Sunteți pe pagina 1din 9

ELEMENTE COMPONENTE ALE AMENAJARILOR PEISAGISTICE

1. Elemente naturale: A. o parte nu se pot schimba sub interventia umana


B. o parte se pot schimba
A. Elemente care nu se schimba:
- macrorelieful
- elemente hidro-geografice: fluvii, rauri, lacuri mari, marile, panza freatica, constitutia geografica
- conditiile de clima
- succesiunea anotimpurilor
Dintre acestea: - unele au valoare peisagistica directa
- altele sunt conditii determinante pentru peisaj
Elemente diafane:
-lumina astrala: soarele, luna
-element natural cu rol particular
-element compozitional utilizat in arta peisajului
-situarea in lumina, penumbra sau umbra influenteaza perceperea spatiilor si volumelor

Kenya, Africa

Allgu, Bavaria, Germany

Orientarea locului amenajat peisagistic fata de:


-punctele cardinale
-latitudine geografica
-anotimpurile
-timpul diurn
-conditiile atmosferice, determina calitati diferite ale luminii.

Seabeck, Washington

Tibet

Everglades National Park, Florida

Aitutaki Lagoon at Sunrise, Cook Islands

Intensitatea si unghiul de incidenta al razelor genereaza efecte diferite de umbra si lumina.


Efecte de lumina si umbra sunt determinate si de:
-componentele tridimensionale ale peisajului ( roci, vegetatie, constructii etc.)
-reflexii, scanteieri ale apelor si zapezii
Lumina:
-imprima varietate compozitiilor peisagere
-difera si fata de momentele zilei: dimineata, amiaza, seara
-regleaza: perceptia culorilor, volumetriei si texturii componentelor peisajului
Functie de componentele si tipul luminii:
-se orienteaza si organizeaza perspectivele
-orientarea cladirilor (inclusiv fata de punctele cardinale)
-pozitia si densitatea plantatiilor
-talia arborilor
-sortimentul general al vegetatiei utilizate
B. Elemente naturale care se pot schimba:
-microrelieful
-cursurile de apa
-mlastinile
-stancile
-solul
-vegetatia: cel mai plastic, cel mai manevrabil element
2. Elemente artificiale:
-construite
-functionale
-ornamentale
Componente:
-alei si drumuri
-pavilioane cu diferite destinatii
-terenuri de joaca si sport
-instalatii
-fantani
-bazine
-pergole

Elemente materiale in alcatuirea amenajarilor peisagere:


-terenul
-rocile
-apele
-vegetatia
-caile de comunicatii, circulatia
-constructii si obiective decorative
-constructii si amenajari utilitare
-mobilier de exterior
-instalatii si echipamente tehnico-edilitare

Brown County State Park, Indiana

Augustusburg Castle, North Rhine-Westfalia, Germany

Azaleas, Japanese Garden, Oregon

Eiffel Tower, Paris, France

Terenul
Sit: terenul si ambianta acestuia ca rezultat al
-conditiilor naturale
-actiunii umane: constructii, instalatii, poluare, circulatie
Situl natural neprelucrat (foarte rar)
Situl rural situl cu limite fizice ce favorizeaza perceptia peisajului proxim sau indepartat
Situl urban:
-inchis
-limitat
-fara legatura cu perspective naturale exterioare
Terenul urban:
-ca sit trebuie creat in cadrul compozitiei peisagistice
-creat in compozitia proiectata
-armonizarea cu spatiile urbane existente
-integrarea functionala cu structura urbana

-corelarea cu vecinatatile imediate: accese, spatii tampon, instalatii tehnico-edilitare


