CONTROLUL CALITATII MATERIALULUI

SADITOR VITICOL
MASTER AN I
2016/2017
 OBIECTIVE
♦ Cunoaşterea aprofundată a procesului tehnologic de producere a materialului
săditor viticol;

♦ Cunoaşterea aprofundată a acestei arii de specializare şi în cadrul acesteia, a

dezvoltărilor teoretice, metodologice şi practice specifice sectorului de obţinere;

♦ Utilizarea adecvată a limbajului specific în comunicarea cu medii profesionale

diferite;

♦ Identificarea tipurilor de unităţi producătoare şi cunoaşterea condiţiilor de

producere, păstrare şi comercializare a materialului săditor viticol;

♦ Punerea în practică a tuturor cunoştinţelor dobândite în vederea rezolvării unor

probleme şi situaţii tipice privind controlul calităţii materialului de înmulţire, precum
şi în derularea unor proiecte şi activităţi specifice sectorului vitivinicol;
 1.1. Situaţia actuală naţională.Tendinţe,
orientări şi problemele viticulturii
contemporane
 1.2. Biologia inmultirii vitei-de-vie
 1.3. Inmultirea vitei-de-vie prin seminte.
Avantaje si dezavantaje.
 2.1.Definirea principiilor şi factorilor
biologici implicaţi în înmulţirea viţei de
vie pe cale vegetativă.
 2.2. Efectele factorilor biologici asupra
calităţii materialului săditor viticol
 2.3. Metode de inmultire a vitei-de-vie
 2.4. Metode de altoire a vitei-de-vie
 3.1. Plantaţia mamă furnizoare de coarde
portaltoi
 3.1.1. Portaltoiul –factor de optimizare a
cantitatii si calitatii recoltei de struguri
 3.2. Plantaţia mamă furnizoare de coarde
altoi
 3.2.1. Soiuri de vita-de-vie admise la
inmultire in Romania
 3.3. Şcoala de viţe
 4.1. Producerea materialului saditor
viticol certificat
 4.2. Trasabilitatea obţinerii unui
material săditor viticol de calitate
5.1.Conditii privind cultura
5.2.Conditii privind materialul de inmultire
 5.3.Conditii privind calibrarea
 5.4.Conditii privind ambalarea
 5.5. Conditii privind marcarea
 5.6.Conditii suplimentare privind culturile
de producere a materialului de inmultire al
vitei de vie
 5.7.Cerinte si proceduri privind inspectia
in camp a materialului de inmultire
 5.8. Cerinte si proceduri privind
certificarea si comercializarea loturilor de
material de inmultire
 Organismele de certificare a materialului săditor în
România sunt:

 Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor, denumita INCS,

autoritatea oficiala centrala responsabila privind calitatea semintelor si
materialului de inmultire stabilita prin Legea nr. 266/2002

 Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului

Saditor, denumit LCCSMS;

 Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului

saditor, denumite ITCSMS , autoritatile oficiale responsabile stabilite la nivel
teritorial, in subordinea autoritatii nationale centrale

 Autoritatile oficiale fitosanitare care actioneaza in baza legislatiei

fitosanitare
CONTROLUL
Inspectoratele teritoriale pentru calitate
semintelor si materialului saditor
 unitati cu personalitate juridica,

 finantate din venituri extrabugetare

alocatii acordate de la bugetul de stat,
 subordonate Ministerului Agriculturii
Dezvoltarii Rurale

Inspectia Nationala pentru Calitate

Semintelor in conformitate cu art. 21 ali
(3) din Legea nr. 266/2002 privin
producerea, prelucrarea, controlul
certificarea calitatii, comercializare
semintelor si materialului sadito
precum si inregistrarea soiurilor d
Sector control, certificare, inregistrar
supraveghere, monitorizare, acreditar
informatizare

2. Laborator analize, primire prob

umiditate, puritate, germinatie, star
fitosanitara.

3. Biroul de informare si relatii publice*

4. Compartimentul financiar – contab

resurse umane, audit public inter
compartiment administrativ.

