Organizarea

spațiului
turistic în
județul Braşov

Studenți –Andone Mihai, Fandarac

Cristinel, Luca Madalina
Andreea, Trefas Denisa
Încadrarea în Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce
privește oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale
teritoriu a (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale), sporturi de
iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi
județului din pescuit, cât şi obiectivele istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici,
punct de vedere muzee etc). Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană
din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse.
turistic Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural
cu valori culturale şi istorice.
Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest
teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai
din România, dar şi din întreaga regiune. Cu toate acestea, Braşovul nu a
atins potenţialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinaţii din
estul Europei.
Potenţialul natural

Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi morfostructurale: Carpaţii şi Podişul Transilvaniei. Areale şi trasee turistice cu valoare
peisagistică deosebită, parcurile naţionale sau naturale, rezervaţii şi monumente ale naturii, reţeaua hidrografică compun cadrul natural al judeţului.
Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică şi morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:
 treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700m altitudine înregistrată în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) şi
Ciucaş
 treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de “clăbucetele”, Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în această grupă se
mai încadrează munţii Tâmpa, Poiana Braşovului treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700m altitudine;
 Câmpiile apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane interne. În configuraţia generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile
depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi Culoarul Măieruş, apoi Câmpia Făgăraşului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Braşovului, Homoroadelor,
Făgăraşului şi culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podişului Hârtibaciului).
Munţii şi dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafaţa judeţului. Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversităţi din
Europa, precum şi o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepţională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de
păduri ceea ce restricţionează accesul, dar protejează flora şi fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul curat de munte reprezintă şi el o atracţie pentru numărul tot
mai mare de turişti care caută o vacanţă sănătoasă într-un mediu curat.
Turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. De asemenea, combinaţia de pădure şi agricultură
oferă un mozaic pastoral atractiv care poate atrage ciclişti, excursionişti, fotografi amatori şi ecoturişti.
Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnişuri dramatice, vârfuri şi chei spectaculoase sa făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile
de acces faţă de centrele de interes turistic.
Localizarea
Județului
Brașov
Evoluția capacității de
cazare turistică în Județul
Brașov
Din acest grafic si poate
observa ca evoluția capacității de
cazare turistică în Județul Brașov pe
parcursul anilor 1990-2007 este
preponderent o evoluție oscilatorie
cu creșteri și scăderi minimale. Cu
aderarea tării noastre la UE în anul
2007 acest lucru s-a schimbat prin
faptul că cetățenii români au putut
accesa fonduri europene crescând
numărul capacității de cazare
preponderent față de anii anteriori.
Evolutia sosirilor ale turistilor in
structuri de primire turistica in
judetul Brasov

Din acest grafic se poate observa, că evoluția

numărului sosirilor pe parcursul perioadei 1990-2020,
prezintă o evoluție oscilatorie cu creșteri și scăderi
succesive Valoarea minimă de 290 de mii este
înregistrată în anul 2002, valorile maxime fiind
înregistrate spre sfârșitul perioadei, 1.380000 în 2018 și
respectiv 1.420000 în 2019.

În anul 2009 se înregistrează o scădere faţă de

anul 2008 a numărului de turişti sosiţi în judeţul Braşov
cu aproximativ 156 de mii. Declanşarea crizei
economice a avut unimpact semnificativ asupra
numărului sosirilor, în anul 2009 numărul acestora
scăzând la 426 mii turişti ceea ce corespund unei scăderi
de 17% în raport cu anul anterior. În anul 2020 se
înregistrează cea mai mare scădere din cauza pandemiei
cu aproximativ 696 de mii față de anul 2019.
Evolutia capacitatii de cazare si a sosirilor
turistice in judetul Brasov in raport cu nivelul
regional si national (1990-2020)

