Arboricultura Ornamentala

Facultatea de
Horticulture
Specializarea Horticulture -
INVAJAMANT LA DISTANJA
ARBORICULTURA ORNAMENTALA
Lector dr. Cristina Manescu
- Bucure§ti -
2010
Reproducerea integrala sau parîaia a textului sau a ilustrapor din aceast
curs prin orice mijloace este posibila numai cu acordul scris al autorului.
Toate drepturile rezervate.
CUPRINS
ARBORICULTURA ORNAMENTALA 1 ...................................................................................................... 4
1. ...........................................................................................................................................................
Introducere in Arboricultura ornamentala. Grupele de plante lemnoase ornamentale .............................. 5
2. ...........................................................................................................................................................
_Specie tip, varietate, cultivar. Particularitatile morfologice ale plantelor lemnoase .................................. 11
3. ...........................................................................................................................................................
Particularitatile cre^terii $i dezvoltarii plantelor lemnoase ........................................................................... 16
4. ...........................................................................................................................................................
Particularitatile biochimice ale plantelor lemnoase ......................................................................................... 21
5. Relatiile plantelor lemnoase cu temperatura ............................................................................................. 25
6. Relatiile plantelor lemnoase cu lumina ....................................................................................................... 30
7. Relatiile plantelor lemnoase cu apa ............................................................................................................. 35
8. Relatiile plantelor lemnoase cu vantul ........................................................................................................ 40
9. Relatiile plantelor lemnoase cu factorii edafici .......................................................................................... 45
10. Relatiile plantelor lemnoase cu factorii biotici. Relatiile plantelor lemnoase cu factorii
antropici ............................................................................................................................................................... 50
11...........................................................................................................................................................
Pepiniera de plante ornamentale. Inmultirea prin seminte ............................................................................ 55
12. Inmultirea prin buta$i................................................................................................................................ 60
13. Inmultirea prin marcotaj. Inmultirea prin drajoni ................................................................................. 65
14. Inmultirea prin altoire ............................................................................................................................... 70
ARBORICULTURA ORNAMENTALA 2 ....................................................................................................... 77
1. Producerea materialului saditor in terenul pepinierei (1) ......................................................................... 77
2. Producerea materialului saditor in terenul pepinierei (2)......................................................................... 83
3. Producerea materialului saditor in terenul pepinierei (3)......................................................................... 89
4. Producerea materialului saditor in containere (1) ..................................................................................... 94
5. Producerea materialului saditor in containere (2) ................................................................................... 100
6. Producerea materialului saditor in containere (3) ................................................................................... 105
7. Valorificarea materialului saditor. ............................................................................................................ 110
8. Specii de arbori coniferi ............................................................................................................................. 115
2
9. ...........................................................................................................................................................
Specii de arbori $i arbu^ti coniferi. Specii de arbu^ti foioî cu frunze persistente ..................................... 120
10. Specii de arbu^ti foioî cu frunze cazatoare (1) ................................................................................. 125
11. Specii de arbu^ti foioî cu frunze cazatoare (2) ................................................................................. 130
12. Specii de arbu^ti foioî cu frunze cazatoare (3). Specii de arbu^ti urcatori (liane). Specii de
subarbu^ti .......................................................................................................................................................... 135
13. Specii de arbori foio$i decorativi prin flori......................................................................................... 140
14. Specii de arbori foio$i decorativi prin habitus $i frunzi^.................................................................. 145
Bibliografie ........................................................................................................................................................ 151
3
Facultatea de Horticulture
Specializarea Horticulture - INVAJAMANT LA DISTANJA
ARBORICULTURA ORNAMENTALA 1
4
1
Introducere in Arboricultura ornamentala. Grupele de plante
lemnoase ornamentale
Introducere in Arboricultura ornamentala
OBIECTIVE
La sfar§itul lectiei trebuie sa cunoa§teti urmatoarele aspecte:
• ce este Arboricultura ornamentala
• ce importanta are aceasta §tiinla
• cum se clasifica plante lemnoase
• care sunt caracterele ornamentale ale plantelor lemnoase Timp
de studiu - 1 ora
Inca din cele mai vechi timpuri omul a simtit nevoia de a imbogati sortimentul de specii
lemnoase existent, ce facea parte din natura inconjuratoare, cu unele noi, avand caractere
ornamentale deosebite (fig. 1). Au aparut la inceput colectii de plante, apoi mici gradini botanice ce
cuprindeau specii exotice. Unele dintre speciile exotice s-au adaptat climatului zonei respective.
O serie de specii exotice, mai u§or
adaptabile, au fost atat de
indragite, incat au fost inmultite
pe scara larga, ajungand §i in
gradinile oamenilor simpli. Nici
astazi omul nu inceteaza sa caute,
sa adapteze §i sa inmulteasca
speciile de plante lemnoase
ornamentale cu frunzi§, flori sau
fructe de culori §i forme de
cre§tere deosebite. S-a nascut
astfel o adevarata §tiinta a
inmultirii §i cultivarii lor -
Arboricultura ornamentala.
Fig. 1 - Basorelief egiptean reprezentand expeditia regala in India a
lui Hatchepsut de aducere a arborilor
Arboricultura este o
(dupa Loxton, 1991) §tiinla horticola, care are ca
obiect de studiu cunoa§terea
speciilor ornamentale lemnoase (arbori, arbu^ti, subarbu^ti) §i a tehnologiilor de producere §i
cultura a acestora (Iliescu, 1998).
Arboricultura ornamentala contribuie la calitatea vietii omului prin functiile sale: estetica,
sanitara, ecologica §i economica. Astfel, efectele care rezulta din aceste functii sunt: infrumusetarea
spatiilor exterioare, a strazilor §i ariilor construite; crearea unui microclimat favorabil sanatatii
oamenilor care locuiesc la ora§; crearea unei ambiante placute §i sanatoase pentru odihna §i
relaxare; atenuarea poluarii atmosferice; protectia solului §i a apelor (combaterea eroziunii solului,
reducerea poluarii apelor etc.); valorificarea terenurilor inapte altor activitati (agricole, de
construct^); beneficii economice producatorilor, cultivatorilor §i a celor care valorifica plantele
ornamentale lemnoase, dar §i a celor care ajuta la buna desfa§urare a tehnologiilor prin unelte,
ma§ini
5
§i instalaJii speciale pentru anumite lucrari, materiale (ghivece, pamanturi, ingra§aminte,
pesticide).
In Europa, Jarile care §i-au dezvoltat o puternica industrie de producere §i valorificare a
plantelor lemnoase ornamentale sunt: Germania, Olanda, Franca, Italia, Belgia §i Marea Britanie.
Dezvoltarea Arboriculturii ornamentale in aceste Jari s-a datorat eforturilor susJinute in domeniul
cercetarii §i al invaJamantului, alocandu-se fonduri importante pentru gasirea de noi specii,
cultivaruri §i varietaJi de plante ornamentale avand caractere ornamentale §i ecologice deosebite,
pentru studierea comportamentului acestora in diferite condiJii de mediu, ameliorarea caracterelor
legate de rezistenJa la boli, daunatori, condiJii climatice §i pentru pregatirea de personal calificat
in domeniu. De asemenea, o atenJie deosebita se acorda activitaJilor de marketing, care
promoveaza noile specii, cultivaruri §i varietaJi, dar §i educarii populaJiei pentru cunoa§terea
plantelor §i atragerea acesteia pentru a infiinJa gradini ornamentale proprii.
Grupele de plante lemnoase ornamentale

Speciile de plante lemnoase ornamentale se impart in doua grupuri distincte, in funcJie de
diviziunea botanica din care fac parte: conifere (Diviziunea Gymnosperme) §i foioase (Diviziunea
Angyosperme). Speciile conifere §i foioase au particularitaJi diferite de cre§tere §i dezvoltare §i de
aceea intreaga tehnologie de producere §i cultivare a plantelor ornamentale este adaptata cerinJelor
specifice acestor doua grupe de plante.
Dupa puterea de cre§tere §i caracteristicile morfologice se identifica urmatoarele grupe de
plante lemnoase: arbori, arbu§ti §i subarbu§ti.
Arborii sunt plante lemnoase alcatuite din trunchi §i coroana. Puterea de cre§tere §i
longevitatea lor este mare. InalJimea sau talia arborilor la varsta adulta este in funcJie de specie,
putand fi de 3-15m - arbori de talia a Ill-a, 15-25m - arbori de talia a Il-a §i peste 25m - arbori de
talia I.
Trunchiul arborilor poate fi: unic (neramificat), ramificat (imbr acat cu ramuri de la baza
trunchiului) sau multitulpinal (fig. 2).
A B C
Fig. 2 - Tipuri de trunchiuri la arbori: A - unic, B- ramificat §i C - multitulpinal
6
Modul de cre§tere al trunchiului este determinat nu numai de specie ci §i de condifiile de
viafa ale plantei respective - lumina, densitatea plantarii, intemperii (fig. 3).
Obfinerea unui anumit tip de trunchi de
catre cultivatorii de plante se face
aplicand taieri, altoiri, conducere prin
tutorare.
Arborii au tip de cre§tere diferit,
ramificarea putand fi monopodiala
(cre§terea plantei are loc intotodeauna
prin mugurele terminal) §i simpodiala
(cre§terea se reia in urmatorul sezon de
vegetafie dintr-un mugure lateral).
Astfel, speciile care au ramificafie
monopodiala formeaza trunchi drept §i
coroana regulata, iar cele cu ramificafie
simpodiala, formeaza trunchi stramb §i
coroana neregulata (fig. 4). Tipul de
ramificafie al speciilor indica
Fig. 3 - Modul de
solitar cre§tere al stejarului alb
padure in funcfie de posibilitafile de folosire al acestora in
densitatea plantarii (dupa Holdrege, 2005) spafiile verzi. De exemplu, pentru
aliniamente se aleg specii curamificafie
monopodiala.
Coroanele arborilor
pot avea forme diferite (fig.
5).
Arbu^tii sunt plante

lemnoase cu inalfime mai
mica decat arborii (pana la
7m) §i sunt multitulpinali.
Forma de cre§tere a arbu§tilor
poate fi taratoare,
semitaratoare, erecta,
neregulata,
semipendula sau pendula.
Unele specii de arbu§ti
suporta tunderea §i pot fi
conduse in forme artistice. Fig. 4 - Tipuri de ramificare la arbori - monopodial (stanga) §i simpodial
O categorie aparte a arbu§tilor (dreapta)
o constituie arbu§tii
urcatori sau
lianele. Acest tip de arbu§ti necesita un suport adiacent pentru a putea create §i dezvolta. Modul de
prindere al lianelor de suport se face in funcfie de specie prin intermediul carceilor, radacini
adventive, haustori sau prin cre§tere volubila (fig. 6).
7
larg piramidala
ingust-pi piramidala
ramidala ovoiodala
sferica pendula
ovoidal-rotunjita etalata
Fig. 5 - Forme de coroane
d
Fig. 6 - Organe de prindere al lianelor: a - carcei, b- radacini adventive, c - haustori, d - tulpini volubile
8
Subarbu^tii sunt plante lemnoase
lemnificate doar la baza, partea superioara a
plantei fiind erbacee - tufa de frunze sau lastari
erbacei §i frunze (fig. 7). Din acest motiv la
unele specii partea superioara a plantei se usuca
in timpul iernii, refacerea acesteia fiind
asigurata de partea lemnificata, care dezvolta Fig. 7 - Grup de subarbu§ti (Yucca
noi cre§teri in anul urmator. Subarbu§tii pot filamentosa)
avea cre§tere taratoare, erecta sau semipendula.
Rezumat
Introducere in arboricultura ornamentala
> Arboricultura este o ftiinfa horticola, care studiaza speciile ornamentale lemnoase fi
tehnologiile de producere fi cultura a acestora.
> Arboricultura ornamentala contribuie la calitatea viefii omului prin funcfile sale: estetica,
sanitara, ecologica fi economica.
> Jarile care fi-au dezvoltat o puternica industrie de producere fi valorificare a plantelor
lemnoase ornamentale sunt: Germania, Olanda, Franca, Italia, Belgia fi Marea Britanie.
Grupele de plante lemnoase ornamentale

> Grupe de plante lemnoase ornamentale sunt: arbori, arbufti fi subarbufti.
> Arborii sunt plante lemnoase, cu putere mare de creftere, alcatuite din trunchi fi coroana.
o Dupa inalfme, arborii avea talia I, talia II sau talia III. Trunchiul poate fi: unic,
ramificat sau multitulpinal. Coroana poate fi: ingust-piramidala, piramidala, ovoidala,
rotunda, ovoidal-rotunjita, etalata sau pendula.
> Arbuftii sunt plante lemnoase cu inalfme mai mica decat arborii (pana la 7m) fi sunt
multitulpinali.
o Forma de creftere a arbuftilor poate fi: taratoare, semitaratoare, erecta, neregulata,
semipendula sau pendula.
o Lianele sunt arbufti urcatori, care necesita un suport adiacent pentru a putea create fi
dezvolta. Modul de prindere al lianelor de suport se face prin: carcei, radacini adventive,
haustori sau prin creftere volubila
> Subarbuftii sunt plante lemnoase lemnificate doar la baza
o Subarbuftii pot avea creftere taratoare, erecta sau semipendula
Test de autocontrol (alegeti o singura varianta de raspuns)
1. Arborii de talia III au inapme de:

a. peste 25m
b. intre 15 §i 25m
c. pana la 15m
2. Arborii multitulpinali sunt:

a. plante care ramifica prin muguri laterali
b. plante cu mai multe trunchiuri
c. plante care ramifica doar prin mugurele terminal
9
3. Arbu§tii pot avea cre§tere:
a. ovoidala, piramidala, pendula
b. puternica, dreapta, rapida
c. taratoare, semitaratoare, erecta
4. Plantele lemnoase lemnificate doar la baza se numesc:
a. subarbu§ti
b. erbacee
c. liane
5. Suport pentru susînerea plantelor necesita:
a. lianele
b. arbu§tii
c. subarbu§tii
10
OBIECTIVE
• care este diferenta intre specie tip, varietate §i cultivar
2 • cum sunt lastarii §i ramurile plantelor lemnoase
• tipurile de frunze intalnite la speciile lemnoase ormanentale
• care sunt particularitatile florilor §i fructelor la plantele
lemnoase Timp de studiu - 1 ora
Specie tip, varietate, cultivar. Particularitatile morfologice ale
plantelor lemnoase.
Specie tip, varietate, cultivar

Arboricultura ornamentala cuprinde numeroase specii lemnoase ornamentale din flora
autohtona sau din flora altor tari, care s-au adaptat conditiilor climatice §i de sol din tara noastra.
Multe dintre specii au fost identificate in diferite zone ale unei tari sau in tari diferite, dar avand
caractere u§or modificate, adaptate climatului zonei in care apar spontan, dar apartinand aceleia§i
specii. Acestea au fost numite de botani§ti varietafi. Denumirea unei varietati este compusa din
denumirea speciei tip §i cel al varietatii, intre cele doua nume aparand particula „var.”. De exemplu,
doua din varietatile de Pinus nigra se numesc Pinus nigra var. banatica (pin negru care provine
din zona Banatului) §i Pinus nigra var. austriaca (pin negru din Austria).
Din dorinta oamenilor de a detine plante deosebite, avand caractere ornamentale superioare
celor cunoscute - frunzi§ de forme sau culori diferite, flori de culori variate, parfum mai intens,
petale mai numeroase sau inflorescente mai bogate, fructe mai mari sau in culori mai interesante sau
chiar forme de cre§tere ale coroanelor la arbori sau tufelor la arbu§ti - s-au nascut cultivarurile.
Cercetarile mondiale de ameliorare selecteaza anual sute de noi cultivaruri de plante lemnoase
ornamentale. A§adar, plantele lemnoase la care caracterele legate de: talie, forma de cre§tere,
frunze, flori, fructe, cerinê faâ de condifiile de mediu, sensibilitate faffi de anumite boli sau
daunatori - au ramas neschimbate, fiind cele de la natura, fac parte din specia tip. Orice
modificare a unuia sau mai multor caractere ale speciei tip se nume§te cultivar.
Odata cu obtinerea unei schimbari a unei specii tip, cercetatorii au denumit cultivarul,
adaugand la sfar§itul denumirii speciei tip, un epitet, legat de obicei de caracterul ornamental
deosebit al noii plante. De exemplu, pentru specia tip - Thuja occidentalis a fost obtinut un cultivar
cu frunzi§ auriu, care a fost denumit Thuja occidentalis ‘Aurea’ §i un altul care are coroana
ingust-piramidala, numit Thuja occidentalis ‘Columna’.
Pentru fiecare specie tip de arbori, arbu§ti, subarbu§ti au fost create cultivaruri, care se
inmultesc pe cale vegetativa, pentru pastrarea neschimbata a acestor caractere ornamentale.
Particularitatile morfologice ale plantelor lemnoase ornamentale

Particularitatile ramurilor, frunzelor, florilor §i fructelor evidentiaza §i ofera unicitate
speciilor §i cultivarurilor de plante ornamentale. Totodata, caracteristicile morfologice ale plantelor
au importanta in identificarea speciilor §i descrierea acestora.
11
Lastarii $i
ramurile constituie
elementul principal de
decor, prin forma §i
culoare, la unele specii,
varietap §i cultivaruri.
Lastarii sunt creperile din
anul curent, iar ramurile
sunt creperile care deja au
un an sau mai mult. Dupa
ce ip pierd frunzele
toamna, culoarea lor
argintie, rope, galbena, Fig. 8 - Ramuri tortuase de Salix matsudana ‘Tortuosa ’
oranj, verde, violacee, se
remarca intreaga iarna.
La unele specii, forma de crepere a lastarilor p a ramurilor este deosebita - tortuoasa, geniculata,
puternic ramificata sau pendula (fig. 8). Chiar scoarja unor arbori poate constitui caracter
ornamental prin culoare - Betula pendula p Populus alba ‘Nivea’ (alba),
Platanus hibrida (marmorata), Pinus silvestris (caramizie),
Fagus sylvatica (argintie) sau prin forma de crepere - Robinia pesudacacia (puternic brazdata),
Carpinus betulus
(caneluri), Celtis occidentalis (cu neregularitap), Fagus sylvatica (perfect neteda).
Frunzele, prin marime, forma p culoare, constituie un caracter ornamental important, iar
speciile se pot u§or identifica dupa caracterele acestora.
Speciile de plantele lemnoase au fost imparpte dupa persistenja frunzelor in specii cu
frunze caduce p specii cu frunze persistente. In (ara noastra, majoritatea speciilor conifere au frunzi§
persistent (frunzele au o durata de via(a de doi sau mai mulp ani, reinnoirea lor facandu-se treptat).
Speciile de foioase din climatul nostru prezinta frunzi§ caduc (frunzele cad la sfarptul perioadei de
vegetape), dar sunt p specii de arbupi cu frunzi§ persistent sau semipersistent (frunzele persista pe
ramuri daca iarna e blanda).
Dispunerea frunzelor pe lastari este prezentata in fig. 9.
Limbul frunzelor prezinta o varietate de forme. La conifere, forma frunzei poate fi aciculara
sau solzoasa, iar la foioase limbul frunzei poate fi: liniar, oblong, eliptic, ovat, obovat, rombic,
triunghiular, cordat §i reniform. Marginea limbului este caracteristica fiecarui gen §i poate fi
intreaga, cu incizii mai mari sau mai mici sau poate fi prevazuta cu peri§ori sau spini.
Frunzele pot fi simple, lamina frunzei fiind intreaga, sau compuse, lamina frunzei fiind
compusa din mai multe foliole (fig. 10).
Caracteristicile frunzelor sunt deosebit de importante in relapa plantelor cu factorii externi.
De exemplu, stejarii din locuri uscate pot avea frunze mai mici §i mai pieloase decat cei din lunci
(Dumitriu-Tataranu §i Benea, 1976).
Culoarea frunzelor impresioneaza la unele specii §i varietap. Culoarea de baza, adica cea pe
care frunzele o au in perioada de vegetape este la multe din specii in diverse nuan(e de verde. Sunt
insa multe cultivaruri §i varietap care au frunzi§ul de culoare argintie, albastruie, aurie, rope,
purpurie, variegata (cu pete sau margine alba, aurie, roz).
12
molizi pini, larice
OPUSA
VERTICILATA
PECTINATA RADIALA FASCICULE
brad, duglas, chiparos de balta ALTERNA
castan, fag, carpen, magnolie arâr, lemn cainesc, catalpa

meri§or
Fig. 9 -Dispunerea frunzelor la speciile lemnoase ornamentale
La alte specii, culoarea

sezoniera a frunzi§ului
(culoarea frunzi§ului
primavara sau toamna)
constituie caracter
ornamental.
Astfel, primavara, o serie
de specii conifere sunt
decorative in momentul
apariîei cre§terilor noi,
de culoare verde deschis,
iar unele specii de foioase
au primele frunze de
culoare ro§ie, galbena,
argintie.
Toamna, o serie de specii i§i coloreaza fmnzele in ro§u, oranj
sau g
a,lben. Fig. 10 - Tipuri de frunze: a - simpla, b - palmat compusa,
Florile pot fi
simple sau in inflorescence. La plantele lemnoase ornamentale inflorescence pot fi de tipul: ament,
corimb, panicul, racem §i umbela. Florile sau inflorescence pot fi dispuse pe lastari erect sau pendul
(fig. 11).
c - imparipenat compusa, d - paripenat compusa
13
a b
Fig. 11 - Dispunerea florilor pe lastari (a - floare erecta; b - inflorescenfa pendula)
Florile atrag prin forma, marime, culoare §i uneori prin parfum. Pentru fiecare specie este
importanta cunoa§terea nu numai a accestor caractere ale florilor, ci §i perioada de inflorire §i durata
infloririi.
Durata infloririi variaza in funcfie de specie, dar §i condifiile de mediu. La majoritatea
speciilor, inflorirea dureaza maxim o saptamana - Magnolia kobus, Philadelphus coronarius,
Deutzia scabra, Cornus alba etc., dar sunt §i specii la care inflorirea dureaza o luna - Albizia
julibrissin, sau mai multe - Buddleia davidii.
Majoritatea speciilor lemnoase ornamentale au flori hermafrodite, adica ambele organe de
reproducere - androceul §i gineceul sunt in aceea§i floare. Cateva dintre specii au florile unisexuate
(organele de reproducere sunt separate pe flori femele §i flori mascule. Dupa distribufia florilor
unisexuate, speciile pot fi: monoice (florile femele §i florile mascule sunt pe acela§i individ) - Corylus
sp., Betula pendula, Fagus sylvatica §i dioice (florile femele §i cele mascule apar pe indivizi diferifi
- astfel, vor fi plante cu flori femele §i plante cu flori mascule) - Ginkgo biloba, Acer negundo, Taxus
baccata.
Fructele $i conurile prezinta interes ornamental pentru multe dintre speciile lemnoase
ornamentale prin culoare, forma, marime §i abundenfa. Pentru cultivatori, perioada coacerii fructelor
§i conurilor ca §i durata diseminarii seminfelor sunt date importante pentru inmulfirea speciilor prin
seminfe.
Fructele §i conurile pot fi uscate (conuri, pastai, capsule, samare, achene) sau carnoase
(conuri cu aspect de fals fruct - pseudo-conuri, bace, drupe, poame, pastai, capsule). Culoarea fructelor
§i a conurilor poate fi foarte variata - alba, galbena, ro§ie, albastra, oranj, bruna, purpurie.
Sunt specii, varietafi §i cultivaruri de arbori §i arbu§ti, care nu produc fructe §i seminfe in
condifiile farii noastre - Forsythia sp., Spiraea sp., Buddleia sp.
Rezumat
,
Specie tip varietate, cultivar
> Specia tip - plante care i§i pastreaza caracterele ornamentale neschimbate din natura.
> Varietate - plante ale aceleiap specii, care apar in flora spontana din diferite regiuni ale
aceleiap fari sau in fari diferite §i au caractere uôr modificate.
> Cultivar - plante selectate pentru caracterele ornamentale deosebite fafa de cele ale speciei tip.
Particularitafile morfologice ale plantelor lemnoase ornamentale

> Caracteristicile morfologice ale plantelor au importanfa ornamentala §i ajuta in
identificarea speciilor §i descrierea acestora.
14
> Lastarii §i ramurile - elementul principal de decor la unele specii fi cultivaruri.
Impresioneaza prin forma fi culoare.
> Frunzele - Majoritatea coniferelor au frunze persistente. Arborii foiofi au frunze caduce, iar
arbuftii foiofi pot avea frunze caduce, persistente sau semipersistente.
> Forma frunzelor la conifere poate fi: solzoasa fi aciculara. Forma frunzelor la foioase poate
fi: liniara, oblonga, eliptica, ovata, obovata, rombica, triunghiulara, cordata fi reniforma.
> Florile - pot fi simple sau m inflorescence. Majoritatea speciilor au flori hermafrodite, dar
sunt specii cu flori unisexuate - dispuse pe un exemplar (monoice) sau pe exemplare diferite
(dioice).
f Fructele §i conurile - decoreaza prin culoare, forma, marime fi abundenfa.
Test de autocontrol (aleget;i o singura varianta de raspuns)
6. Dupa denumire, Ligustrum vulgare ‘Lodense’ §i Fagus sylvatica ‘Fastigiata ’ sunt:

a. specii tip
b. varietafi
c. cultivaruri
7. Decorativ prin scoarfa caramizie a trunchiului este specia:
a. Pinus silvestris
b. Fagus sylvatica
c. Betula pendula
d. Carpinus betulus
8. Unele specii de conifere pot avea frunzi§:
a. liniar
b. acicular
c. reniform
d. obovat
9. Culoarea de baza a frunzi§ului reprezinta:
a. culoarea frunzelor la lnceputul primaverii
b. culoarea frunzelor in timpul vegetafiei
c. culoarea frunzelor de la baza coroanei la arbori sau tufei la arbu§ti
d. culoarea frunzelor de la baza ramurilor
10. Inflorirea dureaza o luna la specia:
a. Albizia julibrissin
b. Buddleia davidii
c. Magnolia kobus
d. Cornus alba
11. Samarele sunt fructe:
a. uscate
b. carnoase
c. comestibile
d. nu sunt fructe
15
OBIECTIVE
• ce importanta are cunoa§terea modului de cre§tere a plantelor lemnoase
• cum se clasifica speciile in functie de ritmul de cre§tere
• care este importanta cunoa§terii longevitatii plantelor
• care sunt factorii care influenteaza varsta maturitatii reproductive §i periodicitatea de
3. rodire
• ce reprezinta capacitatea de lastarire, buta§ire, drajonare §i marcotare
Timp de studiu - 1 ora ______________________________________________________
Particularitaîle cre§terii §i dezvoltarii plantelor lemnoase.
Cunoa§terea modului de cre§tere §i dezvoltare al plantelor lemnoase ornamentale are o

importanta deosebita pentru inmultirea speciilor, dar §i pentru intelegerea raspunsului acestora in
diferite faze de tehnologie - plantari, taieri, fertilizari etc. Aceste particularitati de cre§tere §i
dezvoltare sunt comune cu cele ale speciilor lemnoase de importanta economica (pomii fructiferi
sau speciile lemnoase forestiere) §i se refera la: ritmul de cre§tere, longevitatea plantelor, varsta
maturitatii de reproducere §i periodicitatea de rodire, dar unele sunt specifice plantelor ornamentale:
capacitatea de lastarire, capacitatea de buta§ire, capacitatea de marcotare naturala §i drajonare.
Ritmul de cre^tere este o caracteristica specifica fiecarei specii. Totu§i, se poate
interveni asupra ritmului de cre§tere prin tehnici variate, in scopul obtinerii mai rapide de puieti -
folosirea de substraturi optime, fertilizanti, udare sustinuta, taieri. Fortarea procesului de cre§tere nu
are beneficii de lunga durata asupra plantei, aceasta fiind mai sensibila la daunatori, la factorii de
stres climatic, iar raportul de radacini/lastari este mic.
O serie de specii lemnoase au un ritm de cre§tere foarte rapid acestea fiind numite specii
repede crescatoare - Populus sp. (plopii), Salix sp. (salciile), Ailanthus altissima (cenu§ar), Betula
pendula (mesteacan). La cealalta extrema sunt speciile care au un ritm de cre§tere redus §i acestea
se numesc specii incet crescatoare - Taxus baccata (tisa), Buxus sempervirens (meri§orul), Fagus
sylvatica (fagul), Quercus sp. (stejarii). Majoritatea speciilor au ritm de cre§tere mediu. Ritmul de
cre§tere variaza in functie de varsta plantei, iar unele specii se remarca printr-un ritm de cre§tere
alert in faza de puiet, ca dupa cativa ani ritmul de cre§tere sa scada (Paulownia tomentosa, Albizia
julibrissin).
Viteza de cre§tere a unei plante este influentata de conditiile de mediu - lumina,
temperatura, sol, apa, poluare. Speciile cresc cu atat mai repede cu cat conditiile de viata din spatiul
verde sunt mai apropiate de cele din arealul natural de unde provin acestea. De asemenea, plantele
care au fost inmultite §i formate intr-o pepiniera, vor fi mai adaptate conditiilor de mediu din zona
respectiva, iar ritmul lor de cre§tere va ramane neschimbat §i intr-un spatiu verde, cu acelea§i
conditii.
Ritmul de cre§tere al unei specii trebuie cunoscut de pepinieri§ti in scopul organizarii
terenului de productie. Ace§tia aloca spatiu mai mare sau mai mic speciilor cu ritm diferit de
dezvoltare §i i§i pot organiza din timp vanzarile. De asemenea, arhitectii peisagi§ti trebuie sa
cunoasca ritmul de cre§tere al fiecarei specii atunci cand fac asocieri de specii. Asocierea speciilor
cu ritm de cre§tere diferit determina inconveniente estetice (plante care ajung la inaltimi mari foarte
repede, in timp ce altele sunt inca mici) §i ecologice (concurenta speciilor pentru lumina §i spatiu,
speciile repede crescatoare fiind avantajate (foto 12) §i reu§ind uneori chiar sa elimine alte specii cu
cre§tere mai inceata).
16
Longevitatea sau durata de via(a a unei plante lemnoase depinde de specie, dar este
condiponata in mare masura de condipile de via(a pe care le intalne§te - clima, sol, accidente §i
intervenpi antropice. Pe masura ce plantele inainteaza in varsta, ritmul de cre§tere §i dezvoltare
incetinesc. Totodata, rezisten(a plantelor la boli §i daunatori scade odata cu trecerea timpului, iar
aceastea intra in declin.
In general, speciile cu
viteza mare de cre§tere au
longevitate mica, iar cele care
cresc incet, au longevitate
mare. Aceasta se intampla
deoarece la speciile repede
crescatoare lemnul este mai
pupn dens §i in consecin(a
rezisten(a plantei la intemperii
este mai scazuta, iar la speciile
incet crescatoare lemnul este
dens §i rezisten(a in timp a
plantei este mai mare.
Arbu§tii au durata de
via(a mai mare comparativ cu
subarbu§tii, iar arborii mai
Fig. 12 - Asociere nepotrivita de specii cu ritm de cre§tere diferit - mare comparativ cu arbu§tii.
mesteacan (cre§tere rapida) §i molid argintiu (cre§tere inceata) Longevitatea arborilor
variaza, cele mai pupn
longevive fiind speciile care in
condipi optime de via(a nu ating 50 de ani (cenu§ar, salcie capreasca), iar cele foarte longevive (fig.
13) depa§esc 300 de ani, ajungand §i la 1000 de ani (tisa, chiparos de balta, stejar).
Cunoa§terea duratei de
via(a a unei specii are important
practica la
infiin(area spapilor verzi, unde se
asociaza mai multe specii §i
trebuie cunoscuta in dinamica
evolupa unei plantapi.
Varsta maturitapi de
reproducere se refera la
numarul de ani necesar unei
plante pana la prima inflorire §i,
respectiv, formarea primelor
fructe §i semin(e. Fig. 13 - Taxodium, exemplar de peste 2000 ani (sursa
internet 1)
Aceasta difera de la specie la
specie. Mai mult, tipul de
inmulpre prin care au fost obpnute plantele influen(eaza momentul aparipei primelor flori §i fructe.
Astfel, inmulpte prin semin(e, majoritatea speciilor de arbu§ti §i unele specii arbori ajung la
fructificare dupa 3-4 ani, iar altele (stejarul, fagul, paltinul de munte, ulmul §i molidul) ating varsta
maturitapi de reproducere abia dupa 30-40 de ani.
17
Inmulfite prin metode vegetative (butap, marcote, altoire) unele specii infloresc
chiar dupa primul an de la obpnerea puiefilor.
De exemplu, magnolia inmulfita prin seminfe inflorepe
§i fructifica dupa 10-12 ani, iar inmulfita prin altoire
sau marcotaj, dupa 1-2 ani (fig. 14).
Formarea puiefilor prin taieri determina
aparifia mai devreme a florilor §i fructelor, prin
scurtarea perioadei de tinerefe a plantei.
Periodicitatea de rodire se refera la aparifia
florilor §i fructelor odata la cafiva ani §i se observa la
unele specii lemnoase (4-6 ani la carpen, 6-10 ani la
stejarul ro§u american).
Majoritatea speciilor lemnoase formeaza flori §i fructe
anual. Se intampla totup ca la unele dintre aceste specii,
condifiile dintr-un an sa fie optime pentru inflorire p
fructificare, iar aceste procese sa se intample la un
randament superior, epuizand resursele plantei. Astfel,
dupa un an cu flori p fructe din abundenfa, urmeaza un
an de refacere a rezervelor plantei, an in care inflorirea Fig. 14 - Marcota de 2 ani cu flori (specia -
p fructificarea nu se produc, urmand ca in urmatorul an, Magnolia soulangiana)
planta sa infloreasca p fructifice din nou. Se creaza
a§adar o succesiune de ani in care planta inflore§te §i fructifica §i ani in care aceste procese nu au
loc.
Capacitatea de lastarire este specifica anumitor specii
lemnoase ornamentale care dupa taieri raspund prin ramificari §i
cre§teri foarte bune. Aceasta caracteristica are importanfa la
regenerarea unor plante imbatranite sau afectate de diferite
probleme (inghef, boli §i daunatori, seceta). De asemenea, arborii §i
arbu§tii care au capacitate de lastarire pot fi folosite pentru garduri
vii, iar lianele ca acoperitori pentru suprafefe plane sau verticale.
Capacitatea de butaîre reprezinta capacitatea unor
specii de a forma radacini din fragmente de planta - radacini,
ramuri, frunze - deta§ate §i puse in anumite condifii favorabile
inradacinarii (fig. 15).
Aceasta particularitate este intalnita la foarte multe specii
de arbu§ti, dar §i la unele specii de arbori, avand ca aplicafie
practica inmulfirea prin buta§i.
Capacitatea de drajonare este prezenta la speciile care
au muguri pe radacini. Aceste specii de arbori, arbu§ti §i subarbu§ti Fig. 15 - Fragment de ramura
formeaza din ace§ti muguri, la mica distanfa de planta mama noi inradacinat (specia
plante, cu radacini, dar §i lastari, frunze, numifi drajoni. Euonymus fortunei
Capacitatea de drajonare este utila pentru inmulfirea speciilor ‘Emerald’n Gold’)
respective prin drajoni, dar §i pentru
fixarea terenurilor in panta, acoperirea rapida a unor terenuri
nisipoase. Drajonii pot insa deveni o problema in cazul in care devin invadanfi. In acest caz trebuie
cunoscut faptul ca orice intervenfie asupra lor prin deta§are sau taiere conduce la stimularea
procesului de formare a noi drajoni.
Capacitatea de marcotare apare in mod natural la specii de subarbu§ti, liane, arbu§ti
taratori §i semitaratori, care au ramuri ce vin in contact cu solul reavan §i
18
formeaza radacini. Se formeaza astfel noi plante ce pot fi deta§ate §i folosite la inmuljire. La o serie
de specii capacitatea de marcotare poate fi indusa in scopul inmulîrii plantelor. Speciile care au
capacitate de marcotare naturala au important pentru fixarea terenurilor in panta §i pentru acoperirea
rapida a unor suprafete de teren, insa ca §i in cazul drajonilor §i marcotajul poate deveni un fenomen
nedorit atunci cand plantele de acest fel devin invadante.
Rezumat
Particularitajile cre§terii §i dezvoltarii plantelor lemnoase
> Cre^terea §i dezvoltarea plantelor lemnoase ornamentale se caracterizeaza prin: ritm de
cre^tere, longevitate, varsta maturitafii de reproducere, periodicitatea de rodire,
capacitate de lastarire, capacitate de butapre, capacitate de marcotare naturala.
> Ritmul de cre^tere: speciile lemnoase se impart in trei clase: specii repede crescatoare,
specii incet crescatoare §i specii cu ritm de cre^tere mediu.
> Longevitatea unei plante lemnoase depinde de specie, dar este condifionata in mare
masura de condifiile de viafa pe care le intalne^te - clima, sol, accidente §i intervenfii
antropice.
> Varsta maturitafii de reproducere se refera la numarul de ani pana la prima inflorire §i,
respectiv, formarea primelor fructe §i seminfe. Prin tehnologiile de producfie (inmulfire,
taieri) se poate grabi procesul de maturizare al plantei §i aparifia primelor fructe.
> Periodicitatea de rodire se observa la unele specii lemnoase §i se refera la aparifia
florilor §i fructelor odata la cafiva ani.
> Capacitatea de lastarire este caracteristica unor specii, care dupa taieri ramifica §i cresc
foarte bine.
> Capacitatea de butapre, drajonare §i marcotare au importanfa practica pentru
inmulfirea speciilor lemnoase.
12. Specii incet crescatoare sunt:

a. Taxus baccata §i Fagus sylvatica
b. Ailanthus altissima §i Betula pendula
c. Populus alba §i Salix caprea
d. variantele b §i c corecte
13. Speciile lemnoase care pot deveni invadante au:
a. capacitate de lastarire
b. capacitate de buta§ire
c. capacitate de drajonare
d. capacitate de marcotare
e. variantele c §i d corecte
14. Pentru garduri vii sunt potrivite speciile care au:
a. capacitate de lastarire
b. capacitate de buta§ire
c. capacitate de drajonare
d. capacitate de marcotare
15. La asocierea speciilor in spapile verzi este importanta cunoa§terea:
a. capacitapi de butapre
b. ritmului de crepere
c. varstei maturitapi de reproducere
19
16. Varsta maturitapi de reproducere poate fi modificata la unele specii de:
a. condipile de lumina
b. condipile de umiditate
c. alegerea metodei de inmulpre
d. intervenpi asupra radacinii
17. Capacitatea de drajonare a unor specii este utila pentru:
a. acoperirea suprafeêlor verticale
b. ramificarea ramurilor arbu§tilor
c. formarea gardurilor vii
d. fixarea terenurilor in panta
e. variantele a §i d corecte
20
4
Particularitaîle biochimice ale plantelor lemnoase.
Speciile lemnoase contin compu§i organici cu efecte benefice sau negative asupra sanatatii
OBIECTIVE
• ce importanta au plantele lemnoase asupra sanatatii omului
• care sunt speciile care au calitati medicinale, cosmetice §i alimentare
• care este importanta cunoa§terii efectelor toxice §i alergice ale plantelor
lemnoase
• care sunt speciile cu organe toxice
Timp de studiu - 1 ora
omului §i animalelor. Cunoa§terea speciilor din acest punct de vedere este foarte importanta pentru
pepinieri§ti §i cultivatori, care t§i orienteaza productia spre anumite specii cu importanta
farmaceutica sau alimentara, dar §i pentru peisagi§ti, care in functie de situatie, pot folosi sau evita
anumite specii in unele amenajari peisagistice.
O serie de specii lemnoase prezinta in unele organe (muguri, frunze, flori, fructe)
concentratii ridicate in anumite minerale (fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf etc.) precum §i
vitamine, aminoacizi, proteine, utile sanatatii omului. O serie de compu§i organici sintetizati de
plantele lemnoase (alcaloizi, terpenoizi, glicozizi, fenoli) au importanta in industria farmaceutica,
cosmetica sau alimentara. Totodata, unii din ace§ti compu§i, care au rol in rezisten|a plantelor la
ultraviolete, la seceta sau functioneaza
ca repelente pentru animale, pot actiona /
in mod negativ asupra sanatatii umane
(efect toxic sau alergic).
Calitafile medicinale ale

unor organe de planta sunt intalnite la o
serie de specii lemnoase (fig.
16). Frunzele (Ginko, Abies,
Betula), mugurii (Pinus, Populus),
florile (Robinia, Tilia, Crataegus),
fructele (Rosa, Juniper us,
Hippophae) sunt folosite in diverse
preparate medicinale - medicamente,
ceaiuri, tincturi, decocturi, uleiuri
esentiale sau siropuri. Preparatele
farmaceutice din plante lemnoase
trebuie sa provina din plantatii speciale,
care au fost atent monitorizate in
vederea evitarii contaminarii organelor Fig. 16 - Specii cu calitati medicinale:
de planta vizate cu substante toxice. De a - Betula pendula, b - Ginkgo biloba, c - Abies alba,
exemplu, nu se recomanda folosirea d - Crataegus monogyna
florilor, frunzelor, mugurilor de la
arborii stradali, care sunt afectati de
poluarea atmosferica, iar concentratia de noxe
21
acumulate pe aceste organe este foarte mare. Producatorii de produse farmaceutice recolteaza
materialul vegetal din arbori §i arbu§ti aflap in zone nepoluate sau din plantapi specializate §i
ingrijite fara aplicarea pesticidelor.
Calitatile cosmetice au fost descoperite in unele frunze, flori §i fructe de arbori §i arbu§ti
ornamentali. Acestea reprezinta o sursa naturala de vitamine, uleiuri, aminoacizi esenpali, acizi
organici, enzime, arome, utilizate pentru prepararea cremelor, emulsiilor, ma§tilor cosmetice,
lopunilor, §ampoanelor, sapunurilor, parfumurilor etc. Pentru aceste produse cosmetice se fac
extracte din: trandafir (Rosa), catina (Hippophae), mace§ (Rosa canina), soc (Sambucus nigra),
salcie (Salix), nuc american (Juglans nigra), caprifoi (Lonicera caprifolium), liliac (Syringa
vulgaris).
Calitatile alimentare ale unor specii lemnoase sunt foarte cunoscute de romani. In tabelul
1 sunt amintite cateva dintre calitatile alimentare ale speciilor dendrologice.
Tabel 1
Calitatile alimentare ale speciilor lemnoase ornamentale
Produs Specia Organul de planta
Dulceata, gem Chaenomeles japonica (gutui japonez) fructe
Juniperus communis (ienupar) fructe
Hippophae rhamnoides (catina) fructe
Cornus mas (corn) fructe
Rosa centifolia (trandafir) flori
Prunus avium (cire§ amar) fructe
Sirop Sambucus nigra (soc) flori
Abies alba (brad) muguri
Acer saccharum seva
Pasta Cornus mas (corn) fructe
Castanea sativa (castan) seminte
Fructe uscate Chaenomeles japonica (gutui japonez) fructe
Cornus mas (corn) fructe
Castanea sativa (castan) seminte
Corylus avelana (alun) seminte
Miere Robinia pseudacacia (salcam) flori
Tilia tomentosa (tei) flori
Calitatile alimentare §i farmaceutice ale plantelor lemnoase sunt importante criterii de

alegere a speciilor pentru gradinile particulare. Ca §i pentru produsele medicinale, atunci cand se
dore§te folosirea florilor, fructelor sau semintelor unor specii in prepararea produselor cosmetice
sau alimentare, acestea se recolteaza de la plante care cresc in mediu nepoluat.
Calitatile antimicrobiene. O serie de plante lemnoase ornamentale acponeaza asupra
sanatapi omului prin fitoncidele pe care le elibereaza in atmosfera. Aceste substante purifica aerul,
curatandu-l de bacterii, virusuri sau fungi, periculop pentru sanatate. Speciile de conifere (brad,
molid, pin), dar §i unele specii de foioase (stejar, mesteacan, tei) au calitap antimicrobiene,
distrugand bacilii dizenteriei, difteriei, tuberculozei (Iliescu, 2003). Importanta practica a
cunoa§terii acestor calitati se evidenpaza in cazul spatiilor verzi destinate spitalelor, gradinitelor,
§colilor.
Efectele negative care pot afecta sanatatea omului §i a animalelor apar odata cu ingerarea
unor organe de plante care sunt toxice, dar §i contactul involuntar sau inhalarea unor parti de planta
cu efect alergic.
Efectele toxice sunt cauzate de compupi chimici de tipul alcaloizilor, prezenp la unele
specii ornamentale. Caracterul toxic pe care il au unele plante (tabelul 2) este un factor in excluderea
din anumite amenajari a acestor specii. De exemplu, in locurile de
22
joaca pentru copii, gradinile zoologice sau gradinile particulare ale familiilor cu copii mici §i/sau
animale, nu se planteaza niciuna dintre aceste specii.
Specii lemnoase ornamentale cu organe toxice

