar de un

singur butuc de vita pentru ca o infectiune sA pOth fi posibil

prin stthbaterea dintre rdcinile viteT ti acele de alta naturA.
De altmintrelea cu putine exceptiunT apr6pe expedierile nu se
fac nicT de cum de cat la o epocA in care arboriT i arbustiT
sunt despoiatT de frundele lor; fiind-cA, de alta parte, conventiunea de la Berna i regulamentul federal prescriii ca radcinile trebuiesc a fi complect curatite de parnent si incongiurate
cu pnda de impachetat, vor fi deja atuncT garantif suficiente,
in contra orl-carul pericul de infectiune. Dar, pentru a prisosi
precautiunea, credem de datorie a supune aceste eicpedterT la
conditiunile urmAtOre:
10 CA atestatiunea de origine prescrisa la art. 6 al reglernentuluT federal sa mentioneze in mod expresiv:
a) CA. stabilimentele de unde provin expedierile sunt in afara

de limita de Lsoo metre preveduta mal sus;

6) C ele nu ail avut maT inainte nicT un butuc de vita filoxerat ;
c) a nicT nu cuprind vre-un butuc de vita;
d) CA ele sunt supuse la visite dese (cel putin dou sail treT
pe an).
2 CA aceste atestatiunT, liberate de catth autoritatea co-

www.dacoromanica.ro

230

munalg, sg fie certificate de catra cancelaria sari autoritatea

politic! cantonale.
Departamtntul nostru federal al agriculture! a fost insgrcinat

de a face sg se intocinscg o hartg de zoncle filoxera e, hartg

care ye va fi transmisg, precum si la intreprizele de transport,
pentruincunosciintarea lor (a se vedea dispositiunea regulamentulur federal art. io).
Profitgm de acsta ocasiune, fideli i scumpr confederatr, de
a v recomanda impreung cu nor protectiuner

54

Deeisiune fedtralil, prhind delhnitarea zonelor filoserate

In Elvetia.
Februarie 1880.

10 Este interdis de a exporta din cantOnele Neuchatel si ar

Gtnever rsadurile, cOrdele, buturugik, frundele i sfgraingturile
de vitg, strugurir de cules, cMcatr sail nu, si ttscovina, parir
haragir intrebuintatr, composte i teritir.
IZNiine cu tote acestea reservat departamentului ftderal al

agriculture! de a autorisa uncle abater! de la acestg regulg,

dupg ce a luat avisul guvernelor cantonale si numal sglfie demonstrat ca nu resultg din aceste abater! nic! un pericul.
20 In ceea-ce privesce productele numar bgnuite, adica: arborir fructiferr, arbustir si diverse produse ale horticulturd,
zona de interdictie este limitatg la o radg de 1.500 metre si coprinde in cantonul Neuchatel comunele; Boudry, BOle, Colombier, Auvernier, Corcelles, Peseux i Neuchtel; pentru cantonul Genever, comunele. Pregny (Chambesy), marcle i micul
Saconnex.
Expedierile obiectelor mentionate, la esirea din cantOnele

Neuchtel si al Gentver, trtbuiesc fi prevNute cu un certificat de origine, atestnd

a) Ca stabilimentele de unde provin transporturile, sunt in
afara limiter de 1.500 metre prcveduta mar sus;

b) Cg cle nu ail avut mar inainte nicr un butuc de vitg filoxerat ;

c) Ca nicr nu cuprinde vre-un butuc de vitg;

d) Cg sunt supuse la visite dese (cel putin dou6 sail trer

pe an).

Aceste atestatiunr, liberate de cgtra autoritatea comunalg,

sa fie certificate de cgtra cancelaria sail autoritatea politic!
can ton ale.

www.dacoromanica.ro

231

35

Cirenlarfi din 7 iulie ISSI, ciltrii gnvernele cantnelor viticole,

amintindu-le totalitatea mesurilor de lnat pentru a asigura
sail o privighere generalfi eficace, safi un tratament
rational .11 presentiiud perspective de succes.
Domuilor,

Decisiunea federalg. din 21 februarie 1878 da autoritatilor fe-

derale competintele necesare pentru a organisa privigherea 0

inspectiunea potgoriilor 0 de a lua mesurilc preventive ce necesita extensiunea filoxeret. Conveatiunea filoxerica internationala obliga asemenea consiliul federal de a lua aceste mesurt.

Fiind-ca este util ca -sarcina care, in acsth lupta, incumba

administratiunilor federale si cantonale sa fie tratata cu totalitate, si fiind-c a. experientcle fgcut in ul Limit ant pot, in multe
privinte, sa ne servesca de directiune, not crc.dem et tr bui -,
de impreun cu comisiunea filoxerica federala, sa ve recomandam cate-va mesurt ce ne par de natura a fi in general aplicate.
Ve aducem aminte mat intaiti si mai cu sema ca momentul
este venit de a incepe pretutindent inspectiunile care trebuiesc
sa ailaa loc pe fie-care an in ori-ce potgorie. Grija minutiOsa ce

se va aduce acestor inspectiuni pte singura A faca a spera

succesul in lupta intreprinsa.
Numat din momentul ca.nd vita este legata, perchisitiunile pot
fi facute cu mai putin pericul pentru planta si cu mat multa perspectiva de a descoperi parasitul.
Multiplicatiunea filoxeret atingend in general maximul seri
i 1 cele mai mart caldurl ale verilor nOstre, este evident ca atuna mat cu sem in luna lut iulie si august presenta tematrei
insecte pte fi recunoscutg, fie dupa aspectul exterior al plantet, fie dupg. existenta nodositatilor pe radicele.
Este de o importanta capitala de a afla insecta inaintea periOdet roiret, care, in climatul nostru, incepe de ordinar la finele
but iulie. and se reuesce a o afla atunci, lucrarile de destructiune pot fi restranse la o circumscriptiune determinata si chieltuielile sunt reduse la o cifra suportabil. Daca din contra descoperirea punctelor de atac n'are loc de cat dupl acesta epoca, devine imposibil de a fixa situatiunea ultimelor scntel ale focarulut-

Negresit ca visitele nu trebuiesc mat putin de a fi urmate

pana in tOmna, de si dupa pericida roiret este mat putin sigur
ca inainte de a distruge complect insecta. Daca se descopere
dupa roire, trebuie a indoi sfortarile 0 a nu uita ca fie-care an
care e smuls de la inamic, represinta o parte importanta din
averea mistra nationala.

www.dacoromanica.ro

232

De 0 not am presupus a astaclf s'a stabilit pretutindent comisiuni locale carom le incumbg sarcina, de o importanta extrema, a unet privigheri 0 a unet inspectiunt minutiOse a viilor,

0 a not suntem in drept de a qtepta de la acetT expertt a

ei nu vor neglige nimic din ceea-ce pcite contribui a face sa se
descopere la timp periculul, not credem ca, in multe casurt, aceste comisiuni ar gsi un ajutor eficace i un adaos de precautiune in activitatea proprietarilor insql.

De 0 cea mat mare parte din acett din urma nu posed de

loc tote cunoscintele care le ar permite de a recunOsce cu Orecare siguranta bOla, este incontestabil adev6rate avantagie al'
indemna la luptg 0 a'T chiema sa ia parte et insql la cercetart

caH sunt punctul de plecare al oil-arta sistem de aparare.

PersOne care locuiesc in apropierea potgoriet lor, care o visiteza des, caH ail obiceiul de a o observa, sunt aliatt cari vor
deveni pretioA and putin cate putin el se vor fi obictnuit a nu
se basa exclusiv pe lucrgrile comisiunilor, dar de a face et instiT inspectiunea butucilor lor. ET vor catiga prin practia Orecare aptitudine, pe care o vor putea maxi prin bunele instructiunt 1-spandite in populatiune. Se va ajunge probabil ast-fel
intr'o cli a pune potgoria sub o privighere care nu ar permite
parasitului de a se instala fail s fi fost semnalat de la inceputul sNi.

In acsta ordine de idet pOte fi folositor de a recomanda

vierilor de a desgropa ict 0 colea butuci, dupg cum acesta se face

intr'unul din cantOnele nOstre. Facuta eu precautiunile necesari! 0 impinsa pang la adncimea primelor radicele, acsta

operatiune nu presint nict un pericol. Ea va permite chiar

until ochig putin exercitat de a recunbsce presenta nodositatilor pe care insecta le fornieza pe radicele. Daa observatorul
posede o lupg, operatiunea va fi mat sigurg. In ort-ce cas trebuie a fi bine inteles a cooperatiunea particularilor nu va micvmra in nimic nici importanta, nici lucrarea, nici responsabilitatea comisiunilor de inspectiune.
In casurile and presenta filoxeret este constatata, trebuie a
avea imediat recurs la intrebuintarea substantelor insecticide.
Acest operatiune nu trebuie in nici un cas sg fie negligiat i
trebuie a proceda la ea imediat. S'a intrebuintat diferite insecticide asupra meritului carora este permis astacll de a le da un
creclament de o siguranta aprOpe absoluta. Experientele facute
in cantOnele Neuchatel i Geneva ail contribuit mat cu sma a
da deslgirt in acsta privinta. Basandu-ne pe aceste experiente,
not credem a trebuie pentru casul in care presenta filoxeret
ar fi constatata, de a recomanda intrebuintarea sulfurulta de
carbon. El trebuie a fi intrebuintat in dosa aprOpe de 300 gra-

me de butuc, v&sate in mat multe OM, sail 350 grame de

www.dacoromanica.ro

233

metru patrat. Aplicatiunea remediuluT trebuie sa se faca in

dou randurT: cea d'intaiti jumtate a doseT trebuie a fi aplicata de indata ce se descopere bOla, 0 a doua dupg o perida
de aprOpe clece clile. Pentru a doua desinfectiune, este bine de
a da atentiune, pe cat se va putea, la conditiunile de temperatura, efectul sulfuruluT de carbon fiind marit prin umiditate ;
ast-fel este bine de a profita de momentul cel maT favorabil. 0
de a grabi sail de a intarclia prin urmare cu cate-va clile a doua
aplicatiune.

Dupg acsta operatiune care este o rilsura de veil, noT recomandam pen tru iarna, ca cea maT eficace din tote mnurile,

smulgerea vitelor atinse. Pentru acesta operatiune trebuie a

.incongiura terenul de o sapatur impinsa pan g. la adncimea
ultimelor radacinT, apoT trebuie a strange cu atata ingnjire pe
cat va fi prin putinta cele maT mid rarnificatiunT ale radacinilor 0 a le distruge prin foc. Cu cat se va pune maT mult grije
in acesta smulgere, cu atat vor fi perspective ca nu vor cresce
maT tarclig vlastare pe cari insecta ce va fi scapat de destructiune ar gni nutrimentul eT. Se va c4tiga ast-fel siguranta de
a putea replanta terenul cu vite dupa un interval de patru anT.
and pentru un motiv Ore-care, nu voiesce cine-va de a avea
recurs la acsta mesur radicala, nu rmane de cat a trata din
noti potgoria infectata, in prima-vra viitOre, prin sulfurul de
carbon, aplicand aprOpe jumaatea doseT primitive i repetand
acest operatiune pang and nu se va maT vedea nouT vlastare
,i butucil ar parea cu totul mortl. Acest moment va trebui sa
fie fixat cu exactitate, printr'o expertisa speciala, termenul de
patru anT dupg expiratiunea caruia va putea fi permis de a replanta vita, trebuind a'l socoti de la constatarea morteT cornplecte a planteT.

and focarul bOleT e determinat inteun mod sigur, punctele

extreme trebuiesc sa fie insemnate prin semne speciale 0 lucrarile de destructiune executate asemenea intr'un spathl de la
3 pang la 5 metre in afara orT-caruT punct de atac. In primiT
anT aT aparitiuneT filoxerel, se intindea acst zong de siguranta

pang la o distanta de mo metre dincolo de punctele extreme.

AstaclT cercetarile pentru a constata presenta flageluluT se fac
cu maT multg siguranta 0 nu se vede pericul ca acesta zona sa
fie redusa la limita de la 3 pang la 5 metre.
Credem asernenea ca trebuie a acorda o atentiune speciala
i sadurilor arAericane, cAcT este incontestabil ca prin ele bOla
a fost introdusg in Ora nOstra. Aceste vile trebuiesc s fie obiectul uneT privigherT speciale. Pentru a o exercita in mod eficace,
vor fi avantagie de a stabili u statistica de totT butuciT strain!,
cum am recomandat acsta de maT inainte.

www.dacoromanica.ro

234

GERMANIA
56

Lege% din 6 martie 1875,

arend de object ertincliuttea flloxerei.

t. Cancelarul imperiuluT este insarcinat

10 De a face recensementul potgoriilor diverselor State ale
confederatiuneT germanice in care filoxera 'sT-a facut aparitiunea sa;
20 De a face sg se cerceteze rnijlOcele pentru a nimici acesta
insecta.

II. AgentiT insgrcinatT de catra cancelarul imperiului cu

executitmea prescriptiunilor enunciate la i al presentel legi,
vor putea, chiar cu propria lor autoritate, a strabate in potgoriile sus clise, a smulge butuciT atinsT de filoxer g.
dat i pe loc.

a'T arde in-

III. Chieltuielile ocasionate pentru extcutiunea presenteT

i pentru indemnitatile de acordat proprietarilor de pot-

legT

goriT vor fi in sarcina StatuluT.

