Sunteți pe pagina 1din 25

Specii de lemn

Plantele lemnoase folosite la confecionarea


diverselor obiecte se clasific astfel:

1. Dup dimensiuni i dup forma tulpinii

ARBORI
Se caracterizeaz prin:
- o tulpin bine individualizat i dezvoltat;
- o coroan format din crengi, ramuri, frunze,
flori i fructe.

Arborele de mtase
Arborele norocos

ARBUTI
Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de
la baz, au form de tuf
IASOMIE

LI LI AC

AFINUL

CTINA ALB

CPUNUL

VSCUL

SUBARBUTI
Au form de tuf i nlimi mai mici de un metru, tulpina
este lemnoas doar la baz.
PDUC
EL

MCE

BAR
M
U
R
O
P

LIANE LEMNOASE
Sunt plante agtoare cu tulpina lung, rsucit
i ndoit dup suportul pe care se aga.
Trmbia

Via ornamental

lui
u
n
m
o
D
ii
n a M ai c

Sngele
Voinicul
ui

Glicina

Caprifoi
Iede

ra

2. Din punct de vedere al speciei


Rinoase (conifere)

Sunt plante lemnoase cu frunze sub form de ace sau solzi

Florile se transform n conuri


Lemnul, frunzele i seminele conin un balsam care n contact cu
aerul se transform n rin

Lemnul de conifere este solicitat la:


cheresteaua pentru mobil, ui i ferestre
materie prim de baz n industria celulozei i hrtiei
instrumente muzicale
ambarcaiuni i planoare

Cele mai frecvente specii de conifere de interes


economic i silvic sunt:

BRADUL

Bradul este un conifer vesnic verde, cu


frunze aciculare si o coroana de forma
regulata, piramidala. El poate creste pana la
inaltimea de 70 m. Crengile dinspre varf
sunt scurte si departate de trunchi, numai
cele de jos se apleaca spre pamant. La
copacii tineri, scoarta e neteda, rosie-bruna.
Deoarece bradul nu suporta umbra,
amplasamentul lui natural trebuie sa fie intrun loc larg, unde sa se poata bucura din plin
de lumina.

Efecte terapeutice
Actioneaza in primul
rand ca un puternic
calmant al tusei,
expectorant,
dezinflamator si
bactericid. Totodata,
are efect revulsiv,
activeaza circulatia
locala, combate
spasmele si
balonarile, este un
bun tonic general,
dar si un calmant al
starilor nervoase.

LARICELE
Laricele (zada siberian) este
un lemn rsinos mult mai rezistent
dect bradul, cu coloraie roietic
i care putrezete foarte greu. Se
folosete foarte bine pentru
mobilier de grdin, piscin, scri,
lambrisri, podele, ferestre, etc.

MOLIDUL
Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de
construcie. n Grecia antic, de pild,
catargele de corabii se fceau din molid.
Stradivarius i ali lutieri celebri l-au folosit
i ei la construcia viorilor. n sanctuarul
distrus de Carol cel Mare n anul 772, odat
cu ocuparea cetii saxone Eresburg, se
gsea coloana lui Irmin, care nu era altceva
dect un trunchi de molid, simbol al
pmntului, pe care s-ar sprijini bolta
cereasc.
Diveri medici au ntrebuinat rina, acele
i mugurii molidului drept remedii pentru
vindecarea celor mai felurite boli, de la
rceli, la gut i reumatism. i n prezent,
molidul se bucur de mult atenie, mai
ales n medicina popular.

Foioase
Se caracterizeaz prin aspectul sub form de foaie al frunzelor
Se nmulesc prin frunze sau vegetativ (lstar)
Frunzele sunt cztoare

Principalele specii de foioase sunt:


Fagul

Ulmul

Stejarul

Arinul

Plopul

Carpenul

Teiul

Salcia

Nucul

Frasinul

FAGUL este un arbore din zona temperat, avnd nlimi de


pn la 35 metri; este nalt, impuntor, cu scoara neted,
cenuie-albicioas; are muguri fusiformi, ascuii, iar frunzele n
general ovale; fructul se numete jir. Crete n special la deal i
munte.