Specia Organul de planta toxic
Daphne mezereum intreaga planta
Hedera helix (iedera) fructele
Laburnum anagyroides (salcam galben) frunzele, lastarii, fructele
Prunus laurocerasus frunzele, florile
Symphoricarpos sp. (carmaz) fructele
Taxus baccata (tisa) frunzele
Tabel 2
Efectele alergice pot fi provocate de fructele, polenul sau peri§orii de pe frunzele unor specii
lemnoase. Contactul cu acestea este de cele mai multe ori involuntar, organele
de plante amintite fiind
purtate u§or de vant.
Reacpi alergice sunt
frecvent intalnite
primavara, odata cu
inflorirea corcodu§ului,
plopului, teiului (specii cu
inflorire abundenta §i flori
cu mult polen), dar §i la
diseminarea fructelor de
plop, platan, catina ro§ie
(fig. 17) . ,
In marile ora§e se
incearca evitarea
Fig. 17 - Fructe de plop (stanga) §i platan (dreapta) amplasarii speciilor care
sunt cunoscute ca avand
efecte alergice asupra
populapei in apropierea blocurilor de locuinje. Totup, in perioada de primavara, curenpi de aer sunt
mai puternici, iar vantul poarta polenul sau fructele de plop, platan la distance mari. Din acest motiv,
in unele (ari exista liste de specii interzise pentru plantarea in spapile verzi urbane.
Rezumat
Particularitatile biochimice ale plantelor lemnoase
> Unele specii lemnoase au efecte benefice, iar altele efecte negative asupra sanatafi
umane prin substanfele chimice pe care le confn.
> Efectele benefice asupra sanatafii umane decurg din calitafile lor medicinale,
cosmetice, alimentare f antimicrobiene.
> Frunzele, florile, fructele fi chiar scoarfa fi lastarii unor specii lemnoase se folosesc la
diferite preparate farmaceutice - medicamente, ceaiuri, tincturi, solufii, siropuri.
> Unele plante constituie surse naturale importante de vitamine, uleiuri, aminoacizi
esenfiali, acizi organici, enzime, arome, utilizate pentru prepararea produselor
cosmetice.
> Calitafile alimentare ale anumitor specii lemnoase ornamentale sunt foarte cunoscute m
randul populafiei. Fructele, florile, seminfele fi chiar mugurii sunt transformate m
dulcefuri, gemuri, siropuri, paste, miere etc.
23
> Recoltarea organelor de planta care intereseaza industria farmaceutica, cosmetica §i
alimentara se face din plantafii speciale de arbori §i arbu^ti, ingrijifi fara pesticide §i la
distance sigure fafa de sursele de poluare.
> Calitafile antimicrobiene se refera la substanfele eliberate de speciile ornamentale cu
efect inhibitor asupra unor bacterii, virusuri §i fungi care afecteaza sanatatea omului.
> Efectele negative pe care le pot avea unele plantele lemnoase sunt resimfite la ingerarea
unor organe de planta toxice sau inhalarea §i uneori contactul cu organe care produc
alergii.
18. De la speciile Betula §i Ginkgo se folosesc in industria farmaceutica :

a. mugurii
b. lastarii
c. frunzele
d. florile
19. Efectele benefice ale plantelor lemnoase asupra sanatapi omului se refera la:
a. calitaple lor medicinale
b. calitaple lor cosmetice
c. calitaple lor alimentare
d. calitaple lor antimicrobiene
e. toate variantele corecte
20. Din locurile de joaca pentru copii se exclud:
a. speciile care au calitap cosmetice
b. speciile cu organe toxice
c. speciile care au calitap alimentare
d. speciile care au calitap antimicrobiene
e. variantele a §i b corecte
21. Calitatea unor fructe §i flori recoltate pentru uz medicinal este negativ afectata de:
a. poluare
b. aplicarea de pesticide
c. lumina
d. temperatura
24
5
Relaîile plantelor lemnoase cu temperatura.
Speciile ornamentale lemnoase provin din zone climatice diferite. De aceea, cre§terea §i
OBIECTIVE
• care sunt efectele extremelor de temperatura asupra plantelor lemnoase
• cum pot fi protejate plantele de temperaturile extreme
• cum se clasifica speciile in functie de cerintele fata de temperatura
• care sunt factorii care influenteaza rezistenta plantelor la ger
• care sunt factorii care influenteaza rezistenta plantelor la temperaturile
ridicate
Timp de studiu - 1 ora _____________________________________________
dezvoltarea lor se desfa§oara in conditii bine determinate in ceea ce prive§te temperatura, lumina,
umiditatea din sol §i aer. Producatorii, cultivatorii de plante lemnoase, dar §i peisagi§tii trebuie sa
cunoasca cerintele fiecarei specii fata de ace§ti factori climatici.
Toate procesele fiziologice se desfa§oara in conditii optime la anumite temperaturi. In
arboricultura ornamentala o importanta deosebita o are cunoa§terea limitelor de toleranta ale
speciilor fata de temperatura, care dicteaza posibilitatea folosirii lor in anumite zone climatice. De
exemplu, bradul §i molidul sunt specii rezistente la temperaturi scazute pana la -25oC §i nu
tolereaza temperaturile ridicate, de peste 30oC. Plantarea acestor specii in zona de campie, unde vara
temperaturile depa§esc frecvent pragul lor maxim tolerat de temperatura, nu da rezultate. A§adar, la
alegerea speciilor pentru o amenajare este necesar sa se cunoasca temperaturile maxime §i minime
din zona respectiva §i sa se compare cu necesitatile plantelor.
Temperaturile scazute pot surveni in urmatoarele perioade critice: iarna, primavara
tarziu sau toamna devreme. Efectele temperaturilor scazute pot fi: innegrirea sau uscarea frunzelor,
caderea frunzelor, uscarea unor portiuni de ramuri, ramuri intregi
sau chiar intreaga planta, cand este
afectat inclusiv sistemul radicular (fig.
18). La unii arbori gerul determina
craparea scoartei pe ramuri §i chiar pe
trunchi. Rezistenta plantelor lemnoase
la ger este diferita cu specia §i este
influentata de mai multi factori:
momentul aparitiei gerului §i durata
acestuia, varsta plantei, tehnologia de
intretinere - fertilizari, udari, taieri.
Majoritatea speciilor din flora
autohtona sunt rezistente la ger: Abies
Fig. 18 - Arbust afectat de temperaturi
scaz alba (brad), Picea abies (molid), Pinus
ute silvestris (pin), Larix decidua (larice),
(Chamaecyparis lawsoniana ‘Globosa ’)
Fagus sylvestris (fag), Quercus robur
(stejar) etc. Nu toate speciile unui gen
au acelea§i cerinte fata de factorul temperatura. De exemplu, Euonymus europeus (salba moale)
are o buna rezistenta la ger, iar Euonymus japonicus este foarte
25
sensibil, la fel §i speciile din genul Cornus - Cornus mas, Cornus sanguinea - foarte rezistente,
Cornusflorida - sensibil.
Momentul cand intervin temperaturile scazute poate determina daune chiar la specii
considerate rezistente. Astfel, cand gerurile survin toamna prea timpuriu, plantele sunt surprinse de
frig fara sa fie inca pregatite, iar porfiunile de ramuri inca nelemnificate ingheafa §i se usuca. De
asemenea, gerurile de primavara, care survin tarziu, dupa pornirea in vegetafie au efecte negative la
majoritatea speciilor - inghefarea §i uscarea florilor, a primelor frunze, uneori a ramurilor. Multe
specii au insa capacitatea de a se reface §i a reporni in vegetafie, din mugurii dorminzi.
Perioadele lungi cu temperaturi foarte scazute din timpul iernii pot afecta speciile rezistente
la ger. Totodata, o perioada scurta de o zi sau doua de ger poate trece fara sa produca daune chiar la
unele specii considerate sensibile la frig, mai ales daca au fost luate masuri de protecfie impotriva
gerului (mu§uroire, mulcire, acoperire cu folie) pentru plantele respective.
Condifiile de umiditate pot agrava sau diminua efectele temperaturilor scazute asupra
plantelor lemnoase. Ploaia abundenta urmata de ger puternic cauzeaza daune mari la foarte multe
specii prin inghefarea sistemului radicular, a ramurilor §i prin acoperirea lastarilor §i ramurilor cu
gheafa, care le ingreuneaza §i cedeaza, producandu-se rupturi severe. De asemenea, gerul din timpul
iernii, care survine fara zapada este mult mai periculos decat cel care surprinde plantele acoperite de
zapada (care acfioneaza ca izolator termic, protejand radacinile §i baza plantelor).
Din punct de vedere al varstei plantei, temperaturile scazute afecteaza plantele tinere. De
aceea, la producerea puiefilor se impun masuri tehnologice de protecfie - protejarea plantelor prin
mulcire (fig. 19) sau cultivarea plantelor tinere din specii sensibile in spafii protejate (sere, solarii).
Rezistenfa la ger create la unele specii
odata cu inaintarea in varsta a plantei.
Tehnologia aplicata la producerea
plantelor sau la intrefinerea plantelor
mature (fertilizare, taieri) pot avea
consecinfe dramatice asupra rezistenfei la
ger.
Fertilizarea plantelor trebuie sa
respecte anumite principii in ceea ce
prive§te cantitatea de ingra§aminte §i
perioada cand sunt aplicate. Astfel,
fertilizarea cu azot dupa luna septembrie
stimuleaza cre§terea plantelor, iar acestea
Fig. 19 - Plante protejate in timpul iernii vor fi surprinse de perioada rece cu lastarii
nelemnificafi §i in consecinfa, sensibili la
ger. Pe de alta parte, aplicarea de
ingra§aminte cu potasiu in perioada de tomana va contribui la o mai buna rezistenfa la ger a
plantelor. Irigarea abundenta in perioada de toamna menfine cre§terile vegetative, scazand
rezistenfa plantelor la frig.
Lucrarile de taiere pot avea efecte negative daca sunt aplicate toamna. Daca in timpul iernii
gerul afecteaza o porfiune de 10 cm din lastari, iar ace§tia au fost scurtafi prin taiere toamna, exista
riscul ca ingheful sa afecteze intreaga planta. Fara taieri, lastarii vor avea doar varfurile inghefate,
porfiunile bazale ramanand neafectate. La speciile sensibile la frig taierile se fac primavara mai
tarziu, cand riscul gerurilor tarzii a trecut.
Temperaturile ridicate din timpul verii au efecte negative asupra plantelor lemnoase
ornamentale. Primul simptom al caldurii excesive este ofilirea frunzelor (fig.
26
20). Daca temperaturile ridicate sunt insofite §i de o umiditate scazuta in sol §i aer, efectele sunt
mult amplificate - frunzele se rasucesc §i se usuca, incepand cu marginile, florile cad. Canicula
prelungita provoaca la unele specii defolierea completa §i uscarea ramurilor.
A B
Fig. 20 - Efectele temperaturilor ridicate - A: ofilirea frunzelor, B: rasucirea §i uscarea frunzelor
La speciile conifere, efectele caniculei sunt deseori remarcate dupa ce perioada critica a
trecut. La acestea, frunzele se usuca impreuna cu porfiunile de lastari pe care sunt inserate.
Factorii care influenfeaza rezistenfa plantelor la temperaturi ridicate sunt: durata
temperaturilor ridicate, varsta plantelor, intrefinerea plantelor - udare, taieri.
Perioadele scurte, de o zi sau doua cu temperaturi foarte ridicate, pot fi depa§ite de
majoritatea speciilor, atata timp cat aceste temperaturi nu sunt asociate cu lipsa apei. Temperaturile
ridicate pe o perioada mai lunga determina efecte ireversibile asupra unor specii lemnoase, care
ajung pana la uscarea completa a plantelor. De aceea, in zonele in care vara se ating temperaturi
foarte ridicate, alegerea speciilor pentru o amenajare se face cu mare atenfie.
Rezistenfa la seceta este mai mica la plantele tinere. Speciile de conifere sunt mai sensibile
comparativ cu foioasele. Protecfia puiefilor fafa de temperaturile ridicate se realizeaza prin umbrire
§i udare, atat la nivelul radacinii, cat §i pe frunzi§.
In timpul perioadei de vara, cand temperaturile sunt foarte ridicate nu se fac taieri. Aceste
lucrari determina o accelerare a procesului de evapotranspirape, care in final duce la uscarea
ramurilor.
In funcfie de cerinfele speciilor lemnoase fafa de caldura, acestea au fost clasificate astfel
(Iliescu, 1998):
• termofile - exigenfe mari fafa de caldura
• subtermofile - exigente fafa de caldura, adaptabile §i la temperaturi mai scazute
• mezoterme - exigenfe mijlocii fafa de caldura
• oligoterme - exigenfe reduse fafa de caldura
• euriterme - amplitudine ecologica mare fafa de caldura
Exigenfele fafa de caldura pe care le au speciile condifioneaza posibilitatea culturii lor in
diferite regiuni. Speciile termofile §i subtermofile (Cedrus atlantica, Albizia julibrissin, Magnolia
stellata, Castanea sativa etc.) necesita un climat bland, iar folosirea in zone cu ierni mai reci
necesita masuri de protecfie - locafii ferite de curenfi reci de aer (la adapostul cladirilor, al
plantafiilor masive), mulcire.
Speciile cu amplitudine ecologica mare (Acer pseudoplatanus, Spiraea x vanhouttei,
Betula pendula, Thuja occidentalis etc.) se adapteaza u§or la temperaturi scazute, dar §i la cele
foarte ridicate. Aceste specii pot fi cultivate atat in zona de campie, cat §i in zonele de deal §i munte.
Intrarea in vegetape primavara este corelata cu cerintele speciilor fata de temperatura.
Speciile cu pretenpi mai mari fata de caldura au nevoie de temperaturi mai ridicate primavara (atat
ziua, cat §i noaptea) pentru a porni in vegetape. O astfel de adaptare la clima, care protejeaza in final
mugurii impotriva ingheturilor tarzii de primavara se intalne§te la: Catalpa bignonioides, Albizia
27
julibrissin, Paulownia tomentosa, Hibiscus siriacus, care infrunzesc dupa jumatatea lunii aprilie.
Sunt insa §i specii exotice, neadaptate total la climatul nostru, care i§i reiau vegetapa mai timpuriu
primavara §i sufera de multe ori din cauza temperaturilor coborate care apar la inceputul primaverii
- Caryopteris cladonensis, Rhododendron sp., Sorbaria sorbifolia, Magnolia stellata.
Speciile cu amplitudine ecologica mare fata de caldura infrunzesc sau infloresc (in funcpe
de specie - inflorire protanta sau metanta) mai repede. Primele specii - Lonicera fragrantissima,
Cornus mas, Corylus sp, Salix sp. - pornesc in vegetape in unii ani chiar de la sfarptul lunii
februarie §i sunt urmate de alte specii rustice in luna martie - Prunus cerasifera, Acerplatanoides,
Populus sp., Forsythia x intermedia, Ulmus sp. etc.
Unele specii lemnoase au nevoie de anumite temperaturi noaptea, pentru ca fructele sa se
formeze in urma infloririi §i polenizarii. In climatul nostru multe specii exotice de arbu§ti nu
intalnesc temperaturile optime noaptea pentru a forma fructe, de§i cre§terea §i inflorirea lor decurg
in bune condipi. Astfel de specii sunt: Forsythia sp., Euonymus fortunei, Philadelphus sp.,
Spiraea sp., Vinca sp., Yucca filamentosa. Cateva specii exotice formeaza mugurii florali in anul
precedent infloririi, iar temperaturile foarte scazute din unele ierni ii distrug, inflorirea fiind
compromisa.
Rezumat
Relafiile plantelor lemnoase cu temperatura
> cunoa^terea limitelor de toleranfa ale speciilor fafa de temperatura este importanta pentru
cultivarea lor m anumite zone climatice
> temperaturile scazute determina uscarea unor porfiuni de ramuri, ramuri mtregi sau chiar
intreaga planta
> rezistenfa la ger a plantelor lemnoase difera cu specia §i este influenfata de mai mulfi
factori: momentul aparifiei gerului §i durata acestuia, varsta plantei, tehnologia de
intrefinere
> efectele temperaturilor ridicate sunt: ofilirea frunzelor, caderea florilor, rasucirea frunzelor
§i uscarea lor incepand cu marginile limbului, defolierea completa a plantelor, uscarea
ramurilor
> factorii care influenfeaza rezistenfa plantelor la temperaturi ridicate sunt: durata
temperaturilor ridicate, varsta plantelor, intrefinerea plantelor
> speciile au fost clasificate in funcfie de cerinfele lor fafa de caldura astfel: termofile,
subtermofile, mezoterme, oligoterme §i euriterme
Test de autocontrol (alegep o singura varianta de raspuns)
22. Rezistenta la ger poate fi marita prin :

a. fertilizare cu azot toamna
b. udare abundenta toamna
c. fertilizare cu potasiu
d. variantele a §i b corecte
23. Speciile cu exigence foarte mari fata de caldura se numesc:
a. euriterme
b. subtermofile
c. oligoterme
d. termofile
24. Speciile cu amplitudine ecologica mare fata de caldura sunt:
a. sensibile la frig
b. sensibile la caldura
c. rezistente la frig
28
d. rezistente la caldura
25. La conifere, efectele caniculei sunt vizibile:
a. la cateva ore dupa atingerea temperaturilor de peste 30oC
b. dupa ce perioada de canicula a trecut
c. dupa o zi de la temperaturile ridicate
d. niciodata, speciile conifere fiind rezistente
26. Protectia plantelor tinere fata de caldura se face prin:
a. umbrire
b. mulcire
c. udare
d. variantele a §i c corecte
27. Speciile sensibile la frig sunt:
a. Abies alba §i Picea abies
b. Cornus mas §i Cornus sanguinea
c. Albizia julibrissin §i Cedrus atlantica
d. Fagus sylvatica §i Betula pendula
29
6
Relaîile plantelor lemnoase cu lumina.
Plantele lemnoase reactioneaza la lumina prin fotosinteza, fototropism §i fotoperiodism.
OBIECTIVE
La sfar§itul lectiei trebuie sa cunoa§te(i urmatoarele aspecte:
• ce importanta are lumina pentru plantele lemnoase
• cum se clasifica speciile in functie de exigentele fata de lumina
• care sunt efectele umbririi la speciile iubitoare de lumina
• cum se poate imbunatati regimul de lumina in pepiniere §i amenajari de spatii verzi
Fotosinteza este procesul fiziologic de care
depinde viata pe pamant, prin care plantele
transforma energia soarelui in energie chimica.
Fototropismul este mi§carea plantelor in functie
de lumina. Frunzele cresc §i sunt orientate prin
intermediul petiolului, astfel incat sa intercepteze
o cantitate cat mai mare de lumina.
Fotoperiodismul reprezinta reactia plantelor la
intuneric. De acest proces depind cateva dintre
reactiile plantelor - germinatia semintelor,
elongarea lastarilor, dormanta §i inflorirea la
speciile sensibile la lungimea zilei.
Cantitatea de lumina care ajunge la
frunzele unei plante variaza cu latitudinea,
sezonul, conditiile meteorologice. De§i ace§ti
factori sunt naturali, iar modificarile asupra lor
sunt imposibile, in anumite situatii regimul de
lumina poate fi controlat. De exemplu, cantitatea
de lumina scazuta din timpul iernii, poate fi
suplimentata la producerea puietilor, prin
iluminare artificiala in sere sau in camere de
cre§tere. De asemenea, cantitatea de lumina
naturala poate fi redusa prin umbrire in zonele
unde iluminarea este puternica datorita latitudinii
sau in timpul sezonului de vara.
Conditiile stationale, intervin ca factori
important in regimul de lumina al unei plante.
Acestea sunt legate de relief, vecinatati §i de
poluare: Fig. 21 - Reflexia luminii pe cladiri
• Relieful poate avantaja planta sau o poate (dupa Elsa, 1998)
dezavantaja. Pe o colina, expozitia
nordica aduce mai putina lumina pe frunze, pe cand expozitia sudica
concentraza mai multa lumina pe acestea.
• Vecinatatile unei plante influenteaza
cantitatea de lumina naturala.
Constructiile de tipul cladirilor,
constructor de gradina, gardurilor, pot reduce sau imbunatatesc intensitatea luminoasa (fig.
21); in functie de materialul de construct, culoare,
textura aceste constructii reflecta lumina spre plantele din vecinatate sau le umbresc.
Vegetatia din apropiere poate fi inalta §i poate umbri din lateral sau de sus (plantele aflate
sub coroane de arbori) sau poate fi scunda, neafectand cantitatea de lumina naturala.
30
Piesele de apa, sub forma unor bazine, lacuri, iazuri reflecta lumina spre plantele din jur.
• Poluarea cu praf §i pulberi de substante chimice reduce cantitatea de lumina, prin depunere
pe frunze.
31
Speciile lemnoase au cerinte diferite fata de lumina, fiind clasificate astfel (Iliescu, 1998):
• Specii heliofile
• Specii heliosciadofile
• Specii cu amplitudine mare fata de lumina
Speciile heliofile cresc §i se dezvolta corespunzator la intensity mari ale luminii (in plin soare).
Umbrirea partiala sau totala a acestor plante, precum §i cantitatea redusa de lumina datorata semiumbririi
de catre alte plante determina cre§teri reduse, lipsa infloririi, iar la unele specii, degarnisire, ajungand chiar
pana la uscarea sau degarnisirea partilor umbrite (fig. 22) ori uscarea intregii plante. Din aceasta categorie
fac parte specii de conifere, dar §i foioase (tabelul
3).
Speciile heliosciadofile
prefera locatiile semiumbrite §i umbrite
pentru a create §i dezvolta optim. Plasate
in plin soare, aceste plante vor avea
cre§teri putine §i mici, nu vor inflori, sau
florile vor fi mici, decolorate. Unele specii
pot suferi arsuri pe frunze, uscarea
frunzi§ului §i chiar a ramurilor.
Speciile cu amplitudine mare
fata de lumina raman neafectate in ceea ce
prive§te dezvoltarea lor, indiferent de
cantitatea de lumina pe care o primesc.
Astfel de specii sunt: Abies alba (brad),
Taxus baccata (tisa), Acer campestre
(jugastru), Buxus sempervirens
(meri§or), Carpinus betulus (carpen),
Euonymus europaeus (salba moale),
Hedera helix (iedera), Fagus sylvatica
(fag), Mahonia aquifolium (mahonie),
Symphoricarpos sp. (carmaz).
Cerintele fata de cantitatea de
lumina este de multe ori diferita intre
specia tip §i cultivar sau varietate. Sunt
cultivaruri §i varietati care au pretentii
mari fata de acest factor desi Fig. 22 -
Efectele umbririi la Chamaecyparis
lawsoniana specia tip este
(specie heliofila) semiumbra sau umbra. Aceasta
diferenta fata de specia tip apare mai ales
in cazul varietatilor sau cultivarurilor cu frunzi§ colorat (ro§u, auriu, argintiu, variegat). Amplasate la
semiumbra, aceste varietati §i cultivaruri cresc §i se dezvolta bine, insa i§i pierd aspectul estetic in ceea ce
prive§te intensitatea culorii frunzi§ului. De aceea, aceste plante se amplaseaza in plin soare. In pepiniera, la
producerea puietilor §i formarea plantelor se iau in considerare aceste cerinte fata de lumina, astfel ca
directia randurilor §i distantele de plantare sunt mai mari la aceste varietati §i cultivaruri cu frunzi§ colorat
comparativ cu cele pentru producerea puietilor din speciile tip.
Pretentiile fata de lumina ale unor specii incep inca din faza de seminte. Astfel, lumina joaca un rol
important pentru Betula sp. (mesteceni), Ulmus sp. (ulmi), Pinus sylvestris (pin de padure), Picea abies
(molid), la care semintele germineaza mai repede daca sunt expuse la lumina. De aceea, semanatul la aceste
specii se face la suprafata solului, iar semintele nu se acopera.
Varsta plantei este in unele cazuri corelata cu factorul lumina. In natura, puietii de conifere se
dezvolta bine la semiumbra arborilor maturi, iar de la o anumita varsta nevoia de lumina create. De aceea,
in tehnologia de producere a puietilor de conifere se impun masuri de
32
reducere a intensitafii luminii prin umbrirea semanaturilor, a buta§ilor §i a plantelor tinere in timpul
verii.
Tabel 3
Cerinjele speciilor lemnoase ornamentale fafa de lumina (dupa Iliescu, 2003)
Cerinje fata de lumina Specii
Chamaecyparis sp.
conifere Pinus sp.
Ginkgo biloba Larix decidua
Cultivarurile tuturor speciilor cu frunzi§ colorat
Ridicate (specii heliofile) foioase Acer saccharinum Albizia julibrissin Alnus glutinosa
Betula pendula Campsis radicans Catalpa
bignonioides Cercis siliquastrum Cotinus coggygria
Cytissus sp.
Deutzia sp.
Eleagnus sp.
Gleditsia triacanthos Hibiscus siriacus Koelreuteria
paniculata Liriodendron tulipifera Malus sp.
Paulownia tomentosa Perovskia atriplicifolia
Platanus hibrida Pyrus salicifolia Robinia sp.
Sophora japonica Sorbus aria Quercus rubra Tilia
sp.
Wisteria sinensis
Toate varietafile §i cultivarurile cu frunze colorate
conifere
Cephalotaxus harringtonia Torreya nucifera
Scazute (specii heliosicadofile) Acer palmatum Euonymus japonicus Hedera helix
Hydrangea sp.
Ilex aquifolium Kerria japonica Vinca minor
foioase
Pornirea in vegetafie, cre§terea vegetativa, inflorirea, fructificarea sunt influentate alaturi

de temperatura §i de regimul de lumina. La cateva specii lemnoase ornamentale fotoperiodismul
(lungimea zilei §i intensitatea luminii) dicteaza declan§area infloririi. Zilele scurte, de primavara §i
toamna, stimuleaza inflorirea la Vinca minor (saschiu) §i Kerria japonica (kerria), care din acest
motiv infloresc de doua ori pe an. La alte specii regimul de lumina, dublat de cel de temperaturi,
determina in unii ani inflorirea a doua oara, toamna (fig. 23), la Aesculus hippocastanum (castan
porcesc), Robinia pseudaccacia (salcam) sau Forsythia x intermedia
33
(ploaie de aur). Aceasta inflorire de toamna se realizeaza pe baza mugurilor florali formafi in anul in curs,
care ar fi trebuit sa porneasca abia anul urmator.
Unele specii se adapteaza foarte bine la semiumbra, in sensul cre§terii §i dezvoltarii, insa infloresc
mai pufin sau deloc, iar florile vor fi mai
pufin colorate. Astfel de specii sunt:
Yucca
filamentosa (yucca), Syringct vulgaris
(liliac), Weigela florida, Spiraea
bumalda, Philadelphus coronarius
(iasomia), Magnolia kobus (magnolia).
Cunoa§terea aspectelor legate
de adaptabilitatea speciilor la lumina
este importanta nu numai pentru
producatorii de material dendrologic,
dar §i pentru peisagi§ti. Plantele se
dezvolta mai mult sau mai pufin
asimetric, in funcfie de specie, datorita
cantitafii de lumina primite de la soare.
Fig. 23 - Inflorire de toamna la Forsythia x intermedia Pe partea sudica a coroanei sau tufei,
cre§terile sunt mai mari, iar pe partea
nordica mai mici. De asemenea, frunzele
§i scoarfa ramurilor sunt adaptate cantitafii de lumina primite. De aceea, la plantare sau transplantare este
bine sa se menfina pozifia anterioara fafa de lumina pe care au avut-o plantele, pentru a evita stresul
adaptarii la noile condifii de lumina §i a stimula prinderea mai u§oara a acestora in noua locafie.
Plantele lemnoase se adapteaza in timp la condifiile de lumina existente. Intr-o asociere de plante
tinere cantitatea de lumina care ajunge la frunze este mare. Cre§terea plantelor determina insa schimbarea
regimului de lumina, intervenind autoumbrirea frunzelor pe partea nordica a plantei §i umbrirea de catre
celelalte plante invecinate, care sunt §i ele in cre§tere. Adaptarea la noul regim de lumina se face treptat, an
de an. Intervenfia prin taieri a vegetafiei la un moment dat in aceasta asociere schimba regimul de lumina cu
care plantele sunt deja obi§nuite. In consecinfa, trecerea de la umbra la soare, prin eliminarea unor plante
sau porfiuni de planta, induce un stres plantelor din vecinatate (care pot reacfiona prin stagnare in cre§tere,
arsuri pe frunze, uscarea frunzelor, caderea florilor) incercand sa se readapteze la noile condifii de lumina.
Peisagi§tii trebuie sa ia in considerare cerinfele speciilor fafa de lumina §i cand proiecteaza specii
iubitoare de umbra (heliosciadofile) sub coroanele arborilor sau in umbra altor specii. Intr-o plantafie
tanara nu se poate asigura in primii ani acest regim de umbra pentru cre§terea corespunzatoare a acestor
specii. De aceea, in astfel de plantafii se intervine cu plantari ulterioare ale speciilor heliosciadofile, dupa ce
plantele din asociafie cresc §i reu§esc sa creeze suficienta umbra.
Rezumat
Relafiile plantelor lemnoase cu lumina
^ Cantitatea de lumina care ajunge la frunzele unei plante variaza cu: latitudinea, sezonul,
condijiile meteorologice, condijiile stajionale (relief, vecinataji, poluare)
> Speciile lemnoase sunt clasificate dupa cerinjele faja de lumina astfel: specii heliofile, specii
heliosciadofile, specii cu amplitudine mare faja de lumina f Cerinjele faja de cantitatea de
lumina este de multe ori diferita mtre specia tip f cultivar sau varietate
f La unele specii seminjele germineaza mai repede daca sunt expuse la lumina f Varsta plantei
este corelata cu factorul lumina la unele specii conifere f La cateva specii lemnoase ornamentale,
fotoperiodismul dicteaza declanfarea mfloririi
34
^ Cunoa^terea aspectelor legate de cerinfele speciilor fafa de lumina este importanta nu numai
pentru producatorii de material dendrologic, dar §i pentru peisagigti, care trebuie sa le ia in
considerate la asocierea plantelor, plantari, intrefinere.
28. Condifiile stafionale care pot schimba regimul de lumina al unei plante sunt :
a. latitudinea, altitudinea, sezonul
b. ritmul de cre§tere, talia, temperatura
c. fertilizarea, taierile, udarea
d. relieful, poluarea, vecinatafile
29. Speciile heliofile sunt:

a. specii cu exigence mari fata de lumina
b. specii indiferente fata de lumina
c. specii cu exigenfe mari fata de temperatura
d. specii indiferente fata de temperatura
e. variantele a §i c
30. Efectul umbririi la speciile iubitoare de lumina este:

a. arsura frunzelor
b. cre§teri slabe, defoliere
c. declan§area lnfloririi
d. colorarea intensa a frunzelor
31. Specii heliosciadofile sunt:

a. Acer palmatum
b. Betula pendula
c. Kerria japonica
d. Liriodendron tulipifera
e. variantele a §i c corecte
32. Pentru germinafia seminfelor, lumina joaca un rol important la:

a. Magnolia kobus
b. Vinca minor
c. Pinus silvestris
d. Aesculus hippocastanum
35
OBIECTIVE
• cum se clasifica speciile in functie de cerintele fata de apa
• care sunt efectele lipsei de apa §i excesului asupra plantelor lemnoase
• cum afecteaza apa sub forma solida plantele lemnoase
• ce importanta are apa asupra tehnologiei de producere a aiborilor §i
7 arbu§tilor
• ce importanta are calitatea apei de udare
Timp de studiu - 1 ora _____________________________________________
Relaîile plantelor lemnoase cu apa.
Apa este un factor indispensabil vietii plantelor lemnoase. Aproape 70-90% din masa unui
arbore este reprezentata de apa, indiferent daca tesuturile sunt sau nu vii (Coder §i Warnell, 1999).
Apa joaca rol de dizolvant, transportor, tampon §i reagent in procesele fiziologice ale plantelor.
Astfel, ea intervine direct in fotosinteza, transpiratie, absorbtia elementelor nutritive, transportul
acestora prin vasele conducatoare. Dintre toti factorii care intervin in viata arborilor §i arbu§tilor,
apa este cel mai limitiv.
Influenta apei asupra plantelor lemnoase se manifesta prin toate formele ei - lichida (ploaie,
apa freatica, roua), gazoasa (ceata), solida (zapada, polei, chiciura).
Dupa cerintele speciilor fata de apa, acestea au fost clasificate astfel (Iliescu,
1998):
• Specii hidrofile
• Specii mezofile
• Specii submezofile
• Specii xerofile
• Specii eurifile
Speciile hidrofile se adapteaza pe terenuri umede. Adaptarile radacinilor le permit
supravietuirea chiar in conditii de inundare. Specii hidrofile, care tolereaza perioade lungi de
inundatii sunt: Alnus glutinosa, Salix sp., Populus sp., Liquidambar styraciflua, Catalpa
bignonioides, Cornus alba, Viburnum opulus, Lonicera caprifolium. Specia Taxodium
distichum formeaza radacini de respiratie (pneumatofori) pe terenurile umede, reu§ind chiar sa
traiasca conditii de indundare permanenta.
Speciile mezofile au exigente moderate fata de apa, dar necesita umiditate atat in sol cat §i
in aer. Din aceasta categorie fac parte majoritatea coniferelor: Abies alba, Picea abies,
Chamaecyparis sp., Larix decidua, Thuja sp., Taxus baccata, Pseudotsuga sp., Pinus strobus.
Plantarea acestor specii in zonele de campie, unde umiditatea atmosferica este redusa poate fi facuta
cu rezultate mai bune, daca plantarea se face intr-o locatie semiumbrita. In acest fel umiditatea este
mentinuta la un nivel acceptabil, iar temperatura se reduce cu cateva grade in timpul verii. Totu§i in
acest caz se considera §i pretentiile speciilor fata de lumina. Foioase cu cerinte moderate fata de apa
sunt: Aesculus hippocastanum, Fagus sylvatica, Ilex aquifolium, Kerria japonica, Liriodendron
tulipifera, Viburnum rhytidophillum.
Speciile submezofile au pretentii mai modeste fata de apa. Majoritatea speciilor foioase,
din zona de campie se incadreaza in aceasta categorie.
Speciile xerofile au cerinte foarte reduse fata de apa §i tolereaza solurile uscate: Pinus
nigra, Acer campestre, Caragana arborescens, Robinia sp., Tamarix sp., Viburnum lantana.
36
Speciile eurifile au amplitudine ecologica mare fafa de apa, dezvoltandu-se bine in condifii
diferite de umiditate: Betula pendula, Catalpa bignonioides, Cornus sanguinea, Euonymus
europaeus, Populus alba, Rhus typhina, Salix alba, Sambucus sp.
Inmulfirea speciilor lemnoase depinde foarte mult de prezenfa apei.
• Germinafia seminal or se desfa§oara doar in condipi de umiditate a solului. Reupta
procesului de germinape presupune de multe ori tratarea seminfelor cu apa la diferite temperaturi
pentru a le stimula: tratamente hidrotermice (apa calda), umectarea p preincolfirea (apa la
temperatura camerei), refrigerarea (gheafa).
• La inmulprea prin butap, inradacinarea necesita umiditate in sol, dar mai ales in aer.
Asigurarea umiditafii aerului este esenfiala pentru menpnerea paipi vegetative (la butaprea in verde)
p formarea de radacini din mugurii de la baza buta§ului.
• Prinderea altoiului, la inmulprea prin altoire, depinde in mare parte de pastrarea umiditapi in
sol p aer.
Avand in vedere aceste nevoi, la inmulprea plantelor, irigarea este una dintre cele mai
importante lucrari de intrepnere. De asemenea, toate lucrarile de plantare p transplantare sunt urmate
obligatoriu de udare, de ea depinzand reupta acestor operafii.
Speciile reacfioneaza diferit la lipsa apei. Primele semne ale stresului hidric se manifesta
prin ofilirea frunzelor p rasucirea lor (fig. 24). Unele specii incearca sa se salveze de lipsa apei prin
eliminarea unor frunze, astfel ca, o parte din frunze, mai ales cele tinere, din varful lastarilor incep sa
se usuce.
Fig. 24 - Efectele lipsei de apa: Philadephus (stanga), Chamaecyparis (dreapta)
Lipsa apei pe o perioada mai lunga, combinata cu temperaturi ridicate determina uscarea
unor ramuri (incepand cu varful acestora) sau chiar a intregii plante. La conifere, stresul hidric se
poate manifesta dupa cateva zile sau chiar saptamani. De exemplu, Thuja p Chamaecyparis, specii
cu frunze solzoase, ip pierd prin uscare porpuni de ramuri cu frunze abia dupa o vreme, cand lipsa
apei din aer p sol nu mai este o problema.
Plantele lemnoase aflate in spapul urban sunt mai expuse stresului cauzat de lipsa apei. De
aceea, la infiinfarea acestor plantapi, alaturi de alegerea speciilor rezistente in astfel de condipi, se
pot aplica masuri de imbunatapre a regimului de apa. Una dintre cele mai simple masuri este cea a
menpnerii apei de udare in apropierea radacinilor prin crearea unei „farfurii” de udare de
jur-imprejurul bazei plantei. De asemenea, mulcirea solului cu materiale organice (paie tocate,
rumegu§, scoarfa tocata) contribuie la pastrarea umiditapi solului, dar p la reducerea tasarii,
combaterea buruienilor. Pentru arborii stradali, unde solul este supus unei presiuni mai mari de
circulapa pedestra p a autovehiculelor, se poate interveni prin adaugarea la suprafafa solului de
materiale minerale, de tipul zgurii sau argilei expandate, care menfin structura solului §i prin urmare,
capacitatea pentru aer p apa.
37
Excesul de apa acfioneaza in mod negativ asupra plantelor lemnoase. Radacinile se
asfixiaza §i incep sa putrezeasca (fig. 25), iar curand
planta afectata se va usca
complet. Apa administrata plantelor in sezonul rece
de toamna intrefine cre§terile vegetative §i intarzie
lemnificarea lastarilor precum §i intrarea in repaus a
plantei, determinand sensibilizarea plantelor §i
scaderea rezistenfei lor la frig.
De multe ori apa freatica la mica adancime
limiteaza alegerea speciilor pentru o anumita locafie.
Nivelul apei freatice nu este constant, acesta
crescand sau scazand odata cu cantitatea de
precipitafii. In acest fel, apa freatica aduce cu ea la
suprafafa solului saruri, care in cantitafi mari devin
nocive pentru majoritatea speciilor. Speciile foarte
sensibile la prezenfa apei freatice de mica adancime
sunt: Prunus serrulata (cire§ul japonez),
Fig. 25 - Uscarea plantelor datorita excesului de
Paulownia tomentosa, Liriodendron tulipifera
umiditate in sol (arborele cu lalele).
Excesul de umiditate in aer favorizeaza
aparipa de boli §i daunatori. Apa sub forma de
picaturi fine este o cale de favorizare a transmiterii bolilor sau a proliferarii lichenilor, a mu§chilor.
Apa sub forma solida, zapada §i chiciura provoaca daune prin depunerea pe ramuri,
ingreunarea §i ruperea acestora. Speciile cu frunze persistente, conduse in forme sferice, piramidale,
fastigiate i§i pot pierde ireversibil forma, datorita depunerilor de zapada, iar inghefarea zapezii pe
ramuri determina degerarea §i uscarea acestora (fig. 26). Pentru a evita aceste inconveniente, inainte
de sosirea iernii se recomanda ca plantele sa fie legate. Scuturarea de zapada poate fi o alternativa,
daca plantele nu au fost legate din diferite motive.
Poleiul survine uneori toamna tarziu sau primavara devreme cand dupa ploaie sau topirea
zapezii urmeaza inghep Plantele sufera prin degerarea mugurilor, a ramurilor sau chiar a intregii
plante. Uneori gheafa formata pe ramuri poate determina ruperea acestora datorita ingreunarii (fig.
26). Poleiul este mult mai nociv comparativ cu zapada sau chiciura, pentru ca gheafa formata in urma
ploilor sau topirii zapezii, patrunde mult mai adanc in muguri §i scoarfa. Mai mult, daca zapada §i
chiciura se scutura u§or de pe ramuri, poleiul persista o vreme indelungata.
Fig. 26 - Deformarea plantelor ca urmare a depunerii de zapada (stanga) §i polei (dreapta)
38
Grindina este printre cele mai distructive forme de apa solida. Ea apare in timpul verii §i
determina ranirea §i ruperea frunzelor, florilor, fructelor, rani pe lastari §i pe scoarpa trunchiului. La
plantele tinere daunele sunt foarte mari, determinand uneori chiar distrugerea completa a acestora §i
de aceea daca zona unde se afla pepiniera este cunoscuta ca una in care frecvenpa aparipiei grindinei
este mare, se instaleaza plase antigrindina deasupra randurilor de plante. In cazul in care aparipia
grindinei este ocazionala §i prin urmare nu sunt luate masuri de protecpie, refacerea plantelor poate fi
facuta printr-un program riguros ce cuprinde taieri, fertilizari §i udari.
Nu numai cantitatea de apa care ajunge la plante este importanta, ci §i calitatea acesteia. Apa
din parauri, rauri, lacuri sau apa freatica, nu este intotdeauna potrivita pentru udarea plantelor, putand
avea cantitapi ridicate de saruri sau fiind contaminata cu diferipi poluanpi. De aceea, pepinierele
analizeaza permanent calitatea apei de udare, provenita din surse naturale, pentru a evita daunele.
Majoritatea speciilor reacpioneaza rapid la un conpnut ridicat de saruri in apa sau poluanp. Efectele
negative apar in prima faza sub forma imperceptibila, fiind afectate procesele fiziologice (se reduce
rata fotosintezei, create transpirapia). Ca urmare, daca udarea cu apa de slaba calitate continua,
radacinile se modifica, cre§terea plantelor se reduce, frunzi§ul i§i mic§oreaza dimensiunile, la unele
specii aparand chiar pete, colorari inestetice, brunificari, iar inflorirea se reduce sau dispare complet.
Odata cu acumularea in sol a sarurilor sau poluanpilor, plantele se pot usca complet. Cele mai
afectate de calitatea apei sunt plantele tinere. Totup speciile sensibile la conpinut de saruri ridicat sau
anumipi poluanpi reacpioneaza in mod negativ chiar atunci cand plantele sunt mature. De aceea, se
impune ca in amenajarile de spapii verzi, udarea sa se faca folosind apa de calitate, din surse
verificate.
Umiditatea atmosferica ridicata intr-o zona poluata agraveaza daunele asupra plantelor
lemnoase. Oxizii de azot, de sulf, de fosfor in combinapie cu particulele de apa din atmosfera se
transforma in ploaie acida §i provoaca arsuri foliajului plantelor. Mai mult, radacinile sufera §i ele
din cauza schimbarii pH-ului solului, fiind astfel afectata absorbpia apei §i a nutrienpilor. Ceapa
acida este mult mai nociva comparativ cu ploaia, prin persistenpa mai mare pe care o are pe frunze.
Chiar §i scoarpa de pe ramuri §i trunchi este afectata mai mult de ceapa acida, plantele devind mai
sensibile la boli, daunatori, temperaturi coborate sau ridicate.
Rezumat
Relafiile plantelor lemnoase cu apa
> Speciile lemnoase au fost clasificate dupa cerintele lor fata de apa in: hidrofile, mezofile,
submezofile, xerofile, eurifle.
> Reupta la tnmulfire, plantare, transplantare a plantelor lemnoase depinde foarte mult de
prezenta apei.
> Lipsa apei se manifesta prin ofilirea sau rasucirea frunzelor, caderea frunzelor, uscarea
ramurilor incepand de la varf sau chiar a intregii plante .
> In spatiile verzi urbane imbunatatirea regimului de apa se poate face prin: mentinerea
farfuriei de udare in jurul plantelor, mulcire cu materiale organice sau minerale (zgura,
argila expandata).
> Excesul de apa determina la multe specii putrezirea radacinilor f uscarea plantelor.
> Apa sub forma solida (zapda, chiciura, poleiul fi grindina) afecteaza negativ plantele.
> Calitatea apei de udare este foarte importanta atat in pepiniere cat fi in spatiile verzi.
33. Speciile adaptate la conditii de umiditate scazuta se numesc:

