STADIUL ACTUAL AL PRODUCERII SEMINŢELOR

ÎN ROMÂNIA

- 1952
Ministerul Agriculturii înfiinţează Întreprinderea de Stat pentru Asigurarea
Producerii şi Valorificării Seminţelor (ISAPVS)

- 1957
ONU şi FAO s-au angajat în „campania mondială pentru producerea
seminţelor” declarând anul 1961 „Anul Mondial al Seminţelor”, iar în 1973 s-a lansat
“Programul de ameliorare şi dezvoltare a seminţelor
-
- 1957

S-a înfiinţat Institutul de Cercetări Hortiviticole (ICHV), acesta având principalul

scop de a stabili normele şi principiile tehnice în producerea, prelucrarea şi
comercializarea seminţelor. Sarcina prioritară a ICHV-ului era producerea seminţelor şi
materialului săditor în cadrul staţiunilor experimentale din subordine.

- 1958
S-a construit la Staţiunea experimentală Buzău primul complex de prelucrare,
condiţionare şi depozitare a seminţelor de legume.

- 1967
S-a înfiinţat Institutul de Cercetări pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra
(ICLF) stabilindu-se totodată prin Legea nr. 13/1971 cadrul legislativ privind
producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru
producţia vegetală. ICLF Vidra a elaborat scheme cu verigile corespunzătoare şi
metodologii de lucru, pentru fiecare specie sau grup de specii cu biologie asemănătoare.
 crearea şi omologarea soiurilor

Etapele selecţia conservativă şi

parcurse de seminţe erau: obţinerea seminţelor
Prebază şi Bază

înmulţirea seminţelor Elită şi

obţinerea de Sămânţă comercială
 Instituţiile şi întreprinderile implicate
în producerea şi controlul seminţelor de legume

- ICLF Vidra;

- Comisia de Stat pentru Încercarea şi omologarea Soiurilor

(CSIOS);

- Inspecţia de Stat pentru Controlul Calităţii Seminţelor;

- Inspectoratul de Carantină Fitosanitară;

-Întreprinderea de Producere şi Valorificare a Seminţelor şi

Materialului Săditor Hortiviticol;

- Fermele specializate pentru producerea seminţelor.

 Situaţia suprafeţelor cultivate cu soiuri şi hibrizi româneşti şi
asigurarea necesarului de seminţe de legume
Din care,
Suprafaţa Cultivaruri Cultivaruri Total
Specia producţie
totală româneşti străine necesar
internă
ha ha kg % kg kg %
Tomate câmp 44.000 39.700 4.300 10 11.000 9.900 90
Tomate cultură protejată 3.000 150 2.850 95 750 38 5
Alte culturi protejate -castraveţi, 1.460 73 1.387 95 - - -
ardei, pătlăgele vinete, salată )
Ardei 15.000 14400 600 4 15.000 14.400 96
Pătlăgele vinete 11.000 10500 500 5 3.000 2.850 95
Varză timpurie 4.000 0 4000 100 1.200 0 0
Varză de vară, toamnă 24000 22800 1200 5 7.200 6.800 95
Castraveţi 10300 4100 6200 60 51.500 20.600 40
Dovlecei 1400 1360 40 3 7.000 6.800 97
Rădăcinoase morcov, păstârnac, 24000 17000 7000 29 160.000 114.000 71
pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, ridichi
Ceapă 36500 18250 18250 50 255.000 125.000 50
Usturoi 3000 3000 0 0 1.500.000 1.500.000 100
Mazăre de grădină 4000 1200 2800 70 800.000 240000 30
Fasole de grădină 7000 1050 5950 85 630.000 94.000 15
Alte legume (câmp) 50800 46800 4000 8,0 - - -
Total 239460 180310 59150 38,0 3.441.650 2.134.388 62
În prezent
Compartimentul
Inspecţia Naţionala pentru Calitatea Seminţelor (INCS)
din cadrul
Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

- este autoritatea naţionala oficiala

desemnata pentru controlul şi
certificarea calităţii seminţelor
şi a materialului de reproducere (săditor),
înregistrarea, supravegherea,
monitorizarea şi acreditarea
unor activităţi ale producătorilor,
prelucrătorilor şi comercianţilor
implicaţi profesional în domeniul seminţelor
şi materialului de reproducere.
-îşi exercită atribuţiile
în teritoriu prin 30 de
Inspectorate teritoriale
pentru calitatea seminţelor
şi a materialului săditor
(ITCSMS) cu 10 filiale şi
prin Laboratorul Central
pentru Calitatea Seminţelor
şi a Materialului Săditor
(LCCSMS).
Atribuţiile Inspecţiei Naţionala pentru Calitatea Seminţelor

