Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cartea a faptea
TRANSCENDEREA
FERICIRII
./
Editura
DHARANA
~
~~
r--
-- -
JIA3APEB CH.
FERICIRII
A~arHOCT~Ka KapMbl.
KH~ra ceAbMaR npeOAoneH~e 4YSCTseHHorO C4aCTb~
CaHlcr-Ikrep6ypr, 2001
Copyright renewed «J 1998 by S.N. Lazarev
Copyright ~ 2000 ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania :;;iRepublica Moldova. Traducere din limb a rusa
Muitiplicarea :;;i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragrnente INA ARPAD ~i GAVRILA HENDER
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara
accepml scris ROVIMED TRADING S,R.L.
Edimra DHARANA
/ Tel: 0213372424
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol
CopeTta colectiei: Mihai Marinescu
Ilustratie copeTta I: Fecioara din Vladimir sec. xn
Tehnoredactare: Editura Kannat Press Editura
Unic distribuitor: Societatea de Distributie a Cartii Pro-No; DHARANA
Bucure:;;ti, str. Ing. Pandele Taru:;;anu nr. 13
~
TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38
e-mail: pronoi2000@yahoo.eom
Irnprimat la Tipografia Centrala. Cornanda nr. 1269 t~
Bucuresti
\
r .~ :
i,
~
j
-
INTRODUCERE
7
\ I
\ f
~ .J
sanatatii mele, dar Imi permil In acela~i limp sa ating un nOli tranirea. Cu ea trebuie sa ne luptam .i In aeela.i timp sa a
nivel de con~tiintii. Doua probleme nu am rezolvat pan a 111 acceptam. A a accepta Inseamna a pastra iubirea de Dumnezeu
.
clipa de fa(a:
judecarea oamenilor, inacceptarea situatiilor traumati-
zante, supararea pe sOUl.ta,adica trufia, orgoliul;
In timpul
interiorul
nilor iubirii
,mbatranirii
nostru la omenesc,
divine,
(distrugerii,
la exterior
deteriorarii).
eoncentrandu-ne
trebuie
Renuntand
asupra radaci-
sa ne Ingrijim
In
de el,
. gelozia. deoarece dezvoltarea omenescului ne ajuUi sa intensifieam
Ce Inseamna toate acestea?Pietre la rinichi - asta-i jude- aspiratia ditre Divin.
carea oamenilor, inaceeptarea situatiilor traumatizante, supa- Cu cat trunchiul ~i coroana sunt mai marL cu atat mai
rarea pe soarta, adica trufia. Restul tine de gelozie. Sunt cele puternice trebuie sa fie radaeinile. Batranetea este a retezare
doua probleme pe care nu Ie-am rezolvat pana acum. Ca sunt treptata a ramurilor, iar moartea, a taiere a trunchiului pan a la
gelos, .tiu. In trecut eram la limita patologicului. Acum sunt buturuga. Cand radacinile slabesc, retezarea treptata a ramu-
A
alt om. M-am schimbat. Dar teama de 0 posibila tradare sau rilor este obligatorie. Cum sa cre.tem forta radacinilor? 0 pe-
In.elare ma urmare.te pan a astazi. Nici supararile nu Ie riodica taiere a crengilor, adidi infranarea dorintelor, a vietii,
depa.esc imediat. In caracterul meu au ramas irascibilitatea. Ingradirea destinului duc ulterior la a izbucnire a fOl'\elor
pretentiile crescute fa\a de oameni. Periodic. ma cople.esc vitale, dar nu rezolva problemele In totalitatea lor. De ce rada-
'ICeese de melancolie. 0 parte vine dinspre copii, dar sunt .i cinile i~i epuizeaza rezervele? La aceasta intrebare nu am un
unele probleme proprii, interioare. Ni.te radacini - bazele raspuns. Deocamdata .tiu un lucru: am probleme la nivelul
fericirii umane sunt contopite cu eul meu. fizic .i exista ceva care Ie genereaza - imperfectiunea celor-
Pentru a ma desprinde de ele trebuie sa Ie accept sau sa lalti, irascibilitatea, teama, depresia, judecarea oamenilor. Pot,
renunt la ele pastrind In sutlet iubirea de Dumnezeu. Numai pentru cateva luni, sa ma retrag .i sa lucrez asupra eului
atunci se produce stratifiearea con~tiintei: iata eul meu divin. propriu .i sa Incerc sa-mi modific emotiile. Atunci Insa va fi
iata stratul uman. Este primul pas catre libertate .i non-depen- ca In medicina populara - te doare ceva, ai baut a fiertura din
denta. Daca n-ai reu.it sa pastrezi iubirea, te identifiei eu viata ni.te plante .i durerea a trecut. Cauza bolii nefiind cunoscuta,
ta, eu vointa ta. ell dorinta ta. ell eon~tiinta ta, ea mai-nainte. prin urmare ne1nlaturata, poate ie~i In alt timp, In alt loe.
Atunci, orice nemultumire provoaca ura, deprimare. teama .i Sistemul meu este orientat In primul rand, nu spre vindecare ci
compatimire, urmate de distrugerea acelui lucru cu care cui spre intelegerea cauzelor bolii. Emotiile agresive - nu sunt
nostru divin s-a contopit. cauza, ci veriga intermediara. ele aparand dind eul nostru
Imbatrilnirea este, dupa cat se pare, cel mai amplu proces al divin este eclipsat de fericirea omeneasca ~i incepe sa se
desprinderii de uman. Este rau cand ne resemnam eu Imba- contopeasca cu unele dintre aspeete Ie ei. Atunci apare agre-
x 9
L
~
10
11
1
-.1
13
12
1
f
~
.J
dezintegreaza, strueturile de baza ale campului din planul lui emotionala profunda.
suhtil raman ~i due 0 existenta autonoma. inseamna ca, pentru a sehimba lumea inconjuratoare ~i ceca
intrebarea este de ce') Raspunsul este simplu - viata a ce se intfimpla in ea, trebuie sa ne schimham noi, intai la
aparut intfti la nivelu\ dimpului, ea 0 entitate unitara in tot suprafata ~i apoi in interior. Oar pentru a influenta emoliile
Universul. De aceea, emotiile pe care Ie resimte arice fiinta vie cele mai profunde ~i prin ele intreaga lume. trebuie sa ~tim
au un strat superficial, legat nemijlocit de 'nveli~ul sau ~i un cum sa actionam, de unde sa pornim. Pentru aceasta este
strat profund, legat de viata, deja ca entitate vie, unitara in necesar sa avem 0 viziune corecta asupra lumii iar concepria
Univers. Cu toata diversitatea fiintelor vii din Un ivers, in despre lume este determinata, in primul rand, de scopurile
planul cel mai subtil toate continua sa ramana 0 unica fiinta. $i noastre. a conceptie incorecta asupra lumii furnizeaza emotii
totu~i, de ce dad aceasta fiinta a existat ,n trecut, emotiile ei, incorecte. Stratul superficial al emotiilor actioneaza asupra
vreau sa spun campul, continua sa existe ~i acum? Raspunsul celui mai profund ~i urmeaza fie degradarea, fie evolutia. Oar
nu il voi obosi pe cititor cu reflectiile mele, sa revenim la II
este urmiitorul. Universul este 0 entitate holografica nu doar in
spatiu, ci ~i in timp. Campul se distribuie in jurul obiectului nu fundamentele ferieirii umane.
numai in spatiu dar ~i ,n timp. La 0 mare departare de obiect Prin urmare, valorile esentiale s-au restrans in cateva grupe.
putem sa percepem campul lui, lara sa-I vedem. Acela~i lucru Cand ma apropii de 0 limita, de obieei, unul dintre elemente
se petrece ~i la 0 mare distanta in timp, inseamna ca, ~i tezele incepe sa se destabilizeze, sa iasa de sub control. in situatia de
~tiintei materialiste occidentale, ~i asertiunile curentelor reli- fata s-a intamplat aeela~i lucru. Urmarind periodic ata~amentul
., mist ice o;:j
crioase
b '-(
filozofice sunt ill aceea<;:jmasura
'( veridice. fata de vointa, dorinta, viata, con~tiinta, am observat, la
Emotia depinde de obiect, obiectul depinde de emotie. Toatc diagnosticare, ca unul dintre parametri a ,neeput sa se com-
fenomenele hipnozei sunt inexplieabile pentru ~tiinta oceiden- porte imprevizibil. Era sectorul dorintelor. Peste tot ata~amen-
tala, deoarece in hipnoza, dad obieetivul programat a ajuns tul era minim, aici insa apareau izbucniri nea~teptate ale de-
intr-un strat emotional indeajuns de profund, se eonstata pendentei, reie~ind ca dorintele se crampon au de viata, vointa
dintr-o data ca emotia iese de sub controlul ~i dependenta ~i con~tiinta. Oar despre dorinte am avut 0 tema separata. Am
trupului ~i incepe sa dirijeze corpul ~i eon~tiinta conexata lui. scris deja, ca era suficient sa vreau ceva ~i imediat toate
Din moment ce emotia este 0 struetura de camp spatiala. dorintele mele intrau in faliment. Chiar am observat 0 tendinta
inseamna di ea determina toate evenimentele care se petree in stranie. Blocajul se producea indiferent de anvergura. Daca
acest spatiu. Emotia naturala nu este superficiala ci foarte vroiam sa euleg eiuperci, ele dispareau din toata regiunea. De
adanca. $i ca specialist in emotii extrem de adanci, vad cum calatoream spre un lac mizand pe vremea frumoasa, acolo
tot ceea ce se intampla cu omul depinde in intregime de starea incepeau intemperiile. Dictez aceste randuri in anul 200 I.
t4 15
,
1,
\ f
~
,,_J
Astazi este 31 mai, ultima zi a primaverii mileniului trei ~i To!i se reunesc Intr-un singur elan, indiferent de na!ionalitate.
tema dorintclor, la mine, in mod evident, nu esteinchisa. Am decis Impreuna cu so!ia sa petrecem Craciunul catolic la
La sfftr~itlll Illi aprilic am pHinliit 0 partida de pescllit la Paris ~i sa zburam Inapoi, pan a la Anul Nou. Cu cat viitorul
Astrahan. Dadi mi-am dorit-o am ~tiut sigur di acolo vor fi apare mai limpede, cu atat mai repede vrei sa pleci din prezent
problemc. La Astrahan era deja comandata 0 ~allipa Cllcare sa Inspre el. Pe atunci nu ~tiam ca aspiratia catre viitor, trecand In
ie~im pe mare sa pescuim. Erall pregiitite ~i ma~inile pentru a dorin!a de a te muta In el este 0 Incaleare a legilor supreme, un
ajllnge la Indepartatele lacuri, pline de pe~te. Erall aleatllite program de distrugere a prezentului. In ce consta sensu I vietii?
traseele, oamenii gata de plecare. Sim!eam ca depind de In descoperirea Sacrului. Pentru aceasta trebuie comprimat
dorinta mea, dar incercam sa ma consolez - doar n-o sa timpul ~i el se comprima prin emo!ie. In fiecare emo!ie se
dispara tot pe~tele din Astrahan. Eram curios sa vad cum se va comprima cauza ~i efectul, viitorul ~i prezentul. De aceea,
descurca natura pentrll a-mi strica planurile. Mai degraba, nu omul este In mod autentic fericit In momentde pareursului
voi reu~i sa ajung la pescuit din ne~tiute motive. Ar fi bine
. spre tel ~i nu ale atingerii lui. Telul este atins, stratul timpului II
macar sa raman in viata, in conditiile astea, altfel cine ~tie ell s-a eomprimat. Are loc 0 pulsa!ie, 0 izbucnire a noilor !eluri,
ce forta ma vor Impiedica. Totul s-a rezolvat simplu ~i frumos. mai Indepartate ~i, din nou, aspiratia catre ele.
Ajungand la Astrahan am fost Intampina!i cu un gest de Cand noi renun!am la prezent In favoarea viitorului, se
neputin!a: ,,!nainte de venirea dumneavoastra, doua zile a destrama ~i viitorul, ~i prezentul. Destramarea a Inceput din
plouat cu galeata, un adevarat potop. ~alupa a plecat pe mare primele momente ale ciilatoriei, Intiii s-a dovedit cii exista doar
~i a Intepenit undeva iar drumurile spre lacuri sunt impracti- 0 cursa, a unei singure companii, neindragite de mine, KLM.
cabile, nu se poate ajunge acolo." In concluzie, ocupa!ia de Cu escala la Amsterdam. Acolo am stat In curent, am luat
baza a fost sa bem bere ~i sa mancam vobla (pe~te din Marea gripa australiana ~i, ateriziind la Paris, eram deja bolnavi.
Caspicii) uscata. Oar cand m-a cuprins nepasarea, am reu~it Gripa love~te exact In dorin!e. Trebuie sa vizitam ora~ul, dar
totu~i sapescuim. Langa ora~, curgea un oarecare cau iar vobla nu avem chef de nimic. In ideea cii ce yom pa!i yom .mpar!i
Inota In amonte sa-~i depuna icrele. Tot malul era acoperit de am rezistat doua zile. Chiar .nainte de Craciun am plecat sa ne
pescari. Soarde stralucea, vremea era minunata. Am prins plimbam prin Paris, am urcat spre Montmartre, batea un vant
vreo 20 de pe~ti~ori ~i jubilam. rece, patrunzator. Ne plimbam prin Montmartre ~i paltona~ul
Oar sa ne Intoarcem la evenimentele anului 1999. Pentru meu era 0 protec!ie inexistenta .mpotriva frigului. Pentru a ne
mine ele au fost pline de Inva!aminte. Intai de toate au fost Incalzi, am intrat .n Catedrala Sacre-Cceur. In mijlocul incintei
legate de ciilatoria mea la Paris. Intampinarea celui de al doilea oamenii se rugau ~i nu era reeomandat sa mergi aeolo. A veam
mileniu. Una din cde mai mari sarbatori din istoria omenirii. 0 stare mizerabila. Ma gandeam ca trebuie sa ies din nou .n
16 17
i. f
~ .J
iar sufletul dumneavoastra, din inertie, va produce ura, COI1-
strada friguroasa ~i m-au luat frisoanele. "N-ar fi rau sa mori damnare sau tristete. Oar dadl in oricare moment chiar al
aiei - reflectam eu, intorcand capul ~i privind zidurile inalte eelei mai mici ofense din partea sotului, veti uita'de . t ~I.
ale catedralei. Altfel, voi ie~i, voi capata 0 congestie pulmo- .. .. . so.
J.gnm, -mdreptandu-va
- eatre Dumnezeu, ea ~i-n momentul
nara ~.a.m.d." Toate visele ~i dorin!ele mele mi s-au parut in oncaror ganduri alarmante, spaime ~i deeep(ii, va trece un
acel moment atat de ridicole ~i inutile! In loc sa Ie atrag, tlmp ~i veri sim!i in mod real cat de importanta este pentru noi
dimpotriva, respingeam toate gandurile, toate planurile mele ~i
acea IUhlre eterna pe care 0 purtam inauntrul nostru, fara de
dorin!ele. Treptat, starea ingrozitoare s-a dispersat cum va. Am care este imposibil de trait. ~i de atunci veri fi aparata pentru
ie~it in strada ~i am constatat, dintr-o data, 0 uimitoare totdeauna. Iar fericirea aceasta nu va va mai putea fi luata de
schimbare. Mergeam, batea un vant de ghea!a, iar mie nu-mi IlImelli. $i trebuie sa nu pierde!i vremea ~i sa folositi orice
era frig deloc. Apoi ne-am plimbat pe stradu!ele din situatie in acest scap. '
Montmartre ~i parca aveam pe mine 0 haina de puf. Visele Prin urmare, in momentul supararii ineeta!i, inauntrul /I
mele, spaimele, nemul(umirile, deprimarea au disparut
dumneavoastra, de a va mai apara, teme ~i compatimi. Uitati
undeva! Pentru a gasi divinul, trebuie sa pierzi pentru 0 vreme, .
de toate ~i incercati sa resim!iti iubirea fa!a de Dumnezeu.
umanul. ~i, de indata ce nu ne mai impiedicam sufletul sa Parisul anului 1999 a fost neobi~nuit. Pana la venirea
perceapa iubirea divina, ea ne umple de energie, via!a ~i toate Craciunului a fost 0 vreme destul de buna. Oar in ziua urma-
celelalte. toare, dintr-o. data, ca la un semn al baghetei magice, timpul
Am formulat aceasta stare in felul urmator: nu te impiediea s-a stncat. $. se inrautatea eu fieeare zi. Am inteles dupa
sa fii ferieit. Cu temerile noastre, deprimarea, supararile, ne aeeea, cum stau luerurile. Emo!iile unor mari grupuri de
inhibam fericirea ~i apoi ne miram de ce nu 0 avem. Dupa .
(Jamen. mlluenteaza ~i vremea, ~i toate evenimentele. Pana la
toate acestea, am gasit cuvintele pe care sa Ie spun 'pacientei ce
Craciun,. tori parizienii ~i toti nou-venitii s-au orientat, in
se lupta fara rezultat, cu gelozia. subcon~t.ent, asupra divinului. Ulterior, toate tendintele au
Pentru femeie, una din componentele principale ale ferieirii vlrat hrusc spre omenesc: bucurie, veselie, mancare, sarha-
este comunicarea cu omul iubit. Moartea omului apropiat, toare. Impurificarea sulletului a atras dupa sine, imediat,
in~elarea, tradarea sau supararea sunt, practic, de nedepa~it sehllnbarea lumii inconjuratoare ~i a declan~at bloearea depen-
daea nu exista un alt punct de sprijin. Oar sprijinul este dentei ereseande fata de uman. Pe cat am visat sa ajung la
emotional. ~i pentru ca emo!ia sa se formeze, primele Pans. Pe at'ta, d upa- eateva
- . .
z.le, vlSam deja sa plee de acolo.
senti mente trebuie sa se repete de sute de ori. Daca a!i aflat ca '.
TrebUla sa s.t.au -m pat. d ar nu se putea. Sotia nu iqea din
omul iubit v-a in~elat sau v-a tradat ~i-n momentul acela camera, iar eu bantuiam prin Paris, eu nu ~tiu ce trehuri.
incepe!i sa va ruga!i ~i sa ierta!i, fi!i sigura, nu va ie~i nimic, "Ar fi
19
1X
.....
1
\ f
.J
culmea sa ma Imbolnavesc definitiv ~i sa-mi petree aici, In pat, - Este adevarat ca a murit Lazarev ? - m-a Intrebat el.
revelionul," - ma gandeam. Se vede ca tare mai vroiam sa - Nu va grabiti, - i-am raspuns eu, -Inca mai este bolnav.
zbor de acolo. Pe 28 decembrie, ne-am sculat de dimineata ~i Barbatul s-a bucurat:
am plecat la aeroport. ~i iata ca aici, a venit cu adevarat - Atunci, slava Domnului, fiindca toata lumea vorbe~te
sfiir~itul lumii. Vantul Indoia ~i rupea copacii gro~i. Dezlan- despre el ca ar fi murit.
tuirea maxima a Inceput exact cand am intrat In sala aero- Stateam In pat ~i-mi aminteam de evenimentele pariziene.
~ortului. Vantul foarte putemic deschidea u~ile ~i-n incinta In ele era un tale. Nu fusese eel mai putemic uragan, dar
aeroportului, In cladire, cadeau obiecte. De cateva ori s-a stins scosese din radiicini, la Versailles, 4 000 de copaci. Pagubele
lumina. Eu ma plimbam In sus ~i-n jos, a~teptand informatii cele mai mari s-au Inregistrat In cartierele bogate. Pana atunc;
despre zbor, Intelegand ca-n ziua aceea avionul nu va decola: uraganele nu clintisera, practic, nici un copac. Mi-am amintit
A veam 0 stare de slabiciune accentuata, Incepuse sa-ml de vorbele mele cand circulam prin Paris. Acum, omenirea
,i
creasca temperatura, pe spate Imi curgea 0 sudoare rece. "Ce seamana cu un copac al carui trunchi este putemic, coroana
bine ar fi acum, sa stau culeat ~i sa nu fac nimic." - visam eu stufoasa ~i radiicinile foarte slabe. Nu avem timp sa ne gandim
cu ochii deschi~i. Cursa a fost anulata, am plecat Inapoi. la ele. Seara, Inainte de uragan, fiind Intr-un grup spuneam:
Ma~ina ocolea copacii doborati ~i panourile publicitare cazut,e. "Ne Imbatam cu bunastarea noastra ~i ne socotim protejati.
Pe drum se Impra~tiau obiecte ~i gunoaie luate de rafale. In Este 0 iluzie. Suntem ni~te gaze minuscule In comparatie cu
dimineata urmatoare totu~i am decolat. Inainte de plecare am natura, mai ales ciind uitam de radacinile noastre."
vrut sa fac un du~, Insa ~tiam ca nu am voie, febra ar fi crescut De ce totu~i uraganul a tintit spre locurile In care Intalnirea
~i a~ fi devenit de netransportat. cu mileniul trei se sarbatorea In chipul eel mai fastuos, de ce
Ajuns la Sankt-Peterburg m-am spalat sub du~ ~i tempe- asupra Parisului? Apropo, ceasurile care cronometrau timpul
ratura mi s-a urcat mai sus de 40 de grade. A veam 0, stare ramas pan a la noul mileniu s-au stricat ~i cele mai performante
ciudata. Orice dorinta Imi provoca durere ~i greata. Era ceasuri nu aratau nimic. Nici acest fapt, pesemne, nu era
aproape ora doua noaptea. Stateam Intins ~i nu puteam sa fac Intamplator.
nimic: nici sa gandesc, nici sa doresc, nici sa stau culcat, nici Am Incercat sa-mi fac diagnosticul nu numai mie, ci ~i unei
sa dorm. «Asta se cheama ca am fost la Paris», mi-am zis. grope de oameni ~i, treptat, s-a configurat un model curios. In
Din aceasta stare m-a scos taraitul telefonului. Ma suna un planul subtil, omenirea se integreaza acum, Intr-un tot unitar.
barbat din Kiev. Nu Inteleg cum a reu~it sa faca rost de Procesul se desfa~oara de vreo 30 de ani. Va deveni real spre
numarul de acasa ~i din vreo pricina s,a hotarat sa ma sune In anul 2002. In sensul ca, daca Inainte emotiile tuturor oame-
mijlocul noptii. nilor erau haotice In relatia reciproca, din anul 2002 se vor
20 21
,
f
J
23
22
.
,
f
j
v
Dumnezeu spune di se vor na~te copiii in dureri. Reiese di in - Cuno~tinta mea, - paves tea el, - a inceput a idila. A cre-
momentul na~terii copilului, la femeie are loc 0 concentrare zut ca este dragoste dar in realitate s-a dovedit a fi a pasiune.
foarte intensa asupra vietii ~i perpetuarii ei. lar dad femeia are Probabil ca nu intamplator el era un toxicoman. Este posibil ca
0 puternica dependenta de dorinte, intensificarea acestei ei sa se fi intalnit in planul subtil mai demult ~i divinizarea
dependente se transmite copilului ~i el poate ulterior sa se dorintelor la ea, sa i se fi transmis lui, transformandu-I in
imbolnaveasca ~i sa moara, adica sa-~i piarda dorintele ~i toxicoman. Oar nu asta este problema. Dupa un timp lui i s-a
viata. De aceea bucuria na~terii trebuie sa fie intunecata de descoperit a hepatita C, care se transmite pe cale sexuala. Ea a
durere. Aceasta salveaza sanatatea ~i viata copilului, mai ales venit la mine, spunea tanarul, ~i m-a intrebat
"Ce sa fac?"
daca mama are 0 atitudine corecta fata de purificarea prin Pentru ca v-a citit cartile ~i a fast la prelegerile dumneavoastra,
durere. Inainte, pentru mine a fast a enigma de ce copiii nas- i-am zis ca singura ei ~ansa este sa se roage ~i sa incerce sa se
cuti in apa sau sub anestezie, de~i reu~iti in aparenta, aveau schimbe. A inceput sa se roage ~i, in ziua urmatoare, toxico-
A
adesea deformate structurile legate de viata ~i dorinte. Acum manul s-a trezit la reanimare. Ea, intr-o agitatie total a, a
totul mi-a devenit clar. Analgezice poate sa ia un am sanatos, alergat din nou la mine. $i eu, tinand minte lec(iile dumnea-
unui bolnav ii sunt contraindicate. Am reevaluat relatia dintre voastra, i-am spus ca nu exista cale de intoarcere ~i sa se
barbat ~i femeie. Pentru a na~te un copil sanatos, noi toti roage, dupa cum ati spus la prelegere. Ca pentru ea, placerea
trebuie sa ne invingem pacatul originar, adica sa intelegem ca sexual a este un mijloc de a dobandi in sine insa~i divinul. lar
iubirea fata de Dumnezeu este mai importanta decat viata, relatia cu alt am ~i dragostea pentru el este, ~i-n cazul lui, ~i-n
dorintele ~i stabilitatea familiei, mai ales pentru femeia care cazul ei, doar posibilitatea de a percepe iubirea fa(ii de
trebuie sa nasca. $i-n masura in care orice femeie poate pastra Dumnezeu. Dupa trei zile, el ~i-a recapatat cuno~tinta ~i I-au
dragostea fata de Dumnezeu in momentulinjosirii dorintelor ~i transferat de la reanimare, in salon. lar dupa a saptamana I-au
vietii, in masura in care este pregatiHi sa ierte ~i sa mentina externat. Inainte de asta i-au facut analizele. Hepatita C
dragostea fata de eel care a suparat-o, intelegand ca el nu este disparuse nu se ~tie unde. A trecut a luna ~i jumatate. lar ~i-a
implicat, ca prin el este ajutata sa invinga pacatul originar ~i sa, facut analizele. Medicul a ridicat din umeri:
"Nu ~tim de ce,
perceapa iubirea pentru Dumnezeu ca fiind fericirea suprema, dar nu mai aveti hepatita C."
copiilor ei Ii se va permite sa aiba sanatate ~i fericire.
"Multe femei nu banuiesc, - ma gandeam eu, - consecin-
Dictez aceste randuri, deja, la I iunie al anului 200 I. Prima tele propriei hiper-sexualitati ~i ale incapacitatii de a-~j infrana
zi, a primei veri, a celui de al treilea mileniu. Afara vremea dorintele." De indata ce am ajuns la aceasta tema, am diagnos-
este frumoasa ~i soarele straluce~te. Imi amintesc a convorbire ticat a pacienta care a supravietuit printr-o minune. Pana
recenta cu umil din pacientii mei. atunci vazusem adesea triunghiuri amoroase ca modalitate de
24
25
\
\ f
-.I
purificare a sufletului, pentru ca este totu~i 0 purificare ~i 0 Daca iubirea se poate campara ell un diHiret, atunci dorinta
injosire a tuturor. In cazul de fa!a, femeia avea doar 0 atrac\ie seaman a cu un cal. Calare!ul trebuie sa stea pe cal ~i sa"1
sexuala. Ea se tot gandea - sa"~i in~ele sotul sau nu? Dupa dirijeze. Daca insa calul incearcii sa"1 incalece pe calare! sau 0
diagnosticu! meu reie~ea ca acest adulter putea sa duca la ia la galop mu~ciind zabala, nimic bun nu va ie~i de aici.
moartea copiilor ei. Pentru mine, 0 astfel de cotitura era cu In studiile mele am mers pe urmatorul drum. Ajung pe 0
totul nea~teptata. In toate carti!e, revistele ~i anecdote!e se treapta, apoi incep problemele. Trebuie sa prelucrez toate situ"
scrie numai despre adulter. Se dovedea ca daca in subcon~ti" a!iile ~i sa inva! sa depa~esc dependen!a de aspectul respectiv.
entul femeii exista 0 dependen!a crescuta fa!a de dorin!ele Numai atunci am dreptul sa ma ridic la treapta urmatoare.
sexuale, placerea sexual a frecventa poate sa intensifice 0 astfe! Mergiind tot mai de parte, apareau no; ~i noi niveluri de
de dependen!a de zeci de ori. ~i la copii, dorin!ele incep sa dependen!a. Acum, ocupiindu"ma serios de tema dorin!elor ca
consume activ iubirea. Dupa care, pentru salvarea sufletului se fiind una din bazele fericirii umane, am vazut cu bucurie ca ;i
declan~eaza mecanismele de protectie. Pentru a salva conti" m"am apropiat de fundamentul umanului, care in Biblie se
nutul, incepe sa se dezintegreze forma. ~i atunci la copii se nume~te pacatul originar al lui Adam ~i Eva. Inseamna cii pot
Ilaruje sanatatea, viata personaIa, nici 0 dorinta nu se poate sa sper la 0 finalizare clara a sistemului. Munca de pe par"
implini, slabesc func!ii!e sexuale, apar frigiditatea ~i impo" cursul multor ani, dezvaluind in permanen!a noi ~i noi verigi, a
tenIa, se poate ajunge la sterilitate. Pe cat energia dorin!elar ne inceput calitativ, sa se configureze intr"o finalizare, ceea ce
permite sa evoluam, pe atat dependen!a de ele incepe sa ne inseamna ca se poate pa~i spre niveluri de mai mare amploare,
ucida. mai interesallte, mai noi.
~i pe noi, ~i pe copii ii educam cel mai adesea impropriu:
fie aprobam toate dorin!ele, fie, dimpotriva, incercam sa
inhibiim orice dorin!a. a educa!ie carecta consta in a ajuta
copilul sa perceapa iubirea divina, din care se nasc toate
dorin!ele. Sa facilitam dezvoltarea dorin!elar, subliniind in
permanen!a rolu\ lor secundar ~i sa Ie ingradim periodic.
Adica, sexualitatea in sine nu este un pacal. Pacatul este fap,ta
savar~ita nu sub guvernarea iubirii divine, ci de dragul vreunei
valori umane. La atlarea divinului se ajunge nu prin nimicirea
sexualita!ii, ci prin utilizarea ei in scopul acumularii iubirii
divine ~i prin permanenta depa~ire a dependen!ei falii de ea.
26
1
I,
f
~ _J
2X 29
l ..-
~
I. f
J
foarte gelo~i. Dadi Ii yeti oferi partenerei dumneavoastra des iubirii, Injosindu-i fllnctiile fundamentale, In felul acesta a
mereu oumai emotii pozitive, gelozia, pretentiile ~i agresi- face mai adaptata vietii.
vitatea ei subcon~tienta vor cre~te. Ce s-a Intiimplat In cazul de Tanarul cade pe ganduri.
fa!ii" ineepeti sa vorbiti des pre interesanta calatorie, ce va - Bine, daca In cazul unei diHitorii reu~ite eu voi mun,
deveni a sursa de placeri. Ea este simbolul eonsolidarii vietii, poate este mai bine sa ne despartim?
al perpetllarii ei. jnseamna ca pe mai departe trebuie sa aiba - Nu va pot bucura. Daca a parasiti, tot yeti mllri.
loe a eompleta sall partiala pierdere a dorintelor ~i vietii. - Rezulta ca nu am ~anse de supravie\liire ?
Cum apare aceasta10 viata obi~nuita: sau calatoria nu are - intr-o situatie obi~nuita, nu: sau a boala grea, sau
lac, sau In timpul ealatoriei va Imbolnaviti ~i aveti neplaceri, moartea. Nu de mult am stat de vorba cu a cuno~tinta. Se
sau va eertati eu partenera Inainte ori In timpul dilatoriei, ori Indragostise ~i Incepusera necazurile cu omu! iubit. S-a hotarilt
va Imbolnaviti dupa ealatorie ~i Ineep necazurile. Sa vedem sa se desparta ~i el era cat pe ce sa moara. A Inceput sa-I
cum ar putea sa arate aceste lucruri. viziteze, a reluat contactul, el a umilea, Tacandu-i viata impo-
Pana la discutia noastra, coneentrarea partenerei dumnea- sibila. "Mar cu d, mar fara el - Imi spunea ea. - Ce sa fac ?"
voastra asupra vietii ~i perpetuarii ei se afla la un nivel critic, jntr-un astfel de caz ie~irea este un singura - sa te adresezi In
In timpul diseutiei, de trei ori mai mare decat cea normala. mod autentic lui Dumnezeu ~i sa Incepi sa te schimbi.
Daea excursia ar fi avut lac, de cincisprezece ori mai mare Tanarul ma prive~te Intrebiitor.
decat nivelul letal. Dumneavoastra puteti suporta numai a - Spuneti-mi, Inca odata, ce trebuie sa fac"
cre~tere de patru ori. jnseamna ca dupa un asemenea sejur, mai - jntai: orice caliitorie trebuie sa fie pentru dumneavoastra
degraba, ati fi murit. nu un scop, ci ocazia deta~arii de probleme ~i a lucrului Cli eul
- De ce eu ~i nu prietena mea? pr"priu. ~i partenera dumneavoastra trebuie sa ~tie acest lucru.
- Dumneavoastra sunteti cel care Ii oferiti tentatia. ~i apoi Atunci calatoria va fi scutita de pericole. Mai departe trebuie
femeia, pentru a na~te, trebuie sa se concentreze asupra sa va repetati mai des ca pentru dumneavoastra sexul este doar
perpetuarii vietii ~i de aceea la ea, biologic, sistemele de a posibilitate, un mijloc de acumulare a iubirii fata de
aparare ce Injosesc viata lucreaza mai activo Ciclul lunar al Dumnezeu. ~i daca nu traiti sentimentul iubirii va este cate-
femeii reprezinta a periodica distrugere a vietii ~i perpetuarii goric interzis sa faceti sex. Va sunt absolut necesare a
ei, a inhibare a dorintelor. imbatranirea, mai vizibila ~i mai abstinenta periodica, postul ~i privarea temporara de hrana.
activa decat In cazul barbatilor, este ~i ea a inhibarea a Justificati-va Imbiitranirea ~i moartea ~i concentrati-va In acel
dorintelor. A vand a struetura mai fragila, femeia este mai des moment asupra iubirii. Trebuie sa discreditati valoarea ~i
sllpusa umilintelor. Natura Ii impune femeii sa se adreseze mai perpetuarea vietii prin compararea cu iubirea divina. Periodic,
30 31
......
\ f
trecerea la un alt mod de viata (spartan), deta~area de dorinte
~
~'
trebuie'sa devina pentru dumneavoastra 0 nonna. rinichi - trufie, pancreas - gelozie, ficat - ~i una, ~i aha. in
- Atunci cum stau lucrurile cu conceptia occidentala timpul amorf, gelozia ~i orgoliulincep sa func(ioneze ca un tot
despre IliIne, unde succesul este (elul principal? unitar, de~i departajarea persista.
- De in data ce 0 astfel de atitudine fata de lume intra in imi amintesc modelul lumii in filozofia chineza. Principiul
subcon~tient, orice societate se imbolnave~te ~i moare. Luati primordial, masculin ~i feminin - yin ~i yang. Pentl1J a percepe
ca exemplu socialismul. Telul principal unitatea acestor contrarii trebuie sa ie~i in afara limitelor
- un viitor al buna-
starii, concentrarea asupra vietii ~i continuarii ei. Rezuhatul, timpului.
moartea a milioane de oameni, distrugerea vietii -5i a dezi- Deocamdata pentru aceasta trebuie sa resimt propriul eu
deratelor. Societatea care-~i proclama ca obiectiv principal divin ca fiind mai real decat eel omenesc, trebuie franat
fericirea omeneasca este condamnata la 0 rapida sau lenta periodic umanul ca sa devina intennitent iar apoi, pentru un
degenerare. Legile Universului ac(ioneaza identic ~i la para- timp, sa incremeneasca. Daca in acel moment nu-mi percep ,i
metrii omenirii, ~i la cei ai individului uman. Cum lucreaza, de eul divin, 0 asemenea oprire duce, firesc, la moarte. Trebuie
pilda, un hot experimentat? Va promite pentru maine mari prelucrate foarte meticulos detaliile unei astfel de treceri. Viata
avantaje, va declan~eaza concentrarea pe bunastare, implinirea ~i perpetuarea ei sunt legate indisolubil. femeia apare pentru
dorintelor, fortificarea vietii ~i in masura in care toate acestea barbat ca un simbol al continuarii vietii, de aceea pretentiile
devin pentru dumneavoastra un tel, trebuie sa Ie pierdeti. ~i neanulate, gelozia, supararile ne ata~eaza de viata ~i nu ne
atunci, ho\U1escrocandu-va face un lucru bun fara sa contra- permit sa invingem dependenta de ea. Nu puteam sa inteleg
vina in acest caz legilor Universului. De aceea repetati-va mai inainte, cum se na~te gelozia, care este primul impuls. Se
des, ca arice planuri pentro viitor, arice fericire omeneasdi vor intampla urmatorul lucru: sa spunem ca femeii ii trebuie din
fi pentru dumneavoastra, intotdeauna, modalitati de aflare a partea barbatului 0 portie de iubire ~i, dacii nu 0 prime~te,
Divinului. putin 0 intereseaza ce face el. Oar dacii el nu-i da suficienta
Pacientul pleaca, iar eu ma cufund in ganduri. Interesant, tandrete, atentie ~i dragoste, apare gelozia ca 0 dorinta de a se
rinichii au fost intotdeauna subiectul orgoliului, vointei, abili- salva pe sine ~i urma~ii sai. Dacii pentru barbat sexu! este 0
tatilor de a conduce. Cand am ajuns la diagnosticarea timpului posibilitate de a resimti iubirea, el nu se va orienta spre aha
amorf, concentrarea asupra vietii ~i dorintelor s-a dovedit a fi femeie daca ea va duce la restrangerea iubirii din sufletul lui,
legata dintr-un motiv oarecare cu rinichii, am vazut aceasta la iar daca se ive~te alta femeie, iubirea din sufletul lui va fi ~i
mine ~i acum vad la pacient acela~i lucru. inainte, tema gelo- mai multa, pentru ca iubirea este un tel ~i nimeni nu va suferi.
ziei ~i a orgoliului nu se combinau deloc. inainte era simplu: Dadi insa pentro el frumusetea femeii este sursa iubirij, sursa
voluptatii ~i satisfac(iei, atunci, facand cuno~tinta cu 0 femeie
32
33
\ f
~
J
atragatoare,va uita de prima -?iiubirea lui se va evapora. Prin
urmare, dadi sentimentul de iubire al barbatului va depinde de
frumuse\ea, tinere\ea, sexualitatea femeii, so\ia va fi mereu
geloasa, indiferent daca el 0 va In~ela sau nu. Inseamna ea
ZIUA DE CONSULTATIE
atitudinea noastra incoreeta fa\a de bazele fericirii umane
starne~te agresivitatea nu numai In sufletele noastre, ci ~i In
sufletele altor oameni ~i ne sorte~te necazurilor.
In ultima vreme se constata tot mai des urmiitoarele.
Inainte, omul gelos se direC\iona spre cariera, afaceri ~i cu asta
se eehilibra. ~i invers, tehnicianul, omul de eondueere se
orientau spre familie, spre arta ~i se salvau ~i ei. Cand sunt
Implinite ambele variante se poate depa~i atat gelozia cat ~i In prezent ma gasesc In camera ~i a~tept sa intre primul
orgoliul. Dadi In acest moment nu te raportezi la eul tau dlvm, pacient. Iar voi Incerca sa-I primese In noul registru ~i, iara~i,
tot umanul pur ~i simplu se naruie. Acela~i lucru se Intampla este pu\in probabil sa-mi reu~easca. Oar ~tiu Incotro merg ~i de
cu omenirea. Democra\ia occidentala este calea dorin\elor - aceea Imi voi atinge scopul. In timpul consulta\iei nu am voie
geloziei. Despotismul oriental este calea voin\ei, a condueerii, sa ma percep ca om, altfel toate problemele se vor transfera de
a trufiei. Omenirea se apropie de acel moment In eare varianta ]a pacient la mine. Cea mai midi iritare, teama, remu~care .<;;i-n
inteural
b
occidentala sau integral oriental a amenin\a cu mine s-au Inseminat viitoarele boli. Daca a~ fi ~tiut acest lueru
falimentul ~i moartea, iar alipirea lor mecanidi este imposibila. mai devreme n-a~ fi avut atatea probleme, dar acum, sistarea
"Oamenii vor fi ea Ingerii", spunea Iisus Hristos. Probabil di eonsulta\iilor va fi de prea pu\in folos. Am primit orice paeient
aeestor oameni Ie va fi permis sa rezolve problema supra- ~i aproape fiecare al doilea era bolnav de cancer, a~a ca la
vie\Uirii ~ievolu\iei ulterioare a omenirii. mine In planul subtil s-au adunat multe probleme, de aceea
trchuiesa continuu sa merg mai departe in cercetarile mete.
Consulta\ia Imi da posibilitatea de a-i pune pe oameni ~i pe
mine illsumi, in relatie eu Divinu!. Incerc inca 0 data sa-mi
vizualizez starca in care eul meu uman va deveni transparent ~i
aproape ca va disparea. Oare chiar I\i po\i imagina propriul eu
ea pe un sentiment ilimitat-infinit, de iubire" l\i imaginezi sau
Ilu-ti imaginezi, dar spre asta trebuie sa mergi. Ma straduiesc
35
.....
\ ~'
~
deja de 0 jumatate de an sa ma rup Ineet de ata~arile inutile, de I-am explicat aceste lucruri, femeii. in urma ell cativa ani ~i
il1cerdirile de a ma ocupa de afaceri, de momentele orgalll- In-am uitat de curand la mine, din afara, ~i am vazut acelea~i
zatorice, ele imi store taate puterile ~i imi impiedidi trans- probleme, dar asta-i doar 0 parte din obiectivele pe care va
formarile profunde. trebui sa Ie rezolv. Una din cele mai grele sarcini este de a
Imi amintesc cum a venit la mine in urma ell ditiva ani 0 comprima toata informatia In fraze simple. in plus, de a
terapeuta. pregati paeientul pentru Intelegerea acestor fraze. Toate
-
Eu vindee eu ajutorul plantelor, rugaciunilor, cuvintelor, acestea imi amintesc de escaladarea unui varf de munte in
- povestea ea. La mine, lotr-o sapHimanase resorbeautumori cursul direia se ivesc sute de mii de situatii diferite. Fiecare se
grave. Primeam pacientii lntr-o dimaruta, n-avearnun.moment desfa~oara pe un teritoriu determinat ~i are semnificatia ei.
de racraz.
0 Au Inceput sa-mi spuna ca trebuie sa-mt dezvolt Cand urci spre inima muntelui ~i te uiti In .ios, totul se
. .
harul. Am plecat la Moscova, am urmat cursurile acade'TIle., panorameaza ~i vezi sute de situatii. in apropierea varfului,
am primit 0 diploma internationala de terapeut. Oameni intlu- zeci, iar cand stai pe culme, ceea ce se Intampla In vale se
enli m-au ajutat sa-mi deschid un cabinet propriu. Acum am percepe ca 0 singura situatie. Exista probleme pe care este
tot: reputalie, diploma, cabinet ~i simt ca sunt mai buna ca imposibil sa Ie rezolvi cand te atli la poalele muntelui. Sunt ~i
Inainte dar mi-au disparut toti pacientii. Ma Intalnesc cu 0 dintre acelea, de nerezolvat la mijlocul ascensiunii sau chiar pe
cuno~t;nta ~i 0 Intreb: de ce nu vii pe ]a mine? [mi explica, nu culme. Cum sa-I ajuti pe omul ce se atla jos sa traiasca
a putut gasi cabinetul meu, dupa care mi-a pierdut telefonul. senzatia de pe culme? in principiu, rezolvarea este simpla.
Se Intampla ceva cu oamenii ~i eu nu Inleleg ceo Universul este bolografic nu numai In spatiu dar ~i In timp, iar
.
- Totul se petrece cu dumneavoastra, nu cu ei - Ii expltc aceasta Insu~ire se caracterizeaza prin aceea ca fiind In
eu. - [nainte vindecati prin iubire iar acum prin reputatie, expansiune, dilatiindu-se, Universul devine simultan un punct.
diploma, simtul datoriei etc. Energi~ exterioara a ramas, cea Pieeare dintre noi cunoa~te tot trecutul ~i viitorul Universului.
interioara Insa a Inceput sa dispara. In momentul consultat.e. Piccare dintre noi trebuie sa urce pe varful muntelui. dar 0
trebuie sa uitati de diplomele, cabinetele, profesionalismul parte din el se atla mereu pe culmea muntelui.
dumneavoastra ~i chiar de dorinta de a va ajuta pacientul. Religia este informatia aceluia care sta pe culme. ~tiinta
Celebritatea, reu~ita 11 devora pe terapeut destul de repede este informatia acelora care se agita la poalele muntelui. Acum
dad nu reu~e~te sa se trezeasca la vreme. Numai ~arlatanii se vine vremea urcu~ului pe munte. Pentru aceasta, privirea
simt excelent In aceste conditii. Pentru ei banii ~i cuvintele nu trebuie sa fie Indreptata nu In jos, ci In sus. in studiile mele,
sunt periculoase. [n schimb profesioni~tii se Imbolnavesc, mor, am strabatut muntele ~i m-am apropiat de varf. Eu ~tiu ce
l~i pierd apropiatii. simte omul aflat pe culme. 0 parte din munte I-am urcat In
36 37
1
\
~
mod real ~i vad accasta dupa modificarile mele. Mi-a ramas Inceteaza sa mai aspire catre iubire ~i treptat se rostogole~te
uoar sa mft schimb. in mod autentic, eu insumi. Dadi inainte Inapoi spre boli, necazuri ~i probleme. :;>iIn masura In care
avea111 crize acute cfllld aparea Jipsa dorintei de a tfai, ell omul este gata sa se dezica de iubire In timpul satisfactiei
timpul ele au fost ,nlocuite de rcmu~cari. dcprimarc ~i apatie. omene~ti. in aceea:;;i masura eJ nu mai are voie sa resimta
Apoi In locul lor au venit, pur ~i simplu, inacceptarea starii de placerea omeneasca. Un asemenea om este eondamnat la
lucruri~i neincredereain sine. Acum este in curs de depa~ire ~i nefericire, boala ~i frfmarea evolutiei. Fara religiile universale
aceasta treapta, iar arice nepla.cerea devenit pentru mine, IlU 0 ar fi cu neputinta sa atingem nivelul actual de dezvaltare.
ruinare a trecutului, ci constituireanoului viitor. Sa ne Intoarcem la inertia iubirii. in ultimul timp, dupa ce
in ultima vreme observ ell mirare ~i pHicere di in schimbul am fonnulat tema fericirii sentimentale, oamenii care au citit
deprimarii vin bucuria ~i optimismul. Dar aceasta bucurie nu cartea ~i au vazut caseta vin purificati. Mai degraba, nivelullor
mai este cea dinainte. Oeprimarea estc emotia pierderii, bucu- este curat. Straturile profunde legate de copii, nepoti, la
ria - emotia dobandirii. Candsentimentuliubirii se mentine in fiecare, apar, practic, neatinse. Numai la consulta1ia personala,
suflet, mai mult sau mai putin stabi I, apare emotia ce se cand trebuia sa vizualizez ce se opune concret restabilirii ordi-
deosebe~te calitativ de tristete
~i bucurie. Este ceea ce In nii la copii - se produceau modificari. Observatiile mele nu
Orient se nume~te samadhi. iar in Occident, catharsis sau permiteau purificarea urma~ilor. Era 0 enigma. Structurile pro-
iluminare. La Inccput Oumnezeu te purifica prin nefericiri ~i funde nu se lasau modificate. Le explicam pacientilar: daca ati
pierderi. Dadi amul pastreaza iubirea in momentul naruirii a ]uat-o in directia buna. mai devreme sau mai tarziu, va veti
ceca ce-i este drag. in schimbul primei situatii vine una :;;iIllai ajuta copiii ~i nepotii. Oar la niveluri atat de profunde strabate
grea. Trebuie sa inveti sa-ti pastrezi iubirea :;;iatunci cand ti se doar acea informatie care se dovede~te a fi foarte importanta ~i
da. Iltl dind ti se ia. fericirea ollleneasca. Mai eu seallla dind se consolideaza prin orientari insutite spre aeea directie. Pentro
vine de orice fel ~i aridta vrei. Multi, trecand cu bine de foe ~i ca emotia dumneavoastra sa ajunga pan a la copii ~i nepoti, ea
apa. se frang u~or pe tuburile de arama. Proba fericirii trebuie sa-~i creeze 0 considerabila inertie. Emotiile de-o clipa
omene:;;tise poate treee atunci dind iubirea ~i-a creat inertia. nu tree la asemenea niveluri. Mi-a venit cumva in minte un
iar pentru aceasta trebuie lucrat mult ~i timp ,ndelungat asupra gand simplu. Oaca te vei ajuta sa-ti amplifici inertia iubirii,
eului propriu. Cum se Intampla In viata obi~nuita'? Omul are sufletul urma~ilor se va putea purifica mult mai repede. Acum
neplaceri. boli, probleme. el Incepe sa crcada In Oumnezeu ~i Ie spun pacientilor: daca doriti sa va ajutati copiii ~i nepotii
sa se roage. ~i treptat totul se schimba, viata lui Intlore~te, trebuie sa eliminati tat ce ar putea Ingradi iubirea. Cand va
dorintele Incep sa se Implineasca, bolile trec. "Oar dad totul adresati lui Oumnezeu, cereti ca niciodata copiii dumnea-
este bine, de ce sa te Illai rogi?" - ineepe sa-~i spun a omul ~i Voastra sa nu se deziea de iubire. sa nu oprime, sa nu
3X 39
\ I
.J
comprima intr-un punet ~i Iloi traim sentimentulunitatii cu tot
discrediteze acest sentiment. Cereti ca ei sa paata pastra
ceea ce exista. Ce ne impiedidi sa traim sentimentul unitatii?
sentimentul de iubire fata de Dumnezeu cand se naruie viata
Momentele In care ne repudiem iubirea fata de alti oameni ~i
lor, dorintele lor, soarta lor. Rugati-va sa poata, mereu ~i In
fa!ii de noi. Cand ne temem de viilor Inseamna ca nu vrem sa-I
loale, sa vada vointa divina, sa ~tie sa-i ierte pe altii ~i pe ei
I'rimim. Incercam sa rupem prezentul de viitorul care ne
in~i.~i.Pelltru a va ajuta urma~ii trebuie sa eliminati minimum
. Inspaimanta, sa ne rupem de trecutul de care suntem nemul-
5 fine de agresiune fata de iubire:
tumiti, sa ne rupem de omul care ne-a suparat - aceasta rupere
1. ele mai ne1nsemnate pretentii fata de parinti,_'nca din
este renegarea lui Dumnezeu, de aceea capacitatea de a
ane.
accepta trecutul ~i viitorul, Intelegand ca tot ce se Intampla
2, e sute de ori sa treceti prin toale momentele de supa-
decurge din iubirea lui Dumnezeu ~i se Intoarce In ea, este
-
rare pe oamenii iubiti ~i apropiati, sa-i iertaliLfI1~l_ales
perioada maturizarii sexuale, a primei
. In
iubiri, a formarii
~tiinta de a percepe tot mai real In noi In~ine, divinul.
.' i ~i a venirii pe lume a copiilor. ---------.-- lubirea vine mereu in noi, trebuie sa invatam sa 11-0
f'
respingem, sa nu ne lemem. ,,lnteresant - ma gandeam eu, -
3. emul!umirea de sine, deprimarea, lipsa dorintei de a
--- citind superficial cartile me Ie, poate sa apara senzatia ca ma
tr i. La femei un astfel de program lovqte 111prin1Ul rand
repel." Aud adesea comentarij ca prima carte este interesanta,
copiii ~i nepotii. Sa te ierti pe tine este adesea
. mai greu decat
dar urmatoarele nu prezinta un interes deosebit. Insa ~i spirala
a-' ierta pe altii.
daca este vazuta de sus arata ca un cerc inchis. Diagno~ticul
I.ITo;;te re retele rivind treculul.
dupa a ~asea carte se prezenta Intr-un mod curios. Vine omul -
( ~~rice temeri ~i nelini~ti In privinta viitorului.
campul general arata deja destul de bine, dependenta de
~di. din aceste cinci puncte v-a ra~as vreunul,yeti luera,
nivelul material este aproape nula, nivelul spiritual a fost ~i el
dar nu yeti avea, practic, nici un rezultat. Pentru a ierta
hiruit, dar cu nivelul senzitiv falimentul este total. ~i parca
omenescul trebuie sa resimtiti in dumneavoastra divinul ~i sa
vorbele sunt acelea~i ~i situatia este similara, dar pentru a
porniti de la el; pentru a simti In dumneavoastra divinul
invinge dependenta de nivelul sentimentelor trebuie sa faci
trebuie sa Invatati sa nu respingeti iubirea, sa n-o reprimati ~i,
inca un pas spre Dumnezeu ~i sa incepi transformarea nu
in fiecare situatie, sa va preocupe In primul rand pastrarea
Ilumai la nivelul superficial, ci ~i profund. Fiecare noua carte a
iubirii, abia pe urma tot restul. Va adresati lui Dumnezeu ~i II
mea apare ca 0 posibilitate de a depa~i Inca un strat ce ne
rugati sa mentina iubirea orice s-ar intampla, cereti iertare
hareaza drumul caIre Divin. lar particularitatea timpului actual
pentru ca ati respins iubirea, v-ati suparat, ati condamnat, v-at;
cste aceea ca fiecare om de pe pamant trebuie sa parcurga un
lasat prada dezniidejdii, temerilor ~i compatimirii.
drum analog caIre eul sau divino Pe drumul acesta poti sa ajuti
Cand ne apropiem de Dumnezeu, timpul ~i spatiul se
41
40
, f
~
J
111ftenervam dadi cilleva rcfuza. Pe urma am inteles: fiecare
un alt om, dar In esen!a fiecare trebuie sa-I strabata inde-
am traic~te in stratul Sail de con~tiinta. Dorinta en omul sa te
~~~. .
In!eleaga integral este dorinta subcon~tienta de a-I face sa fie
;;i acum, va intra primul pacien!. Voi spune cateva fraze ~l
cu totul identic lie, ceca ee na~te agresivitale. in planul subtil
ele trebuie sa-I ajute pe om sa se schimbe integral. lnforma!ia
citirea celor ~ase noi suntem unifieali, dar In planul exterior unitatea se poate
mea actioneaza ca 0 cheie. U~a ~i lacatul -
realiza numai In stratul de grani!a, pe care II numim con~tiin!a
carti ~i vizionarea videocasetelor. Dadi nu exisHi u~a este
coJectiva. Pentru ca ol11ul sa te inteleaga, este Ilecesar sa cre~ti
inutil sa ;asuce~ti cheia. Nu pot sa dublez informa!ia deja
densitatea informa!iei ~i sa Inve(i sa traduei In fraze simple 0
cxpusa Illainte: duca pacientul pune intrebari ce dovedesc di
receptare prin senti mente a lumii, proprie tie.
nu este pregatit eu Ii propun sa piece de la consulta!ie. Omul
in general un asemenea proees se 'nume~te poezie. ;;i
cite~te car!ile, urmare~te videocasetele, dupa care Incepe sa
poetul, ~i pictoru\, ~i muzicianul trebuie sa of ere altora 0 noua
lucreze asupra sa ~i se schimba. lar dnd a facut tot ce a putut
simtire, personal~. Daca aceasUi nOlla simtire nu existii, nu
dar nu se Intampla saltul, atunci trebuie sa vina la consulta!ie.
exista nici arta. Intfti trebuie sa resimti iubirea, apoi sa te
Eu trebuie sa In!eleg ce s-a Intamplat, de ee sistemul nu
sprijini pc ea, sa traie~ti prin ea, pc urma sa Ie rupi de toate
funetioneaza. Acest lueru ma ajuta sa evoluez mai departe ~i sa
cai'e stau in calea iubirii. inclusiv de ceea ce i'nainte era vital
vad imaginea lumii la dimensiuni mai mari. Pentru a vedea
fara de care nu puteai Irai. in acel moment se poale ~i mur;
lumea altfel, trebuie sa-Ii creezi propriile modele, noi forme de
dad% iubirea este pU1ina.De aceea creatorii au i'ntotdeauna0
receptace a ei ce ies In afara limitelor gandirii stereotipe.
disponibililate mai mare dedt a altora de a-~i risca via!a. Oaca
Pentru aeeasta trebuie sa Inve!i sa fii Inauntrul tau Intr-o
nu esle deslula iubire se moare, dar daca ai reu~it sa 0
singuratate deplina. Omul este produsul eon~tiin!ei eolective.
acumulezi, apare 0 viziune proprie asupra lumii ~i sentimen-
Fara el ar fi imposibile rela!ionarea ~i sehimbul de informa!ii,
tele devin mult mai profunde ~i expresive.
prin urmarc ~i evolu!ia, ~i eu cat este mai dezvoltata In om
~i a~a, noua viziune s-a constituit, acum trebuie sa te
aspira!ia catre unitate, catre ajutorarea celorlal!i, eu atat este
i'ntorci inapoi in con~tiinta colectiva ~i sa creezi forme care
mai bogat sutletul lui. Oar exista aiei ~i un minus. Cand iubi-
sa-1i permita sa transmi1i noua viziune a lumii. In ultimul timp
rea ~i setea de cunoa~tere II Imping pe om Inainte, stereo-
~1U-mi ajunge singuratatea.Nu am energie pentru noi modele.
tipurile eon~tiin!ei eolective nu-i permit sa iasa din reprezen-
[ncep sa depind tot mai mult de obi~nuitele iluzii, numite
tarile obi~nuite, Inabu~a noul sim! care se na~te. Ruperea
fericirea omeneasca. Dar sa lasam, despre astea mai tarziu, sa
eordonului ombilical ce ne leaga de con~tiin!a eolectiva se face
continuam consultatia.
eu suferin!a, dar fara aceasta nu se poate merge Inainte. Cand
atingeam 0 nOlla treapta, illcercam sa-i trag pe toti spre ea ~I
43
42
L
J
45
44
~.
