Triodul Trei Ode

TRIODUL
ADICĂ
TREI CÂNTĂRI
CARELE CUPRINDE IN SINE
TOATĂ ORÂNDUIALA SERVICIULUI BISERICESC, CU INCEPERE
DELA DUMINICA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI
PÂNĂ LA SFÂNTA INVIERE
TIPĂRIT IN 7,TLELE MA.TES1\~'T'H SALE BINECREDINCIOSULUI
I. P. S. PATRIARH MIRON
CU APROBAREA ŞI BINECUVÂNTAREA SFÂNTULUI SINOD AL SFINTEI
NOASTRE BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMÂNE
EDIŢIA IV-A
BUCUREŞTI
TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI

1930
TRIOD UL ADECĂ
TREI-CÂNTĂRI CU DUMNEZEU CEL SFÂNT.

> Care cuprinde în sine servirea Dumnezeească, cu începere de la Duminica
aceasta a Vameşului şi a Fariseului până la Sfânta Inviere.
DUMINEC A
IN CARE SE CETEŞTE SFÂNTA EVANGHELIE A PILDEI
VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI.
Sâmbătăseara la Vecernie, după Psalmul obişnuit, cetim Fericit bărbatul... Catisma toată, la
Doamne strigat-am,punem stihiri 10 şi cântăm din Octoih stihiri ale Invierii 3, ale lui Anatolie 4,
şi ale Triodului aceste două idiomele, repetind pe cea dintâi. Glasul 1-iu.
l
~ă
nu ne rugăm ca Pari- Fariseul de slava deşartă bi-
~ seul, fraţilor, că cel ce ruindu-se, iar Vameşul cu po-
~ se înalţă pre sine, se va căinţă plecându-se, a venit la
smeri; ci să ne smerim înaintea tine însuţi, Stăpâne. Ci acela
lui Dumnezeu ca Vameşul prin lăudându-se, s' a lipsit de bună
postire, strigând: Dumnezeule, tăţi; iar acesta negrăind, s' a în-
milostiveşte-te spre noi păcă vrednicit darurilor. In aceste
toşii. De 3 ori. întăreşte-mă, Hris...
toase Dumnezeule, ca un iubi- · LA STIH OAVNĂ
Stihirile Octoihului, după alfa-vita.
· tor de oameni. Slavi':i, Glasul al 5--Jea.
Slavă, glasul al 8-lea. Ingreuiaţi fiind ochii mei, de
fără de legile mele, nu pot să pri-
A totţiitorule, Doamne, ştiu
cât pot lacrămile 1 Că pre Eze- vesc şi să văd înălţimea ceru-
. chia din porţile morţii l'a ridi- lui; ci mă primeşte ca pre Va-
meşul, pe mine, cel ce mă po-
. cat, pre cea păcătoasă din pă
căesc, Mân tuitorule şi mă
catele cele de mulţi ani o amân-
milueşte.
tuit; iar pe Vameşul, mai pre
· sus de cât pre Fariseul, l'a în- Şi acum, a Nttsctttoarei, acelaş Glas. ,
. dreptat. Ci mă rog, împreună Biserică şi uşă eşti, palat şi ~~~~
cu aceştia numărându-mă, să scaun împărătesc, Fecioară, cu ~ ~~
· mă milueşti. totul cinstită ; prin care Răs... ~~
\\~
Şi acum a Născătoarei,cea dintâiu a glasului cumpără toru 1 meu, H ristos ~·
ce este de rând. Domnul, celor ce dormiau întru ·~
LA LITIE întunerec, s'a arătat, Soarele !tJf;':.{
Stihira hramului, după obiceiu. dreptăţii fiind, vrând să lumi- ~
neze pe cei ce i-a zidit dupre ~~J
Slavă, Glasul al 3-lea.
chipul său, cu mâna sa. Pentru ~j
cunoscând, suflete al meu, aceasta cu totul lăudată, ca f"<ăi1
osebirea Vameşului şi a Fari-
seului, urăşte glasul cel trufaş
ceiace ai agonisit îndrăsneală
ca o maică cătră dânsul, roa- ~1
I
al aceluia; iar a acestuia pofte- gă-1 neîncetat să se mântuiască ~
şte-i rugăciunea cea cu bună sufletele noastre.
umilinţă şi strigă: Dumnezeule
Troparul, Glasul 1-iu.
· milostiveşte-te spre mine păcă Nttscătoare de Dumnezeu Fecioară„.
tosul şi mă milueşte. Se zice de trei ori.
Şi se face bine-cuvântarea pâinilor ; şi ce-
Şi acum, a Născătoarei învierii, acelaş Glas. tire din Trimiterile Apostolilor. Iar de nu se
face priveghere, zicem Troparul învierii şi
Fără sămânţă, din Dumne- al Născătoarei.
zeescul Duh, şi cu sfatul Tată Slujba sfântului ce s'ar întâmpla în Dumineca
aceasta, şi în Duminica Fiului desfrânat, o
lui ai zămislit pre Fiul lui Dum- cântăm Vinei·i Ia după cinare, sau când va
nezeu, pre cel ce este din Tatăl, socoti cel mai mare ; afară de cazul când se
va întâmpla vre-un Sfânt mare, sau Sfântul al
fără 1numă mai'nainte de veci, căruia este hramul. Pentru că hramul, măcar
de nu este Sfânt mare, mai multă slujbă are
şi pentru noi din tine fără de decât un Sîânt mare în ziua hramului său;
tată fiind, cu trup l'ai născut, în care trebue sE't se facă priveghere, şi nici
cum să nu se lase în ziua pomenirii lui, nici
şi prunc cu lapte l-ai hrănit. să se mute în altă zi; ci cântăm slujba hra-
Pentru aceasta nu înceta a-l mului, ca şi a întâmpinării Domnului.
Iar pentru tipicul Intâmpinării Domnului, vei
. ruga, să se mântuiască din pri-
mejdii sufletele noastre. li ~;~~~~~~~~~u~;~~ooo ~fi
,
~~~~~~~~~~~@~~:l?5~~~~~·~~~·~,~~~kl~~h·"i.;
~;.:r:;~.:1'f.;1~1;;~~~~,,.r~<·. „
VAMEŞULUI ŞI A FAHISEULUI 5
======-----===:::::::::.~~-=::--:-:::=_-::~:..~=::-:"-::-:--::::=---=~::--~-:::=
~~~~~~~~~~~~~~~~~~ pe 2, şi al Triodului pe 6, iar de se va în- ~

tâmpla pomenirea vre-unui Sfânt mare, Cano-
La Utrenie nul învierii cu Irmosul pe 4, al Sfântului pe
4, şi al Triodului pe 6.
După cei şas~ psal.mi,. D.umnezeu este.Domnul Facerea lui Gheorghie.
pe glasul Oct01hulm. Ş1 zicem Troparm mviern'
de două ori. Slavă. Şi acum, a Născătoarei Cântarea 1, Glasul al 6-lea, Irmos,
lui. Şi< obişnuitele Stihologii. Sedelnele Octoi- Ca pe uscat umblând Israil...
hului. După Fericiţi e cei fără prihană, Tropa-
rele. Soborul îngeresc : Ipacoi, Antifoanele, şi
Prochimenul glasului. Toată suflarea, Evan- (('. u pilde înde1nnând pe toţi
ghelia învierii, a rîndului. Invierea lui Hristos
văzând„. Psalmul 50. \IJ Hristos, spre îndreptarea
Slavă, Glasul al 8-lea. vieţii, pre Vameşul înalţă din
Uşile pocăinţei deschide-mi smerenie, arătând pe fariseul
mie, Dătătorule de viaţă; că mâ- că s'a smerit dintru înălţare.
necă duhul meu la Biserica ta Din smerenie văzând cinste
cea sfântă, purtând locaş al tru- făcătoare de înălţime, şi din înăl
pului, cu totul spurcat. Ci ca un ţare cădere rea, rîvneşte la bu-
:i îndurat curăţeşte-1, cu mila mi- I nătăţile Vameşului şi urăşte
lostivirii tale. I I
răutatea Fariseului.
Şi acum, a Născătoarei. Din trufie se împrăştie tot bi- ~
li nele, iar din smerenie piere toată
cărările mântuirii îndrep-
In
răutatea; carea să o îmbrăţişăm
11
tează-mă, Născătoare de Dum-
nezeu, că cu păcate grozave noi credincioşii, despre tui n d
mi-am spurcat sufletul, şi cu le- după adevăr năravul cel măreţ. ~
nevire mi-am c he 1tui t toată Impăratul tuturor, vrând să
vieaţa mea; ci cu rugăciunile tale fie ucenicii lui smeriţi în cugete, ~
spală-mă de toată necurăţia.
sfătuindu-i îi învăţa să râvnea-
scă suspinului Vameşului, şi
Apoi Glasul al 6-lea, Stih: Milueşte-mă Dum-
nezeule dupre mare mila Ta, şi dupre mulţi umilinţei.
mea îndurărilor Tale, curăţeşte fără de le-
Slavă.
gea mea.
Şi Stihira aceasta. Ca Vameşul suspin, şi cu tân-
La mulţimea faptelor mele ce- guiri neîncetate mă apropiu eu,
lor rele, cugetând eu, ticălosul, Doamne acum I a milostivirea
mă cutremur de înfricoşata zi a ta; milueşte-mă şi pre mine,
· judecăţii; ci îndrăsnind spre mi- cel ce-mi petrec acum vieaţa cu
la milostivirii tale, ca David smerenie.
strig ţie: Milueşte-mă Dumne- Şi acum, a Născătoarei.
. zeule dupre mare mila ta. Gândul, sfatul, nădejdea, tru-

Apoi Diaconul sau Preotul zice : pul, sufletul şi duhul, către tine
Mântueşte, Dumnezeule, poporul Tău ... mi-am pus, Stăpână; scapă-mă
milueşte,
Doamne de 12 ori. de vrăjmaşii cei cumpliţi, de su-
CANONUL
Invierii din Octoih, cu Irmosul pe 4, al Crucii părări, şi de îngrozirea cea vii-
şi învierii pe 2, al Născătoarei de Dumnezeu toare, şi mă mântueşte.
6
Catavasiile. Sedealna glasul al 4-lea, Podobia:

Deschide-voiu gura mea„.
De grab ne întâmpină„.
Cântarea 3-a, Irmos.
Nu este Sfânt precum Tu„. Smerenia a înălţat pre cel ru- ~
şinat de răutăţi, pre Vameşul ce
. Tr\in gunoiu şi din patimi se a suspinat şi a strigat către Zidi-
J!J înalţă cel smerit, şi din înăl torul, milostiveşte-tel Iar înălţa
ţimea bunătăţilor cade rău tot
rea a surpat din dreptate pe ti-
cel înalt cu inima; de al căruia călosul Fariseu ce a grăit mare.
· nărav al răutăţii să fugim. Deci să urmăm celor bune, de-
Slava deşartă deşertează bo- părtându-ne de la răutăţi.
găţia dreptăţii; iar smerenia ri- Slavă .
. sipeşte mulţimea poftelor. Că Smerenia, odinioară, a înălţat
. ruia noi urmând, pune-ne în par- pre Vameşul ce a strigat cu plân·
tea Vameşului, Mântuitorule. gere, milostiveşte-tel şi I'a în- ~
Ca Vameşul şi noi bătându-ne dreptat. Lui să ne asemănăm toţi
în piept, strigăm cu umilinţă: cei ce am căzut întru adâncul ~
Dumnezeu 1e, milostiveşte-te răutăţilor; să strigăm Mântuito-
spre noi păcătoşii l ca să luăm rului dintru adâncu 1 inimii : ~
iertarea aceluia. Greşit-am! milostiveşte-te, unu-
Spre râvnă să venim credin- le iubitorule de oameni.

Şi acum, a Născătoarei.
cioşii, săvârşind blândeţile vie-
. ţuind cu smerenie, cu suspina- Primeşte Stăpână, degrabă
rea inimii, cu plâns şi cu rugă rugăciunile noastre şi le du Fiu- ·
ciune; ca să luăm iertare de la lui tău şi Dumnezeu, Doamnă,
· Dumnezeu. cu totul fără prihană. Scapă din
primejdii pe cei ce aleargă către ·
Slavă.
tine; strică meşteşugurile, surpă
Să lepădăm, credincioşii, tru- semeţia celor ce se într' armează
fia cea fără măsură, cumplita nedumnezeeşte, Preacurată, a-
· 1nândrie şi urâta în ă 1ţar e, şi supra robilor tăi.
cruzimea cea rea a Fariseului, Cântarea 4-a, Irmos.
cea necuvioasă lui Dumnezeu. Hristos este puterea mea„.
J{\ rătat-a Cuvîntul smerenia a
Intru tine ceeace eşti singură ft fi calea cea aleasă a înălţării,
. scăpare nădăjduindu-mă să nu smerindu-se până şi la chipul cel
pierd nădejdea cea bună; ci să de rob; căruia urmând fie-cine,
dobândesc Preacurată ajutorul smerindu-se se înalţă.
· tău, mântuindu-mă de toată Inălţatu-s'a dreptul Fariseu
spurcăciunea celor rele. şi a căzut; iar Vameşul cel în-
VAMEŞULUI ŞI A ~FA=R=I~SE=U==L=U=I==========7=
greuiat cu mulţimea răutăţilor, ' cu dânsa Fariseul trufia; aseme- ·

s' a smerit şi s' a înălţat, fără nă nea şi Vameşul cu bunătatea cea
dejde, îndreptându-se. făcătoare de înălţime, câştigând .
împreună mei:gătoare smerenia.
Pricinuitoare de sărăcie, din
bogăţia bunătăţilor s' a arăt a t Intru bunătăţi ca un şezător
înălţarea; şi îndestulare iarăşi în căruţă se părea Fariseului că
smerenia îndreptării din sărăcia aleargă; iar Vameşul pedestru
cea desăvîrşită, care să o câ- alergând, ca pre lângă o căruţă,
ştigăm. bine a trecut, înjugând smere-
Zis-ai mai' nainte, Stăpâne, că nia cu umilinţa.
stai cu adevărat împotriva celor Pilda Vameşului înţelegând·o
ce se mândresc; iar celor sme- toţi cu mintea, veniţi să-i urmăm
. riţi, le dai, Mântuitorule, darul cu lacrămi, aducând lui Dumne-
tău. Deci trimiti-ne darul tău zeu duh umilit, cerând ertare pă·
nouă celor ce ne-am smerit. catelor.
Slavă.
Slavă.
Către dumnezeiasca înălţare
suindu-ne pre noi pururea Mân· Să lepădăm înţelepţilor de-
tuitorul şi stăpânul, a arătat sme· parte năravul cel măreţ şi urât,
renia făcătoare de înălţime; că trufaş şi obraznic al Fariseului,
a spălat cu mânile sale picioa- cel mult lăudăros şi cumplit,
rele ucenicilor. ca să nu ne lipsim de dumne-
zeescul dar.
Ca ceea ce ai născut lumina Şi acum, a Născătoarei.
cea ne apropiată, Fecioară, risi- Ceea ce eşti bună, trimite to-

peşte întunerecul sufletului meu iag de putere nouă tuturor celor
cu raza cea luminătoare, şi în- ce scăpăm la tine; ca să biruim
. dreptează vieaţa mea la cărările în mijlocul tuturor vrăjmaşilor,
mântuirii. · ajutorindu·ne şi din toată vătă
Cântarea 5-a, Irmos. marea scoţându-ne.
.s ă
Cu dumnezeească strălucirea
ne sârguim a urma bună-

tăţilor Fariseului, şi a râvni
ta„. Cântarea 6-a, Irmos.
Marea vieţii văzându-o„.
rin curgerea vieţii, tot de o-
smereniei Vameşului; urând ne-
. cuviinţa greşelilor cea dela a-
P
- dată, au alergat Fariseul şi cu
Vameşul. Deci acela de mândrie
mândoi, adică trufia şi pierzarea. fiind cuprins, s'a primejduit ru-
V ăditu-s' a călătoria dreptăţii şinat; iar acesta s' a mântuit cu
cea deşartă, de oare ce a însoţit smerenia.
8 DUMINICA
Călătoria vieţii cu cea drea- ale Vameşului cu pocăinţă stri-