 Înregistrează, eliberează şi retrage autorizaţiile de funcţionare pentru agenţii

economici care efectuează operaţiuni de producere, prelucrare si/sau
comercializare a seminţelor

 Supune spre aprobare Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor

proiecte de acte normative privind calitatea seminţelor;

 Organizează, coordonează si controlează activitatea inspectoratelor

teritoriale pentru calitatea seminţelor si a materialului saditor si
Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor si a Materialului Saditor;
 Elaborează reguli, norme si instrucţiuni de înregistrare, producere, control,
certificare, acreditare si comercializare, potrivit reglementarilor
internaţionale in domeniul seminţelor, la care România este parte,
înregistrează solicitările anuale de multiplicare a seminţelor si urmăreşte
aplicarea acestora;
Asigură si exercită controlul, în scopul menţinerii calităţii seminţelor la
toate categoriile biologice în precontrol şi postcontrol, prin scheme şi
tehnici ştiinţifice adecvate;
Asigură legătura cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniul
seminţelor;
Acreditează persoanele fizice sau juridice care întrunesc condiţiile
stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor pentru a
efectua inspecţii în câmp, a ridica probe şi a analiza calitatea seminţelor, a
emite documente şi a efectua alte activităţi specifice sub supravegherea
sa;
Poate retrage acreditarea, anula documentele emise, sau măsurile luate de
către persoanele acreditate, daca se constata ca au fost încălcate
obligaţiile ce îi revin, potrivit normelor de acreditare si contractului de
acreditare;
Asigură instruirea şi atestarea personalului de specialitate pentru
activităţile
 CADRUL ORGANIZATORIC pentru PRODUCEREA SEMINŢELOR
ÎN ROMÂNIA

Respectarea prevederilor legale în activităţile de producere, prelucrare, control,

certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor precum şi
înregistrarea soiurilor sunt asigurate de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei
şi Pădurilor.
Autorităţile responsabile cu producerea seminţelor şi materialului săditor
legumicol sunt:
1. Menţinătorii soiurilor;
2. Multiplicatorii autorizaţi.

Autorităţile responsabile subordonate MAAP care răspund de calitatea seminţelor şi

materialului săditor sunt:
1. Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor (INCS);
2. Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor
(LCCSMS);
3. Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului
Săditor
(ITCSMS);
4. Autorităţile oficiale fitosanitare;
Producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor se realizează de către
agenţii economici, persoanele fizice sau juridice, înregistraţi şi autorizaţi de M.A.A.P., prin organele teritoriale
de specialitate.
Autorizaţia pentru desfăşurarea acestor activităţi se acordă la cerere , acelora care dovedesc că dispun de
baza materială adecvată şi personal cu pregătire corespunzătoare pentru obţinerea seminţelor şi materialului
 REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE

.
Producerea, prelucrarea, controlul, certificarea calităţii,
comercializarea seminţelor şi materialului săditor precum şi
înregistrarea soiurilor de plante legumicole sunt reglementate de
anumite reguli şi norme tehnice specifice stabilite prin
Legea nr.212/2010 (legea nr. 266/2002 - Abrogată) pentru
agenţii economici, persoanele fizice şi juridice care desfăşoară o
activitate profesională în domeniu.

Astfel sunt armonizate Regulile şi normele tehnice generale

privind producerea în vederea comercializării, prelucrarea,
controlul şi certificarea calităţii seminţelor de plante
legumicole din legislaţia naţională cu cele din Comunitatea
Europeană.
Directiva Consiliului Comunităţii Europene 61/2003/EC din 18 iunie
2003 a completat Directivele anterioare 92/33/EEC din 28 aprilie
1992, 93/61/CEE din 2 iulie 1993 şi 93/62/CEE din 5 iulie 1993
 TRANSPUNEREA DIRECTIVELOR COMUNITARE
privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în ordine ale
ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale 

