ltlodelul Mar · . i
,·,
Mlftnifica
';.\•~-
.,Niciun cuvant de la Dumnezeu nu
este lipsit de putere"(Luca 1,37).
Este ceea ce a experimental intr-un
mod impresionant Maria, mama
Oomnului nostru . Atitudinea ei ne
poate inva\a multe astazi, iar canta-
rea ei de lauda spre slava Domnului
dezvaluie cu precizie planul de man-
tuire al Dumnezeului nostru , Salvato -
rul fara ega l.
na dintre cele ma i ren umi te
U cantari aJe Biblie i este cant.area
Maiiei din Luca 1,46- 55 :
.,Maria a zis: <6 ujlewt meu It mare$·
le pe Domnuf $i mi se bucura duhuf in
Dumnezeu, Mantuitoruf meu, pentru
ca a privit spre st.area smerita a roa -
bei Sate. Caci ia.tA ca de acum inco lo,
toale neamurile imi var zice Jericita,
penlru ca Ce/ Atotputernic a fecut lu -
cruri mari pentru mine. Numefe Lui
este sfant $i indurarea Lui se intinde
din neam fn neam peste cei ce se tern
de El. El a aratat putere cu bra( uf Lui;
a risipit gandurile pe care le aveau cei
mandri fn inima /or. /-a rasturnat p e
cei puternici de pe scaunele for d e
domnie $ii-a inal/at pe cei smeri/i. Pe
.
.:i\h, . ~'.·,
I •\.
cei jlamanzi i-a saturat de bunatafi $i
pe eel bogafi i-a seas afara cu mainile
goale. A venit in ajutorul robului sau
Israel, ca.cl $i-a adus aminte de indu-
rarea Sa, cum le fegaduise parintilor
no$tri, Jata de Avraam $i samanta Lui
in veac.»"
Biblia de Studiu Wuppertal ofera o
introducere extraordinara la cantarea
Mariei:
,,Cantarea de lauda a Mariei , aceasta
cununa a tuturor psalmilor Vechiului
Legamant ~i in acela~i timp inceputul
minunat al cantarii de lauda din Noul
Legamant, este extrem de frumoasa.
Duhul Sfant trece prin istoria popoare-
lor, de-a lungul vremurilor, ca vuietul
vantul ui de furtuna ~i cheama la po·
cain\.a, la credin~a ~i la ucenicie : Nas·
cute din trairea indurarii cople~ttoare
a preze n~ei lui Dumnezeu, cuvi~~e_le
Mari ei sta u ca martore ale intregu ts-
torii de pana atunci a impara\iei lui
Dumn eze u ~i lumineaza inainte ca 0
mare profe\ie, pana in timpurile cele
mai indepartate. Este u11.inc_e put mmu·
nat pentru Noul Lega mant tntre Oum-
. can
- -ta1·ea de laucta
neze u ~I om . Pnn . sarace~·te $i El im boga{e$te, Elsmere$·
a Mariei ince p cantarile de laucta dtn
Noul Testament."
· ;~:~-
,,,,,.
. · .
/_;' . ,,i·
·•
\
,
_,,_,,1'1" - . / ~ .
