Pdurile din Romnia

Anul acesta reprezinta anul Padurilor din Romnia

Rolul Padurilor
Pdurile din toat lumea aduc numeroase beneficii importante. Pdurile adpostesc peste jumtate din speciile care triesc pe pmnt, ajut, de asemenea, la ncetinirea nclzirii globale, prin stocarea i reinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajut la reglarea cderilor de precipitaii, sunt surse eseniale de hran i ap i aduc n acelai timp enorme avantaje estetice, spirituale i de agrement pentru milioane de oameni. Ca depozite globale importante de carbon, pdurile joac un rol fundamental n influenarea climei Pmntului. Plantele i solurile din pduri conduc ciclul global al carbonului prin reinerea dioxidului de carbon n fotosinteza i eliberarea lui n respiraie. Dei reinerea de carbon prin fotosintez descrete la un moment dat pe msur ce copacii mbtrnesc, multe pduri mature continu s rein carbonul n sol.

Defriarea si poluarea pdurilor

Defriarea pdurilor i poluarea sunt principalele probleme de mediu resimite de romni, potrivit unui studiu realizat pro bono de compania Synovate pentru WWF (World Wide Fund for Nature) Romnia, a anunat astzi organizaia de mediu. Astfel, mai mult de jumtate dintre persoanele care intenionez s fac donaii pentru cauze de mediu pe viitor consider c protecia pdurilor este o cauz important, pentru care ar dona bani, iar mai mult de o treime dintre acestea ar face donaii pentru probleme precum managementul deeurilor i protecia Dunrii.

PAdurile nu mai fac fata poluarii

CERCETARE. Copacii sunt responsabili pentru absorbia unei cincimi din emisiile de dioxid de carbon produse de om, a dezvluit un studiu care aduce noi dovezi mpotriva despduririlor excesive. Studiile vechi au pus accentul pe pdurile tropicale din America de Sud i Asia, dar noi experimente au inclus i pdurile tropicale din Africa, descoperind c acestea absorb mai bine de 4,8 miliarde de tone de dioxid de carbon n fiecare an. Studiul a mai artat c n prezent copacii absorb o cantitate semnificativ de poluare de la fabrici i maini, dar dac emisiile de carbon vor continua s creasc, pdurile vor disprea, cauznd un efect de feed-back care va accelera schimbarea climatului. Cercetarea pdurilor tropicale africane, care a durat 40 de ani, a artat c cel puin n ultimii zeci de ani, fiecare hectar de pdure a absorbit cu 0,6 tone CO2/hectar mai mult n fiecare an. Dr. Simon Lewis, de la Universitatea din Leeds, autor al studiului a declarat: Pdurile tropicale absorb 18% din dioxidul de carbon emis n atmosfer de combustibilii fosili, reducnd considerabil rata de schimbare a vremii. Se estimeaz c activitatea uman produce 32 de miliarde de tone de CO2 n fiecare an, dar doar 15 miliarde rmn

Pdurile de foioase
Cand privesti muntii nostri acoperiti cu paduri, fara sa vrei te gandesti la vesnicie. Mii de generatii de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendida lor infatisare. Asa erau si pe vremea intemeierii Tarii Romanesti si a Moldovei, asa erau cand Traian a strabatut cu legiunile sale in inima Daciei, asa erau cand stramosii nostri din epoca de piatra descopereau primele rudimente ale civilizatiei. Padurea tinutului carpato-danubian in vremurile neguroase ale preistoriei era mult mai intinsa decat astazi, acoperea nu numai muntii, dar si dealurile si o mare parte a campiei. In Transilvania, existentau padurilor mari ce o desparteau de vasta campie a Dunarii si a Tisei. Moldova avea codrii uriasi ce acopereau dealurile si coborau pana la varsarea Siretului si Prutului. In Muntenia sau Tara Romaneasca, cu exceptia Baraganului si a stepei Burnazului, puteai sa mergi de la munte pana la Dunare numai prin codri. Un foarte bun cunoscator al padurii, regretatul Emil Pop, afirma ca pamantul romanesc, trebuie sa fi fost acoperit altadata in proportie de cam 60-70 % cu paduri.

