Gheorghe Sarău

CHESTIONARE
PENTRU INVESTIGAȚII LINGVISTICE DIALECTALE

1
2
 Gheorghe Sarău

CHESTIONARE
PENTRU INVESTIGAȚII
LINGVISTICE DIALECTALE

Editura „Vatra Veche”

3
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
SARĂU, GHEORGHE
Chestionare pentru investigații lingvistice dialectale/ Gheorghe
Sarău - Târgu Mureș: Vatra veche, 2020
I.S.B.N. 978-606-9014-28-8

Coperta de Nicolae Băciuţ

Editura VATRA VECHE
Str. Ilie Munteanu nr. 29
Târgu-Mureş
Copyright©Gheorghe Sarău 2020
Toate drepturile rezervate
Lector Nicolae Băciuţ
Tehnoredactare Sergiu Paul Băciuţ
Format 8/70x100, coli tipo 29
Tiparul executat la INTERMEDIA GROUP
str. Iuliu Maniu nr. 14, Târgu-Mureş
România

4
 Cuprins

Cuvânt înainte…………………………………………………………7

1. Chestionarul morfologic………………………………………….11

2. Chestionar sintactic………………………………………………68

3. Chestionar general (de verificare și completare, cu accent pe

componenta lexicală)……………………………………………….81

4. Chestionare ilustrate……………………………………………121

Chestionar ilustrat nr. 1....................................................124

Chestionar ilustrat nr. 2....................................................138

5. Bibliografie (lucrări menționate)……………………………………...145

5
6
 Cuvânt înainte

Pe vremea când satisfăcem stagiul militar cu termen redus pentru studenți,

pe pământ dobrogean, între 1978-1979, împreună cu un coleg - distinsul arabist de
azi, George Grigore - am purces la chestionarea unor soldați tătari asupra
scheletului morfologic al acestui idiom, reușind să obținem o schiță morfologică
spre satisfacerea curiozității noastre lingvistice.
Peste ani, în 1983, la absolvirea facultății bucureștene de limbi străine, din
dorința apărută atunci de a ne documenta asupra unor dialecte rrome din aria
geografică românească și de a învăța limba rromani (fiind din afara etniei rrome și
necunoscând-o), am încropit o serie de mici chestionare, pe care le-am aplicat unor
vorbitori de rromani (elevi și familiile acestora, prieteni rromi).
În anul școlar 1991-1992, în paralel cu activitatea din Ministerul
Învățământului, când direcția pentru învățământul în limbile minorităților a decis să
se asigure predarea limbii rromani la clasa de viitori învățători rromi, în cadrul
Școlii Normale din București, am avut șansa de a aplica un chestionar asupra
dialectului rrom ursăresc, cu sprijinul respondentei Mihaela Zătreanu, eleva noastră
de atunci, originară din Maglavit (jud. Dolj), ce avea să urmeze, ulterior, secțiile
engleză-rromani la Universitatea din București, fiindu-ne discipolă și acolo.
În perioada 1992-1998 însă, când am urmat stagiul la doctorat, sub
îndrumarea indo-europenistei, prof. univ. dr. Lucia Wald, cu o temă privind
dialectul rromilor spoitori din punctul dialectal Oltenița, am purces la elaborarea și
aplicarea unor chestionare, mai ample, unele fiind incluse în demersul de față.
Conceperea chestionarelor s-a făcut destul de anevoios, căci, la data începerii
investigaţiilor noastre dialectologice, exista, pentru domeniul limbii rromaní, doar
chestionarul elaborat de Marcel Courthiade, Enquête dialectologique de la langue
romani (publicat de “Études Tsiganes”, Paris, complément au no 1/1988, pp. I-
XII), alcătuit din perspectiva geografiei lingvistice şi având scopul de a identifica
dialectele şi graiurile limbii rromaní, de a le delimita după criterii lingvistice.
Acest chestionar a fost revizuit şi adăugit de autor în anul 1992, purtând
titlul Dialektologikano pućhipnasqo lil vaś-i klasifikácia e rromane ćhibăqe
[dia]lektenqiri [Dialectological inquiry for a classification of the dialects of the
Romani language. Enquête dialectologique pour une classification des parlers de la
langue romani] și fiind publicat la Béziers/ Beziérs (Agéncia Occitana de
Communicacion (V + 93 + 6 p.). În cuprinsul său, reperăm, de ex., între p. 83-93, o
listă cu 200 de cuvinte ce reprezintă noţiuni de bază preluate “după Swadesh”, iar
între p. 37-84 se include o grilă de lucru, Porizen analizaqo. Inventory Chart.
Grille de depouillement).
Evident, pentru cercetările noastre, ce aveau ca obiectiv descrierea
dialectului vorbit de rromii spoitori dintr-un singur punct dialectal, ne-am folosit de
7
acest chestionar într-o mai mică măsură, mai cu seamă că întrebările, fiind redactate
în rromani, puteau deruta respondenții (informatorii), preluând și punându-le
întrebări din respectivul instrument de investigare. De aceea, ne-a venit ideea
structurării unui chestionar propriu, care, de fapt, s-a alcătuit ”de la sine”, în sensul
că multe din cuvinte, sintagme, propoziţii, fraze concepute și incluse în
chestionarul nostru aveau să fie reluate şi nuanţate, în diferite faze ale anchetei,
dată fiind necesitatea pe care am resimţit-o de a verifica suplimentar anumite
forme, sensuri etc. (mai ales în ceea ce priveşte împrumuturile româneşti și din alte
limbi de contact în acest dialect).
La rândul său, ghidul lui Marcel Courthiade din anul 1992 avea să
beneficieze, în anul 2009, de o nouă variantă (v. Marcel Cortiade, Dialektologikano
pućhipnaspo lil vaś-i klasificàcia e rromane ćhibaqe [dia]lektenqiri.
Dialectological Inquiry for a classification of the varieties of the Rromani language
in the framework of the project „Restoring the European Dimension of the Rromani
Language and Culture”. Enquête dialectologique pour une classification des parlers
de la langue romani dans le cadre du projet „Restaurer la dimension européenne de
la langue et de la culture rromani”, Paris: INALCO – C.E.B., 108 p.). De altfel,
într-un context european prielnic al finanțărilor din perioada 2008-2011, astfel de
preocupări au fost vizibile și în alte proiecte la nivel internațional extins, din păcate,
utilizându-se uneori operatori locali neinițiați în dialectologie, cu atât mai puțin în
privința consemnării corecte pe suport electronic a formelor preluate de la nivel
local, de pildă, pentru varietățile idiomului rrom din aria românească de cuprindere
(v. V. Elšík, Y. Matras, C. White, The RMS Database and web resource [Romani
Morpho-Syntax Database (RMS)], in “The Use of Databases in Cross-Linguistic
Studies”, nr. 41/ 2009, p. 329‑362. Everaert M., Musgrave S., Dimitriadis A. (eds),
Berlin: [Editura] Walter de Gruyter). E de remarcat faptul că acest chestionar a fost
utilizat în descrierea unui dialect rrom căldărar din Mexic și de către un fost student
al nostru, cu prilejul documentării sale pe teren pentru teza de doctorat susținută în
anul 2019 (v. Cristian Tudor Pădure, La variation copule/ clitique sujet en romani
du Mexique au contact de ser et estar de l’espagnol, 5 septembrie 2019, Paris.
Îndrumător: Evangelia Adamou - director de cercetare CNRS. Analiză dialectală a
varietăţii rromani din Veracruz, Mexic. v. Capitolul 3, p. 38-67 + Anexa 3 a tezei).
În ceea ce ne privește, nevoia de cunoaștere mai bună a dialectelor limbii
rromani ne-a însoțit tot timpul și, cu prilejul celor patruzeci de cursuri de vară de
limba rromani, al celor de perfecționare lingvistică destinate cadrelor didactice de
limba rromani, pe care le-am organizat și derulat din 1999 și până în 2019, am
aplicat în rândul vorbitorilor nativi ai diferitelor dialecte rrome din România
(ursăresc, căldărăresc, carpatic, spoitoresc) diverse chestionare, mai cu seamă
lexicale, spre a descoperi și consemna comori lexicale rare, de mare valoare.

8
 În acest context, să arătăm că, dacă restrângem discuția la domeniul rrom și,
de pildă, doar la perspectiva lexicală, putem stabili cu ușurință în care ramificație
dialectală se încadrează graiul matern al unui vorbitor de rromani sau altul, prin
recurgerea la un mini-chestionar format din câteva întrebări-cheie, solicitând, astfel,
interlocutorului să traducă unele din următoarele îmbinări și cuvinte: frunză
galbenă, copac verde, șarpe lung, tinerețe frumoasă, fustă albastră/ ochi albaștri,
copil, vorbă, ginerele trimite cureaua, dimineață, de dimineață, frică, și el vorbește
mult, ieri eu am scris etc.
La ora actual, răspunsuri precum patrin gàlbeno, kaśt zèleno, sap lùngo,
tërnimos śukar, vïnoto rrotea, śeavo/ șaorro, òrba, o źamutro tradel i xaravli,
dimineàca/ texarin, dë dimineàca/ texàra, dar, del dùma but, arati me scriisardem
ne trimit spre dialectul rromilor căldărari (cf. Camelia Stănescu - Pitești - AG,
comunitate provenită cu șaptezeci de ani în urmă din Tg. Jiu- Cărbunești); v. și
răspunsurile date de Scripcariu Petronia (Suceava – SV): patrin gàlbeno, rukh
zëleno, lùngo sap, ternimos śukar, fùsta albàstro, jakh albàstro, śeaoro, dùma, o
źeamëtro biśearel i xaravli, dimineàca, sar dimineàca, dar, i ow del dùma but, iźi
me scriisardem.
Echivalări de tipul frùnza źïlto (Alexandria), patrïn źïlto (Dolhasca), pòmo
zèleno (Alexandria), dar rukh zèleno (Dolhasca), sap dïlgo (Alexandria, Dolhasca),
ternipe’ mïndro (Alexandria, Dolhasca), fùsta sìnjo (Alexandria, Dolhasca), xurdo
(Alexandria, Dolhasca), vòrba (Alexandria, Dolhasca), o źamutro bićhalel o sirìmi
(Alexandria, Dolhasca), deràno (Alexandria, Dolhasca), deranil (Alexandria), dar
deranin (Dolhasca), traś (Alexandria, Dolhasca), li (w)ow zborìjel but
(Alexandria), dar li vo borizel but (Dolhasca), iź me skriiserdjom/ skriiskerdjom
(Alexandria), dar iź me skriizjom (Dolhasca) fac trimitere spre dialectul rromilor
ursari (respondenți: Sorin Aurel Sandu – Alexandria - TR, Mariana Roman -
Sandu din Dolhasca – SV).
Dar, echivalări ca zïlci frùnza, vèrde ambrïn, zinzardo sap, śukar ternimos,
mavis fïsta, kïzaj, pheras, o źamutro biśalel o kolaj, ajnasa, ajnasarla, traś, in o del
dùma but, raci me skiisardom se înscriu în dialectul rromilor spoitori
(respondent: Cristi Florin Curt din Giurgiu – GR).
În fine, răspunsurile gàlbeno patrin, verdǒ kaśt, lùngo/ baro sap, śukar
ternipo, albastro fùsta, ćhavo, alaw, o źamutro tradel e xarawli, tosarra, tosarrate,
dar, te vo’ vakerel but, iź me skirindǒm se regăsesc în dialectul rromilor carpatici
aculturați la context românesc (v. respondent Ionel Cordovan – Ineu – BH), pe
când răspunsuri ca paitrin śàrgo, kaśt zèldo, sap lùngo, tërnipo śukar, roklea kìko,
jakh kìko, ćiavorro, dùma, o źamutro tradel e xaradi, tosara, tosarake, dar, te vo’
del duma but, ići me irindiom se încadrează în dialectul rromilor carpatici
aculturați la context maghiar (după datele transmise de Tudor Lakatos = Elvis al
Rromilor, din Șomcuta Mare – MM).
9
 Chestionarele incluse în acest volum - concepute din perspectivă
morfologică (3029 întrebări), sintactică (517) și lexicală (1970) - permit însă și
acoperirea sectoarelor fonetic, etimologic etc, căci particularitățile specifice unui
dialect sau altul se pot desprinde din cuvintele, sintagmele, propozițiile și frazele ce
se constituie, în urma aplicării chestionarelor, în corpusul de lucru. Totodată, aceste
chestionare pot fi utilizate nu doar pentru graiurile și dialectele limbii rromani ori,
dar – cu mici modificări - și pentru alte idiomuri de la noi (tătăresc, rus lipovenesc,
macedo-român etc.), ba mai mult, chiar și pentru varietăți dialectale ale unor limbi
vorbite în alte țări (de bună seamă, după traducerea chestionarelor într-o limbă
intermediară de lucru). O astfel de adaptare, de nuanțare a chestionarelor am
practicat-o, de pildă, în cazul rromilor spoitori (cositorari) – cunoscut fiind faptul
că, la venirea lor în spațiul geografic românesc, din Bulgaria – Turcia, aceștia și-au
păstrat credința musulmană -, prin includerea de întrebări și pentru obținerea unor
termeni specifici religii ori care vizau reprezentările rromilor spoitori despre
propria confesiune ori a altora, interesând aici modalitatea în care subiecţii
comunităţii rrome a spoitorilor se raportau la acestea: muftiu, musulman, turc,
geamie, rrom, țigan, țigancă, român, româncă, credincios ortodox, popă, cruce,
tămâie, lumânare, biserică, creștin, botezat, (ne)botezat, evreu, cimitir evreiesc,
Crăciun, Paşte, spurcat etc. Iar în ceea ce priveşte coordonata pur lexicală a acestui
dialect, s-au “strecurat” între substantivele enumerate o serie de substantive
comune ce denumesc ustensile şi materialele specifice “spoitoritului”
(“cositoritului” - activitate prin care rromii “spoiesc” cu cositor vase de bucătărie),
precum: câlţi, cositor, apă tare (ţipirig), cârpe, clești etc. ori elemente lexicale ce
aminteau de spaţiul geografic turcesc străbătut de strămoşii rromilor spoitori:
bragă, halva, susan, cumnat, cumnată, miel, glumă etc. sau de cel bulgăresc
(căciulă, roată, oglindă) etc.
Considerăm că volumul Chestionare pentru investigații lingvistice dialectale
se constituie într-un instrument de lucru util studenților, profesorilor, cercetătorilor,
tuturor celor care se vor dedica descrierii unui idiom sau altul, din diferite puncte
dialectale, dar și în situația de învățare a unei limbi, ca o cheie “inversă“ de
verificare a performanței în însușirea dintr-o altă limbă a unui lexic viu, variat, cum
se prezintă el în corpusul reunite al chestionarelor din acest volum. Succes!

București, 29 martie 2020 Autorul

10
1. Chestionar morfologic

Prin cele 3029 de întrebări conţinute de Chestionarul morfologic de față, pe

care l-am utilizat, între 1992-1996, în investigarea dialectului vorbit de rromii
spoitori din punctul dialectal Oltenița, se au în vedere descoperirea părţilor de
vorbire flexibile şi neflexibile, a formelor nominale şi verbale, cu alte cuvinte,
evidențierea structurii morfologice a acestui idiom, raportându-ne, în conceperea
exemplelor propuse informatorilor spre echivalare, la structura morfologică
familiară nouă din limba rromaní comună, respectiv la cea din celelalte dialecte
rrome (căldărăresc, ursăresc, carpatin etc.).
Așadar, prin răspunsurile la întrebările concepute și incluse în chestionar, se
pot obține paradigmele pentru părțile de vorbire flexionare, dar și alte date. De ex.,
pentru domeniul rrom, cunoscând configurația cazuală specifică, potențialele
întrebări pentru un substantiv de gen feminin pot genera răspunsuri care acoperă
paradigma așteptată, anume, a celor opt cazuri: barză, barza (N), pe barză (Acuz.),
al berzei, a berzei, ai berzei, ale berzei (Gen.), berzei (Dat.), în (la) barză (Locat.),
de la (din) barză, de către barză, despre barză, prin barză etc. (Abl.), cu barză, cu
barza (Soc.), barză! (Voc.), pentru paradigma nominală de sg., respectiv, pentru cea
de pl.: berze (Nom.) /.../ berzelor! (Voc.) ).
Evident, respondenții nu-şi pot da seama de adevăratul scop urmărit,
întrucât, de regulă, se schimbă ordinea de expunere a întrebărilor în cadrul
pachetului de întrebări grefat pe respectivul cuvânt-nucleu. Au fost astfel incluse
întrebări (uneori părând chiar bizare) prin care se poate constata existenţa ori lipsa
unor potențiale forme sau termeni. De asemenea, topica poate părea întrucâtva
nefirească, mai ales în situaţiile în care sunt vizate forme de dativ, locativ sau de
ablativ, forme nearticulate etc., dar întrebările se pot adapta în funcție de așteptările
celor care aplică aceste chestionare.
Autorul

11
 Chestionar morfologic
1. Calul merge repede.
2. El vine pe cal.
3. Fruntea calului este înaltă.
4. Coada calului roşu este lungă.
5. Potcoavele calului sunt vechi.
6. Ochii calului sunt blajini.
7. Dă-i calului ovăz şi nişte fân!
8. S-a dus la cal acolo, la grajd.
9. De la cal a venit direct acasă.
10. Din măgar nu poţi face cal, dar
dintr-un căluţ sau dintr-un mânz poţi
face un armăsar focos.
11. Unul dintre cai este bolnav.
12. Căruţa este trasă de cal.
13. Dă-l jos de pe cal!
14. Copilaşul iese cu calul din curte.
15. Calule, de ce nu mănânci grâu?
16. Căluţule, du-te singur pe câmp!
17. Caii merg încet pe drum.
18. Ţiganii vin pe cai bătrâni.
19. Urechile cailor sunt scurte.
20. Cozile cailor sunt stufoase.
21. Mâncarea cailor este curată.
22. Daţi-le cailor apă rece şi proaspătă
din fântână!
23. Toţi s-au dus la cai să-i vadă,
apoi, de la cai, s-au întors în faţa
casei.
12
24. Dintre cai a ieşit unul care era cel
mai frumos.
25. Din cai ieşea foc.
26. Urcaţi şi voi pe cai!
27. Romii merg călare pe nişte cai
bolnavi şi obosiţi.
28. Copilaşii ies cu caii din curţi.
29. Ei au dus caii să pască.
30. Cailor, de ce nu neche- zaţi?
31. Căluţilor, fugiţi cât puteţi de
repede!
32. De ce alergaţi, căluţilor, aşa de
33. încet?
34. Cămaşa este albastră.
35. O cămaşă costă mult.
36. Mâneca cămăşii este lungă.
37. Gulerul cămăşii este îngust.
38. Culoarea cămăşii este verde.
39. Coase acestei cămăşi un nas-ture!
40. Din cămaşă a sărit un purice.
41. Şarpele a intrat în cămaşă.
42. La cămaşă are o floare.
43. Ia acul de pe cămaşă!
44. I-a căzut nasturele de la cămaşă.
45. Pe cămaşă este o muscă.
46. Cu cămaşă sau fără cămaşă, el tot
murdar este.
47. Cămaşă, cămăşuţă, cine te-a rupt?
48. Cămăşile sunt albastre.
49. Două cămăşi vechi costă mai puţin
decât un pantalon nou.
50. Mânecile cămăşilor sunt lungi.
51. Gulerele cămăşilor sunt înguste.
52. Culoarea cămăşilor este frumoasă.
53. Coase cămăşilor acestora nişte
nasturi rotunzi!
54. Din cămăşi au sărit nişte purici.
55. Şerpii au intrat în cămăşi.
56. La cămăşi aveau prinse nişte flori.
57. Luaţi acele de pe cămăşi!
58. Le-au căzut toţi nasturii de la
cămăşi.
59. Cu cămăşi sau fără cămăşi, tot
murdari umblă!
60. Cămăşilor, cămăşuţelor, cine v-a
rupt aşa?
61. Cântă un cocoş.
62. Cocoşul se urcă în pom şi cântă.
63. Ciocul cocoşului este încovoiat.
64. Pieptul cocoşului este tare.
65. Creasta cocoşului este roşie.
66. Picioarele cocoşului sunt
puternice.
67. Dă-i cocoşului nişte boabe de
porumb!
68. Găina vine la cocoş.
69. Am găsit în cocoş nişte pietre pe
care le-a înghiţit deunăzi.
13
70. Din cocoş iese o ciorbă foarte
gustoasă.
71. De la cocoş şi până la găină sunt
doar trei paşi.
72. Pe cocoş stă o albină.
73. Găinile mergeau cu cocoşii la
gârlă.
74. Cocoşule, cocoşule, de ce stai pe
gard?
75. Cocoşelule, vino jos, în curte, pe
bălegar, unde este locul tău!
76. Doi cocoşi cântă. Cocoşii coboară
din pom şi fug prin curte după găini.
Apoi le calcă.
77. Ciocul cocoşilor este ascuţit.
78. Picioarele cocoşilor sunt groase şi
noduroase.
79. Penele cocoşilor sunt pestriţe.
80. Hai să dăm cocoşilor noştri şi nişte
pâine muiată în apă!
81. Găinile urcă pe scară sus în pom,
la cocoşi.
82. În cocoşi sunt multe maţe.
83. Dintre cocoşi a ieşit un cocoşel
foarte mândru de el.
84. De la cocoşi şi până la cai sunt
numai şase paşi.
85. Plouă şi pe cocoşi. Ea a chemat
(strigat) cocoşii.
86. Găina a venit cu cocoşii aceia.
87. Cocoşilor, tăceţi, nu
cucurigaţi!
88. Sacul maro este plin (umplut).
89. Gura sacului este mică.
90. Fundul sacului este îngust.
91. Băierile sacului sunt scurte.
92. Să pui sacului un semn (adică o aţă
roşie)!
93. Să pui la sac o fundă galbenă!
94. În sac avem mei.
95. Râma a intrat în sac.
96. De la sac şi până la căruţă sunt
câţiva metri.
97. Cu sac, fără sac, tot aşa este!
98. Îţi vând marfa cu sacul.
99. Sacule, câte petice ai?
100. Sacii maro sunt plini (umpluţi).
101. Gura sacilor este largă.
102. Fundul sacilor este ud.
103. Băierile sacilor sunt împletite.
104. Hai să punem sacilor nişte semne
(nişte aţe roşii)!
105. Să puneţi la saci nişte funde
galbene!
106. În saci avem seminţe.
107. Râmele au intrat în saci.
108. Din saci ieşea ceva; parcă era
fum.
109. Pisica şi şoarecele au ieşit din
saci.
mai 110. De la sacii din căruţă şi până la
moară era cale lungă.
111. Trebuia să cărăm cu spinarea
aceşti saci.
112. Cu sacii plini şi cu cei goi ne-am
întors din sat în oraş.
113. Sacilor, de ce cădeţi din căruţă?
114. Gura este mică.
115. Colţul gurii este murdar.
116. Forma gurii este ovală.
117. Colţurile gurii sunt curate.
118. Mişcările gurii sunt urâte.
119. Dă-i gurii să mănânce!
120. El are o bubă la gură.
121. Limba şi dinţii sunt în gură.
122. Vorba merge din gură în gură.
123. Pe guri.
124. Ei mâncau cu gurile pline.
125. Gurilor, gurilor, multe spu-neţi!
126. Gurile sunt mari.
127. Colţurile gurilor erau înguste.
128. Colţul gurilor era curat.
129. Forma gurilor era ovală.
130. Mişcările gurilor sunt rapide.
131. Dă-le gurilor să mănânce!
132. La guri aveau nişte bube.
133. În guri se află măselele şi dinţii.
134. Din guri ieşeau flăcări.
135. Ea l-a sărutat pe gură.
136. Îi curgea sângele de la gură.
14
137. A prins mărul cu gura.
138. Gură, guriţă, multe mai spui!
139. Un iepure intră în parcela cu
varză.
140. Iepurele a ieşit din lanul de
porumb.
141. Coada iepurelui este scurtă.
142. Piciorul iepurelui este frânt.
143. Ochii iepurelui sunt ageri.
144. Noi dăm iepurelui să mănânce
lapte cu pâine.
145. Numai sânge găseşti în iepure.
146. Iepuroaica a venit la iepure.
147. Nişte iepuri intră prin gard.
148. Iepurii au ajuns la vie.
149. Frica iepurilor este bună.
150. Locul iepurilor este în pădure şi
pe câmp.
151. Ochii iepurilor sunt mici.
152. Picioarele iepurilor sunt iuţi.
153. Voi daţi iepurilor să mănânce
frunze verzi.
154. În iepuri curge sânge subţire.
155. El s-a dus acolo la iepuri.
156. Zgomotul se auzea de la iepuri.
157. Printre iepuri era unul bălţat.
158. Să veniţi şi cu iepurii!
159. Să mergi acolo cu nişte iepuri!
160. Iepurilor, de ce sunteţi fri- coşi?
15
161. Iepuraşilor, de ce vă este tea-
mă?
162. Zgomotul vine de la iepure.
163. Să vii cu un iepure!
164. Ei au venit cu iepurele.
165. Iepure, de ce eşti fricos?
166. Iepuraşule, de ce ai urechi lungi?
167. Tinereţea este bună.
168. Drumul tinereţii nu este chiar aşa
de lung.
169. Floarea tinereţii este frumoasă.
170. Anii tinereţii sunt trecători.
171. Dă-i tinereţii tinereţe!
172. La tinereţe, omul nu se gândeşte
la bătrâneţe.
173. În tinereţe mă duceam deseori la
târg.
174. De la tinereţe şi până la bătrâneţe
am visat să am un cort.
175. Din tinereţe visam să mă fac
preot.
176. Cu tinereţe, fără tinereţe…
177. Tinereţe, tinereţe, nu gândeşti la
bătrâneţe?
178. Tinereţile sunt frumoase.
179. Focul tinereţilor este puternic.
180. Floarea tinereţilor este proaspătă
şi mirositoare.
181. Anii tinereţilor sunt iuţi ca
gândul.
182. Daţi tinereţilor tinereţe!
183. La tinereţe, oamenii nu prea
gândesc la bătrâneţe.
184. În tinereţile lor mergeau şi ei la
bâlci.
185. De la tinereţe şi până acum au
muncit ca să aibă o maşină.
186. Cu tinereţile lor nu trebuie să
glumeşti.
187. Tinereţilor, tinereţilor, de ce m-
aţi părăsit?
188. Oraşul este sus pe deal.
189. Acesta este un oraş nou.
190. Centrul oraşului este departe.
191. Legea oraşului este veche.
192. Casele oraşului sunt înalte.
193. Legile nescrise ale oraşului sunt
194. aceleaşi.
195. Daţi oraşului ce trebuie.
196. La oraş sunt blocuri înalte dar şi
case scunde.
197. În oraş trăiesc oameni bogaţi, dar
întâlneşti şi mulţi săraci.
198. Unchiul meu a venit de la oraş.
199. Din oraş începe să se audă larmă.
200. Arată-i oraşul!
201. El se laudă cu oraşul lor.
202. Oraşule, ce frumos eşti!
203. Orăşelule, ai o piaţă bună!
204. Oraşele sunt jos, în vale.
16
205. Acestea sunt nişte oraşe vechi.
206. Centrul oraşului este, de fapt, un
centru obişnuit.
207. Aceasta este legea oraşelor.
208. Casele oraşelor sunt curate.
209. Legile oraşelor sunt respectate.
210. Daţi şi oraşelor în care trăiţi ceva
bani!
211. Oamenii trăiesc la oraşe şi la
sate.
212. În oraşe şi în sate este linişte.
213. Vin mulţi aici din oraşe.
214. Acesta este cel mai frumos dintre
oraşe.
215. De la oraşe şi de la sate.
216. Uite nişte oraşe!
217. Cu oraşele mici şi cu oraşele
mari…
218. Oraşelor, ce aer murdar aveţi!
219. Orăşelelor, ce parcuri verzi aveţi!
220. Boxerul este cel mai iute.
221. L-am văzut pe boxerul acela care
a venit din ţară.
222. Nasul boxerului a fost rupt.
223. Sprânceana boxerului era plină
de sânge.
224. Mâinile boxerului s-au frânt.
225. A venit arbitrul la boxer.
226. El a fost lovit de (către) boxer.
227. Eu am venit odată cu boxerul.
228. Boxerule, boxerule, nu eşti atent! 251. Inima doctorilor este bună.
229. Boxerii sunt cei mai rezistenţi 252. Ochii doctorilor sunt blânzi.
sportivi. 253. Daţi-le doctorilor medicamentele
230. I-am văzut pe boxeri ieri. necesare!
231. Sângele boxerilor curgea pe jos. 254. Am mers la doctori tot timpul.
232. Mintea boxerilor era limpede. 255. Bolile grele sunt vindecate de
233. Mâinile boxerilor sunt puternice doctori buni la inimă.
şi musculoase. 256. Doctorul meu a venit la mine
234. Arbitrul s-a dus până la boxeri. împreună cu ceilalţi doctori.
235. Ei au fost bătuţi de către boxeri. 257. Doctorilor, doctorilor, veniţi şi
236. Împreună cu boxerii au venit şi voi pe rând şi consultaţi bolnavii!
tinerii. 258. Calendarul nostru este nou.
237. Boxerilor, boxerilor, astâm- 259. Pagina calendarului este ruptă.
păraţi-vă! 260. Ziua calendarului este serbată
238. Doctorul vine rar. astăzi.
239. L-am văzut şi pe doctor. 261. Zilele calendarului diferă din 4 în
240. Băiatul doctorului este deştept. 4 ani.
241. Fata doctorului este elevă. 262. Adaugă o filă calenda-rului!
242. Copiii doctorului sunt acasă. 263. Pe calendarul de pe masă era
243. Dă-i doctorului nişte mere. scris ceva.
244. Am mers la doctor. 264. În calendar erau câteva
245. Boala lui a fost vindecată de fotografii.
către doctor. 265. Din calendar au fost rupte nişte
246. Doctoriţa a venit cu doctorul. foi.
247. Doctore, doctore, vino repede! 266. Popa mergea prin sat cu
248. Doctorii îi consultă zilnic pe calendarul în mână.
bolnavi. 267. Calendarule, calendarule, ce
249. I-am văzut şi eu pe doctori. subţire ai ajuns!
250. Munca doctorilor este 268. Calendarele voastre sunt vechi.
interesantă. 269. Culoarea calendarelor este verde.

17
270. Greutatea calendarelor este mică. 296. Degetele tale.
271. Numărul calendarelor este mare. 297. Ochii tăi.
272. Literele calendarelor sunt mari. 298. Ţie.
273. Preţul este lipit pe calendare. 299. La tine.
274. În calendare veţi găsi nişte 300. În tine.
timbre. 301. Din tine.
275. Din calendare poţi învăţa lucruri 302. De (către) tine.
bune. 303. Cu tine.
276. Între calendare erau nişte frunze. 304. Hei, tu!
277. De Crăciun venea popa cu 305. El.
sfintele calendare. 306. Pe el.
278. Calendarelor, calendarelor, ce 307. Al lui.
scumpe sunteţi! 308. A lui.
279. Eu. 309. Degetele lui.
280. Pe mine. 310. Ochii lui.
281. Al meu. 311. La el.
282. A mea. 312. În el.
283. Degetele mele. 313. Din el.
284. Ochii mei. 314. De (către) el.
285. Mie. 315. Cu el.
286. La mine. 316. Ea.
287. În mine. 317. Pe ea.
288. Din mine. 318. Al ei.
289. De (către) mine. 319. A ei.
290. Cu mine. 320. Degetele ei.
291. Tu. 321. Ochii ei.
292. Şi tu. 322. Ei (îi, i).
293. Pe tine. 323. La ea.
294. Al tău. 324. În ea.
295. A ta. 325. Din ea.

