Europa Atlantic

- Metode de analiz n turism

ndrumtor: Ciprian Carab

Membrii echipei:
Alexandra Ciobanu
Diana Cule
Andreea-Mirela Dinc

Grupa 106
Geografia Turismului

Cuprins

1. Cadrul general
1.1. Limitele regiunii geografice
1.2. Relieful-caracteristici de ansamblu
1.3. Aspecte climatice
1.4. Elemente bio-pedo-geografice specifice
1.5. Resurse naturale
1.6. Turismul
1.7. Indicatori-cadru ai dezvoltrii politicosociale
2. Infrastructura i mediul de afaceri
3. Fluxuri turistice/densitatea circulaiei turistice
4. Resurse turistice-indicatori de calitate si de
valorificare

1.Cadrul general

Europa Atlantic reprezint una dintre cele patru pri componente ale
Europei, fiind reprezentat de poriunea estic a continentului, care mrginete
Oceanul Atlantic. Cuprinde Irlanda, Marea Britanie, Frana, Belgia, Olanda i
Luxemburg.

1.1. Limitele regiunii geografice

Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord este situat n
Europa de Vest, avnd ca vecini Oc. Atlantic, Marea Nordului, Marea Mnecii,
Marea Irlandei, Irlanda 483 km. Este o monarhie constitutional ereditar,
compus din patru ri tradiionale: Anglia, Scoia, ara Galilor i Irlanda de Nord.
Are ca diviziuni administrative 41 de comitate inclusive 6 comitate metropolitane),
45 de districte unitare i Greater London, 20 de districte unitare n ara Galilor,
32 districte unitare n Scoia i 26 de districte unitare n Irlanda de Nord.

Republica Irlanda este situat n extremitatea nord-vestic a Europei, avnd

ca vecini Marea Britanie ( Irlanda de Nord; 483 km), Oc. Atlantic (3 169 km). Este
o republic parlamentar, avnd ca diviziuni administrative 4 provincii cu 26 de
comitate, plus Capitala.

Republica Francez este situat n Europa de Vest i i are ca vecini: n

nord Belgia i Luxemburg, n nord-est Germania, n este Italia, Elveia, Monaco,
n sud-vest Spania i Andorra, n vest Oceanul Atlantic, iar n sud Marea
Mediteran. Este ara cu cea mai mare suprafa din Europa, dup Rusia i
Ucraina. Se afl n vestul Europei, fiind constituit i din teritorii aflate n America
de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul i
sudul Oceanului Pacific. Este o republic prezidenial, avnd ca diviziuni
administrative 22 de regiuni cu 96 de departamente.

Regatul rilor de Jos este situat n Europa de Vest, avnd ieire la Marea
Nordului, situat ntre Belgia i Germania. Coordonatele geografice sunt: 52
grade 30 minute N, 5 grade 45 minute E. Este o monarhie constitutional
ereditar, avnd ca diviziuni administrative 12 provincii.

Regatul Belgiei este situat n vestul Europei , la 4930- 50 30 latitudine

nordic i 2 35- 6 25 latitudine estic, avnd drept vecini Olanda ( 449,5 km),
Germania (161,5 km), Luxemburg ( 148 km), Frana ( 620 km), Marea Nordului
(65,5 km). Este o monarhie constituional i ereditar, avnd ca diviziuni
administrative 3 regiuni mprite n 10 provincii.

Marele Ducat de Luxemburg este situat n Europa de Vest, la 4926- 50

10 latitudine nordic i 5 44- 6 31 latitudine estic, avnd vecini Belgia (148
km), Germania (135 km) i Frana (73 km). Este o monarhie constituional
ereditar, avnd ca diviziuni administrative 3 districte cu 12 cantoane.

