Universitatea “Dunărea de Jos”

Facultatea de Științe Juridice Sociale și Politice

Document de poziție

Cartografie județul Galați și județul Brăila

 În Europa se găsesc 11 regiuni biogeografice, dintre care cinci se află în România, fapt
care face ca țara noastră să fie una dintre cele mai bogate în biodiversitate țări din Europa, mai
ales că România cuprinde jumătate din lanțul carpatic, precum și o treime din fluviul Dunărea.
Cea mai mare pondere de păduri virgine existente în Europa se află pe teritoriul României – circa
65% (exceptând Rusia). În România pot fi întâlnite și foarte multe pajiști, în special în zona
Transilvaniei, unde se pot dezvolta diverse specii de plante – în restul Europei, pajiștile sunt
aproape inexistente.

Datorită faptului că jumătate din Munții Carpați poate fi regăsită pe teritoriul românesc,
țara noastră este habitatul ideal pentru 13.000 de tipuri de plante și animale, inclusiv pentru
carnivorele mari, care înregistrează cea mai mare populație din Europa – urși, lupi și râși. Nu
trebuie să uităm nici de Delta Dunării, care este cea mai întinsă zonă umedă a Europei și care
este una dintre cele mai mari biodiversități ale lumii, dar și cea mai mare comoară a României. În
jur de 5.000 de specii își au casa în delta noastră, precum și peste 300 de soiuri de păsări,
reprezentând mai mult de jumătate din populația regăsită în Europa.

În România, în zonele montane există 13 parcuri naționale, cel mai mare dintre acestea
fiind Domogled-Valea Cernei, pe când cel mai mic parc național montan este Buila-Vânturarița.
Mai există alte 14 parcuri naturale, Munții Maramureșului fiind cel mai mare de acest gen, pe
când cel mai mic este Văcărești, acesta din urmă fiind și ultimul înființat. Dintre aceste 14
parcuri naturale, nouă se află în zone de munte, iar restul se află în zone umede, dintre care
amintim Balta Mică a Brăilei și Lunca Joasă a Prutului Inferior. În țara noastră sunt protejate și
două geoparcuri, unul dintre acestea fiind Țara Hațegului, unde au fost descoperite fosile de
dinozaur, iar celălalt geoparc poartă denumirea de Platoul Mehedinți.

Delta Dunării, despre care am pomenit mai sus, este singura rezervație biosferică din
România, cu o valoare inestimabilă, motiv pentru care a fost inclusă și în Lista Patrimoniului
Mondial Unesco. Alte două rezervații biosferice pot fi găsite în Parcul Național Munții Rodnei și
în Parcul Național Retezat. Datorită suprafeței sale foarte întinse (564.000 ha, dintre care
442.300 ha se află pe teritoriul țării noastre), Delta Dunării este cea mai mare arie protejată din
țara noastră, la polul opus, situându-se Gresiile de pe Stânca Dracului, din județul Sălaj, arie
protejată de interes național, cu o suprafață de doar 0,001 ha.

2
 Ariile naturale protejate ale județului Galați

În partea de sus a Moldovei găsim județul Galați, exact în locul unde se întâlnesc trei
mari ape curgătoare – Dunărea, Prutul și Siretul. Aici poate fi întâlnit relieful de șes și de podiș,
precum și numeroase rezervații naturale și peisaje incluse în rețeaua Natura 2000 1. Cele mai
importante zone protejate ale acestui județ sunt preponderent habitatele de pădure, apă dulce și
de pășune, iar acestea, ca orice altă arie protejată, au rol de conservare a habitatelor naturale, a
faunei și a florei, susținând, astfel, biodiversitatea.

În județul Galați există 17 arii protejate, dintre care cinci sunt de protecție
avifaunistică – Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului-Vlădești-Frumușița, Lacul Brateș, Mața-
Cârșa-Rădeanu, Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoe- și 14 situri importante pentru
comunitate, dintre care amintim Dunele de Nisip de la Hanu Conachi, Pădurea Mogoș-Mâțele,
Pădurea Balta-Munteni, Pădurile Torcești, Tălășmani, Buciumeni-Homocea, Luncile Chineja și
cea Joasă a Prutului, Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului, precum și o suprafață mai
mică de 1% a Deltei Dunării.

