Satul Cultural Isverna

Capitolul I – Prezentarea satului

1.1 Asezare geografica
Comuna Isverna se află în nordul
judeţului Mehedinţi, la limita dinte
podişul şi munţii Mehedinţi, pe DJ 670, la
60 km de municipiul Mehedinţi, la 60 km
de municipiul Drobeta Turnu Severin
Relieful este muntos ( între 500 şi 1466 m
altitudine vârfu lui Stan).
1.2 Scurt Istoric
Comuna Isverna a fost amintită pentru prima
dată în secolul al XVI-lea, într-un hrisov. La
fel ca majoritatea localităților Podișului
Mehedinți, a avut o istorie frământată, cu
sate libere, organizate în jurul „curelelor
moșnenești” – formă de organizare juridică
și economică a trupului de moșie -, a căror
delimitare este foarte vizibilă și în secolul al
XX-lea.
1.3 Populatie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația
comunei Isverna se ridică la 2.145 de locuitori, în
scădere față de recensământul anterior din 2002, când
se înregistraseră 2.528 de locuitori.Majoritatea
locuitorilor sunt români (97,95%). Pentru 1,68% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (97,2%), cu o minoritate
de baptiști (1,03%). Pentru 1,68% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.
1.4 Clima, flora, fauna
Clima este de tip temperat continentală
cu influențe submediteraneene cu o durată
medie anuală de strălucire de 1500-1800
ore. Temperatura medie a lunii ianuarie
este de -3 °C, spre deosebire de a lunii
iulie, când temperaturile ajung până la
18°-20 °C.
Vegetația din cadrul județului se remarcă printr-
o mare varietate floristică, ca urmare a poziției
județului Mehedinți în partea de sud-vest a țării,
la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei
Balcanice.
Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite),
meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În
lungul văilor unde se observă “patria pădurilor
de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin,
iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi.
 Fauna se remarcă prin specii diverse în
funcție de vegetație astfel: în pădurile
mari și dese se ascund mistrețul, urși din
loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre
deosebire de apă unde întâlnim: latite,
porconi, iar până în 1910 se observă
păstrăvul pe valea pârâului Criva.
1.5 Puncte de interes turistic.
Obiective turistice:
Motivaţia principală pentru turism o reprezintă cadrul natural oferit de
această zonă.
Sunt mai multe puncte de interes turistice: Cornetul, Piatra încălecată,
Stâncările de Isverna, Vârful lui Stan, Stâncările de deasupra peşterii
Isverna, valea Coşuştei, Poiana Beletina, Pădurea de liliac, Turtaba, Valea
Cernei, Peştera Isverna, elemente de artă populară şi etnografică, elemente
folclorice.

Evenimente locale:
Ieşirea cu vitele la munte
Măsuratul oilor
Nedeia anuală a fiecărui sat, exemplu 14 octombrie Sf. Paraschiva
Sărbători populare anuale: târgul, expoziţia de bovine de la Isverna şi
sărbătoarea Liliacului, se organizează în luna mai a fiecărui an.
1.6 Potential etnografic
În localitatea Isverna din judeţul
Mehedinţi se păstrează încă, transmis din
generaţie în generaţie, obiceiul vechi al
piţărăilor. Astfel, în dimineaţa Ajunului
Crăciunului femeile pregătesc aluatul
pentru piţărăi - colaci, nu înainte însă de
a-şi pune straiele de sărbătoare moştenite
de la străbuni.
In această localitate din zona de munte a
Mehedinţiului, trăieşte ultimul ţigan potcovar autentic
din zonă, care încă lucrează după tehnici, aproape
dispărute.