Ca lemn de foc el are o calitate


deosebit, arznd cu fum puin i
la o temperatur destul de
ridicat. El a rmas mult apreciat
att n industria construciilor ct
i n cea a mobilei, datorit
rezistenei sale, fineii fibrelor i
culorii plcute.

Jirul, fructul fagului, a fost utilizat


nc din vechime pentru un anumit
untdelemn, dar i pentru hrana
porcilor.
Coaja fagului este folosit ca tonic
amar, fiind unul dintre echivalenii
europeni ai chininei, alturi de scoara
de salcie.
Gudronul de fag se folosete n unele
boli de piele, precum i la vindecarea
afeciunilor respiratorii sau la
ameliorarea simptomelor acestora.

STEJARUL este un arbore din zona temperat, nalt, cu


ramuri puternice, noduroase, coroan larg i bogat.
Scoara stejarului este de culoare brun-negricioas, aspr,
adnc brzdat. Un stejar triete 900 de ani i se spune c
unde s-a aflat un stejar, e ridicat o biseric.

Fructul este achen (ghind).


Ghinda este folosit de-a lungul
timpului la confecionarea de
coliere i ppuele pentru copii
i chiar la unele piese de
mobilier sau bibelouri rustice.

Lemnul de stejar este folosit pentru mobil


de lux, iahturi de lux, construcii de lux,
etc.Scoara de stejar este folosit n
tbcrie, deoarececonine mari cantiti de
tanini foarte eficieni n prelucrarea pielii.

Plopul
In anumite zone, crengile de plop
agitate la o casa indeparteaza
Rusaliile si au efecte curative
Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta
din lemn de plop
In colinde, plopul este blestemat de
Sfanta Maria sa tremure mereu,
deoarece in timpul nasterii lui Iisus
acesta si-a miscat frunzele neincetat,
ingreunand astfel nasterea
In general, nu e indicat ca cineva sa
se adaposteasca sub plop in timpul
unei furtuni, deoarece acesta e
primul traznit

SALCIA
Funzele sunt de obicei lunguiee
cu o margine zimat. Trunchiul
salciei este noduros iar scoara
prezint crpaturi. Unele specii pot
insa atinge pana la 10-15 metri in
inaltime. Lemnul acestui copac
este de calitate inferioara el
neputnd fi utilizat nici macar ca
lemn de foc din cauza faptului ca
nu arde ci doar fumeg. Din nuiele
de rachita se impletesc cosuri si
papornie.

TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare

La noi in tara exista trei feluri de tei:


teiul pucios, care infloreste acum, la inceputul lui iunie, si are floarea cu
niste perisori galbui;
teiul cu frunza mare, care infloreste ceva mai tarziu si are, asa cum o arata
si denumirea, frunzele in forma de inimi mari;
teiul argintiu, care infloreste abia in iulie, avand frunze si flori alburii.

NUCUL
Rdcina este lemnoas iar tulpina
deasemenea este lemnoas, format din
trunchi i coroan, frunzele sunt impare,
penate, compuse din margini ntregi.
Nucul este un arbore original din Persia;
n popor este numit nucar.
De la acest arbore se recolteaza in scopuri
medicinale frunzele si cojile verzi ale
fructelor. Frunzele se recolteaz n lunile
iunie-iulie i se usuc la umbr ntinse n
straturi subiri. Frunzele trebuie ferite de
lumin, deoarece se nnegresc. Cojile
fructelor se recolteaz cnd se bat nucile i
se usuc ntinse n straturi foarte subiri.
Frunzele uscate trebuie s-i pstreze
culoarea, s nu fie nnegrite i s nu aib
peiol. Cojile nu trebuie s fie ptate sau
nnegrite (se recolteaz nainte de a deveni
maronii).

3. Din punct de vedere al duritii


Lemn moale: brad, tei, molid
Lemn tare: carpen, fag, stejar

PROIECT REALIZAT DE :