57

useiintar e.
In virtutea legel din 6 martie 1875, relativ g. la bOla vitei, can-

celarul imperiuluT a numit, pentru inspectiunea potgoriilor ripeT drepte a RinuluT, impreung cu districtul Mein si districtul
Cassel:

10 Comisar-inspector; d. F. Lade, proprietar de potgorii la

Geisenheirn;

20 Expert: D. Kirschbaum, profesor la Wi,bade.

Publicul este informat cg delegatiT cancelaruluT imperiuluT

ail a constata aparitiunea filoxereT in regiunile desemnate

maT sus.

ET sunt insarcinatT de a inspecta potgoriile unde 1361a le va

fi semnalata si unde va fi loc de a banui presenta filoxereT. ET
vor putea strgbate in aceste potgoriT, chiar fr autorisatiunea
vieruluT. In acest din urma cas el vor fi asistatl de catra agentiT politic! locale. ET vor putea face a se smulge i a se arde
butucif de vita cari le ar pgrea atinsT de 136la.

www.dacoromanica.ro

135

Publicul este cu insistenta rugat, in propriul su int,res, de a

da lii1or delegati tot concursul necesar pentru indeplinirea
sarcinei care le este data in virtutea legei precitate.

58

Legea din 27 februarie 1878,

relatfrii la Innurile de /not contra desroltdrei ljlet de tip.

I. and aparitiunea filoxerei intr'o potg nc sail in cate-va

cepage particulare va fi fost semnalata de ciltra agentii specialT, delegati in virtutea k gei de la 6 martie 1875 sail de catre
alti experti, primul president (ober prsident) va putea ordona
m6surile ce '1 vor pa'rea necesare pentru a repri na contagiunea
ladle i maT cu sCmg iOsurile indicate aci n urmil:
10 Vitele saui partile de vita precum i alte plante sati 0111 de
plante, cu sati fail raclacini, ggsindu-se pe terenul infectat nu
vor putea fi indepgrtate.
20 Ville infectate vor fi distruse; terenul va fi desinfectat.
3) pisul teren desinfectat nu va putea fi dat la cultura vitei inainte de un termen dtterminat.
Prescriptiunile enunciate mai sus saii orT-ce alte prescriptiuni vor putea fi ordonate de o-data sail isolat pentru o parte
de teren infectat, saIl, dacg bOla s'a intins asupra ulna spatiii
ma! larg, pentru o comung intrga i chiar pentru unul sau
mai multe districte.
Primul president pOte face, in orl-ce timp, a se inspecta si a
se privighia tote potgoriile de cgtra expert! special!.
II. and se vor aplica la un district, insurile prescrise in
virtutea I vor fi semnificate, vitrilor, proprietarilor sati arendasilor, in scris, in forma orclonantelor de politic. Pentru Orecare casuri particulare, va fi destul de a semuifica verbal di-

sele mgsurT.

III. AUsurile enunciate la I, No. I, pot fi prealabil formulate de catrg agenti! politiei locale. Ele trebuiesc fi supuse in
urmg FAr intardiere aprobatiunel primului-presedinte care le
face definitive.
IV. Reclamatiunile in contra prescriptiunilor ordonate de

catra primul-president, in virtutea I, trebuiesc a fi adresate

ministrultg agriculture!.
Reclamatiunile contra prescriptiunilor ordonnd distrugerea
viilor sail desinfectiunea solului, vor trebui a fi adresate in ter-

men de jo dde de la semnificatiunea care va fi fost facutg de

cgtrg primul-president. In timpul cursului acestui termen pi

www.dacoromanica.ro

236

pana la acela in care reclamatiunea facuta in timpul voit s fi

priimit o solutiune , executiunea cliselor msurl rarlne suspendath.
V. De indath ce filoxera 'sT-a fcut aparitia sa 0 de la primele simptome suspecte, orT-ce proprietar sail arenda este Vnut de a informa imediat politia localg.
VI. Chieltuielile de destructiune a viilor 0 de desinfectiunea
solulul sunt in sarcina Statulul.
InteresatiT, proprietarT sail arendaT, vor trebui s faca cu
noscut administratiuneT vahirea viilor distruse sail importInta
stricaciunilor causate in viile lor, in urma m6suri1or prescrise de
cgtra autoritate in virtutea presentel legT.
Cnd proprietarul sail arendapl nu se va fi conformat prescriptiunilor art. 5, va perde dreptul sal de la indemnitate.
Dreptul la indemnitate i suma indemnitatel pot fi determinate in justitie. Pentru ca reclamatiunea A. fie examinath, ea trebuie s fie adresata in o suth patru-clecl clile la tribunalul competent prin interpunerea ministrulul.
VII. Contraventiunile la presenta lege vor putea fi pedepsite cu o amenda de iso marcT maximum, saii cu o detinere de
o duratg maxima de patru saptamnT.
VIII. Ministrul agricultureT este insareinat cu executiunea
presentel legT.

59

Instructiuni relative la filoxerg.

In virtutea legeT din 27 februarie 1878 ( 5), orT-ce proprietar
sail arendas de vie este tinut, de indata ce aparitiunea filoxereT

sat de indata ce ore-care simptome dail loc de al banui presenta, de a aduce faptul la cunoscinta autoritatilor locale.
Neobservarea acesteT prescriptiunT voluntara sail nevoluntars, aduce cu sine perderea dreptuluT la indemnitate pentru
striaciunile sail destructiunea vitelor causate in urma executiuneT nAsurilor prescrise prin Ili a lege. OrT-cum ar fi. in interesul general, este de cea maT mare importantg ca informatiunile pentru fie-care cas sa fie adresate fra intgr9liere autoritgteT pentru ca s se ia imediat m6surT spre a impiedica desvoltaTea br5leT 0 a stricaeiunilor incalculabile care 'T sunt urmarea.
In consequentg, locuitoriT provincieT de Hessa-Nassau sunt
-cu insistenta rugati a se conforrna prescriptiunilor paragrafuluT 5 al legeT precitate din 27 februarie 1878.

www.dacoromanica.ro

..

237

GO

Inseiintare.
Ca urmare instructiunilor generale cu data de astaclr, inaintez autoritatilor locale ale provincier Hessa-Nassau observatiunile urmatOre, pentru ca ele s cunOsca cu exactitate continutul
lege din 27 februarie contra desvoltarer filoxerer.
In virtutea acester legi, clisele autoritatr trebuiesc a da concursul lor imediat i energic, de indata ce sunt informate despre
descoperirea unur focar de infectiune. De alt parte, ele trebuiesc
s exercite o vigilenta atentiva in inspectarea potgoriilor din
circumscriptiile lor respective.
Prescriptiunile urmatOre trebuiesc a fi in special observate :
10 In virtutea i din clisa lege, de indata ce filoxera '21-a facut aparitiunea sa, sail de indata ce se banuiesce existenta er
in vre-o potgorie i faptul a fost adus la cunoscinta autoritatilor locale, ele trebuiesc a me informa la randul lor fr nicr o
intargliere, 0 in uncle casurr, pe cale telegrafica.

2 Paragraful III al leger precitate da autoritatilor locale

dreptul de a lua provisoriti prin ele in0le mesurile de care se
vorbesce la No. i din I al aceleear legr. Dar ele trebuiesc cu
tote acestea a supunc imediat clisele mesurr aprobatiuner mele.

Pe linga acsta, acsta initiativa acordata autoritatilor locale

nu se raporta de cat la No. i din I 0 nu se intinde la No. 2 0
3 ale aceluia0 paragraf, a caror punere in executiune nu va
avea loc de cat in cas de urgenta necesitate, dupa propriele
mele indicatiunT potrivit cu desluOrile ce 'mr vor fi procurate.
3 Cand autoritatile locale vor lua prin ele in0le mesurile de
care e cestiune la No. i din I, ele vor trebui s o faca in forma prescrisa la II al legeT. Se dice la finele acestur paragraf
a in Ore-care casurT exceptionale se va putea dispensa de a face
cunoscut prin scris oisele mesurT celor interesatr. Se pte intampla, in adever, de exemplu, ca un agent al politier s recu-

ndsca in inspectia sa ca un teren potgorie este aiins de infectiune i sa judece necesar de a opri imediat e0rea obiectelor

care se gasesc Pe acel teren, ca fiind de natur a respandi

contagiunea. Cand in asemenea cas, un ordin verbal a fost
notificat, trebuie, cat mar curend posibil, a face obiectul uner
notite indicand momentul i continutul clisulur ordin i a'l remite fail intarcliere celor interesati. La remiterea prescriptiunilor scrise, trebuie tot-d'a-una sa se cra o recipisa.
40 Este de observat a mesurile luate nu trebuesc sa se intinda peste ceea-ce este necesar pentru a atinge scopul 0 nu
trebuiesc sa vatame activitatea comerciulur. Ast-fel este indis-

www.dacoromanica.ro

238

pensabil de a fixa exact limitele spatiuluT in care filoxera a

facut aparitia sa. Prin denumirea epotgorie, din I al legeT nu
se intel ge parcelele de teren care sunt desemnate sub acest
titlu in cadastru, dar tote terenurile, ftr exceptiune, uncle vita
este in realitate cultivatI. Cat pentru limitea.terenuluT infectat,
ea trebuie sa fie fixata de catra expertT. Ad fost deja numitT ca
expertT n virtutea legei de la 6 martie 1875: D. Frideric-Lade,
viticultor la Geisenheitn i profesorul Kirschbaum, la Wiesbade.
In curend altT expertT vor fi desernnatT pentru alte districte viticole. and agenta politieT locale ad de ordonat prohibitiunT
verbale, conform III al legeT, eT trebuiesc, pentru intinderea
spatiuluT unde trebuie a se aplica prohibitiunea, a consulta.cat
maT curend posibil expertiT proptqT pentru acest scop.
50 In ceea-ce privesce prohibitiunea transportulul vitelor sau
prtilor de vita, a plantelor sail partilor de plante, care trebuie
sa fie semnificata proprietaruluT sall arendapluT, se intelege ca
acesta prohibitiune se intinde asupra tuturor fructelor pamentuluT, mai cu sema asupra ciorchinelor de strugurT. Pe linga acesta, va trebui a veghia cu grije ca s nu se ridice din terenul
infectat nicT o frunda de vita destinata a fnvali fruct le, nicT
vr'un harag sail bat.
60

Terenul pentru care este prohibitiune de transport de

obiecte, trebuie a fi privighiat cu cea maT mare grije i une-ori

intr'un mod cu totul special.
70 In cas de tr,buinta se vor da instructiunT ulteriOre.

GI

Pentru a complecta instructiunile precedente, rog pe d-niT

-primarT, maT cu sema pe ceT din comunele unde se cultiva vita,
de a aduce disele instructiunT la cunoscinta vierilor i proprie-

tarilor de gradinT sail de parcele de teren unde se gasesc vite,

precum 0 a politailor (echevins) 0 a oficerilor municipali.
Instructiunile primuluT president, cu data de 29 aprilie 1878,
relative la aparitiunea filoxerel, vor trebui sa fie in viitor publicate in fie-care comuna, in fie-care an, o data pe luna, de la

maid la i noembre, dupa modul de publicitate particular al

comund, intindend acesta publicitate la casele de Ora invecinate, la morT, etc., in particular printre proprietarii de gradini
0 de potgoril.
,

Trebuie a semnala primaruluT aparitiunea filoxereT sad simptomele suspecte care fac a'T banui existenta. Aceste indicatiuni
trettuiesc sa faca obiectul unuT proces-verbal succint, care pro-

ces-verbal trebuie a fi conservat cu grije pentru a servi de

www.dacoromanica.ro

239

basa regularnentulur indemnitateT de acordat proprietaruluT

interesat in virtutea legeT din 27 februarie 1878.
Paragraful I din instructiunfle d-luT prim-presedinte, cu data
de i aprilie 1878, invita pe ori-ce proprietar sag arendas de vie

de a face cunoscut fr intardiere d-lor primari tOte casurile

de bOla a viteT causate de catra. filoxera. Dar orl-ce proprietar

sag arendas trebuie pe linga acsta de a adresa aceste informatiunT adminis ratiund regale si comisaruluT inspector al irnperiulul D. Lade, viticultor la Geisenhe;m.
Arnintesc d-lor primarT instructiunile mele din 28 martie 1876,

r lative la formatiunea comisiunilor locale in comunele unde

Nita este cultivata. Aceste instructiunT publicate de catra

Rheingauer Anzeiger, Rheingauer Burgenfreiind si Lahnsteiner
Anzeiger, trebuiesc a fi cu punctualitate observate.
VieriT si posesoriT de gradinT sag de terenurl unde se gasesc
vii, sunt in mod expres invitatT a inspecta vine lor cu grije,
is cas de bOla sati de banuiala a bole!, de a informa iinediat
pe d-niT primarT, in propriul lor interes cat si pentru interesul
general.

62

Legea din 3 inlie 1883,

privind distrugerea filoxeref.

I. TOte plantatiunile de vita sunt supuse privighereT si visite! expertilor numitT de catra. guvern, cari sunt autorisati in
cursul cercetarilor lor asupra filoxereT (Phylloxera vaslatrix) de a
smulge un 6re-care numer de butucT.
II. Autoritatile competente vor face sa se privigheze plantatiunile de vita. Pepinierele, maT cu sm a. unde se vind resadurT vor fi visitate regulat cel putin o-data pe fie-care an; o exceptiune se va putea face pepinierelor maT micT, unde nu se cultiv de cat vita regiuneT.
III. Daca se constata presenta filoxereT, guvernul trebuie s
ia tOte rnesurile posibile pentru a opri propagatiunea eT.