~
j
Da, ca la consulta(ie ~i viitoarele probleme se farami(eazii ~i se
- continua eL spunandu-Ie numele.
-
Fac 0 diagnoza ~i pun a treia Intrebare: actualizeaza. Trebuie sa invatati, cu adevarat, sa iertati fe-
- Aveti 0 amanta '! meile. Porni\i de la ideea: femeii i se poate ierta orice, intrucat
-Nu. totul se petrece din voin\a lui Oumnezeu, nu existii pacate
~ In principiu, situ- omene~ti care sa nu poata fi iertate. Sufletul nostru se
- In curand yeti avea, ~ ii raspund eu.
atia esle simpla. La sotie concentrarea interioara asupra victii comporta ca un copil capricios ~i inciipapnat. EI trebuie in
~i perpetuarii ei este mare. Ea se transmite copiilor ~i se permanen\a educat prin iubire, alint ~i limitare. Atunci se va
transmite ~i dumneavoastra. Cei mai buni lideri ~i carieri~ti eomporta bine in arice situatie.
sunt cei interiori. Ei se cufunda In capacitatea de a conduce, in - Ce crede(i, imi va ajunge timpul sa ma schimb? - ma
munca, afaceri, politica ~i totul Ie reu~e~te pentm cii nu sunt intreabii tanarul.
ata~a(i. Nu sunt ata~a(i pentm ca problema principala nu este - Nu va gandi(i la asta, daca ve\i avea sau nu timp. Pur ~i
..-I
orgoliul. ci gelozia. Oar la un moment dat, sufletul trebuie simplu face(i totul ca sa va ajuta(i sufletul. Trebuie sa va
purificat. $i omul care a trecut u~or prin proba loviturii date pune(i in ordine nu numai propria persoanii dar ~i urma~ii.
orgoliului, brusc ~i imprevizibil. intra intr-o noua illcercare la Pentru aceasta trebuie in primul rand sa va elimina\i
care nici nu se gandea inaillte. La dumneavoastra se apropie agresivitatea fa(a de iubire, supiirarea pe parin(i, pe oamenii
vremea in care va trebui sa trece\i printr-o destabilizare a indragi(i, pe dumneavoastra in~ivii, regretele legate de trecut,
vie\ii, dorin\elor ~i rela\iilor. Oaca incercarea va veni de la teama de viitor.
solie, nu ve(i rezista, de aceea va va fi data prin amanta. Oar EI pleaca sa lucreze cu sine insu~i. Incerc sa detectez 0
nici atunci nu ve(i rezista. Oupa un timp ve(i cunoa~te 0 senza(ie neclara ce mi-a aparut de curand. Pe mine insumi mii
femeie ~i va ve\i indragosti de ea. Mai departe este simplu: sau impiedica ceva sa ma schimb in profunzime. Trebuie sa ma
va va supara ~i injosi in permanen\a sau, fara sa va a~tepta(i, diagnostichez la cei cinci parametri. Prin urmare, preten\iile
va va ill~ela cu perfidie sau are un curtezan sau este casatorita, fata de parinti - curat, toate supararile au disparut; suo:1r:1rilt=>
Qe oamt=>nii :lnroni:1ti tot curat. Ma intrerupe a
iar daca nu este i~i schimba mereu admiratorii. Sunte(i pus "j indr~8i~i
intr-o situatie pe care n-o puteti accepta. Deci, illeereati sa bataie in u~a. Intra 0 pacientii.
renegati iubirea care va obliga sa supartati injosirea ~I s-a
accepta\i. Va strangula(i iubirea prin suparari, iar mai departe - $ti\i, am sUnat acum acasii, fiul meu s-a intors de la
trebuie distrus ceea ce amoara iubirea - suparariJe dumnea- ~coala, sta in pat, verde la fa\a. V omita, are diaree, temperatura
voastra impreuna eu inima ~i plamanii, ulterior, cancer pul- ~i guturai. In(eleg bine, este legat de faptul ca am venit la
monar sau infarct. La prelegere, purificarea func(ioneaza la fel consulta(ie"
46 47
l
I
_J
49
4K
~
1
f
\
_1 j
- stare buna, ii spun eu dupa diagnosticare, -
A yeti 0 ~
supravietuiasca, de aceea v-a parasit.
probleme au ramas la fiica. Are ea .'?ipan a acurn0 concentrare - $i-atunci ce sa fae?
marita asupra sentimentelor inalte, mai mull decat asupra - A\i citit car\ile mele?
sentimentuluiiubirii. De iubire nu este permis sate ecranezi eu - Da, pe toate ~ase.
nimic: nici cu bani, nici cu bunastarea, cu aptitudinile, talentul, - A\i vazut videocasetele?
nici cu propria via\a. Fiica este cu totul excep\ionala in inte- - Da, inclusiv ullimele.
rior, iar talentul ei in cepe sa intunece iubirea. El devine tot mai - Minunat, - spun eu, - iar acurn mergeti ~i lucrati.
important ~i starea sufletului devine starea trupului dumnea- Ea iese, ~i-n camera intra 0 pereche de tineri casatori\i.
voastra, a~a in cat mai ave\i mull de lucru, merge\i ~i
continuati. - Suntem la a treia consulta\ie la dumneavoastra, - incepe
femeia. - Cand am venit prima oara pe so\U1 meu puteau cu
Urmatoarea pacienta este tanara ~i 0 femeie frumoasa. adevarat sa-I ucida. Aveam datorii mari. Acum totul este in
- De curand mi s-a nascut un copil, - a spus ea. ::;i dupa ordine cu el, ne-am pliitit datoriile. Nu demult ne-am cumparat
asta so\U1 m-a parasi!. A\i putea sa-mi explica\i despre ce este un apartament =?i-I renovam, dar mie mi-a aparut iar senzatia
yorba') de pericol.
- Pot, - ii raspund eu. - Pentru dumneavoastra inseamna - Senzatia are legiitura ell copiii dumneavoastra, - ii
prea mull frumuse\ea, bunastarea ~i dorin\ele dumneavoastra. raspund eu. Unul din ei nu este, ca inainte, in ordine. Pentru a
Mult mai mult decat iubirea. Nu pute\i fi lipsita de aparare. Cu supravietui Ii trehuie iubire, iar la dumneavoastra, fericirea
cat importanta vietii este mai mare pentru dumneavoastrii in omeneasdi incepe sa intunece totul. Fericirea umana este
compara\ie cu iubirea, cu atat resim\i\i mai multa agresivitate. legata de continuarea, apararea ~i consolidarea vie\ii. Unul din
Din copilarie a\i acumulat 0 doza neobi~nuita de preten\ii fa\a simbolurile importante ale proteqiei - casa proprie, aparta-
de barba\i, nu a\i reu~it sa trece\i cu bine proba inainte de mentul propriu. Dupa ce I-a\i dobandit, la dumneavoastra a
conceperea copilului. Dar intrucat copilul este un amplificator aparut un puternic salt subcon~tient ~i iara~i nu in direqia
al parin\ilor, la el programul de distrugere a barba\ilor 11 iubirii, ci a vie\ii ~i apararii. Dad efectul este moartea copilul
depa~e~te pe al dumneavoastra. Acum pragramul 11 ucide pe dumneavoastra, salvarea poate fi prin pierderea aparta-
tatal sau. Apoi 11 va omori pe el insu~i. In cuvinte simple, mentului, fie a sanata\ii, fie prin pierderea vie\ii dumnea-
inainte il omora\i inceti~or pe so\U1 dumneavoastra iar dupa voastra.
na~tere a\i inceput s-o face\i dublu. ::;ansele de supravie\Uire - Spune\i-ne, va rag, ce sa facem"
ale so\ului dumneavoastra au scazut brusc, dar el trebuie sa - In primul rand sa va schimba\i prin iubire, rugaciune ~i
50 51
~
52
53
1.
~
J
55
54
1
f
.J
incat ghinioanele prezente au inceput sa-I ruineze ~i de asta care plec 1'1 baia ruseasca. Se pare ca iar vine 0 perioada de
eram vinovat eu. IncredibiL doar de curand ii explicasem: serioase modifidiri.
inva!a sa tragi chiulul dar in a~a fel in cat nimeni sa nu-~i dea Prima oara 1'1 inceputul anilor 70, cand via!a mea s-a
seama. 0 jumatate de luna sa 'Ii rezultate, incordiindu-!i voin!a, schimbat abrupt. Visurile mele, planurile, speran!ele s-au
dorin!a, toata energia dupa care renun!a in interiorul tau 1'1 prabu~it dintr-o data. Am vrut sa devin militar ~i m-am facut
aceasta tendin!a, realizeaza totul frumos, cu elect, dar ghid turistic.
inauntrul tau lasa-te cuprins de lene. Daca mu~chiul este in Urmatoarea schimbare - 1'1 inceputul ani lor 80, cand am
permanen!a incordat, se atrofiaza. inceput sa ma ocup serios de studiile filozofice, incercand
sa-mi ordonez ideile despre lume. Atunci filozofia a porn it
Imi amintese cum am diagnostieat un om de afaeeri. Un tip alaturi cu extrasenzorialul.
eapabil, 0 minte stralueita, luera fara repro~. Ma uit in viitor 0 criza puternica a avut loc 1'1 inceputul ani lor 90. Am
iar aeolo in ea!iva ani era in mod real moartea. Dupa 0 ajuns 1'1coneluzia ca tratarea cu ajutorul mainilor este lips ita
prabu~ire legata de servieiu. ~i nu va putea deloe sa 0 aeeepte. de perspective. Am decis sa renun! 1'1tratamentul energetic ~i
- Munea dumneavoastra ineepe sa va omoare, - ii explie sa tree 1'1eel informa!ional. Caderea s-a petrecut nu numai in
eu. - Depinde!i tot mai mult de ea. lar dependen!" cre~te ~i mundi. ci ~i in viata. Diagnoza nu-mi lasa nici 0 ~ansa de
oriee neplacere de 1'1lueru va provoaca 0 trauma tot mai mare. supravie!uire, concep!ia despre lume era un drum inchis. ~i
- Doar n-o sa renun! 1'1serviciu, - mi-a spus eL acum, se pare, mi se inchide posibilitatea de a lucra dupa
- Daca nu va ve!i schimba atitudinea fa!a de munca, vechiul stil. Trebuie sa refuz consultarea pacien!ilor care au
soarta va va obliga sa 0 parasiti. Fie ca yeti incepe sa va creati, venit cu un singur scop - sa-~i puna 1'1 cale treburile, sa-~i
fara sa vre!i ~i fara sa banui!i, probleme, fie ea boala sau amelioreze sanatatea, sa-~i indeplineasca dorin!ele. Trebuie sa
moartea va va obliga sa pleca!i. Primullueru pe care trebuie sa concentrez toat3 fericirea omeneasdi intr-un punet ~i s-o arat
inva!a!i sa-I face!i - niciodata sa nu va lua!i in serios serviciul. pacientului. Prive~te, acesta este umanul, acesta este divinul.
In serios pute!i lua numai iubirea ~i pe Dumnezeu. La tot restul De aici, trebuie sa ajungi aici. Pentru a~a ceva 'Ii de facut asta
trebuie sa renun!a!i in mod periodic. Nieiodata sa nu face!i ~i asta. Deocamdata insa cu cat incerc mai mult sa lucrez,
totul 100%. Sa face!i 95%. Rezultatul va fi acela~i dar nu va ajutand 1'1eonsolidarea vie!ii, 1'1protejarea ei, eu atat pierd mai
exista dependen!a. Via!a este 0 sinusoida, ati trait 0 vreme multa energie.
fericirea omeneasdi, urmeazasa renuntatila ea pentruun timp. Imi amintesc de venirea la consultatie a unei terapeute.
Singurele lueruri de eare avem nevoie in mod constant sunt Ineepuse sa aiba probleme eu fiul ~i eu propriul psihic. Auzea
iubirea ~i buniitatea. Astfel de ganduri imi apar in momentul in voei, aparuse teama ~i diseonfortul.
56 57
J
5X
_J
61
60
-I
~
j
trebuie sa fie line. unduioase ~i ritmice. 0 corecta masare a
0 datiL dupa consulta!ie,extenuat, am ajuns la baie ~i
mainilor. tal pi lor, eoloanei relaxeaza Intregul corp. ~i a~a am
mi-am vizualizat nivelul energetic. Era la un mare minus. A~a
ineeput sa aetionez, urmarind starea tfll1arului. Cum am vazut
apare de obicei la 0 imbolnavire gravfl. Dupa baie totul s-a
ca a inceput destinderea, Ie-am facut baietilor eu ochiul sa
schimbat. insuficicnta energetica s-u compensat chiar ell un
creasc[l temperatura. Ei s-au executat iar el nici n-a clipit.
plus. In principiu towl este logic, reflectam eu. Energia vitala
Le-am facut semn sa continue. In cele din urma aburul i-a
- suhtila -5i cea grosiera - fizica sunt legate, una trece in aha.
obligat sa se a~eze pe podea, eu eram terminal, nu mai puteam
Sa presupunem di olllullrece printr-un frig excesiv, pierderea
sa rezist. iar tanarul n-avea nici 0 treaha. Pana la capatam ie~it
energiei grosierc atrage dupa sine pierderea celei subtile ~i
in viteza din incapere lasandu-I acolo. Dupa un timp a venit ~i
omul sc imbolnave~te. Inseamna ca este posibil ~i procesul
el. cu ochii mariti de uimire. "Abia ciind m-am hotariil sa ies ~i
invers, energia compacta, superficiala poate sa se transforme
m-am a~ezat pe bancheta, am price put ce temperatura este in
in subtila. Adica a face sport, a merge la baia de abur ne
jur",- a reculloscutel.
il1cardi eu energie. Trebuie doar sa 0 ajutam sa se trans forme
Sa II ajuti pe om sa se relaxeze ~i deconectezeeste 0 mare
~i prima regula aici este sa pastram bunatatea, sa ne deta~am
arla. Nu orice masor po ate sa faca asta. Sa zicem ca principiul
de orice probleme. Daca omul a venit sa faca 0 "ban'a", iar in
masajului este foarte simplu. Omul are 0 problema, ea pro-
inima lui este rautate, iritare ~i suparare. el poatesa suferedin
voaca 0 tensiulle fizidi ~i psihica. Medicii au eonstatat ca
cauza supraindilzirii ~i sa-~i dauneze sanatatii.~i viceversa.
infarctulafecteaza nu numai mu~chii inirnii. ci ~i rnu~ehii
Imi amintesc cum. 0 data eram In casa de vacnnta cu
lombari. ~i inima ~i ~alele inseamna necaz pe femei. Supraso-
prietenii ~i faceam 0 "ban'a". In anturajul nostru era un tanar
licitareapsihica duce la suprasolicitare fizica, prin urmare,
care ne-a spus ca din copilarie nu suporta temperaturile inalte.
niveland mu~chii, inlaturand tensiunea excesiva, il ajutam pe
"Candva demult, la 0 baie, au intrecut masura, eu m-am speriat
om sa anuleze stresul interior. Insa pentru aceasta masorul
foarte tare ~i de awnci nu 0 suport," - a marturisit el. "Hai sa
trebuie sa fie piin de bunatate iar gesturile lui, ritmice. Ciind
facem urmatoarea in!elegere, - i-am spus - tu te culei pe po-
m-am ocupat de masaj am observat ca mu~chii Illcep sa se
dca, eu incep sa te masez cu maturica. Cand incepi sa resimti
relaxeze dupa 5 - 8 mi~cari de acela~i tip. Am urmat cursuri
un disconfort, pleci." A fost de acord. Prima sarcina impor-
speciale de masaj, m-am ocupat de presopunctura dar
tanta era sa-I ajut sa se relaxeze. Energia grosiera poate fi
experienta cea mai consistenta am doballdit-o tocmai la haia
transformata in energie subtila in orice cantitate, dar daca
ruseasca. Nu 0 data am incercat sa in!eleg: de ce unul ~tie sa
omul are mu~chii contracta\i ~i in interiorul lu; se afla teama
prelucreze corporal aburul, altul nu. S-a dovedit ca este 0
sau iritare, temperatura ridicata ii va arde pur ~i simplu pielea.
adevarata arta. Omul tensionat, inhibat nu va putea niciodata
Intai trebuie convins omul ca nu II vei face sa sufere. Mi~carile
63
62
~J
65
M
~,
f
-4
_J
obieeiurile mele ma trag inapoi. ficam ~i 0 astfel de euratire incepe de la dimensiunile intregii
A treia: relativa bunastare a creselll drastic c~centrarea planete. Oar eu merg in primele randuri, de~i eu insumi nu
a~pra viet;i ~i apararii ~i regimul meu obi~nuit a devenit sunt pregiitit pentru aceas!a.
supral'ndircat. A noua: nu numai ca am mane at prea mult dar m-am si
A patra: batranetea, ea apare ca un blocaj al concentrarii mi!?cat prea putin, toute acestea, in plus. varsta provoadi 0
marite asupra vietii ~i perpetuarii ei ~i se activeaza puternie seadere a activitatii functiilor organismului. Un metabolism
cand subcon~tientul deviaza brusc spre bazele fericirii ome- incorect duce la acumularea de reziduuri ~i saruri. in replica,
ne~ti. ...-.--
probleme cu ficatul ~i riniehii. Oaca nu scuturi viata cu
A cincia: sunt intr-o consulta\ie ~i Ie explic oamenilor ca cxcrcitii fizice, infometare, situatii extreme, dependenta de ea
emo\iile neinchise ale geloziei, supararii ~i triste\ii se acumu- cre!?te!?ise activeaza procesele dezintegrarii.
leaza treptat in subcon~tient ~i ies la iveala cand se intensifica A zecea: continuu sa ma enervez, sa emit pretentii fata de
factorul provocator, adica 0 mai mica coneentrare asupra 1
oameni, sa m1 comport mcorec~unct de vedere emo-
iubirii ~i 0 mare concentrare asupra vietii ~i perpetuarii el, cum !C
tional. Ceva, aiei, in sistem, nu s-a prelucrat pana la eapat.
se intampla in eazulimbatranirii.in ace~ti 10 ani nu am lucrat A unsprezecea: pentru a percepe in tine insuti divinul,
serios macar 0 data ell eul meu; am in vedere 0 izolare -=
trebuie sa aiba loc 0 disereditare a umanului ~i starea mea
completa, renun(area temporara la hrana ~i rugaciunea. !,izica este un semnal pentru suspendarea logicii omene~ti.
A ~asea: copiii mei se pregiitesc pentru 0 viata indepen- A douiisprezecea: eu un an in urma am inceput sa ma
dent a, viitorii lor copii incep sa colaboreze activ cu ei. Se pregatesc pentru scrierea eelei de a ~aptea carti ~i s-a pornit
declan~eaza regimul automat de purificare a nepo\ilor, iar curatirea fireasdi.
acolo sunt multe probleme. A treisprezecea:"s;and atingi structuri noi, se declan~eaza 0
A ~aptea: eu mine trebuie sa se petreaea acum ni~te purificare chinuitoare care iti permite nu sa mori, ci sa
sehimbari dar eu am foarte pu\ina energie. f'gitatia continua, ~olaborezi cu ele Prin ceea ce tree acum, timpul amorf, este
treburile pe eare Wifi putut sa Ie indepartez, 0 dtspropor\ionata un strat foarte subtil ~i murdaria mea anterioara poate fi un
cheltuire de forte pentru probleme secundare - in concluzie, pericol pentru marea dimensiune. inseamna ca dependenta de
are loc nu 0 evolutie, ci 0 degradare, adica schimbarea nu este viata ~i perpetuarea ei trebuie sa fie complet inchise cand voi
sustinuta de 0 cantitate suficienta de energie a iubirii. colabora cu aceste structuri.
A opta: toata omenirea se pregate~te acum pentru 0 trans- A paisprezecea: la fiecare zece ani am 0 destabilizare
formare. Trebuie sa corespundem viitorului ~i in primul rand completa cu un posibil rise pentru via!a. La inceputul anului
sa corespunda urma~ii no~tri. inseamna ca trebuie sa-i puri- 200 I se vor petrece evenimente pentru care nu sunt pregatit. in
66
67
I
1\ f
~
_J
interiorlll meu nu pot sa Ie accept, de aceea se declan~eazn la Jisperare, de fapt nu, Jisperare a fast Inainte, astazi a vom
mille programlll de autodistrugere. iuml un soi de~resie. $tiu ca 0 voi depa~i mai devreme sau
A cincisprezecea: mi se pot na~te Inca ni~te copii. ne~ansa ir\\lin~p nric.e. ;;;i continuu
mai tarziu. Prin iubire-se ~'ltP
lor are 0 influenta deosebit de puternica asupra starii mele. sa-mi repet (a VOl pastra iubirea oridit s-ar destrama viata mea
Stau culeat privind In tavan ~i nu pot Intelege de unde Imi
~i dorintele mele, oricat s-ar narui planurile ~i sperantele mele.
vine senzatia de impas. La exterior pare sa fie clar, am scris
A ciita oara imi Inchipui propria imbatranire ~i moarte,
at ate a cnrti despre felul In care se Invinge 0 boala ~i m-am concentrandu-ma In acest moment pe iubire. Nu am chiar atat
Imbolnavit eu Insllmi. Incerc sa ma lini~tesc singur. Este ea ~i
de multe forte pentru a Ie cheltui pe deprimare ~i compatimire,
cum i-ai repro~a unui pilot de curse cu experienta cn nu a ele trebuie folosite pentru continua evolutie ~i cunoa~tere.
reu~it sa se descurce cu ma~inaria lui, el pur ~i simplu are alte Fiindca veni yorba de compatimire.
viteze ~i un rise marit. Oricat a~ Incerca sa ma auto-lini~tesc, Am fast pus a data Intr-o situatie pe care am vrut foarte
impasul nu trece, acest sentiment ma sufoca ~i ma paralizeaza,
mult sa a rewlv. Oar de ce am facut a~a? Mi se Invartea In cap
barand continuarea cautarilor. De ce nu pot sa-i fac fata? N-am unul ~i acela~i gand. Doar se putea sa nu se Intample In felul
un raspuns. acesta! lar dupa a ora am simtit la nivelul campului ni~te
Abia dupa cateva zile Imi aduc aminte de propriile sfaturi ~i probleme grave. m-am diagnosticat. m-am mirat, nu se ~tie de
Inteleg cum stau lucrurile. Daca emotia nu poate fi controlata, unde, a \ii~nit un program de autodistrugere de mari proportii.
Inseamna di vine de la urma~i. In asemenea cazuri trebuie sa
M-am straduit Indelung sa gasesc cauzele lui, vazand cat de
t;-;'ogi pentru el. lar cand negativul vine de la urma~i, impasul
ericulos este. Du a un timp oarecare, ell uluir .
se explid\ simplu. Oricat ar boli ~i s-ar chinui omul, daca i se , .
re r
va spune ca maine boala. torturile ~i durerile VOl'trece el va Jrogramul de autodistrugere reprezinta unul i acela i lucru.
-
Illdura orice-Illcercari. Va uvea un punet de sprijin in viitor. Regre an recutu te sinucizl lent. $i dad omul nu opre~ie
Copiii no~tri sunt viitorul nostru. Oaca dinspre ei vine '.acest program, masura oncologica franeaza sinuciderea la
negativul, viitonl! se Inchide. Pe~tru a control a viitorul trebUie
nivelul planului subti!. Teama de viitor este inacceptarea
sa ie~i 10de limitele lui, iar acest lucru este oSlbl! numal viitonllui, rene~wre:l Jllj Unna~ii no~tri se afla in viitor, deci,
prin iubire. daca nu este destula iubire, valurile Intunecate Cll cat ne temem mai tare de viitor, eu atat asasinarea urma~ilor
venin' viitor destrama nu doar corpul, dar ~i sutletul iar no~tri se face la scara mai mare. Copilul se poate na~te, dar
chinurile devin, cateodata, insuportabile. In astfel de cawri pentru aceasta teama vom plati pe urma.
ornul poate comite 0 sillucidere sau omori pe altcineva. Acum, Pe tavanul compartimentului se proiecteaza periodic lumi-
In momentul de fata, stau culeat ~i Incerc sa fac fata crizei d~ nile pe langa care trecem. Continuu sa reflectez. Trebuie sa
~
6X
69
,
1.
f
~
J
rulez inca 10 - 15 variante posibile ce ar duce la explicarea Mai spre seara s-a ivit lIn timp liber. Dad iI am, fae trei
situa(iei prezente. Ulterior, ni~te ipoteze se vor contopi, unele lucruri: dorm, 111ftrog sau ma due la baia ruseasdi. Am toceput
vor fi aruncate - un regim normal de tuem. Este necesar, in cu somnul ~i am decis sa inchei eu baia. Ne-am vorbit, eateva
mod real, ca pentru 0 vreme sa ma indepartez de toate cuno~tinte. sa ne intalnim la "saune". Cand l11tr-o saW. de baie
problemele ~i sa-mi pun la punct sufletul. 0 euno~tin\a de-a mica se aduna multa lume, ealdllra seade repede ~i atunci se
mea s-a dus de eurand la manastire eu un grup de pelerini. in cepe stropirea eu apa mai des ~i mai abundent, aburul arde,
Trezire la 5 diminea\a, rugaciune, deta~are toata ziua. S-a dar nll inealze~te. La "saune" in loe de pietre, in vatra sunt
in tors dupa
ciiteva zile ~i intr-o singura zi a eliminat toate vreo zeee tone de bllea\i mari, grosolane de fonta, aburul este
pietreie dela riniehi. in realitate ne adresam adesea lui moale ~i constant. A~ vrea sa manane, dar ma ab\in. Cand
Dumnezeu, chiar ne rugam ~i in acest timp ne tinem strans de organismul se oeupa cu extragerea energiei din hrana, se
obiceiurile,
problemele ~i eramponarile noastre. in Saosalito, ingreuneaza transformarea altor forme de energie ~i atunei
HingaSan-Francisco, un medic a analizat diteva mii de cazuri baia i~i pierde calita\ile terapeutiee, energia fizica a eorpului
d;:.. vindeeare spontana de cancer ~i toate eazurile aveau in nll ajunge in planurile subtile. imi amintesc ea inainte, dupa
comun un singur lucru: inainte de vindecare avusesera loc baie, faceam frigarui, incarcam toata masa cu feluri savuroase.
~himbari radieale in destin, adiea 0 rupere de regimul obi~nuit Apoi acest lucru a inceput sa ne plaea tot mai pu\in ~i am
de viata care sugea toata energia, ~i din via\a anterioara, ~i din observat ca dupa baie trebuie sa a~tep\i un timp, sa nu
cea prezentac...lar daea in suflet exista iubire, putem in cepe 0 incomodezi transformarile interioare ~i atunci sentimentul de
n'oua viata ~i atunci bonia ramane in trecut. fericire care vine din echilibrarea energetica dureaza destul de
~i aeum stall in pragul unci noi vie\i. Fosta via\a ell iritarea, mult. De fapt trebuie sa te inerezi in sim\Urile tale. Una din
ambitiile, dependen\ele ei trebuie sa ramana in treeut. lar daea cauzele principale ale bolilor consta in faptlll ca pe masura ce
n~ voi dori sa ma despart de ea, pesemne di va pleca 0 data ell I'naintam I'n varsta acordam un credit tot mai mare con~tiintei
trupul meu. ~e sa-m\.. dau singur un s~ Daea te-ai noastre ~i ne inhibam tot mai mult sim\Urile. Cand grenadierii
imbolnavit, ia-\i ramas bun de la vechea via\a, ineepe una lui Petru I, iarna, la Paris, se aruncau in Sena, organizandu-~i
noua, mai ales aCllm ciind ne luam adio de la un secol ~i un 0 baie, se venea in fuga la Petru ~i i se raporta ca solda\ii lui
~ilemll. :;e pare ca toata omenirea are aeeea~i problema: sa se VOl'sa-~i sfiir~easca viata prin sinucidere. Sim\Urile noastre ne
~espWae veehea via\a ~i sa se indrepte eu totul spre eea obliga ciiteodata sa facem ceea ee, dintr-un punet de vedere
noua. Traim un timp ferieit. Valurile umanului devin tot mai eomun, este daunator sau nefolositor. ~i daca teama ce rezulta
transparente ~i prin ele zarim tot mai limpede divinul. din divinizarea vietii, nu ne I'neaca sutletul, ne urmam
Diminea\a, la Moseova, m-am oeupat de trehurile mele. sim\urile ~i ajungemla descoperiri.
70 71
1.
f
_J
Imi amintese de momentele in care faeeam baie la easa de Tin minte ea in unna eu doi ani, In lsrael, am consultat un
vaeanta a unehiului meu, in regiunea Sasnovo. Era foarte om de afaeeri.
mllita zapada ~i de aeeea. dind ie~eam din incaperea ineinsa. - in situatia creata nu exista 0 explieatie rationala, - imi
I1Uma aruncam pur ~i simplu, ci pluteam In zapada, cinci - opt spunea el, - era 0 firma cu un rulaj de cateva milioane de
metri Inainte ~i inapoi. La un timp am simtit ea nu m-am dolari, colectivul era excelent, se ca~tigase experienta,
racorit destul, m-am culcat pe spate In zapada ~i, privind cerul eonexiunile erau numeroase,nici 0 potienire. Dupa toti indieii
instelat. am ramas nemi~eat. Nu aveam senzatia de frig, nu-i ramanea decat sa se dezvolte ~i iar sa se uezvolte. $i iata
dimpotriva, aveam impresia ca mi se turna pe spate apa ca pe fondul experientei, capacitatii ~i relatiilor crescande,
clocotita. "V oi sta culcat pan a voi simti frigul" - am decis eu. dimr-o data, firma Incepe sa cada ~i da faliment, atitudinea
Logica Imi ~optea: vei raci, te vei Imbolnavi. Dar mi-am spus: partenerilor se schimba inexplicabil. ceva se Intampla cu
mi-e bine, e placut, Inseamna ca totul e In ordine. Am stat colectivul. Dupa un timp, din firma raman doar minele. lar
prababil vreo 10 minute, dar frig tot nu mi s-a facut, atunci acum sunt conduciitorul acelor jalnice rama~ite ale unei firme
m-am ridicat ~i m-am dus la baie. Nici raceala, nici durere candva Infloritoare.
n-am avut dupa asta. Trebuie sa credem In sim!Urile noastre - 0 sa va mirati, probabil, - i-am spus eu, - dar toate
dar nllmai dind vin din iubire. Daea mi-a aparut dorinta de a acestea se leaga de starea dumneavoastra. In primul rand.
descoperi legi noi, Ie voi descoperi. Daca mi-a aparut dorinta Amintiti-va de sentimentele dumneavoastra cand ati creat
de a deveni de~tept ~i capabil, voi deveni. Daca mi-a aparut firma.
dorinta de a fi bogat, voi fi. Aceste dorinte pravin din starea A dat din umeri.
mea interioara, ele urea din radaeinile mele care se numese - Daca va imaginati di visam la bani ~i bogatii, va
iubire. Dacii dorinta s-a nascut, Inseamna ca ea poate fi deja In~elati.
Indeplinita. Dacii Insa vreau sa devin bogat fiindca sunt - ~i totu~i, la ce va gandeati?
invidios pe vecinul meu ~i vreau sa devin capabil pentru a ma - Vraiam sa fac 0 firma mare, cu un rulaj de cateva
ridica deasupra altora, sau vreau sa realizez multe din teama de milioane de dolari, vroiam sa-i Intrec pe altii in aeestdomeniu,
a fi sarac ~i tlamand, ~ansele de Indeplinire a dorintelor scad vroiam sa demonstrez ea voi face fata sareinii propuse.
considerabil. Dorintele noastre se adreseaza viitorului ~i In - Ati obtinut tot ce ati vrut"
masura In care ele lucreaza pentru iubire trebuie sa se - Tocmai asta-i treaba ca am obtinut, - a ridicat iar din
Implineasca. ~i viceversa. ~tiinta de a-ti alege bine telul ~i umeri. - $i iata, nllmai ee pareaea pot sa ma bucur,sa fiu
nazuintele este ~tiinta de a te face ferici!. fericit. sa ma dezvolt In continuare ~i totul s-a naruit, nu se ~tie
de ceo
72 73
_J
75
74
,
1
\ f
J
depillde de mille. ci de el. Eu lilcerc sa-i ofer solu)ii. pe care - Medicii continua sa insistepentru operatie.
omul Ie utilizeaza sal! nu. Singurul lucru pe care II pot face - Putem sa-i intelegem ~i pe medici, - ii spun. In
pentru dumneavoastra este sa ne sunam de cateva ori pentru a Germania dadi doctorul nu-~i face datoria poate sa-~i piarda
va preveni asupra gre;;elilor. ~i numai in cazlil in care voi diploma. Medicii nu ~tiu de ce s-a resorb it tumoarea. Inseamna
vedea ea dumneavoastra ~i fiica dumneavoastra ati Il1eeput, in ca ea poate sa apara din nou. Renuntarea la operatie, pentru ci,
mod real, sa va schimba!i. reprezillta posibile probleme ulterioare. illsa, facalld opera)ia,
- Bille, ce sa fac III primul ralld') arice s-ar intampla, ei sunt aparati.
- In primul r[md trebuie ca fiica dumneavoastra sa ince- - Dar ce ma sfatuiti dumneavoastra? - ma intreaba
teze a se mai teme de moarte. Ea trebuie sa treaca printr-o femeia.
pracedura melltala de renun!are la via)a past rand In acel - Nu am dreptul sa dau sfaturi. Dumlleavoastra trebuie sa
moment iubirea. Nu trebuie sa viseze la sanatate, viata, copii. hatara!i. Pot doar sa va SPUIl ca ~i medicii SUllt cOlldu~i de
Poate sa repete simplu, meeanic: visez ca iubirea pentru Dumllezeu. Illtell!ia lor de a face opera!ia IlU decurge Ilumai
Dumnezeu sa-mi fie cea mai autentica realitate ~i fericirea din zel profesional. Daca starea interioara a fiieei dumnea-
suprema. Iubirea catre Dumnezeu este pentru mine un tel. voastra se va sehimba In mod real atunci fie ca medicii i~i VOl'
Via!a mea, Ila~terea copiilor, 0 soarta reu~ita sunt doar schimba atitudinea fa)a de opera!ie, fie ca opera!ia IlUva mai fi
mijlaace pentru dobandirea iubirii fa!a de Dumnezeu. necesara. Aici depillde foarte mult de planul subtil iar el este
Dupa 0 luna aceasta femeie a venit la mine la consultatie. in primul rand legat de urma~i. PUlle!i In ordille prill dumllea-
-Fiica dumneavoastrasta la fel de rall ea ~i pana acum. - voastra suflete'e copiilor ~i Ilepo!ilor. $i boala sau amellill!area
Ii spun dupa diagnosticare. ei nu VOl'mai fi necesare.
- Oar eu ~i fiica mea am luerat toata luna asupra noastra,- N-am mai vazut-o de atunci, sper ca totu-i III regula cu ele.
Imi replica fara convingere femeia. Tumoarea s-a resorbit, a Iara~i, peste toate este voillta lui Dumllezeu. in principiu boala
disparut. Ili se da pentru a Ile corecta viziullea asupra lumii. Tot mai
- Fiica dumneavoastra insa nu a invatat sa ierte cu ade- adesea vad dupa mine ;;i pacientii mei, un detaliu curios: este
vara!. - ii raspund eu. - Nici pana astazi nu ~tie sa pastreze de-ajulls sa lll!elegi ce allume faci gre~it ~i fa!a de ce ai 0
iubirea fa)a de cel care a tradat-o ~i a suparat-o, iar sim)urile ei atitudjne ineorecta, ea boala care de obicei se trateaza in ani
tot 0 mai trag intai spre dorinte ~i viata. nu spre iubire. Iubirea intregi dispare in cateva zile. Cu natura nu trebuie sa lupti ci sa
76 77
..-
,
1.
f
J
n 79
,
1
\ f
_J
xo
XI
~
\ ~
J
s-a remareat printr-o forta enorma, ceea ce vorbe~te despre 0
Inteles de ce mi-era teama in fata unei noi teme: in primul rand
capacitate foarte inalla de a sintetiza forme de activitate dife-
percepeam exterior luerul fara sa Incerc sa-i prind imediat
rite. Sinteza este Intotdeauna un chin, este 0 explozie a cone-
esen\a; in al doilea rand, incercam sa rezolv totul dintr-o data,
xiunilor anterioare, strans legate de obiect :;i constituire a
in timp ce orice treaba se face pe etape; in al treilea, ma
unora noi, mai fine. Fara rezcrve de iubire acest proees nu
incordam inauntrul meu, considerand ca asta ma va ajuta sa
cste posibil. Imbatranirea ~i moartea, urmate de regenerarea
depa~esc problema. ~i pe urma, pentru orice tema noua aveam
vie\ii aC\ioneaza tot in sensul sintezei, comprimand timpul
deja elaborata 0 schema de lucru. Intai; niciodata sa nu te temi
intr-un punc!. Astfel una dintre eondi\iile evolu\iei este sa
de nou, dupa sistemul; ochii se sperie, iar mainile fac. AI
inve\i sa pastrezi in suflet logica divina in momentul
doilea, daca mi s-a dat 0 sarcina, se subin\elege deja ca pot sa
indeplinirii funC\iilor umane, adica oriee am face, in sutlet
0 indeplinesc. AI treilea, trebuie clarificat ADN-ul, prineipiul
trebuie sa fie bucurie ~i iubire, iar atunci yom putea realiza
oricarei probleme. AI patrulea, problema trebuie rezolvata pe
orice lucru propus.
etape. AI cincilea, in sutlet trebuie sa fie 0 senza\ie de u~u-
De unde mi-a venit iluminarea? Pesemneea una din cauze
rin\a, oricat de mari ni s-ar parea dimensiunile obiectivului.
a fost situatia eu 0 vechime deja de treizeci de ani. Invatam
Dificultatea problemei care ne sta in fa\a nu este determinata
atunci la ~coala profesionala Suvorov. Cu to\ii in adolescen\a
de amploarea ei. ci de seriozitatea ~i incordarea cu care 0
visam sa fim puterniei :;i iata ca unul dintre prietenii mei mi-a
tratam. lata de ee oamenii foarte puternici sunt Intotdeauna
povestit 0 istorie citita Intr-o carte. Ideea era urmatoarea.
blanzi. Bunatatea este u~urin\a sutletului, oricate greuta\i ai
Apropo, se intitula "Secretul lui John eel de fier". Se intampla
ridica. Sutletul u~or ~i dragostea din el ne permit sa lucram cu
in Anglia. Un baie\cl de unsprezece ani s-a dus impreuna cu
miezul problemei, nu cu nivelurile ei exterioare, fie ele pro-
latal sau la circ ~i a urmarit extaziat cum oamenii eu mare fortii
bleme fizice sau informa\ionale. De ce in epoca Rena~terii
aruncau halterele ~i indoiau metalul. A hotarat sa devina ~i el
oamenii erau talentati In mai multe domenii? Pentru ea iubirea
la fel de puternic. La fenna lor era un hardau de vreo 200
de Dumnezeu acumulata in ei de veaeuri Ii ajuta sa inter-re1a-
de litri. In fiecare diminea\a, baiatul se apropia de el ~i,
tioneze eu esenta oricarei teme, sa descopere meeanlsmele
apudlndu-I cu mainiJe. Ineerea sa-I ridice. Iar ziua incerca sa
generale de evolu\ie ale oricarei teme, fara pierderi cons ide-
mi~te din loc bolovanii mari de pe camp. Dupa un an, intr-o
rabile de energie. Cu cat nivelul de sintetizare era mai inalt cu
diminea\a, s-a apropiat de acest hardau, I-a apucat intre palme
atat mai mare era orizontul de cuprindere al eontrariilor.
~i I-a ridicat in aer, iar dupa al\i doi ani rupea eu u~ur;nla
Leonardo da Vinci putea sa se ocupe in acela~i timp de
lailluri ~i indoia ~ine. Am s;m\it cu toata fiin\a ea povestea este
aspectele tehnice ~i ale picturii, inseamna ca gasise principiul
adevarata. In ~coala Iloastra, pe terenul de sport, erau ni~te
comun ce unea un domeniu cu celalal!. Fiindca veni yorba, el
83
82
I
1 \ f
J
bare de metalingropate in pamfmt. Ma a~ezam sub ele ~i zece vinovat din umeri. ne~tiind eu insumi ce s-a intftmplat. De
- douazeci de secunde maream tneet incordarea. Apoi unde aceasta uria~a putere? De neinteles cum s-a ivit. Dupa 0
apudindu-Ie cu mainile incercam sa Ie indoi. Fire~te ca n-am vreme am inteles ce s-u intamplat. ClI cat este mai mulUi
smuls nimic din pamant ~1nici n-am indo it nimic, dar genul lini~te ~i bunatate in suflet, in momentul incordarii fizice, cu
acesta de antrenament mi-a placut ~i-I faceam periodic. at at forta patrunde mai adanc ~i acumularea este de mai mari
Interesant este ca la inceput, gradul de incordare interioara era dimensiuni. Fa.candexercitiile stat ice Intr-o stare de bucurie,
egal cu cel exterior, fizic, ba cbiar mai mare. Dupa ce am lini~te ~i echilibru sutletesc, ammarit densitatea propriei forte,
vazut eli nu da rezultate, am inceput sa ma relaxez interior, am comprimat timpu!. Dupa care, intr-un interval mic de timp
de~i in afara incordarea cre~tea. Destu\ de periculos, deoarece putcam sa dezvolt eforturi mult mai mari dedit inainte. Ceea
puteam sa-mi frfmg oasele ~i sa-mi rup tendoanele daca nu era ce In-a speriat in aceasta situatie este di forta uria~a pe care,
in mine bunatate. Daca este, totul decurge norma!. Pe urma a dupa cum s-a dovedit, reu~eam u~or s-o dobandesc putea sa-i
venit vara ~i am plecat in concediu la parinti, la Soci. Ne dauneze sufletului meu. Am simtit intuitiv ca nu sunt pregatit
scitldam in Marea Neagra, faceam plaja, ma simteam excelent. pentru posibilitatile crescute ~i, de~i eram foarte complexat ~i
N-am devenit mai puternic, dar am dobandit un confort visum sa devin puternic, simtind puterea, am respins-o.
interior, de la exercitiile statice. Fratele meu avea un prieten Pe urma totul s-a uitat. Au trecut anii ~j am avut a discutie
care facea lupte. Ne-am gasit 0 distractie. Stand pe un parapet ell un am. Mi-a povestit ca s-a antrenat ditiva ani Intr-o grupa
nu prea inalt ~i nu prea lat, ne impingeam unul pe altulin jos. ai carei component; i~i dezvoltau for!a ridiciind greutati. I-am
Adversaml era mai mare ca mine ~i mai experimentat dar eu spus ca ma intereseaza aspectul psihologic al descoperirii
eram ceva mai greu, de aceea forte Ie erau aproximativ egale. aptitudinilor.
EI ma dobora de pe parapet mai des, eu ma concentram in Omul a cazut pe ganduri.
intregime pe dorinta de a invinge. ~i-n acel moment m-a - Daca ar fi sa vorbim de schimbari psihologice, a~ incepe
apucat de cap ~i m-a aplecat in .ios, eu m-am speriat, pierzand cu urmarile. S-au dovedit a fi acestea: toti barbatii au parasit
controlul situatiei. In mod nea~teptat pentru mine I-am apucat grupa, au ramas numai femeile. Cresc simtitor potenta ~i
sau de cap, sau de umeri ~i am facut un salt intr-o parte, ambitiile. E~ti gata sa-I omori pe cel care ti se impotrive~te. lar
stransoarea lui a slabit ~i m-a eliberat. Indreptandu-ma I-am mai departe moartea sau iochisoarea.
vazut cum zbura prin aer. Dupa un zbor de trei-patru metri a - Bine dar cum ati lucrat totu~i asupra dumneavoastra')
cazut pe pamant. Cand s-a ridicat, era stupefiat. Insa eu eram - Sunt cu totul cateva reguli. Prima regula: cand ridici 0
~i mai uluit. greutate mare, trebuie nu sa te Illcordezi, ci sate relaxezi.
- Ce naiba faci" - a intrebat el, speriat ~i indignat. Am dat - Sa te relaxezi inauntrul tau?
H4 H5
..-
\ 'j
~
J
X7
xc,
J
xx
I
1 f
~
j
umane in cele divine.
Are loc 0 pregatire gradata pentru
distrugerea a tot ce
Ma desprind un minut de la gandurile mele, ma~ina se
l11seamnafericire omeneasca. In cudind va fj pierduUi stabili-
apropie de baile "Sandunov". intiii trebuie sa cumpar maturici.
tatea, naruiHi soarta. Se vor rope relatiile ell cei apropiati.
Cobor scarile ~i-mi aleg doua maturici stufoase din stejar.
Incepe demolarea vie!ii, va veni moartea. Oar Indoielile,
Apoi ma Intillnesc cu prietenul meu, intram In sala ~i ne
oscila!iile ~i teama se retrag tot mai mult In planul doi ~i tot
dezbracam pentm a merge la camera de aburi. Fiecare baie are
mai putemic se deschide In sullet iubirea. ~i aceasta iubire
atmosfera ei. Formele gandurilor se sintetizeaza, modifica
permite iertarea tuturor ~i intelegerea esen1ei a ceea ce se
spa!iul din juml lor, inlluen!andu-va apoi insesizabil starea ~i
Intampla. EI continua sa-i iubeasca pe aceia care 11ucid, nimic
mersul gandurilor. Fenomenul gandirii colective. Pentru prima
nu mai poate sa-i sperie iubirea, s-o 'inHituresau s-o miqioreze.
data I-am simlit In mod acut In Israel, In de~ert. Am privit
Lan\Urile omene~ti cad ~i ramane eul Dumnezeiesc, a\catuit
alunci situatia anterioara, incercalld sa inteleg ce s-a intamplat.
din iubire, din care relncepe omenescul.
Aveam mancarimi In urechi, ~tiam ca este tema geloziei ~i a
Tin minte cum I-am pus pe fiul meu, In urma cu cateva
supararii pe femei, dar nu puteam s-o Inlatur. Acum Inteleu
. b de
luni, sa citeascii Biblia. Evanghelia parcii 0 citise, dar se vedea
ceo Tema geloziei venea din dependen!a de dorin!e. Divini-
dupa ochii lui ca nu In!elege nimic ~i treaba nu-I intereseaza.
Pentru prima oara In via!a zarea dorintelor, vietii, perpetuarii ei - era un nivel pe care
- In!elege-ma, - Ii spuneam. -
nu-mi statea In putere sa-I depa~esc. In de~ert lipseau formele
am citit Evanghelia cand aveam 20 de ani ~i am fost rascolit,
gandurilor care ne leaga de viata ~i dorin!e. Pentm mine
de~i atunci toata tara era ateisUi.Tu ai acurn 14 ani, daca vei
de~ertul a fost simbolul inhibarii vie!ii, renegarii ei. Concen-
simti acum ceea ce am simtit eu citind Evanghelia, vei obtine
lrarea asupra vietii, dorintelor, in subcon~tientul meu, a scazut
de la via!a mai mult decat mine ~i nu vei repeta gre~elile mele.
brllsc ~i mi-au trecut problemele cu urechile. Iar cand dupa
Tot n-ayea tragere de inima. Atunci I-am pus sa repo-
cateva ore m-am Intors Inapoi, totul s-a restahilit dupa ce
vesteasdi ce era scris in Biblie.
- Ii
m-am cufundat iara~i in emo!iile obi~nuite. Nu degeaba
- Poveste~te-mi nu evenimentele care se petree acolo,
Hristos s-a izolat 40 de zile In pustiu. Daca ai Inceput sa sim!i
ceream eu. Spune-mi care este sensul acelor evenimente.
In tine divinul, Impilarea umanului ajuta la deschiderea acestui
- Tocmai la subiect, - m-a Intrebat fiul, - care este sensul
proces ~i umanul Inllore~te, In loc sa se stinga. Echipandu-ne,
evenimentelor descrise In Evanghelie?
luam calotele de pasla, maturicile ~i ne ducem sa transpiram.
Pe moment m-am pierdut, Intr-adevar, cum sa-i explici In
Ahurul este moale ~i bun. Oar toata incinta este In asemenea
ce consta esenp Evangheliei. Raspunsul a venit simplu.
Evanghelia descrie transformarea omenescului in Dumne-
~nasuraincalzita indit caldura merge nu aHit la suprafatii efit
IIlterior, ceea ce creeazaun confort special. Aici atmosferaeste
zeiesc. Este un manual pentru transformarea sentimentelor
91
90
,
1.
f
~
j
buna, In aer IlU sunt tensiuni, agresivitate, iritare ~i nemul- Atunei el. strambandu-se, a In~faeat prosopul ~i s-a pus sa-I
tumire. Pana ~i banditii se eomporta aie; destul de relaxat ~i fluture spre mine, ceea ce m-a bueurut -5imai tare.
eOl'eet. Totul este ea la 0 receptie din Inalta societate. Jude- - Danke schon' - Ii strig eu lui. - Very good.
ditori, depututi, milionari, banditi, oameni de afaceri - touta A tras 0 InjurMura ~i a fugit din Incapere. Cand am ie~it,
crema soeietatii se strange aieL Nu poti sa ~tii cine sta I5nga m-au Intrebat ceva pe nemte-5te,am dat din umeri, atunci m-au
tine-n pielea goula ~i transpira. De aeeea, pentru orice ,ntrebat pe engleze~te, ee profesie am, cu ce ma oeup?
eventualitate, toti se eomporta lini~tit ~i delicat. Stand la abur Cum se spune In engleza pictor, ma gandeam cu. Apoi
mi-am amintit de un alt episod atingand con~tiinta colectiva. mi-am amintit:
0 data, In Berlin, m-am dus seara la baia de aburi. de obieei - Artist, - ma impung eu ell degetul in piept.
la "aie sunt barbati ~i femei In proportii egale, dar In ziua - 0, artist, artist, - au dat nemtii din cap.
aeeea, practie toata baia era ocupata de barbati, In afara de 0 M-am aruneat in bazin ~i, cu aceea-5i prietenie, m-am 'intors
femeie. Bruse am avut 0 senzatie stranie care s-a transformat 'in camera incinsa. Pe urma am intrebat 0 cuno~tinta care era
dupa aeeea'in gand: de ce sta femeia aeeasta aici ~i ne striea afara:
tovara~ia masculina? "Ia te uita! - mi-am spus. Am ganduri de De ee astazi nu sunt femei, iar baietii veniti la baie amta ea
homosexual, de unde-mi vin?" Dupa aeeea m-am luat eu 0 grupa de halterofili?
altele. In curand, femeia a pleeat. In ziua aeeea nu simteam - Pai astazi este luni, ziua homosexualilor la baie.
aburul mai deloc. Am stat un timp ~i nevazand niei un rezultat, - ~i cum, toti sunthomo? - am intrebat eu eu mirare.
am luat lighena~ul ~i am Ineeput sa stropese. Apoi m-am - Toti, - mi-a raspuns lini~tit interloeutorul. - Aici au fost
ditarat sus. ~i eu toate di unii au Inceput sa paraseasdi inca- dezbateri serioase cat te-ai atlat Inauntru. Cativa oameni erau
perea, pentru mine era cam putin abur, am eoborat ~i am indignati ca ai faclit atata abur incat nu era posibil sa stai -5iau
stropit iar. Ei. m-am gandit, sunt numai barbati, putem sa trcbuit sa iasa cu totii. lar altii Ii calmau. Ei, nu va atingeti de
cre~tem temperatura, toti sunt voinici ~i bine-hraniti, 0 minune el, e a~a de dulce.
de barbati. Nici n-am observat cum au plecat toti eei 25 de Adica stilul meu direct a placut eolectivului, m-am In tors
indivizi din Incapere. Nemtii sunt un popor edueat, nu ~i-au apoi de multe ori la acest episod, amintindu-mi un fapt care
aratat indignarea, e adevarat ea a sarit unul dintre ei ~i a m-a intrigat. Simteam acela~i lueru cu cei dinjurul meu. Apoi
Ineeput sa toarne din plin peste piatra, privindu-ma uracios. In sentimentele mele au devenit gandurile mele. Con~tiinta colec-
mod clar vroia sa ma seoata de acolo. Dar eu nu ma gandeam tiva imi modifiea structura'indeajunsde activoAdica tot ce este
atunci la a~a ceva. viu pe planeta sehimba In permanenta informatii la nivelul
- Good' Good!- Ii strig eu ~i-i arat degetul mare. senzitiv. Avem acees la 0 cantitate incredibila de informatii ~i,
92 93
1
~
J
mai ales, de orice tip. Informatla este 0 notiune vcctoriala. De fiecarui obiect. Adica !a nivel exterior, con"tiinta co!ectiva
orientarea noastra depinde ce yom extrage din ea. lar cand 0 este secundara, iar cea individua!a, primara. in planul subti!,
cuno~tinta mi-a comunicat nu de mult un fapt curios, puteam
ie"ind dintr-un punct, toate obiectele raman acest punct. Adiea
deja sa dau 0 explicatie. Idee a experimentului consta In
ele pastreaza unitatea initiala. De aeeea schimbu! de informatie
lIrmfltoarele. dintre ele se poate realiza eu arice viteza. ~i in acest caz,
~obolanii, intr-o deschizatllra marcata cu albastru, gasesc 0 con~tiinta colectiva ce Ie reune~te este primara, iar cea indivi-
bucatica de carne; trecand prin deschizatura mareata In ro"u duala, eon"tiinta dobandita - seeundara. Totul depinde de
primesc un ~oc electric. La incerut, trecerile prin deschizaturi stratu! In care ne aflam In momentul respeetiv. Atingand un
erau de SOia 50, apoi "obolanii au Inte!es repede, culoarea anumit nivel de evolutie, putem sa interactionam simultan cu
ro~ie inseamna pericol, nll se mai duceau spre aceasta deschi-
"i eu ce! de suprafata. ~i atunci, In filozofia
stratul subtil
zatura, dupa care experimentul s-u rcpetat Cll 0 nOlla grupa de noastra se pot reuni notiuni care inainte se excludeau reciproc.