Magnificatul Mariei (expresia lati·
na pentru ,,Sujletul meu ii mare9te pe
Domnul", n.red .) marturise~te despre
un talent poetic ~i mari cuno~tinte bi·
blice. Cantarea Mariei este plina de
referiri vechi-testarnentare ~i se asea-
mana foarte tare cu cantarea Anei din
1 Samuel 2:
,,Mi se bucura inima in Domnul,
puterea mea a Jost inii.lfata de Dom-
nul; mi s-a deschis i,arg gura impotri-
va vrajma$ilor mei, caci ma bucur de
ajutorul Tau. Nimeni nu este sfiint ca
Domnul; nu este alt Dumnezeu decat
Tine; nu este stanca a$a ca Dumne-
zeul nostru. Nu mai vorbifi cu atata
ingamfare; sa nu va mai iasa din gura
cuvinte de mandrie, caci Domnul este
un Dumnezeu care $lie totul $i toate
japtele sunt can ta.rite de El. Arcul celor
puternici s-a sferarruc $i cei slabi sunt
incin$i cu putere. Cei ce erau satui
se inchiriaza pentru paine $i cei ce
erau jlamanzi se odihnesc; chia.r cea
stearpa na$te de $apte ori $i cea care
avea mufti copii sta lancezita. Domnul
omoara ,'I i invie, El pogoara in locuinta
morfilor $i El scoa te de aco/o. Domnul
te $i El inal(a. El ii ridica din pulbere
 Vedem in -aceasta ci Ma;;
ria trebuie stfi fost o fe-
. ·meie capabila sa ia decizii
bune. Dumnezeu Se bucu-
ra de ucenicii.Sai care au
un tel bine determinat.
'
Drumul prin munti era
pe eel sarac, if ridica din gunoi pe eel lung, dificil ~i plin 'de pe- ma.car nu a trebuit sa fi explice Elisa-
lipsit, ca sa-i puna sa $ada ala.turf cu ricole. Dupa toate aparen- betei despre sarcina ei, caci imediat
cei ma.ri. $i le da de mo$tenire un sca- tele, ea calatorea singura. ce a intrat fn casa, pruncul a saltat in
un de domnie imbracat cu slava, caci pantecele Elisabetei, iar aceasta, um-
ai Domnului sunt stalpii pamantului pluta de Duhul Sfant, i-a spus Mariei:
$i pe ei a ~ezat El lumea. El va pazi "Ferice de aceea care a crezut, pen-
p~ii preaiubifilor Lui, dar cei rai vor fl tru ca lucrurile care i-au Jost spuse
nimicifi in intuneric, caci omul nu va ,,Niciun cuvant de la Dumnezeu nu din partea Domnului se vor implini"
birui prin putere. Vraj~ii Domnului este lipsit de putere" (v.37). Maria a (v.45). Oarnenii o pot ponegri pe Maria
vor tremura; din inalfimea cerului El reactionat cu o decizie de credinta, $i se pot distanta de ea, dar Duhul Sfant
i$i va arunca tunetul asupra for; Dom- spunand: ,,lata roaba Domnului; Jaca- confirrna irnposibilul.
nut va judeca marginile pamantului. El mi-se dupa cuvintele tale" (v.38). Elisabeta era fnrudita cu Maria $i
ii va da imparatului Sau putere $i El "Maria s-a sculat chiar in zilele ace- era insarcinata in luna a $asea cand
va inalfa ta.ria Unsului Lui" (v.l - 10). lea $i a plecat in graba spre munfi, aceasta a vizitat-o. Cele doua femei au
Maria este ca o prorocita care pri- intr-o cetate a lui Juda. A intrat in casa discutat una cu alta $i au avut o intensa
ve$te istoria din perspectiva implinirii. lui Zaharia $i i-a urat de bine Elisabe- parta.$ie irnpreuna. Ele s-au preocupat
Ea pune profepa in prezent. Reacµile $i tei" (v.39-40). Maria era insarcinata in $i de slava Jui Dumnezeu, de fagadu-
acµunile Mariei sunt un model pentru prima luna, dar simtea nevoia sa mear- intele, binecuvantarile $i calauzirea
toµ credincio$ii . Ea devine in acela$i ga degraba in munµi ludeii pentru a o Lui minunata $i s-au intarit reciproc
timp un prototip pentru cum ar tre- vizita pe Elisabeta. Vedem in aceasta in credinta. Amandoua I-au adus Ja-
bui sa acµoneze credincio$ii . lstoria ei ca Maria trebuie sa fi fost o femeie uda Jui n'umnezeu. in acela$i timp,
devine o reflectie a istoriei noastre $i capabila sa ia decizii bune. Dumnezeu ii vedem pe Zaharia, sotul Elisabetei,
trebuie sane motiveze in via ta noastra Se bucura de ucenicii Sai care au un care era mut din cauza necredintei Jui
de credinfa. tel bine determinat. (v.20). Maria, in schirnb, a fost n~ita
Ingerul Gavril a venit la Maria ~i i-a Drumul prin munti era lung, dificil ,,binecuvantata", fiindca a crezut. Cei
vestit: ,,Ai capatat indurare inaintea ~i plin de pericole. Dupa toate aparen- care erect au parte de implinirea faga-
lui Dumnezeu" (v.30). Ea a raspuns: tele , ea calatorea singura ~i cu sigu- duintelor Jui Dumnezeu.
