Vegetatia

-componenta esentiala a amenajarilor peisagistice

-material viu predominant verde
-imbraca: solul, formele de relief, rocile, apele, elementele construite
-suprafete si volume vegetale
-spatii vegetale
-viata si dinamica proprie evolutie in timp
-elemente manevrabile: - diferenta taliilor
- diferenta formelor
- culori
- texturi
- adaptabilitati diferite la mediu

Aspen Grove, Okonagan Mountains, Washington

Vegetatia lemnoasa:
-arbori
-arbusti
Caracteristicile vegetatiei lemnoase:
-marime (talie)
-habitus
-frunzis
Talie (marime) inaltimea plantelor la maturitate
Arbori
3 categorii:

Uncompahgre National Forest, Colorado

-talia I peste 25 m inaltime

-talia II intre 15-25 m
-talia III intre 7-15 m (vezi tabel anexat Iliescu pag. 191)
Amenajari vaste arbori cu talie mare potenteaza dimensiunile spatiului:
-fag
- tei
-stejar
- molid
-paltin
- brad
-ulm
- pin
-frasin

Oak Trees

In gradini mici talie mica:

-artar globulos
-magnolii
-cires japonez
-meri ornamentali
-tui columnare
-chiparos californian
Arbusti (vezi tabel pag. 192 Iliescu)
Arbusti de talie mare:

Oak Trees

-liliac
-sanger
-soc
-salcam galben
-scumpie

participa la volumetria ansamblului, echilibreaza volumele vegetale date de arbori

Arbusti mici si subarbusti detalii de compozitie
-in combinatie cu florile
Pot fi si arbusti semitaratori
Habitusul forma coroanei silueta, arborii au cea mai mare energie vizuala
Siluetele arborilor rezultat al modului de crestere a
- tulpinii principale - trunchi unic
- trunchi multiplu
- formei de ansamblu a coroanei
- caracteristicile ramificarii
- dispunere etajata
- dispunere alterna
- unghiul de insertie
- densitatea ramificarii
- formele si directiile de crestere a lastarilor

Arhitectura siluetei
Forme dinamice, predomina verticala
-siluete columnare ( varietati de foioase si conifere)

-siluete piramidale
-siluete ovoidale
Forme statice calm, relaxare
-siluete globuloase mai late decat inalte
-siluete tabulare turtite
-siluete pletoase
-siluete cu crestere divergenta: arcuite, semipendule
-siluete neregulate, taratoare, contorsionate
-absenta frunzelor iarna accentueaza arhitectura arborilor
Alcatuirea plantatiilor:
-grupuri
-aliniamente
-exemplare solitare
-asociate cu volume construite
Habitusul arborilor sufera modificari in timp:
-conditii de cultura
-incidenta luminii
-presiunea vantului
Frunzisul arborilor si arbustilor:
-coloritul frunzisului dominanta verde + nuante de alte culori: rosu, galben, albastru, argintiu
-colorit: de baza; culori tranzitorii de primavara, de toamna, de iarna (la conifere)
-compozitia spatial volumetrica a plantatiilor de talie mare completata de vegetatia arbustilor trebuie
conceputa si sub aspect coloristic
-colorit verde dominant, frunzis colorat accente cromatice
-nuantele frunzelor adancimea perspectivelor
senzatii de distanta
prim plan verde inchis
plan secund verde mijlociu
ultim plan verde deschis

-gruparea speciilor: functie de colorit, asociere vegetatie lemnoasa cu elemente arhitecturale

-marimea frunzelor: caracter ornamental, crearea de efecte vizuale
creste distanta, adanceste perspectiva, ex.: in prim plan arbori puternici cu frunze mari verde inchis, in
fundal specii cu colorit palid si frunze mici
-forma, luciul, miscarea frunzelor