a. xerofile
b. xerofite
c. hidrofile
d. heliofile
39
34. Specia care se adapteaza la terenuri inundate este:
a. Tamarix tetrandra
b. Liriodendron tulipifera
c. Robinia pseudaccacia
d. Alnus glutinosa
35. Ruperea ramurilor arborilor §i arbu§tilor poate fi determinata de:

a. ploaie abundenta
b. zapada abundenta
c. polei
d. ceafa
e. variantele b §i c corecte
36. Reducerea cre§terilor §i mic§orarea frunzelor apare in condifii de:

a. ploaie acida
b. udare cu apa de slaba calitate
c. ceafa
d. chiciura
37. Cele mai afectate de calitatea apei sunt:

a. arbu§tii
b. arborii
c. plantele tinere
d. foioasele
40
8.
Relaîile plantelor lemnoase cu vantul.
Aerul nu stationeaza niciodata, ci se mi§ca continuu dintr-o zona in alta. Circulatia aerului
OBIECTIVE
• care sunt efectele benefice ale vantului
• care sunt efectele negative ale vantului
• ce importanta are cunoa§terea actiunii vantului asupra plantelor
lemnoase
• cum pot fi protejate plantele tinere de actiunea negativa a vantului
in plan orizontal se nume§te vant. Curentii de aer transporta norii, intensifica sau reduc
temperaturile, accentueaza puterea precipitatiilor. Viteza §i directia vantului au importanta in toate
aceste procese. Dupa viteza, vantul poate fi slab (adiere), moderat, puternic §i foarte puternic
(vijelie); poate sufla continuu sau cu intreruperi (rafale). Directiile dominante din care bate vantul la
noi in tara sunt NE-SV (crivatul), V (austrul), SV (cosava).
Vantul reprezinta aer in mi§care, iar pentru plantele lemnoase acesta poate aduce beneficii
sau poate provoca daune. Plantele lemnoase §i-au dezvoltat moduri prin care pot minimiza daunele
provocate de vant: unele prin care raspund rapid, iar altele pe care §i le dezvolta in timp. Frunzele
multor specii sunt adaptate sa reziste la vant, fiind cerate sau acoperite cu peri§ori, care le cresc
rezistenta la deshidratare. Unele dintre aceste specii adaptate au frunze cu petiol lung §i limb lat,
care in bataia vantului sunt
mi§cate a§a incat
nu se rup - plop, ar|ar, platan. La
speciile adaptate pentru zonele cu
vant puternic, radacinile §i
dimetrul partii aeriene cresc, iar
inaltimea plantei se reduce. In
zonele alpine, pe platoul montan,
unde frecventa vanturilor
moderate §i puternice este mare,
speciile adaptate sunt arbustive
(fig. 27), cu cre§tere taratoare sau
semitaratoare (ienupar -
Juniperus communis, jneapan-
Pinus mugo).
Curentii de aer au un rol
Fig. 27 - Pinus mugo pe platoul montan important in polenizare,
diseminarea semintelor §i in final
la raspandirea speciilor. Vantul intervine in mod pozitiv in viata plantelor §i prin reglarea
temperaturilor in timpul verii (racorirea aerului) §i iernii (incalzirea aerului), zvantarea frunzi§ului
§i a solului dupa precipitatii abundente, risipirea aerului poluat.
41
Intensitatea mare a vantului provoaca la cele mai multe specii daune prin deformarea
plantei, ruperea ramurilor §i uneori retezarea trunchiului §i dezradacinare. Efectul negativ al
vanturilor puternice este mai mare
cand acestea surprind plantele in
vegetape §i solul este umed.
Arborii izolap sau la distance mari
unul fa(a de altul sunt mai afectap
decat arborii aflap in grup sau masiv
(fig. 28). De asemenea, dintre
specii, coniferele sunt mai
susceptibile la daunele provocate de
vant comparativ cu foioasele.
Daunele pe care le
provoaca vantul nu sunt neaparat
legate de intensitatea ridicata a
acestuia. Vantul de intensitate
medie deterioreaza frunzi§ul, rupe
ramurile mai subpri §i deformeaza
plantele tinere. Cand temperatura
este ridicata, vantul chiar de
intensitate medie induce
deshidratarea plantelor §i de aceea Fig. 28 - Deformarea coroanei prin acpunea vantului
udarea trebuie atent monitorizata
pentru a evita stresul hidric §i
moartea plantelor.
Chiar daca nu este suficient de puternic pentru a provoca daune, vantul poate avea efecte
negative. Astfel, vanturile constante, de intensitate medie §i mica pot afecta cre§terea plantelor prin
intensificarea procesului de transpirape §i absorbpa de dioxid de carbon, determinand diminuarea
cre§terii in lungime a lastarilor in favoarea ingro§arii in diametru a trunchiului §i ramurilor. Acesta
cre§tere modifica aspectul estetic al unor arbori §i arbu§ti decorativi prin forma de cre§tere sau
talie. Inflorirea §i fructificarea pot fi §i ele diminuate din acelap motiv.
Indiferent de intensitate, vantul poate fi o cale de raspandire a bolilor, mai ales daca
atmosfera este umeda. Ploaia insopta de vant impra§tie sporii de la plantele infectate la cele
sanatoase. Unii daunatori sunt §i ei purta(i de vant de la o planta la alta. In combaterea bolilor §i
daunatorilor, substan(ele chimice sub forma lichida sau aerosoli se aplica plantelor pe vreme fara
vant, astfel incat acestea sa ajunga pe foliaj uniform §i in cantitate corespunzatoare pentru a avea
eficacitate.
Efectul negativ al vantului se observa §i in zonele de litoral, unde curenpi de aer transporta
aerul sarat catre plante §i il depoziteaza pe frunze, ramuri §i sol. Consecin(ele acestui fenomen sunt
uscarea frunzelor, ramurilor sau chiar a intregii plante. De aceea, pentru aceste locapi se aleg specii
rezistente la aerul sarat §i sol saraturat.
Plantele tinere sunt mai sensibile la acpunea vantului. Acpunea constanta a vantului
determina o cre§tere redusa (ramuri scurte, frunze mici), dar §i o dezvoltare anormala a plantelor
(deformarea trunchiului §i coroanei la arbori, a tufei la arbu§ti), care scad calitatea materialului
obpnut §i sunt greu de remediat ulterior vanzarii. Pentru a reduce cat mai mult din aceste efectele
negative, in pepinierele situate in zone cu vant, culturile se protejeaza prin instalarea de perdele
antivant (plantapi tip perdea de arbori cu dezvoltare rapida §i rezistenp la vant sau panouri antivant
artificiale) pe direcpa vantului dominant. Plantele la ghivece §i arborii tineri cultivap in teren trebuie
suspnup pentru o
42
cre§tere verticala a parpi aeriene §i dezvoltarea corespunzatoare a sistemului radicular. In funcpe de
caz, plantele se ancoreaza (cu carlige speciale pentru ghivece), se tutoreaza (cu tutori individuali
infipp aproape de baza plantei) sau se paliseaza (pe sisteme de suspnere cu sarma), in vederea
menpnerii lor in pozipe verticala, indiferent de intensitatea vantului in zona.
Puiepi plantap in spapile verzi
sunt §i ei supup efectelor vantului.
Adaptarea cu succes a acestora la noul
regim de viafa presupune o atenta
intrepnere. La plantare arborii se
tutoreaza pentru menpnerea in pozipe
verticala, indiferent de intensitatea
vantului (fig. 29). Arborii plantap la
mari dimensiuni, cu balot de pamant
pe radacini, se ancoreaza. Suspnerea
plantelor este esenpala pentru reupta
prinderii, orice mi§care a plantei
determinand ruperea noilor radacini
formate §i deci intarzierea prinderii
' sau chiar pierderea prin uscare a
exemplarului.
s
usfinere nu se pastreaza insa in ^
cand sistemul
suficient de bine dezvoltat pentru a
suspne partea aeriana. Arbu§tii nu se
tutoreaza.
Tabel 4
Specii lemnoase ornamentale care tolereaza vanturile puternice
Specia
Arbori Acer campestre
Acer pseudoplatanus
Fagus sylvatica
Juglans nigra
Populus alba
Quercus cerris
Ulmus glabra
Larix decidua
Pinus nigra
Arbu§ti Caragana arborescens
Cornus sanguinea
Crataegus crus-gali
Eleagnus angustifolia
Syringa vulgaris
Tamarix sp.
Wisteria sinensis
Taierile pot contribui la o mai buna rezistenfa la vant a puiefilor recent plantap in spapile
verzi. Acestea u§ureaza partea aeriana a plantei, iar in acest fel efectele negative ale vantului pot fi
diminuate.
43
In spatiile urbane, zonele centrale construite, unde cladirile sunt numeroase §i inalte, sunt
mai ferite de vant comparativ cu zonele largi pavate sau cu cladiri scunde, aflate de obicei in zonele
rezidenpale sau la marginea ora§ului.
Cladirile mari izolate redirectioneaza curenpi de aer §i ii concentraza spre baza §i colturi.
De asemenea, blocurile aliniate de-a lungul unei strazi, formeaza un culoar care amplifica viteza
vantului §i determina aparitia de curenti turbionari puternici. De aceea, in aceste cazuri peisagistul
trebuie sa aleaga cu atentie speciile care rezista la astfel de conditii de vant (tabel 4) §i care totodata
sa aiba capacitatea de a se adapta microclimatului zonei (temperaturi ridicate datorita pavajelor §i
betoanelor, umbrire partiala sau permanenta creata de cladiri, poluare, umiditate scazuta etc.).
Rezumat
Relafiile plantelor lemnoase cu vantul
> Vantul poate aduce beneficii sau poate provoca daune plantelor lemnoase.
> Plantele lemnoase §i-au dezvoltat moduri prin care pot minimiza daunele provocate de vant.
> Vantul are rol important in polenizare, diseminarea seminfelor §i raspandirea speciilor, dar
§i in reglarea temperaturilor in timpul verii §i iernii, zvantarea frunziûlui §i a solului dupa
precipitafii abundente, risipirea aerului poluat.
> Intensitatea mare a vantului provoaca la cele mai multe specii daune prin deformarea
plantei, ruperea ramurilor §i uneori retezarea trunchiului sau dezradacinare.
> Plantele tinere sunt mai sensibile la acfiunea vantului, determinand o credere redusa §i o
dezvoltare anormala a plantelor, care scad calitatea materialului obfinut §i sunt greu de
remediat ulterior vanzarii.
> Plantele la ghivece §i arborii tineri cultivafi in teren trebuie palisafi pentru o credere
verticala a parfii aeriene §i dezvoltarea corespunzatoare a sistemului radicular.
> In spafiul urban cladirile mari izolate §i blocurile aliniate de-a lungul unei strazi amplifica
viteza vantului in zona plantafiilor. Pentru aceasta, peisagistul trebuie sa aleaga cu atenfie
speciile care rezista la astfel de condifii de vant §i care totodata sa aiba capacitatea de a se
adapta microclimatului zonei.
38. Efectul actiunii constante a vantului asupra puietilor plantelor lemnoase este:
a. stimularea cre§terii in inaltime
b. inhibarea cre§terii in inaltime
c. inhibarea cre§terii in diametru
d. stimularea infloririi
39. Mai rezistenti la vant sunt:

a. arborii izolati
b. coniferele
c. arborii izolati aflati la baza unei cladiri inalte
d. arborii in grupuri sau masive
40. Vantul este benefic pentru plante la:

a. diseminarea semintelor
b. formarea fructelor §i semintelor
c. infrunzire
d. desfrunzire
41. Reducerea efectelor negative ale vantului asupra arborilor tineri poate fi facuta prin:
a. taieri de u§urare asupra coroanei
b. ancorare
c. mulcire
44
42. Specii de arbu§ti rezistente la vanturi puternice sunt:

a. Cornus sanguinea §i Tamarix tetrandra
b. Pinus nigra §i Juniperus virginiana
c. Abies alba §i Picea abies
d. Variantele a §i b corecte
45
9
Relaîile plantelor lemnoase cu factorii edafici.
Plantele lemnoase au impact vizual prin ceea ce reprezinta deasupra solului §i nu sub sol.
OBIECTIVE
• care sunt proprietatile fizice ale solului care influenteaza plantele lemnoase
• care sunt proprietatile chimice ale solului care influenteaza plantele lemnoase
• care este important cunoa§terii speciilor sensibile §i tolerante fata de calcarul din sol
• care sunt speciile care se pot dezvolta pe soluri acide §i bazice
• ce importanta practica are cunoa§terea insu§irilor solului
Timp de studiu - 1 ora __________________________________________________
Dar solul are un rol foarte important in viata plantelor, intervenind §i schimband cre§terea §i
dezvoltarea lor. Solul ofera suport pentru sustinerea plantelor, dar §i apa §i nutrientii necesari pentru
supravietuirea plantelor lemnoase. Prin caracteristicile sale fizice §i chimice, dar §i prin
disponibilitatea pentru sistemul radicular (spatiu edafic), solul poate deveni un factor limitativ
pentru unele specii. Conditiile de sol pot fi nefavorabile plantelor lemnoase din cauza originii
speciilor, al dezvoltarii
geomorfologice a solului sau al istoricului intretinerii lui.
Caracteristicile fizice ale solului includ textura, structura §i adancimea stratului de sol.
Acestea influenteaza permeabilitatea solului, capacitatea pentru apa §i aer, retinerea elementelor
nutritive §i a apei.
• Textura solului este data de
marimea particulelor de sol §i poate fi
nisipoasa, lutoasa sau argiloasa. Doar
cateva specii pot create §i dezvolta pe
soluri cu textura nisipoasa, care au o
capacitate mica de retinere a apei §i
nutrientilor, o aeratie puternica, se
incalzesc puternic in timpul zilei §i se
racesc repede in timpul noptii. Aceste
specii sunt putin pretentioase fata de
fertilitatea solului avand diferite adaptari
(simbioze cu bacterii, actinomicete, frunze
cu suprafata mica, acoperite cu peri§ori
sau ceara)
§i sunt rezistente la seceta: Amorpha
fruticosa, Eleagnus angustifolia,
Hippophae rhamnoides, Robinia
pseudaccacia, Potentilla fructicosa,
Tamarix tetrandra. Fig. 30 - Alnus glutinosa - specie pentru soluri cu textura
Solurile argiloase au §i ele argiloasa
caracteristici care limiteaza numarul de
specii care il pot popula: capacitate de
retinere a apei §i elementelor nutritive ridicata, aeratie slaba, devin compacte §i reci la umiditate
ridicata §i coezive la umiditate scazuta. Speciile adaptate pentru astfel de soluri sunt: Alnus
46
glutinosa (fig. 30), Aesculus hippocastanum, Platanus hibrida, Quercus cerris, Ulmus laevis,
Ligustrum vulgare, Syringa vulgaris.
• Structura solului este data de aranjamentul particulelor de sol in agregate. Intre agregate
exista spafii in care patrunde apa §i aerul, dar tot aici cresc §i radacinile plantelor. Solurile nisipoase
agregraza slab §i de aceea proprietafile lor depind mai mult de textura. Solurile argiloase pot fi insa
influenfate de structura. Un sol argilos bine structurat are un drenaj §i o aerafie mai buna, iar
patrunderea radacinilor este mai u§oara. Cea mai buna structura a solului pentru majoritatea
speciilor este cea granulara. Acest tip de structura se gase§te la solurile cu un confinut ridicat de
materie organica §i sunt menfinute revene. Structura unui sol poate suferi schimbari din diferite
motive. Astfel, distrugerea agregatelor poate fi de natura mecanica, iar procesul se nume§te tasare,
sau chimica (determinata de irigarea cu apa avand confinut mari de saruri), iar procesul se nume§te
dispersie (Harris §i colab., 2004).
Majoritatea speciilor lemnoase prefera textura luto-nisipoasa §i un sol bine structurat
(Iliescu, 1998), dar sunt cateva specii de arbu§ti care se adapteaza la soluri variate (specii rustice):
Spiraea x vanhouttei, Symphoricarpos sp., Laburnum anagyroides, Hibiscus syriacus,
Ligustrum sp., Philadelphus coronarius. Textura §i structura solurilor pot fi ameliorate prin
folosirea ingra§amintelor organice - gunoi de grajd, compost, turba, ingra§aminte verzi.
• Adancimea stratului de sol influenfeaza dimensiunile radacinilor §i in consecinfa
aprovizionarea plantei cu apa §i nutrienfi. Volumul edafic util exprima stratul de sol favorabil
cre§terii radacinilor. Pe solurile cu adancime mica a stratului (15-20 cm) se dezvolta specii de
subarbu§ti, liane §i arbu§ti mici. Arborii au nevoie de cel pufin 1 m de pamant pentru a create, iar
majoritatea arbu§tilor, de minim 0,60 m. In spafiile verzi din ora§e, volumul edafic util este de
multe ori insufficient pentru dezvoltarea plantelor lemnoase, din cauza construcfiilor, care limiteaza
adancimea solului prin fundafiile lor §i resturile de material inert ramase in subsol, dar §i a
utilitafilor (cabluri subterane, conducte). De aceea cunoa§terea adancimii stratului de sol este foarte
importanta in alegerea speciilor pentru amenajarile de spafii verzi. Volum limitat de sol il au §i
plantele containerizate, care necesita periodic, pe masura ce radacinile cresc, inlocuirea
containerului. Intarzierea efectuarii acestei operafii induce rasucirea radacinilor de jur- imprejurul
ghiveciului ca urmare a volumului prea mic de sol, cu efecte negative asupra cre§terii plantei (§i in
consecinta a calitafii ornamentale).
Caracteristicile chimice ale solului cele mai importante pentru plantele lemnoase sunt:
confinutul de elemente nutritive, reacfia solului §i confinutul de saruri.
• Confinutul de elemente nutritive din sol este diferit de la un sol la altul §i absorbfia lor de
catre plante este influenfata de mai mulfi factori. Nutrienfii apar in sol in stari diferite: ioni dizolvafi
in solufia solului, ioni absorbifi de particulele solului, in precipitafi cristalini §i roci minerale, in
materia organica. Lipsa, insuficienfa sau excesul unuia dintre macro- (N, P, K, S, Ca, Mg) sau
micro- (Zn, Cu, Mo, Co, B, Cl) elemente au urmari nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor
lemnoase (Iliescu, 1998).
Cerinfele fafa de fertilitatea solului sunt diferite cu specia. O serie de specii au amplitudine
ecologica mare, reu§ind sa creasca §i sa se dezvolte pe soluri aprovizionate diferit: Ailanthus
altissima, Amorpha fruticosa, Ligustrum vulgare, Physocarpus opulifolius, Symphoricarpos
sp., Spiraea sp.
• Confinutul ridicat de calciu sub forma de calcar din sol este un factor limitativ pentru unele
specii, deoarece determina trecerea unor elemente (fosfor, fier, mangan, zinc, cupru, bor) in forme
greu solubile. Din acest motiv trebuie cunoscut faptul ca unele specii sunt calcifuge (sensibile la
calcarul din sol) §i altele calcifile (prefera solurile calcaroase). Speciile calcifuge plantate intr-un sol
calcaros reacfioneaza prin ingalbenirea
47
frunzelor intre nervuri, reducerea suprafejei frunzelor, uscarea ramurilor incepand de la varf §i in
final uscarea intregii plante (fig. 31). Astfel de specii sunt: Betula pendula, Magnolia kobus,
Liriodendron tulipifera, Cercis siliquastrum, Robinia pseudaccacia, Castanea sativa,
Rhododendron sp.
Tratamentele chimice pentru reducerea pH-ului solurilor bogate in calcar sunt de cele mai
multe ori inutile. De aceea, este
importanta alegerea speciilor care
tolereaza calcarul.
Astfel de specii, numite
calcifile, sunt: Cotinus
coggygria, Buddleia sp.,
Catalpa sp., Buxus sempervirens,
Acer platanoides,
Acer pseudoplatanus, Carpinus
betulus, Ailanthus altissima,
Populus nigra, Sorbus aria etc.
• Reacjia solului
exprimata prin pH prezinta
importanja pentru ca Fig. 31 - Sensibilitate la calcar
influenjeaza solubilitatea §i (sursa internet 2)
absorbjia elementelor nutritive, dar
§i activitatea
microorganismelor din sol. Valorile de pH preferate de majoritatea speciilor lemnoase ornamentale
se incadreaza intre u§or acid §i slab bazic (6.0 - 8.0), mai ales daca solurile sunt bine drenate. Unele
specii se dezvolta numai pe soluri cu reacjie acida: Erica sp., Calluna sp., Rhododendron sp., iar
altele prefera solurile alcaline: Berberis sp., Cotoneaster sp., Euonymus japonicus, Ligustrum
sp., Symphoricarpos sp., Tamarix sp., Viburnum sp.
Toate speciile de conifere prefera solurile u§or acide. De aceea, in tehnologia producerii lor
se folosesc substraturi ce conjin turba. Reacjia acida a substraturilor favorizeaza germinajia,
inradacinarea, cre§terea §i dezvoltarea. Unele pepiniere menjin in substratul coniferelor un pH u§or
sub 5,5 pentru a reduce aparijia unor boli produse de ciuperci (Harris §i colab., 2004)
• Conjinutul de saruri din sol este un indice agrochimic important, ce poate limita cultivarea
unor specii. Sarurile de calciu, sodiu, magneziu, aluminiu, apar in mod natural in unele soluri (roci
parentale bogate in saruri, apa freatica de mica adancime §i bogata in saruri) sau accidental
(fertilizari inadecvate, apa de udare bogata in saruri, deszapezire cu diferite saruri). Salinitatea
determina la plantele sensibile reducerea cre§terii, brunificarea marginilor frunzelor §i in final
uscarea plantelor, cand concentrajia de saruri este ridicata. Un conjinut ridicat de saruri solubile in
sol este tolerat de pujine specii: Acer sp., Cornus sp., Symphoricarpos sp., Tamarix sp.,
Sambucus nigra.
Proprietajile fizice §i chimice ale solului influenjeaza activitatea sa
microbiologica. Microorganismele utile din sol descompun materia organica, fixeaza azotul din aer,
dizolva mineralele solului §i transforma elementele in forme solubile pentru plante. Aceste
microorganisme au insa cerinje specifice faja de regimul de apa §i aer din sol, temperatura, pH,
conjinut de saruri. Activitatea lor poate fi imbunatajita prin aplicarea de ingra§aminte organice §i
menjinerea unui regim aer-apa favorabil.
48
Pepinierele folosesc informapile
despre cerin(ele speciilor fa(a de sol pentru a
obpne plante de calitate in timpul cel mai scurt.
Tehnologia de cultivare la containere,
dezvoltata in ultimii ani ca o alternativa la
producerea plantelor lemnoase ornamentale
direct in terenul pepinierei, se bazeaza pe
folosirea substraturilor de pamant (fig. 32).
Aceste substraturi, formate prin amestecul de
componente naturale §i minerale in diferite
proporpi, au insupri fizice §i chimice noi, care
pot fi adaptate in funcpe de cerin(ele speciilor.
Astfel, substraturile ofera un mediu optim
pentru creperea §i dezvoltarea plantelor, in
acest fel scurtandu-se timpul de obpnere al
puieplor. Fig. 32 - Magnolia soulangiana in cultura
La infiin(area unei noi amenajari, solul containerizata
este deseori alterat §i compactat din cauza
lucrarilor de construcpi (confine diverse resturi de materiale inerte, tasare putenica dupa trecerea
mapnilor grele), iar astfel de soluri sunt nefavorabile creperii radacinilor. Chiar in amenajarile de
spapi verzi deja create, in timp solul se degradeaza p are nevoie de lucrari de remediere.
Transformarea destinapei unui teren in spapu verde poate aduce variate probleme ale solului -
poluare cu nitrap, pesticide (terenuri agricole), conpnut ridicat de metale grele sau saruri (foste
fabrici, uzine, gropi de gunoi), infestare cu boli, daunatori (gropi de gunoi, terenuri umede),
compactare in profunzime p resturi de materie inerta (foste construcpi). Analiza solului se impune
ca o cerin(a obligatorie intr-un proiect de amenajare, fiind esen(iala pentru alegerea speciilor.
Rezumat
Relafiile plantelor lemnoase cu solul
> Solul ofera suport pentru susfinerea plantelor, dar apa nutrienfii necesari pentru
supraviefuirea acestora.
> Caracteristicile fizice ale solului cu importanfa pentru plantele lemnoase includ: textura,
structura f adancimea stratului de sol.
> Textura solului este data de marimea particulelor de sol fi doar cateva specii pot crefte fi
dezvolta pe soluri cu textura nisipoasa sau cu textura argiloasa.
> Structura solului este data de aranjamentul particulelor de sol m agregate. Cea mai buna
structura a solului pentru majoritatea speciilor este cea granulara.
> Majoritatea speciilor lemnoase prefera textura luto-nisipoasa fi un sol bine structurat.
Textura fi structura pot fi ameliorate prin folosirea ingrafamintelor organice.
f Adancimea stratului de sol influenfeaza dimensiunile radacinilor fi in consecinfa
aprovizionarea plantei cu apa fi nutrienfi. Volumul edafic util exprima stratul de sol
favorabil crefterii radacinilor.
> Caracteristicile chimice ale solului cele mai importante pentru plantele lemnoase sunt:
confinutul de elemente nutritive, reacfia solului fi confinutul de saruri.
> Pepinierele folosesc informafiile despre cerinfele speciilor fafa de sol pentru a obfine plante
de calitate in timpul cel mai scurt.
49
43. Majoritatea speciilor lemnoase prefera textura:

a. nisipoasa
b. lutoasa
c. argiloasa
d. luto-nisipoasa
e. luto-argiloasa
44. Textura unui sol poate fi ameliorata prin:

a. udari
b. fertilizari cu ingra§aminte organice
c. alegerea de specii rezistente
d. schimbarea pH-ului
45. Salinitatea determina la plantele sensibile:

a. brunificarea marginilor frunzelor
b. ingalbenirea frunzelor intre nervuri
c. caderea florilor §i fructelor
46. Conînutul ridicat de calcar in sol este tolerat de:

a. specii calcifuge
b. specii calciofile
c. specii calcifile
d. specii calcarofile
47. Distrugerea agregatelor solului din cauze mecanice se nume§te:

a. destabilizare
b. dispersie
c. instabilizare
d. tasare
e. destructurare
50
10
Relaîile plantelor lemnoase cu factorii biotici.

Relaîile plantelor lemnoase cu factorii antropici.
OBIECTIVE
• care sunt factorii biotici care afecteaza viata plantelor lemnoase
• cum sunt valorificate informatiile legate de factorii biotici de pepinieri§ti
• cum intervine factorul antropic in cre§terea §i dezvoltarea plantelor
lemnoase
• cum ajuta plantele lemnoase la depoluarea
aerului Timp de studiu - 1 ora
Relafiile plantelor lemnoase cu factorii biotici
Organismele vii - plante, animale, insecte, microorganisme - pot constitui factori care
afecteaza cre§terea §i dezvoltarea plantelor lemnoase ornamentale. Actiunile factorilor biotici pot fi
directe sau indirecte.
• Acfiuni ale plantelor
Plantele intra in competitie unele cu altele pentru spatiu, apa, lumina §i nutrienti.
Particularitatile de cre§tere ale speciilor joaca un rol important in adaptarea lor intr-o asociere.
Ritmul de cre§tere diferit avantajaza sau dezavantajaza plantele. Vegetatia erbacee are un
ritm de cre§tere ridicat comparativ cu puietii de plante lemnoase. De aceea, in pepiniere combaterea
buruienilor este o lucrare importanta de intretinere, care asigura o cre§tere §i dezvoltare optima
puietilor. In spatiile verzi, combinatiile de gazon sau flori §i puieti de arbori sau arbu§ti sunt de
evitat. Gazonul este mare consumator de apa §i nutrienti, mai ales cand este cosit regulat, iar
plantele lemnoase abia plantate pot e§ua in a reu§i sa se prinda. De aceea, in primii ani dupa
plantarea in spatiile verzi, puietii se menpn fara vegetape erbacee la baza §i se intretin prin udari
sustinute §i fertilizari.
Deseori coniferele cu forma de
cre§tere arbustiva, se brunifica sau se
degarnisesc la partea bazala atunci cand
gazonul ramas necosit sau florile plantate in
apropiere le umbresc.
Competitia intre plante poate fi una de
natura fizica. Plantele se pot stanjeni reciproc
la nivelul radacinilor sau la nivelul partii
aeriene, cand distantele intre ele sunt mici.
Spatiul devine repede insuficient cand plantele Fig. 33 - Arbori in asociatie - coroane deformate din
cauza competitiei
au un sistem radicular asemanator ca
dezvoltare sau ramuri care cresc la aceea§i
inaltime. Consecinta acestei competitii pentru spatiu este ca niciunul dintre indivizii din asociatie nu
va avea cre§teri normale (fig. 33).
Radacinile unor specii lemnoase sunt fibroase, dense §i extrag multa apa, iar plantarea
alaturi de acestea a unor subarbu§ti, arbu§ti mici sau plante perene este dificila. Dintre aceste specii
fac parte: Acer sp., Aesculus hippocastanum, Betulapendula, Buxus
51
sempervirens, Carpinus betulus, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Platanus sp.,
Populus sp., Tilia sp., Ulmus glabra.
Unele specii au caracter invaziv, stanjenind dezvoltarea altor specii. Dintre acestea, fac
parte o serie de plante care prin organele de inmulpre sau prin vigoarea de cre§tere monopolizeaza
un anumit spapu. Speciile la care capacitatea de autopropagare prin seminê este mare sunt: Acer
platanoides, Ailanthus altissima, Cornus sanguinea, Populus nigra, Clematis vitalba, Prunus
cerasifera; prin drajoni: Rhus typhina, Syringa vulgaris, Populus tremula, Robinia pseudacacia,
Amorpha fruticosa, Hippophae rhamnoides; prin marcote: Hedera helix, Hypericum calycinum,
Juniperus sabina, Juniperus horizontalis, Euonymus fortunei. Capacitatea lor de autopropagare
este greu de egalat de alte plante, care in timp, sufocate, dispar.
Tot din categoria speciilor care prezinta caracter invaziv sunt §i lianele, care folosesc
drept suport alte plante, iar cre§terea lor viguroasa determina o presiune mare asupra ramurilor §i
umbresc puternic planta gazda, aceasta incetandu-§i cre§terea. Astfel de liane viguroase sunt:
Clematis vitalba, Polygonum baldschuanicum §i Lonicera japonica. In spapile verzi se aleg cu
atenpe speciile cu care se asociaza aceste liane.
• Acfiuni ale animalelor
Animalele salbatice provoaca daune plantelor lemnoase mai ales in timpul iernii §i
primavara timpuriu, cand acestea nu gasesc alte surse de hrana. Iepurii de camp, cerbii §i caprele
salbatice consuma ramuri tinere de arbu§ti sau scoapa de pe trunchiul arborilor tineri, determinand
de cele mai multe ori uscarea acestora. In pepinierele aflate in vecinatatea unor zone cu fauna
salbatica se impune imprejmuirea acestora cu garduri eficiente §i protejarea trunchiurilor arborilor
cu diferite materiale.
• Acfiuni ale microorganismelor
Cre§terea optima a plantelor poate
fi redusa de microorganisme, care determina
diferite boli. Bacteriile, ciupercile, virupi ataca
lemnul, foliajul, florile §i fructele arborilor §i
arbu§tilor, cu virulenâ diferita. In general
plantele lemnoase au rezistenâ buna la atacul
de boli, dar sunt §i specii foarte sensibile la
unele boli. Indiferent de specie, plantele tinere
sunt sensibile, iar combaterea bolilor devine o
lucrare importanta in pepiniere, fiind necesara
in toate fazele tehnologice (inmulpre, formare,
depozitarea plantelor), pentru a reduce riscul
pierderilor.
Unele microorganisme, aflate in sol
sunt utile plantelor lemnoase. Speciile
lemnoase din familia Fabaceae
(Leguminoasae) formeaza simbioze cu
bacteriile fixatoare de azot. Alte specii, cum ar
fi: Alnus, Eleagnus, Hippophae, au simbioze
cu actinomicete.
• Acfiuni ale insectelor
Atacul unor insecte asupra Fig. 34 - Arâr american, defoliat de omida paroasa a
dudului
plantelor lemnoase poate aduce pierderi mari
in pepiniere, dar §i in spapile verzi. Insectele
sunt combatute in pepiniere cu substance
52
specifice, atacul lor putand fi controlat. In schimb, atacul unor insecte asupra unor arbori §i arbu§ti
aflafi in spafiile verzi este foarte greu de controlat, spafiul fiind mult mai vast, iar plantele fiind
uneori de talie mult prea mare pentru a putea fi stropifi cu substance de combatere. De aceea,
peisagi§tii trebuie sa cunoasca sensibilitatea speciilor fafa de insecte §i sa evite folosirea unor specii
in spapile verzi urbane. De exemplu, Acer negundo (arfarul american) este o specie foarte sensibila
la atacul insectei Hyphantria cunea (omida paroasa a dudului). Atacul acestei insecte determina
defolierea completa a arborilor (fig. 34). De la arfar insecta se raspande§te apoi §i pe alte specii
lemnoase. Din acest motiv in multe fari plantarea arfarului american in spapul public este interzisa.
Relajiile plantelor lemnoase cu factorii antropici

Comunitafile umane aduc modificari climatului local prin prezenfa construcfiilor,
utilitafilor §i activitafilor lor poluante. Astfel, regimul de temperatura, apa, lumina, vant §i sol se
modifica, perturband viafa plantelor lemnoase.
Aglomerafiile urbane au un impact nefavorabil asupra majoritafii speciilor. Acfiunile
distructive ale factorului uman pot fi directe sau indirecte.
• Acfiuni directe
Lucrarile de construcfie §i reparafie ale cladirilor §i strazilor sunt o cauza majora a
vatamarii §i chiar a pierderii unor exemplare de arbori §i arbu§ti. Ranirea parfii aeriene a plantelor
prin manipularea §i depozitarea materialelor de construcfie, deplasarea defectuoasa a utilajelor sau
vatamarea radacinilor prin lucrari de excavare ori tasare excesiva datorata utliajelor grele, pot
contribui la uscarea parfiala sau totala a acestora. De asemenea, in timpul iernii sarurile de calciu §i
sodiu folosite la deszapezirea drumurilor ajung pe spafiul verde, la radacina arborilor sau chiar pe
partea aeriana a arbu§tilor, determinand efecte de toxicitate la speciile mai sensibile.
Cablurile aeriene prezente in ora§e necesita o intrefinere riguroasa, iar ramurile arborilor
pot constitui o problema daca vin in contact cu acestea. De aceea, de cele mai multe ori se recurge la
taieri severe aplicate coroanelor
arborilor stradali, care scurteaza viafa
acestora.
Activitafile recreative ale
populafiei urbane pot afecta §i ele grav
vegetafia. Ruperea ramurilor sau chiar
a trunchiurilor, calcarea arbu§tilor §i a
gardurilor vii, tasarea solului,
aprinderea focului in apropierea
vegetafiei lemnoase sunt din pacate
situafii care apar des in spafiul urban §i
care aduc mari pagube plantelor
lemnoase in special §i spafiilor verzi in
general (Iliescu, 2003).
Fig. 35 - Un loc nepotrivit pentru depozitarea gunoaielor
Viafa plantelor ornamentale
lemnoase este scurtata §i de diversele
acfiuni neglijente ale oamenilor, cum ar fi: depozitarea sau arderea resturilor vegetale, a gunoaielor
§i a molozului in diferite locuri care nu sunt destinate acestui scop (fig. 35), amanarea unor lucrari de
reparafie a unor refele de apa calda sau rece, care duc la baltirea apei un timp indelungat la radacina
plantelor lemnoase, spalarea autovehiculelor in apropierea spafiilor verzi, aruncarea detergenfilor
sau a altor substanfe toxice la baza trunchiurilor arborilor.
53
• Acfiuni indirecte
Apar in principal datorita poluarii. Datorita densitatii populatiei §i a activitatilor acesteia,
calitatea aerului urban este semnificativ influentata. In ora§ele mari din Romania autovehiculele
constituie sursa principala de poluare atmosferica. Acestea emit oxizi de azot, carbon, sulf,
hidrocarburi, particule de praf §i metale grele, in special plumb §i cadmiu, care afecteaza calitatea
aerului §i solului in ora§. Poluarea in ora§e este data §i de alte surse cum ar fi: activitatile industriale,
§antierele de construct, gropile de gunoi, aeroporturile.
Simptomele datorate poluarii aerului pe care le manifesta vegetatia sunt variabile,
depinzand de tipul poluantului §i specie. Acestea sunt clasificate ca fiind acute sau cronice.
Leziunile acute implica moartea celulelor §i apar la cateva ore sau zile dupa expunerea la
concentratii mari de poluanti. Leziunile cronice apar mai incet, in cateva zile sau saptamani dupa
expunere. Acest tip de leziune apare de obicei ca raspuns a unei poluari de lunga durata, cu
concentratii mai mici de poluant. In unele cazuri nu sunt prezente simptome vizibile, dar poluarea
determina o scadere in rata fotosintezei, respiratia create, iar cre§terea incetine§te. Simptomele sunt
deseori subtile §i u§or de confundat cu alte probleme ca senescenta, carenta in unele elemente sau
diferite stresuri de mediu.
Unele plantele lemnoase prezenta rezistenta la poluarea atmosferica: Abies concolor,
Pseudotsuga menziesii, Pinus nigra, Picea pungens, Taxus baccata, Juniperus sp., Acer sp.,
Ailanthus altissima, Betula pendula, Quercus rubra, Fraxinus excelsior, Robinia sp., Buddleia
sp., Lonicera sp., Symphoricarpos sp., Cornus sp., Prunus padus, Viburnum sp. Rezistenta la
poluare depinde insa de conditiile stationale (regim de temperatura, apa, sol) oferite arborilor §i
arbu§tilor din spatiile verzi urbane. Intretinerea defectuoasa a acestora (lipsa udarilor, taieri
puternice §i efectuate in extrasezon, lipsa intretinerii solului) determina scaderea rezistentei lor la
poluare.
Interceptarea agentilor poluanti de catre vegetatia lemnoasa din cadrul ora§elor determina
reducerea poluarii aerului. Agentii poluanti sunt retinuti de aproape toate parole unei plante
lemnoase: radacina, trunchi, ramuri, frunze. Suprafata foliara este cea mai eficienta in reducerea
agentilor poluanti (un arbore matur refine de 10 ori mai multe impuritati decat o peluza de marimea
proiectiei coroanei acestuia pe sol - Iliescu, 2003). Rata de retinere a agentilor poluanti este mai mare
cand frunzele sunt umede sau ude §i ea depinde §i de caracteristicile morfologice ale frunzelor. In
aceste conditii retinerea create de 10 ori, pentru ca intreaga suprafata a plantei este capabila sa retina
agentul poluant (Nowak, 1999).
Rezumat
Relafiile plantelor lemnoase cu factorii biotici
> Factorii biotici sunt reprezentap de: plante, animate, insecte, microorganisme.
> Plantele - intra m competipe unele cu altele pentru spapu, apa, lumina pi nutrienp.
> Animalele salbatice - provoaca daune plantelor tinere mai ales m timpul iernii pi primavara
timpuriu, cand acestea nu gasesc alte surse de hrana.
> Microorganismele - produc diferite boli sau ajuta plantele formand simbioze cu acestea.
> Insectele - produc daune diverse atat m pepiniere cat pi m spapile verzi.
Relafiile plantelor lemnoase cu factorii antropici
> Aglomerapile urbane au un impact nefavorabil asupra majoritapi speciilor prin schimbarea
regimului de temperatura, apa, vant, sol.
> Acpunile directe - lucrarile de construcpe pi reparape ale cladirilor, strazilor,
cablurilor aeriene pi subterane, acpunile recreative pi neglijente ale oamenilor - produc
daune plantelor lemnoase pi pot determina uscarea acestora.
> Acfiunile indirecte - sunt cauzate de poluare. Rezistenfa unor specii la poluarea urbana,
scade atunci candplantele sufera din intrefinerea defectuasa.
> Plantele lemnoase refin agenfii poluanfi prin toate organele lor §i ajuta la depoluarea
aerului in spafiile urbane.
54
48. Dintre factorii biotici care afecteaza viafa plantelor fac parte:
a. animalele
b. insectele
c. omul
d. autovehiculele
49. Ce liana viguroasa devine invaziva?