,,Cum se vaface lucrul acesta?" (v.34). ranta era ingrijorata in inlma ei ca va Dupa trei luni (v.36.56; probabil ea
Ingerul i-a raspuns ca Duhul Sfant Se trebui sa se justifice pentru faptul ca ~ a$teptat na$terea Jui Joan), Maria s-a
va pogori peste ea ~i puterea Celui era insarcinata. Credinta Mariei a gasit mtors - insarcinata in Iuna a patra -
Preainalt ova umbri (v.35) , adaugand: tnsa o confirmare minunata. Ea nici inapoi la Nazaret. in acel moment ea

6 Strigatul de la miezul nopfil 12 . 2o18


nu era casatorita, iar sarcina ei nu mai
putea fi trecuta cu vederea. Ce vor spu-
ne oamenii din Nazaret? Tanara a fost
ca logodnica singura timp de trei luni
in munp i Iudeii, iar acum se intorcea
insarcinata $i necasatorita. Cum va re-
acpona losif? Dumnezeu a luat insa din
nou toate grijile ei $i a aqionat.
losif, despre care se spune ca era
neprihanit, nu a vrut sa o expuna pe
Maria TU$inii publice, ci intentiona sa o
paraseasca in ascuns (vezi Matei 1, 19).
Dumnezeu nu a ingaduit insa aceasta:
,,/osife, flu! lui David, nu te teme sa
o lei la tine pe Maria, nevasta ta, ca.cf
ce s-a zamislit in ea este de la Duhul
Sfant" (Matei 1,20).
Caile credintei noastre se aseamana
uneori cu caile Mariei. Ne-am hotarat
pentru Isus. Pornim pe cale, chiar daca
nu este U$Oara, ci istovitoare $i lunga,
muntoasa $i stancoasa, foarte adesea
solitara, $i sigur intfilnim dificultaµ .
Totu$i mergem inainte prin credin-
ta, cu lsus in inima $i condu$i de Du-
hul Sfant. in cele din urma descoperim
ca Domnul ne poarta $i face din grija
noastra apasatoare grija Lui, fiindca EI
confirma permanent credinta copiilor
Lui $i nu ii parase$te niciodata.
Maria este forma greceasca a Jui
Miriam. in ebraica, numele inseam-
Sufletul (psihe) este
esenta personalitatii
noastre, a sentimentelor
~i simtirilor; duhul este
locul gandirii, al vointei si
al deciziilor. Ambele ~un't
in armonie la Maria.
na ,,amaraciune" sau ,, mahni re", cu-
vantul fiind deviat din termenul mara
(amar) . In Israel , una din cinci femei
purtau acest nume. In Noul Testament
apar $ase femei cu numele Maria. Nu-
mai in Evanghelii ne sunt prezentate
patru femei diferite cu acest nu.me. De
ce era numele atat de raspandit, cand
de fapt avea o semnificaµe negativa?
Iata trei motive posibile:
I. Numele simboliza situatia ama-
ra a lsraelului in acea vreme. 'Nu mai
existau profeµ , tara era ocupata de ro-
mani $i condusa de tiranul !rod.
