Letopisețul Țării Moldovei de

Grigore Ureche
Portretul. Tabloul.
Portretul lui Ștefan cel Mare
 

Prof. Gîdiuță Mariana

1
GRIGORE URECHE
(n. cca. 1590 – d. 1647)

 Grigore Ureche a fost fiul lui Nestor Ureche, boier

instruit, deținând funcții politice importante la
sfârșitul veacului al XVI-lea, în repetate rânduri
purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic
 al Țării de Jos pe vremea domniei lui 
Eremia Movilă.

 Cronicarul a învățat carte la Lemberg, la Școala

Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia,
limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica.
Reîntors în țară, a participat la viața politică mai
întâi ca logofăt, apoi spătar.

2
 În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre 
sfetnicii apropiați ai acestuia, mare spătar, iar din
anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns 
mare vornic al aceleiași Țări de Jos.

 Înzestrat fiind cu darul de povestitor, G. Ureche este

întemeietorul portretisticii în literatura română veche.

 În virtutea talentului său, el selectează figurile

domnitorilor sau a boierilor, le ierarhizează, le dă
contur propriu, punând alături de trăsăturile fizice şi
însuşiri de caracter definitorii.

 Efigia lui Ştefan cel Mare, modelul clasic, este realizat

din linii simple, dovedind o incontestabilă artă de
portretist, de altfel istoria literară i-a reţinut o bună
parte din portrete drept model.
  

3
 Conform DEX:

 Vornic = Mare dregător din Sfatul domnesc, însărcinat cu supravegherea

Curții, conducerea treburilor interne ale țării, având și atribuții
judecătorești.
 Logofăt = Titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români, membru al

Sfatului domnesc; persoană care deținea acest titlu.

 Spătar = dregător la Curtea domnească care purta la ceremonii sabia și

buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei.

◊ Mare spătar = comandant suprem al armatei țării în lipsa
domnului.
 Efigie = Reprezentare în relief, pe monede, medalii etc., a chipului unei

personalități.
 Letopiseț = Scriere veche cu caracter istoric, în care evenimentele sunt

prezentate în ordine cronologică;

 Letopisețul Țării Moldovei prezintă faptele istorice petrecute de la

Descălecatul lui Dragoș –Vodă(1359) și până la domnia lui Aron-Vodă (1594)

4
PORTRETUL. PORTRETUL LITERAR
 Portret = descriere de trăsături morale și
fizice ale unei ființe reale sau imaginare.
Portretul îmbină descrierea unor moravuri,
vicii, defecte, calități ale personajului cu
descrierea particularităților fizice: corp,
figură, ținută, etc.

 Portretul literar prezintă imaginea unui

personaj dintr-o operă epică.

5
 Portretul lui Ștefan cel Mare
Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche

 Ce fel de limbaj folosește Grigore Ureche în opera sa? Ce cuvinte folosește

acesta? Care este rolul lor?

 - Limbaj popular, „limba literară de dialect moldav” (George Călinescu)

 - În text apar regionalisme și arhaisme (care au rolul de a încadra

textul într-un anumit timp/epocă)

 -Exemple de arhaisme lexicale (pomăzuit, hotnog)

a pomăzui = a conduce, a însoți;

hotnog = comandant peste o sută de ostași;
 
 -Exemple de arhaisme fonetice (țărâi, rădicat, carile, chiamă, pre, ieste,
statu, de grabu, vărsătoriu, omorâea, neleneșu, vârâia, etc.)
6
 Textul operei este împărțit în două secvențe.

1. În prima secvență se descrie momentul

urcării lui Ștefan cel Mare pe tron.

Din această secvență reiese faptul că domnitorul Moldovei

își iubește țara (= simbol al luptei de eliberare a poporului de
sub jugul otoman) și ar face orice pentru a o apăra, inclusiv
să se pregătească de război ,, nu cerca să așeze țara, ci de
război se gătia”.
 
 

7
 2. În a doua secvență, se realizează portretul-
efigie al lui Ștefan cel Mare.

În această secvență, Ștefan cel Mare este

caracterizat în mod indirect, prin atitudinea
pe care o are domnitorul față de boierii și
lumea prezentă la ceremonie.

8
 Portretul lui Ștefan cel Mare, după letopiseț:

 Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu,

mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat;
de multe ori la ospéțe omorâea fără județu.
Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul
său îl știia a-l acoperi și unde nu gândiiai, acolo îl
aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era
nevoie însuși se vârâia, ca văzându-l ai săi să nu să
indărăpteaze și pentru acéia, raru războiu de nu
biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădéjdea,
că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra
biruitorilor.”

