Sunteți pe pagina 1din 4

Relieful tarilor riverine la Marea Neagra

1.Romania
Relieful Romaniei se compune din trei trepte majore si anume: cea inalta a Muntilor Carpati,
cea medie care corespunde Subcarpatilor, dealurilor si podisuriloe si cea joasa care corespunde
campiilor, luncilor si Deltei Dunarii. Caracteristicile principale ale unitatilor de relief sunt
proportionalitatea (31% munti, 36% dealuri si podisuri, 33% campii si lunci) si dispunerea concentrica
a treptelor majore ale reliefului.
A. Relieful Romaniei este diversificat
Pe teritoriul Romniei se ntlnesc toate formele de relief:
Munii Carpai formeaz o coroan central cu puni pentru creterea animalelor, cu pduri bogate,
cu izvoare ce genereaz ape curgtoare puternice. Dealurile acoperite cu livezi i vi de vie
nconjoar Carpaii. Cmpiile au soluri fertile si subsoluri cu zcminte naturale. Teritoriul rii este
peste tot locuibil oferind posibiliti de dezvoltare economic practic nelimitate.
B. Formele de relief sunt mprite proporional
Munii, dealurile i cmpiile ocup fiecare aproximativ o treime din suprafaa total.
C. Marile uniti de relief sunt forme de relief avnd caracteristici proprii
1. Podiul Transilvaniei este aezat n mijlocul rii;
2. Munii Carpai nconjoar Podiul Transilvaniei;
3. Dealurile Subcarpatice sunt aezate n jurul Munilor Carpai;
4. Podiul Moldovei este aezat la rsrit;
5. Podiul Getic este aezat la sud;
6. Cmpia de Vest este aezat la apus;
7. Cmpia Romn este aezat la sud, pn la Dunre;
8. Podiul Dobrogei este aezat ntre Dunre i litoralul Mrii Negre.
D. Marile uniti formeaz trepte concentrice de la mijlocul rii spre margini
Formarea reliefului
Relieful Romniei este rezultatul mai multor procese pe care scoara terestr a suferit-o de-a lungul
a sute de milioane de ani.n Europa prin cutanare s-au nlat cteva formaiuni printre care i o
parte din Dobrogea (Podiul Casimcei), apoi s-a format un lan muntos numit hercinici ce ajungeau
pn n Dobrogea (Munii Mcinului). Dup cteva milioane de ani o parte din munii hercinici, ca
urmare a micrii scoarei terestre, au disprut.
Se formeaz mai apoi lanul alpino-carpato-himalaian, formaiune muntoas ce cuprinde
ntreg uscatul euro-asiatic. Carpaii s-au format ca urmare a ncreirii Pmntului ntr-un timp foarte
ndelungat. La formarea lor au contribuit i erupiile vulcanice din estul Podiului Transilvaniei, unde
s-a creat i cel mai lung ir de muni vulcanici din Europa.
2.Bulgaria
La sud de teritoriul Romaniei se afla Bulgaria .Granita dintre Romania si Bulgaria este
stabilita pe Dunare intre gura de varsare a raului Timok si Silistra/Ostrov, dupa care se continua pana
la Vama Veche, pe taramul Marii Negre .Sectorul terestru al granitei dintre Romania si Bulgaria se
inscrie in Podisul Dobrogei .
Relieful Bulgariei este variat ,reprezentat de munti ,de podisuri si de campii .Muntii Stara
Planina se desfasoara sub forma a doua culmi aproape paralele, in partea centrala a tarii ,de la
granita de vest la tarmul Marii Negre .In nord, Stara Planina se desfasoara in continuarea Muntilor
Carpati ,dincolo de Valea Timokului si ating altitudinea maxima de 2376 m in varful Botev .Un
aliniament depresionar separa Stara Planina de Muntii Sreda Gora ,din sud .