Şi foarte aproape de Izverna, în satul Seliştea, există o

moară de apă veche de peste trei secole, care încă mai
macină grâu şi porumb. Moara de la Seliştea, parcă
desprinsă dintr-un basm, este alimentată din pârâul
Valea Verde, care adună toate apele de pe versanţii din
zonă.
1.7 Strategia de dezvoltare
Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul
Masurii M3/6B “DEZVOLTAREA SATELOR” va fi
100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele
de utilitate publică, negeneratoare de venit și nu va
depăși 60.000 euro. Pentru proiectele depuse de ADI în
cadrul Masurii M3/6B “DEZVOLTAREA SATELOR”,
valoarea sprijinului se poate majora fara a depasi
valoarea de 120.000 Euro. Sprijinul public
nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi
90% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele
generatoare de venit și nu va depăși 60.000 euro.
Capitolul II- Prezentarea pensiunii
turistice
2.1 Asezare geografica
Pensiunea “Pietrele Albe” este situata in satul
Selistea, comuna Isverna din judetul Mehedinti, in
zona Dealul Lung.
Este o zona de tranzitie intre Podisul Mehedinti si
Muntii Mehedinti, cu dealuri domoale ce se ridica
deasupra vaii Cosustei.
Cosustea este cel mai important rau al zonei si
paraseste aici zona montana, traverseaza lunci
primitoare inainte de a se indrepta spre podis, pe care il
strabate intr-un defileu salbatic si putin umblat.
2.2 Categorie de confort
Conform datelor gasite pe Ministerul
Turismului, “Structurile de primire
turistice cu functiuni de cazare clasificate
- actualizare 24.05.2019” pensiunea are
categoria de confort de 3 Flori, emis in
data de 9 mai 2016
2.3 Capacitate
Cazarea la Pensiunea Pietrele Albe este
destinată în special grupurilor de turişti.
Pensiunea dispune de două unități de cazare care
funcționează independent (una de 11 camere, iar
cealalta de 3 camere), putând fi închiriate
separat, dar și împreună, în funcție de numărul de
turiști din grup. Pensiunea dispune de locuri de
parcare și grădină foarte mare unde se pot
organiza diferite activităţi în orice anotimp al
anului
2.4 Dotari camere
Tarife
Tarifele de cazare sunt:
Camera single, fara mic dejun: 120 lei / noapte
Camera single, mic dejun inclus: 140 lei / noapte
Camera dubla, fara mic dejun: 130 lei / noapte
Camera dubla, mic dejun inclus: 160 lei / noapte
Inchiriere bicicleta (pe perioada verii): 10 lei/ora
Inchiriere masa de tenis (pe perioada verii): 20 lei/ora
Gratuit, punem la dispozitia turistilor cazati: bucatarie utilata
(frigider, cuptor cu microunde, aragaz, cuptor electric, filtru cafea,
masina de spalat vase, vesela, etc.), foisor in curte, cuptor cu
gratar in aer liber, loc de joaca pentru copii in interior.
2.5 Facilitati turistice
Imprejurimile pensiunii sunt extrem de
pitoresti si permit celor care ajung in zona
efectuarea de drumetii sau plimbari cu
bicicleta. De asemenea, pe o raza de 1 ora
de mers cu masina se pot vizita mai multe
atractii ale zonei de sub munte.
Pensiunea Pietrele Albe – Dealul Lung – varful
Paharnicului
Drumul va urca printre coline si case risipite,
castigand altitudine. Tinem mereu drumul de caruta care
traverseaza si palcuri de padure. Peisajul se deschide larg
spre munti iar dupa circa 2h de la plecare ajungem pe
varful Paharnicului (885 m) de unde putem admira pe
vreme buna Varful lui Stan, Piatra Closanilor precum si
intreaga zona inconjuratoare.
Izvoarele Cosustei
Crovul Mare
Poiana Beletina
Capitoul III – Tezaur uman viu
Domnica Trop (n. 1938, com. Izverna, jud. Mehedinţi).
Cântăreaţă de muzică populară.
Fiica unor ţărani, ea însăşi având ca ocupaţie păstoritul, a
fost descoperită la vârsta de 35 de ani de învăţătorul Vasile
Căpăstraru. Acesta a prezentat-o soliştilor Maria
Ciobanu şi Ion Dolănescu, aflaţi într-un turneu la Izverna
(1973), care au ajutat-o să-şi înregistreze piesele la Radio
Bucureşti. Având un repertoriu specific zonei muntoase de
confluenţă dintre judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, a
cucerit prin melosul distinctiv faţă de tot ceea ce se
cunoaşte în folclorul românesc, fiind considerată o voce rar
întâlnită, nu numai în Oltenia de sub munte, ci chiar în
Europa.
În noiembrie 2013 Comisia națională
pentru salvgardarea patrimoniului cultural
imaterial i-a acordat Domnicăi Trop titlul
de Tezaur Uman Viu, un proiect iniţiat şi
derulat sub auspiciile UNESCO.
Argumentul a fost că Domnica Trop a
devenit un reper al muzicii populare
românești și păstrător al cântecului autentic
vechi, specific Olteniei de sub munte.
 Prezenţă emblematică pentru
interpretarea folclorului autentic,
Domnica Trop creează spontan cântece
liber ornamentate, amprentându-le cu o
emisie naturală specifică zonei. Stilul
tradiţional este grefat pe limbajul
traditional, grai specific Plaiului
Cloşanilor, şi convinge prin sensibilitatea
trăirii şi interpretării.
Domnica Trop interpretand cantecu
lansat in anul 1978 “S-auzi mândro cucul
cântă”