18
326. De (către) ea. 356. Lor (băieţilor).
327. Cu ea. 357. La ei.
328. Noi. 358. În ei.
329. Pe noi. 359. Din ei.
330. Al nostru. 360. De (către) ei.
331. A noastră. 361. Cu ei.
332. Degetele noastre. 362. Pe ele.
333. Ochii noştri. 363. Al lor.
334. Nouă. 364. A lor.
335. La noi. 365. Degetele lor (fetelor).
336. În noi. 366. Ochii fetelor.
337. Din noi. 367. Lor (fetelor). Să le dai şi lor,
338. De (către) noi. adică fetelor!
339. Cu noi. 368. La ele.
340. Pe voi. 369. În ele.
341. Al vostru. 370. Din ele.
342. A voastră. 371. De (către) ele.
343. Degetele voastre. 372. Cu ele.
344. Ochii voştri. 373. O fântână.
345. Vouă vă sunt dragi filmele. 374. Fântâna este adâncă.
346. La voi. 375. Pe fântână este un urcior.
347. În voi. 376. M-am urcat pe fântână.
348. Din voi. 377. Cumpăna fântânii este înaltă.
349. De (către) voi. 378. Apa fântânii este dulce.
350. Cu voi. 379. Jgheabul fântânii este îngust.
351. Pe ei. 380. Pietrele fântânii sunt rotunde.
352. Al lor. 381. Pune nume şi fântânii noastre!
353. A lor. 382. La fântână vin tinerii.
354. Degetele lor. 383. În fântână este răcoare.
355. Ochii lor.

19
384. Oamenii scot apă rece
fântână.
385. De la fântână până la gard sunt
doar câţiva paşi.
386. Cine îngrijeşte de fântână este
387. răsplătit de săteni.
388. Cu fântâni bune trecem vara
389. secetoasă.
390. Fântânilor, fântânilor, de ce aveţi
apa sălcie?
391. Nişte fântâni.
392. Fântânile sunt curate.
393. M-am urcat pe fântână să văd
cine vine din târg.
394. Pe fântânile noastre stau păsărici
frumos colorate.
395. Apa fântânilor este fără miros.
396. Pietrele fântânilor sunt mici.
397. Adâncimea fântânilor este
potrivită în această zonă.
398. La fântână se întâlnesc iubiţii cu
iubitele lor.
399. În fântânile bune este apă ca de
izvor.
400. Coborâţi şi voi de pe fântânile
401. alea!
402. Oamenii scot apa cu ciutura din
fântâni.
403. De la fântânile din câmp şi până
în sat sunt 2 kilometri.
din 404. Cu fântânile satului se rezolvă
problema apei.
405. Fântânilor, să nu secaţi, căci mor
oamenii de sete.
406. O mamă.
407. Mama este o femeie în vârstă.
408. Am zărit-o pe mama.
409. Am întrebat-o pe mama copiilor
de unde vine.
410. Fruntea mamei este înaltă.
411. Faţa mamei este zbârcită (are
zbârcituri).
412. Ochii mamei sunt verzi.
413. Mâinile mamei sunt subţiri.
414. Spune-i mamei ce ai visat!
415. Avem încredere în mama.
416. La mama găsim tot timpul
bunătate.
417. Am primit un inel şi un lănţişor
de aur de la mama.
418. Banii sunt trimişi de (către)
mama.
419. Cămaşa este strâmtată de (către)
mama.
420. A venit fratele meu împreună cu
mama.
421. Mamă, mamă, ce să fac?
422. O gâscă.
423. Gâsca este grasă.
424. Ciocul gâştei.
20
425. Ochii gâştei. 447. Cu gâştele şi cu raţele sunt în
426. Coada gâştei. total 10 păsări în curtea noastră.
427. Dă-i gâştei nişte boabe! 448. Gâscanul se ducea cu gâştele lui
428. Uite gâsca! pe vale şi ciuguleau iarbă.
429. Uite gâsca pe care am pierdut-o 449. Gâştelor, gâştelor, de ce sâsâiţi?
ieri! 450. Măr (fructul).
430. La gâscă. În gâscă. Pietricelele 451. Mărul este gustos.
sunt în gâscă. 452. Să nu-mi dai un măr viermănos!
431. Din gâscă a ieşit o mărgică. 453. Am tăiat mărul.
432. Iarba a fost mâncată (păscută) de 454. Gustul mărului.
către gâscă. 455. Dulceaţa mărului.
433. De la gâscă luăm fulgi. 456. Seminţele mărului.
434. Băieţelul a ieşit cu gâsca şi cu 457. Faceţi un semn mărului!
bobocii. 458. În măr este un vierme.
435. Gâsco, gâsculiţo, de ce nu 459. Din măr am luat o jumătate.
mănânci orz? 460. Cu măr şi cu zahăr.
436. Nişte gâşte. 461. Mărule, de ce eşti acru?
437. Gâştele mănâncă boabe. 462. Nişte mere.
438. Penele gâştelor sunt gri. 463. Merele sunt acre.
439. Minte de gâşte (gâscă)! 464. Am tăiat nişte mere.
440. Ouăle gâştelor. 465. Taie merele!
441. Dă-le gâştelor! 466. Dulceaţa merelor.
442. Uite gâştele! 467. Culoarea merelor.
443. Vezi gâştele cele bă-trâne? 468. Seminţele de măr.
444. Apa din troc (troacă) a fost băută 469. Coada merelor este tare. Nu o
de gâşte foarte repede. poţi rupe uşor.
445. De la gâşte obţinem (avem) ouă. 470. Cui? Merelor?
446. Dintre gâşte a ieşit un gâscan 471. În mere trăiesc viermi.
ţanţoş. 472. Din mere facem plăcinte.
473. Între mere era unul verde.

21
474. Cu mere şi cu zahăr faci 502. Culoarea ácelor.
dulceaţă. 503. Bagă aţă în ace!
475. A adus şi merele. 504. Ea se uită la ace.
476. Merelor, de ce nu sunteţi 505. Scoate aţa din ac!
gustoase? 506. El avea înţepături de (la) ace.
477. Merele sunt mălăieţe. 507. Am ales dintre ace unul scurt.
478. Altele sunt acre. 508. Am cusut doar cu două ace.
479. Un ac. 509. Cu acele noi poţi coase bine.
480. Acul este ascuţit. 510. Acelor, acelor, sunteţi harnice!
481. Pune acul aici! 511. O pasăre.
482. Dă-mi un ac! 512. Pasărea se aşază pe cuib.
483. Urechea acului. 513. Uite o pasăre!
484. Vârful acului. 514. Taie pasărea!
485. Acul albinei. 515. Limba păsării.
486. Urechile acului. 516. Piciorul păsării.
487. Cui? Acului ăluia bont! 517. Ochii păsării.
488. Bagă aţă în ac! 518. Dă-i păsării să mănânce!
489. El se gândeşte la acul pierdut. 519. În pasăre.
490. Scoate aţa din ac! 520. La pasăre.
491. Mie îmi este frică de ac. 521. Cu pasărea.
492. Cu ac cu tot costă foarte ieftin. 522. Cu pasăre.
493. Am cusut cu acul. 523. De către pasăre.
494. Acule, acule, de ce înţepi? 524. Din pasăre.
495. Nişte ace. 525. De la pasăre până la cocoş sunt
496. Acele erau ascuţite. multe boabe.
497. Pune acele de unde le-ai luat! 526. Pasăre, păsărico!
498. Bagă aţa asta groasă în ace! 527. Nişte păsări.
499. Urechile acelor. 528. Păsările zboară sus.
500. Lungimea acelor. 529. Împuşcaţi păsările!
501. Vârful acelor. 530. Tăiaţi nişte păsări!

22
531. Penele păsărilor.
532. Frumuseţea păsărilor.
533. Daţi păsărilor firimiturile de
pâine!
534. În păsări.
535. La păsări.
536. Din păsări.
537. De către păsări.
538. Dintre păsări a ieşit un puişor.
539. De la păsări avem (obţinem) ouă.
540. Cerbul a venit cu păsările în
zbor.
541. Cu păsări fără pene.
542. Păsărilor, păsărelelor!
543. Oală. Oala este din pământ.
544. Umple oala!
545. Dă-mi o oală!
546. Gura oalei.
547. Fundul oalei.
548. Mânerele (urechile) oalei.
549. Cui? Oalelor.
550. În oală este ciorbă.
551. La oală avea o floare.
552. Din oală a ieşit o muscă.
553. De la oală şi până la sticlă erau
numai cioburi.
554. Cu oala. A venit cu oala spartă.
555. Oală, olicică, cine te-a spart?
556. Nişte oale.
557. Oalele sunt goale.
23
558. Sparge oalele!
559. Dă-mi nişte oale!
560. Gurile oalelor.
561. Fundul oalelor.
562. Cui? Oalelor!
563. În oale fierbem lapte.
564. La oale erau nişte flori.
565. De la oale şi până la căldări sunt
numai cărbuni.
566. Din oale iese abur.
567. Printre oale era şi una din pământ
ars.
568. Două oale erau din aramă.
569. Cu oalele sparte, cu oalele
cioburi.
570. Oalelor, oliţelor!
571. Ţiganca este frumoasă.
572. Întreab-o pe ţigancă!
573. Uite ţiganca!
574. Părul ţigăncii este bogat.
575. Dinţii ţigăncii sunt albi.
576. Obrazul ţigăncii este ca laptele.
577. Erau toţi strânşi (adunaţi) la
ţigancă.
578. Am încredere în ţigancă.
579. Am împrumutat bani de la
ţigancă.
580. Rochia este cusută de către
ţigancă.
581. Cu ţigancă, fără ţigancă, tot aşa
este!
582. Am venit cu ţiganca.
583. Ţiganco, ghiceşte-mi şi mie!
584. Nişte ţigănci.
585. Ţigăncile vin aici deseori.
586. Priveşte aceste ţigănci!
587. Le-am văzut pe ţigănci.
588. Părul ţigăncilor este (împletit)
strâns în coc.
589. Cozile ţigăncilor sunt lungi.
590. Obrazul ţigăncilor este curat ca
lacrima.
591. La ţigănci se găsesc mereu flori.
592. Am încredere în ţigănci când îmi
ghicesc.
593. Am cerut de la ţigănci.
594. Dintre ţigănci a apărut una care
dansa nemaipomenit (dumne-zeieşte).
595. Am mers pe drum cu ţigăncile.
596. Cu ţigănci cu tot!
597. Ţigăncilor, ţigăncilor!
598. Capra paşte iarbă.
599. Taie capra!
600. Văd o capră.
601. Capul caprei este mic.
602. Coada caprei este ridicată.
603. Ţâţele caprei sunt pline cu lapte.
604. Capra are râie.
605. Dă şi caprei să bea apă!
24
606. El a găsit în capră o pietricică.
607. A venit la capră ţapul ăla bărbos.
608. Iedul suge de la cealaltă capră.
609. Iau capra de coarne.
610. Din capră.
611. Eu iau de la capră câte trei litri
de lapte pe zi.
612. Cu capră cu tot.
613. Mă duc zilnic cu capra acolo.
614. Capro, căpriţo!
615. Nişte capre bălţate.
616. Caprele nu mai sunt râioase.
617. Mulge caprele dimineaţa!
618. Văd nişte capre maro.
619. Părul caprelor este aspru.
620. Laptele caprei este scump.
621. Căcărezele caprelor îngraşă
pământul.
622. Coarnele caprelor sunt
încovoiate.
623. Săpâna caprelor vinde tot laptele
lor.
624. Dă şi caprelor nişte sare să lingă!
625. Ţăranul vine de la capre.
626. În capre nu poţi avea încredere.
627. Caprele au râie.
628. De la capre luăm 10 litri de lapte
în fiecare seară.
629. Dintre capre a ieşit una cu
coarnele înalte.
630. Am venit cu caprele la târg. 655. Pe masă sunt boabe de porumb.
631. Caprelor, căpriţelor, de ce săriţi 656. Pe masa mică am pus o
mereu? lumânare.
632. Cleştele este nou. 657. Înălţimea mesei.
633. Pe cleşte este o frunză. 658. Picioarele mesei.
634. Dă-mi un cleşte! 659. Masă de ceară ca în poveşti.
635. Cuiul cleştelui este ruginit. 660. Forma mesei.
636. Mânerul cleştelui este scurt. 661. Cui? Mesei?
637. Pune cleştelui un cui de aramă! 662. Am găsit musafiri la masă.
638. În cleşte era un nit ruginit. 663. În masă erau bătute nişte cuie.
639. Din cleşte a scăpat un cui. 664. Din masă ieşea fum şi nu din
640. Doctorul a tras măseaua cu scaune.
cleştele. 665. De la masă până la vatră sunt
641. Cleştişor! lemne tăiate.
642. Cleşti. 666. A venit şi ea cu o masă în braţe.
643. Cleştii sunt noi. 667. Era cu masa acolo.
644. Pe cleşti văd nişte frunze roşii. 668. Masă, măsuţo!
645. Dă-mi doi cleşti! 669. Nişte mese.
646. Cuiul (nitul) cleştilor este putred. 670. Pe mese sunt căciulile cele noi.
647. Pune cleştilor nişte mânere din 671. Sparge masa, că este uscată!
lemn! 672. Forma meselor.
648. Cuiele se aflau în cleşti. 673. Mese de ceară.
649. Cuiele au scăpat din cleşti. 674. Mese din lemn.
650. Am ales dintre cleşti unul 675. Mese de lemn.
metalic (din fier). 676. Înălţimea meselor.
651. Doctorii scot dinţii bolnavilor cu 677. Cui? Meselor!
cleşti puternici. 678. Coşul era după mese.
652. Cleştilor, cleştilor… 679. În mese sunt sertare obişnuite.
653. O masă. 680. Focul a pornit dintre mese.
654. Masa este ovală.

25
681. De la mese şi până la cufere 708. În funii.
(lăzi) sunt câteva palme. 709. Dintre funii a sărit un şobolan.
682. Vecinul a venit la noi cu mesele 710. De la funii şi până la casă erau
şi cu scaunele împrumutate. doi paşi.
683. Meselor, meselor, de ce sunteţi 711. Eu trag aţa din funii.
putrede? 712. Vecina a adus azi noapte funiile.
684. O funie. Ea a venit cu funiile repede.
685. Funia este roşie. 713. Vino cu funiile!
686. Dă-mi funia aia lungă! 714. Funiilor, funiilor!
687. Uite funia! 715. Un fluture.
688. Funie de lână. 716. Fluturele este colorat.
689. Funie de mătase. 717. Capul fluturelui.
690. Lungimea funiei. 718. Fluture de mătase.
691. Grosimea funiei. 719. Aripile fluturelui.
692. Nodurile funiei. 720. Prinde fluturele!
693. Ciocanul era pe funie. 721. În fluture.
694. A plecat după funie. 722. La fluture.
695. În funie erau doi căţei de usturoi. 723. El aleargă după un fluture.
696. Din funie ieşea fum. 724. De la fluture şi până la albină.
697. Să tragi găleata cu o funie! 725. Din fluturele viu.
698. Leagă-l cu funia! 726. Albina zbura împreună cu
699. Funie, funie! fluturele.
700. Şase funii. 727. Fluture, fluturaş…
701. Funiile sunt galbene. 728. Nişte fluturi şi-au rupt aripile.
702. Dă-mi funiile! 729. Fluturii sunt vii.
703. Funii de lână. 730. Corpul fluturilor este mic.
704. Funii de mătase. 731. Fluturi de mătase.
705. Forma funiilor. 732. Aripile fluturilor.
706. Aţa funiilor. 733. Prinde fluturii!
707. Ghemul de aţă era pe funii. 734. În fluturi.

26
735. A plecat după fluturi. 765. Puricii erau în mănuşi.
736. Din fluturi. 766. Păduchii erau în mănuşi.
737. De la fluturi. 767. Am găsit printre mănuşi o salbă
738. Dintre fluturi a ieşit o viespe. de aur.
739. Printre fluturi erau nişte gândaci. 768. Unchiul (meu) din partea mamei
740. Cu fluturi albi. s-a dus la târg cu mănuşi ca să le
741. Fluturilor, fluturilor! vândă.
742. O mănuşă. 769. Unchiul (meu) din partea tatălui
743. Mănuşa este ruptă. a plecat la oraş cu mănuşile cele noi.
744. Pe mănuşă era ulei. 770. Mănuşilor, mănuşilor!
745. Coase mănuşa! 771. O minge.
746. Degetul mănuşii. 772. Mingea este albastră şi uşoară.
747. Mănuşă de lână. 773. Forma mingii.
748. Mănuşă de piele. 774. Minge de lemn.
749. Cui? Mănuşii! 775. Minge de piele.
750. Puricele era în mănuşă. 776. Peticele mingii.
751. Păduchele era pe mănuşă. 777. Umflă mingea!
752. Din mănuşă zburau fulgii. 778. Taie mingea!
753. De la mănuşă. 779. În minge este aer.
754. Coase-ţi mănuşa! 780. El a alergat după minge.
755. A venit la cojocar cu mănuşa. 781. Cui? Mingii, nu ştii?
756. Cu mănuşa reparată. 782. A ieşit tot aerul din minge.
757. Mănuşă, mănuşoară! 783. De la minge şi până la poartă
758. Nişte mănuşi. erau câţiva jucători.
759. Mănuşile sunt împletite. 784. Mingi albastre.
760. Pe mănuşi căzuseră fulgi de raţă. 785. Mingile erau uşoare.
761. Repară-ţi mănuşile! 786. Forma mingilor.
762. Degetul mănuşilor. 787. Mingi de lemn.
763. Mănuşi din piele. 788. Mingi de piele.
764. Fă mănuşilor cinci degete! 789. Mingi de plastic.

27
790. Peticelele mingilor. 812. Puii zburau cu barza, adică, cu
791. Cui? Mingilor! mama lor.
792. În mingi erau ace. 813. Corbul zbura cu barza.
793. Am alergat după mingi. 814. Barză, berzişoară!
794. De la mingi. 815. Nişte berze stăteau pe sârma de
795. Din mingi a ieşit tot aerul. telegraf.
796. Printre mingile din coş se afla şi 816. Berzele îşi iubesc puii.
o paletă. 817. Vezi berzele de pe co-şuri?
797. Bara a fost lovită de (către) 818. Şarpele a venit până la berze.
mingi. 819. Ciocul berzelor este destul de
798. Mingilor, mingilor, de ce nu lung faţă de cel al curcii.
intraţi în poarta adeversarului 820. Coada berzelor este lungă.
(rivalului)? 821. Picioarele berzelor sunt înalte şi
799. O barză. noduroase.
800. Barza zboară pe sus. 822. Dă berzelor să mănânce peştişori
801. Uite barza! şi broscuţe!
802. Pe barză stă un fluture. 823. În cuibul berzelor am găsit nisip
803. Ciocul berzei este lung. galben şi pietricele verzi.
804. Ochii berzei sunt iuţi. 824. Din berze curgeau penele.
805. Ouăle berzei. 825. Dintre berze a ieşit un cocostârc.
806. Picioarele berzei sunt subţiri şi 826. Berzelor, berzelor, de ce înghiţiţi
foarte lungi. prada?
807. Dă-i berzei să mănânce! 827. Calul său.
808. Broaştele erau acolo, la barză. 828. Calul lui.
809. Am găsit în barză multe râme. 829. Ochiul său.
810. Broaştele sunt prinse de (către) 830. Ochiul lui.
barză. 831. Picioarele sale.
811. Din barză curgeau penele şi 832. Picioarele lui.
fulgii. 833. El îşi spunea în sinea sa că…
834. El îşi făcea curaj.

28
835. Şi-a băut minţile.
836. Se întreba pe sine de ce nu-şi
aduce aminte.
837. Secretul (taina) este cunoscut(ă)
numai de (către) el însuşi.
838. Îşi ducea gândul cu sine.
839. Uite calul meu!
840. Mână calul meu!
841. Potcoava calului meu.
842. Coada calului meu.
843. Potcoavele calului meu.
844. Cozile calului meu.
845. Dă-i fân calului meu!
846. Bătrânul a urcat pe calul meu.
847. Toate blidurile (oalele,
străchinile) erau la calul meu.
848. Am încredere în calul meu.
849. Am cărat toţi sacii cu calul meu.
850. Calul meu, căluţul meu!
851. Sora mea.
852. O văd pe sora mea.
853. Casa sorei mele.
854. Mărgelele sorei mele.
855. Spune-i şi sorei mele!
856. El merge la sora mea.
857. Am încredere în sora mea.
858. Fusta este cusută de către sora
mea.
859. De la sora mea am luat banii.
860. Cu sora mea.
29
861. Soro, sora mea!
862. Băieţii mei sunt deştepţi.
863. Îi văd pe băieţii mei.
864. Casa băieţilor mei.
865. Fetele băieţilor mei.
866. Cinstea băieţilor mei.
867. Spune-le băieţilor mei!
868. Mă duc la băieţii mei.
869. El este singurul dintre băieţii mei
care ştie ţigăneşte romanes).
870. Acoperişul este făcut de (către)
băieţii mei.
871. Am mers la bunici împreună cu
băieţii mei.
872. Băieţii mei, băieţii mei!
873. Fetele mele.
874. Le invit pe fetele mele.
875. Gardul fetelor mele.
876. Casa fetelor mele.
877. Gardurile fetelor mele.
878. Casele fetelor mele.
879. Spune-le şi fetelor mele!
880. Mă duc la fetele mele.
881. Cojocul este dăruit de fetele
mele.
882. M-am certat cu fetele mele dar
m-am împăcat cu fetele lor.
883. Fetelor, fetiţele mele, de ce nu
mă înţelegeţi?
884. Al cui este gardul?
885. Cine? 914. Cât costă marfa?
886. A cui este casa? 915. Câtă? Câtă minte are şi el!
887. Ai cui sunt porcii? 916. Câţi? Câţi copii ai tu?
888. Ale cui sunt gardurile? 917. Câţi cai pasc pe câmp?
889. Cui îi zici tu treaba asta? 918. Câte? Câte vaci erau acolo?
890. La cine mergi? 919. Câte vaci sunt aici?
891. Pe cine vezi? 920. Câte nebunii fac copiii ăştia!
892. De la cine ai aflat vestea? 921. Cămaşa asta.
893. De (către) cine este scoasă vorba 922. Nasturele acestei cămăşi.
asta? 923. Gura acestei cămăşi.
894. De la cine ai primit scrisoarea? 924. Nasturii acestei cămăşi.
895. Cu cine te-ai căsătorit? 925. Pune acestei cămăşi nasturii!
896. Ce? Ce tot spui? 926. Pune nasturi la această cămaşă!
897. De ce? 927. Pe această cămaşă este o floare.
898. La ce? 928. De la această cămaşă.
899. Pe ce? 929. Cu această cămaşă se îmbracă
900. Cu ce? (timp de) o săptămână.
901. Din ce cauză? 930. Aceste cămăşi.
902. Pentru ce? 931. Mă uit la aceste cămăşi.
903. Al cui este cuiul? Al roţii! 932. Vezi aceste cămăşi?
904. A cui este uşa? 933. Gura acestor cămăşi este îngustă.
905. A casei! 934. Nasturii acestor cămăşi.
906. Ai cui sunt strugurii? 935. Pune acestor cămăşi nasturii
907. Ai viei! verzi!
908. Care capră este neagră? 936. Pune nasturi la aceste cămăşi!
909. Care ţap este cu barbă? 937. Din aceste cămăşi am făcut un
910. Care cai sunt albi? şorţ.
911. Care iezi sunt bălţaţi? 938. Dintre aceste cămăşi am ales
912. Cât? Cât de proşti sunt! una.
913. Cât este ceasul? 939. Cu aceste cămăşi.

30
940. Această ceapă este roşie.
941. Pune bulion pe această ceapă!
942. Mirosul acestei cepe este bun.
943. Frunzele acestei cepe.
944. Greutatea acestei cepe.
945. Cui? Acestei cepe!
946. La această ceapă.
947. Din această ceapă fac mâncare.
948. Cu această ceapă.
949. Aceste cepe sunt dulci.
950. Pune ulei pe cepele fierte!
951. Mirosul cepelor ajungea
stradă.
952. Frunzele cepelor sunt verzi.
953. Greutatea cepelor este mică.
954. Cui? Acestor cepe!
955. La aceste cepe.
956. Din aceste cepe fac o plăcintă pe
cinste!
957. Gustul este dat de aceste cepe.
958. Cu aceste cepe fac mâncare.
959. Aceşti fraţi.
960. Îi văd pe aceşti fraţi.
961. Vezi cămăşile acestea?
962. Copilul acestor oameni.
963. Fiica acestor oameni.
964. Casele acestor oameni.
965. Fiicele acestor oameni.
966. Spune-le şi acestor amărâţi!
967. Du-te la aceşti oameni!
968. Dintre aceşti fraţi unul a ajuns
popă, iar altul a devenit ţârcovnic.
969. Cu aceşti fraţi.
970. Aceste surori sunt gemene.
971. Le văd pe aceste surori.
972. Vezi cetele acelea?
973. Tatăl acestor surori.
974. Mama acestor surori.
975. Fetele acestor surori.
976. Fraţii acestor surori.
977. Dă-le acestor surori ce li se
în cuvine!
978. Am ajuns la aceste surori.
979. De la aceste surori veneau
(soseau) scrisorile.
980. Pantalonii sunt cusuţi de (către)
aceste surori.
981. Cu aceste surori.
982. Acel câine.
983. Câinele acela este turbat.
984. Mă uit la câinele acela.
985. Gura acelui câine.
986. Ochii acelui câine.
987. Limba acelui câine.
988. Dă osul (acesta) câinelui acela!
989. Du-te la câinele acela!
990. De la acel câine (câinele acela ) a
luat turbare.
991. Cu câinele acela nu poţi glumi.
992. Acea fată. Fata aceea.
31
993. O văd pe fata aceea. 1012. Dintre câinii aceia a sărit o
994. Gura acelei fete este dulce. vulpe care avea piciorul rupt.
995. Obrazul acelei fete este alb ca 1013. Fetele acelea. Acele fete sunt
laptele. nemăritate.
996. Cozile acelei fete. 1014. Le-am întâlnit pe fetele acelea
997. Mâinile acelei fete. măritate.
998. Dă-i fetei aceleia nişte sare, nişte 1015. Casa fetelor acelora luceşte de
piper şi nişte ardei! curăţenie. Obrazul fetelor acelora este
999. Du-te la fata aceea! catifelat.
1000. Rugăciunea a fost rostită de 1016. Dinţii fetelor acelora sunt albi
(către) fata aceea. şi sănătoşi.
1001. Am auzit eu de la fata aceea. 1017. Daţi fetelor acelora nişte
1002. Cu fata aceea nu am glumit panglici ca să-şi împletească cozile!
niciodată. 1018. Mergi la fetele acelea!
1003. Acei câini sunt spurcaţi. 1019. Dintre toate fetele numai una
1004. Câinii aceia sunt păduchioşi. dansa cum trebuia.
1005. Goneşte-i pe câinii aceia 1020. Omul ăla.
flămânzi! 1021. Inşii ăia.
1006. Aruncă câinilor acelora oasele 1022. Tipa (insa, individa) aia.
rămase! 1023. Oamenii ăia.
1007. Părul câinilor acelora este 1024. Tipele alea.
moale. 1025. Persoanele alea.
1008. Cozile câinilor acelora sunt 1026. Spune omului ăluia!
stufoase. 1027. Spune tipei ăleia!
1009. Picioarele câinilor acelora sunt 1028. Spune oamenilor ălora!
urâte. 1029. Spune tipelor (individelor)
1010. Daţi-le câinilor acelora carnea ălora!
asta tocată! 1030. Celălalt mânz.
1011. Mergi până la câinii acelora şi 1031. Celălalt măgar.
vezi de ce latră! 1032. Strigă-l pe celălalt bărbat!

32
1033. Cealaltă iapă.
1034. Strig-o pe cealaltă vecină!
1035. Ceilalţi bărbaţi.
1036. Cheamă-i pe ceilalţi bărbaţi!
1037. Celelalte cuvinte
frumoase decât acestea.
1038. Priveşte-le pe celelalte femei!
1039. Toţi bărbaţii.
1040. Toţi ginerii.
1041. Toţi naşii.
1042. Toţi amanţii.
1043. Toţi iubiţii.
1044. Toţi cumnaţii.
1045. Toţi urşii.
1046. Toţi vecinii.
1047. Toţi hoţii.
1048. Toţi cerşetorii.
1049. Toţi domnii.
1050. Toţi popii.
1051. Toţi gagiii.
1052. Toate nevestele.
1053. Toate miresele.
1054. Toate naşele.
1055. Toate nurorile.
1056. Toate iubitele.
1057. Toate cântăreţele.
1058. Toate glumele.
1059. Toate alunele.
1060. Toate nucile.
1061. Toate gutuile.
1062. Toate gâturile.
1063. Toate doamnele.
1064. Toate preotesele.
1065. Tot corpul.
sunt mai 1066. Tot mormântul.
1067. Tot braţul.
1068. Tot respectul.
1069. Tot satul.
1070. Tot sângele.
1071. Tot muntele.
1072. Tot cortul.
1073. Tot cositorul.
1074. Tot câlţiul.
1075. Tot glasul.
1076. Toată murdăria.
1077. Toată gârla.
1078. Toată averea.
1079. Toată zestrea.
1080. Toată spinarea.
1081. Toată lumea.
1082. Toată oastea.
1083. Toată dorinţa.
1084. Toată iubirea.
1085. Toată mânia.
1086. Toată crucea era putredă.
1087. Toată credinţa.
1088. Toată cârpa.
1089. Oarecine.
1090. Oarecare.
1091. Oricare.
33
1092. Oarece. 1120. Cu altă bătrână.
1093. Ceva. 1121. Alte lemne.
1094. Cineva. 1122. Pe alte lemne.
1095. Cutare. 1123. Al altor lemne.
1096. Te miri cine. 1124. A altor lemne.
1097. Fiecare. 1125. Ai altor lemne.
1098. Nimeni. 1126. Ale altor lemne.
1099. Nimic. 1127. La alte lemne.
1100. A venit un alt om împreună cu 1128. Din alte lemne.
o altă femeie. 1129. Cu alte lemne.
1101. Sunt alţi oameni acolo. 1130. Alte bătrâne.
1102. Alte femei erau atunci în 1131. Pe alte bătrâne.
biserică. 1132. Al altor bătrâne.
1103. Alt lemn. 1133. Ai altor bătrâne.
1104. Taie alt lemn! 1134. A altor bătrâne.
1105. Al altui lemn. 1135. Ale altor bătrâne.
1106. Ai altui lemn. 1136. La alte bătrâne.
1107. Ale altui lemn. 1137. De la alte bătrâne.
1108. Cui? Altui lemn? 1138. De către alte bătrâne.
1109. La alt lemn. 1139. Cu alte bătrâne.
1110. Din alt lemn. 1140. Nimeni.
1111. Altă bătrână. 1141. Pe nimeni.
1112. Pe o altă bătrână. 1142. Al nimănui.
1113. Al altei bătrâne. 1143. A nimănui.
1114. A altei bătrâne. 1144. Ai nimănui.
1115. Ai altei bătrâne. 1145. Ale nimănui.
1116. Ale altei bătrâne. 1146. Să nu spui nimănui!
1117. Cui? Altei bătrâne! 1147. Să nu te duci la nimeni!
1118. La altă bătrână. 1148. N-a aflat nimic.
1119. De la altă bătrână. 1149. De la nimeni nu afli nimic.

34
1150. Cu nimeni n-am discutat 1171. Buni.
problema asta. 1172. Bune.
1151. Nimic. 1173. Rău.
1152. Nu mi-a dat nimic. 1174. Rea.
1153. Pe nimic. 1175. Răi.
1154. Om de nimic. 1176. Rele.
1155. Nu ajută la nimic. 1177. Urât.
1156. Din nimic nu poţi găsi 1178. Urâtă.
adevărul. 1179. Urâţi.
1157. N-a greşit cu nimic. 1180. Urâte
1158. Frate bun. 1181. Gustos.
1159. Fratele tău este tot atât (aşa, la 1182. Gustoasă.
fel) de bun ca (şi) sora lui. 1183. Gustoşi.
1160. Fratele meu este mai bun decât 1184. Gustoase.
sora ta. 1185. Limpede.
1161. Fratele tău este mai puţin bun 1186. Limpede.
decât (ca) ea. 1187. Limpezi.
1162. Dintre toţi cel mai bun era 1188. Limpezi.
fratele nostru. 1189. Murdar.
1163. Fratele lor era cel mai puţin 1190. Murdară.
bun dintre ei. 1191. Murdari.
1164. Fratele vostru este foarte bun. 1192. Murdare.
Chiar prea bun faţă de (în comparaţie 1193. Clar.
cu) ei. 1194. Clară.
1165. Frumos. 1195. Clari.
1166. Frumoasă. 1196. Clare.
1167. Frumoşi. 1197. Luminos.
1168. Frumoase. 1198. Luminoasă.
1169. Bun. 1199. Luminoşi.
1170. Bună. 1200. Luminoase.

