Industria ospitalităţii şi a

turismului: concepte, tendinţe şi

provocări

Prof.univ.dr. Gina Ionela BUTNARU

 Competenţe specifice
1. Definirea adecvată a conceptelor și noțiunilor specifice
domeniului ospitalităţii şi a turismului
2. Analiza relaţiei dintre industria ospitalităţii şi cea a turismului
3. Analiza cu privire la natura industriei ospitalităţii
4. Analiza importanţei industriei ospitalităţii în turism
5. Analiza importanţei turismului
6. Identificarea unor tendinţe ale industriei ospitalităţii/turism
7. Identificarea unor provocări pentru industria
ospitalităţii/turism
Definiţii
Ospitatlitatea 1. Primirea şi găzduirea clienţilor, vizitatorilor şi străinilor cu cordialitate şi
bună reputaţie (Oxford English Dictionary – 2019
https://en.oxforddictionaries.com/definition/hospitality)
2. Recepția prietenoasă și generoasă a oaspeților, a vizitatorilor sau a
străinilor (Dictionary.com)

Industria Include o serie de activităţi comerciale care asigură cazarea şi/sau servicii de
alimentaţie persoanelor care sunt departe de casă (hoteluri, moteluri, pensiuni
ospitalităţii turistice şi agroturistice, case de oaspeţi şi restaurante, snack-baruri, unităţi
fast-food, etc. (Baker, S., et al. 2007)

Industria Cuprinde o parte din industria ospitalităţii (respectiv cea legată de cazare și
servirea mese), precum şi călătorii (servicii de transport utilizând diferite
turismului miloace de transport) și diverse alte afaceri care oferă servicii și produse
turiștilor (Tătăruşanu, 2011).
Tendinţă Direcţie, evoluţie într-un anumit sens (https://dexonline.ro/definitie/tendinţă)

Provocare A avea drept urmare, a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui, a

stârni un eveniment, un proces, un fenomen
(https://dexonline.ro/definitie/provocare)
 Natura industriei ospitalităţii
(Baker, S., et al. 2007)

Industria ospitalităţii asigură

servicii pentru persoanele aflate departe de casă pentru:

perioade mai lungi (maxim 365 zile),
perioade mai scurte (minim 1 zi),
serviciile se pot diferenţia în funcţie de nevoi specifice:
atât ale persoanei aflate departe de casă (nevoile diferă în
funcţie de tipul de client);
cât şi pentru organizaţia care furnizează serviciile (hotel,
restaurant, etc.).
Relaţia dintre industria ospitalităţii şi cea a turismului
(Baker, S., et al. 2007)

Industria ospitalităţii Industria turismului

1. Servicii de transport
(linii aeriene,
1.Catering pentru touroperatori)
instituţii sociale Servicii de
2. Magazine cu
cazare -
(catering pentru hoteluri amănuntul
spitale) 3. Activităţi pentru
2.Alte servicii de Servicii de
petrecerea timpului
cazare (cămine alimentaţie -
restaurante liber (parcuri tematice,
studenţeşti) vizite la muzee, grădini
botanice, zoo)
 Importanţa turismului
(Baker, S., et al. 2007, Drăgan, L., 2010, Medlik, S., Ingram, H. 2000, Nistoreanu, P., 2019)

Turismul este important pentru dezvoltarea economică a multor

zone ale lumii pentru care turismul este sursa principală de valută
(Insulele Caraibe, Polinezia Franceză, Fiji, Hong Kong, etc.)
Turismul contribuie la creşterea economică prin:
Crearea multor posibilităţi de angajare a populaţiei locale,
Realizarea unui procent ridicat din PIB (PIB = valoarea tuturor bunurilor şi
serviciilor produse de o ţară într-o anumită perioadă de timp) al unei ţări, ducând
astfel la creşterea venitului naţional al ţării respective
scăderea şomajului şi inflaţiei
Obţinerea de valută străină, prin vânzarea de bunuri şi servicii vizitatorilor
în consecinţă
străini, îmbunătăţindu-se astfel balanţa de plăţi (Japonia care are o balanţă
de plăţi excedentară, îşi încurajează cetăţenii să călătorască în străinătate
pentru a o echilibra).
 Dezvoltarea industriei ospitalităţii
(Baker, S., et al. 2007)