2. Dumnezeu a vrut sa arate prin
aceasta ca, acolo unde este primit, El
poate transforma amaraciunea in bu-
curie: ,,Mi se bucura duhul in Dumne-
zeu, Mantuitorul meu. "
3. Aramaica era in acea vreme Ia fel
de raspandita ca ebraica, ambele fiind
vorbite in aceea$i masura. Mari parµ
ale cartilor Daniel ~i Ezra, in special
cele profetice, au fost scrise in aramai-
ca. Cuvantul ,, Maranata" , ,,Domnul
nostru vine " (vezi I Cor. 16,22; Ia-
cov 5,8; Apoc. 22,20), este un cuvant
aramaic, in care se afla termenu1 mara
sau mar (Maria, Mariam) . Exprima
aramaicul ,, Maria" dorul ~i nadejdea
poporului dupa venirea Jui Mesia, dupa
ce Dumnezeu a ta.cut un timp atat de
• d J c pro-
indelungat $i nu au mat foS t e O ~ de
feti? Se numeau poate de aceea atat.
· femei Maria? Daca· ar r·I a.,,ca' 1ar
multe
Domnul ~i-a ales dintre toate O Ma:
ria pentru a Se intrupa in ea, at unci
aceasta ar fi o confirmare pentru cat de
mult apreciaza Dumnezeu a~teptarea
iminen ta. Dorim noi ve~irea din n~.~
a Domnului? Strigam not ,,Marana ta ·
Sane intoarcem acum la cantarea de
tauda a Mariei: ,,Maria a zis: «Sujletul
meu ft mare~te pe Domnul ~i "; 1 se
bucura duhul in Dumnezeu, Mantu -
itoru/ mew>" (Luca 1,46-47 ). Vedem
ca sufletul si duhul tin un.u.Ld.e...._~ul
}i fo rmeaza o unitate .~ (p5 ih e)
este esen a ersonalita ii noastre, a
sentimentelor $i simtirilor; u ~s~~
tocul gandirii, al voin fe i $i al ct,.ec.l~ 11·
).oL Ambele sunt in armonie Ia Mana.
Cu sufletul , ea fl mare$te pe Domnul,
iar in duhu1 se bucura de Dumnezeu,
Mantuitorul ei.
fjecare om doreste sa aiba ade.var,a-
ta bucurie. Unde se gase$te o bucurie
care nu atinge doar sufletu1, ci $i du-
hul, o bucurie care este durabila, care
rezista chiar $i in suferinta? Maria II
nume$te pe Dumnezeu Mantuitorul ei
(Salvatorul), ceea ce ne arata o relaf-ie
personala cu El . Ace as ta este ceea ce
constituie credinta $i aduce bucuria.
Strigatul de la mlezut nop~l 12.2018
PROFETIE BIBLICA

e
Se eca cinea
face mic este cu adevarat mare uum-
nezeul Coranului, Allah , cere supu~e~
re necondiµonata . Dumnezeul Bibhet
este Dumnezeul dragostei, care Se face
mic pentru noi , care Se pleaca spre
noi. Acesta este eel mai mare tucru P~
care 11 face El pentru noi. ~rjrea L~l
ne imbogateste. Isus Cristos a vent:,
iar pentru El totul este posibil. Marta
avea o credinta neclintita, ea sp~~~;,
,, Toate neamurile fmi vor ziee Jerzezta
(v.48) . ~ .
Maria a privit dincolo de ea insa~1:
Dumnezeul Coranului,
,,indurarea Lui se intinde din neam
Allah, cere supunere ne- oumnezeu sunt un exemplu de urmat.