*atributiile sunt indeplinite

catre directorul executiv sau o persoana desemnata
scris de directorul executiv.
ATRIBUŢII

 efectueaza controlul in vederea inregistrarii operatorilor economici - elibereaza

autorizatiile de functionare;

 efectueaza instruirea, testarea si atestarea personalului operatorilor economici in

vederea inregistrarii acestora cat si in vederea monitorizarii anuale;

 inregistreaza la cererea operatorilor economici programele anuale de multiplicare si

certificare, urmareste si coordoneaza activitatea acestora;

 efectueaza, prin inspectorii oficiali, inspectia in camp a culturilor semincere si a

materialului de inmultire si plantare si elibereaza documentele oficiale de inspectie;

 verifica si aproba documentatia operatorilor economici in vederea acreditarii unor

persoane pentru efectuarea inspectiei in camp sub supraveghere oficiala;
ATRIBUŢII
 supravegheaza si monitorizeaza operatorii economici furnizori de seminte si
material de inmultire si plantare

 supravegheaza si monitorizeaza activitatea laboratorului oficial in cadrul

inspectoratului pentru testarea semintelor si materialului de inmultire si plantare;

 verifica si supravegheaza aplicarea etichetelor, eventual a vignetelor de catre

operatorii economici pentru prelucrarea semintelor si a materialului de inmultire si
plantare;

 efectueaza teste de laborator in vederea testarii semintelor, a materialului de

inmultire si plantare si a eliberarii documentelor oficiale sau informative;

 elibereaza documente oficiale de atestare a calitatii semintelor si ale materialului

de inmultire si plantare;
ATRIBUŢII

 asigura exercitarea controlului in scopul mentinerii calitatii semintelor si a

materialului de inmultire si plantare pe perioada comercializarii;

 asigura exercitarea controlului in scopul mentinerii calitatii semintelor si a

materialului de inmultire si plantare, la toate categoriile in precontrol si post control,
prin tehnici si scheme stiintifice adecvare;

 asigura si urmareste evidenta informatizata a activitatii de control si certificare;

 asigura si elibereaza, prin programul informatizat eliberarea documentelor oficiale

sau neoficiale, prevazute de legislatia in vigoare;

 elibereaza si retrag autorizatiile de functionare pentru operatorii economici care

produc, prelucreaza si comercializeaza seminte si material de inmultire si plantare;
ATRIBUŢII
 asigura securitatea, integritatea, confidentialitatea si inviolabilitatea
documentelor, informatiilor si datelor;

 urmareste aplicarea prevederilor legale, a normelor tehnice si a standardelor in

vigoare, precum si a reglementarilor internationale in domeniul semintelor si a
materialului de inmultire si plantare la care Romania este parte, constata
contraventiile si aplica sanctiunile prevazute de lege, prin persoanele
imputernicite de catre ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale;

 fac propuneri Inspectiei Nationale pentru Calitatea Semintelor privind

inbunatatirea regulilor si normelor de control, certificare si comercializare a
semintelor si materialului de inmultire si plantare in conformitate cu
reglementarile organismelor internationale;

 executa sarcinile si instructiunile stabilite de catre Inspectia Nationala pentru

Calitatea Semintelor din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,
potrivit prevederilor legale.
 1.1. Situaţia actuală naţională. Tendinţe,
orientări şi problemele viticulturii
contemporane
 1.2. Biologia inmultirii vitei-de-vie
 1.3. Inmultirea vitei-de-vie prin seminte.
Avantaje si dezavantaje.
 1.1. Situaţia actuală naţională.Tendinţe, orientări şi problemele
viticulturii contemporane
Evoluţia patrimoniului si a productiei viti-vinicole

în institute şi staţiuni, 1.600 ha şcoală de viţe, cu o producţie anuală

pentru necesităţile interne de 51,4 mil.
În prezent există doar 43 ha de şcoală de viţă, cu o producţie totală de 5,6
mil.viţe altoite. Practic, se poate asigura doar 10% din nevoia anuală.
 După aderare, viticultura românească a beneficiat de un sprijin consistent
pentru refacerii patrimoniului viticol naţional prin măsuri de
restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole (2011-2014 cuantumul anual
42.1 milioane euro).
!!!!!!!Estefoarte cunoscut faptul că, reconversia din ultimii ani a folosit în
proporţie covârşitoare material săditor din străinătate.
220.000 ha în anul 2014
240.000 ha în anul 2025,

practic o rată anuală de înlocuire a plantaţiilor viticole de 5% (9500 ha/an).

SOIURI DE MASĂ - 12.500 ha în anul 2005

24.000 ha în anul 2014 (2015- circa 9000 ha!!!!!!!)