Directiva CE Actul normativ naţional

Directiva Consiliului 66/402/CEE privind
comercializarea seminţelor de legume
Directiva Consiliului 92/33/CEE privind
comercializarea materialului de Înmulţire si
plantare legumicol, altul decât seminţele
Directiva Consiliului 2002/55/CE pentru
comercializarea seminţelor de legume
Directiva Consiliului 2002/56/CE pentru
comercializarea cartofului pentru sămânţă
Ordin nr. 1.266/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale pentru aprobarea Regulilor si normelor
tehnice privind producerea In vederea comercializării,
certificarea calităţii si comercializarea cartofului pentru
sămânţă
Ordin nr. 1.269/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale pentru aprobarea Regulilor si normelor
tehnice privind producerea, controlul calităţii si/sau
comercializarea materialului de Înmulţire si plantare
legumicol, altul decât seminţele
Ordin nr. 1.366/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale pentru aprobarea Regulilor si normelor
tehnice privind producerea In vederea comercializării,
controlul, certificarea calităţii si/sau comercializarea
seminţelor de legume

Ordin nr. 1.349/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor si

dezvoltării rurale pentru aprobarea Regulilor privind
testarea si Înregistrarea soiurilor de legume

Ordinul M.A.D.P.R. nr.1269/2006

Acte normative reguli şi norme tehnice în vigoare 

Legea nr.212/2010
Ordin MADR nr.232/2010  pentru modificarea şi completarea
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale
nr. 631/2006 privind controlul şi certificarea calităţii seminţelor
prin testarea soiurilor nemodificate genetic şi care pot fi
impurificate cu soiuri modificate genetic-Publicat în Monitorul
Oficial cu numărul 705 din data de 22 octombrie 2010

Ordin MADR nr. 34/2011  pentru aprobarea Regulamentului

privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul
si exportul seminţelor si materialului săditor-publicat in Monitorul
Oficial al României, Partea I, Nr.114 din 15 februarie 2011

Ordinul MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea

cultivatorilor de plante modificate genetic  
 Scopul reglementărilor legislative

- asigurarea protecţiei utilizatorilor prin folosirea de sămânţă de

calitate corespunzătoare;

- menţinerea neschimbată în decursul anilor a tuturor

caracteristicilor valoroase a unui soi sau hibrid, la nivelul creat de
ameliorator şi furnizarea de sămânţă cu potenţial biologic
corespunzător;

- facilitarea unui comerţ unitar cu sămânţă;

- stimularea competenţei, dotării şi răspunderii producătorilor şi

furnizorilor pentru asigurarea calităţii seminţelor în condiţii de
concurenţă;

- producerea în vederea comercializării, prelucrarea, controlul şi

certificarea calităţii să se facă în concordanţă cu legislaţia
naţională şi cu reglementările internaţionale în acest domeniu,
emise de: Uniunea Europeană (UE), Organizaţia de Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OCDE), Asociaţia Internaţională pentru
Controlul Seminţelor (ISTIA), Uniunea Internaţională pentru
Protecţia Creaţiilor Vegetale (UPOV) şi altele.
 DEFINIREA TERMENILOR DE SĂMÂNŢĂ ŞI MATERIAL SĂDITOR
LEGUMICOL, SOI ŞI CATEGORIE BIOLOGICĂ

Sămânţă şi material săditor legumicol reprezintă orice material de

reproducere, seminţe (de tomate, ardei, castraveţi, varză etc.), fructe
denumite impropriu „seminţe” (de morcov, salată, spanac etc.), sau părţi
de plantă (produse prin orice metode de înmulţire), destinat multiplicării
unei plante.

Soiul (sinonim cultivar) este materialul biologic de bază folosit la

multiplicare şi reprezintă o populaţie de plante creată sau identificată ca
aparţinând unui singur taxon botanic cunoscut, de rangul cel mai scăzut,
definit prin distinctibilitate, omogenitate şi stabilitate.
 1. - factorii edafici

Factori care pot 2. - factorii climatici

influenţa
structura genetică - poluarea
3.
a soiurilor
4. - întreţinerea culturilor semincere

5.
- gradul de îmburuienare

6. - intensitatea atacului de boli sau dăunători

7. - nerespectarea distanţelor de izolare

 - Mutaţiile

Factorii
-Migraţia
principali care
pot modifica
starea de Selecţia naturală
echilibru genetic
a soiului sunt:

- Driftul genetic
 - regimul de fertilizare

Factori care - factorii de mediu

pot influenţa
vigoarea - umiditatea solului

seminţei
- neaplicarea tratamentelor
fitosanitare

- recoltarea seminţelor înainte

de maturitatea fiziologică

- neefectuarea lucrărilor speciale precum reducerea

numărului de fructe pe plante (ardei, tomate timpurii,
pepeni etc), eliminarea unor ramificaţii secundare
(păstârnac, ţelină, etc.) sau cârnitul (bame, vinete etc).
 Definirea categoriilor biologice