in neam peste cei ce se tem de El. El
conditionata. Dumnezeul a aratat putere cu bratul Lui; a risipit El ~i-a revarsat 1ndurarea care este va-
Bibliei este Dumnezeul gandurile pe care le aveau eei mandri labila pentru toµ evreii din generaµe
dragostei, care Se face in inima Lor. /-a rasturnat pe eei pu- in generatie ~i in definitiv ~i pentru
mic pentru noi, care Se ternici de pe scaunele tor de domnie nearnuri. Ea este valabila pentru toti
pleaca spre noi. $i i-a inaltat pe cei smerifi. Pe eel jl.a- cei care se tern de El. '
manzi i-a saturat de bunatatl $l pe eel Cand spunem ca trebuie sa ne te-
bogafi i-a scos afara cu mainile goale. mem de Dumnezeu nu 1nseamna sane
Credinta inseamna a intra intr-o re- A venit in ajutorul robului sau Israel, fie tearna de El, ci sa ll luam in serios,
laµe de incredere. Credinta nu este caci ~i-a adus aminte de indurarea Sa" sa credem Cuvantul Lui ~i sa 11 luam 1n
ceva gol, ceva nesigur sau dtStant, ceva (Luca 1,50-54). Daca pana aici Maria a considerare in mod personal ~i consec·
lipsit de sentiment sau rece , ci ceva vorbit despre mantuirea ei personala, vent. Cei care nu fac acest lucru nu au
care te leaga de Dumnezeu ~i te anco- acum prezinta o perspectiva profetica, niciodata siguranta ~i nu vor dobandi
reaza in El, care te face sa Il cuno~ti. ce trece cu mult dincolo de ea insa~i ~i niciodata bucuria veritabila, de durata.
Atunci cand ai legatura cu El, ai bucu- chiar dincolo de granitele lsraelului ~i Maria avea inaintea ochilor faptul ca
rie . in duhul pot avea o bucurie care de timp. Ea prezinta opt mari revela- Dumnezeu Se 1mpotrive~te celor care
nu trebuie neaparat sa fie perceptibila tii ale lui Dumnezeu la timpul trecut. I se impotrivesc Lui , indiferent de cat
suflete~te . Sufletul meu ll mare~te pe Aceasta indica spre puterea profetica de renumiµ ar fi ace~tia in fata oaroe-
Domnul, ,,pentru ca Ce! Atotputemie a a cuvintelor ei, pe care i le-a dat Du- nilor. Aici se face referire la farise ii si
fa.cut lucruri mari pentru mine" (v.49) . hul Sfant. Ea vede ~i veste~te totul din
carturarii aroganti care au indrumat
Am ceva de care ma pot bucura, ceva perspectiva implinirii. '' incat acesta a fest
gre~it poporul astfel
ce este tangibil pentru suflet ~i duh. 1. Indurarea Lui este valabila pentru ~ '
impra~tiat 1n cele din urma. Mai este
Moti vul pentru cantarea~ toti.
a Mariei este descris In yerse ~.JJI:: vorba ~i despre Irod , a carui dinastie
2 . El face lucruri marete cu bratul
matoare: ,, ... pentru ca a privit spre Sau. a decazut, la fel ca intreg lmperiul Ro-
stireismeritJ a roabei Sale. Caci iata 3. El H risipe~te pe cei mandri. man, care avea sa piara mai tarziu.