1.2. Relieful-caracteristici de ansamblu

Relieful Angliei const, n majoritate, din coline joase, desprite, de
la nord la sud, de un lan de dealuri i muni ( Cumbria, Munii Penini).
Altitudinile vrfurilor muntoase nu depesc 1000m. Rurile majore sunt
Tamisa, Severn, Trent i Ouse. Cele mai importante orae sunt Londra,
Manchester, Birmingham, Leeds, Bristol, Liverpool. Tunelul Canalului
Mnecii, care ncepe din apropiere de Dover, face legtura cu Frana.

ara Galilor este, n majoritate, muntoas, cel mai nalt punct fiind Vf.
Snowdon, cu 1085m. La nord se gsee insula Anglesey. Cel mai mare ora
este capitala, Cardiff, urmat de Awansea, Newport i Wrexham.
Geografia Scoiei este variat, cu poriuni joase n sud i est, i poriuni
muntoase (highlands) n nord i vest, unde se afl i Ben Newis (1343 m), cel
mai nalt vrf din Regat. n largul coastelor scoiene se gsesc numeroase
insule, cele mai importante fiind arhipeleagurile Hebride, Shetland i Orkney.
Oraele principale sunt Edinburgh, Glasgow, Aberdeen i Dundee.

Irlanda de Nord are un relief predominant colinar. Oraele majore sunt

Belfast i Londonderry. Cea mai mic cot este de -4 m, The Fens. Punctul
cel mai nalt al Marii Britanii este vrful Ben Nevis (1344m), iar cel mai lung
curs de ap este rul Severn.
Coasta de vest a Irlandei este compus din dealuri i muni cu nlime
mic, cel mai nalt punct fiind Carrauntoohil la 1041 m. n centrul rii exist n

majoritate teren plat, favorabil pentru agricultur i traversat de ruri i de

lacuri.

Frana posed o mare varietate de relief, de la cmpiile din nordul i

vestul rii pn la lanurile muntoase din sud (Munii Pirinei) i sud-est (Munii
Alpi), acetia din urm avnd cel mai nalt punct din vestul Europei, Mont Blanc
(4.810 metri). Aceasta este cea mai mare nlime de pe continentul european,
cu excepia Munilor Caucaz de la grania cu Asia. Mai exist regiuni muntoase
cum ar fi Masivul Central sau Munii Vosgi, precum i largi bazine ale unor ruri
cum ar fi Loara, Ronnul, Garonne i Sena.

Olanda are un relief neted, fiind n medie cu aproape 37 deasupra nivelului

mrii. O foarte mare parte din pmnt este sub nivelul mrii, cu ncercri de
recuperare, fiind protejat de 1.500 mile de diguri. n partea de sud a rii exist
cteva dealuri.

n ceea ce privete relieful, Belgia apare ca un mare amfiteatru cu

altitudini ce scad de la SE spre NV ( din Ardeni la Marea Nordului). Regiunea mai
nalt, format din roci mai dure (isturi cristaline, calcare, gresii etc.), cuprinde
masivul Ardeni/Ardennes -cu altitudinea maxim 694 m (vf. Signal de Botrange,
n apropiere de granie cu Germania), i traversat de vi meandrate i adncite
uneori cu 200-300m- i podiul Condroz (alt. 200-300 m) n sud, fragmentat de
culoarul Sambre-Meuse (alt.100-150 m). Regiunea de nord- vest include mai
multe podiuri ( Herve, Herbaye, Brabant, Hainaut) i colinele din Campine i
Flandra (alt. sub 200 m) i cmpia litoral flamand, marcat de dune de nisip
spre rm.

Luxemburg are un relief cobort (alt. max. Wilwerdange- 560m, alt. min.
Wasserbillig 129 m, fiind reprezentat de dou uniti geografice: n nord, n
regiunea Oesling, un sector mpdurit al Ardenilor, regiunea colinar (400-500 m
alt.) extins mai mult n Belgia, cu vrfuri de forme bizarre i tiai de vi adnci
i nguste; n sud, o cmpie relativ nalt, cu alt. medie de 270m m, numit
Gutland/ Bon Pays ( 2/3 din suprafaa rii) o prelungire a Lorenei franceze.

