LANTURI MUNTOASE DIN

EUROPA
-MUNTII CARPATII-
Cornean Daiana .Casa a Xll-a Filologie
 Lanț montan
◦ Un lanț montan (lanț muntos sau un sistem montan) este o zonă geografică ce
conține numeroși munți și vârfuri montane, care au caracteristici comune geologice,
geomorfologice și/sau structurale. Adesea un sistem montan este utilizat pentru a
caracteriza mai multe caracteristici geologice care sunt comune local geografic.
◦ Dintr-o altă perspectivă, un lanț muntos este un grup de munți înconjurat de zone mai
joase, de zone colinare sau chiar de câmpie. Munții care formează lanțurile muntoase
sunt în general separați de trecători și râuri. În general, un lanț muntos ocupă o
suprafață relativ întinsă și poate avea structuri geologice diferite pe cuprinsul său.
◦ Exemplul Carpaților Meridionali
◦ Sub-grupele montane ale Carpaților Meridionali
◦ Separarea munților din cadrul aceluiași lanț montan, care se poate face în diferite
moduri, implică adesea și existența mixtă a diverse tipuri de roci, datorată structurii
geologice diferite, care - la rândul său - este cauzată de cauze diferite ale orogenezei
locului.
◦ Spre exemplificare, în cadrul lungului lanț montan al Carpaților Meridionali, privind de
la est la vest, în timp ce Munții Bucegi, prezintă o varietate largă de tipuri de roci,
masivul sau Munții Leaota [1] au mai ales roci de tipul șisturilor cristaline, în timp ce
masivul Piatra Craiului este predominant alcătuit din calcar, pentru ca Munții Iezer-
Păpușa să fie, din nou, predominant alcătuiți din șisturi cristaline.
 ***Munții Carpați***

◦ Munţii Carpaţi, una dintre cele mai semnificative unităţi de relief din Europa (lungime de
aproximativ 1.500 kilometri şi suprafaţă de 170 000 km²), constituie o componentă a sistemului
montan alpin şi se desfăşoară de la Poarta Viena-Bratislava (traversată de Dunăre) până la
Valea Timocului, dincolo de care urmează Munţii Balcani. Prezintă trei sectoare bine
individualizate : Carpaţii Nord-Vestici, Carpaţii de Mijloc şi Carpaţii Sud-Estici, aceştia din urmă
aproape în totalitate pe teritoriul României, deţinând 54% din lanţul carpatic. Înălţimea maximă
se înregistrează în Munţii Tatra (vârful Gerlachovka, 2.663 m).
◦ În continuare ne vom opri asupra Carpaţilor Româneşti. Aceştia sunt alcătuiţi, la rândul lor, din
trei mari diviziuni :
◦ Carpaţii Orientali,
◦ Carpaţii Meridionali şi
◦ Carpaţii Occidentali.
 **Carpaţii Orientali**
◦ Carpaţii Orientali se întind din nordul României până în Valea Prahovei. Lanţul muntos
dintre Transilvania şi Moldova se prezintă fragmentat în numeroase masive, având o
lungime de peste 500 km şi o lăţime medie de 100 km. Frământările tectonice urmate
de activităţi eruptive au dus la formarea munţilor de origine vulcanică care dublează
lanţul muntos spre vest. Râuri numeroase străbat masivele alcătuite din şisturi
cristaline sau din roci de fliş: Munţii Maramureşului, Rodnei, Bistriţei, Giurgeului,
Tarcăului, Ciuc, Vrancei, Penteleul, Siriul, Ciucaşul şi Munţii Baiului sau Gârbovei.
◦
◦ Spre vest, Carpaţii Orientali sunt dublaţi de Munţii Vulcanici cu un şir de culmi nordice şi
un şir de masive. Șirul de culmi nordice este format din Munţii Oaşului, Munţii Gutîiului
şi Munţii Țibleşului, iar şirul de masive începe cu Munţii Călimani, la nord de Mureş, şi
se continuă spre sud cu Munţii Gurghiului, Munţii Harghita, culmile Bodoc, Baraolt şi
Perşani.
