Disciplina : ARBORICULTURA ORNAMENTALA

Sef Lucr. DR. Bernardis Roberto

Student: Corneanu Mihai Lucian
An II- ID
Facultatea de Horticultura

Descrierea speciilor de arbori si arbusti coniferi

Intalnite in cultura plantelor ornamntale

I Bradul Argintiu, Brad de Colorado ABIES CONCOLOR LINDL. (familia

Pinaceae Lidl. )
 Origine si raspandire
Bradul este o specie exotica originara din partile vestice ale Americii de Nord, Muntii Stancosi, Sierra
Nevada unde credte de la 1800 la 3000 m altitudine.
Formeaza arboreta de amestec cu uglasul albastru, pinul galben, molidul de Arizona, molidul intepator.
Caractere morfologice:
Dimensiuni : este un arbore de talia I (intai) ce ajunge la 40 m inaltime.
Tulpina este dreapa.
Coroana este pyramidal-regulata, conica.
Scoarta cenusie-deschisa prezinta pungi de rasina aromata.
Lujerii sunt verzui, cenusii-argintii.
Mugurii sunt ovoizi-subglobulosi, rasinosi, obtuzi sau rotunjiti la vart. Sunt conici rasinosi.
Frunzele sunt moi, argintii turtite, aciculare, mari de 4-6 cm, alb-verzi-argintii sau verzi albastrui, curbate in
sus si lasa prin strivire un miros aromat de citrice.

Florile mascule sunt rosii si sunt decorative in momentul infloririi.

Conurile erecte, cilindrice, lungi de 7-12 cm lungimee si de 3-5 cm grosime, verzui roscate apoi brune.
Maturatia si recoltarea semintelor are loc in septembrie .
Semintele cuneiforme, lucitoare de un cm lungime sunt de culoare brune galbu, cu aripa aproximativ la fel
de luna ca samanta.
Bradul argintiu este o specie foarte valoroasa din punct de vedere ornamental, rezistenta la ger,seceta,la
fum si la praf.
Prezinta putine pretentii fata de sol si creste viguros.Acesta este sensibil la inghet si seceta in primmii ani
de dezvoltare.

Inmultirea la ABIES CONCOLOR Lindl se realizeaza prin samanta, butasire si altoire.

Semanaturile se executa primavera in aer liber, in rigole, la distanta de 15 cm unele de altele si la o
adancime de 2- 2,5 cm.

Din punct de vedre ornamental, este un arbore decorativ prin port si coloritul frunzelor.
In parcuri si spatii verzi se planteaza in mod individual de peluz, in fata cladirilor si constructiilor
ornamentale pentru inchiderea unor perspective, pe marginea unor alei sau in mici grupuri.Se poate utiliza
in spatiile verzi industrial si la campie.

II Pinul strob, Pinul Neted PINUS STROBUS L. (familia Pinaceae Lidl. )

Origine si raspandire
Pinus strobus este o specie exotica originara din sud-estul Canadei si nord-estul Statelor-Unite. A fost
adus in 1705 in Anglia ca arbore ornamental, de unde apoi s-a raspandit in toata Europa.
Pinus strobus sau "pinul alb plangator" are o forma cu adevarat speciala: arata ca o cascada cu ace verzi-
albastrui, coroana sa semanand cu o cortina.
Acest conifer poate atinge o inaltime impresionanta, insa aceasta variaza in functie de suportul de care
beneficiaza. Cat despre conditiile de crestere, Pinus strobus are nevoie de expunere suficienta la soare si
de sol umed, cu un drenaj corespunzator.

In tara noastra se intalneste in statiunile de la campie si in reginuile montane din Moldova pana in Banat,
frecvent la 300- 600 m altitudine. Se gaseste introdus in arboreta sau in amestec cu molidul, fagul, bradul,
pinul silvestru,laricele.

Caracteere morfologice:
Dimensiuni: este un arbore de marimea I ( intaia) inalt de 25-50m si 2 m in diametru.
Inradacinarea L este pivotant-transanta,puternica. Este rezistent la doboraturi de vant.
Tulpina este dreapta si cilindrica. In massive elagheaza slab,ramanand cioturi groase pe trunchiuri.
Coroana este deasa,zvelta.
Scoarta este subtire,verde cenusie,lucitoare,cu pungi de rasina , mult timp neteda.
Lemnul este al galbui, usor, foarte moale,rasinos, trainic, valoro.
Este utilizat in constructii, in mobile, chibrituri, ambalaje, celuloza.

