GRADINILE DIN ROMANIA

Gradinile pana in sec. XIX

Romania este:
-

la interferenta occidentului cu orientul si in domeniul artei gradinilor

exista marturii din perioada dominatiei romane
informatii relativ precise ne parvin din epoca feudala
Transilvania (evolutie legata mai strans de occident) a inregistrat o
dezvoltare mai timpurie a gradinilor
cetati: formatiuni urbane feudale, gradinile cu caracter utilitar, suprafete
mici

Sec. XVI:
-

gradini decorative de mici dimensiuni pe langa casele: boierilor, nobililor,

mestesugarilor, manastirilor
Alba Iulia marturii ale existentei unei gradini in terase si decorata cu
flori
in sec. XVII principele Gheorghe Racokzi a intemeiat un parc cu tei si
flori: lalele, narcise
parcuri nobiliare pe langa resedintele rurale: Fagaras, Sn Petru, Ebesfolva
existenta unor gradini decorative la Sibiu atestate documentar

Sec. XVII:
-

marturii despre gradinile din celelalte provincii romanesti

Paul din Alep gradinile de pe langa manastirile: Cozia, Tismana
Gradina cu trandafiri a Mitropoliei din Targoviste
Iasi: gradina palatului domnesc cu elesteu, gradina cu trandafiri, crini,
garoafe, iasomie de pe dealul Galata
Bucuresti: gradina domneasca de pe malul Dambovitei,
Gradina cu trandafiri si lalele pe malul Colentinei exista si un mare
pavilion pentru petrecerile boierilor

Sfarsitul sec. XVII:

-

inflorirea arhitecturii romanesti prin construirea de palate, case de mosie a

dus la creaea parcurilor si gradinilor
Palatul domnesc Bucuresti avea la 1700 doua gradini
Curtea veche si palatul Mogosoaia aveau gradini dupa moda italiana (C.
Brancoveanu)

Sec. XVIII:
-

Transilvania domeniile nobiliare, s-a impus stilul francez: parcul din

Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal, parcul Bontida (jud. Cluj)
domeniul Banffy, parcul Gornesti (jud. Mures) domeniul Teleky, parcul
Albesti (jud. Brasov) castelul familiei Holler
aparitia amenajarilor cu caracter public Sibiu langa poarta Heltan, 1738
in cadrul acestora apar si pavilioane pentru distractii: popice, cafenele,
chioscuri pentru muzica
Sibiu sfarsitul sec. XVIII amenajarea unei promenade plantate
Influenta engleza sec. XVIII unele zone ale parcurilor existente au fost
transformate de maniera engleza, ex. Bontida
Au fost amenajate si gradini noi cu stil englezesc: Transilvania, pe mosiile
Brancovenesti, ............., Cris, Tarnaveni; Moldova: Caiuti, Comanesti;
Muntenia gradina familiei Dudescu Bucuresti

sfarsitul sec. XVIII Bucuresti: oras-gradina (80% din suprafata ocupata

de gradini), putine cu caracter organizat, amenajate gradina palatului
Mavrogheni, gradina bisericii Sf. Elefterie (forma dreptunghiulara, rond
central, alei radiale), gradina din zona unde e astazi Cercul Militar

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal

Gradinile din sec. XIX:

Transilvania

dezvoltarea oraselor a impus aparitia spatiilor publice pentru plimbari si

agrement

Tara Romaneasca
-

Cluj, 1838, s-a infiintat un parc promenada care cuprinde dotari: cafenea,
pavilion pentru muzica, bazin de inot, teren de sport, promenada rectilinie
cu patru randuri de arbori ce separau circulatia pietonilor de cea a
cladirilor,amenajare peisagera in rest
ansamblul soselei Kiseleff 1833-1840 (Regulamentul Organic) prima
artera verde a orasului de la podul Mogosoaiei (Calea Victoriei) pana la
Padurea Baneasa
aparitia gradinilor publice: 1844 gradina Kiseleff arh. Carl Friederich
Meyer, gradinar Franz Hrer (ambii din Viena) stil peisager :denivelare,
alei sinuoase, grupari pitoresti ale vegetatiei

Parcul Kiseleff Bucuresti

Parcul Kiseleff - Bucuresti

Meyer+Hrer gradini pentru conacele Magurele, ............., Filipestii de

Padure, toate in stil peisager
prima mare amenajare pentru plimbare, odihna, agrement este gradina
Cismigiu, dupa principiile amenajarilor peisagere, arh. Meyer 1850;
caracteristici:
- prezenta lacului
- modelarea reliefului
- axa principala de vedere

- grupari de vegetatie lemnoasa

- traseul sinuos al aleilor
- grija pentru estetica peisajului
anvergura si problemele amplasamentului:
- asanare teren mlastinos
- construirea lacului
- deplasarea a mari cantitati de pamant
- procurarea arborilor
reamenajarea gradini Cismigiu de catre arh. Rebhun
1860 prima gradina botanica din Bucuresti, gradinar Ulrich Hoffman
1885 actuala Gradina Botanica
Infiintarea Gradinii Icoanei

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu - Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Botanica Bucuresti

Gradina Botanica - Bucuresti

Craiova:
-

Gradina logofatului Bibescu gradinar german: zone decorative cu alei

geometrice, banci, pavilioane, sere, culturi diverse
la 1853 devine gradina publica 125 ha

infiintarea unei gradini publice cu traseu peisager

parcul La Monument stil mixt

Braila:

Parcul La Monument Braila

Parcul La Monument - Braila

Iasi:
-

inceputul sec. XIX amenajarea Gradinii Copou

gradina domneasca a lui Mihail Sturza - ............ Socolei
domnia lui Ghica 1852 promenada de pe dealul Copou: fasii plantate
late de 50m, imbinarea traseului aleilor pietonale serpuite cu traseul central
al trasurilor
1859 Gradina palatului Domnesc:
- compozitie avansata a vremii
- terase si scari monumentale
- axe compozitionale rectilinii
- rezolvari peisagere: lac, grupari libere ale
vegetatiei, alei sinuoase

Gradina Copou Iasi

Brasov:
-

promenada Aleea de sub Tampa

Gradina Copou - Iasi

Sibiu, 1857:
-

parcurile Sub arini, Dumbrava

Parcul Dumbrava Sibiului

Timisoara, 1858:

Parcul Dumbrava Sibiului

primul parc al orasului Regina Maria (Parcul Tineretului)

parcul Scudier 1870, actualul parc Central
promenada catre Teatrul National