a. Clematis jackmanii
b. Parthenocissus tricuspidata
c. Lonicera japonica
50. Cu ce specii se evita combinarea puiefilor de arbori sau arbu§ti?

a. specii de gazon
b. specii de flori
c. specii de arbori sau arbu§ti
d. specii de liane
51. Simbiozele cu radacinile plantelor lemnoase sunt datorate:

a. insectelor
b. microorganismelor
c. animalelor
d. omului
52. Organele de planta cu eficacitatea cea mai mare in refinerea poluanfilor sunt:
a. frunzele
b. radacinile
c. ramurile
d. florile
53. Poluarea de lunga durata, cu concentrafii mici de poluant determina plantelor:

a. leziuni acute
b. leziuni cronice
c. nu afecteaza plantele
55
11.
Pepiniera de plante ornamentale. Inmuiîrea prin seminte.
Pepiniera de plante ornamentale
OBIECTIVE
• cum este organizata o pepiniera de plante lemnoase
ornamentale
• care sunt etapele inmullirii prin seminte
• ce specii se inmultesc prin seminte
• care sunt sistemele de cultura pentru semanaturi
• ce lucrari de ingrijire se acorda puietilor din semanaturi
Timp de studiu - 1 ora ___________________________________
Producerea materialului saditor ornamental cuprinde cateva etape distincte: inmultire,
formarea puietilor §i valorificarea plantelor.
Pepinierele de plante lemnoase ornamentale pot avea ca activitate obtinerea de material
saditor parcurgand toate aceste etape de la inmultire pana la valorificare, iar acestea se numesc
pepiniere complexe sau doar una dintre etapele mentionate (de exemplu, numai inmultirea speciilor
§i obtinere de puieti neformati), iar acestea se numesc pepiniere specializate.
Dupa marime pepinierele pot fi: foarte mici - sub 1 ha, mici - 1-5 ha, mijlocii - 5-20 ha, mari
- 20-50 ha §i foarte mari - peste 50 ha (Iliescu, 1998). Pepinierele mici sunt de obicei specializate
(producerea de anumite specii sau puieti neformati), iar cele mari sunt complexe, reu§ind sa produca
material saditor variat ca specii §i de varste diferite.
Suprafata oricarei
pepinierei este formata din:
suprafata productiva §i suprafata
neproductiva. In funcpe de profilul
pepinierei, suprafata productiva
poate fi formata din costructii
productive (sere, solarii, rasadnite)
§i teren productiv (fig. 36). Pe
aceasta suprafata de teren se afla
culturile de plante ornamentale de
varste diferite. Suprafata
neproductiva a unei pepiniere se
compune din drumuri, constructii §i
amenajari anexe (ateliere, remize,
Fig. 36 - Teren productiv
hale, depozite etc.), care sunt absolut
necesare in buna desfa§urare a
activitatii productive. Acest teren neproductiv trebuie sa ocupe insa o pondere cat mai mica din
suprafata totala a pepinierei.
zv
Inmultirea prin seminte

Arborii din speciile autohtone §i majoritatea speciilor exotice (adaptate la climatul tarii
noastre) se pot inmulti u§or prin seminte. Speciile indigene de arbu§ti §i o mica parte din speciile de
arbu§ti exotici (Berberis thunbergii, Caragana arborescens, Hibiscus
56
siriacus, Mahonia aquifolium, Rhus typhina, Wisteria sinensis) se inmulfesc §i ele prin seminfe.
Recoltarea fructelor $i seminfelor se face in faza de coacere, inainte de diseminare. La
unele specii, fructele se recolteaza in parga (tei, mace§, frasin), pentru ca daca acestea ajung la faza
de coacere deplina, seminfele intra in dormans, iar germinarea este intarziata. Seminfele se
recolteaza de la plante cu caracteristici specifice fiecarei specii, sanatoase §i cu cre§teri viguroase.
Perioada de recoltare a fructelor este e§alonata intre lunile mai §i februarie. Primele fructe
apar la speciile cu inflorire timpurie de primavara - ulm, salcie, plop. In februarie pot fi recoltate
fructele unor specii conifere - pin, molid.
Recoltarea se poate face prin: scuturare §i adunare de pe sol (fructe mari, care cad singure);
scuturare pe prelate (specii cu fructe mici); recoltare manuala de pe plante sau cu ajutorul foarfecilor
sau greblelor de recoltat (la speciile cu fructe care cad mai greu).
Condifionarea este operafia de extragere a seminfelor din fruct in vederea pregatirii
seminfelor pentru semanat sau depozitat. Condifionarea fructelor §i seminfelor se face diferenfiat in
funcfie de tipul de fruct - uscat (pastai, capsule, achene, samare, conuri) sau carnos (poame, drupe,
bace).
Condifionarea fructelor uscate cuprinde urmatoarele operafii:
a. Zvantarea fructelor - pentru deschiderea fructelor §i obfinerea unei umiditafi
optime a seminfelor. Fructele se a§eaza pe prelate, in strat subfire, la umbra.
In pepinierele mari se folosesc ma§ini speciale care sufla aer cald in masa de
fructe pentru o zvantare rapida.
b. Extragerea seminal or - fructele se desfac prin diferite metode in vederea
extragerii seminfelor: dezmebrare, frecare, rupere, batere etc. Operafia se
executa manual pentru cantitafi mici de seminfe §i mecanizat pentru cantitafi
mari.
c. Separarea seminfelor de impuritafi - se folosesc diferite metode: vanturare,
cernere, flotafie (cu ajutorul apei), care se executa manual sau cu ma§ini.
d. Sortarea pe dimensiuni - operafia ajuta la selectarea seminfelor de calitafi
diferite §i poate fi executata manual sau cu ma§ini speciale de sortat. Condiiionarea
fructelor carnoase se desfa§oara astfel:
a. Extragerea seminfelor - se executa prin zdrobirea sau macerarea fructelor
(dezagregarea pulpei prin fermentafie).
b. Separarea de impuritafi - se face numai prin flotafie.
c. Uscarea - seminfele se aduc la umiditatea optima pastrarii. Uscarea prea
puternica induce dormansul seminfelor.
d. Sortarea pe calitafi
Seminfele condifionate se supun unor analize de laborator pentru a determina calitatea lor
exprimata prin facultatea germinativa, puritate, energia germinativa etc. Tratamente de
favorizare a germinafiei seminfelor sunt:
• Stratificarea - se aplica unor seminfe pentru post-maturare §i speciilor sensibile care
necesita pastrare pana primavara. Condifiile de temperatura pentru stratificare sunt scazute
(2-7oC) §i cele de umiditate, ridicate (80-90%). Seminfele se stratifica in turba, nisip sau
amestec de nisip cu turba. Durata de stratificare difera cu specia, intre 1 luna (arfar, pin) §i
2 ani (calin).
• Umectarea - este un tratament cu apa la temperatura camerei, aplicat seminfelor cu
tegument mai pufin permeabil.
• Preincolfirea - presupune stimularea aparifiei radiculei, iar pentru aceasta, seminfele se pun
in condifii de germinare in nisip. Radicula se ciupe§te in vederea ramificarii la speciile cu
radacina pivotanta (castan, stejar).
• Tratarea hidrotermica - este un tratament cu apa calda (40-100oC), care se aplica
seminêlor cu tegument dur.
• Scarificarea - se aplica seminêlor cu tegument dur §i executa cu mapni speciale, care
57
zgarie tegumentul seminêlor §i il subpaza.
• Tratarea cu acizi - este un tratament potrivit seminêlor cu tegument gros §i dur. Se
folosesc acizi tari, care subpaza tegumentul; timpul de tratament este intre 10 minute §i 5-6
ore, in funcpe de: specie, acidul folosit §i concentrapa acestuia.
• Refrigerarea - presupune folosirea temperaturilor scazute pentru a reduce repausul seminal
la unele specii. Seminêle se amesteca cu gheaâ sau zapada.
La unele specii ale caror seminê au dormant profunda, se aplica tratamente combinate,
care presupun folosirea mai multor operapi de favorizare a germinapei. De exemplu, la Crataegus
sp, seminêle se trateaza cu acid sulfuric, apoi se stratifica 6 luni (Iliescu, 1998).
Semanatul se poate face in diferite sisteme de cultura (fig. 37) - direct in terenul
pepinierei, in paturi nutritive sau in spapi protejate (paturi de semanaturi, placi alveolare sau
ghivece). Sistemul de cultura se stabile§te in funcpe de cerinêle biologice §i ecologice ale
speciilor, dar §i de unele aspecte privind calitatea seminêlor, microclimatul zonei §i mijloacele
tehnice pe care le au pepinierele.
Fig. 37 - Sisteme de cultura pentru semanaturi (a - in teren, b - in paturi nutritive, c - in spapi protejate)
Semanatul direct in terenul pepinierei este recomandat pentru speciile de foioase

autohtone nepretenpoase in ceea ce prive§te lucrarile de ingrijire (arâr, frasin, stejar, corn, lemn
cainesc, alun). Terenul necesita o pregatire mai atenta (ameliorarea texturii, fertilizare, marunpre
fina, modelare in straturi) la semanatul speciilor de conifere §i de foioase cu seminê mai mici.
Pepinierele furnizoare de puiep prefera semanatul in paturi nutritive construite in exterior
sau in spapi protejate. Acest sistem de cultura este intensiv §i permite obpnerea mai rapida a
puieplor de plante ornamentale (un an) §i de o calitate foarte buna. Sistemul necesita insa utilizarea
substraturilor de cultura. Pentru speciile cu cerinê mai ridicate faâ de temperatura (specii
termofile), semanatul se face in spapi protejate, in placi alveolare sau ghivece.
Semanatul se face in funcpe de specie, tratamentele aplicate seminêlor §i sistemul de
cultura (Iliescu, 1998). Astfel la cele mai multe specii semanatul se face primavara. Pentru un numar
mai mic de specii, care au facultate germinativa de scurta durata sau dau rezultate mai bune la
semanatul seminêlor in parga, semanatul se executa la inceputul verii ori la sfarptul verii. Speciile
autohtone se pot semana §i toamna.
Metoda de semanat se stabile§te in funcîe de sistemul de cultura adoptat §i de specie.
Astfel, semanatul direct in terenul pepinierei sau in paturi nutritive, poate fi facut in randuri sau prin
impra§tiere cu norme diferite de seminê in funcpe de specie, calitatea seminfelor, anotimp. Pentru
sistemul de cultura in ghivece sau placi alveolare, semanatul presupune distribuirea individuala a
1-3 seminfe, in funcfie de calitatea seminfelor §i marimea acestora.
Adancimea de semanat depinde de specie, condifiile de sol §i momentul semanatului.
Astfel, semanatul poate fi facut la suprafafa, prin impra§tiere pentru seminfele foarte mici §i poate
ajunge pana la 8 cm la seminfe mari, semanate toamna.
Lucrarile de ingrijire dupa semanat sunt esenfiale pentru reu§ita germinarii
seminfelor §i cre§terii puiefilor.
• Irigarea - se face prin aspersie fina. Se uda des §i cu cantitate mica de apa.
58
• Spargerea crustei -favorizeaza o buna rasarire §i se face cu tavalugul stelat.
• Combaterea buruienilor - poate fi facuta prin mijloace mecanice (plivit, pra§it) sau chimice.
Plivitul este o lucrare de eliminare manuala a buruienilor inainte de rasarirea semanaturii.
Pra§itul se executa dupa rasarirea plantelor §i presupune pe langa combaterea buruienilor §i
afanarea solului. Combaterea chimica se face cu erbicide selective, aplicate cu echipamente
speciale de protecfie a randurilor de puiefi.
• Rarirea puiefilor - lucrare necesara cand semanatul nu a fost uniform. La foioase rarirea se face
prin smulgere §i la conifere prin taiere cu foarfeca a plantelor nedorite.
• Umbrirea puiefilor - se face cu panouri din materiale u§oare sau plasa de agrotextil §i se aplica
puiefilor de conifere in perioada de vara.
• Combaterea bolilor §i daunatorilor - se face preventiv in funcfie de specie.
Scoaterea puiefilor din semanaturi poate fi facuta dupa 1-2 ani la foioase §i 2-3 ani la
conifere (3-5 ani la brad). La sistemul de cultura in pat nutritiv, puiefii se dezvolta intr-un an.
Scoaterea se face toamna la speciile foioase §i primavara la conifere. Dupa scoatere urmeaza
sortarea pe marimi §i depozitarea. Puiefii se pastreaza prin stratificare cu pamant reavan in §anfuri
pana la repicare. Repicarea presupune plantarea pe straturi sau in ghivece pentru o perioada de 1-2
ani, pentru fortificarea puiefilor inainte de transferul lor in secfia de formare.
Puiefii obfinufi se livreaza cu radacinile nude, in cazul cand ace§tia au fost obfinufi prin
culturi in teren sau paturi nutritive, sau direct in ghivece §i placi alveolare, in cazul culturilor initiate
in spafii protejate.
Rezumat
Pepiniera de plante ornamentale
> Producerea materialului saditor cuprinde: inmulfire, formare, valorificare
> Pepinierele pot fi complexe sau specializate
> Terenul pepinierelor se compune din: suprafafa productiva fi suprafafa neproductiva
Inmulfirea prin seminfe

> Recoltarea fructelor fi seminfelor se face in faza de coacere, inainte de diseminare. In
funcfie de specie, recoltarea incepe in mai fi se termina in februarie
> Condifionarea fructelor uscate cuprinde: zvantarea fructelor, extragerea seminfelor,
separarea de impuritafi fi sortarea pe calitafi
> Condifionarea fructelor carnoase cuprinde: extragerea seminfelor, separarea de impuritafi,
uscarea seminfelor fi sortarea pe calitafi
> Tratamentele de favorizare a germinafiei sunt: stratificarea, umectarea, preincolfirea,
tratarea hidrotermica, scarificarea, tratamente cu acizi, refrigerarea
> Semanatul se poate face in diferite sisteme de cultura: direct in terenul pepinierei, in paturi
nutritive sau in spafii protejate
> Metoda de semanat se stabilefte in funcfie de sistemul de cultura adoptat fi de specie
> Adancimea de semanat depinde de specie, condifiile de sol §i momentul semanatului
> Lucrari de mgrijire: udare, spargerea crustei, combaterea buruienilor, rarirea puiefilor,
umbrirea puiefilor, combaterea bolilor §i daunatorilor
> Scoaterea puiefilor poate f facuta dupa 1-2 ani la foioase §i 2-3 ani la conifere
54. Pepinierele specializate produc:

a. puiep neformap
b. numar limitat de specii
c. material saditor variat ca specii
d. material saditor variat ca varste
59
55. Recoltarea fructelor §i seminêlor la majoritatea speciilor se face:

a. in faza de coacere, lnainte de diseminare
b. la inceputul primaverii
c. dimineafa devreme sau seara
d. prin scuturarea plantelor
56. Prin stratificare, seminfelor li se asigura:

a. subfierea tegumentului cu ma§ini speciale
b. pastrarea in depozite in spafii aerisite, curate, dezinfectate
c. sortarea pe marimi §i calitafi
d. temperaturi scazute §i umiditate ridicata
57. Adancimea de semanat se coreleaza cu:

a. marimea seminfelor
b. epoca de semanat
c. tipul de sol
d. metoda de semanat
e. variantele a, b §i c sunt corecte
58. Semanatul in paturi nutritive asigura:

a. incorporarea seminfelor la adancimi mari
b. intrepnerea mecanizata a solului
c. obpnerea mai rapida a puiefilor
d. combaterea buruienilor
60
OBIECTIVE
• care sunt avantajele inmultirii prin buta§i
• ce tipuri de buta§i se confectioneaza la foioase §i conifere
• care sunt perioadele optime de buta§ire la foioase §i conifere
12. • in cat timp se obtin puietii inradacinati
Inmuiîrea prin buta§i.
Buta§irea este o metoda de inmultire vegetativa pentru foarte multe specii §i varietati de
arbu§ti §i subarbu§ti foio§i, dar §i pentru unele conifere (din genurile: Thuja, Chamaecyparis,
Juniperus). Metoda se poate aplica, de asemenea, la inmultirea unor specii §i varietati de arbori (din
genurile: Populus, Salix, Prunus, Chamaecyparis, Thuja, Juniperus, Taxus). Buta§ii sunt
fragmente de planta (radacina, ramura tanara), care puse in anumite conditii de mediu pot inradacina
§i forma o noua planta, identica cu cea din care s-a prelevat fragmentul.
Avantajele acestei metode de inmultire sunt:
- obtinerea de puieti identici cu planta mama
- puietii se obtin intr-un sezon de vegetatie (8-12 luni). Exceptie fac cateva specii care
inradacineaza §i cresc mai greu §i care pot ramane doi ani in cultura.
- metoda u§oara de inmultire pentru multe specii §i cultivaruri
Unele specii care au muguri pe radacini, pot fi inmultite prin buta$i de radacina
(Paulownia tomentosa, Campsis radicans, Sorbaria sorbifolia, Robinia hispida, Rhus typhina,
Aralia elata, Ulmus carpinifolia). Fragmentele de radacina de 6-12 mm grosime, se recolteaza in
perioada de repaus vegetativ. Pana la confectionare §i plantare, fragmentele de radacina se pastreaza
prin stratificare (temperatura scazuta, pozitiva §i umiditate ridicata) sau in sera rece, in ladite.
Buta§ii se confectioneaza prin scurtarea fragmentelor la 8-10 cm printr-o taietura dreapta la partea
superioara §i o taietura oblica la partea inferioara (pentru diferentierea partii superioare de cea
inferioara §i pastrarea polaritatii la plantare).
Plantarea se face primavara, dupa ce pericolul de inghet a trecut, in paturi de inradacinare
amenajate afara, intr-o locatie bine luminata. Buta§ii se planteaza vertical, depa§ind nivelul
substratului cu 1,5 cm. Pentru asigurarea dezvoltarii de noi radacini §i lastari este foarte important
ca solul sa fie permanent reavan §i liber de buruieni. Inmultirea unor varietati cu frunzi§ variegat
prin buta§i de radacina determina pierderea caracterului ornamental §i de aceea pentru inmultirea
acestora se recomanda buta§ii de ramura.
Numeroase specii §i varietati cu capacitate de buta§ire se inmultesc prin butaî de
ramura. Dupa gradul de lemnificare al ramurilor, buta§ii pot fi: erbacei (nelemnificati),
semilemnificati §i lemnificati. Fiecare specie inradacineaza mai bine sau mai greu in functie de
gradul de lemnificare al tesuturilor §i de aceea tipul de buta§i §i perioada de buta§ire difera. Astfel,
speciile de foioase caduce se inmultesc u§or prin buta§i lemnificati, iar speciile de foioase cu frunze
persistente §i speciile de conifere se inmultesc mai u§or prin buta§i semilemnificati. Unele specii de
foioase cu frunze caduce dau rezultate mai bune prin buta§i erbacei.
61
Inmulfirea prin buta$i la foioasele caduce
Pentru inmulprea cu buta$i lemnificafi, toamna (pana la venirea inghelului) se recolteaza
ramuri anuale drepte, de grosimea unui creion §i fara ramificapi, care se pastreaza prin stratificare.
Primavara, inainte de reluarea vegetapei,
se confecponeaza butap simpli, aceasta
presupunand taierea ramurilor in
fragmente (de 12-18 cm la speciile de
arbu§ti §i 20-25 cm la speciile de arbori)
taietura inferioara fiind
dreapta, la 2-3 mm sub un mugure, iar cea
superioara oblic, la 1 cm deasupra unui
mugure (fig. 38).
Plantarea butaplor se face
primavara, cand pericolul de inghel a
trecut, in paturi de inradacinare amenajate
afara. Aceste paturi de inradacinare sunt
ameliorate cu substraturi u§oare - nisip,
turba, mranpa, compost de frunze, pe o
adancime de 30 cm. Butapi se
planteaza vertical, pana la ultimul mugure,
la 2-4 cm unul de celalalt (in funcpe de
vigoarea speciei), in randuri distanlate la
8-10 cm (fig. 39).
Pentru reupta inradacinarii p
dezvoltarii noilor lastari se pastreaza
Fig. 38 - Buta§i simpli lemnificali la specii de foioase
umiditatea substratului prin udari in
caduce
aspersie p se combat buruienile. Puiepi se
scot in toamna aceluiap an, fara pamant pe
Fig. 39 - Patul de inradacinare al buta§ilor de foioase caduce (camp deschis) in pepiniera dendrologica a
Facultalii de Horticulture Bucure§ti
radacini.
Unele specii p varietap de arbupi foiop se inmullesc mai u§or prin butap erbacei,
confeclionali vara, in luna iunie. Pentru aceasta, ramurile dezvoltate in anul curent se recolteaza in
aceeap zi cu confeclionarea p plantarea butaplor. Este important ca pe tot parcursul executarii
operaliilor de butapre sa se asigure umiditatea, prin pastrarea in apa a ramurilor pentru butap p
pulverizarea cu apa pe frunze.
62
Buta§ii erbacei vor fi confectionati ca §i buta§ii lemnificati, dar lungimea lor va fi mai mica,
de 10-12 cm. Se pastraza la partea superioara a buta§ului 1-2 frunze sau perechi de frunze, restul se
elimina prin taiere cu foarfeca. Plantarea buta§ilor se face numai in spatii protejate (sere, rasadnite,
solarii), in paturi de inradacinare sau placi alveolare. Distanta intre buta§i va fi de 2-4 cm §i intre
randuri de 5-8cm. Adancimea de plantare in cazul buta§ilor erbacei este de 4-5 cm (fig. 40).
Lucrarile de ingrijire cele mai importante acordate buta§ilor sunt asigurarea umiditatii, atat
in substrat cat §i pe frunze §i umbrirea in perioadele calde pentru reducerea temperaturilor.
Inradacinarea puietilor dureaza 1-2 ani in functie de specie. Puietii obtinuti in paturile de
inradacinare se transplanteaza in ghivece.
Inmulfirea prin buta$i la foioasele persistente §i conifere Speciile foioase cu frunze
persistente §i coniferele se pot inmulti prin buta§i semilemnificati, confectionati din lastarii formati
in anul in curs, care au inceput sa se lemnifice. Pentru speciile de foioase persistente aceasta faza de
lemnificare a lastarilor corespunde cu perioada iulie-august, iar pentru conifere, luna august.
Recoltarea ramurilor pentru buta§i, confectionarea buta§ilor §i plantarea lor au loc in aceea§i zi.
Confectionarea buta§ilor la foioasele cu frunze persistente presupune taierea ramurilor infrunzite in
fragmente de 10-12 cm lungime, adica buta§i simpli, sau desprinderea brusca a lastarilor tineri de
10-15 cm de pe ramurile de 2-3 ani pe care sunt inserate, obtinandu-se buta§i cu calcai ori recoltarea
buta§ilor de pe astfel de ramuri cu ajutorul unui briceag, prin extragerea cu un mic scut cu foarte
putin lemn de 2-3 ani - buta§ cu inel (fig. 41).
Fig. 41 - Tipuri de buta§i la speciile de foioase cu frunze persistente

(de la stanga la dreapta: buta§ simplu, buta§i cu calcai, buta§i cu inel §i buta§ cu carlig)
La conifere se recomanda buta§ii cu calcai sau buta§ii cu inel. Pentru varietatile fastigiate
de conifere se confectioneaza numai buta§i din varfuri de ramuri (care vor fi buta§i simpli) pentru a
pastra cre§terea erecta a plantelor obtinute.
Pentru reu§ita inradacinarii buta§ilor de foioase §i conifere se recomanda tratarea bazei
buta§ilor cu stimulenti de inradacinare (auxine sub forma de pudra sau solutie hidro-alcoolica),
inainte de plantare.
Buta§ii de foioase cu frunze persistente §i de conifere se planteaza numai in spatii protejate,
in paturi de inradacinare (fig. 42) la distante mici pe rand §i intre randuri (1-3 cm/6-10 cm) sau in
placi alveolare, cate un buta§ in fiecare alveola.
63
Fig. 42 - Conifere in pat de inradacinare in sera (stanga) §i buta§ inradacinat (dreapta)
(foto: Monica Dumitrafcu)
O atenpe deosebita se acorda lucrarilor de ingrijire dupa plantare: menpnerea umiditapi

substratului §i a atmosferei, asigurarea temperaturii optime (sub 35oC vara), combaterea buruienilor,
a bolilor §i a daunatorilor. Puiepi obînuî in 1-2 ani se transplanteaza obligatoriu la ghivece, unde
i§i vor continua cre§terea pe o perioada de timp variabila cu specia, modul de ingrijire §i tehnologia
de formare.
Rezumat
Inmulfirea prin buta§i
> Metoda de inmulfire vegetativa care folosefte fragmente de planta pentru obfinerea de
indivizi noi, identici cu planta mama.
> Butafii pot f confecfionafi din: fragmente de radacina (la specii cu muguri de radacini) sau
fragmente de ramuri tinere.
> Foiasele caduce pot f inmulfite ufor prin butafi lemnificafi sau erbacei. Butafii lemnificafi se
planteaza primavara devreme in spafiu neprotejat, iar butafii erbacei se planteaza in iunie, in
spafii protejate. Timpul de inradacinare 8-12 luni.
> Puiefii obfinufi in teren se pot planta in teren, iar cei obfinufi in spafii protejate se planteaza
in ghivece.
> Foioasele cu frunze persistente fi coniferele se inmulfesc ufor prin butafi semilemnificafi.
Butafii de foioase cu frunze persistente se confecfioneaza fi planteaza in spafii protejate in
perioada iulie-august, iar cei de conifere, in luna august.
> Puiefii de foioase cu frunze persistente fi conifere se obfin in 1-2 ani f vor f apoi transplantafi
in ghivece.
59. Inmulprea prin buta§i este cea mai folosita metoda de inmulîre a:
a. unor specii de arbori foio§i
b. unor specii de conifere
c. arbu§tilor foio§i
d. arborilor foio§i §i coniferelor
e. variantele a, b §i c corecte
60. La speciile de conifere se recomanda folosirea buta§ilor:
a. cu carlig
b. cu calcai
64
c. de un mugure
d. de radacina
61. Buta§irea in teren se practica la inmulfirea speciilor:

a. de foioase caduce
b. de foioase persistente
c. de conifere
62. Lungimea unui buta§ simplu la foioasele persistente este:

a. 15-18 mm
b. 10-12 cm
c. 15-18 cm
d. 10-12 mm
63. Plantarea buta§ilor de foioase caduce in teren se face:

a. astfel incat o treime din buta§ sa fie in substrat
b. astfel incat o treime din buta§ sa fie deasupra substratului
c. infigand buta§ul la 2-3 cm adancime in substrat
d. pana la ultimul mugure
64. Confecfionarea §i plantarea buta§ilor semilemnificafi de conifere se face:

a. in martie
b. in mai
c. in iunie
d. in iulie
e. in august
65
OBIECTIVE
• ce specii se pot inmulti prin marcotaj
• care sunt tipurile de marcotaj
• ce specii pot fi inmultite prin drajoni
13. • cand se pot face inmultirile prin marcotaj §i
drajoni Timp de studiu - 1 ora
Inmuiîrea prin marcotaj. Inmultirea prin drajoni.
Inmultirea prin marcotaj

Marcotajul este o metoda de inmultire vegetativa ce se aplica unor specii de arbori §i
arbu§ti care raspund mai greu la inmultirea prin alte metode vegetative (buta§ire, altoire).
Marcotajul determina inradacinarea unor lastari ce sunt pu§i in contact cu solul, dar care nu au fost
deta§ati in prealabil de pe planta mama.
O serie de specii de foioase §i conifere cu forma de cre§tere taratoare §i semitaratoare au
capacitatea de a marcota natural, atunci cand solul este mentinut curat §i reavan (fig. 43).
Fig. 43 - Marcotare naturala - Cotoneaster dammeri (stanga) §i Juniperusmedia’Hetzii’ (dreapta)
Aceasta metoda de inmultire vegetativa determina obtinerea unui numar mai mic de plante
inradacinate comparativ cu inmultirea prin buta§i sau altoire. Inmultirea prin marcotaj presupune o
plantatie speciala de plante mama, numita marcotiera, in care solul trebuie sa aiba textura u§oara. In
functie de vigoarea speciilor §i de tipul de marcotaj care va fi folosit la inmultire se stabilesc
distantele de plantare corespunzatoare.
Marcotajul se face primavara, pana cel tarziu in luna iunie §i are mai multe metode, care se
aplica diferentiat pe specii.
66
Marcotajul prin
muûroire - se aplica la: Malus sp.,
Pyrus sp., Morus sp., Corylus sp.,
Alnus sp., Hydrangea sp., Syringa
sp. Plantele mama se taie puternic (la
3-4 cm deasupra solului) primavara
devreme. Lastarii aparup in urma
taierilor se mu§uroiesc cu pamant
reavan, iar pe masura ce cresc se inapa
mu§uroiul pana la 30 cm (fig. 44).
Acoperirea parpala a lastarilor tineri cu
pamant reavan determina inradacinarea
acestora.
Deta§area puieplor se face in
repaus vegetativ dupa
desfacerea mu§uroiului. Plantele mama
au nevoie de o perioada de refacere
dupa inmulpre de un an, in care se
ingrijesc prin udari §i fertilizari. Fig. 44 - Tipuri de marcotaj: a - marcotaj prin mu§uroire, b -
Marcotajul repetat, fara aceasta marcotaj arcuit, c - marcotaj chinezesc
perioada de repaus determina epuizarea (dupa Iliescu, 1998)
§i debilitarea plantelor, rezultatele la inmulpre fund slabe.
Marcotajul prin arcuire este o alta metoda, care consta in arcuirea lastarilor, prinderea lor
la baza unui §an( circular, (sapat in apropierea plantei mama) §i acoperirea cu pamant a acestuia (fig.
45).
Fig. 45 - Marcotaj arcuit la Magnolia (stanga) §i marcotaj §erpuit la Wisteria (dreapta)

Un sol cu textura mai u§oara §i tratarea porpunii ingropate §i u§or ranite (incizie, torsionare
§.a.) a lastarului cu un hormon de inradacinare vor favoriza inradacinarea lastarilor.
Puie(ii inradacinap se deta§eaza prin taiere, in repaus vegetativ. Acest tip de marcotaj se
poate folosi la inmulprea speciilor §i varietaplor de Magnolia sp., Acer sp., Cornus sp.,
Chaenomeles sp., Prunus triloba, Cotinus coggygria.
Pentru acest tip de marcotaj este nevoie ca plantele mama sa aiba lastari cat mai aproape de
sol. Pentru aceasta, inalpmea plantelor este menpnuta prin taieri sub forma de tufa ramificata de la
baza.
67
Marcotajul $erpuit se practica la
inmuljirea lianelor - Wisteria sp.,
Lonicera japonica, Lonicera periclyneum,
Lonicera caprifolium, Clematis sp.,
Hedera sp. Aceasta metoda este o varianta a
marcotajului arcuit bazandu-se pe acela§i
principiu, al arcuirii lastarilor (fig. 46). In acest
caz, fiind vorba de liane, lastarii lor lungi §i
flexibili pot fi arcuiji repetat.
Astfel, langa planta mama se deschide un §anj
lungitudinal, in care lastarul arcuit se prinde din
loc in loc, avand grija ca in partea superioara sa
ramana muguri, care mai tarziu vor forma
lastari. §anlul se
aco era cu amant reavan
p p . Dintr-un singur Fig. 46 - Marcotaj §erpuit (dupa Iliescu, 1998) lastar se objin mai multe
marcote, care se
deta§eaza in perioada de repaus.
Marcotajul chinezesc presupune intinderea §i fixarea lastarilor la baza unui §anj sapat in
apropierea plantelor mama (cu adancimea de 15-20 cm) §i apoi acoperirea cu sol a acestora pe
masura ce apar noi lastari. Prin aceasta metoda de inmuljire puiejii se objin prin deta§area lastarilor
inradacinaji de planta mama dupa 1-2 ani, in timpul repausului vegetativ. Speciile care raspund bine
la acest tip de marcotaj sunt: Liriodendron tulipifera, Juniperus sp., Fraxinus sp., Acer sp.
Marcotajul aerian consta in stimularea formarii de radacini la nivelul ramurilor plantei
mama, fara ca ace§tia sa fie aplecaji spre sol. La nivelul ramurilor anuale cu diametre potrivite se
practica pe o porjiune, o incizie
transversala, superficiala, la
nivelul scoarjei §i al lemnului §i se
pulverizeaza stimulenji de
inradacinare. Zona secjionata se
infa§oara pe o lungime de 10 cm
intr-un amestec bazat pe turba §i
pujin nisip, susjinut de folie de
polietilena sau capi§oane
semisferice de plastic (fig. 47).
Marcotajul aerian poate f
l Fig. 47 - Marcotaj
aerian la magnolie (dupa Vezzosi,
1998) aplicat primavara devreme
§i
inradacinarea are loc intr-o perioada de 1-2 ani. Metoda are dezavantajul unei mai dificile menjineri a
umiditajii in zona stimulata a lastarului, dar poate fi aplicata la plante mama cu inaljime mai mare,
nefiind nevoie de taieri speciale de menjinere a acestora.
zv
Inmulîrea prin drajoni

La unele specii de foioase (arbori - Ailanthus sp., Populus alba, Paulownia tomentosa,
Robinia pseudacacia, Salix caprea, Tilia sp.; arbu§ti - Chaenomeles sp., Eleagnus angustifolia,
Hippophae rhamnoides, Mahonia aquifolium, Rhus typhina, Spiraea salicifolia, Syringa
vulgaris; subarbu§ti - Hypericum calycinum, Pachysandra terminalis, Perovskia atriciplifolia,
Yucca filamentosa) radacinile prezinta muguri adventivi ce formeaza lastari, care apar in apropierea
plantei mama (fig. 48). Aceste plante tinere se numesc drajoni §i pot fi folosite la inmuljirea unor
specii care dau
68
rezultate mai slabe prin alte metode de inmulfire. De regula, plantele care au capacitate de drajonare,
nu dau rezultate bune la inmulfirea prin
buta§i.
Inmulprea prin drajoni
presupune deta§area tinerelor plante de
planta mama in perioada de repaus
vegetativ. Aceasta deta§are se face dupa
dezgroparea drajonilor pana in porfiunea
radacinilor. Este de preferat ca drajonii sa
nu se deta§eze prin smulgere, deoarece
radacinile sunt de obicei bine ancorate,
iar aceasta metoda distruge o parte din
radacini sau partea aeriana a plantei.
Drajonii se replanteaza imediat, ca puiefi,
fie in teren, fie in ghivece. Fiecare drajon Fig. 48 - Drajoni de tei la arbori aflaî in aliniament
deta§at trebuie sa aiba lastarul suficient stradal
dezvoltat §i radacini formate §i bine
ramificate.
Trebuie cunoscut faptul ca plantele inmulfite astfel formeaza drajoni la randul lor. Din
aceasta cauza, inmulfirea prin drajoni nu este indicata pentru obfinerea de arbori pentru aliniamente.
Astfel inmulfifi, arborii formeaza la baza lor tufe de lastari cu frunze care se dezvolta puternic.
Drajonii nu permit in acest caz plantarea de alte specii in apropierea lor §i pot distruge chiar
carosabilul, ridicandu-l §i deformandu-l. De asemenea, inmulfirea prin drajoni nu este potrivita
pentru obfinerea de portaltoi. Aceste plante, folosite la inmulfirea prin altoire, vor drajona la randul
lor, incomodand altoiul §i chiar eliminandu-l.
Intervenfiile de eliminare a drajonilor sunt inutile, pentru ca taierile radacinilor stimuleaza
formarea de noi drajoni. O metoda de a obfine plante care sa nu drajoneze este altoirea. De exemplu,
liliacul, specie cu o capacitate ridicata de drajonare, poate fi altoit pe fragmente de radacini de lemn
cainesc.
In multe cazuri, in care se dore§te acoperirea §i stabilizarea unor taluzuri, pante, drajonarea
plantelor este foarte utila.
Rezumat
Inmuliirea prin marcotaj
> Metoda de tnmulfire vegetativa care permite obfinerea de radacini la nivelul lastarilor ce
suntpufi m contact cu solul, dar care nu au fost detagafi in prealabil de pe planta mama.
> Perioada optima de marcotare - primavara, pana in luna iunie.
> Tipuri de marcotaj: marcotaj prin muguroire, marcotaj arcuit, marcotaj ferpuit, marcotaj
chinezesc, marcotaj aerian.
> Puiefii de obfin in 1-2 ani.
Inmulfirea prin drajoni

> Metoda de inmulfire vegetativa care poate fi aplicata la speciile care prezinta muguri pe
radacini.
> Presupune detafarea tinerelor plante de planta mama in perioada de repaus vegetativ.
> Plantele inmulfite astfel formeaza drajoni la randul lor fi de aceea inmulfirea prin drajoni
nu se recomanda la obfinerea de plante pentru aliniamente fi nici pentru portaltoi.
69
65. Inmulprea prin marcotaj poate fi folosita la:

a. specii care prezinta muguri pe radacini
b. arbori stradali
c. specii care nu suporta taierile
d. specii care se inmupesc mai greu prin buta§i
66. Marcotajul chinezesc presupune:

a. arcuirea repetata a lujerilor cu ingroparea acestora la adancimea de 10 cm
b. orizontalizarea lujerilor in §anûri cu adancimea de 20 cm
c. acoperirea cu pamant a lastarilor anuali pana la inalpmea de 30 cm
d. protejarea peste iarna a plantelor cu materiale vegetale (paie, frunze)
e. variantele c §i d sunt corecte
67. Marcotajul §erpuit se aplica la:

a. unele specii de arbori
b. unele specii de arbu§ti
c. liane
68. Comparativ cu inmulprea prin buta§i, marcotajul are dezavantajul ca:

a. plantele trebuie menpnute la inalîmi mici
b. puiepi se obîn dupa mai mulp ani
c. numarul de puiep obînuî este mai mic
69. Drajonii apar la speciile:

a. dioice
b. arbu§ti foio§i cu frunzi§ul caduc
c. plantate pe terenuri erodate
d. ale caror ramuri vin in contact cu solul
e. care prezinta muguri pe radacini
70
14.
Inmuiîrea prin altoire.
Altoirea este o metoda de inmuljire vegetativa, care in ultimii ani a devenit foarte utilizata
OBIECTIVE
La sfar§itul lecjiei trebuie sa cunoa§te(i urmatoarele aspecte:
• ce presupune inmultirea prin altoire
• care sunt metodele de altoire la foioase
• care sunt metodele de altoire la conifere
• in ce perioada a anului se aplica fiecare metoda de altoit
in pepinierele de plante lemnoase, prin dezvoltarea a numeroase tehnici de execujie care au permis
adaptarea cu rezultate foarte bune a acestei metode de inmuljire la cerinje diferitelor specii §i
varietaî.
Altoirea presupune imbinarea a doua fragmente de planta - altoiul §i portaltoiul - provenite
de la doua plante diferite ale aceleia§i specii, ori gen, ori familie. Altoiul poate fi un fragment de
ramura sau un mugure, care va fi imbinat pe un portaltoi de 1, 2 sau 3 ani. Altoirea permite objinerea
de plante identice cu planta mama (care are caractere ornamentale deosebite), dar se pot realiza §i
forme horticole noi, cu talie sau habitus diferit, care nu ar putea fi inmuljite prin alte metode (fig.
49). De asemenea, altoirea asigura inflorirea plantelor la o varsta mica comparativ cu cele objinute
pe cale seminala (Magnolia, Wisteria, Syringa §.a.); de asemenea, in funcjie de portaltoi, plantele
altoite se pot adapta mai bine la anumite condijii de sol.
Un dezavantaj al altoirii este acela ca altoiul poate fi respins de portaltoi. Aceasta
incompatibilitate poate aparea in
primul an sau dupa cajiva ani de la
altoire §i are mai multe cauze
(genetice, de nutrijie). De
asemenea, nereu§ita prinderii
altoiului poate sa apara ca urmare a
alegerii unei perioade nefavorabile
altoirii, a aplicarii unei tehnici
necorespunzatoare de altoire sau a
neasigurarii condijiilor de mediu
favorabile in timpul §i dupa altoire.
Tehnicile de altoire
cuprind mai multe metode, cu
perioade optime de execujie in
sezonul de primavara (martie -
mai), vara-toamna (iulie- Fig. 49 - Puieji altoiji de Acer negundo 'Flamingo’
septembrie) sau iarna (ianuarie -
martie).
La speciile foioase pot fi
aplicate trei metode de altoire: altoire in oculajie, altoiri cu ramura deta§ata §i altoire prin alipire. La
ra§inoase se aplica dintre altoirile cu ramura deta§ata numai placajul lateral §i altoirea prin alipire.
71
Metodele de altoire la foioase
• Altoirea Tn oculape poate fi executata in perioadele cand scoarta se desprinde u§or de
lemn, adica in martie-mai (oculape Tn ochi
crescand) sau iulie-septembrie (oculape in
ochi dormind) p presupune efectuarea unei
incizii in forma literei T in scoarta
portaltoiului (un puiet de 1-2 ani) in care se
va introduce un mugure prelevat de pe o
ramura altoi (fig. 50).
La altoirea in ochi crescand mugurii altoi se
preleveaza de pe ramuri in repaus, pastrate
din toamna la rece.
Mugurii altoi pentru altoirea in ochi dormind
se deta§aza de pe ramuri crescute in anul Fig. 50 - Altoirea in oculatie (sursa internet 3)
respectiv, care apar la subpoara fiecarei
frunze. Limbul foliar se indeparteaza p se
lasa doar o porpune de pepol ata§ata mugurelui. Locul altoirii se leaga strans pana la prinderea
altoiului. Reupta prinderii inseamna pornirea mugurelui la altoirea in ochi crescand p caderea
porpunii de limb ata§ata mugurelui la altoirea in ochi dormind. Imediat dupa ce se constata
prinderea altoiului, portaltoiul se reduce puternic, iar cand altoiul este suficient de dezvoltat,
portaltoiul se suprima deasupra punctului de altoire.
• Altoirile cu ramura deta§ata se executa primavara §i presupun folosirea ca altoi a unui
fragment de ramura de un an cu 2-3 muguri, aflat in repaus vegetativ. La imbinarea altoiului cu
portaltoiul, suprapunerea cambiului celor doi parteneri este esenpala pentru reupta altoirii. Se
cunosc mai multe procedee de altoire cu ramura deta§ata: in copulape, in triangulape, sub scoarâ,
in despicatura sau in placaj lateral (fig. 51).
Fig. 51 - Altoiri cu ramura deta§ata: a - copulatie; b - in despicatura; c - placaj lateral