ptă schimbându-o, noi să ur- gând: Mântuitorul lumii, milo-
măm.înţelepciunii Vameşului ce· stiveşte-te spre robii Tăi.
lei dorite, şi să fugim de trufia Altul glasul al 3-lea. Podobia:
cea urâtă a Fariseului, ca să
.c •• Fecioara astăzi...
.11m V11.
Suspinuri ca ale Vameşului să "
Să urm ă m năravurilor lui aducem Domnului, şi la dânsul
Iisus, Mântuitorul, şi smereniei să cădem ca la un Stăpân, noi
lui, noi cei ce poftim a dobândi păcătoşii; că voeşte mântuirea
sălaşul bucuriei celei fără sfâr-
tuturor oamenilor, şi dă ertare
şit, să 1ă ş I u i n du-ne în locul
tuturor celor ce se căesc. Că
celor vii. pentru noi s' a întrupat, Dum-
A rătat-ai, Stăpâne, ucen1c1- nezeu fiind împreună cu Tatăl,
lor tăi smerenie înălţătoare; fără de început.
căci încingându-te cu ştergăto
ICOS
rul preste mijloc, şi spălându,..le
picioarele, le-ai poruncit să ur- pre noi înşine, fraţilor, toţi
meze acestui obiceiu. să ne smerim, cu suspinuri şi cu
tânguiri să ne batem gândurile.
Slavă.
Ca atuncea, la judecata cea veş
şi-a petrecut vieaţa
Fariseul nică, să ne arătăm acolo credin-
cu bunătăţile, şi Van1eşul cu gre~ cioşi, nevinovaţi, dobândind ier-
şelile ; ci acela, din înălţarea tare; că acolo este odihna cea
cea stricătoare de minte, a luat adevărată, pe care să ne rugăm
smerenia; iar acesta s' a înălţat, acum să o vedem noi. Acolo du-
arătându-se smerit cu mintea. rerea, întristarea şi suspinurile
Şi acum, a Născătoarei. cele dintru adânc, sunt depăr
Gol fiind zidit întru nerăuta tate din Edemul cel minunat. Al
te, şi întru vieaţă neamăgitoare, căruia făcătorul este Hristos,
m' a îmbrăcat vrăjmaşul cu rău Dumnezeu fiind împreună cu
tatea călcării de poruncă, şi cu Tatăl, fără de început.
grosimea trupului; iar acum prin
mijlocirea ta Fecioară mă mân-
PROLOG
Sau precuvântare pe scurt asupra Sina-
tuesc. xarelor.
Sinaxarele sunt ale lui Nichifor Calist, din
Condacul glasul al 4-lea. Podobia: Xantopol, carele arată la fiecare praznice ve-
stite ale Triodului, care în ce chip şi câte s'au
Arătatu-Te-ai astăzi... făcut din început; şi pentru care pricină aşa
acum se ţin, şi sunt rânduite de Sfinţii Părinţi •
Să
fugim de vorba cea înaltă de Dumnezeu purtători, cu o socoteală oare-
a Fariseului, şi să ne învăţăm în- care cuvioasă. Aceste Sinaxare se încep de la
Vameşul şi Fariseul, şi se sfârşesc la Duminica
ălţimea graiurilor celor smerite 1 Tuturor Sfinţilor. Are încă şi Mineiul Sinaxar
VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI 9
înaintea cântării a şaptea, precum este obiceiu scrierea Sinaxarelor, acesta a fost: Ca să aducă
a se ceti. aminte pe scurt toate facerile de bine ale lui
Dumnezeu cele din început, care au fost pen-
Zice-vei darri după cetirea aceasta, uşa tru noi, şi să le dea tuturor spre cunoştinţă.
Stihurile la Triod. Şi mai ales cum fiind noi făcuţi de Dumnezeu,
Doamne, precum dela îngeri primeşti cântare, am lepădăt porunca lui cea dată nouă spre
ispitire, şi cum pentru călcarea poruncii ne-a
Şi de întreită închinăciune .dare.
alungat din desfătarea raiului. Şi cum am vie-
Iar dela noi acest dar de umilinţă ţuit înstreinaţi de bunătăţi, de diavolul fiind
Cari trei cântari ţ-aducem întru o fiinţă stăpâniţi; în ce chip Fiul lui Dumnezeu şi Cu-
vântul pentru milostivirea milei sale a plecat
Asupra Vameşului şi a Fariseului. cerurile şi s'a pogorît, şi a voit de a locui în
Ca şi Fariseul, tot cela ce viează, pântecele Curatei Fecioare, şi pentru noi s'a
făcut om ; şi a arătat suire la cer, celora ce
De Sfânta Biserică se înstreinează. vieţuiesc dupre plăcerea lui, adică întâi prin
Că la sine pre Vameşul Hristos primeşte,
Şi pre tot smeritul nici cum nu goneşte.
smerenie, prin post, prin depărtarea de răutăţi,
şi prin alte fapte bune. Şi încă cum a pătimit, şi
din morţi s'a sculat, şi iarăş la cer s'a suit,
şi a trimis Duhul Sfânt sfiinţilor săi ucenici şi
n ziua de astăzi începem cu ajuto- Apostoli. In ce chip au predicat Apostolii că
rul lui Dumnezeu şi Triodul; ca- el este Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu desă
rele l'au aşezat mulţi din sfinţii vârşit. Şi încă ce au făcut dumnezeeşti Apos-
părinţi ai noştri, făcători de cântări toli cu darul Duhului Sfânt? Că au adunat dela
cu cuviinţă şi înţelepţeşte fiind îndem- marginile lumii sfinţi cu învăţăturile lor, ca
naţi de Duhul Sfânt. Iar mai înainte să îndeplinească lumea cea de sus. Iacă sco-
de toţi aceste trei cântări, spre închi- pul Triodului, adică a Tripeasneţului, şi ale
puirea sfintei şi de vieaţă începătoarei acelor cântări spre lauda sfintei Treimi pentru
Treimi, le-a introdus marele scriitor de cântări asemenea lucruri. lnsă aceste trei praznice
Cosma, la săptămâna cea mare a sfintelor pa- numite: Cel dintâi al Vameşului şi al Fariseului ;
timi ale Domnului Dumnezeului şi Mântuitoru- al doilea al Fiului celui desfrânat; al treilea a
lui nostru Iisus Hristos, aşezând cântări prin venirii lui Hristos la judecată, au socotit sfinţii
acrostihide. Dela carele şi alţi părinţi, şi mai părinţi de le-au tocmit ca o învăţătură oare-
ales Teodor şi Iosif Studiţii, urmându-l, au scris care şi îndemnare mai 'nainte, ca să ne gătim
şi la alte săptămâni ale marelui post asemenea şi să ne ispitim spre nevoinţele şi luptele celg ~
cântări, şi le-au dat întâi la Mânăstirea lor sufleteşti mai 'nainte de post,.lepădând dela
anume Studion. Unele"cântări le-au scris în ver- noi năravurile cele urîte. care ne vin din obii-
suri, adunând întru această carte câteva şi ale nuinţa noastrăJ Şi mai 'nainte~de toate ne-au
altor părinţi. Insă de oare ce Duminica se pus în vedere pilda Vameşului şi a Fariseului; ~
priveşte întâia zi, ca şi Duminica învierii lui Şi o au numit întâia Duminică, ca o vestitoare
Hristos întâia Duminică ; încă şi a opta, şi cea a luptelor ce urmează. Că în ce chip, cei ce
după urmă se socoteşte a fi; au găsit cu cale de vor să meargă la răsboaie trupeşti, iau învă
au pus cântarea întâia în ziua cea de a doua, ţătură şi ştiinţă dela Căpitanii lor pentru gătire ~
adică Luni; cântarea doua în cea de a treia, de răsboiu, ca să-şi ascută săbiile, şi să-şi gă
adică Marţi; cântarea treia în ziua a patra, tească toate armele de răsboiu, şi depărtând
adică Miercuri; cântarea patra în ziua cincia, de la sine toate alte smintele de valuri, să vie
adică Joi; şi cântarea a cincia în ziua a şasea, cu gătire bună la răsboiu, şi toate câte le tre-
adică Vineri. Iar întru a şaptea zi, adică Sâm- buesc să-şi ia ; încă şi mai înainte de răsboiu
bătă, a şeasea şi a şeaptea cântare şi cele-I' alte şi de lovirea cu neprietenii, învăţături şi istorii,
două, aidcă a opta şi a noua. Care amândouă şi pilde frumoase le aduc înainte, deşteptând
aceste zile, adică Sâmbătă şi Duminică, mai sufletele lor spre urmarea altora, şi depărtând
întâi de cât toate zilele a fi se socotesc. De dela dânşii lenea şi trândăvia, şi frica, şi toată
aceea şi dumnezeescul Cosma a pus în Sâm- neîndrăzneala ; aşa şi dumnezeeştii Părinţi ve-
băta cea mare Tripeasneţ făcut de dânsul ; care stesc înainte, ca cu o trâmbiţă, gătirea de răs
după aceea prea înţeleptul Leon împăratul a boiu asupra demonului în postul ce vine, ca
poruncit lui Marcu Monahul, Episcopul de la să ne curăţim de toată patima, ce o simţim în
Indrunt, de l'a plinit şi l'a făcut Canon deplin. sufletele noastre, adecă de pofte care prin tim-
Dar cartea aceasta tot se numeşte Triod, măcar pul îndelungat s'a făcut venin. Incă purtând
că nu are pretutindenea trei cântări, şi măcar grija, ca să agonisim şi aceea ce avem noi lipsa
că se adaug într'însul şi Canoane depline. Eu de fapte bune, şi într'armându-ne cum se cade
• socotesc că are numirea aceasta pentru lucru- ca nişte viteji ai lui Hristos, aşa gata fiind să
rile cele mai desăvârşite şi mai mari dintr'în- mergem la luptele şi ostenelele sfântului post.
sul ; sau pentru acele cântări din săptămâna Dar fiind-că într'armarea cea mai bună spre
cea mare, care s'au făcut întâi precum am zis. bunătăţi este pocăinţa şi smerenia; iar smin-
Toată socotinţa însă şi gândul sfinţilor noştri teala şi împedicarea cea mai mare este mân-
părinţi, prin aceste cântări ale Triodului şi prin dria şi înălţarea; pentru aceea Sfinţii Părinţi,
10 DUMINICA
= = = = = - ---------------
cei numiţi mai sus, această pildă de acum vred- leagă. Ci să ne sârguim a
rii îi
nică a se crede din dumnezeeasca Evanghelie
. mai întâi de toate o tâlcuesc şi o luminează, scăpa de amândouă răutăţile,
învăţându-ne pre noi cu adevărat prin Fariseul,
ca să ne ferim de mândrie şi de înălţare ; iar noi râvnitorii Vameşului.
prin Vameşul foarte să preţuim fapta contrară
mândriei, adică smerenia şi pocăinţa. Căci de Cu rugăciune să cădem la
· oare-ce, patima cea mai rea, decât alte patimi, Dumnezeul nostru, cu lacrimi
este mândria şi înălţarea, când printr'însa nu
numai căderea diavolului din cer s'a făcut, ca- şi cu suspinuri fierbinţi, urmând
rele întâi a fost luceafăr luminos, iar după ace-
ea întuneric, şi s'a făcut, şi s'a numit. Ci încă smereniei Vameşului celei înăl
· s'a făcut şi căderea începătorului neamului ţătoare, şi să cântăm noi credin-
omenesc adică lui Adam, din dulceaţa raiului,
printr'aceiaşi patimă. Pentru aceea cu o ase- cioşii: Bine eşti cuvântat, Doam- .
.
mănare oare-care ca aceasta aduc aminte sfin-
ţii, ca nimenea să nu se înalţe pentru bună
ne, Dumnezeul părinţilor noştri.
tăţi, măcar de le-ar face şi deplin, şi pe vecinul
Slavă.
să nu-l defăimeze, nici să-l urgisească, ci să
fie pururea smerit. Că Domnul mândrilor le stă
împotrivă, iar smeriţilor le dă dar. Şi adevărat,
Invăţând pre ucenici mai îna-
. mai bun lucru este când păcătosul se întoarce, inte le-ai poruncit, Stăpâne, să
de cât când se înalţă şi se mândreşte cel bun
Că zice: Zic vouă, că a ieşit Vameşul mai în- nu cugete cele înalte, ci să se
dreptat de cât Fariseul. Pilda arată dar, că ni- unească cu cei smeriţi. Pentru
menea nu trebuie să se înalţe, măcar de ar fi
· făcând şi fapte bune ; Ci pururea să se sme- aceasta, Mântuitorule, noi cre-
rească, şi să se roage Domnului Dumnezeu din
tot sufletul ; şi de ar fi cineva împresurat şi de dincioşii strigăm ţie: Bine eşti
răutăţile cele mai cumplite, să creadă că nu cuvântat Dumnezeul părinţilor
este departe de mântuire. Pentru rugăciunile
tuturor sfinţilor făcătorilor decânfări~ Hristpase, noştri.
Dumnezeul nostru, milueşte~ne pre noi, Amin.
Dătător de rouă ...
Frumuseţea şi scara cea dum-
nezeească, care mai înainte o a
I('. u lucrurile îndreptării înăl văzut lacov, de jos întinsă către
\ti ţin du-se Fariseul, în· laţurile înălţime, pre tine te cunoaştem
· slavei deşarte rău s' a încurcat, a fi Preacurată ; pogorând de
lăudându-se preste măsură; iar
sus pre Dumnezeu întrupat, şi "
Vameşul înălţându-se cu aripile
.. ,
· smeren1e1, prea uşor sa apro-
pre oameni printr'însa ridicân-
du-i.
piat de Dumnezeu.
prin mijlocirea smereniei, ca Cântarea 8-a, Irmos.
Din văpaie cuvioşilor...
· cu o scară servindu-se Vameşul
s' a înălţat la înălţimea cerurilor; fr'· u minte smerită suspinând
iar Fariseul, cu putreda uşuri \I;Vameşul, a aflat pe Domnul
me a trufiei înălţându-se, s' a po- milostiv, şi s' a mântuit; iar prin
gorît în adâncimea iadului. mijlocirea cea rea a limbii ce _
pre cei drepţi vânându-i vi- grăia mari, a căzut Fariseul din
cleanul, îi fură prin mijlocirea dreptate.
~ slavei deşerte; iar pe cei pă De trufia gândului Fariseului,
cătoşi cu laţurile desnădăjdui- şi de numirea curăţiei, să fu-
A FARISEULUI 11
gim noi credincioşii, râvnind înălţarea trufiei, cu minte sme-

. smereniei şi gândului Vameşu rită să facem pre Dumnezeu
lui celui bine primit. îndurător.
Cuvintele Vameşului credin- Trufia sufletului să o lepădăm,
cioşii să le grăim în sfânta Bi- să câştigăm cuget drept cu sme-
serică: Dumnezeule, milosti- renie, să nu ne sârguim a ne în-
veşte-te 1ca împreună cu dânsul drepta pre noi înşine, să urîm
· să aflăm iertare, scăpând de deşarta mândrie, şi să milosti-
peirea Fariseului celui mult vim cu Vameşul pre Dumnezeu. ~
lăudăros. Să aducem rugăciuni un\ili-
Suspinării Vameşului să ur- toare cu osârdie Ziditorului' ca
măm toţi, şi cu Dumnezeu vor- Vameşul; lepădându-ne de ne-
. bind, să strigăm către Dânsul mulţumitoarele rugi ale Fariseu-
cu lacrămi fierbinţi: lubitorule lui; de glasurile cele cu laudă ~
de oameni, greşit-am 1 Milostive mare, care aduc defăimare îm-
îndurate, milostiveşte-te şi mă potriva aproapelui; ca să ne a- ~
mântueşte. gonisim pre Dumnezeu milostiv
Binecuvântăm pre Tatăl, pre Fiul şi pre şi lumină.
Sfântul Duh, Domnul.
Cu multă adunare de păcate
Spre suspinul Vameşului s' a îngreuindu-mă, am întrecut pe ~
uitat Dumnezeu, şi pre el în- Vameşul cu prisoseala răutăţii,
. dreptându-1, I'a arătat pildă tu- şi am câştigat şi trufia cea mai ~
turor; ca să se plece pururea lăudătoare a Fariseului, făcân
cu suspinuri şi cu lacrimi, ce- du-mă în totul pustiu de toate
rând deslegarea păcatelor. bunătăţile. Doamne, fie-ţi milă
Şi acum, a Născătoarei. de mine.
Nu ştiu altă sprijineală afară
Invredniceşte fericirii tale pre
· de tine, Curată şi cu totul fără
prihană. Pre tine te pun rugă
cei ce sunt săraci cu duhul pen-
toare, pre tine mijlocitoare tru tine, că după învăţă tura
· către cel ce s'a născut din tine; poruncii tale, aducem ţie duh ·
scapă-mă de toate cele ce mă
umilit. Şi primindu-l, Mântui-
întristează.
torule, mântueşte pre cei ce-ţi
slujesc ţie.
Pre Dumnezeu a-l vedea„. Slavă.
uând dela Hristos cale de Vameşul suindu-se în Biseri-

l
· ~înălţare smerenia pilda
· mântuirii, să poftim obiceiu 1
că cu credinţă oare-când, şiru
gându-se lui Dumnezeu s' a în-
Vameşului. Şi lepădând departe dreptat, că cu suspinuri viind
12
şi cu lacrimi, şi cu sfărâmarea LA LĂUDERI

inimii, toată povara păcatelor o Stihirile învierii din Octoih 4, şi ale
Triodului idiomele 4 Glasul 1-iu.
a lepădat prin rugăciune.
Să nu ne rugăm ca Fariseul,
fraţilor; că cel ce se înalţă pre
Dă-ne nouă a te lăuda, a te sine, se va smeri. Să ne sme-
slăvi şi a te ferici după cuviinţă, rim înaintea lui Dumnezeu ca
celor ce te cinstim pre tine Prea- vameşul prin postire strigând:
curată, şi mărim naşterea ta, Du m n e zeu 1e, milostiveşte-te
ceeace eşti singură bine-cuvân- spre noi păcătoşii.
tat{. Că tu eşti lauda creştini Fariseul de slava deşartă bi-
lor, şi către Dumnezeu rugă ruindu-se, iar Vameşul cu po-
. toare bine primită. căinţă plecându-se au venit la ~
LUMINÂNDA INVIERII tine însuţi Stăpâne. Ci acela lău
Slavă a Triodului, Podobie : dându-se, s'a lipsit de bunătăţi;
Cu ucenicii să ne suim„„ iar acesta negrăind s'a învred-
nicit darurilor. Intru aceste sus-
de grăirea cea înaltă
Să fugim
pinuri întăreşte-mă, Hristoase
· şi înrăutăţită a Fariseului, şi să
Dumnezeule, ca un iubitor de
ne învăţăm smerenia Vameşului oameni.
cea prea aleasă, ca să ne înăl
Stih : Scoală-TeDoamne, Dumnezeul meu,
. ţăm, strigând către Dumnezeu, înalţă-se mâna Ta, nu uita pre săracii Tăi
. î1npreună cu acela: Milostiveş pântt în sfârşit.
te-te spre robii tăi, cel ce te-ai Cunoscând suflete al meu ose-
· născut din Fecioară, Hristoase birea Vameşului şi a Fariseului,
, Mântuitorule, şi răbdând cru- urăşte glasul cel trufaş al ace-
cea de voie, ai ridicat lumea ta luia; iar a acestuia pofteşte-i ru-
· cu durnnezeeasca putere. găciunea cea cu bună umilinţă,
Şi acum, a Născătoarei. şi strigă: Dumnezeule, milosti-
veşte-te spre mine păcătosul,
zidirii şi Dumne-
Făcătorul
şi mă milueşte.
zeul tuturor a luat trup ome-
nesc, Născătoare de Dumnezeu, Stih: Mărturisi-mă-voi ţie, Doamne cu toată
inima mea, spune-voiu toate minunile tale:
din curatul tău pântece, întru
tot lăudată, şi toată firea mea Glasul Fariseului cel mult lău
cea stricată o a în oit; lăsân dăros, credincioşii urându-l şi
du-te după naştere iarăşi ca şi râvnind rugăciunii Vameşului,
mai nainte de naştere. Pentru celei cu bună umilinţă, smerin-
aceasta cu credinţă toţi lăudân du-ne pre noi înşine, să nu cu-
. du-te, strigăm: Bucură-te lauda getăm cele înalte; ci să strigăm
lumii. cu umilinţă : Dumnezeule, mi-
VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI . 13
lostiveşte-te spre păcatele Se cade a şti,

noastre. Că toate cele 11 Stihiri ale Evangheliilor
de dimineaţă, începând din această Duminică
Slavă, Glas 8, până la Duminica tuturor Sfinţilor, se cântă
în pridvor, la Litiile dimineţilor.
pre Fariseul ce se îndrepta pre IARĂŞI SĂ SE ŞTIE, Că dintru această Du-
minică începem a ceti în pridvor, după Apolisul
sine lăudându-şi faptele, l-ai o- Litiei învăţătura sfântului părintelui nostru
sândit, Doamne, şi pre Vameşul, Teodor Studitul; şi de este acolo Igumenul o
ceteşte el, iar de nu, atuncea o ceteşte Ecle-
ce s' a smerit şi cu suspinuri a siarhul; iar fraţii stau ascultând cu luare aminte.
cerut ertare, l-ai îndreptat. Că Iar după sfârşitul cetirei, zicem Troparul
, nu primeşti cugetele cele măre Cuviosului Teodor, Glmml al 8-lea
Al ortodoxiei îndreptătorule.„
ţe, şi inimile cele umilite nu le
Şi Apolisul deplin.
defăimezi. Pentru aceasta şi noi
cu smerenie cădem înaintea ta:
Cel ce ai pătimit pentru noi, LA LITURGHIE.
dă-ne iertare şi mare milă. Fericirile Octoihului, şi din Canon Cântarea 6-a.
Prochimen al Glasului ce se va întfm1pla :
Şi acum. Apostolul către Timoteiu; Evanghelia de
Prea binecuvântată eşti Năs la Luca.
CHINONICUL
cătoare de Dumnezeu...
Lăudaţi pre Domnul din ceruri....
Iar de se va întâmpla Sărbătoarea întâm-
Doxologia mare. Apolisul, şi obişnuita Litie: pinării Domnului, în Sâmbăta lăsatului de carne,
la care cânttlm Stihira Evangheliei cea slujba morţilor, seara şi dimineaţa, se cântă
de la Utrenie. la cimitir. Iar de nu este cimitir, atuncea se
cântă Sâmbătă, înaintea Duminecii Fiului des-
frânat; iar în Sâmbăta lăsatului de carne se
cântă numai ale întâmpinării.
Biserica Schitu,Măgureanu din Bucureşti.

DUMINICA
IN CARE SE CETEŞTE SFÂNTA EVANGHELIE CU PILDA.
FIULUI CELUI DESFRÂNAT
Sâmbătă
seara la priveghere, după psalmul cel obişnuit, cetim Fericit bărbatuI...Catisma toată.
La Doamne strigat-am ... Punem Stihirile pe 10, şi cântăm Stihiri, din Octoih ale Învierii 3, ale
lui Anatolie, 3, şi ale Triodului pe 4, repetindu-le.
Glasul 1-iu. du-mă în jitniţa ta cea cerească,

~
şi mă mântuieşte. De două ori.
n ţară nepăcătoasă şi plină
l de vieaţă m' am încredin-

ţat, şi semănând păcatul,
cu secera am secerat spicele le-
nev1r11, şi în loc de snopi, ar.n
Să cunoaştem, fraţilor, pute-
rea tainei, că prea bunul Părinte,
întâmpinând pre fiul cel des-
frânat, carele s'a întors de la
grămădit stogurile faptelor me- p,ăca t la casa părintească, îl
le, pe ·care le-am şi aşternut, nu 1 îmbrăţişează, şi iarăşi îi dă
în aria pocăinţii. Ci te rog pre rueşte cunoştinţele slavei sale ;
tine, prea veşnicul, lucrătorul şi veselie de taină face celor de "
nostru Dumnezeu, vântură plea- sus, junghiind viţelul cel hrănit;
va lucrărilor mele cu vântu 1 ca noi să vieţuim cu vrednicie, ·
milostivirii tale, şi adună grâu, celui ce a înjunghiat atuncea
ertarea sufletului meu; încuin- iubitorului de oameni Părinte şi
VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI . ---~- --
15
----~---
celui slăvit, ce s' a junghiat, Mân- mă la Tatăl cel milostiv, strig cu

tuitorul sufletelor noastreJe două ori. lacrămi: Primeşte-mă ca pre un
Slavă, glasul al 2-lea. năimit, pre mine cel ce cad la
O 1 de cât bine m'am lipsit eu iubirea ta de oameni, şi mă
mântueşte.
ticălosul pre mine însumi l Ol
de la ce împărăţie am căzut eu Şi acum, a Născătoarei.
pătimaşull Avuţia care am luat, Făcătorul şi răscumpărătorul

o am cheltuit, porunca o am meu, Preacurată, Hristos Dom-
călcat. Vai mie ticăloase suflete l nul, din pântecele tău eşind, în-
că în focul cel veşnic, vei să te tru mine îmbrăcându-se din
osândeşti. Pentru aceasta mai blestemul cel dintâi, pre Adam
'nainte de sfârşit, strigă către l'a scăpat. Pentru aceasta, ţie ~
Hristos Dumnezeu : Primeşte Preacurată, ca Maicii lui Dum-
mă, Dumnezeule ca pre fiul cel nezeu şi Fecioarei cu adevărat,
desfrânat, şi mă milueşte. strigăm fără tăcere ca îngerul, .
Şi~acum, a Născătoarei. bucură-tel Bucură-te, Stăpână,
Cea dintâiu a Glasului. folositoare şi acoperemântul şi ~
Eşire : Lumină lină„.
Prochimenul: Domnul a împărăţit mântuirea sufletelor noastre.
LA LITIE. Troparul, de trei ori.
Stihira hramului după obiceiu.
Slavă, glasul al 4-lea.
Născătoare de Dumne~_eu Fecioară.„
Şi cea-laltă urmare a pdvegherei dupre
Ca fiul cel desfrânat am venit obiceiu.
Iar de nu este priveghere : zicem troparul
şi eu, Indurate, carele toată viea- Invierii, a Născătoarei şi Apolisul.
ţa o am cheltuit întru înstrei-
nare; risipit-am bogăţia, care
mi-ai dat, părinte; primeşte-mă
pre mine, cel ce mă pocăesc,
La Utrenie
Dumnezeule, şi mă milueşte.
La Dumnezeu este Domnul : Troparul în-
Acela.ş glas.
vierii de două ori, Slavă şi acum, a Născă
toarei, şi obişnuitele Stihologii. Polieleul, cei
Caută spre rugăciunea robilor tăi. doi Psalmi obişnuiţi, la cari adăugăm şi al
LA STIHOAVNĂ treilea Psalm; La rîul Vavilonului... cu Alilu- \;
Stihirile Octoihului după Alfa-Vita. ia, frumos. Antifoanele şi prochimenul glasului·
Toată suflarea, Evanghelia învierii, învierea
lui Hristos. Psalmul 50,
Risipind bogăţia darului celui Slavă, glasul al 8-lea.
părintesc, m'am păscut eu tică Uşile pocăinţei...
losul împreună cu dobitoacele Si acum, a Născătoarei, asemenea :
cele necuvîntătoare şi poftind In cărările mântuirii...
hrana lor, - leşinam de foame, Apoi Stihira glasul al 6-lea, cu Stih: Milueşte
nesăturându-mă. Ci întorcându- mă Dumnezeule dupre mare mila ta„.
16 DUMINICA - ---- ------ --- ------ - - -- - - - - - - - " - - - - · - - -
La mulţimea faptelor mele.„. „flete, strigă: Ajutor şi acoperi-

