5/21/2018 Arbor ic ultura Curs 1 - slide pdf.c om

CURS nr. 1
IMPORTANŢA DISCIPLINEI ARBORICULTURĂ ORNAMENTALĂ. DEZVOLTAREA ÎN
LUME ŞI ÎN ŢARA NOASTRĂ

Arboricu!ur" orn"#$n!"% este ştiinţa horticolă care are ca obiect de studiu cunoaşterea plantelor 
lemnoase sub raportul însuşirilor botanice, decorative şi al particularităţilor biologice şi ecologice, precum
şi cunoaşterea tehnologiilor de producere şi cultură a acestora.
Arboricultura ornamentală utilizează cunoştinţe importante furnizate de alte ştiinţe fundamentale şi
aplicative, cum ar fi: Botanica, Ecologia, iziologia, !edologia, Agrochimia, !rotecţia plantelor,
Ameliorarea plantelor, "ecanizare, "anagement.
#mportanţa Arboriculturii ornamentale ca sector de producţie decurge din funcţiile comple$e ale
vegetaţiei lemnoase: crearea unui climat mai favorabil sănătăţii oamenilor, atenuarea poluării atmosferice,
 protecţia solului şi apelor, valorificarea terenurilor necorespunzătoare pentru agricultură şi construcţii,
înfrumuseţarea spaţiilor verzi e$terioare, a străzilor şi zonelor construite, etc.
!arcurile, grădinile, scuarurile, plantaţiile căilor de circulaţie, grădinile locuinţelor, grădinile
instituţiilor, zonele de agrement ş.a. constituie un atribut al dezvoltării moderne. Aceste amena%ări
constituie beneficiarul principal şi factorul motric al producţiei de plante lemnoase ornamentale.
&n multe ţări cultura arborilor şi arbuştilor decorativi reprezintă un compartiment economic
important, at't prin numărul mare de întreprinderi productive, c't şi prin volumul producţiei şi al
e$portului de material săditor.
P$ &ob se estimează că suprafaţa totală de pepiniere dendrologice este de peste ()).*** ha, din
care +..A. şi -anada deţin mai mult de (/ iar 0ermania, 1aponia, ranţa şi #talia au fiecare c'te
apro$imativ (*2 din suprafaţa mondială.
În Euro'", cea mai mare producătoare de plante ornamentale lemnoase este 0ermania, urmată de
ranţa, iar cel mai mare e$portator de plante ornamentale lemnoase este 3landa, urmată îndeaproape de
0ermania şi Belgia.
În Ro#(ni" arboricultura ornamentală este relativ modest dezvoltată. +uprafeţele de pepiniere
dendrologice sunt reduse 4cca. 55* ha6, dacă ne referim numai la pepinierele aparţin'nd primăriilor, 7 
A.7omsilva, Administraţiei +8-7, 9irecţiilor 7egionale de drumuri şi poduri şi +taţiunilor de -ercetare
!omicolă.
9upă anul (5 s;a remarcat apariţia izolată a unor mici pepiniere particulare, unele chiar numai în
scop comercial. 9e asemenea au apărut <importatori de plante de pepinieră= care comercializează mai ales
conifere, dar şi arbori şi arbuşti foioşi, în containere.
9ezvoltarea sectorului particular în economie şi servicii conduce la o creştere progresivă a cererii
de plante lemnoase ornamentale pentru amena%ări se sedii de firmă, locuinţe, case de vacanţă, hoteluri,
 popasuri turistice, restaurante ş.a.
nele programe de interes naţional 4crearea reţelei de autostrăzi şi drumuri modernizate6 vor 
determina solicitări masive de material săditor ornamental pentru plantaţiile stradale.
9e asemenea, se impune o diversificare şi dezvoltare a producţiei de arbori şi arbuşti în vederea
refacerii şi reamena%ării spaţiilor verzi intra; şi e$travilane.
Activitatea de cercetare în acest domeniu 4arboricultură ornamentală6 se desfăşoară în staţiunile de
cercetare pentru pomicultură şi cele pentru silvicultură, în cadrul acultăţilor de >orticultură şi în unele
#nstitute de cercetare ale Academiei 7om'ne.