35
1201. Întunecos. 1231. Mânioşi.
1202. Întunecoasă. 1232. Mânioase.
1203. Întunecoşi. 1233. Supărat.
1204. Întunecoase. 1234. Supărată.
1205. Bărbos. 1235. Supăraţi.
1206. Bărboasă. 1236. Supărate.
1207. Bărboşi. 1237. Fericit.
1208. Bărboase. 1238. Fericită.
1209. Sângeros. 1239. Fericiţi.
1210. Sângeroasă. 1240. Fericite.
1211. Sângeroşi. 1241. Norocos.
1212. Sângeroase. 1242. Norocoasă.
1213. Spurcat. 1243. Norocoşi.
1214. Spurcată. 1244. Norocoase.
1215. Spurcaţi. 1245. Îndepărtat.
1216. Spurcate. 1246. Îndepărtată.
1217. Curat. 1247. Îndepărtaţi.
1218. Curată. 1248. Îndepărtate.
1219. Curaţi. 1249. Apropiat.
1220. Curate. 1250. Apropiată.
1221. Interesant. 1251. Apropiaţi.
1222. Interesantă. 1252. Apropiate.
1223. Interesanţi. 1253. Creţ.
1224. Interesante. 1254. Creaţă.
1225. Deştept. 1255. Creţi.
1226. Deşteaptă. 1256. Creţe.
1227. Deştepţi. 1257. Dulce.
1228. Deştepte. 1258. Dulce.
1229. Mânios. 1259. Dulci.
1230. Mânioasă. 1260. Dulci.

36
1261. Amar. 1291. Nebotezaţi.
1262. Amară. 1292. Nebotezate.
1263. Amari. 1293. Botezat.
1264. Amare. 1294. Botezată.
1265. Iute. 1295. Botezaţi.
1266. Iute. 1296. Botezate.
1267. Iuţi. 1297. Flămând.
1268. Iuţi. 1298. Flămândă.
1269. Friguros. 1299. Flămânzi.
1270. Friguroasă. 1300. Flămânde.
1271. Friguroşi. 1301. Guraliv.
1272. Friguroase. 1302. Guralivă.
1273. Călduros. 1303. Guralivi
1274. Călduroasă. 1304. Guralive.
1275. Călduroşi. 1305. Superior.
1276. Călduroase. 1306. Superioară.
1277. Calm. 1307. Superiori.
1278. Calmă. 1308. Superioare.
1279. Calmi. 1309. Inferior.
1280. Calme. 1310. Inferioară.
1281. Lung. 1311. Inferiori.
1282. Lungă. 1312. Inferioare.
1283. Lungi. 1313. Vechi.
1284. Lungi. 1314. Veche.
1285. Scurt. 1315. Vechi.
1286. Scurtă. 1316. Vechi.
1287. Scurţi. 1317. Nou.
1288. Scurte. 1318. Nouă.
1289. Nebotezat. 1319. Noi.
1290. Nebotezată. 1320. Noi.

37
1321. Bogat 1351. Strâmţi.
1322. Bogată. 1352. Strâmte.
1323. Bogaţi 1353. Îngust.
1324. Bogate. 1354. Îngustă.
1325. Sărac. 1355. Înguşti.
1326. Săracă. 1356. Înguste.
1327. Săraci. 1357. Larg.
1328. Sărace. 1358. Largă.
1329. Împuţit. 1359. Largi.
1330. Împuţită. 1360. Largi.
1331. Împuţiţi. 1361. Neted.
1332. Împuţite. 1362. Netedă.
1333. Focos. 1363. Netezi
1334. Focoasă. 1364. Netede.
1335. Focoşi. 1365. Putred.
1336. Focoase. 1366. Putredă.
1337. Aspru. 1367. Putrezi.
1338. Aspră. 1368. Putrede.
1339. Aspri. 1369. Tare.
1340. Aspre. 1370. Tare.
1341. Acru. 1371. Tari.
1342. Acră. 1372. Tari.
1343. Acri. 1373. Gras.
1344. Acre. 1374. Grasă.
1345. Sărat. 1375. Graşi.
1346. Sărată. 1376. Grase.
1347. Săraţi. 1377. Umflat.
1348. Sărate. 1378. Umflată.
1349. Strâmt. 1379. Umflaţi.
1350. Strâmtă. 1380. Umflate.

38
1381. Slab. 1411. Urât mirositori.
1382. Slabă. 1412. Urât mirositoare.
1383. Slabi. 1413. Leneş.
1384. Slabe. 1414. Leneşă.
1385. Gros. 1415. Leneşi.
1386. Groasă. 1416. Leneşe.
1387. Groşi. 1417. Harnic.
1388. Groase. 1418. Harnică.
1389. Puternic. 1419. Harnici.
1390. Puternică. 1420. Harnice.
1391. Puternici. 1421. Nebun.
1392. Puternice. 1422. Nebună.
1393. Noroios. 1423. Nebuni.
1394. Noroioasă. 1424. Nebune.
1395. Noroioşi. 1425. Unsuros.
1396. Noroioase. 1426. Unsuroasă.
1397. Stricat. 1427. Unsuroşi.
1398. Stricată. 1428. Unsuroase.
1399. Stricaţi. 1429. Untos.
1400. Stricate. 1430. Untoasă.
1401. Pestriţ. 1431. Untoşi
1402. Pestriţă. 1432. Untoase.
1403. Pestriţi. 1433. Turcesc.
1404. Pestriţe. 1434. Turcească.
1405. Frumos mirositor. 1435. Turceşti.
1406. Frumos mirositoare. 1436. Turceşti.
1407. Frumos mirositori. 1437. Musulman.
1408. Frumos mirositoare. 1438. Musulmană.
1409. Urât mirositor. 1439. Musulmani.
1410. Urât mirositoare. 1440. Musulmane.

39
1441. Spoitoresc. 1447. Verzi (lemne).
1442. Spoitorească. 1448. Verzi (frunze).
1443. Spoitoreşti. 1449. Galben.
1444. Spoitoreşti. 1450. Galbenă.
1445. Verde (lemn). 1451. Galbeni.
1446. Verde (frunză). 1452. Galbene.
1453. Soră bună.
1454. Sora mea este la fel de bună ca 1465. Fraţii mei sunt tot aşa de buni
(şi) voi. ca surorile mele.
1455. Sora ta este tot atât de bună ca 1466. Fraţii mei sunt tot atât de buni
(şi) ei. ca surorile lor.
1456. Sora lor este tot aşa de bună ca 1467. Ei sunt mai buni ca (decât) noi.
(şi) noi. 1468. Fraţii lor sunt mai puţin buni
1457. Sora lor este tot aşa de bună ca decât (ca) voi.
(şi) voi. 1469. Cei mai buni erau ei.
1458. Sora ta este mai bună decât (ca) 1470. Fraţii ei erau mai puţin buni
ele. (decât) noi.
1459. Sora lor este mai puţin bună 1471. Fraţii voştri sunt foarte buni.
decât (ca) noi. 1472. Surori bune la suflet.
1460. Sora lui era cea mai bună dintre 1473. Surorile mele sunt la fel de
toţi. bune ca şi ele.
1461. Sora noastră era mult mai puţin 1474. Surorile tale sunt tot atât de
bună decât voi. bune ca şi ele.
1462. Sora noastră este prea bună (cu 1475. Surorile lor sunt tot aşa de bune
ei). ca şi ele.
1463. Sora mea este foarte bună (cu 1476. Surorile tale sunt mai bune
voi). decât ei.
1464. Fraţii mei sunt tot atât de buni 1477. Ele sunt mai puţin bune decât
ca surorile tale. mine.
1478. Surorile lui erau cele mai bune.

40
1479. Ele erau cel mai puţin bune. 1507. Doi câte doi.
1480. Surorile lor sunt prea bune (cu 1508. Două câte două.
ei). 1509. Trei câte trei.
1481. Surorile noastre sunt foarte 1510. O dată.
bune. 1511. De două ori.
1482. Amândoi cocoşii. 1512. De trei ori.
1483. Amândouă mamele. 1513. De patru ori.
1484. Tustrei cocoşii. 1514. De cinci ori.
1485. Tustrele mamele. 1515. De şase ori.
1486. Tuspatru cocoşii. 1516. De şapte ori.
1487. Tuspatru mamele. 1517. De opt ori.
1488. Tuscinci cocoşii. 1518. De nouă ori.
1489. Tuscinci mamele. 1519. De zece ori.
1490. Câte unul. 1520. De unsprezece ori.
1491. Câte una. 1521. De o sută de ori.
1492. Câte doi. 1522. Primul bărbat.
1493. Câte trei. 1523. Întîiul om.
1494. Câte patru. 1524. Prima fată.
1495. Câte cinci. 1525. Întâia fetiţă.
1496. Câte şase. 1526. Al doilea cal.
1497. Câte şapte. 1527. A doua capră.
1498. Câte opt. 1528. Al treilea tată.
1499. Câte nouă. 1529. A treia mamă.
1500. Câte zece. 1530. Al patrulea unchi.
1501. Câte unsprezece. 1531. A patra mătuşă.
1502. Câte douăzeci. 1532. Al cincilea nepot.
1503. Câte o sută. 1533. A cincea nepoată.
1504. Câte o mie. 1534. Al şaselea bunic.
1505. Unul câte unul. 1535. A şasea bunică.
1506. Una câte una. 1536. Al şaptelea socru.

41
1537. A şaptea soacră.
1538. Al şaptelea frate.
1539. A şaptea soră.
1540. Al optulea iubit.
1541. A opta iubită.
1542. Al nouălea vecin.
1543. A noua vecină.
1544. Al zecelea duşman.
1545. A zecea duşmancă.
1546. Al sutălea prieten.
1547. A suta prietenă.
1548. Al unsprezecelea hoţ.
1549. A unsprezecea cerşe-toare.
1550. Primul lup.
1551. Gura primului lup.
1552. Coada primului lup.
1553. Picioarele primului lup.
1554. Dă-i primului lup să mănânce!
1555. Pe primul lup.
1556. Din primul lup.
1557. Cu primul lup.
1558. Primii lupi.
1559. Ochii primilor lupi.
1560. Gurile primilor lupi.
1561. Cozile primilor lupi.
1562. Picioarele primilor lupi.
1563. Dă-le primilor lupi ce vin să
mănânce!
1564. La primii lupi.
1565. Pe primii lupi.
42
1566. Din primii lupi.
1567. Cu primii lupi.
1568. Întâiul popă.
1569. Întâia preoteasă.
1570. Primii preoţi.
1571. Primele preotese.
1572. Al treilea cumnat.
1573. Nasul celui de-al treilea porc.
1574. Râtul celui de-al treilea porc.
1575. Ochiul celui de-al treilea păun.
1576. Picioarele celui de-al treilea
vultur.
1577. Gâtul celui de-al treilea porc.
1578. Taie-l pe cel de-al treilea porc!
1579. Du-te la cel de-al treilea porc!
1580. Din cel de-al treilea porc.
1581. De către cel de-al treilea porc.
1582. A treia capră.
1583. Vorbeam despre (de) cea de-a
treia capră.
1584. Barba celei de-a treia capre.
1585. Picioarele celei de-a treia capre.
1586. Dă-i celei de-a treia capre!
1587. Din cea de-a treia capră.
1588. De (către) cea de-a treia capră.
1589. Cu cea de-a treia capră.
1590. Cu cincisprezece surori.
1591. Cu cincisprezece fraţi.
1592. Pe cincisprezece fraţi.
1593. Pe cincisprezece surori.
1594. De către cincisprezece taţi. 1624. Voi aţi făcut.
1595. De către cincisprezece mame. 1625. Ei au făcut.
1596. Trei-patru bărbaţi. 1626. Ele au făcut.
1597. Pe trei-patru bărbaţi. 1627. Eu făceam.
1598. Pe spinarea a trei-patru bărbaţi. 1628. Tu făceai.
1599. Cui? Celor trei-patru bărbaţi. 1629. El făcea.
1600. La trei-patru bărbaţi. 1630. Ea făcea.
1601. De către trei-patru bărbaţi. 1631. Noi făceam.
1602. Cu trei-patru bărbaţi. 1632. Voi făceaţi.
1603. Eu fac. 1633. Ei făceau.
1604. Tu faci. 1634. Ele făceau.
1605. El face. 1635. Eu făcusem.
1606. Ea face. 1636. Tu făcuseşi.
1607. Noi facem. 1637. El făcuse.
1608. Voi faceţi. 1638. Ea făcuse.
1609. Ei fac. 1639. Noi făcuserăm.
1610. Ele fac. 1640. Voi făcuserăţi.
1611. Eu voi face. 1641. Ei făcuseră.
1612. Tu vei face. 1642. Ele făcuseră.
1613. El va face. 1643. Eu să fac.
1614. Ea va face. 1644. Tu să faci.
1615. Noi vom face. 1645. El să facă.
1616. Voi veţi face. 1646. Ea să facă.
1617. Ei vor face. 1647. Noi să facem.
1618. Ele vor face. 1648. Voi să faceţi.
1619. Eu am făcut. 1649. Ei să facă.
1620. Tu ai făcut. 1650. Ele să facă.
1621. El a făcut. 1651. Eu o să fac.
1622. Ea a făcut. 1652. Tu o să faci.
1623. Noi am făcut. 1653. El o să facă.

43
1654. Ea o să facă.
1655. Noi o să facem.
1656. Voi o să faceţi.
1657. Ei or să facă.
1658. Ele or să facă.
1659. Eu am să fac.
1660. Tu ai să faci.
1661. El are să facă.
1662. Ea are să facă.
1663. Noi avem să facem.
1664. Voi aveţi să faceţi.
1665. Ei au să facă.
1666. Ele au să facă.
1667. Eu aş face.
1668. Tu ai face.
1669. El ar face.
1670. Ea ar face.
1671. Noi am face.
1672. Voi aţi face.
1673. Ei ar face.
1674. Ele ar face.
1675. Eu aş fi făcut.
1676. Tu ai fi făcut.
1677. El ar fi făcut.
1678. Ea ar fi făcut.
1679. Noi am fi făcut.
1680. Voi aţi fi făcut.
1681. Ei ar fi făcut.
1682. Ele ar fi făcut.
1683. Eu făcui.
44
1684. Tu făcuşi.
1685. El făcu.
1686. Ea făcu.
1687. Noi făcurăm.
1688. Voi făcurăţi.
1689. Ei făcură.
1690. Ele făcură.
1691. Fă!
1692. Faceţi!
1693. Făcut.
1694. Făcută.
1695. Făcuţi.
1696. Făcute.
1697. Faci rău, făcând aşa!
1698. Eu am cu tine o treabă de făcut.
1699. A se teme.
1700. Eu mă tem.
1701. Tu te temi.
1702. El se teme.
1703. Ea se teme.
1704. Noi ne temem.
1705. Voi vă temeţi.
1706. Ei se tem.
1707. Ele se tem.
1708. Eu mă voi teme.
1709. Tu te vei teme.
1710. El se va teme.
1711. Ea se va teme.
1712. Noi ne vom teme.
1713. Voi vă veţi teme.
1714. Ei se vor teme.
1715. Ele se vor teme.
1716. Eu mă temui.
1717. Tu te temuşi.
1718. El se temu.
1719. Ea se temu.
1720. Noi ne temurăm.
1721. Voi vă temurăţi.
1722. Ei se temură.
1723. Ele se temură.
1724. Eu m-am temut.
1725. Tu te-ai temut.
1726. El s-a temut.
1727. Ea s-a temut.
1728. Noi ne-am temut.
1729. Voi v-aţi temut.
1730. Ei s-au temut.
1731. Ele s-au temut.
1732. Eu mă temeam.
1733. Tu te temeai.
1734. El se temea.
1735. Ea se temea.
1736. Noi ne temeam.
1737. Voi vă temeaţi.
1738. Ei se temeau.
1739. Ele se temeau.
1740. Eu mă temusem.
1741. Tu te temuseşi.
1742. El se temuse.
1743. Ea se temuse.
45
1744. Noi ne temuserăm.
1745. Voi vă temuserăţi.
1746. Ei se temuseră.
1747. Ele se temuseră.
1748. Eu să mă tem.
1749. Tu să te temi.
1750. El să se teamă.
1751. Ea să se teamă.
1752. Noi să ne temem.
1753. Voi să vă temeţi.
1754. Ei să se teamă.
1755. Ele să se teamă.
1756. Eu o să mă tem.
1757. Tu o să te temi.
1758. El o să se teamă.
1759. Ea o să se teamă.
1760. Noi o să ne temem.
1761. Voi o să vă temeţi.
1762. Ei or să se teamă.
1763. Ele or să se teamă.
1764. Eu m-aş teme.
1765. Tu te-ai teme.
1766. El s-ar teme.
1767. Ea s-ar teme.
1768. Noi ne-am teme.
1769. Voi v-aţi teme.
1770. Ei s-ar teme.
1771. Ele s-ar teme.
1772. Eu m-aş fi temut.
1773. Tu te-ai fi temut.
1774. El s-ar fi temut.
1775. Ea s-ar fi temut.
1776. Noi ne-am fi temut.
1777. Voi v-aţi fi temut.
1778. Ei s-ar fi temut.
1779. Ele s-ar fi temut.
1780. Teme-te!
1781. Temeţi-vă!
1782. Temut.
1783. Temută.
1784. Temuţi.
1785. Temute.
1786. Temându-te, nu faci bine!
1787. El este de temut!
1788. Eu mă satur.
1789. Tu te saturi.
1790. El se satură.
1791. Ea se satură.
1792. Noi ne săturăm.
1793. Voi vă săturaţi.
1794. Ei se satură.
1795. Ele se satură.
1796. Eu m-am săturat.
1797. Tu te-ai săturat.
1798. El s-a săturat.
1799. Ea s-a săturat.
1800. Noi ne-am săturat.
1801. Voi v-aţi săturat.
1802. Ei s-au săturat.
1803. Ele s-au săturat.
46
1804. Eu mă voi sătura.
1805. Tu te vei sătura.
1806. El se va sătura.
1807. Ea se va sătura.
1808. Noi ne vom sătura.
1809. Voi vă veţi sătura.
1810. Ei se vor sătura.
1811. Ele se vor sătura.
1812. Eu mă săturam.
1813. Tu te săturai.
1814. El se sătura.
1815. Ea se sătura.
1816. Noi ne săturam.
1817. Voi vă săturaţi.
1818. Ei se săturau.
1819. Ele se săturau.
1820. Eu mă săturasem.
1821. Tu te săturaseşi.
1822. El se săturase.
1823. Ea se săturase.
1824. Noi ne săturaserăm.
1825. Voi vă săturaserăţi.
1826. Ei se săturaseră.
1827. Ele se săturaseră.
1828. Eu mă săturai.
1829. Tu te săturaşi.
1830. El se sătură.
1831. Ea se sătură.
1832. Noi ne săturarăm.
1833. Voi vă săturarăţi.
1834. Ei se săturară.
1835. Ele se săturară.
1836. Eu m-aş sătura.
1837. Tu te-ai sătura.
1838. El s-ar sătura.
1839. Ea s-ar sătura.
1840. Noi ne-am sătura.
1841. Voi v-aţi sătura.
1842. Ei s-ar sătura.
1843. Ele s-ar sătura.
1844. Eu m-aş fi săturat.
1845. Tu te-ai fi săturat.
1846. El s-ar fi săturat.
1847. Ea s-ar fi săturat.
1848. Noi ne-am fi săturat.
1849. Voi v-aţi fi săturat.
1850. Ei s-ar fi săturat.
1851. Ele s-ar fi săturat.
1852. Eu să mă satur.
1853. Tu să te saturi.
1854. El să se sature.
1855. Ea să se sature.
1856. Noi să ne săturăm.
1857. Voi să vă săturaţi.
1858. Ei să se sature.
1859. Ele să se sature.
1860. Eu o să mă satur.
1861. Tu o să te saturi.
1862. El o să se sature.
1863. Ea o să se sature.
47
1864. Noi o să ne săturăm.
1865. Voi o să vă săturaţi.
1866. Ei or să se sature.
1867. Ele or să se sature.
1868. Satură-te!
1869. Săturaţi-vă!
1870. Săturat.
1871. Săturată.
1872. Săturaţi.
1873. Săturate.
1874. Săturându-se, pisica vine iarăşi
acasă.
1875. De săturat, nu prea m-am
săturat.
1876. A înroşi.
1877. A roşi.
1878. A albi.
1879. A îndulci.
1880. A (se) (în)roşi.
1881. A se (în)albi.
1882. Eu mă gândesc.
1883. Tu te gândeşti.
1884. El se gândeşte.
1885. Ea se gândeşte.
1886. Noi ne gândim.
1887. Voi vă gândiţi.
1888. Ei se gândesc.
1889. Ele se gândesc.
1890. Eu m-am gândit.
1891. Tu te-ai gândit.
1892. El s-a gândit.
1893. Ea s-a gândit.
1894. Noi ne-am gândit.
1895. Voi v-aţi gândit.
1896. Ei s-au gândit.
1897. Ele s-au gândit.
1898. Eu mă gândeam.
1899. Tu te gândeai.
1900. El se gândea.
1901. Ea se gândea.
1902. Noi ne gândeam.
1903. Voi vă gândeaţi.
1904. Ei se gândeau.
1905. Ele se gândeau.
1906. Eu mă gândisem.
1907. Tu te gândiseşi.
1908. El se gândise.
1909. Ea se gândise.
1910. Noi ne gândiserăm.
1911. Voi vă gândiserăţi.
1912. Ei se gândiseră.
1913. Ele se gândiseră.
1914. Eu să mă gândesc.
1915. Tu să te gândeşti.
1916. El să se gândească.
1917. Ea să se gândească.
1918. Noi să ne gândim.
1919. Voi să vă gândiţi.
1920. Ei să se gândească.
1921. Ele să se gândească.
48
1922. Eu să mă fi gândit.
1923. Tu să te fi gândit.
1924. El să se fi gândit.
1925. Ea să se fi gândit.
1926. Noi să ne fi gândit.
1927. Voi să vă fi gândit.
1928. Ei să se fi gândit.
1929. Ele să se fi gândit.
1930. Eu mă voi gândi.
1931. Tu te vei gândi.
1932. El se va gândi.
1933. Ea se va gândi.
1934. Noi ne vom gândi.
1935. Voi vă veţi gândi.
1936. Ei se vor gândi.
1937. Ele se vor gândi.
1938. Eu mă voi fi gândit.
1939. Tu te vei fi gândit.
1940. El se va fi gândit.
1941. Ea se va fi gândit.
1942. Noi ne vom fi gândit.
1943. Voi vă veţi fi gândit.
1944. Ei se vor fi gândit.
1945. Ele se vor fi gândit.
1946. Gândeşte-te!
1947. Gândiţi-vă!
1948. Gândind aşa, faci bine.
1949. Gândindu-te aşa, faci bine.
1950. Ai timp de gândit o lună.
1951. Gândit.
1952. Gândită. 1982. Noi fuseserăm.
1953. Gândiţi. 1983. Voi fuseserăţi.
1954. Gândite. 1984. Ei fuseseră.
1955. Eu sunt. 1985. Ele fuseseră.
1956. Tu eşti. 1986. Eu fusei.
1957. El este. 1987. Tu fuseşi.
1958. Ea este. 1988. El fuse.
1959. Noi suntem. 1989. Ea fuse.
1960. Voi sunteţi. 1990. Noi fuserăm.
1961. Ei sunt. 1991. Voi fuserăţi.
1962. Ele sunt. 1992. Ei fuseră.
1963. Eu eram. 1993. Ele fuseră.
1964. Tu erai. 1994. Eu să fiu.
1965. El era. 1995. Tu să fii.
1966. Noi eram. 1996. El să fie.
1967. Voi eraţi. 1997. Ea să fie.
1968. Ei erau. 1998. Noi să fim.
1969. Ele erau. 1999. Voi să fiţi.
1970. Eu am fost. 2000. Ei să fie.
1971. Tu ai fost. 2001. Ele să fie.
1972. El a fost. 2002. Eu să fi fost.
1973. Ea a fost. 2003. Tu să fi fost.
1974. Noi am fost. 2004. El să fi fost.
1975. Voi aţi fost. 2005. Ea să fi fost.
1976. Ei au fost. 2006. Noi să fi fost.
1977. Ele au fost. 2007. Voi să fi fost.
1978. Eu fusesem. 2008. Ei să fi fost.
1979. Tu fuseseşi. 2009. Ele să fi fost.
1980. El fusese. 2010. Eu aş fi.
1981. Ea fusese. 2011. Tu ai fi.

49
2012. El ar fi. 2042. Eu aveam.
2013. Ea ar fi. 2043. Tu aveai.
2014. Noi am fi. 2044. El avea.
2015. Voi aţi fi. 2045. Ea avea.
2016. Ei ar fi. 2046. Noi aveam.
2017. Ele ar fi. 2047. Voi aveaţi.
2018. Eu aş fi fost. 2048. Ei aveau.
2019. Tu ai fi fost. 2049. Ele aveau.
2020. El ar fi fost. 2050. Eu am avut.
2021. Ea ar fi fost. 2051. Tu ai avut.
2022. Noi am fi fost. 2052. El a avut.
2023. Voi aţi fi fost. 2053. Ea a avut.
2024. Ei ar fi fost. 2054. Noi am avut.
2025. Ele ar fi fost. 2055. Voi aţi avut.
2026. Fii! (tu). 2056. Ei au avut.
2027. Fiţi! (voi). 2057. Ele au avut.
2028. Fiind. 2058. Eu avusesem.
2029. De a fi, de a nu fi. 2059. Tu avuseseşi.
2030. Fost. 2060. El avusese.
2031. Fostă. 2061. Ea avusese.
2032. Foşti. 2062. Noi avuseserăm.
2033. Foste. 2063. Voi avuseserăţi.
2034. Eu am. 2064. Ei avuseseră.
2035. Tu ai. 2065. Ele avuseseră.
2036. El are. 2066. Eu avusei (avui).
2037. Ea are. 2067. Tu avuseşi (avuşi).
2038. Noi avem. 2068. El avu(se).
2039. Voi aveţi. 2069. Ea avu(se).
2040. Ei au. 2070. Noi avurăm (avuserăm).
2041. Ele au. 2071. Voi avurăţi (avuserăţi).

50
2072. Ei avură (avuseră).
2073. Ele avură (avuseră).
2074. Eu să am.
2075. Tu să ai.
2076. El să aibă.
2077. Ea să aibă.
2078. Noi să avem.
2079. Voi să aveţi.
2080. Ei să aibă.
2081. Ele să aibă.
2082. Eu să fi avut.
2083. Tu să fi avut.
2084. El să fi avut.
2085. Ea să fi avut.
2086. Noi să fi avut.
2087. Voi să fi avut.
2088. Ei să fi avut.
2089. Ele să fi avut.
2090. Eu aş avea.
2091. Tu ai avea.
2092. El ar avea.
2093. Ea ar avea.
2094. Noi am avea.
2095. Voi aţi avea.
2096. Ei ar avea.
2097. Ele ar avea.
2098. Eu aş fi avut.
2099. Tu ai fi avut.
2100. El ar fi avut.
2101. Ea ar fi avut.
51
2102. Noi am fi avut.
2103. Voi aţi fi avut.
2104. Ei ar fi avut.
2105. Ele ar fi avut.
2106. Ai grijă de tine!
2107. Aveţi grijă de voi!
2108. Având.
2109. De avut.
2110. Avut.
2111. Avută.
2112. Avuţi.
2113. Avute.
2114. Eu tund.
2115. Tu tunzi.
2116. El tunde.
2117. Ea tunde.
2118. Noi tundem.
2119. Voi tundeţi.
2120. Ei tund.
2121. Ele tund.
2122. Eu am tuns.
2123. Tu ai tuns.
2124. El a tuns.
2125. Ea a tuns.
2126. Noi am tuns.
2127. Voi aţi tuns.
2128. Ei au tuns.
2129. Ele au tuns.
2130. Eu tundeam.
2131. Tu tundeai.
2132. El tundea.
2133. Ea tundea.
2134. Noi tundeam.
2135. Voi tundeaţi.
2136. Ei tundeau.
2137. Ele tundeau.
2138. Eu tunsesem.
2139. Tu tunseseşi.
2140. El tunsese.
2141. Ea tunsese.
2142. Noi tunseserăm.
2143. Voi tunseserăţi.
2144. Ei tunseseră.
2145. Ele tunseseră.
2146. Eu tunsei.
2147. Tu tunseşi.
2148. El tunse.
2149. Ea tunse.
2150. Noi tunserăm.
2151. Voi tunserăţi.
2152. Ei tunseră.
2153. Ele tunseră.
2154. Eu să tund.
2155. Tu să tunzi.
2156. El să tundă.
2157. Ea să tundă.
2158. Noi să tundem.
2159. Voi să tundeţi.
2160. Ei să tundă.
2161. Ele să tundă.
52
2162. Eu să fi tuns.
2163. Tu să fi tuns.
2164. El să fi tuns.
2165. Ea să fi tuns.
2166. Noi să fi tuns.
2167. Voi să fi tuns.
2168. Ei să fi tuns.
2169. Ele să fi tuns.
2170. Eu voi tunde.
2171. Tu vei tunde.
2172. El va tunde.
2173. Ea va tunde.
2174. Noi vom tunde.
2175. Voi veţi tunde.
2176. Ei vor tunde.
2177. Ele vor tunde.
2178. Eu aş tunde.
2179. Tu ai tunde.
2180. El ar tunde.
2181. Ea ar tunde.
2182. Noi am tunde.
2183. Voi aţi tunde.
2184. Ei ar tunde.
2185. Ele ar tunde.
2186. Eu aş fi tuns.
2187. Tu ai fi tuns.
2188. El ar fi tuns.
2189. Ea ar fi tuns.
2190. Noi am fi tuns.
2191. Voi aţi fi tuns.
2192. Ei ar fi tuns. 2222. Noi vom fi avut.
2193. Ele ar fi tuns. 2223. Voi veţi fi avut.
2194. Tunde! (tu). 2224. Ei vor fi avut.
2195. Tundeţi! (voi). 2225. Ele vor fi avut.
2196. Am de tuns mulţi inşi. 2226. Eu voi fi fost.
2197. Tuns. 2227. Tu vei fi fost.
2198. Tunsă. 2228. El va fi fost.
2199. Tunşi. 2229. Ea va fi fost.
2200. Tunse. 2230. Noi vom fi fost.
2201. Tunzând frumos, ai clientelă. 2231. Voi veţi fi fost.
2202. Eu voi fi. 2232. Ei vor fi fost.
2203. Tu vei fi. 2233. Ele vor fi fost.
2204. El va fi. 2234. Eu merg.
2205. Ea va fi. 2235. Tu mergi.
2206. Noi vom fi. 2236. El merge.
2207. Voi veţi fi. 2237. Ea merge.
2208. Ei vor fi. 2238. Noi mergem.
2209. Ele vor fi. 2239. Voi mergeţi.
2210. Eu voi avea. 2240. Ei merg.
2211. Tu vei avea. 2241. Ele merg.
2212. El va avea. 2242. Eu mergeam.
2213. Ea va avea. 2243. Tu mergeai.
2214. Noi vom avea. 2244. El mergea.
2215. Voi veţi avea. 2245. Ea mergea.
2216. Ei vor avea. 2246. Noi mergeam.
2217. Ele vor avea. 2247. Voi mergeaţi.
2218. Eu voi fi avut. 2248. Ei mergeau.
2219. Tu vei fi avut. 2249. Ele mergeau.
2220. El va fi avut. 2250. Eu am mers.
2221. Ea va fi avut. 2251. Tu ai mers.