Caută-le înapoi, pagina 7. „tor mi-a fost mie spre mântu-
CANONUL „ire; Acesta estt:.t1) µ m ne zeu 1 11
Invierii cu Irmosul pe 4, al Crucii şi al In-
vierii pe 2, al Născătoarei de Dumnezeu pe 2
„meu, şi-l voiu prLr5iăvi pre El.
şi la Triod pe 6.
Iar slujba de la Mineiu, o cântăm la
După cinare, Vineri seara. Mintea mea cea neroditoare„.
CANONUL ~indu-mi cu totul din fire, ca
Facerea lui Iosiî. ~un stricat la minte, m'am li-
Cântarea 1, glasul al 2-lea, Irmos:
pit de aflătorii poftelor; ci mă
Cântarea lui Moisi... primeşte, Hristoase, ca pre des-
isuse, Dumnezeule, prime ş... frânatul.
ll
__ te-mă acum şi pre mine cel
ce mă pocăesc, ca pre fiul cel 1
Urmând glasului celui pier-
j1 dut, strig: Greşit-am, Părinte,
desfrânat; căci toată viata în l îmbrăţişează-mă şi pre mine ca
lene mi-am petrecut, şi pre tine pre acela, şi nu mă lepăda.
te-am mâniat. Slavă.
Rău am risipit dumnezeeasca Tinzându-ţi, Hristoase, bra-

bogăţie, care mai 'nainte mi-ai tele tale cu milostivire, prime-
· dat; depărtatu-m'am de la tine, şte-mă pre mine, carele mă în-
necurat vieţuind, milostive Pă torc din laturea cea depărtată a
rinte. Prirneşte-mă dar şi pre păcatului şi a poftelor.
mine cel ce mă întorc. Şi acum, a Născătoarei.
Slavă. Ceea ce eşti bună între fe-

Bratele părinteşti acum tin- mei, înbogăţeşte-mă Pre acu-
zându-le, primeşte-mă, Doamne rată, cu chipurile bunătăţilor
1
şi pre mine ca pre desfrânatul, ! tale şi pre mine, cel ce am să