Florile
-caracteristica ornamentala importanta
-efectul de masa al florilor
-culoare temporar dominanta
-se caracterizeaza prin: marime, forma, mod de grupare in inflorescente, dispunerea pe ramuri
-exista arbori decorativi prin flori, arbusti floriferi si se utilizeaza pentru:
- inviorarea compozitiei vegetale
- efecte cromatice
- crearea de efecte de gingasie
- atractivitate prin parfum
Fructele si conurile:
-caracter decorativ suplimentar
-abundenta, coloritul, marimea, forma, epoca de aparitie se iau in considerare la realizarea planurilor de
plantare
Scoarta:
-valori ornamentale, ex.: mesteceni, platani, plopi, fagi colorit albicios
-luciul scoartei
-desenele scoartei
-prezenta si aspectul spinilor
Caracterele biologice ale speciilor lemnoase
Ritmul de crestere:
-depinde de specie

-influentat de conditiile de mediu

-specii repede crescatoare: plopi, slcii, arari, mesteacan, pin de Himalaya, forsitie, snger, ctina roie
-ritm mediu
-ritm lent de crestere: stejar, tei, fag, brad, tisa, buxus
Longevitate
-arbori foarte longevivi, peste 300 ani: stejar, gorun, plop alb, castan, brad, molid
-arbori cu longevitate mica, 50-100 ani: mesteacan, anin, arar, plop tremurator, salcm, magnolia, cire
japonez
-arbutii durata de viata mai mica decat arborii
Capacitatea de drajonare (formarea de lastari crescuti de pe radacini)
-poate fi stanjenitoare
-utila la fixarea terenurilor erodate
Caracterul invadant, ex. proliferarea lianelor: iedera, vite ornamentale
Toxicitatea unor specii, ex. tisa frunzele, salcamul galben scoarta, frunzele
Comportament ecologic al arborilor si arbustilor
-rezistenta la : boli, daunatori, poluare
-cerintele fata de clima si sol
Gruparea arborilor si arbustilor in amenajari peisagistice
Masivele plantatiile cele mai mari: intindere, capacitate, mod de alcatuire
Padure arboret cu caracter natural cu suprafata mare
Perdea- plantatie:
-deasa in banda continua
-delimitata geometric
-organizata: pe randuri, neregulat
Masive:
-de arbori
-de arbori si arbusti
-de arbusti
Marimea masivelor
-functie de categoriile de spatii verzi
-cele mai mari au functie de protectie masiv de centura
-scuaruri si gradini mici masive mici
-gradini foarte mici masivele lipsesc
Forma in plan
-geometrica: simetrica, asimetrica
-neregulata cu contur sinuos
-livezile neregulate succesiuni de zone luminate si umbrite

Configuratia arhitectonica
-cu un singur nivel masive dintr-o singura specie
-etajat asocierea speciilor cu talii diferite
-structuri variate masivele mari eterogene
-in general plantatii pe 3 etaje (3 talii)
Componenta masivelor
-omogene dintr-o singura specie
-heterogene din mai multe specii
-configuratia arhitectonica
-culoare si textura
Densitatea masivelor- depinde de distanta de plantare
-arbori de talia I 4-8 m
-arbori de talia II-III 2-6 m
-arbusti 0,7-1,5 m
Aliniamente de arbori si arbusti
-functie de : importanta aleilor, largimea culoarului vizual creat, proportia intre planuri orizontale si
-verticale, efectul de umbrire scontat
-pot fi: simple; duble simetric, distributie intercalata; multiple
-speciile pentru aliniament, cerinte: estetice-arhitecturale, bio-ecologice,functionale

Garduri vii
-plantatii de mare densitate
-1-3 randuri de arbori sau arbusti
-crestere: libera, modelata prin tundere
Tipologii

-urmaresc o imprejmuire
-delimitare de zone cu functii diferite
-mascare
-separare vizuala
-realizarea unor partere decorative desen, modelare
Garduri vii din
-borduri: max. 0,4 m inaltime, 1-2 randuri plantate la 15 cm
-garduri vii propriu-zise: h 0,5- 2 m, 1 3 randuri, 0,3 m intre randuri la arbusti, 0,5 m la arbori
-ziduri verzi: h 3- 9 m, 0,8- 1,5 m distanta intre randuri
Alegerea speciilor pentru garduri vii
-functie de rolul lor: decorare, imprejmuire, aparare
-functie de aspect: inaltime, forma, culoare, prezenta flori, persistenta frunzis
-functie de capacitatea de a pastra forma data
-comportament ecologic