Direcţiile de producţie a soiurilor de vin raportata la suprafaţa viticolă:

- soiuri pentru struguri de masă: de la 6% la 11%
- soiuri pentru vinuri albe: de la 64% la 40%
- soiuri pentru vinuri roşii: de la 23% la 40%
- soiuri pentru vinuri aromate: de la 7% la 9%

Ponderea în cultură a soiurilor de struguri pentru vin:

- soiuri autohtone şi clone realizate din aceste soiuri circa 50%.
- soiuri străine şi clone realizate în ţară din aceste soiuri circa 50%.
Creşterea suprafeţelor apte să producă vinuri DOC de la 15.000 ha la min.
30.000 ha în anul 2014 şi 50.000 ha în anul 2025.
 Regiunea Viticolă Suprafeţe Suprafeţe cultivate Suprafeţe Total
cu soiuri din care cultivate cu
cultivate se obţin vinuri cu soiuri din care se
suprafeţe
cu soiuri indicaţie obţin vinuri fără cultivate
din care geografică D.O.C. şi (ha)
se obţin (ha) indicaţie
geografică
vinuri ( ha)
D.O.C.
(ha)
Regiunea Viticolă a Dealurilor Banatului 1 636.21 49.11 1 230.18 2 915.5
Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei 8 146.67 3 680.99 5 612.72 17 440.38
Regiunea Viticolă a Dealurilor Crişanei şi 1 649.14 347.44 7 107.42 9 194.00
Maramureşului
Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei 7 428.25 12 123.53 50 034.99 69 586.77
Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi 7 594.07 1 922.75 43 573.60 53 090.42
Olteniei
Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei 3 497.41 107.790 2 969.71 6 574.91
Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării 0.00 361.83 10 578.80 10 940.63
Regiunea Viticolă a nisipurilor şi a altor terenuri 195.44 346.61 12 429.95 12 972.00
favorabile din sudul ţării

TOTAL Total suprafeţe 182 715 ha

193801ha 2191 ha suprafeţe alocate în vederea plantării
(196 353) 8895 ha suprafeţe defrişate destinate replantării
2552 ha suprafeţe în rezervă
Defrişarea şi înlocuirea cu soiuri nobile
(30.000 ha )

Puritatea soiului (maniera în care se face selecţia la recoltarea coardelor altoi)

Selecţia clonală la viţa-de-vie şi realizarea, în cadrul unităţilor de cercetare, a

plantaţiilor-mamă „bază“ şi „certificat“ pentru producerea materialului
săditor liber de viroze.

Redresarea sectorului de producere a materialului săditor viticol, producerea

de material săditor viticol liber de viroze în conformitate cu normele stabilite de UE.
(50 mil.)
Judetul Numar Unitati reprezentative

Alba 18 SCDVV Blaj, SC Jidvei SRL

Arad 13 SCDVV Minis, SC Plant protect SRL
Arges 2 INCDBH Stefanesti
Buzau 29 USAMV-Fil. SCDVV Pietroasa,
Constanta 8 SCDVV Murfatlar, SC Duvigneau Murfatlar SRL
Galati 19 SCDVV Bujoru
Prahova 11 ICDVV Valea Calugareasca, SERVE Ceptura
Timis 13 SC Agricola Butas SRL
Portaltoii sunt procurați în general din staţiunile de cercetare.
Ca unităţi reprezentative, amintim staţiunile de cercetare: Blaj,
Miniş, Pietroasele, Murfatlar, Bujoru, ICDVV Valea Călugărească,
INC-DBH Ştefăneşti, SC Jidvei și SC Serve Ceptura.
 REALIZĂRI
SPECIFICARE UM
Anul Anul
2006 2014
1.Suprafata
-plantaţii portaltoi mii ha 0.35 0.054
-pepiniere viticole mii ha 0.04 0.043

2. Producţia de material săditor

viticol
a) Butaşi portaltoi – Total, din
care: mil but. 25.0 4.2
-pentru nevoi interne - ” - 25.0 4.2
-pentru export - ” - - -
b) Viţe altoite mil buc 4.3 5.6

Sursa informatică: Strategia viticulturii 1995, elaborată de MAA; Buletinul OIV; MADR (ONVV); MADR (INCS)
 Programul de multiplicare 2014- vita altoita

Judetul Suprafata Productia estimata

(ha) (mb)

Constanta 18.00 1475

Alba 15.36 3374
Timis 1.93 189
Buzau 1.91 190
Prahova 1.44 26
Bistrita Nasaud 1.02 192
Galati 1.00 53
Iasi 0.96 37
Arges 0.71 35
Arad 0.65 32
Mures 0.04 2
Total 43.03 5604