. prea îndurate; ca, cu mulţumi 1:i' răcit pentru păcate multe; ca să
tă să te slăvesc. i te slăvesc.
1
I
Şi acum, a Născătoarei. Catavasie.
11
'Arătându-ţi, Dumnezeule, 11
11 Mntea mea cea neroditoare,
toată bunătatea spre mine, treci li „aducătoare de roadă arată-o,
mulţimea greşelilor mele, ca un „Dumnezeule; lucrătorule al
· făcător de bine; pentru dumne- I „bunătăţilor şi săditorule al ce-
zeeştile r u g ă c i u n i ale Mai- I „lor cuvioase, cu milostivirea ta.
cii tale. Sedealna, glasul 1-iu, Podobie:
Catavasie: Mormântul Tău.„
Zicem Irmoasele Canonului. Grăbeşte de-mi d e s c h i d e
Cântarea lui Moisi luând, su- IJ bratele părinteşti, că rău mi-am
~~~ !i2r~~~~~~ .
FIULUI CELUI DESFRÂNAT 17
---~--
cheltuit vieaţa mea. Ci căutând ţimea ceriului, că fără preget

spre bogăţia cea necheltuită a m' am plecat păcatului. Iar acum ·
îndurărilor tale, Mântuitorule, în torcându-mă, cu umilinţă
nu-mi trer . . u vederea acum strig: Greşit-am ţie, Im păra te
inima mea cea sărăcită; că ţie, al tuturor, primeşte-mă.
Doamne, cu umilinţă strig: Gre- Şi acum, a NăsciHoarei.
şit-am, Păr i n t e, la cer şi în- Ăjutătoarea oamenilor, nă

aintea ta. dejdea cea tare a tuturor creş
Slavf1 iar aceasta. Şi acum. a Născătoarei.
tinilor, scăparea celor ce se mân-
Ceea ce nu ştii
de mire, Cu- tuesc, Pre acurată Fecioară,
rată Născătoare de Dumnezeu mântueşte-mă cu rugăciunile
Fecioară, care singură eşti f o- tale cele de maică, şi vieţii, celei .
lositoarea şi acoperământul cre- ce va să fie, mă învredniceşte.
dincioşilor, scapă de primejdii Catavasie.
şi de necazuri şi de cumplitele
Naşterea ta cea din Fecioară,
nevoi, pre toţi cei ce-şi au nă „prorocul mai 'nainte văzân
dejdiile spre tine, Fecioară; şi „du-o, a propovăduit strigând:
cu dumnezeeştile tale rugăciuni „Auzit-am auzul tău şi m' am
mântueşte sufletele noastre.
„temut; că de la amiază-zi şi
Cântarea 4-a, Irmos. „din muntele cel sfânt şi umbrit
Naşterea Ta cea din Fecioară ...
„ai venit, Hristoase".
ll))ogăţia bunătăţilor,care mi-ai Cfmtarea 5-a, Irmos :
D dat, cerescule Părinte, o am Noaptea trecând ...
risipit rău, făcându-mă rob
streinilor cetăţeni. Pentru acea- Dobitu-m'am cetăţenilor celor
sta strig: Greşit-am ţie 1primeş J1ll str ei ni, şi la loc mocirlos
te-mă ca odinioară pre pierdu-
m' am depărtat, şi de ruşine ·
tul, întinzându-mi braţele tale. m' am umplut; iar acum întor-
cându-mă, strig ţie, Indurate:
La toată răutatea m' am robit, Greşit-am!
plecându-mă mişeleşte făcăto
rilor de pofte, şi din firea mea Deschide-mi acum milostivi-
eşindu-mi prin nebăgare de rea cea părintească, mie celui
seamă, milueşte-mă, Mântuito- ce mă întorc de la răutăţi, ce-
rule, cerescule Părinte, pre rescule Părinte, şi nu mă lepăda, ·
mine, cel ce scap la îndurările 1
cela ce ai milă, prea îndestulată.
tale cele multe. I Slavă.
Slavft. Nu cutez a căuta sus la înăl

De toată ruşinea m' am um- I ţime, că te-am mâniat pre tine,
. plut, necutezând a căuta la înăl- 11 Hristoase, fără măsură, ci ştiind
"
2
18
~ milostivirea ta, Indurate, strig Şi acum, a Nilscătoarei.
ţie: Greşit-am 1 milostiveşte-te Stăpână, ceea ce ai născut

~ şi mă mântueşte. pre Hristos, Mântui torul şi
Şi acum, a Născătoarei. Domnul, mântuirii învrednice-
şte- mă; că am sărăcit de tot fel ul
Prea sfântă Fecioară plină de de bunătăţi, Fecioară Curată, ca
dar, ceea ce ai născut curăţirea să laud slăvirile tale.
tuturor, uşurează povara cea
grea a păcatelor mele, curu- Catavasie.
. găciunile tale. Intru adâncul păcatelor sunt ~
Catavasie.
„c u prins, Mântuitorule, şi în
„marea vieţii mă cufund; ci
Nlaptea trecând s' a apropiat „precum ai scos pre Iona din
„ziua, şi lumina în lume a strălu „fiară, aşa mă scoate şi pre mine
. „cit. Pentru aceasta te laudă ce- „din patimi, şi mă mântueşte".
„tele îngereşti, şi te slăvesc pre
„tine, Hristoase Dumnezeule". Condacul glasul al 3-lea, Podobia:
Fecioara astăzi...
Cântarea G-a, Irmos :
Intru adâncul păcatelor: ~ la părintească s 1ava ta
depărtându-mă neînţelepţeşte,
l(ţ
dâncul păcatelor mă cuprin-
A de pururea, şi valul greşe întru răutăţi am risipit bogăţia
. lilor mă cu fu n dă ; îndreptea- care mi-ai dat. Pentru aceasta
ză-mă la limanul vieţii, I-Iris-
glasul desfrânatului aduc ţie :
Greşit-am înaintea ta, Părinte
. toase Dumnezeule, şi mă mân- !l
. tueşte, Impărate al slavei. îndurate! Primeşte-mă pre

mine, cel ce mă pocăesc, şi mă
&:>găţia părintească o atn ri- fă ca pre unul din argaţii tăi.
sipit rău, şi sărăcind, m' am um- ICOS
. plut de ruşine, rob făcându-mă
Să auzim scripturile Mântui-
· gândurilor ce 1or neroditoare.
Pentru aceasta strig ţie, iubitorului nostru, care ne învaţă
. torule de oameni, îndurându- totdeauna cu glasul său, pentru
, te, mântueşte-mă. cel ce a fost căzut, şi în urmă
iarăş s' a înţelepţit; şi cu credinţă
Slavă.
să urmăm pocăinţei celei bune a
Pre -mine cel rupt de foamea acestuia; şi celui ce ştie toate
' a tot fel ul de bunătăţi, şi înstrei- cele ascunse, cu inimă smerită
. nat de la tine, prea bunule mi- să strigăm: Greşit-am ţie, Pă
. lueşte-mă şi mă m â n tu e ş te, rinte îndurate, şi nu suntem
Hristoase acum, pre cel ce mă vrednici nici odinioară să ne
· întorc şi laud iubirea ta de chemăm fii ai tăi, ca mai
oameni. 'nainte; ci ca cela ce eşti din
~MJW~Mt~P&~mim.~~~~
fire iubitor de oameni, tu ne ce era peritor de foamea bunătăţilor, vine la

părintele său, zicând : Părinte ! Greşit-am la
primeşte şi ne fă ca pre unul cer şi înaintea ta, şi nu sunt vrednic să mă nu-
mesc fiu al tău. Iar el îl primeşte ca pe cel
din argaţii tăi. ce se căeşte, neîmputându-i, ci îmbrăţişindu-1
şi cuprinzându-l, îi arată îndurările cele dum-
nezeeşti şi părinteşti, şi îi dă lui haină, Sfântul
SINAXAR Botez, şi pecete şi arvună, darul Sfântului Duh.
Incă şi încălţăminte, ca să nu se mai vătăme
LA DUMINECA FIULUI CELUI umbletele lui, cele dupre voia lui Dumnezeu,
DESFRÂNAT de şerpi, şi de scorpii, ci mai ales să poată
sdruncina capetele lor. Iar dupe aceea junghie
STIHURI. cu bucurie mare şi viţelul cel hrănit, adică pe
Tot cela ce în lume ca păcătos trăeşti, unul născut Fiul Său, şi-l face părtaş trupului
A veni la 'fatăl ceresc să îndrăzneşti, şi sângelui lui.
Că el ca un părinte de fii mult doreşte, Intre acestea feciorul cel mai mare, mirân-
Şi în sânul milei sale pe toţi primeşte. du-se de milostivirea lui cea nemăsurată, gră
eşte multe şi critică. Dar iubitorul de oameni
şi pre acela îl întoarce, şi îi zice să tacă, îmblân-
zindu-l cu cuvinte dulci şi zicându-i: Tu de-a-
tru această zi prăznuim întoar- pururea eşti cu mine. Se cuvine însă a ne veseli:
cerea fiului celui desfrânat, care că fiul meu acesta mort era mai 'nainte prin
fericiţii părinţii noştri o au rân- păcat, şi a învieat; perit fiind şi depărtat de la
„ duit a fi a doua Duminecă la Triod, mine pentru obişnuinţa desmierdărilor, s'a aîlat
. pentru nişte cauze ca acestea. Sunt acum prin mine, carele am răbdat patimă de
• unii, cari multe lucruri spurcate întru bună voia îndurărilor mele, şi l'am chemat
sine ştiind şi foarte în voia trupului pre el.
din tinereţe vieţuind, şi petrecând în Se poate încă să se tâlcuească şi să se înţe
beţii şi în curvii, şi căzând întru adâncul răută leagă această pildă şi pentru poporul jidovesc,
ţilor, vin apoi la desnădăjduire, care desnă şi pentru noi. lnsă pentru acea pricină această
dăjduire este fica mândriei, şi de acolo nu pildă o au pus aicea Sfinţii părinţi, ca să înfie-
vor să vină nici într'un chip la îngrijirea pentru reze, precum am zis, desnădăjduirea şi temerea
bunătăţi ; şi mulţime de răutăţi adăogând, întru de ea, să se primească în loc de fapte bune,
aceleaşi răutăţi şi în mai rele încă cad. Deci, îndemnând însă spre pocăinţă şi spre plângere
sfinţii părinţi, spre astfel de oameni milosti- de păcate pe acela carele a greşit ca desfrâna-
vindu-se, şi vrând să-i scoată din desnădăjduire, tul. Căci căinţa şi lacrimile sunt o pavăză mare
au pus după pilda Vameşului şi a Fariseului şi armă care spre împingerea dela sine a săge
şi această pildă, cu scop de a desrădăcina ţilor protivnicului. Cu iubirea Ta de oameni cea
patima desnădăjduirii, şi a îndemna spre cău negrăită, Hristoase, Dumnezeul nostru milueş
tarea bunătăţilor. Şi arătând prin fiul cel pierdut, te-ne pre noi, Amin.
îndurările lui Dumnezeu cele iubitoare de
oameni, şi foarte milostive spre aceia, cari Cântarea 7-a, Irmos.
foarte mult au greşit ; învederând din această Heruvimilor asemănându-se ...
pildă a lui Hristos, cum că nu este nici un
esfătărilor trupeşti m'am ple-
D
păcat, carele ar putea birui mila lui cea iu-
bitoare de oameni.
Insă doi sunt NciorL.aL.om:ului,....ad!că ai !ui ___ j cat mişeleşte, şi m'am făcut
Dumnezeu cuvântulul:arepţii şi păcăîoşff.\Cel rob cu totul născocitorilor de
mai mare, carele petrece pe lângă dânsul, purff-
rea întru poruncile lui Dumnezeu, \şi în bună pofte; şi m' am înstreinat de la
tăţi, şi nici odată nu se .depărtează de la el.
Iar cel mai tânăr a poftit păcatlll,- şi n"a voft tine, iubitorule de oameni. Iar
petrecerea împreună, cu Dumnezeu, alegând acum strig cu glasul celui rătă
faptele cele necurate şi a cheltqit !_n zadar iul:l!-
rea de oameni a lui Dumnezeu ;tî'a·paift chipul cit: Greşit-am, Hristoase, nu mă
lui Dumnezeu întreg, după care s'a făcut, ci s'a
dat dupre vrăşmaşul diavol; a slujit voiei lui
trece, ca cela ce eşti î n s u t i
prin dulceţuri, şi n'a putut să-şi umple poftele; milostiv.
păcatul este nesăţios, care prin deprindere căci
înşală pentru dulceaţa cea trecătoare. Pentru Nici cum îndrăznind a căuta
aceea şi cu troscotul se aseamănă, care este
mâncarea porcilor. Că ramurile lui dau mai la înălţimea cerului, strig ţie,
întâi oarecare dulceaţă, iar după aceea produc Impărate al tuturor; că cu ne-
amărăciune şi desgust, însă abia socotindu-se,
şi venindu-şi în fire fiul cel rătăcit, ca cela priceperea eu î n s u m i te-am
20 DUMINICA
mâniat, nebăgând seamă de po- să r ă c i t

acum de toată fapta \
~ runcile tale. Pentru aceasta ca bună, ca un 1nilostiv.
cela ce eşti însuti bun, nu mă De la poruncile tale depăr- ~
lepăda pe mine de la faţa ta. tându-mă, m' am făcut mişeleşte
Hlavii. rob înşelătorului. Iar acum în- ~
torcându-mă, primeşte-mă, ca
Cu rugăciunile apostolilor şi
odinioară pe curvarul; pre mine
ale profeţilor, ale cuvioşilor şi
cel ce cad înaintea ta, ceres-
ale cinstiţilor mucenici, şi ale cule Părinte.
· drepţilor, iartă-mi, Doamne, Bine cuvtmtăm pre Tatftl...
. toate câte am greşit, mâniind,
Hristoase, bunătatea ta; ca să Supunându-mă cugetelor ce·
te laud întru toţi vecii. lor de stricăciune făcătoare,
m' am întunecat, şi de la tine
Şi acum. a Născătoarei.
m'am depărtat, cu totul eşin
Născătoare de Dumnezeu, du-mi din minte, Indurate. Pen-
ceea ce te-ai arătat mai lumi- tru aceasta pre mine, cel ce cad
nată de cât Heruvimii şi de cât cu pocăinţă înaintea ta, mân-
toate oştile cereşti, cu aceştia . tueşte-mă.
roagă pe Dumnezeescul Cuvînt Şi acum, a Născătoarei.
al Tatălui celui fără început, pe , Preacurată, Născătoare de
carele l'ai întrupat Preacurată, :1 Dun1nezeu, ceea ce eşti singură
ca toţi să ne învrednicim binelui I îndreptarea celor că z u t i, în- :.
celui veşnic. dreptează-mă şi pre n1ine cel
Catavasie. sdrobit şi smerit cu tot fel ul de
Heruvimilor asemănându-se păcate.
„tinerii, dănţuiau în cuptor, stri- Catavasie.
„gând: Bine eşti cuvîntat Dum- !I Să lăudăm, bine să cuvântăm ...
„nezeule 1 că întru adevăr şi ju- Pre cela ce a închipuit mai

i
„decată ai adus asupră-ne aces- „' nainte în rug lui Moisi minu ·
„ tea toate, pentru păcatele noa· „nea Fecioarei, în muntele Sinai
· „stre, Cel ce eşti prea lăudat, „o are când lăudaţi-l, bine-1
„şi prea slăvit întru toţi vecii". „cuvântaţi, şi-l prea înălţaţi în-
Cântarea 8-a, Irmos. „tru toţi vecii".
Pre cela ce a închipuit. Cântarea 9-a, Irmos.
ff' elace te-ai pogorît pre pă Din pământeni cine a auzit.
\ţ, mânt cu sărăcie de bună
voie, ca să mântueşti lumea,
pentru multa milostivire; mân-
V ezi-mi, Hristoase, necazu 1
__ inimii, vezi întoarcerea
mea, vezi-mi lacrămile, Mân-
tueşte-mă pre mine, cela ce am tuitorule, şi nu mă trece pre
mine; ci mă îmbrăţişează iarăş pre tine, ceea ce ai întrupat mai 11
pentru milostivirea, numărân pre sus de cuvînt pre Cuvîntul.

du-mă împreună cu mulţimea Catavasie.
celor mântuiţi; ca să laud cu Din pământeni cine a auzit
mulţămită milele tale. „una ca aceasta; sau cine a vă
Ca tâlharul te rog pomeneş „zut vre-odinioară: Fecioară să
te-mă l ca Vameşul întristân- „se fi aflat având în pântece, şi
du-mă, mă bat în piept şi strig: „fără durere să fi născut prunc?
Milostiveşte-te, primeşte mă, „In acest chip este minunea ta,
prea îndurate, ca pe cel curvar, „şi pre tine, Preacurată, Născă
pre mine cel ce mă întorc de " toare de Dumnezeu, Marie,
la toate răutăţile mele, lmpărate „te mărim".
al tuturor; ca să laud plecăciu LUMINÂNDA INVIERII.
nea ta cea prea multă. Apoi a Triodului, Podobie.
Femei auziţi glas ...
Suspină acum suflete al meu
Bogăţia darului, care m1-a1
prea ticăloase, şi strigă lui Hris- dat, Mântuitorule, ducându-mă .
tos: Doamne, cela ce ai sărăcit în laturi eu ticălosul, rău o am
de a ta voie pentru mine, în- cheltuit, vieţuind desfrânat, şi
suţi tu mă îmbogăţeşte pre
o am risipit dracilor, înşelân
mine cel sărăcit de toată fapta du-mă; ci acum întorcându-mă,
bună, cu bogăţia bunătăţilor, ca
primeşte-mă ca pre rătăcitul,
un bun şi milostiv. Părinte; îndură-te şi mă mân-
Slavă. tueşte.
Veselia care ai făcut oare- Slavă.
când, Bunule, pentru întoarce- Asemenea.

rea cea de voie a fiului pierdut, Cheltuind avuţia ta, Doam-
fă-o acum şi spre mine păcă ne, o am risipit, şi m' am supus
tosul, tinzându-mi cinstite 1e eu ticălosul dracilor celor vi-
· tale braţe; ca mântuindu-mă, cleni; ci tu, prea m i 1o s t i v e
să laud plecăciunea ta cea Mântuitorule, îndură-te spre
prea multă. mine păcătosul şi mă curăţeşte
Şi acum, a Născlitoarei. pre mine spurcatul, dându-mi
haina cea d i n t â i a împără
Cu luminătoarele tale rugă
ţiei tale.
ciuni,Fecioară, luminează-mi,
rogu-mă, ochii cei înţelegători, Şi acum, a Născătoarei.
ce sunt întunecaţi cu răutatea, Sfântă Maică Fecioară, bine~

şi la calea pocăinţii mă îndrep- vestirea cea mare a apostolilor
tează. Ca după datorie să te laud şi a martirilor, a profeţilor şi a
22 DUMINICA
·=====
cuvioşilor, fă milostiv nouă ro- vrednic să mă chem fiul tău;
bilor tăi pre Fiul tău şi Domnul, fă-mă ca pre unul din argaţii ·
de Dumnezeu Născătoare, când tăi, Dumnezeule şi mă milueşte.
va şedea să judece pre fie-care Slavă, glasul al 6-lea.
dupre vrednicia faptelor. Bunule părinte, depărtatu
LA LAUDE m' am de la tine, ci nu mă pă
Stihiri din Octoih ale Invierii 4, şi una a lui răsi, nici să mă faci netrebnic
Anatolie şi de la Triod trei idiomele.
împărăţiei tale. Vrăjmaşul cel
Glasul al 2-lea.
cu totul vi c 1ea n m'a golit, şi
Glasul pierdutului aduc ţie, mi-a luat bogăţia; darurile cele
Doamne, greşit-am înaintea o- sufleteşti le-am risipit nebune-
. chilor tăi, Bunule; risipit-am şte. Deci sculându-mă şi întor-
. bogăţia darurilor tale; ci mă cându-mă către tine strig: Fă
primeşte pre mine cel ce mă
mă ca pre unul din argaţii tăi, ~
p o că e s c, Mântuitorule, şi mă Cela ce pentru mine ţ'ai întins
mântueşte.
pre cruce prea cura tele tale
Glasul al 4-lea. mâini; ca să mă scoţi de la fiara
Stih : Scoală-te,Doamne, Dumnezeul meu
înalţă-se mâna ta, nu uita pre săracii tăi
cea cumplită, şi cu haina cea
până în sfârşit. dintâi să mă îmbraci, ca un
mult milostiv.
Ca fiul cel curvar am venit
şi eu,
I n d u r a t e, carele toată Şi acum.
· vieaţao am cheltuit întru în- Prea binecuvântată eşti...
streinare; risipit-am b o găti a Doxologia cea mare, Ecteniile şi Apolisul,
şi obişnuita Litie, la care cântăm: Slavă, şi acum,
care mi-ai dat, Părinte; primeş Stihira Evangheliei cea de la Utrenie. Apoi se
ceteşte învăţătura pentru credinţă: şi Ceasul
. te-mă pre mine cel ce mă po- I-iu, în pridvor, şi Apolisul deplin.
căesc, D u m n e z e u 1e şi mă
milueşte.
Glasul al 8-lea.
LA LITURGHIE.
Stih: Mărturisi-mă-voiu ţie, Doamne, cu toată
inima mea, spune·voiu toate minunile tale. Fericirile din Octoih, pe 6, şi din Triod cântarea
6-a, pe 4. Prochimenul glasului, Apostolul : că
tre Corinteni, Aliluia al glasului : Evanghelia
Cheltuind în desfrânări ave- de la Luca.
rea părintească şi risipindu-o, CHINONICUL
pustiu m' am făcut, sălăşluindu Lăudaţi pre Domnul din ceruri.
. mă în oraşul viclenilor cetăţeni;
. dar neputând mai mult răbda
locuinţa cea dimpreună cu dân-
Cade-se a şti:
. şii, întorcându-mă strig ţie, în-
. duratului părinte: Greşit-am la jI nu
Că în săptămâna lăsatului de carne, Aliluia
cântăm. Şi o Catismă lăsăm, a Psaltirii, de
cer şi înaintea ta 1 Şi nu sunt 1 dimineaţă, şi o zicem aceasta la Vecernie, şi
LĂSATULUI DE CARNE 23
============================~ ==============================
lăsăm şi mijloceasurile; şi Canonul cel de ru- rie starea cea de a dreapta lui, ·
găciune al prea Sfintei Născătoarei de Dum-
nezeu, ce se cântă la după-cinare; iar după în partea drepţilor şi întru soar-
cinare, se ceteşte cea mică. Asemenea facem
şi în săptămâna brânzei (afară de Miercuri şi ta cea luminată a sfinţilor; şi să .
de Vineri). Ci de aceasta toate caută învăţă.
tură acolo. Şi citim întru aceasta săptămână
se facă vrednici împărăţiei lui
în îiecare zi dimineaţa cuvântul sfântului Maca- celei cereşti.
rie, pentru cele patruzeci de zile ale postului şi
pentru cele cincizeci. Al cărui început este : Mântuitorule, cela ce ai răs
Fiii mei, bucură-se inima mea pentru voi.
cumpărat pre oameni cu sân-
SĂ SE ŞTIE că rânduiala slujbelor sfinţilor
ce se vor întâmpla Sâmbăta şi în Duminicală gele tău, şi cu moartea ta, din
satului de carne, se cântă mai înainte la după
cinările trecute. Asemenea facem şi în Sâm-
moartea cea amară ne-ai mân-
băta şi în Duminica lăsatului de brânză; sau tuit pre noi, şi vie aţă veşnică .
cum va voi cel mai mare, fără numai unde se ne-ai dat cu învierea ta. Odih-
va întâmpla pomenirea vre-unui sfânt mare,
sau hramul bisericii. neşte, Doamne, pre toţi cei a-
dormiţi întru buna credinţă, în
---
IN SÂMBĂTA
LĂSATULUI DE CARNE
pustii sau în cetăţi, în mare, sau
pre pământ, şi în tot locul ; pre
împăraţi, pre arhierei şi preoţi,
pre sihastri şi pre cei întru una
Facem pomenirea tuturor celor din veac ador- adunaţi, din toată vârsta, din
miţi, ortodoxilor creştini, părinţilor
şi fraţilor noştri.
tot neamul; şi-i învredniceşte
împărăţiei tale celei cereşti.
Vineri seara.
După scularea ta din morţi,
După Psalmul începător, şi obişnuita Stiholo-
gie, la Doamne strigat'am punem Stihirile pe Hristoase, moartea nu mai stă- .
G; si cântăm din Octoih stihirile martirilor a pâneşte pre cei ce au murit cu
ale glasului ce este de rând şi ale Triodului bună credinţă. Pentru aceasta
trei podobnice.
ne rugăm cu deadinsul, odih- .
Glasul al 8-lea, Podobia :
, neşte în curţile tale, în sânul
In raiul cel din Edem ...
lui Avraam pre robii tăi, ceice
ţi-au slujit ţie în curăţenie, dela .
stăzi, credincioşii săvâr Adam până astăzi; pre părinţii
şim pomenirea tuturor şi pre fraţii noştri, prietenii şi
morţilor celor din veac, rudele, şi pre tot omul ce a lu-
anume a celor ce în- crat ale vieţii cu credinţă, şi la
tru credinţă au vieţuit tine, Dumnezeule, s' au mutat
creştineşte. Să 1ă u d ă m pre în multe feluri şi în multe chi- .
Mântuitorul şi Domnul, şi să puri, şi-i învredniceşte pre ei
cerem cu deadinsul, ca să dea împărăţiei tale celei cereşti.
ei răspuns bun în ceasul jude-
căţii, la însuş Dumnezeul no-
stru, cel ce va să judece tot Plâng şi mă tânguiesc, când
pământul, dobândind cu bucu- gândesc de moarte, şi văd în
1
1
24 SÂMBĂTA
======= -~==
mormânturi zăcând frumuseţea I! lor, ale cuvioşilor, ale drepţilor,

noastră, cea zidită dupre chipul şi ale tuturor sfinţilor; pre robii ·
1
1
lui Dumnezeu, grozavă neslăvi tăi cei adormiţi odihneşte-i.

1,1
tă, neavând chip. O minune l Ce Deci : Acum slobozeşte: Sfinte Dumnezeule :

taină este aceasta, care s' a fă Şi după: Tatăl nostru:
cut pentru noi? Cum ne-am dat Troparul glasul al 8-lea.

stricăciunii? Cum ne-am înju- Cela ce prin adâncul înţelep
gat cu moartea? Cu adevărat ciunii, cu iubirea de oameni toa-
dupre porunca lui Dumnezeu, te le tocmeşti, şi cele de fo-
precum este scris, a celui ce los tuturor le dărueşti, lnsuti
dă odihnă celor răposaţi. făcătorule, odihneşte, Doamne, ·
Şi acum, a Născătoarei, acelaş glas.
sufletele robilor tăi; că spre
In locul Prochimenului, cântăm Aliluia pe tine şi-au pus nădejdea, spre
Glasul al 8-lea. făcătorul, şi ziditorul, şi Dum- ·
Stih: Fericiţi sunt, pe care i-ai ales, şi i-ai nezeul nostru.
primit, Doamne şi pomenirea lor din ueam
în neam. Slavă, şi acum, a Născătoarei, asemenea.
Stih : Sufletele lor întru bunătăţi se vor să Pre tine zid şi liman te avem, ·
lăşlui, şi sămânţa lor va moşteni pământul.
şi rugătoare bine primită către
LA STIH OA VNĂ Dumnezeu; pre carele I'ai năs
Două stihiri ale martirilor, şi una a morţilor,
din octoih ale glasului de rând, cu stihurile
cut, Născătoare de Dumnezeu, ·
de mai sus. nenuntită, mântuirea credin-
Slavă glasul al 6-lea. cioşilor.
Al lui Ioan Damaschin. Apoi Ectenia şi Apolisul.
Jncepătură şi stat mi-a fost După apolisul Vecerniei, facem Panihidă pen-
tru cei morţi ; şi cântăm canonul morţilor al
mie porunca ta cea ziditoare, că glasului de rând.
voind să mă alcătueşti vieţuitor,
din fire văzută şi nevăzută, tru-
pul mi-ai zidit din pământ, şi
suflet mi-ai dat cu dumnezeeas- La Utrenie
ca şi de vieaţă făcătoarea ta în- Dup1l cei 6 Psalmi, Aliluia, pe glasul al
suflare. Pentru aceasta, Mântui- 8-lea, 'I'roparul de două ori.
torule, odihneşte pre robii tăi, Cela ce cu adâncul înţelepciunii...
în laturea celor vii, şi în cor- Slavă, şi acum, a Născătoarei..
turile drepţilor. Pre Tine zid şi

liman.
Şi obişnuitele Stihologii. Apoi se ceteşte
Şi acum, a Născătoarei. cuvânt pentru cei morţi, dela Corinteni întâia
epistolă. Şi se cântă şi Fericiţi cei fărl't prihană„.
Curugăciunile celei ce te-a pe două stări cu pripeala glasul al 5-lea.
născut pre tine, Hristoase, şi Bine eşti cuvântat Doamne„„
ale martirilor tăi, ale apostoli- Şi după aceasta, Troparele morţilor, glasul al
lor, ale proorocilor, ale arhierei- 5-lea cu pripeală. :
Bine eşti cuvântat Doamne, învaţă-ne pre noi rele am fost luat. La cel după
îndreptările Tale.
asemănare mă ridică cu frumu-
Ceata sfinţilor a aflat isvorul seţea cea dintâi iarăş împodo-
vieţii, şi uşa raiului; să aflu şi bindu-mă.
eu calea prin pocăinţă; eu sunt Bine eşti cuvântat Doamne„.
· oaia cea pierdută, chiamă-mă,
Odihneşte, Dumnezeule, pe
Mântuitorule şi mă mântuieşte.
robii tăi, şi-i aşează în raiu, unde
Bine eşti cuvântat Doamne„.
cetele sfinţilor Doamne, şi drep-
Cei ce pre mielul lui Dumne- ţii ca luminitorii strălucesc. Pre
zeu aţi mărturisit, şi aţi fost jun- adormiţii robii tăi, îi odihneşte,
. ghiaţi ca nişte miei, fiind mu- trecându-le lor toate greşelile. ~
taţi la vieaţa cea neîmbătrâni Slavă.
. toare şi pururea veşnică, sfinţi
lor; aceluia cu deadinsul Mu- Pre o Dumnezeire în trei stră- ~
cenicilor, vă rugaţi să ne dăru luciri cu bună credinţă să o lău
. ească nouă deslegare datoriilor. dăm, strigând: Sfânt eşti Pă
rinte, fără de început; Fiule cel
Bine e1;1ti cuvântat Doamne„.
împreună fără de început şi
Cei ce aţi umblat pre ca 1ea Duhule cel dumnezeesc; lumi-
cea strâmtă şi cu scârbe, toţi nează-ne pre noi, cari cu cre-
· cari în vieaţă crucea ca jugul dinţă slujim ţie, şi ne scoate ·
. aţi luat, şi mie mi-aţi urmat cu din focul cel de veci.
credinţă; veniţi de luaţi daru-
Şi acum„„
. rile, care am gătit vouă şi cu-
, nuniile cereşti. Bucură-te Curată, ceea ce ai
născut pre Dumnezeu cu trup,
Bine eşti cuvântat Doamne„. spre mântuirea tuturor; că nea-
Chipul slavei tale ce 1ei nemul omenesc a aflat mântuire
. grăite sunt, măcar de şi port prin tine şi noi să aflăm raiul,
ranele păcatelor; milueşte zi- Născătoare de Dumnezeu, Cu-
„ direa ta, Stăpâne şi o curăţeşte rată şi binecuvântată.
cu îndurarea ta şi moştenirea Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie Dumne-
cea dorită dărueşte-mi, făcân zeule, de trei ori. După aceasta Ectenia pentru
du-mă pre mine iarăş cetăţean cei morţi. Iară şi iară cu pace„„ Preotul zice:
Dumnezeul duhurilor; iar noi: Doamne mi-
raiului. lueşte de 40 de ori. Şi după Ecfonis. Sedealna
Bine eşti cuvântat Doamne.„ glasul al 5-lea.
C.ela ce cu mâna dintru ne- Odihneşte, Mântuitorul nos-

fiinţă m-ai zidit, şi cu chipul tău tru, cu cei drepţi prerobii tăi,
cel dumnezeesc m-ai cinstit; iar şi-i sălăşlueşte pre eiîn curţile
· pentru călcarea poruncii iarăş tale, precum este scris; trecân-
m-ai întors în pământ, din ca- du-le ca un bun greşelile lor
26 SÂMBĂTA
~~= ------------=---
--------~-~~ ==============
cele de voie, şi cele fără de voie, pre împăraţi şi pre tot poporul
. şi toate cele întru ştiinţă şi întru tău.
neştiinţă, Iubitorule de oameni. Pre credincioşii pre cari i-a
A Născătoarei. acoperit apa, şi răsboiul i-a se-
cerat, şi pre cari i-a cuprins cu-
Cela ce ai răsărit lumii din tremurul, şi tâlharii i-au ucis, şi
Fecioară, Hristoase Dumnezeu-
pre cei ce i-a ars focul, Milo-
. le şi, printr'însa fiii luminii ne-ai stive, r â n du e ş te - i în partea
arătat, milueşte-ne pre noi.
drepţilor.
Psalmul 50 şi cântăm Stihurile.
Să cântăm Domnului...
Toate datoriile trupului tre-
Iar canoanelele se cântă: al hramului cu
cându-le cu vederea Mântuito-
Irmosul pe 6, şi în Triod pe 8. Şi cântăm şi a rul nostru, întru toată vârsta a
doua cântare, fără stihuri; iar celelalte cu
stihuri. tot neamul omenesc, pune-i
înaintea judecăţii tale, să răs
CANONUL
pundă neosândiţi ţie, Ziditorule.
Facere a lui 'feodor Studitul cu acrostihul :
Slavr1, a Treimci.
Cel nevrednic Teodor„ ..
Cântarea 1-ia, glasul al 8-lea, Irmos : Trei feţe în ipotasurile sale ale
Cântare : Să înălţăm popoare ...
unei firi laud, pre Tatăl cel ne- ·
născut, pre Fiul, cel ce s'a năs
T
oţi să ne rugăm lui Hristos, cut, şi pre Duhul Sfânt; o îm-
__ făcând astăzi pomenire părăţie fără început, o stăpânie
morţilor celor din veac, ca să şi o dumnezeire.
· scutească de focul cel veşnic Şi acum.„. a Născătoarei.
pre cei ce au adormit în cre-
dinţă şi în nădejdea vieţii celei
Cu adevărat tu te-ai arătat
veşnice.
cer pre pământ, mai mare de
cât cerul cel mai de sus, Fecioa-
Cu adâncul judecăţilor tale, ră, ceea ce nu ştii de mire; că
· Hristoase, prea înţelepţeşte ai din tine a răsărit Soarele în lu-
rânduit mai înainte sfârşitul vie- me, cel ce stăpâneşte dreptatea.
ţii fie căruia, hotarul şi 1ocu1. Catavasii : zicem Irmoasele acestui Canon.
· Pentru aceasta mântueşte, prea Cântare să înălţăm popoare,
Indurate, la judecată, pre cei „minunatului, Dumnezeului no-
ce i-a acoperit pământu 1 în „stru, cela ce a mântuit pre Israil
· tot locul. „din robie; cântare de biruinţă
Cela ce ai dat hotarele vieţii „cântând şi strigând: Să cântăm
noastre, Insuţi pe cei ce au tre- „ţie, cela ce eşti însuţi Stăpân".
cut din noaptea vieţii acesteea, Cântarea 2-a, Irmos :
arată-i fii zilei celei neînserate, ~'Fedeţi, vedeţi, că eu sunt
Doamne: pre preoţii ortodoxi şi !1 111_ Dumnezeul vostru, cel ce
„m' am născut mai înainte de veci Dumnezeule prea înalte, cela

„din Tatăl şi din Fecioară mai ce eşti în trei ipostasuri, Părin
„pe urmă, fără bărbat m'am în- te, cel nenăscut, Fiule unul năs
„trupat şi am deslegat păcatul cut, şi Duhule, cel ce purcezi
„strămoşului Adam, ca un iubi- din Tatăl, şi prin Fiul te arăţi;
„t or de oameni.". o fiinţă, o fire, o domnie, o îm-
părăţie, mântueşte-ne pre noi
Vedeţi, vedeţi, că eu sunt
· Dumnezeul vostru, care 1e cu pre toţi.
dreaptă judecată am întărit ho- Şi acum ... a Născătoarei.
tarele vieţii, cel ce primesc din Negrăită este minunea naşte

· stricăciune, întru nestricăciune, rii tale, Maică Fecioară; că în ~
pe toţi cei adormiţi întru nădej ce chip ai şi născut şi curată pe-
dea învierii celei veşnice. treci? Cum ai născut prunc, şi ~
Doamne, cela ce primeşti din nu ştii nici cum de ispită băr
cele patru margini ale lumii pre bătească? Precum ştie Cuvântul
cei ce au adormit cu credinţă, lui Dumnezeu, cel ce s'a năs- ~
în mare sau pre pământ, în cut din tine mai presus de fire,
râuri, în isvoare sau în bălţi şi cu cuvioasa inoire.
+ '-" A •
. în puţuri, pre cei ce s'au făcut Catavasie:

mâncare fiarelor şi pasărilor şi Vedeţi, vedeţi, că Eu sunt...
jigăniilor, pre toţi îi odihneşte. Cântarea 3-a, Irmos:
Cuvântule al lui Dumnezeu„.
Doamne, cela ce cu palma Ta
ire cei ce şi-au petrecut călă
toate le-ai despărţit mai înainte,
pre cei ce s'au deslegat în patru
stihii, alcătueşte-i şi-i înviează
I\
P
- toria vieţii cu c r e d i n ţ ă
dreaptă, învredniceşte-i Dum- ·
la venirea ta; toate datoriile nezeule, a se încununa cu cunu·
cele întru ştiinţă şi cele întru na dreptăţii, şi a dobândi bună
· neştiinţă iertându-le lor. tăţile cele veşnice.
O, cât va fi de înfricoşată a Pre cei răpiţi fără veste, pre .

· doua venire a ta, Doamne 1 Că cei arşi de trăsnete, pre cei ce
venind în chipul fulgerului pre au murit de ger şi de toată bă
pământ, vei să scoli toată zidi- taia, odihneşte-i, Dumnezeule,
. rea să se judece. Atuncea pre când toate cu foe le vei lămuri.
cei ce au vieţuit ţie cu credinţă,
învredniceşte-i să fie împreună
Pre cei ce au înnotatînmarea
vieţii cea deapururea furtunoa-
· cu tine, întâmpinându-te.
să, învredniceşte-i să apuce la
Slava, a Treimei. limanul nestricatei vieţii tale,
Unime prea desăvârşită, Hristoase, cei ce au fost ocâr-
28
muiţi în vieaţa de d r e a p ta de oameni. Şi la înfricoşata şi

credinţă. groaznica ta venire, Dătătorule
Pre cei ce i-au luat spre mân- de vieaţă, învredniceşte-i îm-
care toată firea celor din mare p ă r ă ţ i e i tale, ca cela ce ai
mulţime de îndurări.
şi a pasărilor cerului, pentru
judecăţile tale, Hristoase Dum- Slavă ... Şi acum... a Născătoarei.
nezeule, înviază-i cu cinste în Acoperemântul tău cel grab-

ziua cea de apoi. nic, şi ajutorul, şi mila arată-o
Slavă a Treimei. spre robii tăi, şi alinează valu-
Unimea cea dumnezeească rile gândurilor celor deşarte,
când o despart cu gândul în Preacurată. Şi sufletul meu cel
trei feţe, fără amestecare, în- c ă z u t ridică-l, Născătoare de
dată-şi împreun cele nedespăr Dumnezeu ; că ştiu, Fecioară,
ţite; că precum este graba ful- ştiu că poţi câte şi voeşti.
gerului, aşa şi cea întreit stră Cântarea 4-a, Irmos :
lucitoare se vede întru o unime. Vrând să Te întrupezi...
Şi acum.„. a Născătoarei. Dre părinţi, pre moşi, pre stră
Necunoscută este minune a .lf' moşi, de la cei dintâi până
ta, că ai născut fără de bărbat, la cei de apoi, cari s'au mutat
şi fecioria ta după ce ai născut în bună lege, şi în bună cre-
curată o păzeşti. Pentru aceasta dinţă, pre toţi pomeneşte-i,
m u Iţi nl ea îngerilor şi neamul Mântuitorul nostru.
omenesc te laudă în veci. Pre cei ce li s'a întâmplat
Catavasie. a-şi sfârşi vieaţa cu credinţă în
Cuvântule al lui Dumnezeu, munte, în cale, în locuri pustii;
„cela ce ai întărit cerurile cu pre sihaştri şi pre cei întru una
:\ „mâna ta, întăreşte şi inimile adunaţi, pre tineri şi pre bătrâni,
„noastre, ale celor ce nădăjduim cu sfinţii, H r ist o ase, sălăş
„spre tine, întru lumina cunoş lueşte-i.
„tinţei tale celei adevărate".
Pre cei ce cu credinţă şi-au
Sedealna, glasul al 5-lea, de două ori,
Podobie: mutat vieaţa degrab, din întris-
Pre cuvântul cel împreună ... tare şi din bucuria ce le va fi
venit fără nădejde, pre cei ce
Cela ce pentru noi ai răbdat
au pătimit în zile bune, sau în
crucea şi moartea şi ai omorît
nenorocire, pre toţi odihneşte-i
iadul, şi împreună ai sculat pre
Mântuitorul nostru.
cei morţi, odihneşte Mântuito-
. rule pre cei ce s' au mutat dela Pre cei ce i-a omorît frigul,
noi, ca un Dumnezeu, iubitor sau i-a răpit calul, sau grindina
zăpada, şi ploaia îmmulţită; şi rate, s c a p ă-i de munca cea

pre cei ce i-a omorît cărămida, veşnică.
sau ţărâna i-a împresurat, Hris- Ştiind cele de folos ale tu- .
toase, M â n tu i t o r u 1 nostru, turor celor ce i-ai zidit, pre cari
. odihneşte-i.
i-ai lăsat, Doamne, să moară ~
Slavă.„ Treirnica. prin căderi năprasnice fără ve-
Minunat lucru, că Dumnezei- ste, mântueşte-i de toată mun- ·
rea este una şi întreită l toată ca, Dumnezeul nostru.
· în fiecare faţă fără despărţire; De focul cel pururea arzător,
. că Tatălui şi Fiului şi Duhului şi de întunerecul cel îngrozi- ·
S f â n t ne închinăm, ca unui tor, şi de scrâşnirea dinţilor, şi
Dumnezeu. de viermele cel ce n1unceşte
Şi acum„. a Nr1sciHoarei. fără de sfârşit, şi de toată mun-
Indreptează-ne cu rugăciu ca, scapă Mântuitorul nostru
pre toţi cei ce cu credinţă au
1
nile ta 1e, ocârmuindu-ne pre
noi cei înviforaţi de valul pă murit.
catului, la limanul cel de mân- Slavr1, Treimica.
tuire, Născătoare de Dumnezeu, Unime în trei ipostasuri ceia

şi ferindu-ne de toate răutăţile. ce eşti de un scaun, fără înce- ·
Catavasiile : put, care ai unirea cu despăr
ţirea, şi iarăşi firea în fete; uneş
Vrând a te întrupa din munte-ne pre noi întru o voie a
. „tele cel umbros Cuvinte din poruncilor tale.
. „singură Născătoarea de Dum- Şi acum.„ a N!iscrttoarei.
„nezeu, proorocul a cunoscut
' „cu privire dumnezeească şi cu Mai pre sus slăvită de cât
„frică a slăvit puterea ta".
Serafimii cei cu chipuri de f oe,
te-ai arătat Preacurată; că ai
născut pre acela, de carele ei
Mânecă duhul meu către ...
nu se pot apropia, pre Iisus
E'·ăcând astăzi pomenir~ tu- Mântuitorul; Carele cu întru-
li turor celor ce au murit cu 1 parea a îndumnezeit frământă
bună credinţă din veac, Doam- tura pământenilor.
ne, cu deadinsul strigăm ţie : Catavasie.
Pre toţi odihneşte-i cu sfin- Mânecă Duhul meu către tine,
ţii tăi.
„Dumnezeule, pentru că lumi-
Pre cei ce i-au luat din tot „nă sunt poruncile venirii tale.
neamul şi neamul, din împă „Deci întru acelea luminează
raţi, din boeri, sau din sihaştri, „mintea noastră Stăpâne, şi ne
întru credinţă dreaptă, Indu- „povăţueşte pre calea vieţii".
30 SÂMBĂTA
============================,==========
Cântarea 6-a, Irmos: tos Dumnezeu, cel ce a mân...
Primeşte-mă pre mine ...
tuit lumea.
f'ela ce ai deslegat dureri 1e Catavasie.
\) morţii pătimind, începăto Primeşte-mă pre mine cel cu...
rule al vieţii, Dumnezeul nostru, „prins de păcate multe, Iubito...
pre robii tăi, cei din veac ador- „rule de oameni, carele cad la
miţi, odihneşte-i. „îndurările tale, şi ca pe prooro...
I\"e cei ce cu judecăţile tale „cul, Doamne milueşte-mă".
cele negrăite, i-au omorât bău Condacul, glasul al 8-lea.
turile cele cu farmece, otrăvile, Cu sfinţii odihneşte, Hris...
înecările de oase, cu sfinţii, toase sufletele adormiţilor robi...
Doamne odihneşte-i. lor tăi, unde nu este durere,
Când vei judeca toate, stând nici întristare, nici suspin; ci
goale şi descoperite înaintea fe- vieaţă fără de sfârşit.
. tei tale, atuncea Indurate, să-ţi ICOS.
fie milă de cei ce ţi-au servit Tu însuţi eşti fără de moarte,
cu credinţă Dumnezeule. cela ce ai făcut şi ai zidit pre
Trâmbiţând Arhanghelul tău om; iar noi pământenii din pă
cu trâmbiţa cea de apoi, spre mânt suntem zidiţi, şi întru ace-
· scularea în vieaţă a tu tur or, laşi pământ vom merge, precum
atuncea, Hristoase, odihneşte mi...ai poruncit, cela ce mai zi-
pre robii tăi. dit şi mi...ai zis: Că pământ eşti
şi în pământ te vei în toarce,
:rnvredniceşte, Dumnezeule,
unde vom merge toţi pământe
împreună cu slugile tale pre
credincioşii cei din veac, pre
nii, făcând tânguirea cea dea-
cari i-ai luat, şi pre tot neamul supra gropii cântare, Aliluia.
omenesc, ca să te slăvească. SINAXAR
Slavil, Treimi ca. PENTRU POMENIREA MORŢILOR
Stăpânie dumnezeească în- STIHURI
treit sfântă, ceeace eşti de un Păcatele morţilor trece-le, Cuvinte,
Şi cu milele Tale milueşte-i Sfinte,
scaun, Părinte, Fiule, şi cu Du-
. hui; tu eşti Dumnezeul meu,
cela ce cu stăpânirea ta cea a tru această zi dumnezeeştii părinţi
au aşezat să se facă pomenire tu-
tot puternică toate le cuprinzi. turor celor din veci răposaţi întru
buna credinţă, pentru nişte aseme-
Şi acum.„ a Născfttoarei. nea pricini ; de vreme ce unii în călă
·torie fiind, au luat moarte de multe
saltă lesee, strămoşule, că din ori grabnică şi fără veste adică în mare
rădăcina ta, din Curata Fecioară şi în munţi pustii, în crăpăturile pietre-
lor, în prăpăstiile pământului şi în foamete, în
· a răsărit floare de vieaţă, Hris- moarte de ciumă şi în răsboaie, în pârjoale şi
în geruri ; şi alţii multe feluri de morţi au răb lui unt-de-lemn şi lumânare, chemând pe Hri-
dat. Asemenea unii săraci fiind lipsiţi, n'au stos Dumnezeu; căci aceste lucruri sunt primite
putut să aibă parte de pomeniri. Pentru aceea lui Dumnezeu, şi aduc mare plată. Şi de va îi
dumnezeeştii părinţi îndemnându-se, au dat păcătos mortul ca să-i deslegi păcatele, iar de
această poruncă şi au întocmit să facă sfânta va fi drept, ca să-i fie adăogire de plată. Aşiş
Biserică a răsăritului tuturor pomenire de ob- derea de va fi cineva strein şi ne avut, şi nu
şte ; arătând prin aceasta, că aceea ce se face are pre nimeni ca să poarte grije de dânsul,
pentru dânşii, mare folos le aduce. întru unele ca acestea, atunci Dumnezeu drept
Aceasta după socotinţa cea dintâi; iar a doua fiind şi iubitor de oameni va da şi aceluia
socoteală este: Fiindcă mâine se prăznueşte a pentru lipsa lui milostivirea sa, precum însuşi
doua venire a lui Hristos la judecată, pentru ştie, mai pre sus de înţelegerea minţii noastre.
aceea cu cuviinţă fac şi pomenire pentru suflete, Iar încă şi acela carele aduce daruri pentru
ca şi cum ar îmblânzi şi ar face milostiv pre ju- unii ca aceia, să face părtaş acelei răsplătiri,
decătorul cel înfricoşat şi drept; ca dupre înde- căci a arătat dragoste pentru mântuirea prie-
lunga răbdarea sa şi dupre mila sa cea obişnuită tenului său. Căci acela care unge pre altul cu
către dânşii, să-i aşeze întru desfătarea cea fă unsoare mirositoare, el însuşi întâi miroasă
găduită. Trebue să lăm aminte că Sâmbăta mai frumos. Iar acei nepurtători de grije, ca şi cei
ales facem pomenire sufletelor ; care, sabat, ce iau pe cineva în chezăşie şi nu plinesc legă
adică odihnă, închipueşte la jidovi. Şi pentru tura ce au făcut, toată judecata vor avea. Aşa,
morţi cu adevărat, ca pentru aceia cari au până când va sosi a doua venire a lui Hristos,
reposat, şi s'au odihnit de lucrurile lumii ace- ori ce se face pentru cei morţi, folos mare le
steia şi de toate alte valuri; măcar că în ziua aduce, precum zice dumnezeeştii părinţi ; şi
odihnei facem rugi şi pomenire, precum cu mai ales acelora, cari mai puţin s'au îngrijit de
lege s'a dat să se facă în toate Sâmbetele. faptele bune, când în numărul viilor s'au aflat.
Insă acum la un loc facem pomenire rugân- Şi măcar că spune dumnezeeasca Scriptură şi
du-ne pentru tot creştinul. Că ştiind dumne- oare-care groază spre învăţătura şi îndreptarea
zeeştii părinţi, cum că acele pomeniri, cari se multor oameni; însă iubirea de oameni a lui
fac pentru cei morţi, adică milosteniile şi litur- Dumnezeu mai mult birueşte ; că de se va ana
giile, le aduc lor mare odihnă şi folos ; pentru dreaptă măsură de bunătăţi şi de răutăţi, birue-
aceea poruncesc să facă acelea în deosebi şi şte bunătatea lui Dumnezeu, care o are pentru
în genere, adică în biserică, luând aceasta de om. Iar de se va îngreuia ceva cumpăna răută
la sfinţii Apostoli precum s'a zis: precum scrie ţilor şi va atârna în jos, atuncea aceea îndurare
şi Dionisie Areopagitul. Iar cum că aduce sufle- a lui Dumnezeu, iar o va sprijini. Se cuvine
telor folos, aceea ce se face pentru dânsele, să ştim şi aceasta că vor cunoaşte unul pre
se încredinţează cu adevărat şi de alte dovediri altul, toţi cari vor îi acolo, şi aceea, pre cari
multe, dar nu puţin şi din istoria sfântului acum nu i-au cunoscut, şi pre cari nici odată
Macarie, care mergând pre cale a găsit o că nu i-au văzut, precum zice dumnezeescul Gură
păţină uscată a unui Elin păgân, şi a întrebat-o: de-aur; .dovedind aceea din pilda Evangheliei
Oare au ei când-va în iad vre-o simţire de pentru bogatul şi pentru Lazăr. Şi încă nu cu
mângâiere ? Iar acea căpăţână. a răspuns : o închipuire oarecare trupească ; pentru că o
Simţim mare uşurare când tu, Părinte, te rogi vârstă şi o măsură de ani toţi vor avea, nici
pentru morţi. Se mai spune de S. Grigorie vor lua aceea conştiinţă din statul trupului, ci
Dialogul că prin rugăciune a mântuit pre Im- cu ochiul cel sufletesc luminos şi limpede văză
păratul Traian păgânul, dar a auzit de la Dum- tor. Precum şi Teologul Grigorie zice în cuvântul
nezeu ca nici odată să nu se mai roage pentru său la mormântul fratelui său Chesal'ie: Atuncea
păgâni. Asemenea împărăteasa Teodora prin (zice) te voiu vedea, Chesarie luminat şi prea-
rugăciunile bărbaţilor sfinţi şi mărturisitori a mărit, în ce chip, frate preaiubite, te-ai arătat
scos din muncă şi a mântuit pe urîtul de Dum- mie de multe ori prin vis. Iar marele şi prea
nezeu Teofil, precum se arată în istorie. Laudă alesul Atanasie, zice, că, până la învierea ob-
milosteniile pentru morţi ca pe nişte lucruri ştească a tuturor morţilor, s'a dat sfinţilor să cu-
bune, şi Grigorie Teologul, în cuvântul ce l'a noască unul pre altul, şi să se veselească îm-
făcut la moartea îratelui său Chesarie. Şi ma- preună; păcătoşii însă şi de aceasta s'au lipsit.
rele Gură de aur în cartea către Filipeni zice : Iar sfinţilor mucenici s'a dat să privească la lu-
Să purtăm grije pentru folosul celor ce au cruri care se petrec la noi, şi să ne cerceteze.
răposat. Să le dăm cuvenitul ajutor acum, adică Pentru aceea atuncea toţi vor cunoaşte unul
milostenii şi prinoase; pentru că acel lucru pre altul ; că faptele tuturor cele arătate şi cele
mare agoniseală le aduce lor, mare dobândă ascunse se vor arăta. Insă se cuvine a şti :
şi câştig. Că nu în zadar s'a aşezat aceasta cu Că sufletele drepţilor petrec acum în nişte
lege şi s'a dat dumnezeeştii Bis~rici prin ucenicii locuri oare-care osebite, iar păcătoşii într'alt
Domnului, cei cu totul înţelepţi, ca să facă chip; unii bucurându-se cu nădejdea mântuirii;
preoţii pomenire la înfricoşatele taine pentru iar alţii întristându-se cu aşteptarea cumplite-
morţii, cari au adormit întru credinţă. Grăeşte lor munci. Nici sfinţii n'au luat făgăduinţele
încă şi vestitul Atanasie: Măcar de s'ar risipi binelui, precum zice dumnezeescul Apostol :
în văzduh, acela care s'a sfârşit întru creşti Dumnezeu mai înainte văzând pentru noi oare-
nătate, dar nu părăsi a aprinde la mormântul ce mai bun, ca să nu ia fără de noi săvârşirea.
·"~~)l;jt; • '(;L, ~z~,
fl5!~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~YI::i~~~~~~~~~~f!f:::.~~6~@;.~::1!/_?;~j
32 SÂMBĂTA
Trebue a şti : Că aceia cari cad în prăpastii, Pre cei ce au murit în buna
in foc, în mare, sau prin alte morţi năpraznice
ies din lumea aceasta, precum prin frig, prin foa- credinţă fără veste, şi pe credin-
mete, şi prin altele asemenea, nu toţi din po-
runca lui Dumnezeu rabdă aceea; acelea sunt cioşii ce au adormit de lovirea
judecăţile lui Dumnezeu, din care, unele se fac
dupre buna voia lui, iar altele din îngăduinţa
a tot fel ul de aruncare, a fieru-
sa ; încă şi pentru ştiinţa, îngrozirea şi îndrepta- lui, a lemnului, a tot fel ul de
rea altora se fac. Şi spre rânduiala vieţii fiecă
ruia, sfatul lui Dumnezeu şi voia, mai înainte
însemnează ceasul şi felul morţii; iar pentru
I piatră,
zeule.
odihneşte-i, Dumne-
sfârşitul vieţii, nu este anume hotar. Că zice

Apostolul către Corinteni scriind: Pentru aceea
cu nevrednicie luaţi, că mulţi sunt între voi
La înfricoşată venirea ta, în-
neputincioşi şi bolnavi, şi dorm destui, adecă 1 durate, pune de-a dreapta oilor
.
mor mulţi. Şi David: Nu mă duce pre mine tale pre cei ce ţi-au slujit ţie
întru jumătăţirea zilelor mele şi cu palme mă 1
surate ai pus zilele mele. Şi Solomon : Fiule, I Hristoase, în vieaţă cu dreaptă
cinsteşte pre tatăl tău şi pre mama ta, ca să I credinţă şi la tine s'au mutat.
trăeşti ani mulţi; şi iarăş, ca să nu mori fără 1
de vreme. Şi la Iov, zice Dumnezeu către Elifas: I

V'aşi îi pierdut pre voi, de nu m'aşi fi oprit ,li
Rândueşte pre r o b i i tăi,
pentru servul meu Iov. Şi dacă se vorbeşte de Hristoase, în ceata aleşilor tăi,
hotar, să înţelegi, că hotar este voia lui Dum-
nezeu şi judecata lui ; că unuia îi adaoge ani, ca să strige ţie: Bine eşti cu-
iar altuia îi împuţinează; toate lucrurile spre
folos rânduindu-le. Şi când voeşte şi judecă vântat în veci, Doamne Dum-
· Dumnezeu, rândueşte şi felul morţii şi ceasul.
Că zice marele Atanasie: Hotarul vieţii fiecărui
nezeul părinţilor noştri.
om, este voia şi sfatul lui Dumnezeu. Cade-se
încă şi aceasta a şti, că pruncii cei botezaţi
Cela ce ai zidit din pământ
sunt în bine; iar cei nebotezaţi şi ai păgânilor, ţărâna trupului, şi cu Duh o ai
nici la bine nici în gheena nu vor merge. Şi
dupt't ce iese sufletul din trup, nici o grije nu înviat, îndurate Mântuitorule;
are de lucrurile acestea de aicea pământeşti ;
ci numai se grijeşte totdeauna de cele de acolo.
pre cei ce i-ai luat, odihneşte·i,
Insă pomenire a treia zi facem, că a treia zi Dumnezeule, întru vieata cea
mortul îşi schimbă vederea. Şi a noua zi, pentru neîmbătrânitoare.
că atuncea pierde podoaba trupului omului,
rămânând numai inima. Iar la patruzeci de Slavă, a Treimei.
zile facem pomenire, pentrucă atunci şi singură
inima piere. Şi la naştere tot întru acest chip Să se laude dumnezeirea ca
merge lucrul : că în ziua a treia se închipueşte
inima, iar până la ziua a noua se întregeşte cum ar fi trei sori, cu o ames-
:J trupul. Iar până la patruzeci de zile se închi- tecare a luminii Tatăl şi Fiul şi
pueşte chipul vederii desăvârşit. Deci pentru
aceste pricini ce am zis mai sus, facem po- dumnezeescul Duh, unul în fire,
menire pentru sufletele morţilor. Pe cari în
corturile, adică în locaşurile drepţilor Tăi a şi în trei ipostasuri.
se odihni îi învredniceşte, Stăpâne Hristoase Şi acum.„ a Născătoarei.
şi ne milueşte pre noi, ca cela ce eşti însuţi
fără de moarte. Amin.
Cântarea lui David cântăm
Cântarea 7-a, Irmos : ţie, munte al lui Dumnezeu,
Cel ce ai întemeiat pământul... chemându-te Fecioară, întru
carele sălăşluindu-se Cuvântul
S
ăvârşind
pomenirile celor ce dupre trup, ne-a îndumnezeit
au murit cu bună credinţă pre noi duhovniceşte întru sine.
din veac, strigăm: Bine eşti cu-
Catavasie.
. vântat în veci, Doamne, Dum-
~ nezeul părinţilor noştri. Cela ce ai întemeiat pămân-
„tul întru început, şi cerurile cea fără de început a împără

„cu cuvântul le-ai întărit, bine ţiei tale, o slăvesc în veci.
„eşti cuvântat în veci, Doamne, Şi acum ... a Născătoarei...
„Dumnezeul părinţilor noştri".
Isvor pecetluit al apei vieţii
Cântarea 8, Irmos :
te-ai arătat Fecioară, Născătoa·
Pre cel ce s'a prea-slăvit...
re de Dumnezeu, că, pre Dom·
C ela ce ai risipit mai în-

lJ ainte umbra morţii, răsă
rind ca soarele din mormânt,
nul fără bărbat născându-l,
adăpi pe credincioşi cu apa ne-
mur1r11 1n veci.
• •• A +
fii ai învierii şi măririi veşnice Catavasie.

fă, Doamne, pre toţi, cei ce au Să lăudăm bine să cuvântăm ...
murit, cu credinţă.
Pre cel ce S'a preaslăvit în .
Cunoscătorule al celor ne- „muntele cel sfânt, şi a arătat
arătate şi ascunse, când vei vrea „lui Moisi în rug prin f oe taina
să descoperi lucrurile întune- „pururea Fecioarei, pre Dom-
recului şi sfaturile i n im i 1o r „nul lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi
noastre, atuncea să nu pui în „întru toţi vecii".
socoteală faptele tuturor celor Cântarea 9-a, Irmos.
ce au adormit întru credinţă. Naşterea pururea Fecioarei...
Când vei şedea pre scaun, şi Tilf nde este locaşul sfinţilor tăi,
vei porunci să stea la judecată \LI) celor ce se veselesc, acolo
cei adunaţi cu trâmbiţa de la învredniceşte, Doamne, să se ·
marginile pământului, să-i erţi bucure toţi cei din veac ador-
atuncea pre toţi, Hristoase, ca miţi întru credinţă şi întru nă
un milostiv. dejde.
Pre cei ce au murit din în- Pre toţi credincioşii ce au
tâmplări de năprasnă, şi din pierit din mânia lui Dumnezeu,
chiotul tare, şi din alergarea cu fel uri de trăsnete de moarte
grabnică, de palmă, de pumn din cer căzute, sau pământul
şi de lovirea cu piciorul, Doam- desfăcându-se, sau marea învă
ne al slavei; de vreme ce au luindu-se, Hristoase, odihne-
adormit întru credinţă, iartă-i şte-i.
în veci.
Pre cei ce au murit de muş
Binecuvântăm pre TaUU ...
căturile cele veninate, de înghi-
Ca pre o unime întru o fiinţă ţirea şerpilor, de călcarea cailor,
te laud, ca pre o Treime în feţe de spânzurare şi de sugrumarea
te cinstesc, Părinte, Fiule şi de cel de aproape, cari au slu-
prea Sfinte Duhule. Stăpânia jit ţie cu credinţă, odihneşte-i.
'l'RIODUL 3
34 SÂMBĂTA
Toată vârsta, pre bătrâni şi C ela ce stăpâneşti pre cei

~ tineri, pre voinici şi copilandri, 1norţi şi pre cei vii, ca un Dum-
pre copii şi pre pruncii cei fără nezeu, odihneşte pre robii tăi '
de vreme, firea bărbătească şi în locaşurile aleşilor tăi; că de
cea femeiască odihneşte, Dum- au şi greşit, Mântuitorule, dar ,
nezeule, pre credincioşii cari 1
nu s' au depărtat dela tine.
· i-ai luat. Slavă, asemenea.
Pre fiecare anume, din cei ce Odihneşte pre robii tăi în
. au murit cu credinţă din veac locul celor vii, Doamne, de unde
şi din neamuri, şi din neam, s'a depărtat durerea, scârba şi
· atuncea, Hristoase, întru veni- suspinarea; iartă-le ca un iubi-
rea ta, învredniceşte-i fără de tor de oameni, cela ce în vieaţă
osândă a sta înaintea ta. au greşit; că singur eşti fără de
Slavă, a Treimei... păcat, şi Stăpân celor morţi şi
C ela ce eşti un Dumnezeu în celor vii.
Şi acum.„ a Născătoarei.
Treime, slavă Ţie neîncetat 1 Că
cu toate că este fie care faţă M arie, mireasă dumnezeea-
Dumnezeu, dar în fire, unul este 1
scă, roagă neîncetat pre Hristos '
. Tatăl şi Fiul şi Duhul, cu cele pentru robii tăi, împreună cu
trei luminate osebiri. proorocii grăitorii de Dumne-
Şi acum„. a Născătoarei.
zeu, şi cu adunările mucenici- ,
M ai pre sus de minte este lor, cu arhiereii şi cu cuvioşii, şi
naşterea ta, că ai născut pre împreună cu toţi drepţii, ca să
Cela ce este de mai înainte, şi ne facem moştenitori împără
· ai alăptat negrăit pre dătătorul ţiei cerurilor.
de hrană lumii, şi ai culcat pre LA LĂUDĂRI
cela ce cuprinde toate, pre în- Stihirile pe 4, glasul al 8-lea.
. suşi Mântuitorul nostru, Hri- i i Podobia: In raiul cel din Edem„.
stos; ceea ce eşti cu totul fără Veniţi fraţilor, toţi mai îna-
prihană.
'i inte de sfârşit, ca văzând ţărâna
Catavasie.
, noastră şi neputinţa firii noastre
Naşterea pururea Fecioarei, , să ne vedem sfârşitul şi părţile
!
. „ce s'a arătat mai înainte legiui- vasului celui trupesc; şi cum
„torului în munte prin foc şi că praf este omu 1, mâncare
„prin rug, spre mântuirea noa- viermilor şi stricăciune; că us-
„stră a credincioşilor, cu cântări cate sunt oasele noastre şi nici
„neîncetate să o slăvim". suflare având; să ne uităm în
LUMINÂNDA mormânturi, ca să vedem unde
Podobia: Cela ce ai împodobit cerul... este slava? Unde frumuseţea
~~~~~~i)f~~ •..
LASATULUI DE CARNE 35
chipului? Unde este limba ii zidit, şi sfărâmând tăria iadului.