Ariile protejate de la nivelul județului Galați au o foarte mare valoare conservatoare și de

protejare atât a speciilor, cât și a habitatelor care există în aceste zone, mai ales că, în cadrul
pădurilor protejate, poate fi întâlnită vegetația forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, care
cuprinde liane care dau un aer exotic pădurii, liane care pot atinge dimensiuni între 25-30 metri.
Acest tip de vegetație poate fi regăsit în Pădurea Babadag, unde își găsesc adăpost căpriori,
mistreți și chiar o nouă specie apărută în România, șacalii, iar ca tip de vegetație, pe lângă
stejarul pufos mai poate fi întâlnit plopul și poate crește chiar și orhideea.

Alte habitate din zonele de pădure cuprind păduri pontice-mixte cu stejar pufos, păduri
ripariene mixte cu stejar, ulm și frasin, precum și păduri danubiene-pontice mixte cu stejari
pedunculat, frasini și ulmi. Tot printre ariile protejate regăsim zăvoaiele cu plop alb și salcie
albă, pădurile danubiene cu salcie albă, care au o valoare conservatoare foarte mare, silvostepă
eurosiberiană, dar și păduri-rariști moldave cu stejar redunculat și cireș.

1
Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate, care cuprinde un eșantion reprezentativ
de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar – sursa https://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-
2000

3
 Din cadrul faunei și florei sunt protejate cinci tipuri de nevertebrate, dintre care amintim
o specie nocturnă de fluture vărgat și rădașca, inclusă în lista speciilor amenințate cu dispariția;
11 specii de pești, dintre care amintim avatul, zvârluga, boarța și sabița; patru specii de
amfibieni și anume tritonul dobrogean cu creastă și buhaiul de baltă cu burta roșie; patru specii
de mamifere, precum vidra euroasiatică și șoarecele săritor de stepă; patru tipuri de plante,
precum târtanul, care crește în tufe înalte de 60-90 centimetri. De asemenea, 53 de specii de
păsări trăiesc în aceste zone protejate, dintre care amintim buhaiul de baltă, stârcul de noapte,
acvila țipătoare mare, stârcul galben, rața mică și barza neagră.

Până în anul 2019, toate ariile protejate ale județului Galați au fost administrate de mai
multe entități, fiecare dintre acestea având alocate una sau mai multe zone protejate. Pădurea
Gârboavele se afla în custodia Consiliului Județean Galați, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului
Inferior se afla în Administrația Județeană a Pescarilor Sportivi, Lunca Siretului Inferior se afla
în custodia Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice.

Alte patru păduri, dintre care amintim pădurea Torcești și Mogoș-Mâțele, se afla în
custodia Asociației Județene a Vânătorilor și a Pescarilor Sportivi din Galați. Direcția Silvică
Galați și Consortiul Human Nature, format din Direcția Silvică și Asociația Județeană de
Vânătoare și Pescuit Sportiv aveau în custodie alte câteva habitate forestiere.

Începând cu anul 2019, singura entitate din țară care se ocupă cu administrarea ariilor
protejate, atât de la nivelul județului Galați, cât și din țară, este ANANP – Agenția Națională de
Arii Naturale Protejate, care se ocupă cu gestionarea unitară a acestora și care realizează proiecte
de infrastructură, cu ajutorul finanțării europene.

De administrarea efectivă a ariilor protejate se ocupă structuri teritoriale prezente în

cadrul ANANP, structuri care au fost construite special cu scopul de aministrare a ariilor
protejate, “cu personalitate juridică, aflate în coordonarea[..], după caz, a unor regii autonome,
companii și societăți naționale, autorități ale administrației publice locale, servicii
descentralizate ale administrației publice centrale, instituții științifice de cercetare și de
învățământ din sectorul public și privat, asociații de dezvoltare intercomunitară, muzee,

4
constituite potrivit legii și aflate în relație contractuală cu Agenția Națională pentru Arii
Naturale Protejate.2”

ANANP are proiecte de administrare a ariilor protejate finanțate atât de către Uniunea
Europeană, cât și de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. De asemenea, a
selectat un număr de 20 de parteneri financiari, cu ajutorul cărora să implementeze măsurile de
plan managerial. Unul dintre proiectele derulate de către această agenție este POCA – Program
Operațional de Capacitate Maximă – în cadrul căruia se dorește eficientizarea modalității în care
sunt manageriate zonele protejate, precum și susținerea planurilor de dezvoltare durabilă, care se
face prin protejarea biodiversității, atât pentru binele oamenilor, cât și pentru mediul afacerial.