III Biota, Arborele Vietii THUJA ORIENTALIS L. (familia Cupressaceae )

 Origine si raspandire
Tuia orientalis biota este un arbust sau arbore exotic originar din Asia. In tara noastra se intalneste in
scop ornamental si creste ca mic arbores sau albust in zone cu climat ceva mai bland.
Caractere morfologice:
Dimensiune: Este un arbore de marimea a III a, adesea un arbust de 5-10 m inaltime.
Scoarta e de culoare bruna roscata si se exfoliaza in fasii longitudinale inguste.
Tulpina se ramifica de la baza foarte neregulat si ramurile au o crestere ascendenta.
Coroana este de forma piramidala, deasa si cu ramuri ascendente.
Lujerii sunt subtirr, dispusi in planuri vertical, pe ambele fee sunt de culoare verde fara dungi albicioare.
Iarna se brunifica.
Frunzele sunt solzoase, cele de pe fata superioara avand glanda rezinifera,alungita,concave,cele laterale
oval-rombicate cu varful alipit de ax. Au culoarea verde intunecat. Frunzele au cate o gropita alungita, ca o
zgarietura longitudinala. Iarna,frunzisul se coloreaza in brun-rosu.
Conurile sunt mari de 2-2, 5 cm cu 6-8 solzi grosi, verzi-albastrui,bromate, cu varful recurbat.La maturitate
solzii devin lemnosi si se deschid larg.
Semintele sunt de 5-7 mm, ovoide, brune nearipate, cu o pata bazala de nunante deschisa cate doua sub
un solz.

Inmultirea la Tuia orientalis-biota se poate face prin semnite: conuletele se recolteaa in octombrie.
Primavara (luna mai) se seaman in camp (pe statrui) inainte de semanat se lasa in apa semintele circa
o zi.
Este recomandat sa se faca inmultirea prin butasi confectionati (cu calcaiin varsta de 1-3 ani) in
septembriein rasadnita recere si in octombrie noiembrie in sere.
La un gram intra 625 de seminte.Recoltarea conurilor are loc cand culoarea carpelelor trece de la verde la
cafeniu si incep sa se desfaca de la varf ( octombrie ).

Utilizare
In parcuri este folosita pe marginea parterelor,in aliniamente, sub forma de garduri vii si ziduri verzi, izolata
sau in grupe mici. Suporta bine taierile.
IV Jneapan,Jep,Pin de Munte- PINUS MUGO TURRA (familia Pinaceae Lidl. )

Origine si raspandire
Este o specie indigena originara din muntii Europei centrale si de sud. In tara noastra, jneapanul vegeteaza
la altitudin de 1400-1850m in Carpatii Nordici si la circa 1600-2300 m in Carpatii meridionali.
Se asociaza cu molidul, laricele, zambrul si alte specii da dincolo de limita altitudinala a padurii se gaseste
impreuna cu aninul de munte (Alnus viridis), salcia capreasca de munte (Salix silesiaca).
Caractere morfologice:
Dimensiuni : este un arbust de 3 m inaltime
Radacina este puternic transanta.
Tulpina prezinta numeroase tulpini taratoare, la varf ascendente.
Scoarta este negricioasa, nu se exfoliaza.
Lujerii tineri la inceput verzui apoi cenusii-negriciosi. Sunt elastici sau grosi.
Mugurii sunt bruni si rasinosi.
Lemnul este dens,potrivit de greu, bogat in rasina,cu duramen inchis colorat. Nu poate fi folosit decat
pentru foc. Din rasina se extrage terebentina de calitate superioara.
Frunzele sunt aciculare,rigide, de 3-7 cm lungimme. Sunt grupate cate 2 intro teaca. Au culoarea verde-
intunecate,ingramadite catre varfulu lujerului.
Florile sunt unisexuate monoice,uneori dioice. Ele apar tarziu la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Florile
mascule sunt dispuse grupar si raman pe planta dupa uscare pana toamna.
Florile female sunt dispuse cate 2-7 in vertical la varful lujerului si sun de culoare violaceus rosiatica.
Conurile sunt solitare sau in verticile, cate 2-4, ovoid-globuloase de 2-5 cm lungime.
Au culoarea cenusie bruna.
Semintele sunt mici , galbene, brune sau cenusii.
Maturatia semintelor are loc in toamna anului al doilea iar conurile cad in primavera anului al treilea.
Cresterea arborelui este foarte inceata. Maturitatea exemplarelor este timpurie, la 6-10 an, iar
periodicitatea fructelor este anuala.
Jneapanul este rezistent la seceta, insa prefer un climat rece umed cu multe precitpitatii. Poate fi cultivat si
la campie.
Nu suporta insolatia prea puternica. Nu este pretentios fara de sol,
Inmultirea la JNEAPAN se face prin seminte recoltate la inceputul ierii sis emanate in primavara. Pentru
varietati se practica butasirea sau altoirea.

