CUPRINS

Cap.I Managementul şi marketingul activităţii de turism…................3

1.1.Modalităţi de promovare a turismului……...............................3
1.2.Serviciile oferite în turism……..….………..............................7
1.3.Ospitalitatea în domeniul turistic…….………........................10
1.4.Agrementul turistic…….…...…………….….........................12

Cap. II Turismul balnear în Slănic Moldova.........................................17

2.1 Staţiunea Slănic Moldova- Prezentare generala.............….....17
2.2. Factorii de cura prezenţi în Slǎnic Moldova …....……...........22

Cap.III Stuiu de Caz:Analiza bazei tehnico-materialǎ şi a circulaţiei

turistice în
staţiunea Slǎnic Moldova ….....................................................26
3.1 Prezentarea bazei tenhico-materiale........................................26
3.2 Analiza SWOT- la nivelul staţiunii Slǎnic Moldova...…........32
3.3 Metode de rentabilizare – dezvoltarea durabilă........................39

Concluzii şi propuneri....……………………………..............................44
Bibliografie…………….……………………………………..........
…….47
Anexe……………………………………..
…………................................48

1
 Capitolul I Managementul şi marketingul activităţii de turism

1.1.Modalităţi de promovare a turismului

Declaraţia universală a drepturilor omului,adoptată de Adunarea Generală

a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1948, generează,pentru orice persoană,
dreptul la odihnă si recreere,inclusiv la o limitare rezonabilă a zilei de muncă şi la
concedii periodice plătite. Cu siguranţă însă, recunoaşterea unui drept nu
înseamnă neapărat şi aplicarea acestuia, iar principalul motiv pentru care o mare
parte a populaţiei nu practică turism este cel financiar (vezi tabel nr.1), concluzie
la care s-a ajuns în urma unui studiu realizat în anul 2005 în rândul a 11 state
europene (Austria, Belgia, Estonia, Franţa, Grecia, Marea Britanie, Polonia,
Slovacia, Spania, Suedia,Ungaria).
Este evident că pentru majoritatea românilor, singura posibilitate de a
beneficia de un sejur turistic este doar prin ofertele puse la dispoziţie de turismul
social, care din nefericire, nu beneficiază de o susţinere şi o promovare
corespunzătoare,aceasta făcându-se de cele mai multe ori în cadrul ofertei
turistice generale,pentru care se alocă oricum fonduri insuficiente.

2
 În mod concret, situaţia promovării turismului social în România este
sintetizată în continuare 1.
Referitor la prima formă de turism social,respectiv bilet de odihnă /
tratament prin asigurările sociale de stat, de care poate beneficia orice persoană
asigurată (salariaţi, pensionari sau alţi plătitori de CAS), se poate spune că în
prezent sunt distribuite prin intermediul direcţiilor teritoriale de muncă şi
solidaritate socială şi prin CNPAS.
Promovarea acestei oferte are un anumit specific, deoarece nu se impun
decât acţiuni de reamintire (periodice) ele fiind bine cunoscute de potenţialii
beneficiari (existând de mult timp pe piată) şi,deci, nu este necesară informarea
publicului larg cu privire la existenţa lor. Mai mult decât atât, numărul biletelor
este insuficient în raport cu cel al solicitărilor, fapt de care trebuie să se ţină cont
în activitatea promoţională.
Informaţii referitoare la biletele de odihnă şi tratament nu sunt foarte
multe, promovarea realizându-se prin intermediul publicităţii prin
tipărituri,respectiv pliante, broşuri,prospecte etc.,puse la dispoziţia celor interesaţi
în diferite locaţii (chiar la sediul CNPAS, la direcţiile teritoriale de muncă şi
uneori la cabinetele medicale de familie, etc.). Metoda este eficientă şi se
adresează exact publicului ţintă al acestor oferte turistice.
De asemenea,publicitatea se face şi prin Internet, mai exact,prin
intermediul unui site propriu,unde apare repartiţia acestor bilete pe total şi pe
fiecare judeţ în parte (toate casele de pensii din ţară au propriul site care conţine
şi informaţii în acest sens).
O altă tehnică de promovare folosită pentru această formă a turismului
social este prin intermediul relaţiilor publice şi anume difuzarea de ştir i(scurte
reportaje,interviuri etc.) folosind mai ales radioul, ca mediu de comunicare.

