VITICULTURA

-proiect geografie-

Condur Ana-Maria

Viticultura (Introducere)

Viticultura este tiina care studiaz particularitile

agrobiologice ale viei de vie, n vederea satisfacerii lor, prin
elaborarea i perfecionarea continu a tehnologiilor de
cultur, n scopul obinerii de recolte mari, relativ constante,
de calitate superioar i eficiente n acelai timp. Aceasta se
ocup de cultivarea viei de vie pentru obinerea strugurilor.
Denumirea de viticultur provine din limba latin ("vitis" vi de vie; "cultura" - cultivare, ngrijire).

Originile vinului

Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin

dateaza din timpuri stravechi. Se presupune ca primul
vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu
vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum
aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regasite in
mormintele din vechiul Egipt confirma ca egiptenii sau ocupat de cultura vitei de vie. Grecii si fenicienii
au fost promotorii viticulturii si ai consumului de vin
in toata regiunea mediteraneana.

Viticultura pe plan mondial

Via de vie are o mare plasticitate ecologic, arealul ei de

cultur formeaz dou benzi, una n emisfera nordic, care
include cea mai mare parte a suprafeelor cultivate cu vi de
vie (cca. 92%) (35-51o latitudine nordic) i a doua, mai
redus, n emisfera sudic, (respectiv 25-38o latitudine
sudic). Via de vie se cultiv cu bune rezultate n climatele
temperat, subtropical i tropical.

Suprafeele cultivate cu vi de vie au crescut continuu pn n

anul 1976, cnd s-a nregistrat suprafaa maxim de 10.200 mii
ha, dup care se constat o scdere a acestora, suprafaa
cultivat cu vi de vie era n anul 2005 de 7.930 mii ha.

Europa deine cea mai mare suprafa cultivat cu vi

de vie de 4873 mii ha (61,4%), urmat de Asia 1,530
mii ha (19,3%), America 881 mii ha (11,1%), Africa
(327 mii ha (4,1%) i Oceania 159 mii ha (2%).
rile mari cultivatoare de vi de vie sunt Spania,
Frana, Italia, Turcia, S.U.A., Portugalia etc.
Romnia, cu o suprafa viticol de 217 mii ha se
situeaz pe locul 9 n lume i 5 n Europa.
Producia mondial de struguri a fost n anul 2005 de
67,1 mil. tone, din care 67,8% a fost transformat n
vin, 26,2% reprezint strugurii pentru mas, iar 6,0%
struguri pentru stafide.

Raspandirea viilor pe Glob

Viile si vinul din Romania

Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din

anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei
Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001 .

Pe teritoriul Romaniei, suprafetele / plantatiile viticole sunt raspandite sub

forma de lant continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni
(zonale) viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone
viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole (peste 160),
cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel:
Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meridionali cuprinde
podgoriile: Dragasani, Samburesti, Leordeni-Stefanesti, Dealu Mare, (cu
centre viticole: Boldesti-Scaieni, Valea Calugareasca, Urlati-Ceptura,
Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) si Costesti.
Zona viticola a colinelor si dealurilor subcarpatice de rasarit cuprinde
podgoriile: Odobesti, Panciu, Cotnari, Iasi, Husi, Nicoresti, Dealu
Bujorului, Ivesti.
Zona viticola din centrul Transilvaniei cuprinde: podgoriile Tarnave si
Alba Iulia (Tara Vinului), in care cele mai renumite centre citicole sunt:
Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu, Miercurea, Medias, Tarnaveni, Sebes,
Aiud, Valea NIrajului, Lechinta si Bistrita.

Zona viticola din vestul si nord-vestul Transilvaniei

cuprinde podgorii si centre viticole ca: Oradea-Diosig, Zalau,
Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei si Satu Mare.
Zona viticola din Banat cuprinde podgoria Banatului, care
reuneste centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova
Noua, Recas si Teremia si respectiv podgoria Aradului cu doua
centre viticole mai importante Siria-Madarat si Minis-Bratca.
Zona viticola din Sesul Dunarii in care se reunesc podgoriile
Severinului si Greaca precum si centrele viticole Corcova,
Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Magurele Draganesti-Olt si
Dealul Craiovei.
Zona viticola a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre
viticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda), Sarica-Niculitel,
Istria-Babadag si Ostrov.