TEHNOLOGII INTEGRATE ÎN

PLANTAȚIILE VITICOLE

An II Master
Tehnologii integrate de obținere și
valorificare a produselor horticole
Dr. Matei Petruta
CURS II
 Regiunile viticole din România

În prezent, în România există 37 de podgorii reunite în 8 regiuni viticole -

Dealurile Moldovei fiind cea mai extinsă dintre ele, cu aproape 70 000 de hectare.
 ReVino.ro

Dacă vă place vinul şi doriţi să vizitaţi cramele din România, dar nu ştiţi de unde să
începeţi, aţi ajuns exact unde trebuie. ReVino vă ajută să descoperiţi podgoriile
româneşti, pas cu pas.

Pe Revino.ro veţi găsi informații despre turismul viticol, cazări în zonă sau la
crame, podgorii impresionante, degustări, evenimente, wine bar-uri şi povestiri
direct de la producător.

Vă invităm să experimentaţi gusturi, să cunoaşteţi oamenii din spatele viei, să

încercaţi preparate tradiţionale şi să descoperiţi vinurile din România.
 Importanţa economică a culturii viţei-de-vie

►suprafaţa mare pe care o ocupă; respectiv 181.343 ha în anul 2010;

►valorifică cu bune rezultate pantele erodate cu soluri subţiri de pe dealuri

şi coline, terenurile nisipoase, calcaroase, pietroase, stâncoase, sărace în
nutrienţi, improprii altor culturi;

►are un important rol antierozional, protejând împotriva eroziunii de

suprafaţă prin fixarea nisipurilor mişcătoare, intervenind activ în conservarea
solului;

►prezintă un grad mare de intensivizare (consum mare de forţă de muncă,

cheltuieli mari la înfiinţarea şi întreţinerea culturii → 1 ha viţă-de-vie echivalează
cu 7 ha culturi agricole);

►oferă locuri de muncă pentru o parte a populaţiei (aplicarea tehnologiilor

în plantaţii, în practica vinicolă sau alte activităţi), forţa de muncă având fie un
caracter sezonier (recoltarea strugurilor), fie permanent (tăieri, fertilizări);
 ►stimulează activitatea industriilor producătoare de materiale (ciment, sârmă,
substanţe insecto-fungicide, îngrăşăminte minerale), maşini şi utilaje folosite în practica
vitivinicolă;

►comerţul intern şi internaţional cu produse şi subproduse vitivinicole

constituie o sursă importantă de venituri şi profituri;

►impozitele şi valorificarea produselor vitivinicole contribuie la constituirea

bugetului statului;

►înfrumuseţează peisajul natural al zonelor unde se cultivă, participând la

depoluarea mediului ambiant;

►viţa-de-vie valorifică estetic şi economic curţile şi grădinile de lângă casă, iar

prin cultivarea mai multor soiuri, cu o coacere eşalonată, gospodarii îşi pot asigura
consumul propriu de struguri pe tot parcursul verii şi toamnei;
 ►prin produsele şi unele subproduse ale sale completează şi îmbunătăţeşte
regimul alimentar al populaţiei, astfel:

■ strugurii proaspeţi şi stafidele, proprietatile lor chimice şi formele uşor accesibile

organismului uman contribuie la:
- hidratarea organismului, strugurii conţinând foarte multă apă 75-83%;

- asigurarea organismului cu vitamine (vitamina A, vitamina B1, B2, vitamina

C), săruri minerale (Ca, Fe, P, K, Mg), acizi organici care intră în constituţia oaselor,
ţesuturilor, echilibrează reacţia sucului gastric;

- echilibrarea bilanţului energetic, strugurii proaspeţi conţin glucide (13-35%),

sub formă de zaharuri reducătoare (glucoză şi fructoză) şi zaharoză care sunt uşor
asimilabile, intrând direct în circuitul sangvin fără transformări prealabile şi consum
energetic.
 ■ vinul
- este considerat un aliment complex, o băutură energetică (un gram
de alcool ingerat furnizează organismului uman 7 calorii),

- compuşii fenolici din vin au proprietăţi deosebite, prevenind bolile

cardiovasculare, facilitează circulaţia sangvină, protejează împotriva
hemoragiilor, a unor tulburări de vedere;

- procianidinele din vinurile roşii, au rol în a îndepărta colesterolul din

sânge, mărirea rezistenţei pereţilor vasculari la hemoragii, în prevenirea
îmbătrânirii premature a ţesuturilor, de asemenea având un important rol
şi în industria farmeceutică (cele extrase din seminţe);

- vinul roşu, în special, are proprietăţi antiseptice, datorită acţiunii lui

antivirale şi bactericide.
 Structura viticulturii din tara noastrã

La noi în tarã, vita de vie se cultivã în plantatii care sunt:

culturi de soiuri pure;
culturi de soiuri în asociatii tehnologice;
culturi de soiuri în asociatii biologice.
În plantatiile viticole sunt rãspândite 100 de soiuri roditoare si 10 soiuri ca portaltoi.