La altoirea in copulatie altoiul §i portaltoiul trebuie sa aiba aceeap grosime, iar la celelalte
tipuri de altoire cu ramura deta§ata portaltoiul are un diametru mai mare (30 mm p mai mult) p se
reteaza inca de la inceputul altoirii.
■ Altoirea in copulatie poate fi aplicata in perioada de repaus vegetativ a plantelor. Atat
altoiul cat p portaltoiul se secponeaza oblic, iar apoi se imbina perfect p se leaga.
72
■ Altoirea in triangulate presupune retezarea portaltoiului, executarea unei
secjiuni triunghiulare in portaltoi cu acelea§i dimensiuni ca altoiul, fasonat la randul
sau in forma triunghiulara.
■ Altoirea in despicatura consta in retezarea portaltoiului, efectuarea unei
despicaturi in plan vertical pe diametrul portaltoiului §i apoi introducerea in aceasta a
altoiului, fasonat sub forma de pana, suprapunand zonele generatoare de cambiu.
■ Altoirea sub scoarâ poate fi executata atunci cand scoarâ se desprinde de lemn,
astfel incat altoiul fasonat sub forma de pana sa poata fi a§ezat sub scoarâ
portaltoiului, la nivelul unde acesta a fost retezat.
■ La altoirea in placaj lateral altoiul este fasonat tot sub forma de pana, dar se
introduce intr-o incizie laterala in portaltoi sau se a§aza intr-o zona a portaltoiului in
care s-a extras o fa§ie de scoarâ §i lemn de aceea§i dimensiune cu altoiul.
La toate aceste procedee, unde raman zone de lemn taiate, se aplica mastic (ceara de altoit)
pentru evitarea deshidratarii sau a infectarii, care ar compromite prinderea altoiului.
• Altoirea prin alipire se aplica la speciile mai pretenîoase §i consta in pastrarea celor doi parteneri
pe radacinile proprii §i imbinarea lor doar la nivelul unei zone in care s-au extras fa§ii longitudinale
de scoarâ §i lemn. Stimularea prinderii se face prin incizarea portaltoiului deasupra punctului de
altoire §i a altoiului sub punctul de altoire. Dupa prindere, in punctele unde au fost facute aceste
incizii se taie, obînandu-se plante altoite la ghivece. In perioada rece, ghivecele se depoziteaza in
sere.
Metodele de altoire la conifere

Speciile de conifere pot fi altoite cu fragment de ramura in placaj lateral sau folosind
metoda de altoire prin alipire.
Altoiul se recolteaza in ziua altoirii
de la plante tinere (care nu formeaza
foarte multa ra§ina aceasta
impiedicand procesul de prindere),
din varfuri de ramuri, pentru ca
plantele obînute sa fie perfect
drepte.
Altoirea cu ramura deta§ata.
Dintre altoirile cu ramura deta§ata
amintite mai sus, la conifere nu se
aplica decat metoda in placaj lateral
(fig.
52). Altoirea se poate face in sere
(perioadele optime de execute sunt Fig. 52 - Placaj lateral la conifere
august-septembrie §i (foto: Monica Dumitrascu)
februarie-martie) sau in teren
(perioada optima - primavara). La speciile conifere portaltoiul nu se reteaza. Altoiul sub forma de
fragment de ramura de 8-10 cm se fasoneaza sub forma de pana §i se imbina cu portaltoiul intr-o
zona in care s-a taiat o porîune longitudianla de scoarâ §i lemn fara a fi deta§ata, care va sprijini §i
acoperi altoiul. Punctul de altoire se leaga strans pentru a asigura reu§ita prinderii.
73
Nu se folose§te niciodata mastic la speciile
conifere, acestea dispunand in mod natural de
rapna, care acponeaza in mod
similar cu masticul. Dupa altoire ghivecele se a§eaza
in pozipe oblica, astfel incat altoiul sa se sprijine
vertical pe punctul de altoire, favorizandu-se in acest
fel prinderea. Dupa constatarea prinderii, ghivecele
se readuc in pozipe verticala. Odata cu dezvoltarea
altoiului, portaltoiul se scurteaza treptat, iar in acest
timp, altoiul se tutoreaza pentru a create vertical (fig.
53).
• Altoirea prin alipire la conifere se executa ca §i la
foioase, in sezonul de primavara. Plantele altoi se
menpn prin taieri la o talie mica, iar portaltoii in
ghivece se a§eaza in apropierea acestora. La speciile
cu frunze aciculare, in zona de contact a celor doi
parteneri se elimina acele prin taiere. Altoirea
presupune extragerea unor fapi longitudinale de
scoapa §i lemn atat de pe altoi cat §i de pe portaltoi §i
a§ezarea acestora in contact. Se vor obpne plante Fig. 53 - Plante la care altoiul este tutorat
altoite la ghivece, care vor fi transferate in perioada
de iarna in spapi protejate neincalzite.
Rezumat
Inmulfirea prin altoire
> Metoda de inmulfre vegetativa care presupune tmbinarea a doua fragmente de planta -
altoiul §i portaltoiul - provenite de la doua plante diferite ale aceleiap specii, ori gen, ori
familie.
> Altoiul poate f un fragment de ramura sau un mugure, care va f imbinat pe un portaltoi de 1,
2 sau 3 ani.
y Altoirea permite obfinerea de plante identice cu planta mama, dar se pot realiza §i forme
horticole noi, cu talie sau habitus diferit, asigura inflorirea plantelor la o varsta mica
comparativ cu cele obfinute pe cale seminala.
> Metode de altoire la foioase: altoire in oculafie, altoiri cu ramura detaâta, altoire prin
alipire.
^ Metode de altoire la conifere: altoire cu ramura detaâta - in placaj lateral, altoire prin alipire.
> Altoiul la altoirea in oculafie este un mugure, la altoirile cu ramura detaâta, un fragment
de ramura de un an cu 2-3 muguri, iar la altoirile prin alipire, o ramura nedetaâta de pe
planta mama.
70. Principalele metode de altoire sunt:

a. oculapa, cu ramura deta§ata, prin arcuire
b. prin arcuire, §erpuita, prin orizontalizare
c. in triangulape, in copulape, prin alipire
d. oculapa, cu ramura deta§ata, prin alipire
74
71. La altoirea in ochi crescand:
a. mugurele porne§te in vegetafie cu pufin timp inainte de altoire
b. mugurele porne§te in sezonul urmator de vegetafie
c. mugurele altoi porne§te la scurt timp dupa altoire
d. mugurele portaltoi porne§te in vegetafie
72. Diametrul altoiului trebuie sa fie egal cu diametrul portaltoiului la:

a. altoirea in oculafie
b. altoirea sub scoarfa
c. altoirea in placaj lateral
d. altoirea in copulafie
e. altoirea in triangulafie
73. Altoirea in oculafie se poate aplica:

a. la toate speciile
b. numai la conifere
c. la speciile heliofile
d. la plantele cu diametre mai mari de 30 mm
e. numai la foioase
74. La altoirea prin alipire:

a. lucrarile se executa numai in spafii protejate
b. portaltoiul este condus sub forma de tufa
c. altoiul este un fragment de ramura
d. ambii parteneri sunt inradacinafi
75. Ghivecele se inclina dupa altoire la:

a. altoirea in oculafie
b. altoirile prin alipire
c. altoirea in sera
d. altoirea foioaselor
e. altoirea coniferelor
75
Raspunsuri teste autocontrol - Arboricultura 1
Numar Raspuns Numar Raspuns
intrebare corect intrebare corect
1. c 39. d
2. b 40. a
3. c 41. d
4. a 42. a
5. a 43. d
6. c 44. b
7. a 45. a
8. b 46. c
9. b 47. d
10. a 48. e
11. a 49. c
12. a 50. e
13. e 51. b
14. a 52. a
15. b 53. b
16. c 54. e
17. d 55. a
18. c 56. d
19. e 57. e
20. b 58. c
21. e 59. e
22. c 60. b
23. d 61. a
24. e 62. b
25. b 63. d
26. d 64. e
27. c 65. d
28. d 66. b
29. a 67. c
30. b 68. c
31. e 69. e
32. c 70. d
33. a 71. c
34. d 72. d
35. e 73. e
36. b 74. d
37. c 75. e
38. b
76
Facultatea de Horticulture
Specializarea Horticulture - INVAJAMANT LA DISTANJA
ARBORICULTURA ORNAMENTALA 2
77
OBIECTIVE
• unde se formeaza puietii de plante lemnoase
• cand se face plantarea puietilor
• cum se stabilesc distantele §i adancimile de plantare
1 • care este important formarii sistemului radicular
• cum se formeaza sistemul radicular
Timp de studiu - 2 ore _________________________________
Producerea materialului saditor in terenul pepinierei:
Plantarea puietilor in sectia de formare. Formarea sistemului radicular.
Puietii obtinuti in sectia de inmultiri (din seminte, buta§i, marcote, drajoni sau altoire) nu
pot fi plantati direct in spatiile verzi, deoarece in acest stadiu de dezvoltare nu au calitati decorative
§i nici capacitatea de a rezista conditiilor din amenajarile de spatii verzi. Aceste plante tinere trebuie
sa parcurga o perioada de formare in pepiniera de 2-7 ani (in functie de specie), timp in care se
aplica lucrari speciale pentru a stimula dezvoltarea sistemului radicular §i a partii aeriene (trunchiul
§i coroana la arbori §i tufa de lastari la arbu§ti). La sfar§itul acestei perioadei de formare se obtine
material standard, adica plante care intrunesc minimul acceptat al efectului vizual pentru spatiile
verzi. Unele pepiniere preiau materialul standard §i il mai formeaza inca minim 4 ani pentru a obtine
material saditor de talie mare (adica de varsta mare, nefiind vorba aici de inaltimea plantei la varsta
adulta).
Producerea plantelor ornamentale lemnoase se poate face dupa doua tehnologii: in terenul
pepinierei sau in containere. Plantele obtinute dupa tehnologia cultivarii directe in terenul pepinierei
se valorifica fie cu radacinile nude, fie cu balot de pamant sustinut cu diferite materiale de ambalare
sau transplantate in containere. Plantele produse prin tehnologia culturilor containerizate se
valorifica in containere.
Formarea materialului saditor in teren cuprinde mai multe etape: plantarea puietilor,
formarea sistemului radicular, formarea partii aeriene §i scoaterea puietilor din teren.
Plantarea puietilor in sectia de formare

In sectia de formare materialul saditor tanar (fig. 54) ajunge cu radacinile nude (fara
pamant) sau cu pamant pe radacini (plante obtinute la ghivece sau placi alveolare). Numai speciile
de foioase cu frunze cazatoare se livreaza sectiei de formare cu radacinile nude, celelalte (conifere,
speciile de foioase cu frunze persistente, toate varietatile §i cultivarurile obtinute prin altoire) fiind
intotdeauna cu pamant pe radacini.
La sosirea in sectia de formare, puietii cu radacinile nude se stratifica imediat pana in
momentul plantarii, pentru a evita deshidratarea radacinilor §i riscul pierderii plantelor. O perioada
mai lunga de pastrare o au plantele cu pamant pe radacini, care nu au nevoie de lucrari speciale de
pastrare inainte de plantare.
Epoca de plantare. Pentru toate speciile lemnoase ornamentale perioada optima pentru
plantari este primavara. Pentru speciile de foioase termofile §i speciile conifere aceasta perioada
este obligatorie pentru asigurarea prinderii §i adaptarea la conditiile de
78
mediu §i cele din teren. Speciile autohtone pot fi plantate §i toamna, in zonele unde iernile nu sunt
grele.
a b
Fig. 54 - Puied neformad: a- cu radacinile nude, b- cu pamant pe radacini (foto: Monica
Dumitra§cu)
Pregatirea terenului inainte de plantare se face inca din toamna. Prima lucrare este
aratura adanca: 40cm pentru culturi de arbu§ti §i 50-60cm pentru arbori. Se administraza apoi
ingra§aminte organice §i minerale (cu fosfor §i potasiu toamna §i cu azot primavara). Primavara se
face marunprea, nivelarea §i erbicidarea. Este bine ca aceasta pregatire sa se faca riguros, pentru ca
plantele vor petrece capva ani in acest teren, iar dezvoltarea lor optima depinde mult de condipile de
sol. Inainte de plantare se marcheaza terenul conform distan(elor de plantare.
Distance de plantare difera in funcpe de mai mulp factori:
- vigoarea plantelor - arbu§tii la distance mai mici comparativ cu arborii
- durata de menpnere pe loc - intre 2 ani (arbu§ti, arbori cu cre§tere rapida - plop, salcie) §i 7 ani
(arbori foiop §i ra§ino§i)
- formarea cu sau fara pamant pe radacini - distance mai mari la plantele care vor fi scoase cu balot
de pamant pe radacini.
- modul de intrepnere a culturilor - la intrepnerea mecanizata distan(a intre randurile de plante
create pentru ca utilajele sa poata intra.
Pentru arbu§ti distance de plantare sunt: 0,8-1m intre randuri §i 0,3-0,4m pe rand, iar
pentru arbori: 1-1,2m intre randuri §i 0,6-1m pe rand (fig. 55).
Pregatirea puiefilor. Pentru asigurarea prinderii este nevoie ca puiepi sa fie pregatip
inainte de plantare.
• Puiepi cu radacinile nude se livreaza in pachete §i este nevoie de verificarea fiecarei plante inainte
de plantare, indepartandu-se materialul ranit, rupt sau uscat. Radacina principala a arbu§tilor se
scurteaza prin taiere la 5-7cm, iar cele ale arborilor la 1520cm. Chiar inainte de plantare
radacinile de mocirlesc, pentru un contact cat mai bun al acestora cu solul pepinierei. Se
fasoneaza §i partea aeriana a puieplor: arbu§tii la 15-25cm (in funcpe de specie), iar arborii se
scurteaza in funcpe de categoriile de
79
folosinta (vezi formarea partii aeriene). La speciile de arbori cu ramificare monopodiala
(Fraxinus sp., Quercus sp., Aesculus sp., Magnolia sp., Liriodendron sp.), nu se taie partea
aeriana.
• La plantele livrate cu pamant pe radacini nu se fac intervened asupra sistemului radicular. Partea
aeriana a plantelor se fasoneaza ca §i in cazul puietilor fara pamant pe radacini. Speciile
conifere nu se fasoneaza.
a b
Fig. 55 - Distante de plantare la: a- arbori, b- arbu§ti (foto: Monica Dumitra§cu)
Plantarea se face in randuri, semimecanizat sau mecanizat. Plantarea semimecanizata
presupune deschiderea de §anturi sau gropi de plantare cu ajutorul ma§inilor, urmand ca plantarea
sa se faca manual. Plantarea mecanizata este folosita in pepinierele mari §i foarte mari §i necesita
ma§ini speciale de plantare, care executa toate operatiile de plantare dintr-o singura trecere.
Adancimea de plantare este foarte importanta pentru prinderea §i dezvoltarea plantelor.
Puietii cu radacinile nude se planteaza pana la nivelul coletului. Plantarea mai sus sau mai jos fata de
colet determina uscarea sau putrezirea radacinilor. Puietii cu pamant pe radacini se planteaza la
nivelul anterior. O plantare mai adanca aduce probleme la udarea plantelor, din cauza diferentelor
de textura intre balotul plantei §i solul pepinierei, iar plantarea mai sus de nivelul anterior determina
uscarea radacinilor descoperite §i incetinirea cre§terii plantelor.
Lucrarile de ingrijire care se fac dupa plantare sunt: udarea, mulcirea, afanarea solului,
umbrirea.
• Prima udare se face imediat dupa plantare. Prinderea puietilor depinde foarte mult de
asigurarea necesarului de apa in sol. Sistemele de irigatie sunt mobile (rampe de udare cu
sistem de aspersie) sau fixe - aspersie, microaspersie sau udare cu picatura. Pepinierele
moderne au sisteme computerizate de udare, care pornesc automat irigarea culturilor dupa
datele furnizate de senzorii de umiditate aflati in plantatii.
• Mulcirea cu pamant se practica in zonele cu risc de inghet tarziu, pentru protectia
arbu§tilor. Peste intreg randul de arbu§ti se aduce pamant maruntit, formandu-se un bilon de
20-30cm. Mulcirea cu folie de polietilena se aplica cu scopul combaterii buruienilor §i
mentinerii umiditatii. Folia se a§eaza in fa§ii, de-a lungul randurilor de plante, iar intre
randuri solul se intretine cu ma§ini.
80
• Afanarea solului este o lucrare necesara pentru menfinerea unui regim aer-apa optim in
sol, dar §i pentru combaterea buruienilor.
• Umbrirea - se aplica in perioada de vara la culturile de conifere §i a celor de foioase
persistente sensibile la temperaturi ridicate. Umbrirea poate fi facuta cu panouri sau cu plasa
de agrotextil. Speciile sensibile pot fi umbrite §i prin plantarea lor intre randuri de arbori sau
plante mai mari.
Formarea sistemului radicular

De sistemul radicular depinde prinderea plantelor §i dezvoltarea lor. Radacinile speciilor
lemnoase se pot dezvolta de 2-3 ori mai mult decat proiecfia coroanei pe sol. Un astfel de sistem
radicular ar fi imposibil de manipulat fara pierderi. De aceea in pepiniera sistemul radicular se
formeaza pentru ca acesta sa fie cat mai bine ramificat, dar §i compact, astfel incat plantele sa poata
fi scoase, transportate, depozitate §i replantate (in spafiile verzi) cat mai u§or §i fara riscuri de
pierderi.
Materialul saditor se formeaza pentru livrarea §i valorificarea cu radacini nude sau cu balot
de pamant pe radacini.
• Speciile care pot fi scoase fara pamant pe radacini sunt arbu§tii foio§i §i unii arbori
foio§i formafi ca material standard.
• Speciile care sunt sensibile la transplantare §i plantele de varsta mare se formeaza
obligatoriu cu pamant pe radacini. Speciile sensibile, care nu suporta transplantarea fara
pamant pe radacini sunt coniferele, foioasele cu frunze persistente §i unele specii de arbori
foio§i -
Magnolia, Liriodendron,
Cercis, Betula, Albizia.
Dimensiunile balotului de
pamant cu care vor fi scoase
plantele sunt limitate ca
dimensiuni (fig.
56) §i de aceea, radacinile
trebuie stimulate pentru a se Fig. 56 - Sistemul radicular §i dimensiunea balotului de
dezvolta intr-un volum cat mai pamant
mic de sol.
Plantele lemnoase pot avea sistem radicular pivotant, trasant sau intermediar. Radacinile
pivotante ingreuneaza lucrarile de scoatere, transport, transplantare, iar prinderea plantelor este
problematica. Speciile care formeaza o astfel de radacina sunt greu de format cu balot de pamant pe
radacini, pentru ca nu au suficiente ramificafii care sa susfina pamantul §i au pufine radacini cu
peri§ori absorbanfi, facand dificila prinderea dupa transplantare.
De aceea, la speciile care dezvolta in mod natural radacina pivotanta, se intervine asupra
radacinii inca din faza de germinafie. Astfel, inainte de semanat se face preincolfirea seminfelor §i
se ciupe§te radicula pentru a ramifica. Daca nu s-a aplicat aceasta taiere a radacinii in faza de
germinafie, este necesara operafia de retezare a pivotului la momentul formarii plantelor, care
presupune scoaterea puiefilor, taierea pivotului §i replantarea lor.
Formarea sistemului radicular se face prin lucrari de taiere, care stimuleaza cre§terea
densitafii radacinilor cat mai aproape de baza plantei §i ajuta la pregatirea plantei pentru
supraviefuirea in spafiile verzi.
81
Sistemul radicular al plantelor care vor fi livrate cu radacinile nude se
formeaza chiar de la plantare. Fasonarea sistemului radicular inainte ca puiefii sa fie plantafi in
terenul pepinierei determina ramificarea radacinilor §i o dezvoltare optima in stratul fertil de sol
(care in general are 40-60cm adancime). Formarea radacinilor dupa plantare are loc odata cu
lucrarile de intrefinere acordate culturilor - udari, pra§it, fertilizari. Udarile §i fertilizarile reduc
alungirea sau dezvoltarea radacinilor in profunzimea solului. Lucrarile solului - pra§it, afanarea
solului, determina taierea radacinilor §i ramificarea lor.
Sistemul radicular al plantelor care vor fi livrate cu pamant pe radacini se
formeaza nu numai prin lucrarile de intrefinere a solului ci §i prin lucrari de transplantare. In funcfie
de tehnologia adoptata de fiecare pepiniera, transplantarile pot fi diferite. Astfel, unele pepiniere fac
transplantarea puiefilor dupa 2-3 ani, ocazie cu care ace§tia sunt sco§i cu balot de pamant §i
replantafi. Alte pepiniere folosesc transplantarea pe loc, adica decupeaza balotul fiecarei plante, iar
apoi rea§eaza plantele in groapa §i le replanteaza, fara ca plantele sa fie mutate din terenul respectiv.
Rezumat
Plantarea puiefilor in secfia de formare
> In secfia de formare materialul saditor tanar ajunge cu radacinile nude (specii de
foioase caduce) sau cu pamant pe radacini (coniferele, speciile cu frunze persistente,
toate plantele altoite)
f Perioada optima pentru plantarea puiefilor m pepiniera este primavara.
f Inainte de plantare se face pregatirea terenului §i pregatirea puiefilor.
f Distanfele de plantare difera cu vigoarea plantelor, durata de menfinere pe loc, formarea
cu sau fara pamant pe radacini, modul de intrefinere al culturilor
f Plantarea se face semimecanizat sau mecanizat
f Adancimea de plantare: puiefii cu radacini nude - pana la nivelul coletului, puiefii cu
pamant pe radacini - la nivelul anterior
> Lucrarile de ingrijire: udarea, mulcirea, afanarea solului, umbrirea
Formarea sistemului radicular

> Sistemul radicular al plantelor care vor fi livrate cu radacinile nude se formeaza chiar
de la plantare. Formarea radacinilor dupa plantare are loc odata cu lucrarile de
intrefinere acordate culturilor -prafit, afanarea solului, udari, fertilizari.
> Sistemul radicular al plantelor care vor fi livrate cu pamant pe radacini se formeaza nu
numai prin lucrarile de intrefinere a solului ci fi prin lucrari de transplantare
1. Materialul saditor de talie mare reprezinta :

a. arbori de peste 25m
b. arbori foio§i §i ra§ino§i
c. arbori de varsta mare
d. arbori §i arbu§ti de varsta mare
2. Epoca de plantari la puiefii de conifere este:

a. primavara
b. vara
c. toamna
3. Inainte de plantare se fasoneaza partea aeriana la:
a. arbu§tii §i arborii foio§i cu radacinile nude
b. arbu§tii §i arborii foio§i cu pamant pe radacini
c. arbu§tii §i arborii coniferi cu radacinile nude
82
4. Plantele care vor fi obpnute cu pamant pe radacini se planteaza:

a. la distance mai mici
b. la distance mai mari
c. la adancimi mai mici
d. la adancimi mai mari
5. Adancimea de plantare a puieplor cu pamant pe radacini este:

a. in funcpe de vigoarea speciilor
b. pana la nivelul coletului
c. in funcpe de modul de intrepnere
d. la nivelul anterior
e. in funcpe de tipul de sol
6. Formarea radacinilor la plantele care vor fi obpnute cu radacinile nude se face prin:
a. lucrari de intrepnere a solului
b. lucrari de transplantare
c. taierea paipi aeriene
d. mocirlirea radacinilor inainte de plantare
83
OBIECTIVE
• ce efecte au taierile asupra plantelor lemnoase
• care sunt tipurile de taieri de formare
2 • cum se formeaza trunchiul §i coroana arborilor
• cum se formeaza partea aeriana a
aibuijtilor Timp de studiu - 2 ore
Formarea parjii aeriene.
Partea aeriana a plantei se formeaza prin lucrari de taiere, palisare, arcuire.
Lucrari de taiere. Taierile presupun indepartarea unor portiuni de ramuri cu sau fara
frunze. Prin taieri se dirijeaza cre§terea plantelor pentru a le imbunatap calitatile: realizarea unei
simetrii a plantei, stimularea infloririi, a aparitiei cre§terilor noi, decorative, ramificarea §i indesirea
plantei. La arbori taierile determina §i formarea unui schelet puternic, care sa sustina bine coroana.
Unele specii nu au nevoie de taieri pentru formarea partii aeriene, acestea formandu-se in mod
natural: Betula, Magnolia, Quercus, varietatile fastigiate de plop §i carpen, toate speciile conifere.
Dintre tipurile de taieri care se aplica arborilor §i arbu§tilor (de formare, de intretinere §i de
regenerare), in pepiniera se fac numai taieri de formare. Taierile de formare au scopul de a da forma,
rezistenta §i marime ramurilor. Prin taieri se valorifica tipul de cre§tere al plantelor, accentuand
tendintele naturale de cre§tere §i uneori modificandu-le.
Interventiile asupra ramurilor pot avea diferite grade de severitate:
■ Ciupirea lastarilor - se executa in timpul vegetatiei §i consta in indepartarea varfului
acestuia. In urma acestui tip de taiere se obtine o stopare a cre§terii in lungime §i ramificarea
lastarului.
■ Scurtarea - are ca scop stimularea ramificarii sau dirijarea cre§terilor §i poate fi:
o u§oara - se indeparteaza pana la o treime din lungimea ramurii o
mijlocie - se indeparteaza jumatate din lungime o puternica - se
indeparteaza cel putin doua treimi din lungime
Efectul scurtarii ramurilor se poate observa in fig. 57. Cu cat ramura se scurteaza mai mult, cu
atat ramificarea este mai puternica. In raport cu orientarea mugurilor, taierile pot imprima
cre§terea lastarilor spre interiorul plantei sau spre exteriorul acesteia (fig 57).
■ Suprimarea - se aplica in cazul in care se dore§te eliminarea completa a unei ramuri

(uscate, bolnave sau cu amplasament necorespunzator). Aceasta inlaturare se face prin taiere
de la insertie. Suprimarea necorespunzatoare - taieri in urma carora raman cioturi sau sunt
prea adanci in lemn, genereaza uscarea ramurii in zona respectiva §i poate avea urmari in
timp.
84
Fig. 57 - A: Efectul scurtarii ramurilor: 1 - scurtare u§oara, 2 - scurtare mijlocie, 3
- scurtare puternica; B: Orientarea lastarilor in urma taierilor
;"-!W
Reac(ia arborilor §i arbu§tilor la taieri este
diferita cu specia. Multe specii de arbu§ti raspund
bine la scurtarile puternice, ramificandu-se §i
formand tufe dese. Aceste specii se pot folosi pentru
garduri vii §i forme tunse. Speciile de arbori
Fig. 58 - Palisare verticala
(oto: Monica
Tehnica de formare a pareii aeriene Dumitra§cu)
este difereneiata pe arbori §i arbu§ti.
coniferi §i o serie de specii de arbori foio§i nu suporta taierile, in sensul ca dezvoltarea lor,
ulterioara acestor intervened, este nefavorabila (cre§teri strambe, formarea de ramificaeii inestetice,
incetarea cre§terii etc.).
Palisarea. Aceasta lucrare de formare se aplica arborilor, pentru a lmprima lastarilor
diferite direceii de cre§tere: perfect verticala, oblica, orizontala (fig. 58). Doar lastarii tineri pot fi
dirija(i prin palisare, folosindu-se in acest scop tutori sau spalieri cu sarma.
Arcuirea lastarilor. Lucrarea se aplica lastarilor tineri de arbori, care apar pe trunchi, in
vederea incetinirii cre§terii lor. Pastrarea acestor lastari §i arcuirea lor este importanta pentru
ingro§area trunchiului arborilor.
85
Formarea arborilor foiosi
Arborii necesita taieri pentru formarea trunchiului §i a coroanei. Formarea puiefilor prin
taieri incepe din momentul plantarii, cand partea aeriana este fasonata.
Pentru formarea trunchiului, in al doilea an de la plantare se fac taieri diferite in funcfie de
specie §i de categoria de folosinfa pe care o va avea planta:
- trunchi inalt (arbori pentru aliniamente)
- trunchi scund (arbori pentru perdele de protecfie)
- trunchi mijlociu (plantari izolate, grupuri, masive)
- trunchi multitulpinal (plantari izolate, grupuri, masive)
■ La formarea trunchiurilor unice,
inalte §i la arborii multitulpinali, in anul
urmator plantarii in pepiniera, se
scurteaza puternic primavara (inainte de
pornirea in vegetafie), lasandu-se un cep
de 2-3 cm deasupra solului.
Aceasta determina formarea de lastari
viguro§i. Pentru arborii care vor fi
destinafi aliniamentelor §i prin urmare
trebuie formafi cu trunchi inalt §i drept,
se refine in anul urmator lastarul cel mai
viguros §i drept, care va fi folosit mai
departe pentru formarea trunchiului.
Pentru arborii multitulpinali in anul
urmator scurtarii puternice se aleg cafiva
dintre lastarii viguro§i, di stribuifi
simetric fafa de centrul plantei §i se
aplica in continuare taieri de formare a
coroanei.
■ La formarea trunchiurilor
scunde §i mijlocii fasonarea puiefilor
inainte de plantare determina formarea de
ramificafii la mica Fig. 59 - Formarea arborilor cu trunchi inalt (dupa
inalfime pe tulpina acestuia. In Iliescp
1998)
urmatorii ani se fac taieri pentru
proiectarea coroanei.
Pentru ca viitoarea coroana sa poata fi susfinuta de trunchi este necesara ingro§area
acestuia §i formarea unui schelet viguros al coroanei. Ingro§area trunchiului se face cu ajutorul
lastarilor laterali, care apar pe trunchi sub punctul unde se proiecteaza coroana. Ace§ti lastari nu se
suprima imediat dupa aparifia lor, ci cre§terea lor este temperata prin ciupiri in perioada de
vegetafie sau prin arcuirea lor. Prezenfa lastarilor pe trunchi stimuleaza depozitarea substanfelor de
rezerva §i in consecinfa, cre§terea in grosime a trunchiului. Suprimarea acestor lastari se face in
momentul cand ating grosimea unui creion, pentru ca cicatricea sa se caluseze, fara a lasa urme pe
trunchi.
La arborii altoifi pe trunchi, nu se fac taieri de formare a trunchiului, ci doar taieri de
formare a coroanei. La ace§tia se suprima doar lastarii pornifi de pe trunchi (portaltoi).
Coroanele se formeaza prin taieri primavara devreme (taieri in uscat) §i ciupiri ale noilor
cre§teri in perioada de vegetafie (taieri in verde). Taierile au drept scop ramificarea corespunzatoare
§i dirijarea cre§terilor pentru obfinerea cat mai rapida a formei §i volumului coroanelor.
86
Formarea arbustilor foiosi
- speciile de foioase cu frunze cazatoare se taie anual, primavara. La plantare, partea
aeriana se scurteaza la
15-25cm, iar pe
parcursul perioadei de
vegetape se dezvolta noi
lastari, care in urmatorul
an vor fi scurtap la
20-25cm. In anii
urmatori se
continua taierile care 1998)
determina indesirea
tufei (fig. 60).
- speciile de foioase cu frunze persistente reacponeaza mai bine la taierile in verde
(efectuate la sfarptul primaverii - inceputul verii). Nu se taie niciodata in lemn care nu
prezinta frunze, pentru ca aceste specii nu au capacitatea de a se regenera din parple puternic
lemnificate. Pentru obpnerea formelor tunse taierile vor fi efectuate de cateva ori pe an, in
verde, dupa viitoarea forma dorita (sfera, piramida, cub etc.). Taieri u§oare efectuate in
perioada de vegetape se aplica de 2-3 ori pe an §i plantelor care vor fi destinate gardurilor vii.
Formarea arbustilor urcatori
Speciile de liane au in general cre§teri viguroase, iar lipsa unui suport in pepiniera
determina ca ei sa se dezvolte sub forma taratoare pana la primul obstacol. De aceea, o lucrare
obligatorie pentru aceasta categorie de material este palisarea verticala a lastarilor. Taierile asupra
lastarilor au scopul de a imbraca cat mai bine tulpina principala cu ramificapi laterale §i se fac anual,
cu grad de severitate diferit in funcpe de specie. Indesirea lastarilor se face aplicand taieri in verde.
Unele varietap de clematite sau iedera sunt pitice §i se scurteaza u§or sau chiar deloc.
Formarea arbustilor coniferi
Speciile de conifere nu se taie pentru a fi formate, avand capacitatea naturala de a se
dezvolta §i forma singure. Uneori taierile sunt necesare doar pentru a corecta problemele care apar
accidental (rupturi, asimetrii).
Coniferele ce vor fi folosite ca forme tunse se formeaza prin taieri u§oare, in verde, care vor
da forma puieplor inca din pepiniera. Trebuie menponat ca au fost create varietap ale speciilor
conifere care au forme regulate (globuloase, fastigiate, piramidale), care se pastreaza in timpul
cre§terii §i nu necesita taieri pentru formare sau intrepnere.
Formarea
arborilor coniferi
Puiepi de arbori
coniferi au cre§tere
monopodiala §i orice
intervenpe asupra
mugurelui axial are
consecin(e negative
asupra
dezvoltarii viitoare a
plantei.
Pierderea Fig. 61 - Refacerea varfului arborilor coniferi
accidentala a varfului plantei poate fi
87
remediata in pepiniera prin conducerea unei ramuri secundare in pozipe verticala prin palisare (fig.
61).
Pentru arborii care formeaza mai multe varfuri este necesara alegerea unuia singur §i
suprimarea celorlalp (se face eliminarea totala §i nu scurtare, care duce la ramificarea sau uscarea
lor).
Pentru indesire, unele specii de pini §i de brazi pot fi supup unor taieri in verde, efectuate
numai asupra creperilor tinere. Arborii coniferi care suporta tunderea §i vor fi livrap ca forme tunse
(Taxus baccata) sau gard viu (Thuja sp., Chamaecyparis sp.) se conduc prin taieri u§oare,
efectuate in timpul vegetapei.
Rezumat
Formarea parfii aeriene
> Partea aeriana a plantei se formeaza prin lucrari de taiere, palisare, arcuire.
fi Taierile de formare au scopul de a da forma, rezistenfa pi marime ramurilor.
fi Efectele taieri lor asupra ramurilor sunt diferite in funcfie de gradul de severitate: ciupire,
scurtare, suprimare.
fi Speciile conifere pi unele foioase nu au nevoie de taieri pentru formarea parfii aeriene.
fi Palisarea se aplica arborilor, pentru a imprima lastarilor diferite direcfii de creptere.
> Arcuirea lastarilor determina mcetinirea crepterii lor pi este utila pentru ingroparea
trunchiului arborilor.
> Formarea aborilor foiopi are loc in 2 etape: formarea trunchiului pi formarea coroanei. La
arborii altoifi pe trunchi, nu se fac taieri de formare a trunchiului, ci doar taieri de formare a
coroanei.
> Trunchiurile inalte pi arborii multitulpinali se formeaza in urma receparii tulpinii, iar
trunchiurile mijlocii pi scunde prin taiere la inalfimea de proiectare a coroanei.
> Formarea arbuptilor foiopi incepe la plantare pi continua cu scurtari anuale. Arbuptii cu
frunze persistente se taie upor, fara sa se intervina asupra lemnului fara frunze.
> Lianele au nevoie de palisare pi taieri upoare pentru ramificarea tulpinii principale
7. Suprimarea unei ramuri are ca scop:

a. stimularea ramificarii
b. eliminarea definitiva a unei ramuri
c. ingro§area trunchiului
d. incetinirea cre§terii ramurii
8. Palisarea se aplica:
a. arborilor foio§i
b. arbu§tilor foio§i
c. arborilor coniferi
d. arbu§tilor coniferi
9. Arborii foio§i formeaza un trunchi inalt §i drept daca in al doilea an dupa plantare se aplica:
a. taiere in cep
b. suprimare
c. palisare
d. arcuire
10. Taierile in verde sunt:
a. taieri care se aplica numai la conifere
b. taieri aplicate in repaus vegetativ
88
c. taieri aplicate in sezonul de vegetape
d. taieri care se aplica numai la foioase persistente
11. Pentru indesirea tufei la arbu§tii foio§i cu frunze persistente se aplica:

a. scurtari puternice
b. palisari
c. arcuiri
d. scurtari mijlocii
12. Ingro§area trunchiului se aplica la:

a. arborii coniferi
b. arborii foio§i
c. speciile foioase de arbori §i arbu§ti
13. Nu se aplica taieri de formare la:

a. Magnolia
b. Betula
c. Quercus
d. specii conifere
14. Speciile de conifere pentru garduri vii se formeaza prin:

a. palisari
b. arcuiri
c. taieri u§oare
d. taieri puternice
e. nu li se aplica taieri
89
3
Lucrari de intrefinere. Scoaterea $i depozitarea materialului saditor.
Lucrari de intrefinere
OBIECTIVE
• care sunt lucrarile de intretinere efectuate plantelor tinere
• ce importanta au lucrarile de intretinere
• cand se face scoaterea materialului saditor din teren
• ce specii se scot cu radacinile nude §i ce specii se scot cu balot de pamant pe radacini
• cum se scot plantele din teren
Timp de studiu - 2 ore __________________________________________________
Formarea puietilor necesita lucrari de ingrijire pentru asigurarea unei cre§teri §i dezvoltari
optime a plantelor §i obtinerea unui material de calitate in cel mai scurt timp. Lucrarile de ingrijire
aplicate plantelor tinere se ref era la irigare, afanarea solului, fertilizarea, combaterea bolilor §i
daunatorilor, combaterea buruienilor, mulcirea, umbrirea.
Irigarea este o lucrare extrem de importanta pentru cre§terea §i dezvoltarea plantelor.
Chiar daca unele specii nu au cerin|e mari fata de apa, in faza
de formare a puietilor lipsa apei determina incetinirea cre§terii,
o calitate mai slaba a materialului §i prelungirea duratei de
obtinere a acestuia. Cantitatea de apa folosita la udare depinde
de cativa factori: specie, varsta plantelor, clima, sezon §i tip de
sol.
Pepinierele folosesc instalatii fixe sau mobile de
udare (fig. 62). Distribuirea apei se face prin aspersie.
In plantatiile de arbori udarea se poate face prin picurare,
pentru economisirea apei. Irigarea culturilor incepe primavara
§i se incheie in luna septembrie, cand incepe lemnificarea
lastarilor §i pregatirea lor pentru sezonulrece.
Calitatea apei este foarte importanta §i de aceea
pepinierele analizeaza regulat apa din surse naturale.
Afanarea solului are rolul de a mentine un regim
optim aer-apa in sol. Totodata se combat buruienile §i se
stimuleaza ramificarea radacinilor Fig. 62 - Sistem fix de udare prin
puietilor. Lucrarile solului se executa mecanizat la 10-15cm aspersie (foto: Monica
Dumitra§cu)
adancime. Pentru ca structura solului sa nu se degradeze,
numarul de lucrari este limitat §i se fac fertilizari cu
ingra§aminte organice. De asemenea, in zonele cu regim de precipitatii ridicat se face inierbarea pe
rand, care imbunatate§te structura solului §i reduce aparitia buruienilor.
Fertilizarea este necesara chiar daca speciile lemnoase ornamentale nu au cerinte mari fata
de nutrienti comparativ cu alte specii horticole. In faza de formare este importanta aplicarea
ingra§amintelor organice §i minerale. In functie de consumul de elemente de catre plante se
corecteaza continutul solului prin fertilizari minerale. Dozele se stabilesc numai dupa analiza solului.
Textura solului, structura §i adancimea stratului
90
de sol influen(eaza gradul de aprovizionare cu elemente nutritive §i apa §i accesibilitatea lor pentru plante.
Multe specii viguroase i§i reduc dezvoltarea radacinilor §i parpi aeriene cand nivelul de azot, fosfor
§i sulf este mai scazut. Reducerea cre§terilor acestor specii nu afecteaza aspectul frunzelor §i reduce
frecven(a taierilor.
Combaterea bolilor $i daunatorilor asigura calitatea materialului obpnut. Masurile de
prevenire a atacului de boli §i daunatori constau in:
- verificarea puieplor care sosesc in secpa de formare §i eliminarea exemplarelor bolnave
- cunoa§terea sensibilitapi speciilor fa(a de boli §i daunatori
- asigurarea condipilor optime pentru vegetapa plantelor
- dezinfectarea instrumentelor folosite la taieri
- protejarea ranilor (generate de taieri, lucrari de intrepnere, grindina) cu mastic §i fungicide
Atunci cand se cunoa§te sensibilitatea unor specii la anumip patogeni se supravegheaza culturile §i
structura solului §i ac(ioneaza pozitiv

asupra regimului de temperatura a solului.
Mulciul poate fi organic (scoar(a tocata,
paie tocate, rumegu§ etc.) sau sintetic (folie
de polietilena, agrotextil).
Umbrirea este necesara la unele
specii care nu suporta insolapa puternica.
Aceste specii se grupeaza in teren, iar
deasupra randurilor respective se instaleaza
plase de umbrire.
Scoaterea §i depozitarea materialului saditor
se fac tratamente preventive.
Uneori limitarea atacului poate fi
facuta prin taierea parplor atacate de boli sau
daunatori, evacuarea §i arderea acestora.
Tratamentele chimice se fac
conform recomandarilor de specialitate, iar
aplicarea acestora se face respectand dozele §i
modul de aplicare, pentru a evita
fitotoxicitatea.
Combaterea buruienilor incepe
inca din faza de pregatire a terenului pentru
plantare. Buruienile au o putere de cre§tere
Fig. 63 - Mulcirea solului intr-o plantare de arbu§ti
mare §i concureaza pentru nutrien(i §i apa coniferi
puiepi de plante lemnoase, care abia i§i (foto: Monica Dumitra§cu)
formeaza sistemul radicular. De aceea, in
culturile abia infiin(ate aceasta lucrare este foarte importanta. Lucrarile solului ac(ioneaza §i in direcpa
combaterii buruienilor, insa este uneori necesara combaterea chimica a acestora. Erbicidele se folosesc cu
atenpe, astfel incat puie(ii sa nu fie afecta(i. Produsele neselective (cu efect total) se aplica cu echipamente
speciale, prevazute cu protecpi pentru randul de puiep.
Mulcirea este o lucrare cu multiple avantaje: reduce aparipa buruienilor, menpne umiditatea
solului, imbunata|e§te
Materialul saditor se scoate din terenul pepinierei in perioada de repaus vegetativ, primavara §i
toamna. Aceasta lucrare este foarte importanta pentru evolupa ulterioara a plantelor §i de aceea se acorda
atenpe tehnicilor de manipulare, transport §i depozitare, astfel incat sa nu se produca distrugeri sistemului
radicular sau par(ii aeriene.
Materialul saditor standard se scoate:
• fara pamant pe radacini la:
o arbu§ti foio§i cu frunze cazatoare o arbori foiop
91
(exceptand speciile sensibile)
92
• cu pamant pe radacini la:
o arbori foiop sensibili la transplantare: Albizia, Betula, Cercis, Liriodendron,
Magnolia o arbori §i arbu§ti coniferi o arbu§ti foiop cu frunze persistente
Arborii §i arbu§tii produp cu talie mare (varsta mare) se scot obligatoriu cu pamant pe
radacini. De asemenea, varietaple de arbori §i arbupi valoroase, obpnute prin altoire se scot cu
pamant pe radacini.
Scoaterea materialului fara pamant pe radacini