In acest scop, se va putea:

10 A opri miscarea din loc sail esirea resadurilor de vita, a
cOrdelor, a haragilor, a produselor viteT, si chiar a altor plante
sail bucatT de plante ;
2 A ordona destructiunea butucilor infectatT sag banuitT de
infectiune cum si desinfectarea soluluT;
30 A interdice in acest teren cultura vitef in cursul unuT tirnp
determinat.

www.dacoromanica.ro

240

Aceste irisurT sail altele creclute necesare pot fi ordonate

separat sail colectiv, pot fi limitate la una sail maT multe parcele din potgorie, etc.: in casurT grabnice pot fi aplicate pe o
intindere maT mare.
4. In regiunile viticole ale 'OreT, tote parcelele unde se cul-

tivf vita vor fi delimitate cu exactitate. Aceste limite vor fi

fixate de cAtrf guvernul Statelor interesate i publicate de
cltrf marele cancelar in jurnalul oficial al imperiuluT german
(Centralblatt ffir das Deutsche Reich).
Sunt interclise exportatiunea i importatiunea inteo rcgiune
viticol a rnadurilor cu rfclfcinT.
Pentru traficul intre diferite potgoriT, se va putea, cu autorisatiunea mareluT cancelar, sf se facf exceptiunI la acest interdictiune. Autoriatile administrative superiOre ale Statelor
federate vor putea asemenea s admitf exceptiunT in profitul
acelora ce posed potgoriT in regiunile vecine.
Este asemenea oprit comerciul butucilor cu rAdAcinT venind
din pepinierele unde se cultiv alte vite de cat acele din regiune
sail care sunt cultivate acolo de maT mult de treT anT.
Prin cultura viteT trebuie inteles, dupl spiritul ac steT leg%
plantatiunea i intretinerea vieT in scopul de a face yin.
5. Marele cancelar va veghia la executiunea legeT 0 a ordonantelor la care ea va putea da loc.
Dacf filoxera face aparitiunea sa in vre-o parte a imperiuluT,
si cu o ast-fel de intensitate in cat necesith intinderea me'surilor
de luat la ma/ multe t&T, marele cancelar, sail un comisar al
guvernuluT numit de cftra el, va avea sf observe la stabilirea

0 la mentinerea unitfteT mnurilor luate sail de luat de atr

autoritftile acestor 011, i in acest scop, de a ordona necesarul, 0 la trebuintf de a da imediat instructiuni t6rilor federale

interesate.
6. La fie-care aparitiune a filoxereT cum 0 la fie-care bnuialf a presenteT insecteT intr'un Stat federat, guvernul local
va trebui s preying indat pe marele cancelar expunendu-T
tote circumstantele esentiale cum 0 causa adev6ratf sail verisimilf a infectiuner.
7. Guvernele Statelor federate in care presenta filoxereT

este constatatf, vor trebui s intocmescf o hartf cu scarf indicand mersul bola Dupl acele amfnunte, marele cancelar va
intocmi o hartf coprindend t6a Ora i unde vor fi indicate
parcelele infectate sal bfnuite de infectiune din causa apropiereT lor de focarele de infectiune.
Guvernele vor comunica asemenea mareluT cancelar lista stabilimenteliatr agricole sail horticole, a cOlelor 0 a grAdinilor
supuse in tiny oportun la o privighere reguIat i recunoscutf

de ata conventiunea internationalf filoxeria.

www.dacoromanica.ro

241

8. Proprietarul sail usufructierul unuT teren pe care filoxera

a apgrut sari pe care se descopere urme de presenta insectei,

este obligat de a avisa indatg autoritgtile.
9. Chieltuielile resultnd din distrugerea resadurilor 0 din
desinfectarea soluluT si prescrise de catr autoritatile superi6re
in executiunea presentei legT, incumbg terilor in care este situatg potgoria infectatg.
io, Viticultorul ale cgruT resadurT aii fost atinse prin mesurile aretate la paragrafele 1 si 3, este autorisat de a reclama o

indemnitate pentru resadurile nt atacate care aii fost distruse

de carg autoritatea guperiOrg sail indgunate prin cercetarT.
Fie-care Stat federat va decide:
1 CuT incumbg acsta indemnitate;

2 Pe ce base ea va trebui stabilitl

li. Proprietarul sail usufructierul perde dreptul seil la oilce indemnitate ( ro) cnd, cu sciinta sail din negligenta, n'a indeplinit obligatiunile impuse prin 8.
12. Contraventiunile la dispositiunile presentel lea la prescriptiunile paragrafelor 4 si 8 ale acestei legT, sail la interdictiunile importatiuneT 0 exportatiuneT in vederea oprirei propaOrd filoxereT, vor fi pedepsite cu inchis6re sail cu o amenda
de 150 marcI cel mult.
13. Acesta lege nu schimbg in nimic dispositiunile celel din
6 martie 7875 privit6re la mesurile luate contra filoxereT (Buletinul legilor, pag. 175).

63
Ordonanta din 4 Tulle 1883,
privind oprirea de a importa ii de a =porta rhadatri iri alte obieete de
vitku7turd gi de hortietaturd.

1. Este interdis de a introduce butucT smulsT, du-de uscate,

composte, teritiurT, haragi 0 suporturr intrebuintate, prin frontiera tere, 0 de a exporta aceleasT obiecte, precum si frundele

de vita ca articol de infasurdt, afarg din teritoriii in acela al

Statelor contractante la conventiunea internationalg filoxericg.
Exportatiunea resadurilor de vita, a c6rdelor cu sail fail rIacinT, precum si a lemnelor de vita afarg din teritoriil in acela
al Statelor contractante la conventiunea sus numit este inter-

Oisl, afarX mime daa acest Stat nu 1-ar fi autorisat inadins

introductiunea.
2. Introductiunea prin fruntariele tere7 a resadurilor cu rgdacinT venind din Statele necontractante este interclig.
16

www.dacoromanica.ro

242

3. Introductiunea prin fruntariele te'rel a strugurilor de

masg, a strugurilor de cules 0 a tescovineT de strugur4i exportatiunea acestorW obiecte afarl din teritoriii in acela al
Statelor con tractante la conventiunea internationalA filoxericA
nu sunt autorisate de cat insotite de certificate de origine 0 intru cat:
1 StruguriT de mash sunt inchi0 cu ingrijire in cutiT, lgslr 0
coprl bine inchise, dar uor de revisuit;
20 Strugurir de cules sunt cAlcAtT in cAcIT, bine inchise, de o

capacitate de 5 hectolitre cel putin, 0 descArcate de orl-ce

parte de pAmnt 0 de vitA;
30 Testovinele sunt inchise in lAciT 0 polobOce bine inchise.
4. Introductiunea prin fruntariele tAreT, a plantelor, arbutilor 0 a vegetalelor altele de cat vita venind din pepiniere,
din grAdinT sail din florArir, 0 exportatiunea aceloraT obiecte
afarA din teritoriii in actla al Statelor contractante la conventiunea internationalA filoxericA nu sunt autorisate de cat cu
conditiunile lirmAt6re :

10 Introductiunea nu p6te avea loc de cat prin biurourile vamale ce sunt a se hotAri de cltrA marele cancelar ;
2 Exportatiunea nu pOte exclusiv sA ail:A loc in teritoriele
terilor contractante de cat prin biurourile vamale de desemnat;
30 Obiectele in cestiune trebuiesc bine impachetate, dar ast-

fel ca sl permitl revicluirea, 0 insotite de 6 declaratiune a ex,

peditorului 0 de un certificat de origine; de unde va resulta:
a) CA obiectele provin dintr'un tere1,1 (plantatiune sail grA.ding) separat de ori-ce butuc de vitA prIntr'un spatiil de cel putin 20 metre sail prin ori-ce alt obstacol radacinilor;
6) CA acest teren nu contine el insW nici un butuc de vita;
c) CA nu s'a facut pe ansul nicl un deposit de acsta planta;
d) CA dacI ail fost butucT filoxerati, extractiunea radicalA,
operatiuni toxice repetatei 0, in timp de trei anT, investigatiuni
ail fost fAcute, care asigur destructiunea complecta a insectei
0 a radacinilor.
Declaratiunea expeditorului trebuie:
I SA certifice cA continutul expedierei provine in intregime
din plantatiunea sa;
IL. SA indice locul de destinatiune i adresa persOneT careia
se face expedierea;
III. SA certifice cu exactitate cA expedierea nu contine nici

un r6sad de vita;
IV. SA declare daca expedierea contine plante cu pAmentul lor ;

V. SA porte semnatura expeditorului.

5. Marele cancelar este autorisat:
10 De a permite exceptiuni la decisiunile din paragraful 2 ;

www.dacoromanica.ro

243

20 In ceea ce privesce traficul in arondistnentele litnitrofe, sg.

promita exceptiunT:
a) La decisiunile paragrafulni 1-iii;

b) La cele luate pen tru st ugurif de cules 0 tescovinele de

strugurT, presupunend ca obiectele in cestiune nu vin dihtr'o
loca itate atacata de catra filoxera;
c) Cu privire la introducerea produselor potagere (zarzavaturi) venite intre butuci de vita, de a lua msurl restrictive;
30 In ceea ce privesce plantele altele de cat vita, florile in
6Ie i struguriT de masa Para frunde nici cOrde aduse ca colet in
mana de catra calnorT, sa permith exceptiuni la decisiunile pa-

ragrafAor 3 0 4.
6. Obiectele intrate contra decisiunilor sail prescriptiunilor
ordonantei din 31 octombre 1879 asupra importatiuneT, vor fi,
dupa alegerea persOnel care le t,a fi priirnit, sail inapoiate in
tera lor de origine pe chieltuiala acesteia0 persOne, sag distruse
prin foc.
ObiecteIe pe care autoritatile competente consultate vor des-

coperi fildxera sail urmele insectei vor fi distruse indata 0 pe

loc prin foc, cu ambalagiul lor. In acest cas un proces-verbal
va fi adresat ill comunicatiune guvernului t6-ei de origine.

ITALIA
64

Legea din 13 mail 1883 asnpra fi1oxerei.

(Acsti lege result& itetr'un text unic tote dispositiunile legilor anteridre, edict': cele
din 24 maid 1874, din 30 Maid 1875, din 29 martie 1877, din 3 aprilie 1879, din 14 iulie
188z qi din 29 aprilie 2880.

Art. 1. Sunt suspendate itnporta;iunea i transitul:

a) Al marcotelor i al butucilor de ori-ce specie, al strugurilor pr6speti intacti sail calcatt, al frunde'or 0 al orl-careT alt
parte a viteT, al teru0lor, haragilor 0 parilor de ot-T-ce natura
.foti intrebuintati;
b) Al plantelor i al partibor vil de plmte de ori-ce specie;
c) Al ingr4gmintelor vegetale sag al compostelor.
Art. 2. Prohibitiunile mentionate in articulul precedent vor
-putea fi ap'icate intotul sail in parte, prin decrete regale, transitului dintr'o localitate la alta din regatul Italia
Prohibitiunile i regulamentele relative la transport vor putea,
In limitele stabilite mai sus, sa fie aplicate, in virtutea uneT decisiuni ministeriale, teritorielor in care se gasesc unul sail maT

www.dacoromanica.ro

244

multe centre filoxerate 0 care, pentru acest motiv, ail fost de-clarate infecte. AceleasT prohibitiuni 0 regulamente vor putea
fi aplicale localitgtilor numaT bgnuite de a fi cotropite de cgtrg
filoxerg.

Art. 3. Sunt permise de la i noembre pgng la 31 mail importatiunea si transitul florilor tgiate si ale fructeor, afar-I de
cele din familia cucurbitaceelor.
Ministrul agricultureT si al comerciuluT este autorisat a permite :

a) Importatiunea si transitul tescovineT de strugurT ferrnentatg si a drojdieT (amtirca) destinatg exclusiv pentru extragerea
oleiuluT;

6) Introductiunea pgng la 31 iunie a frunclelor de dud destinate esclusiv pentru crescerea vermilor de ingtasg si provenind
din localittT nefiloxerate.
AcelasT ministru va putea, prescriind mesurile ce le va crede
necesare, sg autoriseze introductrea din strgingtate a vegetalelor
lovite de prohibitiune, pentru folosul institutiunilor publice de
botanicg, cu conditiune ca ele sg proving din locurl unde vita
nu e de loc cultivatg.
Art. 4. Conform decretulur regal din 3 martie 1881, acelasT
ministru va putea introduce in insula Mon te-Christo, butasT de
vite americane cunoscute prin resistenta kr contra filoxereT,
in scopul esclusiv de a crea acolo o pepinierg in sarcina si sub
directiunea administratiuneT agricultureT, dupg ce va fi luat mesurile recunoscute necesare de cgtre comisiunea filoxereT.
Art. 5. DelegatiT insgrcinatT de cgtre ministrul agricultureT,
industrieT si comerciuluT cu cgutarea filoxereT vor avea dreptur
sg strgbath in tote localitatile unde se vor ggsi viT pentru a se
deda la cercetgrile cerute
SindiciT sunt tinutT de a esercita o privighiere rigurOsa asupra intreguluT teritorie al comunel lor, pentru ca sg scie, cat de
curend posibil, dacg esistg intr'o localitate Ore-care a circumscriptiuneT lor indicil de presenta filoxereT.
Dacg sindiciT si sub-prefectiT aflg, sail printeo insciin tare datg"

de cgtre un particular or! de cgtre o societate, sail prin orT-ce

alt mijloc, presenta filoxereT sail cl ea este bgnuitg pe vr'un
butuc de vitg, thcend par te sail nu dintr'o potgorie, vor trebui
indatg, si daca e posibil prin telegramg, sl anunte ministerul
agricultureT, comerciuluT si al industrieT.

