Unitate de învăţare Nr.

TURISMUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.1 ........................................................................ 11

1.1. Turismul durabil………………………………………………………………. 11

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1…………………………………… 14

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare………………. 15

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1 ……………………………………………. 15

10

Ecoturism și turism rural

 OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:

• Înţelegerea noţiunilor legate dezvoltarea durabilă

• Familiarizarea cu terminologia utilizată privind turismul durabil

1.1. Turismul durabil

Turism, dezvoltare durabilă

În ultimii 50 de ani turismul a devenit una din cele mai importante

industrii aflata în continuă dezvoltare. Turismul a devenit însă de
asemenea o mare problemă culturală şi de mediu în multe zone datorită
dezvoltării puternice pe termen scurt care nu ţine cont de schimbările pe
termen lung pe care le produce.
Turismul a devenit o platformă centrală în strategiile de dezvoltare ale
multor ţări. Pentru guverne este foarte tentant din punct de vedere al
potenţialului să ofere o alternativă pentru alte forme de dezvoltare
economică: prin producţia forţelor de muncă, pentru abilitatea acestora
de a genera schimb extern, şi pentru capacitatea de a genera creşterea
regională.
Multe comunităţi si economii locale unde turismul se dezvolta privează
Importanţa infrastructura si aptitudinile necesare in fixarea de operaţiuni turistice –
turismului a căror conducere este esenţiala - împreuna cu seria de bunuri si servicii
pe care turistul le doreşte. Ca rezultat dispersiile sunt de obicei ridicate.
Dispersiile sunt fluxurile de bani care circula in afara tarii sau unei zone
specifice ca rezultat ai necesităţii de a importa anumite aptitudini,
infrastructura, tehnologii si mărfuri împreuna cu fluxurile de venituri sub
forma profiturilor scoase de la locul acţiunii de către operatori. Aceasta
este determinant pentru dezvoltarea turismului, deoarece in multe cazuri
infrastructura necesara in turism este asigurata de corporaţii străine, în
particular de linii aeriene, hoteluri, agenţii de închiriere maşini si
pachete turistice. In multe cazuri rolul acestor fluxuri a fost estimat la
pana la 80%-90% in dezvoltarea tarilor care nu deţin o parte importanta
de servicii turistice cum ar fi liniile aeriene, hotelurile sau companiile de
transport.
Se considera ca cheltuielile din turism au efecte signifiante prin aceste
fluxuri influenţând toate nivelurile si sectoarele economiei locale.
Acesta reprezintă efectul “multiplicator” unde cheltuielile iniţiale ale
turiştilor exprimate in dolari se calculează pentru a determina cheltuielile
cu bunurile si serviciile locale. Asta înseamnă că pentru fiecare dolar
11

Ecoturism și turism rural

 cheltuit o sumă adiţională de dolari este cheltuita in plus in cadrul
economiei. Cu toate acestea, in ciuda acestui efect multiplicator, in
multe cazuri efectele negative economice, sociale si ale mediului
înconjurător construite pe parcursul timpului in cadrul turismului sunt
experimentate după impactul iniţial economic pozitiv. Aceste probleme
sunt in continuare exacerbate de către imperativele politice de a realiza
câştiguri turistice intr-un termen scurt care de obicei plasează intervenţia
guvernului in planificarea si managementul turismului. Rezultatul este
ca beneficiile economice imediate sunt foarte valoroase si revin
conturilor naţionale in timp ce costurile sociale si cu mediul
înconjurător, deseori semnificative, sunt suportate de comunităţile
locale.

În mod asemănător, turismul este deseori promovat de către guvern si

industrie fără o strategie generala, fără o atenţie adecvata oferita cadrului
legislativ – de exemplu, a determina daca legile privind planificarea si
protejarea naturii sunt adecvate – fără consultarea sau implicarea
comunităţilor locale si fără planuri eficiente de management a zonelor
protejate. Aceasta ridica întrebări serioase cu privire la politica
guvernelor.
In timpul anilor 1970-1980, proiectele integrate de dezvoltare rurala erau
utilizate pentru a creste standardele rurale de viata pentru dezvoltarea
tarilor, si se concentrau in principal pe irigatii, drumuri si servicii
sociale. Orişicum, Banca Internationala a gasit rezultatele deseori
dezamagitoare, cu rate scazute de succes din cauza accentului excesiv
pus pe laudele din urma rezultatelor, o tendinta de a alege proiecte
complexe si mari, si proiectiile excesiv de optimiste ale proiectelor
rezultatelor.