Factorii care contribuie la dezvoltarea industriei ospitalităţi sunt:

Industria ospitalităţii este o afacere care s-a dezvoltat rapid în multe

părţi ale lumii, în special în acele zone unde turismul s-a dezvoltat
recent;
Se constată o creştere spectaculoasă a călătoriilor de afaceri;
Extinderea internaţionalizării afacerilor, fapt ce a condus la sporirea
călătoriilor;
Creşterea prosperităţii economice, care înseamnă venituri
suplimentare şi, în consecinţă posibilitatea de a cheltui mai mult pe
călătorii;
Îmbunătăţirea serviciilor de transport, în special în ceea ce priveşte
călătoria cu avionul,
 Cine cheltuieşte cel mai mult pe călătorii?
(potrivit datelor OMT)

Locul I - China, este principalul cheltuitor pe segmentul turismului internaţional, din

anul 2012 până în prezent. Turiştii chinezi, au cheltuit cifra record de 165 miliarde
dolari în străinatate în anul 2014, în creştere cu 27% faţă de anul 2013. Motivaţia din
spatele acestei expansiuni este creşterea nivelului salarial mediu din China.
Locul al II-lea - SUA, a înregistrat o creştere de 6% a cheltuielilor turistice, americanii
cheltuind 111 miliarde dolari în anul 2014.
Locul al III-lea - Germania, care a înregistrat o creştere modestă, de doar 1% sau 92
miliarde dolari, urmată de Marea Britanie în creştere cu 4% sau 58 miliarde dolari şi
de Federaţia Rusă, cu 50 miliarde dolari.
În continuarea clasamentului ţărilor care cheltuiesc cel mai mult pe produse turistice se
numără:
Franţa;
Canada;
Italia;
Australia;
Brazilia.
 Unde se situează România?

În ceea ce priveşte analiza intensităţii turistice (numărul de nopți petrecute de rezidenți

și nerezidenți în unitățile de cazare turistică pe cap de locuitor), statistica Eurostat ne arată că
la nivelul anului 2016 România ocupă locul 28 din 36 de ţări incluse în analiză

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Tourism_statistics/ro
Destinații turistice - nopți petrecute în unitățile de cazare
turistică, 2016 (milioane de nopți petrecute în țară de către nerezidenți)

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Tourism_statistics/ro
Unități de cazare turistică, 2016

7028 326 25.3

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Tourism_statistics/ro
 Care sunt cele mai vizitate oraşe din lume?
(potrivit datelor Euromonitor Internaţional 2017)

Locul I – Hong Kong, cu un total de 27,8 milioane turişti internaţionali.

Dintre aceştia, o proporţie de 67% sunt cetăţeni chinezi, care folosesc Hong
Kong ca bază turistică de plecare către alte destinaţii,
Locul al II-lea – Londra - succesul inregistrat de capitala Marii Britanii este
justificat, pe de o parte, de obiectivele turistice impresionante, care atrag
milioane de turişti în fiecare an, dar şi de statutul oraşului de hub
internaţional şi punct de plecare către alte destinaţii. Principalele pieţe sursă
pentru Londra rămân Statele Unite şi Europa, cu toate că în ultimii ani,
autorităţile londoneze au amplificat eforturile de atragere a turiştilor chinezi,
prin campanii precum „China Welcome“.
Locul al III-lea – Singapore, cu un total de 17 milioane
turişti internaţionali
Locul al IV-lea – Bangkok, acesta coborând de pe locul al II-lea ocupat în
anul 2015.
Top 10 oraşe din Asia şi Europa după numărul de turişti
sosiţi (2016, with Global Rank)