53
2252. El a mers.
2253. Ea a mers.
2254. Noi am mers.
2255. Voi aţi mers.
2256. Ei au mers.
2257. Ele au mers.
2258. Eu mersesem.
2259. Tu merseseşi.
2260. El mersese.
2261. Ea mersese.
2262. Noi merseserăm.
2263. Voi merseserăţi.
2264. Ei merseseră.
2265. Ele merseseră.
2266. Eu voi merge.
2267. Tu vei merge.
2268. El va merge.
2269. Ea va merge.
2270. Noi vom merge.
2271. Voi veţi merge.
2272. Ei vor merge.
2273. Ele vor merge.
2274. Eu voi fi mers.
2275. Tu vei fi mers.
2276. El va fi mers.
2277. Ea va fi mers.
2278. Noi vom fi mers.
2279. Voi veţi fi mers.
2280. Ei vor fi mers.
2281. Ele vor fi mers.
54
2282. Eu să merg.
2283. Tu să mergi.
2284. El să meargă.
2285. Ea să meargă.
2286. Noi să mergem.
2287. Voi să mergeţi.
2288. Ei să meargă.
2289. Ele să meargă.
2290. Eu să fi mers.
2291. Tu să fi mers.
2292. El să fi mers.
2293. Ea să fi mers.
2294. Noi să fi mers.
2295. Voi să fi mers.
2296. Ei să fi mers.
2297. Ele să fi mers.
2298. Eu aş merge.
2299. Tu ai merge.
2300. El ar merge.
2301. Ea ar merge.
2302. Noi am merge.
2303. Voi aţi merge.
2304. Ei ar merge.
2305. Ele ar merge.
2306. Eu aş fi mers.
2307. Tu ai fi mers.
2308. El ar fi mers.
2309. Ea ar fi mers.
2310. Noi am fi mers.
2311. Voi aţi fi mers.
2312. Ei ar fi mers. 2341. Mâine.
2313. Ele ar fi mers. 2342. Poimâine.
2314. Mergând acolo, vezi multe 2343. Ieri.
lucruri interesante. 2344. Alaltăieri.
2315. Mergând, afli ceva. 2345. Răspoimâine.
2316. Mergi mai repede! 2346. Uşurel.
2317. Mergeţi pe jos! 2347. Mergi încetişor!
2318. Dus. 2348. Încetinel.
2319. Dusă. 2349. Într-adevăr.
2320. Duşi. 2350. Aşa.
2321. Duse. 2351. Asemenea.
2322. Am mult de mers până la nuc. 2352. De asemenea.
2323. Jos. 2353. La fel.
2324. Încoace. 2354. Cam.
2325. Lateral. 2355. Ca.
2326. Când. 2356. Decât.
2327. Când şi când. 2357. Precum.
2328. Atunci. 2358. Mai greu.
2329. Apoi. 2359. Mergi greu.
2330. Pe urmă. 2360. Da.
2331. După aceea. 2361. Nu.
2332. Încolo. 2362. Aşadar.
2333. Rar. 2363. Deci.
2334. Deseori. 2364. Dar.
2335. Iute (la gust). 2365. Însă.
2336. Repede. 2366. Păi…
2337. Încet. 2367. Nici.
2338. Lent. 2368. Deloc.
2339. Uşor. 2369. De tot.
2340. Azi (în ziua de azi); astăzi. 2370. Ba.

55
2371. De acasă. 2400. De la fată.
2372. Drept. 2401. De la păduri.
2373. În mijloc. 2402. De la fete.
2374. În centru. 2403. Despre.
2375. În exterior. 2404. Despre om.
2376. La margine. 2405. Despre femeie.
2377. Destul. 2406. Despre femei.
2378. Gata. 2407. Despre oameni.
2379. În. 2408. Despre noi.
2380. În casă. 2409. Spre.
2381. În pasăre. 2410. Către.
2382. În păduri. 2411. Către sat.
2383. În păsări am găsit pietricele 2412. Cu.
colorate. 2413. Fără.
2384. La. 2414. Fără cap.
2385. La pasăre. 2415. Fără minte.
2386. La pădure. 2416. Fără capete.
2387. La păduri. 2417. Fără minţi.
2388. La păsări. 2418. Între.
2389. Din casă. 2419. Printre.
2390. Din ochi. 2420. Printre noi.
2391. Din case. 2421. Prin.
2392. Din păsări. 2422. Prin intermediul.
2393. Pe. 2423. Deasupra.
2394. Pe casă. 2424. Deasupra mesei.
2395. Pe braţ. 2425. Deasupra capului.
2396. Pe feţe. 2426. Deasupra noastră.
2397. Pe păsări. 2427. Deasupra meselor.
2398. De la. 2428. După.
2399. De la pădure. 2429. Lângă.

56
2430. Împotriva. 2459. Hai noroc, nene!
2431. Contra. 2460. Dar.
2432. Contra noastră. 2461. Iar.
2433. Vizavi. 2462. De.
2434. Vizavi de casă. 2463. Să.
2435. Vizavi de femeie. 2464. Că.
2436. În faţa. 2465. Şi.
2437. În faţa casei. 2466. Ca să merg şi ca să fac…
2438. În faţa fetei. 2467. Cum că.
2439. În spatele meu. 2468. Ori.
2440. În spatele cimitirului. 2469. Sau.
2441. În spatele grajdului. 2470. Nici.
2442. În spatele magazinului. 2471. Deci.
2443. În mijlocul (în centrul) 2472. Dacă.
oraşului. 2473. Ca.
2444. Dedesubtul casei. Dedesubt. 2474. Precum.
2445. Sub casă. 2475. Eu devin.
2446. Sub mine. 2476. Tu devii.
2447. Sub munte. 2477. Eu voi deveni.
2448. Sub munţi. 2478. Eu deveneam.
2449. Haide! 2479. Eu aş fi devenit.
2450. Hai! 2480. Eu am devenit.
2451. Ah! 2481. Eu aş deveni.
2452. Mă! 2482. Eu devenisem.
2453. Bă! 2483. Eu să devin.
2454. Bre! 2484. Deveniţi!
2455. Fă! 2485. Devenind.
2456. Uite! 2486. Devenit.
2457. Uitaţi! 2487. Teme-te de duhul rău!
2458. Iată! 2488. Temeţi-vă de faptele rele!

57
2489. Temându-te, faci bine.
2490. Temându-ne, nu
nimic.
2491. Calul lor.
2492. Sora lor.
2493. Fraţii lor.
2494. Surorile lor.
2495. Eu roşesc ouăle.
2496. Eu albesc rufele.
2497. Eu îndulcesc laptele.
2498. Eu mă (în)roşesc ca racul.
2499. El s-a făcut alb ca varul.
2500. Rufele s-au înălbit.
2501. Cafeaua s-a îndulcit.
2502. Calul nostru.
2503. Sora noastră.
2504. Fraţii noştri.
2505. Surorile voastre.
2506. Calul tău.
2507. Sora ta.
2508. Fraţii tăi.
2509. Surorile tale.
2510. Calul lui.
2511. Sora lui.
2512. Surorile lui.
2513. Calul său.
2514. Sora sa.
2515. Fraţii săi.
2516. Surorile sale.
2517. A se înnegri.
2518. Eu mă înnegresc.
rezolvăm 2519. Eu m-am înnegrit.
2520. Eu mă înnegrisem.
2521. Eu mă voi înnegri.
2522. Eu să mă înnegresc.
2523. Înnegriţi!
2524. Înnegreşte!
2525. Înnegrit.
2526. Înnegrită.
2527. Înnegriţi.
2528. Înnegrite.
2529. Înnegrind.
2530. Am mult de înnegrit la aceste
desene.
2531. Eu mă numesc.
2532. Tu te numeşti.
2533. El se numeşte.
2534. Ea se numeşte.
2535. Noi ne numim.
2536. Voi vă numiţi.
2537. Ei se numesc.
2538. Ele se numesc.
2539. Eu m-am numit.
2540. Tu te-ai numit.
2541. El s-a numit.
2542. Ea s-a numit.
2543. Noi ne-am numit.
2544. Voi v-aţi numit.
2545. Ei s-au numit.
2546. Ele s-au numit.
58
2547. Eu mă numeam. 2577. Ei s-ar numi.
2548. Tu te numeai. 2578. Ele s-ar numi.
2549. El se numea. 2579. Numeşte!
2550. Ea se numea. 2580. Numiţi!
2551. Noi ne numeam. 2581. Numind.
2552. Voi vă numeaţi. 2582. Numit.
2553. Ei se numeau. 2583. Numită.
2554. Ele se numeau. 2584. Numiţi.
2555. Eu mă numisem. 2585. Numite.
2556. Tu te numiseşi. 2586. De numit.
2557. El se numise. 2587. Bine.
2558. Ea se numise. 2588. Binişor.
2559. Noi ne numiserăm. 2589. Prea.
2560. Voi vă numiserăţi. 2590. Acasă.
2561. Ei se numiseră. 2591. Joi.
2562. Ele se numiseră. 2592. Lunea.
2563. Eu mă voi numi. 2593. Marţea.
2564. Tu te vei numi. 2594. Miercurea.
2565. El se va numi. 2595. Joia.
2566. Ea se va numi. 2596. Vinerea.
2567. Noi ne vom numi. 2597. Sâmbăta.
2568. Voi vă veţi numi. 2598. Duminica.
2569. Ei se vor numi. 2599. Vara (în timpul verii).
2570. Ele se vor numi. 2600. Toamna (în timpul toamnei).
2571. Eu m-aş numi. 2601. Iarna (în timpul iernii).
2572. Tu te-ai numi. 2602. Primăvara (în timpul
2573. El s-ar numi. primăverii).
2574. Ea s-ar numi. 2603. Ţigăneşte.
2575. Noi ne-am numi. 2604. Româneşte.
2576. Voi v-aţi numi. 2605. Între timp.

59
2606. Dincolo.
2607. Dincoace.
2608. Aici.
2609. Acolo.
2610. Nicăieri.
2611. Niciunde.
2612. Afară.
2613. Înăuntru.
2614. Sus.
2615. Mi se pare.
2616. Ţi se pare.
2617. Ei i se pare.
2618. Lui i se pare.
2619. Nouă ni se pare.
2620. Vouă vi se pare.
2621. Lor li se pare.
2622. Mie îmi pare.
2623. Ţie îţi pare.
2624. Lui îi pare.
2625. Ei îi pare.
2626. Nouă ne pare.
2627. Vouă vă pare.
2628. Lor le pare.
2629. Mie mi s-a părut.
2630. Ţie ţi s-a părut.
2631. Lui i s-a părut.
2632. Ei i s-a părut.
2633. Nouă ni s-a părut.
2634. Vouă vi s-a părut.
2635. Lor li s-a părut.
60
2636. Mie mi se păruse.
2637. Ţie ţi se păruse.
2638. Lui i se păruse.
2639. Ei i se păruse.
2640. Nouă ni se păruse.
2641. Vouă vi se păruse.
2642. Lor li se păruse.
2643. Mie îmi părea.
2644. Ţie îţi părea.
2645. Lui îi părea.
2646. Ei îi părea.
2647. Nouă ne părea.
2648. Vouă vă părea.
2649. Lor le părea.
2650. Mie mi se va părea.
2651. Ţie ţi se va părea.
2652. Lui i se va părea.
2653. Ei i se va părea.
2654. Nouă ni se va părea.
2655. Vouă vi se va părea.
2656. Lor li se va părea.
2657. Mie mi s-ar părea.
2658. Ţie ţi s-ar părea.
2659. Lui i s-ar părea.
2660. Ei i s-ar părea.
2661. Nouă ni s-ar părea.
2662. Vouă vi s-ar părea.
2663. Lor li s-ar părea.
2664. Părând grea, munca era de fapt
uşoară.
2665. Eu mă ruşinez.
2666. Tu te ruşinezi.
2667. El se ruşinează.
2668. Ea se ruşinează.
2669. Noi ne ruşinăm.
2670. Voi vă ruşinaţi.
2671. Ei se ruşinează.
2672. Ele se ruşinează.
2673. Eu m-am ruşinat.
2674. Tu te-ai ruşinat.
2675. El s-a ruşinat.
2676. Ea s-a ruşinat.
2677. Noi ne-am ruşinat.
2678. Voi v-aţi ruşinat.
2679. Ei s-au ruşinat.
2680. Ele s-au ruşinat.
2681. Eu mă voi ruşina.
2682. Tu te vei ruşina.
2683. El se va ruşina.
2684. Ea se va ruşina.
2685. Noi ne vom ruşina.
2686. Voi vă veţi ruşina.
2687. Ei se vor ruşina.
2688. Ele se vor ruşina.
2689. Eu mă ruşinam.
2690. Tu te ruşinai.
2691. El se ruşina.
2692. Ea se ruşina.
2693. Noi ne ruşinam.
2694. Voi vă ruşinaţi.
61
2695. Ei se ruşinau.
2696. Ele se ruşinau.
2697. Eu mă ruşinasem.
2698. Tu te ruşinaseşi.
2699. El se ruşinase.
2700. Ea se ruşinase.
2701. Noi ne ruşinaserăm.
2702. Voi vă ruşinaserăţi.
2703. Ei se ruşinaseră.
2704. Ele se ruşinaseră.
2705. Eu mă voi fi ruşinat.
2706. Tu te vei fi ruşinat.
2707. El se va fi ruşinat.
2708. Ea se va fi ruşinat.
2709. Noi ne vom fi ruşinat.
2710. Voi vă veţi fi ruşinat.
2711. Ei se vor fi ruşinat.
2712. Ele se vor fi ruşinat.
2713. Eu să mă ruşinez.
2714. Tu să te ruşinezi.
2715. El să se ruşineze.
2716. Ea să se ruşineze.
2717. Noi să ne ruşinăm.
2718. Voi să vă ruşinaţi.
2719. Ei să se ruşineze.
2720. Ele să se ruşineze.
2721. Eu să mă fi ruşinat.
2722. Tu să te fi ruşinat.
2723. El să se fi ruşinat.
2724. Ea să se fi ruşinat.
2725. Noi să ne fi ruşinat.
2726. Voi să vă fi ruşinat.
2727. Ei să se fi ruşinat.
2728. Ele să se fi ruşinat.
2729. Ruşinează-te!
2730. Ruşinaţi-vă!
2731. Ruşinându-se.
2732. Ruşinându-te.
2733. Ruşinându-mă.
2734. Ruşinându-ne.
2735. Ruşinându-vă.
2736. Ruşinat.
2737. Ruşinată.
2738. Ruşinaţi.
2739. Ruşinate.
2740. E bine să ajuţi.
2741. Eu ajut.
2742. Tu ajuţi.
2743. El ajută.
2744. Ea ajută.
2745. Noi ajutăm.
2746. Voi ajutaţi.
2747. Ei ajută.
2748. Ele ajută.
2749. Eu voi ajuta.
2750. Tu vei ajuta.
2751. El va ajuta.
2752. Ea va ajuta.
2753. Noi vom ajuta.
2754. Voi veţi ajuta.
62
2755. Ei vor ajuta.
2756. Ele vor ajuta.
2757. Eu am ajutat.
2758. Tu ai ajutat.
2759. El a ajutat.
2760. Ea a ajutat.
2761. Noi am ajutat.
2762. Voi aţi ajutat.
2763. Ei au ajutat.
2764. Ele au ajutat.
2765. Eu ajutam.
2766. Tu ajutai.
2767. El ajuta.
2768. Ea ajuta.
2769. Noi ajutam.
2770. Voi ajutaţi.
2771. Ei ajutau.
2772. Ele ajutau.
2773. Eu ajutasem.
2774. Tu ajutaseşi.
2775. El ajutase.
2776. Ea ajutase.
2777. Noi ajutaserăm.
2778. Voi ajutaserăţi.
2779. Ei ajutaseră.
2780. Ele ajutaseră.
2781. Eu aş ajuta.
2782. Tu ai ajuta.
2783. El ar ajuta.
2784. Ea ar ajuta.
2785. Noi am ajuta.
2786. Voi aţi ajuta.
2787. Ei ar ajuta.
2788. Ele ar ajuta.
2789. Eu aş fi ajutat.
2790. Tu ai fi ajutat.
2791. El ar fi ajutat.
2792. Ea ar fi ajutat.
2793. Noi am fi ajutat.
2794. Voi aţi fi ajutat.
2795. Ei ar fi ajutat.
2796. Ele ar fi ajutat.
2797. Eu să ajut.
2798. Tu să ajuţi.
2799. El să ajute.
2800. Ea să ajute.
2801. Noi să ajutăm.
2802. Voi să ajutaţi.
2803. Ei să ajute.
2804. Ele să ajute.
2805. Eu să fi ajutat.
2806. Tu să fi ajutat.
2807. El să fi ajutat.
2808. Ea să fi ajutat.
2809. Noi să fi ajutat.
2810. Voi să fi ajutat.
2811. Ei să fi ajutat.
2812. Ele să fi ajutat.
2813. Ajutaţi!
2814. Ajută!
63
2815. Ajutând, faceţi bine.
2816. Ajutat.
2817. Ajutată.
2818. Ajutaţi.
2819. Ajutate.
2820. Mielul.
2821. L-am văzut pe mielul acela.
2822. Al mielului.
2823. A mielului.
2824. Ai mieilor.
2825. Ale mieilor.
2826. Cui? Mieilor?
2827. La miei.
2828. În miei.
2829. După miei.
2830. De către miei.
2831. De la miei.
2832. Cu mieii.
2833. Cu miei.
2834. Mieilor!
2835. Miei.
2836. Al mieilor.
2837. A mieilor.
2838. Ai mieilor.
2839. Ale mieilor.
2840. Ai mielului.
2841. Ale mielului.
2842. Cui? Mielului?
2843. La miel.
2844. În miel.
2845. După miel. 2875. Din glume.
2846. De către miel. 2876. În glume.
2847. De la miel. 2877. De către glume.
2848. Cu mielul. 2878. De la glume.
2849. Cu un miel. 2879. Cu glume.
2850. Cu miel. 2880. Cu glumele astea…
2851. Mielule! 2881. Glumelor!
2852. Glumă. 2882. Bunicul.
2853. Am făcut o glumă. 2883. Uite-l pe bunicul!
2854. Al glumei. 2884. Un bunic.
2855. A glumei. 2885. Nasul bunicului.
2856. Ai glumei. 2886. Mustaţa bunicului.
2857. Ale glumei. 2887. Urechile bunicului.
2858. Cui? Glumei ăsteia ieftine? 2888. Ochii bunicului.
2859. La glumă. 2889. Spune-i şi bunicului!
2860. În glumă. 2890. Dă-i bunicului!
2861. Din glumă. 2891. La bunic.
2862. De la glumă. 2892. La bunicul acasă.
2863. De către glumă. 2893. De la bunicul meu.
2864. Cu glumă. 2894. De către bunicul nostru.
2865. Glumă, glumiţă! 2895. Cu bunicul.
2866. Glume. 2896. Bunicule!
2867. Glumele. 2897. Bunici.
2868. Fă şi tu glume bune! 2898. Cu bunicii.
2869. Al glumelor. 2899. Îi vezi pe bunici?
2870. A glumelor. 2900. Gândul bunicilor.
2871. Ale glumelor. 2901. Mintea bunicilor.
2872. Ai glumelor. 2902. Gardul bunicilor.
2873. Cui? Glumelor? 2903. Ochii bunicilor.
2874. La glume. 2904. Nepoţii bunicilor.

64
2905. Spune-le şi bunicilor! 2934. Dă-i un os!
2906. Dă-le bunicilor. 2935. Cui? Oaselor?
2907. Merg la bunici. 2936. La oase.
2908. La bunici vin şi alţi musafiri. 2937. De la oase.
2909. Din bunici. 2938. Din oase.
2910. Am primit banii de la bunici. 2939. De către oase.
2911. De către bunici. 2940. Cu oasele ce faci?
2912. Cu bunici, fără bunici tot 2941. Fă făină de oase!
singură te ajuţi. 2942. Subţiază osul!
2913. Bunicilor, bunicuţilor! 2943. Macină oasele!
2914. Bunicuţă. 2944. Roade osul!
2915. Bunicile. 2945. Oglindă.
2916. Cu bunicile. 2946. Oglinzi.
2917. De către bunică. 2947. Sparge oglinda!
2918. De către bunicile noastre. 2948. Luciul oglinzii.
2919. Os. 2949. Geamul oglinzii.
2920. Osul. 2950. Grosimea oglinzii.
2921. Oase. 2951. Ale oglinzii.
2922. Oasele. 2952. Ai oglinzii.
2923. De la oase. 2953. Cioburi de oglindă.
2924. De la os. 2954. Cu oglinda.
2925. Din oasele astea. 2955. La oglindă.
2926. De către os. 2956. De către oglindă.
2927. De către oase. 2957. Din oglindă.
2928. Carne cu os. 2958. Oglindă, oglinjoară!
2929. Carne fără os. 2959. Oglinzile hazlii.
2930. Grosimea osului. 2960. Al oglinzilor.
2931. Lungimea oaselor. 2961. A oglinzilor.
2932. Miezul osului. 2962. Ai oglinzilor.
2933. Capul oaselor. 2963. Ale oglinzilor.

65
2964. Cu oglinzi. 2994. Cu boii.
2965. De către oglinzi. 2995. Al boului.
2966. La oglinzi. 2996. A boului.
2967. Oglinzilor! 2997. De (către) bou.
2968. Taie-i copilului buricul! 2998. De (către) boi.
2969. Taie buricul! 2999. La boi.
2970. Cu buricul. 3000. La bou.
2971. Buric. 3001. În bou.
2972. Buricul. 3002. În boi.
2973. Cu burice. 3003. Zgomot.
2974. De la buric. 3004. Zgomote.
2975. De către buric. 3005. Cu zgomot.
2976. La buric. 3006. Cu zgomote.
2977. Din buric. 3007. Liniştea este tulburată de
2978. La burice. (către) zgomot.
2979. De către burice. 3008. Liniştea era tulburată de (către)
2980. Cu buricul înnodat. zgomotele de afară.
2981. Fumul. 3009. Ciocan.
2982. Fum. 3010. Cu ciocanul.
2983. Cu fum. 3011. Ciocanul.
2984. De la fum. 3012. Ciocanele.
2985. De către fum. 3013. De către ciocan.
2986. Din fum. 3014. De către ciocane.
2987. Al fumului. 3015. În sat.
2988. A fumului. 3016. De către sat.
2989. Ai fumului. 3017. De la sat.
2990. Ale fumului. 3018. Bunica.
2991. Bou. 3019. Cumnata.
2992. Boi. 3020. O cumnată.
2993. Cu boul. 3021. Fără zahăr.

66
3022. Spune câteva nume de persoane
cunoscute!
3023. Florica se duce să ia apă de la
cişmea.
3024. Gheorghe vine călare.
3025. Ion este brunet.
3026. Mimi este frumoasă.
3027. Ce nume de bătrâni există la
spoitori?
3028. Dar nume de bătrâne?
3029. Care sunt numele preferate de
spoitori?

67
 2. Chestionar sintactic

Cele 517 întrebări din Chestionarul sintactic - sub formă de sintagme,

propoziţii, fraze, dar, uneori, și de cuvinte (pentru a se urmări dacă răspunsul ce va
fi dat va fi perceput ca fiind un subiect și, astfel, informatorul să simtă nevoia de a
construi o propoziție simplă, asociind subiectului un verb) - au menirea de a
verifica şi completa, din perspectiva sintaxei propoziţiei şi a frazei, a relaţiilor
dintre părţile lor component ș.a., corpusul dialectal de lucru, rezultat prin vlăguirea
întregului material colectat de la informatori (respondenți), ca răspunsuri directe la
întrebări ori obținut prin excerptare din relatări pe diferite tematici, inclusiv de
factură etnografică, respectiv, material lingvistic extras din poveşti, cântece,
producţiuni paremiologice etc.
Evident, consecvenţi principiului reluării formelor presupuse a fi incerte, am
solicitat răspunsuri suplimentare cu privire la unele cuvinte, sintagme, forme
gramaticale anterior abordate, ceea ce a făcut ca acest “subchestionar” să nu aibă
întotdeauna un caracter pur “sintactic”.
Autorul