Click
Capitolul IV Propuneri de intensificare a
fluxurilor turistice
4.1 Dezvoltarea si promovarea turistica a
satului Isverna

Turismul rural are drept scop ridicarea

nivelului de trai în regiunile rurale, ajuta
la pastrarea culturii mostenite si în acelasi
timp sa reduca fenomenul de migratie.
Crearea de noi locuri de munca
Crearea de noi locuri de munca este posibila în
conditiile în care implementarea locala a
turismului rural este realizata cu succes. Acest
fapt este asociat în special practicilor hoteliere si
de restaurant. În spatiul rural, reusita acestora
creaza perspective pentru cazarea turistilor la
localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea
activitatilor legate de comertul cu produse
alimentare, de artizanat, transport, valorificarea
patrimoniului local etc.
Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un
aspect esential, cu atât mai mult cu cât numeroase
colectivitati rurale sunt grevate înca frecvent de
absenta unor facilitati de servicii corespunzatoare.
Diversificarea modului de utilizare a fortei de
munca
Reabilitarea patrimoniului edilitar si atragerea de
noi investitii
Posibilitatea accesarii unor programe de finantare
guvernamentale pentru reconversie profesionala, si
crearea de noi locuri de munca pentru someri;
Extinderea retelei de ferme si gospodarii
autorizate pentru practicarea agroturismului;
 Punerea in valoare a bogatului patrimoniu
cultural si istoric al comunei;
Disponibilitatea autoritatilor locale de a
incheia relatii de parteneriat cu investitori
locali sau straini
Organizarea unor targuri sau festivaluri care
sa devina traditie pentru Isverna.
4.2 Cai de diversificare a serviciilor oferite de
pensiune
In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic
magazin de produse artizanale realizate de mestesugari
din imprejurimi, carevor fi oferite spre cumparare, ca
marturii a petrecerii unei vacantein zona.
Construirea unui restaurant astfel incat preparatele se
vor axa in special pe mancare traditionala din zona. La
cerere se pot pregati si produse „speciale”. Toate
legumele vor fi din productia proprie a pensiunii
tocmai din dorinta e a evita produsele tratate chimic.
Constuirea unor pachete si oferte turistice
personalizate in functie de dorinta si nevoia
clientului sau a unor programe pe o perioada
de timp predefinita in care sa existe reduceri
pentru perioade de timp mai mari.
Programe speciale de sfarsit de saptamana
care se adreseaza in special clientilor ce vor
sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de
problemele din timpul saptamanii
Capitolul V - Bibliografie
PETRESCU, Paul; SECOȘAN, Elena; STOICA, Georgeta; CIOBANU,
Pavel, Arta Populară din Mehedinți, DrobetaTurnu Severin, 1983
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă
după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de
Statisticădin România. 2013
http://www.sinaptica.ro/patrimoniu-imaterial/301-tabara-voluntariat-
pentru-cultura-traditionala
https://www.arhitectura-gpmh.ro/geoparc/componenta/isverna/
https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/comorile-ascunse-mehedintiului-
celebra-pestera-izverna-moara-basme-podul-dumnezeu-
1_5bbfa07cdf52022f756a33f0/index.html
https://folclor-romanesc.ro/domnica-trop-biografie/
www.pensiuneapietrelealbe.ro
www.turism.gov.ro
www.isverna.ro