Din acest grafic se observa evoluția

capacității de cazare la nivel regional si
național. La nivel regional județul Brașov a
avut o linie de stagnare intre 25-30% intre
anii 1990 si 2004 când au apărut mai multe
proiecte naționale de dezvoltare a sectorului
de turism. Această stagnare se poate observa
și la nivel național. După anul 2007, an în
care Romania a aderat la Uniunea
Europeană, Capacitatea de cazare creste
puternic în urma apariției proiectelor
finanțate din fonduri europene. Sosirile își
păstrează o linie de stagnare dar se observă o
creștere de 10% între anii 1990 și 2020 la
nivel regional, iar la nivel național creșterea
este de 5% pe aceeași perioadă de timp.
Capacitatea turistică din
Județul Brașov în anul
2019

Capacitatea turistică este

concentrată în partea de sud a
județului, iar cea mai mare parte se
află în orașul Brașov. Celelalte
localități cu o capacitate de cazare
ridicată se află pe sectoarele de
drum spre Bran, Rașnov și spre
Predeal.
Sosiri în Județul
Brașov în anul 2019

Sosirile turistice sunt

concentrate în zonele cu o
importanță turistică, cum ar fi
Brașov, Râșnov, Bran, Predeal. În
aceste zone se pot practica
diverse activități turistice cum ar
fi: cultural, de relaxare, agrement,
aventură, sporturi de iarnă.
Sejurul mediu din Județul
Brașov în anul 2019

Sejurul mediu poate fi ridicat

în anumite zone mai izolate
deoarece sunt prielnice pentru
călătorii pe munte sau escalade,
astfel perioada de sedere crește. În
zonele puternic populate turistic
au o perioadă de ședere mai redusă
din pricina zgomotului și a
aglomerării astfel favorizând
localitățile din împrejurul acestora.
Centrul turistic la nivelul Județului Brașov

Unul dintre cele mai importante centre turistice din Brașov este Piața Sfatului.

Piața Sfatului e zona perfectă din care să începi explorarea Centrului Vechi și, în același timp, cel mai vizitat loc al Brașovului. Amenajată prima oară în anul
1420, piața a trecut de-a lungul vremii prin diverse transformări, fiind, în principal, locul în care se organizau diverse târguri pentru negustorii locali și pentru cei veniți
din România, în Evul Mediu aici existând și un stâlp al infamiei, de care erau legate vrăjitoarele ce urmau a fi judecate sau alți nelegiuiți.

Principala clădire din Piața Sfatului este Casa Sfatului, aflată în mijlocul pieței, care inițial a avut rol de turn de supraveghere împotriva atacurilor otomane, după
care a devenit clădire a Primăriei (1503). Reconstruită de mai multe ori 1608, 1662, 1689), Casa Sfatului a fost propusă pentru demolare la începutul secolului 0, fiind
salvată în ultimul moment, în urma unui protest al comunității locale. Au urmat lucrări de restaurare, iar în anii ’50 a devenit muzeu, rol pe care îl indeplinește și astăzi –
Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Ceasul din turnul Casei Sfatului are și el o istorie interesantă, cel original (1516) având un mecanism similar celui de la Cetatea Sighișoara, cu o păpușă care se
deplasa pentru a bate gongul la ore fixe. Afectat de incendiul din secolul 18, ceasul a fost înlocuit, dar este păstrat în Muzeul de Istorie.

Pe lângă Casa Sfatului, în Piața Sfatului se află și alte clădiri importante: Casa Negustorilor (construită între 1541-1547 de Apolonia Hirscher, văduva lui Lukas
Hirscher, judele Brașovului. În Evul Mediu era loc de desfacere a diverselor mărfuri comercializate de breslele cizmarilor și cojocarilor), Casa Mureșenilor (ce
găzduiește muzeul dedicat familiei Mureșenilor, din care au făcut parte, între alții, poetul Andrei Mureșanu, autorul versurilor imnului național Deșteaptă-te române și
Iacob Mureșianu, proprietar al ziarului Gazeta Transilvaniei în a doua jumătate a secolului 19), Muzeul Civilizației Urbane Brașov sau Casa Filstich-Plecker (construită
inițial în secolul 16 și gazdă a mai multor instituții importante). La doi pași de Piața Sfatului se află Biserica Neagră.
Casa Negustorilor – cunoscută și sub numele de Casa Hirscher