Art. 6. La prirnirea avisuluT care anunta presenta filoxereT,.

ministrul agrkulturet comerciuluT si al industrieT va face a se
inspecta localitatea bgnuitg prin delegatT special!.
Dupg constatarea presenteT filoxerel, ministrul, dupg ce va
fi consultat comisiunea filoxerel, va prescrie modul de destruc;rune a vie! atinse si orl-ce alte mesurT propriT a opri propagarea insectet

www.dacoromanica.ro

245

and modul de destructiune va fi fost decis ministrul va

vrescri delimitarea teritorielor filoxerate 0 aceia a circumscriptiunilor de protectiune care vor trebui distruse. El va or<lona in acelaT timp delimitarea zonelor de protectiune.

Dacg ministrul nu dispune a se efectua de catre Stat destructiunea vieT atinse, va putea fi acordat proprietarilor potgoriilor infectate o subventiune maxima de roo franc! de hectar,
cu conditiune ca ei vor supune vide lor procedeului de destrucTimm indicat de catre ministru dupa avisul comisiuneT filoxereT.
Daca consiliul provincial primesce, guvernul, dupg avisul co-

misiuneT precitate, va putea face obligatoriti, pentru teritoriul

uneia sail maT multe comuni tratamentul mentionat mai sus; in
acest cas, provincia va suporta cel putin o treime din chieltuiell.
Art. 7. Daca destructiunea vi,il este ordonata i cifra indemnitteT nu trece peste 500 franc!, ea se va putea regula in co-

mun acord intre delegat i proprietar. Dar daca ea intrece

acsta cifra 0 partile nu cad de acord, judecatorul de pace
(pretore) al localitateT, asupra cererei delegatului serviciuluT filoxereT, inaintea incepereT lucrarilor, va desemna un expert ju-

diciar 0, in 48 de ore de la cerere, se va transporta cu acesta

din urma pe teren pentru a proceda ail inthrdiere la constatarea, prin proces-verbal, a stareT viilor 0 altor culturT de distrus.

Judecgtorul de pace (pretore) va face cunoscut celor interesat! diva 0' ora visite! said; acetia pot sa se fac a. a fi representati 0 s faca a se insera in procesul-verbal precitat declaratiunile 0 constatarile ce vor crede a le fi de folos. Delegatul
se bucur de acelea0 drepturT 0 va trebui sg. indice in procesulverbal gradul contagiunel precum 0 num6rul butucilor infectati
i acela al butucilor indemnT.
Procesul-verbal terminat, delegatul va procede la operatiu-

nile prescrise de catre ministru, fail ca proprietariT 0 se pt

opune la esecutiunea lor, i autoritatea judiciar g. nu va putea
cunsce de cat resultatele actiuneT administrative, farg a se
ocupa de cercetarile relative la esistenta filoxereT precum nici
de msurile adoptate spre a o combate.
Art. 8. Indemnitatile de acordat proprietarilor atinT prin
articulul precedent vor fi regulate cum urmza:
Pentru vide infectate, se va tine socotla de gradul bole! 0
de probabilitatea conservarei lor; pentru vfile indemne de posibilitatea conservarei lor in raport cu perspectivele invasiuneT
.care le ameninta.
Hothrirea relativa la gradulooOleT 0 la probabditatea conservgreT viilor, inserat de catre delegat in procesul WI verbal,
va fi pronuntata 0 mentionata intr'un proces-verbil special, de
catre o comisiune permanenta numita pentru fie-care circumscriptiune filoxerata; ea va fi presidata de cgtre delegatul pen-

www.dacoromanica.ro

246

tru cgutarea filoxereT i compusg din dour expert! numiti, unuI

de cgtre deputatiunea proviacialg., altul de cgtre presidentul

tribunaluluT civil; acet1 expert! vor primi de la Stat onorariele
care vor fi fixate prin reglement.
lndicarea numeruluT butucilor filoxeratT 0 al butucilor nefiloxeratT, mentionatlt in articulul precedent, nu pi:Ste fi supusg,
judecgre comisiuneT precitate, nicT aceleia a tribunaluluT.
In cas de oprire de a cultiva locurile unde vita se aflg ames-

tecatg cu alte culturT, proprietarul va avea drept, pe timpul

durateT interdicticT, la o despggubire egai g. cu pretul arendeT ce

ar fi scos de pe aceste locurT, deductiune fgcutg de produsele

de care el continua a se folosi
Despggubirea precitatg pentru locurile esclusiv cultivate in
potgoriT nu se acordg proprietaruluT de cat in casul &and oprirea se prelungesce peste periOda de resistentg atribuitg viilor ;
ea este calculatg dup g. arenda e s'ar scate din acele locuri
dacg ar fi fost apropriate altor culturT de cat aceia a vieT. Dacg
se autorisg punerea in culturg a acestor locuri inaintea termenulul pericideT de resistentg atribuitg viilor, beneficiile pe care
culturile autorisate le vor da proprietarulul se vor deduce din
sumele ce 'T sunt datorite.
Oprirea de a planta vite sail prohibitiunea partialg de a face
alte culturT, chiar cand oprirca de care s'a fgcut mentiune in
paragraful precedent a fost ridicatg, nu cla drept la nici o indemnitate in favOrea proprietaruluT.
Art. 9. Dacg pgrtile nu cad de acord asupra alegereT unuT
expert, expertisa este incredintatg comisiuneT mentionate la
articulul precedent; in acest cas jumnatea onorarielor expertuluT numit de catre presidentul tribunaluluT civil raaane in
sarcina proprietaruluT
Dacg pgrtile nu primesc estimatiunea fgcutg, pot, in cele trelclecT de chle in care urmezg depunerea la grefa pretureT din lo-

calitate, sg introducl personal a instanta inaintea autori ateT

judiciare.
Art. 10. In termenul de treT-clecT de One de la primirea expertise! de cgtre OW, sail din mounentul in care acesta a devenit

esecutorie prin decisiunea tribunaluluT, tesaurul va trebui sg

verse in mfiinile celor interesatf totalitatea indemnitgtel fixate
pentru arboril can au fost distruT sail can au suferit, precum
0 prima anuitate pentru recolta viilor distruse. Cele-l'alte anuitatT vor fi vn-sate la t-ill septembre al fie-cgru I an.
Adunarea provincielor despre care este cestiune in articulul
urrngtor, va, restitui StatuluT, din chieltuiala totalg. anualg, partea ce'T incumbg dup termeniT clisuluT articul 0 in limitele
proportiunile fixate de el.
Art. H. Chieltuielile de inspectiune, de studiT 0 de drum vor

www.dacoromanica.ro

247

fi in sarcina Statulur. Chieltuielile relative la destructiunea viilor 0 la indemnitNtile de acordat proprictarilor vor fi impArtite
pe jumaate intre Stat i adunarea provincielor.
Partea cat se cuvine fie-crixer provinciT nu va putea intrece o
suprataxl de 4 0/0 peste impositul direct Ministrul este autorisat, dupg. avisul cornisiune filoxerel i al consiliulur de Stat,

a delimita circumscriptiunea adunrilor de province, tinend

socota de regiunile infectate 0 de acele care ar putea deveni.
De la promulgarea presenter legr cele Opte provincir ale Sicilier nu vor constitui de cat o singurX adunare.
Art. 12. In prevederLa n-isurilor de luat contra filoxere in
timpul anulur 1883, va fi inscris de o parte in budgetul chieltuielilor ministeriuluT de agriculturA, pentru esercitiul numitulul

an, suma de 1.800.000 francr, iar de altA parte, in budgetul

estraordinar al incasIrilor suma de acoperit de la provinciT.
Chiar in momentul depunerer proiectului definitiv de budget,
va fi presentat Parlamentulur un raport asupra lucrArilor sAve'rite ia timpul anulur.
Dou luni dupl promulgar a presenter Jegi va fi nurnitA o co-

misiune de ese membri, ale4 dour de cRre Senat, dour de c-trl Camera deputatilor i dour de cAtre ministrul agriculture.
Acestg comisiune va trebui ca, inainte de is marte 1884 i dupX
campania in contra filoxere in timpul anuluT curent, sA presinte Parlamentulur un raport asupra situatiuner filoxeref in
Italia.

Art. 13. Pentru esecutarea presenter lea guvernul Regelur

va avea facultatea de a desemna cornisarl regalr avend jurisdictiunea asupra uneia sail mar multor provincir, delegandu-le
in totul sail in parte puterile ministrulur.
Guvernul Regelur va putea pe lingA acesta, prin anticipare,
mandata chiar intrecend suma de 30.000 de francr.
Art. 14. Nu va fi acordatl mcI o indemnitate proprietarulur
care, contravenind la presenta lege, ar fi importat filoxera pe
propriul WI fond.
Art. 15. Proprietarir stabilimentelor de horticultur i aT pepinierelor de plante fructifere sail de ornament, in care vor fi
cultivate, cu alte plante, i vite filoxerate, nu vor avea drept la
nicr o indemnitate pentru daunele prevNute de cItre ministru
in instructiunile ce d asupra mijlcelor de a distruge filoxera
0 de b.'T impedica desvoltar, a

Art. 16. Orl-ce individ care va fi importat saIl ajutat la importarea in Italia a produselor prohibite prin presenta lege, sail
care va fi infrant ordinele delegatilor relative la prescriptiunile
articulnlur 6, va fi pasibil de o amend g. de la 51 pXnX la soo framer.

Dispositiunile in vigre n materie de vanif vor fi aplicabile

contraventiunilor la oprirea de impartatiune precitat.

www.dacoromanica.ro

248

Art. 17. Va fi pedepsit cu o amend g. de soo &and cel putin

cu inchisOre de treT lunT, orT-cine va fi vindut cu sciinth butucT filoxeratf.

Se va pedepsi cu o amendg de Low francT cel putin i cu in-

chisOre de sse luni cel putin, or-cine va fi introdus in mod

fraudulos filoxera in proprietatea altuia.
Art. 18. Un regulament va determina modul de aplicatiune
al presentuluT decret.

SPANIA
65

Legea spaniolil de apiirare contra iuvasitineT filoxeref.

Art. 1. Se va crea la Madrid o comisiune centralA de aprare

in contra filox -reT, pe basa comisiuneT permanente care O. ocupX
cu acest flagel la consiliul superior d agrirultuth, industrie si

comerciii; ministrul de Fomento va fi president de drept i, prin

delegatiune, directorul general al instructiuneT publice, agricultureT i industrieT cu care disa comisiune va cornunica direct .
Ea se va compune pe ltng acsta din proprietariT de potgoriT si din representantiT corporatiunilor i societhtilor sciintifice
agricole cele maT importante din Spania, precum pers6ne
care prin positiunea oficial ce ele ocup i prin specialitatea
cunoscintelor lor, vor put -a, in opiniunea guver iu1uT,,s1 contribuiascX a atinge,scopul pe care '1 vizth presenta lege.
Art. 2. In tote provinciile vinicole ale regatuluT, se vor stabili comisiunT provinciale de apXrare contra filoxereT, compuse
din guvernor care va avea presedentia, din treT viticultorT alesT

de atre guvern printre ceT d'intSiii

cincT-clecT contribuabilT,

dinteun deputat provincial, dintr'un membru al junteT agricole

numit de cAtre insg.s1 junta, din seful de Fomento, din seful economic, din inginerul sef al padurilor, din profesoriT de agricultur si de istorie naturaa al institutulta provincial, din inginerul

agronom, secretarul junteT de agricultuth, care va fi asemenea

secretarul comisiurieT.

Art. 3. Aceste comisiunT, atat cea central, cat i cele din

provi iciT care depind de ea, vor ajuta guvernul, in sfera lor res
pectiv de actiune, esamin'and i discutand tote m6surile ce leva propune ministrul de Fomento, n privinta diseT legT, si propunend, conform aceleiasT legT, mijlOcele, dupkele, cele maT
capabile de a'T asigura esecutiunea, si de a resolva in acelasT
timp, cu echitate i justitie, cestiunile care se rapOrth la acest

www.dacoromanica.ro

249

-teribil flagel si care pot nasce din aplicatiunea masurilor legale

relative la materie.
Un regulament special va determina constitutiunea interi6a

a eliselor comisiunT, precum si aceia a faculatilor, care, pe

lingg cele desemnate in lege, vor avea relatiunT oficiale cu
guvernul; acest regulament va determina asemenea relatiunile
acestor comisiunT intre ele, in vederea de a asigura succesul
importanteT misiunT care le incumbg.