1.3. Aspecte climatice

Marea Britanie prezin o clim moderat oceanic, puternic
influenat de curentul Golfului. Desele schimbri de vreme, ploile sunt
cauzate de cmpuri ciclonice de joas presiune, ce se formeaz n Oc.
Atlantic. Cmpurile anticiclonale de presiune nalt aduc o vreme stabil, fr
precipitaii. Lunile cele mai reci sunt ianuarie i februarie cu temperature
medie de 4C, iar cele mai calde sunt iulie i august, 16C. Precipitaiile
medii-anuale n cmpiile din sud-estul rii sunt de 650 mm, iar n vest de
1000 mm.
Clima Irlandei este influenat de curentul Atlanticului de Nord, fiind
destul de blnd. Verile nu sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte
rar. Precipitaiile sunt foarte frecvente. n anumite pri ale rii, pn la 275
de zile pe an sunt ploioase.
Nord-vestul Franei are o clim blnd oceanic, ale crei condiii sunt
determinate de curentul nord-atlantic. n est, iarna este mai geroas, vara mai
cald i n general sunt mai puine precipitaii. n sud, vara este mai fierbinte i
mai secetoas, iarna mai blnd i deseori ploioas. Nivelul precipitaiilor n zona
de coast occidental este de peste 800 mm, n est numai n unele locuri atinge
600 mm. n muni, clima este mai rece, precipitaiile sunt peste 1000 mm, care n
mare parte cad iarna sub form de zpad.
n Olanda vara este cald, temperatura medie a lunii iulie este de 16-17
grade. Iarna este un anotimp rcoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe
coast fiind n jur de 2 grade, n interiorul rii mai sczut. Masele de aer polar

fac ca n multe ierni temperatura aerului s scad sub temperatura de nghe.

Atunci cnd ninge canalele i lacurile se acoper cu ghea. Cantitatea anual
de precipitaii este de 800 mm, n inuturile aflate mai departe de mare este ceva
mai mic.
Clima Belgiei este temperat- oceanic (Bruges, temperatura medie a
lunii ianuarie + 2,9 grade Celsius, precipitaii 800 mm/an), mai aspr n Ardeni
( temperature medie- anual 8,5 grade Celsius, veri rcoroase, 100-150 zile/an
de nghe). Reeaua hidrografic este dens, format din Escaut/ Schelde i
Meuse/ Maas i afluenii lor (Leie, Sambre, Ourthe etc.). Este navigabil n mare
parte. Exist i numeroase canale navigabile, cu o lungime total de peste 1500
de km, cel mai cunoscut fiind canalul Albert, care unete Antwerpen cu Lige.

Luxemburg prezin o clim temperat de tranziie ntre cea oceanic i

cea semicontinental cu medii lunare pozitive (inclusiv n ianuarie 0,8 grade
Celsius) , veri rcoroase (temperatura medie n iulie 17,5 grade Celsius) i
precipitaii n jurul a 800 mm/an. Teritoriul Luxemburgului este strbtut de
Moselle i afluentul su Sauer.

1.4. Elemente bio-pedo-geografice specifice

Marea Britanie
Teritoriile aflate la sud si la est de la linia imaginara trasa intre gurile raurilor
Exe si Tess sunt teritorii joase, formate din roci sedimentare moi (creta, argila,
gresie). Zonele deluroase ca Costwolds, Chilterns, North Downs si South Downs,
in general sunt formate din creta sau calcar, campiile au solul proponderent
argilos.
La nord de linia Exe-Tess sunt din roci mai vechi si mai dure, formand munti mai
inalti.
Irlanda Cea mai veche piatr cunoscut are aproximativ 1,7 miliarde de ani
i se gsete pe insula Inishtrahull pe coasta Comitatului Donegal. n alte pri
din Donegal, oamenii de tiin au descoperit pietre unde a nceput existena
vieii ca depozite glaciare, demonstrnd c la nceputul acestei perioade o parte
din ceea ce avea s devin Irlanda a fost n strnsoarea unei ere glaciare. Cu
toate acestea, datorit deplasrilor ulterioare, este aproape imposibil de nirat
aceste straturi de roci timpurii corect.
n urm cu aproximativ 600 de milioane de ani, la sfritul erei precambriene
suprafaa irlandez a fost mprit n dou, cu o jumtate n partea vestic a
Oceanului Iapetus i cealalt n partea de est, ambele situndu-se la o latitudine
sudic de aproximativ de 80 aproape de cea actual a Africii de Nord Vest. [4]
Evidenele fosilelor descoperite la Bray Head n Comitatul Wicklow au artat c
Irlanda se afla sub nivelul mrii la acea vreme