◦
◦ Între lanţurile de munţi se află depresiuni intramontane numeroase: Ţara Oaşului şi Ţara
Maramureşului, bazinele Bilbor şi Borsec, Depresiunea Giurgeului sau Gheorghenilor,
Depresiunea Ciucului, mica depresiune a Caşinului şi depresiunea cea mai întinsă,
Ţara Bârsei. Carpaţii Orientali sunt bine împăduriţi, reprezentând principalul domeniu
forestier al ţării. Pădurile de conifere (molid, brad, pin, zadă) coboară până la
marginea câmpurilor depresionare din cursul superior al Mureşului şi Oltului. Clima
este mai aspră decât în alte zone muntoase din cauza inversiunilor de temperatură.
Iarna se înregistrează cele mai scăzute temperaturi, iar toamna şi primăvara aici se
produc primele şi respectiv ultimele îngheţuri.
 *Grupe de munti
◦ Grupa nordică (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei)
◦ Limitele grupei Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei sunt la nord graniţa cu Ucraina, la sud Depresiunea Dornelor-Câmpulung, la est
Podişul Moldovei, iar la vest Depresiunea Transilvania. Relieful prezintă patru aspecte specifice: munţii sunt dispuşi pe trei şiruri paralele
de roci: vulcanice, şisturi cristaline, sedimentare; în munţii Rodnei este prezent relieful glaciar, cea mai mare altitudine se află în Vârful
Pietrosu Rodnei 2303 m, iar Depresiunea Maramureşului este una dinte cele mai mari depresiuni din Carpaţii Orientali. O altă depresiune
din grupa nordică este cea a Oaşului, iar pasurile sau trecătorile sunt Prislop (1416 m) şi Tihuţa denumit şi Pasul Bârgău, situat la o
altitudine de 1227 m. Ele au facilitat, din vechime circulaţia oamenilor şi a bunurilor lor între zonele din interiorul Carpaţilor Orientali şi
cele din exteriorul lor.
◦ Grupa nordică prezintă patru diviziuni: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului, Munţii Oaş şi Munţii Ţibleş. Rezervaţiile naturale sunt Creasta
Cocoşului din Munţii Gutâi, situată la circa 30 de km nord de oraşele Baia Mare şi Baia Sprie şi Pietrele Doamnei din Masivul Rarău.
◦ Grupa centrală (Carpaţii Moldo-Transilvăneni)
◦ Limitele grupei Carpaţilor Moldo-Transilvăneni sunt la est Subcarpaţii Moldovei, la vest Depresiunea Transilvaniei, la nord Depresiunea
Dornelor-Câmpulung, iar la sud Valea Oituzului. Relieful prezintă patru aspecte specifice: sunt prezente trei fâşii paralele de roci:
vulcanice, şisturi cristaline, sedimentare, cea mai mare altitudine se află în Pietrosu Călimani 2100 m, munţii sunt lipsiţi de masivitate şi
este prezent relieful vulcanic prin singurul lac de origine vulcanică, Sfânta Ana.
◦ Grupa centrală prezintă patru diviziuni: Munţii Călimani, Munţii Ciuc, Munţii Harghita şi Munţii Gurghiu. Depresiunile întâlnite sunt Braşov
Giurgeu (Mureş) şi Ciuc (Olt), iar pasurile sunt Oituz şi Tihuţa. Dintre marile rezervaţii naturale, în grupa centrală se află Parcul Naţional
Ceahlău, situat în Masivul Ceahlău şi Cheile Bicazului situată în partea centrală a Munţilor Hăşmaş.