Exemplare solitare
-se aleg functie de: pozitie, efecte vizuale urmarite, silueta, colorit, caracterul decorativ
Arbusti urcatori
-alcatuirea decorurilor verticale
-au nevoie de sustinere: arbori, suporti speciali- pergole, ziduri, garduri, umbrare, chioscuri
-clematitele, glicina, caprifoiul, trandafiri cataratori, iedera, vita ornamentala
Specii pomicole
-pomi fructiferi: piese izolate, grupuri
-pot fi condusi in forme artistice- livada peisagera

Vita de vie
-pe pergole si bolti
-ecrane de mascare
Vegetatia erbacee
Plantele floricole element vizual atractiv, variat

Calitati peisagistice
Talia plantelor floricole:
-de la scunde lipite de sol, pana la
-cele inalte -2 m (nalba de gradina)
-pentru arabescuri- desene pe fond de gazon- se preteaza specii de talie mica si uniforma: begonii, craite
pitice
-compozitii florale mixte
Culoarea
-cea mai importanta calitate peisagistica
-gama cromatica: culori fundamentale, culori compuse, tonalitati, nuante
Asocierea florilor in functie de culoare
-combinatii in contrast
-combinatii in armonie
-combinatii policrome
Frunzisul plantelor floricole decoreaza prin forma si mod de dispunere
Mirosul plantelor floricole atractivitate, reverie
Habitusul
-specii repente acoperitoare de sol, pot crea covoare de flori, frunze
-specii erecte
-specii urcatoare zorele
Succesiunea sezonala a plantelor floricole

Criterii de alegere
-epoca de inflorire
-durata de inflorire
-aranjamente florale cu continuitatea infloririi prin succesiunea diferitelor specii ca ciclu biologic
Specii cu inflorire de primavara: ghiocei, narcise, lalele, zambile

Ghiocei

Zambile

Narcise

Lalele

Specii cu inflorire de vara

-plante perene: margarete, nemtisor

Margarete

-plante perene anuale: dalii

-plante bienale: nalba, degetei
-plante anuale: begonii, ..........., petunii, regina noptii

Margarete

Dalii

Petunii

Begonii

Specii cu inflorire de toamna

-perene: tufanele

Dalii

Petunii

Begonii

-anuale cu inflorire prelungita din vara: salvie, begonii, verbine, crizanteme

Regina Noptii

Regina Noptii

Crizanteme

Crizanteme

Tipuri de decoratiuni florale pentru amenajarile peisagistice

Rabatele
-aranjamente florale in peluze pe fond de gazon
-forme geometrice (regulate sau neregulate)
-platbanda florale rabat ingust si lung
-rond floral rabat rotund
-din una sau mai multe specii
-pot fi conturate cu borduri din gard viu
Mozaicurile
-aranjamente cu forme regulate din specii tipice de mozaic: decorative prin frunze, asociate cu soiuri de
talie mica si uniforma- begonia
-forme geometrice
-covor
Arabescuri
-decoratiuni florale in combinatii de linii curbe pe fond de gazon
Petele florale
-marimi variabile
-forme diferite
-realizate dintr-o singura specie sau mai multe cu o specie dominanta
Covoarele florale
-suprafete mari peste 3 m

-pot fi covoare pe sezoane, ex. covoare de primavara lalele si zambile

Masiv floral suprafete foarte mari
Borduri florale
-marginesc alei, constructii: bazine, socluri de statui
-flori: anuale, bienale, perene
-borduri: omogene, mixte neomogene, combinate
Grupurile de flori pentru specii ca bujori, nalbe
Jardiniere
Vase
Imbracarea suportilor verticali specii urcatoare