68
 Chestionar sintactic
1. În locul ei am venit eu.
2. În locul lui, eu mergeam la biserică.
3. În loc de casă, el a cumpărat o maşină
mică.
4. El a lucrat în locul tău.
5. În locul celor doi cântă el.
6. În loc de a pleca, s-a dus la el.
7. Fără a pierde timpul, a rezolvat
problema.
8. În loc de a pierde bani pe nimicuri,
mai bine cumperi ceva.
9. În afară de doctor era şi director.
10. În afara celor cinci au mai cântat doi.
11. Pe lângă tine (în afară de tine) a fost
chemat (invitat) şi popa.
12. După voi, ce credeţi că este asta?
13. În legătură cu…
14. Cât priveşte această problemă…
15. Referitor la necazul acela, ce să-ţi
spun mai mult?
16. Despre el nu am ce zice.
17. În problema asta voi spune că am
făcut tot ce se poate face.
18. Pentru un om nu este greu.
19. Pentru mine este uşor.
20. Pentru cei trei copii este greu.
21. De frumos, ca el n-am văzut până
acum.
22. De învăţat, a învăţat tot timpul.
69
23. De lucrat, a lucrat toată vara.
24. De greu este greu.
25. În afară de sora ta, au venit toate
rudele.
26. În afară de el nu am mai văzut pe
nimeni.
27. Nu l-am văzut decât pe al patrulea.
28. Nu i-am văzut decât pe cei patru.
29. În afară de verzi, frunzele pot fi
galbene.
30. În afară de a minţi, nu ştie să facă
altceva.
31. În afară de duminică poţi veni în
orice zi a săptămânii.
32. Îl ştiam de (ca) doctor.
33. Lupii vin în sat flămânzi.
34. Tatăl îl lăsase mic cât tine.
35. Văd un mic sat îndepărtat.
36. Câinele a ajuns acasă flămând şi
obosit.
37. Să mergi cu mine ori cu el, dar
(numai) să mergi!
38. A venit nu să-l laude, ci să-l critice.
39. Nu s-a dus la plimbare, ci la
înmormântare.
40. Nu eu, ci el a plecat la ei.
41. Apa este nu numai rece, dar şi
proaspătă.
42. Apa este caldă, dar proaspătă.
43. L-am găsit slab, dar sănătos şi vesel
(bucuros).
44. Noi suntem oameni bătrâni, dar
bogaţi (ajunşi).
45. S-a împăcat cu socrii, deci este
linişte în casă.
46. Tata nu a cumpărat ceapă, ci usturoi.
47. Prin urmare, a căzut şi s-a făcut praf.
48. Veniră părinţii, socrii, fraţii,
cumnaţii cu nevestele lor, adică toate
rudele.
49. Calul era înalt, puternic, gras, deci
(adică) bun de tras.
50. Ei au o casă albă, curată, nouă, deci
(adică) frumoasă.
51. Eu vin la mijlocul anului, deci peste
două săptămâni.
52. Am găsit-o flămândă, slabă, deci
nefericită şi amărâtă.
53. A venit fratele, Ion adică.
54. A venit Ion, fratele.
55. Mi-a adus şi mie un cleşte, un cleşte
nou.
56. Pâinea era dulce, o dulceaţă ca de
miere.
57. Preotul venea şi el.
58. La mâncare şi la băutură, la acestea
se gândeşte el acum.
59. Cântaţi, cântaţi, cocoşilor!
60. Intrară în casă încetişor, încetişor.
61. Bătrânul, fără putere cum era, căzu.
70
62. Mama bea apă, tata ţuică, fratele vin
roşu, eu cafea, sora bragă şi sucuri.
63. Dă-i tatălui nişte bani!
64. Câinii lătrau tare.
65. Nasul omului este roşu.
66. Nasul de om este roşu.
67. Forma nasului de om este frumoasă.
68. Forma nasului omenesc este
frumoasă.
69. Lângă mine, nu lângă tine stă.
70. Din mine nu va rămâne nimic.
71. Lăutarul cântă frumos şi din gură şi
la instrument.
72. Sora a cântat frumos din instrument.
73. O parte dintre ei au plecat.
74. O jumătate din câini au fugit. Ei sunt
turbaţi.
75. Toţi elevii au plecat în fugă.
76. Bucuros era şi tata şi unchiul şi
bunicul.
77. Poveştile sunt dragostea (iubirea,
plăcerea) mea.
78. Calul frumos a fugit în sat.
79. Calul a fugit frumos în sat.
80. Moare de frig.
81. Părul omului.
82. Casa unui băiat român.
83. Moară de vânt.
84. Ziua de mâine.
85. Medalii de argint.
86. Lăudat de oameni.
87. Considerat fericit de copii. 115. Lângă pădure erau mulţi iepuri.
88. Mulţumit de cai. Câinii atunci - după ei!
89. Dulce ca mierea. 116. Du-te la tata!
90. Înalt cât casa. 117. În pădure nu este nici un şarpe.
91. Supărat (mânios) de moarte. 118. - Mătuşa a venit?
92. Ca gândul. 119. - Ieri (a venit).
93. Frumoasă foc. 120. Peste tot numai sânge.
94. Tare greu. 121. El judecător?
95. Mai puţin corect. 122. Deştept (inteligent, înţelept).
96. Uşor de zis, greu de făcut. 123. Deştept (trezit din somn).
97. Na-ţi cămaşa! 124. Toate aceste vorbe dulci şi
98. Hai acasă! înţelepte, poveşti, ghicitori şi altele,
99. Lupul, când este flămând, moare de frumoase nestemate (mărgăritare) ale
foame şi vine în sat să sfâşie bătrânilor, sunt acum înlăuntrul unei
animalele domestice. cărţi.
100. Nimeni. 125. Noi - mare prostie, ce mai - acum
101. Nicicum. tot minţim (minţim în continuare).
102. Niciunul. 126. Calule, de ce bate vântul?
103. Nicăieri. 127. El, vai de el amărâtul! Săracul de el
104. Niciuna. acum stă acasă.
105. Nicidecum. 128. Ei lucrează în atelierul de maşini.
106. Nimic. 129. Unchiule, pe cine înşeli tu?
107. Nicicând. 130. La revedere, iubito!
108. Tatăl meu aleargă repede. 131. Du-te sănătos, dragă!
109. Plouă tare. 132. La revedere!
110. Toţi zic. 133. Doamne, Dumnezeule, ce oameni
111. Băiatul era acolo. periculoşi şi tâmpiţi!
112. Toamnă. 134. Hristos a înviat!
113. - Unchiul meu vine din oraş cu 135. Făcut de mine.
maşina? 136. Masă din ceară.
114. - Cu trenul. 137. (Ea) citeşte filmul.
71
138. Doamne fereşte! 164. Vine trenul.
139. Lauda (lăudarea) fratelui meu mă 165. El se gândeşte la tine.
bucură. 166. Colegul a adus o pâine.
140. Pleacă şi Ion, fratele cel mare, 167. Colegul meu şi al tău de şcoală şi
acolo. de armată ne-a adus o pâine de grâu
141. A trimis poate o carte. caldă şi bună.
142. Poate (probabil) plouă în casă… 168. Vii?
143. A adus probabil un pachet. 169. Sigur că da!
144. Va veni poate şi el. 170. Cred că da.
145. Poate că va veni şi el. 171. Probabil că da.
146. Eu te-am întrebat de vii (dacă vii), 172. Vii şi tu? Dacă da, spune-mi
nu te-am bătut! (anunţă-mă,
147. Urechile cailor sunt scurte. dă-mi de ştire)!
148. Calule, de ce nu mănânci ovăz? 173. Vine sau nu?
149. Eu te mai întreb încă o dată (dacă) 174. Vai! Am greşit.
de vii sau nu. 175. Mamă, ce să mă fac?
150. Cum a ajuns? 176. Ah, mă doare!
151. Greu. 177. Ştiu, vai, cum trebuie!
152. N-a plecat unchiul meu în oraş. 178. Casa veche părintească din mijlocul
153. Ia acul de pe cămaşă! satului.
154. Mânecile cămăşilor sunt lungi. 179. Casa veche părintească din mijlocul
155. Să fi fost toamnă atunci. satului este acum dărâmată.
156. Vrei să faci, fă-ţi şi singur! 180. Casa veche părintească este (se
157. Ţiganul, ce-a zis el atunci? “Ce e cu află) în mijlocul satului.
tine cocoţat acolo sus?” 181. Casa din mijlocul satului este cea
158. Cum? Tu ai vrea să mergi acolo? veche, părintească.
159. De ce aş fi făcut aşa? 182. Casa părintească din mijlocul
160. Cum era noi să te fi ajutat?! satului este veche.
161. Unde o fi fost? 183. Trebuie spus.
162. Cine să fie? 184. Trebuie să spunem.
163. Să merg, să nu merg? 185. El are de făcut.
72
186. Ea are de făcut. 213. Bună dimineaţa!
187. Poate să vină. 214. Poftă bună!
188. Poate (este în stare, este capabil) să 215. Poftim!
vină. 216. La dreapta!
189. În casă nimic. 217. Îndărăt!
190. O măsuţă lângă uşă. 218. La stânga!
191. Deşi chemat, calul nu venea. 219. Tot înainte!
192. Doctorul are un ajutor care ştie ce şi 220. Bravo!
cum să facă în lipsa lui (când nu este 221. Arde-l!
el în cabinet). 222. Îmi este ruşine de mine.
193. (Eu) Am uitat unde şi când ne-am 223. El este ruşinos.
cunoscut. 224. Ruşinea este floare rară.
194. Te muşcă şarpele! 225. Îmi este ruşine de ruşinea ta!
195. Să fii norocos! 226. Neruşinat.
196. La mulţi ani! 227. Neruşinată.
197. Noroc şi sănătate! 228. Neruşinaţi.
198. Noapte bună! 229. Neruşinate.
199. Bună seara! 230. O ruşine mai mare ca asta nici că
200. Na! am văzut!
201. Ţine! 231. Nişte ruşini ca astea nu s-au mai
202. Înainte! văzut.
203. Opreşte! 232. El a venit acasă, apoi s-a lungit pe
204. Ocoleşte! pat, s-a prefăcut adormit.
205. Înapoi! 233. Băiatul aşa făcu, se duse acasă.
206. Foc! 234. Eu mă duc în sat să cumpăr lapte.
207. Loveşte-l! 235. Atunci, zise el, noi ce facem?
208. Bine! 236. E, băiatul meu, minte de copil mai
209. Ruşine! ai tu, şi eu, care sunt bătrân, ştiu că ei)
210. Să ai noroc! te prind.
211. Să trăieşti! 237. Fata lor, uitasem să vă zic, nu ştie
212. Bună ziua! să facă nimic.
73
238. Ne-am dus în casa de la ţară
(părintească) în care ne cunoscuserăm
când eram tineri.
239. Nu pot (nu sunt în stare, nu ştiu) să-
l repar.
240. Fratele mi-a zis să-l aştept.
241. Du-te afară să vezi de ce latră
câinii!
242. Acolo este ţara (ţinutul, cartierul)
unde trăiesc alţi romi.
243. Du-te să vezi şi să ştii cum se face!
244. Spune-mi unde, când şi cu cine l-ai
văzut?
245. Ia-i de aici şi cară-te (du-te) acasă!
246. Am uitat cine locuia aici şi când a
murit.
247. A murit singur, fără rudele lui lângă
el.
248. Du-te şi caută-ţi norocul!
249. Nu numai că este isteţ, dar şi plăcut.
250. Ca şi el, ei muncesc degeaba.
251. Tatăl avea dreptate, dar şi fiul avea
dreptatea lui.
252. Este la fel de inteligentă (deşteaptă)
precum şi el este.
253. Tu vorbeşti, tu auzi, tu faci.
254. Aci plânge, aci râde.
255. Nu poţi fi şi popă şi hoţ.
256. Nici nu o iubeşte, nici nu o urăşte.
257. Nici nu cere, nici nu dă.
74
S-au dus, au deschis porţile, au intrat
în curte, au dat drumul bivolilor şi au
strigat la stăpân.
258. Du-te până la câinii aceia şi vezi de
ce latră, ce vor!
259. Vezi gâştele acelea bătrâne?
260. El nu era prost, ci doar leneş fără
pereche.
261. El nu vine din sat, ci vine de la
oraş.
262. Pâinea nu era caldă, dar era
proaspătă.
263. Numai că…
264. Decât.
265. Dar că…
266. Este timp frumos, deşi a plouat.
267. Fă cum ştii, numai să faci cum
trebuie!
268. Pe de o parte era rău şi fioros, pe de
alta era milos şi omenos.
269. Nu era un om calm, cum apărea la
prima vedere, ci, dimpotrivă, un om
mânios, urâcios, hain, rău, supărăcios.
270. Fie că vii tu la mine, fie că vin eu la
tine tot una este.
271. Te aştept până [când] vii sau până
[când] îmi scrii.
272. Să fie femeie, să fie bărbat, nu se
vede bine.
273. Nu ştie ce să facă: să meargă, să nu
meargă…
274. Doi saci cu pâine ai cumpărat, din
doi să mănânci!
275. Eu stau la locul meu, adică nu fac
scandal.
276. Eu îmi văd de treaba mea, adică
(deci) nu sar la scandal.
277. Eu ştiu ce am făcut: n-am reparat
nimic.
278. Eu îmi văd de treaba mea, adică nu
fac prostii.
279. Profesorul rămase singur, ceea ce
era bine.
280. Tatăl a spus: unde ai aşteptat?
281. Acolo am fost, aici am venit, ţi-am
spus cum era acolo - a zis bunicul.
282. Era acolo cine fusese invitat
(chemat, poftit).
283. Cine nu merge acolo nu poate lua
bani.
284. Eu am zis cui voia să ştie.
285. Eu i-am zis cui nu ştie.
286. Nu vedea al cui cal era mai
puternic.
287. Eu am văzut pe cine a adus.
288. Ea vedea la cine veneam.
289. Eu mă tem de cel care este bolnav.
290. Trebuie să mergi pe jos.
291. Începe să plouă.
292. Vreau să te întreb ceva.
293. Băiatul a prins (a început) să-i
spună (lui) ce a fost cu ea.
75
294. Eu muream de ciudă, pe când el
(murea) de sete.
295. Tu trebuie să ştii, să-mi spui tot
ceea ce nu înţelegi.
296. A sosit doctorul, de unde s-a înţeles
că bolnavul poate să intre.
297. Hei, când am văzut şi am văzut că
este rău, (eu) am plecat acasă.
298. Cine merge acolo nu poate lua bani
(nu poate fi plătit).
299. Când popa a ajuns în sat, nu era
nimeni acolo.
300. După cum vei lucra, aşa vei lua
bani.
301. Unchiul mă întreba unde este
mătuşa.
302. Bătrânul plângea şi spunea: ce mă
fac, vai de mine, vai de capul meu!
303. Arată-mi: ce ai făcut până acum?
304. Cum mergea, a început ploaia.
305. Un ţigan, ce se afla pe acolo, a
auzit.
306. Când au venit ei, totul era gata.
307. Să nu-l mai laşi niciodată singur,
căci nu-l mai iau cu mine!
308. Nu ne-a zis cu cine mergi.
309. Cine caută, găseşte.
310. Un om, ce era pe acolo, a văzut şi el
chestia asta.
311. Eu nu ştiu câţi bani are el.
312. Oricare.
313. Oricine. 338. Plus că…
314. Oricând. 339. În ciuda faptului că…
315. Oricât. 340. Nu ştiu nimic, a zis el.
316. Spre. 341. Am auzit şi am înţeles ceea ce a
317. Încotro. vorbit.
318. Oriîncotro. 342. Mama i-a zis (ei) să meargă la
319. Oricum. doctor.
320. Oriunde. 343. Oamenii, zicea tata, trebuie să fie
321. Cum mergea, l-a apucat ploaia. respectaţi.
322. Când l-a azvârlit sus, pasărea l-a 344. Tata zicea că oamenii trebuie să fie
prins. respectaţi.
323. Se întreba de ce nu-şi aducea 345. El a vrut - asta o vede oricine - să-şi
aminte. repare greşelile.
324. Cu cât înainta (mergea înainte), cu 346. El a venit - cum se vede - să ne ia şi
atât se speria mai mult. pe noi.
325. Acela este cel căruia i-a dat tot 347. Ce-i drept, toată lumea aleargă după
aurul. bani şi visează la fericire ca să poată
326. Pentru că nu l-au văzut ieri la trăi.
şcoală, de aceea nu l-au mai primit. 348. Ce este important, toată lumea
327. I-a dat atâţia bani câţi a cerut şi l-a aleargă după bani.
lăsat în pace. 349. O lume nebună.
328. De-aia. 350. De când cu preţurile astea multă
329. Atunci. lume este nebună…
330. Cu cât. 351. Eu eram tânăr - să fi avut cam
331. De aceea. douăzeci de ani - când tu te-ai însurat.
332. În schimb. 352. Caută în saci, căci acolo este
333. Totuşi. cărbunele, zise bunicul.
334. Mai şi minte. 353. Ginerele a mâncat tot (era mort de
335. Tot. foame) ce i-a adus mireasa (soacra,
336. În afară de faptul că… nevasta, amanta).
337. Cu toate acestea…
76
354. Nimic nu vreau (doresc), stau şi eu
aici.
355. Un gajeu, ce mergea pe drum, a
pierdut un ceas.
356. Fă aşa - îi zicea tatăl ei - că o să fie
bine!
357. Nu vrei, spune drept, să-ţi aduc eu?
358. El visa, nu-i aşa, să devină
negustor.
359. Fratele, Ion, a spus (zis) aşa.
360. Lupul, se zice, vine când este
flămând.
361. Vai mie ce prostie!
362. Vai de mine şi de mine, vai!
363. Tatăl, care era om de la ţară, nu l-a
recunoscut nimeni, acolo în satul lui
natal.
364. Eu sunt profesorul.
365. Tuspatru i-au adus (ei) flori.
366. Al treilea nu plângea.
367. În legătură cu cine ai zis ieri noi nu
avem nimic de spus.
368. Cu privire la răutatea lor, nimeni nu
putea face nimic să-i îndrepte pe calea
cea bună.
369. Pentru cine ştie obiceiurile totul
este firesc (normal, obişnuit).
370. Să nu faceţi altfel decât ne-am
înţeles
în taină (în secret, pe ascuns).
77
371. În afară că le-a dat casa, n-a mai
făcut nimic pentru copiii lui.
372. Altă soluţie (posibilitate) nu ai
decât să te duci la ei.
373. Nu face nimic altceva decât să
doarmă, să mănânce, să bea, să spună
numai prostii.
374. Dă-i norocosului (celui norocos)
tot!
375. Spune-i celui de-al treilea!
376. Oraş.
377. Piaţa oraşului.
378. Piaţa centrală.
379. Târg.
380. Bâlci.
381. Iarmarocul este mare.
382. Piaţă de legume.
383. Dă-i să mănânce flămândului!
384. Dă-i să mănânce flămândei!
385. Dă să mănânce la cel flămând!
386. La ce te gândeşti?
387. La ce gândeşti?
388. Mă uit (privesc) la tine.
389. El se gândeşte la cei patru.
390. Am discutat cu el despre fratele
meu.
391. Am vorbit cu el de frate (de fratele).
392. Bătrâne, din bătrân nu poţi să te faci
tânăr!
393. Din alb tu faci negru.
394. Se înnoptează.
395. Se înserează.
396. Se întunecă.
397. Se luminează.
398. Copacul de lângă casă.
399. Am o problemă de rezolvat.
400. Am o treabă de făcut.
401. Am un lucru de făcut.
402. Au venit şi frumoşii fii de împărat.
403. Cum este normal?
404. Cum este corect?
405. Ştii unde sunt cleştii de cuie?
406. Ştii unde este cuiul de lemn?
407. Dă-mi cuiul de fier!
408. Ştii unde sunt cuiele de lemn?
409. Dă-mi cuiele de fier!
410. Până ce nu am găsit de lucru nu m-
am întors în sat.
411. Până când nu am terminat de
mâncat nu m-am ridicat de pe loc.
412. Mă apuc să mănânc ceva.
413. Mă apuc a mânca ceva.
414. Pe ginere, pe el l-am cunoscut de
acasă.
415. Băiatul plângea de fericit ce era.
416. Tatăl ieşea din cauza căldurii ce era
acolo în grajd.
417. Ne temem de cei şase.
418. Mă doare capul de cât de puternic
am strigat.
419. Mă doare în gît de cât de tare am
ţipat.
78
420. Tata doarme rupt (de oboseală).
421. Uşa este deschisă de vânt.
422. Uşa este deschisă de mama.
423.Copacul este frânt de vânt.
424. Copacul a fost rupt de apă.
425. Doctoria (medicamentul) a fost
băută de bolnavă.
426. Medicamentul a fost înghiţit de cel
bolnav.
427. Aluna a fost înghiţită de porumbel.
428. Pastilele au fost înghiţite de bolnav.
429. Ciuperca este albă. Nu este de loc
putredă. Este doar otrăvitoare.
430. Bureţii sunt proaspeţi.
431. Nevasta este harnică.
432. Este o femeie care nu e şmecheră şi
nici leneşă.
433. Are o nevastă bună. Nu există
muiere proastă şi nici bănuitoare. Nici
muiere puturoasă, ce mai! Deșteaptă –
în felul ei.
434. Trosc! Pleosc! - se auzi afară.
435. De afară venea un zgomot asurzitor.
436. Se ducea înspre oraş.
437. Dinspre piaţă.
438. Spre oraş.
439. Spre sat.
440. Dinspre sat.
441. Eu am venit de aseară.
442. De ieri.
443. De alaltăieri.
444. Mâine şi poimâine va avea loc
judecata lui Marin.
445. Vine şi bulibaşa cu tot sfatul lui.
446. Cântă frumos, nu cânta urât!
447. Am făcut tot aşa ca şi cei trei.
448. A lucrat, biata de ea, însutit
(înzecit, îndoit).
449. Ai glumit destul (cam mult)!
450. E prea de tot! Te-ai întrecut cu
glumele!
451. El venea la nuntă întotdeauna cu
bucurie (cu plăcere).
452. Întreit.
453. Împătrit.
454. Bătrâneţea aduce boli.
455. Moartea vine şi ea când îţi vine
rândul să pleci pe lumea cealaltă.
456. Ei sunt mai buni decât ai noştri.
457. Ele sunt mai rele decât băieţii lor.
458. Noi suntem mai deştepţi decât
prietenii voştri.
459. Sunt rupt de oboseală. N-am închis
un ochi toată noaptea. Am vegheat.
460. Spune-mi drept, ce-ai făcut după aia
cu ea?
461. Mergi drept înainte, ocoleşti, o faci
la dreapta, după aia, la stânga şi la
capătul uliţii găseşti un chioşc unde se
vinde tot ce vrei şi nu vrei: bragă,
susan, alviţă, roşcove şi alte chestii
dintr-astea.
79
462. Vorbeşti fără să (te) gândeşti.
463. E uşor a zice aşa.
464. Eu te sfătuiesc să nu ai a face cu el.
465. Te complici fără nici un folos.
466. Îţi pierzi vremea degeaba.
467. N-are rost.
468. Te-ai culcat cu ea?
469. Dacă te prindeau părinţii ei?
470. Te omorau ca pe un bandit.
471. Eu nu dau mai mult de patruzeci de
mii pe prostia asta de haină.
472. Vara, temperatura ajungea până la
patruzeci şi două de grade.
473. Hai să ne fotografiem! O fotografie
este o amintire vie.
474. Căzu la pat, bolnav de moarte, dar
mănâncă de speriat (de te bagă în
sperieţi).
475. Ne înţelegem de minune.
476. Era lovit de sete (de foame).
477. Cânta de mai mare dragul!
478. Era rănit de moarte.
479. Bea de stinge.
480. E frumos de n-am ce spune!
Oricum să-l ia naiba!
481. Hai noroc, vere! Vezi-ţi de drumul
tău şi nu te băga în vorbă!
482. Socrul merge după sare, iar soacra
după zahăr şi după lemne.
483. A venit pentru ceartă, nu pentru
masă.
484. Am întrebat pentru asta pe toţi
vecinii.
485. A venit la odihnă, nu la muncă.
486. A lovit-o cu gândul să o trezească
din amorţeală.
487. A trezit-o din somn (din beţie).
488. A fost invitat în vederea organizării
nunţii.
489. Profesorul face totul pentru ei.
490. În cazul că te duci(…).
491.În situaţia că mergi.
492. Cu condiţia să vrei, reuşeşti.
493. În situaţia aceasta, problema se
rezolvă.
494. În locul lui eu făceam aşa.
495. În locul tatei eu te băteam.
496. În locul tău eu aş fi mers acolo.
497. Numai aşa poţi să ajuţi pe cineva.
498. Singur, numai aşa poate să ajungă
la ei.
499. Reparând gardul, aşa avem o curte
frumoasă.
500. Cu toată frumuseţea lui,
iubeşte nici o fată.
501. Cu toată oboseala ei, a câştigat
concursul.
502. Cu toată dorinţa ei, nu a reuşit la
examen.
503. În ciuda supărării, s-a întâlnit cu
părinţii lui.
504. În ciuda înţelegerii, nu şi-a
respectat cuvântul şi şi-a înşelat socrii.
505. Împotriva obiceiului său.
506. Contrar dorinţei lui.
507. Chiar şi aşa bolnav, s-a dus la
primărie.
508. Cu tot protestul preotului,
judecătorul a aplicat legea.
509. Cu toată hărnicia mea, tot sărac am
rămas.
510. Cu toate rugăminţile lui, poliţistul l-
a arestat pe hoţ. Acum o să stea în
puşcărie până o să-i putrezească
oasele acolo.
511. Cu toţi martorii lor, bulibaşa i-a
găsit vinovaţi.
512. Chiar fără ajutor, a reuşit să ajungă
primul.
513. Fără a înţelege vreo limbă străină, a
călătorit în toate ţările lumii.
514. Fără a face ceva, a strâns mulţi
bani, a făcut avere frumoasă.
nu-l 515. Chiar lucrând zi şi noapte şi tot n-aş
termina de cusut haina.
516. Chiar dacă era îmbrăcat într-un
palton ponosit de curgeau zdrenţele
din el, a fost ales să-i conducă.
80
 3. Chestionar general (de verificare și completare, cu accent pe
componenta lexicală)

Chestionarul de faţă, prin cele 1970 de întrebări ale sale, face posibilă
verificarea unor date dobândite în fazele anterioare ale investigării (considerate
incerte sau atipice), dar are menirea și de a provoca potenţiale răspunsuri, în scopul
completării informaţiilor, cu precădere de ordin lexical, însă şi din perspectivă
fonetică, morfologică şi sintactică.
Ca și în celelalte componente ale Chestionarului, se vor găsi, în sub-
chestionarul acesta, printre întrebări, şi câteva formulări eliptice, mai puţin utilizate
sau aparent greşite ori bizare (a se vedea, de pildă, întrebarea chestionarul sintactic
prin care se verifica un anacolut). În felul acesta, chestionarul, structurat şi
restructurat în procesul de investigare, reprezintă un câștig, o posibilă modalitate de
abordare dialectologică, un inventar reprezentativ de întrebări pentru lexicul şi
gramatica unui idiom rrom și nu numai. Căci, e de notat, acest chestionar nu numai
că a fost aplicat de noi, cu succes, în cadrul câtorva dialecte rrome din România
(spoitoresc, ursăresc, căldărăresc, carpatic), în perioada 1992-1998, dar l-am
recomandat și pentru alte dialecte și limbi aflate în curs de normare sau pentru
unele investigații periodice pe teren, el fiind, de bună seamă, adaptat în funcție de
idiomul abordat.
Autorul

81
 Chestionar general (de verificare și completare, cu accent pe
componenta lexicală)

1. Învăţătorul ne-a adus abecedarul 17. În ceainic fierbem apa pentru ceai.
cel nou. 18. Cafeaua o facem în nisip şi o bem
2. Lăutarul cântă la vioară şi la din ceşti de pământ.
acordeon. 19. Noi facem mămăliga în ceaun.
3. În acvariu sunt peşti de toate 20. Cu centimetrul măsor grosimea
culorile. brâului.
4. Hamul măgarului este mai scurt 21. Artistul de circ jonglează cu
decât cel al bivolului. cercurile.
5. Bagajul cu boarfe este greu de 22. Ciutura fântânii este din lemn şi
cărat. metal.
6. Baiera (băierile) cămăşii este lungă 23. Ei păstrează vinul în damigene.
(sunt lungi). 24. După datină, ţiganii se căsătoresc
7. Balonul este umflat. de foarte tineri.
8. Bastonul este din lemn (din plastic, 25. Sticla are un dop de gumă.
din fier). 26. Casa este în formă de dreptunghi.
9. Batista este din bumbac, nu din 27. Pe sus zboară un avion şi un
mătase. elicopter. Ele sunt ca nişte păsări din
10. Becul de iluminat este rotund, ca o fier.
pară sau ca un măr. 28. Excavatorul sapă şanţuri adânci.
11. Bidonul este plin cu zeamă de 29. Farfuriile şi străchinile de pământ
varză, nu cu ţuică. se găsesc în bufetul din bucătărie.
12. Borcanul este de sticlă. 30. Farul maşinii trimite lumina foarte
13. Dă-mi o bucată de pâine ! departe.
14. Buretele suge apa, uleiul, petrolul - 31. Pune în traistă o felie de brânză,
orice lichid. una de pâine şi alta de caşcaval!
15. Butoiul este făcut din lemn de dud. 32. Foaia de hârtie şi frunza copacului
16. Băţul este noduros. sunt subţiri.
82
33. Pe făraşul curat stă un şobolan.
34. Bancnota de un franc este
ponosită, ruptă şi murdară.
35. Frigiderul este încărcat cu fructe:
cireşe, căpşuni, prune, zmeură, gutui
şi cu legume: cartofi, mazăre, fasole,
ridichi, sfeclă, vinete.
36. Frâna tramvaiului este mai
puternică decât frâna bicicletei sau a
tricicletei.
37. În nişte coşuri de nuiele şi pe
podea se află depozitate în dezordine:
furculiţe, găleţi, găletuşe, căni de
băut, castroane, o râşniţă de nuci, una
de piper şi alta de cafea.
38. Pe masă este un robot de bucătărie.
39. Bunica împleteşte un ilic şi nişte
ciorapi de lână cu cârligele aduse de
la turci.
40. Firele de lână sunt strânse într-un
ghem.
41. Pe ghidonul bicicletei este un
ghiozdan de şcoală.
42. Globul pământesc.
43. Pe bancul de lucru al muncitorilor
sunt diferite scule şi instrumente:
cumpănă, lanţ, lamă de tăiat, lanternă,
metru de măsurat, mistrie, nituri,
nicovală, câlţi, cositor, apă tare, nisip,
83
cârpe, sârme, pompă de umflat,
potcoave de vite, pungi cu cuie,
rulmenţi cu bile, seturi de pile,
şurubelniţe, ştechere, termometre,
zaruri de noroc şi câte şi mai câte…
44. Sub bancurile de lucru din
magazia de lângă atelier există lăzi şi
cufere cu scule, cutii cu felurite piese
şi articole: chiuvete, chei, lacăte,
robinete, casete de ascultat, căşti de
protecţia capului, căşti de ascultat,
oale, cazane, căzănele, cântare, coase,
cuburi din piatră, cruci din marmură,
leagăne pentru copii, lighene pentru
spălat, lopeţi, sape, patine, pedale,
pipe de fumat, secere pentru secerat,
sonerii, stropitori, târnăcoape, tobe şi
alte lucruri de felul acesta de te şi miri
cum de nu se ceartă că stau împreună!
45. Tot în magazie, care este de vreo
opt ori mai mare decât grajdul de vite,
mai poţi găsi: cazmale, motoare de
scos apa din fântână, naiuri de cântat,
pachete cu piuliţe, palete de tenis,
păpuşi, papiote de aţă, paraşute de
aterizat pe pământ, cerneală albastră şi
cerneală roşie, peniţe de scris,
perforatoare pentru găurit lemnul şi
asfaltul, perii, periuţe de dinţi, popice,
pluguri de arat, roabe, săbii, teci de
 săbii, sănii, săgeţi de arc, sfeşnice,
rucsacuri, alte acareturi că te şi întrebi
cum de nu se amestecă unele cu
altele!
46. Şi pe prispă sunt lucruri de tot
soiul: creioane de scris şi de desenat,
caiete, cărţi, reviste, calendare de b-
irou şi de perete, vaze de flori, veioze,
lumânări, ziare, volane (de maşini, de
troleibuze), trotinete, urcioare de
pământ pentru apă sau pentru vin,
tocuri de viori, un contrabas, arcuşuri
de vioară, un ţambal, trompete,
goarne, o umbrelă de damă, două
umbrele de bărbat, undiţe de prins
peşte, nişte torţe de iluminat pe timpul
nopţii pe câmp, un telefon vechi de pe
vremea lui mamare, un televizor
modern după ultimul strigăt, nişte
steaguri, trei stilouri, o scară de lemn,
scaune, schiuri pentru schiat la munte,
scrisori primite de la prieteni, nişte
jocuri de şah, stupi de albine, timbre,
termosuri pentru excursii, rigle de
măsurat, un parbriz de maşină, un
paloş, nişte pastile pentru durerea de
cap şi de burtă.
47. Armăsarul este focos, iar broasca
este gălăgioasă.
48. Bufniţa este fioroasă.
84
49. Capra este mai pitică (scundă)
decât ţapul.
50. Căprioara trăieşte la munte.
51. Cerbul bea apă de izvor.
52. Ciocul ciocănitoarei este încovoiat
faţă de cel al lebedei.
53. Cocostârcul stă într-un picior.
54. Am văzut o maimuţă în cuşcă.
55. În colivie erau fulgi, gândaci,
găinaţi, melci şi pene.
56. Racii sunt roşii.
57. Curcile au mărgele, dar nu aşa de
mari şi de roşii ca ale curcanului.
58. Şopârla şi guşterele sunt verzi.
59. Vaca are doi viţei.
60. Pe acoperişul casei vin porumbei,
corbi, cuci, rândunici.
61. În scorbura copacului este un cuib
de viespi şi unul de albine.
62. Ursuleţul a venit să mănânce miere
şi l-au înţepat albinele !
63. Liliecii zboară noaptea. Sunt, de
fapt, nişte şoareci înaripaţi (cu aripi),
ca nişte zmei.
64. Bivolul are coarne încovoiate şi
ascuţite.
65. Ariciul are ţepi tari şi ai naibii de
ascuţiţi.
66. Pisica nu se împacă de loc cu
motanul. Dar nici şoarecele cu pisica.
67. Deci, tot mâţa este cea şmecheră şi
vinovată.
68. În păduri vieţuiesc arici, lei,
mistreţi, papagali, păuni, tigri, urşi,
veveriţe, vulpi. Animale sălbatice sunt
şi elefanţii, cămilele, girafele, zebrele,
pinguinii.
69. Ieri am văzut doi pui de curcă şi un
curcan.
70. Am văzut pe apă nişte raţe
sălbatice.
71. Păunul are pene lungi şi colorate.
72. Pelicanul este mai puternic decât
barza.
73. Lupul îşi caută prada la marginea
satului, dar şi în sat.
74. Arbitrul este calm, drept, corect.
75. Aerul este curat, iar cerul este
albastru.
76. Pătura de lână este aspră. Plapuma,
în schimb, este catifelată, pentru că
este din mătase moale.
77. Porumbul are boabe gustoase.
78. Boabele cresc pe ştiulete.
79. Gimnastica ne fereşte de unele boli
80. Boxerul este el musculos, dar prost
de dă în gropi.
81. Profesoara este blândă şi are o
privire plină de bunătate. Ea este
mulţumită de noi.
85
82. Lăutarul este vesel şi credincios.
83. Olarul şi poştaşul sunt vrednici, nu
leneşi ca alţii.
84. Garoafa are petale încreţite (creţe).
85. Castanele şi alunele sunt bune de
mâncat dacă sunt prăjite (coapte) şi
sărate.
86. Castanele pot fi consumate şi
fierte, iar ghindele sunt mâncate de
porci.
87. Bobocii de trandafir vor plesni şi
vom avea trandafiri de diferite culori:
albi, galbeni, roşii, roz. Ei sunt viu
coloraţi.
88. Elevii şi elevele îi ascultă şi îi
respectă pe profesori.
89. Altarul este un loc respectat de
credincioşi. În el femeile nu au voie să
intre.
90. Adversarul apare pe ring fără să
ştii cât de rezistent sau de atent este.
91. Cloşca cârâie de parcă este turbată.
92. Nu poţi să te apropii de ea.
93. Am avut un examen împuţit, al
dracului de greu, dar foarte important
şi interesant.
94. Vaca voastră este bălţată.
95. Şoferul basculează varul furat de
pe şantier pe câmp, lângă malul gârlei,
în nişte şanţuri.
96. Jandarmul păzeşte oraşul de din diferite fructe, iaurt, cremă de
derbedei. zahăr ars, sucuri, susan, torturi cu
97. Directorul îi conduce personal pe frişcă sau cu ciocolată), iar la
elevi la doctor ca să fie consultaţi. alimentara poţi să-ţi târgui: caşcaval,
98. Domnii şi doamnele doar smântână, mălai, ulei, salam, şuncă,
comandă, nu muncesc precum ceilalţi, cârnaţi, pastramă.
ca, de exemplu: ţăranii, ţărăncile, 106. Nepoata citeşte şi dansează.
ciobanii, frizerii, frizeriţele, casierele, 107. Cumnata o duşmăneşte pe moaşa
cântăreţii, cojocarii, meşterii, celor doi gemeni.
fotografii, sportivii, tâmplarii, 108. Primarul poate porunci numai în
tractoriştii. primăria sa.
99. Sunt şi oameni care au servicii sau 109. Vecina ghiceşte, iar vecinul o ajută
îndeletniciri mai uşoare. Aceştia sunt: şi el, aducându-i clienţi.
ţârcovnicii, cerşetorii, miliţienii, 110. Cu vagoanele de tren şi cu
poliţaii, militarii, negustorii, artiştii, vapoarele se cară marfa adusă din
popii, stăpânii, patronii, vânătorii, străinătate în ţară.
vânzătorii, judecătorii, ghicitorii şi 111. Pe strada cu uzina se află turnul de
alţii. apă, staţia de benzină, şcoala, târgul
100. Ea are un amant urâcios şi tâmpit. de vite.
101. Soldaţii şi ofiţerii armatei sunt 112. Mai încolo, în centru, dai de parc
curajoşi şi viteji. şi lângă el se află un pod.
102. Am rezolvat o problemă grea ca o 113. Dincolo de pod este piaţa, iar la
piatră de moară. 200 de metri găseşti plaja.
103. Poarta palatului era ruginită, deşi 114. Pe partea cealaltă a apei, la poalele
parcă era din aramă. muntelui, este o mină de sare.
104. Zidurile castelului erau din argint, 115. În stânga se află marea cu valurile
fotoliile erau din piele. ei puternice.
105. La cofetărie găseşti dulciuri şi 116. Prietena naşilor mei a avut mulţi
băuturi răcoritoare (alviţă, halva, musafiri: colegi, părinţi, prieteni,
bomboane, bragă, ciocolată, dulceaţă nepoţi, alte rude apropiate şi invitaţi.