"obo!ani, In relatie eu eea veche dar neparticipanta la Putem spune ca totul este absolut predeterminat existilnd In
experiment. ~i imediat Incepeau sa fuga de orificiul marcat In
acela"i timp "i libertatea vointei. Putem spune ca Universul
culoare rm,ie, adidi transmiterea informatiei, intr-un mod este limitat
"i infinit totodatii, ea timpul sta pe lac, strans
oarecare, s-a facut. Apoi, un experiment similar s-a facut la
Intr-un punet, "i-n acela"i timp se mi"ca, evolueazii.
multe mii de kilometri departare de aeest !oc, eu "obolani de
Prin urmare, In planul de suprafatii, con"tiinta eoleetiva este
acela"i fel. ~i uimitor este faptul ca au Ineeput, la fel, sa fuga secundara; cand intram In p!anuri!e subti!e ea devine primara.
de treeerea periculoasa de"i cu "obolanii participanti !a in plan
"i mai subtil, con"tiinta eo!eetiva "i cea individuala se
experiment n-au venit in contact. Pentru oamenii de ~tiinta unesc intr-un singur tot. In planul exterior, cauza creeaza
luerul era inexplicabil.
efectul. in planu! subtil ceea ee numim dect na"te ceea ee
Daca ar fi sa privqti din punctul de vedere al eon"tiintei
numim eauzii, adiea efeetul cauza I"i sehimba !oeuri!e. Daca
co!ective, totul se cxplica simp!u. Fiecare forma de fiinta vie "i
ne apropiem de surse, cauzele
este In conexiune, printr-un inel emotiona!, la nive!u! subti!, cu "i efeetele se eontracta Intr-un
punct, devenind identiee. Aceasta este comprimarea timpu!ui.
un permanent schimb de informatie intre toti componentii, prin
A"adar, eu cat cauza "i efectul seamiina mai mult Intre e!e, cu
urmare con~tiinta individuala are aceea~i vechime ca ~i eea atftt mai tare se modificastructura timpului. Mode!and timpu!,
colectiva. Dintr-un punct se ivqte un grup de obiecte, fieeare
obtinem un cere. Dinspre punct Inspre cere apare eireum-
cu individualitatca lui. Clnd numaru! lor atinge un anume
ferinta. Cu evolutia timpului, efeetu! se Indeparteaza tot mai
nive!. relatiile ce s-au format evolueaza spre 0 con~tiinta mult de cauza
"i apoi, departandu-se tot mai mult, In realitate
colectiva care ulterior va dezvalta con~tiinta individuala a se apropie de cauza, unindu-se in eele din urma eu ea. Orice
94
95
I
\ f
j
proces din Univers evolueaza dupa un ciclu inelar. Procesul se orienta!i spre Divin. lar Imi amintesc de 0 Intrebare pusa 0
na~te, se dezvolta ~i se stinge. Durata de existenta a procesului. datiL De ce oamenii de la (ara ImbatrJ.nesc repede') De ce
este conditionata de dimensiunile cercului. OricaJ'e dintre oamenii ereatori. in special cei I'll relatie ell arta, imbatrdnesc
dorin(ele noa,trc, la fel. se na~te, se dezvolta ~i moare. Cu cat mai Ineet" Omul orientat ditre iubire ~tie sa gaseasca In tot,
dorinta este mai mica, ClI cfit este mai putin legata de viata emo(ii pozitive. In fiecarc situa!ie, dorin!ele limitate, super-
cotidiana, ell atat suntem mai limitati, eu atat imbatranim mai fieiale comuta pe niveluri mai Inalte. Cercul vie!ii se large~te
repede. Irascibilitatca, inrairea, invidia, susceptibilitatea sunt ~i procesele de Imbatranire decurg mai Ineet ea de obicei.
semne ale marginirii dorintelor. asemenea emotii due repede la Intrucat toate descoperirile In ~tiinla ~i arta vin din aprinderea
boli ~i Imbatranire. :)i dad; ccrcul emo!ional al omului este iubirii In suflet, orientarea spre iubire, mai ales la omul de arta,
dimensionat pentru 100 de ani, printr-o concep!ie despre lume devine 0 norma. De~i, unii confunda iubirea cu senzualitatea ~i
care Ile permite sa ne razbunam, ~a uram, sa ne suparam ete, atunci Incepe tragedia.ln locul cercului infinit al iubirii divine,
putem sa Ingustam eercul pan a la 40-50 de ani ~i invers. are loc 0 insesizabila trecere spre dragostea omeneasca, unde
Cercul vie(ii poate fi largit marind anvergura dorin(elor. Cel iubirea divina este acoperita de dorin!a de a perpetua viala, de
mai amplu program din Univers este unirea eu DutTIllezeu prin a 0 dezvolta. Atunci cercul vielii nu se large~te, ci se restrange,
iubire. Dumnezeu este cauza iar Universulln evolu(ie, efectul. are loc nu 0 descbidere, ci 0 degenerare a dorin(elor.
La nivclul exterior, eauza este omul care Intai traie~te ~i se Candva un pacient m-a Intrebat:
ocupa de problemele ~i dorin(ele lui fara sa presupuna exis- - Prin ee se poate explica faptul ea In arta sunt foarte
tenia Divinului. Apoi pe masura evoluliei sale, omul vede tot mulli bomosexuali? Cantare(ii, creatorii de moda, balerinii,
mai mult ra(iunea divina In toate. Zeii pagani, care ajuta la plin de homo! - s-a mirat el. - Pe cine idolatriziim noi? Cine-i
i'neeput evolutiei ea element constant de interactiune cu lumea pentru noi idealul pe care-I copiem? :;>idoar l~i schimba orien-
nevazuta, se retrag treptat In planul doi, cedand locul mono-' tarea liderii, oamenii cei mai celebri In planul crealiei. Acesta-i
teismului. Efeetul Incepe sa genereze cauza ~i cu cat efectul un semn clar ea soeietatea naastra este eandamnata!
gellereaza eauza la sead'i mai mare, eu atat devjn mai - Este doar una din etapele evoluliei omenirii, - i-am spus
asemanatoare una eu alta ~i timpull'neepe sa se stranga intr-un eu. In ultimul deceniu am repetat de multe ori fraza lui
punet. Cunoa~terea lumii este contractia intr-un punct a Dostoievski spusa In secolul trecut: "Frumuselea va salva
timpului In care traie~te aceasta lume. Cu cat In sufletul nostru lumea'''. In realitate frumuselea va ucide lumea, daea 0 vom
este mai multa iubire, cu dit ne ajutam sufletul sa pastreze ~j idolatriza. Deaarece frumusetea este senzualitate, sexualitate.
sa creasca iubirea, cu atat eunoa~terea lumii evolueaza. Acumularea iubirii se realizeaza In frumusele. :;>i daca
CUlloa~terea lumii este determillata de masura in care sUlltem : veneram iubirea, frumuselea se va na~te mereu. Oar daca
96 97
~
j
veneram frumusetea. 0 pierdem. Se picrde frumusetea fizidi, mcle incremenite, pentru a regasi continutul. $i arta pc cale de
() schimbare a
se pierd dorin\ele, sensibilitatea, adidi are loc a se stingc. prin dobandirea iubirii. rena~tea ~i capata noi pers-
orientarii sexuale. pective. Interesanta este transformarea suferita de arta In epoca
L-am sfatuit pe un pietor sa pastreze defeetele cand face Rena~terii. Iubirea aeumuJata de veacuri Incepe sa se reahzeze
portretul unci femei frumoase. Tn arta. La Ineeput toate pieturile sunt legate de teme reli-
~ Ii yeti salva viata, dadi ii yeti sCOilteil1 evidenta unul- gioase, earnatia Inca nu apare sau, mai degraba, este cu totul
dOlla neajunsuri. - ~i i-am explicat: - Dad! ii yeti face un por- relativa. Orientarea principala - contactul eu sentimentul sacru
sel1zua- al iubirii divine alaturi de dorin\ele ~i earnea inlan\Uite,
tret ideal, oamenii se vor exalta in fata frumusetii .'?i
lita\ii femeii, a vie\ii ei deoarece dorin\ele ~i via\a sunt legate. smerite. Apoi trupul, plin de iubire divina, ineepe sa Inflo-
~i atunci i~i va pierde dorin\a ~i via\a. Sau frumuse\ea ei se va reasca ~i sa devina foarte fmmos. Se vede iubirea ~i senzu-
ofili vertiginos, sau va fi grav bolnava, sau ii va scadea alitatca in acela~i timp. ~i senzualitate nu oprima iubirea, nu 0
interesul pentru biirba\i, sau va muri. Va trebuie a~a eeva') lar rencga. Pieturile arti~tilor Rena~terii timpurii sunt pline de
defectele aratate ne vor aminti ea omeneseul este nedesavar~it dragoste, bunatate ~i armonie. Iubirea se realizeaza prin relatii.
frllmuse(ea prin noi forme de in\elegere a lumii. Ulterior
.'?iatunci prin frumusetea ei se va intrezari iubirea, ceea ce ne
va fi de folos tuturar. senzualitatea ~i sexualitatea ineep sa intuneee iubirea. In
Venerarea fnlmusetii in Grecia antica ~i in Rama antica au tablouri raman doar dorin\ele, deja este mai putina iubire ~i
dus la decade rea civiliza\iei. ~i tot mai mult, venera\ia treeea mai multa dorinta, dupa care dorintele incep sa se stinga. Arta
de la frumuse\e la dorin\e sexuale. Simholul antieului Pompei seeolelor XVII-XVIII se rigidizeaza treptat, pierzand iubirea ~i
era falusul, figurat in emhlema ora~ului, to ate vase Ie din pierzand senzualitatea. 0 astfel de arta este condamnata la
gospodarie aminteau de dorintele sexuale. Jar acum loata pieire ~i ea moare. Imitatie. visare. slabiciune - din aceste
omenirea trebuie sa treaea de la idolatrizarea frumuse\ii la pieturi adie a biitrane\e. ~i atunei se na~te 0 noua arta. Efeetul
diutarea iubirii divine in sufletul sau. muribund na~te eauza. Izbuene~te interesul pentru toate temele
Imi amintesc de portretele lui Modigliani. M-a surprins ca care tulburau odinioara. Ce este sufletul omenese" Pentru ce
el desena femei frumoase iar in locul oehilor erau doar ni~te traim" Apar multe eurente mistiee. Ineep eautarile active ale
pete. Dintr-un motiv oarecare refuza sa pieteze simbolul divinlilui din interiorul sinelui. Punctul de sprijin parase~te
frumuse\ii - ochii femeii. Femeile din portrete sunt minunate, trllpul ~i senzualitatea ~i se muta In planurile subtile. Incepe
dar forma este departe de a fi desavar~ita. Pe urma am in\eles: acumularea iubirii ce va putea mai tarziu sa sparga forma
~i Modigliani, ~i Picasso, ~i impresioni~tii ineereau sa gaseasea lnvechita. dar aceasta nu va mai fi 0 moarte, ci 0 nOlia viata.
iubirea, refuzand frumuse\ea de suprafa\a. Ei distrugeau for- De eurand am avut 0 discu\ie neobi~nuita. A venit vorba
9K 99
~
j
des pre femeile eurapene. cand dobandim. Inchizi(ia, otravind via(a ~i dorin(ele oame-
- ~tii de ce In Europa sunt pu(ine femei frumoase? - m-a nilor a fost 0 boala grava care nu a permis organismului sa
Intrebat interlocutoru!. moara. Puterea sovietica aducea din plin a inchizi(ie. Via(a
- N-am nici 0 idee, - am dat eu din umeri. oricarui om se atla in permanen!a sub amenin)are. Au fost
- in genele lor se afHi refuzul frumuse(ii. Vazandu-mi Injosite principalele func)ii ale fericirii umane: dorin!a de a
uimirea, interlocutorul continua: - In Evul Mediu, femeile fru- mcn(ine via)a, de a 0 perpetua - 0 soarta reu~ita. Pe de alta
moase erau arse pe rug, ell dit femeia era maj frumoasa, ell parte a fost proteCiia sociala, privind indeosebi copiii, In plus,
atat ~ansele ei de a ramane In via(a erau mai pu(ine. dezvoltarea con~tiin)ei colective, facilitand 0 mai u~oara deta-
Pentru mine Insumi momentul Inchizi(iei a fost multa ~are de propria via)a ~i bunastarea individuala. Caren!a iubirii
vreme de nein(eles. Dupa ultimele cercetari am In(eles ca din suflet, ca ~i in Evul Medill, se compensa prin blocarea
particularitatea evolu(iei consta In aceea ca efectul intotdeauna principalelor funCiii vitale. In subcon~tient avea loc 0 acumu-
este legat de cauza. ~i cu cat efectul este mai amplu, cu atat lare a iubirii ~i orientarii catre Divin. Chiar aceasta a condi-
mai activ trebuie sa lucreze in el cauza, eu atat mai puternic tionat avantul ~tiin!ei ~i artei din anii '60. Diminuarea cantita!ii
trebuie sa tinda ea spre efect. Universul a ie~it din principiul de iubire din sutlet declan~eaza automat mecanismul salvarii
primordial ~i cu cat timpul creeaza spa(iul ~i substan(a la scara care Incatu~eaza efectul lipsit de dorin)a de a se intoarce la
mai mare, cu atat dorin(a de intoarcere inapoi trebuie sa fie cauza. In masura in care, in societate este puternica tendinta
mai puternica. Cu cat iubirea na~te mai mult dorin(e, apti- deliberata de acumulare a iubirii, mecanisme Ie de constrangere
tudini, ell cat dimensiunea senzualiHitii este mai mare, ell atat nu se vor declan~a. "Atunci, - dupa cum a spus un filozof .-
mai puternica trebuie sa fie aspira(ia catre iubire. Daca efectul, civiliza!ia nu va distruge cultura."
crescand in amploare nu trece In cauza, evolu(ia se opre~te. . Am fost intrebat nu de mult:
Inflorirea senzualita(ii, gandirii ~i aptitudinilor in epoca - De ce Anul Nou este pentru toata lumea cea mai iubita
Rena~terii trebuia sa fie Inso(ita de intensificarea cautarilor sarbatoare?
divinului din propriul suflet. Senzualitatea trebuia sa caute Raspunsul este simplu: aici nu este nici politica, nici
iubirea. intrucat lucrurile nu s-au petrecut a~a, s-au declan~at religie. Daca acum omenirea nu va elabora con~tiin)a colec-
mecanismele de constrangere care Inlan(uiau dorin(ele, s-au tiva, consolidata prin legi, politica ~i economie, se pot na~te
ivit epidemiile ce au decimat Europa, din America a fost adus contlicte serioase. Nein!elegerea provoaca agresivitate, daca
sifilisul, amintind ca dorin(a sexuala nu este doar placere, ci ~i oamenii nu incearca sa se In(eleaga unul pe altul, se inde-
perico!. A aparut Inchizi(ia, Ingriidind drastic posibilita(ile parteaza tot mai mult de iubire spre ruina ~i moarte. Anul Nou
umane. De obicei ne gandim la Dumnezeu cand pierdem, nu Ii reune~te pe to)i. Aceasta uniune Ii ajuta sa simta iubirea ~i sa
100 101
-
J
102
\
\ f
~
J
incerc sa in!deg ce s-a inlamplat. Poate ca sunl prea alras de Dupa caleva zile cuna~tinla naaslra a ie~il din cama, dar
placerite vie!ii, conlinuand sa ma supar ~i sa ma nelini~lesc ~i campul lui nu era deloc bun. ~i iata ca-i explic prietenului
am pierdut ~egillura cu pbnurile subtite. Oar alunci diagnos- meu:
lieul me" n-ar trebtJi sa duea la vindecare, slraniu, aiei se afla - La eI au inceput schimbarile, dar tolul este franal de
iflCa un mecanism nerelevat. Deocamdala nu pol sa-I inteleg. starea copiilor. Apropa, propriul tau capil paate sa maara ~i
E>, ~i-alultCi sa incepem sa lucriim, poole ceva se va clarifica. una din lemele de baza esle argoliul. De aceea fa lalul la fel,
II sun pe prietenul meu ~-i spun: dar la dimensiuni mai mari, raaga-Ie pentru urma~i, Ireci in
- Careva dintre rudele lui poate sa inceapii sa lucreze amanunt prin situa!iile din capilarie ~i adalescen!ii.
asupra propt'iei persoane? Dupa aile caleva zile prietenul meu m-a sunat:
Imi spune ni~le nume ~i se constituie a imagine ciudata al - ~Iii, din cama a ie~it ~i dactorii au spus ca va Irai. Oar
cirei sens, penlm inceput, nu-l prind imediat. va fi complet infirm, mintea nu-i va reveni.
- ~ii, - ii spun eu, rar, - in cel mai strans canlact, se afla - Lucram mai departe, - i-am spus eu. - Incepe sa-i Ireaca
chiar cu line. Inseamna ca tu trebuie sa te pui in ordine. Mai stratul argaliului ~i iese lema gelaziei. Esle supararea pe
degraba, avem aici urmataml mecanism. Pana ~i cele mai femei, incapacilatea de a ierta tradarea in rela!ii, ne~tiin!a de a
apropiate rude nu sunt pregalite sa se schimbe, lucml lar ii va paslra iubirea cand e~ti balnav sau pe maarte. Cantinua sa
fi de prea pu!in falos. Tu insa ai experien!a in lucml asupra la, lucrezi schimbandu-te pe tine ~i pe urma~i.
~tii sa invingi supararea, invidia ~i ura. ~i-n general, daca Au trecut 10 zile de la trauma ~i I-am sunat pe prietenul
sunte!i cuna~tin!e nu este imamplator, deja va influen!a!i meu.
reclproc. - ~tii, campul lui este practic cural, inseamna ca trebuie sa
- Cum sa lucrez? - rn-a intrebat simplu, prietenul meu. se petreadi ceea ce medicii numesc minune. Cum se simte el,
- Traumatismele, fracturi!e, pierderea mainilar ~i piciaa~ acum?
relm reprezinta argoliul. Este 0 evaluare severa a celarlal!i - Mull mai bine dar doclorii spun ca va fi invalid.
aameni, sentimentul superiorita!ii fa!a de ceilal!i, incapacitalea - Cat va mai sta inca in spital?
de a accepta e~curile, 0 drastica nemultumire de sine in cazul - La 0 asemenea trauma esle !;nut earn 3-4 luni, dad
falimem"lui Silua!iei. Cancenlrarea permanenla asupra dirijarii supravie!uie~le, dupa care 11externeaza cu invaliditate.
silua!iei, atill a celei exterioare cat ~i inlerioare. Astfel incat, - Din punctul meu de vedere el este sanatos, - am spus. -
trecand prin nepliicerile sar!ii, iarta-i pe ceilal!i ~i pe tine, Continua sa te rogi pentru urma~i, iar peste 0 saptamana ne
accepta nereu~itele, arice umilin!a nu este a tragedie, CI un sunam.
ajular pentm dabandirea logicii superiaare a iubirii. Cand I-am sunat dupa 0 saptamana pe prietenul meu, a
104 105
~
~
reie~it ca pe cuno~tinta noastra 0 externasera deja din spital eu eu cOl1lpatriotii lor. asemenea modificari nu vor avea loc. Sotii
toate functiile restabilite integral. 5i totl!~i nl! puteam Intelege care traiesc fmpreuna de multi ani. devin la fel. asemanatori.
de ce Ill! vazusem traumatisl1lul gray, de ce totul fusese la elln Dar tendin{a. pCf"ceptia lumii dintr-o societate se eonsolidcaza
regula. Pc unna m-am luminat treptat. La el fusese totul III la nivelul emotional al fiecarui individ din comunitate. De
regula. dar la copiii ~i ncpotii lui dimpul era Intr-o stare de/oc aeeea un cafacter are nu numai olnul luat separat, ci ~i fiecare
huna. Aceste straturi Ie vad cu totul superficial. M-am obi~nuit popor. $i, dupa cum orice om este dependent de viziunea sa
sa vad deforma!iile dmpului ~i dupa ele sa trag concluzii asupra lumii. societatea poate sa fie boinava ~i sa mom'a.
asupra bolilor sau traumelor. La copii ~i nepoti sunt Insa £lite Primele semne de boala sunt cre~terea agresivitatii ferneilor,
dmpuri ~i prohlemele arata altfel. ~i daca de acolo iese un destramarea f£lmiliilor ~i sterilitatea, saturati£l fn valori mate-
strat periculos. el poate, Intr-un interval SCllrt, sa distruga ~i rialc ~i idolatrizarea lor. De fapt ce sa mai vorbim de semne,
destinul omului, ~i sanatatea. Prin urmare, pentru ca acest cle ~i a~a sunt clare, ~i societatea ~i omu! traicsc dUpe!aeelea~i
lucru sa nu se Int<lmple, viziunea aSlipra lumii ~i compor- Icgi. Viitorul familiei depinde de fcmeie ~i viitorul oricarei
tamentul omlllui trebuie sa fie de a~a twtura Incat ele sa societati depinde de masllra In care femeiJe sunt educate corect
Illcreze la purificarea urma~i lor, la pUllerea In ordine a sufle- ~i armonios. De fndata ce femeia I~i pierJe credin{a In
telor lor. Daca In allllmite momente continuam sa fim trufa~i, Dumnezeu ea fncepe sa creada fie In frumusetca sa, fie In
iritabili, susceptihili, ranchiuno~i. nu ne ajutam copiii, ci Ii lilll1iIia sa, iar mai departe .ncep problemele.
distrugem. ~i este deja 0 problema de timp dnd va .ncepe 0
purificare scrioasa ~i III ce proportie se va face. Nu de mult am analizat doua cazuri. in primlll caz, barbatul
Fenomenul con~tiintei colective IIlntelegeam Inainte ca pe avea de facut 0 operatie, dupa care ~ansele de supravietuire
0 posibilitate de a face, la orice distan!a, schimb de ganduri, crau pu!ine. Opera(ia putea fi facuta numai la Moscova. Oepu-
descoperiri ~i idei. Oar gandurile sunt rezultatul percep!iei nerile de saruri infundasera in propor!ie de 90'10 arterele ce
sel1zitive. Con~tiinta colectiva reprezinta, In primul rand. cer- alimentau inima. Nu se ~tie de ce, sotia avea presimtiri fe/e.
cui emotional. Insa In miezul emotiilor umane se ana carac- Jntamplator prietena ei i s-a adresat cuno~tin!ei mele.
terul, viziunca asupra lumii. este indus de asemeni destinul. - Spuneti-rni, are vreo ~ansa sa fie ajutat aces! om?
chiar ~i forma corpului, .ntruciit emo!iile sunt legate de geno- - rn-a
intrebat ea, sunandu-ma.
- Treaba este ca nu v-a citit car!ile.
tipul dmpului. De aceea omul traind .n orient dobande~te un - Dar nici nu trebuie sa-I contactez pe el. Cauza este sotia
chip de aspect oriental ~i invers. Omul din est, nimerind .n Illi. Ea are 0 permanenta frica de a-~i pierde omul iubit, de a fi
Europa, se schimba ~i el dad este lipsit de mediul ~i anturajul in~elata, de cearta, despar!ire - toate acestea au marit depen-
obi~nuit. Oaca .nsa, chinezii alla!i in America vor fi .n contact dell(a de via(a ~i dorin!e. Dependen(a ei profunda se transmite
106
107
,
1\
f
~.
_J
sorull1i. Jar el. neintelegfmd macar des pre ce este vorha, inceput, pe neobservate, sa ma implie tot mai serios. $; ciind
incepe, In permanenta, sa se sl1pere pe ceilalti ~i pe sine. Mai m-am indragostit deja, ea, bruse, a dat inapoi. Restaurante,
departe, fie incepe sa hea, fie sa-~i in~eIe' nevasta, fie se cadouri, fie, dar in ee prive~te restul hai sa ramanem prieteni.
desparte de ea, fie se imbolnave~te. So!ia trebuie sa inlature $i pentru mine a ineeput 0 adevarata tortura. De indata ce
taate supararile ce Ie are pe sat. Sa primeasdi arice suparare ~i incerc sa ma despart ~i sa nu ma gandesc la ea, pur ~i simplu
In~elare, pastrand iub;rea. Sa-~i reprezinte moartea so)ului ~i simt di mar.Ma intalneseeu ea, iar imi vorbe~te de prietenie
pe a sa proprie. Sa-~; repete ca ea il iube~te pc Dumnezeu In ~i-n timpul asta imi face ochi dulei. Cateva luni parca m-ar fi
barbatul iubit. $i ca in orice destramare a omenescului fiert la abur. - Povestitorul s-a gandit 0 clipa ~i a continuat: -
pastreaza ,ubirea fa!a de Dumnezeu. Faptul ca in aceasta situatie m-am imbolnavit de-nu-~tiu-ee
- Bine, Ii voi transm.ite taate acestea. - a spus euno~tinta este de-nteles, dar de ce s-a purtat ea a~a, nu pot sa-mi explic
mea. deloc.
M-a sunat din nou dupa 0 luna. - Doar la inceput situatia pare complicata, daca e sa te
- $ti!i. s-a petrecut un miracol. So)ul cuno~tintei mele s-a gflOde~ti pu!in se va dovedi destul de simpla. $i deci incepem
dus la Moscova pentru operatie, iar acolo I-au consultat ~i au analiza. Omul zgarcit trebuie sa fie jefuit. Logic?
spus ca nu mai trebuie operat. Depuner;le de saruri in arterele - De logic e logic, dar ce legatura are eu mine? - s-a mirat
ce alimenteaza inima s-a resorbit pejumatate. el.
- Miraeolul este eeea ce nu Intelegem, - i-am faspuns eu. - Nu va grabiti. Zgarcenia, invidia, gelozia, toate sunt
- $i nu este nimic neobi~nuit In faptul ca intr-o saplamana s-au manifestari ale aceluia~i lueru. Dependenta de dorinte, apropo,
resorbit depunerile de saruri pietrifieate din artere. Pentru mine sllpraalimentarea este tot 0 dependen!a de dorinte. Prin ur-
miracol este mai degraba faptul ca sotia lui a reu~it, intr-un mare, dependenta dumneavoastra este mare, adica sunteti gata
timp scurt sa se sehimbe In asemenea masura. sa divinizati femeia iubita ~i penlru dumneavoastra frumuse!ea
ei inseamna ei. Pana sa va indra-
mai mult decat dragostea
In ce prive~te celalalt caz, el se intinde In timp, nu ~tiu care gosti!i, dependen!a dumneavoastra dormiteaza, apoi vedeti 0
vor fi rezultatele lu;. Un pacient mi-a povestit odata despre 0 femeie frumoasa ~i va indragostiti de ea $i eu cat sentimentul
situatie interesanta. dllmneavoastra se aprjnde mai tare, eu atat mai mult va cre~te
- Mi-a placut 0 anumita femeie, - a Inceput el. - Pur ~i dependenta de dorinte $i cu atat mai mult yeti uri pe urma ~i
simplu mi-a placut. Probabil ca ea a sim!it acest lucru ~i a yeti fi gelos, doar ca aeestea vor aparea mai tarziu. In planul
Ineeput sa-mi dea semne de aten!ie. Dupa aceea s-a comportat subtil insa, agresivitatea dumneavoastra izbucne~te de indata
de a~a maniera, de parca s-ar fi indragost;t de mine. $i eu am ee va apare dorinta sexuala. $i eu cat dorin!a va fi mai mare,
IOK 109
,
\ ~
j
eu atnt mai mari dimensiunile agresivitatii. intrudlt depindeti unde s-o ia? De la barbatul incantat de frumusetea ei.
de senzualitatea dumneavoastra, nu yeti putea pastra iubirea In Inseamna ca efortul de atragere a atentiei barbatului trebuie
eazul injosirii ei. inseamna ea trebuie sa traiti sentimentul dublat. ~i atunci confortul fizic ~i sutletesc se restabile~te. Ea
ata~arii, al atractiei sexuale, al ,ndragostirii, dupa care sa nu vede ca sufletul in acest timp sufera. Luerul se va manifesta
acceptati injosirea tuturor acestora, pastr;lnd iubirea ~i buna- mai tarziu, la eopiii ei, mai degraba. Jar nu-i ajunge energia.
latea. Ce este prietenia" 0 iubire fara sex. Dintr-un punct de Inseamna ca trebuie sa aiba loc 0 idila, sa faca pe cineva sa se
vedere superior, toaUi situatia a fost indreptata spre salvarea indragosteasca de ea ea sa-I refuze dupa aeeea. Sentimentul
sufletului dumneavoastra. Pentru ca sa Invatati sa pastrati ]ubirii are 0 foarte mare inertie. ~i daca barbatul Iraiqte acest
iubirea dind sc strica ata~amentele omene~ti. sentiment, incerciind sa-I satisfaca, destul de eur[lI1d se va
- Ce este eu mine, _s-a-nteles, dar eu ea, ee se-ntampla'? Imbolnavi ~i va muri. inseamna ea dadi a reu~it sa-I faca pe
Am avut senzatia ca-~i bate joc de mine, di Ii place sa ma barbat sa se indragosteasea de ea, multa vrcme dupa aeeea va
ehinuie. Bine. In aceasta situatie am pierdut. dar ce a ca~tig:tt putea sa se foloseasdi de bunurile energetice ~i materiale.
ea? Multe femei au trecut prin aceasta situatie, cand iubirea a Yost
- A!i ca~tigat dumneavoastra' Ea, mai degraba, a pierdut. un carlig pentru obtinerea bunurilor de trai. Cand femeia
Cum s-a terminat idila dumneavoastra? folose~te dorin,a sexuala a barbatului pentru ob!inerea ener-
- Ei bine, eand am vazut ea are fata de mine doar interese giei, bani lor sau eadourilor este una, dlnd insa el s-a
materiale, am Ineeput nu s-o refuz, dar nici sa-i tolerez toate indragostit ~i ca ineepe sa se foloseasca de aeest scntiment,
dorin!ele. Inceti~or idila noastra a ajuns la nu, dupa un timp ea situa!ia se poate scl1imba radical. Cand iubirea este pentru no;
s-a casMorit, a faeut un copil. un mijloc, Incepem sa 0 dirijam ~i suntem gata In orice
- Tangoul se danseaza In doi, - am zis. Daea va diviniza!i moment sa renuntam la ea. Oar Oumnezeu ne dirijeaza tocmai
dorin!ele ~i frumuse!ea omeneasca, vi se va da 0 femeie la fel. prin sentimentul iubirii. lar cand femeia se gande~te tot mai
Uita!i cum vor evolua lucrurile In planul ei. Daca femeia mult la frumuse!ea ~i dorin!ele ei, se transforma Intr-un vampir
frumoasa nu a primit 0 edueatie severa, adidi nu a Invatat sa caruia nu-i ajunge energia ~i Ii trebuie din ce In ce mai mult
depa~easea dependen!a de propria frumusete ~i propriile s-o ia de la al!ii. ~i cu cat ia mai mult din for!ele vitale ale
dorin!e, Incepe sa luereze pentru ele ~i sa Ie subordoneze tot. altora, eu atilt mai putin Ie produce ea singura. $i eopiii care-i
Barbatii cedeaza energie unei asemenea femei iar ea Inflore~te vor veni pe lume se poate sa fie vampiri din na~tere, adica
~i mai mult. Dependen!a ei de bunastare, frumuse!e, dorin!e evolu!ia lor normala va fi condi!ionata de preluarea energiei de
cre~te. lubirea se diminueaza, la fel energia. Energie pu!ina, ea la al,ii. La distrugerea unei fiin!e vii, a corpului, organelor,
devinemaiputinatragatoare~ilncepesacauteenergie.De funqiilor se degaja energie, de aeeea vampirii au 0 tendinta
t 10 III
I
1
f
j
illcol1.}tienta spre sadism $i distrugere, dar i.}i vor alege victi- vietii, adica bomosexualitatea, destramarea familiilor, steri-
mele dupa acelea~i semne, adica pe cei care depind in inlerior litatea etc.
de via(a, dorin(e, de senzualilalea lor. Criminalul ~i viclima - Bine, in Orient barbalul are priori tate ~i copiii sunt multi
inlotdeauna seamana in profunzimea lor. Victima il at rage pe acolo, inseamna ca viitorul apar(ine tipului de gandire
criminal prin chiar starea interioara. Tnseamna ca pentro a nu fi oriental?
victima .}i criminal trebuie sa nu iei energie de la altij, ci sa 0 - Cand rolul barbatului este vizibil mai insemnat ~i femeia
produci tu insuti. Bucuriile ~i placerile vietii ne lipsesc de este complet dominata, se vor na~te mul(i copii, deoarece este
energie daca ineepem sa facem din ele (elul noslru, iar de reprimata dependen(a de dorinte, de senzualitate. Oar atunci se
starea interioara a femeii depinde nu numai nivelul crimina- intensifica tendinta de a dirija, a conduce. lar asta duce la
litatii sau al imbolnavirilor, dar ~i supravie(uirea societatii in cre~terea dependentei de dirijare. Cre~te orgoliul ~i cruzimea.
intregul ei. 0 data, intr-un grup de barbati, in timpul discutiilor Cre~te drastic probabilitatea razboaielor, contlictelor.
s-a ivit tema femeilor. - Oar conflicte au fost intotdeauna ~i omenirea a supra-
- Totu~i spune-mi, trebuie sa fie egalilale intre barbati ~i vieluit, - remarcain mod rezonabil unul dintre interlocutori.
femei sau nu? - Acum vitezele au crescut ~i totul arata altfel. Inainte
- Oesigur ca Irebuie, - rilspund eu, - de aceea nici nu omul care traia in Orient, se na~tea pe urma in Occident. La
poate fi. Interlocutorii s-au obi~nuit deja cu enun(urile mele, suprafata avea un tip de gandire, in interior altul. De aceea
u.}uindlt 0 asemenea replicanU-1 mira. reaqia fata de lumea inconjuratoare era ecbilibrata. Acum 0
- Explica-Ie, -imi cere unul dintre ei. asemenea forta natural a nu mai func(ioneaza. Omul trebuie sa
- Cand vorbim despre egalitatea deplina dintre barba(i ~i utilizeze in mod con~tient ambele tipuri de gandire. Adica nici
femei, se intelege egalitate la toate nivelurile. Logic? Logic. barbatul, nici femeia nu trebuie sa aspire spre 0 prioritate
A~adar in planul subtil, informa(ional-energetic, femeia 11 in- absoluta. Nici victorie deplina, nici egalitate deplina nu poate
fluenteaza pe barbat cu 60-70%, iar barbatul pe ea cu 30-40%. fi. Barbatul pierde ~i ea~tiga in acela~i timp. Femeia, cedand
Adica, in cuvinte simple, dependenta barbalului de femeie esle intr-un loc, d~tigain altul. Victoria gandirii orientale, a prin-
de doua ori mai mare. De aceea dnd femeia prelinde 0 cipiului masculin ameninta cu distrugerea planetei in aceea~i
egalitate deplina la nivelul exterior, fizic, aceasta semnifica 0 masura ea ~i victoria principiului occidental. Am inteles bine
inegalitate generala. Inseamna sa creasca vertiginos importan(a acest lucru prin experienta sectei Aum Senrik. Imi amintesc,
principiului feminin, concentrarea asupra perpetuarii vietii, a cum la una dintre prelegeri am fost rugat sa fac diagnoza
vietii inse~i ~i a dorin(elor, tolodata. Tendinta se observa clar ~efului acestei secle. Campul lui s-a dovedil a fi uimitor de
in societatea occidentala. Urmeaza pierderea dorin(elor ~I eurat. Mai mult dedi atal, am vazut in campul lui 0 pata
112 113
J
1. ~
liS
114
\
\ f
- j
intelegeam ca este rezultatul unei adoratii interioare, pentru Emotiile negative duc la boli ~iImbatranire, emotiile pozi-
mine ele inseamna prea mult. Frumusetea universala, sexul, tive Intineresc organismul, amelioreaza metabolismul, ajuta la
copiii, familia - trebuia sa ma Indepartez de ele, iar eu nu invingerea bolilor, Inseamna ca nu trebuie sa gandim rau
puteam sa fac a~a ceva. Ma cuprindeau ca 0 tumora cance- des pre ceilalti ~i noi in~ine, trebuie sa ii iubim pe ceilalti ~i pe
roasa. Atunci mi-am spus, supararile mele pe femei dureaza In noi in primul rand.
medie trei luni. Pentru Inceput voi Incepe sa ma supar doar ~i cu cat, privindu-ne, resimtim mai multe emotii pozi-
doua luni, apoi voi reduce timpul supararilor pana la 0 luna ~i tive, cu cat ne asiguram mai tare de fericirea ~i sanatatea
jumatate. ~i a~a, lucrand cu supararile, am Invatat sa ma noastra, cu atat ne va fi mai bine noua ~i celor din jur.
deta~ez de ele iar acum am redus durata supararilor pana la 0 intrebarea este de unde sa luam emot;i pozitive? Raspuns:
zi. ~i imediat, situatia mea cu femeile s-a Imbunatatit, au emotia pozitiva este rezultatul indeplinirii dorintelor. Inseamna
Inceput sa-mi pricinuiasca mult mai putine neplaceri. ca la baza fericirii omene~ti sta Indeplinirea dorintelor ~i,
Cand Intre barbat ~i femeie exista 0 relatie, ei trebuie sa se atunci ne yom inchina nu vitelului de aur, ci dorintelor noastre.
ajute unul pe altul sa-L afle pe Dumnezeu In suflet, pentru Dar In practica se dovede~te ca a fi prea ingaduilori cu dorin-
aceasta trebuie sa-~i dea unul celuilalt iubire ~i sa scuture tele noastre ~i dependenti de ele creeaza ~i mai multe pro-
valorile omenqti, Intrucat evolutia este un proces de distru- blcme, iar ~tiinta incepe sa se deplaseze pe un circuit Inchis.
gere ~i restabilire ulterioara, prin iubire. in masurain care va Daci\ vedem doar omenescul, niciodata n-o sa putem depa~i
agatati de fericirea omeneasca, in masura in care va yeti teme dependenta de el ~i scapand de una yom da peste alia.
de distrugerea ei, agresivitatea dumneavoastra, ce va apara eul Prima problema va fi Inlocuita de alta ~i mai rea.
omenesc, va fi mare. in psihologie, exista cam douazeci, sau De curand a venil la mine un psiholog , penlru un sfat.
mai multe, teorii ale personalitatii ~i, evident, nu exista 0 - Fac parte dintr-o asociatie a psihologilor, ne ocupam de
singura opinie asupra ceea ce Inseamna personalitatea ~i nu problemele de familie, dam consullatii in privinta relatiilor
exista 0 Intelegere a ei, fiindca pentru a Intelege un lucru reciproce, Ii invatam cum sa depa~easca ~i sa aplaneze
trebuie sa reune~ti factori de naturi diferite Intr-un tot unitar. conflictele ~i, ~titi, rezultatele nu sunt deloc rele.
De ce? Deoarece psihologia, pedagogia, medicina nu iau In - in ce constau atunci problemele?, m-am interesat eu.
considerare originea divina a omului. incercarea de a explica - Treaba este ca familiile tuluror psihologilor au Inceput
totul prin prisma corpului, a psihicului legat de corp nu sa se destrame, nu putem sa controlam acest proces patologic.
permite realizarea unui model al evolutiei, Intrucat atunci - Ati anulat problemele din planul exterior ~i le-ati
destabilizarea va fi interpretata ca distrugere. Acesta este transferal in planul subtil, aruncand problema asupra copiilor
modelul care se obtine. clientilor, a voastra in~iva ~i asupra copiilor vo~tri. Sa zicem
t 16 117
..-
\
1I
f
j
ca unii v-au suparat, adica v-au clatinat stabilitatea umana. inveti sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu in toate, intrucat
Supararea este 0 reac(ie de aparare. Daea dumneavoastra, noi vedem lumea cu sufletul, nu cu ochii.
vazand pericolul, agresivhatea emotiei, incercati s-o inlaturati, Daca, revizuindu-ne trecutul cauHim vinovati, inseamna ca
ocupatia este zadamica. Izbucnirile exterioare ale supararii se au un punet de aplicare ura ~i condamnarea, atunei renegam
vor refugia in interior; sa anulezi supararile ~i sa ieqj sunt iubirea fata detrecut, uram viitorul ~i renegam iubirea fata de
lucruri diferite. in fapt, supararea nu se ~terge niciodata. el. in general este un lux nepermis sa consumi energia emo-
Capata alte forme. tiilor pe regrete, ura, condamnare sau teama. Energia emotiilor
De eurand a aparut la psihologi 0 noua tehnica de lucru cu abia-abia ajunge pentru iubire.
emotiile negative. Ei ii recomanda paeientului sa scrie pe 0 Prin urmare, in cuvinte simple, trebuie sa invatamsaiubim
bueata de hartie emotiile negative pe care Ie resimt acum ~i nu inertial, orice s-ar intampla.
Ie pot depa~i. Apoi hartia se arde ~i gata, nu mai sunt emotii De eurand am auzit 0 fraza a unui om ~i mi-a plkut foarte
negative, au ramas doar eele pozitive. Apare un confort exte- mult. A fost intrebat ce nu i se poate ierta unei femei? EI a
rior ~i lini~tirea, in realitate insa emotia reprimata s-a refugiat raspuns simplu: femeii i se poate ierta totul'
in interior, in subcon~tient, devenind ~i mai periculoasa. Adiea Pan a cand nu yeti putea ierta ~i ultimul procent inseamna
atat timp cat vedem doar eul uman, vrem sau nu, i.I yom apara ea nu iertati 100 de proeente, daca va agatati cu un procent de
de distrugere, agresiv. Daca insa nu ne yom apara, inseamna sa omenesc, nu yeti strabate niciodata pan a la divino
procedam la autodistrugere, adica yom ajuta la omorarea in eul uman exista doua puncte de sprijin. Primul punct -
propriului eu uman. Daea insa con~tientizam ca inveli~ul continuitatea, dependenta de ea da gelozie, al doilea - tendinta
omenesc vine din eel divin ~i se hrane~te din eI, daea inte- de a dirija, de a conduce, dependenta de ea mare~te orgoliul.
legem ca doza de iubire divina ne strabate numai in momentul Sprijinindu-va pe viata ~i dorinte yeti fi slugamic fata de
~oeului, al destabilizarii structurii omenqti, distrugerea devine femeie, 0 yeti purta pe brate, ii yeti indeplini toate dorintele.
nu 0 nenorocire de care trebuie sa scapam, ci un element Sprijinindu-va pe vointa, pe dorinta de a conduce yeti calea in
indispensabil ~i dezirabil al evolutiei. Pentru a ierta trebuie sa picioare femeia, 0 yeti umili sau, rand pe rand, fie va yeti umili
pomim nu de la eul uman, ci de la cel divino Eul divin este singur, fie 0 yeti umili pe ea. Daca porniti de la eul divin, orice
ve~nic ~i el nu trebuie aparat, iar daca yeti vedea in primul gest va fi indreptat nu spre apararea cu agresivitate a eului
rand eul divin ~i apoi pe eel omenesc, niciodata nu va aparea uman, impotriva altora sau a dumneavoastra in~iva, cj spre
in interiorul dumneavoastra,agresivitatea. intensificarea contactului cu eul divino Cand spun "eul
Pentru a percepe eul divin mult mai real decat pe cel uman, dumneavoastra divin" nu inseamna individualitatea dumnea-
trebuie sa inveti sa vezi, in toate, vointa divina. Trebuie sa voastra in Divinitate. Acolo suntem toti unitari. Divinul, prin
II H 119
\
I. f
J
natura lui, este lipsit de conflicte, fiindca acolo nu exista timp mai aproape de Oumnezeu! :;Ii atunci, sa propovaduim degra-
dupa acceptia noastra. Tot omenescul este sort it conflictelor ~i darea, renun!area la tot? A doua varianta:_banii sunt sursa
contlictul reprezinta 0 conditie a evolutiei, deoarece unificarea <dezvoltarii posibilitatilor ~i trebuie sa ne orientam spre ei ~i sa
se produce prin iubire, adica aspiratie catre Oumnezeu. facem orice pentru a-i avea. Inseamna di banii nu sunt un rau,
Cum arata contlictul la baza lui? Am 0 anumita dorinta ~i ci un bine. In primul caz, incercarea de a distruge contlictul
ea vine din corpul meu, din via!a mea. Altcineva are ~i el 0 impreuna cu cauzele lui, in al doilea caz, 0 deplina acceptare a
dorinta ~i ea vine din corpul lui, din viata lui. :;Ii de la bun contlictului ~i a autodistrugerii. Oaca vedem cu prioritate
inceput dorinta lui poate sa nu corespunda dorintei mele, adica natura divina a omului, nu ne inchinam in fata conflictului ~i
izbucne~te un contlict. Pentru a nu exista contlicte trebuie ca nu-I distrugem, fiindca nu depindem de el. Intelegem ca
structura mea informationala sa fie absolut identica cu struc- problema nu sta in bani, ci In atitudinea fata de ei. Telul
tura informationala a celuilalt om, teoretic imposibil fie ~i devine apropierea de Oumnezeu, iar banii devin un mijloc. :;Ii
pentru ca ne aflam in puncte diferite ale spatiului. Omenirea a dad stau In calea iubirii, renunlam la ei. Oaca am Invatat sa
visat multe mii de ani la 0 societate ideala, in care nu vor fi convertim umanul In divin, soarta ne of era orice bunuri ~i nu
agresiuni ~i conflicte. Incercarea de a crea 0 societate lipsita de Ie refuzam deoarece ele lucreaza pentru iubire ~i nu Impotriva
contlicte, cum a fost in timpul socialismului; a generat dorinta ei. :;Ii, cu cat yom avea mai multe bunuri materiale ~i spiri-
de a-i face pe toti, absolut pe toti identici ~i nu atat la exterior, tuale, cu atat mai mult va fi posibil contlictul ~i cu atat mai
cat in interior, in viziunea des pre viata, emotii ~i dorinte. Acest multa iubire va trebui sa avem pentru depa~irea lui. Pe masura
lucru a fost egal cu distrugerea omului, ceea ce se ~i intampla evolutiei, individualitatea fiecarui om cre~te, se mare~te anver-
in fapt, adica se incerca realizarea unitatii nu depa~ind gura ~i diversitatea dorinlelor lui. Inseamna ca se intensifica
contlictul prin apelul la iubire, ci pur ~i simplu se initia drastic posibilitatea contlictului ~i daca iubirea va fi insu-
anularea contlictului, prin distrugerea surselor. Cu cat se ficienta, contlictul se va rezolva nu prin unificare, sinteza prin
incerca mai sever mentinerea artei in cadrul absentei coo- iubire, ci prin distrugerea surselor de contlict. Parlite contlic-
tlictului, cu atat aceasta arta murea mai repede, deoarece tuale vor Incerca sa semene unele cu altele. Pentru aceasta I~i
iubirea evolueazii, nu in absenta contlictului, ci prin depa~irea Vor impune reciproc scopurile ~i dorinlele. Susti-nerea propriei
lui~ Omul are 0 multime de tentatii ~i aceasta genereazii . individualitati va duce la extinctia ambelor parti contliCtuale,
contlicte. Banii il strica pe om, dar lipsa lor nu-I lasa sa sau la asemuirea unei parti cu cealalta, cu pierderea propriilor
evolueze. Prima varianta de rezo Yare este simpla: banii sunt scopuri ~i dorinte. Mai exista varianta a treia: extinctia ambe-
un rau ~i la ei trebuie sa renunti, dar broscuta nu are bani, nu lor surse de contlict. In toate cazurile evolulia se opre~te. Dupa
.
are su ara inseamna ca este fericita ~i mai buna decat omul, aceasta schema se desfa~oara acum, interactiunile dintre state
120 121
,
\ f
j
in toata lumea. incercarea de a rezolva escaladarea conflictului siunea conflictelor din societatea orneneasca a atins acel nivel
prin masuri militare, politice, economice nu este in mod real 0 la care este prea pu!in doar sa pastrezi iubirea ~i sa te ablii de
solulic a conflictului. Ea nu face decat 5a-1 duca la impas ~i la ura. Doza de iubire din suflet trebuie sa fie cu mult mai
acumuleaza potenlialul pericolului de explozie. incercarea de a marc.
indeparta conflictul prin orice masuri seamana cu un ~arpe Un asemenea nivel se poate atinge numai cand eul divin
care se strange tot mai mult. Nu cu conflictul trebuie dusa este pcreeput eu mai multa aeuitate dedit eel uman. Oamenii
lupta, ci cu noi in~ine. in conflict trebuie sa vedem un moment vor fi ca ingerii, se spune in Biblie. Probabil cii este yorba
de unificare, sa vedem ceea ce desparte doua parti, sa invatam des pre aceste timpuri, dar deocamdata pentru mulli, umanul
sa vedem in conflict nu distrugerea, ci crealia. este 0 standi pe care starn, iar Oivinul, 0 prapastie in care
[-am spus unei femei: trebuie sa pa~im. ~i daca yom pa~i fara iubire intr-acolo, ne
yom sfarama, iar dad) Yom ramane pe aceasta stanca, la fel,
- Nu-I puteli ierta pe so\Ol dumneavoastra ca v-a in~elat,
fiindcii acest gest v-a distrus fericirea omeneasca ~i trecutulnu yom mun.
poate fi intors inapoi. Din moment ce nu se poate redresa feri- Cu cfitiva ani in urma, am urmarit la televizor ni~te sec-
cirea pierduta, inseamna ca nici nu se poate ierta. Refuzati sa ven!e unice din viata animalelor. Erau arata!i ni~te pui de
acceptatitrecutul, inseamna ca refuzati ~i viitorul. Iar in viitor vultur intr-un cuib agalat pe un perete vertical, sub ei erau
nu aveli familie, ci divorl: de aici rezulta automat boala ~i diteva sute de metri, dincolo de marginea cuibului - moartea.
moartea so\Olui. Acum privili situa!ia in felul urmator: tradarea in viala unui pui de vultur sunt numai cateva zile in care
nu este atat distrugerea vechiului, cat posibilitatea de a crea cre~te, prinde puteri ~i este gata de zbor. EI trebuie sa pa~easca
noul. Renun!a!i la vechea fericire omeneasca, adresa!i-va lui in intampinarea unei posibile morli ~i sa zboare. ~i iata-I cii se
Dumnezeu ~i iubirii. Ce inseamna sa te adresezi lui Dumne- catara neindemanatic spre marginea cuibului ~i incremene~te
zeu" Este acceptarea destramarii umanului in numele divi- in fala necunoscutului, dupa care i~i desface aripile ~i se
nului. Iertarea este disponibilitatea de a trece de la uman la aruncii in jos. Din puiul stangaci, imatur se transforma intr-o
divino Accepta!i pierderea umanului ~i adresali-va iubirii. Prin clipa in pasarea frumoasa, puternica. Inainte de a zbura trebuie
aceasta dragoste forma!i un nou uman ~i el va fi mai aproape sa simta zborul inauntrul sau. Daca acest lucru nu se intampla,
de perfectiune. in fiecare fractiune de secunda ne distrugem, cazand din cuib, puiul nutura dezordonat din aripi, pravalin-
murim, ~i prin iubire, din nou, ne regeneram. du-se tot mai departe ~i mai departe, el trebuie sa-~i formeze
Care este semnifica!ia invierii lui [isus Hristos? Umanul simtlll zborului macaI' acum, dit carle. Unii nu rell~esc sa
moare, se destrama, dar iubirea se pastreazaorice ar fi ~i, prin prinda acest sim( ~i se izbesc de pietre. Majoritatea totu~i
aceasta iubire, umanul destramat se na~te din nou. Dimen- dobandesc capacitatea de a zbura. Oar asta inca nu este totul.
122 123
--
,
1
\
f
~
j
Secventele unice dau posibilitatea de a vedea puii rama~i In desparUide fericirea Jui. EI se asigura ca intotdeauna va avea
cuib. Ei se tern. Frica inhiba simtul zborului care se dezvolta In timp sa i se adreseze lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu i te poti
sufletul lor ~i care Ii va ajuta sa capete 0 noua viata. Dacii In adresa in orice moment. Oar asUizi aceasta trecere poate fi
cele doua zde ramase nu vor parasi cuibul, sunt condamnati. u~oara ~i ferieita, maine chinuitoare ~i periculoasa, poimaine
Pentru simtul zborului se aloca 0 eantitate uria~a de energje ~i putem sa-L atlam In noi pe Dumnezeu numai luandu-ne ramas
dureaza 0 perioada scurta. Atunci pentru a-~i salva puiul, bun de la viata.
vulturita este fOr(ata sa faca ceea ce el trebuia sa faca de buna Hristos are 0 pilda despre miresele care 11a~teapta pe mire,
voie: 11aruncii din cuib. ~i iar se arata secvente un ice: nea~tep- numai una se pregate~te, celelalte se asigura ca mai este multa
tatul gest al mamei ~i ghemotocul moale, lipsit de aparare, vreme ~i numai uneia i se va permite sa cunoasdi ceea ce ii
cazand In abis, da dezordonat din aripi, zbatfindu-se In fata este menit ~i ce dore~te. ~i eu cat In fiecare zi tindem spre
mortii apropiate. Ce va vedea ~i va simti acum? Pietrele care Dumnezeu ~i iubire, cu atat teama pleaca din sufletul nostru ~i
se apropie, moartea ~i scapararile de spaima din suflet? Sau pe se dezvolta simtul zborului care ne va ajuta la momentul
mama care I-a Impins In abis? Va ~ti el sa simta iubire fata de hotarat sa trecem Intr-o noua viata ~i sa ne despar(im u~or de
mama? ~i de ceea ce va resimti, teama sau iubire, depinde cea veche.
soarta lui viitoare. Convulsiile febrile ale aripilor nu dau nici
un rezultat, el a strabatut deja 0 mare parte din distanta care-I - Apropo, des pre femei, - ma oprqte unul dinlre inter-
desparte de pamant ~i, dintr-o data, se petrece un miracol, locutori. Ce faei daca sotia nu vrea sa lucreze asupra sa ~i sa se
Inauntrul sau ellnceteaza sa se mai agate de vi'ata, 'dispar frica roage?
~i mi~ciirile dezordonate. Aripile nu mai bat aerul, se opresc ~i Exact aceea~i Intrebare mi-a pus-o deunazi un om. M-a
Incepe planarea. Un timp zboara razant, apoi dand Inerezator 'unat la telefon. Situatia era urmatoarea: copilul care avea doar
din aripi Incepe sa ia Inaltime. Pentru a capata viata, trebuie sa diteva luni se imbolnavise grav. Medicina era neputincioasa.
fie gata s-o piarda, adresandu-se In acel moment iubirii. Atunci is-au adresat unui bioenergetic ian, el a Inceput sa zicii
Evident sau nu, trecem In via(ii prin acelea~i situatii. ~i de felul ni~te lucruri Ingrozitoare, ca i s-a furat copdului sufletul, ca nu
In care trecem prin eIe depinde In primul rand soarta urma~ilor are Inger pazitor, ca nu-I poate ajuta pe copi!. Piirintii au fost
no~tri, fiindca emotide noastre profunde devin trupurile ~I ~()eati. ~i iata ca vorbese cu tatal care Imi expune toate aeeste
soarta lor. lucruri, apoi privesc campul eopilului.
in viata fiecarui om exista momente cand el trebuie sa - Desigur, nimeni nu a furat sufietul copilului - IIlini~tese
pa~easca In Dumnezeiesc, uitand umanu!. ~i pentru acest lucru pe tata.
se atribuie uria~e doze de energie. Dar omul se teme sa se - N-am putut sa ered a~a ceva, - a raspuns barbalul,
- ~i
t24 t25
..001
I
\. f
.J
l11-amadresat dumneavoastra. condamnarii. Daca este sa vorbim des pre cauzele problemelor
- Dar oricat ar parea de curios, terapeutula avut In mare copilului, ele sunt legate de concep!ia gre~ita aSllpra Illmii, de
parte dreptate. Acum copilul are sulletul unui criminal, con- caraeterul ~i eomportamentu! dumneavoastra.
centrarea asupra dorintelor estc colosala. Adica interior este - Bine, toate aeestea au legatura eu mine? Doar am luerat
gata sa ollloare pc oricinc ar sta Impotriva dorintelor lui. eu mine, am citit eartile dumneavoastra.