◦
◦ Grupa sudică (Carpaţii de Curbură)
◦ Limitele grupei Carpaţilor de Curbură sunt la nord Valea Oituzului, la sud Subcarpaţii Curburii, la est Subcarpaţii Curburii, iar la vestValea
Prahovei şi Depresiunea Transilvaniei.Relieful prezintă patru aspecte specifice: munţii sunt formaţi prin încreţire, este singura grupă
montană formată doar din roci sedimentare, aici este epicentrul seismelor din ţară şi locul unde se produc numeroase cutremure, iar cel
mai înalt vârf este Vârful Ciucaş de 1954 m.
◦ Grupa sudică prezintă patru diviziuni: Ciucaş, Vrancei, Întorsurii şi Podu Calului. Depresiunile întâlnite sunt Braşov şi Întorsura Buzăului, iar
pasurile sunt Oituz şi Predeal.
 **CARPAŢII MERIDIONALI**
◦ Spre est, sunt limitaţi de Valea Prahovei, spre vest, de un culoar depresionar ( Culoarul Timiş-Cerna ) in sud
Subcarati Getici, Subcarati Curburi si Podisul Mehedinti iar in nord Deresiunia Colinara a Transilaniei Ü Sunt
orientati pe directia est-vest.
◦ Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, cu varfuri ce depasesc 2500m (Moldoveanu 2544m, Negoiu
2535m etc.).Au masivitate ridica 23123p1514x ta si o frgmentare redusa din cauza numarului mic de
depresiuni, vai si trecatori. Sunt alcatuiti predominant din roci dure (sisturi cristaline), iar la capete din roci
sedimentare (calcare, conglomerate).Au relief glaciar format din circuri si vai glaciare. Prezinta platouri
netede intinse acoperite cu pajisti.Relieful ii aseamana cu Muntii Alpi fiind denumiti si "Alpii Transilvaniei"..
 *Grupe de munti
◦Carpatii Meridionali - grupa Bucegi
◦ - Pozitia geografica si limitele -Sunt situati in partea de vest a Carpatilor Meridionali, delimitati de : Valea Prahovei (in
est), valea Dambovitei (in vest), Carpatii de curbura (in nord), Subcarpatii curburii (in sud)
◦ - Caracteristici - Altitudinea maxima se afla in Muntii Bucegi propriu-zisi (varful Omu, 2505m). Formeaza o grupare
bine inchegata cu masivitate ridicata, delimitata de abrupturi pe trei laturi (nordica, estica, vestica).Culmile au aspect
neted - poduri (Bucegi) sau rotunjite (Leaota).Sunt alcatuiti din roci felurite: conglomerate calcaroase (Bucegi), sisturi
cristaline (Leaota), calcare (Piatra Craiului). Relieful carstic cuprinde pesteri, chei. Relieful glaciar cuprinde vai
glaciare.Intalnim stanci cu aspect deosebit, (Babele, Sfinxul).Este o zona turistica importanta.Sunt prezente etajele
climatice alpin si montan cu influente climatice oceanice. Temperatura medie anuala scade de la 6° la sub
0°C.Temperatura media a lunii ianuarie scade de la -3°C la -10°C.Temperatura lunii iulie scade de la 18°C la
6°C.Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm.Vanturi specifice: brizele de munte - vale. Ape curgatoare:
Prahova, Ialomita, Dambovita. Lacuri antropice (Bolboci).

◦Carpatii Meridionali - grupa Fagarasului

◦ - Pozitia geografica si limitele -Sunt situati in partea de est a Carpatilor Meridionali, fiind delimitati de: Valea
Dambovitei (in est), Valea Oltului (in vest), Depresiunea Transilvaniei (in nord), Subcarpatii Getici (in sud).