Source: Euromonitor International 2017

Top 10 oraşe din America şi Africa după numărul de
turişti sosiţi (2016, with Global Rank)

Source: Euromonitor International 2017

 Statistica turistică pentru România
Niţă,V., Butnaru, G.I. (2018)

Număr unităţi turistice

Analiză comparativă a
perioadelor 1970-1989 şi
1990-2015
 Numărul de turişti străini sosiţi în
România pe ţări de origine
Sursa - INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ
1998 - 2016

Numărul de turişti străini sosiţi în

România pe destinaţii turistice
Sursa - INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ
1998 - 2016
 Număr nopți petrecute
de turiştii străini în
structuri de cazare
turistică

Sursa - INSTITUTUL NATIONAL

DE STATISTICĂ
1998 - 2016
Sursa - INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ
1998 - 2016

Top 5 ţări de provenienţă a turiştilor pentru

destinaţia turistică România 2010

Sursa: Rapoarte oferite de World Travel & Tourism

Council
Numărul total de paturi în hotelurile din România Ponderea numărului de hoteluri după
categorie de confort în 2015

Sursa - INSTITUTUL NATIONAL DE

STATISTICĂ 1998 - 2016
 Importanța economică a turismului în
România - WTTC (2016)
Datele estimative pentru România ne arată creşteri în anul 2015 faţă de anul 2014
pentru următorii indicatori:
Contribuţia directă la PIB (3,183.4 milioane $ în 2014, 4,753.9 milioane $ în 2015),
Încasări de la vizitatori străini (2,182.2 milioane $ în anul 2014, 4,303.7 milioane $
în anul 2015),
Cheltuieli interne (3,674.3 milioane $ în 2014, 4,733.5 milioane $ în anul 2015),
Cheltuieli cu petrecerea timpului liber (4,048.5 milioane $ în 2014 la 4,963.2
milioane $ în anul 2015),
Cheltuieli administrare afaceri în turism (1,808.0milioane $ în 2014 la 4,074.1
milioane $ în anul 2015) şi
Capital investit (3,583.0 milioane $ în 2014 la 6,169.4 milioane $ în anul 2015).
Contribuţia directă a turismului la PIB în anul 2015 a crescut la 11.2% faţă de 7.3% în
anul 2009, în timp ce contribuţia directă la ocuparea forţei de muncă a înregistrat o
scădere de la 208.4 mii în anul 2009 la 206.2 mii în anul 2015.
 Câteva provocări cu care se confruntă industria
ospitalităţii şi a turismului
Atacurile teroriste şi valurile de refugiați - studiu realizat pe 26 de ţări ale Uniunii Europene
pe orizontul temporal 2000-2015 şi 2000-2016, în funcţie de disponibilitatea datelor (Butnaru,
et.al. (2018) ).
Conform datelor Indicelui Global al Terorismului 2016 şi 2017 (Institute for Economics & Peace, 2016, 2017),
terorismul reprezintă o provocare - cel mai ridicat grad de risc s-a înregistrat în cazul Marea Britanie (UK) (102
atacuri), secondată de Grecia (26 atacuri) şi Franţa (11 atacuri).
Aiyar et al., (2016), în studiul Valul de Refugiați în Europa: Provocări Economice, au estimat că impactul pe
termen scurt al fluxurilor de refugiaţi va fi creșterea populaţiei, în perioada 2015-2017, populaţia in ţările de
destinaţie a crescut cu 0,15%. Pe termen mediu, impactul va fi mai puternic şi va depinde de gradul de
integrare al refugiaţilor pe piaţa muncii, fiind avantajate persoanele cu nivel superior de educaţie.
Rezultatele studiului arată că nu se poate însă afirma că din cauza celor două fenomene tendinţa generală a
produsului intern brut din turism pe locuitor este de scădere. Mai degrabă se constată diminuări ocazionale ale
indicatorului menţionat, care pot fi corelate doar în subsidiar cu situaţiile de criză cauzate de terorism şi valurile
de refugiaţi.
Problemele de mediu din industria ospitalităţii şi a turismului legate de poluarea apei,
poluarea aerului, poluarea sonoră, înmulţirea deşeurilor (un hotel tipic produce peste 1 kg de
deșeuri pe oaspete pe zi, ceea ce are ca rezultat tone de deșeuri în fiecare lună (Bohdanowicz,
2005)), epuizarea resurselor naturale şi încălzirea globală. comparativ cu alte probleme globale
(Ştefănică, M., Butnaru, G.I., 2015)
 Câteva provocări cu care se confruntă industria ospitalităţii şi a
turismului - continuare