ca de acum fncolo, toate neamurile imi 4 . El ii rastoarna pe cei puternici de Dumnezeu i S-a impotrivit ~i impa-
vor zice Jericita, pentru ca Ce/ Atot- pe scaunele lor de domnie . ratului Augustus. Acesta era nepotul
puternic a Jacut lucruri marl pentru 5 . El 'ii inal\a pe eel sme ri\i. lui Cezar ~i a domnit din 30 i.Cr. pana
mine. Numele Lui este sfant" (Luca in 14 ct.Cr. Augustus este cunoscut ~i
6 . El ii satura pe ce i flamanzi cu
1,48- 49) . Biblia Elberfeld ~i Biblia de bunatali. Sub numele de Caius Octavius , dar
Studiu Wuppertal spun astfel : ,, El a 7 . El ii trimite pe ce i boga\i afara cu Senatul i-a acordat ca titlu onorific
privit spre smerenia slujitoare i Sale." mainlle g,oale. numele Augustus . Acest nume in·
Maria avea o adanca con~tienli zare 8 . El vine in ajutorul robului Sau s~amna ,,eel inaltat" . Domnul Isus era
a starii ei smerite ~i a nevredniciei ei, Israel. raspunsul lui D~mnezeu la Inaltarea
~i in acela~i timp a mare\iei lui Dumne- Maria lasa sa se in\eleaga prin aceas- oamenilor, deoarece de acum inainte
zeu ~i a harului Sau, pe care I-a revarsat ta ca to\i oamenii pot experiment lsus
. C nstos
· urma sa fie Domnu1d0 m-
peste ea. Dumnezeu S-a coborat ~i a ceea ce a vazut ea din indurarea ~i mila ~ilor ~i Imparatul imparaµlor ; El era
fa.cut lucruri mari. divina . Experien~ele ei personale c~ ~l tna1tat de Dumnezeu. El este bratul
l Ul D • alt
urnnezeu cu care Cel Preain
'
8 Strlgitul de la mlezul noplil 12.2018

f ace _i s ~orie : ~ De aceea, Si Durnnezeu
L-a z nalt:at: nespus de rnult: $i / - a dat:
J\Jumele care est:e mat presus de orice
'.!u~e""' ( F i ~- ~ - ~ ) - A ceast.a afirmaµe est.e
1nsa valab1la ~1 pent.ru natiunile de as -
tazi, care se t ndepart.e az;:i t.ot. mai t.are
de Du.mnezeu :;;i care , tn cele din urma
vor a j ,.in_ge la o trnparaµe mondiala an-
ti cristica , i ar in final vor fi nimicit.e _
lVlaria a v a z u t. :;;i credincio~ia lui
Du.rrmezeu fat.a de Israel : ,,A venit: in
a .jut:oru.l r o b u l u i sau Israel, ca.ct ;>i- a
adus arn_i nt:e de indurarea Sa, curn
l e fega.duise pari n f ilor n0$1:'ri, fata de
Avraa.rn $ i sa.rna.nta Lui in veac" (Luca
1 , 54-SS )- lVlari a n.u..me~t.e Israelul ,,ro-
bul Lu i Durn.ne:zeu " - Est.e ceea ce Dum -
n e z e u f a c e prin marele p ro fet. lsaia :
,, Dar cu, Isra.ele, r obul!"4eu, I~cove, pe
ca.re t:e - arn ales, sarna.nta lu1 Avraa~,
priet:enul /'vfeu, t:u, pe care t:e-arn luat:
Cand Ma.-ia a accept.at
voia lui Dumnezeu . totul
s - a schimbat.: ,.,.Marla
-:e,.
a zls: ,,Jata,. roab_a
oornnului; Faca - "1 1
dupi!i cuvintele tale.»
Planul ~i tirnpul lui
Durnnezeu nu este al
n~ st r~ . Sigur este faptul
ca El •rnp\ine~te tot ceea
ce este scris.
fost inalt.ata o Biserica dintre nearnu-
rile dispret-uite .
• ,, Pe eel flarnan zl l -a satu rat d e
bunatatl ,:;l pe eel bogafl l -a scos afara
de la rnarginile parnant:ului ,:.i pe care cu rnalnile goale " (v-53) _ La sfar~itul
vremii Bisericii , totul se va i:nvarti 1n
t:e:a~ c~ernat: ';1int:r-o tara indepar-t:at:a,
caruta ft-arn zts: «Tu e,:.ti robul A/feu te jurul economieL Biserica lui Isus va
fi luata de pe pamant ~i bogaµa celor
a leg ,:.i nu t:e lepad»" (lsaia 41 , 8 ~ 9) _
necredincio~i nu va avea valoare In
Dupa 400 de ani de t.acere ~i dupa t.ot.
