Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a

CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

Analizați următoarele materiale despre

”Sistemul economic și sistemul geopolitic” și veți
avea posibilitatea de a vă conecta la realitatea actuală
cu care veniți în contact și puteți găsi răspunsuri la
anumite întâmplări din sfera geopolitică și economică
mondială.

CONDIŢII PREALABILE
Elevii dețin cunoştințe despre statele lumii şi organizarea lor în diferite organizații, asociații
şi blocuri regionale cu structuri şi obiective specific.

EXPLOREAZA

2. SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL

Geopolitica este o știință politică ce studiază impactul așezării și poziționării geografice a

unui stat asupra politicii sale externe și interne, precum și impactul factorului spațial asupra politicii
internaționale în ansamblu.
Sistemul geopolitic mondial este un sistem social, economic, militar și politic, dinamic,
rezultat în urma evoluției relațiilor dintre statele lumii, pe baza unor interese politice, militare,
strategice și economice.
Factorii generatori ai noului sistem geopolitic mondial:
a. încheierea, după aproape cinci decenii, a Războiului Rece, prin căderea sistemului
comunist şi adoptarea generalizată a sistemului capitalist de producţie şi organizare a societăţii;
b. tendinţa de generalizare a sistemului capitalist, de influenţă americană, în toate domeniile
existenţei societăţilor respective. Deşi acest lucru a dus la o uniformizare politică şi ideologică, nu s-
a observat aceeaşi finalizare şi în domeniile economic, social sau cultural;
c. tendinţa de multipolarizare la nivel regional sau zonal, în domeniul atât economic sau
social, dar mai ales politic, reliefată prin apariţia de noi centri de putere, bazaţi nu pe ideologii
diferite, ci pe un potenţial economic, demografic aparte;

1
 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

d. reaşezarea sferelor de influenţă, conform noilor interese predominant economice, dar şi

strategice;
e. prezenţa tot mai accentuată a procesului de globalizare, legat fiind de necesitatea
construirii unei pieţe globale;
f. procesul de construire a unor structuri regionale sau zonale care să gestioneze problemele
existente la nivel supranaţional.

Tendinţe în cadrul sistemului geopolitic actual

În urma analizei evoluţiei fenomenelor politice, sociale, economice desfăşurate în ultimele
decenii la nivel global şi ţinând cont de specificul evoluţiilor viitoare, se pot defini o serie de
tendinţe care se fac sau se vor face simţite în viitorul apropiat în domeniul evoluţiei geopolitice
mondiale, precum:
1. Unificarea regională sau zonală, reprezentată de o serie de procese de unificare pe baza
alianţelor determinate de interese comune militare (cazul NATO), economice sau sociale (cazul
Uniunii Europene), religioase etc.
2. Destrămarea statală a unor structuri multinaţionale, ca proces iniţiat în urmă cu aproape
două decenii în cazul fostei Iugoslavii, dar care se regăseşte şi în cazul altor formaţiuni statale
formate pe bază plurietnică. Aici se poate include şi situaţia ruperii unor teritorii pe baza principiului
autodeterminării, luându-se în considerare drepturile colective şi nu cele individuale, cum sunt
separaţiile etnice.
3.Dispariţia antagonismelor ideologice, ca proces demarat odată cu prăbuşirea
comunismului, reprezentat în esenţă de trecerea la un singur sistem politic universal, de tip
capitalist, dar aplicat în forme diferite, în funcţie de trăsăturile statelor subiect, păstrându-se totuşi
prerogativele marilor puteri. Cucerirea unui teritoriu se face prin influenţă şi determinare economică
şi în special financiară.
4.Trasarea unei noi ordini mondiale vizând reaşezarea în ultimele două decenii a hărţii
politice a lumii, prin schimbarea polilor de putere. O nouă stare de fapt, în care Statele Unite ale
Americii au devenit supraputerea unică, fără plan de contrabalans.
5. Ridicarea unor noi poli de putere, prin depăşirea etapei vizând trasarea unei noi ordini
mondiale şi apariţia unor noi structuri de divizare a puterii, de regulă, la nivel regional sau zonal,
prin formarea unor„poli secundari” în Asia, precum China şi India, în Europa, precum Germania sau
„inelul pacificului”.

