Factorii de dezvoltare a turismului rural

Pe plan mondial asezarile rurale traditionale sunt amenintate de factori diferiti dar aproape peste
tot se cunoaste valoarea calitativa a acestora in raport cu habitatul urban. In spatele asezarilor
rurale se ascunde o adevarata filosofie, o atitudine, o conceptie proprie in raport cu viata sociala,
cu munca cotidiana, ceea ce le confera calitatea de document specific fiecarui popor.
Analizand datele din punct de vedere al istoricilor, al modificarilor si al interventiilor, vom
constata ca ele sunt organisme vii, care s-au reorganizat de-a lungul veacurilor si s-au adapatat
noilor conditii specifice impuse de evolutia societatii umane, functie de tendintele arhitecturale,
de posibilitatile materiale, de schimbarile culturale pe care le-au asimilat potrivit conceptiilor
estetice proprii.
Aspectele legate de conservarea spatiului rural se afla intr-un cadru mult mai larg, care trebuie
analizat cu deosebita atentie, chiar fata de strategia de pastrare a calitatii mediului construit,
deoarece exista un continuu conflict intre traditie si modernitate, intre intre conservare si
evolutie, care se poate manifesta diferit in functie de particularitatile fiecarui spatiu geografic.

Din multitudinea factorilor care pot influenta aparitia, evolutia si dezvoltarea turismului rural se
pot mentiona:
- pastrarea unui segment de agricultura traditionala; in conditiile in care in tarile
dezvoltate populatia rurala reprezinta doar 15-20% din cea totala, se pune problema sustinerii
unor activitati agricole care sa permita stabilitatea si viabilitatea satelor;

- cresterea duratei timpului liber, fapt determinat de progresul tot mai evident al epocii
industriale, de reducerea saptamanii de lucru, de cresterea treptata a zilelor de concediu legal de
odihna; extinderea fenomenului de fragmentare a concediului in 3-4 minivacante permite scurte
deplasari in diferite asezari rurale, din variate zone geografice;

- cresterea veniturilor individuale se datoreaza noilor conditii de munca, dorinta de

permanentizare a fortei de munca in marile firme, derularea a 1-3 activitati aducatoare de
venituri suplimentare , dezvoltarea unor conditii de munca alternative la domiciliu care reduc
costurile si cresc posibilitatile de retribuire;

- cresterea nivelului de cunoastere si educatie datorata reformelor din sistemul de

invatamant, de toate gradele, asociate cu explozia multi-media. Astfel se constata un interes mai
mare pentru cunoasterea patrimoniului natural si antropic al zonelor rurale. In acest context,
locuitorul spatiului urban devine un turist tot mai mult atras de perspectiva recreerii in spatii
naturale deosebite, relaxante, originale;

- valorificarea unor resurse turistice inedite, mai putin cunoscute, fapt care se explica
prin existenta unor valoroase si variate resurse turistice, ce difera de la o regiune la alta si permit
realizarea unei oferte turistice "personalizate". Astfel arhitectura si folclorul, unele traditii
laice sau religioase pot imbraca forme diferite de manifestare de la o zona etnografica la alta. In
acelasi timp existenta unui cadru natural putin alterat, satisfacerea celor mai variate optiuni sunt
conditii care permit si pastrarea unei bune sanatati fizice si mentale;
- imbunatatirea infrastructurii generale unde un loc prioritar il detin dezvoltarea si
modernizarea transporturilor, mai ales prin cresterea calitativa si cantitativa a mijloacelor de
transport, a telecomunicatiilor. Un rol esential il au si unele dotari tehnico-edilitare, care sa
sporeasca gradul de confort si igiena, fara a duce la urbanizarea agresiva a spatiului rural.
Realizarea acestei cerinte devine o conditie primordiala pentru crearea si mentinerea unui flux
turistic constant care sa asigure amortizarea investitiilor si acumularea profitului;
- perfectionarea industriei de echipament turistic si sportiv, in sensul ca gospodariile
rurale pot achizitiona ustensile, aparate casnice, sportive care sa faciliteze realizarea unor servicii
de cazare, alimentatie, agrement de calitate si cat mai variate. Aplicarea celor mai noi inovatii
din stiinta si tehnica face ca aceste echipamente sa permita derularea unor multiple activitati
turistice, asigura confort, independenta si securitate personala sporita;
- cresterea populatiei de varsta a III-a se datoreaza imbunatatirii conditiilor de viata, a
posibilitatilor de ingrijire a sanatatii, a reducerii timpului de munca, elemente care vor determina
o crestere a cererii de noi calatorii turistice, de petrecere a unor vacante in mediul rural, din
diferite motive - sanatate, buget personal modest, experiente inedite, cadru natural pitoresc si
relaxant etc.
- perfectionarea modalitatilor de promovare care se sprijina pe faptul ca pe piata
turistica mondiala si indeosebi pe cea europeana are loc fenomenul de puternica segmentare a
cerintelor consumatorilor. Chiar daca aparent se constata un caracter mai difuz si dimensiuni mai
reduse ale activitatilor turistice din spatiul rural, se poate spune ca valorificarea atenta a tuturor
resurselor turistice prezente, amenajarea acestora creaza conditii de realizare a unor produse
autentice "de marca" care sa intereseze turistul si care cere un anumit mod de prezentare si
vanzare a ofertei;

