Biomul reprezintă un complex de ecosisteme, având un teritoriu mare, factori

abiotici specifici și o floră și o faună specifică.

BIOMURI LIMNICOLE : izvoare+ape curgatoare din biomul lotic, lacuri-biomul

lacustru, baltile-biomul palustru, mlastinile, zonele de delta-biomul deltaic.

Pelagosul reprezintă asociaţiile de organisme vegetale şi animale aflate în

masa apei care nu au contact cu ţărmurile sau cu substratul solid. Componentele
pelagosului sunt neustonul, planctonul şi nectonul

Bentosul este alcătuit din totalitatea organismelor animale, vegetale şi

microorganismele care trăiesc pe fundul lacurilor. Aceste organismele vegetale şi
animale componente ale bentosului sunt întotdeauna dependente de un substrat mai
mult sau mai puţin solid şi stabil.

5.3.1.1 Biomul lotic

Un biom lotic este alcătuit din apele curgătoare de pe un anumit teritoriu al
Terrei; fluviul cu izvoarele, pârâurile şi râurile pe cale le colectează formează un biom
lotic. Prin izvoare, apele curgătoare se află în contact cu apa subterană ce reprezintă
parte componentă a unui biom terestru, şi cu Oceanul Planetar (biomul oceanic) prin
gurile de vărsare. Astfel biomul lotic face legătura între două medii de viaţă diferite ca
structură, volum şi componenţă biotică şi abiotică.

Caracteristici: rizomi puternici pt fixarea plantelor de substrat, pestii au corpul filiform si inoata bine,
algele secreta mucigai ca sa se fixeze mai bine de substrat si sa permita trecerea usoara a apei

Producatori primari: microfite(cloroficee, diatomee) si macrofite (bobornicul, bradisul, muschiul de

apa ; Fauna piscicola: lostrita, pastravul de munte, boisteanul, crapul etc.

BIOMUL LACUSTRU: Biomul lacustru este format din totalitatea ecosistemelor lacustre de pe
suprafaţa Terrei, asemănătoare sau diferite ca origine. Lacurile ocupă 1,8% din
suprafaţa uscatului.

Caracteristici generale: cuprind 2 biotopuri: masa de apa(pelagialul) si substratul (bentalul).Exista

cenoze strict specializate la viata in anumite zone ale ecosistemului:

-neuston: nevertebratele foarte mici si bacterioneuston

-plancton: alge, zooplankton(viermi, protozoare)

-zoobentos(scoici, melci, larve de insecte)

-necton: animale ce inoata activ in masa apei: insect acvatice, broasca testoasa de apa, pestii.

B.L. prezinta un ciclu circadian si unul sezonier ; pet imp indelungat, poate trece ireversibil de la
forma de ecosystem acvatic la ecosystem terestru.

5.3.1.2 Biomul palustru

Biomul palustru este reprezentat de bălţi care ocupă o suprafaţă importantă din
suprafaţa Terrei. Bălţile sunt situate în depresiuni de mică adâncime, iar suprafaţa
acestora este variabilă în timp şi spaţiu. Caracteristic este faptul că datorită adâncimii
mici a acestora pe întregul fund al cuvetei se poate instala macrovegetaţia.
În funcţie de mărime bălţile se clasifică în bălţi mari, relativ mici şi băltoace.
Bălţile mari sunt cele cu suprafaţa de câteva sute de hectare şi adâncime de
peste 2-3 m, cele relativ mici au adâncimea până într-un metru, iar băltoacele au
adâncimea de câteva zeci de centimetri.

Caracteristicile ecologice generale ale biomului palustru

Bălţile se alimentează permanent sau temporar cu apă din apele curgătoare în
timpul inundaţiilor de primăvară, din izvoare subacvatice şi/sau din precipitaţii.
Pierderile de apă din bălţi se realizează prin evaporare, infiltrare, scurgere
superficială şi consum biologic. Cantitatea cea mai mare de apă se pierde prin
evaporare.
Bălţile prezintă oscilaţii mari de nivel atât în cazul celor ce au legătură cu
apele curgătoare cât şi pentru cele izolate.
Culoarea apei bălţilor variază şi este influenţată de următorii factori: cantitatea
de suspensii organice şi minerale, floră, precipitaţii şi inundaţii.
Spre deosebire de lacuri, bălţile nu sunt stratificate termic. Datorită adâncimii
reduse, transferul termic se realizează rapid având loc uniformizarea temperaturii.
Oscilaţiile termice sezoniere şi cele diurne se resimt pe toată grosimea apei.

4 ecosisteme palustre:

1. Oligotrof: in balti cu substrat nisipos sau argilos acid din zona padurilor.

2. Mezotrof

3. Eutrof : au cenoze bogate in fitoplancton cu alge verzi

4. Politrof: vegetatie macrofita bogata, productivitate foarte ridicata.

BIOMUL mlastinilor EUTROFE: apa are ph acid, slab acid sau neutru si este bogata
in saruri minerale. Activitatea biologica este mai active in aceste mlastini => turba
macerata si pamantoasa.