Epoca de scoatere a materialului este cuprinsa intre lunile octombrie-martie, cu exceppa
zilelor cand terenul este ingheât. Lucrarea se executa manual pentru o cantitate mica de material. In
pepinierele mari scoaterea materialului se face semimecanizat sau mecanizat.
Lucrarea de scoatere semimecanizata (fig. 64) presupune dizlocarea radacinilor cu ajutorul
unui plug special (reglat in funcpe de specie la adancimea potrivita de taiere) §i apoi restul
operapilor se fac manual - recuperarea plantelor, scuturarea de pamant, fasonarea, sortarea pe
marimi §i legarea in pachete.
Fig. 64 - Scoaterea semimecanizata a matenalului fara pamant pe radacini
Pentru scoaterea mecanizata a materialului se folosesc mapni speciale care executa toate
operapile - scoatere, scuturare de pamant, fasonare §i legare in pachete - dintr-o singura trecere.
Dupa scoatere, materialul etichetat se livreaza imediat, pentru a fi plantat in alte secpi de
formare sau se depoziteaza. Pentru depozitare, materialul se stratifica in §anûri sau in cofraje
speciale construite afara sau in depozite. Adancimea de stratificare este in funcpe de marimea
radacinilor. Pachetele se a§eaza inclinat pe peretele §anûlui §i se acopera cu pamant.
Scoaterea materialului cu pamant pe radacini

Materialul saditor cu pamant pe radacini poate fi scos oricand din teren, insa prinderea este
optima §i evolupa ulterioara a plantelor este favorabila, daca se respecta urmatoarele perioade:
- foioase cu frunze persistente - martie-mai sau septembrie-decembrie
- conifere - martie-aprilie sau septembrie -octombrie
- plantele de talie mare (varsta mare) - octombrie-aprilie
Inainte de scoatere, partea aeriana a plantei se leaga (cu materiale care nu ranesc scoarâ)
pentru a o feri de eventualele rani §i a u§ura lucrul pe langa aceasta. Operaîa de scoatere a plantelor
poate fi facuta manual, pentru cantitap mici de material sau mecanizat, in cazul unei cantitap mari.
Scoaterea manuala presupune deschiderea unui §ant circular in jurul plantei la o distanâ
mai mare cu circa 10cm decat circumferinta balotului. In prima faza nu se intervine asupra
pamantului din balot, saparea fiind doar pe direcpa §anûlui, iar radacinile orizontale se taie prin
mi§cari bru§te. Se intervine apoi prin saparea in plan oblic, pentru taierea balotului §i a radacinilor
verticale. Finisarea balotului se face cu cazmaua, pentru a mic§ora dimensiunile balotului §i a da
forma acestuia. Se procedeaza apoi la ambalarea balotului cu materiale care suspn pamantul: rabit de
sarma, folie de polietilena groasa, panza groasa.
93
Scoaterea mecanizata se executa cu mapni speciale prevazute cu lame de taiere curbate sau
verticale (fig. 65). Aceste lame au dimensiuni diferite, in funcpe de marimea balotului. Mapnile pot
face scoaterea cu balot, transportul §i replantarea plantelor in sectia de formare a materialului de
talie mare sau transportul pana la locul de depozitare. Ambalarea balotului de pamant se face
manual.
Fig. 65 - Ma§ini pentru scoaterea plantelor cu pamant pe radacini

(foto: Monica Dumitra§cu)
Depozitarea plantelor cu pamant pe radacini se face balot langa balot, cu acoperirea

acestora cu paie, rumegu§ sau pamant. Pentru depozitarea de lunga durata este necesara asigurarea
umiditatii la nivelul balotului.
Rezumat
> Lucrarile de mgrijire sunt: irigarea, afanarea solului, fertilizarea, combaterea bolilor §i
daunatorilor, combaterea buruienilor, mulcirea, umbrirea.
> In faza de formare a puiefilor lipsa apei determina mcetinirea cre^terii, o calitate mai slaba a
materialului §i prelungirea duratei de obfinere a acestuia. Se folosesc instalafii fixe sau
mobile de udare, iar distribuirea apei se face prin aspersie.
> Afanarea solului menfne un regim optim aer-apa m sol, se combat buruienile §i se
stimuleaza ramificarea radacinilor puiefilor.
> In faza de formare este importanta aplicarea ingragamintelor organice f minerale.
> Combaterea chimica a buruienilor, bolilor fi daunatorilor se face cu produse specifice.
> Mulcirea are avantaje asupra solului fi se face cu materiale organice sau sintetice.
> Umbrirea este necesara la speciile heliosciadofile.
Scoaterea §i depozitarea materialului saditor
> Scoaterea materialului fara pamant pe radacini este suportata doar de foioasele caduce.
Epoca de scoatere este m perioada de repaus vegetativ.
> Scoaterea materialului cu pamant pe radacini se face la speciile cu frunze persistente, arbori
foioî sensibili la transplantare §i plante de talie mare.
> Scoaterea materialului este urmata de depozitare prin stratificare.
15. Lucrarile de udare se aplica :

a. numai la foioase
b. numai la conifere
c. din primavara pana in septembrie
d. pana la sosirea iernii
94
16. Umbrirea plantelor este necesara la:
a. liane
b. specii conifere
c. specii termofile
d. specii heliosciadofile
17. Speciile care se scot cu pamant pe radacini sunt:

a. arbu§tii foio§i cu frunze cazatoare
b. arbu§tii coniferi
c. specii de arbori foio§i sensibili la transplantare
d. speciile foioase de talie mare
e. variantele b, c §i d corecte
18. Prima lucrare inainte de scoaterea cu balot de pamant este:

a. legarea parîi aeriene a plantei
b. saparea unui §an{ circular in jurul plantei
c. udarea abundenta
d. palisarea plantei
95
4
Producerea materialului saditor in containere:
Metode de producere a plantelor containerizate. Inifierea culturilor containerizate.
Metode de producere a plantelor containerizate
OBIECTIVE
La sfarptul lecpei trebuie sa cunoa§tep urmatoarele aspecte:
• care sunt metodele de producere a plantelor containerizate
• care sunt avantajele §i dezavantajele culturii containerizate
• ce specii se pot produce in cultura containerizata
• cum se iniîaza culturile
containerizate Timp de studiu - 2 ore
Tehnologia
culturilor containerizate
presupune iniperea
culturilor la ghivece cu
puiep obpnup la ghivece
sau transplantarea acestora
la ghivece imediat dupa
primul an de la inmulpre §i
cre§terea acestora in
recipiente, potrivite cu
marimea lor, pana la
valorificare (fig. 66).
Aceste plante crescand §i Fig. 66 - Culturi containerizate de conifere
dezvoltandu-se (foto: Monica Dumitrascu)
intreaga perioada in
ghivece §i containere vor avea un si stem radicular intact, bine dezvoltat intr-un volum limitat de
substrat. De aceea, plantele care au fost produse la containere pot fi depozitate un timp indelungat
pana la vanzare fara sa apara pierderi. Mai mult, plantarea lor la locul definitiv se poate realiza in
orice sezon, aproape tot timpul anului. O varianta de producere containerizata a plantelor lemnoase
este practicata de unele pepiniere, care introduc in tehnologie o etapa de 1-2 ani in care cultiva
plantele in solul pepinierei pentru obpnerea unor cre§teri mai viguroase §i apoi le scot §i le
transplanteaza in containere pentru continuarea cre§terii §i livrare.
Deseori, plantele produse in teren se transplanteaza inainte de a fi valorificate la containere.
Metoda nu face parte din tehnologia de producere containerizata, ci este doar un mod de livrare a
plantelor obpnute in teren (scoase cu balot de pamant pe radacini §i sus(inut container). Chiar daca
aceste plante nu se deosebesc de plantele produse prin culturi containerizate ca aspect,
caracteristicile lor legate de momentul plantarii §i succesul prinderii in locul plantarii sunt foarte
diferite de plantele cultivate in containere. Aceste diferenje apar datorita faptului ca la scoaterea
materialului din teren, numai o parte din sistemul radicular ajunge sa fie transplantat la container, iar
majoritatea
96
radacinilor active raman in terenul pepinierei. In acest caz radacinile nu au timp §i spapu sa se
dezvolte in container §i ca urmare, transplantarea acestor plante la locul definitiv trebuie realizata
intr-un timp scurt. De asemenea, plantarea acestora la locul definitiv in orice sezon este
problematica, deoarece regenerarea sistemului radicular (partial afectat de scoaterea din teren) se
desfa§oara in anumite condipi de temperatura §i umiditate.
Avantajele culturii containerizate sunt atat pentru pepinierist, cat §i pentru cumparator
(Iliescu, 1998):
- producerea plantelor nu depinde de solul pepinierei
- livrarea este rapida §i oricand in timpul anului
- la pastrare, depozitare, se elimina stocajul prin stratificare
- prinderea plantelor este mai buna, sistemul radicular fiind intact
- plantarea se poate face in orice sezon
Dezavantajele culturii containerizate sunt:
- amenajarea terenului este costisitoare
- cere mai multa experienta profesionala
- investipile sunt mai mari
- pretul plantelor este mai mare
- transportul este mai costisitor
In ceea ce prive§te sortimentul de specii, majoritatea pepinierelor aleg sa produca puiep din
speciile cerute pe piata. Unele pepiniere ofera specii autohtone sau exotice, mai pupn cunoscute.
Oricum, o gama larga de specii §i cultivaruri se pot obpne prin aceasta tehnologie. Teoretic nu exista
specie sau cultivar care sa nu se preteze la cultura containerizata. Practic insa, sunt specii cu cerinte
modeste fata de condipile de cre§tere (specii autohtone, adaptate la condipi diferite de clima §i sol)
§i de aceea, cultura containerizata a acestora nu se justifica din punct de vedere economic. Totup,
avantajele care decurg din alegerea producerii lor prin aceasta tehnologie sunt date de obpnerea
puieplor intr-un timp mai scurt comparativ cu tehnologia de producere direct in teren, dar §i de
livrarea §i plantarea acestora oricand in timpul anului.
Inijierea culturilor containerizate

Puiepi cu care se inipaza cultura containerizata pot fi obpnup de pepiniera de culturi
containerizate (in secpa de inmulpri) sau
achiziponap de la o pepiniera specializata pe
inmulprea plantelor. In cazul in care puiepi sunt
livrap cu radacinile nude de catre pepiniera
specializata, este necesara plantarea acestora la
ghivece corespunzatoare (fig. 67).
Recipiente de cultura. Plantarea
puieplor de 1-2 ani se face in recipiente
(ghivece, containere) corespunzatoare
marimii acestora §i in conformitate cu manipularile
prevazute in tehnologia de producpe. In cultura
containerizata, o grija deosebita se acorda alegerii
recipientelor de cultura care se folosesc in diverse
etape de dezvoltare ale plantelor.
Nu numai
caracteristicile speciilor (vigoare de cre§tere, tipul Fig. 67 - Puieti de 1 an, cu radacinile nude
sistemului radicular), dar §i factorii funcponali (stanga) §i cu balot de pamant (dreapta)
obtinuti din buta§i (foto: Monica
(rezistenâ, greutate, culoare, Dumitra§cu)
stabilitate) §i economici (posibilitatea
refolosirii lor, preûl de cost) sunt evaluap la
97
selectonarea acestora. Ghivece §i containerele pot fi din diferite materiale: materiale plastice, lut,
tabla, lemn, carton bituminat, turba presata, fibre sintetice. Alaturi de proprietaple pe care le ofera
fiecare din aceste materiale, forma §i capacitatea recipientelor participa intr-o masura importanta la
calitatea plantelor obpnute.
Substraturile de cultura. Producerea plantelor prin culturi containerizate se bazeaza pe
folosirea substraturilor de cultura, care asigura condipi optime de dezvoltare a plantelor,
obpnandu-se in acest fel §i scurtarea perioadei de obpnere a materialului saditor. Utilizarea unor
soluri nu este posibila deoarece udarile frecvente impuse de un volum edafic redus §i expunerea la
caldura (de cele mai multe ori containerele sunt de culoare neagra) determina modificarea
proprietaplor fizico-chimice ale acestora (Davidescu §i colab., 2001).
Substraturile pot fi alcatuite din diferite componente: naturale (organice sau minerale),
organice (obpnute prin sinteza) sau minerale (obpnute prin tratare). Proprietaple fizico-chimice ale
acestora influenjeaza viitorul substrat §i implicit creperea §i dezvoltarea plantelor. Speciile au
cerinje diferite privind calitatea substraturilor §i de aceea pepinierele folosesc rejete de substraturi
ce includ proporpi variate din anumite componente incercand sa imprime cele mai bune calitap
substratului folosit pentru o anumita specie. Astfel, substraturile pot proveni din amestecuri de
componente naturale (substraturi naturale), amestecuri de componente artificiale (substraturi
artificiale) sau o combinape de componente naturale §i artificiale (substraturi mixte).
Plantarea $i transplantarea la ghivece. Atat plantarea cat §i transplantarea se
efectueaza in sezonul de primavara. Pepinierele care achiziponeaza puiep fara pamant pe radacini
(de la pepinierele specializate in inmulprea plantelor) au ca prima lucrare importanta de inipere a
culturilor containerizate, plantarea acestora la ghivece.
Puiepi pot fi livrap cu balot de pamant, in placi alveolare sau alte tipuri de ghivece de
inmulpre (ghivece din turba presata, ghivece de hartie, cuburi din spuma uretanica sau diferite
materiale minerale - vata minerala, vermiculit etc.). In acest caz, prima lucrare importanta in etapa
de formare a materialului este transplantarea acestuia in ghivece individuale, corespunzatoare
marimii lor.
La puiepi cu radacinile nude este necesara protejarea sistemului radicular pana la plantare.
De aceea, imediat dupa recepjia puieplor, pepinierele pastreaza §i depoziteaza materialul prin
stratificare. Pentru a evita pornirea mugurilor sau pierderile prin uscare, plantarea acestui tip de
material trebuie facuta cat mai repede posibil. Operapa de plantare presupune fasonarea radacinilor
§i a parpi aeriene pentru stimularea cre§terilor. La unele specii de arbori (rapnoase §i unele foioase
- stejar, frasin, castan), partea aeriana nu se fasoneaza, mugurele terminal fiind cel care determina
cre§terea erecta a plantei. Inainte de plantare, radacinile se mocirlesc, iar apoi se trece la plantarea
propriu- zisa. Aceasta lucrare se face intr-un container ce deja conpne un strat de drenaj §i o parte
din substrat, astfel incat in momentul a§ezarii puietului in centrul containerului, cu radacinile
uniform distribuite pe substrat, nivelul coletului sa fie la nivelul parpi superioare a containerului.
Radacinile se acopera apoi cu substrat, care ulterior se taseaza §i se uda bine.
La puiepi cu balot de pamant se inlatura ambalajul, in cazul in care acesta nu este
biodegradabil §i se planteaza pastrand nivelul anterior al coletului. La transplantarea puieplor
produp §i livrap la containere se examineaza sistemul radicular, iar daca se constata radacini
circulare pe perejii ghiveciului, acestea se elimina prin taieri. Planta cu balot se fixeaza in centrul
containerului §i se adauga substrat menjinand planta in pozipe verticala. Tasarea substratului se face
doar pe langa balotul de pamant existent anterior, pentru a nu afecta sistemul radicular.
98
Plantarile §i transplantarile
sunt efectuate de cele mai multe ori
semimecanizat (fig. 68), metoda care
asigura un bun randament al lucrarii.
Astfel, pepinierele dispun de ma§ini
care efectueaza o parte operatiile de
transplantare (realizeaza amestecul de
substrat, pe care il repartizeaza apoi la
ghivece §i efectueaza orificiul de
plantare), apoi manual, plantele cu sau
fara balot sunt preluate de operator §i
plantate/transplantate la ghivece.
Transportul ghivecelor la locul de
cultura se face mecanizat.
Aêzarea ghivecelor in Fig. 68 - Transplantarea puietilor de 1 an la ghivece individuale
teren. Pepinierele care produc
plante ornamentale containerizate sunt amenajate special pentru aceasta tehnologie de productie. Astfel,
terenul pepinierei neintervenind in procesul de productie, se acopera cu diferite materiale - folie de
polietilena, materiale textile rezistente, pietri§, mulci vegetal. In unele cazuri terenul pepinierei poate fi
asfaltat sau betonat. Pepinierele dispun de sisteme §i instalatii specifice acestui tip de tehnologie: sisteme de
sustinere al ghivecelor §i containerelor, instalatii de irigare, instalatii de drenaj, ma§ini de transplantat etc.
O lucrare importanta este dispunerea recipientelor in terenul pepinierei. Aceasta influenteaza
exploatarea terenului §i buna desfa§urare a lucrarilor de ingrijire. De aceea, inca de la initierea culturilor
containerizate ghivecele se a§eaza pe categorii de plante - arbu§ti, arbori, liane, acoperitori de sol,
subarbu§ti - §i pe specii, cultivaruri §i varietati.
Ghivecele se dispun diferit in functie de marime (fig. 69). Astfel, cele de mici dimensiuni (cu plante
de varsta mica) sunt a§ezate compact, in fa§ii de pana la 2 m. Aceasta a§ezare ofera o stabilitate mai buna a
ghivecelor, dar §i reducerea temperaturii la nivelul radacinilor (prin umbrirea reciproca a ghivecelor) §i
implicit reducerea evaporarii apei din substrat, precum §i reducerea evapotranspiratiei plantelor.
Odata cu dezvoltarea partii aeriene, ghivecele se distanteaza. Este necesar ca recipientele
Fig. 69 - A§ezarea recipientelor de cultura in teren: in fa§ii (stanga) §i in randuri (dreapta)

distantate sa fie stabilizate, iar in acest sens se pot folosi variate sisteme: grilaje metalice, plase sintetice cu
ochiuri, ancore metalice de fixare a ghivecelor in terenul pepinierei, tije incastrate in terenul pepinierei sau
ghivece mai mari incastrate in terenul pepinierei in care se a§eaza ghivece mai mici cu plante (sistemul
pot-in-pot).
99
Partea aeriana a plantei poate fi tutorata de un sistem de suspnere cu sarma, asigurand nu numai o
stabilitate mai buna a recipientului, dar §i dirijarea cre§terii.
Recipientele de dimensiuni mai mari se a§eza in general in randuri simple, ca §i cele cultivate in
teren, insa la distance mai mici intre randuri, deoarece ma§inile §i utilajele folosite in acest caz au
dimensiuni mai mici.
Rezumat
Metode de producere a plantelor containerizate
> Plantele containerizate pot proveni din cultura plantelor la ghivece de la inmulfre pana la
valorificare sau pot fi produse la ghivece, cu o perioada intermediara in sol §i replantare la
ghivece pentru livrare.
> Plantele produse la containere pot fi depozitate un timp indelungat pana la vanzare fara sa
apara pierderi. Plantarea lor la locul definitiv se poate face aproape tot timpul anului.
> Orice specie sau cultivar poate fi produs prin culturi containerizate, dar nu toate se justifica
economic (de exemplu, speciile cu cerinfe modeste faâ de condifile de cre^tere).
> Terenul pepinierei este acoperit cu diferite materiale §i este dotat cu sisteme §i instalafi
specifice acestui tip de tehnologie.
Inifierea culturilor containerizate

> Culturile se inifaza cu puief provenif din secfile de inmulfre, care se planteaza (daca nu au
pamant pe radacini) sau se transplanteaza (daca au balot de pamant pe radacini) in ghivece
individuale.
> Ghivece §i containerele pot fi din diferite materiale: plastic, lut, tabla, lemn, carton
bituminat, turba presata, fibre sintetice.
> Substraturile pot fi alcatuite din diferite componente : naturale (organice sau minerale),
organice obfnute prin sinteza sau minerale obfnute prin tratare.
> Ghivecele se dispun diferit in funcfe de marime: cele de mici dimensiuni sunt aêzate
compact, in fa§ii, iar cele mari, in randuri simple.
19. Cultura containerizata se aplica la:

a. speciile conifere
b. materialul standard
c. plante de talie mare
d. toate speciile
e. plantele inmulpte in sere
20. Prin cultura containerizata plantele se obpn:

a. mai repede ca in teren
b. mai greu ca in teren
c. mai scumpe ca in teren
21. Livrarea plantelor containerizate poate fi facuta:

a. numai toamna
b. in perioada de repaus vegetativ
c. in orice sezon
d. in perioada de vegetape
e. coniferele primavara §i foioasele in repaus vegetativ
22. In producerea plantelor lemnoase prin cultura containerizata solul pepinierei este:
a. acoperit cu diferite materiale
100
b. folosit la obpnerea substraturilor
c. nisipos, pentru drenarea apei
d. ameliorat cu substraturi
e. variantele b §i d corecte
23. Plantele in containere mici se dispun in teren:

a. in randuri
b. compact, in fa§ii
c. aleator
d. distance, in fa§ii
24. Culturile containerizate se inipaza cu:

a. puiep la ghivece
b. puiep cu radacinile nude
c. puiep in placi alveolare
d. toate variantele corecte
101
5
Lucrari de intretinere: irigarea, fertilizarea §i combaterea buruienilor
Tehnologia producerii plantelor ornamentale la containere cuprinde o serie de lucrari de
OBIECTIVE
• care sunt particularitatile udarii plantelor containerizate
• care sunt modalitatile de udare
• ce tipuri de fertilizanti se pot folosi la culturile in containere
• cum se aplica ingra§amintele la cultura containerizata
• cum se combat buruienile in cultura containerizata
Timp de studiu - 2 ore ________________________________________
intretinere a plantelor, comune cu cele folosite in tehnologia producerii plantelor in teren, dar §i lucrari
specifice de intretinere, impuse de problemele care apar prin folosirea recipientelor de cultura (ghivece,
containere).
Irigarea plantelor este o lucrare importanta in orice tehnologie de producere a materialului
saditor §i ca urmare §i in cultura containerizata. Plantele la containere dispun de un volum de substrat mult
mai mic comparativ cu marimea lor, ceea ce face ca apa sa fie repede consumata. Unele substraturi folosite
in cultura containerizata sunt uneori foarte permeabile §i cu putere mica de retinere a apei. De asemenea,
expunerea recipientelor de cultura la curentii de aer §i la temperaturi ridicate impune o atenta monitorizare
a apei in substrat.
Calitatea apei folosita la irigarea culturilor trebuie analizata inca din faza de proiect a pepinierei,
alaturi de studiile legate de resursa §i debitul apa ce poate fi asigurat. Temperatura coborata, continutul
ridicat de minerale, existenta unor substante poluante sau a microorganismelor daunatoare sunt indicatori
ai apei ce pot interveni intr-un
mod esential in cre§terea §i
dezvoltarea plantelor,
determinand pierderi majore
in culturi.
Apa de udare poate fi
distribuita in doua moduri:
prin
aspersiune (fig. 70) §i prin
picurare. Metoda de irigat se
alege astfel incat sa asigure
cantitatea de apa necesara in
substrat in functie de consumul
speciei, uniformitatea aplicarii
apei §i sa elimine pe cat posibil Fig. 70 - Irigarea prin aspersie (foto: Monica Dumitrascu)
pierderile de apa. Distributia
apei §i uniformitatea aplicarii
acesteia sunt direct corelate cu distanta dintre aspersoare, sistemul hidraulic (presiune §i debit), viteza
vantului, densitatea plantelor §i multi alti factori.
102
Irigareaprin aspersiune se poate efectua cu ajutorul aspersoarelor sau a rampelor fixe,
oscilante sau mobile prevazute microaspersoare. Aceste instalafii pot pulveriza apa deasupra
plantelor sau la nivelul coletului §i se folosesc in cazul containerelor mici (17 l sau mai mici), a§ezate
compact sau la distance mici unele de celelalte.
Irigarea prin picurare se realizeaza cu picuratoare speciale, care administreaza apa
individual, la fiecare container la nivelul coletului plantelor. Aceasta metoda de irigat se recomanda
in cazul containerelor a§ezate distanfat.
Irigarea folosind aspersoare este de multe ori ineficienta daca se compara cantitatea de apa
aplicata cu cea care ajunge la nivelul radacinilor, pentru ca o parte semnificativa de apa se pierde
printre containere §i spafiile lasate libere pentru circulafie. Cantitafi mai mici de apa se pierd in cazul
folosirii rampelor prevazute cu microaspersoare §i irigarii prin picurare, care distribuie apa mai
uniform §i nu necesita presiuni mari de lucru.
Studiile legate de eficienfa utilizarii apei §i elementelor nutritive de catre plantele
ornamentale au aratat faptul ca irigarea culturilor containerizate trebuie aplicata de-a lungul zilei in
cicluri separate §i nu intr-o singura aplicare. De aceea, pepinierele moderne au adoptat sisteme
computerizate de irigare, care analizeaza cu ajutorul senzorilor necesitatea udarii plantelor. Mai
mult, senzorii de umiditate transmit calculatorului date pentru corectarea automata a normelor de
udare la culturile aflate in terenul neprotejat, astfel incat temperatura, precipitafiile §i vanturile sa nu
afecteze in mod negativ culturile.
Strategiile de reducere a consumului de apa la culturile containerizate prevad §i o buna
organizare a culturilor, in funcfie de marimea containerelor, tipul de substrat §i cerinfele plantelor
fafa de apa. Grupand speciile cu cerinfe asemanatoare fafa de apa se imbunatafe§te nu numai
cre§terea §i dezvoltarea plantelor, dar §i eficienfa utilizarii apei (Bilderback, 2001).
In prezent, o importanfa deosebita se acorda captarii apei de irigafie pierdute §i recircularii
ei. Multe din pepiniere, aflate in zone unde resursa de apa este redusa, nu ar putea avea un sistem de
irigare adecvat, daca nu ar integra in managementul lor recircularea apei. Sistemul de drenaj are un
rol important din acest punct de vedere, prin evacuarea apei in exces din culturi §i colectarea acesteia
pentru a fi filtrata §i refolosita la irigare.
Fertilizarea. Sistemul de producere al plantelor
ornamentale prin tehnologia culturilor containerizate
determina obfinerea mai rapida a materialului saditor
comparativ cu tehnologia in terenul pepinierei.
Substraturile folosite in culturi sunt de cele mai multe ori
insuficient aprovizionate cu elemente nutritive §i de aceea
se impun una sau mai multe intervenfii cu ingra§aminte
solide cu eliberare controlata, sau mai multe fertilizari cu
solufii, aplicate prin sistemul de irigafie.
Solufiile nutritive pot fi aplicate la nivelul
substratului sau pe frunzi§ (foliar). Aceste solufii nutritive
sunt obfinute din ingra§aminte solubile §i sunt distribuite
de cele mai multe pepiniere prin sistemul de udare. Acest
tip de fertilizare se nume§te fertirigare (fig. 71).
Fertilizarea poate fi in acest caz perfect controlata
prin intermediul computerului, care
aplica ingra§aminte plantelor in momentul optim §i poate
chiar corecta necesarul de Fig. 71 - Aplicarea ingra§amintelor prin
fertirigare
103
elemente in funcjie de consumul acestora. Aceasta fertilizare controlata se aplica in cazul in care
solujiile nutritive sunt objinute din combinarea mai multor ingra§aminte chimice, ca in cultura fara
sol.
Cand fertilizantul este aplicat prin sistemul de udare, se recomanda recuperarea solujiei
nutritive §i reutilizarea acesteia. De asemenea, fertirigarea devine eficienta atunci cand se folose§te
sistemul de irigare prin picurare, ce distribuie cantitaji mici de apa §i fertilizant direct in containere.
Concentrajia elementelor nutritive in solujia de irigat este sub limita de toxicitate §i trebuie
corelata cu umiditatea §i temperatura substratului (Davidescu §i Davidescu, 1992).
Fertilizarea foliara presupune aplicarea la nivelul parpi aeriene a plantelor a unor
ingra§aminte speciale, ce conjin concentrajii foarte mici de elemente nutritive, care vor fi absorbite
prin stomate. Acest tip de fertilizare are avantajul ca se objin reacjii rapide ale plantelor, iar pierderile
de ingra§amant sunt mai mici, prin aplicarea acestora la concentrajii §i in cantitaji mai scazute. De
asemenea, aceste ingra§aminte nu intra in contact cu substratul, acesta pastrandu-§i pH-ul §i
concentrajia de saruri. Totu§i, folosirea acestor ingra§aminte este condijionata de temperatura
aerului §i de vant. Astfel, absorbjia se reduce la temperaturi de peste 25 oC, datorita faptului ca
stomatele se inchid, iar vantul determina distribuirea neuniforma a ingra§amintelor.
Fertilizanfi solizi cu dizolvare lenta (Osmocote, Nutricote, Polyon, Multicote) prezinta
avantaje faâ de alp fertilizanp solizi, prin reducerea concentrapei de saruri in substrat, cre§terea
eficienêi utilizarii elementelor nutritive §i reducerea costurilor de aplicare. Ingra§amintele de acest
tip sunt sub forma de granule, ce se
incorporeaza in substrat in momentul
omogenizarii componentelor acestuia §i
asigura o nutriîe adecvata pe o perioada
variabila, de 4 - 16 luni (fig. 72).
Temperaturile ridicate determina o
accelerare a eliberarii elementelor.
Pentru a evita arderea radacinilor se analizeaza
probe din solupa solului in perioadele calde.
Chiar daca eliberarea elementelor
nutritive nu este perfect controlabila,
fertilizanpi cu dizolvare lenta constituie o
varianta de fertilizare rezonabila §i foarte
ieftina.
Speciile dendrologice au cerinê Fig. 72 - Fertilizanji cu dizolvare lenta
diferite faâ de aprovizionarea substratului cu
elemente nutritive. De aceea, se impune cunoa§terea cerinjelor acestora §i adaptarea sistemului de
fertilizare in funcpe de nevoile speciei, varsta plantelor, sezon §i substratul folosit. In ceea ce
prive§te substratul folosit pentru anumite specii §i varietaji de plante ornamentale, unele studii au
aratat ca necesitatea fertilizarii poate aparea dupa 1-2 ani de la plantare/transplantarea puiejilor (Rose
§i Wang, 1998; Marfa §i colab., 2002).
Combaterea buruienilor. In culturile containerizate buruienile apar §i se dezvolta repede,
ca urmare a condijiilor favorabile create in cultura - udare, fertilizare, temperaturi moderate etc.
Daunele provocate de buruieni nu sunt de neglijat, acestea avand un impact negativ asupra cre§terii
§i calitajii plantelor cultivate §i de aceea se impune un management susjinut al combaterii acestora.
Combaterea buruienilor in cultura containerizata poate fi o lucrare foarte costisitoare.
104
Masurile de reducere a acestora, cum ar fi acoperirea terenului pepinierei cu folie, folosirea de
substraturi neinfestate cu seminje de buruieni,
combaterea buruienilor pe terenurile din apropierea
culturilor containerizate, mulcirea cu diferite materiale a
containerelor mari, sunt completate cu masurile de
combatere directa a acestora - plivire manuala, combatere
cu erbicide.
La containerele mici, combaterea buruienilor se
face manual, lucrare ce necesita multa forâ de munca
avand in vedere faptul ca tehnologia cultivarii in
containere este intensiva. Totu§i, ghivecele mici, fiind
a§ezate in bloc, foarte aproape unele de celelalte,
determina dupa o anumita perioada umbrirea
substratului, iar in acest fel, scade incident aparipei §i
cre§terii buruienilor.
Pentru recipiente mai mari, se poate folosi
mulcirea individuala a ghivecelor cu materiale variate
(paie tocate, rumegu§, tala§, scoarâ de copac tocata,
pamant de frunze, fibra de cocos, perlit) sau cu discuri din
geotextil, fibra de cocos, hartie sau plastic. Unele pepiniere
folosesc erbicide pre-emergente, pe care le administreaza prin stropire o data pe Fig. 72 - Aparina
buruienilor in containerele luna. de cultura
Rezumat
Lucrari de intrefinere: irigarea, fertilizarea §i combaterea buruienilor
> Particularitafile irigarii culturilor containerizate sunt date de: volumul mic de substrat,
capacitatea mica de refinere a apei de catre substraturi, expunerea ghivecelor la curenfi de
aer fi temperaturi ridicate.
> Apa de udare poate fi distribuita prin aspersiune f prin picurare.
> Irigarea culturilor containerizate trebuie aplicata de-a lungul zilei m cicluri separate fi nu
rntr-o singura aplicare.
> Reducerea consumului de apa se face prin: organizarea culturilor m funcfe de marimea
containerelor, tipul de substrat fi cerinfele plantelorfaâ de apa.
> In cultura containerizata se impun una sau mai multe intervene cu ingrafaminte solide cu
eliberare controlata, sau mai multe fertilizari cu solufii, aplicate prin sistemul de irigafie.
> Buruienile au un impact negativ asupra crefterii fi calitafii plantelor cultivate la containere.
Combaterea lor se face pentru containerele mici manual, iar pentru cele mari se face mulcire
sau se pot folosi erbicide.
25. Udarea se face la containerele mici prin:

a. aspersie
b. picurare
c. in farfuria de udare
105
26. Irigarea prin picurare se aplica la:
a. containere mici
b. containere distance
c. specii de arbori
d. conifere
e. variantele b, c §i d
27. Fertirigarea inseamna:

a. aplicarea ingra§amintelor odata cu udarea
b. aplicarea ingra§amintelor pe frunze
c. irigarea pentru dizolvarea ingra§amintelor solide
d. irigarea in timpul perioadei fertile a plantelor
28. Avantajul fertilizanplor cu dizolvare lenta este:

a. se reduce consumul de apa
b. se aplica prin sistemul de udare
c. se reduce concentrapa de saruri in substrat
d. se poate folosi foliar fara sa arda planta
29. Eficacitatea fertilizarii foliare este condiponata de:

a. temperatura aerului
b. sol
c. vant
d. marimea plantelor
30. Pentru prevenirea aparipei buruienilor la culturile containerizate se intervine prin:

a. acoperirea terenului cu folie
b. folosirea de substraturi neinfestate cu seminê de buruieni
c. udari §i fertilizari mai pupne
d. umbrirea culturilor
106
OBIECTIVE
6 •• cum se poate limita atacul de boli §i daunatori in culturile containerizate
care sunt mijloacele de protectie fata de excesele climatice la plantele containerizate
• cum se formeaza sistemul radicular la plantele aflate in culturi containerizate
• cum se formeaza partea aeriana la plantele aflate in culturi
containerizate Timp de studiu - 2 ore
Lucrari de intrefinere: protecfia fitosanitara, protecfia fafa de excesele climatice;
Conducerea plantelor.
Protecfia fitosanitara. Combaterea bolilor §i daunatorilor in culturile containerizate se face
aplicand masuri preventive §i curative. Speciile lemnoase ornamentale sunt relativ rezistente la boli §i
daunatori, insa orice atac aparut pe frunzi§, flori, fructe, depreciaza calitatea plantelor. De aceea, in
pepiniere trebuie luate masuri de prevenire a unor boli sau daunatori, cand riscul de atac este mare §i
masuri de combatere, atunci cand se constata prezenta unui daunator.
Limitarea aparitiei bolilor §i daunatorilor se face luand masuri preventive - inspectia puietilor
care sunt folositi la infiintarea culturilor, dezinfectarea platformelor, containerelor §i substraturilor, a
instrumentelor de taiere, protejarea ranilor, precum §i eliminarea plantelor care prezinta simptome de
boala ori atac de daunatori din cultura, separarea culturilor, pe cat posibil, de plantele aflate pe terenurile
din apropierea pepinierei.
La combaterea bolilor §i daunatorilor se intervine cu tratamente chimice folosind pesticide
adecvate daunatorului. O grija deosebita se acorda varstei plantelor §i fazei de vegetatie, atunci cand se
calculeaza dozele pentru pesticide, pentru a evita pericolul aparitiei de arsuri pe frunze, uscarea lastarilor,
florilor sau chiar a intregii plante. Orice neglijenta duce la scaderea calitatii plantei §i pierderi la
valorificarea acestora.
Protecfia fafa de excesele climatice. Temperaturile scazute sau ridicate, insolatia puternica,
vantul, grindina §i combinatii ale acestora, determina pierderi majore de plante. De aceea, in functie de
sezon se aplica masuri de prevenire a daunelor provocate de excesele climatice.
In timpul iernii containerele necesita protectie, indiferent de rezistenta la ger a speciei cultivate.
Aceasta masura se impune deoarece in containere, sistemul radicular este expus frigului ca urmare a
materialului din care este confectionat acesta §i a volumului limitat de substrat.
Speciile rezistente la ger au nevoie ca doar sistemul radicular sa fie protejat §i pentru aceasta,
containerele vor fi a§ezate cat mai apropiat unele de celelalte intr-un pat de materiale vegetale (paie tocate,
rumegu§, tala§, frunze). Spatiile libere dintre containere, precum §i baza plantelor se acopera cu acela§i
material.
La speciile mai sensibile la ger este necesara §i protejarea partii aeriene. Pepinierele adopta metode diferite
de protectie in functie de spatiu §i dotari. Astfel, unele
107
pepiniere acopera cu folie containerele (fig. 73), iar altele transporta plantele in rasadnife sau sere reci.
Fig. 73 - Protecfia plantelor containerizate: la temperaturile scazute (stanga) §i temperaturile

