Sunteți pe pagina 1din 14

PADUREA DE RECREERE

- Padure,rol pastrarea echilibrului ecologic


-economic (lemn, vanat, fructe)
-sanitar
-de protectie
-recreativ(drumetie, calarie, schi, alpinism amator, activitati sportive, odihna)
- Norme -1973, 25mp padure/locuitor-Romania
100mp padure/locuitor Franta
- Necesar de padure- in functie de marimea orasului
-rolul orasului in teritoriu-capitala
-centru universitar
-pol de interes regional
-de profilul orasului -industrial
-cultural
-statiune balneo-climaterica

Allegheny National Forest, Pennsylvania

Allegheny National Forest, Pennsylvania

- Criterii pentru alegerea unui arboret pentru a deveni padure de recreere in cazul in care cresterea orasului
impune alegerea unei paduri de recreere:
situarea la maxim 40-60km
alegerea profilului dominant
recreere
-agrement (curs de apa, relief variat, acese auto majore, mari uprafete de parcare, echipamente
tehnico-edilitare, sector tehnico-administrativ, servicii)
-functie combinata
zona geografica existenta - munte, deal, campii
functia teritoriala a orasului pot determina -marimea padurii
-structura functionala
factorii fizici influenteaza -calitatea ariei padurii
-configuratia terenului
-caracteristicile solului
-hidrografia
-topoclimatice
-panta 10% -amenajare spatii compuse
-zone de picnic
-practicare jocuri sportive

-acces auto
-versanti practicare schi, sanius (versanti nordici)
-expunere la soare
-lansari cu parapanta, depinde de altitudine, curenti aer
-soluri fertile si bine drenate, varietatea vegetatiei
-nisipoase sau argiloase, pot provoca alunecari
-apa
componenta indispensabila, biologic
-practicarea unor activitati(innot, pescuit, plimbare cu barca)
-reconfortanta psihic
vegetatia lemnoasa-diversificata
-stufarisuri
-zone cu fructe de padure
cadrul ambiental punerea in valoare a perspectivelor, panoramelor
-trasee turistice
-acces la apa
-evidentierea unor formatiuni geologice
-mascarea unor zone inestetice

Bukit Mertajam Recreational Forest - Penang, Malaysia

Bukit Mertajam Recreational Forest - Penang, Malaysia

- Organizarea padurii de recreere:


zone de primire si odihna - primire public (parcare, informare privind traseele, control)
-satisfacere necesitati (apa, grup sanitar, telefon pentru urgente)
-conditii pentru odihna(peluze insorite, sursa de apa, adaposturi de ploaie,
perspective interesante, vegetatie diversificata)
zona de plimbare 75-80% -marcaje, adaposturi ploaie, amenajari
zona de regenerare 5% - de protectie
-compozitie de preferat arboretele amestecate-rasinoase(permanent verzi, monotone)
-foioase(atractive mai ales toamna,inexpresive iarna)
- Echipamentul padurilor de recreere:
echipament de baza
-drumuri acces,itinerarii clare
-poteci, legatura intre-zone de primire, puncte de interes turistic, cai de acces, parcari, cabane etc.
-indicatoare de orientare
-piste de calarie, nu se vor intersecta cu potecile si drumurile
-locurile de parcare in zona de primire, la liziera, nu vor fi betonate,eventual dale inierbate
-echipamente pentru destinedere si odihna, cabane, spatii de campare, fantani, zone depozitare
deseuri, platforme pentru foc si picnic cu mese si banci, terenuri pentru practicarea jocurilor

echipamente specializate- pentru sporturi ce pretind amenajari speciale(nautice, achi, motocross,


vanatoare,calarie, turism colectiv cu tabere etc.)