10

Vegetaia Franei include 6000 de specii comune domeniului temperat,

din care 200 sunt endemice (se ntlnesc numai n Frana). Peste din teritoriu
este acoperit cu pduri temperate (stejar, fag, conifere), mai ntinse n Munii
Vosgi, Jura i Alpi; n I.Corsica (muntoas) dominant este maquisul
mediteranean (formaiune arbustiv). Landele nisipoase din SV au fost, n timp,
mpdurite cu pin. Fauna este relativ bogat, alturi de speciile zonei temperate
europene ntlnindu-se specii tipice climei mediteraneene sau aclimatizate ( ex.
Mufloni, cerbi sika-japonezi, capra neagr). Elementele valoroase de flor, faun
i de peisaj sunt prezervate n 6 parcuri naionale, 27 parcuri regionale i 122
rezervaii naturale, mai veche fiind Les Sept Isles, iar cea mai cunoscut,
Camargue, n delta Rhonului. Ariile protejate reprezint mai mult de 1/10 din
suprafaa rii.
n Olanda, vegetaia natural a fcut loc, n mare parte, culturilor agricole i
punilor. Doar n nord i est exist nc suprafee nsemnate de turbrii i land
- n regiunile de dune nisipoase, iar n regiunea mai nalt din sud-est se
ntlnesc pduri de foioase (fag i stejar). Exist peste 100 de rezervaii naturale
i parcuri naionale pentru prezervarea vegetaiei halofile i a avifaunei acvatice.
n Belgia, vegetaia forestier este mai bogat n Ardeni (stejar, fag,
mesteacn), n rest fiind nlocuit cu plante de cultur i pajisti. Exist un parc
naional (Hautes Fagnes, fondat n 1971, avnd 67000 ha), 27 rezervaii de stat
i circa 200 de rezervaii particulare ce ocrotesc, ntre altele, elemente de faun
(pisica salbatic, salamandra, avifauna n regiunea litoral), fenomene carstice i
turbrii.
n Luxemburg , pdurea de foioase ocup o treime din teritoriul rii i
este alctuit preponderant din stejar( n Oesling) i fag ( n Gutland).

1.5. Resurse naturale

Marea Britanie, ara n care s-a declanat acum mai bine de dou
secole revoluia industrial, se menine n zilele noastre ntre puterile
mondiale ale lumii (locul 3 n Europa i 6 pe glob, ca volum al PIB) , avnd ca
resurse naturale: crbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc,
aur, cositor, calcar, sare, argil, cret, gips, potasiu, siliciu, gresie, teren
arabil. Are ca principal sector de activitate serviciile (financiare, bursiere,
asigurri), ce asigur 73% din PIB.

Irlanda are o economie dezvoltat, care a cunoscut cel mai nalt ritm de
cretere economic, dup Noua Zeeland, ntre rile membre OECD dup
1990. Dispune de variate resurse de subsol, dar fr rezerve considerabile.
Cele mai importante resurse naturale ale Irlandei sunt reprezentate de
zcminte majore de turb, aflate n centrul rii.
11

