Sunteți pe pagina 1din 5

Design

CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA DESIGNULUI . TEHNOSFERA SI


FENOMENUL TEHNIC
Peste tot, in sec 20, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs
industrial, cu destinatie practica sa retina atentia si prin infatisarea sa
placuta.Unii istorici insista asupra asocierii fundametale a designului cu
masina si masinismul.
Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modalitati:
a.folosirea ornamemtelor si decoratiunilor adica aplicarea unor elemente noi
fara utilitate practica.Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negative
functionalitatea obiectului.
b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa
incite privirea exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale.
Vremurile mai recente au subminat fundamentarile funcionaliste si au
multiplicat directiile de abordare a designului.
Eliminarea ornamentului si decoratiunilora constituit un fenomen de
civilizatie necunoscut altadata cand domina convingerea ca frumusetea este
realizata prin acestea.Cuvantul design este folosit la descrierea obiectelor
capabile sa incante privirea fara a apela la decoratiuni.Principala semnificatie
a cuvantului este aceea de proiectare.
Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si
construibilul.Forma opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele
fiecarui comparator.Dar creatia si proiectarea produsului sunt determinante.
Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului
DESIGN-(dupa al doilea razboi mondial)process complex de concepere
proiectare si realizare cu mijloace industriale a formelor functionale si
frumoase totodata.
David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza
prin respectarea anumitor conditii.Acestea ar presupune de la bun inceput o
anumita conceptie in legatura cu obiectul ce urmeaza a fi realizat,o anumita
proiectare si un mod de executie ,de obtinere a produsului bazat pe folosirea
tehnologiilor inaintate si a utilajelor performante.
In final produsul- obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice sa fie
usor manevrabil sa aiba rabdament maxim sa genereze minimum de
cheltuieli pt intretinere si functionare sis a fie placut si frumos.

DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de


conceptie si chiar realizare,datorita nivelului sau de cultura si largimii
orizontuluisi aportului real pe care il poate adduce la instituirea echilibrului
general al produsului.el nu mai poate intereni insa decat la o viitoare
reproiectare.rezulta drama greselilor masinii care nu poate fi oprita din a o
multiplica.
Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al
beneficiarului pe care incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de
marketing.
Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului:
designul acoperind intreg mediul vietii umane
industrial-desingnul care vizeaza doar produsul industrial
a aparut apoi prin intermediul media graphic designul
DESIGN AMBIENTAL-DESIGN INDUSTRIAL-DESIGN GRAFIC
UN SPATIU PPULAT NUMAI CU FORME DE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR
DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE
EFICIENTEI SI ECONOMICITATII.
Aici intervine esttica si arta aceasta din urma fiind chemata sa infrunte
timpul .Problema care apare priveste in deosebi raportul intre formele
designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu necesita a fi inlocuite
fiindca s-ar fi invechit.Astfel se infirma identificarea designului cu alte
domenii static distincte.
ESTETICA-studiaza egie si structura unei atitudini umane fata de realitate si
fata de creatie pe mai multe faze:
contemplere preindustriala
traire afectiva
Valorizare creatiie constienta
Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala,utilizeaza
elemente ale acesteia dar isi adduce si aportul propriu la evolutia acesteia.
Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile
acesteia unor opinii divergente apartinand lui William Morris(a pledat pentru
designul industriala si renuntarea la sistemele medievae de organizare a
muncii)si John Ruskin(adversary a standardizarii,poet a artizanatului).Se
evidentiaza inca de la inceput un fundament conceptual al viitorii estetici
industriale in competitie cu produsele mestesugaresti.Astefel termenul de
design industria uneste 2 termeni nesociati pana in sec XX.
ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca
prin forma mai accesibila de stilisma dat senzatia de participare la creatie
a unui segment de populatie important ceea ce a us la lansarea a numeroase
produse.
2

DESIGNUL DE MASA este subordonat ideei ca produsele de masa pot fi


frumoase
fara
sa
devina
mai
scumpe.Astfel
forma
,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul
de
vanzare,erau
elemente
definitorii ale industrial designului.
Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii
estetice prin progress.
In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si
personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productie
asiatata pe calculator.
Designul industrial
-activitate creatoare a carei tel este acela de a determina calitatile formale a
ale obiectelor produse de catre industrie. Clasificari in functie de:
-sectia mecanica:obiecte create in mod mechanic dar fara mechanism si
obiecte a caror forma externa este legata de forma interna a unui
mechanism
-dupa natura reatiei om mechanism si utilitate:produse de uz
public,individuale sau super individuale
-dupa natura reatie om obiect si natura efortului implicat de acesta
-clasificare datorata lui gillo dorfles
Designul ocupa o pozitie de granite intre arta si stiinta,fiind sinteza dintre
ARTA STIINTA SI TEHNOLIGIE.
DESIGNERUL-ar fi cel care umanieaza mediul ambiant si produsele
habitale,cristalizand nevoile si ealizarile umane pe plan functional si estetic.
Masina a facut posibila aparitia designului=John Ruskin scriitor(impotrica
industializarii produselorsi William Morris (elev a lui Ruskin si initiator a
miscarii Arts and crafts)
Astfel estetica industriala a aparut la mijlocul secolului XIX prin recunosterea
necesitatii ca produsele industriale sa fie integrate ambiantei umane in asa
fel incat sa duca la desavarsirea ei.
Exista diferentze majore intre designer si artisan.Primul lucreaza singur pt
clienti care ii cunoaste prea bine si face aceleasi produse toata viatza..al
doilea lucreaza in echipa si investigheaza itreaga sociietate pt a raspunde la
nevoile acesteia.
Definitiile ,legile si criteriile din epoca industrialamulte si nu le-am priceput
rolul)
-stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale
-legitate economica-pretul sa fie minim
-legitate de aprtitudine si valoare functionala adaptare perfecta a obiectului
la functiune
-legitate de unitate si conmpozitie-un tot armonic
3