Utilizare este aprciat din punct de vedere peisagistic, folosindu-se in gradinile Alpine, In anumite massive
cum ar fi Bucegi se intanesc rezervatii de jnepenisuri ocrotite de lege.
V Cetina de negi, Bradisor JUNIPERUS SABINA L. ( familia Cupressaceae )

Origine si raspandire

Este o specie originara din Europa, Siberia si Asia Mica.

In tara noastra se intalneste sporadic, in etajul montan si subalpine ( cheile Bicazului, Muntii Vrancei,
Apuseni etc) pe stancarii, grohotisuri etc. Prefera substratele calcaroase.

Caractere morfologice
Dimensiuni: este un arbust scund cu portul de 3 m.
Tulpina este taratoare cu varfurile ascendente.
Lujerii sunt subtiri si cu negi. Lujerii degaja prin frecare un miros penetrant,relative greu.
Frunzele sunt solziforme sau aciculare. Cele solziforme sunt opuse, rombic ovae de 1-3 mm, obtuse.
Frunzele aciculare se intalnesc pe ramurile exemplarelor mature si au 4 mm. Prezinta un miros neplacut.
Au culoarea verde-albastrui, moi ascutite pe fata superioare plane.
Florile sunt unisexuat monoice, sau dioice. Cele femele sunt galbui iar cele mascule verzi.
Conurile sunt pseuudobace mici, de 0, 5-0, 8 cm, carnoase,sferice de culoare verde albastrui. Contine o
substanta toxica numita Sabinol, un ulei otravitor folosit in medicina. De aceea desu este decirativ, trebuie
inlocuit cu alte specii.
Semintele, in numar de1-3, se coc in toamna primului an sau primavara urmatoare.

Inmultirea se realizeaza prin seminte dar si prin butasi.

Utilizare
E un arbust decorative prin tulpinile sale taratoare si se planteaza izolat sau in grupe pe peluza sau
stincarii.
Vs arbust ornamental este cultivat frecvent de la campie pana in regiunea montana inferioara, prin parcuri,
gradini,cimitire etc..
Frunzisul si semintele contin sabinol( un alcool terpenic) si acid gallic care este transformat in pyrogalol.
Consumarea cantitatii mari ala acetori parti de planta poate cauza iritatii ale mucoaselor
IV Tsuga TSUGA HETEROPHYLLA RAF. (familia Pinaceae)

Origine
Specie originara din America de Nord, Dar care se gaseste oe coasta vestica intre Alaska si nordul
californiei.
Caractere Morfologice
Dimensinue: arbore mai mare decat Tsuga Canadensis ajungand la 70m inaltime.
Coroana este ingust piramidala.
Scoarta groasa, de culoare rosie bruna.
Lujerii sunt brun galbui,ffoarte parosi ( parozitatea persista 5-6 ani).
Frunzele sunt fin si distant serate pe margine.
Conurile , alugit-cilindrice de circa 2,5 cm lungime, cu solzii obovate.

Prefera insa climatur mai rece si mai umed din zona maxima de raspandire (Columbia Britanica).

Bibliografie:
Roberto R. Bernardis- Arboricultura Ornamentala.
www.horticultorul.ro
www.wikipedia.com