Art. 4. Guvernul este autorisat de a interelice, de acord cu

comisiunea centralg, in msura si pentru timpul ce vor exige
circumstantele, introductiunea pe teritoriul spaniol si al insulelor

adiacente a c6rdelor, a rnadurilor si altbielor de via, precum

0 A trunchiurilor, a adgcinilor, a frunelelor, a haragilor si a tot
ceea ce servg la cultura acestuT arbust, chiar cnd le-ar importa

ca lernne de incglelit sail combustibil; el va putea asemenea

interelice intrarea orT-cgruf fel de arbustI, arbor! si plante vil,
oil-care ar fi proveninta bor.
Semintele si plantele uscate si convenabil pr parate pentru
herbgrie vor fi in orl-ce cas scutite de interdictiunea continua
in paragraful anterior.
Art. 5. In casul cand filoxera s'ar presenta inteun
Ore-care punct al teritoriuluT spaniol, esportatiunea butucilor in cele-alte provinciT va fi prin acsta chiar inter-911A din

acea cii, precum si aceia a cOrdelor si altor obiecte continute

in paragraful i-ia al articulului 4, provenind din vine infectate.
Art. 6. Pentru a planta viT in Spania si in insulele adiacente,

va trebui prealabil a anunta prih scris sail prin via grail pe

alcadele regiuneT; va trebui a declara in acelasi timp cg cOrdele

nu provin nici din staingtate, nicT din nici un punct al teritoTiuluT spaniol infectat de cgtre filoxerg. Acesa formalitate
-nu va fi necesarg, dacg altOiele sal thrdele provin din pgmentul
-chiar al plantatoruluT, cnd acest pgment nu este de loc infectat.
Secretariatele de Ajuntamientos vor trebui a tine un registru
de plantatiunea viilor, si a [iota in el in dreptul plantatiuneT
numn.ul si proveninta butucilor, afarg numai dacg ei nu provin
din pgmentul chiar al celui in teresat, si in fine nurnele proprietaruluT asociat sail arendas.
Art. 7, OrT-ce proprietar de vie sal representantul sni, va fi
tinut de a da avis alcadeluT tinutului de orT-ce simptom care

s'ar revela in via sa si ar putea face a se presupune presenta

filoxereT. Alcadele, la rirldul sH, va trebui sg dea socotlg
indatg de acest fapt guvernului si comisiuneT provinciale de
apgrare, care, dupg expertisa 6merulor de ara, va fi tinutg a
declara inaintea elfleT a treia claca flagelul esistg sail nu; resultatul acestel operatiunT va fi comunicat comisiund centrale.
In casul cand presenta filoxereT ar fi recunoscua, proprie-

www.dacoromanica.ro

250

tatea infectaia va fi de atunci sppusa actiuneT persOnelor 0 a

societatilor insareinate de a lua mnurile necesare pentru a.

combate 0 a distruge insecta 0 de a evita propagapunea sa.
Art 8. AlcacliT, inginerif de tote clasele i pers6nele care le
sunt alaturate, precurn i acele insarcinate cu paza mo0ilor, fie
platitT de catre Stat, provincie, consiliul municipal sari particular, vor fi tinup de a da imediat socotela guvernuluT i comisiuneT provinciale de aparare despre oi T-ce alteratiune saii despre orT-ce simptom care s'ar revela in viT i ar acusa presenta
filoxeref.

Art. 9. In cas cand s'ar presenta un focariti al phylloxereT

in Spania sail in insulele adiacente, se va proceda indata la
extirpatiunea tuturor butucilor mortT sail atacatT, precurn i la
smulgerea tuturor acelora ce se vor gni la 20 metre de distanta
de ultimul butuc ; le va distruge prin foc i pe teren chiar, se
va arde cOrde, fruncle sail haragi.
Pe linga acesta, se va intOrce parnentul, atat cat va fi fjudecat necesis, pentru a desvali i arde ultimile radacinT, i Omentul va fi desinfectat prin mfilOcele prescrise de catre sciinta 0
de catre cornisiunea centrala ; nu se va putea face nota planta-

tiunT de vie, atat timp cat, in opiniunta guvernului 0 a ciiset

comisiunT, periculul ar putea subsista.

Proprietarul terenurilor in cestiune le va put,a supune orTcareT alt-fel de cultura, dar remnend tot-d'a-una, in timpul
periOdel indicate, supus la privighierea 0 la inspectiunea comisiuneT provinciale de aparare.
Art. Jo. Nu va fi alocata nicT o indemnitate pentru extirpatiunea vitelor mOrte sail bolnave. Pentru acele care se vor distruge in zona de 20 metre de care vorbesce articulul precedent,
se va restitui proprietarulta valOrea recolteT anuluT urmator.

Se vd restitui valcirea intregel plantatiunT sal recolte care

va fi necesar de distrus sari de vatamat pentru operatiunile
indicate.
Nu se va da nicT o indemnitate peutru vfile distruse in coloniele agricole.

Art. Ir. Proprietarul uneT viT atacate de catre filoxera va

.putea face cu chieltuiala sa extirpatiunea i insanato0rea (desinfeccion) dupa ce va fi cerut acesta comisiuneT provinciale de
aparare in termen de trei clile de la constatarta flageluluT, i cu
conditiune de a proceda imediat la operatiunile oportune sub
privighierea cliseT comisiuni 9i urmand regulele ce ea le va fi
prescris. 0 data termenul scurs, fara ca sa se fi solicitat permisiunea, se va proceda de oficifi la operatiunile indicate.
Art. 12. Cornisiunfie provinciale de aparare vor face sa. se
esamineze des viile alipite celor cari vor fi fost smulse, i pe
tOte acele care se vor intinde in tacia ce ele vor crede necesae&

www.dacoromanica.ro

251

pentru a veghia la starea rgacinilor 0 de a impedica formarea

de noug centre de filoxerg.
Art.13. Tote chieltuielile ocasionate prin smulgerea butucilor,

insgngt4ire i alte operatiunT incredintate comisiunilor provinciale de apgrare, precum i indemnitatile stipulate de articulul
To, vor fi plgtite dintr'un fond dtpus la sucursakle lognceT Spaniel 0 din ordinul comisiuneT provinciale a filoxereT Acest fond

se va stabili printr'o supra-sarcing anualg de 25 centime de

piesetg, pentru fie-care hectar de vie, pe care consiliele generale le vor inscri de astgclT in cartea impositelor lor respective.
pentru doT anT cu incepere de la presenwl esercitiii, dar acest

imposit nu va fi efectiv de cat in provinciele cotropite 0 in

provinciele limitrofe care vor avea viT.

Dacg in opiniunea comis uneT centrale ar fi necesar de a continua acest imposit, guvernul va trebui sg presinte cortezelor
un proiect de lege in acstg privintg.
Pentru a subveni chieltuielilor indispensabile de studiT 0 de

esperiente in scopul de a ggsi mijlOce de apgrare in contra

filoxerel, va fi deschis un credit permanent de 500.000 piesete
in favOrea ministrulul de Fomento.

Art. 14. Comisiunile provinciale de apgrare vor trebui sg

facg a se esecuta dese inspectiunI prin experti delegatt la topcomerciantil de butucT i seminte de orl-ce fel esistand in regiune, i guvernul, dupg cererea cooisiuneT centrale a filoxereT i sub inspectiunea sa specialg, va putea stabili, unde i cand
va judeca oportun, butucl de vite americane sail de alte speciT

care nu sunt de loc susceptibile de a fi atacate de cgtre filoxerg.

Art. 15. AlcacliT i altifuncOonarl la cart se iapOrtg articulul
8, care ar pune o moliciune condarnnabilg in implinirea functiunilor ce le impune clisul articul, vor fi pasibilT de o amendg de
20 la 300 piesete care, dupg casurT i categoria distinal a ace-

stor impiegatT, va fi impusg de cgtre comisiunea centralg in

numele guvernuluT, dupg ancheta prealabilg a comisiunel provinciale de apgrare.
Art. 16. Dacg se presintg la vgmT sail frontiere unele din
efectele cuprinse la articulul 4 i a cgror importatiune va fi fost
opritg, vor fi arse la moment. Se va opera in acela0 mod pentru ambalage i aternuturile vitelor provenind din resturI de
butucl.
and aceste clise obiecte vor fi descoperite la vginT sail frontiere, fr s fi fost declarate, se va impune deliquentuluT, pe

lingg cgtimea pentru sutg prevNut prin ordonantele vamale

pentru fapte analOge, o amendg de 50 pgng la 500 piesete, potrivit cu gravitatea casuluT., and acelea0 obiecte, dupg ce ail
fost introduse in mod fraudulos, vor 11 prinse in interiorul Re

www.dacoromanica.ro

252

gatulul, va trebui a se aplica, n acest cas, legea delictelor de

contrabandg i penalitatea p._cuniarg saii personalg ce ea aduce,
si de a se prdepsi frauda cu maximul amendeT.

TERILE-DE-JOS
66

Legea din 6 decembre 1888,

aprobcinel adeskunea praor-de,Tos la convenfiunea filoxeric4 internationalci

focutijtz Berna 'in 3 no embre 1881.

Art. unic.
Este aprobatg adesiunea T&ilor-de-Jos, dupg
documentele aci algturate lii copie, schimbate intre consulul
nostru general de la Berna i presedintele consiliului federal
elvetian, sub datele de 5 si 6 octombre 1883, la conventiunea
filoxericg internationalg cu protocolul final , incheiata la
Berna in 3 novembre 1881, anexatg asemenea in copie.
Mandgm i ordongm ca presenta lege sg. fie inserat n Buletinul legilor i ca departamentele ministeriale, autoriatile, colegiurile i functionaril pe cari 'T privesce, sL veghieze la stricta
eT esecutare.

67

Legea din 6 decembre 1883,

privind esecutiunea conventiunel internationale filoxerice ineheiatci
la Berna la 3 novename 1881.

Art. I. Instructiunile necesare pentru esecutiunea conventiainei internationale filoxerice incheiat la Berna la 3 novembre
i88r, vor putea fi decretate de NoT in mnurg generalg de administratiune publicg.
Art. 2. Mesura genera% de administratiune publicg, despre
care e vorba in presenta lege, va fi supusg, inainte de espirarea
a dor anT dupg punerca in vigOre a presenter leg!, Ia sanctiu-nea puterei legislative.
Art. 3 Presenta lege va intrain vigOre din cliva promulggreT sale.

Mandgm i ordongm ca presenta lege sg fie inseratg in Buietinul legilor i ca tote departainentele ministeriale, autoritgtile, colegiurile i functionariT pe cari 'I privesce, sg veghieze la
.stricta eT esecutare.

www.dacoromanica.ro

253

68

Decisinnea din 24 deeembre 1883,

confinncl disposifiunile pentr* enetcyuuea conrentiunel filoxerice.

Art. 1. Ministrul nostru de lucrarT publice, cfomerciii i indu

strie, va insarcina expertl oficialT, numitT de el, cu privighierea

potgoriilor, a pepinierelor de tot felul, a gradinilor 0 a florariilor, asupra cgrora s esecute conventiunea precitata.
Ministrul nostru, numit maT sus, va determina obligatiunile
acestor expertT i rernuneratiunile care le sunt datorite pentru
acsta.
Art. 2. Vinul, strugurif de masa, struguriT uscatT, tescovina,
samburiT de strugurT, florile tgiate, zarzavaturile (prOspete di
uscate), tepele de florT, semintele i fructele de oil-cc natura
sunt admise pentru importatiune 0 transit fail ca espeditoriT
sa fie constrinT la vre-o formalitate specialg.
Cu tote acestea struguriT de masa nu pot fi admi0 la impor-

tatiune 0 transit de cat in cutiT, ladi sail cope, solid inchise

dar tior de visitat.
Struguril de cules flU sunt admiV importatiuneT i transituluT
de cat calcatT 0 in cadT de 5 hectolitre cel putin, inchise in mod
ermetic.
Tescovina de strugurT nu pcite circula de cat in ladi sail *IT
bine inchise.

Mille trebuiesc curatite ast-fel in cat sa nu duel nicT o-

bucatica de pament oil de vita.

Art. 3. Sunt interdise importuluT i transituluT vitele smulse
pi cOrdele uscate. Tot asemenea i resadurile i buta0T de vita
provenind din zone filoxerate.
Resadurile i buta0T de vita, cu sail fail raciacinT, cOrdele
verdT provenind din regiunl nefiloxerate nu sunt admise de cat
cu autorisarea ministruluT lucrarilor publice, comerciuluT 0 industrieT, prin biurourile vamale indicate in articulul 5 0 dupg
ce ail fost inspectate i desinfectate, impreung cu ainbalagiele
lor, cu spesele destinatoruluT, in numitele biurourl sag in stabilimentele desemnate pentru acest scop.

Numitele obiecte nu pot fi transportate de cat in ladT de

lemn cu totul inchise cu urupurT, dar uor de visitat.

Art. 4. Expedierele ori-care ar fi, admise la circulatia internationala nu trebuie sa contie nicl fragmente, nicT frunde de vita.
Art. 5. Plante le, arbutiT i tOte vegetalele altele de cat vita,
denumite la articulul 2, provenind din pepiniere, gradinT sail

florariT, sunt admise importulur i transituluT dar nu pot fi introduse de cat prin biurourile urmatOre :

www.dacoromanica.ro

254

ImportatiuneT pe mare: Amsterdam, Rotterdam, Dordrecht,

Flessingue, Delfzyl si Harlingen ;
ImportatiuneT pe riuri si L analuri: primele dna biurourl mai
sus nuinite, precum si Maestricht, Lobith, Nirnegue, Arnhem,
Sas-van-Gend si Sluis;
Si la importattunea pe caile ferate : tote debarcaderele desemnate pentru acest scop.
Conditiunile urmatre trebuiesc implinite :

1. Obiectele trebuiesc sa fic solid impachetate, dar sg pita

permite constatarile necesare ;
2. Expedierele trebuiesc sa fie insotite :
A. De o declaratiune, semnata de catre expeditor, aretand :
a) Locul de destinatiune 0 adresa destinatorului ;
b) CA continutul provine in intregime din stabilimentul
espedito ului;
c) Ca espedierea nu contine nici un butuc de vita;
d) Dacg in espediere se ggsesc vegetale cu pamentul bor.
B. De o atestatiune a autoritateT competente, basatg pe certificatul eliberat de catre un expert oficial aretand :

a) Ca espedierea provine dinteun teren (plantatiune sag

grading) separat de orl-ce butuc de vita printr'un spatiti de cel

putin 20 metre, sail prin orl-ce alt obstacul radacinilor, judecat
suficient de catre autoritatea competenta;
b) a acest teren nu contine nici un butuc de vita;
c) a nu se afla pe el nicT un deposit de acsta planta ;
el) a, dacg ail fost butucT filoxerati, estractiunea radicala,
operatiuni toxice repetate, si, in timp de trei anT, investigari
ail avut de efect sa asigure destrugerea completg a insectei si
a radacinilor.
Art. 6. Espedierele de felul celor indicate in articulul precedent, provenind din Statele care n'ag aderat la conventiune, si
care nu sunt insotite de atestatiunile prescrise prin qisul articul,
nu vor fi eliberate destinatoruluT de cat dupg ce ail fost supuse,
cu spesele acestuia, la esamenul unuia din espertil desemnati
in virtutea articulultg T-ig.
La importatiune se va argta impiegatilor vamali, dupg cererile lor, scrisorile de drum sari alte documente de unde resultg
proveninta espedierelor.
Art. 7. Obiectele oprite la un biurog vamal, in infractiune
cu presenta decisiune, vor fi inapoiate la puntul lor de plecare,
cu chieltuiala celul in drept.
Reespeditiunea va fi facuta prin ingrijirile aceluia care a declarat obiectele la vamg. Daca nu s'a facutnici o declaratiune sail

daca declarantul refusg a le leespedia, vor fi distruse prin foc.