2
 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

6. Încercarea de revitalizare a fostei URSS, prin procesul de regrupare pe diferite planuri,

într-o nouă formă de existenţă comună, a statelor componente ale fostei URSS pe de o parte, şi a
fostelor state satelit, pe de altă parte.
7. Apariţia şi dezvoltarea explozivă a agenţilor nonstatali drept centre de putere, reprezintă
procesul complex prin care corporaţiile multinaţionale dobândesc atâta putere încât pot influenţa şi,
uneori, determina situaţii concrete pe arena politică a lumii.
8. Asimetria balanţei puterilor, dată de tendinţa de a concentra puterea spre un anumit pol, în
contradicţie cu celălalt pol ce devine al „sărăciei”. Se structurează, astfel, două tipuri majore de
state: state producătoare şi state consumatoare, ca pieţe de desfacere.
În ansamblul tabloului geopolitic actual trebuie să semnalăm modificările aduse de
fenomenul terorismului internaţional, care a schimbat profund datele problemei. Terorismul a
devenit nu numai o ameninţare globală, dar, în acelaşi timp, şi o motivaţie pentru agresiune, un
element folosibil pentru justificarea unor acţiuni cu profunde şi grave implicaţii geopolitice.
Sistemul geopolitic actual se bazează, în primul rând, pe asigurarea controlului asupra unor
teritorii care prezintă o importanţă fie economică, în special în ceea ce înseamnă accesul la resursele
de materii prime, dar şi pieţe de desfacere, fie strategică, de control al accesului spre anumite
regiuniconsiderate importante de către vectorul geopolitic implicat: strâmtori maritime, canale de
navigaţie, zone de ieşire la ocean etc. În prima situaţie, resursa cea mai importantă care generează
acţiune, inclusiv geopolitică şi geostrategică, din partea statelor interesate, este petrolul. Ultimele
acţiuni la nivel global, inclusiv din punct de vedere militar, au avut ca element fundamental accesul
la resurse de petrol.
Într-un trecut apropiat, lumea a avut un caracter bipolar, iar în prezent are aspectul unei lumi
unipolare. Această lume se află în transformare spre o lume multipolară, de ţări şi ansambluri de
ţări.
Există state suficient de puternice care joacă sau pot juca un rol important pe scena
internaţională. Experienţa a arătat că ţări mici – Luxemburg, Hong Kong, Singapore – dacă sunt
bine poziţionate în sistemul mondial actual şi au un rol bine definit în producţia de bunuri, îşi
păstrează identitatea şi caracteristicile.
Întinderea spaţială nu este totdeauna semnificativă. Există o mare varietate de ţări în care
raportul dintre întindere, populaţie şi performanţe nu poate fi explicat doar prin comparaţii
cantitative.

3
 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

În prezent, pe Glob, există o singură organizație interguvernamentală cu vocație universală,

Organizatia Natiunilor Unite (cu o structură organizatorică complexă) și numeroase alte organizații,
asociații, blocuri regionale, de regulă cu caracter interguvernamental, cu obiective specifice.
În același timp, există și state suficient de puternice (economic, militar etc.) care joacă sau
pot juca un rol important pe scena internațională și care completează sistemul geopolitic mondial
actual.Tocmai de aceea, astăzi, se vorbește de actori, și nu numai de state, ca în trecut, și de centre
de putere.
În categoria actorilor intră state (SUA, Rusia, China, Japonia, India, Indonezia, Australia,
Brazilia, Africa de Sud) dar și blocuri economice (Uniunea Europeana, APEC, MERCOSUR ș.a.)
ori militare (NATO). Toate acestea sunt, de fapt, centre de putere, deși până în prezent au fost luate
în calcul doar statele pentru aceasta categorie.