Terenul in sine ca element material al amenajarii peisagistice intervine direct in solutia compozitionala
prin:
-marime
-forma
-relief
-conditii hidro-geologice
Marimea terenului conditioneaza tipul amenajarii si scara.
Terenuri mari:
-spatii verzi cu functiuni complexe
-mare afluenta a publicului
-scara compozitionala adecvata marimii
Terenuri mici:
-anumite amenajari peisagere
-capacitate de acces restransa
-scara adecvata
-armonizare functiuni dimensiuni teren
Forma terenului influenteaza direct compozitia peisagistica.
Ex.: fasiile verzi stradale
-foarte inguste plantatii de aliniament
-mai late introducerea de: circulatii, elemente decorative, mobilier stradal, plantatii
Terenurile lungi si inguste:
-necesita tratari diferentiate in raport cu cele largi si profunzime redusa
-raportul intre lungime si latime favorabil lungimii este avantajos compozitional axial
-este necesara o corelare armonioasa a dimensiunilor in ansamblul compozitiei: axe, perspective orientate
Relieful terenului
-formele de microrelief factor compozitional uneori determinant
-relieful ca suport material al: vegetatiei, elementelor construite
-relieful determinant in: ordonarea generala a compozitiei, orientarea privelistilor, perspectivelor,
decupajelor, varietatea spatiilor si volumelor
a. terenul orizontal:
-pentru amenajari de mici dimensiuni, ex.: scuar
-vecinatatile influenteaza puternic compozitia
-pentru amenajarile mari (parcuri) poate fi monoton
-permite imagini de ansamblu din afara amplasamentului
-necesita compozitional utilizarea de elemente suplimentare subtile: cromatica, relatia umbra-lumina,
detaliere, materiale
-volumetria se bazeaza in general pe vegetatia lemnoasa
-au mai putine valente peisagistice
-se intalnesc mai des in siturile urbane
b. terenul in panta:
-restrange libertatea conceptiei la: amplasare constructii, trasare alei
-ofera oportunitati si accente: dominante, perspective, modalitati de tratare a apei
-se citesc greselile compozitionale mai ales cand panta creste
-mai expus intemperiilor
-panta continua neatractiva
-de preferat panta cu discontinuitati
-calitate dinamica
c. terenuri cu denivelari si pante diferite:
-favorizeaza diversitatea amenajarilor peisagistice

-subliniaza expresivitatea vegetalului (desen)


-compozitii dinamice, inedite
-nu avantajeaza compozitiile monumentale
-nu permite sesizarea imaginii de ansamblu (arh. Kurokava: Fiintei umane nu i-a displacut niciodata
ambiguitatea.)
-imbina avantajele terenului in panta cu cele ale terenului orizontal
d. terenul concav:
-poate fi citit in ansamblu
-dar si greselile compozitionale se citesc usor
-lipsa de intimitate
-lipsa ineditului vezi totul de la inceput
-de obicei ocupat de apa
e. terenul convex:
-colina, deal
-poate fi utilizat la: parcuri, gradini publice, nu e indicat pentru amenajari sportive sau echipamente
tehnice pentru distractii
-poate personaliza un peisaj prin diverse amenajari
Tratarea formelor de relief:
-vaile si colinele pot fi valoroase pentru amenajarea parcurilor
-trebuie avut in vedere armonia ansamblului concav-convex
-concavitatile favorizeaza liniile de vedere
-convexitatile creeaza bariere vizuale: fundaluri, ecrane de protectie
-denivelarile pot fi modificate: amplificate, atenuate, sacrificate, crearea de noi denivelari, crearea de
suprafete plane, crearea de terase
-nivelare

-creare de microrelief

-reprofilare pentru a crea fundaluri si ecrane de protectie

-umpluturi de pamant, creeaza movile cu rol de limitare a distantei de vedere, cresterea interesului

-modelare prin terasare i se impune terenului un caracter arhitectural


-modelere si corectare relief prin volonament:
- modelari in profile larg concavizate
- se reunesc armonios formele plane, convexe, accidente sol

volonament

terasare
Crearea de coline artificiale:
-pozitii avantajoase de observatie
-perspective interesante
-vederi panoramice
-poate reduce marimea aparenta a terenului
-colinele se modeleaza in general sinuos
- functie de directiile principale de observare
- functie de configuratia elementelor apropiate: lac, arii orizontale
-pot avea si rol de volum sculptural
-coline geometrizate (land art)
Corectarea pantelor existente:
-realizarea uni profil armonios
-schimbarile de panta
-asigurarea stabilitatii terenului
-se realizeaza prin intreruperi de panta: mase de roci, ziduri de sprijin, terase
Tratarea terenurilor orizontale destinate parcurior si gradinilor:
-utilizarea pantei naturale (reduse) existente
-mai putine valente peisagistice
-pe anumite suprafete se pot crea denivelari: rambleu, debleu

-modelare in profile franate asemanatoare terasarii specifice parterelor denivelate (bulingrin situarea
unor partere la cote negative)
- adaptabile si compozitiei asimetrice
- sunt insotite de taluzuri, ziduri de sprijin, scari