Pentru a se asigura ca turismul nu depaseste baza durabila, este

Turismul şi fundamentala intelegerea mecanismelor care conduc la provizia de
legătura cu infrastructura pentru dezvoltare si conditiile esentiale institutionale si de
dezvoltarea politica pentru planificarea si managementul ecoturismului. In timp ce
durbilă exista multi aparatori ai masurilor de control eficace dezvoltate prin
programe integrate care incorporeaza legislatii si politici federale, de
stat si locale, altii prezinta un caz al industriei bazata pe “cea mai buna
practica”. In ciuda acestui fapt, dezvoltarea de planuri strategice si
mecanisme de control este eficienta dependent de dorinta de a le
implementa.

Turismul durabil reprezintă dezvoltarea tuturor formelor de turism,

managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea
naturală, socială şi economică a mediului, cu asigurarea exploatării
resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare . Ecoturismul
este o alternativa a turismului in grup datorita infrastructurii sale la scara
mica si minimizarea impactului asupra mediului inconjurator care
decurge din aceasta. Aceasta inseamna ca poate fi reglat si controlat la

12

Ecoturism și turism rural

 un nivel durabil. Turismul durabil este turismul care produce avantaje
economice, pe langa mentinerea unei diversitati si calitati ale mediului,
astfel combinand conservarea cu dezvoltarea economica. O alternativa
primara pentru mentinerea durabilitatii este limitarea numarului de
turisti si astfel diminuarea posibilitatii de degradarea a mediului
inconjurator. In acest fel, ecoturismul este o abordare bazata pe resurse
care implica mai degraba determinarea numarului de vizitatori in functie
Turismul de capacitatea mediului ( abilitatea sa de tolerare) decat de cerere.
durabil Oricum, ceea ce de obicei suna bine teoretic de multe ori practic nu este
acelasi caz. Desi turismul este in plina dezvoltare, in mare parte
cresterea sa nu a fost durabila. Dezvoltarea durabila in raport cu
ecoturismul este dificil de obtinut datorita expansiunii extraordinare a
ecoturismului si presiunile cererii pentru accesul la zone din natura. Se
pune aici o intrebare: cum ar trebui aceasta cerere (sau daca ar trebui)
controlata?
Ecoturismul nedurabil este rezultatul unor dezvoltari inadecvate ce au
loc in zone sensibile. Efectele asupra mediului inconjurator cauzate de
aglomerarea si dezvoltarea excesiva, distractiile iregulate, poluarea,
tulburari in viata salbatica si utilizarea vehiculelor sunt mult mai
serioase pentru ecoturism decat pentru turismul in masa. Aceasta se
datoreaza faptului ca ecoturismul este dependent mai mult de medii
naturale intacte si se concentreaza pe zone sensibile din punct de vedere
ecologic. In lipsa unor reguli adecvate, problemele de exploatare
excesiva, si in special degradarea ecologica, se pot intensifica o data cu
dezvoltarea ecoturismului. Aceasta arată ca in practica principiile
durabilitatii sunt dificil de implementat pe scara larga fara o planificare
continua si progresiva si in afara contextului unor politici.
Conceptele care puse cap la cap alcătuiesc o strategie de turism durabil
au fost proiectate şi testate tocmai pentru a evita deteriorarea echilibrului
zonelor unde se desfăşoară activităţi turistice şi sunt potrivite pentru a fi
aplicate şi în România. Timp de mulţi ani, România a fost ţinută
oarecum separat de sistemul turistic internaţional din motive politice.
Acum, cu ajutorul strategiilor de turism durabil România poate începe să
obţină beneficii din turism cu evitarea greşelilor care s-au făcut în alte
zone.
Trebuie avut în vedere că turismul nu poate să garanteze rezolvarea
tuturor problemelor ariilor protejate din România.

Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Ce reprezintă turismul durabil?

13

Ecoturism și turism rural

 Răspunsul la test se găseşte la pagina 15

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 1 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

1. De ce turismul a devenit o problemă de dezvoltare?

2.În ce constă durabilitatea turismului şi care sunt avantajele pe care le

produce?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

14

Ecoturism și turism rural

 Răspuns 1.1
Turismul durabil reprezintă dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea
naturală, socială şi economică a mediului, cu asigurarea exploatării
resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

Nistoreanu P. – Ecoturism şi turism rural, Ed. ASE, Bucureşti, 2003

Năstase C. – Dezvoltare durabilă şi turism durabil, Revista de turism,
Nr. 3, p.54
Aronsson L. – The Development of Sustainable Tourism, Continuum,
2000

15

Ecoturism și turism rural