Perspectiva narativ

Perspectiva narativ este punctul de vedere al naratorului sau viziunea lui asupra lumii.

perspectiv narativ subiectiv(impreuna cu/avec ;N=P), a naratorului implicat afectiv n

evenimentele prezentate. Naratorul joac i rolul unui personaj, iar faptele nu sunt prezentate cronologic, ci
ntr-o ordine personal dictat de propria contiin. Naratorul comunic la persoana I i se concentreaz
asupra propriului univers sufletesc, iar, din acest motiv, lumea prezentat se nfieaz cititorului dintr-un
singur unghi. Aceast perspectiv e specific prozei psihologice i memorialistice.
Perspectiva obiectiv, dindrt/ derriere" (N>P), presupune un narator ce tie mai multe dect
personajele i red evenimentele fr s se implice. El este un narator omniscient. Acest gen de perspectiv
este specific prozei realiste din secolul al-XIX-lea.
Perspectiva impersonal, din afar/dehors (N<P), presupune un narator ce tie mai puin dect
personajele, el fiind doar un martor al evenimentelor pe care nu le comenteaz, lsnd cititorului misiunea de
a da semnificaie textului.
N- naratorul
P- personajul
Expresivitate. Reflexivitate. Ambiguitate. Sugestie

Expresivitatea- capacitatea limbajului poetic de a reflecta, direct sau indirect, o realitate individuala, un
relief psihologic,"fondul subiectiv al vorbitorului"
capacitatea limbajului poetic de a exprima intr-o maniera plastica, diferita de cea a limbajului uzual, idei
concentrate, cu maxim incrcatur afectiva si subiectiva. Se realiz.prin:
- imagini artistice;
- figuri de stil;
- sintaxa poetica;
- modul particular de utilizare a materialului lexical;
- topica;
- punctuatie;
- prozodie.
Reflexivitatea- caracteristica textului de a genera nevoia de lectur meditativ, mai putin afectiv si mai
explicit speculativ. Lirismul reflexisiv are ca substan i surs a emoiei ideea filosofic, prin intermediul creia se
nasc sentimentele i viziunea poetic. D.p.d.v.stilistic, limbajul reflexiv presupune confesiunea direct, prezena
mrcilor lexico-gramaticale ale eului liric, exploatarea sensurilor conotative ale cuvintelor prin care poetul se
comunic(T. Vianu).
Sugestia- caliatea particular a stilului de exprimare aluziv prin care ideea nu se ofer direct cunoaterii
raionale, ci intuiiei, imaginaiei i sensibilitii. Modaliatati de realizare:
- utilizarea cuvintelor polisemantice si a sensurilor conotative;
-recurena unor cuvinte-cheie (laitmotivul, refrenul), titlul poate sugera tema operei;
enunturi eliptice, ssuspendate;
-prezenta elem. paratextuale ( motto, subtilu, dedicatie)
Ambiguitatea-denota caracterul "deschis" al spatiului semantic al discursului1, valorificarea valentelor de
semnificare multipla ale unui cuv/sintagme. Implica o "pluralitate de lecturi"2
- trstur a liricii contemporane (neomoderniste, postmod.)- presupune un efort sporit de decriptare a sensurilor.
Limbajul artistic este aparent simplu, fr o evident ncrctur de fig. de stil. Invers proporional cu simplitatea
limbajului crete dificultatea descifrrii ideii poetice.. Expresia este lapidar, foarte concentrat n sensuri simbolice.
Mecanisme de producere a ambiguitatii:
1.la niv. viziunii artistice: referinta culturala (simboluri, concepte din dif. domenii ale culturii; ex. Galateea, Marcu,
Luca etc);
2. la niv.lexical: utiliz. cuv. polisemantice, sensuri conotative, inovatii lexicale;
3. la niv. sintactic: dislocari topice, enunturi eliptice, ermetism sintactic;
4. niv. stilistic: alegorii, metonimii, metafore
1
2