-legitate de armonie intre aspect si utilizare-niciodata conflict


-legitate de stil-supunere la legie de influenta a le modei
-legitate de evolutie si reativitate-perpetua devenire si adaptare la tehnica
-legitate de gust-racordat la gusturile epocii
-legitate de satisfactie-sa raspunda exigentelor destinatarului
-legitate de miscare si fluctuatie-estetica miscarii partilor mobile
-legitate de ierarhie si finalitate-intre estetica industriala si finalitatea
produsului?
-legitate comerciala-imi place sau nu
-legitate de probitate cinstea si sinceritatea rezolvari produsului
-legitate artistica implicate-implicare a gandirii artistice
Designul e o arta praxtica cam ca si arhitectura.
Este notabila una din primele incercari de grupare a produselor in:
-utilaje mecanisme s obiecte pt productia materiala
-produse pt consu si nevoi umane cotidiene
Estetica idustriaa a impus realitatea importantei cadrului de lucru.A rezultata
preocuparea ambientala combinata cu ergonomia.
Designul presupune lucrurul in echipa.
Estetica industriala-trebuia sa participle la conceperea produseor industriale
asigurand realizarea trinitatii :functionalitate- utilitate-aspect,preturi de cost
minime si randamete in folosire ,vanzare dar si promovarea produselor
orientarea simtului estetic cotidia,umanizarea ambientala.

CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN


RELATII INTRE PARAMETRII TEHNICO ECONOMICI SI ESTETICI.
-EVIDENTE IN MOMENTELE DE VALIDARE A REZULTATELOR PROCESULUI DE
DESIGN.
In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico economici si cei
estetici.primii sunt obiectivi si cei din urma subiectivi.Nu este sufiecient sa se
faca apreceria unui produs subiectivpt ca imi placeci trebuie apelat la
factorii obiectivi.
Criterii estetice pt produse:
-criteriul economic-pretz de cost minim prin economie de materiale si
mijloace de productie utilizate
-criteriul aptitudinii de folosire a si a valorii functionale-perfecta adaptare la
functie si exterior
-criteriul unitatii compozitiei-conceperea partilor unele in raport cu altele si
cu toate in functie de ansamblu
4

-criteriul armoniei intre aspect si utilizare-respectarea legilor esteticii


industrial
Perfectiunea tehnica ar fi una dintre proprietatiile produsului generatoare de
satisfactie esteticab la cei care le percep.Siguranta functionala ar fi un alt
factor care se poate converti in satisfactie estetica.Valentele estetice ale
produsului pot genera efectul de surpriza si atractivitate(conexiuni cu
ludicul,entropia estetica ,inovatie tehnica).Extinderea creativitatii face ca o
descoperire tehnico-stiintifica sa se transforme in mod implacabil intr-una
estetica.
Un ideal a omului ar fi ca produsee realizate de om pt om sa poata fi
appreciate obiectiv sa fie comensurabile dn punct de vedre ethnic-economic
estetic,sa exercite asupra omului si exxistentei sale o puternica influentza
materiala spirituala,care sa se regaseasca in urmatoarele realizari.
GRUPUL DE METODE FUNDAMENTATE PE GRUPA DE PRODUSE
Este un grup de metode intrucat se aplica tehnici particularizate in urma
unor cercetari pe grupe de produse:
-studiul energie functionale(dinamica schimarilor stricturale-culoare forma)
-metoda ondajului statistic
-corelare statistica intre factorii de influenta a productiei si cei de consum
-aplicarea teoriei testelor de semnificatie pt verificarea ipotezelor
-metode de control a calitatii produselor
-teoria grafurilor in planificarea productiei
-teoria deciziei optime
Toate aceste criterii doresc sa duca la o apreciere a produsului din punc de
vedere obiectiv.
METODA ANALIZEI VALORII
Analiza valorii presupune stabilirea costului unei functii ,adica pretul cel mai
mic care trebuie platit ca un serviciu sa fie satisfacator
SECVENTE PROPUSE
In cadrul designului pe langa exprimare formala au aparut si constructii
conceptuale