Agrcsi vitatea subcon~tienta fata de oallleni este uria~a. In eel - In esen!a este linia so!iei dumneavoastra. A aVllt foarte
Illai bun eaz, dorinta de a-i caka pe toti In picioare in folosul multe situa!ii In care a renegat iubirea de dragul vie!ii ~i al
sau se va Intoarce Impotriva lui lIeigandu-l, iar bolile grave Ii dorin!elor.
vor eura!a sufletul. Daca medieina va putea sa faca fa!a bolilor Urmeaza 0 pauza lunga.
lui, slInt posibile doua deznodaminte. Primlll - programul de - Problema este ca so!ia refuza sa citeasca volumele
autodistrugere va pleea In planul subtil ~i apoi va duee la dumneavoastra, nu vrea sa se schimbe, niei sa se roage ~j sa
cancer, invaliditate sau boala incurabila, sau va fi aruncat mearga la biserica. Poate fi salvat copilul Intr-o asemenea
asupra copiilor sai. Atunci, ei fie ca nu se vor ivi pe 11Ime, fie situatie?
vor fi grav bolnavi ~i soarta lor va fi distrusa. A doua varianta: - Desigur. Nu exista situa!ii fara ie~ire. Daca s-a formulat
medicina va Illtoarce agresivitatea fata de sine inapoi spre un obieetiv inseamna ea exista ~i un raspuns al lui. Intfii,
oallleni ~i atunei, ell cat mai s[matos va fi copilul, cu cat mai continuati sa lucrati eu dumneavoastra, schimbati-va la un
negru va fi slllletlli sau, eu atat se va comporta mai agresiv cu nivel subtil mai Inal!. Sutletul copillllui este deformat, dar In
oamenii. Este varianta cea mai rea. profunzime, la acel nivel care nu se distrllge prin moarte, unde
- Ell sunt vinovat de problemele copilului? - a Intrebat nll exista varsta, la acest nivel copilul I~i vede viitorul ~i ~tie ca
posomorat tatal. va fi bolnav ~i va muri ~i vrea sa se vindece, doar ea eI nu are
- Inaintea lui Dumnezeu nu exista vinovati, iar ideea ca asemenea posibilita!i. Fiecare criminal dore~te sa fie iubitor ~i
cineva este vinovat inseamna automat dorinta de a distruge blln, dar daca Ii ve!i spune unui coco~at Indreapta-te, mergi
vinovatul. La nivel omenesc putem vorbi de vinovatia euiva ea drept ~i fii ferieit, el nu va putea s-o fad. Sa-i spui unui bolnav
rezultat al Incalcarii reglllilor ~i legilor, Cll pedepsirea ClIve- qti bolnav, fa-te sanatos este eel mai simplu lucru, dar sa-I
nita. La nivel divin nll exista pedeapsa. Grice situa!ie ne ajll!i sa se vindeee este mai greu. Sulletul so!iei dumnea-
Impinge ~i ne dllce catre Dumnezeu, oridt de tragica ni s-ar voastra este bolnav ~i bolnav este sulletul eopilului dumnea-
parea. La nivelul divin nu exista pedeapsa, exista numai ajutor. voastra. in masura III care invingeti atraetia fericirii omene~ti,
De aceea nu este voie sa spui "Sunt vinovat". Eul dumnea- In subcon~tient sulletul copilului dumneavoastra se va orienta
voastra divin este format din iubire ~i nu poate fi supus dupa dumneavoastra ~i schimbarile benefice vor veni mai
127
126
---
I
\. f
j
repede. Modificarile so!iei dumneavoastra vor fi Impiedicate asemenea educatii, did de orientarea scopului depind foarte
de caracter ~i concep!ia despre lume, In sufletul ei este pu!ina muIte.
iubire ~i 0 imensa dependen!a de fundamentele fericirii umane. in lume au aparut periodic multe sisteme de educare a
Trebuie s-o ajutati dandu-i iubire ~i Injosind umanu!. Schim- copiilor, despre ele s-au scris carti. Unele se declarau a fi 0
bali-va eomportamentul fa!a de ea. Dorintele ~i vointa ei descoperire In domeniul pedagogiei ~i educatiei. ~i toate s-au
trebuie blocate, nu-i mai tolerati nimie. Apoi dati-i un ragaz, pierdut In anonimat. De ce? Pentru ea scopul lor era dezvol-
daruiti-i flori. Dacii nu va renunta la comanda, dorin!a, l~i va larea vointei ~i aptitudinilor eopiilor, a abilitatii de a dobandi
susline vointa, principiile ~i propria stabilitate, luati-va 0 succesul ~i de a-Ii realiza dorin!ele. Totul s-a dus pe apa
amanta, daea acest lueru n-o va pune la punct, divorta!i. Poate
s"mbete; pentru ca scopul era incorect. Copilului trebuie sa i
a~a se va salva viata copilului. Divortul pentru 0 femeie este se sublinieze In permanenta ca viata lui, destinullui, voin!a lui,
oprimarea vointei, sortii, vietii ~i dorintelor. E-adevarat, in
dorintele lui, aptitudinile ~i cariera lui vor fi Intotdeauna un
Occident divortul nu inseamna nimic. De aceea sunt mari; mijloc de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu ~i de aflare a
probleme cu sufletele copiilor de acolo. ~ti!i, de fapt eu nu am propriului eu divino Fara acest fundament, sa construie~ti pere-
dreptul sa va dau sfatori. Daca veti ~ti sa va percepeti eul (ii. adica sa dezvol!i calita!ile volitive, aptitudinile este peri-
divino veti simti ce trebuie sa faceti ~i cum trebuie sa va culos ~i pentru suflet, ~i pentru sanatate, ~i pentru destin.
comporta(i, pentru a va ajuta sotia. Nu face!i reverente In fata .
Starea copiilor depinde In mare parte de mama. Cu cat mama
so!iei, nu va temeti sa distruge!i stabilitatea, nu-i faceti toate uita mai repede iubirea ~i se concentreaza asupra vointei ~i
hatarurile, mergeti Impotriva voin!ei ~i dorin!elor ei. ~i-n dorintelor, cu atat vrea mai mult sa-~i depa~easca sotul In
acela~i timp manifestati fa!a de ea iubire ~i blandete. inchi- Wate, sa ~i-I subordoneze ~i sa-I conduca. Daca aceasta
pui!i-va ca pu~tiul dumneavoastra nu se comporta eoreet, pur tcndin!a nu va fi oprita la timp, inertia superioritatii eului
~i simplu face dracii, cea mai rea pozitie este sa va enervati, sa omenesc asupra celui divin l~i Intare~te corsul ~i, ca 0 tumora
tipati ~i sa nu faceti nimic. Este mult mai bine sa-i spuneti: te canceroasa Incepe sa devoreze sufletul femeii ~i al orma~ilor
iubese, apoi sa-i trage!i ciiteva. ~i mai bine .este sa va a~ezati ei. inainte. daca erau gre~ite conceptia despre lume, earacterul,
alMori de el ~i sa hotarati Impreuna 0 anumita linie de comportamentul femeii, aveau efect nu asupra ei, ci asupra
conduita, adica sa-i educa!i obi~nuinta de a Indeplini principala urma~ilor ei. Acum totul s-a accelerat. lata exemplul ciitorva
dumneavoastra cerin!a iar mai departe nu dumneavoastra 11 dintre pacien!ii mei, pe care i-am consultat de corand. incep
yeti conduce, ci el singur, prin deprinderile formate de dum- pretentiile, un sentiment al superioritatii fata de sot ~i dupa un
neavoastra. Relatia eu omul apropiat este Intotdeauna 0 limp oarecare, diagnosticul - cancer. Femeii Ii este destul de
edueare reciproea. ~i este foarte important sa ~tii scopul unci u~or sa se convinga pe sine ca sotul nu are dreptate. Ea nu-~i
.
12X
t29
......
\
\ f
_J
vede propria dizarmonie inlerioara. Dar dizarmonia din com- nc purifica urma~ii, trebuie sa intralll In straturi foarte subtile,
partamentul ~i atitudinea sOlului Ie vede imediat. ~i nici nu nu ne vor perlllitc aceesulla ele daca exista agresivitate fata de
banuie~le ca incorectul eomportament al sOlului este rezullalul iubire. La dumneavoastra 111profunzime a ramas 0 nemultu-
starii sale inlerioare gre~ite. Dorinla de a forma relaliile din mire fala de parinli,nu sunl anulate pretenliile fata de sol,
familie pomind doar din logiea omen ease a, ne fae la inceput (eama de viitor este uria~a. Apropo, nemul\Umirea de sine,
sclavi ce se tem sa clatine stabilitatea fericirii omcne~ti, iar Jcprimarea sunt aruncate spre urma~i, adiea din 5 puncte nu
apoi demolatori, ducand la dezintegrarea familiei. treceti la 4. Citili carlile mele, in cepe purifiearea. In acela~i
Interloculorii mei ma aseulta cu atenlie. timp va sehimbati ~i anulati negativul. De aeeea va villdecati
Apropo, in ultima vrerne, - eontinuu eu, - vin tot mai multi de hepatita. Mai departe, dinspre urma~i ies problemele vie-
pacienli care se restabilesc dupa citirea cartilar mele. De tilor dumneavoastra anterioare, problemele copilariei ~i ado-
curand rn-amilltfillliteu 0 femeie. lescenlei. lar dumneavoastra continua\i sa curalali slratul su-
~tili, - mi-a spus ea, -mulli ani am avut hepatita B, luata in perficial. Slratul dinspre urma~i coboara catre dumneavoastra,
limpul operaliei. Dupa diliva ani, mi-au descoperil in plus, iar dumneavoaslra nu puteli sa-I curalali. Negativul in
hepatita C. Am cilit carlile dumneavoastra ~i hepatita mi-a acumulare se blocheaza prin boala.
disparut. Dupa catva limp analizele n-au mai aratat nici un fel De curand 0 pacienta mi-a povestit situa\ia ei. Mi-a citit
de hepatita. M-am schimbat, am devenit alt om, am avut cartile ~i, ulterior, a ramas gravida.
senzatia ca zbor, iar eu 0 luna in urma mi-au deseoperit un - Am ~tiut ea trebuie sa tree printr-o incercare ~i m-am
cancer. ~i nu inleleg ce s-a inlamplat. Doar conlinuu sa lucrez pregatit pentro ea. In a eineea luna de sarcinas-a mutat la noi
eu mine. soacra, are un eameter, u~or spus, dificil. Mai alesca ~titi ce
- Situalia vi se pare inexplicabila. ~i la prima vedere inseamna doua femei la bueatarie. M-am straduit din toate
apare impresia ca toate eforturile dumneavoastra au dus la un puterile s-o iert, cand sim\eam ca nu pot, alergam la icoana ~i
falimenl total, dar in realitate, ali depa~it prima treapta, v-a\i ma rugam. Dupa 0 saptalllana, in apartamentul nostru s-a
pus in ardine. Oar copiii ~i nepo\ii, mai degraba sufletele lor l1lutatmama, intelegeam ea toate acesteami sedau de sus. Ma
sunt intr-o stare ingrozitoare. convingeam ea trebuie sa pastrez bunatatea oridit m-ar costa ~i
- Oar eu ma rag penlru sufletele copiilor ~i nepolilar! parca imi reu~ea. Copilul s-a nascut, dartraind pUlin, a murit.
-In primul rand: pentru a va ajuta pe dumneavoastra ~i pe Pacienta ma intreba: ce s-a intamplat? I-am explicat ca
copiii dumneavoastra, trebuie sa va schimba\i in prafunzime dependenta ei de nivelul prafund ramasese neatinsa, la fel ~i la
iar asta inseamnaea trebuie sa pastrati iubirea eand se narnie' copil. Coneentrarea lui pe viata ~i dorinteera enorma.in ase-
bazele fericirii omene~li: copiii sunt viitorul nostru, pentru a menea cazuri se pierde viata. De la orieare dintre niveluri am
130 131
\\ f
~
~J
132
133
.....
I
\. f
-
j
dinea fata de el. Am fost intrebat de emand: prin ce se ucide sufletul sotiei sale indeplinindu-i tot mai mull dorintele.
deosebe~te dragostea de adulter? Din punetul meu de vedere, Dar daca el are un bun sistem de protectie vor i'neepe sa
iubirea estc un cal. iar sexul - diruta, dadi pui diruta inaintea slabeasca nu numai dorintele ci ~i potenta. Aceasta ar provoca
calului avem adulterul. In adolescenta este 11lulta iubire in ~i mai multe prelentii din partea femeii, un ~i mai mare
suflet, de aceea ~i activitatea sexuala frecvel1ta poale sa I1U complex la barbat. Urmeaza drumul la doctor. Medicul profe-
dauneze sufletului. Cu varsta, dlnd iubirea este mai putina, sionist utilizeaza homeopatia, acupunetura, indica un tratament
activitatea sexuala frecvcnta ponte mari drastic dependenta de eu plante, cele mai bune medicamente,
face masaj prostatei ~i
doril1te ~i viata, in confonnitate, gc!ozia subcon~tienta ~i dupa un timp, spre bucmia comuna a so(ului ~i sotiei, loate
slIpararile vor cre~te, iar mai departe, urmeaZ3 boala sau I"unctiile se restabilesc. Iar incepe 0 viata sexuala intensa, iar
destramarea familiei. Apropo, comportamentul incorect chiar se a~eaza carnta inaintea calului ~i dupa 0 vreme iar scade
~i la varsHi matura poate sa aibil efecte negative asupra dorinta ~i polenta so(ului care incearca din toate puterile sa-~i
sanatatii copiilor ~i nepoti!o!". Ce s-a intamplat la dumnea- demonstreze lui ~i sotiei di este sanatos iar se urmeaza un
voastra? Sotiei dumneavoastra ii trebuie sex de 1-2 ori pe tratamenl intensiv ~i so(ul se apara cu toate puterile prin sex,
saptamana, iar dumneavoastra ii dadeati mult mai des. dovedindu-~i lui ~i sotiei ca totul este bine ~i loale necazmile
Dependenta de dorinte ~i agresivitalea ei subeon~lienla au s-au dal la spate. Dupa catva timp i se descopera un cancer ~i
crescut de 5-7 ori, in planul subli! ea a ineeput sa va ucida. ~i el moareresemnat iar femeia, ~tergandu-~i lacrimile, ii poves-
eu cat ii dati mai mulla placere omeneasca, cu atal mai repede tqte prielenei: se imbolnavise de mult, am in(cles asIa repede,
va yeti irnbol1l3vi ~i yeti muri sau va yeti desparti. La de indata ce am observat ea i-a disparut dorinta sexuala, apoi
dumneavoastra se declan~eaza mecanismul de protcctie, tre- au venit impotenta, cancerul, pe urma a murit. ~i ca sa vezi,
buie blocata sursa agresivitatii, conccntrareaasupra dorintelor. I-am lratat la cei mai buni doctori, am dat 0 gramada de bani ~i
Va pierde(i atraqia sexuala. Ce se intampla in astfel de cawri? n-a ajutat la nimic.
Femeia s-a obi~nuit cu sexul zilnic ~i, dinlr-o data este lipsita Dad insa femeia nu-i va face repro~mi ~i nu-i va prelinde
de el. Apar la en iritarea, supararea sau geIozia iar agresivi- 111permanenta satisfactia fizica, atunci situatia poate lua un alt
tatea suhcon~tienla cre~te ~i mai mult. La barbat, dorinta curs.
sexuala devine ~i mai mica. Femeia incepe sa se teama pentru - So(ul meu este yoghin,
- imi spune inlcrlocutoarea.
vi itor ~i ii repro~eaza prezentul. La barbal apare teama ~i Avem trei copii, dar nu facem nici un fel de sex, so(ul a zis ca
Ilcmultumireafata de sine. EI i'ncearcasa-~i demonstreze ca lui asIa nu-i trebuie deloc. in loti ace~ti ani nu am avut barbati
este barbat conlinuand s-o satisfaca de doua ori pe zi, dar 0 dar de emand a aparnt un cunoscut, fata de care am senti mente
face i'IllPotriva vointei ~i Illai de parte trebuie sa moara, fiindca calde, prietene~ti ~i nu este exclus ca relatiile sa devina mult
134 135
......
I
profunda, ineercand sa-~i satisfacii dorintele pe de laturi, - Pentru ca sexul este 0 concentrareasupravietii ~i perpe-
femeia adesca face un imens rau copiilor ~i nepotilor sai. fara tuarii ei ~i daca se va repeta freevent, dependenp de viata va
macar sa banuiasdi aceasta. ere~te drastic. ~i atunci viata va degenera iar unna~ii se vor
Unul dintre membrii grupului nostru pune intrebarea: na~te lipsiti de vitalitate.
- Nu pot intelege de ce, sa-i aduci satisfactie femeii poate - De ce omul poate primi 0 doza considerabil mai mare de
fi periculos. Eu personal am vazut ca dupa sex, ea devine cu
placere sexual a?
mult mai buna. - Pentru ca omul, spre deosebire de animale poate sa faca
din sex, nu un scop, ci un mij loc, adicii sa transforme umanul
- La suprafata, - ii raspund. Daea te ocupi de sex in mod
incorect, atunci bunatatea exterioara se transforma repede In in divino inchipuiti-va un om care vrea sa dobandeascii multi
gelozie, suparare ~i ura. Intr-o ocazie oarecare am consultat un hani, dar nu reu~e~te deloc. De ce? Fiindca pentru el banii sunt
barbat, era dit pe ce sa moara III urma unei tragedii personale. un seop. ~i primirea banilor iI va ueide: intai sutletul, apoi
ii placea foarte mult femeia lui. a satisfacea de trei ori pe zi. trupul. La fel eu sexul. De ce spunea Pu~kin: eu cat iubim mai
inlr-o dimineata n-a mai fiicut-o, ea a venit in fuga mare la Illull femeia, cu atat ii suntem mai putin pe plae. Deoarece,
137
136
I
\ f
-
_J
telul dumneavoastra fiind posedarea femeii, a frumusetii, Ilea~teptate. Au intrat I'n apartament, la amilndoi a aparut 0
trupului ei, primind taate acestea, fie sentimentele vi se vor puternica dorinta sexuala ~i chiar fara sa se dezbrace au
raei bruse, fie, posedand-o, yeti fi tot mai gelos ~i 0 yeti url, fie inceput sa faca sex. Dupa a jumatate de ora. femeia a resimtit
va veti I'mbolnavi ~i veti muri. ~i femeia simte intotdeauna ce 0 mare greutate in stomac iar in ziua urmataare dureri la
Ii este mai de pret barbatului - dragostea sau dorinta ~i Ii l1rinare. Totul semana faarte tare ell 0 infeqie puternica.
respinge pe ultimii. Apropo, pe Kazanov I-au Intrebat 0 data Analizele au aratat eiuperea respeetiva. Ii explieam sotului: nu
cum a reu~it sa seduca un numar atat de mare de femei. "Pe esle permis sa va realizati dorinta imediat ce a aparut, daca va
toate Ie-am iubit" a raspuns e!. Ce te ajuta sa simti iubire? veti abtine un timp, in ea va fi mai putina animalitate ~i mai
Unul dintre momentele importante este abstinenta. Postul ~i mult uman iar acestui uman trebuie sa-i ajl1tati sa se trans-
renuntarea periodica la mancare mic~oreaza dependenta-de forme in divino Pentru 0 asemenea convertire sunt necesare
dorinte iar atractia sexuala se transforma mai u$or I'n iubire. timp ~i energie. De aceea sunt de neocolit mangilierile
Fieeare partieiea din Univers traie~te dupa legea generalii. premergatoare. La inceput trebl1ie sa-i faei curte femeii, oprind
Divinul na~te timpu!. spatiul ~i materia' Toata ereatia lui primele porniri fiziee, apoi de nelnlaturat sunt mangaierile
Dumnezeu tinde I'napoi catre Dumnezeu ~i prin iubire se indelungi care VOl' permite straturilor primitive ale omenes-
I'ntoarceI'll El. lubin~a se transforma I'n omenesc. omenescul elllui sa se Inalte spre eele superioare ~i atunei sexul va ajuta la
trehuie sa se transforme I'n Divin. Daca ne impunem periodic dezvoltarea iubirii In sutletul dumneavoastra ~i nu la distru-
I'ngradiri ale omenescului, ne cre~te posibilitatea de a trece in gerea ei impreuna cu sutletul. In general, sexul ~i hrana sunt
Divin. ~tiinta de a pastra iubirea ciind se naruie umanul, ajuta stimulente vitale, incredibil de puternice ~i utilizarea lor pentru
unei astfel de tranzitii. Barbatul zgareit, invidios,
gelos nu acumularea iubirii divine confera capaeitati mari. Inchipuiti-va
poate fi un bun amant, pentru ea el se agata febril de viata ~i ca sunteti suparat pe cineva ~i enervat, este 0 marturie a
dorinte ceea ce inseamna ca nu va putea converti umanul I'n faptului ca va eramponati de fericirea omeneasea, incepeti sa
divin iar femeile, intuitiv, ocolesc asemenea barbati. Mai muncati in aceasta stare ~i asimilarea hranei poate sa va
departe. Sa luam 0 situatie obi~nuita: amantii au maneat bine, dauneze, fiindca ea va mari dependenta de dorinte ~i viata.
s-au pus In pat ~i se oeupa de sex. Manearea a intensifieat Daca inainte de mas a i-ati iertat pe toti. i-ati dat lui Dumnezeu
eoneentrarea pe dorinte, luand aeea energie care poate ajuta la 0 parte din satisfaqia ~i placerea pe care 0 yeti primi de la
transformarea sexului In iubire. ~i Ineep problemele In planul mfl1lcare, v-ati rugat inainte de masa, atunci primirea hranei va
spiritual ~i fizie. Alta situatie: mi s-au adresat doi soti eu Illera pentru divin ~i nu pentru uman, de fapt pentru Divin mai
urmatoarea problema. Femeia a faeut afte ~i niei un fel de mult decat pentru omenesc ~i atullci energia provenita din
medicamente nu a ajutau, nu se ~tie de ee, totul se petreeuse pe luana se va transforma u~or in energia iubirii, la fel se
13~ 139
......
~ .J
141
140
~.
142
143
1 1
\
.-."""
j
conlinut. Conlinutul este iubirea. iar forma. frumuse!ea. ~i venerice, sdiderea s.enzjtivitatii~i potentei, bolile fizice etc.
dadi nu observ3m di s-a dus contillutul ~i continuam sa ne Am utilizat 0 data urmatorul sistem de diagnosticare: luam
inchinam formei, ell cat 0 facem mai tare, ell atat se distruge informa!ia care atingea doar formele subtile de energie ce trec
ea mai repede. Sa luam, de piidA. 0 mas a frumos aranjatfi, la ce prin corp, ea seamana cu acel tip de energie numit in medicina
folose~te? Inainte omul inghitea 0 bucaHi de carne ~i era chineza - chi. Prin urmare, daca energia strabate libel' corpul,
multumit. Unul dintre scopurile servirii mesei este de a frana omul este sanatos; emo!iile agresive genereaza blocaje unde
dorinta primitiva de saturare ~i de a transfera energia in planuri cnergia este franata ~i urmeaza perturbarea func(iilor organului
mui Illalte. Ol11ul trebuie sa manfll1ce mai putin, sa primeasca din locul respectiv. Atitudinea incorecta falii de sex creeaza
insa mai multe senzatii gustative. Conversatia, muzica in mari blocaje in regiunea primei ceakre. Scade nivelul energetic
timpul mesei, frumusetea aranjarii mesei ~j decorului faci- al intregului organism, apar imbolnavirile ~i nu doar ale
liteaza transformarea animalicului in omenesc ~i upai in Divin. sistemului uro-genital. Daca mancam cu lacomie ~i facem sex
~
imbriicamintea frumoasa ~i rela!iile frumoase constituie de cu lacomie deja avem 0 viitoare boala. Pierderea de energie va
asemeni un fond favorabil pentru evolu!ie. fi mai mare decat acumularea ei. ~i de unde luam noi energie?
- Apropo, sa vorbim despre sex, - aminte~te un inter- Din iubire. In cazul unui act sexual corect realizat. cantitatea
locutor. - Cum trebuie sa fie rela!iile dupa actul sexual? de energie primita din sferele superioare trebuie sa fie mai
- in primul rand atingerea orgasmului nu trebuie sa fie un mare decat cea consumata. ~i ce sim!i in acest caz? Am spus
scop. Altfel, ca 0 consecin!a se poate degrada aspectul senzitiv deja, 0 senza!ie de u~urinlii in suflet ~i corp. Daca tran~a de
~i fizic. Urmari!i-va ~i compara!i-va sentimentele inainte ~i energie primita este foarte mare, cateva ore dupa, uneori chiar
dupa actul sexual. Daca toate sentimentele inalte ~i-au pierdut ~i 24, pute!i avea senza!ia ca sunte!i un copil caruia i se canta
arice valoare, insemna ea v-ati asigurat de probleme in in timp ce este leganat. Cu cat sunte!i mai aproape de
privin!a relatiilor, sanata!ii, sor!ii. Daci\ insa v-au ramas, dupa senza!iile copilariei, cu atat ave!i mai multa energie. Dar care
actul sexual practic acelea~i senti mente de iubire ~i bunatate, sunt semnele insuficien!ei energetice? Mi~cari brutale, rigide,
inseamna ca totul este in regula ~i atunci yeti constata dupa, ca emo!ii grosolane, greutate in corp ~i in sullet. Cand este multa
sufletul ~i trupul va sunt mai u~oare. Actul sexual consuma 0 cnergie, cea mai rapida mi~care ramane ritmica. Compor-
imensa cantitate de energie. Dadi omul esle crispat, agresiv in tamentul dur ~i mi~carile brutale ne lipsesc de energie. Ges-
interiorul sau, daca placerea fizica este un scop pentru el ~i nu turile line, frumoase ne permit sa cre~tem nivelul energetic. De
un mijloc, sexul 11imbatrane~te ~i ii intensifica dependen!a de ce privim cu placere baletul, dansurile? invaliim gesturile care
fericirea omeneasdi. Mai departe, pentru ca omul sa nu moara. cconomisesc energia. Cand omul incepe sa practice gimnastica
se declan~eazii sistemele de aparare: ruperea rela!iilor, bolile chinezeasca, Qigong, unde orice mi~care trebuie sa fie lina,
144 145
~
,
\ f
J
curgand dintr-unaintr-alta, i se modifidi nivelui energetic, i se se petrece nu numai la nivelul fizic, de suprafa(a, ci atinge ~i
poate schimba chiar ~i caracterul, concep(ia despre lume. Cea fundamentele profunde ale fiin(ei umane, iar daca aceasta
mal mare energie se ascunde in illbire. Si in maSllra in care ne femeie este conducatorul unui stat se va dezintegra nu nllmai
comportam, ne mi~ciim ~i vorbim corect, ne cre~te ~i nivelul sufletul ei, ci ~i statui insu~i. Sa ne gandim de ce a aparut
energetic. De ce omul se comporta uneori ca un badaran, ii condi!ia de a-Ii da via!a pentru 0 noapte de sex. Cu cat femeia
umile~te pe ceilal(i, sim(ind in asta 0 satisfac(ie, - este vorba se concentreaza mai mult asupra placerii fizice, eu atat este
de vampirism, dacii nu po(i sa-Ii ob(ii propria energie, incepi mai mare dependen!a de dorin!e ~i cu atat mai pu!ina iubire ~i
sa 0 iei de la al(ii. Cand sadicul i~i tortureaza victima, el este energie ii ramane. Mai departe vine schimbarea frecventa a
satisTacut pentru ca victima ii cedeaza energie, adica dorin(a partenerilor. Caci se poate suge nu numai energia trupului, se
de a distruge totul in jur, de a-i jigni ~i umili pe oameni este poate suge energia sortii, energia viitorilor copii, energia
numai ~i numai incercarea de a primi energie din afara, cand vie!ilor viitoare. far cand barbatul ~tia ca dupa 0 noapte de sex
nu exista inauntru. Diabolos, in traducere din greaca veche va fi omorat, emisia de energie era eu mult mai mare. Patima
inseamna "eel care dezbina, distruge". crescuta pentru placereafizica, mai devreme sau mai tarziu
Evident ca ingerul care s-a intors cu fa!a de la Dumnezeu ~i duce la patologie.
deci, de la iubire, nu va avea energie ~i va trebui s-o extraga - [ata, spune(i cii gelozia ~i zgarcenia sunt legate una de
din al!ii. Prin urmare, daca te por!i agresiv cu partenerul sexual alta. dar ce rezulta din asta?
sau macar nu i-ai iertat jignirea, energia pierduta va fi mai ~ La nivelul material acest sentiment arata ca zgarcenia, la
mare decat cea primita. nivelul spiritual ca gelozia, la nivelul senzitiv ca invidia. Oar
- Da, dar cum e cu Cleopatra? I~i omora iubi!ii ~i se la baza acestora sta 0 singura cauza - dependen!a crescuta fa!a
sim(ea excelent. $i uite cilte femei ar vrea sa-i semene. de via(a ~i dorin(e. Omul dependent intotdeauna va fi gelos ~i
- Cand putreze~te con(inutul, forma mai poate inflori 0 zgarcit. Intotdeauna se va teme prea mult pentru via(a lui.
vreme. Cu cilt este mai frumoasa fa!a ~i silueta unei femei, cu Astfel incat 0 atitudine incorecta fa(a de mancare ~i sex poate
atat mai mare este dimensillnea senzualitatii ei, iar senzua- cre~te dependen(a de via!a ~i dorin!e ~i produce temeri, invidie,
litatea ia multa energie. $i dacii 0 asemenea femeie are pu!ina geJozie ~i zgarcenie.
iubire ~i bunatate, pierderea de energie se va produce mai
- Dar cum sa te rogi in timpul sexului ~i al mesei, pentru a
repede decilt la alte femei. De aceea femeile frumoase au mai lTliqora ata~amentul?
rar copii nonnali, adesea senzualitatea scade pan a la frigi-
- [nterven!ia con~tiin(ei poate fi periculoasa fiindca ea
ditate, familiile se dezbina mai des. Daca insa incearca sa este legata de valorile umane. Pentru a percepe Divinul, la
compenseze pierderea de energie prin vampirism, degradarea inceput trebuie sa te departezi de con~tiin(a, apoi de voin(a ~i
t46
147
I
\ f
_J
dorinte, pe urma de viata. De aceea, trebuie sa te rogi In mod necazuri,adidi 0 concentrare marita pe instinctul sexual. Dadi
serios lnainte de mancare ~i de actul sexual. Atunci prin nn te temi ~i mergi mai departe catre Dumnezeu ~i iubire, totul
inertie, in interiorva yeti adresa Divinului, iar in afara vietii ~i se va restabili pe urma in varianta armonioasa.
perpetuarii ei. - Apropo, ce parere ai des pre na~terile In apa sau sub
, Oar cum sa faci daca In timpul actului sexual lti vin In anestezice?
minte tot felul de ganduri? - Am diagnosticat 0 data ni~te copii naseuti In apa, e
- N-are importanta, Intruciit este 0 dovada de activitate adevarat, nu direct, ci dupa fotografii ~i filme video. M-a
crescuta a con~tiintei. Se poate repeta mereu "Doamne surprins faptul ca In structurile lor de camp se vedeau destul de
prime~te iubirea ~i placerea mea" atunci concentrarea asupra des linii de oprimare a urma~ilor, la multi, dependenta de via(ii
con~tiintei ~i dorintelor se va miqora. Dad Ii yeti da mereu ~i dorintecre~tea dintr-un anume motiv,na~terile fara dureri
iubirea ~i plaeerea lui Dumnezeu, mai ales In timp ce mancati intluentasera negativ structurile energetice profunde.
~i in timpul sexului, pe Ufma nici nu yeti mai avea nevoie de Mi-am amintit de Biblie, unde Dumnezeu Ie spune lui
cuvinte. Doar vedeti ~i simtiti: tot ceea ce faceti este un mijloc Adam ~i Eva: "Ati pacatuit ~i de acum feme;a va na~te In
de aflare a iubirii pentru Dumnezeu. dureri". Probabil ca aceste cuvinte din Biblie nu sunt Intam-
- Apropo, am Incercat a~a, - spune unul dintre cei pliitoare dar care este sensul lor? Multi ani, aeeasta a fost
prezenti, - ~i durata actului sexual cre~te, ~i senzatiile devin pentro mine 0 enigma, numai de curand am Inteles despre ce
mult mai subtile. este vorba. In ce consta pacatul lui Adam ~i Eva" Sa pui viata
- lar la mine invers, totul a scazut In intensitate. ~i perpetuarea ei mai presus de iubirea fata de Dumnezeu, s-o
- Este temporar, - Ii spun. - La ni~te prelegeri, 0 femeie consideri mai importanta. In momentulln care femeia na~te, se
mi-a trimis un biletel: In timpul actului sexual i-a marturisit lui produce 0 imensa concentrare pe viata ~i perpetuarea ei. ~i
Dumnezeu dragostea sa ~i dupa asta i-a disparut orice atrac(ie dacii nu este destula iubire ~i are loc un dezechilibru puternic
In relatie cu so1u1. La prima vedere, tragedie: adresandu-i-se spre partea vietii ~i dorintelor, lnseamna, pe mai departe, 0
lui Dumnezeu n-a primit nici un fel de fericire, dimpotriva a degradare a vietii ~i dorintelor, adica 0 degenerare a unna~ilor,
pierdut-o. Ce face omul lntr-o asemenea situatie? Ajunge cu lar durerea pe care 0 suporta femeia In timpul na~terii seade
rugaciunea, trebuie sa dam fuga la doctori. Oar ce s-a petrecut coneentrarea pe viata ~i dorinte. Cu cat femeia este mai
de fapt? Ata~amentu I subcon~tient fata de sot era imens, orientata spre bunastare, eu cat Inseamna pentru ea mai mult
dependenta de viata ~i dorinte, de 10 ori peste nivelul critic, satisfaeerea dorintelor ~i eonsolidarea vietii, In eomparatie cu
urma un divort sau moartea SOlUlu;. Cand i s-a adresat lui lubirea, eu atat devine mai agresiva In adaneul sutletului ~i cu
Dumnezeu, pentru 0 vreme a fost blocata sursa viitoarelor atat mai dureros se desfii~oara na~terea ~i mai puternice sunt
14X 149
i\ f
~J
durerile in timpul ciclului. lar na~terea dureroasa arata ca in citit de curand a nota interesanta. Un calugar budist sta in apa
sufletul mamei ~i al copilului nu este destula iubire fata de clocotita, sub cazanul cu apa in clocot se adauga lemne, iar el
Dumnezeu -5idurerile ingradesc masura fericirij.lor. De aceea, ia in maini ni~te creveti congelati, ii fierbe tinandu-i in maini,
.n primul rand, trebuie sa te gande~ti nu la confortul ~i na~terea dupa care ii imparte oamenilor. Conform logicii ar trebui sa
fara dureri, ci la starea interioara corecUi a mamei. Atunci fiarba el in cilteva minute, dar el sta a jumatate de ora, a ora ~i
copilul se va ivi pe lume repede ~i fara dureri. 0 pacienta mi-a nu resimte nici un disconfort. Cum se poate explica un
povestit: "Am trait In Rusia ~i am visat rnereu sa plee in asemenea fenomen? De ce oamenii de ~tiinta i~i desfac bratele
strainatate ~i sa fiu acolo cu adevarat fericita. in Rusia a nedumerire? Sa (Asam tcoria, oare nu exista nici 0 ipoteza
ramaneam gravida ca a pisica, m-am mutat .n alta tara ~i totul care sa incerce sa explice acest fapt?
s-a terminat, am confort, am bunastare, dorinte implinite, dar - Oamenii de ~tiinta nu pot explica aceasta fiindca nu au
ce n-am facut, la ce doctori n-am fast, nici un rezultat. in cele un model corect al timpului. Se considera ca timpul vine din
A
din urma mi-am luat mana de pe toate. Daca nu sunt copii, trecut in prezent ~i merge spre viitor, adica parca n-ar exista
inseamna ca nu-i da Dumnezeu. trebuie sa accept ~i sa viitor. Prezentul se modifica, evolueaza ~i dirijeaza viitorul,
continuu sa traiesc ~i, imediat am ramas insarcinaHi, iar capilul adica avand in maini prezentul, putem dirija in orice fel
s-a nascut greu, mai mult de-a zi ~i-o noapte. Durerile au fast viitorul. Prezentul este real ~i dens, viitorul este iluzoriu ~i im-
salbatice, doctorii au spus ca daca mai dureaza putin, copilul ponderabil. Aceasta-i materialismul. Idealismul spune invers.
nu va supravietui. Totul s-a terminat cu bine, dar intuitiv am Viitorul este mult mai real decilt prezentul. Viitorul
simtit ca prin chinurile mele am salvat viata copilului. Pe reconstituie in permanenta prezentul. De aceea nu noi ne
de-oparte iubire, pe de alta chin. Dupa asta am .nteles ce conducem soarta, ci soarta ne conduce pe noi. Daca trupul
sufera Nascatoarea de Dumnezeu din icoanele pravoslavnice, uman este sustinut in permanenta din viitor prin curenti
acolo este iubire ~i chin .n acela~i timp, in vreme ce arta continui de energie, inseamna ca se poate mic~ora dependenta
occidentala zugrave~te simplu a mama fericita ce-~i hrane~te de prezent, marind concentrarea asupra viitorului. Sa spunem
pruneul" . ca din viitor primim 20 de unitati de energie pe secunda.
- Hai sa ne .ntoarcem la femei, - spune unul dintre inter- Pentru a te simti confortabil in apa fierbinte trebuie sa prime~ti
locutori, - totu~i, cum sa te comporti corect cu femeia? Ce este din viitor 100 de unitati de energie, iar pentru a sta confortabil
mai bine, s-o pedepse~ti sau sa te ingrijqti de ea? .n apa clocotita, trebuie sa prime~ti 240 de unitati. Cu cat
- Este foarte simplu, - raspund eu. - Are dreptul sa primim mai multa energie din viitor, cu atat corpul nostru
pedepseasca eel care ~tie sa aiba grija. devine invulnerabil. Cum sa te transferi .n viitor? Trebuie sa
- Ajunge cu femeile, - ma .ntrerupe alt interlocutor. rupi legatura cu prezentul, anuland toate ata~amentele fata de
- Am
150 151
--
f
_J
152
153
0081
1
1. f
~
_J
154
155
001I
_J
gine de perspectiva, putem sa 0 dirijam. Regulile ~i legile pe 0 schimbare completii a viziunii asupra lumii inconjuratoare.
comprimat intr-un punct are 0 oarecare stabilitate. Cu cat raza i-a judecat ~i invinuit mai des pe ceilal\i, cu atat ii va fi mai
timpului este mai ampla, cu cat mai larga sinteza, cu atat mai
greu sa treacii in noile forme de con~tiinta. in masura in care
in\elegem relativitatea ~i permanen\a atat a moralei cat ~i a
mare este stabilitatea fasciculului temporal-informa\ional ~i cu
eticii, cu toata necesitatea lor, in masura in care intelegem ca
atat mai multe sunt posibilita\ile de a prognoza viitorul.
nu exista vinovati inaintea lui Dumnezeu, ca veriga principala
Con~tiin\a umana este rezultatul interaqiunii colective. Dad
in copilarie, individul nu a avut rela\ii cu semenii, el nu va
care ne une~te este dincolo de limitele timpului ~i spa\iului. cu
atiit suntem mai deschi~i fa\a de viitor ~i putem ac\iona asupra I\'
deveni om, se va preface in animal. Con~tiin\a colectiva,
evoluiind, comprima timpul ~i prognozeaza viitorul. In ea lui.
exista principalele puncte de stabilitate. La nivel material sunt - Am auzit ca in budism, - spune unul dintre cei prezen\i,
legile economice, la cel spiritual - cultura ~i politica, la cel - se utilizau constant tehnicile comportamentului ilogic, im-
previzibil. ale intrebarilor ~i ac\iunilor. la prima vedere,
afectiv - moral a ~i etica. Legile economice se schimba destul
stupide. Toate acestea erau pentru destramarea imaginii \umii?
de repede, politica mai incel. Cultura este 0 no\iune ~i mai
- Da. Imi amintesc 0 istorie povestita de cineva. La un
stabila. Religia, morala. etica depa~esc prin stabilitate tot
restul. Fara no\iuni ca morala ~i etica. nu este posibila evolu\ia sfiint a venit un inva\acel ~i i-a spus ca este gata sa faca pentru
socieHitii, intrueat de eonstituie un mecanism ce reune~te el orice fapta. "Bine' a zis sfiintu!, scoate morcovii din pamant
con~tiin\ele tuturor membrilor societa\ii. determiniind compor- ~i ingroapa-i la loc cu frunzele in jos". S-a dovedit ca pentru
tamentu! omului in viitor. Comportamentul este consolidat ucenic aceasta a fost cu mult mai dificil decat sa renun\e la
prin legi civice ~i juridice. Destabilizarea eticii ~i moralei via\a. Distrugerea modelului obi~nuit al lumii este peste
ruineaza con~tiinta coleetivii. Cu dit ne coneentram mai puterile lor, pentru mul\i. Adesea este mai u~or sa mori.
- Inseamna ca, putem sa nu ne temem pentru locuitorii
puternic pe morala, etica ~i echitate, cu atilt depindem mai
puternic de con~tiin\a colectiva. Dar legile dupa care traim Rusiei? Atata idiotism s-a adunat in socialism indit nu mai
comprima spa\iul ~i timpul pe 0 raza limitata. Trece timpul ~i. putem fi dogmatici. Dar despre faptul ca in filozofia indiana se
indiferent de dimensiuni, modelele de ieri inceteaza sa mai prezicea venirea epocii "Shudr". Se refereau la socialism?
funqioneze. Sunt necesare contrac\ii ale timpului la scara ~i - Eu cred ca acest lueru s-a spus despre intreaga lume.
mai mare, 0 noua etica ~i morala. Oar aceasta este 0 Cll totul Inainte de crearea noii imagini a lumii are loc distrugerea
157
156
1
~
,.. j
1"
lumii vechi ~i daca nu este suficienta iubire, atunci lumea - Ei bine. ce se Intampla cu alcoolul. totu~i, sa-I bem sau
veche nu treee in cea noua ci pur ~i simplu se naruie. Probabil sa nu-I bem"
ea in Biblie aeeasta perioada se numqte smr~itul lumii. - Bauturile alcoolice ajuta sa Intrerupem legatura cu lu-
- Cum va fi oare moral a ~i etica In cadrul noii omeniri? mea Inconjuratoare, sa ne Indepartam de con~tiin!a ~i de aceea
- In primul rfll1d. acestea se vor orienta In mare masura are lac 0 rabufnire a iubirii $i a marinimiei In sutlet. Insa In
spre iuoire, motiv pentru care oamenii se vor putea fntelege momentul cand Incepi sa depinzi de aceasta, are loc ~i dezin-
mult mai u~or. intrudit fntregul univers a emanat din iubire, tot tegrarea. fntrudit aceastadevine nu un mijloc ci un seop.
prin iubire universul poate fi concentratIntr-un punet, adica II - Ce se Intampla cu alimenta!ia? inainte omul a mancat
putem sintetiza ~i In!elege. Cll cat posibilita!ile noastre de mult ~i fara gust. Pe masura dezvoltarii Insa, noi mancam din
iubire sunt mai mari, eu dit mai mult vom percepe 111mod real ce In ce mai pu!in, iar placerea este din ce In ce mai mare. Eu
eul nostru divin, cu atat mai adanc ~i mai amplu yom Incepe sa cred ca acela~i lucru se Intampla ~i cu alcoolul.
fntelegem lumea fneonjuratoare $i cu atat mai mari vor fi - Dar ai uitat despre sex, - mi-aduce aminte un membru al ,If
posibilita\ile de a ne In!elege Intre noi ~i de a dirija viitorul. auditoriului. - Ce se Intampla eu aeesta?
Gamenii VOl'vorbi eu alaI mai pu!in despre blamare ~i cu atat - Eu ered ca se Intampla aeela~i lueru ea ~i ell alimentele
mai mult des pre a se ajuta unii pe al!ii. Legile vor fi indreptate ~i eu alcoolul.
spre pastrarea ~i dezvoltarea iubirii din sutletele noastre. - Apropo. este daunator sa te ocupi de onanism sau esle
Morala ~i etiea vor apara In primul rand nu trupul nostru, ci folositor')
iubirea ~i sufletul nostru. Salvandu-ne In viitor, noi ne salvam - Energia sexuala se transforma In permanenta In senti-
~i In prezent. mente umane ~i divine. Inal\atoare. Cu cat are loc mai dificil
- Eu am citit ieri a notita interesanta, - Imi spunea unul aceasta lransformare, ell atat mai mult apare necesitatea
dintre prietenii mei - Sub intluen!a anesteziei omul este Incal- eliminarii energiei prin onanism. De ce ealugarii renun!a la
zit pana la 43 grade. tree durerile, chiar ~i cancerul, Incepe via!a sexuala? Pentru ca sa fie mai u~oara transformarea
fntinerirea. Oare este mai bine deeat Inghitirea medicamen- umanului In divino Daea ealugarul Ineepe sa invidieze. sa se
telor? supere ~i sa aiba un sentiment de triste!e, atunei nu are loe
- Daca prin aceasta nu se schimba caracterul ~i concep!ia transformarea energiei. Atunei energia sexuala aeumulata, fie
despre lume a omului, este pu)in posibil ca acest efect sa aiba trebuie eliminata, fie cauzeaza Imbolnavirea. Oar noi nu
0 durata lunga. Este tot una cu tradarea ~i Injosirea ta sub suntem eu totii sfinti ~i in tinerete fiecare trece prin aceasta
intluen!a anesteziei. Sufletul nu se chinuie ~i nu sufera, nu etapa. Ce poate Insemna un astfel de lucru pentru un tanar?
tanje~te dupa iubire. Una este eand are lac supraincarcareaell energie sexuaHi ~i
15X 159
~
.J
160 161
j
I\ ~
_J
162 163
.....
~
t65
~
,J
patologice.
inelud in subcon~tientul fieearui om de pe Pamfmt. in acest
moment este important faptul asupraearuia e~ti indreptat~i ce
- Dar uita-te la cuntecul urmator. Acesta contine urma~
fel de rezerve de iubire ai in suflewl tau. Cu cat este mai
toarele cllvinte: ..Nu mai am nevoie de 0 a~a dragoste. nu ma
supara."
putina iubire in suflet. cu cat mai putemicnoi. prin vlsuri,
teluri ~i conceptii despre lume, suntem legati de omenire. ell
- ~i aici avcm de-a face ell 0 agresivitate ridicaHL depen-
denta de dorinta. estede opt ori mai mare de nivelul critic.
atat mai mica va fi dezvoltarea ~i mai mare patologia.
- E ciudat. - intervine unul dintrc interlocutori. - Oaca - Ei bine, te rog sa diagnostichezi un cantec, - a propus
aceste cantece dezvolta patologia, de ce ocupa ele primele vecinul roeu. - Acest c[mtee a fost compus de un poet zis
locori in topul hiturilor" "albastru". Acel cantec este probabil in general 0 catastrofa.
Eu am dat din umeri: - Cfmtecul este curat - am SpllSeu. - Principal este nu eel
care-l canU'i,ci ce anume introducein acesteantec ~i spre ee se
- Aici probabil ca avem de-a face culegea marilor cifre.
orienteaza cand il interpreteaza. Apoi, in afara de cantare(, mai
Presupunem di exista 20ck din rundul ascultatorilor care au 0
exista ~i autorul cantecului. EI poate pur ~i simplu sa constate
tendinta patologica. Pentru acest cantec, ei dau bani. Oar daca
starea lui patologica. iar aeeasta sa se disperseze in sufletul
acest hit va fi prezentat in permanen!a la televizor atunci, in
spectatorilor. Poate sa transmita experien(a de depa~ire a starii
loc de 20% pot aparea 30% sau mai mul!i. Showmanii primesc
patologice ~i, in consecin(ii, sa nu dauneze sutletelor, ci sa Ie
banii ~i cu dit primesc mai mul(i bani, cu at at mai multe
ajute.
posibilitati au sa influenteze opinia acclora care apreciaza
c[lIlteccle ~i care acorda acestoraprimcle locuri in spectacolele - Se intampla ca intreaga omenire are un viilor destul de
sumbru, - a observat unul dintre noi. Tema violen!ei se afla
hiturilor. Grice tendinta cuprinde 0 inertie atat pozitiva dit ~i
acum pe primulloc in arta.
negativa. La inceput tineretul prime~te asemenea cantece cu
urale, apoi se impu~ca sau se spanzura. ~i este putin probabil - In prezent are lac 0 accelerare, iar toate tendin!e1e
imperfecte se vor dezvolla destul de repede ~i vor muri, se
ca medicii sa poata caraeteriza aeestea drept arta eontem-
inmul!esc tendin!ele patologice, deocamdata nu exista 0
parana.
concep(ie corecta des pre lume, dar pretulindeni in lume pot fi
- Ei bine, dar daca vor fi interzise filmele ~i cantecele in
observati germeni care ne indeamna spre armonie. Nu putem
care se propovaduie~te distrugerea?
sa g[lIldim rau des pre viitor, intrudit in viitor noi ajungem la
- lndiferent ce fel de baraje am construi, lacurile de acu-
Dumnezeu, ne intoarcem 1£1Dumnezeu. Grice eveniment eare
mulare se vor umple. Apa trebuie transferata doar intr-o alta
are loc ~i va avea loc ne impinge pe noi spre iubire ~i spre
alhie. Oistrugereaconstituie un elcment necesaral dezvolHirii.
Oumnezeu. Vointa divina se manifesta in toate. Procesul
Astfe!. judecand dupa toate, in mod periodic, aceste procese se
167
166
J
1\ ~.
patologic este necesar pentru [aplul de a Impra~tia pc cei care eliminarii pretentiei. ell alat procesul de distrugere se transfor-
nu au invatat sa iubeasca. Daca noi vorbim ~i gandim sumbru 1113in proces de crcatie. Este natural di pClltru aceasta trcbuie
despre viitor. noi ne indeparUim de Dumnezeu ~i de iubire. Nu sa ne pregatim din timp. adica noi trebuie In permanenta sa
demult, am trecut printr-un asemcnca eveniment. Au aparut depa~im atractia fericirii omenc~ti. Atunci dind noua ne este
problcmc pc care trebuia sa Ie rezolv. Trebuia sa seriu 0 carte, teama sa nimicim stabilitatea. deseori ne dezicem de dragaste.
iar in problemele mele a avut loc un e~ec total. Eu inteIeg ca - Ce este rau in faptuI ca barbatul vine din limp acasa ~i
nL! am putere pentru a face totuI deodata. ~i incercand ca prin face totul ca sotia lui sa fie fericita"
interior sa 111ftapuc de solutionarea sarcinilor puse, simt ca nu - Pana ciind stabilitatea nu devine un scop, totuI este
voi reu~i. Cu cat doresc mai mult sa rezolv mai rcpede toate normal. Oar daca satul nu a venit acasa din timp. satia incepe
problemele Cli atat mai greu ma apasa ceva pc suflet. Am hota- sa se irite. sa se enerveze, ceea ce constituie ni~te semne
rat sa-mi pun un diagnostic. Se pare di starca mea a fost periculoasc. Ea Incepe sa sustina modclul lumii. in care din ce
aidoma unei stari de sinucidere lenta. A aparut 0 dorinta de In ce mai mult se reliefeaza orientarea asupra vietii ei ~i a
cinci ori mai mare de a muri din cauza injosirii soartei. Eu nazuin\elur ~i din ce in ce ma; putin asupra dragostei. Nu
mi-um spUS: IlU lua asupra ta multe lucruri, aeolo, SUS,- se demult, un barbat mi-a cerut ni~te sfaturi. Problema consta in
hotara~te ce ai de facut. Daca nu poti sa rezolvi dintr-o data urmatoarele: copilul lui are epilepsie. in sangele lui au des-
problema, alunci rezolv-o pe bucati. Eu pot sa fac ceea ce pot, coperit 0 componenHi a dirui existenta i-a condus In concluzia
iar restul 11 va hotari Dumnezeu. Am sil11(it 0 u~urare in sullet, epilepsiei. Talal a dus copilul la un bioterapeut. Dupa un tra-
iar problel11e1e Ie-am rezolvat cumva. Dar, timp de inca zece tament, a disparut componenta respectiva din sange. precum ~i
zi Ie mi-au aparul programe de autodistrugere, adica in con for- epilepsia. "Eu am citit caqile dumneavoastra, - a spus latal. -
l11itale cu inertia, un limp destul de indelungat, am simtit 0 ~i a~ fi durit sa ~till dac[! baiatul meu nu va avea probleme
deceptie ~i lipsa de durinta de a trai. lata de ce, atunci ca';d te noi'!" - "Uitati, - am incercatsa-i explic tatalui. - Dumnea-
gande~ti la viitor, nu este voie nici macar sa te fortezi ~i sa voastra aveti in general doua linii de fericire umana. 0 linie
induci 0 grcutate in suflet, pentru di 0 asemenea stare oe este linia vietii, a continuarii ei, tema dorin\ei ~i geloziei. Cea
impiedica sa traim iubirea. Apropo, dad! cineva v-a suparat, de-a doua linie 0 constituie soarta, tendinta de a dirija, apa-
atunci, in primele 15 zile va veti intoarce in permanent.3 la rarea vietii, lema mandriei. Copilul dumneavoastra a avut 0
aceasta situatie. Astfel. In subcon~tientul dumneavoastra, fie mare concentrare pe darinta de a conduce. Aceasta inseamna
ca doriti sau nu, treceti prin aceasta situutie din nOli, ea daca pe el I-ar fi lecuit nllmai ell medieamente, atunci
aproximaliv de 0 !TIie cinci sute de ori. Cu dit sufletul printr-un tratument eficient mandria ar fi scazut. iar depen-
dumllcavoastra este mai antrenat in vcderea pastrarii iubirii ~i denta s-ar fi transformat in gelozie. Astfel, dependenta de
16X 169
~
I
~
j
1.
dorinta ar fi ajulls nu de 2-3 ori mai mare, cum fusese pfllla la de racirea relatiilor ~i de Indepartarea ei de dumneavoastra.
tratament, ci de 11-12 ari mai mare. Aceasta Inseamna ca Pentru a pastra familia, femeia trebuie sa se coneentreze ~i sa
epilepsia ar fi trecut, dar cu timpul ar fi Inceput sa apara aClllTIuleze iubire In suflet. Pentru aceasta. In mod periodic,
probleme cu sistemul urino-genital. Ar fi putut aparea $i trebuie expcrimentata franarea vointei $i a dorintei. Dumnea-
problemc cu Incheieturile, cu pancreasul, Cll ficatul, vederea ~i voastra. Insa, temfllldu-va pentru uman, ati Impins-o In penna-
auzul etc. Toate acestea ar fi Illceput sa funqianeze mai rau. In nenta catre vointa $i dorin\a. in ceea ce 0 prive$tc, ea a Ineeput
abra de aceasta, ar fi aVllt loc destramarea vietii personale $i sa-~i pastreze familia nu prin annonie interna. puntind un
neplaceri In ceea ce prive~te soarta etc. Energoterapeutul este accent mai mare pe straturile exterioare, adica: pe sottIi ei IlU
un om echilibrat, dar Intrucat caracterul copilului In timpul trebllia sa-I mai iubeasca, el trebllia dirijat, disciplinat, trebuia
tratamentului nu s-a schimbat, a avut loc ace I transfer de la solicitat $i dojenit etc. in ceea ce prive$te copilul, aeeasta
mandrie la gelozie. Este adevarat ca nu este de 11-12 ori mai tcndinta dinspre nivelul superior, a intrat In adaneime ~i a
mare peste punctul critic, ci de 7-8 ori. Daca mama copilului Ineepllt sa elimine iubirea $i, In eonsecinta, a aparllt boala." -
ar fi putut ierta ~i pastra iubirea In arice canditii. atunci ,,~i aCllm ce este de facut" - a Intrebat barbatul - Oare treclltul
copilului i s-ar fi curatat ambele ramuri ale umanuilli. Apropo, nll-I mai putem Intoarce ~i carecta'?"- "De ce nu se poate'?
atunci cand amul Incepe sa se roage, recunosdind ca boala lui Schimband atitudinea fata de trecllt, noi schimbam Insll$i
este legata de mfllldria ridicata, atunci poate avea lac 0 ase- trecutul. Apoi boala este In primul rand 0 reaqie a viitorului.
menea mi$eare de la mandrie la gelozie. Totodata, daca omul Va este greu sa credeti, dar chiar $i acum, cand optica dumnea-
se roaga nllmai pentru a-~i redipata sanatatea, cu un scop final. voastra se schimba fata de familie, copilului dumneavoastra Ii
eu at at mai putine vor fi schimbarile reale $i va exista pur $i este mai bine. Ajutati-o pe sotie sa se simta slaba $i fara
simplu trecerea $i transformarea unoI' probleme In altele. aparare.Ajutati-o sa se simta iubita ~i s-o pastreze, iar atunci
Astfel, In primul rand, trebuie sa lucreze mama." - am conchis copilul dumneavoastra nu va avea Ilevoie nici de medicamente
eu .- "Mama Insa refuza categoric sa lucreze asupra ei, - a nici de vindecatori."
SpllS tatal. - Canile dumneavoastra nu sunt citite de ea." - Hai sa vorbim despre sex, - a In tors yorba interlo-
"Atitudinea dllmneavoastra fata de ea nu permite ca ea sa se cutorul. - Cum sa traim dacii tot timpulne ahtinem?
dezvolte, - am aratat eu. - Cartile mele constituie 0 psiho- - Nu te Intrista, - am raspuns eu. - Unii mantinca mai
trauma. Elc vorbesc despre pierderi $i cu cat este mai ferm mult, al(ii ma; putin. Fiecare are un mod de viata. Apoi, ca sa
orientat amul spre stabilitate, Cll atat Ii este mai greu sa renunti la ceva, trebuie sa ai ceva. In cazulln care nu exista In
citeasdi Illcrarile mele. Dumneavoastra v-ati temut multi ani sutlet teama. invidie ~i suparare, atunci sentimentul de iubire
de cea mui midi nelntelegere In relatiile ell sotia. V-a fost frica Hi va spune de la sine cat ~i ce anumc Hieste necesar.