Kanching Recreational Forest, Selangor Malaysia

Sungai Dindings Recreational Forest, Manjung, Malaysia

PROMENADA
Ex: -Champs Elysees

Champs Elysees Paris

Champs Elysees Paris

Champs Elysees Paris

Champs Elysees Paris

-Ringul Vienez

Ringul Vienez

Viena State Opera Ringul Vienez

Ringul Vienez

Vienna Parliament Ringul Vienez

-Soseaua Kiseleff

Soseaua Kiseleff Bucuresti

Soseaua Kiseleff - Bucuresti

- Secolul trecut promenada era folosita in comun trasuri, pietoni


- Ulterior se face segregarea circulatia trasurilor
- 1-2 bretele pentru pietoni
- Aparitia automobilului aleile pietonale se distanteaza de circulatia auto prin aliniamente de arbori
- Tendinta bulevardul sa devina o strada larga plantata pe ambele parti
-promenada- spatiul numai al pietonilor , generos, cu alveole de odihna, puncte de interes (arta
manumentala, dotari culturale, comerciale)
REZERVATIA
-Arii de mare amploare ce prezinta interes national si international privind vegetatia si fauna, formatiuni
geografice (carstice) si care intra sub protectia legii, controlul institutional in vederea conservarii.
rezervatii naturale conservarea mediilor de viata -zoologic
-botanic
-forestier
-paleontologic
-geologic
-speologic
-lacuri
-marin etc.

Rezervatia naturala Cheile Turzii Romania

Rezervatia naturala Cheile Turzii Romania

rezervatii stiintifice includ suprafete de teren si apa de intinderi variate destinate cercetarilor stiintifce
si conservarii fondului genetic autohton

Rezervatia stiintifica si naturala Pietrosul Rodnei Romania

Rezervatia stiintifica Piatra Rea Romania

rezervatii peisagistice cu asociatii floristice


-forme de relief cu mare valoare estetica
-conservarea integritatii frumusetii naturale
monumente ale naturii asociatii sau specii de plante si animale rare sau pe cale de disparitie
-arbori seculari
-fenomene geologice unice pesteri
-martori de eroziune
-chei
-cursuri de apa
-cascade
-lacuri fosilifere
- Dupa scop: -rezervatii definite, pentru un obiectiv (botanic, faunistic, geologic)
-cu caracter general vizeaza toate componentele mediului natural
-rezervati economice (forestiere, de vanatoare, de pescuit)

Cheile Nerei Romania

Lacul Sf. Ana Romania

Pestera Ursilor M-tii Apuseni, Romania

Cheile Nerei Romania

Lacul Sf. Ana Romania

Pestera Ursilor M-tii Apuseni, Romania

Defileul Jiului Romania

Defileul Jiului - Romania

SCUARUL
-Cea mai mica unitate de spatiu verde amenajat - 0,3-3ha
scuarul de tranzitie loc liber rezultat la o demolare
-destinat unor functiuni
-amenajat sumar
-predomina vegetatia floricola, arboricola
scuarul de circulatie la intersectiile cu trafic auto si pietonal major
-pastila de giratie
-acces la mijloace de transport in comun sau dotari
-refugii de protectie pentru pietoni
-spatii de odihna de scurta durata
-nu se foloseste vegetatia inalta ce blocheaza vizibilitatea
- agrementat cu lucrari de arta

Piccadilly Circus Londra

Piccadilly Circus - Londra

scuarul din zonele rezidentiale amplasat


- in vecinatatea unor dotari (gradinite, scoli, complexe comerciale, cinematografe, cluburi)
- in vecinatatea locuintelor, in general colective
-destinat cu precadere copiilor si varstnicilor

-echipat cu -suprafete insorite


-echipamente de joaca
-refugii umbrite
-fantani sau bazine
-normele stabilirea marimii, presupune ca 20% din populatia invecinata il
fecventeaza simultan, 25-30m/vizitator
scuarul decorativ pune in valoare un obiect reprezentativ, arta, monument istoric, arhitectura, institutie
-compozitia e subordonata obiectului ex.:Ateneul Roman
-prezenta apei
-mobilier urban

Ateneul Roman Bucuresti

Trafalgar Square Londra

Ateneul Roman Bucuresti

Trafalgar Square Londra

SPATII DE JOACA PENTRU COPII


- Structurat -pe categorii de varsta -0-3 ani amenajare asemanatoare cu cele de la crese
-3-6 ani :balansoare, topogane, leagane, platforme rotitoare, spaliere de
catarat
-dispuse in spatii deschise
-zone umbrite, locuri de odihna pentru insotitori
- 6-10 ani jocuri colective, cetate din elemente de lemn, colibe
-echipamente de catarare
-labirinturi
-piste de carturi
-aparate de gimnastica si sport
-suprafata de 100-200 mp
-departate de circulatia auto
-in apropierea zonelor de locuit, colective
-vegetatie bogata de arbusti si arbori dispusi perimetral