Sursa informatică: MADR (INCS)

 2016 12,2 21,0 21,0

2015 11,5 20,5 20,8

2014 11,0 20,4 20,3

2013 10,5 20,1 20,0

2012 9,0 19,7 19,7

0 10 20 30 40 50 60
mil. viţe
pentru creşterea patrimoniului viticol naţional
pentru realizarea ratei anuale de înlocuire a plantaţiilor
pentru înlocuirea suprafeţelor cu HDP
Refacerea structurala a patrimoniului viticol al Romaniei necesită un ritm anual de 10 000 ha/an.
 Dinamica creşterii suprafeţelor cu plantaţii mamă “BAZĂ” cu soiuri
şi clone de portaltoi în cadrul unităţilor de cercetare vitivinicole în
Dinamica creşterii suprafeţelor cu plantaţii mamă “bază” cu soiuri şi clone
perioada 2009-2014
de portaltoi în cadrul unităţilor de cercetare vitivinicole

25
22,75

20 18,96
16,49
14,99
15 13,63
12,39
ha

10

0
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa informatică: MADR (INCS)

 Situaţia plantaţiilor mamă “BAZĂ” cu soiuri şi clone pentru
Sinteză privind
struguri desituaţia
masă plantaţiilor
înfiinţate îmamă “bază”
n cadrul cu ţsoiuri
unită ilor deşi clone de soiuri de
cercetare
struguri vitivinicol
pentru masăe în
încadrul unităţilor
perioada 2004de cercetare
-2008 (ha) vitivinicole
Soiul ICDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV INCDBH TOTAL
Valea Blaj Bujoru Drăgăşani Iaşi Miniş Murfatlar Odobesti Pietroasa Stefanesti
Călug.
Italia 25 Gr 0,005 - 0.011 - - - - - - - 0.016
Afuz-Ali 93 Mf. 0.008 - - - - - 0.080 - - - 0.088
Xenia 0.004 - - - - - - - - - 0.004
Cardinal 0.012 - - - - - - - - - 0.012
Transilvania 0.014 0.080 - - - - - - - - 0.094
Timpuriu Pietroasa 0.017 - - - - - - - 0.038 - 0.055
Chasselas dore 20 Is - - 0.011 - 0.007 - - - - - 0.018
Muscat de Hamburg 4 Pt - - 0.011 - - - - - 0.008 - 0.019
Otilia - - - - - - - - 0.025 - 0.025
Coarnă neagră selecţionată - - 0.022 - - - - - - - 0.022
Milcov - - - - - - - 0.018 - - 0.018
Silvana - - - - - 0.170 - - - - 0.170
Napoca - 0.105 - - - - - - - - 0.105
Splendid - 0.058 - - - - - - - - 0.058
Somesan - 0.080 - - - - - - - - 0.080
Cetăţuia - 0.035 - - - - - - - - 0.035
Timpuriu de Cluj - 0.043 - - - - - - - - 0.043
Muscat d’Adda 5 Pt - - - - - - - - 0.020 - 0.020
Centenar - - - - - - - - 0.001 - 0.001
Istrita - - - - - - - - 0.057 - 0.057
TOTAL 0.060 0.401 0.055 - 0.007 0.170 0.080 0.018 0.149 - 0.940

Sursa informatică: MADR (INCS)

 Situaţia plantaţiilor mamă “CERTIFICAT” cu soiuri şi clone pentru
Sinteză privind
struguri desituaţia
masă plantaţiilor mamă
înfiinţate în “CERTIFICAT”
cadrul unităţilor de cu soiuri şi clone
cercetare
vitivinicol
de soiuri de struguri pentruemasă
în perioada
în cadrul200 5-2008
unităţilor de(ha)
cercetare vitivinicole

Soiul ICDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV INCDBH TOTAL
Valea Blaj Bujoru Dragasani Iasi Minis Murfatlar Odobesti Pietroasa Stefanesti
Calug
Cardinal 0.037 - - - - - - - - - 0.037
Timpuriu Pietroasa 0.108 - - - - - - - 0.026 - 0.134
Transilvania 0.128 - - - - - - - - - 0.128
Xenia 0.036 - - - - - - - - - 0.036
Italia 25 Gr 0.036 - - - - - - - - - 0.036
Afuz Ali 93 Mf 0.050 - - - - - - - - - 0.050
Chasselas doré 20 Is - - - - 0.020 - - - - - 0.020
Muscat de Hamburg 424 Gr - - - - - 0.100 - - - - 0.100
Argessis - - - - - - - - - 1.000 1.000
Muscat de Adda 5 Pt - - - - - - - - 0.026 - 0.026
Otilia - - - - - - - - 0.008 - 0.008
Muscat de Hamburg 4 Pt - - - - - - - - 0.026 - 0.026
Istriţa - - - - - - - - 0.026 - 0.026
TOTAL 0.395 - - - 0.020 0.100 - - 0.112 1.000 1.627