Flori Cataratoare

Flori Cataratoare

Alte plante erbacee

Graminee ornamentale
Graminee perene de talie mare (ex. iarba de pampas), pot fi utilizate ca:
-plante solitare
-combinatii cu alte talii mici
Graminee de talie mica
Ferigile
-decorative prin frunzis
-in grupuri
-la umbra copacilor
-pe vaile paraielor
-pe malurile lacurilor
Plante aromatice, medicinale, legumicole decorative
Aromatice si medicinale
-utilizari farmaceutice
-utilizari condimentare
-salvie, pelin, coada soricelului, menta, coriandru, busuioc
Plante legumicole cu caracter ornamental: anghinarea, ceapa, varza ornamentala, patrunjel cret, tomatele
si ardeii ornamentali

Menta

Menta

Busuioc

Varza Ornamentala

Busuioc

Varza Ornamentala

Ardei

Ardei

Plante acvatice
-mase de stuf si trestie
-insule de frunze plutitoare cu flori nuferi
-ierburi si flori ce imbraca terenul umed
-lacurile si iazurile pot fi decorate cu
- nuferi
- stanjenei de balta
- menta de apa
- rachitan
- nu-ma-uita
- primula
-bazine compartimentate pentru plante de apa
-bazine etajate cu mici caderi de apa
-bazine amenajate pentru plante de apa

Nuferi
Gazonul
-peluzele inierbate covoare verzi
-in parcuri si gradini spatiile deschise inierbate: plane, inclinate, concave, convexe
-covoarele de iarba valente picturale
Gazon
dupa functii
-decorativ partere, peluze
-pentru agrement: jocuri, odihna, plaja
-pentru terenuri de sport

Nuferi

-pajisti in zonele de agrement

-utilitar consolidare sol
dupa compozitie ( din specii de ierburi perene)
-gazon de agrement pentru soluri cu textura mijlocie
-gazon de agrement pentru soluri grele
-gazon de agrement pentru umbra

Gazon

Gazon

Distributia spatiala a vegetatiei in construirea peisajelor

-vegetatia componenta a peisajului global
-in asociere cu celelalte elemente: relief, roci, ape, circulatii, constructii etc.
Aranjamentul spatial al plantatiilor de arbori si arbusti
-construirea peisajului se bazeaza pe volumele vegetale de diverse proportii si inaltimi care genereaza si
modeleaza spatiul
-terenul- spatiul total:
-se compartimenteaza prin plantatii in spatii si forme diferite
-se creeaza sectoare de peisaj percepute: succesiv, gradat, dinamic
Plantatiile
-separa functiunile in spatii organizate
-protejeaza fonic dotarile
-mascheaza: aspecte fara valente peisagistice, vederi indezirabile
-separarea zonelor zonificare teritoriu
-directionarea axelor vizuale
-plantatiile creeaza peisajul
Tipuri de spatii definite de vegetatia lemnoasa
-spatii inchise
-spatii semiinchise
-spatii statice
-spatii dinamice
-spatii alungite - directionate
-spatii deschise oeluze
-spatii cu vizibilitate limitata
Ordonarea spatiilor
-dispunere in progresie liniara
-organizare spatiala grupata : fiecare spatiu e corelat cu cel din apropiere, conexarea prin retea de alei ce
asigura acces
-ierarhizare spatiala includerea unor spatii in altele mai mari

Sistematizarea plantatiilor in construirea peisajului

Plantatiile
-legatura sau separare fata de peisajul exterior
-ierarhizarea si zonarea spatiilor
-incadrarea vederilor
Alegerea
Modelarea
plantatiilor legata de
Dispunerea
-tratarea arhitecturala
-tratarea libera

modul de tratare a compozitiei

tratarea fiecarui element de construire a
peisajului

Microrelieful
-determina aspecte ale amplasarii si
-sistematizarii verticale a vegetatiei
Unitatea si armonia peisajului
-decurge din echilibrarea volumelor vegetale intre ele si
-echilibrarea acestora cu spatiile pe care le definesc
Masive vegetale
Grupuri si exemplare izolate
-punct focal ( in centrul pietei)
-punct terminus capat de perspectiva
-asocierea cu volume construite
-dispunere: in contrast, in concordanta
Plantatii de mica inaltime
Mase de plante acoperitoare de sol
Aranjamentul in plan al decoratiunilor florale