ceeace grăia frumos? U n d e Indrăsniţi toţi morţii, că s'a ·
sunt sprâncenele, sau unde este omorît moartea, s' a prădat şi
ochiul? Toate sunt pulbere şi iadul împreună cu dânsa, şi
umbră. Pentru aceasta fie-ţi Hristos a luat împărăţia, cel ce
milă, Mântuitorule, de noi pă s'a răstignit şi a înviat. Acesta
cătoşii. ne-a dăruit nouă nestricăciunea
trupului; acesta ne va scula pre
I> entru ce se înşală omul lă noi şi ne va dărui învierea, şi
udându-se? Ce se furbură în slavei aceleea va învrednici cu
deşert lutul, cel ce preste puţin
veselie, pre toţi câţi cu credinţă
iar aceiaş se face? Căci nu so- neabătută, au crezut într'însul
coteşte ţărâna, că praf este fră
cu căldură.
mântătura, lepădare putrejunii
şi stricăciunii 1Deci de vreme . Slavă, glasul al 2-lea.
ce lut suntem noi oamenii, pen- '' Ca o floare se veştejeşte şi ca
tru ce ne lipim de pământ? Şi ' un vis se trece şi se desleagă
de oarece suntem de un neam tot omul. Şi iarăş sunând trâm-
cu Hristos, de ce nu alergăm la biţa morţii, ca dintr' un cutremur
dânsul? Şi toată vieaţa cea mu- toţi se vor scula, întru întâm-
ritoare şi curgătoare lăsând, să piuarea ta, Hristoase, Dumne-
. urmăm v i e ţii celei nestrică- zeule. Atuncea, Stăpâne, pre cei
cioase, care este Hristos, lumi- ce i-ai mutat dela noi, aşază-i
narea sufletelor noastre. în locaşurile sfinţilor tăi, odih-
nind sufletele robilor tăi, Hris-
C ela ce ai zidit pre Adam cu toase.
mâna ta, şi ai pus hotar nestri- Şi acum.„ a Născătoarei.
căciunii şi morţii, Mântuitorule,
B ucură-te, Marie, Născătoare .
şi vieţii celei dupre dar, şi l'ai
de Dumnezeu, locaşul cel ne-
mântuit de stricăciune, mutân- stricat şi sfânt mai ales, precum
du-l la vieaţa cea dintâi; Insu ţi, strigă profetul: Sfânt este loca-
Stăpâne, fă robi 1or tăi, pre
şul tău, minunat întru dreptate 1
care i-ai luat de la noi, odihnă
cu drepţii, în ceata celor aleşi; La STIHOAVNĂ
scrie numele lor în cartea vieţii, Stîhirile podobnice ale lui Teofan, din Octoih,
ale glasului de rând.
şi întru glasul Arhanghelului,
Slavri, glasul al 6-lea, a lui Damaschin.
înviindu-i prin sunetul trâmbi-
Durere s'a făcut lui Adam, ~
ţei, învredniceşte-i pre ei îm-
gustarea din pom, de demult în ~
părăţiei tale celei cereşti.
Edem, când şarpele şi-a vărsat ~
H ristos a înviat, deslegând veninul; că printr'însul a intrat
din legături pre Adam cel întâi moartea, care mănâncă pre tot
36 SÂMBĂTA LĂSATULUI DE CARNE
neamul omenesc. Ci venind Stă j, sufletele care ai luat, şi pre noi să