ridicate(dreapta)
(foto: Monica Dumitra§cu)
In timpul verii temperaturile ridicate pot afecta culturile containerizate, prin supraincalzirea
recipientelor de cultura §i implicit a sistemului radicular al plantelor. Masurile de reducere a temperaturii
la nivelul containerelor constau in a§ezarea containerelor astfel incat sa se umbreasca unele pe celelalte,
folosirea de rame sau panouri de umbrire, vopsirea containerelor in culori deschise sau plasarea
containerelor in unele mai mari, semi-ingropate sau ingropate (cultura pots-in-pots = container in
container).
Umbrirea parfii aeriene a plantelor este recomandata la speciile sensibile la insolafia puternica
(unele conifere, speciile de foioase de umbra §i semiumbra) §i poate fi realizata cu plasa speciala de
umbrire, a§ezata deasupra containerelor pe schelet de metal sau intercalarea acestor specii intre randurile
de plante mai mari. Crearea acestui microclimat favorabil speciilor determina reducerea stresului, dar §i a
nevoii de apa.
Protecfia contra vanturilor se face folosind acelea§i metode ca §i in cazul culturilor in teren, adica
prin plantarea in apropierea terenului pepinierei a unor perdele de protecfie sau instalarea de panouri de
protecfie pe direcfia vanturilor dominante. Pentru rezultate bune containerele se stabilizeaza folosind
diferite metode (palisare, ancorare), in funcfie de marimea acestora §i dotarile pepinierei.
Grindina poate determina pierderi mari in unele zone. De aceea, in pepinierele aflate in zone cu
risc major in aparifia acesteia, se instaleaza plase speciale antigrindina deasupra containerelor. Plasa
antigrindina poate funcfiona §i ca plasa de umbrire atunci cand insolafia este puternica.
Conducerea plantelor
Materialul saditor containerizat se poate valorifica numai dupa ce atinge anumite standarde de
marime. De aceea, in tehnologia obfinerii plantelor containerizate o etapa importanta o reprezinta
formarea sistemului radicular §i a parfii aeriene.
Formarea sistemului radicular presupune obfinerea unui sistem radicular viguros §i activ
in volumul limitat de substrat oferit de container.
Pentru puiefii cu radacinile nude, achizifionafi sau produ§i de pepiniera, formarea sistemului
radicular incepe inca de la plantarea in containere, cu lucrarea de fasonare. Scurtarea radacinilor
stimuleaza ramificarea acestora §i implicit o mai buna cre§tere §i adaptare a plantei.
108
Pentru plantele aflate la containere formarea radacinilor este realizata prin lucrarea de
transplantare repetata a plantelor, din recipiente mici in unele mai mari, pe masura cre§terii lor.
Transplantarile se fac primavara, de preferat
inainte de pornirea in vegetape. Balotul de
pamant cu radacini se incizeaza vertical pentru
stimularea cre§terii radacinilor. Folosirea de
recipiente necorespunzatoare dezvoltarii
plantelor sau tipului de sistem radicular
dezvoltat de fiecare specie, afecteaza negativ
calitatea plantelor obpnute §i chiar prinderea la
locul definitiv a acestora. Deformarile
radacinilor date de un container prea mic sau
de forma necorespunzatoare se pot corecta prin Fig. 74 - Stabilizarea containerelor
taieri efectuate in momentul transplantarilor,
insa acestea pot determina stagnarea in cre§tere a plantelor in anul respectiv.
Containerele mai au nevoie de stabilizarea containerului, pentru a evita deformarea in timpul
manipularii, ceea ce ar insemna afectarea sistemului radicular. Se folosesc in acest scop §ipci din lemn sau
stabilizatoare din plastic, dispuse in diagonala containerului, la suprafa(a solului (fig. 74).
Formarea parjii aeriene se realizeaza prin taieri, aplicate in mod similar ca la plantele aflate in
teren. Taierile de formare se fac primavara §i incep inca din faza de puiet de 1-2 ani.
O categorie aparte o reprezinta formele tunse §i plantele pentru garduri vii (din specii arbori §i
arbu§ti), care necesita taieri in verde, pentru stimularea ramificarii §i menpnerea formei dorite. La acestea se
aplica o taiere primavara §i de 2-3 ori in timpul vegetapei.
Formarea parpi aeriene la speciile de arbu§ti se urmare§te formarea unei tufe de lastari, care
porne§te cat mai jos pe tulpina principala, iar la arbori, formarea trunchiului §i a coroanei.
La arbu§tii foiop taierile de formare se inipaza la plantarea acestora, cand se fasoneaza la 20 cm.
Lastarii ce se vor dezvolta din mugurii rama§i, vor fi apoi taia(i in primavara anului urmator. Arbu§tii
ra§ino§i nu necesita taieri. Daca acestea se impun, ca urmare a unor cre§teri defectuoase, atacuri de
daunatori, apari(ia de uscaturi sau arsuri de frunze etc., atunci se intervine doar superficial, fara a ajunge la
partea lemnificata a lastarului.
Formarea par(ii aeriene a arborilor foio§i depinde de tipul de ramificare al speciei.
Pentru speciile cu ramificare monopodiala cre§terea §i dezvoltarea ulterioara a plantei depinde de
mugurele terminal §i de aceea, la aceste specii nu se fac taieri asupra axului principal. La speciile cu
ramificape simpodiala, axul principal este inlocuit anual de o ramura secundara. De aceea, pentru a asigura o
cre§tere dreapta a trunchiului este nevoie de receparea acestuia, urmata de alegerea in anul urmator a unui
lastar drept, viguros, care va constitui viitorul trunchi. Inal(imea trunchiului va fi proiectata la inal(imea
dorita tot prin taiere. Ingro§area trunchiului arborilor se face pe baza lastarilor care apar pe acesta §i care
vor fi menpnup prin ciupiri sau arcuiri la dimensiuni mici, pana toamna, cand se suprima (Iliescu, 1998).
Formarea coroanei arborilor foio§i se realizeaza prin taieri de formare aplicate primavara devreme §i in
verde. Aceasta ia in considerare tipul de coroana ce va fi realizat (cu ax, fara ax, multitulpinali) inca din faza
de puiet.
109
Arborii ra§ino§i nu necesita taieri de formare.
Totup, unele pepiniere aplica taieri in verde la unele specii
pentru a obpne coroane mai dese. Taierile in acest caz vor fi
superficiale, fara a atinge partea lemnificata, fara frunzi§ a
lastarilor.
Formarea parpi aeriene a arborilor §i a lianelor
impune folosirea unor sisteme de suspnere §i dirijare a
cre§terilor (fig. 75). Pentru aceasta se folosesc tutori
individuali din diferite materiale (bambus, trestie, tutori din
lemn, PVC), care se infig in containere, in apropierea bazei
plantei. La formarea arborilor se pot folosi §i sistemele de
suspnere de tipul spalierilor, de care se paliseaza fiecare
planta.
Fig. 75 - Palisarea arborilor
(foto: Monica Dumitrafcu)
Rezumat
Lucrari de intrefinere: protecfia fitosanitara, protecfia fata de excesele
climatice
f Combaterea bolilor fi daunatorilor in culturile containerizate se face aplicand masuri preventive
fi curative.
f Speciile lemnoase ornamentale sunt relativ rezistente la boli fi daunatori, insa orice atac
aparutpe frunzif, flori, fructe, depreciaza calitatea plantelor.
> La dozareapesticidelor se considera: varstaplantelor fi faza de vegetafe.
> Speciile rezistente la ger au nevoie ca doar sistemul radicular sa fie protejat (stratificare cu
materiale vegetale), iar cele sensibile au nevoie fi de protecfa parfi aeriene (acoperire cu folie,
depozitare in spafii protejate).
f Temperaturile ridicate pot supraincalzi recipientele de cultura fi implicit a sistemului radicular
al plantelor.
Conducerea plantelor
f Formarea radacinilor este realizata prin lucrarea de transplantare repetata a plantelor, din
recipiente mici in unele mai mari, pe masura crefterii lor.
f Transplantarile se fac primavara, inainte de pornirea in vegetafe.
> Formarea parfi aeriene se realizeaza prin taieri, aplicate in mod similar ca la plantele aflate
in teren. Taierile de formare se fac primavara fi incep inca din faza de puiet de 1-2 ani.
^ La formarea arborilor se folosesc sistemele de susfnere de tipul tutorilor fi spalierilor.
Test de autocontrol (alegep o singura varianta de raspuns)
31. Masurile preventive de protecpe fitosanitara a culturilor containerizate sunt:

a. dezinfecpa solului pepinierei
b. dezinfectarea containerelor
c. dezinfectarea substraturilor
110
32. Sistemul radicular al plantelor containerizate se protejeaza de temperaturi scazute la:
a. speciile termofile
b. speciile conifere
c. speciile de arbu§ti
d. speciile de arbori
33. Reducerea temperaturilor la nivelul containerelor se face prin:

a. udare
b. vopsirea in culori deschise
c. folosirea de ghivece mai mari
d. stratificare
34. Formarea radacinilor la plantele containerizate se face prin:

a. lucrarile solului
b. transplantari
c. udari
d. fertilizari
e. variantele b, c §i d corecte
35. Taierile pentru formarea parpi aeriene la plantele containerizate se aplica la:
a. arborii foio§i
b. arborii coniferi
c. arbu§tii foio§i
d. arbu§tii coniferi
111
7
Valorificarea materialului saditor.
Producerea materialului saditor are ca scop final valorificarea. Informafiile privind cererea §i
OBIECTIVE
La sfar§itul lecfiei trebuie sa cunoa§tefi urmatoarele aspecte:
• care sunt aspectele organizatorice §i tehnice care preced valorificarea
• cum se pregatesc plantele in vederea valorificarii
• care sunt modalitatile de pastrare a materialului saditor pana la
livrare
• cum se transporta diferitele categorii de
material Timp de studiu - 2 ore
oferta de plante lemnoase de pe piafa sunt factori important pentru dezvoltarea unei pepiniere. Astfel, se
poate stabili sortimentul de specii ce urmeaza sa fie produs, modul de livrare al materialului §i preful de
valorificare al acestuia. Oferta pepinierelor este prezentata sub forma de cataloage, anunfuri pe suport de
hartie sau electronic (internet). De asemenea, intalnirile producatorilor cu publicul sub forma unor targuri,
expozifii (fig. 76), prezentari sunt foarte importante pentru reclama pepinierei, informarea asupra ofertei de
plante, stabilirea de contracte intre pepiniere cu diferifi furnizori (de substraturi, unelte, containere,
materiale etc.) §i cu firmele de
amenajari spafii verzi.
In vederea
livrarii plantelor,
pepinierele trebuie sa
intocmeasca o evidenfa a
speciilor §i a stocurilor
disponibile. Situafia
centralizata a plantelor
disponibile, pe specii,
categorii de folosinfa, calitate,
mod de livrare se intocme§te
in timpul verii, astfel incat in
perioada de toamna §i
primavara, cand se fac
plantari §i cererea pe piafa
create, sa se poata face (foto: Monica Dumitrascu)
organizarea
livrarilor (Iliescu, 1998).
Inainte de valorificare este nevoie ca materialul sa fie pregatit. Astfel, plantele produse in terenul
pepinierei sunt scoase cu sau fara balot §i depozitate pana la livrare (fig. 77). Plantele fara pamant pe
radacini se depoziteaza prin stratificare in teren, in hangare speciale sau depozite climatizate. Inaintea
depozitarii se verifica calitatea plantelor §i se sorteaza pe calitafi.
Plantele cu pamant pe radacini se pot pastra pana la livrare in teren, a§ezand baloturile unul langa
celalalt §i acoperite cu paie, pamant sau prelate. Daca materialul este scos primavara tarziu sau toamna,
foarte devreme, este nevoie de pastrarea umiditafii
112
§i umbrirea plantelor. Manipularea plantelor cu balot de pamant pe radacini se face susfinandu-le in doua
puncte: de balot §i de baza parfii aeriene. In acest scop se folosesc man§oane de cauciuc §i chingi din
materiale diferite pentru a evita ranirea scoarfei sau deformarea §i distrugerea balotului.
Fig. 77 - Depozitarea plantelor inainte de livrare: plante fara pamant pe radacini (stanga) §i
plante cu pamant pe radacini (dreapta), (foto: Monica Dumitra§cu)
Pastrarea acestor plante in depozite trebuie sa fie una de scurta durata. Orice prelungire a
depozitarii poate avea efecte negative asupra plantelor (pornirea in vegetafie, deshidratare). In timpul
pastrarii se supravegheaza permanent starea plantelor, verificandu-se aspectul scoarfei, mugurilor,
frunzi§ului (la speciile persistente), uneori a radacinilor (Iliescu, 1998). Unele pepiniere folosesc substance
impotriva deshidratarii sau mijloace de a stopa intrarea in vegetape (mai ales la plantele fara pamant pe
radacini).
Pentru plantele containerizate se face o ultima transplantare, in ghivece de livrare. Aceste ghivece
le inlocuiesc pe cele de producpe, care pot avea fisuri sau sunt mai pufin estetice.
Inainte de livrare plantele se eticheteaza. Eticheta confine informafii privind denumirea speciei sau
cultivarului, imaginea plantei cand caracterul ornamental este evident (la inflorire, la fructificare, in
perioada cand frunzele sunt colorate, forma coroanei etc.) indicafii privind plantarea §i ingrijirea, numele
pepinierei care a produs materialul, preful de vanzare.
Aspectele legate de manipularea §i transportul plantelor sunt importante pentru pastrarea
integritafii plantelor. Cand distanfa de transport este mare, intre client §i furnizor se stabilesc in scris clauze
privind suportarea pierderilor datorate transportului (Iliescu, 1998).
Transportul materialului saditor impune ca manipularea sa se faca cu grija §i sa se protejeze
impotriva deshidratarii §i a gerului. Pentru o manipulare mai u§oara in §i din mijlocul de transport
materialul saditor se ambaleaza.
■ Plantele fara pamant pe radacini se leaga in pachete §i se a§eaza direct in mijlocul de transport, in paie
umede §i acoperite cu prelate, modul de aranjare fiind in funcfie de
113
marimea plantelor. Plantele de mici dimensiuni se a§eaza in straturi orizontale (radacini spre radacini),
alternand cu paie. Plantele mai mari, fara pamant pe radacini §i legate in pachete se a§eaza direct pe
platforma vehiculului pe un strat de paie umede, in pozitie inclinata, cu radacinile spre direcpa de
deplasare. Ambalarea plantelor mici poate fi facuta in cutii de carton, ladite, rogojini sau tesaturi
impregnate in care pachetele de plante se a§eaza in strat de paie, panza, hartie, carton ondulat sau
rumegu§. Partea aeriana a plantelor care vine in contact cu vehiculul se protejeaza cu materiale diverse
astfel incat sa nu se distruga scoarta §i ramurile in
timpul deplasarii (Iliescu, 1998).
Plantele cu balot de pamant pe radacini se a§eaza
in pozitie oblica pe un strat de paie, fiecare balot
fiind a§ezat cat mai aproape unul de celalalt §i cat
mai stabil. Plantele mari cu balot se manipuleaza
cu macarale §i se a§eaza pe platforma vehiculului
in pozitie oblica sau chiar orizontala.
Manipularea plantelor in §i din mijlocul de
transport se face ancorand balotul de pamant §i
baza plantei. Nu se prinde planta doar de partea
aeriana pentru ca riscul de rupere este foarte
mare, balotul de pamant fiind greu. Ambalarea Fig. 78 - Transportul plantelor cu balot de
parîi aeriene a plantelor se impune mai ales la pamant pe radacini
speciile care au frunze pe lastari, pentru a
nu se deteriora. Pentru aceasta se folosesc plase din
material plastic, folie de polietilena sau hartie de ambalaj.
Fig. 79 - Modalitati de ambalare §i transport a plantelor containerizate (foto: Monica Dumitra§cu)

■ Plantele containerizate se pot ambala pentru transport §i manipulare mai u§oara in containere de metal.
Plantele se a§eaza in pozijie verticala, ghiveci langa ghiveci pentru asigurarea stabilitatii (fig. 79).
Containerele mici pot fi a§ezate direct in mijlocul de transport in pozijie oblica, formand randuri de
containere, care se sprijina unele peste celelalte (fig. 79). Pentru o protectie cat mai buna a partii aeriene
a plantelor, intre randuri se folose§te hartie sau panza. Containerele mari se a§eaza in pozitie verticala
§i se asigura stabilitatea lor. Se evita a§ezarea containerelor in pozitie oblica, pentru ca sprijinirea
plantelor unele de celelalte deterioreaza atat radacinile (prin deformarea containerului) cat §i a partii
aeriene (care se sprijina defectuos de alte plante din cauza greutatii containerului). La speciile cu frunze
persistente se ambaleaza individual partea aeriana a plantelor pentru diminuarea deshidratarii §i
114
pastrarea intacta a lastarilor. Plantele containerizate foarte mari se manipuleaza cu ajutorul ma§inilor.
Acestea se pot a§eza §i stabiliza individual pe stivuitoare, in pozijie verticala pentru o manipulare mai
u§oara.
La transportul cu autovehicule deschise, partea aeriana a plantelor se protejeaza cu prelate
deoarece curenpi de aer determina deshidratarea materialului sau ruperea unor ramuri. De asemenea, se
evita transportul cu astfel de vehicule cand este ger sau temperaturile sunt foarte ridicate, pentru ca §i
partea aeriana a plantelor, dar §i radacinile, au de suferit.
Pentru distance mari, la care transportul este de durata se folosesc mijloace de transport
climatizate. Acestea asigura temperaturi scazute §i umiditate ridicata, reducandu-se pierderile la minim.
A§ezarea plantelor in ma§inile climatizate se face astfel incat aerul rece sa nu fie proiectat direct pe partea
aeriana a plantelor.
Valorificarea materialului saditor se face direct de pepiniere sau prin intermediul unor firme.
Rezumat
Valorificarea materialului saditor
> Pe baza informafiilor privind cererea fi oferta de plante lemnoase de pe piafa se stabile fte
sortimentul de specii ce urmeaza sa fie produs, modul de livrare al materialului fi preful de
valorificare al acestuia.
> Inainte de valorificare este nevoie ca materialul sa fie pregatit: depozitare corespunzatoare,
etichetare, ambalare.
> In funcfie de marime, pachetele de plante fara pamant pe radacini se afeaza direct m
mijlocul de transport pe strat de paie sau m ambalaje din lemn, carton, materiale textile.
> Plantele cu balot se afeaza m pozifie oblica sau orizontal, pe un strat de paie.
> Partea aeriana este bine sa se protejeze cu prelate sau alte materiale.
> Plantele containerizate se afeaza m containere de metal sau direct m mijlocul de transport, m
pozifie verticala (containere mari) sau oblica (containere mici).
> Pentru distanfe mari, la care transportul este de durata se folosesc mijloace de transport
climatizate.
36. Depozitarea inainte de livrare a plantelor cu radacinile nude se face:

a. a§ezand plantele oblic §i acoperindu-le cu paie umede
b. prin stratificare
c. prin ambalare
37. Plantele in containere mari se a§eaza in mijlocul de transport:
a. in pozifie verticala
b. in pozifie oblica
c. cu balotul spre direcpa de mers
d. oblic, sprijinind containerele unele peste celelalte
38. Manipularea plantelor cu balot de pamant pe radacini se face:

a. de balot
b. de partea aeriana a plantei
c. de la mijlocul plantei
d. de balot §i baza plantei
39. Nu se transporta material saditor in autovehicule deschise daca:
a. plantele sunt mari
b. este ger
115
c. ploua
d. este vant
e. toate raspunsurile corecte
40. Transportul climatizat asigura:

a. temperaturi ridicate §i umiditate scazuta
b. temperaturi scazute §i umiditate ridicata
c. temperaturi ridicate §i umiditate ridicata
d. temperaturi scazute §i umiditate scazuta
116
OBIECTIVE
• denumirea §tiintifica a arborilor coniferi
• descrierea speciilor de arbori coniferi
• caracteristicile biologice §i ecologice ale speciilor prezentate
• modul de inmultire §i folosire al speciilor prezentate
Timp de studiu - 2 ore
8.
Abies alba Abies concolor Picea abies

(Brad) (Brad argintiu) (Molid)
§”§ t!i5 m
Descriere Descriere Descriere
Arbore de talia I, coroana Arbore de talia I, coroana conica. Arbore de talia I, coroana
piramidala. Frunze aciculare argintii, de 46 cm piramidala, ramuri secundare
Frunze aciculare, dispuse pectinat. lungime, curbate spre partea pendule.
Conuri erecte, se desfac la maturitate. superioara a lastarilor. Conuri Frunze aciculare, dispuse radial.
erecte, se desfac la maturitate. Conuri mari, pendule
Cerin(e biologice, ecologice

Cerinje biologice, ecologice - tolereaza atmosfera urbana Cerin(e biologice, ecologice
- create incet - rezistent la ger - create incet
- rezistent la ger - heliofil - rezistent la ger
- necesita umiditate in sol §i aer - sensibil la seceta
- heliofil - suporta semiumbra
lnmul(ire inmul(ire inmul(ire

- seminte - seminte - seminte
- altoire (pastrarea culorii)
Folosire Folosire Folosire

- solitar - solitar - solitar
- grupuri - grupuri - grupuri
Specii de arbori coniferi.
Alti brazi adaptati la climatul tarii noastre sunt: Abies nordmanniana, Abies pinsapo, Abies
lasiocarpa, Abies koreana, Abies balsamea.
117
Varietatile de brad au culoarea frunzi§ului deosebita (aurie - Abies pinsapo Aurea, Abies
nordmanniana Gold Spreader; argintie - Abies concolor Candicans) sau forma de cre§tere
compacta (Abies concolor Compacta, Abies lasiocarpa Compacta), talie mica (Abies balsamea
Nana).
Picea pungens 'Argentea’ Pseudotsuga menziesii Taxodium distichum
9
(Molid argintiu) (Duglas verde) (Chiparos de balta)
ill!
Descriere
Descriere Descriere
Arbore de talia II, coroana
Arbore de talia I, coroana Arbore de talia I, coroana
piramidala.
piramidala. larg-piramidala.
Frunze aciculare, dispuse radial,
Frunze aciculare moi, miros de citrice Frunze fine, aciculare, devin ruginii
culoare argintie.
la strivire. toamna §i cad. Primavara
Conuri pendule, cu solzi
Conuri pendule cu bractei lungi. infrunze§te din nou. Conuri sferice.
pergmento§i.
Cerinje biologice, ecologice Cerinje biologice, ecologice

- tolereaza atmosfera urbana - tolereaza atmosfera urbana Cerinte biologice, ecologice
- rezistent la ger - rezistent la ger - longeviv
- heliofil - create mai repede ca bradul - sensibil la ger in tinerete
- heliofil
- formeaza pneumatofori (radacini
de respiratie) pe soluri cu
umiditate in exces
fnmuljire inmuljire inmultire

- altoire (pastrarea culorii)

- aliniamente in parcuri - aliniamente in parcuri
Alte specii de molid care sunt adaptate la climatul tarii noastre sunt: Picea omorika, Picea
breweriana, Picea orientalis.
Exista numeroase cultivaruri de molid cu forma de cre§tere pitica, care se utilizeaza in rocarii §i
alpinarii - Picea abies Echiniformis, Picea abies Little Gem, Picea abies Nidiformis, Picea
glauca Alberta Globe, Picea glauca Conica, Picea glauca Echiniformis.
Specia Pseudotsuga menziesii are o varietate cu frunzi§ albastrui, numita Pseudotsuga
menziesii var. glauca (Duglas albastru).
118
Taxus baccata Larix decidua Pinus nigra
(Tisa) (Larice, Zada) (Pin negru)
Descriere
Arbore de talia III, coroana
larg-piramidala. Specie
Hi Jj|
dioica.
Frunze aciculare, dispuse pectinat,
Descriere
Descriere
Arbore de talia I, coroana larg-ovoidala. Frunze lungi de 15 cm,
larg-piramidala. Frunze aciculare aciculare, prinse cate 2. Conuri de
moi, dispuse in fascicule. Frunzele culoare deschisa.
culoare verde inchis pe partea
se coloreaza galben toamna §i cad.
superioara. Conuri carnoase, cu aril
Conuri mici, erecte
ro§u.
Cerinte biologice, ecologice Cerinte biologice, ecologice Cerinte biologice, ecologice

- tolereaza atmosfera urbana - longeviv - tolereaza seceta
- rezistent la ger - heliofil - rezistent la ger
- suporta semiumbra - rezistent la ger - heliofil
- suporta tunderea - suporta tunderea - sensibil la poluarea cu oxizi de
- create incet sulf
fnmultire fnmultire fnmultire

- seminte (cresc incet) - seminte - seminte
- buta§i

- garduri vii, forme tunse - garduri vii
Specia Taxus baccata prezinta cultivaruri cu frunze de culoare aurie - Taxus baccata
Aurea, Taxus baccata Aureomarginata, Taxus baccata Krysztof, Taxus baccata Summergold §i
cu forma de crestere fastigiata - Taxus baccata Fastigiata, Taxus baccata Fastigiata Aurea,
Taxus baccata Fastigiata Robusta.
Alte specii de Pinus care cresc la noi in tara sunt: Pinus mugo, Pinus cembra, Pinus
ponderosa, Pinus parviflora.
Cultivaruri de Pinus nigra: forma de crestere fastigiata - Pinus nigra
Pyramidalis; forme pitice - Pinus nigra Spielberg, Pinus nigra Pierrick Bregeon.
Cultivaruri de Pinus silvestris: frunzis auriu - Pinus silvestris Aurea, forma de crestere
fastigiata - Pinus silvestris Fastigiata, forme pitice - Pinus silvestris Globosa Viridis, Pinus
silvestris Watereri.
119
Pinus silvestris Pinus strobus Cedrus atlantica
B
(Pin de padure) (Pin moale, Pin neted) (Cedru)
~ j . .
m
Descriere
Descriere Descriere Arbore de talia II, coroana
Arbore de talia II, coroana Arbore de talia I, coroana piramidala. Frunze aciculare, rigide,
piramidala. Trunchiul are scoarta larg-piramidala. Frunze aciculare grupate in fascicule. Conuri
caramizie. Frunze aciculare, prinse prinse cate 5, moi, lungi de 10cm. cilindrice.
cate 2, lungi de 5-7cm. Conuri erecte. Conuri pendule cu stropi de ra§ina.

- tolereaza seceta - heliofil - longeviv
- rezistent la ger - rezistent la ger - termofil
- heliofil - sensibil la seceta - heliofil


Rezumat
Specii de arbori coniferi
> Abies alba - brad
> Abies concolor - brad argintiu
> Picea abies - molid
> Picea pungens ’Argentea’ - molid argintiu
> Pseudotsuga menzesii - duglas verde
> Taxodium distichum - chiparos de balta
> Taxus baccata - tisa
> Larix decidua - larice, zada
> Pinus nigra - pin negru
> Pinus silvestris - pin de padure
> Pinus strobus - pin moale, pin neted
> Cedru atlantica - cedru
120
41. Dintre speciile de mai jos tolereaza atmosfera urbana:

a. Abies alba
b. Picea abies
c. Pseudotsuga menziesii
d. Taxodium distichum
42. Larix decidua prezinta frunze aciculare:

a. in fascicule
b. prinse cate 2
c. cazatoare
d. moi
e. variantele a, c §i d corecte
43. Specia Abies concolor se deosebe§te de Abies alba prin:

a. frunzi§ul argintiu
b. frunze moi
c. frunze dispuse radiar
d. frunzi§ verde inchis
44. Specii de conifere termofile sunt:

a. Picea pungens 'Argentea’
b. Pinus strobus
c. Cedrus atlantica
d. Taxus baccata
45. Specii care se inmulêsc numai prin seminê sunt:

a. Larix decidua
b. Taxus baccata
c. Taxodium distichum
d. Abies concolor
46. Suporta tunderea:

a. Abies concolor
b. Larix decidua
c. Taxus baccata
d. Pseudotsuga menziesii
121
OBIECTIVE
• denumirea §tiintifica a speciilor
• descrierea speciilor de conifere §i arbu§ti foio§i cu frunze
9 persistente
• modul de inmulpre §i folosire al speciilor prezentate
Timp de studiu - 2 ore ______________________________________
Specii de arbori §i arbu§ti coniferi.
Specii de arbu^ti foio§i cu frunze persistente.
Specii de arbori §i arbu^ti coniferi

Chamaecyparis lawsoniana Juniperus sabina Juiniperus virginiana
(Chiparos de California) (Cetina de negi) (Ienupar de Virginia)
Ijft IS
Descriere Descriere
Arbust semitarator. Frunze Arbore de talia II, coroana
Descriere solzoase, mici. Conuri mici, sferice, piramidala. Frunze mici, solzoase.
Arbore de talia II, coroana carnoase. Conuri foarte mici, globuloase,
ingust-piramidala, cu varf nutant, carnoase.
lastarii penduli. Frunze mici,
solzoase. Conuri mici, globuloase.
Cerinte biologice, ecologice
Cerinte biologice, ecologice Cerinte biologice, ecologice - climat moderat
- sensibil la seceta - suporta semiumbra - suporta semiumbra
- in tinerete sensibil la ger - rezistent la ger
- heliofil - nepretentios fata de sol

- buta§i - buta§i - buta§i
- marcotaj

- garduri vii - masive - aliniamente in parcuri
Genul Chamaecyparis are cele mai multe cultivaruri dintre speciile de conifere, care au frunzi§ solzos
sau acicular, forma de cre§tere diferita (arbori §i arbu§ti) §i culoare
122
variata a frunzi§ului (aurie, albastruie, verde, in nuance variate). Cateva dintre cultivarurile de
Chamaecyparis lawsoniana:
- forma de crestere fastigiata: Alumii, Columnaris, Ellwoodii, Ellwood Pillar,
Ellwood Gold, Lane, Pelt’s Blue, White Spot
- forme pitice: Globosa, Romana, Variegata
Alte specii de Juniperus adaptate conditiilor din tara noastra sunt: Juniperus horizontalis,
Juniperus chinensis, Juniperus communis, Juniperus procumbens, Juniperus squamata. Toate
speciile mentionate au cultivaruri cu forma de cre§tere diferita §i culoare variata a frunzi§ului.
Thuja orientalis Thuja occidentalis Ginkgo biloba
(Tuia) (Arborele vietii) (Arborele pagodelor)
-A ■ CilP ~s;7t'<p A
ill
Descriere Descriere
Arbore de talia III, coroana Arbore de talia II-III, coroana
Descriere
piramidala. Frunze solzoase, alipite ingust-piramidala. Frunze solzoase,
Arbore incadrat la conifere
de lujeri. Conuri mici, ovoidale cu mici. Conuri ovoidale, mici.
(Gimnosperme), talia II. Specie
solzii rasfranti.
dioica, arborii masculi au coroana
piramidala §i arborii femeli coroana
etalata. Frunze bilobate, forma de
evantai, toamna galbene. Conuri
carnoase, galbene.
Cerinê biologice, ecologice Cerinê biologice, ecologice
- sensibil la ger - suporta tunderea Cerinê biologice, ecologice
- suporta semiumbra - rezistent la ger - termofil
- suporta semiumbra - heliofil
- in tinerete sensibil la ger
- suporta poluarea cu fum
fnmulîre fnmutyire fnmutyire

- buta§i - buta§i
Folosire Folosire
- solitar Folosire - solitar
- grupuri - solitar - grupuri
- grupuri - aliniamente (parcuri)
- garduri vii
- aliniamente in parcuri
Speciile de Thuja prezentate au numeroase cultivaruri cu forme pitice: Thuja occidentalis

Globosa, Thuja occidentalis Golden Globe, Thuja occidentalis Hoseri, Thuja occidentalis
Danica, Thuja occidentalis Filiformis, Thuja occidentalis Hoveyi, Thuja occidentalis Miky,
Thuja occidentalis Rheingold, Thuja occidentalis Stolwijk, Thuja
123
occidentalis Teddy, Thuja occidentalis Woodwardii §i culori diferite ale frunzi§ului - auriu: Thuja
occidentalis Sunkist, Thuja occidentalis Rheingold, Thuja occidentalis Yellow Ribbon, Thuja
plicata Zebrina Extra Gold, Thuja occidentalis Aurescens, Thuja occidentalis Aureospicata, verde
smarald - Thuja occidentalis Smaragd.
Specii de arbu^ti foioî cu frunze persistente

Alte specii de Cotoneaster cu frunze persistente, adaptate la conditiile tarii noastre sunt:
Berberis julianae Cotoneaster dammeri Euonymus japonicus

Arbust de talie mare, lastari cu Arbust tarator. Frunze mici, Arbust de talie mijlocie. Frunze
spini mari, trifurcafi. Frunze ovale. Flori albe, mici, apar in obovate, lucioase, culoare verde
groase, rigide, lucioase, spinos mai-iunie. Fructe ro§ii, inchis, flori nesemnificative,
dinfate, o parte se coloreaza ro§u globuloase. fructe
toamna. Flori galbene, fasciculate, nesemnificative.
apar in aprilie-mai. Fructe
albastrui, brumate,
elipsoidale.
Cerinje biologice, Cerinje biologice, Cerinje biologice,

ecologice ecologice ecologice
- tolereaza semiumbra - marcoteaza natural - suporta tunderea
- rezistent la ger - rezistent la ger - sensibil la ger
- suporta atmosfera urbana - rezistent la seceta - prefera semiumbra
- suporta tunderea - create pe soluri variate - rezistent la poluare
Inmulîr Inmulîre Inmulîr

e - seminfe e
- seminfe - buta§i - buta§i
- buta§i - marcote

- solitar - grupuri - solitar - forme tunse
- grupuri - masive - grupuri
- garduri vii - jardiniere mari - garduri vii
- jardiniere mari
Cotoneaster microphyllus, Cotoneaster salicifolius, Cotoneaster franchetti, Cotoneasteri simonsii,
Cotoneaster lacteus.
124
Mahonia aquifolium Pyracantha crenatoserrata Viburnum rhythidophyllum
(Limba de cerb)
X r ^ _ A' p
Sal
vj(
' A __ V *■ i
Descriere Descriere
Descriere Arbust de talie mare, ramuri Arbust de talie mare, ramuri groase,
Arbust de talie mijlocie. Frunze spinoase. Frunze lanceolate, tomentoase. Frunze groase,
imparipenat-compuse, foliole lucioase. Flori albe in inflorescence, lanceolate, aspre, pendente. Flori
spinos-dinCate, o parte din ele se apar in mai- iunie. Fructe sferice, alb-crem, in inflorescence mari,
inro§esc toamna. Flori galbene in portocalii. aplatizate, apar in mai.
inflorescence erecte, apar in martie.
Fructe albastrui, brumate, sferice.
Cerinfe biologice, ecologice Cerinfe biologice, ecologice Cerinfe biologice, ecologice

- create incet - climat bland - tolereaza semiumbra
- tolereaza semiumbra - rezistent la seceta - rezistent la ger
- rezistent la ger - suporta tunderea
- drajoneaza
fnmulfire fnmulfire fnmulfire

- seminfe - butap - butap
- marcotaj
- drajoni
Folosire
Folosire Folosire - solitar
- solitar - solitar - grupuri
- grupuri - grupuri
- masive - garduri vii
- garduri vii - jardiniere mari
Alte specii cu frunze persistente, care cresc bine in condipile climatice din Romania sunt: Buxus
sempervirens, Berberis stenophylla, Berberis buxifolia, Eleagnus pungens, Ilex aquifolium,
Lonicera pileata, Prunus laurocerasus, Pyracantha coccinea.
Rezumat
Specii de arbori §i arbu§ti coniferi
> Chamaecyparis lawsoniana - Chiparos de California
> Juniperus sabina - Cetina de negi
> Juniperus virginiana - Ienupar de Virginia
> Thuja orientalis - Tuia
> Thuja occidentalis - Arborele viepi
> Ginkgo biloba - Arborele pagodelor
125
Specii de arbu§ti foio§i cu frunze persistente
> Berberis julianae
> Cotoneaster dammeri
> Euonymus japonicus
> Mahonia aquifolium
> Pyracantha crenatoserrata
> Viburnum rhytidophyllum - Limba de cerb
47. Arbust conifer cu frunze solzoase este:

a. Thuja orientalis
b. Chamaecyparis lawsoniana
c. Juniperus sabina
d. Juniperus virginiana
e. Ginkgo biloba
48. Specii care se coloreaza toamna in ro§u sunt:

a. Pyracantha crenatoserrata
b. Mahonia aquifolium
c. Cotoneaster dammeri
d. Berberis julianae
49. Conuri carnoase se intalnesc la:

a. Ginkgo biloba
b. Taxodium distichum
c. Juniperus virginiana
d. Taxus baccata
50. Frunzele la Mahonia aquifolium sunt:

a. simple, lucioase
b. imparipenat-compuse
c. palmat compuse
d. simple, mici
e. aciculare
51. Specii care pot fi folosite pentru garduri vii sunt:

a. Cotoneaster dammeri
b. Viburnum rhytidophyllum
c. Euonymus japonicus
d. Pinus strobus
126
10
Specii de arbu§ti foio§i cu frunze cazatoare (1).
OBIECTIVE
• denumirea §tiinlifica a speciilor
• descrierea speciilor de arbu§ti foio§i cu frunze cazatoare
Berberis thunbergii Berberis vulgaris Buddleia alternifolia

(Dracila japoneza) (Dracila)

Arbust de talie mijlocie, ramuri cu Arbust de talie mare, ramuri cu Arbust semipendul, ramuri
spini simpli. Frunze obovate, spini trifurcati. Frunze obovate, subtiri. Frunze mici, lanceolate,
margine intreaga, toamna se cu margine fin dintata. Flori argintii pe partea inferioara. Flori
coloreaza in oranj. Flori mici, galbene, mici, in inflorescente mov, in fascicule pe toata
galbene, solitare, apar in aprilie. pendule, apar in aprilie-mai. lungimea lastarilor, apar in mai.
Fructe mici, ro§ii, ovale, lucioase. Fructe ro§ii, ovale, brumate.
Cerinê biologice, Cerinje biologice, Cerinje biologice,

- suporta tunderea - suporta tunderea - suporta tunderea
- rezistent la seceta - rezistent la seceta - rezistent la seceta
- rezistent la poluare - rezistent la poluare - sensibil la ger
Inmultire Inmultire Inmultire
- seminte - seminte - buta§i
- buta§i - buta§i

- masive - garduri vii
- jardiniere mari
- garduri vii
Pentru speciile de Berberis au fost create varietati cu frunzi§ purpuriu - Berberis

thunbergii Atropurpurea, Berberis thunbergii Atropurpurea Nana, Berberis thunbergii
Bagatelle, Berberis thunbergii Admiration, Berberis thunbergii Golden Ring, Berberis
127
thunbergii Harlequin, Berberis thunbergii Pink Queen, Berberis thunbergii Red Chief; auriu -
Berberis thunbergii Aurea, Berberis thunbergii Bogozam, Berberis thunbergii Maria , precum §i
varietaî pitice, care pot fi utilizate in gradini mici §i jardiniere de gradina - Berberis thunbergii
Green Carpet, Berberis thunbergii Kobold.
Buddleia davidii Chaenomeles lagenaria Cornus mas
(Liliac de vara) (Gutui japonez) (Corn)
■
Descriere Descriere
Arbust de talie mijlocie. Frunze Arbust de talie mijlocie- mare. Descriere
lanceolate, mari, argintii pe partea Frunze ovale. Flori roz intens, Arbust de talie mare sau mic arbore.
inferioara. Flori mov, parfumate, in mari, apar in martie. Fructe mari, Frunze ovate, cu nervuri paralele.
inflorescente cilindrice, apar din iulie sferice, galbene, parfumate. Flori galbene, mici, in inflorescente
pana in octombrie. globuloase, apar la inceput de
martie. Fructe elipsoidale, ro§ii,
comestibile.
Cerinje biologice, ecologice Cerinje biologice, ecologice Cerin(e biologice, ecologice

- suporta tunderea - rezistent la ger §i seceta - tolereaza semiumbra
- sensibil la ger - suporta semiumbra - rezistent la ger
- rezistent la seceta - suporta tunderea - rezistent la seceta
fnmulîre fnmutyire fnmul(ire

- buta§i - seminte - seminte
- marcotaj
- drajoni

- garduri vii - masive
Cultivaruri de Buddleia davidii. flori mov inchis - Adokeep, Black Knight, Ille de France,
albe - White Profusion, White Ball, White Bouquet, roz - Border Beauty, Charming, Fascinating,
Summer Beauty, Pink Delight, Pink Charming.
Alte specii de Cornus care sunt adaptate condiîilor tarii noastre sunt. Cornus alba, Cornus
stolonifera, Cornus kousa, Cornus florida. Toate speciile au cultivaruri care au lastari colorati
deosebit, frunzi§ de diferite culori sau flori deosebite.
- lastari colorati. Cornus alba Sibirica, Cornus sanguinea Flaviramea,
Cornus sanguinea Midwinter Fire frunzis deosebit: Cornus alba Spaethii,
Cornus alba Sibirica Variegata, Cornus alba Elegantissima flori deosebite:
Cornus kousa China Girl
128
Deutzia scabra
Cornus sanguinea Cotinus coggygria
(Sanger) (Scumpie)
v.- ff iBm
' y' 7 " . ■
" A) _' • •* i
s > ui ,, |p ' h . ; 'iiA' -
#—dBto, y, ■ - i .
& ijBs
; ' 4j|D||
%■■
Descriere Descriere
Descriere Arbust de talie mare. Frunze Arbust de talie mijlocie,
Arbust de talie mare sau mic eliptice pana la obovate, cu Frunze oval-lanceolate. Flori
arbora§. Frunze ovale, cu pepol lung. Flori albe, stelate, in inflorescence
nervapune paralela, se nesemnificative. Fructe mici, apar in iunie.
coloreaza toamna in ro§u plumoase, culoare roz apoi
sangeriu. Flori albe, mici, in cenupi.
inflorescence, apar in mai.
Fructe negre, sferice.
Cerinte biologice, ecologice Cerinte biologice, ecologice
- tolereaza umbra Cerinte biologice, ecologice - tolereaza semiumbra
- rezistent la ger - calcifila - rezistent la ger, seceta
- suporta tunderea - rezistent la seceta - suporta tunderea
- suporta poluarea
- suporta semiumbra
fnmulpre fnmulpre fnmulpre
- seminCe - seminCe - butap
- marcotaj

- masive - in componenCa masivelor - garduri vii
- garduri vii
Specia Cotinus coggygria are cultivaruri cu frunzi§ purpuriu - Cotinus coggygria

Purpureus, Cotinus coggygria Royal Purple §i auriu - Cotinus coggygria Ancot.
Alte specii de Deutzia care sunt adaptate §i la condipile din Romania sunt: Deuzia gracilis,
Deuzia x lemoniei, Deutzia x magnifica, Deutzia x rosea.
Specia Deutzia scabra are cultivaruri cu flori duble - Deutzia scabra Plena §i flori roz -
Deutzia scabra Rosea Plena, Deutzia scabra Candidissima.
129
Eleagnus angustifolia Euonymus europaeus Forsythia x intermedia
(Salcioara mirositoare) (Salba moale) (Ploaie de aur)
m
Descriere Descriere
Arbust de talie mare sau mic arbore. Descriere Arbust de talie mijlocie-mare.
Frunze liniare, verzi- argintii. Flori Arbust de talie mare. Frunze ovale, Frunze lanceolate. Flori galbene,
mici, galbene, parfumate, apar in toamna ro§ii la exemplarele mari, numeroase, apar la inceput de
mai-iunie. Fructe elipsoidale, argintii. insorite. Flori nesemnificative. martie.
Fructe roz, mici, numeroase,
persista pe lastari dupa caderea
frunzelor.

