Top Business ROMANIA

Page 1 of 2

wd

Valcea, presarata cu fortarete dacice

Pe teritoriul tarii noastre se pastreaza si astazi numeroase urme de locuire a dacilor, despre care unii istorici spun ca ar fi singurii predecesori ai romanilor de astazi, contopirea acestora cu romanii nefiind recunoscuta de toti cercetatorii trecutului. Descoperirile fortaretelor dacice de la Ocnita, Gradistea, Rotesti si Tetoiu, care formeaza un sistem defensiv ingenios in partea sud-estica a resedintei regilor daci din Muntii Orastie este de o mare importanta. In apropiere de masivul Ocnele Mari, cetatea dacica Buridava, mentionata de Ptolemeu, a fost scoasa la lumina. Urme ale unor comunitati puternice au fost descoperite la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorei, Lacusteni, etc. Fortaretele dacice Fortaretele dacice de la Ocnita, Gradistea si Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios in partea a resedintei regilor daci, Sarmizegetusa, din Muntii Orastiei. La Ocnele Mari, sapaturile arheologice efectuate in locul unde a existat cetatea dacica Buridava, cetate mentionata de istoricul grec Ptolemeu, a scos la iveala bucati de ceramica cu inscriptiile REB si BUR si o vaza pe care scrie Basileo Thiamarcos Epoiei. Acesta din urma este numele unui rege local contemporan cu imparatul roman Octavian Augustus. Anul 87 i.Hr. este anul cand armatele romane trimise sa cucereasca Dacia sufera o infrangere amara, conducatorul lor Cornelius Fuscus fiind ucis in lupta. Aceasta lupta se da pe teritoriul judetului undeva in Lovistea. Istoricul roman Vasile Parvan confirma existenta, pe meleagurile valcene, a unui numar de fortificatii pe raul Olt, cunoscute sub denumirea de Limens Alutanus, construite in perioada 106 - 271 d.Hr. a dominatiei romane a Daciei. Acestea, de la nord la sud sunt: Pons Vetus (Caineni), Proaetorius (Racovita), Arutela (Calimanesti/ Bivolari), Castra Romana (Sambotin), Buridava romana (Stolniceni), Pons Aluti (Ionestii Govorii) si Rusidava (Dragasani). Aceste numeroase vestigii istorice atesta continuitatea poporului roman. Acestea si faptul ca dupa retragerea romana din 271, cu toata influenta nefasta a navalirilor popoarelor migratoare, pe teritoriul acestui judet s-au semnalat comunitati puternice daco-romane la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorii si Lacusteni. Cetate dacica descoperita in Brasov Recent, la Brasov, in zona masivului Bunloc a fost descoperita inca o cetate dacica, a doua ca marime dupa Sarmizegetusa. Doctorul Liviu Pandele, presedintele Fundatiei Dacia, a spus ca acesta este cel mai mare sit dacic descoperit la ora actuala, dupa Sarmizegetusa Regia, peste 80 de hectare de areal arheologic. Vom aduce dovezi covarsitoare despre continuitatea statului dac dupa moartea lui Burebista in acea perioada de o mie de ani neagra de istorie, in care unii sau altii spun ca nu a existat nimic in aceste teritorii a spus acesta. Arhitectura militara de exceptie Arhitectura militara a dacilor a dobandit in sec. I i.e.n. si in sec. I e.n. o dezvoltare exceptionala, o dovada a inaltului nivel al civilizatiei. In regiunile de munte se ridica cetati de piatra impunatoare. Cele mai cunoscute sunt cele din muntii Orastiei: Costesti, Sarmizegetusa, Piatra Rosie, Blidaru, la

http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Valcea,+presarata+cu+fortarete+dac... 8/25/2009

Top Business ROMANIA

Page 2 of 2

care se adauga cele de la Piatra Craivii (langa Alba Iulia), Capalna, Tilisca si cea de la Batca Doamnei (Piatra Neamt). Nu trebuie pierdut din vedere ca dacii au ridicat si impunatoare cetati de lemn si pamant, cum este cea de la Ocnita din Subcarpatii valceni, unde a fost localizata vechea Buridava dacica, pe baza unor inscriptii de epoca, facute pe fragmente ceramice. Aceasta avea o acropola si trei terase, inconjurate toate de zid de lemn si pamant, cu o grosime de peste 3,50 de metri. La cetatea de la Costesti s-au folosit deopotriva ziduri de piatra si val de pamant cu palisada. Cetatea dispunea de mai multe bastioane, unele in interiorul incintei de piatra, altele in exterior. Cetatea de la Sarmizegetusa se afla la altitudinea de 1200 de metri si cuprindea o suprafata de 3 hectare, iar zidurile aveau latimea de 3-3,20 metri. Zidurile cetatilor de piatra erau din blocuri fasonate si aveau doua paramente; intre acestea se punea piatra sfaramata si pamant batatorit formand emplectonul. In acelasi fel au fost si zidurile cetatii de la Buridava. Cetatile dacice de piatra si de lemn aveau un caracter monumental, impresionant, ele faceau parte dintr-un sistem defensiv, deosebit de bine conceput in vremea lui Decebal. Ceea ce impresioneaza este complexitatea mijloacelor de aparare: ziduri de incinta, bastioane, turnuri de veghe si aparare, terase si platforme de lupta, valuri de pamant, palisade. Desi era integrata in sistemul general defensiv, o cetate dacica dispunea si de mijloace proprii de aparare, in cazul ca ar fi fost izolata de restul cetatilor. Dacii au stiut sa foloseasca terenul in chipul cel mai corespunzator apararii. In unele cetati mai mari existau palate ale capeteniilor sau turnuri-locuinta. Arhitectura religioasa este documentata de o serie bogata de monumente. Este vorba de seria sanctuarelor care, dupa planul lor, se impart in doua categorii: temple patrulatere si temple rotunde. Sanctuarul patrulater avea coloseul de piatra sau de lemn, care formau in general aliniamente. Amintim aici marele sanctuar rotund de la Sarmizegetusa, cu diametrul de 29,40 m si prevazut cu doua cercuri de blocuri de andezit si un cerc de stalpi (coloane) grosi, de lemn. In interior se afla o incapere absidala. Arhitectura militara si religioasa s-a format intr-un cadru organizat, sub autoritatea unor personalitati ca Burebista si Decebal . Impresionantele monumente de piatra, lemn si pamant dau masura puterii politice, militare si economice a geto-dacilor. In prima jumatate a acestui secol Burebista a creat primul stat centralizat si independent, cuprinzand intreaga lume geto-daca, de la nord de Haemus (Stara Planina) pana in Carpatii Padurosi si de la Tyras (Nistru) pana in Europa est-centrala. Statul condus de Burebista reprezinta un moment de cea mai mare importanta pentru istoria poporului nostru si a Europei sud-estice. de Mirela Manu (Mirela Manu)

http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Valcea,+presarata+cu+fortarete+dac... 8/25/2009