1 Revista de comerţ, nr 3(87,anul VIII) ,martie 2007, pag.22.

3
Posturile de radio cele mai solicitate în acest sens sunt cele publice, iar ca suport
promoţional,în special emisiunile cu caracter informaţional sau economic (Radio
România Actualităţi în emisiuni ca „Obiectiv România”sau „Studio deschis”).
Promovarea celei de-a doua forme de turism social, prin valorificarea
locurilor din baza proprie a sindicatelor, patrimoniu aflat în gestiunea agenţiei de
turism, se face în mod oarecum asemănător cu prima. Astfel, publicitatea acestor
oferte se face, în primul rând, prin Internet, respectiv prin site-ul propriu unde
sunt menţionate principalele servicii oferite(călătorii,congrese,tratamente
balneare etc.) şi staţiunile unde agenţia deţine un anumit număr de locuri
(aprox.20000) precum şi hotelurile şi vilele unde sunt repartizate acestea. În cele
mai multe cazuri unităţile de cazare sunt de două stele, pe site fiind afişat şi
tariful de cazare,masă şi tratament, actualizate periodic (tarifele variază între 20-
40 RON / pers./zi, pentru cazare şi între 6-12 RON /pers./zi pentru tratament).
De asemenea, agenţia îşi promovează oferta participând în fiecare an la
Târgul Naţional de Turism care se desfăşoară primăvara, la începutul sezonului
turistic şi pune la dispoziţia vizitatorilor(potenţiali turişti), pliante,
broşuri,prospecte ce furnizează celor interesaţi toate informaţiile de care au
nevoie pentru un sejur turistic.
O altă metodă de promovare folosită pentru această ofertă este prin
intermediul forţelor de vânzare, respectiv prin personalul angajat al agenţiei care
vine în contact direct cu clientul. Rolul acestora este foarte important deoarece ei
furnizează informaţii despre activitatea firmelor concurente,prezintă şi
promovează oferta proprie, întreţin relaţii personale cu clienţii firmei. Pentru ca
toate aceste aspecte să fie acoperite,se impune ca personalul angajat să fie bine
pregatit,să corespundă din toate punctele de vedere(atât ca specializare cât şi ca
prezentare).

4
 Taberele şcolare,cea de-a treia formă de turism social din România,
organizate prin Agenţia Naţionala a Taberelor şi Turismului şcolar(ANTTS),
apelează la tehnici de promovare asemănătoare celorlalte tipuri de oferte. Se
remarcă aici, în primul rând, publicitatea prin tipărituri sub forma pliantelor,
broşurilor, afişelor etc., puse la dispoziţia celor interesaţi mai ales în instituţiile
pe care aceştia le frecventează (unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar şi liceal).
Tot cu astfel de materiale organizatorii participă la diferite manifestări şi
evenimente de marketing cum ar fi TNT (Târgul Naţional de Turism) care se
organizează în fiecare an şi care oferă o bună ocazie operatorilor din turism să-şi
facă oferta cunoscută.
De asemenea, publicitatea se face şi pe Internet,prin diferite site-uri.

Motive de „ne-plecare” în vacanţă

Tabel nr.1
Motive de „ne-plecare”în Pondere(%)
vacanţă
Financiare 36,9
Familiale sau personale 18,5
Profesionale 13,8
De sănătate 13,8
Altele 18,9

Tehnicile de relaţii publice intervin şi în promovarea acestei forme de

turism 2social, prin apariţii în presa scrisă a diferitelor articole, reportaje interviuri
ale reprezentanţilor ANT sau ANTTS în ziare precum:Gândul, Libertatea,
Curierul Naţional, Curentul etc.(articolele apar mai ales în perioada pre- si post-
sezon turistic).