Poziia sa geografic i varietatea cadrului natural cu implicaii

numeroase, dar i favorabile, au constituit premize de mare influen n
dezvoltarea economic a Franei. Ea a avut deschidere ctre vest i sud,
adic spre Oceanul Atlantic i Marea Mediteran, care i-au permis s-i
dezvolte comerul i legturile cu ri i regiuni mai apropiate sau mai
deprtate. i-a dezvoltat n acest fel o alt baz de materii prime comerul i
schimburile cu produse industriale i agricole. n aceeai manier a valorificat
i alte resurse care au proiectat ara n sistemul celor cu o economie foarte
dezvoltat, un standard de via corespunztor, reflectat fidel n produsul
naional brut pe cap de locuitor care depete 9.999 dolari. Dei Frana
dispune de resurse naturale ele sunt n multe sectoare reduse cantitativ,
uneori neexploatabile. Frana nu are nici petrol i nici gaze naturale dect n
cantitate mic, fiind nevoit s importe. Crbunele, n cele cteva bazine
carbonifere se reduce simitor. Industria chimic prelucreaz nc sruri de
potasiu, de natriu, de sulf. Resursele metalurgiei feroase i neferoase, n
principal minereuri de fier, de bauxit se gsesc n cantiti care necesit
importuri.
Pentru obinerea energiei electrice, Olanda are la dispoziie n principal
gazele naturale descoperite n 1960. Ele se exploateaz cu precdere n
jumtatea nordic a rii, n perimetrul Friesland-Drente-Groningen, dar i din
platforma Mrii Nordului. Petrolul se exploateaz din platforma continental a
Mrii Nordului i prin conducte se transport ctre centrele primitoare
Amsterdam, Rotterdam unde se prelucreaz. Petrolul se extrage i n estul rii
la sud de Emmen. La fel de importante pentru economie sunt sursele
termoenergetice bazate pe crbune extras din bazinul Limburg i centralele
electronucleare ( la Vlisingen n sud-vestul Olandei ) i lng Nijmegen pe Rhin.

Belgia face parte din categoria rilor cu o puternic dezvoltare economic,

ca urmare, n principal, a poziiei avantajoase n Uniunea European, dispunnd
de unele resurse de subsol, mai ales huil ( a crei producie a sczut n ultimul
timp foarte mult, fiind mai ieftin crbunele importat) i roci de construcii. Belgia
are o producie foarte diversificat: siderurgie (unul dintre principalii productori
europeni), construcii de maini, rafinarea petrolului, industria chimic. De
asemenea, dunt bine dezvoltate industria ceramicii, geamurilor,, sticlriei i
cristalelor( cristalurile de Val Saint-Lambert), textil (pe baz de bumbac, iuta,
in).
Luxemburg are o economie dezvoltat, bazat, n ultima vreme, n principal,
pe servicii ( circa 90% din populaia ocupat i din PIB) i n cadrul acestora
pe operaiuni bancare i ,,domiciliere de firme, favorizate de independena
financiar i fiscal fa de rile vecine(din care atrage muli clieni). n
Luxemburg i au sediul peste 200 de bnci, 100 de companii de asigurare i
circa 300 de companii de reasigurare. Industria, care mult vreme a fost
12

dominant, ocup poziia a doua n prezent, principala component fiind

siderurgia (oel, laminate). Principalele centre sunt Esch-sur-Alzette, Burbach,
Dudelange i Differdange. Luxemburg ocup locul nti la producia
siderurgic/loc. pe glob. Alte industrii: pielrie-nclminte, fibre artificiale,
maini electrice, produse alimentare, anvelope.

1.6. Turismul
13

Marea Britanie este o ar primitoare de fluxuri turistice. Turismul

britanic este experimentat, relativ bogat i din ce n ce mai pretenios. Studii
recente arat c elementele considerate eseniale pentru o vacan reuit n
Marea Britanie sunt: clima 49 % dintre britanici iau n considerare clima
(vremea cald fiind cea mai important) i relieful, destinaiile noi, interesante, cu
vizitarea unor zone i culturi noi element considerat important de 44 % dintre
britanici. Fiind una dintre cele mai importante capitale ale lumii, att pentru
afaceri, ct i pentru turism, Londra poate fi vizitat n orice perioad din an. Dei
este catalogat ca fiind un ora scump, Londra rmne o destinaie de vacan de
top printre oraele europene cu aproape 6 milioane de turiti anual. Cu o
planificare atent poate fi o locaie pentru o vacan de vis.