- dezvoltarea parteneriatului dintre administratia publica locala si domeniul privat, fapt

care are un rol deosebit de important in conditiile in care a avut loc procesul de descentralizare a
activitatii turistice si cresterea treptata a autonomiei activitatilor locale. Administratiile
publice locale pot pune la dispozitie terenuri prin vanzare sau concesionare, utilitati publice care
sa sustina multiple activitati si servicii neagricole. Un fenomen care in ultimii ani s-a amplificat
foarte mult este acela al resedintelor secundare de vacanta care insa, avand un strict caracter
privat, nu sunt folosite decat pentru scurte perioade din an, cand de fapt ar exista posibilitatea de
a fi puse la dispozitia turistilor;
- implicarea diferitelor organisme nonguvernamentale in mentinerea zonelor rurale.
Dupa anul 1990 au aparut numeroase asociatii si fundatii care incearca sa puna in practica o serie
de programe de valorificare turistica a unor resurse locale, sa utilizeze si sa pregateasca forta de
munca disponibila, mai ales pe cea tanara, in domeniul turismului. Rolul acestor organisme este
si acela de a dezvolta actiuni de colaborare cu altele de acelasi gen existente in multe tari
europene, sau de pe alte continente.
De fapt, turismul rural a reusit in acele tari sau regiuni unde s-au conjugat favorabil mai
multi factori. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca turismul rural nu trebuie sa se substituie
activitatilor agricole, deoarece aceasta inseamna trecerea terenurilor in regim de parloaga. Prin
urmare el nu a aparut si nu s-a dezvoltat in regiunile unde sunt prezente exploatatii agricole
medii sau mari, rentabile, bine echipate tehnic si nici in asociatiile agricole puternice si nici in
spatiile agricole foarte faramitate sau mici, sarace, care nu pot presta servicii turistice de minima
calitate. Din punctul de vedere al ofertei turistice in zonele rurale, se remarca urmatoarele
tendinte:
- la nivelul hotelurilor se observa o tendinta de crestere lenta si dificultati in adaptarea
la noile standarde de confort cerute de noua clientela. De altfel, hotelurile neclasificate din
zonele rurale manifesta un declin major.
- apartamentele, pensiunile si satele de vacanta axate pe self-catering inregistreaza un
trend ascendent, fiind preferate de familii
- cazarea la localnici (in special la fermieri) inregistreaza, de asemenea, o crestere
rapida in ceea ce priveste numarul si calitatea serviciilor oferite. De exemplu, in Austria, circa
25% dintre ferme primesc oaspeti de 100 de ani, aceasta forma de turism asigurand un trai sigur
si decent pentru aproximativ 10% din totalul fermierilor austrieci
Ca atare, activitatile turistice in spatiul rural au aparut in fermele si pensiunile rurale cu
activitati agricole variate, de mici dimensiuni, care dispun si de un cadru natural atractiv si de
implicarea mai activa a administratiei publice locale in asigurarea infrastructurii, a unor minime
servicii comerciale, de agrement, sanatate etc.
Din insumarea factorilor amintiti rezulta ca turismul rural poate aduce o plusvaloare prin:
sustinerea si dezvoltarea zonelor rurale cu reale valente turistice, valorificand eficient si
durabil resursele naturale, cultural-istorice, traditiile si gastronomia locala precum si toate
celelalte bunuri si servicii ale comunitatii rurale;
realizarea unui produs turistic de marca care sa exprime notorietate, sa sprijine
pastrarea si promovarea identitatii locale;
asigurarea unei dezvoltari regionale si localedurabile care sa reduca presiunea socio-
economica numai asupra unei categorii de resurse (lemn, piatra, constructie etc.)