pânul a surpat balaurul, şi ne-a ne învredniceşti împărăţiei tale;
dăruit nouă odihnă. Deci, către cela ce ai răbdat crucea pentru
dânsul să strigăm: Fie-ţi milă, mine osânditul, Mântuitorule şi
Mântuitorule, şi, pre cei ce i-ai Dumnezeul meu.
luat, odihneşte-i împreună cu Bine este a se mărturisi... Sfinte Dumne-
aleşii tăi. zeule, după Tatăl nostru... Troparul : Cela ce
cu adâncul înţelepciunii... Slavă şi acum.
Şi acum„. a Născătoarei. Pre tine zid şi liman.„ Apoi Ceasul 1-iu, şi
Apolisul.
Tu eşti Dumnezeul nostru, ca-
rele cu înţelepciune toate le-ai
făcut şi le-ai plinit. Prooroci ai
trimis, Hristoase, ca să preves- LA LITURGHIE.
tească venirea ta, şi Ucenici ca să
Fericirile din Canonul Triodului, Cântarea
propoveduiască măririle tale: 3-a, şi a 6-a. Prochimen, Apostolul către Co-
Aceia au propoveduit venirea ta, rinteni ; altul al morţilor către 'I'esaloniceni,
Evanghelia de la Luca, şi alta a morţilor, de
iar aceştia cu botezul au luminat la Ioan.
pre păgâni; iar mucenicii păti CHINONICUL
mind, au dobândit cele ce au Fericiţf pre care i-ai ales, şi i-ai primit,
poftit. Şi cetele acestora se roagă Doamne, şi pomenirea lor în neam şi în neam.

CADE-SE A ŞTI, Că această rânduială a
ţie împreună cu ceeace te-a năs- morţilor se face neschimbată şi în Sâmbăta
. cut, să odihneşti, Dumnezeule, : Rusaliilor.
DUMINICA
LASATULUI DE CARNE
Sâmbătă seara la vecernie, după Psalmul cel obicinuit, cetim Fericit bărbatul...
Catisma toată. La Doamne strigat-am.„ Punem stihirile pe 10,
:;:i cântăm Stihiri din Octoih ale învierii trei, ale lui Anatolie trei, şi în
Triod ale zilei, patru Podobnice. Glasul al 6-lea, Podobia:
Toată nădejdea puindu-şi.
~!f...'9::"\ând vei vrea să vii să cându...se, fiecine, precum a lu-

faci judecată dreaptă, crat; atuncea să-ţi fie milă de
..... I:'!/ dreptule j u d e c ă t o r,
"16:>:.~
::1â)
noi, şi să ne învredniceşti, Hri- ·
şezând pre scaunul slavei tale, stoase, în partea celor mântuiţi,
rîu de f oe înfricoşând, va trage ca un îndurat, cu credinţă te
rugăm.
înaintea divanului tău pre toţi,
stând înaintea ta, puterile ce- Cărţile se vor deschide şi se
reşti, şi oamenii cu frică jude- vor arăta faptele oamenilor îna- ~
38 DUMINICA
intea divanului tău celui nesu- nezeu va şedea la judecată, ol

1
ferit, şi va răsuna toată valea ce frică va fi atuncea 1 lngerii ·

plângerii cu groaznică scrâşnire, stând înainte cu frică, şi rîul de ~
văzând pe toţi cei ce au greşit foc curgând, ce vom face atun-
1
'
trimişi în 1nuncile cele veşnice, cea noi oamenii cei vinovaţi cu ·

cu dreapta judecata ta, şi fără multe păcate? Şi când îl vom
de f o 1os plângând, îndurate. auzi chemând pre cei binecu-
Pentru aceasta te rugăm pre vântaţi ai Tatălui întru împă- ·
tine, Bunule, să-ţi fie milă de . răţie, iar pre cei păcătoşi trimi-
noi, cei ce te lăudăm, unule, ţându-i în muncă. Cine va suferi
1
mult milostive. acea înfricoşată răspundere? Ci ·

unule iubitorule de o am e ni,
Trâmbiţele vor suna, şi mor-
Mântuitorule, împărate al vea-
mînturile se vor deşerta, şi se curilor, mai înainte până ce va ·
va scula toată firea omenească sosi sfârşitul prin pocăinţă întor-
cutremurându-se; cei ce au cându-mă, milueşte-mă.
făcut bine, cu bucurie se vor
bucura, aşteptând să ia plată; iar Cea dintâiu a Glasului.
cei ce au greşit, vortremuracum- Vohod: Lumină lină.„
plit văetându-se, în muncă trimi- Prochimenul: Domnul s'a împărăţit.
Şi cele-l'alte.
ţându-se şi de cei aleşi despăr
~ ţindu-se, Doamne al slavei, mi- LA LITIE.
lostiveşte-te spre noi, ca un bun, Stihira hramului. Slavă, glasul al 7-lea.
şi ne învredniceşte părţii celor Cunoscând poruncile Dom-
ce te-au iubit pre tine. nului, aşa să vieţuim: Pre flă
Plâng şi mă tânguesc, când îmi mânzi să-i hrănim, pre setoşi să-i
vine în simţire f o eul cel vecinic, adăpăm, pre cei goli să-i îm-
întunerecul cel mai dinafară, şi brăcăm, pre streini să-i aducem
tartarul, viermele cel cumplit şi în casă, pre bolnavi şi pre cei .
scrâşnirea dinţilor cea neînce- din temniţă să-i căutăm; ca să
tată, şi durerea ce va să fie ce- zică şi către noi, cel ce va să
lor ce au greşit preste măsură, şi judece tot pământul: Veniţi, .
pre tine cel prea bun cu vicleană bine-cuvîntaţii Tatălui meu, de
voe te-au mâniat; din cari unul moşteniţi împărăţia ce s'a gătit
şi cel dintâi sunt eu ticălosul. voua. "
Ci, judecătorule, ca un îndurat, Şi acum, a Născătoarei.
mântueşte-mă cu mila Ta.

Supt acoperământul tău, stă
până, toţi pământenii scăpând,
Când se vor pune scaunele şi strigăm ţie, Născătoare de Dum-
se vor deschide cărţile, şi Dum- nezeu, nădejdea noastră: Mân-
- -------------------------------
====================
· tueşte-ne pre noi de greşelile cele rul învierii, Slavă şi acum a Născătoarei, ~
fără de măsură, şi mântueşte şi Apolisul.
sufletele noastre.
LA STIHOAVNĂ.
Stihirile Octoihului după Alfa, Vita.
La Utrenie.
Dumnezeu este Domnul, pe glasul troparu-
V ai mie, înegritule suflete 1 lui din Octoih. Troparul învierii de două ori,
până când de la răutăţi nu te Şi acum, a Născătoarei.
mai curmezi? Până când zaci în Apoi obişnuitele Stihologii. Cetim şi pentru
iubirea de săraci, Cuvântul St. Grigorie Teolo-
lene? Căci nu-ţi aduci aminte de gul, în trei părţi, al căruia început este :
înfricoşatul ceas al morţii? Căci Bărbaţi îraţi, dimpreună cu cei săraci...
nu te cutremuri cu totul de în- Polieleul, Antifoanele, Prochimenul glasului

şi Evangelia Utreniei ce este de rând a în-
fricoşata judecată a Mântuito- vierii ; Invierea lui Hristos văzând : Psalmul
rului? Oare, ce vei să răspunzi, 50. Slavă, glasul al 8-lea. Uşile Pocăinţei... Şi
sau cum vei să dai seamă? Lu- acum, a Născătoarei. In cărările mântuirii... ·
Apoi glasul al 6-lea. Stih: Mântueşte-mă Dum-
crurile tale stau faţă spre mus- nezeule.
. trarea ta, faptele tale te vădesc La mulţimea faptelor mele. Vezi pag. 3. Şi,
Mântueşte, Dumnezeule, poporul tău.„
pârându-te: Deci,osufletel Vre-
Doamne milueşte, de 12 ori, Ecfonisul:
mea a sosit, aleargă, apucă îna- Cu mila şi cu îndurările„.
inte şi cu credinţă strigă: Gre- CANOANELE.
şit-am, Doamne, greşit-am ţie; ci
Al învierii cu Irmosul pe 4 : al Născătoarei
ştiu, iubitorule de oameni, bună de Dumnezeu pe 2 şi la Triod pe 8.
tatea ta; păstorule cel bun, nu CANONUL
mă despărţi pre mine de la sta- Facerea lui Teodor Studitul.
. rea cea de-adreapta ta, pentru Cântarea 1, glasul al 6-lea, Irmos.
mare mila ta. Ajutor şi acoperitor„.
Şi acum, a Născătoarei, a-semenea. ~iua cea înfricoşată a venirii
Fecioară ce nu ştii de mire, Li_rJ tale, celei cu totul negrăite,
care ai zămislit negrăit pre Dum- mă cutremur cugetând'o, şi cu
nezeu cu trup, Maica Dumne- frică mai 'nainte o văd; întru
. zeului celui prea înalt, primeşte care vei şedea să judeci pre cei
rugăciunile robilor tăi, ceea ce vii şi pre cei morţi, Dumnezeul
eşti cu totul fără prihană, care meu a tot puternice.
· dărueşti tuturor curăţire de gre- Când vei veni, Dumnezeule,
şeli; primind acum rugăciunile cu mii şi cu negure de puteri
noastre, roagă-te să ne mântuim cereşti ale îngerilor, învredni-
noi toţL ceşte-mă, Hristoase şi pre mine,
Tropar. Născătoare de Dumnezeu : de trei ticălosul, a te întâmpina pre nori.
ori. Şi ceea-laltă urmare a Privegherii. Şi se
face cetire din faptele Apostolilor. Iar de nu
Vino de ia întru tine sufletul
:r, este priveghere după,Acum slobozeşti: Tropa- n1eu ziua aceea şi ceasul, întru
40 :fi _ _~= """""" """"
DUMINI_CA
carele Dumnezeu de faţă va Catavasie.

veni; şi te tângueşte şi plângi, Ajutor şi acoperitor s' a făcut ·
ca să te afli curat în ceasul în- „mie spre mântuire, acesta este
trebării. „Dumnezeul meu, şi-l voiu prea ~
„slăvi pre el, Dumnezeul părin
Ingrozeşte-mă şi mă înfrico-
şează focul cel nestins al ghee- „telui meu, şi-l voiu înălţa pre
„el, că cu slavă s'a prea-slăvit".
nei, vermele cel cumplit, scrâş
. nirea dinţilor; ci slăbeşte şi-mi Cântarea B, Irmos.
lasă greşalile, şi în starea cea Intăreşte Doamne pre peatra...
· dimpreună cu aleşii tăi, Hris- Trl\ omnul vine şi cine va suferi
. toase, rândueşte-mă. U frica lui? Cine se va arăta ~
Glasul tău cel dorit, carele va feţei lui? Ci fii gata, o suflete,
chema la bucurie pre sfinţii tăi, spre întâmpinarea lui.
să-l aud şi eu ticălosul, şi să Mai înainte să apucăm să plân-
aflu nespusa desfătare a împă gem, şi să ne împăcăm cu Dum- ~
răţiei cereşti. nezeu mai'nainte de sfîrşit, că înM
Să nu intricu mine la jude- fricoşat este divanul la carele ~
cată, aducând faptele mele, cer- toţi cu grumazii plecaţi vom sta.
când cuvintele, şi îndreptând M ilueşte-mă, Doamne, mi-
poruncile. Ci cu îndurările tale lueşte-mă, strig ţie, când vei veni
trecând cu vederea răutăţile cu îngerii tăi, să răsplăteşti tu-
mele, mântueşte-mă a-tot-pu- turor dupre vrednicia faptelor. ·
ternice.
c, umvoiu răbda nesuferită
81avă, a Treimei.
mânia judecăţii tale, Doamne,
Unime în trei Staturi, prea neascultând porunca ta? Ci să
Stăpânitoare, Domnie a tuturor, nu te înduri de mine în ceasul
prea desăvârşit Stăpânitoare, judecăţii.
· stăpânie preste toate, tu însuţi I ntoarce-te, suspină ticăloase
mântueşte-ne pre noi, Părinte
suflete, mai 'nainte până ce va
şi Fiule şi Duhule prea sfinte.
lua sfârşit turnul vieţii, până ~
Şi acum, a Născătoarei. nu-ţi va închide Domnul uşa
cămării.
Cine a născut fiu nesemănat
. dupre legea părintească? Pre Păcătuit-am, Doamne, ca al-
acesta dar îl naşte Tatăl fără tul nimenea din oameni, greşind
de maică. Prea-slăvită minune 1 mai pe sus de cât omul; ci mai ·
· Că tu ai născut, Curată, pre înainte de judecată fii mie mi-
Dumnezeu împreună şi om. lostiv, iubitorule de oameni.
Slavă, a Treimei. Născătoare de Dumnezeu Fe-

Treime neamestecată, nezi- cioară, a ta singură şi înfricoşată
dită, fire fără început, ceea ce ajutorinţă cer; milostiveşte-te
eşti lăudată în trei feţe, mân- spre poporul cel ce lesne se
tueşte-ne pre noi, cei ce ne în- primejdueşte, roagă pre îndu-
chinăm cu credinţă stăpânirii ratul Dumnezeu, să izbăvească
tale. sufletele noastre de toată cer-
Şi acum, a Născătoarei. tarea, ceeace eşti una bine cu-
vântată.
Odrăslit-ai, Preacurată, cu
naştere fără de sămânţă, pre Cântarea 4-a, Irmos.
cuvîntul cel viu întrupându-se Auzit-a profetul de venirea ta.„
în pântecele tău, iar nu schim- osit-a ziua, iată înaintea uşi- ~
bându-se. Slavă na ş terii tale
Maica lui Dumnezeu.
S _ lor este judecata; suflete pri-
vighează 1 aici împăraţii împre- ~
Catavasie. ună şi boerii, bogaţii, săracii se
I ntăreşte, Doamne, pre peatra vor aduna, şi-şi va lua fiecare ~
„ poruncilor tale inima mea, ceea om dupre vrednicia faptelor.
„ce se clăteşte, că singur eşti Intru a sa rânduială, sihastrul ~
„sfânt şi drept''. şi arhiereul, bătrânul şi tânărul,
Sedealna, glasul al 6-lea. sluga şi stăpânul, se vor întreba; ~
Gândesc de ziua cea înfrico- văduva şif ecioara se vor îndrepw
. şată şi plâng de faptele mele ta; ci vai atuncea de toţi, cei ce
cele viclene; cum voiu răspunde nu vor avea vieaţă nevinovată. ~
împăratului celui nemuritor? şi Nemitarnică este judecata ta,
cu ce îndrăzneală mă voiu uita neînşelat divanul tău de ·graiul
la judecătorul, eu desmierdatul? cel meşteşugit, că nu fură drep-
Milostive părinte, Fiule unule tatea vorba cea iscusită a rito-
. născut şi Duhule sfinte, milue- rilor, nici se amăgeşte prin adu-
şte-mă. cerea martorilor; că la tine,
Slavă. Dumnezeule, cele ascunse ale .
I n valea plângerii, în locul ce tuturor stau de faţă.
ai rânduit, când vei şedea, mi- Să nu viu la pământul plân-
lostive, să faci judecată dreaptă, gerii, să nu văd locul întune-
. să nu vădeşti cele ascunse ale recului, Hristoase al meu, Cu-
mele, nici să mă ruşinezi înain- vinte, nici legându-mă de mâini
tea îngerilor; ci te milostiveşte, şi de picioare să fiu lepădat afară
· Dumnezeule, şi mă milueşte. din cămara ta, având îmbrăcă-
Şi acum, a Născătoarei. mintea nestricăciunii Întinată,
~
Nădejdea 1u mii cea bună, eu nevrednicul.
hWi~~®l?®~®~~~~~~
42 DUMINICA
Când vei despărţi pre păcă- I•