Obiectele asupra carora esportul consultat va gasi, filoxera,
sag urme suspecte ale insectei vor fi distruse imediat si pe loc

www.dacoromanica.ro

255

prin foc, cu ambalagiul lor. In acest cas se va intocmi un proces-verbal care se va transmite guvLrnuluT t6re1 de origine.
Art. 8. Interesatil cari doresc a face espedierT de genul celor indicate la articulul 5 in trile care all aderat la conventiune,
trebuie a adresa, pentru a obtine cercetarea pepinierelor, grIdinilor sari florlridor lor, o ccrere comisaruluT Nostru din pro-

vincie, cari va ins6rcina cu acsn visitl pe unul din espertil

oficialT numitt dup articulul I.

Att.statiunde oficiale care trebuiesc sg insotsa espedierele

sunt liberate de cltre primar dui:A vederea certificatelor expertilor.

Administratiunele drumurilor de fer nu vor primi numitele

expedieri, dacl nu vor fi ins otite de atestatiunile indicate la
articulul 5.

Art. 9 Dac esistenta filoxereT este constatatX in urna in

.

Regat, ministrul Nos tru de lucrArT publice, comerciii 0 industrie

va prescrie m6surile necesare de desinfectiune
In acest cas orT-ce circulatiune de plante, arbutT 0 vegetate-

provenind din zonele de desemnat pentru cat va cere trebuinta

de atre sus clisul ministru, va fi interdisa.
ExpertiT oficialT indicati la articulul r-iii, functionariT 0 agenIiT politieT Statulul 0 aT comuneT 0 oficeriT vamalf sunt inslrcinatf cu veghierea 0 mentink rea presentel decisiunT.

Art. ro. Presenta decisiune va intra in vigre in a cincea 'di

dupl promulgarea eT.
Min*riT notrt de lucrgrT publice, comercirt 0 industrie, 0 al
financelor sunt insn.cin atT cu esecutiunea prtstnteT decisiun4,
care va fi inseratI simultaneti in Buletinul legilor 0 in jurnalul
oficial, 0 dupK care se va transmite o copie consiliuluT de Stat.

69

Instructinue
Pentru erperfil ofitiall mentionafl la articulul 1 din decisiunea regal de
-la 21 decembre 1883 0 cari ark fost nuiniti prin decisiunea ministerial% din
29 decembre urmutor. (Buletinul leg4lor No. 248).

Art. r. ExpertiT oficialf thentionatT la articulul 1 din decisiunea

regalI de la 24 decembre 1883 (Buletinul legilor No. 248) stint

insarcinatT, din pun tul de vedere al esecutiuneT conventiund
Internationale filoxerice din 3 novembre 188r, cu privighierea 0
visita potgoriilur, a pepinierelor de orT-ce naturg, a grgdinilor
1 a florrillor, precum si cu orT- ce alte investig4iunl care resultg

www.dacoromanica.ro

256

din dispositiunile conventiunel 0 din instructiunile date in vederea esecutiuneT sale.

Art. 2. Visita stabilimentelor acelora care voesc sa faca

espedierT, dupa articulul 5 al sus-diseT decisiunT, in tthile care

art aderat la conventiune, se face in virtutea uneT ordonante a

comisaruluT RegeluT competent.

In timpul acesteT visite, expertiT se vor asigura cu esactitate

daca stabilimentul reunesce conditiunile determinate in art. 3
al conventiuneT i in regulamentele de esecutiune in vigre in
Terile-de-Jos.

Daca resulta din visita a stabilimentul intrunesce aceste

conditiunT, expertul transmite, cat va putea maT curend; primaruluT din comuna unde se gasesce stabilimentul, un certificat,

al caruT model este anexat la presenta instructiune, 0 in basa

c4uia primarul ehbereza celor interesatT atestatiunile desemnate in articulul 5 sub B din decisiunea mal sus numita.
El incunosciinteza pe comisarul RegeluT despre resultatul
visiteT.

Art. 3. Espedierele de felul celor indicate in art. 5 din decisiunea maT sus citata, provenind din te'rT care n'all aderat la
conventiune 0 care nu sunt insolite de declaratiunile prescrise
de acela0 articul, vor fi esaminate de catre expertT, dupa cererea interesatilor, camionerilor sail impiegatilor vamall.
Esamenul se face pe loc, acolo unde se gasesc coletele.
Nu se va proceda la deschiderea coletelor de cat in presenta
expertuluT care va fi fost cerut pentru acesta.
In cas de indoial, expertul va raporta ministruluT lucrarilor
publice, cornerciuluT 0 industrieT.

Procesele-verbale mentiunate la ultimul aliniat al art. 7 din

decisiune sunt asemenea transmise ministrulut
Art. 4. Daca esistenta uneT contagiunT filoxerice este constatat . ulterior in Regat, expertul trimite imediat avis ministruluT
lucarilor publice, comerciuluT 0 industriet
0. Art. 5. 0 indemnitate de vacatiune de 2 florinT 50 de fie-care
stabiliment va fi data de catre Stat expertilor oficialT, pentru
fie-care visita, fail ca totalul declaratiund sa intrca suma de
Io florin! pentru o singurg cli, orT-care ar fi numrul stabilimentelor visitate.

Pentru visita stabilimentelor aeclate afara din rqedinta

expertuluT, acesta va primi spese de drum.

Declaratiunile de incheiat relative la acesta sunt transmise

ministruluT lucrarilor publice, comerciuluT 0 industrieT, prin
intermediul 0 dupa aprobarea comisaruluT RegeluT.
Art. 6. Chieltuielile de expertisa a espedierelor desemnate
in al 2-lea aliniat al art. 3 0 in art. 6 al decisiunel maT sus citatesunt in sarcina destinatorulta.

www.dacoromanica.ro

25/

Pe lingg chieltuidle de drum, de calculat dupg a treia clasg

a tarifuluT stabilit prin decisiunea regalg din 29 decembre 1849
(Buletinul legilor No. 62), expertul va putea reclama o remu-

neratiune de 2 florinT 50 de fie-care espediere, oH-care ar fi

nume'rul ct letelor.

Art. 7. ExpertiT oficialT vor adresa, la sfersitul fie-cgrul an,

ministruluT lucrgrilor publice, comerciuluT 0 industriel, prin intermediul comisaruluT RegeluT, un raport despre lucrgrile kr.

69 bis
Model de certifloat
Mentioned la articulul 2 al presentel instructiuni

Sub-semnatul, desemnat de cgtre ministtul lucrgrilor publice, comerciuluT si industrieT, ca expert oficial, certific cl. . .
(descriptiunea stabilimentuluT)
. . (numele 0 pronumele) . . . . situat. . . . (comuna, strada, No.)
se

..... al.

ggsesce in conditiunile cerute de articulul 3 al conventiunel

internationale filoxerice din 3 novembre 188r.
Prin urmare, atestatiunea cerutg pentru espedierele in t6ri1e
cari ail aderat la conventiune pOte fi liberatg de cgtre primarul . . . . (nurnele si pronnmele) . . . maT sus mentionat.
(Semngtura expertuluT).

70
Ctreu fang egtre experti.
Ministerul lucrcirilcr publice, cometciului ,i industtiei.
Have, 29 decembre 1889.

Prin decisiunea mea de astgrilT, lit. B, divisiunea comerciuluy

0 industrief, din care o copie este algturatg pe ling presenta,

v'am numit in calitate de expert oficial pentru visite si expertise, in virtutea dispositiunilor con ventiunef internationale filoxerice 0 a'regulamentelor ce 'T prescrie aplicatiunea in Teri le
de Jos.

In speranta a vetT consimti a v6 insgrcina cu acest mandat,

am on6re a ye tra,isrnite impreung cu acsta un exemplar :
r. Din legile dc la 6 decembre 1883 (Buletinul legilor No. 178
0 Mx), dintre care la cea d'intgiii este anexat textul conventiunef ;
2. Dinteo traductiune a acesteT conventiunT ;
17

www.dacoromanica.ro

258

3. Din decisiunea regala de la 24 decembre 1883 (Buletinul

kgilor No..248), stabilind mesurile pentru esecutiunea dispositiunilor conventiuneT ;

4. Din instructiunea, pentru expertil oficiali, data prin decisiunea mea de astacli, lit. B, divisiunea comerciuluT i industrieT.

Facend apel, in interesul comerciuluT plantelor neerlandese,

la cooperatiunea d-vOstra activ i devotat, cred necesar sa
adaog, pentru o maT mare informatiune, ceea ce urmza.
Dupa, articulul 8 al decisiuneT regale, comisarul RegeluT in
provincia d-v6stra 0 va insarcina cu visita pepinierelor, a gradinilor sail a florariilor acelor carT voesc safaca espedierl terilor
care ail aderat la conventiune.
Acsta. visit, ce trebuie facuth in cel maT scurt timp, are de
scop de a face sa se constate prin d-vcistra dac . stabilimentele

visitate intrunesc conditiunile prescrise de art. 3 al conventiunel.

Daca este ast-fel, vetT libera primarulul comuneT unde sa ga-

sesce stabilimentul, un certificat conform modeluldi alaturat la

instructiunea d-vstra.
Pentru inoirea periodica a visiteT, comisarul Regelui ve va da
in timpul necesar ordine ulteriOre.
VetT primi de la mine sail din partea mea ordinile necesare,
oil de cate-orT va fi vorba. de visitarea altor stabilimente de cat
cele indicate de articulul 8 al decisiuneT regale.
Statele care ail aderat la conventiune sunt : Germania,.AustroUngaria, Francia, Portugalia, Elvetia, Belgia i Luxemburgul.
Cum vetT vedea din instructiunea d-vOstra, vi se va aloca
pentru visita fie-caruT stabiliment sus indicat, o remuneratiune
de 2 fl. si 50, in acelasT timp vi se vR. acorda spese de drum pen-

tru visitarea stabilimentelor situate in afara resedintel d-vstre.

Indata ce Majestatea Sa Regele va fi luat in acesta privinta
decisiunea necesara, vi se va anunta suma acestor spese de drum.
Trimiterea declaratiunilor de remuneratiune si de spese de
drum se va face pe fie-care trimestru comisaruluT Regelut
Pentru rest, cred a me putea referi dispositiunilor decisiunet
regale si ale instructiuneT d-vcistre.

71

Ciroulara catre comisaril Regelui,

Ministerul lucrcirilor publics, comerciului i 24ustriel.
Hava, 29 decembre 1883.

Am onOre a ye transmite aci alaturat un esemplar din decisiunea mea de astasli, numind expertT oficialT pentru esecutiu-

www.dacoromanica.ro

259

nea convenfiunet filoxerice, din instructiunea data acestor experft

0 din circulara ce le ail fost adresath.

Alaturez asemenea ad:
10 Legile din 6 decembre 1883 (Buletinul legilor No. 178 0
iRt), dintre care la cea d'intaiti este anexat textul convenfiunet
filoxerice de la Berna ;
20 0 traducere a acestel convenfiunT;
3 Decisiunea regala din 6 decembre 1883 (Buletinul legilor,
No. 248), stabilind m6surile pentru esecufiunea disposifiunilor
acestet convenfiunt.
Dupa articulul 8 al acestet d ecisiuni, in teresafit care voiesc a face
espediert de felul celor indicate in articulu15, f6rilor care ail aderat

la conventiune, se vor adresa d-v6stre prin petifiune (pe hartie

timbrath) pentru a obfine visita pepinicrelor, a gdirrilor sail
a florariilor lor, 0 vett insarcina pe un expert oficial pentru a
face acesth visita. Natural, ca vett desemna pentru acsta pe
expertul care locuiesce mat aprOpe de stabiliment, sub reserva
insa, ca, claca expertul este el instit pepinierist, visita stabilimentulul sell sa fie incredinfata altut expert.
Provisoritl, cel putin, va fi necesar ca acesta visita s se faca
in cel mat scurt timp.
Mal adaug ca pana acum Statele care ail aderat la convenfiunea filoxerica de la Berna, sunt: Germania, Austro-Ungaria,
Francia, Portugalia, Elvefia, Belgia si Luxemburgul.
Cand va fi probat prin visith ca stabilimentul intrunesce condifiunile determinate in articulul 4 al convenfiunel, expertul va
inainta primarulut comunet unde este situat stabilimentul, un
certificat, dupa modelul alaturat la instructiunea catre expert!,
in basa caruia primarul va libera celor interesaft atestafiunea

indicata sub B in articulul 5 al decisiunet regale din 24 decembre 1883 (Buletinul legilor, No. 248).