170 171
--
,
~
J
\
- Apropo, tu crezi In sell1ne sau nu? - ll1-a Intrebat asemenea dependen!a depa~qte nivelul critic, animalul l~i
prietenu 1 meu. cauta singur rnoartea. De fapt, la fel ca ~i omu!. Cu toate ca la
- Cred ~i In semne ~i In indicii. am raspuns eu. nivelul con~tiintei, acesta nici nu po ate sa ghiceasca acest
- Dar tll ai avut a~a ceva? lueru. A doua zi am pornit iar de la vila ~i un betiv a pa~it
- Da, am avut ~i nu demult. Eu am visat toata viata sa am deodata ~i a cazut sub roata ma~inii mele. Nici pana azi nu-mi
0 casa In natura.Deodata, 111is-a propus un teren. Locul a fast dau seama cum de nu I-am strivit. Dar, am avut destu\ de
minunat. Distanta - 0 jUll1atatede ora din centrul ora~l1lui. multa minte sa realizez ca eu IlUtrebuie sa cumpar acel teren.
Alatl1ri un parc imens. Au fost trase toate liniile de C0111U- Cand cineva traie~te Intr-un apartament mic ~i apare posibi-
nicatie. Astfel, ClI timplll, se putea construi 0 casa care sa litatea de a cumpara unul mai mare sau dind activitatea ta,
corespunda total eu cerintele mele. ~tiu faptul ca 0 casa sau un munca ta, situa!ia ta te obliga sa ai un anumit nivel de confort
apartament CllillparatIntare~te putemic sentimentul de aparare. este una. Cand insa visezi foarte mult la ceva, atunci nu
La ce a visat omulill epoca primitiva? - La 0 locuinta care sa-I situa!ia te Impinge la confort, ci tu te straduie~ti sa-I cape!i din
apere de frig, la mancare, care sa-i permita sa-~i pastreze viata, rasputeri. Astfel se po ate Intampla ceea ce a scris Gogol In
la sex. care sa dudi mai departe neamul ~i eu cat viseaza mai povestea "Mantaua": bogati devin aceia care sunt pregatiti
mult omul ~i dore~te sa obtina aceste valori, eu atat mai mult pentru aceasta. Talenta!i devin aceia care nu distmg talentu!.
se poate a~tepta sa apara probleme. La mine problemele au Realizarea personala constituie a mare fericire. Dar pana cand
uparut imediat. Ne-am dus sa intocmim actele pentru aehizi- omul nu-~i pune In ordine sufletul, el nu pOlite atinge aceasta
tionarea terenului. Eu nu euno~team drumul, iar tanarul care fericire. In principiu, predestinarea noastra se ascunde In
m-a ajutat sa-I cumpar s-a a~ezat la volan. Dupa ce am trecut dorintele noastre ~i visele noastre din tinerete. Cati tineri
de cateva cartiere, deodata, in fata ma~inii a sarit un caine de talentati nu am vazut eu. carora soarta nu Ie-a permis sa se
rasa collie. Ma~ina I-a lovit, el s-a rostogolit In aer ~i a cazut manifeste.
pc pamant. Am crezut ca I-am omoral. Dar cainele s-a ridicat Capacitatile dezvaluite, renumele, banii, i-ar fi omorat
~i, ~chiopatand, a fugit. Am ajuns la notar, unde am aflat ca In destul de repede sau i-ar fi Impiedicat pe copiii lor sa apara pe
ziua respectiva nu se mai intocmeau acte. Pentru a nu pierde Pamanl. Pe mine m-a interesat intotdeauna 0 fraza enigmatidi.
timpul stand Ia coada, am hotarat sa amanam problema pentm a lui Esenin: "Este exact a~a ~i In acela~i timp de ndnteles, a
j
a doua zi. Cand am pornit spre vila, de cateva ori, sub roata spus unul dintre noi: «Unui om dur se cuvjne bucuria, iar
ma~inii s-uu aruncat animalele. Cu greu am putut frana celui sensibil ii revine tristetea»." Ca ~i cum daca ar exista
ma~iml. Din interes. am diagnosticat aceste animale. Toate multa iubire in suflet. ar trebui sa existe ~i bucurie. 0 persoana
<-Iveau<-Ita~amentul [ata de 0 soarta ~i viata pozitiva. Cand 0 sensibila, delicata, are mai multa iubire in suflet decat
173
172
.....
,
\\ ~
~
j
persoana dura. ~i totu~i tristc~ea Inseamnadepresie, renun~area lui Dumnezeu, atunci sllferinta ca pierderea I'ericirii umane nu
la dragoste. Care cstc sensu I 111acest caz'? Tristetea ~i amara- se transforma In ebinuri de nedepa~it. Divinul, deei, noi nu-I
ciunea Inca !HIInseamna depresie. Pu~kin a introdus 111lite- pierdem niciodata. $i iata 0 Intamplare pe care putem s-o
ratura notiunea de trisle~e luminoasa. ~i tristetea ~i melancolia numim drept ilustrare pentru alfabetul vie!ii.
constituie un adio, lIn rtunas bun de la ceva. Aduceti-va aminte - Eu am oeupat 0 funC\ic In alia, - povestea un paeient. -
maxima mea veche: - "Celc mai teribile pierderi sunt acelea Am avut de toate: bani, putere ~i posibilitatea Implinirii
pe care nu Ie observam." Omul dur deseori se bllcura numai dorintelor. Apoi, 111continuare, am avut ~i mai mult, adica
pentru faptul ca nll observa ee a pierdut. in realitate Insa, iubire. Oar femeia a fost maritaUi. La Inceput ferieirea ne-a
mecanismul arata astfel: iubirea de Dumnezeu na~te dorinta ~i orbit ~i acuprins totul. Dar eu cat a durat mai mult idila
sensibilitate. Cu cflt cste mai mare dimensiunea dorintei, Cll noastra, cu atftt mai mult am Inceput sa suferim. Eu eram
at[tt mai multe poate atinge omul In viata. ClI atat mai mult casatorit, ea era casatorita. S-a creat 0 situatie de nerezolvat.
este capabil de 0 imensa dragoste umana. Tot ceea ce este La un moment dat eu am sim!it ea mai departe nu mai pot, ca
lIman ~i tot ceea ce dobandim noi trebuie sa pierdem. lata, sufletul meu nu poate suferi mai mult. Peste cateva zile am
deci, daea simtim de 10 ori mai mult dragostea umana ~i Inceput sa am neplaceri la locul de munca. Nu se ~tie de unde,
satisfaqie. noi percepem acest eeva ca pe ceva necesar. ~i In au Inceput sa apara ~i mai multe probleme. lar dupa 0 jumatate
acela~i timp, cand noi pierdem de 10 ori mai multa ferieire, de an am intrat la pu~carie. Primul an petrecut In pu~carie a
atunei apare mecanismul aprecierii. Oezvoltarea nu Inseamna fost un co~mar. Tot ce s-a Intamplat a fost deosebit de injust ~i
numai un avant al sentimentelor -5idorintelor, ci Ull mijloe de ilogie. Acolo, In Inehisoare, am eitit cartea dumneavoastra ~i
cre:jtere III dimensiunile sentimentelor bolnavicioase. Pe ma- anii au zburat pe neobservate. Am In!eles ferm: ea dad am
sura ce ne dezvoltam, posibilita!ile de ehinuire a eorpului ra- renun!at la suferin!ele suflete~ti care mi-au limpezit iubirea
man acelea~i, iar dimensiunea ehinurilor sutlete-5tidevine mai fa!a de Dumnezeu, Inseamna ca eu trebuia sa mor. Moartea,
putemica. lata de ce, eu cat este mai Inalta sensibilitatea ~i Insa, mi-a fost schimbata In chinuri fizice. Cand ~tii pentru ee
dimensiunea sufleteascaa omului, cu atat mai adanc ~i mai suferi Inseamna cii dispare suferin(a.
acut poateel sa simta boala, iar pe de alta parte nu oriee boala Eu ma gandese ca de multe ori mi se pun doua Intrebari: de
poate fi suportata de el. in asemenea cazuri se pot alege cateva ce oamenii talenta!i dispar mai des decM eeilal!i oameni" $i de
dii. Prima cale: daca nu supoqi suferinta, atllnci Incepe mai ce oamenii coreC\i traiesc adeseori mai prost decat ticalo~ii ~i
departe boala, nenorocirea ~i moartea. A doua cale: se poate nemernicii? Iar bunatatea ~i onestitatea Inseamna de la sine
degrada, renunta la sentimente cllprinzatoare mic!?orandll-se fericire. Fericirea, Insa, Inseamna mult mai mull decat banii. $i
atunci ~i plafonul bolii. Calea a treia: sa ne adresam iubirii ~i daca noi eonsideram ca pentru onestitate trebuie sa ne
174 175
--
I
\ ~
~
_J
pliiteasdi In plus, atunci gre~im. De~i, este adevarat, ca dadi te problcme. Cu cat vedem in taate vointa divina. cu atflt noi
ocupi de afaceri ~i nu e~ti onest ~i de illcredere, ca!?tigfind azi, economisim encrgie pentru dezvoltarea proprie fara a 0 cheltui
neaparat pierzi maine sau poi maine. Cfll1d ill America au fost in zadar. 0 cuno~tinta mi-a spus urmatoarele:
chestionate catcva mii de milionari, a reie~it di una din ~Eu m-am simtit mai bine dind am inceput sa repet fraz~t:
condiliile boga!iei lor ei Ie numeau il1credere !?i ollcstitate. ,,- Doamne, eu nu iau nici 0 hotarare." ~i procedez la fel, dar
Apropo, eu am observat 0 partieularitate interesanta. Cand pe de fiecare data simt ea vointa ~i dorinta mea sunt secundare.
mine In-all in~elat, furandu-ma sau insu~ind banii mei, eu ~ Ce este 0 intuitie buna? Cum sa dezvoltam in sine
spuneam mereu ca acqti oameni VOl' fi pedepsiti de intuitia?
DU1llllczeu. Oar nu a avut loc oiei 0 pedepsire. Apoi ell i-am - Depinde ce intelegeti dumneavoastra prin intuitie buna?
multumit lui Dumnezeu pentru faptul ca nu s-a Intamplat S-a dus un om intr-un cazinou ~i u ca~tigat 0 suma mare de
nimic, intrucat s-ar fi destramat terenul pentru razbunarea mea, bani. EI s-a bllcurat ~i a spus ce intuitie buna am avut. A doua
pc care eu am numit-o dreptate. Dupa aceca, intampJator, am zi insa, a fost jefuit ~i ucis. Astfel intuitia lui a fost buna sau
arlat di acc!?tia s-au 'i'nglodat in mari datorii, iar suma acestci nu? Noi, cu totii, ~tim viitorul in subcon~tient. lar intuitia
datorii a fost egala cu banii pe care i-au luat de la mine. Acolo, noastra este ,ndreptata inspre supravietuirea de perspectiva,
SlIS, exista 0 anumiUi rat1une. ~i aeolo nu trebuie sa te bagi cu adica In primul rand spre dezvoltarea sulletului. lntuitia, Insa,
logica ta care cauta in permanenta vinovati ~i exacerbeaza trebuie sufletul
sa ne ocroteasca de tot ceea ce poate deteriora
dorinta de a se razbuna. inchipuiti-va ea a aparut 0 problema. nostru ~i cateodata chiar ~i de viata, dad noi nu ne folosim de
Sa spunem ca este yorba de 0 mare neplacere, iar In acel aceasta in mod just. Deseori, 0 intuitie buna este numita aceea
moment se degajeaza la dumneavoastra 0 portie de energie care ajuta la Indeplinirca dorintelor noastre. Daca, insa, noi
care permite solutionarea problemei. Sa spunem ca trebuie sa devenim robii propriilor dorinte, atllnci In acest plan 0 intuitie
intelegem de ce s-a Intamplat aeest lucru ~i ce trebuie fkut ca huna pentru noi este sinucidereu.
lucrurile sa nu se repete In viitor. Adica, fiecare neplacere - Hai sa vorbim mai bine despre femei, - Imi 'pune
degaja 0 partie de energie necesara pentru dezvoltarea prietenul mell Intrerupandu-ma. - Nu pot Intelege nicidecum.
ulterioara. Sa ne Inaltam deasupra femeii, s-o asuprim, nu este bine, sa 0
Dadl noi Incepem sa manifestam ura ~i suparare, cautand nimicim, deasemenea nu-i bine, sa fim egali ell femeia tot nu
vinovati, parandu-ne rau ca s-a Intamplat acest lucru, atunei este bine, cleci ce trebuie sa simt eu cand comunic cu 0
simtim 0 nemultumire de sine ~i teama pentru viitor, iar 0 feme ie'
mare parte din energie se consuma in zadar. Dezvaltarea nu a - Noi trebllie sa ne ajutam reeiproc ca sa ajungem la
avut loc. inseamna ca mai departe vor aparea mai mulre Dumnezeu. Aceasta inseamna ea noi toti trebuie sa ne
176 177
..-iII8iII
~
\ ~
~ _J
sprijinim ca sa simtim sentimentul iubirii. Ce ne impiedica sa se fadi eu diteva are inainte de somn? Atunei dependenta de
percepem sentimentul iubirii? Autoprotectia. in fata acestui dorinta este mai mica.
sentiment !loi trebuie sa fim complet fara protectie. Oaca noi - Ce se intampla eu sexul inainte de somn? - ma intreaba
incercam sa ne protejam eu bani sau eu aptitudinile, noi Ie prietenu!.
pierdem. Daea noi ineercam sa ne aeoperim eu 0 situatie sau - Cu sexul trebuie sa te ocupi In loc de somn, ~i atunci
eu 0 locuin(a luxoasa, noi Ie pierdem. De dragoste nu se poate totul va fi normal, - am raspuns eu ~i eu grell m-am abtinut sa
aseunde nici macar in spatele vietii, adiea s-o faei mai nu zambese.
importanta dedt iubirea. Inseamna ca trebuie sa traim In acel - De ce nu se pot pune cheile pe masa')
mod. care ne ajuta sa experimentam sentimentul iubirii. In - Masa pe care !loi maneam are in subeon~tientul nostm 0
primul rand noi trebuie sa vedem eul divin In omul apropiat ~i Insemnatate deosebita. Tot ceea ce sta pe mas a mare~te
sa ne sim(im In fata lui fara aparare, ca un copil iubitor. In al valoarea acestuia. Cheile de la casa Ie consideram drept un
doilea rand, noi trebuie sa vedem eul uman ~i sa ne comportam simbol al apararii ~i al soartei favorabile ~i lasarea lor pc masa
fa(a de el ca un tata iubitor, cu 0 dragoste care nu exclude pe care se mananca, judeciind dupa toate, poate Intari depen-
severitatea ~i pedeapsa. In al treilea rand, noi trebuie sa vedem denta de 0 soarta favorabila. In general, Intr-un apartament,
sufletul egal cu noi ~i sa manifestam 0 dragoste de prieten ~i acele obiecte care sunt a~ezate deasupra a eeva, mare~te
frate. Este neaparat necesar ~i sentimentul sexual, dar numai insemnatatea lor ~i in eonseeinta este nevoie ea aeesteobieete
dupa ce am Invatat concomitent sa simtim cele trei nivele sa Ie alegem coreet.
anterioare. In ceea ce prive~te regimul du~manului pe care - Apropo, eu doresc sa ma due sa fae exerci(ii Intr-o sala
putem sa-I uram ~i pe care trebuie sa ne razbunam. regimul de antrenament, - mi se adreseaza unul din eei prezenti. -
robului, pe care po(i sa-I calci In picioare, regimul de rivalitate Daca Intaresc mu~ehii ~i devin mai putemic, poate sa-mi
~i dorinta de a simti superioritatea. toate acestea pot fi dauneze acest lucru?
eliminate. - Da, poate. De ce vrei sa te duci la antrenamente?
- Apropo, - se agita un nou interlocutor, ~ de unde a - Cum de ceo Pentru a deveni mai putemic, a mari
aparnt supersti(ia de a nu da ~i a nu lua bani seara? volumul mu~chilor ~i pentru a dobandi 0 silueta atletica.
- Probabil, din cauza ca cu cateva ore Inainte de somn tot - in consecinta, ea sa se uite fetele dupa tine, nu-i a~a? -
ceea ce facem se situeaza Intr-un loc superior In subcon~tient, presupun eu.
iar In cazul In care luam bani Inainte de somn sau daca Ii - Oar de ce nu"
numaram, acest lucrn poate Intari dependen(a de soarta favo- - ~i acum analizeaza care sunt seopurile tale: 1) sa
rabila, iar ca urmare Incep problemele, De ce este preferabil sa intare~ti sanatatea inseamna eoncentrarea spre viata; 2) sa
17X 179
......
,
1, ~
__I
devii mai putemic, adica sa-!i mare~ti eapacitatea ta de aparare un efort uria~ ell sa intre in forma, iar deodata, un tlacau
~i a 1ntari soarta; 3) sa 1ntare~ti dorin!a de atrae!ie a sexului dintr-o eamuoa bate toate reeordurile fara sa-~i dea seama.
frumos. Oar eu cat te vei eoneentra mai mult asupra acestor Dupa 2-3 zile, antrenarlll a reu:;;it sa-I gaseasea pc aeest tlacau
probleme 1ntr-o saUi de gimnastiea $i ell cat ob!ii sueeese mai $i a ineeput sa-I ehestioneze, eu ee se oeupa ~i cum a ajuns sa
marL ell atat mai multe probleme 0 sa a1 eu sanatatea, ell atinga asemenea rezultate de neinehipuit. "Dragul mell, eu nu
soarta ~i cu rela(iile fa(a de femei. am timp de pierdut cu discu!ii cu tine. Eu lucrcz ca pompier,
- Atunei ee sf}fae'! Sa nu ma oeup de sport'! iar bicieleta Imi trebuie ca sa merg in ora~ul veeill sa a vizitez
- Problema consta in faptul ca a practica sportul ca ~i pe iubita mea. Eu trebuie sa ajullg aeolo sa rezolv a sumedellie
orice alta activitate a omului poate fi totodata 1ndreptata 1nspre de prohleme ~i sa ajung inapoi." EI a dat din umeri ~i a zburat
acumularca iubirii. ~i atunci, prin efortul fizic, in suflet nu mai departe. Antrenorul nu s-a lasat, I-a gasit a doua oara ~i I-a
apar greutatea, tellsiullca ~i furia, ei u~urarea, bunatatea ~i rugat sa participe la campionatul lumii. Se pare ca a cucerit de
exuberan!a. Energia nu se eonsuma pentru 1ntarirea mu~chilor, cinci ori titlul de campion mondialla ciclism. Deci, cu cat sunt
ci pentru planurile strategice subtile ale dragostei ~i ale mai mari seopurile pe care lli le punem in fata, cu atat mai
bunata!ii. Atunei mll~ehii nu eresc 1n volum, ci devin mult mai multe putem ob!ine de la via!a. lar scopul eel mai mare i1
puternici ~i mai rezisten(i. Carpul devine intr-adevar frumos. constituie dobandirea propriului eu divino
Dar pentru a 1nvata sa cream 0 stare interna justa ~i apoi s-o - Care este situa(ia cu artele mar(iale"
pastram 1n momentul supra1nearearii, trebuie sa muncim mult, - Este la fel, - am raspuns eu. - La noi, baie!ii mergeau la
iar rezultatele nu apar dintr-o data. in schimb, ele vor dainui box pentru a se tabaci unul cu altul sau pentru a se lauda fa(a
mai mult ~i nu vor dauna niei sanaUitii $i nici destinului. de fete, de asemenea pentru a cuceri un lac in campiona!. Cand
- Apropo, cineva mi-a povestit a intamplare interesanta. insa au aparut la noi ~colile de karate ~i diferitele forme ale
Nu pun mana in foc pentru exactitatea detaliilor. Va voi artelar mar!iale, toate acestea s-au transformat in simple batai
povesti a~a cum am auzi!. Odata, echipa na(ionala de cicli~ti a de pumni ~i in fabricarea de criminali. Dad eu am ajuns intr-o
Fran(ei a ie~it la antrenament ~i antrenorul Ie-a dat startul. iar seetie pentru a sllopi pe cilleva, eu dit obtill mai multe sueeesc,
cicli~tii, intr-un ritm acerb, au pornit sa zboare pe traseu. Are ell atat mai mult dorese 111subeol1~tient sa umilese sau sa
lac pregatirea pentru campionatul mondial, iar dispozi(ia distrug pe cineva. lar in continuare apar probleme de sanatate
tuturor participan(ilar era deosebit de serioasa. Deodata, in ~i cele legate de destin, De fapt. esen!a artelor mar!iale este cu
acest moment, pe langa ei a trecut cu 0 viteza mare lln tladill totul alta. ~i iata un exemplu: pleaca un sfant in Mun(ii
pe a bicicleta obi~nuita ~i a disparut in departare. Ochii Tibetului ~i incearca sa eueereasea acea stare 111care dispare
antrenorului au ie~it din orbite. Cu to!ii au ineeput sa depuna dependen!a de voin!a, de darin\a ~i de via!a ~i in momentul in
I HI
IXO
,
1.
~
J
care sufletul lui se deta~eaza de viata ~i dorinta, lui ii este mai aratat prietenul meu. - Astfel, care sunt eauzele bolii? 1) Me-
u-?or sa pereeapa eul sau divin ~i sa se concentreze asupra dilll nefavorabil - este elar. 2) Obiceiurile dauniitoare. 3) Ati-
acestuia, iar apoi el coboara intre oameni, in vale, ~i dcodata tUdinea incorecta fa!a de alimente ~i de sex. 4) Concep!ia
observa di nl! poate sa-.'?imentina aceasta stare. EI se intoarce incorecta despre lume ~i ca atare, fa!a de caracter.
inapoi ~i dobande~te din nou starea inal!iitoare a sufletlilui, iar - Eu a~ fi pus concep!ia despre lume pe primul lac.
apoi coboara in vale incercand sa-~i pastreze aceasta stare. - Oare de la lipsa de sex pot aparea boli?
Cand reu~qte, el in!elege ca a aiuns mai departe in evolu!ia sa. - Binein!eles, ca ~i de la subalimentare. Sa presupunem ca
Se pare ca a fi sfant in mijloclil oamenilor este mult mai greu sentimentul de dragoste trebuie sa se transforme in energie
dedt deta~andll-te de toate: este mai greu sa pastrezi calmlll, sexuala. Oar dumneavoastra va afla!i intr-o stare de iritare, de
bucuria ~i iubirea cfmd e~ti impins, umilit ~i ciind to!i se suparare, de indireare nervoasa ~i ca rezultat atraetia sexuala
comporta cu tine nedrept ~i eu atat mai greu este sa-ti pastrezi nu mai intervine. Este la fel ca ~i dind dumneavoastra ar trebui
I\'
starea justa interioara cand trebuie sa te aperi' sau sa ataci. sa mancati dar din cauza unor necazuri traite v-ati pierdut
Artist devine acela care pe dinauntru este incalzit de iubire. pofta. Este natural, ca pot aparea probleme. Oar din nou starea
Scopul artelor maqiale nu il constituie umilirea ~i distrugerea dumneavoastra interioara echilibrata va sugereaza singura ce
adversarului, ci pastrarea eului tau adevarat in condi!iile cele sa mfmcati. in ce cantitate ~i cfllld. Se intampUi ea uneori sa
mai grele ~i inadecvate pentru aceasta; nu victoria exterioara ci dori!i sa flamanzi!i, iar alteori sa infuleca!i.
cea interioara~i in primul rand asupraeului tall uman este cea - Ce demonstreaza faptul daca aetUl sexual este foarte
care conteaza. Capacitatea de a invinge tara a lupta a demons- seurt?
trat echilibrul interior al celui care practica artele mar!iale. - In primulrand,acesta este determinatde stareafemeii ~i
Adevaratul invillgator este acela al carui victorie nu este nu a barbatului. jnseamna ca ea are 0 concentrare subcon~ti-
baullita. invingand eul uman propriu, invingi deja orice enta ridieata a dorin!elor.
armata. La inceput noi ne raportam la propriul eu uman cum se - Oar daca totul se petrece foarte repede - este bine sau
raporteaza pqtele la stapanul sall, ploconindu-ne in fa!a rau?
acestuia ~i uepinzand de el; apoi Cll iritare ~i ura ca ~i slugile - Eu cred ca are loc aeela~i fenomen ca ~i cand dumnea-
care dorcsc sa se echilibreze; apoi incepem sa-I calcam in voastra ati consuma masa de pranz lr1tr-UIl minut. Pentru
picioare ca stapanul pe sluga sa indolenta: apoi incepem sa-I transformarea energiei este inca nevoie de timp.
iubim ca pe un copil imperfect, fara aroganta, teama ~i iritare, - Care trebuie sa fie timpul optim"
ajutandu-I cu dragostea noastra ~i educandu-I coreet. - Aproximativ de la 5 la 20 de minute, adica exact cat
- Hai sa tragem 0 eoncluzie asupra cdor spuse de tine, - a recamanda medicii. Apropo, 0 femeie m-a intrebat nu demult
I X3
IX2
.-iiI8I
I
\ ~
j
care este cauza bulimiei'! Adica ea la inceput mananca, apoi incet sa te mi~ti In spate, iar In a doua - invers. Oar iata, prima
are gre~uri. Tema este una ~i aceea:ji, adidi legata de gelozie ~i pozitie este foarte grea pentru femei, iar a doua pentru barbati.
de dorin!e. Una dintre trasaturile ata$amentului rata de dorin!ii De ce')
depinde de alimentatie. Omul nu poate sa invinga dorinta de a - Aceasta intrucat prima pozitie constituie Injosirea
manea. Se acuIlluleaza un complex care duce la Y0111a.Cand I"emeii, iar cea de-a doua reprezinta vointa $i dorinta de a
eu vorbesc despre gelozie, subin!eleg dependen!a de via!a $i de conduce. Pentru femei sunt importante familia, copiii, conti-
dorinta. Pur ~i simplu la unii oarneni aceasta poale arata ca nuitatea neamului, adica dorinta. Pentru barbat sunt insa
invidie, iar la al!ii ca bilrfa; la al treilea apare ca lipsa de importante munca, aptitudinile vointa $i dorinta de a conduce.
dorin!a de a trai, iar la al patrulea ca gelozie, la al cincilea insa, Astfel aceste pozi!ii principale permit sa blocheze concen-
ca 0 teama in fata viitorului. Cfmd copilului ji estc frica sa trarea asupra a doua tendinte ale fericirii umane. Se poate
ram[ma singur, el se teme foarte tare de maarte. Aiei avem afirma ca yoga este 0 filozofie descrisa prin mi$cari ~i posturi.
II
de-a face de asemenea cu dependenta de via!a $i dorin!a.
Intrueilt la baza tuturor dorintelor se afla atractia sexuala, adica Oupa c[lteva zile eu mergeam cu trenul care ma ducca la
continuarea vietii, se poate trata aceasta depcndenta in primul Moscova. Sub bataia ritmidi a rotilor pc mine m-au preocupat
rand prin pastrarea iubirii atunci dlnd sentimentul este in permanen!a problemele mele. Astfel, pilna acum, nu pot
diminuat. Capacitatea de a ierta pe omul iubit, care a In$elat, a intelege cauza scurgerii energiei. Daca rcglementez problema
suparat, s-a certal, capacitatea de a pastra iubirea, atunci cand Cll rinichii, atunci Incepe sa sufere ficatul. Atata timp cat exista
viata se destrama, adica In timpul bolii ~i al mortii, permit scurgerea energiei, ceva trebuic sa doara. Este posibil ea eu sa
InlAturarea cauzelor care stau la baza multor probleme. merg ell prima viteza. V itezele eu care am ie$it, profunzimea
- Oar daca eu voi ierta In permanenta omul care ma prohlemelor pe care Ie rezolv necesiUi euplarea vitezei a
tradeaza $i nu se comporta adccvat, oare eu 11lI-1stimulez? cincea, iar eu calatoresc cu viteza Intai sau a doua. Este nevoie
. - Suntem eu to!ii fiii lui Dumnezeu. Daca copilul face sa schimb eeva ill mod esential. In primul r[lIld estc nevoie sa
nazbiltii, in sufletul dumneavoastra 11 ierta!i intotdeauna de$i ma ascund, sa ma deconectez din cotidianul vietii. Cand
prin aceasta 11pedepsi!i. Pur $i simplu nu trebuie sa uitam ca $arpele i$i schimba pielea, eI trebuie lasat singur. Apropo, iata
!loi suntem cu totii ni~te copii marL. inca 0 cauza a bolii. Omul se impotrive$te destinului sau. EI
- Eu am 0 intrebare interesanta, - intervine unul dintre trebuie sa s,himbe, sa presupllnem, profesia, obiceiurile $i
ascultatori. - Am practicat yoga. Aici, in principiu, se poate modul de via!a, dar el s-a ata$at atilt de mul! de stabilitate $i
reduce arice exercitiu fizic la doua tipuri - cste asanacamilei existenta pozitiva, ineat renunta sa faca ceea ce solicita de la el
~i as ana iepurelui. In prima postura, stand in genunchi Incepi soarta. Oar mai de parte urmeaza hoala ~i moartea. Apropo,
IX4 IX5
\ ~
J
referitor la mundi. S-ar putea ca sa fi sosit timpul ca sa termin Apropo, eu Intotdeauna faeeam inca prostie. La curbe
°
cu extrasenzorialul? In ultima vreme a~ dori foarte mult sa ma treceam mereu de la 0 viteza la alta, decupland motorul. Dupa
ocup de pictura. Acest lucm nu este inUimplator. Oar Cll care intram in curba cupHind in viteza a treia, maximum a
cercetarile din nltimul timp s-au acumulat 0 serie de probleme patra, ceea ce mi-a permis sa pastrez eontrolul asupra ma~inii.
mult mai repede decat posibilita!ile mele de a Ie rezolva. Oar Am cuplal Inainte de curba, dar Inainte am redus din viteza. iar
~i obiceinrile mele trebuie precis schimbate. Sa te grabe~ti In atunei eand franam, In niei un caz nu umblam la schimbatorul
ultimele clipe nu este 0 ocupa!ie foarte placuta. in memoria de viteza. Este mai bine sa schimbi ferodourile de frilna decat
meaa revenit un episod care s-a Intfimplat cu doi ani in urma. carjele. Unele dintre obiceiurile mele cele mai proaste erau
Mergeam cu ma~ina spre cas a de vacan!a, am deviat de pe sllpararea. iritarea ~i exigenta inaWi fata de oamelli. Oe ce nu
traseul principal pe un drum Ingust. in fa!a noastra, la mijlocul pot sa renun! la aceasta? Pentru ca eunu pot forma pe al!ii. Ce
drumului gonea un camion. Am Incercat sa-I ocolesc pe partea inseamna sa eoncillei un alt om? Aceasta IIlSeamna sa gase~ti
stanga. accelerand pan a la 120-130 km pe ora. in acelmoment. .~
un compromis Intre dorin!ele lui ~i ale mele. inainte ma ener-
camionul a Inceput sa se Intoarca spre stanga. Semnaliza- yam dind eolaboratorii faeeau eeva supert'ieial. Schema rati-
toarele din spate erau acoperite cu noroi, astfel ca nu am putut ollamentului era urmatoarea: alnul prime~te un salarill eu care
sa vad directia In care dorea sa mearga camionul. Dar ~i a~a este multumit. inseamna ea dadi nu-~i face datoria, el IlU se
era tarziu. Eu am apasat puternic pe pedal a de frana ~i imediat eomporta normal. Eu am incredere in el, iar eI ma tradeaz3 ~i
am inteles ca rotile au Intepenit. Astfel, ca 0 sanie, eu 0 viteza ma In~eala. inseamna ca el este rau ~i trebuie supus judeca!ii.
imensa, intram IIIcamion. M-a salvat numai obiceiul meu de a Am ineercat sa revizuiesc aceasUi schema: in primul rand,
lupta pentru viata pana la ultima piciitura. Mi-a mai ramas omul nu va munci niciodata pentru mine. EI munce~te pentru
Ilumai 0 secunda sau dOlia. Inca putin ~i intram sub camion. via!a lui, pentru a-~i satisface dorin!ele. Daca eu nu !in cont de
Atnnci. In loc sa apas pe pedala de frana, plin de panica, am acest lueru ~i Incerc suta In sllta sa 11 Intarat impotriva mea,
"pas at pe pedala de gaz. Ma~ina a sarit In fa!a, evitand atunci Intre noi se isca un contlict. in al doilea rand. eu am
impactul cu camionul ~i apoi imediat am In tors volanul spre Incredere In cineva daL de fapt, ell am transmis pur ~i simplu
dreapta. Ca pe un film luat cu Incetinitorul eu am vaWI col\U1 obliga!iile mele altuia ~i Incep sa depind de el. Cu cat am mai
earoseriei camiollului care a alunecat la cinci eentimetri de multa Incredere In cineva, cu atat mai mult depind de acesta,
bar" ma~inii noastre. Am facut un zig-zag ~i am zburat mai astfel indit adeseori suprema mea incredere nu era de fapt
departe alaluri de camion. Daca eram derutat pe drum, putea altceva dedt 0 lene obi~lllIita ~i lipsa dorin!ei de a conduce
sa ne coste mult pe toti. Am hotarat In sinea mea di nu voi mai cOJ-ecL Se ridica problema cum sa conduci corect. Daea eu ma
proeeda niciodata astfel. amestec in arice detalill, eu nu a sa am putere. Sa presupunem
IX6 IX7
--
\ ~
J
di exista suprafala globului ~i pe aceasta Illilioane de puncte gre~eala mea. Ell am inceput sa ma apar, raspunzand prin a-I
iar In centrul lui un singur punct. Se poate conduce prin invinui. Din intfimplare, eonflictul nu s-a inche;at eu intreru-
suprafata sau se poate conduce prin centru. insealllna di perea deplina a relatiilor. Cel mai interesant lucru a fast ea in
treouie sa renuntalll la controlul detaliilor ~i sa incetalll sa multe privinte trehuia sa cedez. Se pare ea cu cat am ineercat
acordam acestora vreo atentie. Oar In schimb trebuie solicitata mai mult sa-mi apar dreptatea sau demnitatea, eu atat mai
neconditionat respectarea a doua-trei puncte principale. NUllle- putin puteam controla situatia. Aducandu-mi aminte de intrea-
roase persoane, educand copiii, Ii tracaseaza in permanenta, Ie ga noastra discutie, eu mi-am fixat cateva reguli: 1) sa nu te
controleaza fieeare pas ~i se impacienteaza la cea mai mica aperi emotional eand te supara cineva, adica nieiodata sa nl!
actiune incorecla. Pe noi ne eondue obieeiurile noastre. raspunzi cu un repro~ sau cu suparare la supararc; 2) sa Ill!
inseamna ca daca formam la copil un comportamenl just, in"inuie~ti. sa !HI spui lueruri SlIparatoare; 3) sa demonstrezi
atunci cauza impacientarii dispare. Eu am Incercat sa analizez marinimie ~i sa faei complimente. A doua zi m-a sunat acest
esenta pretentiilor mele fata de eopii. La urma urmel. I-am om ~i a inceput discutia intr-o mat~iera de aeuzare ~i agresiune. ;'
adunat ~i Ie-am spus: Dar eu m-am comporlal deja eu lolul allfe!.
- Pentru ca sa nu existe conflicte intre noi, tincti minte ca - Dumneavoaslra Imi spune!i ni~le lucruri suparalOare, -
trebuie sa faccti doua chestiuni - prima: sa iubiti, sa stimati am replical eu. - Crede!i ca aceasla maniera ajUla rela\iilor
parintii ~i sa aveti grija de ei: a doua: daca parintele v-a rugat Iloastre?
ceva trehuie sa Indeplinili acel lucrn ~i Inca imedial. Dupa Daca ieri lendin!a principala a fost de acuzare ~i lipsa de
aceasta ne-a venit mult mai u~or sa traim. Am inceput sa ne bunavointa, atunci aeum a devenit 0 conversatie de hunavointa
intelegem Cll capiii. Aeeasta inseamna ea, uneor], taate dorin- ~i cxplicativa. La ineepllt eu am demonstrat bunavointa mea,
tele ~i preten!iile noaslre trebuie pur ~i simplu reduse la caleva iar apoi, Iini~lil. am rezolval orice problema, necontrazicandu-I
principii esentiale. in acest caz, orice problema de comunicare pe inlerloculornl meu, ci stand alaluri de e!. A doua conver-
~i de conducere ne da un impuls spre dezvoltare ~i nu spre sa!ie a avut deci loc ca ~i cum ar fi fosl purtala de doi oameni
pierdere de energie prin impacientare ~i nemultmnire. Ell complel diferi!i, Unul a fosl ieri, altul a aparut azi.
mi-am adus aminte de 0 situatie recenta care mi s-a intamplat. Mi-am adus aminte de un alt episod pe care mi I-a poveslit
V oi descrie In linii generale aceasta intamplare, Eu ~i parte- un pacienl al meu. Acesla, impreuna cu doi prieteni, au sIal pe
nerul meu de afaceri Irebuia sa Indeplinim caleva sarcini, Ca 0 banca alaturi de eatedrala Nikolski, Ei au baul. in acel
urmare a gre~elii mele involuntare, aeesta a suferit intr-o moment s-au apropiat doi militieni tineri.
oarecare masura. lata ea ne-am intalnit sa discutam planul - lata, aeesta este beat, au arMat ei spre lInul din noi. V oi
viitor de ac!iune. in timpul convorbirii el ~i-a amintit de pute!i pleca, iar pe acesla illuam cu noi.
IX9
IXX
\
\ ~
~
J
0 aselllenea situatie este obi~nuita, se procedeaza la sacri- emotional, adidi nu este voie sa te iriti, sa te superi ~i sa
fiearea unci sume mici de bani pentru nevoile militiei. Dar aiei repro:;;ezi.Atunci intelegerea eomulla va insemna 0 eautare
tinerii au fost Illontati sa fie fermi. In asemenea eonditii, eu, de reciprocii a divinului ~i nu apararea ~i distrugerea umanului.
obicci J11-umiritat ~i am dClllonstrat dreptatea mea, invinuind Dacii noi manifestam in primul rand iubire fata de un alt
sall dojenind pe altii. Insa deodaHi Ill-am eomportat cu totul om, atunei putem percepe u~or aeel uman care izvora~te din
allfel. divino Pentru a conduce omul, trebuie sa Iii cont de posibilul
- Dlimneavoastra avcti prieteni? - i-am Intrebat eu pe lui eomportament. Apoi, de aiei, trebuie sa treci de la eompor-
militieni. tament la neeesitatile ~i dorintele lui. ~i cu cat simtim mai bine
Nu s-au a~teptat 1a0 asemenea Intrebare. Ei s-au inmuiat. aeeste lucruri, eu atat ne este mai u~or sa determinam partile
- Da, avem, ~i care e problema'! sale slabe, adica dependenIa lui marita de ceva, ~i invers,
- DUl11neavoastra v-ati abandJlUl prietenul, dadi cineva capacitatea de a invinge ceva. Cum sa ne comportam faIa de
v-ar propune s-o faeeti,! semeni? In a~a fel incat ei sa ajunga mai u~or la Dumnezeu. /I
Timp de c,iteva minute, stand pe ganduri, ne-am privit. Vazand in om divinul, noi yom putea vedea cfll1d putem sa
Apoi unul din ei a dat din umeri, dupa care amandoi au plecat. ajutam omenescul sau, ~i cand este posibil sa-I limitam ~i sa-I
- Cum explicati aeest evenimenlo - m-a intrebat paei- prejudiciem. Cu cat il inIelegem mai mult pe celalalt om, eu
entul. atat este mai u~or sa gasim un limbaj comun eu el ~i sa
- La nivelul uman, interesele noastre niciodata nu eoincid rezolvam impreuna eu el 0 oarecare problema. Legile dirijarii
pc deplin. Cu cat ne straduim mai mull sa dirijam pe cineva, se reduc la cunoa:;;terea esentei umanului prin adresarea tot mai
concentrandu-ne asupra umanului, cu at at mai mult se VOl' freeventa la divino ~i cu cat ne-am obi~nuit mai mult ca
na~te Illvinuiri, repro~uri ~i iritari. insa daca noi vedem In om energia care emana in primul rand din iubire sa 0 adresam
in primul rand divinul, atunci inloldeauna gasim un limbaj eului divin al omului, eu atat mai mult nu ne este ingrozitoare
comun ~i Intelegere. in aeest caz, orice problema se rezolva individualitatea lui, neasemanarea Cll noi, care pot deveni
rapid ~i reciproc avantajos. Aceasta inseamna ea trebuie sa izvorul conflictului. Astfel, atunei ne este mult mai u~or sa
elaboram in noi in~ine obiceiul de a vedea in primul rand'in aeeeptam boala ~i injosirea propriului eu uman. Sa schimbam
om divinul ~i sa ne comportam fata de acest divin eu dragoste retlexele supararii ~i condamnarii cu retlexele nazuintei catre
~i bunatate. Apropo, ~i copiii trebuie sa aiba aceea~i atitudine iubire, ceca ce este destul de eomplicat, dar noi trebuie sa
fata de parinti. Inainte de toate sentimentele pe care trebuie sa gasim ealea fie ea dorim sau nu aceasta.
Ie manifeste fata de parinti, sc situeaza iubirea ~i bunatatea. In memoria mea sdinteiaza 0 recenta convorbire eu a
Indiferent cum te-a suparat parintele, nu este voie sa te aperi euno~tinIa. In glasul acesteia rasuna disperarea.
190 191
--
-'
192
\ f
j
fie la maximum. Revizuiti-va din 1101lviata ~i Incercati sa-i recomanzi din nOli sa 111ftchinui.sa SUral' ~i sa ma tarasc Ineet
mul!umiti lui Dumnezeu pentru supararea provocata de Inainte. Tu sa-mi dai solutia ca sa Indepartez brusc toate
oameni ~i pentrunepl~kerile harazite de soarta. Inviitati capilul ata~amcntele.
sa acumulezc dragostc ~i el se va insanato~i. Pentru a elabora - De ee sa-ti dau solu~ia? i-mll raspllns eu calm. - Tu ai
rctlexul de iubire ~i de bunatate, trebuie sa reaminti!i mii de solutia.
situa!ii problematice. Trebuie sa repetati In permanenta ca - Care? - S-i.linviorat eu bucurie interlocutorul.
adresarea la iubire ~i la Dumnezeu I1U este ceva temporar, - Pistolul. Scapi deodata de toate ata~amentele.
limitat la 0 perioada, pan a cand exista problema, ci este ceva Intcrlocutorul cia iar din umeri.
neconditionat ~i pentru totdeauna. Atunci, la dumneavoastra 0 - Eu vorbesc serios cu tine.
sa aibii loc schimbflri profunde. - Tu In!elegi despre ce este vorba? - am raspuns eu. - Tu
Eu stau culeat Intr-un compartiment de vagon, pe patul de vrei cn In efLteva clipe sa-~i plirifici sutletul, adiea sa Inveti sa
A
sus. Sunt leganat u~or ~i aud biitaile ritmice ale rotilor trenului. ierti, sa devii mai bliind III ceea ee prive~te earactcrul ~i sa vezi
in memorie Imi apar franturi de situatii. Noi a~teptam cu to!ii 0 In orice divinul. Uneori noua Ile trebuie ani de zile pentru a ne
millune 5?idorim sa intram III fai. Incepem 0 conversatie in debarasa de un singur obicei daunator. lar tu vrei deodata sa-ti
ma~ina. Jeepul imens aluneca cu siguran!a pe drumul de sehimbi total caracterul. Aceste schimbari bru~te cauzeaza pur
munte. In partea stanga se scurgc apa albastra a raului Katon. ~i simplu mom.tea. Nu ajung rezervele de iubire.
- Te rog sa-mi oferi 0 solu!ie cum sa Indepartez deodata - Dar cum a fost eu Christos, oamenii s-au sehimbat Intr-o
ata~amentele, - mi se adreseaza interlocutorul. secunda?
- La tine totul dureaza ~i este chinuitor. Trebuie sa ierti, - EI avea un nivel suficient de illbire pentru ca omul sa se
sa Illl-ti para fall ~i sa nu-ti fie team3. transforme complet. Aceasta pentru ca eul divin a fost mult
- Trebuie sa existe 0 asemcnea solutie, cand purifici mai real deefLt eel uman. Bineln~eles ca noi putem a~tepta cea
dintr-odata sufletul ~i Indepartczi toate ata~amentele. de-a duua venire, dar este mai bine sa Ineepem sa actionam
Eu am dat din umeri. 0 asemenea solutie eu nu cunosc aeuma, sa nazuim spre Dumnezeu ~i spre iubire. Aeeasta se
decat In teorie. Este necesar ca toate ata~amentele sa Ie Intampla lent ~i chilluitor. dar III schimb sigur.
comasam Intr-unul. iar apoi, de la eul uman sa pa~im la cel Gandurile mele se Intorc la copillil bolnav. De obicei
divino Numai dad divinul va deveni 0 mai mare realitate decat cancerul constituie 0 Incarcare negativa a copiilor. Dadl un
umanul, atunci sulletul s-a purificat, iar ata~mnentele sunt cupil mie are cancer, atunei Inseamna di exisUi probleme
Indepartate. deosebite ~i cu copiii viitori. In plan subtil eI a fost atins de
- Oar acesta este un drum lung, - rididi eI din umeri. imi evcnimentele din viitor. Trecerea In revistfl in mod corect a
194 195
... --
\ ~
~
_J
acestora contribuie la venirea pe lume a viitorilor lui copii. Dar
functiile s-£} manifestat prin epidemii, sifilis, gonoree. ciuma :;;i
el are in loc de iubire numai furie interioara :;;ieondamnare.Va
holera. In prezent, locul lor I-a lual SIDA. sterilitatea ~i nar-
trebui sa-i spunabunicii :;;imamei sa aiba 0 grija mai mare fata
comania. Cu eat este mai ITIl1lta il1bire in noi, eu atat mai catas-
de eopilarie ~i adolescen!a. In aceasta perioada se formea~a
caracterul ~i se pun bazele rela!iilor emo!ionale fa!a de lume. Irobla va fi purificarea la dimensiunile planetei. In prezent,
fieeare om hotara:;;te pentru eI l11cotro se va Indrepta: spre
Maturitatea sexuala, dragostea,casatoria, sarcina, toate acestea
il1bire sau spre condamnare. In ceea ce prive:;;te diagnosticarea
trebuie sa fie pure. Cat de interesant este acest lueru, m-am
mea reiese ea prima izbuenire a purifidirii va incepe In anul
gandit eu. De fapt, am citit in Biblie: va fi a judecata suprema
2002, apoi a perioada va unna a pauza. In anul 2008 va incepe
~i Dumnczeu Ii va pedepsi pe tori pentru pacatele lor. Am
a rabufnire ~i mai mare, care va dura pana in 2020. Pentru
crezut ea tocmai £1:;;£1
se va intampla, Insa am uitat din nou
l1nii, aeeastatrecere va avea loc pe neobservate,pentru altii va
faptul ea Biblia este alegorica. In realitate, totul se aseamana
fi chinuitoare, iar pentru cea de-a treia categorie va fi impo-
in esen!a, dar in contemporaneitate este altceva ca forma. In
sibila. La nivelul de suprafa!a, viitorul este acolo, departe,
Biblie, judecata suprema trebuie sa aiba lac in anii urmatori.
imaterial ~i invizibil. In plan subtil, viitorul este aici, acum.
Care sunt insa acele pac ate pe care Ie-am acumulat? Se
Cum suntem noi acum £1:;;£1 va fi $i viitorul nostru.Putem sa nu
presupune ca rezida in copiii no~tri. In mod periodic, orice
privim inapoi in trecut, Iraind toate pacatele noastre. Putem sa
grup de fiin!e vii, fie ca moare, fie ca trece pe a treapta noua.
ne sehimbam In interior pe deplin. revizuindu-ne viata noastra
Acest nou apare prin schimbarea urma~ilor. Este natural faptul
viitoare. Atunci viitorul se va schimba. Dupa concep!ia clasica
ca sufletul fiecaruia trebuie sa poarte a cantitate mare de iubire
indiana a karmei, tu e:;;tieondamnat sa prelucrezi tot eeea ce £Ii
:;;i In aeeasta consta esenta dezvoltarii umaniUitii, adiea pre-
infaptuit candva. Deodata, tiilharului care a fost rastignit langa
gatirea pentru 0 asemenea tranzitie. Pentru aeeasta, de pe
Christos, acesta Ii spuse: "Tu £Iiavut ineredere in iubire, tu £Ii
descenden!ii viitori trebuie sa cada noroiul asupra parin!ilor.
v"zut eul meu divin, pacatele tale au disparut." Cu cat credem
Toate formele de agresiune fa!a de iubire ~i delimitarea de
noi mai mult in iubire, cu atat se schimba viitorul ~i Irecutul
aceasta trebuie sa se intoarca la parin!i, care trebuie sa suporte
nostru. Ciiteodata, pentru aceasta, noi trebuie sa pierdem
boala. Cu cat nazuiesc mai mult parin!ii spre Dumnezeu ~i spre
dorin!a, voin!a ~i via!a. Imi vin in gand ni~te articole
iubire, eu atat mai repede are lac purificarea care poate sa
intcresante pe care Ie-am citit in ziare. In Statele Unite ale
arate ca a boala, nefericire, catastrafe sau pieire. Inseamna ca
Americii, in unele state, violatorii sunl infecta!i cu substan!e
in curand se vor bloca principalele ata~amente. Una din
care ii transforma in impoten!i pentru totdeauna. Unii dintre
principalele valori a constituie continuarea vie!ii ~i atraqia
ace~tia au fost bolnavi de SIDA ~i a ie~it la iveala ca SIDA
sexuala. In Evul Mediu, scaderea dependen!ei fa!a de toate
dispare Impreuna eu potenta sau dorintele sexuale. Savantii au
190
197
....... ---
\ ~
~
J
mers mai departe >icu acordul paeientilor de SIDA au trecut la totul decurge normal. Rugaciunea devine un mijloc de reca-
experimcnlare. Hidindu-Ie asemcneu injectii, iar SIDA a pat are a sanaUitii. Adica scopul rugaciunii este dorinta ~i viata.
disparut. Savantii s-au In~elat Intrucat aceste injectii nu au Nu trebuie sa despici firulln patru In eaz de boala >i probleme,
conclus la impotenta, iar eu taate acestea, boala a trecut. De legfmdu-Ie de 0 anumita lncftlcare, ci trebuie legate [mpreuna
multe ori au venit la mine oameni suferinzi sau care au suferit solulionand problema principala, adica trecerea lImanului In
de hOlllosexualitate sau narcomanie, jar ill toate cazurile, eu divino inainte In-am gandit ca este suficient sa invflrti butonul
am vazlit UIlU!~i acela~i lucru, adidi 0 imensa dependenta de In suflet >i totul revine la normal, dispare >i boala. Am
dorin!a >i via!a. Aidoma pacatului originar al lui Adam >i Eva. [ndepartat ata>",nentul pentru mult timp, daea nu pentru
Fie efi dorim sau IlU, noi trebuie sa-I depa~im. Se pune toldeauna; >i mi se pare ea totul deeurge dintr-una In alta, totul
problema de ee SIDA, In general, Ii atinge pe narcomani >i este unital'. Oar daca incerdim sa normalizam numai detaliile,
homosexuali? Aceasta se i'lltampia pcntru parintii lor. sotiile atunci ne vom izbi lntotdeauna de probleme noi. Un singur
lor sat! copiii lor purtau in sllbcon~tiel1t 0 clepenclenta crescuta II
lucru se poate face acum: sa sintetizam tot ceea ce este
de dorinta >i via!a. Atat homosexualitatea indilcat, deteriorat, legat de tema dorintei, adica ceea cc mai
>i narcomania, cat >i
SIDA pot fi u>or combatute daea bolnavul este pregatit In mod devreme numeam gelozie ~i am vazut in ea numai dependenta
real sa renunte la fericirea umana in folosul iubirii de de relatii >; de tema vointei, de dirijare >i soarta, sau tot ee mai
DUl1lllczeu. Dad! sotia ~i mama stint gata sa actioneze in devreme am numit orgo/iu ~i am vazut in aceasta numai
aceasta direqie, respectivul proces trece mult mai rcpede ~i dependenta de aptitudini. De>i, din nou, aqionand asupra
mai ll~Or. semnelor, aceasta ne va arunca de la un nivel uman la altu\.
In permanenta, eu m-am deeonectat de probleme. Bataia Noi ne yom concentra iara~i asupra incalcarilor noastre,
rotilor de tren care ma lini>te>te >i ma destinde, ma poarla In uitfmdu-ne lnapoi >i depinzand din ee In ce ma; mult de uman.
ceata Iipsita de forma. Insa, din ineqie, imi rasaI' franturi de Se cuvine sa ne gandim mai putin la uman pentru ca acum nu
idei. Din nou cineva mi-a propus prin Internet aleatuirea unei este ti mpu I.
harti a bolilor >i legaturilor aeestora eu pacatele. N-am putut sa Ma lntore la problemele mele. Copacul cre>te din samanta.
inteIeg de ce nu dOl'esc sa compun 0 asemenea schema. Samfmta determina in intregime felul copacului. Din ce s-a
De-abia nu demult am lnteles ca aeest lueru lmpiedica nascut diagnosticarea mea? in mare masura, din dorinta de a
posibilitatea de a avansa. Sa presupunem ca exista 0 legatura pastra viala >i sanatatea. Nu demult, m-a sunat 0 femeie la
precisa lntre boala >i [nealeare. Omul s-a 1mbolnavit, s-a rugat rugamintea unei cuno5?tinte,
pentru iertarea pacatelor, apoi s-u fl1sanato~it ~i s-a dus mai - Familia mea incepe sa se destrame 5?is-a inrauUitit brusc
departe. Apoi l1umai este nevoie sa te rogi. Deja e~ti sanatos ~i sallatatea. N-ati putea sa-mi spuneti ce s-a intamplat?
19~ 199
-
\. ~
~
r'"
~
\
\. ~
!
A
La Ull seminar am fost Intrebat dadi pietez. Eu am raspuns
ea IlU dispun de energie pentru a crea capodopere, toata
energia mea se consuma pentru serierea dirtilor. Dar dupa a
~aptea carte ma apuc ncaparat de pietura. Pentru diteva
secunde au trecut prin mintea mea amintirile referitoare la
tablourile pictale de mine. Privit din afara totul pare simplu.
Daea ai timp, te a~ezi ~i pictezi un tablou. De fapt, ce se
petrece? La inceput apare inspiratia. Timpul eurge din viitor In
prezen!. De acolo apare In chip de sclipire de moment
imaginea viitorului tablou. Aceasla devine posibila dupa
crearea unei stari anume ~i retinerea acesteia pentl11 0 perioada
destul de Indelungata. Sufletul piclorului Irebuie sa se
pregateasca pentru na~terea picturii ca Intr-un proces de
zamislire, iar atunei, din viitor apare fecundarea. Acesta este
Insa numai Inceputul, copilullrebuie sa se nasca!
Din punctul de sclipire Incep sa apara detalii ~i se
desfa~oara atat spaliul cat ~i obiectele materiale. Imaginea
aparulii, modelul, traie~te Intr-un all limp, diferil de prezen!.
2m
I
\ ~
J
Apoi. timpul fncepe sa .'Ie scurga din prezent in viitor. Pictonil existentei omenirii in intregime. Eu ma uitam la filme care au
ia panza ~i apar diferitc obiecte materiale. Forma, culoarca lor,
cucerit un renume mondial .'?icare au obtinut Inulte premii. S-a
legatura dintre ele retlect[l lumea Inconjuriitoare. Indiferent cat
adeverit ca toate aceste filme sunt realizate cu exact itate in
planul emo\iilor profunde. Totodata, prin problematica unui
de variate ~i individuale ar fi obiectele,
ele sunt legate de
unitatea initiala. ~i aceasta unitate nu dispare, indiferent dit de
singur am, rididi acele problcme pe carc trebuie sa Ie rezolve
mult s-ar dezvolta individualitatea fiecarui obiect. Indiferent
toata omenirea.