86
117. Capra este râioasă.
118. Garda a arestat un hoţ lângă
magazinul din centru.
119. Trestia este stufoasă.
120. Snopii cu spice de grâu sunt
putrezi.
121. Moara macină porumb, grâu, soia.
122. Dacă fierbi apă în cratiţă se
produce abur.
123. Ciuperca e pestriţă şi otrăvitoare.
124. El şi-a spus rugăciunea potrivită.
125. Cloşca a ciugulit toată verdeaţa din
curte: meiul, lalelele, ghioceii, tot. A
rupt cu ciocul şi sacii în care erau
boabe de fasole, seminţe de mei, de
floarea soarelui şi seminţe de mac.
126. A rămas nerupt doar sacul cu orz.
127. Viţele din vie sunt rare, dar frumos
mirositoare.
128. Cocoşul cucurigă ziua şi noaptea,
iar găina croncăne toată ziua.
129. Calul nechează.
130. Este bine să ocoleşti godinul ăsta,
că este încins şi te arzi.
131. Ea măsoară pe furiş clasa din ochi
(cu privirea).
132. Iarmarocul este organizat marţea şi
vinerea.
133. Macaraua luceşte în soare.
134. Pasta de roşii este mai dulce decât
87
cea de ardei, care este iute.
135. Lumânările sunt de ceară.
136. Pe arsuri se pune ceară de albine.
137. Pământul se îngraşă cu bălegar.
138. Centrala termică asigură căldură în
cartier (mahala).
139. Am tras jăratecul din vatră direct
în sobă.
140. În cameră mai erau: un covor
şifonat şi ros de molii, un şorţ
unsuros, alte lucruri de îmbrăcat
(cizme, flanele, fulare, funde de prins
părul, fuste, rochii, gulere noi de
cămăşi, chiloţi bărbăteşti şi femeieşti,
izmene, costume bărbăteşti, maiouri,
pălării, un palton, panglici de prins
părul în coc, agrafe, pantofi, poşete,
tricouri, pardesie şi tot ce păstrau
pentru zestre - prosoape, ştergare ş.a.).
141. Mirele i-a cumpărat miresei
mărgele ca nişte mărgăritare, o salbă
de aur, un medalion cu pietricică
preţioasă, un lănţişor de aur şi nişte
ochelari de soare.
142. Am cumpărat stofă şi mătase
aduse din străinătate.
143. Cimitirul evreiesc se află lângă
bancă şi bibliotecă.
144. Nora a reuşit să se angajeze (să
intre) la Fabrica de postav.
145. În casă aveau un pat de lemn, un asemenea, şi-l scoatem din casă după
şifonier verde, o masă bej acoperită cu Bobotează încolo, chiar după Sfântul
o faţă de masă din plastic, parcă era o Ioan.
muşama, o perdea potrivită ca mărime 156. Când vine Boboteaza, crapă până
şi plăcută la vedere. şi pietrele de frig.
146. Aşadar, nu era o locuinţă 157. În vale, pe baltă, cresc nuferi.
întunecoasă. 158. Roşcovele sunt sus, în vârf.
147. Bunicul îşi perie din când în când 159. Pe stâncă, în stânga, erau doar
uniforma cu care a lucrat la calea nişte tufani.
ferată. 160. Arabii se roagă la Allah.
148. De perete sunt fixate rafturi pe 161. Pe cer se zăreşte un nor de ploaie.
care le-am primit în dar, de la socrii 162. Pe pământ s-a dezlănţuit un nor de
mei. praf.
149. Înainte vreme, străbunii noştri 163. Peisajul este obişnuit.
locuiau în bordeie şi în corturi, nu ca 164. I-a tras o lovitură mortală.
acum în blocuri sau în case cu 165. Au venit cu toată ceata, parcă era o
acoperiş din tablă sau ţiglă, cu oaste.
calorifere şi cu giurgiuvele la 166. În remorcă era o rulotă fără roţi.
geamuri. 167. Au zugrăvit şaizeci de case şi au
150. De ieri, bunica a început să vopsit doar câteva semafoare.
tricoteze pentru strănepoţi. 168. Nu s-au înţeles cu poliţaiul şi s-au
151. Soluţia este slabă. Apa nu conţine judecat la tribunal.
minerale. 169. Gâscanul sâsâie şi, dacă îl
152. Alama este folosită de ţiganii enervezi, te muşcă.
căldărari. 170. Vânătorii au împuşcat toate
153. În trunchiul copacului din curte lighioanele.
este o scorbură. 171. Până la urmă, s-au împăcat cuscrii
154. Pe creanga de brad sunt trei conuri între ei.
155. Noi păstrăm brăduleţul de Crăciun 172. El a anunţat că se va organiza un
şi la Anul Nou, de Sfântul Vasile de concurs.

88
173. Vestea nefericită a ajuns şi la ei.
174. Situaţia este destul de clară.
175. Prostia şi plăcerea costă bani.
176. Dimineaţa este răcoare,
temperatura fiind mică.
177. Să faci fapte de omenie şi să fii
omenos!
178. Dacă ai credinţă în Dumnezeu,
dacă eşti credincios, dacă eşti
mulţumit de ceea ce faci şi de ceea ce
ai, atunci vei fi, într-adevăr, fericit în
viaţă.
179. Vrednicia alungă lenea.
180. Dacă faci scandal, ajungi să fii
judecat după cum scrie în lege.
181. Iubirea şi înţelegerea sunt secretul
căsniciei.
182. Omul supărăcios lesne îşi găseşte
duşmani.
183. Circulaţia pe şosea este mare.
184. Animalele beau apă de la fântână,
dintr-un jgheab de lemn.
185. Cu tractorul se ară,
semănătoarea se seamănă, iar cu
combina se recoltează (se seceră).
186. Până şi martorii au protestat pentru
judecata strâmbă.
187. Tinerii joacă volei cu o minge cu
multe petice.
188. Ne-am încurcat în calcule.
189. Praful este aspirat cu aspiratorul,
iar gunoiul este măturat cu mătura.
190. De locomotivă sunt legate doar
vagoane de călători şi de poştă.
191. Am cumpărat felurite aparate: un
mixer, radiocasetofoane, pompe de
scos apa din fântână.
192. Preoteasa este destul de amărâtă:
nu are nici un ajutor.
193. Credincioşii îl respectă doar pe
preot, că îi iartă de păcate.
194. Muşeţelul uscat este bun pentru
ceai.
195. Pe o tavă erau nişte căţei de
usturoi şi nişte ciorchini de struguri.
196. Adâncimea apei este mică.
197. Amintirea despre el era încă vie în
memoria ei.
198. Are numai necazuri, nu are nici un
rost în viaţă, nici o dorinţă, nici o
plăcere, nu-şi găseşte liniştea
niciunde.
cu 199. Şi-a făcut o poză la fotograf.
200. Oamenii au secat balta şi au
plantat plopi şi tei.
201. Pianistul a câştigat o medalie de
bronz la concursul de pian.
202. Din partea mea, cred că trebuie să
te astâmperi, că i-ai ameţit şi i-ai
derutat pe toţi.
89
203. Îi curgeau lacrimile, aşa
bucuros era.
204. Străinul era cu mustaţă şi bărbos.
205. Paloşul zmeului era tot atât de
ascuţit ca şi al voinicului.
206. Am primit banii: în bancnote şi
monezi.
207. Fierarul trage la foale.
208. A circulat cu căruţa incorect, iar
poliţaiul i-a aplicat o amendă (l-a
amendat).
209. Autobuzele şi microbuzele circulă
mai repede decât tramvaiele.
210. Trenul a oprit la barieră.
211. S-a răsturnat barca şi s-au înecat
toţi.
212. Numele meu este format din cinci
litere.
213. Zilele săptămânii sunt: luni, marţi,
miercuri, joi, vineri, sâmbătă
duminică.
214. Lunile anului sunt: ianuarie,
februarie, martie, aprilie, mai, iunie,
iulie, august, septembrie, octombrie,
noiembrie şi decembrie.
215. Mânerul tigăii este din aluminiu şi
de-aia se încinge aşa de repede.
216. Motoreta scoate fum înecăcios.
217. Plasa de prins peşte are 90 de
noduri.
de 218. Numărul meu norocos este 80 şi
nu 60.
219. Am desenat un pătrat, un cerc, un
oval, un triunghi.
220. Îţi dau două perne cu fulgi de
gâscă.
221. La polul Nord este foarte frig.
222. Preţul untului este foarte scăzut.
223. Dacă semeni doar un rând cu
castraveţi, nu trebuie să mai cumperi
din piaţă.
224. I-a arătat semnul făcut în tocul
uşii.
225. I-a arătat semnul crestat în uşă.
226. În biserică au încăput doar 70 de
credincioşi.
227. Termosul păstrază apa rece.
228. Mirii s-au plimbat cu trăsura.
229. Păsările beau apă din troacă.
şi 230. Din baltă se aude un zgomot
asurzitor.
231. Ajută-ţi aproapele şi vei fi şi tu
ajutat.
232. Ea este mereu bănuitoare.
233. Acul este bont.
234. El nu este botezat, pentru că este
musulman.
235. La faţă este brunet.
236. Căciula este deja dăruită cuiva.
237. Să fii iertat de Dumnezeu!
90
238. El îi este inferior ei.
239. Are pasul lent, vine încet.
240. Casa este luminoasă.
241. Mărul este mălăieţ.
242. Cerşetoarea este, la rândul ei,
miloasă.
243. Brăţara este metalică.
244. Câmpul este neted.
245. El a fost numit ministru.
246. Mânzul este rănit la un picior.
247. Omul harnic este răsplătit.
248. Faţa lui este rotundă.
249. A fost o vară secetoasă.
250. Este serbat de noi în fiecare an.
251. El le este superior.
252. La etajul superior locuieşte o babă
oarbă.
253. Din carnea tocată facem cârnaţi,
mici sau sarmale, pe cea împuţită o
aruncăm la câini.
254. Brânza este untoasă.
255. A călcat cu talpa pe gândac şi s-a
auzit “trosc !”.
256. Vitele împung cu coarnele.
257. Chiar dacă sunt încovoiate, ca cele
de berbec.
258. Iubeşte pacea şi ai parte de linişte.
259. Aluniţele de pe corpul lui diferă de
cele de pe pielea fetei.
91
260. Au trăit toată viaţa pe spinarea
altora.
261. Mi-a amorţit piciorul de la şold în
jos.
262. El se ocupă cu artizanatul.
263. Am văzut un film color.
264. Unchiul din partea mamei ştie
multe ghicitori, iar unchiul din partea
tatălui ştie cântece.
265. A făcut multă instrucţie în armată.
266. Am încredere în tine.
267. Este plăcerea mea să te ajut.
268. Culoarea mea preferată este gri.
269. Dă-mi un sfat bun !
270. Fă-mi favoarea asta !
271. Cabinetul era prăfuit.
272. După ce mortul este îngropat în
mormânt, clopotul nu mai bate
(încetează să mai bată).
273. La colţul grădinii se găseşte W.C.-
ul. Cum se spune exact în dialectul
propriu? Latrină? Closet?
274. Echipamentul este de culoare
albastră.
275. Adică, decât să nu fiu deloc, mai
bine îl dau gata de tot, pentru că
mereu prea îmi stă (face) în contra.
276. Vizavi de vie era cândva un conac
boieresc.
277. Când omul moare, duhul părăseşte 305. Geamii.
trupul său şi se înalţă la cer. 306. Minaretul.
278. Omul are un singur buric şi mai 307. Mătura este scurtă.
multe maţe. 308. Socrul meu.
279. Stăpân. 309. Soacra mea.
280. Rob. 310. Socrii lui.
281. El scapă lumea. 311. Soacrele lor.
282. El salvează lumea. 312. Dobândă la bani.
283. Arabul. 313. Cu profit.
284. Arabii. 314. Cu dobândă.
285. Genunchi. 315. Oala.
286. El îngenunchează. 316. Oalele.
287. Ea cade în genunchi. 317. Brăţară.
288. Izvorul. 318. Brăţările.
289. Butoiul este de dud. 319. Medalion.
290. Ea mulge vacile. 320. Lănţişorul.
291. Bivoliţa este umflată. 321. Tărâţe.
292. Piticul este comic. 322. El îndeasă mălaiul în sac.
293. Sarmaua. 323. Chimirul.
294. Sarmalele. 324. Grosimea brâului.
295. Castravetele. 325. Pilă de pilit.
296. Castraveţii. 326. Pilele.
297. Porcul este castrat. 327. Gaura.
298. Cornul. 328. Găuri.
299. Coarnele. 329. Pruna.
300. Cântec lung. 330. Prune.
301. Cântece lungi. 331. Prunul.
302. Cântec vechi. 332. Prunii.
303. Biserici. 333. Gutuie galbenă.
304. Geamie. 334. Gutui acre.

92
335. Cartoful. 365. Sunt proaste.
336. Cartofii. 366. Cumnată de frate.
337. Sfeclă roşie. 367. Cumnată de soră.
338. Sfecle albe. 368. Cumnat din partea nevestei.
339. Mazărea. 369. Cumnată din partea bărbatului.
340. Boabe de mazăre. 370. Tabla este nouă.
341. Fasolea. 371. Tinicheaua este argintie.
342. Bobul de fasole. 372. Din tine.
343. Piperul. 373. Din mine.
344. Vânăta. 374. Din ea.
345. Vinetele. 375. Mare prostie!
346. Podea putredă. 376. Mare tâmpenie!
347. Podele putrede. 377. Mare nebunie!
348. Duşumea. 378. Mai departe.
349. Duşumele. 379. Hristos a înviat !
350. Dugheană. 380. Adevărat a înviat !
351. Dughene. 381. La mulţi ani !
352. Ilicul cel nou. 382. Verişor.
353. Ilicele vechi. 383. Verişoara mea.
354. Ciorapul roşu. 384. Bună ziua !
355. Ciorapii verzi. 385. Bună dimineaţa !
356. Ziarul. 386. Bună seara !
357. Jurnalul. 387. Noapte bună !
358. Revista. 388. Somn uşor !
359. Cutii de viori. 389. Vise plăcute !
360. Tocuri de viori. 390. Fânul uscat.
361. Tocul uşii. 391. Fânul este cosit proaspăt.
362. Amestec zahărul cu făina. 392. Am uitat.
363. Este proastă. 393. M-am uitat la ei.
364. Sunt proşti. 394. Deşteaptă.

93
395. Este prost. 425. Cum e turcul (aşa e) şi pistolul.
396. Te aştept. 426. Copilărie.
397. Vai de mine ! 427. Bătrâneţe.
398. Vai mie ! 428. Feciorie.
399. Soacră rea. 429. Fetie.
400. Soacra ta. 430. Cununie.
401. Soacra (din partea) băiatului. 431. Văduvie.
402. Soacra (din partea) fetei. 432. Văduv.
403. Bradul miresei. 433. Respectul se învaţă din pruncie.
404. Pe cineva. 434. Seara este răcoare.
405. Gheorghe. 435. Rănită.
406. Sfântul Gheorghe. 436. El se răzgândeşte.
407. Bunicii. 437. Ea îl răsplăteşte.
408. Bunicul este bărbos. 438. Ea i-a salvat viaţa; l-a salvat de la
409. Dans turcesc. moarte.
410. Religie musulmană. 439. El este roşu ca racul.
411. Obicei spoitoresc. 440. Ea roade oasele.
412. Ovăzul. 441. Noapte bună tuturor !
413. Orzul. 442. Bani în rate.
414. Grâul. 443. Pe grumaz.
415. Marin. 444. Stă pe vine.
416. Ionică. 445. Neplăcere.
417. Pilă de pilit. 446. Face numai neplăceri.
418. Laolaltă. 447. Am necazuri.
419. Pile de pilit. 448. Scrum de ţigară.
420. Boabe de orez. 449. Cenuşă.
421. El ţine la frig. 450. Scrumieră.
422. Ea tremură de frig. 451. Paie verzi.
423. El este rezistent la sete. 452. Arde focul.
424. El reuşeşte tot ce-şi pune în cap. 453. Acoperişul este de papură.

94
454. Urzica înţeapă puternic. 484. Corcoduş.
455. El a umflat mingea. 485. Corcoduşe.
456. Puroiul a ţâşnit până în tavan. 486. Cioară.
457. Ea l-a atins din greşeală. 487. Ciori.
458. Este om umblat. 488. Femeie stricată.
459. El loveşte cu pumnul în masă. 489. El poate să-l vândă.
460. Ai acte? 490. Băierele pungii.
461. Documentele sunt false. 491. Umblă desculţă.
462. Surori bune. 492. Roua de dimineaţă.
463. Fraţi vitregi. 493. El împuşcă porcii mistreţi.
464. Mamă vitregă. 494. Punguţă cu bani.
465. Tată vitreg. 495. Catarama de la curea.
466. Vorbă, vorbe. 496. Prune acre.
467. Cuvânt, cuvinte. 497. Puişor de găină.
468. Glumă, glume. 498. Bobocelul de gâscă.
469. El frânge pâinea. 499. Vrăbiuţa.
470. Rupe băţul ! 500. Vrăbiuţe.
471. Aşchii de lemn. 501. Păsărica.
472. Măciucă de lemn. 502. Păsărici.
473. Mingea a spart geamul. 503. Sunt de acord cu tine !
474. Cartuşul este ud. 504. Sunt contra lui.
475. Flori mirositoare. 505. Stau dincolo de el.
476. Flori de salcâm. 506. Sunt împotriva ta.
477. Doi salcâmi. 507. Prosopul şi săpunul.
478. Caisul. 508. Ce nebunie !
479. Caişii. 509. Ce prostie !
480. Zarzărul. 510. Ce măgărie !
481. Zarzări. 511. Tâlhar la drumul mare.
482. Zarzără. 512. La răscruce de drumuri.
483. Zarzăre. 513. Ce om prost !

95
514. Ce proastă este ! 544. Geamantanul lui.
515. Profesorul nostru. 545. Oală de lut.
516. Profesoara noastră. 546. Tină.
517. Dascălul şcolii. 547. Clisă.
518. Dascălul bisericii. 548. Poţi şi tu să înfigi acul în pânză.
519. Nevasta popii. 549. Postavul este o materie bună.
520. Ea primeşte o adeverinţă. 550. Croitorul.
521. Pe prispă. 551. Croitoreasa.
522. Prima lui noră. 552. Roi de albine.
523. Primarul este ales de noi. 553. Stup de albine.
524. Nu este numit. 554. Trântor.
525. Avem un bulibaşă nervos. 555. El porunceşte.
526. Prietena ta şi prietenii lor. 556. Viespele îl înţeapă.
527. Primul [cel] sosit. 557. Albina îl hrăneşte pe om.
528. Are valoare dublă. 558. Ea cască întruna de somn.
529. Inel de aur de 18 carate. 559. Cască-ţi gura !
530. Cu preţul la jumătate. 560. Poarta este deschisă.
531. El doar critică. 561. Maţul este înnodat.
532. Îi judecă pe toţi. 562. Măţişorul este moale.
533. Cafea prăjită. 563. Pana.
534. Carne de vită. 564. Pene.
535. Carne de porc. 565. Coada.
536. Alune prăjite. 566. Cozi.
537. Cartofi prăjiţi. 567. Pe policioară.
538. Cartofi copţi. 568. În raft.
539. Omul potrivit la locul potrivit. 569. Cărţi de religie.
540. Pozarul. 570. Poftă bună !
541. Drum prăfuit. 571. Hai noroc !
542. Poşeta mea. 572. Să-ţi fie de bine !
543. Geanta ta. 573. Podeaua este de lemn.

96
574. Pod de lemn. 603. Piaţă.
575. Urechile podului. 604. Pietricică.
576. Gură de metrou. 605. Aluniţă pe gât.
577. Plugul este tras de boi. 606. Bob de piper.
578. Bivolul este mai puternic decât 607. Perdea; perdele.
boul. 608. El îşi cunoaşte meseria.
579. Plopul. 609. Ardei.
580. Ce bucurie să te aud ! 610. Ţuica este tare.
581. Ce plăcere să te întâlnesc ! 611. Rachiul fiert.
582. Mirele are un chip plăcut. 612. El mătură cu mătura cea deasă.
583. El plantează meri. 613. Ea perie cu peria.
584. El sădeşte flori. 614. Ruda mea.
585. Mâţa prinde şoricei. 615. Rudele lor.
586. Şurubul. 616. Batem palma ?
587. Două piuliţe. 617. Facem învoiala ?
588. Muftiul a călătorit în toată lumea. 618. Faceţi târgul ?
589. Ţigară aprinsă. 619. Aşternutul este alb ca spuma
590. Ţigară stinsă. laptelui.
591. Pipa. 620. Ei dorm înveliţi în plapuma
592. Tutunul. umplută cu fulgi.
593. El umblă cu trăsura. 621. El se bagă sub plapumă ca să
594. El se însoară. doarmă.
595. Ea s-a măritat. 622. Şeful.
596. Iubitul sorei. 623. Şefa.
597. Umăr. 624. El se înveleşte cu cearşaful.
598. Umeri laţi. 625. Doarme rupt de oboseală.
599. Pilaf de orez. 626. Ea doarme adânc.
600. Petală de floare. 627. Pastramă de oaie.
601. Petic de sac. 628. El se culcă în pat.
602. Cortul este peticit. 629. El tot timpul [se] jură strâmb.

97
630. Ce păţeşte dacă jură strâmb ? 658. El înfăşoară aţa de pe mosor pe
631. Merge la popa să-l dezlege! ţeavă.
632. Baba descântă toată ziua. 659. Sânge spurcat.
633. Cotoroanţa aia umblă cu blesteme. 660. Om spurcat.
634. Parcă aşa era ! 661. Păcătos.
635. Spălătoreasa înălbeşte rufele. 662. Bălos.
636. Papagalul. 663. Inimă.
637. Păpuşa. 664. Inimi.
638. Povestea. 665. Suflet.
639. Poveşti. 666. Suflete.
640. Basmul. 667. Ciupercă otrăvitoare.
641. Basmele. 668. Şarpe veninos.
642. Fulgarul strânge fulgi. 669. Oaste de turci.
643. Penarul strânge pene. 670. Oşti împărăteşti.
644. Păunul. 671. Orz.
645. Păuni. 672. Ovăz.
646. Pană de găină. 673. Opreşte comedia din bâlci!
647. Fulgi de gâscă. 674. El a oprit motorul.
648. Iarăşi. 675. Bătrân omenos.
649. Palton ros. 676. Femeie plină de omenie.
650. Fes ponosit. 677. Boală.
651. Două paloşe ale voinicului. 678. Boli.
652. El plesneşte de gras. 679. Om inimos.
653. Bobocul întâi plesneşte, apoi 680. El dă ocol casei.
înfloreşte. 681. Ocoliţi, vă rog !
654. Crapă şi pietrele de frig. 682. Ochelari de vedere.
655. Palat împărătesc. 683. Ieri.
656. Conac boieresc. 684. Mâine.
657. Vatră de foc. 685. Alaltăieri.
686. Poimâine.

98
687. Două ocale de brânză. 716. Ţiganul bate cu ciocanul în
688. Sandá. nicovală.
689. Trei sandale. 717. Câmpul este neted.
690. Ofiţer. 718. Nepoată de soră.
691. Ofiţer de armată. 719. Nepot de frate.
692. Pompier. 720. Alergând, prinzi ceva.
693. Fochist de centrală. 721. Negustor mare.
694. În odaia mare. 722. Birtaş.
695. Am trei odăi înalte. 723. Cârciumar.
696. L-a ajuns oboseala. 724. Vânzător.
697. Târg de vite. 725. Necazul meu este şi al tău.
698. Obor. 726. Ceai de muşeţel.
699. Iarmaroc. 727. El înghite bulina.
700. Piaţă cu vechituri. 728. El stă despuiat.
701. Talcioc. 729. Ea se despoaie.
702. După cum este obiceiul la nuntă. 730. El face baie în albie.
703. Număr. 731. Ea stă despuiată.
704. Socoteala banilor. 732. Mustaţă; mustăţi.
705. Număratul banilor. 733. Bărbat mustăcios.
706. Calculul banilor. 734. Musulman.
707. Nuferii plutesc pe apă. 735. Turc musulman.
708. Nor de furtună. 736. Ţigani turciţi.
709. Vijelie. 737. Ţigani vătraşi.
710. Furtună. 738. Ţigani cocalari.
711. Mână noduroasă. 739. Ţigani ursari.
712. Noduri de plasă. 740. Ţigani căldărari.
713. Plasă de peşte. 741. Ţigani geambaşi (de cai).
714. Minciog. 742. Ţigani pieptănari.
715. Tablă şi nituri. 743. Muşamaua este grena.
744. Muşamale grena.

99
745. Un voinic. 775. Nu te mira degeaba !
746. Voinică de femeie. 776. Mirosul puternic vine de la
747. Braţ. gunoaie.
748. Braţul. 777. Maistrul zideşte cu chirpici şi cu
749. Mâna. cărămizi.
750. Palma. 778. O mie de galbeni.
751. Pumnul. 779. Om milos.
752. Degetul. 780. Femeie haină.
753. Unghia. 781. Melcul are coarne ca de bou.
754. Muncitorul. 782. Omizile mănâncă frunze.
755. Lucrătorul. 783. Tâmplarul repară mobila.
756. Munţi înalţi. 784. Zugravul vopseşte cu vopsea şi
757. Muntele. văruieşte cu var pereţii.
758. Ochi ca murele. 785. Olarul face oale.
759. Sunetul vocii. 786. Pieptănarul face piepteni.
760. Glasul omului. 787. Dulgherul face cofe, scaune,
761. Glasul păsărilor. scăunele, măsuţe de lemn.
762. Moaşa copilului. 788. Ursarul joacă ursul.
763. Îl omoară în bătăi. 789. Fierarul face potcoave şi
764. El se scarpină pe burtă. potcoveşte caii.
765. Are o coastă ruptă. 790. Mazărea face teci (păstăi) ca şi
766. Lovitură de moarte. fasolea sau soia.
767. Acrişor. 791. Uleiul de porumb.
768. Piperat. 792. Ulei de floarea soarelui.
769. El se freacă de uşă. 793. Ulei de ricin.
770. Miezul pâinii. 794. Ulei de soia.
771. Coajă de pâine. 795. Porumbelul a înghiţit o mărgea.
772. Vinurile roşii. 796. Luna este galbenă.
773. Vinurile albe. 797. Cer înstelat.
774. Mireasa are rochie albă. 798. Miezul nopţii.

100
799. Miezul zilei. 829. România.
800. Este beat mort. 830. Grecul aduce marfă arăbească.
801. Bate clopotul bisericii. 831. El lipeşte căldarea.
802. Ochi căprui. 832. El s-a înroşit de ruşine.
803. Sprâncene stufoase. 833. Locomotiva trenului.
804. Criminal. 834. Lopată.
805. Martor la crimă. 835. Sapă.
806. Machidonul. 836. Furcă.
807. Bulgarul. 837. Lucios.
808. Românul. 838. Ciurul.
809. Gagiul. 839. Sita.
810. Sârbul. 840. Aurul luceşte în soare.
811. Grecul. 841. Ceaţa.
812. Albanezul. 842. Lumina soarelui.
813. Dobrogeanul. 843. Lumina becului.
814. Tătarul. 844. Soare luminos.
815. Ţânţarul. 845. Lumina lunii.
816. Salbă de mărgăritare. 846. Face două-trei beţii pe an.
817. Primul război. 847. Peştişorule !
818. Al doilea război. 848. Maci roşii.
819. Mămăligă. 849. Mălai copt.
820. Mahmudea. 850. Mămăligă untoasă.
821. Tabla este bătută (prinsă) în cuie. 851. El trage barca la mal cu cangea.
822. Marea Neagră. 852. Lighean.
823. Dunărea. 853. Cuier.
824. Bulgaria. 854. Lighioanele pădurii.
825. Turcia. 855. Muma pădurii.
826. Grecia. 856. Este linişte şi pace.
827. Albania. 857. Lacrimă pe obraz.
828. Macedonia. 858. Nuci.

101
859. Mi-e poftă să mănânc o nucă. 888. Este şi ea ascultătoare.
860. Muci. 889. Sabie.
861. Poftesc după mazăre boabe. 890. Spadă.
862. Fă bine şi ascultă-mă ! 891. Brâie de bărbaţi.
863. Călcâiul. 892. Ied de capră.
864. Două călcâie. 893. Miel de oaie.
865. Animal sălbatic. 894. Femeie gravidă.
866. Animal de pădure. 895. Femeie grea.
867. Animal domestic. 896. Apă curată.
868. Animal din curtea omului. 897. Jandarm curajos.
869. Iartă-ne greşelile ! 898. Iepure fricos.
870. El încuie cu lacătul. 899. Curcă.
871. Lacrimă. 900. Curcan.
872. Lacrimi. 901. Poliţai.
873. Laleaua este albastră. 902. În cuibul berzei.
874. Za de lanţ. 903. Cucul rămâne singur.
875. Zale de lanţ. 904. Culoarea este gri.
876. Lănţişor de argint. 905. Cumnatele mele.
877. Ruşinea nu este pentru cei 906. Lumânarea fântânii.
neruşinaţi. 907. Cumpăna fântânii.
878. Ruşini. 908. Cobiliţă.
879. Leagănul copilului. 909. Cotul lui.
880. Troaca copilului. 910. Coatele lui.
881. Drob de sare. 911. El a căzut în coate.
882. Legume verzi. 912. Ea merge târâş.
883. Legea ţigănească. 913. Seminţe de floarea soarelui.
884. Mărăcini cu ţepi. 914. Seminţe de ridichi.
885. Trandafiri cu ghimpi. 915. Cufăr.
886. Ginerele dansează cu soacra. 916. Valiză de cătană.
887. El ascultă ce îl învaţă părinţii. 917. Ladă.

102
918. Cutie. 947. Cârpe de spălat.
919. Gamelă soldăţească. 948. El se spală până la brâu.
920. Gunoier. 949. Tabără de ţigani.
921. Om de serviciu. 950. Corturile ţiganilor.
922. Bunica împleteşte ciorapi. 951. Şatră.
923. Pe mormânt se pune crucea. 952. Moartea vine cu coasa şi coseşte
924. Creştin. vieţile.
925. Crucile pot fi din lemn, din piatră 953. Cornul caprei a străpuns burta
sau din marmură. căprarului.
926. Pe jos are gresie. 954. Brăţara mea.
927. Creion. 955. Lănţişorul de la gât.
928. Plaivas. 956. Trupul lor.
929. Cioara croncăne. 957. Corpul lor.
930. Cioroiul stă de veghe. 958. Singuri cositorim vasele.
931. Crengile copacului. 959. Singură am crescut copiii.
932. Crătiţi de aluminiu. 960. Am rămas singură în drum.
933. Păr creţ. 961. Negru ca pana corbului.
934. Femeie credincioasă bărbatului. 962. Să fii corect şi drept în viaţă !
935. Am credinţă în Dumnezeu. 963. Încolo-încoace.
936. Covor turcesc. 964. Afacere împreună (comună).
937. Carpetă persană. 965. În comun.
938. Cojocarul coase cojoace din piele. 966. Conducerea casei o are tatăl.
939. De Crăciun vine Moş Crăciun. 967. Noi hotărâm cu toţii împreună.
940. Cotoiul negru. 968. El dă porunci.
941. Motanul bălţat. 969. El comandă.
942. Pisoiul gri. 970. Stăpânul trage chiulul.
943. Bucată cu bucată. 971. Găină pestriţă.
944. Urciorul. 972. Haine pestriţe.
945. Bucăţi de lemn. 973. Cer înstelat.
946. Cârpă de şters. 974. Căruţe colorate.

103
975. Om viu.
976. Fiinţă vie.
977. Suflet viu.
978. Celălalt împărat.
979. Cealaltă vecină.
980. Coleg de militărie.
981. Tovarăş de luptă.
982. Sul de hârtie.
983. Potcoave de catâri.
984. Potcoave de cal.
985. Diavolul stă cocoţat pe gâtul ei.
986. Cocostârcul stă într-un picior.
987. Piepturile de gâscă.
988. Dumicat de pâine.
989. Firimituri înmuiate în lapte.
990. Vecina are pe jos o rogojină.
991. Pe saltea este o pătură aspră.
992. Pe zid (pe perete) este un covor
cusut.
993. La cafenea poţi fuma, bea cafea
şi mânca dulciuri.
994. Pâinea stă în paner.
995. Coş de pâine.
996. Coş de nuiele.
997. Genunchiul tău este julit.
998. Picior zdrelit.
999. Genunchii mei.
1000. Să îngenunchezi în
părinţilor, a naşilor şi a popii !
1001. El câştigă destul după munca lui.
1002. Câştigul.
1003. Cloşca cu puii ei.
1004. El îi strânge mâna prieteneşte.
1005. El îl spânzură de tavan.
1006. El îl îneacă în apă.
1007. Cârligul este scurt.
1008. Nisipuri de Dunăre.
1009. Pietriş.
1010. Cumnatul este un cântăreţ vestit.
1011. Ea îl tunde azi.
1012. Chibritul cel nou.
1013. Chibritele.
1014. Băţ de chibrit.
1015. Chioşcul nostru.
1016. Astfel de lucru nu se face.
1017. El fierbe ouăle.
1018. Văzând şi făcând.
1019. Mătăsuri.
1020. Chei de tinichea.
1021. El calcă pe coada ursului.
1022. Căpşuna.
1023. Ei au căsnicie bună.
1024. Din cauza lui.
1025. Din pricina lui.
1026. Cazmaua este ascuţită.
1027. Baligă, baligi.
1028. Două roţi de caşcaval.
faţa 1029. Ca să ceri, trebuie să şi dai.
1030. Merg ca să întreb.
1031. Pielea este catifelată.
104
1032. Cartofii sunt apătoşi. 1062. Se afumă căldarea.
1033. Mergem cu căruţa cu coviltir. 1063. El înnegreşte tuciul.
1034. Car fără coviltir. 1064. Faţă înnegrită de funingine.
1035. Împăratul are castel de aur. 1065. Această noră.
1036. În căpistere. 1066. Acest tată.
1037. Ea frământă aluatul. 1067. Aceşti cai.
1038. Coca este moale. 1068. Aceste flori.
1039. Popa citeşte cartea. 1069. Vecinul acela.
1040. Biblia. 1070. Sacul ăla.
1041. Mahalaua spoitorilor. 1071. Masa aceea.
1042. Cartierul turcesc. 1072. Floarea aia.
1043. Santinela păzeşte primăria. 1073. Caii aceia.
1044. Caraula păzeşte poliţia. 1074. Sacii ăia.
1045. Flori la căpătâi. 1075. Mesele acelea.
1046. Perne. 1076. Florile alea.
1047. Camionul. 1077. Cocoşul ăsta.
1048. Cămilă cu două cocoaşe. 1078. Floarea asta.
1049. Cămilă cu o cocoaşă. 1079. Caii ăştia.
1050. Cocoşatul ăsta şmecher. 1080. Florile astea.
1051. Capacele de borcane. 1081. Un ardei gras.
1052. Capacul vedrei. 1082. Doi ardei graşi.
1053. Cale ferată. 1083. El nu ia nimic.
1054. Şinele trenului. 1084. Cafeaua este amară.
1055. Am două căciuli de oaie. 1085. Două cafele fierbinţi.
1056. Cameră de zi. 1086. Geantă de piele.
1057. Ciorapul de mătase. 1087. Giurgiuveanul vine des aici.
1058. Paltonul de blană. 1088. Olteniţeanul vine mai rar.
1059. Pantalonul de catifea. 1089. Girafa are gâtul foarte lung.
1060. Pantalonii de pânză. 1090. Frate geamăn.
1061. Rochie de stofă. 1091. Tizul meu.