Am alaturat la presenta un model din acesta atestare 0 din

declarafiunea menfionata sub A de numitul articul.
Reinoirea visiteT de catre experft la un stabiliment ce a fost
declarat ca intrunesce condifiunile cerute, nu p6te avea loc de
cat in virtutea unui nor' ordin. M6 reserv de a fixa maT in urma
epoca in care se va proceda la o asemenea reinoire a visitel
tuturor stabilimentelor, care nu va avea loc de cat o data pe an.
Experfit nu vor visita altestabilimente de cat cele indicate in
articulul 8 al decisiuneT regale, de cat in virtutea ordinelor date
de mine.
Pentru esecutarea articululuT 9 6 al conventiunet, ye rog de a
intocmi o lista de stabilimentele, din resortul d-v6stre, care afi
fost declarate a intrunesc condifiunile cerute, dupa avisurile care

ye vor veni de la experft. Acesta' listh ya cuprinde numele interesafilor, natura stabilimentelor i locul unde se Osesc. La

www.dacoromanica.ro

260

sPritul fie-cgrel lunT v41 bine-voi a m6 insciinta cle modificarile

ce all suferit acsth listg.
Ve rog asemenea de a transmite departamentulul meil, mu-

nit de aprobatiunea d-vOstra, certificatele ce v vor trimite

expertiT, conform articululuT 5 al instructiuneT.

Am onre a ye invita sg datT in cel mai scurt timp posibil

instructiunile necesare primarilor comunelor din provincia
d-vOstre.

Comunicandu-le modelul atestatiunilor, va fi bine de a le face

A observe a in virtutea conventiuneT, aceste atestatiunT nu

sunt cerute de cat pentru espedierele horticole, de natura celor
indicate in articulul 5 al decisiuneT regale, destinate t6rilor care

all aderat la conventiune, 0 nu pentru articulele numite in articulul 2 al decisiunel, nici pentru produsele agricole asupra carora conventiunea nu se aplicg. Niel o modificatiune nu este acin-

g in esportarea pentru trile care n'ail aderat la conventiune.

72

elm lara eatre direetiunea companiilor de drum de fer.

Ministrul luerdrilor puigice, comerciului i industrief.
1Iava, 31 decembre 1888.

Am onOre a ye transmite impreung cu acsta o copie dupg

decisiunea regalg din 24 decembre 1883 (Buletinul legilor,
No. 248), reguland esecutiunea conventiuneT filoxerice, din care
cate-va stipulatiunT interesz i intreprinderile drumuluT de fer.
Dupa articulul 8, espedierele de plante, arbwtiT i orT-ce vegetale altele de cat vita, nedenumite la articulul 2, provenind din
pepiniere, gradinT sail florgriT, i destinate pentru tCrile care ail

aderat la conventiunea filoxerica, nu trebuiesc primite, pentru

transport, prin intreprinderile drumuluT de fer, de cat fiind

insotite de declaratiunile i atestgrile indicate sub A 0 B din
1

rticulul 5 al decisiuneT.
Pe linga acsta, dupg articulul 6 al decisiuneT, asemenea espe-

dierT, provenind din Statele care n'aii aderat la conventiunea

de la Berna 0 care nu sunt insotite de numitele declaratiunT i
atestatiunT, nu vor fi liberate, in T6Hle-de-Jos, destinatoruluT, de

cat dupg ce all fost supuse, cu chieltuiala sa, la esamenul until

expert numit de mine.
Cererea pentru facerea acesteT esamingrT Fite fi facuta de
cgtre destinator sail de cgtre compania insarcinata cu transportal Chieltuielile de esaminare, fixate la 2 fl. 50 pentru fiecare espediere, oil. care ar fi nurnCrul coletelor, cum i bonifi-

www.dacoromanica.ro

2s

catiunea speselor de drum, dupg a treia clasg a tarifuluT stabilit

prin decisiunea regalg. din 15 decernbre 1849 (Buletinul legilor,
No. 62), sunt plgtite expertulul de cgtre cel care face cererea.
Statele care pgng acum all aderat la conventiunea de la Berna stint : Germania, Austro-Ungaria, Francia, Portugalia, Elvetia, Be'gia i Luxemburgul.
Nu am trebuintg a observa cl dispositiunile indicate mar sus
nu sunt aplicabile la transportul plantelor in interiorul t6reT.

73
Deolaraffimea expoditorolui

Sub-semnatul (1)

declar prin presenta :

a) CI continutul intreg al espedierel alaturatg acesteia (2)
continend (4)
la

marcatg (3)
. . . provine din (6)

b) a espedierea este destinatg (6)

la
c) CI espedierea nu contine r6sadurT de vita;
d) CI espedierea contine plante cu sail fail parnentul lor.
in
(8)

73 bis
Atestaltunea oficiuluT

Primarul din
atestg, asupra raportuluT expertulul oficial numit de cgtre ministrul lucrgrilor publice, comerciuluT 8i industriel:
a) CA espedierea de mai sus provine dintr'un teren (plantatiune sail grading) separat de ori-ce butuc de vitg printr'un spatill de 20 metre cel putin sail printr'un alt obstacol radacinilor
judecat suficient de cgtre autoritatea competentg;
b) a acest teren nu contine el insusT nicl un butuc de vitg;
c) Cg nu este facut pe dnsul nicT un deposit de acestg plantg;

d) CI nici o data nici o urmg de filoxera nu s'a constatat in

comung, sall
(2) Numilrul i natur.a coletelor (1341, co(1) Numele, profesiunea ci domloiliul.
(4) Continutul espedierel (speoiele de vegetale, etc.)

pe). - (3) Mama si nunarnl.

(6) Nature stabilimentalul de 'undo provin vegetalele si local nude Be gSseBce.

(tS) (7) Numele q. adresa destinatorula
(8) &mature.

www.dacoromanica.ro

262

a o estractiune radicalg, operatiunl toxice repetate, 0, in

timp de trel anT, investigatiunl.ati fost fgcute, care asigurg destructiunea complectg a insectel 0 a rdgcinilor.

in OOOOOOO

(pecetea comunalg)

Primar.

MARELE DUCAT DE LUXEMBURG

74
Decisiunea din 29 august 1888
privincl nigsurile pentru esecutiunea conventinnei poxerice de la Berna
din 3 noventhre 1881.

Art. 1. Membrul guvernulul insgrcinat cu departamentul afacerilor agricole va face a se proceda la visita viilor, a pepinierelor, a grgdinilor, a florgriilor, a orangeriior, a resadnitelor,
etc., pentru a asigura investigatiunile i constatgrile necesare
din puntul de vedere al cercetgreT filoxereY, i operatiunile ce
ail de scop distrugerea el cat va fi posibil.

Art. 2. Plantatiunile de vitg, fgrg nicl o esceptiune, sunt

puse sub privighierea specialg a administratiuneT.

Colectiunile i pepinierele destinate la propagatiunea vita si
la productiunea sa pentru comerciii, vor face obiectul unor investigatiunl regulate si vor fi inspectate cel putin o datg pe an.
Pot fi cu tote acestea dispensate de acestg mesur micele sta-

bilimente care nu produc pentru consumatiunea localg de cat

butuciT din regiune.

Art. 3. Expertil hisgrcinatT in special cu privighierea prevecluth in articulele I 0 2 de mal sus, si cu constatgrile cerute pentru espedierele despre care se vorbesce in conventiune 0 in presenta decisiune, vor fi numitl de cgtre membrul guvernulul insgrcinat cu serviciul aferent.

Obligatiunile acestor expertl, precum i onorariele la care

vor avea dreptul, vor fi determinate maT in urmg.

Art. 4. In casul constatgrel filoxerel, membrul guvernulul

insgrcinat cu serviciul aferent prescrie tOte mesurile necesare
0 utile pentru a distruge focarele de infectiune si de a impedica propagarea parasituluT. El pOte maT cu thug:
10 De a face sg se procedeze la distrugerea boltelor de vise
0 a viilor contaminate si la desinfectiunea solulul;
20 De a opri ridicarea de resadurT, haragT, ingradirI, intr'un

www.dacoromanica.ro

203

cuvnt a obiectelor de orY-ce naturh care se ghsesc pe terenul

infectat ;
30 De a face sh se procedeze la distrugerea sail, duph casurt
la desinfectiunea obicctelor ce ail servit la culturh;
40 De a interclice pentru un timp determinat cialtura terenuMY contarninat;
50 De a opri visitarea focariu1uT de infectiune orT-cgreT per-

sdne neautorisath in mod special pentru acsta ;

6 De a determina intinderea circumscriptiunilor devenite
suspecte prin vecingtatea focarielor de infectiune, duph conditiunile speciale fie-chrul cas.

Aceste mesurT, de decretat separat sail impreung cu altele,

vor putea fi limitate numaY asupra punctuluT contaminat sari
intinse terenurilor invecinate, si chiar asupra imeT regiuni intregi.

Art. 5. Vinul, struguril de mash, struguriT uscatT, tescovina,

samburiT de strugurl, florile thiate, zarzavaturile, semintele si
fructele de orl-ce natu rh vor continua a fi admise la libera circulatiune, farg ca espeditoriT sPi fie constransT la vre-o formalitate specialh.
Struguril de mash nu vor circula de cat in cieiT, lhcIT saii cosilrY bine inchise, usor de visitat si purtand mentiunea nature!
espedierel.
StruguriT de tsc nu vor cireula de cat chlcatT si in *IT de o

capacitate de cel putin cinci hectolitri, ermetic inchise.

Tescovina de strugurl nu va circula de cat in Ihcli sail polobcice bine inchise.

Cgclile vor fi curatite ast-fel ca a nu duch nici o buchtich de

phment, nici de vith.
Art. 6. Sunt interclise intrarea si transitul in tri :
10 A rnadurilor si a butasilor provenind din zone filoxerate;
20 A vitelor smulse si a cOrdelor usc ate, de orT-ce proveninth,
a eompostelor, teritelor, haragilor si parilor care ail servit.
R6sadurile, butasiT de vith cu sail fhrl rldhcinT, si cOrdele
vercli provenind din regiuni nefiloxerate, nu vor putea fi admise

la intrare si liberate destinatoruluT de cat cu autorisatia speciall a membrului guvernuluT inshrcinat cu serviciul aferent, sail

al aceluia pe care el '1 va fi delegat pentru acesta. El va determina in fie-care data conditiunile si locul acestel introductiuni.
Rnadurile, butasiT de vitg si cbrdele vercll nu vor fi introduse
de cat in WI de lemn, inchise de tot cu surupurT, dar usor de
visitat. Ele vor fi desinfectate prin mijlocul until proceded recunoscut eficace de chtre sciintg.
Intrarea si transitul butasilor de vith prin posth (specimene)
sunt interglise.
Art. 7. Espedierele, orT-care ar fi, admise la circulatiunea in,

www.dacoromanica.ro

264

tern ational tin vor putea contine nicT bucdti, nici fruncle de
vitA, ca ambalagiU sati alt-fel.

Art. 8. Rnadurile, arbutil

ori-ce vegetale altele de cat

vita, nedenumite la articulul 6, provenind din pepiniere, grAdinT

sat, florArii, continua a fi admise la intrare i transit prin biurourile vamale determinate de guvern.

Cu tte acestea conditiunile urmatre vor fi observate:

10 Coleturile vor fi presintate in conditiunile usuale de impachetare, ast-fel ca sa permita constatArile necesare.
2 Ele vor fi insotite:
A . De o declaratiune semnata de cAtre espeditori, cuprindend :

a) Indicarea punctului de primire definitivg, cu adresa destinatorulta;

b) Mentiunea ea continutul coliurilor provine n ntregime

din stabilimentul espeditoruluT;

Afirmatiunea cA espedierea nu contine nici un butuc de vitA;
d)

Mentiunea a vegetalele vor fi presintate cu sati fail pa-

mntul bor.

B . De o declaratiune a autoritAtei competenta basata pe atestatiunea unuT expert oficial, araand:

a) CA espedierea provine dintr'un teren (plantatiune sail grAdinA) separat de orT-ce butuc de vita printeun spatiu de 20
metre cel putin sail prin ori-ce alt ostacol radacinilor judecat
suficient de catre autoritatea competentA; .
b) C. acest teren nu contine el insu0 nici un butuc de vita;
c) CA nu este flicut pe el nicT un deposit de acesta planta ;
d) a dacg ati fost butucT filoxeratb, estractiunea radicalg,
operatiuni toxice repetate i, n timp de treT anT, investigatiunT
au avut de efect s asigure destructiunea complecta a insectel
0 a radAcinilor.
Art. 9. Espedicrele de plante cu rAdAcini provenind din Statele necontractante sunt interclise importuluT, afara de esceptiunile ce le pte acorda membrul guvernulul serviciului aferent,
numaT cat plantele de introdus sa nu proving dinteo regiune
filoxerata.
Art. io. Obicctele oprite la un biuroti vamal, in infractiune
cu presenta decisiune, vor fi inapoiate la punctul lor de plecare,
cu chieltuiala celuT in drept.
Reespeditiunea va fi fAcutA prin ingrijirile celui care va fi deelarat obiectele la vamA. Daca nicT o declaratiune nu s'a facut sail

daa declarantul refusA a le reespedia, vor fi distruse prin foc.