Prin soi întelegem o categorie de vitã de vie cu aceleasi caracteristici biologice,

botanice, agrobiologice si tehnologice, mentinute timp îndelungat fãrã a se modifica
fundamental.

AMPELOGRAFIA (caracteristicile botanice sunt specifice fiecãrui soi)

1. destinatia pentru care au fost create:
soiuri pentru struguri de masã;
soiuri pentru struguri de vin;
soiuri de struguri pentru distilate;
soiuri de struguri pentru sucuri;
soiuri de struguri pentru stafide.
2. însusirile tehnico-viticole speciale:
soiuri sau hibrizi folositi ca portaltoi, rezistenti la filoxerã;
soiuri roditoare nobile, cultivate pe portaltoi sau pe rãdãcini proprii;
soiuri americane si hibrizi producãtori directi care au apãrut la noi în
perioada postfiloxerã.
 Plantatiile de vitã-de-vie sunt grupate teritorial în :

Arealul viticol reprezintã aria geograficã, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole,
podgoriile, centrele viticole si plaiurile viticole.

Zona viticolã grupeazã mai multe podgorii fãcând parte din regiuni viticole diferite,
caracterizat prin conditiile sale climatice determinante pentru potentialul calitativ al
strugurilor si vinurilor.

Regiunea viticolã cuprinde un larg teritoriu caracterizat prin conditii naturale de climã si
de relief relativ asemãnãtoare, precum si prin directii de productie si sortimente apropiate.

Podgoria este o unitate teritorialã naturalã si traditionalã, caracterizatã prin conditii specifice
de climã, sol si relief, prin solurile cultivate, prin metodele de culturã si procedeele de
vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obtinerea unor productii de struguri si vinuri
cu însusiri specifice.

Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantatiile viticole din una sau mai multe localitãti,
care este sau nu este parte integrantã dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritorialã
caracterizatã prin factori specifici de climã, sol si sortiment, precum si prin conditii
agrotehnice si tehnologice asemãnãtoare. Centrul viticol cuprinde o suprafatã mai micã decât
podgoria.

Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile
situate pe aceeasi formã de relief. Factorii naturali ce determina obtinerea unor produse cu
însusiri de calitate specifice.
“TERROIR”
Pe harta României se pot identifica opt regiuni viticole, în cadrul cãrora, plantatiile
de vitã-de-vie sunt grupate în 37 de podgorii cu un total de 123 centre viticole si 40
de centre viticole independente.
 Regulamentul 816/1970
Bazat pe diversitatea climatică, dar şi pe tradiţiile vitivinicole, a împărţit teritoriul
comunitar european în 7 zone viticole:

• zona A: Germania (exceptând Baden), Luxemburg, Belgia, Olanda, Anglia;

• zona B: Baden (Germania) şi Alsacia, Lorena, Champagne, Savoia, Valea
Loirei din Franţa septentrională;
• zona CIa: Spania nordică şi Franţa meridională de S-V, centrală şi de est
(Bordeaux, Sauternes, Cahor, Chablis, Bourgogne, Jura);
• zona CIb: Italia nordică;
• zona CII: Franţa de S-E (Narbone, Frontignan, Montpellier, Antibes), Italia
septentrională, Spania de N-E;
• zona CIIIa: Grecia continentală septentrională (Salonic, Peloponez, Creta,
Santorino);
• zona CIIIb: Pirineii orientali, Corsica, Italia meridională, continentală, Sicilia,
Sardinia, Grecia insulară, Spania meridională.

Prin aderarea României la Uniunea Europeană podgoriile şi centrele viticole se

încadrează după cum urmează:

• zona viticolă B: Podgoriile din Transilvania;

• zona viticolă CIa: Podgoriile Moldovei, vestul Munteniei şi Olteniei
septentrionale, Banatul, Crişana şi Maramureş;
• zona viticolă CII: Podgoriile estului Munteniei şi Olteniei meridionale,
Dobrogei, teraselor Dunării şi Nisipurile din sudul României.
 ZONE viticole
Zone viticole europene:
- B
- CI CI
- C II
Coarna alba B CI

CI

CI CII
CII

CII
CII
Încadrarea viticulturii României în zonele europene
Transilvania , Dealurile Moldovei , Dealurile Munteniei si Olteniei ,
CoarnaTerasele
Banat, Crisana si Maramures, Colinele Dobrogei, neagra Dunarii,
 Relațiile ierarhice in lumea vie si in ecologie (SSEU=sistemul socio-ecologic uman)
(după Botnariuc, 1992 și modificat în 2007 de catre Bavaru) (varietate de forme a vieții)

REGN BIOSFERA ECOSFERA

INCRENGATURA SSEU
CLASA BIOM ECOZONA
ORDIN
FAMILIE BIOCENOZA ECOSISTEM
GEN Diversitate specifica Diversitate ecosistemica

POPULATIE
Diversitate genetica SPECIE

sisteme de organe INDIVID

organe

tesuturi
CELULA

ORGANIT

MACROMOLECULA

MOLECULA

ATOM

Reprezentarea componentelor capitalului natural în raport cu ierarhiile organizatorice şi cu ierarhiataxonomică

(după D. Cogălniceanu, 1999)