Nu demult am vizionat filmul care a cucerit cinci premii
de dimensillnea lumea creata de pictor trebuie sa
panzei,
reflecte legile principale ale universlilui. Adica in fiecare "Oscar". Filmul se intitula "American Beauty" (Frumusetea
pictura, indiferent ce ar picta artistul, el trebuie sa arate americana), facand aluzie la un subiect american frulllos. Oar
inceputul filmuilli a fost straniu. Eroul filmului vorbe~te des-
~ntregul llnivers. Pictura estc holografica In timp ~i spatiu.
pre sine din punctul lui de vedere ~i spune ca. i-a mai ramas
Intr-o pictura contemporana
de natura moarta, noi trchuie sa
pu!in de trait. Prima preocupare a eroului principal, in fiecare ~
sim(im societatea in care traie~te pictorul, pamantul pe care se
ana el, sistemlll solar in care .'Ie atla Pamantul, galaxia, acest
dimineataeste masturbarea in baie. Sotia, este 0 femeie iritata
Pamant, aha lume ~i in ultima instanta intreaga existenta. ~i in permanenta suparata pe el. Cand ea se dezlan!uie cu
Cu cat exista mai Illulta iubire in sufletul pictorului, cu atat pretentiile sale, eroul principal ii aduce aminte ca pentru afa-
mai mult va izvorl din planul subtil sclipirea ~i iluminarea. iar cerile ei a contribllit ~i el cu bani. Divor!ul pentru ea va fi
anvergura tabloului va fi ClI mult mai mare. Dar cu efit trebuie dureros. EI i~i iese din fire ~i i~i injose~te mereu sOfia. Cu fiica
sa resimtim mai multa iubire, cu atat trebuie sa fie mai mare sa nu are nici un contact. Mai mult decat atat, cand aceasta
disponibilitatea noastra de a Illvinge atractia fericirii umane. vede ca tatal ei incepe sa-i faca curte prietenei ei, este gata sa-I
Sau, vorbind intr-un limbaj simplu, cu cat este mai mare omoare. De fapt, nu numai cii este gata, ci in mod real cauta
dimensiunea suferin!ei pe care 0 putelll primi ~i suporta, mijloace de a-I ucide. Filmul prezinta un interior splendid, cina
pastrand dragostea, cu atat mai mari sunt posibilitfLtile noastre la lumina lumanarilor ~i 0 intreaga patologie care prive~te
de creatie. fiecare erou prezentat.
lata de ce picturile create de piclori talenta!i nu constituie Alaturi de ei stau vecinii. Oare lumea lor interioara este mai
pur ~i simplu reflectarea dimensionala a IUlllii inchise intr-un buna? Nu. Se pare cii este chiar mai rau. Un colonel din armata
volum mic, ci este un mijloc prin descrie cum anume
care .'Ie americana este gata sa-I omoare pe fiul sau, afland ca acesta a
din lIman .'Ie crceaza Oivinul. La fel ca .'?i orice film artistic intrat in cabinetullui, incalcand dreptul sau teritorial ~i dreptul
reu~it care ar fi prezentat 0 scena noua flira sa depa~easdi proprieta!ii private. EI i~i ura~te fiul ~i il suspecteaza ca se
spatiul unei camere. Se poate prezenta 0 imagine desffL~urata a drogheaza. S-a purtat ca un tiran cu sofia, intr-o asemenea
205
204
\
1 \ ~
~
maniera, indit pentru ea a ramas 0 singura fUllctie, adica nimic asemanator. Dimpotriva, eroul face cuno$tinta ell prie-
mClltinerea ordinii idcale in easa. Aparand moralitatea, ordinea tena fiicei. 0 fiinta t[lIlara, senzuala, care tot timpul poveste~te
~i cliratenia, coionellil tine vesela la loc de einste, dar in despre penisurile barbatilor ~i des pre aventurile ei Hira sa se
spatele acestora sc vede zvastica Ilazista. Cel mai nereu~it este sfiiasca deloc. Mai mult dedt atat. EI trage cu urechea la
haiatul lor. El nu Ilumai di se drogheaza, dar .'?i comercia- aceste discu!ii care au loc in donnitorul fiicei sale cu prietena
lizeaza clrogurile. Cu cfLtiva ani in urllla, pentru 0 ohservatie ei ~i unde aceasta, Cll rasuflarea taiata de la fallteziile erotice
lipsita de preeautie adrcsata lui de un coleg de clasa, bfliatul spune ca dore~te 0 apropiere fizidi Cll el. Sc intampla ceva Cll
ainccrcat sa-I omoarc. DatoriHi insistentci tatalui, el a fast eroul principal. EI se apuca de culturism pentru a fi pe placul
internat timp de doi ani Intr-o clinica de psihiatrie. Este bine tinerei fete. Se Invoie~te de la serviciu, ~al1taiandu-i totodata
cunoscut de cei din ju!'. Starea lui patologica starne~te teama In pe superiorii sai. Dupa reaeliile lor se vede ca acest fel de a fi
rfLndul acestora. IlU II caracterizeaza, ciaI' acest Iueru IlU cOllstituie intreaga
,A
in film sunt prezentate la Intamplare doua familii ame- metamorfoza prin care trece el. Pe deasupra, el face cuno~tin!a
ricane tipice preculll ~i acele tendinte care dOlllnesc in soeie- cu vecinul ~i incepe sa consume narcotice. Deci, Cll el se
talea americana. Deplina izolare intre copii ~i parinti, degra- petrece eu adevarat un proces straniu. Dar este de neillteles
darea relatiilor familiale. Relatiile umane intre sot ~i sotie, in unde poate duce acest proces. Odata, el I-a chemat pe tanarul
marc parte sunt de afaceri ~i nu U111une.Fiecare lupHi pentro vecin pentru a obline urmatoarea por!ie de droguri. Colonelul.
teritoriul sau, aparandu-I cu vehementa indiferellt de cine. urmarindu-I de la fereas!ra pe baia!ul Iui, a vazut Intillnirea
Aceste doua familii arata deosebit de patologic. Dar prin ele acestuia Cll vecinul. a dedus di b5iatu! sau este homosexual.
sunt prezentate principalele tendin!e In cadrul carora se Dupa aeeasta, ii trage 0 bataie zdravana baiatului ~i 11 alunga
dezvolta soeietatea americana. Numai doua persoane in acest din casa. Mai departe se Intampla ceva de nelnleles. Apara-
film arata pa~nie ;;i eehilibrate, acestea fiind pricteni homo- torul cura!eniei. moralei ~i principiilor, colonelul. vine la erou
sexuali care aleurga dimineata pe Hinga easele eroilor ~i Incepe sa-I sarute pe buze, manifestandu-~i acordul pentru
prineipali. Inceperea unor relalii homosexuale. Fiica dore~te sa piece
Astfel. eroul principal trebuie sa fie ucis. Apoi, se dove- pentru totdeauna din CaSEl..Sotia, care s-a antrenat cu pistolulJa
de~te ea pe el vor sa-I ol11oare cu totii. Deci. propria fiidi ce nu poligon, a decis sa-~i omoare sotul, intrudit nu mai putea
vede In el un tata ci un barbat libidinos. Propria solie. pe care suporta injosirea.
nu 0 data a Injosit-o. Vecinul, a carui stabilitate ~i lini~te Ie-a M-am uitat la film pan a la mijloc ~i mai departe nu am avut
indilcat. Uncle este acel mecanism de declan~are ce lanseaza stare sa 1113.mui uit. Dadi autorul a vrut sa prezinte moravurile
evenimentul prezis? Eu m-am uitat la film ;>inu am mai vazut care domina in societatea americana, atunci acestea sunt ~i a~a
207
206
.....
1
\ f
J
cunoscute din ziare. De ce este nevoie sa bagam inca 0 data capul lui. Oar eI este omorat totu~i nu de solie, ci de vecinul
nasul in mizeria umana? A trecut un timp oarecare ~i, neavand colonel. Happy end-ul nu a ie~it. Adica, a ie~it totu~i, dar din
cc sa fae, am hotfmlt sa vad pan a la capat acest film. Daea motive necunoscute, dupa acesta a urmat un deznodamant
croul principal trebuia sa fic omorat, atunci in fiecare situatie sangeros.
trebuia sa apara cauza asasinarii lui. De asemenea, t,;i in Oare totu~i de ce I-au omorat? ~i de ce filmul se termina cu
comportarea eroului principal trebuia sa fie ascunsa pricina povestirea bizara a eroului principal despre moartea sa. Adica
Illoqii, "s[unburele rolului", cum spunea Stanislavski. Oar viata s-a Intrerupt, dar eroul continua sa traiasca, De ce trebuia
eroul sc comport a la fel ca oamenii ()bi~nuiti. Se cearta cu 0 sa se arate a~a eeva? In ultimul timp, In arta cinematografica
sotie dura, dorqte sa se culee cu 0 fata tanara, pleaca de la un americana, marile premii sunt obtinute de filmele care sunt
loc de munca ~i se angajeaza Intr-un alt loc, consuma droguri Intr-adevar educative, sunt In spiritul blandetii, al Inlelepciunii,
pentru a se deta~a de 0 viata familiala de care s-a saturat. Se al intelegerii ~i iertarii. Daca acest film a obtinut numeroase
pune Intrcbarea de ce sa fie omorat? De ce moartea lui este 0 premii, Inseamna In primul rand ca este un film important /'f
legitate, daca despre aceasta se vorbe~te la Inceputul filmului pentru America. Acest film, deci, are 0 importanta educativa
~i iata ca se apropie dezlegarea. Fiica, certandu-se cu prietena, pentru intreaga societate americana.
fuge de aeasa, iar tatal ramane singur singurel ell prietena ei A trecut un timp ~i eu am Inteles ca lucrurile stau
care are experienta in destatarile sexuale, in ciuda varstei sale Intr-adevar a~a. Inainte, la capatul strazilor principale se
fragede. ~i dcodata, spre mirarea eroului principal, se clarifica construiau biserici. Omul care trecea pe strada trebuia sa fie
ca prietcnu fiicei sale nu are nici 0 experienta sexuala ~i este atcntionat In permanenla despre divino Acest lucru 11ajuta pe
virgina. Aceasta inseamna ea toate porcariile ~i relatarile sale om sa se dezvolte. La capatul bulevardului principal al New
erotico-sexuale au fost simple scorneli. In fata lui, el vede 0 York-ului care se nume~te Wall-Street ~i care se afla In
fata fragila ~i fara aparare. lar dorintele sale sexuale se Manhattan IlU este a~ezata 0 biseriea ei 0 statuie a unui taur
Infraneaza deodata ~i se transforma In ginga~ie ~i caldura imens. Este acel taur de aur la care se roaga Wall-Street. Banii
paterno-prieteneasca. Dadi a existat sau nu Intre ei 0 relatie nu reprezinta pur ~i simplu fericirea materiala. Ace~tia sunt In
sexuala, In film nu se precizeaza. S-ar putea sa fi fast. Oar noi primul rand Infaptuirea dorintei ~i apararea vietii. La a~a ceva
vedem 0 fata a unui om cu totul diferit. Un om delicat, bun la se roaga omenirea contemporana? La ce viseaza aeeasta ome-
suflet ~i binevoitor. "Totul va fi bine" repeta mereu el. ~i noi nire? Ea visealii la bunastarea vietii ~i la Infaptuirea dorintelor.
credem acest lueru. Dar iata di in acest moment, nu se ~tie de America reprezinta liderul. Ce Inseamna frumusetea? Aceasta
ce, sose~te cu ma~ina acasa sotia lui cu pistolul Incarcat. lar este sensibilitate, dorintii. In ce consta visul american? EI
dupa pUlin timp vedem teava pistolului care se apropie de consta In bogiilia care permite Indeplinirea tuturor dorintelor ~i
20R 209
..-
,
f
\
~
creeaza 0 viata confortabila. intnlCat la baza dorintelor sta arata tocmai acest lucru. Punetul eulminant al filmului are loc
continuarea vietii. adica dorinta sexuala, frumusetea In stil atunei eand eroul se indragoste~te de 0 fata tanara. Ce sa alegi.
american trebuie sa fie In primul rand sexuala. Jragostea sall sensibilitatea'? La inceput, sufletul eroului tinde
spre dragoste. Ellnecardi un sentiment Inaltator. Dar ceea ee a
Pentru a ohtine succese, trehuie sa fii lider, sa fii
puternic,nu trebuie sa semeni cu altii !?i nu trehuie sa fii aseultat eI ii sehimba orientarea. Astfel pentru eI viata ~i
dorin(a devin un scop absolut. lar pentru indeplinirea propriei
victima. In America poti sa jigne~ti un am foarte puternic
spunandu-i: ..Tu e~ti un rat at !" Exista un program genetic al dorin!e se poate face urice. Se poate trada ~i ~antaja, ~i acest
organismului care determina dezvoltarea lui In continuare. lueru elll face la loeul de munca. De ce are el nevoie de bani?
Programul genetic al socieH'itii este sistemul de orientari Pentru a-~i satisfaee dorintele. EI i!?icumpara 0 ma~ina noua la
care a visat dintotdeauna. ~i cu cat el depinde mai mult de
valorice. de teluri priori tare ~i felul In care acestea sunt
transmisc tineretului. A~a cum vede tinerctul mediul Incon-
dorintele lui ~i de viata, eu atat devine mai agresiv ~i in primul
jurator, a~a va fi el In viitor. Totul este conceput In a~a fel, rand fa(a de solie ~i fiica, . ~i cu cat sentimentele lui fa!a de
adoleseenta erese, eu atat mai puternica este dependenta de
incat copiii constituie lupa parintilor. Orice program se
intensificrl de zeci de ori. urmand fie dezvoltarea. fie dorinte ~i cu atftt Illai agresiv devine nu doar la exterior, ci ~i In
degradarea. interior. Cfllld aeeasta Jependenta interioara depa-?e-?te un
Cum vede lumea IllconjurMoare acela dupa care a primit anumit nivel, atunci trebuie sa piarJa eeea ee ii umple sufletul
de agresivitate ~i II indeparteaza de iubire. Daca aeest proees
titlul acest film" Ce rei de sistem de valori propovaduiqte ~i
ar fi avut lac 1ncet. el s-ar fi desfa~urat in felul urmator: la
incearca sa aceepte reprezentanta conduditoare a tineretului
ineeput ar fi avut loc distrugerea dorintelor. adica s-ar fi des-
american? Principiile sunt cateva. Principiul de baza 1\ consti-
tramat familia, s-ur fi deteriorat sanatatea ~i ar fi scazut
tuiehanii. De dragul lor poti sa te cuki chiar Cll cel care nu-ti
poten(ialul. Apoi s-ar fi destramat soarta. Adicfi pe erou I-ar fi
place. De dragul lor po!i sa renun!i chiar la toate (.,de la orice
urmarit insuccese bane~ti -?i aeeasta p[ma dind el n-ar fi
sentiment sufletese"). Pentru a primi multi bani trebuie sa te
restabilit genele deformate ale concep!iei sale despre lume. EI
evidenticzi. ~i n-are importanta daca tu omori pe cineva sall 1\
ar fi inceput sa supravietuiasdi atunei eand s-ar fi in tors spre
salvezi. Important este sa atragi atentia. Atunci vei avea
,ubire ~i ar fi sim(it ca dorin!ele lui, plficerea sexuala ~i viata
ce1ehritatea ~i. prin urmare, baniL Trebuie sa fii cinic. sa ai
lui sunt seeundare. Dar aici sentimentele care II cuprind sunt
vointa ~i sa fii due sa matllri fara -?ovaire tot din calea ta -?isa
prea puternice, iar procesul se desfa~oara rapid. Iner!ia
mergi spre 0 viata de succes.
sentimentelor 11 impinge ferm pe erOll de la iubire la via!a ~i
IaUi genele care stau la baza formarii adolescentilor
americani. Ce ii a~teapta - dezvoltarea sau degradarea? Filmul
dorinte. Linia ro-?ie este deja depa~ita, dar el nu -?tie aeest
210 211
\
1.
f
.J
lucru. Eroul este condamnat, el ~i a~a va fi omorat de cineva: Viata ~i dorin(ele colonelului au suferit un crah. Oar imensa
fie de solie, fie de vecin, fie de fiica sau de 0 ma~ina aflata In dependen(a de dorin(e ~i orientarea catre ele raman. In exte-
trecere. ~i In acest moment, vazand In fa(a sa pe fata lipsita de riarul lui, el se arundi in directie opusa, incearca sa devina el
aparare,eI intelege cD.aceasta este ell totul alta in interiorulei. lnsu~i homosexual schimbandu-~i In realitate, pur ~i simplu
Ea a incercat sa fie a~a. Ea a vrut numai sa corespunda. forma de concentrare asupra dorinlelor. Oar pentru el, acest
frumusetii americane ~i visului american. Inseamna ea au e~uat lucru se sfiir~e~te tragic. EI a plecat dintr-o tabara In alta, pe
~i tradarea lui, ~i Injosirea celor apropia(i, ~i idolatrizarea care a urat-o. Oar acolo el nu a fost primi!. [napoi nu se mai
sexualita(ii. Eroul se Intoarce din nou spre iubire ~i pentru el putea intoarce, ceea ce inseamnaca trebuie sa se omoare fie pe
dorin!a, sexul ~i viala devin secundare. Oegradarea lui se sine, fie pe vecinul sau. Fascismul propune sa-i omori pe al(ii,
opre~te. EI a ales 0 alta cale ~i Inlelege ca aceasta cale 11duce de aceea el a hotarat sa-I omoare pe vecinul sau. Cum se
spre salvare. Oar gene Ie nu se schimba dintr-odata. Con~tiin(a termina filmul? Eroul bizar vorbe~te des pre via(a lui, des pre
~
II Indreapta spre supravie(uire, dar emo(iile interioare profunde moartea lui. Aceasta este cea de-a doua lui revela(ie. La
au acumulat 0 inertie ireversibila. Cine 11va udde? Fat~, sotia Inceput, sentimentul iubirii parea mai important decat dorin-
sau vecinul colonel. De ce oare? Pentru ca propria concentrare (ele. Acum, sentimentul iubirii i s-a parut mai important decat
asupra reu~itei In viala ~i a dorin(elor sunt stabilite din punct viata, iar dorintele s-au destramat.insa iubirea ~i bunastareaau
de vedere ideologic. In ce consta esen(a fascismului? Oivi- ramas. ~i iata ca erou! principal Imparta~e~te cu noi experienta
nizarea vietii ~j a dorilltelor. Care este esenta socialismului? de viala ~i cea de dincolo de moarte, ajutiindu-ne sa sim(im
Ea coosta in acela~i lucru. Numai ca fascismul s-a autointitulat cum trebuie sa traim In mod corect ~i ce este fericirea adeva-
national-socialism. Ca sa dobilndeasca adevarata fericire, un rata. Orice capodopera comprima Intr-un punct spaliul ~i
grup de oameni trebuia sa Inlature celelalte grupuri, adica sa timpul. Comprimand spa(iul, arata prin sine Intregul univers.
nimiceasdi toate natiollalihitile de pe pamant ~i sa lase una Comprimand timpul, arata trecutul, prezentul ~i viitorul. Acest
singura. Trebuie sa fie 0 naliune absolut pura, 0 morala absolut film ajuta societatea americana nu numai sa se vada dintr-un
pura ~i cele mai drastice legi. Numai atunci se poate pa~i spre anumit unghi dar sa vada ~i posibilul sau viitor.
un viitor luminos. Colonelul dore~te sa-~i faca 0 viala curata ca Numeroasele decenii de alergat dupa fericire au format In
un cristal. Con~tiinla lui interpreteaza In mod specific visul America un genotip emotional ce va fi greu de invins. America
american. lata de ce el Ii ura~te pe homosexuali, pe narcomani, ni-I aminte~te pe eroul principal care Incepe sa realizeze
venereaza in taina fascismul. Deodata., insa, in lumea lui
:;;i deficienla percep(iei sale asupra lumii. Oar, aceasta reve!a(ie
minunat oranduita ~i precisa intervine e~ecul. Partea lui perso- poate aparea destul de tarziu. [ntrucat America reprezinta
nala, adica fiullui, se dovede~te a fi narcoman ~i homosexual. liderul ideologic pentru majoritatea (arilor lumii, In aceasta
212 213
L --
\ ~
~
j
tara all loc mai repede aeele procese care se aeumllieaza pe supari ~i blamare. SlIpararile amplifid1 gelozia. iar blamarile
ascuns in intreaga omen ire. ~i, dind vom con~tientiza ~i sim1i amplifica orgoliu!. Eroul principal a vazut prea tarziu, dincolo
orientarea corecta ~i vom incepe sa ne schimbal11, depinde de de toate straturile ol11ene~ti. iuhirea. Tarziu pentru corpul sau.
noi daca 0 yom face pana la, sau dincolo de linia ro~ie. dar la timp pelltru sunetul Salt. intrucat de sutlet poti sa ai grija
A treeut 0 perioalia ~i eu l11-amintors iara~i in gund la acest chiar eu cfttcva secunde illuinte de moarte, pelltru di sufletului
film. in el este totll~i yorba nll nllmai despre (ara soareilli care ii este menit sa traiasdi mai departe. Aceasta sellzatie se ~i
apune, ci ~i despre civiliza(iile occidentale. Dad la !nceplltlll transmite in dialogul de dupa Illoarte al eroului principal.
filmllilli se vorbe~te des pre faptul ca erolll principal trebuie sa
moara,inseamna di noi trebuie sa vedem cum comportamentul
~i concep~ia despre lume a eroului principal pot duce la boli ~i
moarte. Este un film despre via(a ~i de aceea eauzele din
cadml lui sunt prezentate destul de exact. in primul rand, este
vorba de atitudinea incorecta fata de feme ie, umanul este situat
mai presusde Divin. Daca barbatul vede in femeie numai 0
femciu~ca, daea senzualitatea ~i sexualitatea sunt un scop,
aeest lucru duec la deteriorarea sanaUitii ~i destramarea vietii.
Ernul, comi\[lI1d 0 gre~eala capitala, comite apoi ~i celelalte
gre~eli. Nu ai voie sa jigne~ti ~i sa !njose~ti femeia, nu ai voie
sa te superi pe nimicllri, nu ai voie sa te razbuni, sa invinuie~ti
pe cineva. nu ai voie ea problemcle nerezolvate sa Ie slingi eu
alcoolul ~i narcoticele ~i nu ai voie sa tradezi. Toate acestea.
insa, Ic-a comis ernul principal pentru ca el are deplasate
reperele primordiale. Omlll trebuie sa of ere mereu 0 doza de
illbire ~i caldura eelor aprnpia\i ~i lumii inconjuratoare.
Trebuie sa activezi in permanenta iubirea din sufletele cclor
aprnpiati. Cu cat darllim mai multa iubire, fiira a cere ceva in
sehimb, eu atat depindem mai pu(in de valori ~i de lumea
ineonjuratoare.
Duca nu mergem spre iubire. utunci ne indreptam spre
214
--
,
1\ ~
~J
- Trebuie dus la reparat, s-a stricat aseara. Am crezut la timp ne ata~eaza de esen)ii. Deci nu doar gelozia, supararea
toceput di nu este buna bateria,am pus una nalla, darnimicnu sau condamnarea, nu numai teama fata de viitor ~i remu~dirile
s-a schimbat. fata de treeut, dar ~i faptul ca eu ,ntarzii undeva, constituie de
Eu, absent, ma uit la ceas, 11 scot de pe perete ~i fac asemenea agresivitate fata de timp. Daca eu visez 1£1 eeva ~i
instinctiv diagnosticarea, ea sa vad ce s-a intiimplat. Oprirea uorese eu indarjire ca ace! moment sa se apropie cat mai
ceasului are legatura ell mine. in acest moment ceasul incepe repede, ,nseamna de asemenea agresiune fata de timp. Daca eu
sa tidiie. iar secundarul incepe sa se mi~te, dar nu a!?a cum nu am reu~it £led ceva ~i incep sa ma invinuiesc, acest fapt
trebuie. Ma uit la ceas ~i sunt nedumerit. Apoi ,nteleg: duee de asemenea la probleme.
secundarul se ,nvarte invers. a jumatate de minut acul merge - Interesant, - zic eu, - merita sa ne gandim 1£1
acest lucru.
,napoi. Apoi se opre~te 0 secunda ~i, ca ~i cum s-ar fi trezit la In general, dirijarea vitezei scurgerii timpului inca nu
realitate, 'ncepe sa se mi~te ca de obicei. reprezinta 0 Incalcare. Incalcarea are loc atunci cfmd motivatia
~ Ce s-a intamplat ell ceasul?
- ma Illtreabasatia. treee de la iubire la fericirea umana. Atunci visul devine
- Eu am probleme cu timpul amorf, - ,i raspund eu, - iar oarecum 0 idee "fixa". Dar ~i temerile, framantarile, parerile
ceasul reactioncaza. de rau, binelnteles, amplifica dependenta de timp ~i de
216 217
~ ..-
I
\ ~.
21 X
219
i.
f
J
asasinat. Indiferent de gradul In care va fi Injosita ~i destra- inHimplat in acest caz? Imbiitnlnirea ~i uratenia blocheaza
mata viata dumneavoastra, iubirea se pastreaz3. Dupa ce ati ata~amentul fata de dorinta ~i viata. Atunci cilnd stratul exte-
simtit prezenta realiUitii iubirii ill sutlet, prioritateaacesteia in rior s-a Imbunatatit, dependenta interioara de fericirea laun-
raport ell viata, ell dorinta ~i vointa, incepeti sa va rugati trica cre~te muIt peste limita periculoasa. Agresivitatea ema-
pentru capii. Dumneavoastra sunteti deja sanatos, iar aeum ii nata s-a transformat intr-un program de autodistrugere. Ce s-ar
insfmato~iti pe urma~i. fi putut Intampla mai departe? Fie ar fi Imbatranit mai mult,
in principiu, aceasta informatie este suficienta pentru a fapt ce nu putea fi prevenit de tamaduitoare, fie ar fi aparut 0
vindeca cele ma; grele boli. In general, am fost mul(umit cu boala care ar fi scbimonosit fa(a ~i corpul sau ar fi dus la
rezultatele cercetarilor mele, precum ~i cu practica de vinde- pierderea vederii ~i la cancer. Dacii acest program de
care a bolnavilor. Cinstit vorbind, am Inceput sa obosesc dupa autodistrugere s-ar fi desfii~urat mai Incet, atunci ar fi lovit
zece ani de munca Intr-un ritm infernal. astfellncat. a~ fi darit copiii ~i nepotii. Urmarea unei nsemenea intineriri ar fi fost
sa ma odihnesc In sfilr~it, ocupandu-ma de altceva. Exista deci ~
nmlt mai grava. adicii timpul putea fi Intors Inapoi. Daca acest
trei ata~amente ~i trei esente. Adevarul este insa ca nu am lucru se petrece la nivelul de suprafata, atunci cu timpul apar
reu~it sa rezolv problema Imbatranirii. "Eu am crezut cii mult mai multe probleme. Este adevarat cii unii oameni
Imbatranirea este legata de mersul timpului. Cazurile de Imbatranesc foarte repede. iar al(ii - Incet. Eu nu vorbesc des-
Intinerire se Intampla periodic. Omul Intinere~te cand se pre nelllurire. Dar exjsta un lllecanism care contribuie la ince-
Indragoste~te. Dacii, Insa, dragostea se transforma In pasiune, tinirea imbatranirii. Indiferent cat am examinat eu cazul
atunci se Intampla invers, omul Imbatrane~te foarte repede. patologic al Imbatrfmirii rapide, mereu s-a ivit tema geloziei.
Deci dragostea intoarce timpul !napoi, iar pasiunea 11gone~te adica concentrarea asupra dorintelor ~i a vietii. Inlaturand
inainte." ata~amentul fata de aceste aspecte, pacientii s-au Insanato~it,
Mi-am adus aminte nu demult de 0 noti(a citita In Italia. 0 ~i-au reciipatat vederea ~i s-au resorbit tumorile. Nemaivorbind
femeie se duce la 0 tamaduitoare care 0 face mai tanara ~i mai de restabilirea familiei ~i a valorii depline a existentei. Oar
frumoasa. Dar dupa aceasta Incepe problema neretinerii urine; dupa aceasta nimeni nu a intineril. Toate incercarile mele de a
~i a fecalelor pe timp de noapte. Femeia se duce la parapsi- rezolva problema illlbMranirii nu s-au incununat eu succes.
holog care 0 vindeca, dar dupa aceasta Imbatrane~te din nou ~i Orice dorinta din viata mea s-a Infiiptuit. Am atins tot ce am
devine urata. Ea se adreseaza din nOli Uimaduitoarei, care 0 doril. Oar se pare di abordarea temei imbatranirii am inceput-o
face Inca 0 data tanara ~i frumoasa. Oar Incep iara~i necazurile prea tarziu. Este adevarat cii aceasta problema nu a rezolvat-o
nocturne. Imr-un final, femeia renun(a la tinerete ~i frumuse(e nimeni. Oar asta este 0 slaba consolare. Cum sa procedam in
~i hotara~te sa traiasca a~a cum a creat-o natura. Ce s-a asemenea cazuri? Sa nu ne lamentam ~i sa mergem mai
220 221
--
I
~
1\ ~
departe. mai bine ~i mai activ decat Cll structllra in care timpul se
ACllm un an, dlnd am Incercat sa gasesc cauza unor intorcea Inapoi. Pe unna, cu ocazia diagnostidirii, am ajuns
i'mbolnaviri succesive. III mou surprinzator, mana s-a Illue- din ce in ce mai des la structUnl cu timpul amorf. Treptat, am
partat de zona obi~nuita III care se aflau viata, vointa ~i dorinta. climinat cuvantul lInivers, ~i toate structurile Ie-am Insemnat
"Doamnc, iar au aparul noi ata~all1ente". - In-am gandit eu. cu litere: T.N. (timpulnormal) ~i T.A. (limpul amorf). In ulti-
Oarc care sunl Heck strucluri noi de care pulem sa nl' ata~am, ma vreme, cand eu am cautat de ce anume este ata~at sufletul
iar eu Ill! Ie ClIIlOSC?Nu am pulllt sa mft illformez despre acest pacientului. mana, tredind prin zona dorintelor, a trecut in
lucru. TOotle Illcerdirile mele de a strapunge bariera de aparare zona vietii. Iar apoi, brusc, a trecut din timpul normal In eel
Ill! .'i-au IIlClIllunat CLJsucees. Atul1ci, ell am i'llcercat sa clarifie amort'. Aceasta inscamna ca radaeinile dorintei ~i ale vietii se
accasta structura. "Poate di aceasUi structura se atla intr-una gasesc In timpul amorf. Dupa aeeasta m-a cuprins 0 bucurie
din \umi". - judecam eu. Am obtinut rezultate nea~teptate.in imensa ~i am respirat u~urat. Toti cei trei parametri: dorinta,
nici una din IUllli Ill! a aparut aceasta strllctura, adidi pur ~i vointa ~i viata, s-al1 contopit Intr-unl1l. adica In dorinta.
simplu ea Ill! aexistat III acest univers. $i cc dadi? Inseamna ca inseamna di. In prezent, posibilitatile depa~irii umanului
acesta este un alt univers", - am hotarat cu. Nu vreau sa-I sunt mult Illai mari ~i dadi. in mod real pre!ucram toate
plietisesc pe cititor Cll detalii. dar cand am incercat sa descopar situatiilc ivite la nivelul timpului amort'. nui yom putea
diferenta dintrc universul celalalL .$i universul nostru, pentru tamadui orice Imholnavire. Mai de parte trehuia sa rodez
mine rezlIltatele au fost Ilea~tcptate. Principala diferenta a fost aceastn informatie. Luna de luna, diagnosticand bolnavii, eu
mersul invers al timplilui. III ccla!alt univers, timpul s-a scurs am aiuns la radacinile prohlemelor lor, adid dependen(a de
inapoi. ~i oricftl de mult a~ fi ineereat dupa aceasta inlilmplare dorintn, iar apoi, brusc ~i pe nea~teptate, a urmat surpriza.
sa palpez noua structura, aceasta s-a transformat pentru mine Alaturi de dorinte a inceput sa se contureze inca 0 struclllra.
Il1tr-o cutie Ileagra. La urma urmei In-am resemnat. Cu atat Treptat, eu am ineeput sa inteleg ca accasta struetllra este
mai mult, treptat, am ajuns la un intennediar. voinp. Deci, din structllra timpului normal, radacinile vointei
Am gasit structura in care timpul se mi~ca in directii ~i dorintei s-au transferal. au migrat in timpul amorf. Este
diferite. Am judeeat in felu! unnator: exista universul nostru in adevarat cn notiunea de "viata" a ramas in timpul normal. A
care timpul se mi~di din trecut in viitor. Exista un alt univers, inceput sa ma preocupe de cc. Apoi. dintr-odata am inteles.
III care timpul se mi~di invers ~i exista un univers suprem, ill Timpul amorf constituie aeel nivel subtil unde nu exista
c;.Ire aceste doua timpuri se unesc ~i curg in acela~i timp in moarte. Acolo nu exista diferenta dintre natura vie ~i nevie.
dircqii diferite. Este uluitor faptul ca activitatea ClI structura Entuziasmul meu s-a transfonnat In dispozitie nonnalA de
suprema in care timpurile s-all amestecat, s-a desfa~lIrat mult muncn. Nu ii putcam atribui toate pac ate Ie unui singur lucru:
222 223
--
t
1\ ~
~
au ramas numai doua: gelozia ~i orgoliul, dorinta ~i tendinta de se vede viitorul. Cll cfHsutletul treee prin mai multe lumi, eu
a conduce, respeetiv vointa. Inseamna ea dorintele au aparut at£1t sunt mai mari posibilitatile ~i aptitudinile de care dispune
inainte de via!a. "Apropo, - m-am gandit eu, - daca universul omul In na~tere. De mliite ori, am vazut suflete incarcate de
nostrll, la baza lui, se rezullla la doua valori, atunei Biblia are petele negre ale urii, de lipsa dorintei de a trai, care nu au punH
Intr-adevar dreptate dind stipuleaza di totul se limiteaza la intraIn alte lumi. In eonsecinta, la urmatoareana~tere, omul va
doua pac ate prineipale: primul paeat il eonstituie divinizarea avea anumite dezavantajc in posibiliUiti, soarta ~i sanatate.
dorin!elor. renun!area la iubirea fa!a de Dumnezeu de dragul Sufletele sinueiga~ilor, ale oamenilor care au comis crime
dorinJelor sexuale, dorin!a de a avea copii, de a continua via!a, impotriva iubirii, dcseori, dupa moarte, nu pot patrunde in
adica pacatul ini!ial al lui Adam ~i Eva. Pacatul al doilea il straturile lumii de dineolo de mormant. Este natural ea In
eonstituie povestea Ingerului care s-a transformat In diavol, na~tcrile ulterioare, posibilitatile unei asemenea persoane val'
cand hotararea de a conduce, voin!a, aptitudinile devin seopul fi rcduse pana la limita. Raiul oferii posibilita!i sutletului
in sine ~i sunt puse Illai presus deeftt iubirea de Dumnezeu. nostru de a se dezvolta armonias dupa moarte, cooperand eu
Mi-au trebuit zeee ani de mundi, - am gandit eu, ea sa ma toate structurile universului.
conving inca 0 data in plus de juste!ea previziunilor bibliee De obicei, toate inehipuirile despre iad ~i rai se limiteaza la
despre esenta umana, dar aeum am Inceput sa inteleg mai valorile divin ~i uman. Raiul reprezinta infaptuirea deplina a
profund sensu I parabolelor bibliee. "Apropo, monada care este tuturor dorin!elor, 0 via!a stabila ~i binefaeatoare. ladul
desenata in Orient, adiea interdependen!a a doua inceputuri, inseamna e~ecul total al tuturor dorintelor ~i 0 permanenta
maseulin ~i feminin, rctleeta de asemenea llnificarea dialeetica Illjosire a vietii. Dar care sunt cele mai puternice forme de
a principalelor strueturi ale universului. Illjosire a vietii? Tigaia Illcinsa, cazanul eu apa fiarta. Apropo,
Au trecut deja peste 2000 de ani iar noi de abia incepem sa a trecut ceva timp ~i am inteles ea dellumirea de timp amorf nu
Intelegem ee spline Biblia. Deseori, eoborarea noastra pe este adecvata, intrudit veetorii timpului nu din aceasta se scurg
Pamallt inehide in fa!a noastra marile adevaruri ineifrate. Nu haotie in diferite par!i, ci in doua straturi opuse unul celuilal!.
demult am unnarit sufletele cclor dispiiru!i ~i am ineeput sa Totu~i, no!iunea de timp amorf am pastrat-o pentru a u~ura
in!eleg ee este raiul ~i iadul. Sulletul, dupa moarte, stratifiea munca. La fel, Inainte, eu, in sinea mea, Ie-am spus tuturor:
ineet strueturile legate de via!a ~i dupa patruzeei de zile ineepe "eu te iubese". Apoi am in!eles ca trebuie sa iuhe~ti in primul
sa illtre in straturile lumii de dineolo de moarte. Poposind un rand divinul din om ~i am inceput sa spun: "eu il iubesc pe
timp ill aeeasta lume, sulletul se transformii ~i treee in alte [)umnezeu in tine". A trecut un timp ~i am ineeput sa spun din
lumi. Cu cat este mai mare iubirea, ell atat mai imens este nou: "te iubese" suhin!elegand ea in primul rand eu iubese
eiclul existen!ei in alte lumi. Aeolo timpul este eomprimat ~i eternul ~i eul divill in celalalt am ca ~i in mine. Nu am rezolvat
224 225
-
I
1\ ~
.-, .-~ j
~
I'
227
.-
~
1
\ ~
,- ,--.~.
dirijat In totalitatc pe primul meu sol ~i se pare, efi astfel I-am dumneavoastra.
omon}t. Cflllo am hoUlratsa ma marit u dOlla oara, mi-am spus: - Dar eu nll neg dragostea fa!a de so!. Ell 11 illbesc ~i
"voi eedu In oriee siluatie s-ar ivi". EI a avut deficiente acum.'- mi-a spus ea.
serioasc. Oar nu mi-um permis sa-rni exprirn condamnarea sau - ~titi ceva, merge!i ~i lua!i loc, Illera!i asupra dumnea-
nemultumirea. Totodata, el a fost fourte bolnav ~i neccsita 0 voastra, poate astfel se limpeze~te tablolll, - am propus eU.
Ingrijire dcosebita iar eu am rezistut la oricc. Oar nu uemulL Ea ridica sprancenele intrebator, se ridica ~i pleca. Intra a
solul mi-a cOlllunieat ca s-a Indragostit de 0 aha femeie ~i Ill-a dOlla pacienta. Ea este agitata ~i trece un timp pan a cand se
parasit. Eu a~ fi putut sa-l retin, sa-I pastrez Ifll1ga minc, dar nu lini~te~te. Pe rata ei simpatica se observa urmele unor
am vrut sa omor iuhirea din sutlctul lui ~i i-am dat drumul. El framfmtari puternice.
este fericit aeolo unde s-a dus ~i satia i-a nasclit un copil. Oeci, - Eu inca din tinere!e am avut probleme Cll barba!ii, - imi
iaUi, a~ dori sa ~tiu daca am procedat coreet? spune ea. - Sunt rnandra ~i fm1l1e susceptibila,nu pot sa iert.
- Estc greu de spus, - i-am ;1r~tat eu. In general pentru Dar iata di ll1-um indragostit ~i la noi totul a mers minunat. I'
iubire Irebuie sa lup!i ~i In primul rand prin a Ie schimba pc L-am iubit ~i am vazut ca ~i el ma iube~te. ~i incet, incet, totul
tine. Unoeva ati proecdat gre~it, dar nu pot intelege ce s-a se indrepta spre nunta. Cu alte cuvinte, nu afost nici 0 fiin!a
Inlamplal. mai fericita ca mine. Deodata. in timpul unei sarbatori el a
Fcmeia se uiHi la mine Cll parere de rau. disparut ~i timp de cateva zite nu Ill-a sUllat.In acestezile era
- ~Ii!i ceva, v-am vazul ~i asIa mie lmi ajunge. Poate ca sainnebunesc. Mi-a telefonat numai dupa a saptam[1Il3~i ca ~i
nu trebuie sa sconnonim in problemele mele. Trebuie pur ~i cum nimic nu s-ar fi intamplat, mi-a propus sa ne Intf1lnim.Eu
simplu sa traim ~i via(a Ie oranduie~le pe toale. I-am injurat ~i am trantit receptoru\. Apoi am plecat. Cand m-a
Mie mi-a dimas sa-i spun "da" ~i sa-i dau drumul sa sunat din nou eu am fost gata sa-I iert. dar se pare ca in
mearga in pace. Diagnosticarea mea pereepe numai structurile sapUim[lIlain care a disparut. a fast ell 0 femeie eu care se
grosiere de camp, a caror deformare este legata de corp ~i, cunoscuse nu demult. Dupa convorbirea noastra telefonica, el
destul de slrict, de soarla omului. Pot sim!i cele mai subtile s-a dus din nou la ea, dar cu toate acestea el a vrut sa se
momente. dar nu Ie vad. Protectia ~i influen!a au ac!ionat deja intalneasca cu mine. Nu am putut sa in!eleg de ce i~i bate joc
de indata ce ea a intrat la audientiL Nu pot sa capat 0 de mine intr-un asemenea hal. Oeci, relatiile noastre nu au
informa(ie exacla, intrucat campu! s-a netezit. Dar am sim!it ca mers. Dupa cateva Iun;, m-a Sllnat din nou, dintr-un alt ora~ ~i
ea se va prabu~i. Iar situa!ia ei va deveni din ce In ce mai mi-a spus ca ma iube~le la fel de mult ca ~i inainte. Dar, in
periculoasa. acest timp, a reu~it sa se casatoreasdi Cll aeea femeie. Eu i-am
~ Nu pleca!i, - am spus eu. Ceva este in neregula cu spus: "Daca tu ma iube~ti, cum ai putur sa te casatore~ti cu
22X 229
--
J
ascunse valori umanc colosale ~i acesta este viitorul, imensa
alta'?" EI a balmajit ceva pentru a se justifica
~i a repetat ca ma posibilitate a urma~ilor no~tri ~i a noastra proprie in vieti1e
vi no 1a
illhe~te. "Ei. daca ma iube~ti, ~ i-am raspuns eu. - urmatoare. Oaca noi pastram aceasta iubire ~i nu 0 lepadam,
mine. divoneaza de acea femeie, pana cfwd nu apare un copil ne asiguram propriul viitor, precum ~i eel al urma~ilor. De Ia
pentro di daca apare, atunci va fi prea tarziu". EI a Inceput sa aceasta bogatie colosala putem cadea in dependenta ~i putem
la aceasta
minta ceva ~i a rcpetat din nOli ca ma iube~te. "De muri ~i putem fi privati de viitor. Totodata, putem sa ne
femeie nu voi putea uvea copii, - a explieat el. ~ Ea este 0 salvam marind nazuinta spre iubirea divina. adica pastrfllld
prostituata ~i pc deasupra mai ~i bea." Trece un timp ~i el iubirea atunci cand se prabu~esc toale forme Ie in care se
telefoneaza din nOlI pentro a-mi declara dragoste. Dupa transforma aceasta: viitorul, copiii, familia ;;i relatiile cu omul
aceasta am aflat di are un copil tocmai de la aceasta femeie. $i iubit. Dumneavoastra puteati sa fiti purificata prin moarte, prin
iat{\ ca aceste chinuri continua pana azi. Acuma ma allu Intr-o boli sau nenoroeiri. Dumneavoastra
ati primit 0 varianta
stare cumplita. Ncrvii mei sunt la pamant. Ajutati-ma sa I'
ocrotitoare printr-o alta persoana, ~i incercati din rasputeri sa
inteleg ce se Intampla. renun\a\i la ea.
- in(elege(i? - spun eu, - femeile din neamul dumnea- - Atunci de ce imi vorbe~te elmereu despre dragoste') De
voastra au inva!at sa iuheasdi, dar nu au Invatat sa sufere. ce ma minte? - ma intreaba chinuita femeia.
Cand noi experimentam iluminarea prin iubire. acest sentiment - Elnu va minte, - ii raspund. - Fara iubire in suflet nu ati
ne poarta In cele mai sacre strocturi ale existentei. Dar daca ne fi rezistat la 0 asemenea tortllra. Cu marturisirca lui, el va ajuta
atillgem de aceste structuri se poate muri. daca sufletul este sa pastrati iubirea in suflet ~i sa treceti prin acea purificare,
intinat. lata de ce, multor oameni Ie este inchis accesul spre care v-a harazit-o Oumnezeu.
dragostea adevarata. Dar daca dumneavoastra traiti ,lCeasta Oar de ce trebuia sa ma chinuiasca a~a de mult'?
-
iuhire, atunci chiar ~i pentru 0 perioada de timp, trebuie sa va intelegeti. el nu are nimic comun eu aceasta. Starea
-
purificati de tot ceea ce este uman. Adica dumneavoastra dumneavoastra interioadi determina
ceea ce se petrece cu
trebuie sa Invatati sa va pastrati dragostea dind relatiile se dumneavoastra. Ma uit in ochii femeii ~i vad ca ea IlU ma
destrama cu omul iubit ~i ciind are loc un e~ec al dorin\elor intelege. - ~titi ceva? Mergeti.stati jos ~i lucrati asupra
dumneavoastra. dind sunteti jignita ea feme ie, eand viata incercati sa vedeti vointa
dumneavoastra. - i-am spus eu ei. -
dumneavoastra se prahu~e~te la fel ~i speranta de a avea copii divina in toate. StraduHi-vf1 sa pastrati iubirea in ciuda oricarui
~i 0 familie. Oadi pastrati iubirea ~i nu cautati vlnovati. numai fapt.
atunei puteti avea fericire umana in acea masura pe care a Ea ~i-a ~ters laerimi1e ~i a pleeat. Au mai trecut pe Ia mine
stabilit-o iubirca dumneavoastra. Atat dh dobandim in viata inca doua paciente, dar eu nu imi mai aduc amil1te ce
din uman, atftt trebUie sa ~i pierdem. intr-o mare dragoste sunt
231
2311
I
1
\ ~
j
n. -
probleme au avut ~i ce Ie-am spus eu. Probabil di a rost eeva dir;ja a crescut Il1tr-o £1semenea masura, Incat dumneavoastra
deslul de simplu. nu scapati fara urmari serioase, - incerc sa-i explic cu. - Va
Stau pe lfinga masa ~i privesc pe geam. Acuma intra prima aflati Il1tr-o situatie serioasa, Incercati s-o Il1telegeti.
pacienta care ~i-a lasat sotul sa piece. Oar eu nu m-am dumirit - Am ~£1nse?- Intreaba femeia.
despre ee este yorba. Grice sintetizare ~i Illtelegere ajunge Eu ridic din umeri.
pfllla la un anumit nivel. Dadi radacinile situaOei ptLtrund mai - Arata timp cat sunteti In timpul audientei. aveti.
adfll1e, nmul nu ma Intelege oricfit de clar i-a~ vorbi. Eu vad, - Ce trebuie sa fac?
Insli, ea In aeeasta femeie cre.'jte cu repezieiune programul de - Incerca\i sa vii debarasa!i de vointa, de tendin\<! de a
autodistrugere. Acum acesta este de opt ori mai mare decat la conduce ~i de ata~area de viata ~i pastrati numai iubirea de
Illceputul audientei. $i iata ca ea intra, se a~eaza ~i Incepe sa Dumnezeu.
vorbeasca. Eu Inteleg despre ce este yorba. Venind la audienta, In ochii femeii apar laerimilc.
trebuie sa te debarasezi de vointa ta, de dorin!ele tale ~i via!a - Mi se pare ca am Inceput sa IIl~eleg despre ce este yorba, I'
ta. Cu cat este mai mare viteza proceselor In timpul audientei, - Il11iraspullde ea.
eu atflt este mai periculoasa orientarea gre~ita. Aceasta femeie - Mai stati 0 ora ~i gfll1diti-va, - i-am propus eu, iar ea a
nu a renun!at la tendinta de a conduce. Ea ~i acum sta ~i ma ie~it.
dirijeaza sllgerand ce trebuie sa spun ~i ce trebuie sa fac. La Intra a doua pacienta. Mi se pare ca totul este simplu. La
Inceput ea I-a manipulat pe primul ei sot ~_ieonsidera ca a prima femeie se potrivc~tc divillizarea vointei, iar 1£1ce£1de-a
lichidat accasta tema In illtregime prin a cedarea In fata celui doua - divjnizarea dorintelor. ~i cand eu am explicat mai
de-al doilea sot. Oar ea a Inccput pur ~i simplu sa se £1uto- devreme cauza ~i mecanismul depa~irii situatiei m-au il1teles,
maniplileze. In exterior ea accepta situ£1tia, dar III interior au iar situatia, sanatatea ~i destil1ul au Inceput sa se schimbe.
avut loe III permanenta iritari ,lji pretentii. Cand toate aceste£1 Apoi am Inteles ca vointa ~i dorinp se scurg una In alta, iar
s-au acumulat Intr-o masura periculoasa pentru viata sotului ei, mandria se transforma In gelozie ~i invers. Este deci necesar sa
el, in mod intuitiv, s-a cuplat cu 0 alta feme ie, dar ~i acum nu depa~im dependen!a de ambele esente. Dar a~a de greu nu
el a fast cel care a plecat, ci ea i-a dat drumu!. mi-a mers niciodata. Inse£1mna ca, probabil, a existat 0 cauza
- DlIl1meavoastra puteti sa renuntati la iubire, - i-am spus, care a alimentat £1ta~amentele lor. Pentru a Ie convinge a
~ dar nu pute!i renun!a pe deplin la manipulare. Chiar ~i in trebuit ca eu, in subcon~tient sa patrund la radacina situa!iei
cazul In care cineva va omoara, dumneavoastra yeti da sfaturi traind prin £1ceasta mari Indircari. Deci, nu a functionat din
~i veti incerea sa dirijati acest proces. In timpul audientei, noU atitudinea mea mecanica. Am deblocat ata~amentul fata de
concentrarea dumneavoastra £1supra vointei ~i tendintei de a dorin(e, apoi fa!a de dirijare, ~i pacientul devine sanatos. De ce
232 233
!
1
\ ~
J
s-a desfa~urat at at de greu aeeasta ~edinta? Nu am putut sa Apropo, Inainte de seminar. s-a creat 0 situatie ciudaUi. De
explic. "Probabil di trebuie sa fie ceva eu seminarul, - m-am obicei, eu diagnostichez $i elimin acele programe eare pot
gandit cu. Apropo, III ultimele cateva luni am 0 tendinta dauna starii mele preeum $i sta.rii participantilor. Cel mai
pozitiva. Inainte, am nllut expuneri la Inceputul carora am periculos program care a aparut Inaintea seminarului a fost
diagnostieat sala $i am vazut 0 diferellta eselltiala care a avut teama fata de batranete, deprimarea din cauza Imbatranirii.
lac dupa expullerea mea. Starea salii, pc masura avansarii Aceasta tema referitoare la Imbatranire nu am vrut sa 0
experimentelor mele se Illlbunatatea mult mai mult ~i pentru 0 abordez, dar nu se ~tie de ce teama rata de Imbatnlnirea
perioada mai Indelungata. Aproximativ cu un an In urma am apropiata. teama referitoare la viitor, depresia ~i neincrederea
observat urmatoarele: In prima zi vin oameni pregatiti care In sine au parut a fi cele mai groaznice $i periculoase tcme. In
cunosc totul. in cea de-a doua zi, vin bobocii ~i 0 parte din cei ceea ce prive$te depresia, totul este de In!eles. A$a cum am
care au f"st la prima cxpunere. Astfel, campul spectatorilor din explicat pacien!ilor, principalul pacat al omului provine din
cea dc-a doua zi a fost mult mai favorabil dedit 111prima zi. pacatul originar al lui Adam $i Eva, adica din renun!area la I'
Mi-am explicat aceasta prin faptul ca spectatorii intra In iubirea fa!a de Dumnezeu de dragul vie!ii $i perpetuarii ci.Din
contact unii cu altii $i are loc transmiterea de informatii $i punct de vedere cronologic Insa, acesta nu este primul pacal, ci
transformari care se fixeaza prin prelegere. al doilea. Primul pacal a fost crima Illgerului care a devellit
In noiembrie 2000. am (inut ni$te leqii In Sankt-Peterburg. diavol. EI a tradat iubirea de dragul dorinte; de a conduce, al
Totul s-a desfa$urat la reI. In prima zi, energetica era neim- capacita!ilor $i intelectului. De ce pentru el iubirea este
portanta, In cea de-a doua zi era minunata. La 0 saptamana, am secundara, adica dorinta de a conduce a devenit 0 valoare
Inceput sa tin confcrin!c la Moscova. Ma uit la campul superioara? Pentru ca el a uitat despre originea lui divina,
spectatorilor din sala ~i nu pot sa Inteleg ce s-a Intamplat. despre faptul ca este de natura divina. Deci, fiecare dintre noi
Cflmpul este !impede iar aceasta este legata nu de spectatorii poarta acest pacat $i posibilitatea de a pierde eul divino Cfll1d
din Petersburg ci direct de mine. Ce concluzie decurge de aici? uit{un noi faptul cii suntem divini prin natura $i 11purtam pe
Inainte transformarile au fost posibile prin contacte directe $i Dumnezeu In sutle!'? Atunci cand Inlauntrul nostru nu suntem
munea ell illformatia. Acum, cfllld eu lucrez la niveluri mult mul!umi!i de noi In$ine. Supararea pe propria persoana
mai subtile, la Inceput are lac purificarea salii, iar numai dupa constituie0 dorinta. aseunsa. a propriei morti. Jar daca
aceea contactul direct $i munca. Cauza $i efectul I$i schimba nemul(umirea de sine trece la un nivel profund, aceasta
locurile, ceea ce In plan exterior este cauza, In plan subtil constituie 0 agresiune directa fata. de Dumnezeu ~i conduce
devine efect. Interesant. Daca Illainte oboseam dupa con- imediat la moartea noastra. Atunci, pentru a supravietui, noi ne
ferinta., acum sunt destul de epuizat $i Illaillte de aceasta. ascundem de Dumnezeu prin eul nostru 11l11an. Aceasta
234 23:;
I
I
1\ ~
P'
.J
I'.