Obiectele asupra carora expertil consultati vor gAsi filoxera
sari urme suspecte vor fi distruse indata prin foc cu ambalagiul lor. In acest cas un proces-verbal va fi incheiat i transmis
imediat membrulul guvernulul insArcinat cu serviciul aferent gi
guvernuluT Ord de origine.

www.dacoromanica.ro

2(15

Art. rr. Ori-ce proprietar si seipnitor al vre-unul teren atacat de catre filoxera sail banuit de a fi infectat, este tinut de
a aduce imediat acest fapt la cunosci 10 autoritateT locale, care
va informa imediat guvernul.
Art. 12. Conditiunile si suma indernnitatilor de acordat proprietarilor de potgoriT sail altor obiecte distruse, cum si formele

de a procede pentru evaluare si pentru reclamatiuni, vor fi

determinate in urma.
Art. 13. Membrul guvernulul insarcinat cu serviciul aferent
pOte dispensa de conditiunile de impachetare impuse prin arti.
culul 5, paragrafele 3 0 4, si de a autorisa intrarea produselor
desemnate :prin articulul 6 2, cnd este vorba de admiterea
lor in zonele fruntarieT, sub reserva ca aceste produ e sa nu
provie dintr'o regiune filoxerata.
Acelasi membru al guvernului 'Ate asemenea impune con-

ditiuni restrictive la intrarea zarzavaturilor cultivate intre

plantatiunile de vita infectate.

Art. 14. Contraventiunile la presenta decisiune vor fi repri-

mate dupa legile in vigre Cele nepreveclute vor cadea sub

aplicatiunea lege/ de la 6 mai 1818, totul fail prejuditiul actiunei de daune-interese, cari apartine tertielor persOne.
Art. 15. Ministrul nostru de Stat, presidentul guvernuluT,
este insarcinat cu esecutiunea presentei decisiuni, care va fi
inserata in Memorial.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TABELA MATERIILOR.
Pag.

D-Lul Ion CI.....111PINtNII, MINISTRU AL AallICULTUREi, INDUSTRIA COMERCIULUi S,I DOMENIILOR.

ISTORIA NATURALA A FILOXERET.

Descrierea caracterelor diferitelor forme ale filoxerel 0
ordinea lor de succesiune .
Efectele filoxerel asupra vitel.
MijlOcele de propagatiune ale filoxerel

8
18

23

MIJLOCELE INTREBUINTATE
pentru

COMBATEREA FILOXERE T.
I. MESURf DE APARARE DIRECTA.

1. Mansur! preventive.
Maud. administrative 1 legislative.
Conventiunea internationalg pentru mngrile de luat contra filoxerel

Francia
Algeria
Austria
Ungaria .
Elvetia
Germania, Italia, Spania, prile-de-jos, Marele-Ducaf al
Luxemburgulul . . . . . . . . . .
Conclusiunile congresulta de la Turin in privinta mnurilor de ordine intericirg 0 a aranSiamentelor internationale de luat pentru a hnpiedica propagatiunea insectel prin
schimburile comerciale

30
32
45

47
51

56

6o

61

www.dacoromanica.ro

II
Pag.

2. Mesur1 represive

1. Tratameate de extinetiune

62

64

Epoca cguthreT ;i a aplicatiuneT tratamentelor . .

70
70
Visitarea
Operatiunile relative la modul de tratament
70
Valrea tratamentelor de extinctiune .
75
Conclusiunile congresului de la Turin asupra tratamentelor de extinctiune
81
2. Tratamente eulturale
1. Mij ldoe intrebuintate pentru destrugerea illosere radioloole,

83

I. Submeniunea .
Conclusiunile congresuluT de la Turin in privinta sub-

83

mersiuneT
_

82

87

2. Tratamente culturale cu insecticide

88
88
Sulfurul de carbon
Sulfo-carbonatul de potassiii
. .
90
Reinvasiunea
94
Tratamentele de var
95
Chehuelile tratamentelor culturale cu insecticide . .
95
Conclusiunile congresuld de la Turin in privinta insecCedelor .
97

....... .

lilijldoe intrebuintate pentru destrugerea formelor aeriane

ale filoxere1 rii in special a oului de larn4.. . . .

99

II. PROCEDEURT DE LUPT.A. INDMECT.X..

Mijldoe d.e reconstituire a villor prin plantatiuni dti vite

amerioane resistente.

104

Vitele americane

104

Inconvenientele ditelor americane ..

To8

Mildin sail Perenospora viteT . . .

Hi
Conclusiunile congresuluT de la Turin in privinta vitelor
1I2
americane
III. MIJLOCE DE APERARE NATURALA,

Plantatiunea vitei in nesipuri.

Conclusiunea congresuluT de la Turin in privinta viilor

plantate in n6sip.

ConclusiunT 'generale .....

www.dacoromanica.ro

114
116
T 17

11

ANEXE.
Pag.

r., ConventMnea internationalg pentru rn6surile de luat

contra filoxereT

123

Prancia.

2. Legea din 15 iulie 1878 0 2 august 1869, relativa la mnurile de luat pentru a opri progresele filoxereT . . . . . . 127
3. Decretul din 28 februarie 1884, relativ la delimitarea
teritoriilor filoxerel
130
4. Decretul din 8 iulie 1882, fixand biurourile vamale prin
cari se pte efectua importatiunea resadurilor, a :fgramaturilor i produselor vitel venind din streingtate
130
5. Decretul din 28 august 1882, fixAnd biurourile vamale
prin cari f e pte efectua importatiunea plantelor 0 produsul pepinicrelor, grgdinilor, florgriilor 0 orangeriilor venind
din streingtate
131
6. Decretul din 22 scptembre 1883, cuprinclend interdic-

tiunea intrareI rsadurilor de vitg, a cOrdelor, a buta0lor

0 a altor sfgramaturT de vita din zonele france ale tinutulul de Gex 0 a SavoieT-de-Sus
7. Decisiunea din 13 iunie 1882, relativg la circulatiunea
in Francia a rnadurilor, sfaram'Aturilor i produselor viteT. .
8. Decisiunea din 15 iunie 1882, relativg la circulatiunea

in Francia a produselor agriculture! 0 horticulture!

9. Circularg cgtre prefect! pentru harta anualg . .

132
133

135

136

ro. Circulara adresata de ministrul lucrgrilor publice cgtre D-niT administrator! aT companiflorde drum de fer, rela-

tivg la transportul produselor agricole 0 horticole. . . . 137

ri. Circularg adresatg de D. ministru al lucrarilor publice cgtre D-nil inspector! general! al controluluT drumurilor de fer, relativg la executiunea decretulul privitor la
delimitarea teritoriilor filoxerate
. . . . 140
12. Circularg adresatg de cgtre D. consilier de Stat, director general al vgmilor, relativg la introducerea in Francia a r6sadurilor i sfargmaturilor de vita 0 a produselor
agricole 0 horticole
140
13. Modelul certificataul de origine
142
r4 Formule de sindicate
143

..... .

15. FormalitatT de indeplinit pentru-a constitui un sindicat. 146

16. Circularg adresatg prefectilor pentru executarea lege!
din 15 iulie 1878
147
17. Decretul din 26 decembre 1878, cupriticlend regula-

mentul de administratiune publicg pentru executiunea legel din 15 iulie 1878 asupra filoxereT 0 doriforel . . . .

www.dacoromanica.ro

152

TV

Pag.

18. Circularg avend de obiect de a face cunoscut modificgrile aduse, prin legea de la 2 august 1879, legeldin 15 iulie 1878. 154

19. Circularg avend de obiect indemnarea prefectilor a

cereconsiliilor generale fonduri pentru aperarea potgoriilor. 157
zo. Decisiunea din 14 iunie 1882, relativg la supraveghiarea
viilor, pepinierelor, florgriilor i colectinnilor de p'ante. . . 159
21. Circularg adresatg prefectilor, relativg la inspectiunea potgoriilor
159

21. Circularg adresat prefectilor, conform art. 3 din

decisiunea de la 14 decembre 1878 (inlocuitg prin decisiunea din 14 iunie 1882)

161

23. Circularg relativg la trimiterea delegatilor departamen tall in Sud, pentru a studia pe loc noua bcilg a vitET .
24. Circularg relativg la organisarea until servicili activ
al filoxereT in departamente

163
165

25. Circularg prescriind o anchet asupra situatiuner depar

tamentelar pustiite de cgtre filoxerg
168

26. InstructiunT practice pentru spoirea anti-filoxericg

a vitelor .
171
27. Circularg in privinta pepinierelor departamentale de
vise americane
174
28. Circularg pentru creatiunea de pepiniere de vite americane .
175
29. MesurT de precautiune de luat, dupd ,ererea sectiuner permanente a comisiumg supericire a filoxerel, pentru
stabilirea 0 cultura pepinierelor de cepage americane in
vedere de a evita propagatiunea filoxereT
176
Algeria.

30. Decretul din 24 iunie 1879, privind interdictiunea

importatiuneT in Algeria a produselor agricole 0 horticole
altele de cat cartofiT
177
31. Decretul din 12 iulie 188o, intindend asupra AlgerieT
efectele legeT din r5 iulie 1878-2 august 1879
177

32. Legea din 21 martie 1883, asupra mesurilor de luat

contra invasiunel i propagatiuneT filoxereT in Algeria .
33. InstructiunT domnuluT guvernor general al AlgerieT

178

asupra aplicatiuneT legeT din 21 martie 1883

18o

Austria.

34. Legea din 3 aprilie 1875, relativg la mesurile de luat

contra filoxereT

187

lingerie.

35. Articulul II al legeT din 188o

www.dacoromanica.ro

191

36. Circulara No. 7,876 din 7 fel:T.rarie 1880

37. Regulamentul comisarilor departamentalT aT filoxeret

Pag.
192
195

38. Wsurile aplicate comunelor infectate . . . .

197
39. Cestiunile supuse desbateri'or comisiunel mixte din
17 decernbre 1882

40. Legea XVII din 1883, privind mijlcele pentru a

impiedica propagarea filoxerel sanctionatg in 16 martie 1883, publicatg in codul unguresc in 22 martie 1883

197

200

202
202

Eivetia.

41. Decisiune federalg din 15 iunie 1877

42. Decisiune federal din 21 februarie 1878

43. Circularg federal cu trimiterea nouluI regulament. 203

44. Regulament de executiune privind m6surile de luat
contra filoxereI (din 6 februarie 1880) .
204
45. Regulament intercantonal pentru alArarea potgo-

. ..... .

riilor Elvetiel romande in contra filoxereT

207
46. Regulament de executiune cantonal' din 4 iunie 1880. ZIT

47. Legea din 12 iunie 188T, privind mnurile de luat

contra filoxerel in cantonul Zurich
213
48. Legea din 29 mai5 1878, instituind o asigurare mutual contra pierderilor ce ar putea ocasiona invasiunea
filoxerel in potgoria Vaudoas1
2.6
49. Legea din 29 maiii 1879, asupra mnurilor de luat
contra filoxeref i creatiunea uneT case de asigurare intre
proprietarii de vi/ din cantonul Valais
219
50. Legea din 21 ianuarie 1880, instituind o asociatiune
temporal 0 obligatorie pentru aiArarea potgorieI genoveze contra filoxerel
. . .
221
51. Decisiunea consiliuluT federal, adlogend o dispositiune suplementarg la art. 6 din regulamentul de executiune din -6 februarie 188o, cuprinclend mnurile de luat

. ......... .

conti a filoxereT

224

52. Circularg federal cu privire la privighiere . . . . 225

53. Circularg federal relativg la teritoriile filoxeratc.:
227
54. Decisiune federal, privind delirnitarea zonelor filoxerate in Elvetia
230
55. Circularg din 7 iulie 1881, cgtre guvernele eau temelor

viticole, amintindu-le totalitatea m6surilor de luat pentru

a asigura, sati o privighiere general eficace, sati Un tratament rational 0 presintnd perspective de succes . . .

231

Germania.

56. Legea din 6 martie 1875, avend de object extinctiunea filoxereT

234

www.dacoromanica.ro

VI

Paw

57. Insciintare
58. Legea din 27 februarie 1878, relative la mnurile de
luat contra desvoltgrel Me/ viteT
59. InstructiunT relative la filoxerg .
. . . .
,
60. Insciintare
6r. InstructiunT relative la filoxerg
62. Legea din 3 iulie 1883, privind destrugerea filoxerel
63. Ordonantg din 4 iulie 1883, privind oprirea de a im-

porta 0 de a exportmnadurT
turg 0 de horticulturg

234
235

236
237
238
239

alte obiecte de viticul241

Italia
64. Legea din 13 maiii 1883 asupra filoxereT

243

Spania

65. Legea spaniolg de aperare contra invasiuneT filoxeret 248

Vrile-de-jos

66. Legea din 6 decembre 1883, aprobAnd adesiunea

prilor-dejos la conventiunea filoxericg internationalg fgcutg la Berna in 3 novembr. 1881

252

67. Legea din 6 decembre 1883, privind executiunea

conventiunel internationale filoxericg incheiatg la Berna_
252
la 3 novembre 1881
68. Decisiunea din 24 decembre 1883, continend disposi-

tiunile pentru executiunea conventiuneT filoxerice . . . 253

69. InstructiunT pentru expertiT oficialT mentionati la articulul I din decisiunea regalg de la 24 decembre 1883 si
can au fost numitT prin decisiunea ministerialg din 29 de255
cembre urmgtor (buletinul legilor No. 248)
69 Eds. Model de certificat mentionat la articulul 2 al
257
presenteT instructiunT
70. Circular-A cgtre expert! a ministeriulul lucrgrilor pu. . . 257
blice, comerciuluT i industrieT
71. Circularg, cgtre comisarit Regelut a ministeriuluT lu;58
crgrilor publice, comerciuluT i industrieT
72. Circularg cgtre directiunea cornpaniilor de drum dL fer
a ministeriuluT lucrgr,lor publice, comerciuluT i industrieT. 260
261
73. Declaratiunea expeditoreluT
261
73 bis. Ab!statiunea oficiuluT

. ....... .

Marele-Ducat al Luxemburgului

74. Decisiunea din 29 august 1883, privind mnurile

pentru executiunea conventiuneT filoxerice de la Berna
din 3 novernbre'inr

www.dacoromanica.ro

262.

www.dacoromanica.ro