Sursa informatică: MADR (INCS)

 Situaţia plantaţiilor mamă “CERTIFICAT” cu soiuri şi clone pentru
vinuri
Situaţia roşii înfiin
plantaţiilor ţate în“CERTIFICAT”
mamă cadrul unităţilorcude cercetare
soiuri vitivinicol
şi clone e
pentru vinuri
în cadrul
roşii înfiinţate în perioada 2005-2008
unităţilor (ha)
de cercetare vitivinicole

Soiul ICDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV INCDBH TOTAL
Valea Blaj Bujoru Dragasani Iasi Minis Murfatlar Odobesti Pietroasa Stefanesti
Calug
Merlot 8 Vl 0.095 - - - - - - - - - 0.095
Fetească neagră 0.119 - - - - - - - - - 0.119
Pinot noir 5 Vl 0.071 - - - - - - - - - 0.071
Cabernet Sauvignon 7 Dg - - - 0.069 - - - - - - 0.069
Cabernet Sauvignon 33 Vl 0.167 - - - - - 11.890 - - - 12.057
Pinot noir 5 Vl - - - - - - 2.000 - - - 2.000
Cabernet Sauvignon 4 Is - - - - 0.020 1.800 - - - - 1.820
TOTAL 0.452 - - 0.069 0.020 1.800 13.890 - - - 16.231

Sursa informatică: MADR (INCS)

1.2. Biologia inmultirii vitei-de-vie

Vita-de-vie se poate inmulti pe cale:

-sexuata (prin seminte)
-asexuata sau vegetativa (prin butasire, marcotaj, altoire si culturi
“in vitro”).

In practica viticola, in mod curent, vita-de-vie se inmulteste prin

butasire si altoire si in mai mica masura prin marcotaj;
- in domeniul ameliorarii genetice – prin seminte

si mai nou,
tehnologia de producere a vitelor altoite in verde si inradacinarea
lor direct in plantatia de portaltoi, metoda mai simpla, mai economica.
1.3. Inmultirea vitei-de-vie prin seminte. Avantaje si dezavantaje.

 Metoda este folosita in lucrarile de ameliorare pentru obtinerea

soiurilor noi de viţă-de-vie roditoare, de portaltoi si a hibrizilor direct
producatori.

Dezavantajele acestei metode:

 plantele obtinute din seminte au insusiri deosebite de cele ale
parintilor (nu reproduc intocmai insusirile plantei mama)
 intra tarziu pe rod (dupa 5-7 ani)
 fructificarea este neuniforma

 descendentele soiurilor roditoare sunt sensibile la filoxera.

 2.1.Definirea principiilor şi factorilor
biologici implicaţi în înmulţirea viţei de
vie pe cale vegetativă.
 2.2. Efectele factorilor biologici asupra
calităţii materialului săditor viticol
 2.3. Metode de inmultire vegetativă a
vitei-de-vie
 2.4. Metode de altoire a vitei-de-vie
 Cercetările au demonstrat că:
Valoarea biologică a materialului săditor are o contribuție de
până la 50% în obținerea unor producții de calitate în sectorul
viticol.

Printre factorii care influențează calitatea materialului săditor

se numără:
 categoria biologică,
 gradul de infecție cu viroze,
 gradul de sănătate,
 vigoarea,
 puritatea soiului
 uniformitatea.
 2.1. Definirea principiilor şi factorilor biologici implicaţi în
înmulţirea viţei de vie pe cale vegetativă.
Inmultirea vegetativa se bazeaza pe posibilitatea de
obtinere a unei plante, pornind de la un mugure.

 2.2. Efectele factorilor biologici asupra calităţii materialului

săditor viticol
altoi, destinat obţinerii părţii aeriene a plantei
portaltoi, care dă naştere sistemului radicular.
Producerea materialului saditor viticol este o activitate complexa si de
inalta tehnicitate care presupune o buna cunoastere a factorilor care
intervin in realizarea productiei respective.