◦ - Caracteristici - Cuprinde cele mai mari inaltimi din Carpatii romanesti, (varful Moldoveanu 2544m si varful Negoiu -
2535m, din Muntii Fagaras).Este alcatuita din roci dure (sisturi cristaline si granite). Formeaza o grupare bine inchegata
cu masivitate ridicata, cuprinzand o culme unitara la nord orientata vest-est , iar la sud un sir de masive joase,
despartite de vai. Pe culmile inalte se intalnesc urmele vechilor ghetari (creste dintate, circuri si vai glaciare). Pe
crestele FagSunt prezente etajele climatice alpin si montan cu influente climatice de tranzitie. Temperatura medie
anuala scade de la 6° la sub 0°C.Temperatura media a lunii ianuarie scade de la -3°C la -10°C. Temperatura lunii iulie
scade de la 18°C la 6°C.Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm.Vanturi specifice: brizele de munte -
vale, vanturi de tip föehn.arasului sunt insirate minunate lacuri glaciare (Balea, Capra, Podragul) Ape curgatoare:
Arges, Olt. Lacuri: glaciare (Balea, Podragu); antropice pe Olt si pe Arges (Vidraru).
◦Carpatii Meridionali - grupa Parang
◦ Pozitia geografica si limitele -Sunt situati in partea de vest a Carpatilor Meridionali, delimitati de : Valea Oltului (in est),
Valea Jiului (in vest), Depresiunea Transilvaniei (in nord), Subcarpatii Getici (in sud)
◦ Caracteristici -Altitudinea maxima se afla in Muntii Parang (varful Parangu Mare, 2519m).Este alcatuita din roci dure (sisturi
cristaline si granite).Ocupa cea mai intinsa suprafata din cele patru grupe de munti.Formeaza o grupare bine inchegata cu
masivitate ridicata.Culmile muntoase pornesc ca niste raze din Muntii Parang.Pe culmile cele mai inalte ale muntilor se
intalnesc urmele vechilor ghetari. Sunt prezente etajele climatice alpin si montan cu influente climatice de
tranzitie.Temperatura medie anuala scade de la 6° la sub 0°C.Temperatura media a lunii ianuarie scade de la -3°C la
-10°C.Temperatura lunii iulie scade de la 18°C la 6°C.Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm.Vanturi
specifice: brizele de munte - vale, vanturi de tip föehn. Ape curgatoare: Olt, Lotru, Jiu, Oltet, Sebes.Lacuri: glaciare
(Galcescu) si antropice pe Olt, Lotru (Vidra), Sebes, etc.
◦
◦

◦Carpatii Meridionali - grupa Retezat –Godeanu

◦ Pozitia geografica si limitele -Situati in partea vestica a Carpatilor Meridionali delimitati deValea Jiului (in est), Culoarul
Timis-Cerna (in vest), Culoarul Bistrei (in nord), Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti (in sud).
◦ Caracteristici -Altitudinea maxima depaseste 2500m in Muntii Retezat (varful Peleaga, 2509m).Este alcatuita din roci dure
(sisturi cristaline si granite), dar si din calcare (Muntii Mehedinti si Cernei).Formeaza o grupare bine inchegata cu masivitate
ridicata, inconjurata de regiuni joase.Are forma triunghiulara, culmile pornesc din Muntii Godeanu in toate directiile. Pe
culmile cele mai inalte ale muntilor se intalnesc urmele vechilor ghetari (creste dintate, numeroase circuri, vai glaciare).
Fenomenele carstice sunt prezente in rocile calcaroase. Sunt prezente etajele climatice alpin si montan cu influente
climatice submediteraneene. Temperatura medie anuala scade de la 6° la sub . Temperatura media a lunii ianuarie scade
de la -3°C la -10°C. Temperatura lunii iulie scade de la 18°C la 6°C. Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm.
Vanturi specifice: brizele de munte - vale, vanturi de tip föehn.Ape curgatoare: (Jiu, Strei, Cerna, etc.). Lacuri: glaciare
(Bucura, Zanoaga); antropice pe Raul Mare (Gura Apei), pe Cerna, etc. Izvoare termale (Baile Herculane).