105
1092. Tiza mea. 1121. Turcii şi românii au făcut pace
1093. Geamul ferestrei. între ei.
1094. Sticla de geam. 1122. Averea noastră.
1095. El cositoreşte căldările. 1123. Înţelegerea era să crezi în
1096. Lipeşte cazanul ! Dumnezeu.
1097. Iubiţi-vă părinţii ! 1124. Eu înţeleg ce vorbeşti.
1098. Dragostea de părinţi. 1125. Iese afară şi-şi face nevoile.
1099. Iubire de oameni. 1126. L-a împuşcat cu arma.
1100. Dragoste de naş. 1127. A dat şi cu pumnalul.
1101. Naşa mea. 1128. Zăpada este albă.
1102. Naşii tăi. 1129. Iarna sunt zăpezi grele.
1103. Focurile erau vii. 1130. Socrii nepotului meu s-au
1104. Ajutoarele primite. împăcat ieri cu cuscrii lor.
1105. Ajutorul dat de tine. 1131. El s-a împuţit şi şi-a cerut iertare.
1106. El trăieşte prost. 1132. Jumătate de măr.
1107. Casa este întunecoasă. 1133. Două jumătăţi de pară.
1108. Întunericul din casă. 1134. Argatul.
1109. El s-a încurcat cu o fată rea. 1135. Argaţii.
1110. Îl doare stomacul. 1136. Copilul s-a răsturnat cu troaca.
1111. Nu complica lucrurile. ! 1137. Inimile noastre.
1112. El îngreunează treaba. 1138. Flăcăul îi scoate zmeului ochii.
1113. Secera este încovoiată. 1139. El iese ca vântul.
1114. Cornul este încovoiat. 1140. Musafirul nostru.
1115. Eu nu am încredere în tine. 1141. Invitatul nostru.
1116. Uleiul se încinge greu. 1142. Ilicul meu.
1117. Tava din cuptor. 1143. Ilicele mele.
1118. Maşina este încărcată. 1144. Ruda mea.
1119. Popa s-a închinat şi lumea şi-a 1145. Rudele mele.
făcut şi ea cruce. 1146. Somn adânc.
1120. Diavolul a dispărut. 1147. El duce (cară) sacul în spinare.

106
1148. Hârtie de scris. 1178. Şobolan.
1149. Nu scapă el de mine. 1179. Arici.
1150. Mucos. 1180. Sună goarna.
1151. Cocă. 1181. Grajdul.
1152. El mă înşală sistematic. 1182. Bivolii.
1153. Jugul boilor. 1183. Grebla.
1154. Jugurile. 1184. Groapă de nisip.
1155. Spoitor. 1185. Gutuie galbenă.
1156. Spoitori. 1186. Şanţul străzii.
1157. Cositorar. 1187. Eu îndulcesc cafeaua.
1158. Cuscrul meu. 1188. Eşti gata ?
1159. Cuscra mea. 1189. Ghindele nu sunt de mâncat.
1160. Cuscrele mele. 1190. Ghiocelul a străpuns zăpada.
1161. Socrul meu. 1191. Cuptorul de pâine.
1162. Socrii mei. 1192. Gheata mea.
1163. Soacra mea. 1193. Ghetele şi bocancii.
1164. Soacrele lor. 1194. Mie îmi ghiceşte o ghicitoare.
1165. Grănicerul păzeşte frontierele. 1195. Gagiu.
1166. Are gust iute. 1196. Gagii.
1167. Guşter verde. 1197. Gagici.
1168. Lucernă. 1198. Găleată cu apă.
1169. Trifoi. 1199. Tata ascunde banii.
1170. Aramă roşie. 1200. El se ascunde de mine.
1171. El a găurit uşa. 1201. Garoafa este galbenă.
1172. Guler de cămaşă. 1202. Bărbierul şi frizerul.
1173. Guraliv. 1203. Şal.
1174. Limbut. 1204. Fular.
1175. Vorbăreţ. 1205. Fulgul de găină.
1176. Gură mare. 1206. Fundul butoiului.
1177. Şoarece. 1207. Fund de om.

107
1208. Fundă.
1209. Furculiţă.
1210. Moartea este fioroasă.
1211. Fir de iarbă.
1212. Fir de păr.
1213. Foaie de hârtie.
1214. Frunză.
1215. Fasolea este fiartă.
1216. Am dureri.
1217. Ia ţipirigul şi câlţii!
1218. Arsuri la ficat.
1219. Plămânii tăi.
1220. Felii de pâine.
1221. Eu sunt bucuros.
1222. Fiecare suflet.
1223. Fiecare ins.
1224. Fierarul.
1225. Fierari.
1226. Fapte bune.
1227. Am veşti.
1228. Bunătăţi.
1229. Profitul este mare.
1230. Dobânzile sunt mici.
1231. Farfurie.
1232. Evreii nu sunt botezaţi.
1233. Elevul învaţă bine.
1234. Fiecare ins.
1235. El ajunge repede.
1236. El îi iartă întotdeauna.
1237. Dulceaţă de mere.
1238. Cuvinte.
1239. Vorbe.
1240. Gânduri.
1241. Spinare.
1242. Spinări.
1243. Umeri.
1244. Umăr.
1245. Duduie focul în cuptor.
1246. Dudul.
1247. Butoi.
1248. M-a durut umărul.
1249. Baba i-a descântat bunicului.
1250. Baba zice un bocet.
1251. Baba boceşte.
1252. Moşul jeleşte.
1253. Duhul rău.
1254. Legea este lege.
1255. El mulge vacile.
1256. Dreptatea ta.
1257. Dorinţa mea este să vin acolo.
1258. Ea îl răstoarnă.
1259. Dulapuri.
1260. Domn mare.
1261. Dopul sticlei.
1262. S-a zărit ceva.
1263. El a apărut deodată.
1264. Gânduri rele.
1265. El îi arată casa.
1266. El se gândeşte la ea.
1267. Ea s-a gândit la el.

108
1268. Defel. 1297. Lindină.
1269. Derbedeu. 1298. Fată furată.
1270. Neisprăvit. 1299. Gâscanul şi curcanul.
1271. Funduri de saci. 1300. Raţa are cioc lat.
1272. Tătic. 1301. Ciocănitoarea.
1273. Gârle. 1302. Bibilica.
1274. Râuri. 1303. Pupăza.
1275. Judecata ţigănească. 1304. Ciob de sticlă.
1276. Şatră. 1305. Sticlă de lampă.
1277. Ciutura cu apă. 1306. El se ceartă cu cumnatul şi
1278. Cosiţa fetei. cumnata.
1279. Coadă de păr. 1307. El îl strigă.
1280. El scuipă pe jos şi este urât ce 1308. El îl cheamă şi pe tata.
face. 1309. În cimitire sunt îngropaţi morţii.
1281. Scuipatul. 1310. Înainte să moară cineva, cântă
1282. Scuipaţi. cucuveaua.
1283. Ciudă. 1311. Câţiva inşi.
1284. Mânie. 1312. Câteva muieri.
1285. Supărare. 1313. Puţini bărbaţi.
1286. Cişmeaua. 1314. Stai puţin !
1287. Cişmele. 1315. El se urcă pe scară.
1288. El citeşte Coranul. 1316. Podul casei.
1289. El citeşte Biblia. 1317. Maimuţa se caţără în copac.
1290. Cireşe roşii. 1318. El îl strigă pe puşti.
1291. Pasăre. 1319. Bară de fier.
1292. Cucuveaua. 1320. Stai pe bancă !
1293. Păsăroi. 1321. Bancă de bani.
1294. Păsărică. 1322. Nu jura strâmb!
1295. Hoaţa vine aici. 1323. Bandit.
1296. Strigoaica şi strigoiul. 1324. Palton ros.

109
1325. Baltă fără peşte. 1354. Lacrimă curată.
1326. Băşica porcului. 1355. Inimă de aur.
1327. Gunoi de la păsări. 1356. Bani de aur.
1328. Bălegar putred. 1357. Inel de aur.
1329. Negustor. 1358. Om atent.
1330. Negustoreasă. 1359. Frâu de argint.
1331. Cucoană. 1360. Frâul.
1332. Boieroaică. 1361. Căpăstrul de aramă.
1333. Căpestre. 1362. Poţi să ridici sacul.
1334. Copaie. 1363. Tata şi unchiul se iau la luptă.
1335. Ea are părul lung, dar minte 1364. Trânta este bună.
puţină. 1365. Ea este lăudată de dascăl.
1336. Ciobanul pleacă să pască oile. 1366. Astâmpără-te !
1337. El cântă din fluier şi din caval. 1367. Potoleşte-te !
1338. Doi berbeci. 1368. El îţi dă un galben.
1339. Două oi. 1369. Salbă de galbeni.
1340. Doi miei. 1370. Cocoşei de aur.
1341. Două miele. 1371. Pătura este aspră.
1342. Baiera (băierile) sacului. 1372. Lână aspră.
1343. Pe dealurile înverzite. 1373. Acul este ascuţit.
1344. Albie de lemn. 1374. Cuţitul este tăios.
1345. Cufăr. 1375. El râde de noi.
1346. Ladă de zestre. 1376. Făină albă.
1347. Tată, tăticule, ce faci ? 1377. Două verze.
1348. El este ajutat de toţi. 1378. El îl prinde şi-l duce la armată.
1349. Avionul zboară sus. 1379. La cătănie, nu la spânzurătoare!
1350. Mătuşa are avere. 1380. Pisica prinde şoareci.
1351. Ceva. 1381. Armăsarul.
1352. Altceva. 1382. Armăsari focoşi.
1353. Miere de albine. 1383. Arcuşul viorii.

110
1384. Arcuşuri de vioară. 1414. Hamul calului.
1385. Arcul cu săgeţi. 1415. Lui îi amorţeşte piciorul.
1386. El sapă pământul. 1416. Păstrez o amintire bună despre
1387. Porcul râmă pământul. el.
1388. Un arici. 1417. El ameţeşte de fum.
1389. Aricii. 1418. El leşină uşor.
1390. Argint. 1419. Om amărât.
1391. Ban de argint. 1420. Femeie amărâtă.
1392. Doi arginţi. 1421. Copii amărâţi.
1393. El îl arestează. 1422. Femei amărâte.
1394. El îl prinde. 1423. Amant.
1395. Ea îl leagă. 1424. Amanţi.
1396. Cine dintre ei strică? 1425. Amantă.
1397. El strică ! 1426. Amante.
1398. El greşeşte mult. 1427. Iubit.
1399. Arabii sunt mahomedani. 1428. Iubita ta.
1400. Sat apropiat. 1429. Iubitele lor.
1401. Apropie-te de mine ! 1430. Iubiţii lor.
1402. Apără-ţi cinstea ! 1431. Alviţa este albă.
1403. Umbrela este udă. 1432. Cutie de halva.
1404. Apare umbra. 1433. Aluniţă pe obraz.
1405. Apare soarele. 1434. Aluniţe pe corp.
1406. El îl anunţă să vină la noi. 1435. Alună.
1407. Inele. 1436. Alune sărate.
1408. Inel de argint. 1437. Alun.
1409. Inel de aramă. 1438. Aluni.
1410. Inel de bronz. 1439. El calcă apăsat.
1411. Braţul păpuşii. 1440. Altarul.
1412. Braţele fotoliului. 1441. Altarele.
1413. Braţele mâinilor. 1442. El sare în sus de bucurie.

111
1443. El alege. 1473. El îl creşte pe căluţ.
1444. Ea are două nume. 1474. Stă călare pe mânz.
1445. Alama. 1475. Barcă.
1446. Arama. 1476. Bărcile.
1447. Doi nuci. 1477. Lotca.
1448. Orb. 1478. El are ambiţie.
1449. Chior. 1479. Ambiţiile nu sunt bune.
1450. Iacă ! 1480. Ambiţii drăceşti.
1451. Uite aşa ! 1481. Legea creştinească.
1452. Uite că ! 1482. Vânturi năprasnice.
1453. Iacă aşa ! 1483. Batista.
1454. Acoperişul casei. 1484. Ştergătoarea de nas.
1455. Acareturile din curte. 1485. Un baston.
1456. Averea mea. 1486. Două cârje.
1457. De mâine încolo. 1487. Un băţ.
1458. Mâine de dimineaţă. 1488. El îndeasă lâna în sac.
1459. De ieri. 1489. Vacă bălţată.
1460. De azi. 1490. El se bagă în pat.
1461. De aseară. 1491. Ceata este mare.
1462. Adâncă. 1492. Două stoluri de păsărele.
1463. Adânci. 1493. Cârd de berze.
1464. Am înţeles tot. 1494. Cer albastru.
1465. Am priceput. 1495. Nori grei.
1466. Ne înţelegem la bani. 1496. Nor alb.
1467. Simplu. 1497. Centrul oraşului.
1468. Agrafă de păr. 1498. Pe mijlocul drumului.
1469. Adâncime. 1499. Negreală de coş.
1470. Nu am simţit somnul. 1500. Cerneală de scris.
1471. M-a ajuns oboseala. 1501. Basmalele negre sunt pentru
1472. El creşte un cal. babe.

112
1502. Barişul negru. 1531. El munceşte ziua.
1503. Limba turcă. 1532. Fă, fată !
1504. Ţurcă. 1533. Minaretul.
1505. Ţurcile. 1534. Popa.
1506. Joacă ţurca ! 1535. Cântăreţul.
1507. El pleacă la părinţi. 1536. Ţârcovnicul.
1508. La bunici este bine. 1537. Geamia.
1509. Măgarul a păscut toată iarba. 1538. Hogea.
1510. Cotoiul linge strachina. 1539. El a putrezit în închisoare.
1511. Motanul. 1540. Lemnul a putrezit.
1512. Ciobanul paşte mieii pe malul 1541. Busuiocul.
apei. 1542. Lemn putred.
1513. Ceară de lumânare. 1543. Ciuperci putrede.
1514. Pe drum este praf. 1544. Muşuroi de furnici.
1515. Drum prăfuit. 1545. Greierele doar cântă.
1516. Ierburi de leac. 1546. Paie putrede.
1517. Iarbă uscată. 1547. Pere viermănoase.
1518. Fân verde. 1548. Prune uscate.
1519. Ceaunul de mămăligă. 1549. Faţă obosită.
1520. În genunchi. 1550. Soacră nervoasă.
1521. Genunchii. 1551. Om calm.
1522. Călcâiele îi sunt tari. 1552. Om binevoitor.
1523. Mânzul. 1553. Untul este apătos.
1524. Mânjii. 1554. Micuţ.
1525. I-a dat două palme peste faţă. 1555. Micşor.
1526. Trei pumni. 1556. Tigaie încinsă.
1527. Obrazul este roşu. 1557. Tigăi rotunde.
1528. Obrajii sunt vineţi. 1558. Ţărancă.
1529. Ghiaţă. 1559. Ţăranul.
1530. Îngheţată. 1560. Sătenii.

113
1561. Săteanca.
1562. Săteanul.
1563. Suntem două ţări prietene.
1564. Suntem duşmani de moarte.
1565. Ţara străbună a ţiganilor a fost
India.
1566. El stă într-un cort rupt.
1567. Corturi peticite.
1568. Ţapul împunge.
1569. Ţambale.
1570. Ţambalul vechi.
1571. Vara sunt călduri mari.
1572. Câte ceva.
1573. Butoi de fier.
1574. Doi pumni de mei.
1575. Susan cu mei.
1576. Două palme bătătorite.
1577. Bulion dulce.
1578. Oţetul este acru.
1579. Este veselă.
1580. Este bucuros.
1581. Este tristă.
1582. Sunt trist.
1583. Bucureştiul este un oraş întins pe
o mare suprafaţă.
1584. El călătoreşte la Bucureşti.
1585. Doi ficaţi de pasăre.
1586. Pe apă plutesc gunoaie.
1587. Bucătarii gătesc
militarilor.
1588. Mânecă lungă.
1589. Pantaloni largi.
1590. Bivolul este gras.
1591. Bivolii sunt puternici.
1592. Măcelarul este oacheş.
1593. Broasca este verde.
1594. Ciocan de bronz.
1595. Ploi înspumate.
1596. Brăduleţ uscat.
1597. Bravo, fetiţo !
1598. Bani de băutură.
1599. Bani de băut.
1600. Clientul dă ciubuc.
1601. Borcanul cu lapte.
1602. Borcanele sunt verzi.
1603. Sticlă galbenă.
1604. Bordeie de pământ.
1605. Acul este bont.
1606. Popa îl botează pe copilaş.
1607. Copac frânt.
1608. Picior frânt.
1609. Hârtie ruptă.
1610. Foamea nu iartă.
1611. Este rea.
1612. Turtă de pâine.
1613. Turtişoare calde.
1614. Boierul.
1615. Boierii sunt zgârciţi.
mâncarea 1616. În zadar.
1617. Degeaba.
114
1618. Ciomag. 1648. Capră bărboasă.
1619. Ciomege. 1649. El bănuieşte ceva.
1620. Un porumb. 1650. Horă.
1621. Doi porumbi. 1651. Dansator.
1622. Măgar blând. 1652. Sărbătoare ţigănească.
1623. Închisoare blândă. 1653. Dansator.
1624. El termină treaba imediat. 1654. Judecător.
1625. El uită să mulţu-mească. 1655. Paznic.
1626. Mulţumesc frumos ! 1656. Căţea.
1627. Drum întrerupt. 1657. Căţei.
1628. Viaţă întreruptă. 1658. Jgheabul fântânii.
1629. Necazul tău. 1659. Până la lac.
1630. Nişte necazuri. 1660. Joia.
1631. Un păcat. 1661. Buzunar.
1632. Trei păcate. 1662. Fermoar.
1633. Mare păcat ! 1663. Opincă.
1634. Deseară. 1664. Opinci.
1635. La noapte. 1665. Gumar.
1636. Corn de os. 1666. Gumari.
1637. Coarne strâmbe. 1667. Joc (dans).
1638. Un berbec. 1668. Mătuşă de tată.
1639. Cumătra a născut. 1669. Mătuşă de mamă.
1640. Pisica fată în fiecare primăvară. 1670. Cumnată de frate.
1641. La început. 1671. Cumnată de soră.
1642. La sfârşit. 1672. Cumnat de frate.
1643. Mie îmi place para. 1673. Cumnat de soră.
1644. Ţie îţi plac perele mălăieţe. 1674. Unchi după mamă.
1645. Plăcintele cu carne. 1675. Unchi după tată.
1646. În toamnă sunt două nunţi. 1676. Zmeură.
1647. Ţap bărbos. 1677. Forţă.

115
1678. Putere. 1708. Vie cu struguri.
1679. Supe. 1709. Viaţă.
1680. Ciorbe. 1710. Viţel.
1681. În vatră jarul este încă viu. 1711. Viţei.
1682. Ziarul. 1712. Purceluşi.
1683. Jurnalul. 1713. Sfânta Vineri.
1684. Zidul de pământ s-a prăbuşit. 1714. Vinerea vine el aici.
1685. El se întinde. 1715. El ridică greutăţi mari.
1686. Orăşel. 1716. Cântarul are două greutăţi.
1687. Orăşele. 1717. Vaporul cu marfă.
1688. Zdrenţe. 1718. Şlepul este lung.
1689. Cămaşă vărgată. 1719. De Sfântul Gheorghe vine sigur!
1690. Cămaşă în dungi. 1720. Câmpii înverzite.
1691. Pentru că aşa vreau. 1721. Vremuri noi.
1692. Inimă sănătoasă. 1722. Valea este adâncă.
1693. Inimi sănătoase. 1723. Val de apă.
1694. Cântec nou. 1724. Valurile mării.
1695. Cântec vechi. 1725. Ursuleţul.
1696. Vinovat. 1726. Ea frământă coca.
1697. Vioară. 1727. Aluatul [se] dospeşte.
1698. Arcuş. 1728. Pentru aluat trebuie drojdie.
1699. Viteaz. 1729. Drojdia de bere este veche.
1700. Vârf. 1730. Timpuri noi.
1701. Vrednic. 1731. Vremuri vechi.
1702. Zar. 1732. El zboară fără aripi.
1703. Faţă zbârcită. 1733. El l-a îmbrăcat pe fratele lui.
1704. Zbârcituri. 1734. Îmbrăcăminte.
1705. Verdeaţă. 1735. Haine.
1706. Veşti proaste. 1736. Ce scârbos este !
1707. Viţă de vie. 1737. Ce urâcios este !

116
1738. Nuia, nuiele. 1768. Potop.
1739. Cârjă. 1769. Turbare.
1740. Baston. 1770. Rădăcina copacului.
1741. Unt. 1771. Coroana regelui.
1742. Undiţă. 1772. Coroana împărătesei.
1743. Stă spânzurat în cui. 1773. Frunziş.
1744. Umbrela ne face umbră. 1774. Ulei de nucă.
1745. Umbrela ne apără de ploaie. 1775. Sodă.
1746. El scapă uşor de frică. 1776. Troc.
1747. Tăciunele este încins. 1777. Tron împărătesc.
1748. Tăciuni. 1778. Trunchi de copac.
1749. Umbre. 1779. Trăsură.
1750. Acoperiş. 1780. Caleaşcă.
1751. Învelişul. 1781. Birjar.
1752. El se ridică de pe sofa. 1782. Felinar.
1753. Îi curg lacrimile pe faţă. 1783. Tribunal.
1754. Şoriciul este gustos. 1784. Trebuie să mergi.
1755. Spălături. 1785. Îmi trebuie ceva.
1756. El clăteşte paharul. 1786. Al treilea.
1757. Vrea ceva de băut. 1787. A treia.
1758. Băutura este scumpă. 1788. Trestie.
1759. Regele. 1789. El trăieşte bine.
1760. Feciori împărăteşti. 1790. Ea încă mai vieţuieşte.
1761. Măseaua de minte. 1791. Nu şi-a dat încă duhul.
1762. Dinţi de lapte. 1792. Saltea cu paie.
1763. Să stingi cu apă focul. 1793. Ţol de acoperit.
1764. Ţipă ca turbat. 1794. Cergă.
1765. Turnul morii. 1795. Strigătul lui.
1766. Arde pădurea. 1796. Strigătele lui.
1767. Foşnet de bani. 1797. Târnăcopul.

117
1798. El bate toba. 1828. Teaca sabiei.
1799. Carne tocată. 1829. Mânerul pumnalului.
1800. Zahăr pisat. 1830. Tavă de copt cozonaci.
1801. Zahăr pudră. 1831. Covrig.
1802. Traistă. 1832. Covrigi.
1803. Traiste. 1833. Tipsie de aur.
1804. El bea tutun. 1834. Vânt proaspăt.
1805. El fumează. 1835. El se îneacă cu fum.
1806. Ce tăntălău! 1836. Cotor de varză.
1807. Ce idiot ! 1837. Halbă de bere.
1808. Ce tâmpit ! 1838. Berea este amară.
1809. E drăcoasă. 1839. Paharul este plin ochi.
1810. Fierăstraie. 1840. Măgăriţă.
1811. Priboiul. 1841. Ştergar de naş.
1812. Ce dor îmi este ! 1842. Este umflat ca un butoi.
1813. Ţăruşul. 1843. Oţeturi.
1814. Parul. 1844. Baba oarba.
1815. Stâlpul. 1845. Şold.
1816. Tigvă. 1846. Şolduri.
1817. Dealul este scund. 1847. Şorţ.
1818. Creta de scris. 1848. Şorţuri.
1819. Tabla de scris. 1849. Şosea.
1820. Scândură. 1850. Şosele.
1821. Tronul mortului. 1851. Iepuroaică.
1822. I-a tras două şuturi în fund. 1852. Friguri.
1823. S-a rostogolit. 1853. Este bolnav de friguri.
1824. Se rostogoleşte la vale. 1854. Este şmecher.
1825. Vin ieftin. 1855. Şobolan.
1826. Rachiu scump. 1856. Zgomot puternic.
1827. Coliva mortului. 1857. Zgomote puternice.

118
1858. Stinge focul ! 1887. Smântâna se află deasupra
1859. Stinge becul ! laptelui.
1860. Şapcă cu cozoroc. 1888. Câţi nebuni !
1861. El este supărăcios. 1889. Câte vagaboande !
1862. S-a băgat la adăpost. 1890. Izmana lui.
1863. Magazie. 1891. Izmenele lor.
1864. Şopron. 1892. El scrie până şi cu cerneală.
1865. Saivan. 1893. Scul de lână.
1866. Suc de roşii. 1894. În trunchiul pomului.
1867. Must. 1895. Scorbură.
1868. El visează urât. 1896. Peniţă de scris.
1869. Stuf. 1897. El îl strânge de mână.
1870. Stufăriş. 1898. El îl cuprinde în braţe.
1871. Papură. 1899. Ea îl îmbrăţişează.
1872. Coada vulpii este stufoasă. 1900. Sâmbure de piersică.
1873. Veveriţă roşcată. 1901. Sârma este nouă.
1874. El cerne făină cu ciurul. 1902. El te sfătuieşte de bine.
1875. Mâna stângă. 1903. Eu te povăţuiesc să mergi.
1876. Piciorul drept. 1904. Încearscă şi tu !
1877. Stofă. 1905. El te învaţă să asculţi.
1878. Uliţă. 1906. Sfeşnic.
1879. A venit un străin. 1907. Sfeşnice.
1880. El merge în peţit. 1908. Sfântul Duh.
1881. Steag. 1909. Eu sunt sigur de asta.
1882. La stânga poţi să mergi! 1910. Setos.
1883. Spinare lată. 1911. Însetat.
1884. Stăpânul moşiei. 1912. El se bucură.
1885. Averea. 1913. Dă-mi un sfat !
1886. Zestrea fetei. 1914. Sfeclă albă.
1915. Semnul tău.

119
1916. Masa are un sertar. 1946. Ibovnicul ei.
1917. Glasurile noastre. 1947. El crede tot.
1918. Secretul nu se spune altcuiva. 1948. Buze.
1919. Salutări. 1949. Cerul gurii.
1920. El seamănă seminţe de busuioc. 1950. El subţiază tabla.
1921. Vară secetoasă. 1951. Cuiul este ruginit.
1922. Este întâiul. 1952. Beţe de chibrit.
1923. El seacă balta. 1953. Cremene de scăpărat.
1924. Miros acru. 1954. El îşi suge buzele.
1925. Carne afumată. 1955. N-are rost !
1926. Slănină. 1956. El îşi spune rugăciunea.
1927. Şuncă. 1957. Ea boceşte morţii.
1928. El seceră grâul. 1958. El priveşte la noi.
1929. Un snop de spice. 1959. N-are de ce!
1930. Arcul cu săgeata. 1960. Nara nasului.
1931. Porc sălbatic. 1961. Nări.
1932. Porc cu ţepi. 1962. Botul câinelui.
1933. Gust dulce. 1963. Cine plânge aşa ?
1934. Gust acru. 1964. Rochie.
1935. Salcie. 1965. Fuste.
1936. Gust sălciu. 1966. Privire iscoditoare.
1937. Încurcă toate treburile ăsta. 1967. Stai la rând !
1938. Satârul. 1968. Eşti curios.
1939. Satârele. 1969. Rândunică.
1940. Sanie cu clopoţei. 1970. Morişcă.
1941. Şopârlele.
1942. Guşter.
1943. Sarmaua este în foi de viţă.
1944. Leafa este mică.
1945. Ibovnica lui.