9
Ce este caracterizarea?
Caracterizarea personajului literar este o compunere
pe baza textului literar, evidențiind trăsăturile  morale și
fizice ale personajului, atitudinile, comportmentul,
concepțiile, toate acestea reieșind din evenimentele
prezentate și din relațiile acestuia cu alte personaje.

 Caracterizarea directă, realizată:

- de către narator;
- de către celelalte personaje;
- autocaracterizare;
 Caracterizarea indirectă, realizată:

- prin intermediul faptelor sale;

- limbaj;
- vestimentație;
- mediul în care trăiește;
- relația cu celelalte personaje; 10
 CARACTERIZAREA LUI ȘTEFAN CEL MARE

1. Caracterizare directă:
 Trăsături fizice:

,, nu mare de statu” –mic de statură

 Trăsături morale:
,, mânios și degrabă vărsătoriu de sânge”-
impulsiv
 
11
2. Caracterizare indirectă

* Impulsiv - ,,de multe ori la ospețe omorâea fără județ ”

* Înțelept - ”om întreg la fire”
* Harnic - ,, neleneșu ”
* Diplomat - ,, lucrul său știa a-l acoperi”
* Energic - ,, unde nu gândiiai, acolo îl aflai ”
* Bun strateg și conducător de oști - ,,la lucru de războaie
meșter ”
* Viteaz și curajos - ,, unde era nevoie însuși se vârâea”
* Exemplu pentru oștenii săi pe care-I conducea spre victorie -
,,ca văzându-l ai săi, să nu să îndărăpteze ”
* Perseverent, ieșea aproape întotdeauna victorios. - ,,și pentru
aceea, raru războiu de nu biruia ”
* Optimist (fire optimistă) - ,,unde biruiau alții, nu perdea
nădejdea”

12
 Datorită dârzeniei și tenacității sale, el reușește ,,să se
ridice deasupra biruitorilor” .

 Vitejia și curajul în luptele desfășurate sunt însușiri

care se subordonează trăsăturii sale dominante –
iubirea de țară și popor - care se manifestă prin
faptele și prin comportamentul său. 

Pentru a evidenția statura domnitorului,

cronicarul nu apelează la termenul ,,scund” ,ci îl
substituie prin antonimul lui negat ,, nu mare de
statu”, pentru ca aceasta să nu fie receptată de cititor
ca un defect, ci din contră, să se evidențieze faptul că,
în ciuda staturii lui, acesta realizează lucruri mărețe.

13
 SCHEMA TEXTULUI
Portretul lui Ștefan cel Mare
în Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche

 Letopiseț = Scriere veche cu caracter istoric, în care evenimentele sunt

prezentate în ordine cronologică;

 Letopisețul Țării Moldovei prezintă faptele istorice petrecute de la

Descălecatul lui Dragoș –Vodă(1359) și până la domnia lui Aron-Vodă
(1594)
 
 Portret = descriere de trăsături morale și fizice ale unei ființe reale sau
imaginare

 Portretul literar prezintă imaginea unui personaj dintr-o operă epică.

 

14
 Particularitățile textului:
 
- limbaj popular, „limba literară de dialect moldav” (Călinescu)
- apar regionalisme și arhaisme (încadrează textul într-un

anumit timp/anumită epocă)

-ex.de arhaisme lexicale : pomăzuit, hotnog;
-ex.de arhaisme fonetice: țărâi, rădicat, carile, chiamă, pre,

ieste, statu, de grabu, vărsătoriu, omorâea, neleneșu, vârâia ,

etc.;
 
Caracterizare directă:
 Trăsături fizice:
,, nu mare de statu” –mic de statură
 Trăsături morale:

,, mânios și degrabă vărsătoriu de sânge”-

impulsiv

15
 CARACTERIZARE DIRECTĂ
Impulsivitatea este explicată și în
citatul
,,de multe ori la ospețe omorâea fără
județ ”
,,om întreg la fire ” - înțelept
,, neleneșu ” - harnic
,, lucrul său știa a-l acoperi” - diplomat
,, unde nu gândiiai, acolo îl aflai ” –
energic
CARACTERIZARE INDIRECTĂ
,,la lucru de războaie meșter ” – bun
strateg și conducător de oști
,, unde era nevoie însuși se vârâea” –
viteaz și curajos
,,ca văzându-l ai săi, să nu să
îndărăpteze ” – exemplu pentru oștenii
săi pe care-I conducea spre victorie
,,și pentru aceea, raru războiu de nu
biruia ” - perseverent, ieșea aproape
întotdeauna victorios.
,,unde biruiau alții, nu perdea
nădejdea” - optimist (fire optimistă)
Datorită dârzeniei și tenacității sale, el
reușește ,,să se ridice deasupra
biruitorilor”
Vitejia și curajul în luptele desfășurate
sunt însușiri care se subordonează 16
Fragment din Letopisețul Țării Moldovei,
1642

17