2 Revista de comerţ ,nr.3(87,anul VIII), martie 2007, pag.23.

5
 Principalul mijloc de promovare al ofertelor turismului pentru tineret
(tabere studenţeşti) este, bineînteles, Internetul, ştiut fiind faptul că tinerii îl
preferă ca prim mijloc de informare. În acest sens, publicitatea pe Internet se face
având ca suport promoţional unele site-uri.
Mijloacele de promovare pentru turismul adresat tinerilor sunt
asemănătoare cu cele folosite în cazul ofertei adresate elevilor. Şi în acest caz,
publicitatea prin tipărituri (pliante,broşuri,prospecte) îşi dovedeşte utilitatea dacă
acestea sunt amplasate mai ales în locurile frecventate de tineri.
Activitatea de promovare a ofertelor BTT-ului (Biroul de Turism pentru
Tineret) va avea un regim special în urmatoarea perioadă deoarece prin Hotărârea
Guvernului nr. 863/2006, s-a decis transferarea pachetului de acţiuni deţinut de
stat la această societate prin Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat
către AVAS (Autoritatea Valorificării Activelor Statului) în vederea privatizării
celor aproximativ 4700000 de acţiuni (88% din capitalul social).
Turism de camping. Pentru această formă de turism nu se face foarte
multă promovare,probabil şi datorită faptului că se adreseaza unui segment
oarecum restrâns de consumatori (persoane tinere, cu venituri mai reduse, dornice
de a petrece cât mai mult timp în natură, fără pretenţii prea mari privind
confortul3).
Agroturism. Această formă de turism face parte din componenta rurală a
turismului(turism rural) de care, din 1994, se ocupă ANTREC (Asociaţia
Naţională de Turism Rural,Ecologic şi Cultural). Promovarea acesteia se face, în
primul rând, prin presa scrisă; asociaţia editează revista”Vacanţe la ţară”, în care
se regăsesc toate informaţiile legate de această ofertă turistică.

3 Revista de comerţ, nr.3(87,anul VIII), martie 2007, pag.24.

6
 În 2006 s-a înfiinţat agenţia de turism”Rustic Tour”, prima agenţie
specializată în cazări şi sejururi la pensiuni agroturistice, care îsi promovează
produsele prin intermediul agenţilor de vânzări (angajaţi specializaţi ai agenţiei).
Turism la cabane. Ca şi în cazul campingurilor, cabanele sunt accesibile
doar anumitor categorii de turişti, în special tineri. Având în vedere faptul că
pentru a ajunge la orice cabană este necesar a se parcurge diferite trasee montane
dificile, când se face promovarea acestei forme de turism trebuie ţinut cont de
acest aspect.
Pentru turismul la cabane care se adreseaza în special tinerilor cea mai
potrivită formă de promovare este Internetul. Informaţii despre cabanele turistice
se mai găsesc şi în ghidurile turistice care conţin descrieri de trasee montane, date
despre posibilităţi de cazare, şi cabanele existente pe zone geografice.
Cu toate că promovarea acestui gen de turism esta redusă, turismul la
cabane cunoaşte o oarecare fidelizare a clientelei, deoarece cei care iubesc natura
şi, în special, muntele, recurg la astfel de servicii aproape în fiecare concediu sau
vacanţă.
Turismul pentru vârsta a III-a. Având în vedere ca repartiţia biletelor
pentru acest segment al populaţiei se face în conformitate cu Legea asigurărilor
sociale de stat, locurile fiind comune cu cele pentru salariaţi, această formă de
turism intră de fapt în prima categorie respectiv”bilet de odihnă / tratament prin
asigurările sociale de stat.”
Ca şi în primul caz, biletele sunt distribuite prin intermediul direcţiilor
teritoriale de muncă şi solidaritate socială şi prin CNPAS,iar promovarea este
oarecum aceeaşi: publicitatea se face prin tipărituri, prin tehnici specifice
relaţiilor publice, Internetul fiind mai puţin folosit deoarece este ştiut faptul că
persoanele de vârsta a III-a nu s-au familiarizat înca prea mult cu acesta.