236 237
..-
J
"]"'"
Ii
I
realitatea divinului este cuprinsa nu 111idei ~i principii, nu In I'
primul rfLOd calea iubirii. Adidi iubire fata de Oumnezeu pe bogatie ~i lux, ci In iubirea care nu se supune nimanui ~i nu
care 11 pm-tfHl1 In noi, iubire rata de DUlllnezeu pe care II depinde de nimeni.
vedem In fiecare manifestare umana, iubire fata de DUlllnezeu Occidentul ~i Orientul trebuic sa se uneasca intr-o calitate
pc care noi \I vedem In fiecare particica a lumii Il1conjuratoare. noua. Oar deocamdata, In straturile marginale au loc cOllflicte
Realitatea iubirii divine a ajutat la diminuarea dependen\ei de permanente. Este yorba despre conflicte intre ~tiin\a ~i religie,
haza fericirii ulllane. Cum sa unim ceea ce inainte nu se putea Intre democratia occidcntaUi ~i despotismu\ oriental. Contra-
unifica? Adica, realitatea spiritului care neaga materia ~i diqiile se dezvolta ~i inte\esc conflictele dintre ele. Gfllldurile
realitatea Illateriei care nu recunoa~te spiritul. Pentru muiti
mi se indreapta spre Rusia ~i destinele ei. RlIsia care se intinde
care citesc NOlil Testament, numeroase expresii ale lui
intre Orient ~i Occident a absorbit in ea de la ineeput 0
Christos par foarte contradictorii. Aceasta contradiC\ie vizibila
eontradiC\ie principala. Soarta Rusiei constituie 0 ilustrare a
apare pentnI ca in suflet exista pu\ina iubire. Cand in sutlet I'
legii unita\ii ~i luptei eontrariilor, adiea a dOlla tipuri de
exisUi multft iubire, expresiile cu totul contradictorii ~i care se gandire care au existat indivizibil ~i care la Inceput au fost
exclud reciproc vazute din afara, I~i schimba sensul ~i
amorfe ~i indolente. Adiea interaC\iunea gandirii eurapene Cll
Inceteaza sa se mai excluda reciproc. Dar, pentru a Intelege filozofia orientala. Treptat, Rusia trece la tiplll oriental de
lumea la acest nivel ~i asimti un asemenea grad de incarcare cu gandire. Apoi apare PetnI I ~i are loe intoarcerea bruscii spre
iubire trebllie sa Invatam sa parcurgem suferinta In momentu1
civilizatia occidentala. insa fara a distruge stilul oriental de
despiir\irii de bazele fericirii umane, pastrfll1d prin aceasta
gandire. Gandiri1e opuse se formeaza ~i Incep sa se conto-
iubirea divina. Fiecare dintre noi I~i aminte~te cum anume
peasca. Se aecelereaza puternic procesul de dezvoltare. RlIsia
lisus Christos a past rat iubirea in momentul destrfunarii
are ca destin sa uneascaaceste idei opuse. Incercarea de a
hazelor fericirii umane; destramarea vie\ii, e~ecul vointei ~i a
alege numai drumul occidental sau oriental se discrediteaza
dorintelor, toale acestea nu s-au manifestat In capacitatea sa de
subit.
a iubi. Dar, dupa eftteva secole, cre~tinismul s-a scindat in
La smr~itul seeolului trecut Rusia a incereat sa mearga pe
doua ramuri. Din nou are loc reculul celor doua componente,
fiiga~ul occidental. Are loc schimbarea rela\iilor feudale ~i
adicii al celei occidentale ~i celei orientale: catolicismul cu
concomitent transformarile democratice. Taml este asasinat.
prioritatea materialismului asupra spiritualului ~i ortodoxia cu
incep sa apara semnele haosului. De aici trecerea la 0
prioritatea spiritualului asupra materialismului. Dar ortodoxia
guvernare despotica. Aceasta se termina cu izbucnirea revo-
nu echilibreaza catolicismul ~i apare islamul cu 0 justificare
lu\iei din 1905. Tara ia din nou cursul spre modelul occidental.
clara ~i riguros fundamentata a prioritatii spiritu1ui asupra
Au loc reformele Illi Stolapin, apare gospodaria de fermieri.
materialului. LUlllca trebuie sa se Intuardi la iubire intrudit
239
23X
I
\ f
- _J
Urmeaza 0 Inflorire economidL Apoi asasinarea lui StolUpin ~i gundire: ~tiin\a ~i religia; idealismul ~i materialismul. La fel ca
Incctarea reforillelor. Deci, tara trece la modelul de gundire in anii '20. aceasta tendinta I~i gase~te reflectarea In primul
oriental. in continllare. all loc din nOli explozii. Adica Ince- dind In arta £lIlilor '60. in continuare trebuie sa-~i gaseasdi
rutul primului razboi monelial ~i apoi eloua revoilltii. Dupa retlectarea In filozofie, politica ~i economie.
prima revolutie se instaureaza 0 scurta pcrioada de democratie Dar eontradic(iile nu se opresc la acest nive!. ele Ineep sa se
iar Incercarea alaturarii Rusiei Occidentulhi se termina Cll a neutralizezc reciproc. decazand llltr-o stare amorfa. La fel ca
elolla revolutie ~i ie~irea din comunismul militar. in continuare dupa reformele lui Petru I, Incepe 0 perioada amorfa, In care
lIrmeaza 0 explozie ~i atunci. deodata. ideologul gandirii nu exista un stil occidental sau oriental de giindire. Dupa
comunismului oriental. V.I. Lenin, comite 0 actiune care se Ineheierea perioadei lui Brejnev Ineepe 0 treeere brusca spre
soldeaza eu 0 victorie. Accepta sistemul de gundire occidental modelul oriental pe care 11introduce Andropov. Gamenii sunt
~i deschide drumul spre NEP (noua politica economiea). Dar ridicati din cinematografe ~i interogati de ce nu sunt ziua la
pentru Rusia g[mdirea occidentala pura Inseamna accelerarea lucm. AI' trebui sa aiba loe 0 explozie sau moartea condu- I'
destramarii ~i deeaderii. impreuna eu destramarea \arii se d'itorului. in ultimul timp, toate procesele sunt accelerate. iar
destrama ~i personalitatea conducatorului ei - Lenin. Apare Andropov moare destul de repede. Dupa aceasta, 0 perioada de
boala psihiea ~i imposibilitatea de a conduce lara. in mod limp urmeaza un respiro ~i aspira\ia spre modelul occidental.
logic. tara trece spre despotismul oriental. ineepe colectivi- Gorbaciov Incepe transformarea democratiea a tarii. Intro-
zarea agrieulturii. Haosul ~i destramarea se transforma In ducerea numai a modelului occidental este paguboasa pentru
tendin\a de autocondueere colectiva. Intram In anul 1937. in Rusia, iar Gorbaeiov In\elege acest lucru. lata de ee, ali\turi de
continuare trebuie sa aibft loc 0 noua explozie ~i aceasta Incepe democratie, el Inceardi sa pastreze ideologia socialismului,
eu eel de-al doilea razboi mondial. Dupa razboi se na~te gandirea colectiva, potentialul spiritual. Din aeeasta cauza, el
tendin\a spre democratie, dar la fel ea ~i anii '20 ea se comite la prima vedere 0 fapta eu totul absurda. Declan~eaza
transforma repede in contradictia ei. ineep din nOli repre- campania Impotriva aleoolislllului. Pentru a Illfaptui un salt
siunile, mai departe explozia sau moartea conducatorului inspre dezvoltarea conditiilor materiale, tara trebuie sa-~i
statului. Tiranul moare. in continuare trebuie sa aiba loc pastreze spiritualitatea. Dar ideologia comunista nu a dat posi-
treeerea la democratia oecidentala. orientarea spre proprietatea hilitatea Infiiptuirii echilibrate a eelor doua contradiqii.
privata sau Il1eerCarea.in smr~it. de unificare a doua Illodalitati SocialismllJ a apartinut mai mult modelului oriental intrucat In
diferite de gundire. incercarea lui Hru~ciov de a introduce In cadrul lui libert"tea personalita\ii era exclusa. Nu s-a reu~it
tara 0 democratie relativa nu s-a soldat eu sucees. Dar a aparut Infaptuirea caii de mijloe. Tara S-;] scufllndat din ce in ce mai
posibilitatea existentei cot la cot a doua sisteme diferite de mull Intr-o democratie de hOtie. imposibil de guvernat.
240
241
.-
i ~
Gorbaciov ~i persoanele care I-au inconjurat inceardi sa asupra stilului oriental de gfmdire, au Inceput reprimarea
J'ndrepte situatia, virand brusc spre dreapta. Se declan~eaza poporului ~i explozii.
evenimentele din august 1991. Submarinul "Kursk" constituie un fel de simbol al dirijarii
Rusiei flU Ii este insa harazita soarta de a uvea despotismul militare. Turnul televiziunii "Ostankino" este simbolul dirijarii
oriental. Puciul nu a reu~it ~i incep transformarile
lui Eltin. informationale. Catastrofele care au avut loc cu aceste sim-
. b tarziu ea in Rusia, democratia
Go rbaciov inteleue , fara ideo- boluri, vorbesc despre tendin!e periculoase care se acumuleaza
logic se incheie cu ho(ie ~i destramare. Inca din 1985, in Rusia. Pam,lntul devine din ce in ce mai fragil ~i pentru el
Gorbaciov este convins di el va putea impaca cele doua ten- este din ce In ce mai periculoasaexistenta independentaa doua
din(e contradictorii. Oar in 1986 are loc 0 catastrofa mistica: contradiqii: civiliza(ia occidentala care se indreapta spre
explozia centralei atomo-electrice din Cernobil. Aceasta a fost destramare ~i descompunere ~i cea orientala care se indreapta
0 avertizare a tarii despre apropierea unoI' nenorociri. spre sinucidere colectiva. Intruciit in Rusia aceSle doua ten-
Gorbaciov vorbe~te des pre 0 giindire noua. Disciplina ~i din(e sunt exprimate deosebit de clar ~i intruciit experien!a ~
dirijarea trebuie sa se desfa~oare nu datorita despotismului ~i a coexistentei lor exista in Rusia, se pare, ca tocmai ea trebuiesa
masurilor draconice fa(a de popor. Acela~i rol. dar mult mai creeze un model nou de giindire, care sa nasca 0 noua politica.
eficient, il poate indeplini noua ideologic ~i legile bine giindite. 0 noua economie ~i 0 nOllaomenire, Gandurile mele se intorc
Oar ideologic nu a existat. Dupa incere area nereu~ita de a se din nOli la seminarul care va avea loc miiine. In fiecare stat ~i
intoarce la disciplina oriental a, (ara se scufunda in democra(ia ill fiecare om se desfa~oara 0 intetire a unuia sau a altuia dintre
lui EI(in cu elemente de despotism oriental. Se accentueaza din procese, cum ar fi: intarirea dependen!ei de dorin!e ~i voin!a;
nou tendinta destramarii tarii ~i incepe pierderea autoritatii ~i (recerea de la gelozie la mandrie ~i invers, care a functionat
personalitatii conducatorului. Dupa aceasta Rusia ar trebui sa inainte ~i esle deja epuizat. Imi aduc aminte ca inainte, con-
se indrepte spre dreapta. Daca ea se va indrepta cu priori tate cenlriind loate problemele asupra temelor de gelozie ~i
spre despotismul oriental. atunci se poate a~tepta mai repede miindrie, am explicat pacientului cum trebuie Indepartate una
explozia sau moartea conducatorului. Intrudit in Rusia nu sau alta din dependen!e ~i acesta s-a insanato~it. Oar s-a
exisa 0 ideologic, atullci mai degraba ordjnea trebuie mellti- inWmplat destul de rar ca sa vina pacienti carora Ie-am
nuta prin masuri despotice. Daua explozii care au avut loe in illcadratatat gelozia cat ~i mandria ~i Ie-am spus:
anul 2000 demonstreaza acest lucru. Ciind Rusia s-a concentrat - Medicamentele muta de obicei problema dintr-un loc In
asupra democra(iei occidentale, adicii asupra dorin(elor, a altul. in cazul dumneavoastra medicina este neputincioasa, iar
inceput procesul care ne aduce aminte de Sodoma ~i Gomora. dumneavoastra ati inteles acest lucru. V-a ramas 0 singura
Cand Rusia s-a cancentrat asupra vointei !?i dirijarii, adidi calc. calea spre Dumnezeu. Daca la dumneavoastra iubirea de
242
243
_J
244
t '!
\
~
j
- ::;ti!i, eu la varsta de 17 ani am fast In Zagorsk, unde am
eorespund nivelului de dezvoltare al omului, posibilita!ilor
vorbit eu calugarii. Ace~tia mi-au dat nl~te sfaturi pe care
sale de sintetizare, cantitatii de iubire pe care el 0 poarta in Ie-am respectat touta viata. Apoi am citit toate dirtile dumnea-
stlflet. Odala ell schimbarea Iloastra, se schimba ~i imaginea
voastra ~i am constatat 0 amelioraresubstantiala a sanatfqii~i a
Universului. Iar atata limp cat omul se dezvolta ~i se apropie
destinului meu. Dupa diagnosticarea dumneavoastra reiese ca
de Dumnezeu, imaginea lumii se va schimba mereu.
eu am 0 mandrie imensa, di nu pot ierta pe oameni, ea nu am
Legile deseoperite nu se desfiin!eaza, ele devin 0 parte a
reu~it sa pastrez bunatatea la necazuri ~i la nenoroeiri. Mai
noului. a unei dimensiuni mai mari a lumii. lata di tocmai
mult dedit atat, dumneavoastra spuneti ca fiica mea se afla
aCUIn, In preajma seminarului, am reu~it sa concentrez toate
l11tr-o situatie foarte proasta. Va rog sa ma credeti, eu ~tiu sa
valorile umane In doua no!iuni: In dorin!a ~i voin!a. Mai mult
lucrez asupra mea, ea Ilimeni alta. Dupa diag-nosticarea
dedIt atat, In afara de struetura timpului amorf, alaturi de dumneavoastra situa(ia mea este eatastrofala.
aeeasta am Ineeput sa palpez slruetura X. In aeeasta, ambele I'
Eu trag aer In piept ~i suspin.
notiuni s-uu contopit. Tocmai Cll aceasta structura trebuie
- Haide!i sa vedem care este problema.
lueral. Inehiderea meeaniea a dependen!ei fa!a de dorin!a ~i
Am Illcercat sa diagnostichez concentrarea ei asupra dorin-
voin!a permile vindeearea multor boli. Oar Inlrueat ele nu sunt
!elor ~i voin!ei. A ie~it un rezultat uluitor. Ata~amentul fa!a de
primare, atunei negativul care Ie alimenteaza dintr-o structura
dorin!e a fast de 10%, iar fa!a de voin!a 5%, adica peste nor-
IllUlt mai adandi, mai devreme sau mai tarziu CfeeaZa
mal. Asta Inseamna ea pentru ea totul trebuia sa fie bine. Ca
probleme. M-a stimulat sa In!eleg aeeasta problema 0 situa!ie
urmare a diagnosticarii, eu obtin rezultate care se exclud reci-
ivita la seminar.
proe unele pe altele. Deei, trebuie sa eaut a veriga noua. Treee
La audienta a venit 0 femeie. care avea probleme serioase
0 perioada de eautari anevoioase. Apoi Ineep sa vorbesc rar:
Cll fiiea.
- Nu-mi este destul de ciaI' care este situa!ia, dar dumnea-
- Fiica dumneavoastra nu poate primi purificarea 111Ci prin voastraaveti 0 concentraremare asupramoraliHitii ~i eticii. La
oameni ~i niei prin boli ~i nenoroeiri. Ea nu poate pastra
dumneavoastra, dreptatea este mai importanta decat iubirea.
iubirea cand esle jignita ~i tradala de alte persoane niei 5%.
Rezista!i la e~eeul dorin(elor ~i pastra!i iubirea. Suporta!i
Concentrarea ci asupra vointei ~i dirijarii este imensa. Ea
Injosirea ~i neplaeerile, dar nu aeeepla(i tradarea, batjocorirea
depa~e~te de 10 ori nivelul periculos. Aeeasta se petreee din
poruneilor religioase. Fa!a de iubirea vie, totul trebuie sa fie
cauza dumneavoastra - Ineere sa-i explie. Apropo; ~i la dum-
secundar. De Indata ce noi postulam valorile umane, chiar ~i
neavoastra capacitatea de a-i ierta pe oameni este redusa la
pe eele mai saere, Ineepe proeesul de respingere a iubirii. La
minimum.
haza notiunii de "om" sta con~tiinta eolectiva dezvoltata. La
Femeia se uita la mine eu interes.
247
246
j
1
\ ~
baza cOll~tiill!ei colective stau lloJiul1ile de morala ~i etidi. structura dirijarii timpului in care totul se une~te intr-un tot
Fara aceasta dezvoltare IlUe posibila civilizatia. Etica ne ajuta unitar. Din nou dam de stratificarea timpului. Apropo, este
sa supravictuim nu numai ill prezent. dar ~i in viitor. lubirea yorba despre Inca 0 posibila cauza a problemelor mele
CfeeUZa legile eticii, iar acestea creeaza gandirea ~i con~tiinta nerezolvate privind cufundarea In timp. ~i iata ea lmi adue
colcctiva. Daca noi nu ne adresam iubirii in permanenta, aminte de un episod care s-a petrecut la casa de vacanta.
atunci ne adresam mai mult poruncilor, principiilor ~i nor- - Fericirea senzuala este legata de timp, - am explicat eu
melor. Astfel, lntr-un moment oareeare, pe neobservate, interlocutorului; aceasta inseamna ea trebuie sa depa~im
iubirea pleaci; $i raman principiile. Cre$tinismul a demonstrat dependenta de timp ~i este necesar sa cream un model de timp.
di iubirea vie este mai presusdedit orice postulat uman. EI lncepe sa-mi prezinte ipoteze, iar eu intru In dialog $i-I
- Cred ca ave\i dreptate, - a spus femeia. - Am avut Intot- sprijin. EI chibzuie$te ciaI' $i logic, dar schemele lui sunt
deauna un sentiment mai pronuntat al drepUitii. superficiale. Eu observ acest lucru $i-i propun modele care sa
- Adiea dumneavoastra ati socotit ca lumea trebuie sa fie interaqioneze cu timpul. Aeesta din urma dirijeaza totul In I'
condusa nu de iubire ci de con$tiinta. univers. Din timpuri se !lasespaliul ~i substantele.Din timp se
- Tot ce se poate, - a raspuns femeia. - Se pare ca la mine na~te energia. Noi continuam discuJia~i deodata, observ peri-
eon$tiinta a depa$it In pennanenta iubirea $; a ie$it pe primul colul eafe se na~te. La noi a avut loc deformarea dimpuri lor
plan. care a depa$it nivelulmortal.
Dupa ea, a intrat inca 0 femeie. Ea mi-a aratat fotografia - Sa incetam imediat discutia despre timp, - i-am spus eu.
iuhitului ei. - Nu suntem pregati!i pentru a aborda aceasta tema. Ata$a-
- ~titi, el este musulman. Se roaga In permanenta, lndepJi- mentul fa!a de dirijare a crescut de zeci de or; $; ne putem
nqte toate prevederile Coranului. Oar el nu poate face copii, a$tepta la probleme mari.
motiv pentru care viata se destrama. Am avut noroe. S-a stricat doar ma~ina ell care am venit la
Am lnceput sa diagnostichez $i vad un tablou cunoscut. casa de vacan!a. Ea a trebuit sa fie remorcata 200 de kilometri
Oependenta de dorinte ~i vointa este minimala, dar concen- pana aeasa. Inainte de a incepe cercetarile legate de timp,
trarea asupra moralei ~i eticii este imensa. EI este curat in Hawking a eapatat 0 boala incurabila. Kozanev a petreeut
prezent, dar din viitor iese In permanenta negativul. Depen- multi ani in lagarele staliniste ~i tocmai acolo a ajuns In
den!a de morala $i etica distruge structura viitorului, lntrucat eoncluzia ea izvorul energiei care alimenteaza stelele este
dreptatease adreseazatocmai acestora.Aici observamleoatura timpul. Nimeni nu a putut sa continue aceste cercetari.
b
cu straturile timpului care depa$e$te limitele timpului amort. Discipolullu; nu a rezistat la supralncarcare $i a murit dupa el.
Prohabil ca aceasta este legata de structura X, adica de Einstein a distrus toate lnsemnarile lui legate de experimentul
24X 249
_J
250
\\ ~
.J
destabilizarea acesteia - to ate acestca nu ne permit sa nc
punem 111ordine urma~ii.
Eu repet din nou cele spuse de Christos: "Sa nu vii g,lndi(i
0 21 DE AUDIENTE la ziua de maine, traiti ea pasarile. Dumnezeu va va ua!" In
aeeasta fraza eoneentrarea asupra viitorului se transforma In
vointft divina. De la dorinta noi treeem la iubire, iar acum, In
ficcare zi, dependenta de dorintc devine din ce In ee mai
periculoasa. Problemele legate de vedere ~i auz. de moartea
premalura. de sterilitate ~i impotenta. de schizofrenie, de
cancer, de bemofilie ~i de poliartrita. de Imbolnaviri cardiace.
de nareomanie - toate acestea sunt legate de divinizarea dorin-
- Totul este a~a de limpede atunci dnd omul ex plica telor. Mama I-a cOlldamnat pe so\U1 ei, a fost geloasa pe el. iar I'
lucruri Ie ~i totll~i este a~a de complicat In viata, - Imi spunea 0 fiiea este nareomana, ~i Ill! puteam s-o eonving nieidecum ca
data 0 pacientii. Jipsa eapaciHitii de a pastra iuhirea atullei dind se prabu~ese
- Pentru a fi simplu ~i de Inteles eu trebuia sa lucrez mult, dorintele, duce la grave probleme pentru copiii ei.
- am raspulls eu zambind. - Ii invidiez pe clarV3zatori. care In memoria mea a aparut 0 seena reeenta. Mil uit 111oehii
ub(in infunna(iile de-a gata. Cand Incep sii-mi apara unele femeii ~i Ii spun foarte rar, Incerdind .101-0eOllving.
probleme ~i Ie diagnusticbez, niciodata nu obtin un riispuns ~ Aeum diteva luni doetorii i-au spus copilului dumnea-
gata dintr-odata. Fac 15-20 de variante de diagnosticare ~i de voastra ca Ii vor face trepanatie. A avut otitli ceea ee Inseamna
fiecare data obtin un faspuns ~i deseori un raspuns 11 contra- gelozie, iar dlllTIneavoastra spllneti: aeest luem nu-I las
"Eu
zice pe celalalt. Dupa aceea trebuie sa ma gallctesc ~i sa cama- a~a" ~i continuati sa aveti pretentii fata de so!. Daca va puneti
sez tulullntr-llnui. Acum. multe probleme au fost rodate panii In ordine suflelul. atullci se Insanato~e~te copilul ~i se va
la automatism, dar de 111
data ce a aparut 0 nalla lema, ics la schimba ~i atitudinea satului.
suprafata zeci de modele ~i Incepe procesul cbinuitor de A~ fi dorit sa vorbesc ~i s-o cUllving mai departe. dar am
comasare, de concluzionare. in principiu toate bolile se reu.}it sa ma opresc la timp. Cu cat a eanving mai mult ~i mn
rezuma la lema dorintei ~i voin!ei. Mai exista ~i al treilea rog de ea, ell atat mai mu!t tree de la orientarea spre illbire la
aspect adica eel negativ, aruncal pe spinarea urma~ilor.
- pnstrarea vietii. Am abservat faptu! di atunei eand dorese sa
lntmeflt copiii reprezinta viitorul nostru, divinizarea viitorului, ajllt a persoana pentro ea ea sa dob5nueasca iubire fata de
agresivitatea fata de acesta, agresivitatea fata de iubire prin Dumnezeu, nu sinH supraindircare, uar imediat ee plln
252
253
,
1I
\ ~
J
]'"
I
accentul pe dorinp de a salva viata, de a depa~i a boala, atunci vietii.
Illcarcarea crc~te bruse ~i preiau toata murdaria asupra mea. - Oar toti psihologii procedeaza la fel'
Dadi Ill! reu=?esc sa unesc toate valorile, iar apoi sa Ie transfer Ridic din umeri.
pc iubire de Dumnezeu, inseamna eli pur ~i simplu eu nil am - Dumneavoastra sunteti mai talentat, ~i ell eat avcti mai
vaic sa ajut, intrudit se dcruleaza prea repede toate proceseJe. multe posibilitati, cu atat mai corect trebuie sa va comportati.
Am dizut pc gancluri, Jar deodata m-;j sustras un pacient, Este 0 logica umana: talentul hrane~te ~i apara. Oar in logica
carc a bagat carmi In sala. divina numai iubirea hral1e~te ~i te apara. Cu cat este mai
- Cu ce va pot fi de folos" - I-am intrebat eu. talentat omul, eu atat mai perieuloasa este renuntarea aeestuia
Barbatul fermecator, de varsta medie a zambit u~or: la illbire.
- $titi, eu sunt coleg ell dumneavoastra - adidi sunt
psiholog. Nu sunt un incepator. Am avut rezultate fenomenale. Tot a~a, nu demlllt, la a audienta a venit inca un psiholog.
Am fast invitat sa lucrez ~i in alte tari, ~i acolo am ohtinut Elreprezenta asociatia psihologilor, care se ocupa de solutio- I'
rezultate exceptionale la consultatii. Oar in ultima vreme am narea problemelor familiale.
avut doua congestii cerebrale, una dupa alta. Eu intelcg ca - ~titi, - a inceput el, - noi avem rezultate destul de bune
lucrurilc se apresc aiel pentru mine. Raspundeti-mi, va rog, in domeniul consultatiilor familiale, dar oamenii all inceput sa
IllllTIaila 0 singura intrebare: - De ce s-a intamplat? Nu am divoqeze pe capete. Este ciudat pentru ca eu ma comport cu
nevoie de mai mult. iubire fata de pacienti.
- Totul estc simplu, - raspund cu. La dumneavoastra de- - V-ati gandit la illbirea de Dumnezeu In timpul audi-
pendenta de dorinte depa~e~te mult nivelul periculos. Mai mult entelor?
dedit atat. DUlTIneavoastraati transferat la copii aceasta - Nu, dar in sinea mea m-am adresat pentru ajutor fortelor
dependenta. intrucat acest lucm pune in pericol viata lor, pe supenoare.
dumneavoastra va bloeheaza serios, dUL - Adiea uumneavoastra v-ati coneentrat asupra legaturii
EI zambe~te. eu aceia care va puteau ajuta. LegMuri, atitudine, dorinta -
- Eu am plltUt totdeauna sa-mi stapanesc doriMele. Nicio- reprezinta una ~i aeeea~i tema,
data nu am fost gelos ~i niciodata nu am eomis 0 erima fata de - Ce pot sa fac in situatia mea" - a intrebat el,
iuhire, - Mie mi se pare di trebuie sa va revizuiti atitlldinea fata
- Principala erima fata de iubire este aeeca eand noi uitam de consultarea oamenilor. Primul lucm pe care trebuie sa-)
de iubirea fata de Oumnezeu, - am raspul1s. - lar atunci cand rezolvati pentru dumneavoastra este: eu ,~ut nu pentru Il1ta-
dumneavoastra ati luerat, v-ati eoncentrat <Isupra sanatatii ~i rirea familiei, nu pentru Imbunatatirea sanatatii, nu pentru
254 255
j
\ ~
j
Intarirea vietii, ci pentru acumularea In sutlet a iubirii fata de grabe~te in permanenta. Olnul inghite eu lacomie ~i repede
Dumnezeu. La accasta contribuie bunatatea, capacitatea de a mancarea, dar dupa un timp el constata ca are probleme cu
iubi oamenii ell toate deficientele lor, puterea de a aceepta sistenml uro-genital. Omului nu-i vine in minte ea 0 problema
oriec situatie past rand iubirea ~i bunatatea, eapacitatea de a cste Icgata de aha. lata de ce, cand dorim sa ajutam pe eineva,
limita dorintele proprii ~i vointa. Aeeasta va duce la rest a- putem sa ne grabim numai In exterior; in interior nu este voie.
bilirea atat a familiei c;;1t~i a sanatfltii, precum ~i la prelungirea in interior, putem sa ne bizuim pe vointa divina !?iin primul
vie(ii. [)unlileavoastra nu ati vawt Intamplator filmul fran\u- rand, sa ne orientam asupra salvarii iubirii ~i nu a vietii. Atunci
zesc intitulatingenios: "Omul care se grabe~teT' ~i ajutorul exterior va fi eficient.
- Nu mi-aduc aminte, raspunde barbatul.
-
- Retraiti-va din nou Intreaga viata, - mft auresez eu
in acest film un am foarte talentat ~i In(elept poate face barbatului. - Acolo unde ati vazut numai dorinta, sanatate !?i
orice: sa ea~tige bani, sa faea cuno~tinta cu eele mai frumoase viata, Ineereati sa vedeti In primul rand iubirea de Oumnezeu.
femei, sa-~i eonducii exeelent afacerile. EI, Impreuna eu Sau, poate, adresiindu-va lui Dumnezeu, eere(i iertare pentru I'
femeia iubita plead la V ene(ia ~i se opre~te In eel mai bun fapml ca In ajutorarea oamenilor a(i fost preocupat de grija
hotel. Ea este entuziasmata !?i fericita. Oar nu reu~ese sa pentru corp, adiea de dorin(e, de via(a ~i saniitate ea prima
petreaca 0 noapte Impreuna In acest hotel. EI prime~te un prioritate...in primul rand trehuie sa salvati iubirea din suflet,
telefon urgent ~i trebuie s-o paraseasdi pe femeie ~i sa alerge propriul eu divin ~i atunei ~i euluman va fi sanatos.
mai departe. Apoi Incepe sa-I doara inima ciind ~i cand ~i in ultima vreme vad tot mai des cum apar problemele la
moare de infarct In tloarea varstei. medici, psihologi ~i vindeciitori. Daca omul In via(a trecuta a
Subiectul filmului, se pare ca este luat din via(a reala. Ce se fost credincios, arunci in exterior, avand grija de sanatatea~i
petreee In plan subtil') Cel care se grabe~te ~i dore~te sa-~i via(a pacien(ilor, In mod intuitiv stabile~te corect prioritiitile.
satisfaca mai repede dorintele, gone~te timpul ~i aceastaeste 0 in consecin(a, I~i provoaca mai pu(ine probleme ~i dauneaza
agresivitaterata de timp. Dorinta devine un scop. Incepe cursa l1lai pu(in ~i bolnavilor. Sau, sa presupunem ca parin\ii omului
infernala de la 0 dorinta la aha. intrudit Insa dorinta se seurge sunt credincio~i ~i bliinzi, el poate deveni doctor sau
In viata, Illai depmte unneaza pierderea dorintelor ~i a vietii. vindecator, dar pentru un om ai eami parinti sunt atei,
Pierderea dorintelor poate avea loc sub forma de insuccesein suparacio~i, gelo~i ~i ranehiuno~i, practiea medicala poate
planurile stabilite, cum ar fi: destramarea rela(iilor cu cei constituiun mare perico!.
apropiati,scaderea potentei sau probleme cu panereasul,inima Nu demult, la 0 prelegere, 0 femeie l1li-a povestit cum s-a
sau vcderea. Omul devine mai gelos, mai suparaeios.Oeodata oeupat de tamaduire cu destul succes. iar apoi a descoperitca
se descopera ea este steril. Oar eI, nu se !?tiedin ce motive, se are diabet. Clnd am Inceput sa ma ocup de tratarea oal1lenilor,
256 257
.....
, .. - ,.~ _J
200
.J
2h2
\
\ ~
j
r'"
sexuale duce la 0 dependcllta imensa de orice dorinta ~i la ~i iaUi ee este umanul. Ceca ee este mai important pentru
na~terea iJeilor :,;iactiunilor eriminale. Starea interioara a unui dumneavoastra va determina cc sanatate ~i soarhi yeti avea."
om se transmite altora, deoarece emotiile noastre sunt legate Dupii un timp am primit incii un telefon de la aceastii femeie.
de spatiu ;;i timp. Un om po ate sa purifice sutletul altor oameni Situatia era deja ceva mai buna.
din junil lor, iar tot a~a de bine poale sa-I ~i murdareasca. In - ~titi, tumoarca aproapc a dispamt, -mi-a comunieat ca.
momentul in care incepem sa amplificam dorintele noastre :,;i - Continuu sa luerez asupra propriei persoane.
sa depindem de ele, in sufletul nostru se na:,;te imediat un - Dumneavoastra inca nu reu~iti sa pastrati iubirea fata de
criminal care dupa aceea trece la actiune. omul care v-a jignit, v-a tradat ~i care s-a comportat incorect.
- Cum se explica slabiciunea femeii din timpul menstru- Pentlll a piistra iubirea fatii de omul care ne .iigne~le trebuie sii
atiei? invatam sa-I privim prin logica divina. Cat sllntem oameni
- Slilbiciunea, menstruatiile dureroase :,;i indelungate intotdeauna vom avea lipsuri, noi nu putem fi ideali, trebuie sa
constituie injosirea dorintclor ~i a vietii, adidi lema e aeeea~i. invatam sa iubim umanul imperfect, sa iubim oamenii cu I'
Nu de mult am consultat 0 fala cu diagnosticul de hemofilie. lipsurile lor cu tot.
Primul lucru pe care mi I-a spus a fost: .,Eu nu vreau deloc sa Pentru aceasta trebuie sa tinem minte ca noi Cll totii avem
fae sex". Corec!, - i-am raspuns ell, - femeia se ata~eaza de origine divina ~i eontinuam sa-L purtam pe Dunmezeu in noi,
dorinta ~i viata. mai puternic prin activitatea sexual a, iata de ce ~i daca ne jigne~te umanul, trebuie sa continuam sa iubim
in acest caz intervine 0 impotrivirc puternica.. Grice uereglare divinul. In fata lui Dumnezeu ell totii suntem copii. Cli cat
a menstruatiei eonstituie un indieiu in legatura cu dependenta priviti mai mult toti oamenii ~i lumea ea pe ni~te copii, cu atat
cresc[lIlua a dorintei. va este mai u-,?orsa iertati.
Mi-aduc aminte faptul ca la audienta 0 femeie a relalat ci\ a Mi-a sustras atentia de la giindurile mele un lelefon. A
inceput sa se roage in timpul scxului ~i, ea ~i cum s-ar fi tumat sUl1at 0 femeie la care chiar In-am gandit.
pe ea apii rece, au dispiirul toate dorintele. Dar nu s-a intiimplat
- Va sunt foarte recunoscatoare, - imi spuse ea. - Mela-
!lirnie, mai tarziu, ineet, ineet, totul s-a restabilit. nomul a trecut 111intregime, totul a devenit normal.
Fcmeia mi-a mai pus cateva intrebari ~i dupa fiecare dau
- Nu chiar totul, - am riispuns eu. - 0 parte din problemc
acela~i riispuns. "Probabi! cO va trebui sii scriu eel de-al S-lea inca au ramas. Nepo~ii dUlllneavoastra au probleme eu teme
volum eu eontinutul de raspunsuri ~i intrebari, - Ill-am gfmdit ca: pretentiile crescutc fata de oameni, de morala ~i etica, ee
cu. - Trebuie sa selectionez 100 dintre cele mai hune ~i intere- persista inca. Sunt inca deosebit de vizibile teme ca depresia,
sante intrebari ~i sa arat. cum anumc prin unificare, toate lipsa dorintei de a triii. lipsa de incredere in sine. in prezent ~i
probleme se reduc la 0 singurii problemii ,,latii ce este Divinul In viitor. Nesiguranta, teama in fata viitorului. framantarile
2(l4
265
\
\ ~
~
crescflllde In legatura Cll vlitorul, de asemenea, VOl'reapare ell voi face 0 diagnosticare ~i vii voi masura parametril, acest
timpul. Prin loate acestea noi ne ata~am de dorin1a, dar nu In Illem va Impiediea doar proeesul. Dadi va voi lauda ~i va voi
prezent. ci 111viitor. Prill iubire trebuie sa Indepartam depen- spune en totul este bine. dumneavoastra veti Illeetali sa mai
deilla nu numai de valorile din prezent dar ~i din viitor. luerati. Dadi va voi spline ea LoLulcste prost atunci Incepe
- Dadi Imi permitc1i. vreau sa va pun eateva Intrebari. - a tristetea ~i nu veti mai putea Ilicra. lata de ce de aeum II1col0
spus femeia. - De ce este legaUi obezitatea mea? Nu pot sa 111a va fi din ce In ce mai putina diagnosticare ~i Illi trebuie sa Illai
ablin; eu In pennanen1a dorese sa mananc. Dadi nu mananc. scormonimln Ulllall. Trebuie sa Illvalalll sa vedelll din ee In cc
Imi pot pierde cUllo.';>tin1a.A aparut ~i 0 slabieiune puternidi, mai clar, Divinul.
Ingustarea arterelor .'?i0 durere de inima. De ce este legat acest M-am gundit la aeele persoanc care se oeupa de tamilduire.
Illcru'! A~ fi dori! ea metoda mea sa fie folosita ~i de altii dar Cli
- Exact adineauri v-am spus. ~ am raspuns eu. Cancerul a profesionalism. in primul rand metoda mea este bazata pe
trecut dar dependenla de dorinle Inca s-a pastrat. Inainte totul capaeitatea de a vedea structuri Ie subtile legatede sufletul I'
S-;t redus Ia tumnra, dar acum aecsta s-a ahsorbit ~i s-a dcs- oillulul ~i de soarta acestuia. Daca tamaduitorul IllI vede
compus In partite ei componente. Cli cat mai mult depindem urmarile aetiunilor sale -?I Inccarca sa copieze In exterior
de dorinle, eu atfit mai greu ne este sa tlamanzim ~i sa ne recomandarile mele, probabil ea VOl' aparea eu timpul pro-
ab~inem de la sex. Siabiciunea. durerile de inima constituie blellle atat In cazul lui cat .';>1al pacientilor lui. De aceea estc
slIpararea pc allii .5i pc propria persoana prin Injosirea mai bine sa Ill! se spuna ea se lucreaza dupa metoda mca ci s5
dorinlelor:;;i a vielii. Tineli mintc, ea dcpa~irca caneerului este sc foloseasea de experienta cereetarilor mele ~i acest lucru va
nlll11ai :;;inlll11ai una din etapelc pUllerii In ordine a sufletului; fi de folos. Cund am Inceput sa seriu primul VOIUfll,am vorbit
~i nu numai a sufletului dumneavoastra ci .';>ial urllla~ilor. despre pastrarca iubirii .';>1despre dcpa.';>ircageloziei ~i a
- Va lllul1umesc, - a SpliS I'erneia; - venili la noi In sup{lrarii. ACllm spun ueelea~i fraze. Oar In spatelc lor am
Siheria. parcurs un drum care strabatut elapelc fericirii uillane. 1ar
- Cu placere, - am raspulls eu. - :;;ine-am luat rarnas bun. acelea~i fraze Sllna deja altfel ~i posihiJitiitile depa~irii lIllla-
nului au dcvenit mult mai mari. Ell mi-am adus aminte de 0
Mi-aduc alllinte seminarul ~i declaralia faeuta eu aeest pilda oriental a dlild un Illvalator Ie-a explieat elevilor sAi ec
prilel. Inseamna Dao. Tal ce s-a InWmplat din inaltul Ceruilli a pomit
- Arum diagnnsticarea mea a luat sfflr;;it. - am aratat eu.- de la acest DaD, In care nu a existat viata, voinla, dorinte ~i
Au Illal r'-unas Ilumai doua teme: voinla ~i dorinla. Sper ea in illtentii. Elevul a pronulltat cuvantul Dao ~i a ridieat degetul. 0
curfilld tutu I sc va contopi Intr-o singura eauza ~I dadi eu va data un trecator I-a Intrebat pc clev: "Ce este Dao'?" in acel
26(1 267
.....
1,
\ ~
,. ... j
1
!
timp s-a apropiat Invatatoml ~i a H'iiat degetul elevului. Tipand Sud. EI a hotarat sa streeoare ni~te narcotice. punandu-Ie in
de durere. elevul a luat-o la fuga. Invatatorul a strigat dupa el. geamantanul sotiei. Ea a primit 0 condamnare de opt ani de
iar dind lIcenicul s-a Intors, acesta i-a aratat din nOlI degetul. inchisoare. Apoi ea a fast eliberata ~i s-a in tors in S.U.A., dar a
In acel moment asupra ucenicului a coborat iluminarea. inceput un cancer mamar. Dupa ee I-a iertat insa pe sotu] ei ~i
Tot a~a ~i noi: nu vedem adevaml care ne deschide tainele a indepartat supararea. tumoarea a disparut. Eu Imi aduc
existcntei de5i ele sunt amncate in jurul Ilostm. Sau Iloi aminte ca la ineeputul secolului al XX-lea. in Peterhurg, un
pronuntam aceste adevamri fara sa intelegem sensullor. calugar a tratat oameni. ,.Baiatu] dumneavoastra are crize. - a
Ce allume Inseamna sa pastram iubirea ~i illcrederea In explieat el parintilor. - pentru ea dumneavoastra ati pacatuit.
Dumnezeu III oriee situatie, eu am inceput sa Inteleg numai Ati furat un bou de la 0 viiduvii. Inapoiati-I ~i fiul dumnea-
aeum, dura multi ani de cercetari. voastra se va insanata~i." Altei femei, care avea probleme
Totul In lume are 0 legfltura ~i cu cat mai evident vedem dermatologiee Ia maini, calugarul i-a SpllS: ,.Nu rnai tumati apa
aceasta legatura eu atflt Illai u~or ne este sa percepem Divinu!, In laptele pe care 11vindeti ~i nu 0 sa mai fiti bolnavii". Aceste I'
voin!a di vina, prezenta III OI-iee.In lume cre~te din ee in ce mai callze pot fi explicate u~or atunci dind boala este legata de 0
mult tendinta de cautare a Divinului in noi, descoperirea fapta comisa nemijlocit de om, nu demult. Oar daca aceasta se
leg5.turii dintre earacterul eonceptiei despre lume a omului ~i a prelunge~te pe linie piirinteasca, daca boala este deja a socie-
boldor lui. tatii sau a omenirii, , problema nu se rezolva pur ~i simplu prin
Nu demult am citit intr-un articol di in Franta a ie~it 0 carte rugaciune pentru un p:kat oarecare. Narcomania ~i homose-
a unui rennmit psiholog care se intituleaza: "Spune-mi unde te xualitatea se acumuleaza de generatii. prin caracterul ~i con-
doare ~i eu Iti spun de ee". In acest m1ieol, autorulleaga bolile ceptia despre lume a Intregii societiiti. In acest caz, trebuie
~i nenorocirile de trasaturile de caraeter ale olllului eu mandria leeuita intreaga societate.
lui, cu supararea sau deceptiile acestuia. Un telefon ma sustrage de la gandurile mele. Suna 0 femeie
ACltlll un an am vorbit cu un profesor neuro-fiziolog. din Moscova care a fost de cateva ori la mine In audienta.
- $titi, m-a vizitat un psiholog din America eare a ineercat Ciiteodatii, agresiunea fatii de iubire poote patrunde atilt
sa trateze nolile prin iertare ~i mi-a prezentat doua cazuri deadane Incat purificarea in asemenea situatie are lac numai
concrete de tratament. In primul caz, 0 mama ~i-a alungat fiica printr-o boala incurabila ~i moarte, sau prin ,ndelungate
pe strada. iar aceasta nu a putut s-o ierte mult timp. Oupa . chinuri ~i ani de lucru asupra propriei persoane. Aceastii
aceea, pe eorpul ei a aparut ceva sub forma unei eezeme femeie are astm. La inceput, am vazlIt la ea 0 varianta clasidi a
pllternice. ~i atunei cand ea ~i-a iertat mama, boala a trecut mfmdriei. Cand ea a trecut prin toate situatiile ~i s-a pus in
imediat. In al doilea caz, sot ~i sotie, zburau In America de ordine, au reie-5it bazele, adica divinizarea dorintelor. a vietii, a
269
26H
I
1.
~
,. ,.. ~. J
!
re]atiilor. a falllilie.i, a eopiilor ~i a omlllui iubit. In legatura cu viitor, dar refuzul permanent a] viitorului duec la pierdcrea lui.
aeeasUi Ie.ma ca a luerat lllai (kpane. ACUIll sotul are crize de Astfe!, am stabilit di valorile din viitar sunt mai importante
rinichi. 0 diagnoslichez pc ca: III timpul Ilcformal este cunHa, dee[lt valorile din prezent. Aeeasta Inseamna ea ata~amentul
iar III timpul amorf de asemenca curaUL Asta da aetivitate. In fata de viitor constituie nu numai un ata~ament fa~a de dorinra,
timpu] illvers II1Sa. apare un program putemic de autodistru- 'lointa ~i viara, ci fata de toate acestca deodata. De aceca
gere 111planul idealurilor, al moralei ~i etieii, de unde pomcsc agresiunea legaHi de structurile subtile ale timpului na~te la noi
raJaeinile ata~alllentului de dorinta. La copii ~i nepoti, aeeasta ~i la urma~i 0 depellden~a cresc,lnda rata de Intreaga gama a
se Illanifcsta prill suparari rata de eei apropiati, prin gelozie ~i fericirii umane.
boli. Clnd ne ata~iim de viito(> In primul r,md atunei eftnd ne
- V -all raillas pretentii rata de barbati la un nive! foartc dezicem de iubire, de dragul viitorului, adica atunei ci1nd
adane. - Ii spun eu. scopul ~i esenta vietii devin visuri, plalluri ~i idealuri. Daca noi
- Credeti-ma, am luerat asupra propriei persoane, - Imi ne framantam III permanenta pentru viitor, ne este frica de el, I'
raspunde femeia. se [ntamplii aeela~i luerll. Sa mergem mai departe. Depresia.
- Dunlileavoastra ati luerat minul1at, -raspund eu, - dar lipsa de Illcredere 111sine, lipsa dorintei de a trai. pesimismul,
radacinile au ramas. Uitati-va, noi dispunem de 0 Illtreaga toate acestea SUllt forme ale agresiunii fata de viitor. Omul dur.
gallla a ferieirii 1IIllane ~i deodata Incepe sa se destrame totul: grosolan are contaete slabe cu viitorlli. La el totul estc simplu.
s{matatea, Illunea, banii, afacerile ~i relatiile. Oar cineva ne-a Fie ea se blleura, fie di pWnge in hohote. La omul dclie,tt,
ghieit di totul va fi bille. Atunei, orice boala, neplacere ~i rafinat, eontaetul spiritual ~i subtil eu viitorul cste mai amplu,
nefericire 0 suporlam pastrfmd bueuria 111 suflet. Totul se iar posibilitatile
sunt mult mai mari. Dar pentru orice ferieire
COlltureaZa, totul va fi bille. lar aeum, Inchipuiti-va ea avem de trebuie sa plate~ti. In posedarea unei asemcllea fericiri se
toate ~i ne merge minunat. Oar. dOlla persoane diferite ne-au aseunde posibilitatea dependentei de viitor, iar aceasta na~te
ghicit ea ne vom 11111rieopiii ~i 'lom pierde totul. Deci, nu deceptie, tristete ~i depresie. Dc aeeea. Glnd dumneavoastra
exist3 viitor, lolul este Inehis. Astfel sc na~te depresia ~i Jipsa priviti lumea din perspectiva divina, In sutletul dumneavoastra
dorintei de a trai de~i dispunem de 0 Intreaga gama de ferieire trebuie sa existe III permanel~ta u~lIrare. bueurie ~i iubire,
umana. Ce face In asemenea conditii un om obi~nuit? 0 data indiferent ee s-ar Intampla. Oaca dUlllneavoastra va apropiati
ce Illl exista viitorul, Inseamna ea trebuie sa ignoram totul ~i sa de Oumnezeu, In sinea dumneavoastra trebuie sa se clatine
abandoniim totul. Sc ~tie cii alcoolul distruge legiitura eu bazelc fericirii umane. In cazulll1 care vi se destrama viilorul,
viitorul. Omul se Imbata ~i lotul i se pare mai u~or. Intr-o iar dumneavoastra pastrati bucuria, iubirea .'?i optimismu],
oarecare masura accasta ajuta la depa~irea dependen~ei de atunci ati trecllt Incercarea. Cum trebuie sa percepeti lumea?
270 271
...-
,--
_1
I'.'
Vi se spline: ..La dUlllneavoastra tOlUl s-a prabl1~it. Ati pierdut Inaltime de doi metri plea-5ca pc spinare. Am avut ni~te dureri
totul." DUlllneavoastra raspundeti: "Nu-i nimic stra~nic, totul ! de ~ale de neirnaginat. Apoi au trecut. Dupa doi ani aceste
('ste bine, eu am in rata viitorul." Vi se spune: "Nu aveti viitor, dureri nu se ~tie din ce cauza, au reaparut. Se rnanifestau prill
maine veti Illuri." DU111neavoastra rasPllndeti: "Nimie deo- crize. Durerea era a~a de puternidi. indit aproape imi pierdearn
sebit. totltl esle bine. Eu am iubirea fata de Dumnezell, rata de cUllo~tinta. Pe deasupra, a illceput sa ma doara ~i inima. Mi s-a
prel.ent. lrecut ~i viitor pentru totdeauna. ~i iata, iubirea este 0 pus un diagnostic: radieulita traumatiea. Aceste dureri m-au
notiune de nezdruncinat." chinuit multi ani. Dar cand am tinut post, ele au trecut. Cand
Ne intoarcemla viitor. Notiunile de morala, elica ~i idealuri am inceput sa abandonez infometarea durerea a revenit. Mi s-a
sunt adresate de asemenea viitorului. Cand condamn ~i gan- spus ea este 0 boala incurabila. 0 data, un maseur talentat rni-a
desc rau despre cineva, alunci, in primul nlnd judec gre~it faeut cateva rnasaje ~i durerea a treeut, dar dupa daua zile au
faptde sLllc posibile, in interiorul meu ma debarasez de iubirea inceput sa ma doara rinichii. Durerea a fast a~a de putemica,
I'
fata de el, rup eontactele eu aeesta pentru ea sa nu ma tradeze incat mi-a venit sa urill. Am illeeplll sa ma rag ~i sa lucrez
ill viitor. lata de ce pretentiile fata de oameni in plan moral ~i aSllpra propriei persoane, durerile de rinichi au trecut. dar au
etie. nemultumirea fata de sot. in planul idealurilor - nu arata inceput sa ma doara ~alele. $i iata ea in ultimul timp eu insllmi
cum treouie, nu se eomporta a~a cum am vrea, nu se mi~ea, nu am din cand in cand dureri de rinichi ~i am inteles ca la baza
respira ~i nu vorbe~le cum trebuie -sunt agresiuni fata de viitor lor sta tema darintelar ~i a supararii fata de femei. Nu demull
~i maresc dependenta fata de acesta. Capacitatea de a iubi am inteles ea eu nu am 0 atitudine eoreeta fata de viitor .'$iefi
oamenii cu toate deficientele lor, capacitatea de a vedea nu alll depa~it dependenta fata de straturile subtile ale
divinul 111umanul care se dezvolta, constituie capacitatea de timpului. Acela~i lucru va pot spune ~i dUlllneavaastra.
depa~ire a dependentei de viitor. Pana cand aceasta dependenta - Bine, - spune ea. - Fiul meu nu mai traie!?te de mult cu
nu este invinsa, din ea VOl'rezulta mereu gelozia ~i mandria. sotia lui ~i IlU rell~e~te nieicum sa divorteze. De ce este legat
- Imi permiteti sa va mai pun cftteva intrcbari? s-a acest lucru?
inleresat 0 femeie. - De acela~i luern. Ata~amentul fata de darinte duce la
- Da, poftiti. destramarea relatiilar familiale sau a acelara din afara familiei.
- Am puternice dureri la ~ale. Printre altele, in ultima - Fiica mea IlUvede bine.
vreme, atat de pUlernice, incftt mi se pare di mor. De ee esle - Tema este aeeea~i; adica legata de gelazie ~i darinte.
legat acest lucru? - De ce la salll! meu s-a agravat tatu~i baala de rinichi?
- ~titi, cand avcam doisprezeee ani, - am inceput sa - La dumneavaastra, incepand de la urma~i, vine valul
povestesc. - jllcftndu-ma in parcul copiilor am dizut de la 0 concentrarii pe bazele fericirii umane. Daca se intensifica
272 273
j
I
1
\ ~
, '" .J
trugere, adiea renuntarea la iubirea de Dumnezeu. lar daca
dependenta fata de baze. atunei se intenslfica ~i agresiunea fata
dumneavoastra aveti in suflet ura fata de Dumnezeu, cum
de sot. lntrucat el poarta 0 suparare profunda fata de fcmei.
puteti citi despre iubirea Divina? Duea nu ati plltut sa cititi
dumncavoastra il bruiati ~i ineepe inrautatirea sanfitatii.
cartea, nu ar fi trebllit sa veniti niei la audienta. Fara 0
PlIneti-va singura in ordine ~i va ajutati urma~ii. Puneti-i in
pregatire de a va schimba, Illi aveti ce face la audicnta. Cli cat
ordine ~i pe urma~i ~i prin ei va ve\i pUlea ajuta so\ul.
insistati mai mult sa mergeti intr-o direqie gre~iUi, Cll atat va
- Va mul\umesc, - a spus femeia, - acum mi se pare lotul
va fi mai greu sa va intoareeti in direclia huna. Va repet din
clar.
nou. Dadi nu ati inceput sa lucrati serios asupra propriei
persoane, atllnci nu aveli ee face la audienta. Daea in fiecare
In principiu, audienta s-a terminat, dar nu ma pot deconecta
secunda sunteti gat a sa renuntati la nazuin1a spre Dumnezeu,
dintr-o data. in virtutea iner\iei Imi adue amintc acele gre~eli
principalc pe care Ie comil pacien(ii In limpul aC\iunii asupra cuprinzandll-va depresia. teama, pesimismul ~i supararea, nu-i
nimic daca, la inceput, soarta dumneavoastra va ajuta,
propnci persoane. I'
condueandu-va intr-o directie corecta prin boli, neferieire,
Nu demu\t am avut 0 discutie Cll 0 pacienta pc care
lnjosire ~i pierderi.
audienta mea nu a ajutat-o.
- Ma simt groaznic, - a recunoscut ea la te\efon. - Am
,,0 alta gre$cala este. dupa parerea mea, urmMoarea: paci-
sentimentu\ ca innebunesc.
cntul vine la audien1a, se roaga visand la faptul ea se va
- Haideti sa Ie luam pc rand. Cale carti a\i eitit')
-Cinei.
insanato$i ;;i eu cat spera eI mai mult ea se va insanato$i ;;i se
roaga pentru aceasta. eu atat mai mult viitorul va fi lransformat
- Dc cc n-ati citit-o pc a ~asea?
In seop, iar rllgaciunea, iubirea de Dumnezeu, va fi trans-
- Pentru ca nu am putut s-o citesc. Am fost data afara din
formata intr-un mijloe pentru atingerea acelui seop ~i atunei in
serviciu, am avut mari neplaceri ~i rn-am gandit dl mai intai sa
eel mai fericit caz, nu va avea loc nici 0 sehimbare."
mft pun pe mine in ordine ~i am inceput sa citesc cartea a
Daea noi acest viitor, adica sanatatea pentru care am sperat,
~asea. dar mi s-a facut mai rau.
II primim. atullei eonecntrarea asupra viitorului va crc$te de
- Aveti grija ce faceti. - i-am explieat eu. Informatia din
zeci de ori. de sute de ori. In eonsecinta, iubirea de Dumnezeu
caqile mele este traumatizanta. La nivelul subcoll~tientului are
.'-.;irugaeiunea devin mijloacc ell 0 intensitate deosebita. In
lac zoruncinarea bazeJor fericirii umane ,;;itotodata orientarea
continuare noi trebuie sa pierdem ceea ee ne desparte de
asupra iubirii divine. Cir\ile mele le-a\i cilil, dar nu ati vrut sa
iuhirea de DUlTInczeu. Noi pierdem viitorul.
sehimhati ~I lucrul asupra propriei persoane. Ati fost
Aceasta inseamna ca fie ne VOl'muri copiii, fie noi in~ine.
concediata ;;i v-a cuprins deprimarea, programul de autodis-
274 275
.....
.
1
\ f
j
De aceea, in l1lomentul cand omul se roaga, el trebuie sa uite
nieidecum iubirea, cand Incep sa se purifice sutletele eopiilor
de sperantele lui, de temerile ~i de parerile lui de rau. Mi-am
ei. Nu mai vorbese despre varianta crutatoare, adica despre
adus aminte de 0 paeienta la al carei fiu s-a pus diagnosticul de
triidarea ~i supararea cauzate de barba!i. Ea nu poate deloc sa
autism, care dupa aceea a fast infirl1lat.
pastreze iubirea
niei ehiar in condi!iile bolilor ~i ale neca-
- Prima luna, - a povestit ea, - eu m-am rugat, a~teptand
zurilor. In asemenea cazuri 0 salveaza de obieei moartea,im-
~i sperand ca fiul meu se va Insanato~i. Eu am trait nadajduind.
bolnavirea incurabila, invaliditatea sau eeva asemaniitor. Inva-
Au treeut 0 luna, 0 luna ~i jumatate ~i constat un e~ec total.
nici 0 sehimbare. Apoi am Ineeput pur ~i simplu sa ma rog tali sa pastrati iubirea fata de Dumnezeu In cazul oricaror
Intrucat a aparut aceasta necesitate la mine, iar dupa un timp
neplaceri ~i Imbolnaviri. Inva!ati sa-i mul!umiti lui Dumnezeu
pentru supararea care va vine din partea oamenjlor, invatati
am observat ca ~i copilul a Inceput sa se schimbe iar dupa
doua luni diagnosticul a fost revoeat. fata sa iubeasdi, sa se roage ~i sa ierte; atunei vor interveni
sehimbarile. Dupa 0 jumatate de luna femeia m-a sunat.
Aceasta femeie a pus iubirea de Dumnezeu mai presus de I'
viitor, ~i Inseamna di ~i mai presus de spiritualitatea care ne - ~ti!i, la fiica noastra aulnceput dureri puterniee la ochi.
A Inceput sa curga din ochi un fel de secretie. Spuneti-mi ce
permite sa controlam viitorul. Atunei In fa!a copilului s-a
este de facut?
desehis viitorul ~i posibilitatea de a fi spiritual.
- Daca Incepe de pe acum sa va fie frica, sa fiti decep-
tionata ~i sa oprimati iubirea, eu ered ca nimeninuva puteasa
Inca 0 gre~eala foarte raspandita. Acele Incercari pe care Ie
va ajute. In prezent are loe purificarea, destul de ehinuitoare
primim efwd ne Indreptam spre Dumnezeu trebuie sa Ie
pareurgem prin pastrarea iubirii, dar noi deseori ne umplem cu
nu numai pentru fata dumneavoastra, ci ~i pentru copiii ei ~i
pentru nepo!i. In acest caz trebuie sa uitati de frica, de parerea
spaima ~i deceptie.
de rau, de pesimism, de supararea pe propria persoana ~i pe
Mi-aduc aminte de un caz recent. Parintii au adus-o la mine
pe fiica lor adolescenta. Ea a avut 0 tumoare caneeroasa la
destin. Nu exista teama ~i framantari pentru viitor. Regrete fata
de trecut nu exista. Nu exista nici vinovati. Este Dumnezeu ~i
oehi. Ei au colindat prin cele mai renumite clinici din lume ~i
iubirea. Despre toate celelalte trebuie sa uitati.
fata a fost eonsultata de eei mai buni speciali~ti. In Elve!ia Ii
s-a spus ca trebuie Indepartat ochiul fetei. Ce va fi cu al doi1ea
Mi-am adus aminte de un caz de riitacire foarte raspandit.
ochi, nu ~tia nil1leni.