 **Carpaţii Occidentali**
◦ Carpaţii Occidentali se întind în zona vestică a României între Dunăre la sud,
Barcău şi Someş la nord. Limita vestică este Câmpia şi Dealurile de Vest, iar
limita estică este Culoarul Timiş - Cerna, Culoarul Bistrei, Culoarul Orăştie şi
Depresiunea colinară a Transilvaniei. Reprezintă şirul montan cel mai jos din
Carpaţii româneşti, fiind formaţi dintr-o serie de masive cu structură complexă,
puternic dislocate şi erodate intens. Între Someş şi Crişul Repede sunt Munţii
Meseşului şi Munţii Plopişului, între Crişul Repede şi Mureş sunt Munţii Apuseni,
între Mureş şi Valea Bistrei sunt Munţii Poiana Ruscă, iar în vestul culoarului
Timiş-Cerna, unde se află trecătoarea Poarta Orientală sunt Munţii Banatului.
◦ Ca structură geologică, Munţii Banatului şi Munţii Poiana Ruscă fac parte din
unitatea Pânzei Getice a Carpaţilor Meridionali. Au un relief cu forme domoale şi
culmi netede. În special Munţii Apuseni sunt constituiţi din şisturi cristaline şi
granite, peste care sunt dispuse depozite sedimentare, paleozoice şi mezozoice,
străbătute de roci eruptive. Regiunea Munţilor Apuseni, ca şi cea a Carpaţilor
Meridionali, a fost acoperită de mări în paleozoicul superior şi în mezozoic, fiind
apoi puternic cutată şi transformată în lanţ muntos în cadrul perioadei cretacice,
când au avut loc şi unele erupţii vulcanice. În perioada neogenă, marea a
pătruns în unele sectoare mai joase ale Munţilor Apuseni. Tot atunci au avut loc
erupţii vulcanice puternice în partea de sud, în Munţii Metaliferi.
◦ Altitudinea maximă înregistrată în Carpaţii Occidentali este de 1.848 m, vârful
Curcubăta Mare.
◦ Resurse minerale: zăcăminte de bauxită (Piatra Craiului), minereuri de aur, argint,
plumb, zinc, cupru, zăcăminte de cărbuni şi roci utile (marmură la Ruşchiţa).
 *Grupe de munti
◦ Muntii Banatului se intind spre culoarul Timis-Cerna, la est, defileul Dunarii,la sud, si la o linie cotita de
la Bazias pana la nord de Bocsa, in partea apuseana, dincolo de care se defasoara dealurile. În zonă există un relief
muntos cu păduri .Altitudinile medii sunt sub 1.000 m, iar altitudinile cele mai mari sunt în Munții Semenic (Vârful Piatra
Goznei) și Munții Almăjului (Vârful Svinecea Mare). Munții Banatului sunt formați în mod predominant din șisturi
cristaline la care se adaugă calcare, fliș și roci vulcanice.Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ:
peșteri (Peștera Comarnic), chei (Cheile Minișului, Cheile Nerei, Cheile Carașului), cursuri subterane, izvoare carstice,
văi seci. Pe fliș se dezvoltă forme de relief structural, iar pe șisturile cristaline s-au conservat formele de modelare
ciclică (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții
Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale
din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală o constituie
Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei
și Timișului a constituit o regiune cu vechi așezări permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Munții Semenic,
alcătuiți din șisturi cristaline, Munții Aninei, situați spre vest, în continuarea acestora, au o structură și petrografie
foarte complicate, în care calcarele ocupă suprafețe importante și dau forme reprezentative. La sud de zona Semenic-
Anina se dezvoltă, pe Valea Nerei, Depresiunea Almăjului (Bozovici), o depresiune intramontană ca poziție; în sudul
acesteia, Munții Almăjului, mai înalți, au la interferența cu Dunărea un relief spectaculos, îndeosebi în zona Cazanelor.