Flora: muschi, plante lemnoase si ierboase. Ex: papura, rogozul, muschiul de apa,
aninul , mesteacanul, plopul

Fauna: majoritatea sunt animale nevertebrate: gasteropode, viermi, insect,

spongieri. Vertebrate: broaste, unele reptile, pasari, rozatoare.

Biomul mlastinilor OLIGOTROFE: Se dezvolta in climatul rece si umed. Substratul

este silicos, dur (gresii, sisturi cristaline) deci nu elibereaza elemente biogene. Ph 3-
3,5 => aciditate ridicata. Au suprafata bombata, cu tendinta de extindere.

Flora: putine specii, insa cu o populatie densa. Muschi de turba (bungeac), plante
vasculare, ferigi.
Fauna: variata si numeroasa, in special organisme mici/ microscopice: protozoare,
viermi, scoici, larve de insect etc. acestea constituie sursa de hrana pt animalele din
padurile inconjuratoare.

Biomul DELTAIC – caracteristici:

Deltele sunt unitati ecologice complexe, aflate la intersectia dintre procesele marine
cu cele fluviale. Sunt intr o permanenta si rapida schimbare, datorita transformarilor
geomorfologice, biologice, chimice si hidrologice.

DIVERSITATEA: brate, canale, balti, lacuri, terenuri inundabile – determina

varietatea biocenozelor necton, plancton, bentos (in apa) si paduri, tufisuri, pajisti
(pe uscat)

Fauna: bogata ca nr de specii si indivizi. Pesti: somon, mourn, stiuca, sturionii,

scrumbia de dunare anghila etc.

Amfibieni: numeroase specii de broaste, salamandre, tritoni.

Reptile: testoasa, soparle(iguana verde, anaconda, piton, cobra, sarpele de apa etc)

Pasari: O mare diversitate ornitologica, in special in D DUNarii. Se evidentiaza mai

multe tipuri:

Tipul European- rate, gaste salbatice, starci, pescarusi, pasari rapitoare

T medit: vulturul plesuv sur/alb, soimul, lacustarul

|T Mongolic: Vulturul plesuv negru, soimul dunarean.

MAMIfere: nurca, nevastuica, mistretul, chitcanul de apa, rinocerul, hipopotamul etc.

PRINCIPALELE BIOCENOZE ALE BIOMULUI MARIN:

Planconul(fito, zoo si bacterioplancton) si bentosul ( fito, zoobentos, descompunatori

si necton).

Fitopl: alge unicelulare(diatomee, cloroficee, dinoflagelate) de apa dulce, aduse de

apele curgatoare.

Zoopl: organisme animale mici(larve de moluste, copepode, protozoare) si mari

(meduze, cefalocordate) ce se hranesc cu fitopl.

Fitobentosul: alge unicelulare(diatomeele) si alge mari (rosii, verzi, brune)

Zoobentosul: nevertebrate si vertebrate litobionte(de piatra), psamobionte(de

nisip), pelobionte(de mal). Cuprinde scoici, viermi, crustacee etc.

Nectonul: pesti+moluste(serpi si caracatice).

Domeniul pelagic
Epilagialul: masa de apa de la nivelul litoralului pana la 15 m adancime

Mezopelagialul: masa de apa de deasupra circalitoralului pana la 100-120 m

adancime

Infrapalegialul: masa de apa de la marginea externa a platformei continentale (120-

200m adancime)

Provincial oceanica: zona de la infrapalegial in larg

DOMENIUL BENTAL:

Etajul supralitoral: tarmul stropit de valuri.

Etajul mediolitoral: Fasia de fund din zona de spargere a valurilor, pana la

adancimea de juma de metro

Etajul infralitoral: portiunea de fund imersa intre 0,5-15 m, cu sectoare maloase,

nisipoase si pietroase.

Etajul circalitoral: de la limita inferioara a fanerogamelor marine (15 m ) pana la 120

m

Etajul periazoic: marginea exterioara a platformei continentale pana la cca 200 m

adancime. Specific exclusive marii negre.

Fauna piscicola a Marii Negre:

Ichtiofauna: aprox 140 de specii. Pesti pelagici ( scrumbia albastra, palamda,

scrumbia de dunare, hamsia, sprotul, rechinul cainele – de – mare, pastrugul etc).
Pesti bentonici: barbun, calcan, cambula, vulpea de mare etc.

Fitoplanctonul oceanic: este format din organisme vegetale mici (alge) ce cresc
in zona luminata. Lumina corelata cu temperature, miscarile apei si existent unei
ape dulci in zona duce la variatii locale, longitudinale si sezoniere ale dezvoltarii
planctonului. Specii: thalassiosira Antarctica, planctionella, peridinium.

Zooplanctonul oceanic: totalitatea organismelor animale, de la protozoare la

pesti, ce plutesc sau inoata in masa de apa, de la suprafata pana la cele mai mari
adancimi. Protozoare(radiolari, foraminifere) , cnidari (meduze, hidre, corali), rotifer,
viermi inelati, moluste etc. Animalele zooplanctonice au numeroase adaptari la
mediu: presiuni ridicate, temperaturi scazute, curenti puternici, lipsa luminii etc.