Foarte multi traverseaza focul ~i apa dar se Impotmolesc In
- Dumneavoastra vedeti catastrofa la exterior, dar ea
tevile de arama. Adica in momente de boala ~i de suferinta
izvora~te din eatastrofa interioara. Fiiea dumneavoastra este In
reu~ese sa pastreze iubirea dar atune; cand Incepe Insana-
interiorul ei foarte suparacioasa ~i geloasa. Ea nu poate pastra
to~irea, uita de aceasta. a fata cu diagnostieul de hemofilie
276
277
..-
...
!
\ f
,'. .,. _J
27~
,
\ f
j
2XO 2St j
,
1,
f
j
orice ncpHicere din destin, picrderca controlului asupra situ- situatiei. Trehuie sa-ti creezi 0 supralncarcare, sa Intete~ti
a~ici eu 0 percep mult mai dureros decat Inainte. Inseamna ca problema pana 1£1limita ~i atunci, daca supravie~uiesc. precis
Illli cre~te iritabilitatea, aprecierea negativ[l a oamenilor, a ca apare ceva nou.
mediului Inconjurator. ~i mai depal1e ca rezultat al progra- In aeest context afost gandit seminarlll de 1£1smr~itul anului
mului de autodistrugere, va fi afeetat sistemul uro-genital. Se 2000. Este adevarat ea supralncarcarile au fost pu~in mai mari
pare ea am uitat ca nu poti schimha soarta altor oameni. Soarta decat cele pe care Ie-am a~teptat. Dupa eea de-a doua zi a
noastra 0 schimba DUlllnezeu. Noi putem sa ne schimham ~i sa seminarului. ell m-am gandit Iloaptea In timp ce stateam
cream 0 baza care sa cOlltribuie la depa~irea holii ~i schimharii culeat: "Maine eu trebuie sa diagnostiehez restul memhrilor
soartei. Ultimul cuvant este mereu al lui Dumnezeu. Este semillarului. Ieri, pentru primul grllp am epuizat toate foqele.
suficient sa hotara~ti ca Iti sta III putere sa-ti dirijezi soarta ~i Nu ~tiu ce se pctrece ell mine ~i daca voi putea In acelea~i
imedial, con~tiinta umana Incepe sa dirijeze ~i soarta ~i iuhirea. conditii sa investighez cea de-a doua grupa". Am ~tiut bine ca
;'
Dirijarea se situeaza deasllpra iubirii ~i Incepe ceea ce In pentru mine este 0 varianta periculoasa. A~a ea spre ora 4
Bihlie se nume~te trufic ~i diavolism. Nelntelegerea acestui dimineata, In sinea mea, am derulat toate variantele posibilc.
lucru duce la faptul ca pacientul urmare~te sa ajunga la Dar niei 0 varianta nu mi-a provoeat u~lIrare. Sentimentul
numero~i pseudovindecatori, visand sa-~i Indrepte ~i sa u~urarii a venit Ilumai dupa vreo doua ore, cand am ahordal
corecteze soarta. Cererea na~te oferta. ~i imediat ziarele ahun- urmatoarea metoda. Am hotarat sa ma concentrez mai mult nu
da de IlU111croase al1lll1turi: "repar karma, corectez. Indrept. asupra ata~ametelor ~i problemelor umane. ci asupra sentimell-
schimb. eurat etc." Daca omulnu arc ca seop iuhirea ~i schim- telor de blandete ~i iuhire ~i nazuinta spre Dumnezeu. Imediat
barea chinuitoare a propriei persoane, ci Indrept~rea plat ita a am rasuflat u~urat. La seminar am spus deja Ufmatoarele:
soartei slrambate, eI trehuie sa sufere pentru ca sa nu se "Diagnosticarea mea. a~a cum v-ati obi~nuit sa 0 vedeti, s-a
Indaljeasca. merg[lI1d In direc~ie gre~ita. ClI cat cheltuic~te mai Ineheiat. Eu nu 0 sa mai masor parametrii dumneavoastra
llluiti bani dandll-i speciali~tilor In domeniul kannci. Cll atat pentru a stabili ce ata~ari aveti ~i cat anume. Eu trebuie sa va
mai vizibila va fi leqia. ajut sa sim~iti ~i sa pastrati iubirea Divina. Lepada~i tot ceea ee
Inainte nu 11l~elegealll de ce exista 0 a~a imensitate de va impiedica sa sim~i~i. Nu socoti~i, nu cantariti, nu analiza~i ~i
~arlatani ~i a~a de putini tamaduitori adevarati. Apoi am Inteles,~i 0 sa aveti rezultate mult mai bune. Nu yom mai scormoni
cum purifiea sulletul ~arlatanul. Acesta te salveaza de toale murdaria umana. Mai bine ne yom scalda In iubirea Divina."
ata~amentele. ~i In primul rand de eele bane~ti. Mai In gluma, Seminarul m-a ajutat In multe privinte. A avut loc un
mai In serios, dar tema destinului nll-mi este clara pana la unumit transfer interior. dar totodata au ie~it la suprafa~a unele
capat. In asemenea cazuri eu de obicei trec la provocarea momente ciudate. Dupa seminar. unii au Inceput sa imbatra-
2X2 283
..-
,
1
\ f
- -j
straturile profullde
ale timpului s-au [Iltelit evidellt. Apropo,
neasea bruse, altii invers, sa Intinereasea. La muJti au ineeput dupa un timp, eeasurile de la prietena mea au revenit la
sa Ie mearga alandala ceasurile. Am atins tema timpului ~i [n normal, dar au inceput schimbarile In Infati~are.
special aeel strat, In care se unese doua contradiqii: vointa ~i - Nu ~tiu ce se intampla, - a reeunoscut ea, - dar la mine
dorinlele, gelozia ~i mandria, precum ~i principiul feminin ~i a ineeput proeesulde intinerire.
masculin. inainte de seminar, Ill-a sunat 0 prietena ~i Illi-a Se pare ca IlU numai ceasurile au luat-o [Ilapoi, dar ~i
eomunieat ea In apal1amentul ei este de neinchipuit ee se timpul.
intampla cu eeasurile. - Ma simt ca 0 fetila tillerica dar ~i [nfali~area mea [ncepe
~ Merg Inainte? - am Intrebat eu melaneolic. sa eorespunda starii mele.
~ Nu. Oc doua zile toate ceasurile au mers in sens invers. Nu voi mai vorbi despre alte momente stranii care s-all
Atat aratatorul mare cat ~i minutarul. petreeut dupa seminar ~i despre ceea ce IlU este esenlial.
- ~i cum s-a comportat secundarul? Problemele mele principale
de sanatate nu Ie-am rezolvat. I'
- De ce va intereseazaacest lucm? Rinichiiau continuatsa ma doara,La mijloeul lunii ianuarie
- Este vorba despre faptul ca daca [nvartim butonul de m-am trezit noaptea simlind 0 durere la ~ale. "Fie ca are loc un
Intors eeasu!. noi putem invarti In sens invers cele doua limbi proees intensiv de formare a pietrelor, - m-am giindit eu, - fie
care indica ora ~i minutele, dar seeundarul, cu acest prilej, nu am 0 tumora. A sosit timpul sa ma duc la diagllostiC<lrecu
se [nvarte [napoi, el tremura ~i sta pe loc. Deci, aceasta limba ultrasunete. [n ziua urmatoare am telefonat unui medic
nu este legata de meeanismul de IntoarcereInapoi a ceasului. cunoseutde mine ~i am stabilit Intfi.lnirea,Iata-ne mergandpe
- ~i secundarul a luat-o [napoi, - mi-a eomunieat ea. - coridor spre cabinet.
Illteresallt este urmatorul lueru: la [Ilceput, [11casa, s-au oprit - Ia spune-mi in mod COllcret ce s-a intamplat, - ma
toate ceaslirile, iar apoi au pornit-o inapoi. Acuma cand [ntreaba doctorul.
vorbese eu dumneavoastra ~i aratatoml secundar merge einei De obieei tamaduitorii se [ncarca pe ei [n~i~i cu tema
secunde inainte ~i einci secunde Inapoi.
- Bine, - i-am raspuns eu, - va multumese. a sa ma gan-
" dorinlelor, iar apoi Ii se destrama familia sau [ncep sa-i doara
[ncheieturile, sa Ie slabeasea vederea, apare diabetul etc. Fie
desc ce se [ntampla. Aeesta nu a fost un caz unie. Acum cateva iau asupra lor tema dirijarii, iar atunei are lac destramarea
',/
Iuni, la Moscova, Intr-o indipere in care eu am primit oamenii, .i;'
destinului, seaderea capacitalilor, slabirea memoriei. Sau apar
ceasurile au mers In direetie opusa, Eu Ill-am obi~nuit deja eu problemele de sanatate.
faptul ea ceasurile pot merge inainte, pot ram[me in urma sau in ceeaee Illa prive~te, se pare ea am luat asupramea ~i
sa se invarte numai un singur aratator. Oar situatia ea eeasurile unele ~i altele. Totu~i, cu 0 mare [nelinare spre tema dirijarii.
sa mearga Inapoi Inca nu s-a mai Intamplat. Oeci, contaetul Cll
2X5
2X4
,
1
\ f
."
_J
I'
Illsa, lovitura IlU merge III direqia psihicului, ei spre rillichi. fOrInarea pietrelor Impiedica acest ]ucru. In general, dadi I
Apropo, ullui eunoseul de-al meu, care era un vindcditor judec dupa dureri, ma puteau pa~te rezultate mult mai rcle. Am
destul de hun, nu deml1lt, i-au extirpat un rinichi. Jl1decand fost lllultul1lit de investigatiile facutc. Existenta a dOlla pietri~
dupa taate niei cI IlU a rezistat ]a tema dirijarii. cele mici nu eonstituie nici 0 prohlema. Asta Illseamna ca
- Aeum doi ani te-am cxaminaL mi-a spus eu Ingrijorare trebuie limp de 0 jumatate de luna sa ma deconectez de orice
medicul. - Tu ai avut la rinichiul drept 0 piatra de un ~i sa lucrcz 111mod normal ell eul propriu.
centimetru. Am avut 0 paeienta In rinichii direia, 111timpul sareinii. au
- Da, aeolo a fast tema aprceierii dure a oamenilor, mai crescllt pieHT coraliformc, care nu pot fi eliminate. Dupa ce a
ales a femei]or, - am spus eu. - Apoi l11-am pus In ordine ~i nascut 0 fata, 111 15 zilc aceste pietre s-au resorhit ~i au
atunci trehuia sa se dizolvc. lar aeul11. se pare, ea se formeaza disparut. Eu i-am explicat di In vietile ei anterioare n-a putut
din nou pietre 111amhii rinichi. primi lovituri date de destin III timpul sarcinii. In aceasta viata
- Haideti sa vedem despre ce este yorba, a spus eI ~i l11-a insa, prin ratiune, s-a straduit sa aeceptc totu\. Sentimentele ei
I'
eonuus In cahinetul medical. Ne-a primit 0 specialista 111 ramHneau III lIrma ratiunii. nu s-au copt ~i de aceca ea a primit
diagnosticarc Cll ultrasunete. Ea l11-a examinat apoi l11-a 0 varianla mai u~oara. Injosirea In fiecare secunda a destinului
Intrehat: s-a produs prin formarea pietrelor la rinichi. Intrudit ei nu i~a
- Este trecut In fi~a ca aveti 0 piatra la rinichiul drept eu fost frica ~i nu s-a lamelltat, a past rat iubirea ~i nu a emis
diametru] de un centimctru, iar rinichiu] stang estc curat, a~a preten\ii fata de soarta, pietrele ~i-au indeplinit rolul lor de
estc? purificare a sutletului eopilului ~i s-au resorbit.
- Da, - am raspuns eu. Poate ~i mie mi se pregate~te aparitia llllUi nOlI eopil pe
- Acum Il1sa aveti la ambii rinichi cate 0 piatra eu lume. Sufletele viitorilor copii Ie V{ii!deja Janga mine. Numai
diametrul de cinei milimetri. eft nu pot nicicum stabili dadl ei VOl'aparca In aceasta viata
- Dar lumoare este? - am Intrehat-o eu. sall In eea viitoare. Oar 111oriee eaz cste timpul sa 1115oellp
- Nu, nu cste, sunt numai pietre, - a nlspuns ea. serios de propriul sutlet ~i de corp. In ultima vreme am tot mai
jnseamna ea In rinichiul drcpt piatra s-a resorb it Illulte auJientc, expullcri ~i eonsultatii. Este ciudat Illsa faptul
Illtr-adcvar, iar aeum a aparut din nou, - m-am gandit eu. In ca rinichii au incetat aproape sa ma mai doara. In zilele cafe au
principiu, organismul poate In cateva are sa dizolve ~i sa eli- urmaL ell i-am tinut sub observatie ~i nu am constat nici eel
mine orice piatra, dar aceasta numai atunci cand straturile mai mic simptOin al bolii. "Trcbuia sa se Inlfunple, Ill-am
interne ale sulletului sunt curate. La mine, In prezent, proble- gandit eu. - A fost suficicnt sa hotarasc ea sunt sanfttos ~i
ma nerezolvata declall~eaza un program de autodistrugcre. iar imediat prohlemck au disparul."
2X(~ 2X7
....
\
1,
\ f
, ~ ~j
lXX
2X9
~ --
1. ,
J
angajat sa mearga unde vrea."' departe, aceasta este 0 cale care nu duee nieaieri.
Aeum. eonvorbirea pc care 0 purtam era de asemenea [nainte, m-a~ fi In tors dinadins la aceasta situatie provo-
legata de bani. Eu am vrut sa ii ajut pe prietenii mei ~i sa-i eandu-ma pe mine insullli sa condamn pe altii. Aeum, nu mai
organizez ~i lui in acest sens 0 oareeare afaeere. EI mi-a fae acest lueru. Eu incep sa parcurg in mod normal incercarile
dcelarat deodaUi ea vrea sa lucreze numai eu mine. iar pe vietii. Oar de ce Iumea inconjuratoare in cepe sa se poarte fara
ceilal1i trebuie sa-i inlMur. etica tocmai aeum nu pot inlelege. Cauza trebuie gasita evi-
Mi-a fost ru~ine ~i nepUiclit sa-i spun di acest lueru dent in mine. Are loc 0 puternicii situalie neprielnica. Este
constituie 0 grosolanie ~i eu nu accept a~a eeva. Atunci dind posibil oare ca tema condamnarii oamenilor in planulmoralei
i(i este ru~ine ~i.neplacut inseamna ca e~ti ata~at de morala ~i ~i eticii sa fi ajuns la linia ro~ie" S-a cuplat meeanismul
elica. Sa-i spui in mod cinstit omului parerea ~i preten(iile tale purifiearii? Apropo, de mult nu mi s-a mai ~optit nimic in mod
duce la posibilitatea de a solu(iona imediat situa(ia. lar eu direct. In ultimii doi ani s-a ivit numai 0 singura fraza: "Nu-i ;'
ioeep sa ma iovart ~i sa-mi fie frica de eomportamentlll aspru condamna pe oamenL i(i pot muri copiii."
din exterior. In sutletul meu inca este pU1ina iubire ~i de aeeea De ce condamnarea allora afecteaza a~a de puternic copiii"
eu ou am invatat sa ma comport aspru la exterior. Aceasla problema trebuie inca studiata. Deocamdata trebuia sa
~ De ee nu te ui1i in ochii mei? - Illi-a spus el. Ce te constatam problemele care se intelesc ~i care exista de mult ~i
fralllanta. spune-mi cinstit! nu se manifesta fa(i~.
- lata i(i spun cinstit, este 0 problema de etica, prietenii Ma Intorc din nou la problema energiei. Dadi nu exista
mei raman pe dinafara. energie, atunci cre~te dependen(a de starile omene~ti - chiar in
- A~adar. care-i problema" - desface ellarg mainile. - Ce cazul in care te compor(i normal. Aceasta cre~te incet, dar
estc ell asta?- ~iface un gest de dispret. cre~te. In prezent fixez existen(a unui anumit moment, care ma
- Oar este yorba de prietenie - am raspuns eu incet. gole~te de energie, dar deocamdata nu pot face nimic.
- Ce este mai important pentru tine - afaeerea sau prie- Treaba insa este treaba ~i peste cateva zile eu trebuie sa
tenia'! - ma intreab5 el iritat. plec in Crimeea. Am cumparat cu un prieten biletele ~i iata-ne
Eu ridic din umeri. deja in tren, in drum spre Moscova. Am stat 0 zi la Moscova,
- Bineinteles eft prietenia. apoi am luat un alt tren ~i dupa doua zile de ciilatorie trebuia sa
EI ridica manias din umeri ~i se intoaree eu spatele catre ajungem in Crimeea. Se insereaza. Nu ma mai dor rinichii, dar
mine. Discutia nu a reu~it. In asemcnea situatii eu ma bueur starea generala este intr-un fel ciudata. Mi-am fiicut diagnos-
penlru un singur lueru. Nu simt deloe dispre( fa(a de el ci ticarea ~i vad un tablou destul de sumbru.
numai eompatimire. Cli 0 asemenea eonceptie I1tI ajungi - Hai sa procedam folosind metoda oarba, - ma adresez
2YO 291
_J
" ".
Cateva zile imi permit sa nu ma gfindese~i sa nu analizez departe de Drumul Vietii. in autoturism suntem trei persoane.
situatia; informatia se va aduna ~i se va impra~tia de la sine. Nu eunosc drumul, motiv pentru care eu eondue rara gruba.
Apoi ineet, ineet, in salturi, va avea lac 0 iluminare treeatoare Mergem pe ~oseaua situata la marginea loealitatii Vsevolojsk
~i ca dintr-un mozaic. Incepe constmc!ia unui tab Iou general. In eur[md 0 sa fie cotitura spre casa de vacanta. fntrueat
Dupa un timp lncep din nou sa ma lamuresc ce s-a petrecut cu drumul nu ne era cunosellt nu ne-am orientat imediat. Mergem
mine. pe autostrada principala lasflOd In urma drumurile ~i rascrucile
Poate di este vorba de un semn divin ea trebuie sa ineetez a secundare. Ceilalti ma intrcaba cate ceva ~i eu, ingandurat, Ie
mai face cercetari ~i audien!e pe baza acestora. Se pare ca raspund. In tore capul spre stanga, pentru a traversa urmatoarea
despre asta este vorba. Atunci ce este de facut? S-ar parea ca lncruci~are ~i deodata apas brusc pe frana.
trebuie sa termin eel de-al ~aptelea volum ~i sa explic ca acesta Dinspre
stanga vine spre noi un eamion uria~, viteza
este ultimul ~i apoi treptat sa Inchei atat practicarea tamaduirii aproape ca nu sc mic~orcaza, iar eu, ea intf-un film rulat eu
eat ~i activitatea teoretica. Aceste ganduri m-au facut sa ma lncetinitorul, vad apropicrea eel or doua ma~ini. Inca 0 secunda /
simt mai u~urat. La urma unnei este timpul sa-mi schimb ~i eamionul marca Kamaz apare in fata noastra. Intram cu
meseria. Lumea a pot cunoa~te ~i cu ajutoml picturii, iar eu de toata viteza in carnion, ~i pentru un moment imi pierd
mult tanjesc sa pictez. La mijlocullunii aprilie este programata cuno~tin!a. Apoi lmi revin, deschid ochii ~i ce vad: pasagerii
prezentarea cclui de-al 7-lea volum la Moscova. Mai am vii. Daca nu am fi avut air-bag-urile, atunci In ma~ina ar fi fost
eateva zile sa termin cartea ~i sa-i dau dmmul la tipar. Apoi doi mor!i. Am iqit din ma~ina lncet. In jurul nostru, pe 0 raza
urmeaza prezentarea ~i dupa aeeea ineepe pentru mine 0 noua de 10 metri totul era presarat cu stiela. Fa!a ma~inii noastre
via!a. Eu 0 sa pierd din punct de vedere material, dar ca~tig din "V olkswagen" este putemic deformata. Eu nu mi-am pus
punct de vcdere spiritual. Pot lucra ~i 24 de ore pe zi. Dar centura de siguran!a ~i de aceca m-am lovit cu capul de
acum tot ce Imi doresc este sa fiu pictor ~i sa nu ma ocup de parbriz. Capul lmi vajaic putemic, iar ceafa este cuprinsa de 0
nimie alteeva. durere surda, ea ~i cum ar fi traumatizata ~ira spinarii. Dupa un
Astfel, urmeaza ultimul asalt pentm terminarea volumului timp sosc~tc militia ~i in cepe sa intocmeasca aetcle. Deocam-
al ~aptelea. Astazi lnsa aman activitatea lntmeat trebuie sa data au loc procedurile obi~nuite ~i eu cu greu ma pot
vizitez un mic teren pentm 0 casa de vacan!a de langa Sankt- dezmetiei. Incep insa sa inteleg ca am avut 0 bafta ehioara.
Peterburg. Casa mea de vacan!a, care a suferit mult, se afla la In primul rand traim cu to!ii. In al doilea rand, ne-am
200 de kilometri de ora~ iar copiii au nevoie de un spa!iu mai ciocnit de un carnion ~i nu de un autoturism. In acel caz eu
aproape. Durata calatoriei nu trebuie sa depa~easca doua ore puteam sa omor ~i al!i oameni. Jar apoi noroc ca nu Kamaz-ul
pana la locul casei de vacan!a. Ea se afla langa Vsevolojsk nu uria~ a intrat in noi pentru ea atunci in loeul meu ramanea 0
294 295
J
psihicc. Mi-am adus aminte cum a fost dupa ee am fost pe traie~ti dupa 1992.
punetul de a muri In tren. De~i este straniu, dupa aceea mi-a Se pare ~a energia curge din viitor. Dadi viitorul nu exisUi
fost mai u~or sutlete~te. Nivelul energiei a fast eu mult sub atunei corespunzator seade energia ~i Ineepe boala $i moartea.
minus ~i deodata s-a ridicat Ia plus ~i apai in taate zilele Astfel,viitarul meu in 1991 s-a terminat. Eu am inteles acest
urmatoare a ramas destul de Inalt. Atunei nu am putut expliea lueru atunei cand am aflat diagnosticul meu. a data ce nu am
acest fenomen. Au trecut ctltcva zile dupa accident. Am obser- viitor, nu ma intereseaza pur ~i simplu. Am deschis Biblia ~i
vat cu uimirc ca scntimentele deprimarii ~i deeePtiei au dis- am Il1eercat sa gasesc aeolo ceva ee este mai important decat
parut total. Am scris In dirtile 'llclc des pre faptul ea nume- viata ~i viitorul ~i am gasit.
roase neplaecri ~i boli ii blocheaza omului programul de Iubirea de Dumnezeu s-a davedit a fi tot ee am cautat.
autodistrugere. Aici aveam acela~i mceanism ~i totodata ceva Viitorul a ineetat sa mai fie important pentru mine ~i, ca atare,
nou, deosebit de nou. Daca a$ II1CCrCaSfi deseriu 111euvinte am ineetat sa depind de el. Iubirea de Dumnczeu s-a adeverit a
aeeasta stare noua atunci a$ spune cam a$a: fi odata pentru totdeauna mai importanta decat viitarul, pre- ;1
- Mi s-a sehimbat pereeptia asupra viitorului. Am senti- zentul ~i treeutul, mai importanta deeat viata, deeiit dorintele
mentul ea, parea a aparut un viitor 110U.lritarea $i eondam- mele ~i destinul. Daca iubirea de Dumnezeu pentru mine a
narea oamenilor au Il1eeput sa treadi. Deprimarea, nell1cre- devenit 0 realitate, iar viap iluzorie ~i viitorul au treeut pe
derea in sine au disparut ~i ele. Energia se afla pe polul stabil, planul' seeundar, prin iubirea de Dumnezeu s-a naseut noul
permanent. In suflet a aparut sentimentul u~urarii ~i senzatia viitor $i noua viata.
de zbor. Rezulta ea pentru a avea un nou viitor trebuie par- Aeela~i lueru s-a intamplat in 1995 ~i aeela~i lueru se pare
cursa procedura mortii evidente sau foarte apropiate, ~i de fapt ~i ea se intampla ~i aeum. In memarie mi se infiripa ritualul
de ce nu? Pentru a obtine 0 noua viata trebuie sa se termine botezului. Acum eu inteleg in ee consta esenta primelor ritua-
'j'
:£
eea veehe. Legea negarii negatiei. Viata anterioara se luri de ere~tinare. Omul era eufundat in apa, era gata sa moara,
coneentreaza Intr-un punet $i se smulgc. Apoi apare noua apoi il seoteau din apa ~i il reinviau. Daea in sutlet era multa
:,
viata. Dadi apare. Iar ea apare atunei eand este acumulatii 0 iubire, adica eontaetul eu Dumnezeu era puternie, atunei omul
cantitate sufieienta de iubire. Astfel, Ineet Ineel, se eontureaza invia ~i primea un viitor nou, 0 naua viata. Probabil ea pentru
tabloul. aceasta proeedura se hotara aeela care simtise di nu are viitor
In 1991 trebuia sa mor. Nu am mai avut viitor. Corpul meu ~i nu are ~anse de supravie(uire. Cu timpul proeedura a devenit
temporar s-a limitat la anii 1991-1992. a prietena care se mai putin dura ~i s-a pus aeeentul nu pe oprirea vietii
oeupa de astrologie mi-a spus: anterioare ei pe erearea unei vieti noi prin iubire de
- In conformitate eu semnele de via\a tu nu trebuia sa Dumnezeu. In apele Iordanului, deei, avea loe cufundarea in
29~ 299
....
\
1
f
j
I,
apa ca simbol alTncetarii vietii de dinainte ~i adobandirii unei tiei sentimentelor manifestate. Inseamna ca orice grup de
vieti noi. Pentro a ne desparti tara durere de viata trecuta, oameni lega!i de rela!ii stabile au de asemenea un corp tem-
trebuie sa dam drumul la toate legaturile care ne leaga de ea. poraL ~i acesta poate fi de asemenea epuiza!. Dad rela!iile
Cel mai puternic ne Icaga de trecut, supararile neiertate, ajung la un sfiir~it, atunci apar vestitorii decesului apropiat sau
condamnarea oamenilor, supararea pe soarta ~i pe Oumnezeu. In cazul In care exista 0 cantitate suficienta de iubire divinA.
Atunc; cand loan Botezatorul spunea: "Pocai!;-va, pentru ca a aparitia noii vieti. ludecand dupa toate, 0 aselllenea stare se
sosit impara!;a Domnului", atunci probabil ca era vorba despre nume~te in Biblie sfiir~itul lumii. Sa incercam sa analizam
pregatirea pentru a trece de la 0 viata obi~nuih'i, umana, la 0 caracteristicile care ilustreazft 0 asemenea stare.
viata noua care a izvorat In primul rand nu din vointa, intelect Ce anume confera Illic~orarea rezervelor viitorului, adidi
~i dorin!e, ci din iubirea de Dumnezeu. consumarea corpului temporar'? Sdiderea energiei. Aceasta
Mi-aduc aminte 0 discutie despre viata de familie. Cineva poate duce la scaderea general a a imunita!ii, adica la apari!ia
mi-a spusca dupa 7 ani de casnicie, tatdeauna intervine a criza de noi infeqii la scara globala, la sindromul de oboseala I'
profunda. Daca sotii tree peste aceasta criza, atunci vor trai cronica, la sterilitate, la degradarea structurilor de energie
ferici!i mai departe. Acum acest lucru simplu ~i u~or s-a a~ezat superioara: moral a, etica, rela!iile familiale ~i gandirea strate-
in cadrul modelului nou. gica dezvoltata. Este natural sa ne a~teptam la dependen!a
ludecand dupa toate, cOl'pulnominal al fiedrei famiJii este crescanda de principiile fericirii umane ~i de dorin!e, de
calculat pc 7 ani. Oaca sotii au un ata~ament marit ~i cruzime con~tiin!a ~i voin!a. Dependen!a de dorin!e, trecand peste Jinia
in caractcr, ci epuizeaza surplusul corpului temporar Intr-un ro~ie, in cepe sa genereze efectul Sodomei ~i Gomorei, intr-o
an-doi. Blande!ea ~i atitudinea justa fa!a de via!a, din contra, masura mare. DependenJa de con~tiin!a ~i de voin!a poate da 0
Illarescdimensiunile corpului temporar. Cu toate acestea, criza marire a agresivita!ii in grupuri de oameni, adica conflicte
apare oricum. fie cft este evidenta, fie eft nu. Acestea sunt fie etnice ~i reJigioase, ampJificarea terorismului, apari!ia sectelor
neplaceri la locul de munca, fie tradari, suparari, indiferen!ii, satanice precum ~i diferite curente religioase false. in prin-
etc. intrucat familia se bazeaza in primul rand pe femeie, iar cipiu, un asemenea tablau ."Ieobserva acum III lumea Intreaga.
soarta 0 Impinge actjv spre iubire. prin Injasire, atunci com- Totodata, in fiecare din noi, timp de 2000 de ani a aqionat
portamentul so!iei in timpul crizei determina vitalitatea fami- mecanismul de salvare. in ce consta esenJa rastignirii lui Iisus
liei in viitoL Armonia sufleteasca a femeii, pregatirea, disponi- Christos? De ce lui nu i s-a perm is sa renun!e la 0 asemenea
bilitatea de a accepta umilin!ele, de a-I ierta pe so! ~i de a moarte chinuitoare? Cat m-am framantat sa descifrez aceasta
pastra iubirea de Dumnezeu permit recrearea corpului tem- enigma ~i totu~i nu am putut s-o in!eleg. Da, neindoielnic, in
porar al familiei ~i de a trai mai departe in plenitudinea boga- aceasta s-a pus posibilitatea viziunii divinului adevara!. Pentru
:\()O 301
--
\
1
\ f
,J
a-i rnantui pe toti, trebuia sa existe un perieol real al pieirii despre cum au avut loc procesecreatoare ale genii lor .'?icum.
tuturor, dar de 2000 de ani, omenirea traiqte ~i se dezvolta. practic, fiecare idee nou naseuta a fost legata de chinuri
De ce proorocirea Bibliei se termina In jurul anului 20000 Este spirituale ~i fiziee. MuJti nu nUlllai di au fast bolnavi Inainte
natural sa presupunem ca posibilitatea salvarii data de Christos de deseoperire .'?iau traversat situatii grele de viata dar s-au
trebuie sa se infaptuiasdi toemai III aceasta perioada. Dar aflat In stari apropiate de moarte. Avem din nou de-a face eu
probabil ca schimbarile trebuie sa fie atat de mari Inciit legea negarii nega!ici. Dobandirea noului are lac In condi!iile
Infaptuirea lor cste In prineipiu imposibila fara a pregatire de desprindere de tot ce este vechi. ~i probabil ca ideile
prealabila. De aceea, judecand dupa to ate, cuvintele lui eOlllunismului ~i sociaIislllului care au Iuat zeci de milioane de
Christos se refera mai mult la perioada de acum. vieti omene.'?ti eonstituie chinurile facerii ale noii societati la
Ce se Intiimpla cu omul ciind corpul lui trecator a epuizat nivelul subcon~tient ~i apoi ~i la eel con~tient. Intreaga Ome-
rezervele sale temporale? Pentru a completa nivelul energiei nire trebuia sa vada ea proccsul trecerii Il1tr-o stare Iloua, tara
insuficiente. daea aeesta IlU exista In viitor, atunci energia iubirea de Dumnezeu, ca sens ~i orientare principala, condam- ;I
trebuie luata din prezent. In organismul omului Incepe un na societatea la degenerare ~i pieire. Daca socialismul ar fi
cataclism. Sufera In primul rand structurile energiilor Inalte ~i Inceput aeum, omcnirea nu ~i-ar mai fi revenit de la 0
f
se destrama soarta. Apoi se distrug ~i funqiile superioare: asemenea lovitura. ~i de fiecare dintre noi depinde cum va
fizice ~i psihice. Pe urma Incep Imbolnavirile grave ~i tulbu- ...\ arata noua omellire: fie bolnava ~i muribunda sau chiar Ilascuta
'~ '
rarile funqionale tree In tulburari organice. Acest lucru se . .
>.'l
moarHi, fie sanatoasa,plina de iubire ~i energie.
'
manifesta ~i in mecanismul aeeelerarii Imbatranirii. Cand ' ~
, r
I
102
--
~
1
\ f
r
f nu In-a entuziasmat acest lucru intrudit simteam di este
posibila revenirea problemei.
I,
- Sa lucram cu campurile subtile, - am propus eu, - iar Ia
TIMPUL acest nivel putem sa patrundem in timp. Aceasta inseamna ca
se poate trece in trecut, la inceputul bolii ~i sa influen!am in
grup tumora canceroasa inca de la inceputul apari!iei acesteia.
EI a stat pe ganduri, apoi a dat din cap:
- Interesant, va trebui sa incerdim!
Grupul de ini!iativa nu s-a adunat totu~i. ~i de aceasta
actjvitate Ill-am ocupat singur, iar rezultatele nu au fast rele.
Ideea influen!ei asupra trecutului, schimband prezentul, s-a
305
304
~ --
,
1.
f
,J
mine'A Au existat momente de imbatrfmirerapida :;;ide intine-
rire. Intrucut strueturile karmice s-au dovedit a fi legate de
~ Oar eu am fost intotdeauna convins ca aratatorul timpului este
emotii, am ajuns la concluzia ca emotiile noastre sunt indiso- indreptat numai dinspre trecut inspre viitor. Cu atat mai mult
lubil legate cu structurile temporale. Boala era rezultatul eu cf1torice literatura ~tiintifica a prezentat numai un asemenea
agresivitatii sllbcon:;;tiente aeuillulate. Agresivitatea a aparut in model. ~i numai dupa aceea, ca rezultat al cercetarilor, am
cazul unei dependen(e ridicme de anumite valori. La inceput constatat cu uimire ca in plan subtil timpul este indreptat in
acesta a fost primul strat, adica nivelul material. Am urmarit directie inversa si in planurile ~i mai subtile, timpul este unic,
clar cum dependenp creseuta de fericirca materiala duce la adica nu are directie.
Dupa aceea m-am ridicat la nivelul spiritual pe care I-am ca pe planeta noastra timpul, poate de asemenea, sa se mi~te in
legat de spa(iu, iar mai departe, la nivelul emo!ional activ, dikrite directii. In zona muntelui Himalaya are loc deplasarea
timp. Dependenta de fericirea sentimentala ~i de timp a dat ~i In special Polul Nord este legat de viitar, iar emisfera sudicii
na~tere tuturor celorlalte probleme. A yea loc 0 agresiune ne- de trecut. Am putut sa exphc numai In felul urmMor. Pamantul
mijloeita asupra timpului care putea sa creeze in continuare interactioneaza prin doua fluxuri de timp. Unul curge din
probleme de sanatate. Teama de viitor, regretele in legatura eu viitar, altul din trecut. Ace~ti doi curen!i Ii confera viteza
trecutliL graba, dorinta de a se apropia mai repede de viitor, Pamantului obligandu-I sa se invarteasca. Viitorul este tot utal
toate acestea au accc1erat dependcnta de fericirea senzoriaHi, de real ca ~i prezentul ~i trecutul. Intrucat .;;cntimentele ~i
adica de dorinte, de con~tiin!a, de voin!a, etc. Am observat ca clllotiile noastre sunt legate de timp, se poate trage concluzla
I~gretele fata de trecut provoaca imbolnaviri grave puna Ia ca In straturile subcon~tiente, adica In cele adanci ale emo!iilor
cancer. Oar faptul ca imbolnavirea poate fi provocata de graba noastre, sunt cuprinse infofmatiile l1il numai in legatura ell
permanenta, eu nu am banuit. Cu atat mai mult nu am banuit t.oate evenimentele din Univers din prezent dar ~i din trecut ~i
[aptu! ca framfmtarile creseunde fata de viitor, frica, ata:;;a- viitor.
mentul fata de visuri sunt periculoase. Lumea material a ~i lnveli~ul nostru trupesc sunt legate de
In plan subtil, trecutul, prezentul ~i viitorul constituie un tot un singur flux al timpului care curge din trecut in viitor. Tot ce
unitar. Numai a~a se poate explica caracterul holografic al este sentiment :;;i emotie este legat de viitor, eu acel timp care
universului in timp ~i influentarea oricarui eveniment asupra curge de acolo inspre prezent. Straturile de suprafa\a ale emo-
trecutului ~i viitorului. In plan exterior, timpul este impar(it. tiilor ~i de asemenea ceea cc noi Ilumim con~tiinta, gandire,
idei, constituie totahtatea a doua fluxuri de timp, rezultatul
106
107
--
!
1
\ f
j
/....
aqiunii lor reciproce. Toate procesele de evolutie din Univers extremitatea stanga ~i extremitatea dreapta. Una este opusul
sunt legate de unitate .i lupta a doua contrarii: cele doua celeilalte .i una trece in cealalta. Daca acest lucru are loc cu 0
contrarii prillcipale constituie doua straturi ale timpului. viteza mare, atunci toate mi~carile pendulei se vor contopi
Civilizatia umana a ineeput sa se dezvolte puternic atullci cand pentru noi intr-o singura mi~care. Contrariile parca dispar, se
au aparut dOlla tipuri de gandire: cea orientaHi, care S-i1 contopesc intr-un tot unitar, de~i in realitate ele i~i pastreaza
.::nentat spre viitor unde aratiitorul timpului se invarte inapoi, earaeterul lor eontradietoriu. Insa, dadi noi ineerdim sa Ie
unde totul p~te dmtr-un punct .i se raspande.te in noduri unim, atunci pendula pur ~i simplu se opre~te .i contradictia
~i verigi; cea occidentaJa, Linde are loc un oraces invers !?i dispare. Evolutia presupune unificarea ~i impacarea contradic-
unde verigile singulare .i pardi imprii.tiate se aduna treptat' (iilor la un nivel mai inalt. Adicii se presupune ca evoluJia este
intr-un tot unitar . toemai treeerea la un nivel superior al energiei. Se na~te
~
Gandirea oriental a este de fapt 0 hieroglifa, 0 scriere de la intrebarea - de unde se poate lua aceasta energie? Incerc sa-mi
dreapta la stanga. Aceasta inseamna triumful spiritului asupra aduc aminte ce anume spune .tiinta despre energie. La inceput /I
materiei, idealism. principiul masculin. sa ne intoarcem la timp. In tinerete am auzit 0 fraza, ca timpul
Occidentul constituie legile materiale, reprezinta literele este intemeietorul a tot ce exista in Univers. Aceasta pozitie a
din care sunt alcatuite cuvintele .i randurile, inseamna venit din filozofia indiana. Adicii timpul creeaza spatiul ~i
orientarea !?ianaliza evenimentelor din trecut. materia. Aceasta inseamna ea spatiul ~i materia eonstituie
Orientul este intuitie, iar Occidpntlll ~vpprip-nta. Toate functiile timpului. Timpul este cauza, spatiul ~i materia
descoperirile au fost infiiptuite ca 0 unificare a exploziei constituie efectul. Inseamna, ca pentru intregul univers trebuie
illtuitiei, ca 0 iluminare, ell acumularea experientei, sa existe un timp unitar. Oar, deodata, aceasta situatie a e~uat.
Se cuvine sa ne punem 0 intrebare rezonabila. Dadi eVQ- La sfiir~itul secolului trecut Albert Michelson ~i Eduard Morle
lutia .i orice descoperire au avut loc la punctul de jonctiune a au eomparat valoarea vitezei luminii, masurata in direetia
~tiintei cu religia, a idealismului cu materialismul, a intuitiei rotatiei Piimantului, cu valoarea ei masurata in directie
Cli experienta, de ce in decursul istoriei omenirii accste punctc perpendiculara. Ambele viteze au fost identice. lar dupa 18 ani
de vedere contrarii, opuse, nu s-au unit niciodaUi pentru un Albert Einstein a renuntat la notiunea de timp absolut .i a
timp SCUl1,ci au trecut doar incet ~i lin dintr-unul in celalalt. dedus un nou postula!: viteza luminii, masurata de orice
ludeciind dupa toate, in cawl ciind nu exista suficienta observator trebuie sa fie egala ~i independenta de viteza
energie, eontrariile se distrug reeiproc, are loe 0 reaetie de directiei in care se mi~ca observatorii. Timpul a devenit depen-
neutralizare. dent de materie ~i spatiu. EI a inceput sa-~i incetineasca mersul
Sa vedem cum se mi~ca pendula. Ea are doua pozitii: pe langa masa materiei ~i a inceput sa se franeze in conditiile
.10X 309
....
\
1.
f
...' j
~
maririi vitezei obiectelor materiale. Se pune problema: cladi legaturile ehimiee, fiziee ~i nueleare se va eplIiza. A dOlla lege ~
timpul depinde de mas a obiectului material ~i a vitezei a tennodinamieii spline: in orice sistem inehis dezordinea
acestuia, atunci cum poate fi cauza a tot ce exista? cre~te odata cu timpul. Sau, vorbind mai frumos - ere~te entro-
Timpul a Incetat sa mai fie 0 constanta. Ei bine, constanta pia. Deci, ordinea sllperioara este lIn ni vel superior de encrgie.
este vitcza luminii ~i In natura nimic nu poate s-o depa~easca, Vorbind Intr-ull limbaj mai simplu, in lume totul este sortit
dar atunci Universul nu poate fi In conexiune ~i Intr-un distrugerii ~i energia superioara are tendinla sa scaua la zero.
asemenea echilibru. EI nu poate fi a~a de omogen ~i In toate Ordinea din lume trebuie sa se transformc in haos. Ce se
partile sale vizibile sa arate la rei In toate direqiile. Ne intampla eu omul ~i cu natura vie carc cvolueaza? Oamenii de
Intoarcem la viteza luminii. Fotonul nu are masa de repuus. ~tiinta all gasit ~i aici 0 ie~ire. Fiinta vie mare~te ordinea, uar
Oare cc este permanent In cadrul lui? Daca nu este timpul, prin aceasta emana dildura ca rezultat al schimbului de
atunci Inseamna ca este spatiul ~i materia. Intrudit fotonuI nu substante. Iar ca rezultat general, totu~i, dezordineaeste mai
are mas a de repaus, atunci el arata mai mare dedit unda ~i mare. Univcrsul, ca ~i ol11ul,se na~te plin de tnergie ~i posi- ;!
dedit particula. Caracterizandu-I, noi putem In primul rand sa bilitati, apoi ineet-ineet Imbatrfine~te ~i moare. Gradul cel mai
pornim de 1a caracteristicile sale energetice. $i eu toate acestea inalt al ordinii 11 eonstituie programul care se realizeaza.
pe ce se bazeaza? Programul ~i ideea create cu ocazia apari!iei Universului, sc
Se Intampla oare ca ~i constanta principala din Univers sa deruleaza prin distrugerea treptata. Acesta Illl se rdnnoie~te
fie ellergia? Atunci ce este energia ~i de uncle a aparut? In intrucat daea s-ar rdnnoi, ar fi trebuit sa fie prezent autorul
conformitate cu parerile contemporane ale savan!ilor, primul unui nOli program. Procescle care au loc in stele eonstituie
pachet de energie a aparut cu oeazia crearii Ulliversului. Adica cOllsumarea lenUi a eombustibilului nuclear ~i de asemenea
primul ~i ultimu!. Energia marii explozii a dus la apari!ia racirea treptata. Dar greeii antici spuneau ca treapta superioara
heliului ~i a hidrogenului, iar apoi la condel1Sare ~i la a rota!ie a ordinii 11 constituie haosu!. insa acelea~i procese pot fi
din ce in ce mai vel1iginoasa a obiectelor cosmice. Ca rezultat, vazute ~i total direri!. intr-un sistem inchis crqte nivelul
au Inceput sa luceasca stelcle. De unde se ia energia pe planeta cntropiei, adiea a1 dezordinii, iar sistemcle se distnlg. Dezor-
noastra? Dupa prezentarea savantilor planeta este un corp dinea se indreapta spre haos, adiea spre 0 treapta Inalt3 a lipsei
ceresc In racire. Toate mi~ciirile de la suprafa!a Pamantului de ordine. Ce inseamna pentru noi haosul'! Aeeasta este
constituie In principal rezultatul transformarii energiei solare. situatia III care sunt rupte legaturile dintre cauza ~i efect.
Adica, vorbind Intr-un limbaj simplu, tot ceea ce vedem noi in Aeeasta inseamna imposibilitatca de prognozare a evenimen-
natura cste un proces de racire. Cu timpu!. Soarele va da din ce telor, lipsa de legatura dintre ele. Totu~i, in Univers nu exista
in ce mai pUlina ellergie ~i chiar ~i ellergia inmagazinata In haos ~i despre acest lueru vorbesc astronomii. Se poate ca noi
310 i 311
1. a8II
\
f
j
1.
~ ..-
I
1
f
~
j
permanell!a emanatii de spatiu ~i suhstanta.
Aceste proeese eondlle la dezilltegrarea Intregu]lIi Univcrs,
rI
y
$
unde are lac prodllccrea pcrmanenta a spa!iu]ui ~i substantclor. CONCLUZII
Judedind dupa toate. In filozofia indian[l antiea inspiratia ~i
expiratia lui Brahman era numit proeesu] de Illlpartire a
timpului ~i a aparitiei din aeestea a dlmpului ~i substantei,
urmata de In!oarcerea inapoi In timpul eondensat care
eomaseaza eauza ~i erectu!. Cu dit este mai mare dimensiunea
de cuprindere a trccutului, prezelltului ~i viitorului. eu atat mai
Illulta encrgie exista pcntru dezvoltare ~i pentru reintoareere.
Pentrll fiintele vii, cllprinderea straturilor timpllilli este
In zilclc. de 14-15 mai am tinut expuneri in Sankt- ;1'
]egata de dimensiunea dorin!clor ~i intensitatea sentimentelor.
Pcterburg, biletele s-au vandut greu, lumea a partieipat fiira
Cu cat este mai mare proportia dintrc eauza ~i efect. ell atat
traa-ere
~
de inima. La Moscova, Insa. S-il intamplat invers.
mai puternic este poten!ialul ~i ell at at mai mari sunt posibi-
auditorilll a manifestat intercs [ata de eercetarile melc. M-am
litatile pentru comasarea spatiului ~i timpului. Evolutia se
dus fara Ull entuziasm dcosebit la Intalnirea ell publicul. Mai
termina atunei cfllld omu!. ca un sistem desehis. se eompara eu
ell seam{1 ea la Moscova eu am expllS llitimele mele informatii,
Universul ~i cuprindc pc deplin to ate straturile timpu]lIi
Cu diagnostiearea mea. sinceI' vorbind, IlU imi era pcrmisa nici
dezmembra!. Dar posihilitatca de a clIprinde diferitelc straturi
un rei de suprasolicitare. Dar pana la urma al11decis sa rise.
ale timpllilli, rezida In ceca ce numim iuhirea de DlImnezeu. ~i
Astfcl, spre surprinderea mea, lec(ia a fost reu~itii.
ClI cat Illai deplin ~i mai atotcuprinzator simtim In noi aceasta
In timpul desfa.)urarii expunerii, periudic, am avut 0
iuhire, cu at:lt mai mull se deschid pentru noi posihilitiitile de
senzatie de iluminare. In acea perioaua am inccreat sa privesc
evolutie.
lucrurile dinlr-un alt llnghi. 0 situatie intercsanta .'I-a creat In
Jeuatura eu notiunea de soarta. Schema era lIrmatoarea. In pre-
Co
'
zent toate valorile s-au rezumat la doua momcnte: la con~tiinta
~i dorin!e, Ia tema geloziei ~i mandriei. In fluxul contrar al
timpului, In viitor, ell' treblliau S[Isc uneasca Intr-un tot unital'.
Oar cfind in timpul invers am diagnosticat alte persoane ~i pe
mine Insumi. aceasta uniricare. IlU .'Ie ~tie de ce, 111rcalitatc nu
.11')
...... --
_J
.,.
s-a produs. lar apoi Ineet, Ineet, anahzand problcmele mele, "Deei acum, de bine, de rau, lotul este clar, - m-am gandit
am descoperit () slructllra nOlia care a cuprins curentii tre- cu. ~ Exista tema dorintelor ~i tema vointei, a con~tiintei.
cutului ~i viitorului. Dupa scuturarea intensiva a modelelor, ca Exista acela~i lucru ~i in viitor. Exista soarta care une~te cei
rezultat al seleqiei a dimas un singur nume - soarta. do; euren!i ai timpului. Trebuie sa depa~im dependenta de
Dar, dupa schema mea, soarta a intrat In pachetul general soarta, intrudit aceasta dependen~a va alimenta in permanenta
pe care eu I-am numit voinla, soarta, con~tiinla ~i aptitudinc. a toate celelalte lucruri." Durerea de rinichi nu ma lasa sa mai
anumita perioada am incercat din nOli sa inteleg unde anume giindesc. Dar apoi, Incet, Ineet, arn faeut abstrac(ie de ea. Mi-a
estc gre~eala mea. Apoi am Illteles di aceasta nOlla Ilotiune de venit In minte 0 idee nea~teptata. Carlile mele se numese
soarta trece dincolo de cadrul unci singure vieti. Aceasta este "Diagnostiearea karmei". De ee am diagnostieat eu soarta
deja totalitat~a a 49 de vieli, am seris despre asta In a doua oamenilor? Pentru ea sa fae soarta mai ferieita ~i mai buna.
carte. In limp ce cfllatoream ell trenul, ITI-am in tars la aceasta Da, am Inleles ea fara iubire fala de Dumnezeu, aeest lueru nu ;I
tema. Dupa doua zilc de la expuncre, am plecat la ni~te este posibil. Dar seopul inilial a fost sa Indrept ~i sa eoreetez
prieteni In Crimeca. Cauza intoarcerii la aceasta tema a fast soarta. Da, iubirea de Dumnezeu of era intr-adevar totul, daea
simpHi. Au ioceput din nOLI sa ma doara rinichii. 0 durere exista In sutlet Intr-o eantitate mare. Ea desehide u~ile catre 0
permanellta slirdfl ~i aeuta. Dupa diagnosticarea mea, aceasta viala noua. Ea of era oriee bun material ~i spiritual, dar numai
era legati=i.de 50a1'13. "Este straniu. - ITI-amgandit eu, - rinichii atunci cand ea devine mai presus de arice ~i nu constituie un
nu ar trehui sa doara. Am un surplus de energie, viitorul este mijloe p"ntru a obline hunuri umane. Ce Inseamna sa punem
desehis." Probabil ca nivelul pretenliilor fala de allii ~i fala de iubirea de Dumnezeu mai presllS de soarta? Aceasta se
mine a fost l11ai amplu dedit am presupus eu. Apropo, loemai Intampla atunci cand mie imi este indiferent dadi soarta mea
1n soarta s-au unit vointa ~i dorinta. Stateam culeat in tren ~i va fi buna sau rea, in mamentul io care eu am simtit iubirea
mft nlgam in permanentft. I-am iertat pe cei care Imi destramau fala de Dumnezeu. lar eu, se pare ca timp de ma; mulli ani, In
soarta eu sau tara voie, Inlelegand ea aeeasta era salvarea data mod subeon~tient, vorbind despre iubirea de Dumnezeu, i-am
de DUl11nezeu. Am eliminat nemultumirea de sine, deprimarea, Indrul11at pe allii toemai spre 0 soarta mai buna. Inseamna ea
supararea pe soarta ~i pe Dumnezeu. Se pare ca teama pentro mai devreme sau mai Hirziu, mie insumi trebuia sa mi se
propria soarta duee apoi la suparare, la ura ~i la gelozie. lar destrame soarta sau tot ce este legat de ea. $i se pare cft
mie. In tinerete. IlU numai ca mi-a fost frica in permanenta de problema eu riniehii este toemai rewltatul aeestui proees. In
soarta. aceasta teama a trecut apoi in teama fata de viitor, iar tren pOli sa giinde~ti bine. Stau cu\cat, eu oehii Inehi~i, iar
apoi in depresie ~i to ate acestea. fara voia mea, au trecut la durerea ma ajuta sa uit detaliile ~i sa ma coneentrez asupra a
urma~l. eeea ee este principal. Daea ani Indelungali energia emoliilor
316 317
!
\ f
T
j
am indreptat-o spre imbunatatirea soartei, adica in subcon~ti-
Irnparatia Cerurilor eu cfiteva ore inainte, adica a sjrntit In
ent am facut un scop din aceasta, atunci cati ani sunt necesari
sufletul lui iubirea divina ve~nica. De ce') Pentru ca s-a
pentru a ispa~i acest lucru? ~i prin ce nenorociri trebuie sa tree
pregatit sa tread procesul mor(ii ~i aceasta I-a ajutat sa vada
pentru a depa~i gre~elile mele? Oare voi reu~i? ludecand dupa
mai u~or realitatea divina.
starea mea, nu prea. De~i, de ce sunt a~a de pesimist? Am
E posibil. Dar nu moartea in primul rand, ci viziunea divina
ajuns doar la concluzia ca orice problema nu este 0 recom-
reala a schimbat sufletul lui. inseamna ca viziunea iubirii
pensa pentru faptele din trecut, ci pregiitirea pentru yiitor.
divine din toate, daca este perceputa profund ~i permanent
Poate ca spiritul meu se pregate~te pentru informa(ii noi.
poate sa purifice sufletul mai repede decat orice pocain(a ~i
Totu~i, cum sa acceleram procesul de invingere a dependen(ei
orice rugaciune.
de soarta?
Pentru a sim(i eul divin ca realitate, trebuie sa vezi iubirea
Stau ore in ~ir cukat, concentrandu-ma asupra cautarii
~i vointa divina in permanenta, in lumea Inconjuratoare.
solu(iei de a ie~i din aceasta situa(ie. Deosebit de bine poate
inseamna ca va veni timpul cand pocain(a nu va actiona pentru "
gandi omul noaptea. in virtutea obiceiului, con~tiin(a se
ca omul sa poata sim(i realitatea divina inlauntrul sau ~i sa
pregiite~te pentru somn. Toate problemele mici se friineaza ~i
vada iubirea divina in fiecare particula din lumea inconju-
dispar. Treptat, in con~tiin(a se contureaza un cuvant -
ratoare. Eu continuu sa gandesc ~i observ cu uimire ca durerea
"in(elegere". De ce trebuie repetat de 0 suta ~i de 0 mie de ori
de rinichi trece la ~ale. ~i totu~i, ce ma doare - rinichii sau
ca iubirea de Dumnezeu este mai importanta deeM soarta,
~aleIe? imi aduc aminte de 0 problema nerezolvata. esen(iala
via(a ~i dorin(e. Pentru a sim(i acest lucru ~i nu a comite alte
in cazul meu. Critic a ~i condamnarea oamenilor. Inertia con-
grqeli. Dar daca omul a inteles profund, atunci el nu va mai
damnarii m-a condus la un subterfugiu subcon~tient. Eu singur
comite alte gre~eli, pentru el acest lucru va fi un act lipsit de
nu am condamnat, dar pur ~i simplu Ie-am povestit altora
ra(iune. Prin urmare, continuand sa inaintez in fundamentarea
despre fapta acestui om, a~teptand sa-I condamne. Aceasta imi
principiilor mele ~i ajutandu-i pe al(ii, pot sa depa~esc mai
cauza 0 u~urare ~i sentimentul drepta(ii mele. Am in(eles ca
repede propriile probleme. in memoria mea a aparut inca 0
atata timp cat impart oamenii in drep(i ~i vinova(i, imi este
seen a pe care inainte nu 0 intelegeam. Ca(iva ani, pe Iisus
imposibil sa simt realitatea divina, intrucat no(iunea de
Christos L-au inso(it apostolii lui. Ei au urmarit tot ce a spus
dreptate are la baza intotdeauna un punct de vedere uman.
EI, s-au schimbat, L-au crewt ~i cu toate acestea, umanul a
Gandurile mele curg mereu, lent, in aceea~i direc(ie. Dure-
prevalat. ~i eel mai bun dintre ei, apostolul Petru s-a lepadat
rea din ~ale se deplaseaza incet ~i se lasa in jos in zona sacru-
de trei ori de EI de frica pentru soarta ~i via(a sa. in schimb,
tiiIharul de pe cruce care s-a aflat alaturi de Christos a dobandit
mului. "Este interesant, -gandesc eu, - inseamna ca proble-
mele cu rinichii au provenit de la ~ale. Iar dereglarile de la ~ale
31X j
J 319
4
l --
\. f
J
]'"
Seminarul.......... .227
,,"'"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
a zi de audien(e 252
Lucrul cu eul propriu 280
<
, Timpul ..."""""'"'''''''''''''''''' 304
?<