Pdurile de conifere
Pdurile de conifere (numite uneori pduri boreale) sunt zone de vegetaie n care predomin vegetaia arboricol (arbori i arbuti) i gimnospermic (brazi, pini). Ele sunt rspndite n zonele subarctice, temperate si subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55 n emisfera nordic i unilor muni din emisfera sudic.

Animalele afectate de poluarea padurilor

Furtuna de duminica trecuta a provocat o situatie fara precedent in Marea Azov si Marea Neagra. In doar o zi, patru nave s-au scufundat, alte sase au fost blocate, iar doua petroliere au fost accidentate. Cel putin 2.000 de tone de pacura s-au revarsat in mare. Pe vasele scufundate se gasesc peste sapte tone de sulf. Potrivit celor mai noi informatii, 13 nave au fost afectate de furtuna, declansata la sfarsitul saptamanii trecute in Marea Neagra. Autoritatile rusesti continua operatiunile de cautare a celor 20 de marinari dati disparuti in urma naufragiului. Militarii rusi vor lucra la curatarea malurilor si a apelor Marii Negre si Marii Azov. Acestea au fost poluate cu peste 1.000 tone de produse petroliere si peste 6,8 mii tone de sulf. Cititi si: Rusia va intrerupe exporturile de produse petroliere in mai Curatam plaja, apa si scoatem titeiul care a mai ramas in cisterna avariata, a declarat, ieri, Oleg Mitvol, director-adjunct al Agentiei ruse pentru Mediu, Rosprirodnadzor. Mitvol a precizat ca 730 de persoane au fost mobilizate pentru a curata plajele, dintre care 500 sunt militari. Daca aceasta pata de 2.000 de tone continua sa se deplaseze spre Marea Azov, se vor inr egistra grave consecinte asupra mediului. Ecosistemul marii este fragil, a adaugat Mitvol. Rezolvarea acestei probleme poate dura cativa ani. Petrolul este o substanta grea si se depune pe fundul marii, a explicat Mitvol. Este un dezastru ecologic foarte grav, a adaugat el

Mediul pdurilor de foioase si de amestec

Zona temperata este cuprinsa intre 30 si 60 grade latitudine,in fiecare emisfera se intinde in zona biogeografica temperata.Acestei zone ii sunt caracteristice: 1.Vegetatia mediterana,regiunile cuprinse intre 30-40 grade latitudine nordica si sudica.Pe locul padurilor defrisate s-a dezvoltat o vegetatie de tufisuri foarte dese numite in Europa maquis,iar in America chaparral. 2.Padurile de foioase se gasesc in regiunile cu clima temperat-oceanica. 3.Padurile de conifere se intalnesc doar in emisfera nordica:in Siberia,Canada si partial in nordul Europei. Zona padurilor de foioase. Este situata in cea mai mare parte a Europei,in America de Nord,Asia si pe mici portiuni in America de Sud si Noua Zeelanda . Padurile de foioase sunt zone de vegetatie in care domina vegetatia arboricola si angiospermica .Ele sunt prezente atat in zonele temperate,cat si in zonele temperate,cat si in cele subtropicale si tropicale. Limita dintre padurile de foioase si cele rasinoase se situeaza intre altitudini de 6001300 m,in functie de relief,substrat si microclimat

Fauna si vegetatia padurilor

Vegetaie: alun, ciuperci etc. componente ale biotopului: -soluri: brun-acide, brune de pdure i soluri podzolice; -temperatura medie anual de 6-8 C; -lumin slab Componente ale biocenozei: -arbori: fag, mesteacn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuti: alun, mur, corn; -plante erbacee: ferig, muchi, licheni, mierea-ursului, pius; -animale nevertebrate: insecte (crbu de pdure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocanitoare, gai, huhurez, cerb, urs brun, jder, rs, veveri, mistret, pisic salbatic.

Concluziile trase
Padurile nu mai trebuie defrisate Trebuie ocrotite Nu trebuie sa uitam ca datorita lor uni dintre noi existam Cand taiati o padure ganditi-v la animale