Cu o arhitectură excepțională, Casa

Negustorilor datează de la mijlocul secolului al
XVI-lea; pe vremuri, acolo era locul unde
negustorii se strângeau și își vindeau mărfurile.
Ulterior, Casa Negustorilor a devenit un
complex turistic, iar acum este unul dintre
obiectivele turistice importante ale orașului
Brașov des vizitat de turiști din toată lumea.
Clădirea este spectaculoasă, deoarece are o
lungime de peste 65 de metri și este alcătuită
din două pavilioane separate și o curte
interioară. Obiectivul turistic din Brașov ocupă
primul loc între construcțiile civile ale orașului
din secolul XVI.
Biserica Neagră – simbolul
orașului Brașov

Biserica Neagră poartă această denumire

deoarece în anul 1689, în urma unui incendiu care a
cuprins tot orașul, o mare parte din biserică a luat
foc. La început lăcașul a purtat denumirea de hramul
Sfintei Maria, dar ulterior a fost acceptată această
nouă denumire. Reprezintă unul dintre obiectivele
turistice reprezentative ale orașului, deoarece este
cea mai mare construcție sacrală din România și
posedă cea mai mare colecție de covoare orientale
din Europa. De asemenea, în turnul Bisericii Negre
se regăsește cel mai mare clopot din România, cu o
greutate de aproximativ 6.000 kg.
Strada Sforii – cea mai îngustă
stradă din Europa

Strada Sforii a devenit în ultimii ani una dintre cele mai

vizitate atracții turistice ale orașului Brașov. Este recunoscută pe
plan mondial drept cea mai îngustă stradă din Europa și are o
vechime de câteva secole. Strada Sforii a fost folosită mulți ani
drept o cale de legătură între strada Porta Schei și Cerbului, pe
aici treceau pompierii pentru a ajunge mai repede în cazul unui
incendiu în Schei. Strada Sforii din Brașov are o lungime de 80 de
metri și o lățime care variază între 111 cm și 135 cm.
Muzeul de istorie din
Brașov

Muzeul este situat în Piața Sfatului, iar

vizitându-l poți afla informații și povești
despre evenimentele și oamenii care au fost
legați de istoria acestui oraș. Înființat în anul
1951, Muzeul de istorie din Brașov își
desfășoară astăzi activitatea în mai multe
clădiri istorice: Casa Sfatului, Bastionul
Țesătorilor, Bastionul Graft, Clădirea
„Olimpia”.
Poarta Ecaterinei

Este unul din cele mai frumoase puncte

turistice din oraș, fiind o poartă către vechiul
Brașov. Poarta Ecaterinei a fost construită în anul
1559 pentru a permite accesul șcheienilor în
cetate. Astăzi, turnul porții renovat adăpostește
expoziții periodice de artă și istorie.
Castelul Bran – cunoscut și
drept Castelul lui Dracula

La 30 km de Brașov vei putea vizita unul

dintre cele mai spectaculoase obiective turistice.
Castelul Bran are în spate o mulțime de mistere
fascinante și o istorie foarte interesantă. A fost
construit inițial în scop militar, însă pe parcurs
structura acestuia s-a tot schimbat. Foarte mulți
turiști aleg să îl viziteze datorită poveștii despre
Dracula.
Cascada Urlătoarea

Pentru a ajunge la Cascada

Urlătoarea, trebuie să pornești din
Bușteni, oraș situat foarte aproape de
Brașov, la circa 30-35 de minute de
mers cu mașina. Este una din cele
mai accesibile cascade din România,
fiind un punct de atracție turistică
foarte popular.
Muntele Tâmpa

Muntele Tâmpa este unul dintre obiectivele

turistice principale ale orașului Brașov. Are
aproximativ 950 de metri și o dată ajuns acolo
vei avea ocazia să vezi cea mai frumoasă
priveliște asupra orașului. Muntele Tâmpa este o
arie protejată, se întinde pe o suprafață de 150 ha
și este recunoscut deja pentru florile rare pe care
le poți vedea acolo, dar și pentru multitudinea de
specii de fluturi.
 1.https://www.libertatea.ro/lifestyle/obiective-turistice-
in-brasov-de-vizitat-2666788
Bibliografie 2.https://blog.minimap.ro/locuri-de-vizitat-in-brasov