Întâmpinarea clienţilor cu dizabilităţi –Conferinţa Internaţională Turismul rural românesc, actualitate şi

perspective s-au identificat următoarele categorii de probleme ale industriei ospitalităţii (Butnaru, G.I.
(2015):
mentalitatea se referă la modalitatea în care sunt văzuţi şi trataţi clienţii cu dizabilităţi de
către personal şi ceilalţi clienţi atunci când beneficiază de anumite tipuri de servicii turistice,
bariere fizice – arhitecturale privind întâmpinarea clienţilor cu dizabilităţi locomotorii
(lipsa dotărilor unei camere de cazare, spaţii de parcare neadaptate acestei categorii de
clienţi, spaţiul mic destinat holurilor, toaletelor, lipsa rampelor, a scărilor rulante, spaţiul dintre
mese la restaurant ingust)
lipsa interpreţilor pentru comunicarea cu persoane cu dizabilităţi auditive,
lipsa materialelor în scris Braille pentru comunicarea cu persoane cu dizabilităţi
vizuale.
Siguranţa şi securitatea oaspeţilor în timpul şederii lor la un hotel precum şi a salariaţilor în timpul
programului de lucru al acestora - siguranța este foarte importantă pentru turişti însă securitatea
destinației este esențială. Aşadar “Prin siguranța și securitatea unei structuri de primire turistică se
urmăresțe protejarea vieții clienților și angajaților, a proprietății și activelor financiare de acțiunile penale
prin efectuarea unor controale cu privire la respectarea unor reguli prevăzute în legislație și în
regulamentele de ordine interioară” (Butnaru, G.I., 2013).
 Principalele tendințe, provocări și oportunităţi în industria
ospitalităţii și a turismului din Rusia
(Sursa: Sheresheva, M., Kopiski, J., 2016)
Tendințe Provocări
-Peste 4.400.000 de turiști ruși îşi petrec - Rusia are probleme privind siguranța
vacanţele în Turcia și cheltuiesc și securitatea, deschiderea internațională,
aproximativ 10 miliarde de dolari sustenabilitatea mediului, afacerile,
(INTERFAX, 2015) mediu și lipsa de transparență, în special
-Numărul de turiști deserviți de agențiile în ceea ce privește cerințele privind vizele
de turism au crescut de la 2,8 mil. în 2002 pentru călătorii din străinătate (Conform
la 7,7 mil. în 2008 cu Forumului Economic Mondia),
-agențiile de voiaj care operează în Rusia - în comparație cu standardele
au crescut de la 3.300 în 2002 până la internaționale, industria este nedezvoltată,
peste 4.500 în 2010 -Imaginea Rusiei a fost afectată de mass-
-acum 20 de ani, modelul de bază al media occidentală în timpul războiului
consumului gospodăriilor era strategia de civil din Ucraina, mai ales după revenirea
supraviețuire, în prezent, multe gospodării Crimeei în Rusia. Acest lucru a redus
investesc în resursele pentru brusc fluxul de turiști din țările
îmbunătățirea calității vieții, occidentale. De exemplu, în 2014,
-Forumului Economic Mondial (WEF) a volumul turiștilor care au sosit în Rusia a
plasat Rusia pe locul 45 din 141 de țări în scăzut cu 30-50%,
2015 (în comparație cu 2009) când a -numărul călătorilor asiatici, în special
ocupat locul 59 din 133 de țări clasament chinezii, care vizitează acum Rusia în
realizat pe baza cheltuielilor cu serviciile anul 2015 a crescut semnificativ
turistice. -infrastructură turistică slabă şi puţin
adaptată la persoanele cu dizabilităţi,
-lipsa informaţiilor în limba engleză,
costuri de transport mari, distanţe lungi.
Oportunităţi
-2.368 de muzee în 477 de orașe istorice,
590 de teatre și 140 parcuri naționale și
rezervații forestiere situate în diferite zone
climatice, cu o diversitate deosebită floră
și faună
-lacuri, cum ar fi Karelia și Baikal (cel mai
adânc lac pe Pământ);
-Pădurea Taiga; și lanțurile munților Ural,
