Strategiile militare ale lui Napoleon Bonaparte

Numele de Napoleon Bonaparte este sinonim cu erou. Unele din motivele succesului sau de conducator se datoreaza, in mod cert, faptului ca stapanea tehnici de lupta exceptionale. Numai datorita vitejiei a reusit sa ajunga personajul cel mai puternic al Frantei, desi a crescut intr-o familie nobila de rang inferior, devenind ulterior cunoscut drept regale razboiului. Nu se stie exact momentul in care Napoleon a fost consacrat Regele Razboilui, cu toate acestea, este clar ca numele sau a devenit din ce in ce mai cunoscut in intreaga Europa, datorita raspandirii zvonurilor despre un general care nu a cunoscut niciodata infrangerea si care cucerea teritoriu dupa teritoriu. Privndu-si in retrospective viaa petrecuta in razboaie Napoleon spunea: Razboiul implica niste strategii foarte neobisnuite. Am participat la peste 60 de btlii, ns tot ce am nvaat despre tactica de lupt a fost din propria mea experien. Geniul su militar nu cretea neaprat dup fiecare lupt, ci era mai degrab o calitate nnascut.1 Succesul su se datoreaz, cu siguran, i colii cu caracter militar pe care Napoleon Bonaparte a urmat-o de la vrsta de 10 ani cnd tatl su a obinut o burs pentru el, i astfel a intrat la coala militar din oraul Brienne. Dup 5 ani pleac la Paris unde urmeaz coala militar de ofieri de artilerie. Napoleon avea attea reuite n ceea ce privete razboialele deoarece avea o tactic militar foarte bun. El acorda o importan deosebit unitii de comandament, afirmnd c este preferabil sa fie un commandant slab dect doi buni pe acelai teatru de operaiuni; propria experien i cea a razboaielor ulterioare i-au confirmat aceast prere. Privitor la calitile necesare unui commandant el scrie: Prima calitate a unui general ef este s aib un cap rece, care s primeasc impresiile juste asupra situaiilor, sa nu se nfierbnte i s se lase impersionat de tirile bune sau rele; senzaiilor succesive sau simultane pe care le primete n cursul unei zile sa fie just clasate i sa nu ocupe dect locul pe care l merit.2 n sistemul de rzboi napolenian btlia constituia veriga principal; toate aciunile care o precedau aveau rostul s-o pregteasc ct mai temeinic, iar cele care i urmau s-i exploateze ct mai deplin rezultatele. El susinea c nu te poi angaja ntr-o btalie dac nu se pot calcula cel puin 60 la sut anse de a o ctiga3. Din puctul su de vedere n ceea ce priveste btliile, pentru a reui Trebuie inut armata reunit, concentrate ct mai multe fore pe e cmpul de btlie, profitnd de toate ocaziile, cci norocul este femeie: dac o pierzi azi, nu te atepta s o regseti mine 4 . Analiznd campanile lui Frederic al II-lea trage o concluzie pe care o

1 2

100 de personaliti. Oameni care au schimbat destinul lumii, n DeAgostini Octave Aubry, Les Pages immortelles de Napolon, Paris, 1941, p. 141 Idem, p. 225 Napolon I-er, Correspondance, vol. 31, p. 418

3 4

definete ca regul general: Cnd voii sa dai o btalie, concentraiv toate forele, nu neglijai nici una; uneori un batalion poate decide soarta btaliei5. Napoleon, n majoritatea campaniilor pe care le-a condus s-a gsit n inferioritate de fore, de aceea l-a preocupat gsire modalitilor de a nfrnge un inamic superior din punct de vedere numeric. Relativ la aceasta el susinea ca trupelor mai numeroase le este asigurat victoria, ns cu mici excepii. Pentru el arta rzboilui consta n surpinderea inamicului, combinarea manevrelor i ncercarea de a se gsi superior n punctual de atact i n impiedicarea inamicului de a-i concentra forele.6 Dup fiecare btlie Napoleon obinuia sa studieze cmpul de lupt. Indiferent c era sau nu vorba despre inamicii si , el privea cadavrele mprtiate pe cmp, ca i cnd ar fi vazut ceva frumos n acea privelite. Soldaii i priveau generalul cu groaz, deoarece acesta nu prea s verse vreodat lacrimi n lupt. Ct despre Napoleon, acesta credea cu convingere ca rzboiul era dus numai ntre comandani, prin urmare, nenumratele cadrave pe care le privea reprezentau imensitatea puterii sale. Era ceva obiSnuit pentru Napoleon i pentru armata lui sa interprind campanii de 6 luni aa cum s-a ntmplat n cea de-a doua expediie n Italia. Cu ct campanile durau mai mult, cu att soldaii ncepeau sa simt dorul de cas i de familie, iar nemulumirile creteau, aa c Napoleon a luat o serie de msuri. Una dintre ele, destul de neobinuit pentru acea perioad, a fost publicarea unui ziar militar. Acesta a avut dou scopuri cnd a decis publicarea ziarului i a obligat soldaii s-l citeasc. Unul era ca acetia s fie la current cu ceea ce se ntmpla n ar n lipsa lor

5 6

Idem, vol. 32, p. 210 Napoleon Bonaparte, Memorii, Editura militar, 1981, vol. 1, p. 51