120
 4. Chestionare ilustrate

Chestionarul ilustrat nr. 1. Acesta, în cadrul investigaților ocazionate de

studierea dialectului vorbit de rromii spoitori din Oltenița, s-a constituit în primul
instrument de lucru, care a conţinut peste 1200 de ilustraţii şi desene (80% dintre
ele fiind color), sugerând atât obiecte concrete, cât şi stări, acţiuni sau, mai rar,
noţiuni abstracte (grosime, înălțime, jumătate, lungime etc.). Prin acest
Chestionarul ilustrat 1 nu ne-am propus obţinerea de răspunsuri de la toate
întrebările -ilustrații conținute, ele având un caracter deschis și, prin urmare,
subiecţii anchetaţi (informatorii/ respondenții) erau liberi de a defini ori descrie,
potrivit imaginaţiei lor, ceea ce vedeau în ilustrații, respectiv, de a nu oferi
răspunsuri, atunci când se aflau în imposibilitatea formulării lor în momentul
anchetării.
În Chestionar, au fost prezente imagini, ce au surprins elemente atât din
fondul principal al vocabularului unei limbi, cât şi din masa vocabularului –
aşadar, cuvinte destul de frecvent folosite, de uz curent, sau întâlnite mai rar. O
scădere a lui ar fi faptul că imaginile conținute erau decupate din manual școlare de
diferite discipline, ele purtând amprenta vremii (perioada ultimilor ani de până la
căderea comunismului și cea a anilor 1990-1992), astfel, apărând cuvinte ce trimit
spre unele elemente lexicale, azi desuete, care erau utilizate în conceperea
manualelor spre inculcarea doctrinei comuniste în mintea copiilor, a economiei
centralizate etc. (v. basculă, combină, cazma, lopată, miner, mistrie, proiectant,
tractor etc.).
De menţionat că, atunci când, în răspunsuri, s-a constatat predilecţia
informatorului (respondentului) în furnizarea de împrumuturi româneşti, întrebările
au fost reluate cu prilejul investigaţiilor următoare, uneori mascat, în contexte
aparent stranii.
Răspunsurile, ordonate aici alfabetic, nu puteau acoperi, în totalitate, în
această primă fază de investigare, un corpus lexical coerent, dată fiind parţialitatea
121
răspunsurilor reţinute (căci, de cele mai multe ori, ne-am aflat în faţa unor
informaţii inegale – pentru formele de la singular sau de la plural, ori, la anumite
cazuri, genuri, moduri, timpuri, persoane etc.).
Caracterul inegal ori parcimonic al răspunsurilor primite după componenta
ilustrată a chestionarului se explică şi prin aceea că, uneori, informatorii nu au dat
răspunsurile scontate la vederea imaginilor, oferind – ceea ce au crezut că se
așteaptă - definirea unor acţiuni, stări, calităţi etc. şi nu numirea substantivelor
concrete reprezentate de imagini, ilustraţii, desene. Aşa, de pildă, apar elemente ca
bunică “mámi”, cal “gras’” etc., dar nu şi perechile lor fireşti “pápus” bunic,
respectiv “grastní” iapă.
Toate cuvintele, sintagmele, propoziţiile şi frazele rezultate în urma acestei
prime faze de investigare cu ajutorul chestionarului ilustrat au fost fişate în
rromani, ele constituind corpusul iniţial al investigațiilor, structurat aici, prin
“inversarea”, traducerea din rromani în română a cuvintelor respective, rezultând
Lista cu echivalentele românești ale elementelor lexicale rrome (rezultate pe baza
răspunsurilor oferite de informatori la imaginile şi desenele conţinute ori sugerate
de Chestionarul nr. 1), prezentată mai jos, tocmai pentru a releva eficacitatea
chestionarului ilustrat (cel puţin în faza iniţială a investigaţiilor), în obţinerea unui
număr însemnat de cuvinte (sau de forme ori de îmbinări ale lor), de răspunsuri
“spontane” ale informatorilor, oferite în funcţie de ceea ce i-au impresionat mai
mult la vederea imaginilor şi desenelor din acest chestionar.
Chestionarul ilustrat nr. 2. Un demers similar avea să fie întreprins, în anul
2001, cu prilejul realizării unui vocabular trilingv ilustrat, rezultat prin fișarea
lexicului comun întâlnit, atunci, în abecedarele românești și maghiare, operațiune
urmată de conceperea unor ilustrații color pentru cuvintele comune celor două
corpusuri, concrete, dar și pentru noțiunile care puteau fi sugerate prin imagini
(spațialitate, verbe de mișcare etc.). Ulterior, la publicare, sub ilustrații au fost
așezate cuvintele în română, maghiară și rromani, spre facilitatrea activității
cadrelor didactice din afara etniei rrome – a educatoarelor de la grupe de grădiniță
cu copii rromi și a învățătoarelor de la clasele întâi, cu elevi rromi (v. UNICEF,

123
MEC, ROMANI CRISS, Vocabular trilingv român - maghiar - rrom ilustrat pentru
uzul învăţătorilor de la clasele I cu elevi rromi, Bucureşti: Vanemonde, 2001, 100
p.).
De bună seamă, și aceste imagini pot servi celor care vor aplica un astfel de
chestionar ilustrat în investigațiile lor pe teren (acoperindu-se, evident, ca să nu se
vadă, cuvintele în limbile rromani, română, maghiară, existente sub imagini).
Oferim aici și această listă cu elementele lexicale concrete sau cu acelea pentru care
au fost elaborate imagini în respectivul vocabular trilingv, denumită Chestionarul
ilustrat nr. 2.
Autorul

124
Chestionar ilustrat nr. 1. Lista cu arde (a); (el, ea) arde; copiii strâng
echivalentele românești ale crengi ca să le ardă
elementelor lexicale rrome (rezultate ardei, ardei; ~graşi
pe baza răspunsurilor oferite de arici, arici
informatori la imaginile şi desenele arunca (ei se aruncă)
conţinute ori sugerate de ascuţitoare
Chestionarul nr. 1) aspira (a); (el ea) aspiră
aspirator
A aştepta (a); (el, ea) aşteaptă
abecedar atelier
ac; ~ cu aţă aţă, aţe; cu aţe
acasă autobuz, ~e
acoperită avea (a); ea are; fata are tată
acordeon; băiatul cântă la ~ avi/on, -oane
acvariu; ~ de peşti B
adidaşi bagaje
aduce (a); (el, ea) aduce balon, baloane
aduna (a); (el, ea) adună bancă, bănci
alb bancnot/ă, -e
albin/ă, -e baracă
alerga (a); (el, ea) aleargă barbă
alun/ă, -e barcă; tatăl şi băiatul trag barca la
aparat, ~e; ~ de fotografiat; ~ de ras mal
apă barier/ă, -e; ~ă de tren
aprins barză, berze
aprinsă bascheţi
aprinse bascula (a); (el, ea) basculează
aprinşi basculant/ă, -e
ara (a); (el, ea) ară; tractoarele ară basma v. b a t i c
arc, ~uri bast/on, -oane

125
bate (a se); (el, ea) se bate; doi cocoşi broască, broaşte
se bat bucătar
batic bucătărie; de ~, al bucătăriei
batistă bufet; ~ de bucătărie
băga (a se ~); băiatul se bagă în pat bufniţ/ă, -e
băiat, băieţi; pe băiat bumbac
bărbieri (a); (el, ea) bărbiereşte bunică
bărbierit; de ~ buric
bătrân; ~ cu baston but/oi, -oaie
bătrână; pe ~ buz/ă, -e
băţ, beţe; băţ aprins C
bea (a); (el, ea) bea; fata bea lapte cafea; de ~, al cafelei
bec, ~uri caiet, ~e
berbec, ~i cal, cai
bibliotecă; de la ~ cale, căi
biciclet/ă, -e; de ~ă, al bicicletei calendar, ~e
bid/on, -oane; bidon de lapte calorifer, ~e
bil/ă, -e cană, căni; cană de apă; cană de
biseric/ă, -i artizanat; cană de lapte
blat, ~uri cap; ~ de fată
boboc, ~i (de pasăre); ~i de gâscă; ~ capac
de floare capr/ă, -e
bolnav carne; ~ cu oase; carne fără os
bomboan/ă, -e ; ~e cu ciocolată cart, ~uri; cu ~ul
borcan, ~e; ~ cu miere carte, cărţi
bou, boi cartof, ~i; sac cu ~i
boxer cas/ă, -e; de ~ă, al casei; papuci de ~ă
brad, brazi; de brad, al bradului cascadă
braţ, braţe; în braţe cască; cască telefonică
brăduleţ, ~i caset/ă, -e

126
casieră cârn/at, -aţi
castan/ă, -e ce
castel ceainic, ~e
castrav/ete, -eţi; cu ~eţi ceapă, cepe
castron ceas, ~uri
caşcaval ceaşcă, ceşti
cauciuc; ~ de maşină ceaun, ~uri
cazan centimetr/u, -i
cazma cerb, ~i
căciul/ă, -i cerc, ~uri
cădea (a); (el, ea) cade; (el, ea) a cerneală
căzut” cheie, chei
călca (a); (el, ea) calcă chesti/e, -i
călcâi chibrit
călimară chilot
cămaşă, cămăşi chiuvet/ă, -e; ~ cu robinet
căprioar/ă, -e cinci; de ~
căpşun/ă, -i; de ~i, al căpşunilor cincisprezece
căra (a); (el, ea) cară cincizeci; ~şi unu; ~şi doi; ~şi trei;
cărăbuş, ~i ~şi patru; ~şi cinci; ~şi şase; ~şi
cărbun/e, -i şapte; ~şi opt; ~şi nouă
căruţ cioban
căruţă ciocan, ~e
căţel, căţei ciocănit/oare, -ori
câin/e, -i ciocolat/ă, -e; ~ă cu lapte
câmp; pe ~ ciorchin/e, -i; ~e de struguri
cânta (a) [la un instrument]; (el, ea) circulaţie; de ~, al circulaţiei
cântă; băiatul cântă la pian cireaşă, cireşe; cu cireşe; de cireşe
cântar, ~e cireş, ~i
cârlig

127
citi (a); (el, ea) citeşte; mama le croitoreasă
citeşte copiilor croşeta (a); (el, ea) croşetează
ciuperc/ă, -i cub, ~uri
cizm/ă, -e cuc, ~i
clas/ă, -e cufăr, cufere
clăti (a) [limpezi]; (el, ea) clăteşte; cui, ~e
fata clăteşte (limpezeşte) fructele cuib, ~uri
cleşt/e, -i cumpăra (a); (el, ea) cumpără; (el, ea)
clopot, ~e a cumpărat
cloşcă curcan, ~i
coadă; ~ de elefant curea, curele; ~ de pantalon
coas/ă, -e cuşcă, cuști
cocoş, ~i cuti/e, -i; ~e cu bomboane
cofrag; ~ cu ouă cuţit, ~e; de ~e, al cuţitelor
colivi/e, -i D
combin/ă, -e; ~ă de grâu da (a); (el, ea) dă
con, ~uri; ~ de brad da (a se); (el, ea) se dă; băiatul se dă
conservă, cu ~ cu patinele
copac, ~i; de ~, al ~ului damige/ană, -ni
copil, copii; de copil, de copii deget, ~e
cosmonaut de la
costum, ~e deschis
coş1, ~uri (de nuiele); ~ cu fructe deschisă
coş2, ~uri (de casă) deschise
cot deschişi
covor desculţ
creangă, crengi desena (a); (el, ea) desenează
crei/on, -oane din ~ coş; ~ sac
cremă; băiatul dă cu cremă dinte, dinţi
crengi doctor

128
doi fântân/ă, -i; ~ arteziană; ~ cu
doisprezece cumpănă
dop; sticlă cu ~ felicitare
dormi (a); (el, ea) doarme; pisica feli/e, -i; ~i de pepene
doarme femei; de ~, al femeilor
douăzeci; ~ şi unu, ~ şi doi, ~ şi trei, ~ fetiţă
şi patru, ~ şi cinci, ~ şi şase, ~ şi fidea
şapte, ~ şi opt, ~ şi nouă fierăstrău
dreptunghi, ~uri fir (de păr), fire (de păr)
drum, ~uri flanea, flanele
dulap floare, flori; floarea soarelui [“floare
după cu seminţe”]”
E fluier, ~e
echipament; ~ sportiv flutur/e, -i
elef/ant, -anţi; coadă de ~ foarfec/ă, -e; cu ~
elev, ~i foc
elev/ă, -e fotografi/e, -i
elicopter, ~e fotoliu
excavator franc, ~i; de un ~
F frân/ă, -e
face (a); (el, ea) face; copiii fac sport; frânghie; băieţii trag de ~
(el, ea) face instrucţie; (el, ea) face frigider
plajă frişcă
far frizer
farfuri/e, -i; ~ cu flori frizeriţă
fată, fete; mama cu fata; al fetei, de frunte
fată frunz/ă, -e; ~ de vie; ~ă de stejar; ~e
făină; ~ albă de copac
făraş fugi (a); (el, ea) fuge; băiatul fuge
(aleargă)

129
fular, ~e godin, ~uri
fulg, ~i graşi; ardei ~
fum grâu; de ~, al grâului
fuma (a); (el, ea) fumează grebl/ă, -e
funie; băieţii trag de ~ greutate, greutăţi; greutate de o oca;
furculiţ/ă, -e greutăţi de două ocale; greutăţi de
fust/ă, -e; ~e de lână cinci ocale
G groapă, gropi; groapă de nisip
gard; omul repară gardul guler, ~e
garoaf/ă, -e gum/ă, -e
găin/ă, -i gură, -i
găleată H
găletuş/ă, -e hain/ă, -e
gâscan, ~i ham, ~uri
gâscă, gâşte I
gât iarbă
geam, ~uri; ~uri deschise; ~ închis iaurt; cu ~
gem iepur/e, -i
genunchi ieşi (a); (el, ea) iese; băiatul iese din
gheată, ghete apă inimioar/ă, -e
ghem, ~uri instrucţie
ghidon; ~ de bicicletă; ~ cu frână de intra (a); (el, ea) intră
mână Î
ghind/ă, -e îmbăia (a se); (el, ea) se îmbăiază
ghioce/l, -i îmbrăca (a se); (el, ea) se îmbracă;
ghiozdan, ~e băiatul se îmbracă
gimnastică; băiatul face ~ în
giraf/ă, -e încălzi (a); (el, ea) încălzeşte; mama
glob, ~uri încălzeşte mâncarea
goală încărcată

130
închis leu
încuiat lighean
întins liliac, lilieci
învăţa (a); (el, ea) învaţă; tatăl îi lingur/ă, -i
învaţă pe copii să meargă locomotiv/ă, -e
J lopată
juca (a se); (el, ea) (se) joacă; copilul lua (a); (el, ea) ia
se joacă cu mingea; copiii se joacă lucra (a); (el, ea) lucrează
jucărie lucru1 (treabă)
jumătate; ~ de măr lucru2, ~ri (obiect, ~e)
K lumân/are, -ări; lumânare aprinsă; cu
kilogram ~ări
kilometraj lume
L lup, ~i
-l “o; băiatul M
la; la cal; la gard; la rromi (la ţigani) mac, ~i
lacăt, ~e macara, ~le
lalea, lalele maimuţ/ă, -e
lam/ă, -e; ~ă de bărbierit maieu
lampă; ~ de perete mal
lantern/ă, -e mamă
lanţ mare; şarpe ~
lapte; de lapte, a laptelui masă, mese
lăptar, ~i maşin/ă, -i; ~ă mică; ~ă acoperită; ~ă
lăsa (a); (el, ea) lasă de călcat; ~ă cu remorcă; ~ă de scris;
lână; de ~, al lânii de ~ă, al maşinii; ~i mici trec pe pod
le- (pe ele, -le-) măgar
leagăn, ~e; ~ de copii mălai
lebădă, lebede mănuş/ă, -i
lemn, ~e măr1, meri

131
măr2; ~ul cade din pom motor
mărgele motoret/ă, -e
măsea; doctorul scoate măseaua muncitor
măsura (a); (el, ea) măsoară munte
mătură muscă, muşte
mână, mâini; de mână, al mâinii muşeţel
mânca (a); el, ea) mănâncă N
mâncare; de ~, al mâncării nai
melc, ~i nastur/e, -i
merge (a); (el, ea) merge; copilul nisip; de ~
merge cu părinţii (lui) nor, -i
meşter nouă
metrou, metrouri nouăzeci; ~ şi unu; ~ şi doi; ~ şi trei;
metru, metri ~ şi patru; ~ şi cinci; ~ şi şase; ~ şi
mic; drum ~ şapte; ~ şi opt; ~ şi nouă
mică nuc/ă, -i
mici O
microbuz oal/ă, -e; ~ă cu capac
miel, miei oameni
miere obiect, ~e
militar, ~i obraz, obraji
miliţi/an, -eni oca, ~le; o oca (un kilogram); opt
miner, ~i ocale; de 30 de ~le; cană de trei ~le
mineral, ~ă; apă ~ ochelari; cu ~
ming/e, -i ochi, ochi
minus oglindă, oglinzi
mistri/e, -i oi
mixer olar; olarul face oale
morcov, ~i om; ~ de zăpadă
motan

132
opri (a); (el, ea) opreşte; maşina a patruzeci; ~ şi unu; ~ şi doi; ~ şi trei;
oprit la semafor ~ şi patru; ~ şi cinci; ~ şi şase; ~ şi
opt şapte; ~ şi opt; ~ şi nouă
optsprezece pădur/e, -i
optzeci; ~ şi unu; ~ şi doi, ~ şi trei; ~ pălări/e, -i
şi patru; ~ şi cinci; ~ şi şase; ~ şi păpuş/ă, -i
şapte; ~ şi opt; ~ şi nouă părinţi; cu ~i săi
orez; cu ~ păstaie, păstăi; păstaie de mazăre
ori pătrat, ~e
oţet pătrăţel, ~e
ou, ~ă; cloşcă pe ~ă; ~ ochi; cu ~ă pătur/ă, -i
oval păun, ~i
P pâin/e, -i; felie de ~e
pachet, ~e pârtie; ~ de schi
pahar, ~e pe, pe drum; pe gard; pe cai
pai pedală; ~ de bicicletă
paisprezece peisaj, ~e
pană, pene; ~ de scris pelican, ~i
pantalon, ~i peniţ/ă, -e; toc cu peniţă
pantof, ~i; ~i de dame; ~i de bărbaţi pepen/e, -i; ~ tăiat; de ~e, al
papagal, ~i pepenelui
papiot/ă, -e perforat/or, -oare
papuci; ~ de casă peria (a); (el, ea) perie
paraşut/ist, -işti peri/e, -i; ~e de covor
pară, pere periuţ/ă, -e; ~ă de dinţi
parbriz pern/ă, -e; ~ă de scaun
pastă, paste; pastă de dinţi pescar, ~i
pat, ~uri peşt/e, -i; de peşti, al peştilor
patine; ~ cu rotile pian, ~e
patru piatră, pietre; piatră kilometrică

133
pici/or, -oare proiectant
piept prun/ă, -e
pieptăna (a); (el, ea) (se) piaptănă; pui, pui; ~ de lup; a ~lor săi
fata se piaptănă pulover
pinguin, ~i pune (a); (el, ea) pune
pip/ă, -e pung/ă, -i; ~ă cu făină; ~ă cu zahăr;
pisic/ă, -i; ~a doarme ~i cu orez
plajă puşcă; cu ~
plas/ă, -e; ~ă de peşte R
plânge (a); (el, ea) plânge rac, ~i
plic, ~uri; poştaşul a adus un ~ rachet/ă, -e; ~ă de tenis; ~e de tenis
plimba (a); (el, ea) plimbă; tatăl îl radio, ~uri
plimbă pe copil radiocasetofon
ploaie raft, ~uri
plug, ~uri raţ/ă, -e; de ~ă, ai (ale) raţei
plus rândunic/ă, -i
pod, ~uri râşniţ/ă, -e; ~ă de cafea
pom, ~i reg/e, -i
pomp/ă, -e; ~ă de apă; ~ă de umflat remorc/ă, -i; cu ~ă
popic, ~e repara (a); (el, ea) repară
porc, ~i; ~ mistreţ ridich/e, -i
porumb; de ~, al porumbului; de ~i, al rigl/ă, -e
porumbilor roab/ă, -e; cu ~ă
porumbel, porumbei roată, roţi; roţi de maşină; roată de
poşet/ă, -e maşină
poştaş, ~i robin/et, -eţi
poveste, poveşti; de poveşti, al rob/ot, -oţi
poveştii rochi/e, -i
prinde (a); (el, ea) prinde roşi/e, -i
profesor rotund

134
rucsac, ~uri semaf/or, -oare
rulm/ent, -enţi semn, ~e; ~ de circulaţie
rulot/ă, -e sertare; masă cu ~
rupe (a); (el, ea) rupe; fata rupe serviciu; ~ de cafea
floarea set, ~uri; ~ de cuţite
S sfeclă
sabie, săbii sfeşnic; ~ cu lumânări
sac, ~i; cu ~i snop, ~uri; ~ de grâu
salam; felii de ~ soare, sori
saluta (a); (el, ea) salută sonerie
salvare; de ~, al salvării spăla (a); (el, ea) spală; bunica spală
sanie, sănii rufe
sap/ă, -e spălat; de ~; maşină de ~
satâr spătar; scaun cu ~
săi (ai) spic, ~e; ~e de grâu; ~ de grâu
săpa (a); (el, ea) sapă sport
sări (a); (ei) sar sportiv, ~i; de ~, al ~ului
săteni sprânc/eană, -ene
scară sta (a); (el, ea) stă
scaun, ~e stâncă
schi, ~uri; de schi, a schiului; cu ~uri stea, stele
scoate (a); (el, ea) scoate; (ei, ele) steag, ~uri
scot sticl/ă, -e; ~ cu dop; ~ă de lapte
scorbură; ~ă de copac stilou, stilouri
scrie (a); (el, ea) scrie stofă
scroafă strânge (a); (el, ea) strânge
scul, ~e stropit/oare, -ori
scutura (a); (el, ea) scutură; mama struguri; de ~ al strugurilor
scutură covorul; fata scutură pomul stup, ~i; ~de albine; ~i de albine
secer/ă, -i sub; sub casă; sub pământ; sub case

135
sută; o ~ tăia (a); (el, ea) taie; tata taie lemne
Ş tăiat
şah tăiată
şaisprezece tăiate
şalupă tăiaţi
şepci tâmplar
şapte târnăcop
şaptesprezece televiz/or, -oare
şaptezeci; ~ şi unu; ~ şi doi; ~ şi trei; tenis; de ~
~ şi patru; ~ şi cinci; ~ şi şase; ~ şi tenişi
şapte; ~ şi opt; ~ şi nouă şarpe, şerpi; termometru
şarpe cu ochelari termos
şase tigaie
şcoală, şcoli tigru
şerpoaică tipograf
şi tob/ă, -e
şifonier, ~e tobogan
şoarec/e, -i topor/işcă, -iști
şofer, ~i tort, ~uri
şold torţ/ă, -e
şopârlă tract/or, ~oare; tractorul ară
şoseaua trage (a); (el, ea) trage; băiatul o
ştecher trage cu sania pe fată
ştiul/ete, -eţi; ~eţi de porumb tramvai, ~e; de ~
şunc/ă, -i [feli/e, -i de ~] trandafir, ~i
şurubelniţ/ă, -e trăsură; ~ cu cal
T trece (a); maşinile trec pe pod
tablou, tablouri; ~ cu ramă trei; de ~ (la cazurile oblice)
talpă treisprezece
tată, taţi

136
treizeci; ~ şi unu; ~ şi doi; ~ şi trei; ~ umfla (a)
şi patru; ~ şi cinci; ~ şi şase; ~ şi un
şapte; ~ şi opt; ~ şi nouă undiţ/ă, -e
tren uniformă; ~ de fată
trestie unsprezece
tricicletă unt
tricota (a); (el, ea) tricotează urech/e, -i
tricou urs, urşi
triunghi, ~uri ursuleţ
troleibuz uşă
trompet/ă, -e uzină
trotinetă; cu ~ V
trunchi (de copac) vac/ă, -i
tunde (a) el (ea) tunde vago/n, -ane; ~ de metrou; vagoane de
turn metrou; ~ane cu cărbuni
turna (a); (el, ea) toarnă val, ~uri (de pânză, de stofă); ~ de
tutun; a fuma [“a bea ~”] stofă
Ţ vap/or, -oare
ţap, ~i varză, verze
ţărani vaz/ă, -e
ţâţă vânătă, vinete
ţeavă vânătoare
ţestoasă vânător, ~i
ţigan; de ~, al ~ului vânzătoare
ţigancă veioz/ă, -e
U vestă
uda (a); (el, ea) udă (stropeşte) veveriţ/ă, -e
ulei vinde (a); (el, ea) vinde
umăr vioară, viori; fata cântă la ~
umbrel/ă, -e viţel, viței

137
volan, ~e; ~ de maşină zebr/ă, -e
vorbi (a); (el, ea) vorbeşte; vorbeşte la zece
telefon zero
vulp/e, -i ziar
Z zid, ~uri
zahăr; cu ~ zmeu, zmei
zar, ~uri zmeură
zăpadă; de ~, al zăpezii; om de ~ zugrăvi (a); să zugrăveşti

138
Chestionar ilustrat nr. 2 B brânză
baie broască
A
balcon broască ţestoasă
ac
balon bucătar
acoperiş
banană bucătărie
acordeon
bancă (în parc) buchet
adoarme (el, ea ~ pe
bani bufet (de bucătărie)
cineva)
barbă bufniţă
albastru
barcă bulgăre de zăpadă
albină
barză burete
album
basma buruiană
aleargă
batistă butoi
alimentară
băbuţă buzunar
alună
băiat
andrea
băieţaş C
animal
bătrân cade (el, ea)
aparat
bebeluş cadă
apă víz
bec cadou
aprozar
bere caisă
aragaz
bici caiet
arbore
bicicletă cal
arc
bilă calculator
ardei
birou cale ferată
arici
biserică calendar
aruncă
bloc cameră
ascultă
bluză camion
(a se) asemăna
boboc cană
aşteaptă
bobocel (de gâscă) cap
autobuz
bomboană capră
autocar
bonetă capră sălbatică
automobil
borcan caravană
aţă
bou carne
avion
brad carte

139
casă cheie corp
casă de bani chibrit cort
cască (el,ea) chitară cortină
casetofon chiuvetă costum naţional
castană cinci coş (la casă)
castel cinează (el, ea) coş
castravete cinema covor
catedră cioară covrig
catrinţă cioc crap
căciulă ciocan cratiţă
călimară circ creangă
cămaşă cireaşă creastă (de munte)
cămilă ciupercă creastă (la găină, cocoş)
căprioară ciutură creioane colorate
căpriţă claie creion
cărucior (de copil) clasă cretă
căruţă clădire crin
căsuţă clopoţel cuburi de construit
căţeluş cloşcă crocodil
câine coadă cucuvea
câmp coada calului cufăr
cântar coajă cui
cârnat coardă cuib
ceapă coasă cuier (umeraş)
ceas cocoş culcă (el, ea se culcă)
ceas codiţe cumpărături
ceaşcă coif cuptor
ceaun colac (de înot) curcan
cenuşă colivie curcă
cer conopidă curea
cerb copac curge (el, ea)
cerc copil curte
cerneală corabie cutie
cetate corb cuţit

140
 femeie gândac
D fereastră gâscan
dansează fetiţă gâscă
dansator ficat geam
deget fier genunchi
desen fileu geamantan
doarme (el, ea) flanelă geantă
doi floare gheată
dop floarea soarelui gheaţă
dormitor florăreasă ghem
două foarfece ghidon
dovleac foc ghindă
draperie focă ghiozdan
drum fotă ghiveci (de flori)
dulap fotografie girafă
fotoliu glob
E fructe grajd
ea frunză gras
ei fular grădină
el fulg de zăpadă grădină zoologică
ele funicular grâu
elefant furculiţă greblă
elev furnică greutate (la cântar)
fus gri
F fustă gros
fabrică grup
farfurie G gumă
fasole galben gunoi
fată gară gură
fazan gard
făină gaură H
fântână (cu cumpănă) gaura cheii haină
fântână (cu roată) găină ham
fântână arteziană găleată hartă

141
hidrobicicletă judeţ lună (astru)
hipopotam junglă lună
lup
I K
iarbă kilogram M
iarnă kilometru mac
ibric macaroane
icoană L magazie
ie lac magazin
ied lacrimă maiou
iepure ladă maimuţă
ilustrată ladă de zestre mal
inel lalea mare
inimă lamă (animal) marionetă
intersecţie lampă masă
intrare lan maşina poliţiei
iţari lanţ maşină
izvor lapte mazăre
lămâie măgar
Î lătra măgăruş
împinge (el, ea) leagăn mălai
în lebădă mănâncă (el, ea)
încălţăminte de sport leopard măr
înger lesă mătură
îngheţată leu (animal) mână
învăţătoare liliac mânz
învăţător liliac medic
limbă melc
J lingură metrou
jgheab literă miel
joacă (el, ea) livadă miere
joagăr locomotivă minge
joc lopată morcov
jucărie lumânare

142
mormânt opt păr
moş oraş pătură
Moş Crăciun oră păun
motan orz pâine
mov os pâinişoară
mulge (el, ea) ou pânză
munte pârâu
muscă P penar
mustaţă pagină pepene
pahar perdea
N pai perete
narcisă palat perie
nas pană perie de dinţi
nasture panseluţă periuţă
negru pantalon pernă
nisip pantof pescar
noapte papuc pescăruş
noi par peşte
noptieră paralele pian
nor pară piaptănă (el, ea se ~ )
noroi parc piatră
nouă pasăre piaţă
nuc pasăre călătoare picătură
nucă pastă de dinţi picior
pat pictură
O patine piersică
oaie patru pijama
oală pădure pinguin
oală de pământ păianjen pipă
ochelari pălărie pisică
ochi pământ pisicuţă
oglindă păpuşar pitic
om păpuşă pix
om de zăpadă păr plajă

143
plantă rege scândură
ploaie ren schiuri
poartă restaurant scoală (el, ea se ~)
pod ridiche scrisoare
podeţ riglă semafor
poliţist roată sfeclă
polonic rond sfoară
pom roşie socoti
pompă roşu solniţă
pompier rotund sonerie / clopoţel
popă roz spală (el, ea)
porc spală (el, ea se spală)
porc mistreţ S spic
port/ costum sac spin
portocală sacou spital
porumb sală (de sport) spumă
porumbel salam sta (în picioare)
poştaş saltea stadion
poştă salvare statuie
potcoavă sanda stea
prăjitură sanie steag
prăvălie sapă stejar
primăvară sapă (el, ea) steluţe
prună sare (el, ea) stemă
pui sare stilou
sarmale stradă
R sat stropitoare
rac sădi strugure
rade (el, ea) sămânţă struţ
radieră sâmbure stup
raft sânge stupină
raţă scară
răsărit scaun Ş
rândunică scări şa

144
şah tobogan
şal topor V
şapcă sapka tort vacă
şapte tractor vapor
şarpe traistă varză
şase tramvai vază
şcoală trăsnet vărsător
şerveţel trece (el, ea) / ~ strada vânător
şnur tren vânătă
şoarece tricou vânzător
şofer troleibuz vâslă
şopârlă trompetă vehicul
şorţ trunchi veioză
şosetă verde
şotron Ţ veveriţă
şterge (el, ea) ţap vinde (el, ea)
ştrand ţară vioară
ţăran vişină
T ţânţar viţel
tabără ţesală vrabie
tablou ţiglă vulpe
taie (el, ea)
tavă U X
târg udă (el, ea) xilofon
teatru umbrelă
teatru de păpuşi undiţă Z
tejghea unt zahăr
telefon urdiniş zambilă
teren de fotbal ureche zăpadă
tigru urs zboară
timbru ursuleţ zebră
tiribombă urzică zece
toamnă usturoi zmeu
toarnă (el, ea) uşă zmeură

145
 5. Bibliografie
(lucrări menționate)
Courthiade, Marcel 1988, Enquête dialectologique de la langue romani, “Études
Tsiganes”, Complément au no 1/ 1988, pp. 1-12, Paris.
Cortiade [Courthiade], Marcel 1992, Dialektologikano pućhipnaspo lil vaś-i
klasificàcia e rromane ćhibaqe [dia]lektenqiri. Dialectological Inquiry for a
classification of the dialects of the Romani language. Enquête dialectologique pour
une classification des parlers de la langue romani, Béziers: Agéncia Occitana de
Comunicacion, V + 93 + 6 p. [ISBN:] 2-9507850-0-X].
Cortiade [Courthiade], Marcel 2009, Dialektologikano pućhipnaspo lil vaś-i
klasificàcia e rromane ćhibaqe [dia]lektenqiri. Dialectological Inquiry for a
classification of the varieties of the Rromani language in the framework of the
project „Restoring the European Dimension of the Rromani Language and
Culture”. Enquête dialectologique pour une classification des parlers de la langue
romani dans le cadre du projet „Restaurer la dimension européenne de la langue et
de la culture rromani”, Paris: INALCO – C.E.B. , 108 p.
Elšík, V.; Matras, Y.; White, C. 2009, The RMS Database and web resource
[Romani Morpho-Syntax Database (RMS)], in “The Use of Databases in Cross-
Linguistic Studies”, nr. 41/ 2009, p. 329‑362. Everaert M., Musgrave S.,
Dimitriadis A. (eds), Berlin: [Editura] Walter de Gruyter).
Murvai, Laszló & Sarău, Gheorghe & v. [UNICEF, MEC, ROMANI CRISS] 2001
Nuică, Elena & Sarău, Gheorghe & Murvai, Laszló v. [UNICEF, MEC, ROMANI
CRISS] 2001
Pădure, Cristian Tudor 2019, La variation copule/ clitique sujet en romani du
Mexique au contact de ser et estar de l’espagnol, 5 septembrie 2019, Paris.
Îndrumător: Evangelia Adamou - director de cercetare CNRS. Analiză dialectală a
varietăţii rromani din Veracruz, Mexic. v. Capitolul 3, p. 38-67 + Anexa 3 a tezei.
Instrument de cercetare folosit: Chestionarul Romani Morpho-Syntax. Corpusul
audio: https://pangloss.cnrs.fr/corpus/show_text.php/.../].
Sarău, Gheorghe & Murvai, Laszló v. [UNICEF, MEC, ROMANI CRISS] 2001

146
[UNICEF; MEC; ROMANI CRISS] 2001, Vocabular trilingv român–maghiar–
rrom ilustrat. Pentru uzul învăţătorilor de la clasele I cu elevi rromi, Bucureşti:
Vanemonde, 100 p. [Selecţia cuvintelor din abecedarele româneşti: învăţătoare
Elena Nuică; Selecţia cuvintelor din abecedarele maghiare şi traducerea lor în
limba română: dr. Murvai Laszló; Selecţia cuvintelor comune din corpusul maghiar
şi român, în vederea ilustrării şi echivalării lor în limba rromani: dr. Gheorghe
Sarău; p. 11-70: [Autori: dr. Gheorghe Sarău, dr. Murvai Laszló şi Elena Nuică],
Vocabular trilingv român–maghiar–rrom ilustrat [color]; p. 71–85: Autori: dr.
Gheorghe Sarău şi dr. Murvai Laszló, Vocabular român–maghiar–rrom); p. 86–99:
Autori: dr. Gheorghe Sarău şi dr. Murvai Laszló, Vocabular maghiar –român-
rrom)]

147
EDITURA VATRA VECHE

148
 Considerăm că volumul Chestionare
pentru investigații lingvistice dialectale se
constituie într-un instrument de lucru util
studenților, profesorilor, cercetătorilor,
tuturor celor care se vor dedica descrierii
unui idiom sau altul, din diferite puncte
dialectale, dar și în situația de învățare a
unei limbi, ca o cheie „inversă“ de
verificare a performanței în însușirea
dintr-o altă limbă a unui lexic viu, variat,
cum se prezintă el în corpusul reunite al
chestionarelor din acest volum. Succes!
GHEORGHE SARĂU

149
150
151