Sayan, Altai și Hibin.
-Izvoarele minerale includ apele minerale
caucaziene;
-gheizerele pot fi găsite în Kamchatka, și
există numeroase râuri de munte pentru
caiac, dar și fluviile impresionante
navigabile (Volga Yenisei și Ob, fiecare
dintre ele fiind de 3.500-4.500
km în lungime)
 Ospitalitatea din Canada: soluţii inovatoare pentru viitor
Tendințe
-Consiliul pentru resurse
umane în turism, 2012,
arată o tendință clară:
-NU există
suficiente persoane care
să caute un loc de muncă
în industria ospitalităţii –
hoteluri şi F&B,
(Sursa: Chandana (Chandi) Jayawardena, 2017)
Provocări
- Industria ospitalităţii este
dependentă de forța de muncă
care se bazează foarte mult pe
tineri care sunt mai flexibili şi care
pot răspunde fluctuațiilor
sezoniere (se acordă o atenţie
deosebită nevoilor motivaţionale
ale acestora),
-lipsa calificării este o problemă
care va continua să existe în
următorul deceniu
-industria ospitalităţii este
neatrăgătoare deoarece indivizii
nu înţeleg natura ei,
-mobilitatea forţei de muncă – în
Quebec indivizii nu sunt dispuşi să
muncească in afara comunităţilor
pentru a-şi îmbunătăţi cariera, în
timp ce americanii sunt percepuţi
ca fiind mai toleranţi cu un
transfer al locului de muncă pentru
a progresa în carieră,
Ce este de făcut?
-Industria ospitalităţii trebuie să promoveze o imagine care să
sugereze o experiență interesantă și plină de satisfacții în
alegerea carierei. Trebuie promovate cele mai bune practici
pentru compensare, formare și păstrare a unui loc de muncă.
Iată 11 soluţii inovatoare pentru viitor/oportunităţi
identificate pentru rezolvarea acestor provocări:
(1) Industria F&B:
• subvenționarea formării și dezvoltării;
• recompensarea angajaților;
• recomandarea unui loc de muncă;
• reetichetarea profesiei; și
• dezvoltarea unor parteneriate în întreaga industrie.
(2) Instituții educaționale:
• construirea unei imagini realiste a industriei ospitalităţii;
• oferă studenților posibilitatea de a se conecta cu industria; și
• evaluarea aptitudinilor comportamentale.
(3) Organele guvernamentale:
• Revizuirea nivelului salariului minim: în acest domeniu 39% din
numărul salariaţilor sunt remuneraţi cu salariul minim.
• Sprijinirea formării profesionale în rândul şomerilor
• Crearea unui program al lucrătorilor străini sustenabil care să
permită studenților internaționali să devină rezidenți permanenți
la terminarea învățământului postliceal.
 Vânzarea online a camerelor prin utilizarea mediilor sociale și a
agenţiilor de turism online este o provocare pentru hotelieri?
(Inversini, A., Masiero,L., 2014)
Cercetarea se bazează pe un chestionar trimis electronic către o gamă largă de hoteluri
din regiunea turistică elvețiană Ticino. Întrebările au fost adresate directorilor generali ai
hotelurilor selectate din lista oferită de site-ul web ticino.ch. Au fost trimise 511 chestionare
şi returnate 110, din care au fost incluse în analiză 97.
Aşadar, autorii au identificat următoarele probleme pe care le-ar putea avea hotelurile din Ticino
în timpul vânzării online a camerelor:
credibilitatea şi notorietatea web-site-ului;
acurateţea informţiei;
interfața site-ului web al hotelului;
controlul asupra imaginii hotelului;
criteriile de alegere a platformei online;
gestiunea canalelor de vânzări online;
adaptarea site-ului web al hotelului la noile tehnologii;
aspecte legate de popularitatea canalelor de distribuţie online;
securitatea plăţii..
 Tendințe emergente în industria ospitalității din India
(Federației de hoteluri și restaurante din India (FHRAI) 2010-2011)
Informații privind diferite aspecte ale industriei hoteliere din India:

Majoritatea camerelor din toate categoriile de hoteluri au fost dotate cu aer condiționat.
Numărul mediu de salariați pe cameră pentru toate categoriile de hoteluri este de 1,6. Printre
categoriile clasificate, 1,1 salariaţi sunt în categoriile de 1 stea și 2 stele și 2,1 în categoria
Deluxe de 5 stele.
78,4% dintre angajați au fost instruiți cel mai înalt nivel,
14,1% dintre vizitatori sunt din Marea Britanie, 11,7% din SUA și 11,2%.din alte țări ,
Ponderea turiștilor din Marea Britanie și SUA a fost cea mai ridicată pentru hoteluri de 2 stele ,
Ponderea turiștilor din Regatul Unit și Franța a fost cea mai mare din hotelurile din categoria
Heritage.
Ponderea clienților locali a fost de 74,0% pentru total hoteluril.
Ponderea oaspeților străini a fost mai mare în hoteluri categoria 5 stele (52,9%) și Heritage
(59,3%).
Turiștii de agrement au reprezentat aproximativ 40% din numărul total al oaspeților, iar restul
de 60,0% au fost oaspeți de afaceri.
Sejurul mediu al oaspeților străini a fost de 3,4 zile, de 2,8 zile pentru oaspeții locali, 3,0 zile
pentru oaspeţi de afaceri și de 2,3 zile pentru turiştii de agrement.
Cum va arata turismul mondial în 2030?

Sursa: OMT – raportul Tourism Towards 2030

https://www.e-unwto.org/doi/pdf
 Temă de reflecţie
Propuneţi o posibilă tipologie privind provocările
industriei ospitalităţii şi turismului, având în vedere
următoarele categorii:
provocări economice,
provocări sociale,
provocări de mediu,
provocări legislative.
 Modalităţi de evaluare
Întrebări
Competenţa 1: Studiază noțiuni generale despre industria ospitalităţii şi despre turism
• Definiţi industria ospitalităţii.
• Definiţi industria turismului.

Competenţa 2 : Studiază relaţia dintre industria ospitalităţii şi cea a turismului

Precizaţi care este relaţia dintre industria ospitalităţii şi industria turismului.

Competenţa 3 : Studiază natura industriei ospitalităţii

• Care sunt operatorii specifici industriei ospitalităţii?
• Care sunt operatorii specifici industriei turismului?

Competenţa 4: Studiază importanţa turismului

Care este contribuţia turismului la creşterea PIB?
 Modalităţi de evaluare
Competenţa 5: Studiază importanţa industriei ospitalităţii în turism
Care este importanţa industriei ospitalităţii în turism?

Competenţa 6: Studiază unele tendinţe ale industriei ospitalităţii/turism

Precizaţi care sunt principalele tendinţe ale industriei ospitalităţii.

