Vegetatia acvatica

Vegetatia care se gaseste n mari, oceane, fluvii, lacuri, blti etc are ca
mediu de viata apa. Fiecare mediu acvatic se caracterizeaza prin anumiti
factori naturali, iar vegetatia prezinta o serie de adaptari care i permite
cresterea, dezvoltarea si nmultirea n acest mediu. Plantele
traiesc acolo unde gasesc cele necesare vietii: hrana, adapost , apa, aer, o
anumita temperatura etc. Toate acestea constituie mediul de viata.
Totalitatea factorilor externi care actioneaza si influenteaza n mod
nemijlocit viata unui organism reprezinta mediul de viata. Plantele traiesc n
diferite medii de viata: terestru, subteran, acvatic si aerian. Viata ntr-un
mediu acvatic este influentata nu numai de factorii studiati, ci si de relatiile
dintre diferite vietuitoare privind procurarea hranei, adapostul lor etc.
Plantele nu sunt distribuite uniform. Astfel unele vietuitoare traiesc la malul
apei, iar altele n largul apei, pe fundul acestuia sau n mal. Fiecare dintre
ele are nevoie de anumite conditii de viata, strans legate de factori de
mediu.
Ecosistemele acvatice se clasifica n ecosisteme de apa curgatoare si
ecosisteme de apa statatoare.Tara noastra are o bogata retea de ape
curgatoare printre care si un important fluviu: Dunarea. Curentul si viteza
unei ape curgatoare sunt elemente principale care determina fizionomia
acestui ecosistem si componenta biocenozei. Dupa pozitia lor geografica
raurile sunt: de munte, colinare si de ses. Apele curgatoare de munte
prezinta doua zone de curgere: zona superioara (sau zona pastravului) si
zona inferioara (sau zona crapului).

Zona superioara cuprinde zona de munte si zona colinara. Aici se intalnesc

alge verzi si muschi de apa fixati pe pietre. n zona inferioara, aflata n zona
de ses, se ntalnesc plante in masa apei, alge verzi microscopice, formand
fitoplanctonul. Plantele superioare sunt: intitea, iarba broastei etc.
Fluviul Dunarea are o vegetatie dezvoltata si foarte bogata in fitoplancton.
Lacurile sunt in general ntinderi adanci de apa in care de multe ori, lumina
nu patrunde in profunzime, fapt ce determina absenta vegetatiei n zona de
fund a lacului. Vegetatia unui lac difera la fiecare zona a lacului.
Zona fundului cuprinde plante ca: papura, trestie, rogoz, stanjenel de balta,
sageata apei, aflate la marginea lacului. Zona plantelor plutitoare este
reprezentata de plante fixate pe fundul lacului si care au frunze plutitoare
(nufarul alb si nufarul galben); n largul lacului se gasesc plante plutitoare
cum sunt lintitea cocosului, otratelu de balta etc. mpreuna cu algele verzi
ele formeaza un covor plutitor la suprafata apei.
Zona plantelor submerse este populata cu ciuma apelor si bradisorul, care
se pot desprinde si pot fi purtate de valuri si curenti.
Zona de pe fundul apei nu cuprinde nici o planta deoarece lumina nu
patrunde pana la fundul lacului. Baltile sunt ntinderi de apa mai putin
adanci decat lacurile unde lumina patrunde pana la fundul acesteia si de
aceea vegetatia se poate dezvolta.
Spre deosebire de lac, transparenta este mai redusa la fel si oxigenarea.
Vara apare des nflorirea apelor cand plantele de la suprafata apei se
nmultesc foarte mult, iar materia depusa pe fundul apei este foarte mare si
necesita mult oxigen pentru descompunere. Consumul acestuia afecteaza
organismele din apa care pot muri.

Marea Neagra prezinta anumite particularitati privind conditiile de viata ale

organismelor care o deosebesc de alte mari de pe suprafata Terei.
Marea Neagra prezinta trei zone majore: zona litorala contine plante uni si
pluricelulare, algele verzi sunt mai la suprafata, iar cele brune sunt la fund
majoritatea sunt fixate pe substrat; valurile puternice le arunca deseori la
mal. Zona pelagica se caracterizeaza printr-un bogat fitoplancton si
zooplancton. Majoritatea plantelor sunt algele verzi. Zona abisala este
lipsita de viata.
Plantele, majoritatea, sunt algele verzi. Zona abisala este lipsita de viata.
Delta Dunarii reprezinta un biom format din ecosisteme acvatice si terestre
in care populatia umana reprezinta o componenta integrata.
Predomina mediul acvatic reprezentat de bratele Dunarii care formeaza un
labirint de lacuri si canale la care se adauga mare de la gurile fluviului pana
la adancimea de 20 de metri.
Delta Dunarii are multe caracterstici care i confera unicitatea pe glob. Ea
reprezinta cea mai ntinsa dintre deltele de pe glob.
Astfel ea prezinta cea mai ntinsa suprafata compacta ocupata de sulf: 240
000 ha. Vegetatia este reprezentata n primul rand de plantele acvatice
natante si submerse pe care le ntalnim in apele unor lacuri si balti. De-a
lungul unor canale strajuiesc cordoane de salcii, plopi, si rachite. Un unele
zone sunt lunci in care se ntalnesc catina rosie si cea alba.