Sunteți pe pagina 1din 1

Prof.

Mariana Constantin

Perspectiva narativă se definește ca punctul de vedere al naratorului dintr-o operă literară


în raport cu universul diegetic, cu personajele ce evoluează în spațiul ficțiunii.

În fragmentul extras din textul „...” de ...., perspectiva narativă este obiectivă/ subiectivă,
naratorul fiind omniscient, extradiegetic, heterodiegetic (la persoana a III-a) / remarcându-se
un narator- personaj, intradiegetic, homodiegetic (la persoana I).

Perspectiva omniscientă (focalizare zero) este susținută prin faptul că naratorul știe
totul despre personajele sale, prezentând informații biografice, reflecții interioare, trăiri
psihoafective, descrie și interpretează stările de conștiință ale acestora. Se relatează evenimente
exterioare, de exemplu,...., dar și interioare, utilizându-se tehnici precum analiza psihologică sau
observația. (Exemple de gânduri, sentimente exprimate în text...) Destinul eroului este dirijat de
același narator-demiurg, adesea întâlnit în proza realistă. Tehnica detaliului.....

Mărci lexico-gramaticale ce atestă prezența naratorului omniscient în text sunt formele


verbale și pronominale de persoana a III-a: exemple...

*Perspectiva obiectivă externă(focalizare externă) este cea a naratorului ce se află în


postura observatorului imparțial al evenimentelor exterioare, dând impresia că știe mai puțin
decât personajul, surprinzându-i doar comportamentul. Acest tip de narator nu face judecăți de
valoare/ nu exprimă opinii, păstrând o notă de mister. Mărci lexico-gramaticale ce atestă
prezența acestuia în text sunt formele verbale și pronominale de persoana a III-a: exemple...

*Stilul indirect liber apare în textele realiste în care discursul naratorului se confundă cu
acela al personajului, nararea rămânând la persoana a III-a (de exemplu, în textele lui Ioan
Slavici), efectul fiind de a facilita pătrunderea în lumea interioară a personajului.

Perspectiva internă, subiectivă (focalizare internă) este cea a naratorului-personaj


(nume), acesta relatând realitatea din punctul său unic de vedere („ce vede, ce aude, ce
gândește”- perspectiva „avec”)- narator uniscient. Aspectele prezentate sunt de natură interioară,
confesivă, utilizându-se tehnici analitice directe (introspecția, monologul interior, analiza
psihologică). (Exemple de trăiri ale personajului- fericire, suferință, incertitudine etc.)

Mărci lexico-gramaticale ce atestă prezența naratorului-personaj în text sunt formele


verbale și pronominale de persoana I: exemple...

În concluzie, perspectiva narativă obiectivă remarcată în textul lui... ( numele


autorului) este specifică realismului./ perspectiva narativă subiectivă remarcată în textul lui... (
numele autorului) este specifică operelor psihologice, de factură modernă.

S-ar putea să vă placă și