Sămânţa Sămânţa de prebază Sămânţa de Sămânţa Sămânţa standard

Specificare amelioratorului certificată
(SA) (SPB) bază (SB) (C) (St)
Provenienţă Folosirea unor metode Sămânţa Sămânţa de Din sămânţă certificată
ştiinţifice amelioratorului; prebază
specifice pentru Sămânţa de prebază;
obţinerea toate
seminţelor descendenţele sau
categoriile
biologice.
Producător Amelioratorul sau Menţinătorul Menţinătorul Agenţi economici
responsabil menţinătorul autorizaţi
Destinaţie Producerea seminţelor Producerea seminţelor Producerea Înfiinţarea Înfiinţarea culturilor
de prebază de prebază sau bază seminţelor culturilor de destinate
cetificate legume consumului
pentru
consum
Cerinţe impuse Satisface condiţiile Reglementări privind Reglementări Are suficientă identitate
minime impuse de puritatea varietală, specifice şi puritate a soiului;
reglementările privind germinaţia etc., seminţelor de Supusă unui post control
puritatea varietală specifice seminţelor de bază oficial prin sondaj;
pentru seminţele de prebază. Satisface cerinţele
prebază. reglementărilor privind
valoarea culturală
şi starea sanitară a
seminţelor certificate.
Comercializare Nu se comercializează Numai în ambalajul original al
furnizorului
 SCHEME DE SELECŢIE FOLOSITE ÎN PRODUCEREA
SEMINŢELOR DE PLANTE LEGUMICOLE

Schema generală pentru producerea seminţei de Bază, cuprinde următoarele verigi:

Anul I - Câmpul de alegere

Culturile se înfiinţează cu materialul biologic provenit de la autorul sau menţinătorul soiului.
În timpul perioadei de vegetaţie se aleg şi se marchează un număr suficient plantele tipice
soiului, până la 50% din totalul plantelor din cultură. Numărul minim de plante este
caracteristic speciei şi se va stabili în aşa fel încât să nu se îngusteze baza genetică (pentru a
evita driftul genetic). Seminţele sau plantele mamă se recoltează separat şi se păstrează separat
de la fiecare plantă.

Anul II - Câmpul de selecţie

Seminţele recoltate individual de la plantele tipice soiului din câmpul de alegere se seamănă
sau se plantează răsadul produs fiecare pe câte un rând. Numărul rândurilor obţinute va fi
egal cu numărul plantelor de la care s-a recoltat sămânţa. Se înfiinţează şi un rând martor cu
sămânţă provenită de la ameliorator sau menţinătorul de soi. Se urmăresc descendenţele şi se
compară cu martorul asupra tipicităţii soiului, moment în care se elimină toate tipurile care se
abat de la tipul de bază al soiului respectiv. Seminţele recoltate de la plantele din acest câmp se
amestecă, aceasta constituind sămânţa de Prebază.

Anul III - Câmpul de Prebază

Înfiinţarea culturilor în acest câmp se face respectând tehnologiile caracteristice speciei, se
efectuează eliminarea tuturor plantelor netipice soiului, a celor slab dezvoltate sau atacate de
boli sau dăunători. Seminţele sau plantele mamă recoltate sunt omogenizate.

Anul IV şi V - Câmpul de Bază este înfiinţat cu seminţe sau plante mamă din categoria
biologică de Prebază. În acest câmp obiectivul principal este menţinerea purităţii biologice.
Seminţele sau plantele mamă obţinute sunt folosite la producerea seminţelor Certificate.
Schema selecţiei conservative la tomate, ardei, vinete, salată,
spanac, pepeni, castraveţi, fasole, bob, mazăre, cimbru
Anul I - Câmpul de alegere
Culturile se înfiinţează cu materialul biologic provenit de la autorul sau
menţinătorul soiului. În timpul perioadei de vegetaţie se aleg şi se
marchează un număr suficient plantele tipice soiului, până la 50% din totalul
plantelor din cultură. Numărul minim de plante este caracteristic speciei şi
se va stabili în aşa fel încât să nu se îngusteze baza genetică (pentru a
evita driftul genetic). Seminţele sau plantele mamă se recoltează separat şi
se păstrează separat de la fiecare plantă.

Anul II - Câmpul de selecţie.