- suporta soluri saraturate - rezistent la ger §i seceta - tolereaza semiumbra
- suporta tunderea - suporta semiumbra - rezistent la ger
- rezistent la ger §i seceta - rezistent la poluare - sensibil la seceta
- rezistent la poluare - suporta tunderea

- seminte - seminte - buta§i
- marcotaj
Folosire Folosire
- solitar - solitar Folosire
- grupuri - grupuri - solitar
- masive - masive - grupuri
- garduri vii
- masive
Rezumat
Specii de arbu§ti foio§i cu frunze cazatoare (1)
> Berberis thunbergii - Dracila japoneza
> Berberis vulgaris - Dracila
> Buddleia alternifolia
> Buddleia davidii - Liliac de vara
> Chaenomeles lagenaria - Gutui japonez
> Cornus mas - Corn
> Cornus sanguinea - Sanger
> Cotinus coggygria - Scumpie
> Deutzia scabra
> Eleagnus angustifolia - Salcioara mirositoare
130
> Euonymus europaeus - Salba moale
> Forsythia x intermedia - Ploaie de aur
52. Specia Buddleia alternifolia prezinta flori:

a. mov, in inflorescence cilindrice
b. mov, in fascicule
c. in luna martie
d. in luna mai
53. Flori nesemnificative prezinta:

a. Cornus mas
b. Cornus sanguinea
c. Cotinus coggygria
d. Chaenomeles lagenaria
e. Cotoneaster dammeri
54. Fructe mici, ro§ii, ovale, lucioase prezinta specia:

a. Berberis thunbergii
b. Berberis vulgaris
c. Cornus mas
d. Cornus sanguinea
55. Speciile care pot fi conduse in garduri vii sunt:

a. Berberis thunbergii §i Cornus sanguinea
b. Buddleia davidii §i Cotinus coggygria
c. Eleagnus angustifolia §i Chaenomeles lagenaria
d. Euonymus europaeus §i Cornus mas
56. Specia Cotinus coggygria are flori:

a. albe
b. galbene
c. roz
d. nesemnificative
e. mov
57. Inflorire in luna iulie are specia:

a. Berberis vulgaris
b. Buddleia davidii
c. Deutzia scabra
d. Eleagnus angustifolia
131
OBIECTIVE
• descrierea speciilor de arbu§ti foio§i cu frunze cazatoare
11
Lonicera korolkowii
Hydrangea macrophylla Laburnum anagyroides
(Hortensia) (Salcam galben)
Descriere Descriere
Arbust de talie mare sau mic Arbust de talie mare. Frunze ovale,
Descriere arbore. Frunze trifoliate. Flori catifelate, culoare verde-albastrui.
Arbust de talie mijlocie. Frunze galbene, neparfumate, in Flori roz, prinse cate 2, apar
mari, ovale. Inflorescentele cu doua inflorescente pendule, apar in mai-iunie.
tipuri de flori albe: fertile, mici in aprilie-mai. Planta toxica.
centru §i sterile, mari la marginea
inflorescentei, apar in iunie.

- sensibila la ger - rezistent la ger §i seceta - tolereaza semiumbra
- create bine la semiumbra - heliofil - rustic, nepretentios
- sol bogat, lipsit de calcar - nepretentios fata de sol - suporta tunderea
inmultire inmultire inmultire

- buta§i - seminte - buta§i

- garduri vii libere - garduri vii
- masive - masive
Specia Hydrangea macrophylla are numeroase cultivaruri care au inflorescente compuse

numai din flori sterile, de culori diferite: alb, roz, albastru, mov, ro§u, bicolore.
132
Specia Laburnum are un cultivar hibrid cu inflorescente de 50 cm lungime, numit Laburnum
x watereri Vossi.
Specia Philadelphus coronarius are cultivaruri cu flori deosebite:
Lonicera tatarica Philadelphus coronarius Physocarpus opulifolius
(Caprifoi tatarasc) (Iasomia)

Arbust de talie mare. Frunze Arbust de talie mijlocie- mare. Arbust de talie mijlocie-mare.
lanceolate. Flori albe sau roz, Frunze ovale. Flori albe, mari, Frunze ovale, lobate. Flori albe,
prinse cate 2, u§or parfumate, parfumate, apar in mai-iunie. mici, in inflorescence emisferice,
apar in mai. Fructe mici, apar in iunie. Fructe ro§ii.
portocalii, sferice.
Cerinfe biologice, Cerinfe biologice, Cerinfe biologice,

- suporta tunderea - rezistent la ger - tolereaza semiumbra
- rezistent la ger §i seceta - sensibil la seceta - rustic
- rezistent la poluare - suporta tunderea - suporta tunderea
- tolereaza semiumbra - rezistent la poluare
inmulfire inmulfire inmulfire

- masive - garduri vii - garduri vii
- garduri vii
- Snowbelle, Virginal, Miniature Snowflake, Rusalka - flori duble (involte)
- Belle etoile - flori cu petale franjurate
- Aureus, Golden Moke Orange - frunzis auriu
- Variegata - frunzis variegat
Specia Physocarpus opulifolius prezinta cultivaruri cu frunzi§ purpuriu - Physocarpus

opulifolius Diabolo §i auriu - Physocarpus opulifolius Luteus, Physocarpus opulifolius Darts
Gold.
133
111
Robinia hispida Rhus typhina Spiraea bumalda
(Salcam roz) (OCetar)
>
Descriere Descriere
Descriere Arbust de talie mare sau mic Arbust de talie mica. Frunze
Arbust de talie mare sau mic arbore. arbore. Frunze imparipenat lanceolate. Flori roz, mici, in
Ramuri cu peri rugo§i §i spini la compuse, mari, toamna ro§ii. Flori inflorescenfe aplatizate, apar din mai
baza fiecarei frunze. Frunze nesemnificative. Fructe ro§ii, pana in iulie.
imparipenat compuse. Flori roz, in persista pe lastari dupa caderea
inflorescence pendule, neparfumate, frunzelor.
apar in iunie.

- heliofil - drajoneaza - tolereaza semiumbra
- drajoneaza - clima blanda - rustic
- lemn u§or casant - rezistent la poluare - suporta tunderea

- seminfe - seminfe - buta§i
- drajoni - drajoni

- pe taluzuri §i pante - garduri vii libere
- masive
- jardiniere mari
Specia Rhus typhina are un cultivar - Rhus typhina Laciniata cu frunze compuse din foliole
sectate. Aspectul de toamna al acestui cultivar este diferit fata de specia tip, frunzisul colorandu-se in
nuante de oranj.
Alte specii din genul Spiraea care sunt cultivate in Romania sunt: Spiraea cantoniensis,
Spiraea arguta, Spiraea prunifolia, Spiraea japonica.
Cultivaruri de Spiraea bumalda:
- Spiraea bumalda Goldflame — frunzele tinere de primavara au culoare oranj
- Spiraea bumalda Gold Mound - frunzis auriu
- Spiraea bumalda Anthony Waterer - flori roz intens
- Spiraea bumalda Neon Flash - flori rosii
- Spiraea bumalda Albiflora - flori albe
134
Spiraea x vanhouttei Spiraea salicifolia Symphoricarpos albus
(Cununifa) (Carmaz)
Descriere Descriere
Arbust de talie mijlocie-mare. Arbust de talie mijlocie. Frunze
Frunze romboidale. Flori mici, lanceolate. Flori roz, pubescente,
albe, in inflorescence in inflorescence erecte, apar in
emisferice, apar in mai. mai.
Descriere
Arbust de talie mica-mijlocie.
Frunze diferite (ovale §i
lobate). Flori nesemnificative.
Fructe sferice, albe, persista pe
lastari pana iarna.

- suporta tunderea - rezistent la ger §i seceta - tolereaza umbra
- rezistent la ger §i seceta - suporta tunderea - rustic
- rezistent la poluare - suporta tunderea
Inmulfire Inmulfire Inmulfire


- masive - garduri vii - garduri vii
- garduri vii libere - masive
Rezumat
> Hydrangea macrophylla - Hortensia
> Laburnum anagyroides - Salcam galben
> Lonicera korolkowii
> Lonicera tatarica - Caprifoi tatarasc
> Philadelphus coronarius - Iasomie
> Physocarpus opulifolius
> Robinia hispida - Salcam roz
> Spiraea bumalda
> Spiraea x vanhouttei - Cununiâ
> Spiraea salicifolia
> Symphoricarpos albus - Carmaz
135
58. Specii care au flori parfumate sunt:

a. Philadelphus coronarius §i Lonicera tatarica
b. Hydrangea macrophylla §i Spiraea bumalda
c. Robinia hispida §i Laburnum anagyroides
d. Spiraea salicifolia §i Symphoricarpos albus
59. Specia Lonicera tatarica este decorativa prin:

a. florile roz §i fructele portocalii
b. florile albe
c. florile galbene
d. florile mov §i fructele ro§ii
e. fructele albe
60. Flori albe, mici in inflorescence emisferice prezinta specia:

a. Hydrangea macrophylla
b. Philadelphus coronarius
c. Spiraea x vanhouttei
d. Symphoricarpos albus
e. Laburnum anagyroides
61. Specia Rhus typhina este decorativa prin:

a. florile ro§ii
b. frunzele mari §i fructele ro§ii
c. frunzele mari §i florile ro§ii
d. florile albe §i fructele ro§ii
e. florile albe
62. Se preteaza la conducerea in garduri vii:

a. Philadelphus coronarius
b. Hydrangea macrophylla
c. Spiraea bumalda
d. Physocarpus opulifolius
63. Inmulîrea la Philadelphus coronarius se face prin:

a. seminCe
b. buta§i
c. marcotaj
d. drajoni
e. variantele a, b §i c corecte
136
12
Specii de arbu^ti urcatori (liane). Specii de subarbu$ti.
OBIECTIVE
• descrierea speciilor prezentate
Specii de arbu^ti foioî cu frunze cazatoare

(3)
Tamarix tetrandra Viburnum opulus Weigela florida
(Catina ro§ie) (Calin)

Arbust de talie mare, ramuri Arbust de talie mijlocie- mare. Arbust de talie mijlocie. Frunze
subtiri, culoare purpurie. Frunze Frunze trilobate, toamna se oval-acuminate. Flori roz, mari,
solzoase. Flori mici, roz, in coloreaza in oranj- ro§u. apar in mai-iunie.
inflorescente laterale, apar in mai. Inflorescente cu flori fertile, mici
§i sterile, mari §i albe apar in
mai. Fructe ro§ii.
Cerinte biologice, Cerinte biologice, ecologice Cerinte biologice,
ecologice - rezistent la ger ecologice
- suporta tunderea - suporta tunderea - rezista la ger
- rustic - suporta semiumbra - soluri revene
- create bine pe nisipuri fnmultire - suporta tunderea
fnmultire - seminte fnmultire
- buta§i - marcotaj - buta§i

- garduri vii - garduri vii
Specia Weigela florida are numeroase cultivaruri cu flori albe, roz §i ro§u in diferite
nuante, bicolore, precum §i frunzi§ purpuriu sau variegat.
137
Alte specii de arbu§ti foio§i cu frunze cazatoare cultivati la noi in tara sunt: Amorpha
fruticosa, Callicarpa bodinieri, Caragana arborescens, Colutea arborescens, Corylus
avellana, Corylus colurna, Cotoneaster dielsianus, Cotoneaster franchetii, Cotoneaster
horizontalis, Crataegus monogyna, Cytissus scoparius, Hibiscus syriacus, Hippophae
rhamnoides, Kerria japonica, Ligustrum vulgare, Potentilla fruticosa, Prunus tenella, Prunus
triloba, Sambucus nigra, Sambucus racemosa, Syringa vulgaris.
Specii de arbu^ti urcatori (liane)

Clematis x jackmannii Campsis radicans Hedera helix
(Clematita) (Trambita) (Iedera)
■ 1 1 »•
ill
Descriere
Liana volubila, de talie mica-
mijlocie. Frunze trifoliate. Flori
mari, mov, apar in mai- iunie.
Descriere
Liana viguroasa, prezinta
radacini adventive cu ajutorul
carora se sustine. Frunze
imparipenat compuse. Flori
Descriere
Liana viguroasa, prezinta radacini
adventive cu ajutorul carora se
mari, portocalii intens, in sustine. Frunze persistente, lobate (pe
buchete, apar in iunie-iulie. lastari sterili) §i romboidale (pe
lastari fertili). Flori galbene- verzui,
mici, in inflorescente globuloase, apar
in septembrie.
- sensibila la transplantare - drajoneaza - rustica
- rezistenta la ger - termofila - create bine la umbra
- are nevoie de umbrirea bazei
- marcotaj - marcotaj
- altoire

- acoperirea coloanelor, pergolelor, - acoperirea gardurilor, - inlocuitor de gazon
treiajelor coloanelor, pergolelor - acoperirea terenurilor in panta, a
gardurilor, zidurilor
Specia Clematis x jackmannii are numeroase cultivaruri cu flori de culoare alba, diferite
nuance de roz, ro§u, violet, flori bicolore, flori involte §i cultivaruri de talie mica, pentru gradini
mici §i jardiniere.
Specia Campsis radicans are cultivaruri cu flori galbene §i ro§ii.
138
Lonicera japonica Parthenocissus quinquefolia Wisteria sinensis
(Mana Maicii Domnului) (Viâ canadiana) (Glicina)
fllll II
Descriere Descriere
Descriere Liana viguroasa, se prinde de suport Liana volubila, viguroasa. Frunze
Liana volubila, viguroasa. prin carcei. Frunze palmat compuse, imparipenat compuse. Flori mov, in
Frunze ovale, semipersistente. toamna se coloreaza in ro§u. Flori §i inflorescence pendule, apar in mai.
Flori albe, care dupa polenizare fructe nesemnificative.
se coloreaza in galben,
parfumate, apar in mai.
Cerinje biologice, ecologice Cerinje biologice, ecologice Cerinle biologice, ecologice

- tolereaza umbra - suporta semiumbra - tolereaza semiumbra
- rustic - rezistent la ger - rezistenta la ger
- create repede - rezistent la poluare - necesita sol reavan, bogat
- necesita soluri revene
inmuljire inmuljire inmullire

- buta§i - buta§i - seminCe
- marcotaj - marcotaj - marcotaj
- altoire
Folosire Folosire
- acoperirea coloanelor, Folosire - acopera pergole, coloane, ziduri
pergolelor, gardurilor - inlocuitor de gazon
- acoperirea gardurilor, zidurilor,
coloanelor
Specia Lonicera japonica are un cultivar cu frunze verzi si nervuri aurii - Lonicera
japonica Aureoreticulata si altul cu flori galbene - Lonicera japonica Halliana.
Specia Wisteria sinensis are cultivaruri cu flori albe - Wisteria sinensis Alba si bicolore -
Wisteria sinensis Prolific.
Alte specii de liane care se cultiva in Cara noastra: Akebia quinata, Periploca graeca,
Lonicera caprifolium, Lonicera x heckrotii, Lonicera periclyneum, Parthenocissus tricuspidata,
Polygonum aubertii, Wisteria floribunda.
139
Specii de subarbu^ti
Hypericum calycinum Yucca filamentosa
Vinca minor
(Saschiu)
§|||
H , y + * JO
t KUr - ^
*
'J., N ;
. 'W V V
W s
. A ' T *
Descriere Descriere
Subarbust cu talie de 30cm. Frunze Subarbust cu talie de 15cm. Frunze
persistente, eliptice. Flori mari, persistente, ovale, lucioase. Flori Descriere
galbene, cu stamine mov, mari, apar in mai §i Subarbust cu talie de 50cm, tulpinile
lungi, apar in iulie-septembrie. septembrie. florifere ajungand §i la 1,5m. Frunze
persistente, liniar-lanceolate, lungi,
rigide, filamentoase. Flori mari, albe,
in inflorescente mari, apar in iulie.

- drajoneaza - rezistent la ger - tolereaza semiumbra
- rezistent la seceta - rustic fata de sol - rezista la seceta
- sensibil la poluare - create bine la semiumbra - drajoneaza la baza
- soluri u§oare - marcoteaza natural

- buta§i - buta§i - drajoni
- drajoni - marcotaj
Folosire Folosire
- acoperitor de sol Folosire
- acoperitor de sol - grupuri
- planta pentru rocarii - masive
- jardiniere mari
Alte specii de subarbu§ti, adaptap la condiîile din Romania sunt: Genista tinctoria,
Lavandula angustifolia, Lespedeza thunbergii, Pachysandra terminalis, Perovskia atriplicifolia,
Vinca major.
Rezumat
> Tamarix tetrandra - Catina ro§ie
> Viburnum opulus - Calin
> Weigelaflorida
Specii de arbu§ti urcatori (liane)
> Clematis x jackmannii - Clematita
> Campsis radicans - Trambiâ
> Hedera helix - Iedera
> Lonicera japonica - Mana Maicii Domnului
140
> Parthenocissus quinquefolia - Vila canadiana
> Wisteria sinensis - Glicina
Specii de subarbu§ti
> Hypericum calycinum
> Vinca minor - Saschiu
> Yuccafilamentosa
64. Care dintre specii au flori de culoare roz:

a. Clematis x jackmannii
b. Tamarix tetrandra
c. Wisteria sinensis
d. Campsis radicans
e. Vinca minor
65. Frunze imparipenat compuse are specia:

a. Weigela florida
b. Yucca filamentosa
c. Wisteria sinensis
d. Vinca minor
e. Parthenocissus quinquefolia
66. Se inmulfesc prin marcotaj:

a. Tamarix tetrandra
b. Yucca filamentosa
c. Hypericum calicinum
d. Viburnum opulus
67. Care dintre liane are se poate folosi ca inlocuitor de gazon:

a. Hedera helix
b. Campsis radicans
c. Clematis x jackmannii
d. Parthenocissus quinquefolia
68. Care dintre specii e decorativa prin flori §i fructe:

a. Viburnum opulus
b. Vinca minor
c. Hypericum calycinum
d. Tamarix tetrandra
141
OBIECTIVE
13
Aesculus hippocastanum Albizia julibrissin Ailanthus altissima

(Castan porcesc) (Arborele de matase) (Cenu§ar, Fals otetar)
'■«K. ”
Q
K/
r£
**• ’ * 'ZsM - j- vj.
2. MlMlliltMa ” —
Descriere
Descriere Descriere
Arbore de talia III, coroana etalata. Arbore de talia II, coroana
ovoidal-sferica. Frunze palmat
Frunze dublu penat compuse. Flori globuloasa. Frunze mari,
compuse, mari. Flori mari, albe, in
cu stamine lungi, roz, apar in iulie- imparipenat compuse. Flori mici,
inflorescente erecte, apar in mai.
august. Fructele sunt pastai galbene, in inflorescente erecte, apar
Fructele sunt capsule ghimpoase,
albicioase. in mai-iunie. Fructe ro§ii.
verzi.

- suporta semiumbra - termofil - create repede
- sensibil la seceta - heliofil - drajoneaza
- rezistent la ger - create repede - rustic
- sensibil la transplantare
Folosire
Folosire - solitar
- solitar Folosire
- grupuri - solitar
- grupuri
- aliniamente in parcuri - grupuri
- valorifica terenurile degradate
Specii de arbori foio§i decorativi prin flori.
La noi in tara din genul Aesculus se mai cultiva §i Aesculus carnea, castanul cu flori roz.
Aesculus hippocastanum are doua varietafi importante, una cu flori albe duble §i alta cu forma de
cre§tere piramidala.
142
Catalpa bignonioides Cercis siliquastrum Liriodendron tulipifera
(Arborele Iudei) (Arborele cu lalele)
m
■/.
Wrr^L

Arbore de talia III, coroana etalata.
Arbore de talia III, coroana Arbore de talia II, coroana ovoidala.
Frunze reniforme. Flori
neregulata. Frunze mari, cordate. Frunze in forma de lira, cu patru
roz-violaceu, apar in mai, pe lemn
Flori albe, mari, in inflorescence lobi, toamna se coloreaza in galben.
de toate varstele. Fructele pastai
erecte, apar in iunie. Fructele sunt Flori mari, galben-verzui, apar in
purpurii.
capsule lungi, persistente pe ramuri. mai-iunie.

- infrunze§te tarziu, desfrunze§te - termofil - heliofil
devreme - heliofil - sensibil la seceta
- suporta semiumbra - sensibil la transplantare - sensibil la transplantare
- rezistent la ger
- seminCe - seminCe - seminCe
- marcotaj

Specia Catalpa bignonioides are mai multe cultivaruri:

- Catalpa bignonioides Aurea - frunze aurii
- Catalpa bignonioidesPurpurea - frunze ro§ii
- Catalpa bignonioides Nana - forma de cre§tere perfect globuloasa, care nu
produce flori.
O alta specie din genul Catalpa este Catalpa speciosa, cu forma de cre§tere mai regulata §i
poate fi folosita in aliniamente.
Cultivaruri de Liriodendron tulipifera:

- Liriodendron tulipifera Fastigiatum - forma de crestere ingust- piramidala
- Liriodendron tulipifera Aureomarginatum - frunzele sunt bordate cu auriu
143
Paulownia tomentosa
Magnolia kobus Malus x purpurea
(Magnolia) (Mar purpuriu)
m
Descriere Descriere
Arbore de talia III, coroana Arbore de talia III. Frunze ro§ii
|
piramidala, frunze obovate, mari. primavara, apoi verzi. Flori ro§ii, Descriere
Flori mari, albe, apar in martie. apar in aprilie. Fructe mici, ro§ii, Arbore de talia II, coroana larga.
Fructe ro§ii-zmeurii. necomestibile. Frunze mari, cordiforme, catifelate
(tomentoase). Flori mov deschis,
mari, apar in mai- iunie.
Cerinje biologice, ecologice Cerinje biologice, ecologice Cerinje biologice, ecologice

- termofila - rezistent la ger - heliofil
- calcifuga - sensibil la seceta - termofil
- sensibila la transplantare - heliofil - create repede
fnmulîre fnmulîre fnmuljire
- semin{e - altoire - semin{e
- marcotaj - marcotaj - drajoni
- altoire (pentru inflorire
timpurie)
Folosire
Folosire Folosire - solitar
- solitar - solitar - grupuri
- grupuri - grupuri
- aliniamente in parcuri - aliniamente in parcuri
Alte specii de Magnolia cultivate la noi in (ara: Magnolia x soulangiana, Magnolia

stellata, Magnolia liliflora, Magnolia acuminata.
Alte specii de Malus deosebit de ornamentale: Malus baccata, Malus coronaria, Malus
floribunda, Malus ionensis, Malus pumila, Malus hupehensis, Malus sieboldii, Malus x zumi.
Cultivaruri de Malus :
- Malus Dolgo - coroana piramidala si flori albe
- Malus Eleyi - coroana larga si fructe mici, numeroase, oranj
- Malus Golden Hornet - fructe galbene, mici, numeroase
- Malus John Downie - fructe mici, bicolore - galben si rosu
- Malus Ola - coroit de toamna oranj, fructe rosu carmin, mici, numeroase
- Malus Profusion - flori roz, numeroase
- Malus Royalty - flori rosii
144
Prunus cerasifera 'Nigra’ Robinia pseudacacia Sophora japonica
(Corcodu§ ro§u) (Salcam) (Salcam japonez)
r-' < i j 5
Descriere
Arbore de talia III, coroana etalata. Descriere Descriere
Frunze ovale, purpurii. Flori roz, Arbore de talia II, coroana Arbore de talia II, coroana larga.
apar in martie. Fructe ro§ii, greu neregulata. Frunze imparipenat Frunze imparipenat compuse. Flori
vizibile in coroana. compuse. Flori albe, in galben deschis, mici, in inflorescenpe
inflorescenpe pendule, parfumate, erecte, apar in iulie. Fructele sunt
apar in mai-iunie. pastai carnoase, verzi.
Cerinpe biologice, ecologice Cerinpe biologice, ecologice

Cerinpe biologice, ecologice - drajoneaza - rezista la seceta
- rezistent la seceta - heliofil - heliofil
- necesita lumina pentru a se colora - create repede - rezista la poluare
- nepretenpios fapa de sol
fnmulpire fnmulpire fnmulpire
- buta§i - seminpe - seminpe
- altoire

- aliniamente in parcuri - masive - masive
- perdele de protecpie
- consolidarea pantelor
Alte specii de arbori decorativi prin flori, adaptapi la climatul parii noastre sunt: Cladastris
lutea, Koelreuteria paniculata, Prunus persica, Prunus avium, Prunus mahaleb, Prunus
serrulata, Prunus padus, Prunus serotina, Pyrus communis, Pyrus nivalis, Pyrus salicifolia,
Robinia viscosa, Sorbus aria, Sorbus aucuparia.
Rezumat
Specii de arbori foio§i decorativi prin flori
> Aesculus hippocastanum - Castanporcesc
> Albizia julibrissin - Arborele de matase
> Ailanthus altissima - Cenu§ar, Fals ofetar
> Catalpa bignonioides
> Cercis siliquastrum - Arborele Iudei
> Liriodendron tulipifera - Arborele cu lalele
> Magnolia kobus - Magnolia
> Malus purpurea - Mar purpuriu
> Paulownia tomentosa
145
> Prunus cerasifera ‘Nigra’- Corcodu§ ro§u
> Robinia pseudacacia - Salcam
> Sophora japonica - Salcam japonez
69. Flori ro§ii §i frunzi§ purpuriu primavara are specia:

a. Prunus cerasifera ‘Nigra’
b. Malus purpurea
c. Cercis siliquastrum
d. Chaenomeles lagenaria
e. variantele a, b §i d corecte
70. Arbori decorativi prin flori §i fructe sunt:

a. Ailanthus altissima
b. Magnolia kobus
c. Catalpa bignonioides
d. Malus purpurea
71. Arborii foio§i sensibili la transplantare sunt:

a. Robinia pseudacacia
b. Paulownia tomentosa
c. Sophora japonica
d. Cercis siliquastrum
72. Paulownia tomantosa are frunze:

a. palmat compuse
b. imparipenat compuse
c. dublu penat compuse
d. cordate
e. reniforme
73. Frunze imparipenat compuse au speciile:

a. Magnolia kobus §i Aesculus hippocastanum
b. Liriodendron tulipifera §i Cercis siliquastrum
c. Ailanthus altissima §i Robinia pseudacacia
d. Malus purpurea §i Catalpa bignonioides
74. Sophora japonica are florile de culoare:

a. alba
b. roz
c. galben deschis
d. mov deschis
146
14
Specii de arbori foio§i decorativi prin habitus §i frunzi§.
OBIECTIVE
Acer campestre Acer platanoides Acer pseudoplatanus

(Jugastru) (Paltin de camp) (Paltin de munte)
Descriere Descriere
Arbore de talia II. Arbore de talia I.
Frunze palmat lobate, marime Frunze mari, palmat lobate, cu lobii
Descriere
mijlocie, toamna devin galbene. ascutiti, toamna se coloreaza in
Arbore de talia I-II.
Fructele sunt disamare cu aripi in galben.
Frunze mari, palmat lobate, lobi cu
unghi de 180o. Fructele sunt disamare in unghi de
margine sinuos dintata, toamna se o
90 .
coloreaza in galben.
Flori galben verzui, in inflorescente
globuloase, apar devreme in
martie. Fructele sunt disamare in
unghi mai mare de 90o.

- rezistent la seceta, ger - suporta tunderea - plasticitate ecologica mare
- suporta umbra - suporta semiumbra - suporta poluarea
- suporta tunderea - sensibil la canicula - rustic

- masive §i - masive - masive
- perdele de protectie - aliniamente - aliniamente
- garduri vii §i forme tunse
147
Betula pendula Carpinus betulus Fagus sylvatica
(Mesteacan) (Carpen) (Fag)
t i< -4
-life
r‘î^
L JL . X v, t w'
Descriere
Arbore de talia II, coroana ovoidala, Descriere
scoarta alba.
Descriere
Arbore de talia I, coroana ovoidala,
Frunze triunghiulare sau ovoidala.
scoarta argintie. Frunze ovale,
romboidale, toamna se coloreaza in Frunze ovale, dublu serate.
margine ondulata, toamna se
galben. Fructele sunt samare pendule,
coloreaza in aramiu.
decorative cand sunt tinere
Fructul este o achena, numit jir.
(culoare verde deschis).
Cerinte biologice, ecologice Cerinte biologice, ecologice

Cerinte biologice, ecologice - suporta tunderea - suporta umbra
- longevitate mica - suporta semiumbra - sensibil la seceta
- rezistent la ger - rezistent la ger - rezista la ger
- heliofil
- sensibil la transplantare


- aliniamente in parcuri - masive - aliniamente
- garduri vii, forme tunse - garduri vii
Alte specii de Acer care sunt adaptate climatului din Romania sunt: Acer tataricum, Acer
ginnala, Acer saccharinum, Acer palmatum, Acer rubrum.
Cultivaruri:
- Acer platanoides - cu frunzi§ de culoare purpurie - Crimson King, Crimson Sentry,
Faassen’s Black, Royal Red, variegat cu auriu - Drummondii, frunze fidate -
Palmatiphydum §i cu forma de cre§tere globuloasa - Globosum §i fastigiata - Columne.
- Betula pendula - cultivaruri cu forma de cre§tere pendula - Youngii §i semipendula -
Tristis, Gracilis.
- Carpinus betulus - cultivaruri cu forma de cre§tere fastigiata Fastigiata, Frans
Fontaine.
- Fagus sylvatica - frunzi§ de culoare purpurie - Purpurea, Purple Fountain, Rohan
Obelisk, verde variegat cu galben - Dawyck Gold, purpuriu variegat cu roz - Purpurea
Tricolor §i cu forma de cre§tere pendula - Pendula, Purpurea Pendula §i fastigiata - Rohan
Obelisk, Dawyck Purple, Dawyck, Dawyck Gold.
148
Fraxinus
Cerinje excelsior
fnmulîr
Folosire
Descriere biologice, Cerinje hibrida biologice, Populus
Platanus
Folosire
Descriere
fnmulîr Cerinje nigra ‘Italica’
fnmulîr
Folosire
Descriere biologice,
(Frasin)
-e
ecologice
Arbore -(Platan)
solitar de talia I, coroana (Plop
eecologice
solitar de talia I, coroana Arbore -e piramidal)
ecologice
solitar
Arbore de talia I, coroana
-- seminte
grupuri
rezistent la ger
ovoidala. - grupuri
heliofil
globuloasa,
seminte scoarta -- buta§i
grupuri
create repede
fastigiata. Este cultivar numai cu
- masive
suporta imparipenat
Frunze semiumbra compuse, - buta§i
aliniamente
suporta poluarea
marmorata. - aliniamente
rezista la ger
exemplare in§iparcuri
seceta care nu
mascule,
- aliniamente
suportagalbene.
toamna poluarea Fructe samare rezista lapalmat
Frunze
- marcotaj ger lobate, lobi - heliofilpuf.
produc
pendule, persistente pe ramuri. - soluri revene,
dintati. profunde
Fructe poliachene Frunze triunghiulare §i
sferice, pendule. romboidale, galbene toamna.
Alte specii din genul Fraxinus care sunt adaptate la conditiile din tara noastra sunt: Fraxinus
ornus, Fraxinus americana, Fraxinus pensylvanica, Fraxinus longifolia, Fraxinus angustifolia.
Specia Fraxinus excelsior are un cultivar cu forma de cre§tere pendula - Fraxinus excelsior
Pendula, cu forma de crestere globuloasa si de talie mica - Fraxinus excelsior Nana §i altul cu frunze
simple, mari - Fraxinus excelsior Monophylla.
Alte specii de Populus: Populus nigra, Populus alba, Populus tremula, Populus
balsamifera, Populus simonii.
Speciile care nu produc seminte (vata) sunt: Populus simonii si Populus balsamifera.
149
Quercus rubra Salix alba ’Tristis’ Tilia tomentosa
(Stejar ro§u american) (Salcie plangatoare) (Tei argintiu)
g|
Descriere
Descriere Arbore de talia II, coroana pendula.
Descriere
Arbore de talia II, coroana Lastari galbeni. Arbore de talia I, coroana
globuloasa. Frunze liniare, lungi.
ovoidal-globuloasa.
Frunze penat lobate, cu lobii ascubti, Frunze cordiforme, argintii pe faâ
toamna se coloreaza in ro§u. inferioara. Toamna frunzele se
Fructul este o achena §i se nume§te coloreaza in galben.
ghinda. Flori galbene, mici parfumate, apar
in iunie.
Cerinje biologice, ecologice
Cerinje biologice, ecologice - rezistent la ger Cerinje biologice, ecologice
- suporta semiumbra - heliofil - rezista la seceta
- rezistent la ger - suporta tunderea
- rezistent la poluare - rezista la poluare
inmuljire inmuljire inmuljire

- seminê - buta§i - seminê
Folosire
Folosire Folosire
- solitar
- solitar - solitar
- grupuri
- grupuri - grupuri
- masive - masive
- aliniamente - aliniamente
Alte specii de Quercus. Quercus robur, Quercus cerris, Quercus frainetto, Quercus
petraea. Alte specii de Tilia. Tilia platyphyllos, Tilia cordata, Tilia americana, Tilia euchlora.
Alte specii de arbori foio§i decorativi prin habitus §i frunzi§ sunt. Alnus glutinosa, Alnus
viridis, Carya ovata, Castanea sativa, Corylus colurna, Gleditsia triacanthos, Gymnocladus
dioicus, Juglans nigra, Liquidambar styraciflua, Maclura pomifera, Morus alba, Ostrya
carpinifolia, Ulmus carpinifolia, Ulnus glabra, Ulmus laevis, Ulmus pumilla.
Rezumat
Specii de arbori foio§i decorativi prin habitus §i frunzi§
> Acer campestre - Jugastru
> Acer platanoides - Paltin de camp
> Acer pseudoplatanus - Paltin de munte
> Betula pendula - Mesteacan
> Carpinus betulus - Carpen
> Fagus sylvatica - Fag
150
> Fraxinus excelsior - Frasin
> Platanus hibrida - Platan
> Populus nigra ‘Italica’ - Plop piramidal
> Quercus rubra - Stejar royu american
> Salix alba ‘Tristis’ - Salcie plangatoare
> Tilia tomentosa - Tilia tomentosa
75. Arborii decorativi prin scoarta:

a. Betula pendula
b. Platanus hibrida
c. Fagus sylvatica
d. toate variantele corecte
76. Platanus hibrida are frunze:

a. palmat lobate cu lobii dinâfi
b. penat lobate, cu lobii dinâfi
c. cordate
d. palmat lobate, cu lobii rotunjiî
e. penat lobate, cu lobii rotunjiî
77. Tilia tomentosa are frunzele toamna:

a. ro§ii
b. oranj
c. argintii
d. galbene
78. Populus nigra ‘Italica’ are coroana:

a. pendula
b. ovoidala
c. fastigiata
d. globuloasa
e. ovoidal-rotunjita
79. Arborele foios cu frunze ovale, cu marginea ondulata se nume§te:

a. Fagus sylvatica
b. Tilia tomentosa
c. Carpinus betulus
d. Betula pendula
e. Acer campestre
80. Arborele foios care poate fi lnmulfit prin buta§i este:

a. Acer platanoides
b. Betula pendula
c. Populus nigra ‘Italica’
d. Tilia tomentosa
e. Quercus rubra
151
Raspunsuri teste autocontrol - Arboricultura 2
Numar Raspuns Numar Raspuns
intrebare corect intrebare corect
1. d 41. c
2. a 42. e
3. d 43. a
4. b 44. c
5. d 45. e
6. a 46. e
7. b 47. c
8. e 48. e
9. a 49. e
10. c 50. b
11. d 51. c
12. b 52. e
13. e 53. c
14. c 54. a
15. c 55. a
16. d 56. d
17. e 57. b
18. a 58. a
19. d 59. a
20. d 60. c
21. c 61. b
22. a 62. e
23. b 63. b
24. d 64. e
25. a 65. c
26. b 66. d
27. a 67. e
28. c 68. a
29. e 69. b
30. e 70. e
31. d 71. d
32. e 72. d
33. b 73. c
34. b 74. c
35. e 75. d
36. b 76. a
37. a 77. d
38. d 78. c
39. b 79. a
40. b 80. c
152
Bibliografie
Bilderback, T.E. (2001) - Environmentally compatible container plant production practices. Acta Hort.
548, ISHS Proc. Int. Symp. on Growing Media & Hydroponics, Eds. Maloupa & Gerasopoulos.
Coder Kim, Warnell Daniel (1999) - Basic water properties: attributes and reactions essential for tree
life. School of Forest Resources, University of Georgia Davidescu Velicica, Costea Gabriela, Madjar
Roxana, Stanica Florin, Care(u Georgeta (2001) - Substraturi de cultura. Ed. Ceres, Bucure§ti
Davidescu Velicica, Neaja Gabriela (1992) - Poluarea mediului. Surse- Combatere. AMD- IANB,
Bucure§ti
Davidescu David, Davidescu Velicica (1992) - Agrochimie horticola. Ed. Academiei Romane, Bucure§ti
Dumitriu-Tataranu I., Benea V. (1976) - Dendrologie. Ed. Didactica §i Pedagogica Bucure§ti Dumitra§cu
Monica (2007) - Dendrologie. Ed. Invel Multimedia, Bucure§ti Elsa F.B., Scudo G., Rogora A., Falvo G.
(1998) - Microclimatic effect of vegetation in urban squares, cases studies in Milan. paper al convegno
"Rebuild " Firenze Harrris Richard, Clarck James, Matheny Nelda (2004) - Arboriculture; Integrated
Management of Landscape Trees, Shrubs and Vines. Pearson Education Inc., Upper Saddle River, New
Jersey, SUA
Holdrege Craig (2005) - The forming tree. The Nature Institute, Fall, pp. 18-22 Iliescu
Ana-Felicia (1998) - Arboricultura ornamentala. Ed. Ceres, Bucure§ti Iliescu
Ana-Felicia (2003) - Arhitecturapeisagera. Ed. Ceres, Bucure§ti Loxton H. (1991) -
The garden. David Batemas Ltd., London
Marfa, O., Lemaire, F., Caceres R., Giuffrida, F., Guerin, V. (2002) - Relationships between growing
media fertility, percolate composition and fertigation strategy in peat- substitute substrates
used for growing ornamental shrubs. Scientia Horticulturae, vol. 94, pag. 309-321
Manescu Cristina (2008) - Cercetari privind gradul de rezistenâ la unii agenf poluanf a unor specii
dendrologice. Teza de doctorat, Invel Multimedia, Bucure§ti Nowak, D.J. (1999) - The effects of urban
trees on air quality. USDA Forest Service, Northeastern research Station, USA
Rose, M.A., Wang, H. (1998) - Micronutrient sources for container nursery plants. Ornamental Plants -
Annual Reports and Research Reviews, 165-99,
Vezzosi Carlo (1998) - Vivaistica ornamentale. Edagricole, Bolognia, Italia
*** internet 1 - blogit.today.com/.../tree_with_largets_trunk.jpg ***

internet 2 -www.rhodyman.net/rhodyho.html *** internet 3 -
www.members.fortunecity.com
153

Arboricultura Ornamentala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arboricultura Ornamentala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de

Lector dr. Cristina Manescu

Lector dr. Cristina Manescu

Grupele de plante lemnoase ornamentale

Arbu^tii sunt plante

Fig. 5 - Forme de coroane

Grupele de plante lemnoase ornamentale

Test de autocontrol (alegeti o singura varianta de raspuns)

1. Arborii de talia III au inapme de:

2. Arborii multitulpinali sunt:

Specie tip, varietate, cultivar

Particularitatile morfologice ale plantelor lemnoase ornamentale

PECTINATA RADIALA FASCICULE

brad, duglas, chiparos de balta ALTERNA

castan, fag, carpen, magnolie ar^ar, lemn cainesc, catalpa

La alte specii, culoarea

c - imparipenat compusa, d - paripenat compusa

Particularitafile morfologice ale plantelor lemnoase ornamentale

Test de autocontrol (aleget;i o singura varianta de raspuns)

6. Dupa denumire, Ligustrum vulgare ‘Lodense’ §i Fagus sylvatica ‘Fastigiata ’ sunt:

Cunoa§terea modului de cre§tere §i dezvoltare al plantelor lemnoase ornamentale are o

Test de autocontrol (alegeti o singura varianta de raspuns)

12. Specii incet crescatoare sunt:

Calitafile medicinale ale

Calitatile alimentare §i farmaceutice ale plantelor lemnoase sunt importante criterii de

Specii lemnoase ornamentale cu organe toxice

Test de autocontrol (aleget;i o singura varianta de raspuns)

18. De la speciile Betula §i Ginkgo se folosesc in industria farmaceutica :

Test de autocontrol (alegep o singura varianta de raspuns)

22. Rezistenta la ger poate fi marita prin :

Pornirea in vegetafie, cre§terea vegetativa, inflorirea, fructificarea sunt influentate alaturi

Test de autocontrol (alegeti o singura varianta de raspuns)

29. Speciile heliofile sunt:

30. Efectul umbririi la speciile iubitoare de lumina este:

31. Specii heliosciadofile sunt:

32. Pentru germinafia seminfelor, lumina joaca un rol important la:

Fig. 24 - Efectele lipsei de apa: Philadephus (stanga), Chamaecyparis (dreapta)

Fig. 26 - Deformarea plantelor ca urmare a depunerii de zapada (stanga) §i polei (dreapta)

33. Speciile adaptate la conditii de umiditate scazuta se numesc:

35. Ruperea ramurilor arborilor §i arbu§tilor poate fi determinata de:

36. Reducerea cre§terilor §i mic§orarea frunzelor apare in condifii de:

37. Cele mai afectate de calitatea apei sunt:

Test de autocontrol (alegeti o singura varianta de raspuns)

39. Mai rezistenti la vant sunt:

40. Vantul este benefic pentru plante la:

42. Specii de arbu§ti rezistente la vanturi puternice sunt:

43. Majoritatea speciilor lemnoase prefera textura:

44. Textura unui sol poate fi ameliorata prin:

45. Salinitatea determina la plantele sensibile:

46. Con^inutul ridicat de calcar in sol este tolerat de:

47. Distrugerea agregatelor solului din cauze mecanice se nume§te:

Rela^iile plantelor lemnoase cu factorii biotici.

Relajiile plantelor lemnoase cu factorii antropici

49. Ce liana viguroasa devine invaziva?

50. Cu ce specii se evita combinarea puiefilor de arbori sau arbu§ti?

51. Simbiozele cu radacinile plantelor lemnoase sunt datorate:

53. Poluarea de lunga durata, cu concentrafii mici de poluant determina plantelor:

Inmultirea prin seminte

Semanatul direct in terenul pepinierei este recomandat pentru speciile de foioase

Inmulfirea prin seminfe

Test de autocontrol (alegeti o singura varianta de raspuns)

54. Pepinierele specializate produc:

55. Recoltarea fructelor §i semin^elor la majoritatea speciilor se face: