ECONOMIA SERVICIILOR INTERNATIONALE

CUPRINS:
CURS 1 Conceptul de servicii.
CURS 2 Tipologia serviciilor.
CURS 3 Piata serviciilor

Economia Serviciilor Internationale

Curs 1

CONCEPTUL DE SERVICII
SERVICIUL /SERVICIILE = reprezinta o activitate cu un continut special, avand ca rezultat
efecte utile, imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale.
Totodata, SERVICIILE sunt activitati de sine statatoare, autonomizate in procesul adancirii
diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct intr-un sector denumit si tertial.
CARACTERISTICILE SERVICIILOR:

1. serviciile au forma nemateriala = munca prestata de servicii nu se concretizeaza, de regula, in

bunuri cu existenta obiectuala, ci se manifesta sub forma unor active sau faze ale unor procese, fie de
productie fie de consum.
Caracterul nematerial al serviciilor atribuie si denumirea de INVIZIBILE, iar comertul cu
servicii este consacrat drept COMERT INVIZIBIL.
2. serviciile au forma nestocabilitate = neavand o forma materiala serviciile nu pot fi stocate si
pastrate in vederea unui consum ulterior. Acesta caracteristica prezinta unele anomalii in desfasurarea
activitatilor restpective, in asigurarea unei eficiente ridicate, ca urmare a eliminarii dificultatilor legate
de distributia fizica a serviciilor, de manipularea lor si de crearea unor conditii specifice de creare si de
pastrare.
Nestocabilitatea determina si neajunsuri mai ales in asigurarea echilibrului oferta cerere, si de
realizarea efectiva a serviciilor.
Caracterul de nestocabil poate fi tratat ca perisabilitatea sau nedurabilitate, astfel, in marea lor
majoritate serviciile dispar in momentul incetarii actiunii de producere a lor, exista totusi prestatii
avand caracter mai durabil (asigurari, garantiile financiare, protectia juridica, bancile de date, apararea
nationala) prin efectele pe care le gemereaz.
3. serviciile sunt intangibile=deoarece nu pot fi percepute sau evaluate utilizand unul dintre simturile
fizice, absenta unor proprietati tangibile fac imposibila asocierea si verificarea calitatilor unor servicii,
inainte de cumparare sau chiar de consum, de accea apare neincrederea clientului si corespunzator, o
anumita retinere in formularea deciziei de cumparare.
4.consecinta in timp si spatiu a productiei si consumului (inseparabilitate sau
indivizibilitate)=acesta caracteristica presupune existenta in acelasi timp a prestatorului de servicii si a
beneficirului acestora. Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, clientul face parte din
procesul de productie , termen care poarta denumirea de SERVUCTIE.
5. prin modul lor de desfasurare, serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului incetand sa
mai rezulte din momentul incheierii actiunii acestora.
6. eterogenitatea sau diversitatea (variabilitatea)

Economia Serviciilor Internationale

Curs 2

TIPOLOGIA SERVICIILOR

Tipologia Serviciilor are la baza continutul acestora si particularitatile serviciului respectiv:

CT (CLASIFICAREA INTERNATIONALA, TIPUL INDUSTRIEI A ACTIVITATII
ECONOMICE)
CT este o clasificare de tip arborescent desfasurata pe 4 niveluri de agregare simbolizate cu litere si
cifre dupa cum urmeaza :
a) pe categorii codificate cu litere;
b) pe diviziuni codificate de 2 cifre:
c) pe grupe codificateate de 3 cifre;
d) pe clase codificate de 4 cifre.
Conform acestei clasificari serviciile, in functie de nivelul 1 de agregare/ pe categorii
codificate cu litere, sunt reprezentate prin urmatoarele categorii:
G= comert cu ridicata si cu amanuntul , reprezentate de autovehicole, motociclete, si bunuri
personale casnice.
H= hoteluri si restaurante.
I= transporturi, depozitare si comunicatii.
J= activitati de intermediere financiara.
K= activitati imobiliare de inchiriere si de servicii pentru intreprindere.
= administratie publica si aparare precum si asigurari sociale obligatorii.
M= invatamant;
N= sanatate si siguranta sociala;
O= alte activitati colective, sociale, si personale;
P= gospodariri care folosesc personalul casnic;
Q= organizatii extrateritoriale;
Fiecare categorie are in structura 1 sau mai multe diviziuni, iar acestea la randul lor, grupe si
clase.
Aceasta categorie prezinta unele AVANTAJE, cum sunt:
reuseste o inventariere a tuturor actiunilor de natura serviciilor, o delimitare a lor si evidentierea
raporturilor cu celelalte sectoare ale economiei.
asigura un limbaj unitar, o comunicare simpla in analizele interne si international, o analiza simpla la
nivel national si international, iar in sistemul de clasificare ofera posibilitatea utilizarii calculatorului
imprimand clasificari caracteristicile unui instrument de lucru operational.
Aceasta categorie prezinta unele DEZAVANTAJE, cum sunt:
DEZAVANTAJUL il constituie includerea, uneori fortata, in aceeasi categorie a unor
activitati sensibil diferite precum si caracterul limitativ, ceea ce ne ofera loc pentru reflectarea si
diversificarile viitoare ale serviciilor.
In Romania a fost adoptat dupa 1990 criteriul de clasificare denumit C.A.E.N. (Clasificarea
Activitatilor din Economia Nationala).
3