Seminţele recoltate individual de la plantele tipice soiului din câmpul de
alegere se seamănă sau se plantează răsadul produs fiecare pe câte un
rând. Numărul rândurilor obţinute va fi egal cu numărul plantelor de la care
s-a recoltat sămânţa. Se înfiinţează şi un rând martor cu sămânţă provenită
de la ameliorator sau menţinătorul de soi. Se urmăresc descendenţele şi se
compară cu martorul asupra tipicităţii soiului, moment în care se elimină
toate tipurile care se abat de la tipul de bază al soiului respectiv. Seminţele
recoltate de la plantele din acest câmp se amestecă, aceasta constituind
sămânţa de Prebază.

Anul III - Câmpul de Prebază

Înfiinţarea culturilor în acest câmp se face respectând tehnologiile
caracteristice speciei, se efectuează eliminarea tuturor plantelor netipice
soiului, a celor slab dezvoltate sau atacate de boli sau dăunători. Seminţele
sau plantele mamă recoltate sunt omogenizate.

Anul IV şi V - Câmpul de Bază este înfiinţat cu seminţe sau plante mamă

din categoria biologică de Prebază. În acest câmp obiectivul principal este
menţinerea purităţii biologice. Seminţele sau plantele mamă obţinute sunt
folosite la producerea seminţelor Certificate.
SCHEMA SELECŢIEI CONSERVATIVE LA CEAPA DIN ARPAGIC
SCHEMA SELECŢIEI CONSERVATIVE LA CEAPA SEMĂNATĂ DIRECT
SCHEMA SELECŢIEI CONSERVATIVE LA MORCOV, PĂTRUNJEL,
PĂSTÂRNAC, ŢELINĂ,
RIDICHI DE VARĂ ŞI IARNĂ, SFECLĂ ROŞIE, VARZĂ ŞI GULII
SCHEMA SELECŢIEI CONSERVATIVE LA RIDICHI DE LUNĂ
CONTRAVENŢII
sunt constatate de către

Contravenţiile la normele legale

privind producerea,
prelucrarea, condiţionarea,
valorificarea şi controlul
seminţelor şi materialului săditor
Inspecţia Naţională de Stat
pentru Calitatea Seminţelor şi
Materialului Săditor
care întocmeşte proces-verbal
şi stabileşte aplicarea sancţiunilor.

Persoanele împuternicite să constate contravenţiile şi infracţiunile şi să aplice

sancţiunile la normele privind producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi
comercializarea seminţelor şi materialului săditor legumicole sunt:

 - inspectorii Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor din cadrul

Direcţiei Generale de Inspecţii;

 - directorii şi inspectorii atestaţi din cadrul Laboratorului Central

pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor;

 - inspectorul şef şi inspectorii atestaţi ai laboratoarelor teritoriale pentru

calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
Sunt considerate contravenţii:

- producerea seminţelor şi materialului săditor în scop comercial fără autorizaţia

MAPDR.;

- introducerea în ţară de seminţe fără avizul de specialitate al MAPDR.;

- comercializarea materialului necertificat, din loturi de la producători neautorizaţi,

din import neautorizat de MAPDR., necorespunzător standardelor, fără documente
de calitate şi stare fitosanitară;

- neasigurarea măsurilor corespunzătoare menţinerii şi purităţii varietale

(tehnologii, recoltare, prelucrare, condiţionare necorespunzătoare);

- depozitare şi transport fără documente;

- înscrierea unor date eronate în documentele de atestare a calităţii seminţelor şi

materialului săditor;

- refuzul de a prezenta organelor de control autorizate de MAPDR documentele

privind calitatea şi evidenţele solicitate.
Înscrierea soiurilor pentru testare

Înscrierea soiurilor pentru examinare, în vederea înregistrării, se face

pe baza unei cereri a amelioratorului sau a reprezentantului acestuia,
însoţită de descrierea standardizată a soiului, conform protocoalelor
Oficiului Comunitar al Soiurilor de Plante (CPVO) sau ale Uniunii
Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri (UPOV) şi de asigurarea
cantităţilor de seminţe necesare examinării.

Soiurile modificate genetic sunt admise la testare numai după

obţinerea de către solicitant a autorizaţiei pentru introducere
deliberata in mediu.