Ariile naturale protejate ale județului Brăila

43,8% din suprafața zonelor protejate din România se află în sud-estul țării, care este,
totodată, regiunea a cărei suprafață este ocupată în mare parte de arii naturale protejate – circa
32%. Pe teritoriul acestei regiuni se află un total de 144 de zone naturale protejate, de interes
național, o rezervație a biosferei, trei parcuri naturale și unul național, precum și 108 situri care
aparțin rețelei comunitare Natura 2000.

În Brăila se află Parcul Natural Balta Mică, aceasta fiind singura zonă în care mai poate
fi găsit un regim hidrologic natural și care are o foarte mare importanță din punct de vedere
ornitologic, aici fiind concentrată 53% din totalitatea populației de păsări de pe teritoriul
României. Acest lucru se datorează faptului că Balta Mică a Brăilei este localizată exact pe cel
mai însemnat culoar de migrație folosit de păsările din regiunea inferioară a Dunării de Jos.
Acest bazin este protejat, deoarece este o zonă umedă extrem de importantă din punct de vedere
internațional pentru păsările acvatice care o folosesc drept habitat.

Alte două zone naturale protejate și importante din punct de vedere național sunt
Rezervația Naturală Pădurea Camenița, în care cresc frasini amestecați cu salcâmi, o adevărată
raritate în zona județului Brăila și Rezervația Naturală Lacul Jirlău Vișani, unde diverselor păsări
migratoare și statornice, specifice zonelor umede, le sunt asigurate hrana și adăpostul, existând și

2
Sursa - https://www.green-report.ro/ariile-protejate-vor-fi-administrate-de-catre-agentia-nationala-de-arii-
naturale-protejate

5
habitate de pasaj. Datorită acestui lucru, lacul a fost inclus în zona de protecție specială,
denumită “Balta Albă-Amara-Jirlău”, dar și într-un sit important din punct de vedere comunitar,
denumit “Balta Albă Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni.”

Câteva alte arii naturale protejate din județul Brăila sunt: Insula Mică a Brăilei, o zonă
umedă importantă din punct de vedere internațional, Lunca Siretului Inferior, Berteștii de Sus-
Gura Ialomiței, Rezervația Forestieră Pădurea Viișoara, Sărăturile de la Gura Ialomiței-Mihai
Bravu, Lacul Sărat-Brăila, Lunca Buzăului, Balta Tătaru, Dunărea Veche-Brațul Măcin, etc.

Vegetația specifică regiunii Brăilei este cea a zonei de câmpie, pădurile fiind mai mult de
luncă și ocupând o suprafață de 22.600 hectare, însă există și păduri de sălcii, plopi, stejari,
salcâmi sau alte soiuri. Flora este cea specifică solurile bogate în săruri, care dăunează plantelor,
și zonelor acvatice, unde crește vegetația specifică lacurilor și bălților inundabile.

Ca și faună, în Insula Mică a Brăilei, spre exemplu, pot fi întâlnite felurite soiuri de rațe,
stârci, pescăruși, sitari, lișite, toate specifice zonei de deltă, iar ca specii de pești pot fi întâlniți
crapul, șalăul, știuca, carasul, precum și soiuri de pești migratori – morunul, scrumbia, cega.

Unele dintre ariile naturale protejate aflate pe teritoriul județului Brăila sunt administrate
de către Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, altele de către Asociația pentru
Conservarea Diversității Biologice, Asociația Maximilian, de către Societatea Ornitologică
Română sau de către Asociația Comunity Aid Romania.

Unele zone se află în administrarea managerială a AMP – Agenția de Protecție a

Mediului – Brăila, Tulcea sau Buzău. Toate aceste entități se află sub jurisdicția ANANP, adică
sub Agenția Națională de Arii Naturale Protejate – detaliile legate de finanțare, viziuni și
proiecte se aplică la nivelul tuturor ariilor protejate din țara noastră, adică inclusiv județului
Brăila.

6
Webgrafie:

1. Articol intitulat “Ariile protejate vor fi administrate de către Agenția Națională de Arii
Naturale Protejate”, scris de Lidia Neagu, accesat în 13.11.20-
https://www.green-report.ro/ariile-protejate-vor-fi-administrate-de-catre-agentia-nationala-
de-arii-naturale-protejate

2. Informații găsite pe site-ul Natura 2000, accesat în 13.11.20- https://natura2000.ro/ce-este-

reteaua-natura-2000

3. Informații găsite pe site-ul ANANP, accesat în 13.11.20-http://ananp.gov.ro/comunicat-ananp

4. Informații pe ADRSE,accesat 13.11.20-http://www.adrse.ro/Regiunea/Arii_protejate.aspx