Viteza sunetului în medii diferite

În jurul anului 1660, omul de ştiinţă englez Robert Boyle a dovedit faptul că undele
sonore au nevoie de un mediu prin care să se propage pentru a transmite sunetele la distanţă.
Altfel spus, în vid sunetele nu se propagă. Boyle a folosit un clopoţel plasat într-o incintă închisă
şi etanşă din care aerul putea fi scos treptat. A observat că pe măsură ce aerul părăseşte incinta
respectiv, sunetul scos de clopoţel devine din ce în ce mai slab, până la atenuarea totală.
Newton a avut şi el contribuţia sa la înţelegerea fenomenelor de propagare a sunetului
prin diverse medii, demonstrând că viteza sunetului prin anumite materiale depinde de
caracteristicile acestora. Mai exact, elasticitatea şi densitatea mediului de propagare determină
viteza de propagarea sunetului prin acel mediu. Printre factorii de care depinde viteza de
propagare a sunetului prin anumite medii se numără şi densitatea şi temperatura, dar şi starea de
agregare a mediului (faptul că avem de-a face cu un gaz, un lichid sau un solid).
Sunetul este transmis nu numai prin aer. Probabil că toată lumea știe că dacă puneți
urechea la perete, puteți auzi conversații în camera alăturată. În acest caz, sunetul este transmis
de perete. Sunetele sunt distribuite atât în \u200b\u200bapă, cât și în alte medii. Mai mult,
propagarea sunetului în diferite medii are loc în moduri diferite. Viteza sunetului variază în
funcție de substanță.
Moleculele de aer au tendinţa de a se mişca mai uşor prin medii calde şi umede datorită
faptului că în aceste condiţii energia lor internă creşte. Cum viteza sunetului depinde de felul în
care variază presiunea aerului atunci când moleculele se ciocnesc unele de altele (creând zone de
compresie, dar şi zone cu aer mai rarefiat), elasticitatea moleculelor devine un factor important.
De aceea, în zilele călduroase şi cu umiditate ridicată, sunetul călătoreşte mai repede decât într-o
zi rece şi uscată, atunci când moleculele de aer nu oscilează cu aceeaşi uşurinţă.
Există o formulă cu care putem determina viteza de propagare a sunetului prin aer, ţinând
cont şi de temperatura de afară:
Viteza sunetului = 331 m/s + 0,6* (numărul de grade peste 00C).
Deci viteza sunetului creşte cu 0,6 m/s la ridicarea temperaturii cu un grad Celsius, ea
având valoarea de 331 m/s la temperatura de îngheţ a apei, 00C.

1
 Interesant este că viteza de propagare a sunetului în apă este de aproape patru ori mai
mare decât în \u200b\u200baer. Adică peștii aud „mai repede” decât noi. În metale și sticlă,
sunetul călătorește și mai repede. Acest lucru se datorează faptului că sunetul este o oscilație a
mediului, iar undele sonore sunt transmise mai rapid în medii cu o conductivitate mai bună.
Densitatea și conductivitatea apei este mai mare decât cea a aerului, dar mai mică decât cea a
metalului. În consecință, sunetul este transmis în moduri diferite. Când treceți de la un mediu la
altul, viteza sunetului se modifică. Lungimea unei unde sonore se schimbă și ea pe măsură ce
trece de la un mediu la altul. Doar frecvența sa rămâne aceeași. Dar tocmai de aceea putem
distinge cine vorbește în mod specific chiar și prin pereți.

Viteza undelor sonore în diferite medii chimice

Viteza propagării sunetului în diferite medii chimice nu este aceeași. Deci, în azot este
334 m / s, în aer - 331, în acetilenă - 327, în amoniac - 415, în hidrogen - 1284, în metan - 430, în
oxigen - 316, în heliu - 965, în monoxid de carbon - 338, în dioxid de carbon - 259, în clor - 206
m / s. Viteza unei unde sonore în medii gazoase crește odată cu creșterea temperaturii (T) și a
presiunii. În lichide, cel mai adesea scade cu o creștere a T cu câțiva metri pe secundă.
Odată cu creșterea suplimentară a temperaturii, viteza sunetului scade. Odată cu creșterea
presiunii, va crește cu 0,01% / 1 Atm. În apa de mare sărată, cu temperatura, adâncimea și
salinitatea crescând, viteza sunetului va crește și ea. În alte medii, acest indicator se schimbă în
moduri diferite. Deci, într-un amestec de lichid și gaz, viteza sunetului depinde de concentrația
componentelor sale.