C.A.E.N. asigura identificarea tuturor activitatilor si unificarea denumirilor sistematizate si

codificate intr.-un ansamblu unitar. Astfel se creeaza premizele organizarii si rationalizarii circuitului
informatiilor de preluare si analiza a datelor, conectarea la structurile informationale de tipul tabelelor
IMPUT-OUTPUT si sistemul conturilor nationale.
Clasificarea este structurata pe 5 teze/sectiuni, (subsectiuni, diviziuni, grupe si clase);dupa
principiul omogenitatii, utilizandu-se drept caracteristici natura bunurilor si serviciilor, modul de
folosire, materia prima, produsul tehnologic, organizarea si finantarea, munca.
SERVICIILE mai pot fi CLASIFICATE si dupa criterii:
1) DUPA FUNCTIILE ECONOMICE INDEPLINITE:
- servicii de distributie ( transport, comunicatii, stocare, comertul cu ridicata si amanuntul);
- servicii de productie/ munca sau de afaceri ( asigurari, finante, cercetare-dezvoltare, contabilitate
si publicitate);
- servicii colective sau sociale (de aparare, securitate, educati);
- servicii personale ( hoteluri si restaurante, reparatii, turism, casnice si de ingrijire personala);
2) IN FUNCTIE DE PROPORTIA PARTICIPARII LA FORMAREA P.I.B. SI LA CREEAREA
DE VALOARE ADAUGATA , SERVICIILE SUNT:
- materiale;
- nemateriale;
- pure;
- asociate bunurilor tangibile.
3) ARE LA BAZA NATURA RELATIILOR DE PIATA, ASTFEL SERVICIILE POT FI:
- servicii market ( marfa sau comerciale) acestea sunt servicii procurate prin intermediul actelor de
vanzare cumparare in cadrul relatiilor de piata;
- servicii non-market ( non-marfa sau non-comerciale) sunt acele servicii care sunt distribuite prin
mecanisme din afara pietei, din acesta categorie fac parte serviciile publice, guvernamentale, culturale
sau furnizate de organizatii private non-profit, din acesta categorie fac parte serviciile publice
colective care asigura prestatii in beneficiul general al volativitatii (armata, politia, justitia).
- servicii publice de care beneficiaza direct indivizii( scoala, asistenta medicala, ajutoare).
Consumul SERVICIILOR NON-MARKET este socializat, adica este decis de colectivitate,
consumatorul neavand posibilitatea unei alegeri directe si reale ( Bugetul Statului).
4) IN FUNCTIE DE BENEFICIARUL SAU UTILIZATORUL SERVICIILOR, ACESTEA POT
FI :
- servicii care afecteaza bunurile ( transportul, curatatoria, reparatii, intretinere de bunuri sau de
locuinta);
- servicii care afecteaza persoane ( sunt clasificate in servicii care vizeaza conditia fizica sau
intelectuala ale acestor tipuri de persoane, comunicare, educatie, invatamant, frizerie, cuafura, si
unele activitati cum sunt serviciile financiare care influenteaza atat conditia bunurilor cat si cea a
persoanelor.
BENEFICIARUL sau UTILIZATORUL SERVICIULUI mai poate fi:
din punct de vedere al naturii sau tipului:
- INDIVIDUAL;
- COLECTIV.
iar in functie de localizarea geografica :
- INTERN;
- EXTERN.
4

5) IN FUCTIE DE BENEFICIAR SERVICIILE POT FI :

- prestatii destinate consumului intermediar/ servicii intermediare;
- prestatii destinate consumului final/ servicii finale;
SERVICIILE INTERMEDIARE sunt activitati constituite ca parte integranta, indispensabila,
procesului productiei materiale, cel mai adesea, aceste servicii nu pot fi izolate de continutul
productiei propriu-zise sau nu prezinta interes in afara acestora, aceste servicii sunt:
- stocare,
- depozitare,
- transport,
- asigurari si reasigurari;
- finantele;
- activitati juridice si contabile;
- pregatirea fortei de munca;
- management si cercetare stiintifica;
SERVICIILE FINALE sunt destinate consumului direct al gospodariilor colective sau personale,
sau creeaza conditii pt. desfasurarea normala a acestuia find din acest punct de vedere un element
constitutiv al calitatii vietii, in aceste servicii sunt incluse si serviciile destinate expeditiei, indiferent
daca in tara de destinatie sunt utilizate cu scop productiv sau sunt pentru consum.
SERVICIILE FINALE se impart in :
- servicii comerciale ( marfa sau platite de populatie) ;
- servicii oferite cu titlu gratuit sau finantate public ;
6) DIN PUNCT DE VEDERE AL POSIBILITTII DE COMERCIALIZARE SERVICIILE POT
FI :
- transferabile care pot fi inmagazinate si schimbate la distributie;
- netransferabile care trebuiesc produse la locul de consum.