Calitatea materialului saditor reflectata in valoarea lui biologica

este un element de importanta majora.

Orice rabat de la calitatea vitelor are consecinte negative asupra

viitoarelor plantatii de vita-de-vie care se infiinteaza cu materialul
respectiv.

Valoarea biologica si calitatea tehnologica a materialului saditor

viticol folosit la plantare consituie veriga fundamentala pentru
reusita unei plantatii viticole sub aspectul durabilitatii si
productivitatii sale.
 2.3. Metode de inmultire a vitei-de-vie

Inmultirea vegetativa se bazeaza pe posibilitatea de obtinere a unei plante, pornind

de la un mugure.

Avantaje:
 plantele obtinute reproduc cu fidelitate insusirile de productie si calitative ale
soiurilor din care provin (zestrea genetică)
 intra mai devreme pe rod comparativ cu inmultirea prin seminte
 fructificarea este uniforma si relativ constanta de la un an la altul

Dezavantaje
exista riscul transmiterii bolilor virale prin materialul vegetativ folosit la
inmultire (coarde, lastari).

Metodele de înmulţire vegetativă folosite în viticultură sunt următoarele:

butăşirea, marcotajul, altoirea şi microînmulţirea „in vitro”.
 Înmulţirea prin butaşi

utilizata pe terenurile nisipoase unde filoxera nu întâlneşte

condiţii favorabile de dezvoltare:
înmulţirea portaltoilor,
hibrizilor direct producători,
înmulţirea rapidă a soiurilor şi clonelor noi valoroase.
 Înmulţirea prin altoire

Inmultirea vitei de vie prin altoire a reprezentat si continua sa reprezinte

o problematica complexa, cu multe variabile si cu multe metode de
rezolvare in pepiniere.

Fiecare metoda în parte, precum şi reuşita altoirii este influentata

de conditii specifice:
dotari tehnologice,
puterea investitiei financiare şi orizontul de recuperare a acesteia,
factorii meteorologici,
amplasamentul, pregatirea personalului implicat etc.

Scopul final este obtinerea unui material saditor viticol, în al cărui preţ
să se regăsească parametrii ce definesc calitatea acestuia, la un cost
de producţie eficient.
 Bazele teoretice

Altoirea se bazează pe principiul sudării suprafeţelor secţionate, prin

formarea unui ţesut intermediar denumit calus, diferenţierea calusului în
ţesuturi specializate şi realizarea concreşterii dintre cei doi simbionţi
(vascularizare).

 formarea calusului - cambiul intră în activitate, atât la altoi cât şi la portaltoi,

dând naştere unui ţesut albicios, amorf, alcătuit din celule parenchimatice
nediferenţiate, denumit calus sau „ţesut de rană”.

 La formarea calusului, rolul principal revine celulelor meristematice ale

cambiului altoiului.

Un contact bun între zonele generatoare ale altoiului şi portaltoiului.

La început, calusul apare sub forma unor puncte mici de culoare albă-
sidefie care se unesc între ele şi formează un inel continuu de jur-
împrejurul punctului de altoire.
Sudarea. Celulele calusului încep să se
diferenţieze şi să formeze celule noi cambiale.
Cambiul care îşi face apariţia în calus îşi începe
activitatea producând floem şi xilem nou.
Aceste ţesuturi umplu spaţiul dintre altoi şi
portaltoi şi creează un suport prin care circulă
apa şi substanţele nutritive.

Vascularizarea reprezintă a treia etapă a

prinderii la altoire şi constă în stabilirea
legăturilor între vasele libero-lemnoase ale
altoiului, cu cele ale portaltoiului.
 Factorii implicati in reusita procesului de altoire
 I. Factorii anatomo-fiziologici,
 II. Factorii tehnici,
 III. Factorii ecologici

I. Factorii anatomo-fiziologici
 Afinitatea
◦ diferenţele morfologice, anatomice şi biochimice dintre altoi şi portaltoi
sunt mici, cu atât afinitatea este mai bună, iar sudarea este mai completă şi
mai durabilă.
4. Influenţa reciprocă dintre altoi şi portaltoi.

◦ afinitatea se manifestă mai întâi în şcoala de viţe (afinitatea de altoire) şi se

apreciază prin procentul de viţe cu sudura completă.