&RUPELE DE PLANTE LEMNOASE

!lantele lemnoase în funcţie de 'u!$r$" )$ cr$*!$r$ şi unele c"r"c!$ri+!ici #or,oo-ic$  se pot

clasifica în: arbori, arbuşti, subarbuşti.
Arhitectonica diferită a părţii aeriene, configuraţia rădăcinilor, particularităţiile de creşterii şi
dezvoltării sunt diferite de la o grupă la alta, dar şi în cadrul fiecărei grupe de plante lemnoase.

(
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a rbor ic ultura -c urs-1 1/4
 

5/21/2018 Arbor ic ultura Curs 1 - slide pdf.c om

Cuno"*!$r$" "c$+!or" $+!$ i#'or!"n!% '$n!ru u!ii"r$" +'$ciior /n +'"0ii$ $ri2 c(! *i '$n!ru
'ro)uc$r$" #"!$ri"uui +%)i!or /n '$'ini$r%.
Arborii sunt plante care în scara vegetaţiei au în general creşterile cele mai puternice şi o alcătuire
morfologică specifică a tulpinii: trunchi şi coroană.
9upă puterea de creştere pot fi grupaţi în:
; Arbori de talia # ce depăşesc ?) m înălţime. E$:  Populus nigra , Tilia tomentosa 4tei argintiu6,
 Fagus silvatica, Liriodendron tulipifera, Ulmus glabra.
; Arbori de talia ## cu înălţimea între () şi ?) m. E$ : Ailanthus altissima 4-enuşar, als oţetar6,
 Paulownia tomentosa, Sophora aponica 4salc'm %aponez6.
; Arbori de talia ### cu înălţimea între @ şi () m. E$:  !apalpa bignonioides, Albi""ia ulibrissin,
 #agnolia $obus, Sali% bab&lonica 4salcie pl'ngătoare6.
Arbu*!ii sunt plante lemnoase cu înălţimea mică 4p'nă la @ m6 şi care de regulă cresc cu mai multe
tulpini form'nd tufe.
Sub"rbu*!ii sunt plante intermediare între arbuşti şi plante erbacee perene. "ai puţin numeroşi,
subarbuştii au tulpinile lemnificate numai la bază, e$: 'inca, (&pericum, Lavandula, Perows$ia

PRINCIPALELE CARACTERE MOR3OLO&ICE

Tu'in"4  prezintă o mare diversitate a înfăţişării de la o specie la alta. "odul de ramificare al