Irlanda este o destinaie care este caracterizat de cliee, precum cea mai
verde ar, plin de cei mai prietenoi oameni, care ar fi cu toii genii, dac nu ar
fi atrai de pub-uri.n aceast ar verile nu sunt foarte calde iar iernile sunt
geroase foarte rar.Turismul constituie principala surs de venit, este foarte activ
mai ales n Dublin i de-alungul coastei vestice n apropierea oraelor Killarney i
Galway. Irlanda este vizitat anual de aproximativ 4 milioane de turiti.
n Frana exist mai multe zone climatice, care variaz dinspre nord
nspre sud. Astfel, n nord-vest predomin clima temperat-maritim, cu ierni
blnde i veri rcoroase, precipitatiile fiind repartizate uniform de-a lungul lunilor
anului. n centrul rii, clima este temperat de tranziie, cu ierni mai reci i veri
mai calde. Litoralul sudic al rii are clim subtropical-mediteranean, n timp ce
n sud-vestul rii, datorit muntilor Pirinei clima poate fi, la nlimi de peste
1.500 demetri, temperat alpin.
Litoralul mediteranean francez (riviera francez) : cea mai cunoscut, ce
cuprinde staiuni turistice de talie internaional este Coasta de Azur, unde
sosesc anual cca. 10 milioane de turiti (dintre care, mai mult de jumtate la
Nice).
Alpii Francezi: n aceast regiune sosesc anual cca. 7 milioane de turiti.
Turismul a beneficiat de mai multe elemente de favorabilitate ntre care: a)
configuraia specific a reliefului cu un grad ridicat de accesibilitate, dat de
prezena vilor largi orientate de la vest la est, care au permis accesul relativ
uor n prile cele mai nalte ale munilor ; b) gradul ridicat de umanizare,
respectiv existena unei reele de aezri umane foarte vechi, cu activiti
economice complexe, acestea constituindu-se ntr-un fond favorabil dezvoltrii
turismului.
Climatul oraului Amsterdam este maritim, umed, cu temperaturi
medii destul de moderate i amplitudini termice mici, fr temperaturi extreme.
Ploile i ceaa sunt frecvente pe tot parcursul anului, dar n special primvara i
toamna. Pe perioada iernii se pot manifesta vnturi puternice. Amsterdam-ul
poate fi vizitat in orice perioada a anului, insa cea mai aglomerata perioada este
n iunie i august, cnd vremea este mai cald. Amsterdam este a cincea
14

destinaie turistic n Europa, cu un flux turistic anual de peste 4 milioane de

turiti, cei mai muli (aproximatic 1 milion) fiind dedicai vizitrii celor peste 50 de
muzee existente aici.
n Belgia gradul de favorabilitate ridicat al reliefului i nu numai au influenat
pozitiv realizarea unui cadru de comunicare i transport de excepie. Att cile
ferate i rutiere, ct i cele de navigaie concur spre 2 noduri mari de
comunicaie i anume: Bruxelles i Anvers. Datorit climei, turismul n Belgia este
mai dezvoltat pe timpul verii, numrul turitilor fiind n cretere.
Fie c ne referim la Luxemburg capitala sau Luxemburg statul,
vorbim despre un turism bine dezvoltat, bine organizat i, din fericire pentru orice
turist, extrem de diversificat.
Luxemburg-ul nu este o ar aglomerat, dar datorit climei continentale,
primvara reprezint anotimpul ideal pentru turism. Chiar dac este una dintre
cele mai bogate ri ale Europei, Luxemburg nu este foarte scump. Poi
supravieui cu un buget de 30 35 de euro pe zi, dar te vei simii mult mai bine
dac vei avea mcar 50- 60 de euro n buzunar.

15

1.7. Indicatori-cadru ai dezvoltrii politico-sociale

Indicatori ai cadrului politic

Irlanda ocupa primul loc in Europa Atlantica si locul 4 mondial. Este tara cu celel mai
multe companii detinute de straini si este a doua cea mai indulgenta in cadrul legislativ ce
priveste investitiile straine directe. De asemenea protejarea prin lege a drepturilor cu
privire la proprietate sunt foarte definite si este deschisa la acordurile bilaterale ce
vizeaza utilizarea spatiului aerian. Singurul dezavantaj este dificultatea obtinerii vizei.
Luxemburg Ocupa locul 5 mondial. Este a 10 a tara cu o frecventa mare a companiilor
cu capital strain si a 4 a la incurajarea si sustinerea investitiilor straine directe. Ca
dezavantaje sunt dificultatea mare de obtinere a vizei, slaba definire a legii protejarii
drepturilor de proprietate si respingerea acordurilor bilaterale ce privesc utilizarea
spatiului aerian.
Indicatori de mediu