◦ fiecare soi realizează procente diferite de prindere la altoire în funcţie de

portaltoi, ceea ce indică existenţa unor grade diferite de afinitate.

 Vârsta partenerilor – parteneri tineri - concreşterea este mai bună.

Randamentele mari care se obţin la altoirea în verde (80-90 %) unde se
folosesc lăstari, faţă de randamentele scăzute (40-50 %) la altoirea în uscat,
unde se operează cu coardele de un an.
Factorii anatomo-fiziologici

 Gradul de maturare a lemnului - coardele portaltoi să conţină peste 12 %

hidraţi de carbon.

 Densitatea lemnului coardelor - se urmăreşte ca la un soi de viţă roditoare

cu lemnul dens (Cabernet Sauvignon) să se folosească un portaltoi tot cu
lemnul dens (Kober 5 BB) şi invers.

 Umiditatea fiziologică a materialului - ţesuturile să fie viabile şi să conţină

50-53 % apă.

 Grosimea partenerilor - suprapunerea cât mai exactă a zonelor generatoare

care participă la calusare şi sudare.
 A-altoiul;
B- portaltoiul;
C-măduva;
D-diafragma;
E-liber; F-lemn; G-scoarţa;
H-cambiu;
I-calus necrozat;
J-ţesuturi sinuoase

Modificările care au loc în zona de

concreştere la altoirea în uscat

Modificările anatomice volumul şi

suprafaţa vaselor conducătoare,
determină un traiect neregulat, sinuos al
vaselor conducătoare

Modificările fiziologice sunt determinate

de cele anatomice şi se referă, în
principal, la circulaţia sevei prin zona de
concreştere.
II. Factorii tehnici
 Modul de pregătire a materialului în vederea altoirii interesează: fasonare, extirparea
ochilor, hidratarea (umectarea) etc.

 Poziţia secţiunii faţă de ochi la altoi - poziţia cea mai favorabilă sudării este de partea
ochiului, practic într-o poziţie mai favorabilă calusării.

 Distanţa secţiunii faţă de ochiul altoiului se corelează negativ cu prinderea la altoire,

distanţa de la secţiune la ochi să nu depăşească 5 mm (substanţele de rezervă şi cele
fitohormonale sunt în cantitate mai mare în zona nodului).

 Planicitatea secţiunilor reprezintă o condiţie importantă pentru asigurarea unei bune

suduri. Obţinerea unor secţiuni netede este posibilă prin folosirea unor bricege (sau cuţite,
în cazul folosirii altoirii mecanizate) de bună calitate şi perfect întreţinute.

 Rapiditatea efectuării altoirii se opune oxidării şi deshidratării ţesuturilor secţionate; de

aceea, timpul dintre momentul efectuării secţiunilor şi îmbinării lor, trebuie să fie foarte
scurt.

 Igiena altoirii se dezinfectează împotriva mucegaiurilor folosind Ronilan 0,05 %, Benomyl

50 WP 0,1 %, Topsin 70 PU, 2006).

 Parafinarea efectuată după altoire are rolul de a proteja zona de altoire împotriva
infecţiilor.
III. Factorii ecologici
Temperatura
Calusul începe să se formeze la temperatura de 15ºC, procesul se intensifică odată cu creşterea
temperaturii până la 32ºC; La temperaturi de 18-27ºC se formează un calus fin şi dens de jur
împrejurul punctului de altoire.

La începutul procesului de forţare, în primele 4-5 zile, se administrează un „şoc termic” (28-30ºC)
pentru ca butaşii altoiţi să treacă rapid de la viaţa latentă la cea activă, apoi temperatura se menţine
la 22-24ºC pe toată durata forţării.

-se recomandă metoda electrostratificării prin care se creează un plus termic (cu 3-4ºC) la nivelul
punctului de altoire, faţă de baza butaşilor.
Umiditatea
 la începutul formării calusului, umiditatea aerului trebuie
menţinută la peste 90 %, timp de 4-5 zile, după care se
reduce treptat la 75-80 %.
Lumina
 la începutul perioadei de forţare contribuie la prevenirea
apariţiei mucegaiurilor, iar mai târziu, după apariţia
lăstarilor, lumina naturală cu o intensitate de peste 1 000 de
lucşi preîntâmpină etiolarea acestora;
 Influenţa reciprocă dintre altoi şi portaltoi

Cu cât diferenţele dintre portaltoi şi altoi sunt mai mari, cu atât

influenţele reciproce dintre cei doi parteneri sunt mai puternice.