tulpinii este diferit, influenţ'nd habitusul 4talia6 plantelor lemnoase.
R"#i,ic"0i" )$ !i' #ono'o)i", specifică arborilor răşinoşi 4molid, larice, pin6 şi unor arbori foioşi
4fag, ste%ar, frasin, castan6 duce la formarea unei tulpini drepte, viguroase, care creşte în înălţime prin
alungirea mugurelui terminal.
R"#i,ic"0i" +i#'o)i"% înt'lnită  la arbuşti foioşi 4tei, mesteacăn, ulm, catalpă6 conduce la o
creştere a tulpinii în curburi succesive, vizibile mai ales în perioada de tinereţe a plantelor, ca urmare a
 permanenetei înlocuiri a mugurelui terminal de către un lu%er lateral.
a arbori tulpina se dezvoltă vertical, form'nd o parte distinctă, puternică  trunchiul  care susţine
întreaga ramificaţie a coroanei.
Crunchiul arborilor creşte în mod natural, erect put'nd fi:
; unic, neramificat p'nă la o anumită înălţime 4castan, ste%ar, tei6,
; ramificat sau îmbrăcat în ramuri p'nă la nivelul solului 4arbori răşinoşi  !hamaec&paris
lawsoniana sau ste%ar piramidal,
; multitulpinal la fag, tei.
"odul de creştere a trunchiului este influenţat de condiţiile de viaţă 4desimea plantaţiei, lumină,
intemperii6 şi este modificabil prin intervenţiile asupra lui 4tăiere, altoire, tutorare6.
Cendinţa naturală de creştere dă indicaţii privind utilizarea ca: arbori de aliniament, arbori solitari
sau de grup, arbori pentru perdele sau masive, e$igenţele fiind mai mari pentru prima categorie 4trunchi
drept, înalt, rezistent6.
Alte caractere ale trunchiului pot avea importanţă peisagistică, de e$emplu culoarea la mesteacăn,
 platan.
Coro"n" arborilor este mult diferenţiată conferind arborilor o arhitectonică diferită 4mărime, formă,
compactitate6. ormele naturale ale arborilor sunt variate: ovoidale, sferice, piramidală, turtită,
neregulată la care se adaugă forme horticole deosebite ca columnară, umbrelată, tortuoasă.
Tu'in" "rbu*!ior este în general simpodială, ramificată de la bază şi mult mai puţin viguroasă
comparativ cu cea a arborilor.
3or#$$ )$ cr$*!$r$ se pot încadra în  următoarele tipuri:  arbuşti erecţi )Potentilla fruticosa,
 *eut"ia gracilis, +erberis thunbergii DAtropurpurea 8ana, semi t'r'tori 4 uniperus chinensis D!fitzeriana
Aurea, t'r'tori 4!otoneaster dammeri  var. D7adicans,  -uon&mus fortunei  var. D7adicans6 urcători
4!lematis alpina, isteria sinensis6.
Tu'in" +ub"rbu*!ior este în general scundă şi poate fi erectă 4 Perows$ia6 sau stoloniferă 4'inca6,
intinz'ndu;se pe sol de două, trei ori mai mult dec't creşterea în înălţime.

?
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a rbor ic ultura -c urs-1 2/4
 

5/21/2018 Arbor ic ultura Curs 1 - slide pdf.c om

L%+!"rii '"n!$or au caractere care permit recunoaşterea speciilor în sezonul rece, foarte
importante ptr. pepinierişti de e$.: culoarea şi luciul scoarţei, unghiurile internodurilor, spini, etc.6.
3runi*u  plantelor lemnoase poate fi persistent 4ma%oritatea răşinoaselor6 sau caduc
4ma%oritatea foioaselor6, de forme şi mărimi variate 4solzoase sau aciculare6, simple sau compuse,
av'nd particularităţi morfologice 4culoare, nervuri, peţiol, stipele6 care se iau în considerare la
recunoaşterea botanică, la utilizarea peisagistică a speciilor şi în procesul de producre a materialului
săditor 5)$ $6. '$r+i+!$n0" ,run$or in,u$n0$"% #%+uri$ !$7noo-ic$ " /n#u0ir$" 'rin bu!"*i2
'$r+i+!$n0" ,run$or )$!$r#in% 'ro)uc$r$" '"n!$or cu '%#(n! '$ r%)%cini8.
9e asemenea, trebuie cunoscute  florile  4mărimea, abundenţa, durata şi perioada de decor,
coloritul, caracterul monoic sau dioic6,  fructele sau conurile 4forma, coloritul, durata şi perioada de
coacere, modul de diseminare6.
R%)%cini$ fi$ează plantele în sol, asigur'ndu;le rezistenţa la v'nt şi la îngreunarea tulpinii prin
depunerile de zăpadă. Arborii au rădăcinile cele mai puternice în concordanţă cu dezv. părţii aeriene.
Ti'uri$ )$ /nr%)%cin"r$  pot fi pivotantă sau profundă 4ste%ar, brad6, trasantă sau superficială
4molid6, pivotant;trasantă sau intermediară 4carpen, ulm, tei, fag6. !rezenţa mugurilor adventivi pe
rădăcină favorizează formarea dra%onilor 4plop, tei, liliac, oţetar6.
-onfiguraţia rădăcinilor se modifică în raport cu v'rsta şi condiţiile de sol, iar în pepinieră prin
lucrările de retezare a pivotului, fasonarea la plantare şi transplantare. !lantele înmulţite prin butaşi
sau marcote au rădăcinile fasciculate, ramificate.
a unele specii lemnoase se pot forma rădăcini adventive pe tulpină 4salcie, lianele radicante,
ienupări t'r'tori6, însuşire care înlesneşte înmulţirea vegetativă prin butaşi şi marcote.
!rezenţa mugurilor adventivi pe rădăcini la unele specii determină formarea dra%onilor 4plopul
alb, teiul, liliacul, ulmul, salc'mul, oţetarul6.