Fâșia calcaroasă este continuată din Munții Aninei în Munții Locvei, iar la intersecția ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat
Cheile Nerei. Munții Banatului continuă spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caraș-Ezeriș (pe valea râului Caraș) cu
Munții Dognecei, mai joși (615 m) și „înecați” în sedimente. Temperata cu influente mediteraneene.

◦Muntii Poiana Rusca acestia alcatuiesc un masiv despartit de ceilalti prin cori-doare largi,
pardosite cu depuneri sedimentare, sau prin defilee : la sud se afla culoa-rul Bistritei, la S-V ,,golful’’ de campie al
Lugojului, la N-V valea larga a Begai, iarla nord, valea Muresului, catre care masivul prezinta pante abrupte. Spre est se
afla Depresiunea Hategului. In aceste spatii marginase joase se insira sate mari si orase sisunt strabatute de cai ferate
si sosele modernizate.Format din sisturi cristaline iar pe alocuri din calcare, Masivul Poiana Rusca, a-pare de departe cu
un profil usor bombat la mijloc. Apele l-au fragmentat prin vai a-danci , orientate radial. Minereurile de fier (exploatate
la Ghelari si Teliucu Inferior)alimenteaza centrul siderurgic Hunedoara. In partea de sud, la Ruschita, se exploatea-za
minereuri de plumb si cea mai frumoasa marmura din tara noastra.
 Muntii Apuseni
◦ Muntii Apuseni -la nord de Mures reprezinta sectorul cel mai inalt si cel mai bine individualizat. Fiind
inconjurati de regiuni joase – culoarul Muresului la sud si est,Campia de Vest, - la Vest parpartea centrala
Muntii Bihorului trec de 1800 m inaltime, restul culmilor sunt cu mult mai scunde, in putine locuri
depasind 1100 m. Din acest masiv inalt, care reprezinta un fel de ,,casa a apelor,, , isi trag izvoarele o
multime de rauri mari (Crisurile, Some-sul Mic, Ariesul).
◦ Totusi masivitatea acestor munti este foarte redusa, intrucat numeroase ,,depre-siuni golfuri’’ patrund
pana in mijlocul lor dinspre vest, iar vaile prezinta numeroaselargiri sub forma unor mici depresiuni bine
populate. Dupa inatimea si caracterele reliefului, Muntii Apuseni se impart in trei grupe : Masivul
Bihorului, mai inalt, cu var-furi care trec de 1800 m, cu forme mai masive, iar in jur cu o seama de munti
mici.Intre acestia, Muntii Metaliferi, in partea sud-estica, abia depasesc pe alocuri 1100 m,iar munceii din
partea de vest si de nord, despartiti prin depresiunile-golfuri, sunt simai scunzi.Bihorul, cel mai inalt grup
muntos al Muntilor Apuseni, este format din trei masive principale, oranduite, in triunghi, ca o cetate a
muntilor ; la vest, varful Curcubata in Bihorul propriu-zis este cel mai inalt (1847 m), la nord Vladeasa, iar
la est Muntele Mare, se apropie de acesta ca altitudine.Aceasta grupa de munti are o alcatuire geolo-
gica foarte felurita, cuprinzand sisturi cristaline si granite, ceea ce explica profilul gre-oi al unor culmi,
dar si frecvente fasii calcaroase, care dau o mare varietate de formecarstice (abrupturi pitoresti, chei,
pesteri, campuri de doline, etc.). Vestite pentru fru-musetea lor sunt indeosebi ,,Cetatile Ponorului’’. Din
loc in loc se inalta conuri vulca-nice cum este Vladeasa. In aceasta mare varietate de relief consta
farmecul mult pretuit al peisajelor Bihorului. Aceste locuri ofera multe puncte de atractie : pestera
degheata de la Scarisoara, sau cea etajata de la Meziad, statiunea de inaltime de la Stana de Vale,
Detunata Goala, cu coloane si verticale de bazalt etc.. chiar mai inalti decat sunt in realitate. De fapt,
numai in