Competenţa 7: Studiază unele provocări pentru industria ospitalităţii/turism

Care sunt principalele provocări pentru industria ospitalităţii şi cea a turismului?
Bibliografie:
1. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., Principiile operațiunilor de la recepția hotelului, Ed.All Beck, 2002
2. Bohdanowicz, P. (2005). European hoteliers’ environmental attitudes: Greening the business. . Cornell hotel and restaurant administration quarterly, 46(2), ,
pp. 188-204.
3. Butnaru, G.I. (2013) Analiză comparativă cu privire la siguranţa şi securitatea în structurile de primire turistică, Articol publicat în volumul: Turismul rural
românesc în contextul dezvoltării durabile, Volumul XXXII, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2013 pp.39-47, ISBN: 978-606-687-017-7
4. Butnaru, G.I. (2015) în lucrarea Bariere în întâmpinarea clienţilor cu dizabilităţi – abordare din perspectiva structurilor de cazare turistică, prezentată la
Conferinţa Internaţională Turismul rural românesc
5. Butnaru, G.I., Mironiuc, M., Huian, C. and Haller, A.P., (2018) Analysis of Economic Growth in Tourism Under the Impact of Terrorism and of the Waves of
Refugees. Amfiteatru Economic, 20(Special No. 12), pp. 885-904. DOI: 10.24818/EA/2018/S12/885
6. Drăgan, L., Managementul turismului. Introducere în operaţiuni, http://books.google.ro/
7. Eurostat Statistical Books, People in the EU: who are we and how do we live?, Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2015,
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2015-12-3-20640634-0-raportul-eurostat2015.pdf
8. Eurostat, Tourism destinations — nights spent at tourist accommodation establishments, 2014, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Tourism_statistics/ro
9. Eurostat, Tourism intensity, 2014, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Tourism_statistics/ro
10. Euromonitor International 2017
11. Federației de hoteluri și restaurante din India (FHRAI) 2010-2011
12. Inversini, A., Masiero, L. (2014) Selling rooms online: the use of social media and online travel agents, International Journal of Contemporary Hospitality
Management Vol. 26 No. 2, pp. 272-292, Emerald Group Publishing Limited, 0959-6119, DOI 10.1108/IJCHM-03-2013-0140
13. Jayawardena, C. (2017) The hospitality and tourism industry in Canada: innovative solutions for the future, Worldwide Hospitality and Tourism Themes Vol. 9
No. 4, pp. 471-485, Emerald Publishing Limited 1755-4217, DOI 10.1108/WHATT-06-2017-0026
14. Medlik, S., Ingram, H., (2000) The Business of Hotels, Fourth Edition, Butterworth-Heinemann, Printed and bound in Great Britain
15. Niţă, V., Managementul serviciilor de cazare şi catering, Tehnopress, Iaşi, 2004
16. Niţă, V., Butnaru, G.I. (2018) Romania, capitol publicat în volumul Hospitality and Tourism in Transition in Central and Eastern Europe. A Comparative
Analysis, Edited by Maria Vodenska, Editura Cambridge Scholars
17. Nistoreanu, P., Managementul ȋn turism servicii, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=466&idb
18. Raport al Institutului Naţional de Statistică, Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, după destinaţii turistice pe tipuri
de turişti pentru anul 2015, http://statistici.insse.ro/shop/
19. Sheresheva, M., Kopiski, J., (2016) The main trends, challenges and success factors in the Russian hospitality and tourism market, Worldwide Hospitality and
Tourism Themes Vol. 8 No. 3, pp. 260-272, Emerald Group Publishing Limited, 1755-4217, DOI 10.1108/WHATT-02-2016-0004
20. Ştefănică, M., Butnaru, G.I. (2015) Research on Tourists’ Perception of the Relationship between Tourism and Environment, Procedia Economics and
Finance 20, 595 – 600
21. Tătăruşanu, M. (2011). O perspectivă economică asupra turismului internațional, Editura Tehnopress, Iași