16

Olanda ocupa locul 10 mondial si primul loc in Europa Atlantica. Este o tara foarte stricta
din punctual de vedere al legilor mediului si de asemenea cadrul legislative ce priveste
mediul este foarte stabil si clar. Singurul dezavantaj este acela ca nu este acordata o
importanta mai mare dezvoltarii durabile a turismuluiin in strategiile generale de
dezvoltare de catre Guvern.
Luxemburg se situeaza pe locul 11 mondial si pe locul 2 in Europa Atlantica. Este o tara
cu reguli stricte privind mediul ceea ce este un avantaj. Insa dezavantaje sunt importanta
mica acordata de Guvern a dezvoltarii durabile a turismului in strategiile generale de
dezvoltare si instabilitatea si neclaritatea cadrului legislativ ce priveste mediul.

Indicatori privind siguranta si securitatea

17

Cu toate ca Luxemburgul ocupa primul loc in Europa Atlantica la capitolul siguranta si

securitate, mondial este clasat pe locul 13. De asemenea este considerat un dezavantaj din
punct de vedere al competitivitatii, nestapanind prea bine infractionalitatea si pierderile
provocate afacerilor.
Din punctul de vedere al eficientei fortelor de ordine Olanda are un avantaj si o urca pe
un loc mai bun in clasamentul modial (27). Este clasata pe locul 2 in Europa Atlantica si
sta foarte prost la inftactionalitate, pierderile provocate afacerilor si amenintarii teroriste.

Indicatori ai starii de sanatate si igiena

18

Belgia se situeaza pe locul 2 mondial, dupa Hong Kong. Are un sistem sanitar foarte
bine dezvoltat, cu un numar de medici mare la 1000 locuitori. Este o tara urbanizata
destul de mult motiv pentru care multi dintre cetatenii sai au acces la sistemele de apa
potabila si canalizare.
Franta ocupa locul 2 in Europa Atlantica la capitolul igiena si sanatate, iar mondial
locul 9. Datorita sistemelor dezvoltate, Franta ocupa primul loc la accesul cetatenilor la
sistemul sanitar si cel al apei potabile.

Indicatori privind turismul ca prioritate

19

Irlanda ocupa locul 24 mondial si locul 2 in Europa Atlantica. Are ca

avantaje eficienta companiilor de marketing si branding ce
promoveaza puternic turismul reusind sa atraga un numar ridicat de
turisti si participarea la cele 12 targri importante de turism. Un alt
avantaj este faptul ca Guvernul acorda un procent mare turismului,
alocand sume importante pentru dezvoltarea turismului.
Franta ocupa locul 2 in ierarhia Europei Atlantice si locul 27 mondial.
Dezavantajele ce o situeaza pe un loc neutru ar fi ineficienta
companiilor de branding si marketing ce atrag un numar mic de turisti,
neconsiderarea Guvernului a turismului ca prioritate si implicit
neacordarea unui procent considerabil turismului. Singurul avantaj este
participarea la cele 12 targuri importante de turism.
Cu toate acestea Franta este una dintre cele mai vizitate tari si aici se
regasesc multe dintre cele mai importante monumente culturale.

20

2.Infrastructura i mediul
de afaceri
Indicatori ai infrastructurii de transport aerian

21

Regatul Unit ocupa locul 3 mondial privind infrastructura transportului aerian si locul
fruntas in Europa Atlantica. Exceleaza la numarul de companii ce opereaza regional si
la densitatea zborurilor, ocupand locul 2 respectiv 3 mondial. De asemenea este un
element cheie in eficienta pentru afaceri a retelei de transport aerian si are o frecventa
foarte mare a deplasarilor pe cale aeriana. Ca dezavantaje ar fi valoare mica a
numarului de zboruri la 1000 de locuitori si densitatea mica a numarului de
aeroporturi la 1 milion de locuitori.
Locul doi este ocupat in ierarhia Europei Atlantice de Franta, tara ce se situeaza pe
locul 4 mondial.
Exista un numar mare de companii ce opereaza in Franta drept urmare are o frecventa
mare a deplasarilor pe cale aeriana. Densitatea zborurilor este mare, iar eficienta
retelei de transport aerian reprezinta un rol cheie in afaceri. Dezavantajele sunt
aceleasi ca si in Regatul Unit, acelea al densitatii mici de aeroporturi la 1 milion de
locuitori si valoarea mica a numarului de zboruri la 1000 de locuitori.
Indicatori ai infrastructurii de transport terestru