Influentele sunt date de:

 caracteristicile sistemului radicular al portaltoiului, care exercită
o acţiune selectivă de absorbţie a elementelor nutritive;
 schimbului de substanţe dintre cei doi parteneri.
Influenţa portaltoiului asupra altoiului

• modificarea
lungimii perioadei •producţia de
de vegetaţie; creşterea diferită a struguri
lăstarilor; mărimea
suprafeţei foliare
longevitatea
plantaţie acumularea
•fertilitatea şi zaharurilor
productivitatea diferită
Influenţa altoiului asupra portaltoiului

repartizarea acestora pe
diferite adâncimi ale
solului

lungimea
diferită a
rădăcinilor
Clasificarea metodelor de altoire

După natura organelor folosite la altoire se distinge:

 altoirea în verde când se folosesc lăstari

 altoirea în uscat, în cazul folosirii coardelor.

După procedeele tehnice de execuţie metodele de altoire se clasifică în:

 altoirea în copulaţie simplă, prin suprapunerea secţiunilor;

 altoirea în copulaţie ameliorată, cu pană sau limb de îmbinare;
 altoirea mecanizată cu secţiuni de îmbinare în profil „omega”, „vârf
de lance”, „nut şi feder” etc;
 altoirea pe loc, în despicătură, realizată atunci când altoiul a dispărut, iar
portaltoiul are o grosime de 20-50 mm.
Altoirea în verde
completarea golurilor din plantaţiile viticole, în
scopul înmulţirii rapide a soiurilor noi şi pentru
înlocuirea soiurilor mai puţin valoroase, cu altele mai
bune.
când altoiul a dispărut, iar din portaltoi au crescut
lăstari;
când în locul butucilor lipsă s-au plantat, cu un
an înainte, viţe portaltoi înrădăcinate.

Se folosesc lăstari roditori (1/3 mijlocie), recoltati

dimineaţa, prin secţionare cu foarfeca de la punctul
de inserţie şi se introduc imediat într-un vas cu apă.
Acestor lăstari li se suprimă limbul frunzelor cu o
parte din peţiol, cârceii şi vârfurile mai fragede.
Altoirea în uscat
 executa manual (folosind copulaţia
perfecţionată, cu limb sau pană de
îmbinare)

 cu ajutorul maşinilor şi dispozitivelor de

altoit care realizează îmbinarea
partenerilor în sistem „vârf de lance”,
„omega”
Microînmulţirea „in vitro ”

 metodă de înmulţire vegetativă modernă, cu o rată superioară de

multiplicare a plantelor, comparativ cu metodele convenţionale (butăşire,
marcotaj, altoire).

 Ea constă în obţinerea unor plante noi, cu caracteristici similare plantelor

mamă şi cu o stare sanitară satisfăcătoare, pornind de la ţesuturi meristematice
a căror dezvoltare are loc „in vitro”, după o prealabilă sterilizare şi într-un mediu
aseptic (Fregoni M.,1987).

 Metoda foloseşte explante vegetale de provenienţă diferită: ţesuturi

meristematice, organe (muguri, minibutaşi, antere, ovare, celule de calus sau
celule regenerate din protoplaşti.

 Microînmulţirea se bazează pe totipotenţa celulei vegetale, însuşire potrivit

căreia orice celulă nucleată vie din corpul plantei conţine toată informaţia
genetică necesară pentru a reproduce fidel întreaga plantă.
 AVANTAJE:

 clonarea rapidă a soiurilor valoroase, nou create, (cantităţi mari de material

săditor);

 eliberarea plantelor de virusuri şi de fitoplasme (devirozarea soiurilor) prin culturi

de meristeme;

 obţinerea unor plante cu diferite grade de ploidie, stabile genetic, embriogeneză

somatică;

 inducerea mutagenezei „in vitro”, urmată de selecţia mutantelor cu însuşiri

valoroase; înlăturarea incompatibilităţii sexuate a unor soiuri folosite în diferite
combinaţii de hibridare (embriocultură);

 posibilitatea păstrării materialului de înmulţire la temperaturi scăzute, în diferite

faze de dezvoltare;

 producerea materialului săditor în regim programat, fără dependenţă de un anumit

sezon, întrucât lăstarii iniţiali se pot obţine din butaşi lignificaţi, dezinfectaţi, păstraţi la
temperatură joasă (2ºC), în saci de polietilenă şi introduşi la forţare în perioada dorită etc.