Cererile se depun astfel:

pentru culturi de toamna, până la data de 10 septembrie;
pentru culturi de primăvara până la data de 15 februarie;
pentru culturi de sera ciclul I, pana la data de 15 octombrie;
pentru culturi de sera ciclul II, pana la data de 1 august;
pentru culturi în solarii, până la data de 1 ianuarie;
pentru legume de câmp, până la data de 15 ianuarie.
 PRINCIPII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI
SĂDITOR LEGUMICOL

ÎNSCRIEREA LA MULTIPLICARE A MATERIALULUI SĂDITOR

Se face pe baza solicitării agentului economic către Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Seminţelor
şi Materialului Săditor (I.T.C.S.M.S) prin completarea unui formular prevăzut în Ordinul M.A.P.D.R.
nr.350/2002 denumit „Declaraţie de multiplicare”.

„Declaraţia de multiplicare” va fi însoţita de următoarele documente:

- actele de provenienţă ale seminţei;
- o etichetă de pe ambalaj din fiecare lot;
- contractul de multiplicare (prestări servicii);
- acordul sau contractul cu amelioratorul sau menţinătorul soiului;
- convenţia (înţelegerea) cu vecinii pentru respectarea distanţelor de izolare (în cazul speciilor
alogame);
- schiţa de amplasare a culturii.

Acceptul pentru înscrierea la multiplicare a soiurilor se dă de către I.C.M.S. doar dacă

conform acestor documente sunt îndeplinite toate normele tehnice prevăzute de lege şi condiţiile
preliminare obligatorii pentru înfiinţarea culturii semincere.

Termenele de înscriere la multiplicare sunt:

1 mai – pentru culturile de primăvară;
15 iunie – pentru culturile succesive (butaşi de sfeclă roşie, cicoare etc.)
1 noiembrie – pentru culturile de toamnă.

Declaraţia de multiplicare se completează pentru fiecare cultură înfiinţată cu sămânţă din aceiaşi
provenienţă.
 CONDIŢIILE NECESARE PENTRU ÎNFIINŢAREA CULTURILOR
LEGUMICOLE SEMINCERE

- baza materială

La înfiinţarea - amplasare
culturilor
legumicole
semincere trebuie - tipul de sol
să se ţină cont de:
- rotaţia culturilor

- distanţe de izolare

- epoca de semănat sau plantat - de normele tehnice

 Distanţe minime de izolare la legume la plantele autogame

Specia Distanţa de izolare între

soiuri ale aceleiaşi varietăţi Faţă de alte specii şi varietăţi
(m)
Prebază, Sămânţă Prebază, Sămânţă cultivate
Bază certificată bază certificată

Ardei gras şi 300 100 800 500 Ardei iute

gogoşar
500 300 Ardei lung
Ardei lung 300 100 500 300 Ardei gras şi
gogoşar

800 500 Ardei iute

Ardei iute 300 100 800 500 Ardei gras, lung
şi gogoşar

Tomate 100 50 -
Vinete 300 100 -
Salată 300 200 -
Bame 600 300 -
Mazăre, 50 50 -
fasole, bob
 Distanţe minime de izolare la legume la plantele alogame

Specia Distanţa de izolare

între alte soiuri ale Faţă de alte specii şi varietăţi
aceleiaşi varietăţi
(m)
Prebază, Sămânţă Prebază Sămânţă Cultivate Sălbatice
bază certificată bază certificată

Ridichi 2000 1500 500 300 Ridichi de lună, de vară, de Rapiţă şi muştar,
iarnă (între ele) ridiche sălbatică
Varză, conopidă 2000 1500 1500 1000 Varză albă, roşie, creaţă, de Brassica sp., Raphanus
gulii, gulioare frunze, de Bruxelles, sp., Sinapis sp
conopidă, gulii (între ele)
Morcov, ţelină, 2000 1500 1000 600 Morcov furajer şi pătrunjel Morcov sălbatic
pătrunjel şi de frunze (Daucus sp.) şi
păstârnac păstârnac sălbatic
Castraveţi, pepeni 2000 2000 1000 600 Dovlecei faţă de dovleac şi -
verzi şi galbeni, invers; Pepeni verzi faţă de
dovlecei şi dovleac pepeni furajeri

Ceapă, praz 2000 2000 2000 2000 Ceapă de apă faţă de cea de -
arpagic şi invers
Sfeclă roşie, sfeclă 2000 1000 600 300 Sfeclă de zahăr şi furajeră -
de peţiol

Spanac 1500 1500 - - - -

Măcriş, ştevie 1000
Distanţe minime de izolare la plantele care se înmulţesc
vegetativ

Specia Distanţa de alte soiuri ale

aceleiaşi varietăţi sau specii
(m)

Revent 400

Tarhon 50

Hrean 10

Usturoi 50