Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia

Scurt istoric

 Sarmizegetusa Regia, capitala Regatului Dac, a fost

întemeiată în a doua jumătate a secolului I î.Hr. și a funcționat
aproximativ un secol și jumătate, până la cucerirea ei de către
romani, în anul 106 d.Hr.
 După această dată, pădurea a crescut peste ruine, iar această
simbioză istorie-natură s-a perpetuat timp de aproape două
milenii, până azi. Deși în zonă au avut loc exploatări forestiere în
mai multe perioade, pădurea de pe ruine a fost permanent
protejată, atât de austrieci, în sec. XVIII-XIX, cât și de
administrația maghiară înainte de Primul Război Mondial și apoi
de cea românească.
 35 ha de făget secular din zona cetății au fost declarate
rezervație în perioada comunistă. În perioada 1950-1980 au avut
loc unele tăieri de arbori pentru a pune monumentul în valoare și
a facilita cercetarea arheologică.
 Scurt istoric

 Cetatea a făcut parte din sistemul de apărare dac menit să

țină ostilitățile la distanță. De fapt, au existat o serie de astfel
de cetăți, care, prin amplasarea lor în zone izolate, protejau
munții de atacuri nedorite - în special din partea romanilor.
Până și în ziua de azi, rutele de acces sunt anevoioase,
deoarece așezarea nu poate fi vizitată cu mașina.
 Cetatea arată gradul de dezvoltare la care ajunsese
poporul dac. Avea drumuri pavate, apeducte, ateliere de
prelucrare a fierului și sticlei și o organizare economică și
militară bună. De asemenea, varietatea de obiecte de ceramică
și de fier care au fost descoperite aici i-a surprins pe istorici.
 Scurt istoric
 Sarmizegetusa este situată în județul Hunedoara, la 8
kilometri de “Porțile de Fier ale Transilvaniei”, un alt grup de
fortificații. Aceasta se întindea pe o suprafață de 33 de hectare
și era împărțită în două părți: o zonă rezidențială și o zonă
sacră.
 Arhitectura îmbina trăsături religioase și militare, arătând
legătura strânsă dintre aceste două aspecte în mentalitatea
poporului dac. Zona sacră conținea o serie de sanctuare și un
altar de sacrificiu, în timp ce restul construcțiilor erau clădiri
fortificate. În afara limitelor orașului, se aflau monumente,
case şi morminte care au fost construite în timpul ocupației
romane.
 Cetatea se presupune a fi fost locuită numai până în secolul
V. După Antichitate, aceasta și-ar fi pierdut numele original
pentru diferite toponime slave, cum ar fi Teregova, Voislova,
Bucova, Grădiște, și a recuperat denumirea iniţială abia în
timpurile moderne.
 Cea mai mare așezare dacică din Dacia preromană,
Sarmizegetusa Regia e compusă din 3 zone distincte: așezarea
civilă aflată la baza dealului, fortificația militară, aflată în zona
cea mai înaltă, și zona sacră. Cel mai probabil ansamblul s-a
dezvoltat pornind de la Zona Sacră; știm că acolo, la început a
fost un loc sfânt al dacilor, apoi odată cu prelucrarea
minereului de fier din apropiere s-au dezvoltat cetatea și
așezarea civilă. Aici a funcționat unul dintre cele mai mari
centre de prelucrare a metalului din Europa temperată.
 Situl antic este construit pe terase antropogene: cetatea
înconjurată de ziduri, sanctuarele monumentale, atelierele,
locuințele, elementele de captare și filtrare a apei potabile apar
structurate de un sistem de drumuri coerent și bine întretinut,
realizate pe versanții muntelui. Săpăturile arheologice au
relevat un aspect grandios al cetății, în momentul cuceririi
romane, iar funcțiile economice evidențiate de cercetări i-au
determinat pe arheologii sitului să considere întregul complex,
care se aliniază de-a lungul a aproape 6 km, o așezare
protourbana sau un oraș.
 Zona sacră