PARTICULARITĂŢI BIOLO&ICE ALE PLANTELOR 

Ri!#u )$ cr$*!$r$ este o însuşire a fiecărei specii. +e disting:

; specii încet crescătoare: /uercus, Ta%us, +u%us
; specii repede crescătoare: Populus, Sali%, +etula, Lari%, +uddleia, Fors&thia.
nele specii cresc rapid în primii ani, apoi ritmul încetineşte 4 0in$go, Paulownia6. 7itmul de
creştere este influenţat de condiţiile staţionare 4sol, p'nza de apă freatică, ger, poluare atmosferică6.
Lon-$i!"!$" reprezintă o caracteristică naturală a speciilor influenţată de condiţiile de mediu şi de
modificările antropice asupra acestora.
&n condiţiile ţării noastre arborii şi arbuşti ating v'rste diferite:
; sub )* de ani 4longevitate foarte mică6: Sali% caprea, Alianthus altissima
; )*;(** ani 4longevitate mică6: Populus tremula, Betula
; ?**;/** ani 4longevitate medie6: Populus nigra, Platanus h&brida.
; peste /** ani 4longevitate mare6: Pinus s&lvestris, Lari%, Abies alba 
ongevitatea este drastic redusă de acumularea diferitelor categorii de stress 4factori edafici,
climatici, biotici, antropici agrestivi6.
C"'"ci!"!$" )$ bu!%*ir$ este foarte pronunţată la unele specii, motiv pentru care butăşirea este
singura metodă de înmulţire a acestora, e$.: +ali$, !opulus, orsFthia.
&n cazul lianelor, capacitatea de lăstărire determină suprafaţa de acoperire. nele specii pot deveni
invadante, %en'nd dezvoltarea altor plante 4iasomia sau !lematis vitalba6.
C"'"ci!"!$" )$ %+!%rir$ este o însuşire care asigură regenerarea vegetativă a plantelor lemnoase.
&n general, pl. care răspund bine la tăieri, prin activarea mugurilor dorminzi, cum sunt Acer, -arpinus,
Cilia, numeroşi arbuşti
C"'"ci!"!$" )$ )r"9on"r$ -a urmare a prezenţei mugurilor adventivi pe mădăcini, la unele specii
emiterea dra%onilor poate fi moderată 4forsFtia6 sau puternică 4sFringa6. 9ra%onarea poate fi utilă ptr.
fi$area unor terenuri sau ca mi%l. de înmulţire, dar şi de st'%enire a altor plante6.

/
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a rbor ic ultura -c urs-1 3/4
 