Locurile fruntase detinute in gradul de dezvoltare a retelei rutiere,retelei feroviare,

retelei navale si implicit oferirea accesului facil catre toate punctele de atractie
turistica si centre de afaceri, fac ca Franta se situeze pe locul 4 mondial si pe primul
loc in Europa Atlantica.
Olanda, a doua tara in ierarhie, detine locul 8 mondial. Este a doua tara din lume cu
cea mai dezvoltata infrastructura navala si a sase a la gradul de dezvoltare a retelei
feroviare.
Datorita dezvoltarii retelei rutiere (locul 11 mondial) si dezvoltarea celorlalte retele de
transport, Olanda ocupa locul 8 mondial in topul tarilor ce ofera accesibilitate atractiilor
turistice.

22

Indicatori ce privesc structura de primire turistica

Luxemburg ocupa primul loc in Europa Atlantica si locul 6 mondial cu singurul avantaj
ca este a cinci a tara din lume ce are un numar mare de ATM ce accepta carti de credit
VISA. Insa are un numar mic de camere de hotel raportat la 100 de locuitori si un grad
scazut al companiilor de inchirieri automobile.
Irlanda este situata pe locul 13 in ierarhia mondiala. Exceleaza numarul mare al
companiilor de inchiriei automobile. De asemenea are un numar acceptabil al camerelor
de hotel raportate la 100 de locuitori si un numar ridicat de ATM ce accepta VISA.
Indicatori IT- utilizatori si tranzactii pe Internet

23

Regatul Unit are o pondere mare a companiilor ce utilizeaza internetul in efectuarea de

tranzactii si pastrarea legaturii cu clientii si de asemenea ponderea mare a utilizatorilor de
internet la 100 de locuitori. Singurul dezavantaj, ce o plaseaza pe locul 5 mondial, este
ponderea mica a liniilor telefonice principale raportate la 100 de locuitori.
Luxemburg ocupa al doi-lea loc in Europa Atlantica si locul 6 mondial cu dezavantajele
ca ocupa un loc de mijloc in ceea ce priveste utilizatorii de internet raportati la 100 de
locuitori si are un grad neutru atunci cand vine vorba de companiile ce utilizeaza
internetul pentru a tine legatura cu clientii sau pentru a efectua tranzactii(cumpara/ vinde
produse/servicii). Avantajul cel mare este ca Luxemburg este prima tara din lume ce
detine cel mai mare numar de companii principale raportate la 100 de locuitori.
Indicatori privind pretul actiunilor turisctice

24

Luxemburg ocupa primul loc in Europa Atlanctica si locul 56 mondial datorita pretului
foarte mare la carburanti nivelului mic al PPP-ului raportat la cursul oficial. Ca avantaje
are unule dintre cele mai mici taxe ale biletelor si aeroporturilor, si sistemul national de
taxe ce nu are un impact foarte mic asupra investitiilor.
Pe locul secund se situeaza Irlanda, insa ocupa locul 91 mondial. Irlanda are un sistem
de taxe national ce nu afecteaza foarte mult investitiile, iar taxele din aeroporturi si pe
bilete sunt destul de mici. Insa are 2 mari dezavantaje: pretul exorbitant la combustibili si
gradul scazut al PPP-ului raportat la cursul oficial.

3.Fluxuri turistice/densitatea
circulaiei turistice
4.Resurse turistice-indicatori
de calitate si de valorificare

25

Bibliografie
Enciclopedia Europei - Horia C. Matei, Silviu Negu,
Ion Nicolae, Ioana Vintil Rdulescu, Caterina Radu
Geografie Regional. Europa
Marin

26

Ion Marin, Marian