 Complexul de sanctuare este aşezat la circa 100 metri de

poarta de est a cetăţii şi este legat de aceasta printr-un drum
pavat, denumit şi via sacra. Sanctuarele sunt de formă
patrulateră (Sanctuarul mare de calcar, Sanctuarul mic de
calcar, cele două Sanctuare patrulatere de andezit şi Sanctuarul
mare de andezit) şi de formă rotundă (Sanctuarul mare circular
şi Sanctuarul mic circular). S-au păstrat din ele bazele de
coloană din piatră, pe care se ridicau coloane de lemn sau de
andezit. Sanctuarul mare este reprezentarea în piatră a
calendarului dacic. Discul solar, din andezit, reprezintă soarele
şi arată caracterul urano-solar al religiei geto-dacice.
 Atelierul monetar este una dintre atracții: datorită
ștanțelor găsite, se știe că Dacii băteau monedă romană, astfel
fiind parte a sistemului comercial contemporan. La
Sarmizegetusa s-a găsit ceramică mai evoluată decât în alte
centre dacice: avea ornamente cu figuri geometrice, vegetale
sau siluete de animale. Ajungeți la Atelierul Monetar urmând
unul dintre cele două trasee de vizitare propuse.
 Altarul de Andezit iese și el în evidență. E un disc cu 10
raze pornite din centru folosit la sacrificii. Lichidele se
scurgeau printr-o gaură, apoi printr-un jgheab către șanțul
colector.
 Lângă e probabil cel mai cunoscut element: Templul Mare
Circular. Îl știți din tot felul de poze și filme cu cetatea
Sarmizegetusa Regia, judecând după frecvența lor, este vedeta
locului. Dedicat probabil celui mai important zeu, domina prin
anvergura sa întreagă Zonă Sacră.
 Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia

 În România, după 1989, „braconierii culturali” au răscolit

Munţii Orăştiei: au folosit detectoare de metale și şi-au
încărcat sacii cu piese de patrimoniu. Cei mai mulţi dintre
infractori nu au fost prinşi. Totuşi, într-un sistem în care
bugetele pentru patrimoniu sunt aproape inexistente, o mână
de oameni se luptă să recupereze ce s-a furat şi să păstreze ce a
mai rămas.
 Fenomenul braconajului arheologic în cetăţile dacice a
apărut şi ca urmare a lacunelor din sistemul legislativ. Iar
numărul braconierilor care au efectuat detecţii ilegale în
siturile arheologice din Munţii Orăştiei a crescut de la an la an.
 Potrivit Serviciul de Investigaţii Criminale Hunedoara, în
perioada 2007-2016, Patrimoniul Cultural Naţional a fost
reîntregit cu bunuri culturale de valoare recuperate de peste
hotare sau din ţară: peste 1.000 de monede Koson de aur, 13
brăţări dacice regale de aur, 20.000 de monede de argint şi
bronz, scuturi de paradă regale dacice din fier.
 Înscrierea în patrimoniul UNESCO

 În anul 1999, în urma propunerii Statului român,

ansamblul cetăților dacice din Munții Orăștiei au fost incluse
pe Lista Patrimoniului Mondial în 1999, în cadrul celei de-a
23-a sesiuni a World Heritage Committee al UNESCO.
Suportul documentar în vederea susținerii candidaturii a fost
unul extins, scopul fiind acela de a sublinia valoarea universală
a siturilor și monumentelor respetive, în contextul istoriei şi
civilizaţiei umanităţii.
 În urma includerii acestor monumente pe Lista
Patrimoniului Mondial, România s-a angajat în elaborarea unei
legislații derivate din cerințele Convenției UNESCO, în sensul
asigurării conservării și punerii lor în valoare, prin intermediul
unor măsuri specifice (juridice, științifice, administrative etc.).
 Valoarea istorică, factor determinant pentru
includerea pe lista UNESCO

 Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor

influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în
privinţa tehnicilor de construcţie, în general a
arhitecturii militare antice.
 Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului
de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor
dacice de la sfârşitul mileniului I a. Chr.
 Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru
fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la
aglomerările proto-urbane (oppida), caracteristice
sfârşitului epocii fierului din Europa.
 Proiect de restaurare

 Cetatea Dacică Sarmisegetusa Regia va fi restaurată, acesta

fiind cel mai mare proiect din acest domeniu din ultimii 30 de
ani. Valoarea lucrărilor, potrivit unui studiu realizat de
specialiştii Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), a fost
estimată la 145 de milioane de lei.
 Bibliografie

 http://dacica.ro/aurora/sarmizegetusa-regia-
redescoperirea-cetatii

 https://cetateasarmizegetusa.ro