Catavasie.
toşi dintre cei drepţi judecând Auzit-a proorocul de venirea
lumea, rândueşte-mă a fi una „ta, Doamne, şi s'a temut, că
din oile tale, alegându-mă din- „vrei să te naşti din Fecioară,
tre capre, iubitorule de oameni, „şi oamenilor să te arăţi, şi
ca să aud glasul tău cel bine „a zis: Auzit-am auzul tău şi
cuvântat. „m' am temut, slavă puterii tale,
„Doamne ".
Făcându-se întrebare de lu-
cruri, şi cărţile deschizându-se,
De noapte mânecând eu.
ce vei să faci, o ticăloase su-
flete 1 Ce vei să răspunzi la ju- lf'utremur nepovestit, şi frică.
decată? neavând rod uri de \ti va fi acolo; că va veni Dom-
dreptate, ca să aduci lui Hristos, nul, şi împreună cu dânsul lu-
Ziditorul tău. crul fiecăruia din oameni. Şi cine
dar de aicea nu se va plânge?
Auzind cuvîntul cel cu plân-
gere al bogatului în văpaea mun- Râul cel de f oe mă turbură,
mă topeşte, mă roade scrâşni
cilor, plâ.ng ticălosul şi mă tân-
guesc, întru aceeaşi osândă fiind, rea dinţilor, întunerecul adân- ~
şi mă rog: Milueşte-mă, Mân-
eului; deci în ce chip şi cum
tuitorul lumii, în vremea jude-
1
voiu face să milostivesc pre

căţii.
Dumnezeu?
Iartă, Doamne, pre robul tău,
Slavă, a Treimii.
ca nu cândva să mă dai mun-
Pre Fiul din Tatăl, şi pre citorilor celor amari, îngerilor
Duhul slăvesc, ca din soare lu- celor cumpliţi, între cari nu
mina şi raza; însă pre Fiul du pre poate acolo a se afla odihnă.
naştere, că şi naştere este, iar
~ pre Duhul dupre eşire, că şi eşire Domnul şi V oevodul d'im-
este; pre dumnezeeasca Treime , preună acolo, bogatul şi cel
împreună fără început, Că · neslăvit, cel mare împreună şi
. reia se închină toată făptura. cel mic, se vor îndrepta întoc-
mai; ci vai fiecăruia, care nu
va fi gata.
Fecioară prunc născând şi cu-
Slăbeşte, lasă, D o am ne, şi
răţia păzind, tu cinstită te-ai a-
iartă câte ţi-am greşit ţie, şi să
rătat, născând pre Dumnezeu
şi omul, pre acelaş unul în amân-
nu mă arăţi acolo înaintea în-
două chipurile; minunea ta, Fe-
gerilor, întru osânda focului şi
. cioară Maică, spăimântează tot a ruşinii celei fără de sfârşit.
auzul şi cugetul. Fie-ţi milă, fie-ţi, Doamne, de
zidirea ta; greşit-am ţie, iar- gul, fără numai puterea ta, cea
tă-mă; că din fire curat numai tu din fapte, o suflete al meu 1
eşti, şi altul afară de tine nime- Acolo împreună va fi domnul
nea nu este fără spurcăciune. şi voevodul, săracul şi boga-
Slavă, a 'I'reimei. tul, suflete 1 Nici tată va putea,
Una în fire pre tine Treime nici mumă va ajuta, nici frate
te laud, care eşti fără de înce- va izbăvi de osândire.
put, necuprinsă de minte, stă La înfricoşata întrebare a ju-
pânitoare, împărăţitoare, unime decătorului cugetând suflete, în-
prea desăvârşit, Dumnezeu, şi grozeşte-te, de aicea găteşte-ţi
· lumină, şi vieaţă, şi fă.cătoare răspunsul, ca să nu te osândeşti
lumii. în legăturile cele veşnice.
Şi acum, a Născătoarei. Să nu aud, Doamne, zicân- ~
Intru cinstită naşterea ta cea du-mi-se: Ia-ţi al tău de la tine
· mai pre sus de fire, legile firii gonit fiind; nici: Du-te în locul
. arătat se desleagă; că fără să cel blestematl Ci glasul cel do-
mânţă ai născut pre Dumnezeu rit al drepţilor„
· cel născut din Tatăl mai 'nainte Din porţile iadului scapă-mă,
. de veacuri. Doamne; mântueşte-mă din
Catavasie. prăpastie şi din întunerecul cel ·
De noapte mânecând eu, iu- adânc, din cele de desubt ale
. „bitorule de oameni, luminea- pământului şi din focul cel ne-
. „ză-mă, rogu-mă; şi mă îndrep-
stins, şi de toată altă pedeapsă
veşnică .
.„tează şi pre mine spre poruncile
Slavă, a Treimei.
· „tale, şi mă învaţă, Mântuito-
. „rule, să fac voia ta". Dumnezeirea, unimea Treimii
Cântarea 6-a, Irmos. o laud, pre Tatăl şi pre Fiulj şi
Strigat-am cu toată inima ...
pre Dumnezeescul Duh, pute-
rea a unei stăpânii ce se des-
a înfricoşata venirea ta, Hris-
L
~ toase, când te vei arăta din
cer, şi se vor pune scaunele, şi
parte în trei ipostasurL
Şi acum, a Nt1scătoarei.
'fu eşti uşa, prin care singur

se vor deschide cărţile, fie-ţi Iisus, Fiul tăujl a trecut, cel ce
milă, fie-ţi, atuncea, Mântuito-
a intrat şi a eşit, şi cheile fe-
rule, de zidirea ta. cioriei nu le-a stricat Curată_;
Acolo nimica nu va putea a- cel ce a zidit pre Adam.
juta, fiind judecător Dumnezeu; Catavasie.
nici în vă tă tur a, nici meşteşu Strigat-am cu toată inima
gul, nici mărirea, nici prieteşu- „mea către înduratul Dumne-
44 SAMBATA
„zeu, şi
m' a auzit din iadul cel
„mai de jos, şi a scos din stri- ~ ntru această zi facem pomenire de
a doua venire a lui Hristos, judecă-
„căciune viaţa mea". 0~"'l torul cel nemitarnic, care Sfinţii
"' Părinţi o au pus după acele două
Condacul glasul 1-iu. 'n pilde, ca să nu înceapă cineva a vieţui
~ cu lene, :ştiind din acele pilde iubirea
de oameni a lui Dumnezeu, :şi nu cumva
Când vei veni~
Dumnezeule, să zică : Iubitor de oameni este Dum-
pre pământ cu mărire şi toate se nezeu, şi dadi mă voiu depărta de păcat, voi
fi primit îndată. Această înfricoşată zi o a aşe
vor cutremura, şi rîul cel de zat aicea, ca îngrozind prin moartea şi prin
aşteptarea nevoilor cumplite ce vor să fie, să
foc înaintea divanului va curge, aducă pre cei ce vieţuiesc cu lene la fapte .
cărţile se vor deschide şi cele bune, ca să nu se nădăjduească numai spre
iubirea de oameni a Judecătorului, ci să soco-
ascunse se vor vădi; atuncea ' 1 tească că şi drept este Judecătorul, şi va răs-
să 1nă izbăveşti de focul cel ne- plăti fiecăruia dupre faptele lui. Şi într'alt chip:
1
' Că trebuia să vie şi Judecătorul sufletelor ce-

stinsj şi să mă învredniceşti a sta 1 lor ce au mers mai înainte. Şi cu o socoteală
deadreapta ta, judecă torule .
:
oare-care, această serbare de acum se pune
ca un scop al tuturor sărbătorilor, precum va
prea drepte. să şi fie ziua aceasta, mai pre urmă de cât
toate ale noastre. Că trebuie a socoti, că în
ICOS. Duminica ce va să vie, vor să pună începutul
lumii, şi isgonirea lui Adam din raiu; iar acea-
stă Duminică de acum este ca un sfârşit al
D e înfricoşat divanul tău adu- tuturor zilelor şi chiar al lumii. Şi o pune la
lăsatul secului, ca să oprească desfătarea şi •
cându-mi aminte, prea bunule mâncarea preste măsură, prin îngrozirea ser-
Doamne, şi de ziua judecăţii mă bării, :şi să ne îndemne spre milostivire către
aproapele. Şi într'alt chip : Pentru că petre-
înfricoşez şi mă tem, vădit când în desfătări, şi noi ne-am alungat din •
fiind de cunoştinf a mea. (~ând Edem, şi sub osândă şi blestem am rămas. Şi
pentru aceasta s'a pus aicea acest praznic de
vei şedea pre scaunul tău, şi vei acum, că avem în cealaltă Duminică dupre
face întrebare, atunci nimenea ·închipuire prin Adam a fi isgoniţi din raiu; .
până când venind Hristos, ne va duce pre noi
nu va putea tăgădui păcatele, iarăş în raiu. Insă a doua venire se chiamă,
. pentru că a mai venit odată la noi trupeşte,
adevărul vădindu-le, şi frica cu- 1
dar lin şi fără slavă ; iar atuncea va veni din
prinzând. Că tare va suna atun- cer cu minuni mai presus de fire, iarăşi în
trup :şi cu strălucire mare; ca să fie cunoscut ~
cea focul gheenei, şi păcătoşii de toţi că acesta este, carele şi mai înainte
vor scrâşni; ci mă milueşte mai a venit, şi a mântuit neamul omenesc ; şi ca-
rele iarăşi vine să-l judece, de a păzit bine
'nainte de sfîrşit, şi mă iartă, lucrurile cele ce i s'a dat. Iar când va fi aGea
venire, nimenea nu ştie; cââ'ceasta o~a~tâinuit
judecătorule prea drepte. DomnurŞi'aecatre'Apostolii săi. Insă a arătat
că vor fi mai înainte nişte semne, oarecare.
Şi că mai înainte de venirea lui va să vie
antihrist, care se va naşte, precum zice sfântul
Ipolit romanul, dintr'o femee desfrânată, dintre
Evrei. Antihrist va umbla ca cum şi-ar petrece
vieaţa dupre Hristos şi minuni va l'ace câte
şi Hristos a făcut, şi va învia şi morţii. Insă
SINAXAR toate după nălucire le va face. Şi nu sin-
gur diavolul se va preface în trup, zice sfântul
STIH: Ion Damaschin, ci, om născându-se din curvie,
Când vei :şedea Stăpâne să judeci va lua toată lucrarea satanei :şi de grab se
va ridica ; apoi bun şi blând tuturor se va
pământul, arăta. Şi va îi atuncea foamete mare, şi va
Vino la mine, fă-mă vrednic să-ţi aud ajuta oamenilor; şi va străbate dumnezeeştile
Cuvântul. scripturi, şi în post se ava nevoi. Şi-l vor sili
jidovii, de se va vesti împărat ; şi va iubi mai Cântarea 7-a, Irmos.

mult pre poporul evreesc; şi va veni în Ieru-
salim, ,şi va ridica biserica lor. Iar mai înainte Greşit-am fără de lege ...
de şapte ani, va veni Enoh şi Ilie, de vor predica
S
popoarelor să nu-l primească; iar el prinzân- ă cădem şi să plângem mai
du-i îi va munci, şi le va tăia şi capetele. Iar ~-'!! înainte de judecata aceea
cei ce vor voi să fie creştini, vor fugi, şi aflân-
du-i prin munţi, îi va ispiti prin draci. Dar se credincioşilor; când cerurile vor
vor împuţina acei şapte ani, pentru cei aleşi.
După aceea fără veste ca un fulger din cer
pieri, stelele vor cădea şi tot
va îi venirea Domnului, şi va merge înaintea pământul se va clăti; ca să aflăm
lui cinstita Cruce. Atunci îndată vor prinde
pe antihrist şi pe slugile lui şi-l vor arunca în milostiv la sfârşit pre Dumne-
· focul cel veşnic. Şi trâmbiţând îngerii, va veni
degrab, de la marginile pământului şi din toate
zeul părinţilor.
stihiile, tot neamul omenesc în Ierusalim ; şi
acolo se vor pune scaunele la judecată, şi oa- Nemitarnică va fi întrebarea,
menii cu trupurile şi cu sufletele vor sta înainte, înfricoşată va fi acolo judecata,
şi toţi întru nestricăciune se vor întoarce, şi
vor avea toţi o vârstă şi un chip ; şi stihiile unde înaintea judecătorului nu
se vor schimba spre mai bună lire. Şi va des-
. părţi Domnul cu un cuvânt pre cei drepţi din
se va tăinui nimica, unde nu va
cei păcătoşi ; şi vor merge cei ce au făcut bine fi cu putinţă a se face făţărie cu
în vieaţa veşnică, iar păcătoşii în munca veş
nică; şi nici odată nu vor înceta acele amân-
daruri; ci fie-ţi milă de mine,
două. Şi să se ştie, că nu va întreba atuncea Stăpâne, şi mă apără de mânia
Hristos nici de post, nici de sărăcie, nici de
munci, măcar că sunt lucruri bune şi acestea; ta cea înfricoşată.
ci de cele ce sunt cu mult mai bune de cât
acestea, adică de milostivire şi de facere de Domnul vine să judece, cine
bine. Că va zice drepţilor şi păcătoşilor, aceste
şase lucruri: Am flămânzit, şi nu mi-aţi dat
va suferi arătarea lui? Infrico-
să mănânc ; însetat-am, şi nu mi-aţi dat să beau: şează-te, ticăloase al meu su. .
strein am fost, şi nu m'aţi primit; gol, şi nu
m'aţi îmbrăcat; bolnav am fost, şi nu m'aţi flete, înfricoşează-te, şi-ţi găte ...
cercetat ; în temniţă am fost, şi nu aţi venit şte lucrurile tale spre ieşirea ta;
la mine. Că ori câte aţi făcut unuia dintre aceşti ,
mai mici, mie aţi făcut. Aceste bunătăţi poate ca să afli milostiv şi îndurat pre
ori cine să le facă dupre puterea sa. Atunci
cu adevărat toţi vor mărturisi, că Domnul Iisus însuş Dumnezeul părinţilor.
Hristos este întru slava lui Dumnezeu Tatăl
(Filip. Cap. 2). Iar muncile, care zice sfânta Focul cel nestins mă furbură,
Evanghelie, vor fi acestea: Acolo va fi plân- şi îngrozirea cea amară a vier-
gere şi scrâşnirea dinţilor, viermele lor nu va
înceta, şi focul lor nu se va stinge; şi: aruncaţi-l n1ilor; iadul cel stricător de su-
întm întunericul cel mai dinafară (Matei Cap.
• 20. Marcu Cap. 9). Care toate luminat primin- flet mă sperie, şi bine umilit nici
du-le biserica lui Dumnezeu, înţelege că des- i ! de cum nu mă fac; ci, Doamne,
fi:Uarea şi împărăţia cerului va fi petrecerea
sfinţilor cu Dumnezeu, şi strălucirea lor, care I
r,
1
,
Doamne 1 mai 'nainte de sfârşit,
va Ii deapururea şi îndestularea. Iar munca ·' întăreşte-mă cu frica ta.
· şi întunerecul, şi cele de acel fel, va fi depăr
tarea de la Dumnezeu; şi dosădirea sufletelor
va îi mustrarea conştiinţii pentru răută,ţi şi păre Cad înaintea ta şi aduc ţie
rea de rău, căo pentru lene şi pentru desfăta ca nişte lacrămi graiurile mele.
. rea cea trecătoare s'au lipsit de dumnezeeasca
strălucire. Cu iubirea Ta de oameni cea ne- Greşit-am, precum nici păcă ...
grăită, Hristoase Dumnezeule, învredniceşte-ne
pre noi să auzim glasul tău cel dorit, şi ne
toasa n'a greşit, şi fără-de-lege
fă părtaşi celor ce vor fi deadreapta ta, şi ne am făcut ca altul nimenea pre
milueşte pre noi. Amin.
pământ; ci te îndură, Stăpâne,
spre făptura ta, şi iarăş mă
chiamă.
46 DUMINICA
I ntoarce-te, căeşte-te, desco- de mânia ta, şi strig ţie: Mân-

peră cele ascunse, zi lui Dum- tueşte-mă de ciasul acela în veci.
nezeu, celui ce toate le ştie: Tu Când vei judeca tu, Dumne- ·
ştii ascunsurile mele, unule zeule, toate, cine din pământeni,
Mântuitorule; tu însuti mă mi- fiind înconjuraţi de patimi, vor
lueşte, precum cântă David, suferi? Că atunci focul cel ne-
dupre mare mila ta. stins şi viermele cel neadormit
Slavă, a Treimii. va cuprinde în veci pre cei
Pre trei ca pre unul întru o osândiţi.
fiinţă, şi unul în trei feţe te Când vei chema toată sufla-
laud; acestea sunt: Tatăl, Fiul rea într' un loc, ca să iei
şi Sfântul Duh; o putere, o voie seama, H r ist o ase, mare frică
şi lucrare; un Dumnezeu întreit va fi atuncea, mare nevoie, de
sfânt, o împărăţie singură stă oarece numai faptelele singure
pânitoare. vor ajuta în veci.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Judecătorule a toate, Dum-
Ieşit-a Dumnezeu, cel prea nezeul meu şi Doamne, fă să
frumos, din cămara pântecului aud atuncea glasul tău cel dorit,
tău, ca un împărat îmbrăcat cu să văd lumina ta cea mare, să
haină ţesută de Dumnezeu, ro- privesc la corturile tale, să mă
şită în văpseaoa cea de taină a uit la slava ta, bucurându-mă
prea curatului tău sânge, ceea ce întru toţi vecii.
nu ştii de mire, şi împărăţeşte D repte judecă torule, Mântui-
tot pământul. torule, milueşte-mă şi mă scapă
Catavasie. de focul şi de îngrozirea ce am
Greşit-am, fără-de-lege am să întâmpin pre dreptate la ju-
„făcut, nu ne-am îndreptat decată; lasă-mi mai înainte de
„înaintea ta, nici am păzit, nici sfârşit mântuire, prin fapta bună
şi prin pocăinţă.
„am făcut, precum ai poruncit
„nouă. Ci nu ne părăsi pre noi C ând vei şedea, judecătorule,
„până în sfârşit, Dumnezeul pă ca un milostiv, şi vei arăta, .
„rin ţilot". Hristoase, înfricoşată slava ta,
Cântarea 8-a, Irmos. o, ce frică va fi atuncea! Cup- ~
Pre cel ce-l slăvesc oştile„. torul arzând, şi toţi temându-se
de judecata cea nesuferită.
C ugetând de întâmpinarea în-
fricoşatei venirii tale celei
de a doua, Doamne, mă cutre-
Bine-cuvântăm ...
Pre un Dumnezeu dupre fi-

mur de cercetarea ta, mă tem ! inţă cinstesc, trei feţe laud du-
pre osebire; altele, iar nu de acea zi înfricoşată? Ci-mi dă

altfel; că Dumnezeirea una este mai' nainte de sfârşit, cu plăcere ·
în trei feţe: Tatăl, Fiul şi dum- a sluji ţie ca să dobândesc îm-
nezeescul Duh. părăţia ta.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Focul se găteşte, viermele se '
Din luminatul pântecele tău rândueşte; cinstea veseliei, ier-
ieşind Hristos, ca un mire din tarea, lumina cea neînserată, ·
cămară, a luminat lumină mare bucuria drepţilor. Deci, cine
· celor din întunerec; pentrucă este acel fericit, ca să scape de ~
strălucind soarele dreptăţii, lu- munca celor dintâi, şi să moş- .
mea a luminat, Curată. tenească cele de a doua?
Catavasie: S ă nu mă întoarcă dela faţa
Să lăudăm bine să cuvântăm. ta, Doamne, n1ânia urgiei tale,
Pre cel ce-l slăvesc oştile
1
nici să aud glasul tău cel de ~

„cereşti, şi de dânsul se înfri- blestem trimiţându-mă în f oe ;
„coşează Heruvimii şi Serafimii, ci să intru în bucuria cămării
„toată suflarea şi făptura lău.. tale celei nestricăcioase şi eu
„daţi-1, bine-cuvântaţi, şi-l prea 1
atuncea, cu sfinţii tăi.
„înălţaţi întru toţi vecii". Mintea mi s'a rănit, trupul ·
Cântarea 9-a, Irmos. mi s' a trândăvit, mi se bolnă
Naşterea zămislirii... .. veşte duhul, cuvântul a slăbit,
\ omnul vine ca pre păcătoşi vieaţa mi s' a omorît, sfârşitul
])
_f) să-i muncească, pre drepţi este lângă uşi. Pentru aceasta, ·
să-i mântuească; să ne înfrico- ticălosul meu suflet, ce vei face
şăm şi să plângem, şi să luăm când va veni judecătorul
simţire de ziua aceea, întru care cerce ale tale?
descoperind cele nearătate şi Slavă, a Treimei.
cele ascunse ale oamenilor, va Unule, născătorule al unuia,
răsplăti cele du pre vrednicie. Părinte al Fiului celui unul năs
I nfricoşatu-s'a şi s'a îngrozit cut, şi unele Fiule al unuia, lu-
Moisi văzându-te din dos; dar mină şi strălucirea luminii, şi
eu ticălosul cum voiu suferi vă. . unule Duhule sfinte, numai al
zând faţa ta atunci, când vei unuia Dumnezeu, carele eşti cu
veni din cer; ci să-ţi fie milă adevărat Domn al Domnului; o
de mine, Doamne, cu îndurare Treime unime sfântă, mântueş
căutând spre mine. te-mă pre mine, cel ce vorbesc
D aniil s'a temut de ceasul , de dumnezeirea ta.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
întrebării, iar eu ticălosul ce '
voiu pătimi, Doamne, viind la M inunea naşterii tale mă ui-
48 DUMINICA
meşte, ceea ce eşti cu totul fără Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.

prihană ; spune cum ai zămislit La ceasul întrebării şi al ve:
fără sămânţă pre cel necuprins? nirii celei înfricoşate a Stăpâ
Cu1n ai rămas Fecioară, născând nului celui iubitor de oameni,
ca o maică? Acest lucru preste gândind, cu totul mă cutremur,
fire cu credinţa primindu-l, în-. şi întristându-mă, strig către
chină-te celui născut, căci câte tine, prea drepte judecătorul
le voeşte le şi poate. meu, şi unule mult îndurate:
Catavasie. Primeşte-mă pre mine cel ce
mă pocăesc, pentru rugăciunile
Naşterea zămislirii celei fără
Născătoarei de Dumnezeu.
„sămânţă este netâlmăcită, ro-
„dul Maicii celei fără de bărbat LA LAUDE
„este nestricat, că naşterea lui Stihirile învierii din Octioh 4, a lui Anatolie
l, şi în Triod 4 idiomele, glasul al 6-lea.
„Dumnezeu înoeşte firile. Pen-
. „tru aceasta pre tine toate nea- Gândesc la ziua aceea şi la
„murile, ca pre o Maică mireasă ceasul, când avem să stăm toţi
„a lui Dumnezeu cu dreaptă goi, ca nişte osândiţi, înaintea
„credinţă te slăvim". nemitarnicului Judecător; că
Svetilna Invierii din Octoih ; apoi această atuncea trâmbiţa va suna tare,
podobie: Cu ucenicii să ne suim.„ şi temeliile pământului se vor
la ziua cea înfricoşată
a ju- clăti, şi morţii din mormânturi
decăţii şi a slavei tale celei ne- vor învia, şi toţi de o vârstă se
grăite gândind, mă îngrozesc cu vor face. Şi cele ascunse ale tu-
totul, Doamne, şi tremurând turor vor sta de faţă înaintea
strig cu frică: Când vei veni, ta, şi vor plânge şi se vor tân-
Hristoase Dumnezeule, cu slavă gui şi în focul cel mai dinafară
pre pământ, ca să judeci toate vor,merge, cei ce nici odinioară
câte sunt, atuncea să mă scapi nu s'au pocăit. Iar soarta drep-
de toată munca pre mine tică ţilor va intra în bucurie şi în
losul, învrednicindu-mă a sta veselie în cămara cerească.
deadreapta ta, Stăpâne. Stih :Mărturisi-mă-voiu ţie, Doamne, cu toată
Slavă altă, Podobie. inima mea, spune-voiu toate minunile Tale.
H'
,_ emei. auzi'ţ'1... Olce ceas va fi atuncea, şi
Iată vine ziua Domnului a ce zi înfricoşată, când va şedea
tot stăpânitorului, şi cine va su- Judecătorul pre scaunul cel în-
feri frica venirii lui? Că cupto- fricoşat! Cărţile se vor deschide,
rul arzător, şi ziua mâniei este, şi faptele se vor vădi, şi cele
întru care Judecătorul va şedea, ascunse ale întunerecului se vor
. dând fiecăruia dupre vrednicia arăta; îngerii vor alerga împre-
faptelor. jur adunând toate neamurile.
Veniţi de auziţi împăraţi şi pre cei ce au greşit. Pentru

domni, robi şi cei slobozi, păcă aceasta cu veselie să o primim
toşii şi drepţii, bogaţii şi cei să pre dânsa, strigând lui Hristos
raci, că vine Judecătorul, cel Dumnezeu: Cela ce ai înviat din
ce va să judece toată lumea. Şi morţi, păzeşte-ne neosândiţi pre
cine va putea sta înaintea feţii noi, cei ce te slăvim pre tine,
lui, când îngerii vor sta vădind cela ce însuţi eşti fără de păcat.
lucrurile, cugetele, şi gândurile Slavă tot aceasta.
cele din noapte şi cele din zi? Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.