7
 Deşi nu este neapărat o formă de turism social, o bună parte din turismul
religios poate fi considerat astfel, datorită tarifelor mai reduse practicate, în
special la pelerinajele organizate prin biserici cu prilejul manifestărilor religioase
tradiţionale. Promovarea ofertei turistice se face prin intermediul bisericilor,
acesta furnizând toate datele necesare potenţialilor turişti.
Prestatorii de servicii turistice au ca avantaj crearea unei clientele,
siguranţa plăţilor, dezvoltarea activităţilor şi echilibrarea solicitărilor.
Avantajele promovării turismului social se concretizează pe multiple
planuri, astfel:în plan economic, el reprezintă soluţia la problema cea mai dificilă
cu care se confruntă turismul, respectiv sezonalitatea,din punct de vedere social,
contribuie la diminuarea dezechilibrelor apărute între zonele geografice prin
revitalizarea zonelor defavorizate.
De asemenea, prin ofertele specifice, turismul social reprezintă un mijloc
de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de
noi locuri de muncă în acest mediu, altele decât cele tradiţionale,ameliorând
astfel condiţiile de viaţă şi sporind veniturile localnicilor.
În plan ecologic, în condiţiile respectării şi promovării principiilor
dezvoltării durabile, turismul social constituie un mijloc de protejare, conservare
şi valorificare a potenţialului cultural, istoric şi arhitectural al unei ţări. În context
social, turismul social, prin accesul unui număr mare de persoane la vacanţe, se
manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi
civilizaţie al oamenilor.
Într-un cuvânt, turismul social, prin contribuţiile aduse în cele trei planuri,
conduce la creşterea calităţii vieţii, atât pentru cei care beneficiază de ofertele
sale, cât şi pentru operatorii din sectorul turistic şi comunitatea locală, în
ansamblu4.

4 Revista de comerţ, nr.3(87,anul VIII), martie 2007, pag.27-28.

8
 1.2. Serviciile oferite în turism

Ca parte integrantă a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trăsături

comune cu cele ale acestuia, dar se şi individualizează prin specificitatea si
complexitatea conţinutului sau,prin formele lor de concretizare şi tendinţele de
evoluţie.
Conţinutul şi caracteristicile serviciilor turistice
Prin natura lor, serviciile turistice trebuie să creeze condiţii pentru
refacerea capacităţii fizice a organismului, simultan cu petrecerea plăcută şi
instructivă a timpului liber; de asemenea, ele trebuie concepute astfel încât, în
urma consumării lor, turistul să dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe,
chiar deprinderi noi.
Un alt element ce argumentează caracterul turismului de activitate
prestatoare de servicii îl constituie modul însuşi de definire a produsului turistic
şi, corespunzător, a ofertei.
Astfel, produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor,
interdependenţelor dintre atractivitatea unei zone (resurse) si facilităţile
(serviciile) oferite cumpărătorului; resursele 5vor lua forma diferitelor produse
numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice (găzduire, alimentaţie,
transport, agrement).

Bibliografie

5 Rodica Minciu,Economia turismului ediţia a III-a revăzută şi adăugită ,Ed.Uranus,Bucureşti, 2005, pag.217-222.
9
1. Bran, F., Nistoreanu, P., Simon T. - Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti,
2000
2. Bran F. – Spaţiul geografic românesc. Organizare. Amenajare. Dezvoltare,
Editura Economică, Bucureşti, 2004
3. Cristureanu C. – Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura
C.H.Beck, Bucureşti, 2006
4. Minciu R. – Economia turismului, ed. a III a revăzută şi adăugită, Editura
Uranus, Bucureşti, 2005
5. Neaşcu N. - Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti,2000
6. Neagu, V. - Managementul turistic şi al serviciilor turistice, Editura Sylvi,
Bucureşti, 2000
7. Nedelea, Al. - Politici de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti,
2003
8. Nistoreanu P. - Turismul Rural, Editura Didactică şi Pedagocică, RA-
Bucureşti, 2000
9. Sgander Ş. - ABC-ul tehnologiei hoteliere ai al agroturismului, Editura
Amaltea, Bucureşti, 2005
10.Stănciulescu G., Jugănaru D.I. - Animaţia şi animatorul în turism, Editura
Uranus, Bucureşti, 2006
11. Ţigu G.- Turismul montan, Editura Uranius, Bucureşti, 2001
12. Ţigu G.- Etica afacerilor în turism, Editura Uranus, Bucureşti, 2005
*** Agenda Locală 21- Planul de dezvoltare Durabilă a Municipiului Slănic
Moldova, 2005
*** Revista Româna de Turism, institutul de Cercetări pentru Turism,
Bucureşti
Anexa nr. 1

10
Imagine din Parcul oraşului

La Izvoare

11