- Spatii de joaca pentru copii -

- Daca sunt amenajate in scuaruri si parcuri pot aparea si piste pentru patine cu role, skateboard, biciclete etc.
- Amenajarile trebuie sa dea dovada de multa imaginatie forme, culori, mecanisme

DISPUNEREA SPATIILOR VERZI


- Modalitatea aleatorie pana la sfarsitul Evului Mediu
- 1933 Carta de la Atena stabileste cele patru componente urbane spatii destinate locuirii
-activitati productive
-circulatii
-spatii destinate recreerii
- gandirea ecologica a sec XX va genera o preocupare generala pentru zonele verzi , privind dispunerea lor
-tesutul intermitent, orasele gradina
-banda continua
-in pieptene
-cu penetrari radiale
-cu centura
-retea de nuclee verzi
-cu fasii
-in grila
Dispunerea in pete
- se datoreaza unui teren accidentat
-unei dezvoltari dezorganizate
-unei dezvoltari aglutinare, prin alipire a mai multor localitati
-unui amplasament deosebit, multe insule si canale, ex.: Stockholm
-unei politici urbane urmarite cu perseverenta (degajarea unor pateuri si transformarea in insule
verzi) ex.:Paris-Haussman, deschidere bulevarde.
1853-1870 realizeaza gradinile Montsouris, Monceau, Buttes - Chaumont
1977 Paris 254 ha spatii verzi
1977-1985 se vor crea 102 unitati verzi noi: parcuri, gradini, scuaruri
1982 Monaco 16% din suprafata principatului
- Avantaje posibile specializari functionale
-distributie echilibrata a zonelor verzi si de agrement
-daca petele sunt mai mari (3-20 ha)-organizare functionala mai eficienta, costuri de intretinere mici
-petele mici eficienta scazuta in metabolismul urban, intretinere

Paris

Monaco

Monaco

Stockholm

Dispunerea in pana/pene
- in general cazul -oraselor de deal sau de munte, pe vai patrunde vegetatia de lunca
-orasul e situat intre culmi impadurite ce se inglobeaza in intravilan
-orasele din jurului gurii de varsare a apelor in mare
-aparitia unor pene intamplatoare sau proiectate
- Avantaje prezenta consistenta si compacta a vegetatiei lemnoase
-favorizarea atributelor igienico-sanitare
-continuitatea agrementului in extravilan
-posibilitatea organizarii polifunctionale a panei :parc, padure-parc
-reducerea numarului bazelor de intretinere
-crearea unui specific urban
- Dezavantaje satisfacerea inechitabila a populatiei
-comasarea tuturor atributelor pe o suprafata excentrica
-disfunctii ale circulatiei auto servirea unor cartiere
-realizarea centurilor
-suprasolicitarea unor artere
-distante mari de parcurs
Ex.: Canberra o suita de lacuri (pene verzi) impart capitala Australiei in 2 fiind:
-principalul suport al agrementului
-genereaza mai multe axe de conpozitie

Canberra - Australia

Dispunerea in fasii
-sau dispunerea in grila
-se regaseste pe schemele tramei majore
Ex.:Chandigarh Le Corbusier, capitala stat Punjab-India
-oras structurat -pe sectoare dreptunghiulare 800 X 1000 m
-median, sectoarele pe axa au o fasie verde lata de 150 200 m pe care se amplaseaza dotarile de
educatie + un parc-control ce uneste capitoliul cu centrul comercial (pe cursul unei ape)

Chandigarh Punjab, India

Dispunerea mixta
-pete+pane (Bucuresti, Paris)
-pete +fasii de cele mai multe ori
-toate la un loc eficienta maxima, depinde de suprafata verde - minim 15mp/locuitor
Ex.: Montreal fluviul Saint Laurent -cantitatea si calitatea, diversitatea amenajarilor si echipamentelor
- Orice modalitate de dispunere a spatiilor verzi in oras:
-nu trebuie sa neglijeze corelarea cu reteaua zonelor de agrement , din periurban si judet
-necesitatea corelarii administratiilor locale cu celelalte administratii si cu cele judete pentru a realiza un
proiect integrat de sistem verde regional care: -elimina interventii agresive
-impiedica supralicitarea unor arii de atractie
-favorizeaza cooperarea finan ciara
-poate etapiza realizarea investitiilor
-continuitatea spatiala a amenajarilor intravilane
-mentine controlul in extinderea urbanului

Montreal - Canada

Montreal - Canada

Montreal - Canada