4
 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

SCHIȚA LECȚIEI

1. SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL

Geopolitica este o știință politică ce studiază impactul așezării și poziționării geografice a
unui stat asupra politicii sale externe și interne, precum și impactul factorului spațial asupra politicii
internaționale în ansamblu.
Sistemul geopolitic mondial este un sistem social, economic, militar și politic, dinamic,
rezultat în urma evoluției relațiilor dintre statele lumii, pe baza un interese politice, militare,
strategice și economice.
Factorii generatori ai noului sistem geopolitic mondial:
a. încheierea Războiului Rece (sistemul capitalist - sistemul comunist);
b. generalizarea sistemului economic capitalist;
c. tendinţa de multipolarizare socio-economică și politică la nivel regional;
d. reaşezarea sferelor de influenţă;
e. procesul de globalizare;
f. construirea de structuri regionale sau zonale.
Tendinţe în cadrul sistemului geopolitic actual:
1. unificarea regională sau zonală;
2. destrămarea statală a unor structuri multinaţionale (URSS, Cehoslovacia, Iugoslavia);
3. dispariţia antagonismelor ideologice (capitalism – comunism);
4. trasarea unei noi ordini mondiale, în care SUA a devenit supraputerea unică;
5. ridicarea unor noi poli de putere (China, India, Germania etc.);
6. încercarea de revitalizare a fostei URSS, prin procesul de regrupare pe diferite planuri;
7. apariţia şi dezvoltarea explozivă a agenţilor nonstatali (societăți transnaționale) drept centre de
putere;
8. asimetria balanţei puterilor (state producătoare/bogate – state consumatoare/sărace).

5
 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

FIȘĂ DE LUCRU

APLICĂ

I. Încercuiți răspunsurile corecte din enunțurile de mai jos:

1.Economia mondială a început să se contureze după:
a. Marile desoperiri geografice; c. Revoluția industrială;
b. Revoluția franceză; d. Primul război mondial
2. Un element mai puțin vizibil al economiei mondiale îl reprezintă:
a. informațiile; b. resursele naturale; c. comerțul; d. serviciile.
3. După încheierea războiului rece s-a generalizat sistemul economic:
a. socialist; b. comunist; c. capitalist; d. mixt.
4. Republica Moldova este un stat desprins, în anul 1991, din:
a. R.S.F. Iugoslavia; b. U.R.S.S. c. Țările Baltice; d. România

II. Enumerați statele europene (marcate pe harta de mai jos cu cifre de 1 la 15) desprinse din
U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste), după căderea sistemului comunist.

Sursa: Wikipedia, enciclopedia liberă

Statele postsovietice – 15 state independente care s-au despărțit de Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste (URSS) în luna decembrie a anului1991:
1.......................; 2..........................; 3………………………..; 4.......................; 5……………………………….;
6..............................;7……………………………;8…………………………;9……………………………;10...................…………;
11...........................; 12………………………….; 13……………………….;14……………………..; 15..............................
III. 1. Interpretați imaginile de mai jos din perspectiva evoluției geopolitice.

6
 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

2.Menționați statele formate după dezmembrarea Iugoslaviei.

7
Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

SURSE DE INFORMARE

1. Erdeli, G., Ilinca, N., Matei, E., Costache, S., Șerban, C.,Geografie, manual pentru clasa a
XI-a, Editura Economică, Bucureşti, 2016.
2. Mândruţ,O., Manual pentru clasa a XI-a, Geografie Probleme
fundamentale ale lumii contemporane, Editura Corint, Bucureşti, 2008.
3. Ilinca, N., Didactica geografiei pentru cadrele didactice din învăţământul
gimnazial şi liceal, Editura CD Press, Bucuresti, 2015.
4. Neguț, S., Ielenicz, M., Bălteanu, D., Neacşu, M. C., Bărbulescu, A., Geografie, manual
pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008.
5. Rus, D., Caietul elevului, Geografie clasa a XI-a: probleme fundamentale ale lumii
contemporane.

6.
7. www.ecomagazin.ro
8. www.wikipedia.org
9. www.didactic.ro