In sudul si sud-vestul tarii ,sunt Muntii Rila ,cu 2925 m altitudine maxima in varful Musala
,Muntii Rodopi ( 2191 m) si Muntii Pirin (2914 m) ,formati din cristalin cu forme masive si cu relief
glaciar. Intre Stara Planina si fluviul Dunarea, se desfasoara Campia Inalta a Dunarii, cu latime
variabila, iar intre Muntii Rodopi si Sredna Gora, Campia Traciei Superioare, drenata de fluviul
Marita.
3.Turcia
Turcia este o ar transcontinental Euroasiatic.Turcia Asiatic (conine n mare parte
Anatolia) care include 97% din ar, este separat de turcii europeni din Bosfor, Marea Marmara i
Dardanele (care mpreun formeaz o verig de ape ntre Marea Neagr i Marea Mediteranean).
Turcia European cuprinde 3% din ar.
`Teritoriul Turciei este mai mult de 1,600 km lungime i 800 km lime, cu o form
aproximativ rectangular. Arealul Turciei, inclusiv lacuri, ocup 783,562 km ptrai, din care 755,688
km ptrai sunt n Asia SV i 263,764 km ptrai n Europa. Turcia este a 37 ar dintre cele mai mari
din lume.
Partea european a Turciei, Turcia de E, formeaz frontiera Turciei cu Grecia i Bulgaria.
Partea asiatic a rii, Anatolia, se compune dintr-un platou central nalt cu cmpii de coast nguste;
ntre Koroglu i muntele Pontic se ntinde la N i Muntele Taurus la S. Turcia E are mai multe peisaje
montane i ruri ca Eufrat, Tigru i Aras, i conine lacul Van i muntele Ararat, punctul cel mai nalt
al Turciei este de 5.165m.
Relieful Turciei e predominant muntos (Muntii Taurus,Muntii Pontici), mai putin partea de
NV si SE unde predomina campiile litorale si podisurile.
Turcia este mprit n 7 regiuni: Marmara, Egeea, Marea Neagr, Anatolia Central,
Anatolia E, Anatolia SE i Mediteraneana. Terenul accidental al Anatoliei N de-a lungul Mrii Negre
seamn cu o centur lung i ngust. Aceast regiune cuprinde aproximativ o esime di teritoriul
total al Turciei. Ca o tendin general, interiorul platoului anatolian devine tot mai mult accidental
care avanseaz spre Est.Peisajele variate ale Turciei sunt produsul unor micri complexe ale lumii
care au modelat regiunea i nc cutremurele sunt destul de frecvente i uneori au loc erupiile
vulcanice. n 1999 un Turcia a fost cuprins de un cutremur dezastruos.
4.Rusia
Federaia Rus se ntinde de-a lungul a celei mai mari pri nordice a supercontinentului
euroasiatic. Dei n acest teritoriu se afl o bun parte a zonelor arctice i subarctice, aici este mai
puin populaie, activitate economic i varietate fizic dect n alte ri. Marile ntinderi din partea
de sud a acestor regiuni cuprind o mare varietate de priveliti i tipuri climatice. Cea mai mare parte
a pmnturilor ruseti din aceast zon are climat continental i arctic. Rusia este cea mai rece ar
din lume. Temperatura medie anual este de 5,5 C (22F). Pentru comparaie, temperatura medie
anual din Islanda este de 1,2 C (34 F), iar cea corespunztoare din Suedia este de 4 C (39 F), dei
mai trebuie spus c marea varietate a climatelor din Rusia face aceste comparaii mai puin
edificatoare.
Cea mai mare parte a rii este format din cmpii vaste, att n partea european ct i n
cea asiatic, aceasta din urm fiind cunoscut cu numele generic de Siberia. Aceste cmpii sunt, n
mod predominant, stepe n sud, iar n nord sunt cmpii acoperite cu pduri i cu tundr pe coasta
nordic. Permafrostul (zone din Siberia i Orientul ndeprtat) ocup mai mult de jumtate din
teritoriul Rusiei. Lanurile muntoase sunt ntlnite de-a lungul frontierelor de sud, aa cum sunt:
Munii Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai nalt vrf din Rusia i Europa); Munii Altai;
Munii Verhoiansk i vulcanii din Peninsula Kamceatka. n zona central se afl Munii Ural, un lan
muntos care se ntinde de la nord la sud i care mparte n mod convenional Eurasia n dou
continente, cel european i asiatic.
Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic i a celui
Pacific, ca i de-a lungul unor mri nchise sau seminchise, precum Marea Baltic, Marea Neagr sau
Marea Caspic. Cele mai importante insule ruseti sunt Novaia Zemlia i Teritoriul Franz Jozef,
Insulele Novosibirsk, Insula Wrangel, Insulele Kurile i Sahalin.
n Rusia se afl cteva dintre cele mai mari ruri, ca lungime i/sau ca debit din lume. Pentru
mai multe amnunte vezi i Rurile Rusiei.Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numr
Lacul Baikal (lacul cel mai adnc, cu cel mai mare volum de ap dulce din lume), Lacul Ladoga i Lacul
Onega.
5.Ucraina
Cu o suprafa de 603.700 km i cu o ieire la mare n lungime de 2.782 km, Ucraina este a
patruzeci i patra ar din lume ca suprafa. Este a doua ar din Europa ca suprafa, dup Rusia
european.
La nord, Ucraina se nvecineaz cu Bielorusia i Rusia, aceasta din urm fiindu-i vecin i la
est. La vest, Ucraina se nvecineaz cu Polonia, Slovacia i Ungaria. La sud-vest, are granie cu
Romnia pe Tisa n Maramure, n Bucovina, i mai la sud pe Dunre i n Delta Dunrii, pe Braul
Chilia ; ntre aceste dou poriuni, vecina Ucrainei este Republica Moldova. Ucraina are, aadar,
apte vecini, dintre care patru n Uniunea European.
Peisajul ucrainean este compus, mai ales, din cmpii fertile (sau stepe) i podiuri, traversate
de fluvii cum ar fi Niprul, Doneul, Nistrul i Bugul de Sud, care curg spre sud, vrsndu-se n Marea
Neagr i n Marea Azov. Singurii muni din ar sunt Munii Carpai, aflai n vest, cel mai nalt punct
fiind vrful Hovrla la 2.061 m, i Munii Crimeii n peninsula Crimeea, n sudul extrem, de-a lungul
coastei.
Ucraina are o clim temperat-continental, cu influene mediteraneene pe coasta din sudul
Crimeei. Precipitaiile sunt distribuite disproporionat, fiind mai abundente n vest i nord i mai
srace n est i sud-est. Vestul Ucrainei primete aproximativ 1.200 mm de precipitaii anual, n timp
ce Crimeea primete aproximativ 400 mm anual. Iernile sunt mai blnde la rmul Mrii Negre, dar
mai reci n interiorul continentului. Temperaturile medii anuale sunt n intervalul 5,57 C n nord, i
1113 C n sud.
Regiunile istorice sunt de la vest spre est : Volnia, Galiia, Rutenia, Podolia Bucovina de
nord, pri din Basarabia, Hera, Bugeacul, Edisanul, Taurida, Crimeea, Zaporojia i Meotida (aceasta
din urm denumit de sovietici : Donbass).
6.Georgia(Gruzia)
Relieful Georgiei este predominant muntos, iar padurile acopera 40% din teritoriu. Lantul
muntos Likhi imparte tara in doua jumatati - de est si j de vest. In partea de nord, Muntii Caucaz Mari
separa Georgia de Rusia, iar in partea de sud se afla Muntii Caucaz Mici.
Cea mai buna perioada este mai-iunie, cand vremea este placuta. Iulie si mai ales august
sunt foarte calduroase si umede, temperaturile ajungand pana la 40 de grade Celsius.
Georgia cuprinde 9 regiuni si doua republici autonome: Abkhazia si Adjara.




hthttp://www.scrigroup.com/geografie/Bulgaria-
relieful73255.phptp://www.geografialumii.ro/relieful-romaniei