ceea ce s - a tnt.amplat., Israe l ul ar fi pu-
vremurile din urma (vezi lacov S , 1-9 ;
Apoc_ 18) _
t.ut. crede ca Dumnezeu 1- a para.sit., 1- a • ,,A venit in ajutorul robulul sau
uit.at., ca M.esia nu mai vine , ca Dum- Israel, ca.cl ;,l-a adus arnlnte de indu-
nezeu ~i - a schimbat. planul ; dar iat.a rarea Sa, curn le fegaduise parinfilor
ca profeµile devin dint.r-odat.a realit.at.e no,:.t:ri, fata de Avraarn ,:.t sarnanta lui
ist.orica ~i Dumnezeu i~i amint.e~t.e de in veac" (v_SS). Aceasta face referire
tndurarea LuL la reprimirea Israelului , respectiv a ra-
~i noi a~t.ept.am de at.at. de mult. timp ma~it-ei credincioase _ Dumnezeu l~i va
venirea Domnului! Oare t.ot.ul va fi di - aminti de indurarea Lui ~i i~i va I mplini
ferit. fat.a de cum ne a~t.eptam? Plan.ul fagaduint-ele , iar Israelul va deveni din
~i timpul lui Dumnezeu nu este al nos- nou .. robul Dornnului" _
t.ru _ Sigur est.e faptul ca El impline~te Deasupra intregii istorii traite d e
t.ot. ceea ce este scris - Aici perspectiva Maria ~i care se in.tinde profe tic peste
popoare putem pune ca titlu marcant
profetica a M.ariei este rev:elatoare _ E~
versetul urmator: ,,Niciun cuvant de
mart.urise~te cinci lucrun _,_ care _dupa
La Durnnezeu nu este lipsit de putere "
parerea mea fac c~i:i_oscuta desfa~ura-
(v_37) _ . _
rea ist.oriei mantutru : _ _ . Ce te leaga momentan, draga c1u -
• fndurarea Lui se tnttnde dtn torule? Ce t e apasa in interiorul tau?
near:; in nearn peste eel ce se ten;i~: Te afli i:ntr- o zona stancoasa de °:1unte,
E l" (v SO) - A ceasta se r efera \ ~ P singur ~i nei:nt-eles? Daca da , g ~de~ ~
- \ui l s u s prin care , c - nd M aria a acceptat vo1a \~1
v eni r e a Don:inu arsa~ tndurarea te - te. a -~ "- - Mana
Dumnezeu ~1 - a - ~ev D umneze u , totu\ s - a scht.u....._,~t. ~ - -_
- - a b a Domnulut; feca-nu
pest.e t.ot-i oa~enll~tere c u braful Lui; asez dupa
is : <<lata, ,:o l , ,, (v 38) . 0 ast-
c uvintele ta e. » . - \et
• ,, E l a -a ratat- P pe care Le aveau eel e cteciz ie poate schnnba com p
a ris ipil ga ndurt 1e ,, ( 5 1 ) A ceas t a s e fe \ d NO RB E R T L\ ET H
- - I - a /o r v .lui \-srae l , dupa,_ :;, i vi a\a ta!
rn;indrt tn ntrn .
refera l a impra~ o ere a -
· . pe } S U S - . ·
ce L - a u resp1ns e el puterru c t . h e cisc h e Entde c kungen i n
->< ··t rnat pe - -
•,, J - a ra ~ u de dornn te -$ l , -a H..1g m e r'; d• ~:::::i~o esco p e ri ri profetice in
de p e sca un e l e Lor_ . ,, (v. SZ ) - A ceasta L 1ecler11 er . . d )· N o r b ert Ueth,
inAl(at pe ee l sn"l~:'''
Biseri c ii ~i i:nde -
c 5 11 t a r ile B 1b \le 1, _n .tra . b· -'1a numai in limba
3 , 7 - 327- o , spon1 ,
e refera la numuea. me a lui lsrael.
pa g . d · t r a M i tte r nach t s r u f.
s art.area pen t r u o vi- et d e p e soc l u '-'i a ge r m a na l a e , u
p . f t c obora
v
lsrae lul a os -- 1 2 . 20 1 B 9
St:.rig3.t.ul de ta rn.iezul nopt,11