-denivelarile pot fi accentuate vizual prin : oglinzi de apa la cota inferioara, suprainaltarea rambleului cu
plantatii sau elemente construite (jardiniera, zid, pergola, platforma)
-volonamentul pe teren orizontal, mai ales la amenajari peisagere confera peluzelor o usoara forma
concava pe directia perspectivelor; insotit de subliniere prin vegetatie si zonele usor inaltate are efect optic
de alungire a liniilor de vedere si inlaturarea monotoniei
-amenajari de rocarii: impresia de relief accentuat, dinamism, cap de perspectiva
Aspecte tehnice in proiectarea reliefului
-crearea echilibrului intre ramblee si deblee
-lucrarile de miscare a pamantului sunt costisitoare
-la pantele puternice se evita terasele perfect orizontale: pentru economie de terasamente si pentru corectie
optica (daca e perfect orizontal un observator situat sus va avea impresia unei contrapante, terasa usor
inclinata impresia de orizontalitate)
-inclinarile pantelor: in functie de unghiul de alunecare care variaza intre 20 si 45 si functie de
compozitia solului; se exprima prin raportul inter inaltime si proiectia taluzului

-in anumite situatii pentru umpluturi de teren in panta trebuie proiectate lucrari speciale de consolidare:
drenuri, rigole de captare si evacuare, fascine, santuri de priza pe curba de nivel
-in proiectare exprimarea tehnica se realizeaza prin: planuri, profile longitudinale, profile transversale
-redarea peisagistica se realizeaza prin: perspectiva, sectiuni, detalii
-detalierea reliefului proiectat plan de terasamente care cuprinde:
- zonele de sapatura
- zonele de umplutura
- schimbarile de panta
- cotele terenului finisat si cotele modelarii de fond- fund de forma
- sapaturile (fara umpluturile cu alte materiale) - (desen)
- calculul deplasarilor de pamant
- calculul distantelor de deplasare: manual, cu roaba, mecanizat
Rocile
-in zonele montane rocile formeaza peisaje interesante prin: masivitate, soliditate, aglomerari neregulate
pitoresti

-valorificarea peisagistica a rocilor: integrarea celor prezente in teren, crearea de compozitii artificiale
Peisaje cu roci- mase stancoase si roci mari existente
-vizual: locuri atractive, surprize, puncte de perspectiva in parcurgere
-scoaterea in evidenta a volumetriei, texturii, culorii prin diverse metode:
- degajarea vederii pe directii favorabile
- crearea de culoare vizuale favorabile iluminarii
- inlaturarea sau completarea partiala
- defrisarea unor plante insotitoare
- plantarea unor plante favorabile

Alabama Hills, California

Anse Takamaka Beach, Mahe Island, Seychelles

Compozitii artificiale cu roci


-cadrul adecvat relieful framantat
-uneori necesita modelarea terenului pentru a crea impresia de natural
-anrocamentele se realizeaza cu material de aceeasi natura: calcare, bazalt, granit
-amplasarea rocilor functie de forma, marime: la baza pantelor si in rape -rocile neregulate, stanci mari si
verticale pe culmea unei coline abrupte
-blocurile se grupeaza: neregulat, in armonie, contrast de volume, partial ingropate

Arches National Park, Utah

Zangla, Kingdom of Zanskar, India

Alte situatii de utilizare a rocilor


-in zonele in care pot fi armonizate compozitional
-realizarea de scene pitoresti: grote, izvoare, caderi de apa, albiile paraielor artificiale
-realizarea de compozitii mixte: beton tratat arhitectural, roci contrastante
-influenta gradinilor japoneze decorarea unor curti interioare plane, roci relativ mari amplasate
pe suprafete inerte: pietris, nisip, dalaj
- pe gazon asociate cu plante
-pot insoti elemente construite: bazin, jardiniera, banca, scara

Badlands National Park, South Dakota

Cathedral Gorge State Park, Nevada

Alpinariile si rocariile
Gradina alpina (alpinariu):
-de obicei incluse in parcuri si gradini botanice
-reproduc la scara mica sugereaza o scena montana
-gruparea rocilor dupa linii directoare, etajari neregulate
-rocile aparente se incastreaza in pamant, in contrapanta, neregulat, etajate stabilitate ansamblu
-spatiile si nisele pentru vegetatie se umplu cu pamant fertil peste un strat drenant
Rocariile (stancarii) urmaresc aceleasi principii:
-pot fi dominant alcatuite din lespezi in combinatie cu roci mari neregulate
-se evita pozitionarea pietrelor tip piramida
-crearea ambiantei in concordanta cu zona climatica
Rocile mai pot fi utilizate la:
-ziduri de sprijin, platforme pentru elemente de arhitectura chioscuri, borduri, bazine, pavaje, jardiniere,
scari.