Economia Serviciilor Internationale

Curs 3

PIATA SERVICIILOR

CARACTERISTICILE PIETEI SERVICIILOR:

1) piata serviciilor nu include in totalitate sfera serviciilor, existand si servicii non-marfa sau nonmarketing. Acestea sunt reprezentate de serviciile publice/private care nu se comercializeaza, iar pe
de alta parte serviciile gratuite pe care si le pastreaza oamenii insusi ( autoconsumul).
In domeniul pietei serviciilor comensurarea indicatorilor prin care se exprima dimensiunile si
dinamica pietei este mai dificiladecat in cazul bunurilor, astfel pentru exprimarea ofertei cererii si a
volumului tranzactiilor rezultate, se foloseste o mare varietate de indicatori.
Pe langa elementele cantitative, in cadrul serviciilor, elementele calitative sunt mai dificil de
evaluat sui au o deosebita semnificatie in aprecierea pozitiei unei firme sau a unei tari pe piata
serviciilor.
2) modul de manifestare al concurentei pe piata serviciilor :
Concurenta se manufesta in primul rand prin preturi,(privind) prin determinarea preturilor
trebuie sa se tina seama de Teoria Marginalista a Valorii, precum si de varietatea bunurilor
respective.
In cazul nostru serviciile/ in domeniul serviciilor, realitatea mai mare sau mica a acestora, nu
poate fi un element determinant al stabilirii pretului.
Avand in vedere ca, serviciile nu sunt omogene, si deci nu sunt comparabile, ca atare,
concurenta din preturi este de o maniera deosebita, fiind vorba in aprecierea pretului serviciului de un
ansamblu de consideratii calitative, psihologice si subiective, determinate de legaturile intre prestator
si client.
IN CONCLUZIE, preturile stabilite de anumite firme variaza foarte mult, justetea lor
neputand fi nici confirmata nici infirmata, in functie de costul de productie.
REFERITOR la intrarea libera in ramura si la Libera circulatie a capitalurilor, in multe sectoare
ale serviciilor, acestea sunt ingradite de costuri mari de intrare/iesirede pe piata, ceea ce conduce la
frecvene situatii de MONOPOL/OLIGOPOL.
Fiecare prestator de servicii dispune de o ..................... intreaga de mijloace pt. a se diferentia:
calitate prestatiilor sale, pe care , clientii sunt, adesea, incapabili de a le aprecia la justa lor valoare,
dar de asemenea si relatia personala pe care o intretine cu clientela sa, atmosfera din unitate, precum si
amplasarea demografica.
conumatorii, pe de alta parte, fiind supusi la restrictii de timp, se gasesc in imposibilitatea de a
compara, riguros, raporturile calitate-pret, a tuturor prestatiilor care sunt oferite.
In cadrul pietei serviciilor, transparenta, este limitata de caracterul imaterial al cestora, serviciile spre
deosebire de bunuri neputand fi cercetate de concurentipentru a descoperi noile tehnologiide productie
sau daca pretul de vanzare nu fac obiectul unei politici dumping, prin urmare, produsele nefiind
omogene, intrarea pe piata si Libera circulatie a capitalurilor fiind deseori ingradite de,
informarea consumatorilor si concurentilor fiind limitator, fiecare producator dispunand de o anumita
putere, face ca piata serviciilor sa aiba la baza structuri ale pietei caracteristice pietei imperfecte.
6

IMPERFECTIUNILE pietei in domeniul serviciilor au fost folosite pentru interventia mai

mare a statului in acest sector, si ingradirea prin reglementari a regulilor jocului pietei libere.

OFERTA DE SERVICII
CARACTERISTICILE OFERTEI:
Oferta de servicii = este reprezentata de productia de servicii, destinate comercializarii pe piata, spre
deosebire de oferta de bunuri, oferta de servicii, datorita caracteristicilor de nematerialitate si
nestocabilitate nu imbraca forma stocurilor existente pe piata si a cantitatilor de marfa care pot fi aduse
pe piata, deci, o livrare de marfuri in cazul relatiilor contractuale dintre furnizori si beneficiari.