5/21/2018 Arbor ic ultura Curs 1 - slide pdf.c om

C"'"ci!"!$" )$ #"rco!"r$ n"!ur"%  la specii a căror ramuri vin în contact cu solul, e$: liane ,
!ornus, !otonester dammeri, uniperus hori"ontalis. a aceste plante, marcota%ul diri%at reprezintă
tehnică de înmulţire.
V(r+!" #"!uri!%0ii )$ r$'ro)uc$r$ +$#in"%  în condiţii naturale este mică la arbuşti şi chiar la
unii arbori 4+ali$ caprea ?;5 ani6:
; );G ani: Ailanthus, unele specii din familia 1osaceeae
; H;(* ani: 0leditsia, +etula
; (*;(? ani: #agnolia $obus
; ?*;?) ani: Lari%, Tilia cordata, !arpinus
; /*;5* ani: Acer psudoplatanus, /uercus, Ulmus, Picea
; 5*;)* ani: Fagus
; G*;@* ani: Abies
9atorită v'rstei înaintate la care fructifică mulţi arbori şi a periodicităţii de rodire, ca şi a
heterogenităţii materialului săditor, în silvicultură se practică înfiinţarea de plantaţii semincere elită, prin
înmulţirea prin altoire a unor genotipuri valoroase, selectionaţe pe bază de provenienţă. Altoiele, stadial
mature, determină intrarea timpurie în etapa de reproducere a arborilor altoiţi.
P$rio)ici!"!$" )$ ro)ir$ este anuală la foarte multe dintre speciile lemnoase ornamentale, dar 
e$istă şi unele e$cepţii c'nd fructificarea devine periodică 4o dată la c'ţiva ani6 cum ar fi: la G  (* ani la
ste%ar, la 5  G ani la carpen şi duglas, ş.a.
PARTICULARITĂŢILE BIOC:IMICE ALE PLANTELOR LEMNOASE

To6ici!"!$" unele  specii conţin  în întreaga plantă  sau numai în anumite organe diferiţi alcaloizi
to$ici: Ta%us baccata 4frunzele6, Laburnum anag&roides  4scoarţa, frunzele, fructele6,  *aphne me"ereum
4planta6, Prunus laurocerasus 4inflorescenţele6.
Anumiţi alcaliozi to$ici au utilizare în obţinerea de medicamente. -unoaşterea efectelor to$ice ale
acestora, permite evitarea plantării acetora în locuri de %oacă pentru copii.
Anumite specii au efecte bactericide, datorită fitoncidelor din frunzele unora dintre specii 4 /uercus,
 Abies, Pinus6, fiind benefice pentru purificarea microbiană a atmosferei.
Anumite specii au efecte alergizante prin polen 4 Tilia, Populus6, perişorii de pe frunze 4 Platanus6
sau puful seminţelor 4 Populus6.
+unt cunoscute calităţile medicale ale unor arbori sau arbuşti:  +etula,  Fra%inus 4frunzele6, Pinus
mugo, Pinus silvestris  4mugurii6, Tilia, 1obinia, Sophora  4florile6,  Aesculus, . Sabina,  1osa canina
4fructele6.
"ulte specii au calităţi alimentare ale florilor şi fructelor:  1osa centifolia, (ippophae, 1osa
canina, #alus, Sambucus, etc.
&nsuşirile medicale şi calităţile alimentare ale multor arbori şi arbuşti sporesc interesul pentru
cultivarea în spaţiile verzi şi pe l'ngă casă.
3i!onci)$$  nele specii 4 Pinus,   Abies, /uercus  ş.a.6 conţin în frunze fitoncide cu efecte
 bactericide, care constituie un mi%loc natural de apărare al plantelor dar şi un mi%loc de purificare
microbiană a atmosferei în favoarea omului.
A$r-$ni  nele specii au efecte alergizante prin polenul lor 4Tilia,  Populus, ş.a.6 sau prin perişorii
de pe frunze 4 Platanus6 sau puful seminţelor 4 Populus6.
C"i!%0i #$)icin"$ "ulţi arbori şi arbuşti au şi calităţi medicinale şi anume :  +etula, Fra%inus
4frunzele6,  Pinus mugo, Pinus s&lvestris, Populus 4mugurii6 ,Tilia, 1obinia, Sophora 4florile6, Aesculus,
 Abies, uniperus, 1osa 4fructele6 ş.a.6.
C"i!%0i "i#$n!"r$ +;a constatat că multe specii au chiar calităţii alimentare ale fructelor sau
florilor, cum ar fi cazul trandafirului de dulceaţă, cătinei albe, cornului, socului, alunului, dudului ş.a.
-alităţile medicale asociate cu cele alimentare sporesc interesul pentru cultivarea plantelor lemnoase
ornamentele în spaţiile verzi private, în apropierea locuinţelor. 4#liescu, Ana;elicia, (H6.

5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a rbor ic ultura -c urs-1 4/4