O, ce ceas va fi atuncea! Ci mai Prea binecuvântată eşti...
Doxologiea cea mare, şi Otpustul.
'nainte de ce va sosi sfârşitul, Apoi obişnuita Litie în pridvor, la care cân-
sârgueşte-te suflete, strigând: tăm : Slavă şi acum, Stihira Evangheliei, cea
Dumnezeule, întoarce-mă şi mă dela Utrenie. Apoi ceasul întâi, la care se ci-
i teşte învăţătura pentru credinţă a cuviosului
mântueşte ca un îndurat. părintelui nostru Teodor Studitul.
Glasul al 8-lea.
Stih: Veseli-mă-voiu şi mă voiu bucura întru
tine, cânta-voiu numele tău, !nalte.
LA LITURGHIE.
Daniil proorocul, bărbatu 1 1
Fericirile glasului pe 6. Şi din Canonul Trio-

doririlor fiind, dacă a văzut pu- dului cântarea 6-a, pre 4. Apostolul către Co-
terea lui Dumnezeu, aşa a stri- rinteni. Evanghelia dela Mateiu.
r gat: Judecătorul a şezut şi căr

ţile s' au deschis. Vezi, suflete Lăudaţi
CHINONICUL
pre Domnul din ceruri...
al meu, de posteşti nu defăima Altul:
Bucuraţi-vă drepţi întru Domnul...
pre vecinul tău. Fereşte-te de
bucate, dar nu osândi pre fra-
tele tău; ca nu cumva trimiţân
du-te în f oe, să te topeşti ca
ceara; ci fără împiedecare să
te ducă Hristos întru împără
ţia sa. DUMINICĂ SEARA
Glasul l-iu. La Doamne strigat-am„. Cântăm dupre obi-
ceiu Stihirile din Octoih 3, şi ale Sfântului dela
Stih: Scoală-te, Doamne, Dumnezeul meu, înal- Mineiu 3. Slavă şi acum a Născătoarei. Iar la
ţti-semâna ta, nu uita pre săracii tăi până Stihoavnă se lasă Octiohul, şi cântăm Samo-
în sfârşit. glasnica zilei, într' amândouă stranele împreună.
St ne curăţim mai ,nainte Glasul al 8-lea.
pre noi, fraţilor, cu împărăteasa ăcomind, ne-am supus
bunătăţilor; că iată a venit, adu- goliciunii celei dintâi, bi-
cându-ne nouă bogăţie neperi- ruiţi fiind de gustarea
toare; potoleşte umflarea pof- , cea amară, şi dela Dum-
telor, şi împacă cu Stăpânul I nezeu ne-am lepădat. Ci
~~ ~
~~~~e~~~~~-!i-W~wc~m~~~
'l'RIODUL 4
50 DUMINICA
să ne întoarcem la pocăinţă,
şi să ne curăţim simţirile asupra
cărora este răsboiul, făcând în- ln Lunea brânzei
ceperea postului. Cu nădejdea LA UTRENIE.
darului inimile întărindu-ne, iar
La Dumnezeu este Domnul... Troparul Sfân- '
nu cu mâncările, întru care cei tului de 2 ori. Slavă şi acum, a Născătoarei,
dupre glas. După întâia Stihologie, cântăm
ce au umblat nu s' au folosit. Şi
Sedealna din Octoih, şi cetim cuvântul mare1ui
întru acest chip vom mânca Vasile, cu tema:
Mielul lui Dumnezeu, întru :i Să luăm aminte de noi...
sfânta şi purtătoarea de lumină După a doua Stihologie, cântăm din Triod

şezânda, glasul 1-iu.
noaptea în vierii: Cel ce s'a :
adus junghiere pentru noi şi s' a

1
Podobie : Piatra fiind pecetluită.

1
împărtăşit pre sine ucenicilor

eschisu-s' au porţile dum-
la Cina cea de taină, carele risi- :i nezeeştei pocăinţe, să ne
peşte întunerecul necunoştinţii
apropiem cu grabă cu-
cu lun1ina învierii sale. răţindu-ne trupurile, '
STIH:
depărtându-ne de mân-
Către tine am ridicat ochii mei...
cări şi de pofte, ca nişte ascul- ,
Tot această Samoglasnică.
tători ai lui Hristos, cel ce a
Apoi Stih: Minlueşte-ne pre noi, Doamne„.
chemat lumea întru împărăţia
Martirica.
·, cerească. Zeciueala a tot anul
Mucenici ai Domnului tot ' aducând lmpăratului tuturor,
locul sfinţiţi, şi toată boala tă ca şi învierea lui cu dragoste '1
1
măduiţi. Şi acum rugaţi-vă, să să o vedem.

se mântuească din cursele vrăj Slavă, tot aceasta.
maşului sufletele noastre, ru- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
gămu-vă.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei.
Prea sfântă Fecioară întin-
zându-ţi d umnezeeştile tale
Cele cereşti te laudă pre tine, mâini, cu care ai purtat pre
cea plină de dar Maică, care Ziditorul, carele s' a întrupat cu
nu ştii de mire, şi noi slăvim dumnezeirea, roagă-l ca să scă
naşterea ta cea neurmată, Năs- păm de ispite, şi de patimi, şi d~
cătoare de Dumnezeu. Roagă-te primejdii, noi cei ce te lăudăm
să se m â n tui ască sufletele pre tine cu dragoste, şi strigăm
noastre. ţie: Slavă celui ce s' a sălăşluit
'l'ipicul pentru înaintea serbării Praznicului Întru tine; slavă celui Ce s' a năs
: Intâmpinării, caută, la sfârşitul cărţii, la lit. B.

Şi pentru însăş Praznicul Intâmpinării, caută
la Ht. D.
cut din tine; slavă celui ce ne-a
liberat pre noi prin naşterea ta.
I
~~~i?t4~~&~ti@M~.ia.::,"~~=-.~~==~~
Iar CANOANE cântăm, precum este obiceiul,
din Octoih şi din Mineiu. Iar în care cântări
IN SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI 51
vine din Octoih amândouă

Tripesneţul, lăsăm
'
1
tot cinstită săptămână de acum,

canoanele, şi cântăm în Mineiu.
' mai 'nainte curăţitoare vestin-
CANONUL cu Irmosul pe 6, şi această Tri-
L
cântare, compunere a lui Iosif. du-ne primăvara sfântului post,
Cântarea 1-a, glasul 1-iu, Irmos. care luminează trupurile şi su-
Cântare de biruinţă ... fletele tuturor.
lcite
__s
uminate sunt cele din' aintea
prăznuirii înfrânării; strălu
sunt astăzi începuturile po-
Slavă a Treimii.
Neamestecată, nezidită Tre-

ime sfântă, unime prea bună,
stului. Pentru aceasta să aler- Părinte şi Fiule şi duhule cel
găm împreună, fraţilor, cu nă de o fire, păzeşte pururea pre
dejde şi cu multă nevoinţă. cei ce se închină ţie cu credinţă.
Lui Adam, strămoşului, ur- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
mând cu călcarea de poruncă, Biruitu-s'au hotarele firii în-
·m'am scos din desfătare eu ti- tru tine, Fecioară, cu totul cu-
. călosul. Drept aceasta cad înain- rată, că născând fără bărbat
tea ta cu pocăinţă şi cu plângere: pre Dumnezeu, ai rămas curată,
Doamne, mântueşte-mă. ca şi mai 'nainte de naştere, ia-
I nceputul umilinţii şi al po- răş nevătămată.
căinţii este înstreinarea de rău Irmosul.
tăţi şi oprirea de pofte. Pentru
Cântare de biruinţă să cân- .
aceasta să ne sârguim a face „tăm toţi lui Dumnezeu, cel ce
tăerea lucrurilor viclene.
„a făcut minunate semne, cu
A Născătoarei de Dumnezeu.
„brat înalt, şi a mântuit pre
De noaptea păcatelor fiind „Israil, că s'a prea slăvit".
întunecat, la tine acum alerg cu După a 3-a cântare, Sedealna dela Mineiu.
de-adinsul Stăpână, ceea ce ai Slavă, şi acum, a~Născătoarei de Dumnezeu.
După a 6-a cântare, condacul şi icosul sfântului.
.
născut pre Hristos, soarele
Cântarea 8-a, Irmos :
dreptăţii, celor dintru întunerec;
De carele se înfricoşează ...
mântueşte-mă.
ieaţamea toată în desfrâ-
Altă Tri-cântare.
Glas şi Irmos acelaş. V/
·- nări cheltuindu-mi, m' am
Iată, mai 'nainte s'a deschis făcut rob amarilor şi viclenilor
uşa pocăinţii, veniţi dar iubito- cetăţeni. Ci acum, poftind să .
. rilor de Dumnezeu, să ne sâr- mă întorc către îndurările tale,
guim să intrăm printr'însa, mai Hristoase, nu mă trece.
'nainte până ce nu o va închide Petrecerea vieţii mele este
pre ea Hristos nouă, ca unor ! cumplită şi ruşinată, iar mila
nevrednici. îndurării tale este nemăsurată,
Ă propiatu-s' a această întru iubitorule de oameni, Mântui-
- ~~ - - - - = - = = - - ___c=-= ---=~Lll_~l}>.~~INEATA
torule; ci-mi dă vreme de pocă curată Fecioară; bucură-te, slu-
inţă mie, celui ce cer şi cu dra- , jitoare şi Maică a Domnului,
goste te laud. bucură-te acoperământul lumii
Vieaţa cea ticăloasă a lui Cain
~
, Nascătoare de Dumnezeu, bine-' '
am poftit, vrednicia minţii mele cuvântată Marie, cu totul· lu-
minată.
omorându-n1i cu adevărat, şi !
tremur, Făcătorule de bine, de Irmosul:

judecata ta; să nu mă osândeşti :· Să lăudăm bine să cuvântăm ...
cu acela în veci. Cântarea celor fără de trup

A Născătoarei de Dumnezeu. :. „a ducem ţie, ca şi tinerii în
Fecioară prea lăudată, care
„cuptor; şi c â n t â n d, zicem:
„Binecuvântaţi lucrurile Dom:- ~
singură eşti ajutătoare tare cre-
,, „nului pre Domnul".
dincioşilor către Dumnezeu,
mântueşte-mă de întunerec şi ,
de munca ce este gătită celor 'I Norul cel purtător ...
ce vieţuesc rău. ' tr'u paşnică aşezare, cu dra- ~
Alt Irmos: \\J1 goste curată, să primim cre-
Cântarea celor fără de trup: dincioşii prea sfinţită vreme a
A.ceasta este vremea pocă- , sfântului post, cerând iertare de
inţii, pentru aceasta cu bun gând cele ce am greşit fiecare, ca să
să o începem fraţilor, strigând: dobândim bucuria cea de acolo.
Binecuvântaţi lucrurile Dom- Iată vremea pocăinţei, înce-
nului pre Domnul. put este aceasta de înainte praz-
.Astăzi de mâncă.ri lepădân- nuire a postului. Scoală suflete
du-ne, să ne sârguim a ne le- al meu cu căldură, împacă-te
păda şi de lucrarea păcatelor, cu făcătorul de bine, Dumne-
pocăindu-ne şi dupre vrednicie zeu, ca să scapi de acea judecată
strigând: Binecuvântaţi lucru- , dreaptă şi înfricoşată cu ade-
rile D~mnului pre Domnul. vărat.
Intrării e şi uşile cele din
Binecuvântăm pre Tatăl...
A Treimii.
'naintea postului, să nu le spur-
căm nimenea cu neînfrânarea
Slavii ţie, Treime sfântă, ne- şi cu beţia. Ci prin curăţia gân-
văzută, căreea întru unime ne durilor cu osârdie să intrăm, ca
închinăm, şi cu credinţă teslă să luăm cununile nestricăciunii
vim. Mântueşte pre robii tăi de şi rodurile ostenelilor, după
· toată vătămarea. vrednicie.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. A Născătoarei de Dumnezeu.
Bucură-te, întru tot fericită Nu înceta rugând pentru noi
ÎN SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI 53
=======
pre cel bun, carele singur ştie ne- SVETILNA, din Octoih, Slavă a sfântului, de
1
' •
are ; iar de nu, Slavă, Şi acum a Născătoarei
putinţa noastră, să izbăvească de Dumnezeu.
de foamete şi de pierzare şi de , LA STIHOAVNĂ
ii
cutremur şi de toată răutatea, 11 Samoglasnica, glasul al 3-lea.
cetatea care te cinsteşte pre tine,
Născătoare de Dumnezeu, nă,~ toată vre1nea postul este
ln
dejdea pământenilor. de folos celor ce-l iubesc şi-l fac ·
Alt Irmos: pre dânsuL Că nici supărările
Pre tine, uşa cea văzută„. drăceşti nu îndrăznesc asupra
celui ce posteşte, ci încă şi păzi
Intrat-a vremea pocăinţii, nu torii vieţii noastre, îngerii mai
pregeta sufletul meu; dă pâine cu deadinsul stau pre lângă noi,
flămânzilor, roagă-te Domnului cei care ne curăţim cu postul.
· zi şi noapte şi în tot ceasul, ca , Stih: Umplutu-ne-am dimineaţa de mila„.
să te odihnească. Şi iarăş aceeaş Stihiră.
Stih: Şi să fie lumina Domnului...
Precum ne-am părăsit de căr
Martirica.
nuri şi de multe mâncări, aşa şi
de toată vrajba cea către aproa- Veniţi popoarelor să cinstim
pele, de desfrânare şi de min- cu toţii pomenirea sfinţilor mar-
ciună şi de tot răul să fugim. tiri, că priveală făcându-se în- ·
Slavă a Treimei: gerilor şi oamenilor, cununile
Inchinu-mă Dumnezeirei biruinţii de la Hristos au luat
1
celei fără de început, care este şi se roagă pentru sufletele ·

una în fire şi în trei feţe; slăvesc noastre.
în Treime unimea cea nedes- Slavă. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
părţită şi de un scaun. Fără sămânţă ai zămislit din ·

Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
Duh.ul Sfânt şi pentru aceasta
Tu eşti lauda ,credincioşilor, privindu-te, pre tine te lăudăm.
Fecioară, nădejdea şi folosinţa. Bucură-te, prea sfântă Fecioatăl ·
· P:e ~ine c. .u versuri ~e ~ântări,J:~ Să se ştie, că Luni în săptămâna brânzei,
slav1m ne1ncetat, Nascatoare <le mâncăm de două ori în zi.
Dumnezeu Marie, mântueşte

pre robii tăi.
Irmosul:
Pre tine, uşa cea văzută de

. „lezechiil profetul, prin care ni- LUNI SEARA
„menea n'a trecut, fără numai
„Dumnezeu singur, Născătoare La Doamne strigat-am Stihirile dupre obi-
J~,eiu .la Octoih 3, şLJa Min~iu. a sfâ11t~!~i 3.
„de Dumnezeu Fecioară, cu Slavă a sfântufoi; de are, iar de nu, Slavă şi
„cântări te slăvim". · •w ·acunr;·a ·mf:îcătoarei de Dumnezeu.
- - - - - - - - - - - -------
54 LUNI SEA-='-R'--A_ __
======
LA STIHOAVNĂ.
Samoglasnica de două ori, glasul al 8-lea.
' rin post să ne sârguim a In Marţea Brânzei.
, ne curăţi de spurcăciu La Utrenie după întâia . Stihologie Sedelne
t nea păcatelor noastre şi la Octoih. După a doua Stihologie, Sedelna,
glasul al 8-lea.
prinmilost enie şi prin
,., Podobia: Pre Inţelepciunea„.
iubirea de oameni către
săraci, a intra în cămara ~~rea bunule cuvinte, ca-
mirelui Hristos, cel ce ne dă rele împreună cu Tatăl ·
nouă mare milă. şi cu Duhul ai zidit cele
Şi zicem Stihurile cele obişnuite precum este văzute şi cele nevăzute
eri şi Martirica. ~ cu înţelepciunea ta cea ·
Mucenicii Domnului, rugaţi negrăită, bine voeşte milo-
nre Dumnezeul nostru şi cereţi stive, să trecem cu pace adâncă
~ufletelor noastre mulţimea în- vremea luminatului post, risi- ·
durărilor şi iertare de multe pind înşelăciunea păcatului ce-
greşeli, rugămu-vă. lui amar; dându-ne umilinţă şi .
Slavă. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu
lacrimi de tămăduiri şi iertare ·
Pre cea slăvită şi preacurată, de greşeli. Ca postind cu suflet
adevărat Născătoare de Dum- neîndoit şi cu duh osârduitor,
nezeu, să. o lăudăm cu bună cre- să 1ă udăm stăpânirea ta îm- ·
dinţă, ca pre o maică a lui Dum- preunăcu îngerii.
nezeu, zicându-i ca îngerul, să Slavă,tot aceasta.
se bucure 1 Bucură-te, maică Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
sfântă a Fiului lui Dumnezeu, Pre înţelepciunea şi cuvântul
celui ce s' a întrupat; bucură-te, în pântecele tău zămislindu-l
locaşul Sfântului Duh; ceeace negrăit, Maica lui Dumnezeu,
te rogi pururea pentru noi, ca lumii ai născut pre cela ce ţine
să se mântuească sufletele noa- lumea. Şi în braţe ai avut pre
stre. cela ce cuprinde toate, pre dă
şi Născătoai·ei.
'Troparul Sfântului al
tătorul de hrană al tuturor şi
făcătorul firii. Pentru aceasta te
rog pre tine, prea sfântă Fe- ·
Pentru praznicul întâmpinării. cioară şi cu credinţă te slăvesc,
De se va întâmpla în săptămâna brânzei, Luni Ca să mă CUrăţeşti de păcate,
sau Marţi, sau Joi, să se caute Tipic la sfârşitul când VOiU vrea să stau înaintea
cărţii la litera aceasta (E).
Pentru înainte prăznuirea serbării întâmpinării, fetii Ziditorului meu; Stăpână
sau după prăznuire. Fecioară Curată, dă-mi atunci
De se va întâmpla Luni sau Miercuri într'acea- al tău a1·utor. Pentrucă poţi câte .
stli săptămână, vei căuta la sfârşitul cărţii la
litera (F). le voeşti, ceea ce eşti cu totul
~ ~-'~8il.~~~~~~~ fără prihană. .
.}}l~-wJ&z]lt~~t~·~w~&~~~~~~~~
~ cetim şi (,'._Uv.ântul marelui Vasile: i! Slavă a Treimei.
entru mul~amv1te„. Apoi P~almţil ,,!lQ.~ .
CANOANELE cantam ale Octornulm ş1 m Mi- pre Treimea întru o unime
neiu, precum am arătat Luni; şi celelalte să să o lăudăm, netăiată, neameste- .
urmezi tot aşa. cată, nedespărţită în fiinţă, şi
Şi Tricântarea lui Iosif. despărţită în feţe, pre un Dum-
Cântarea a 2-a, glasul al 3-lea, I~.mos nezeu.
Ca ploaia pre troscot...
trălucitu-ne-au nouă lumi- Curată Fecioară Maică, roagă
S
! I
nat ca nişte zori razele po- ;i pre cel ce l-ai întrupat ca pre
eainfii, adică înainte intrările un om, Prea Sfântă, şi ca pre
înfrânării. un cuvânt, ca să mântuiască
1
De întunerecul cel mai din- din primejdii pre robii tăi.

afară mântueşte-mă, Hristoase,
Irmosul:
cu mulţimea milii tale, ca un
Luaţi
aminte poporul meu la ·
îndurat.
„legea mea, plecaţi u re c he a
scoate-mă din foc şi dela „voastră spre graiurile gurii
viermele cel neadormit, Mântui- „mele; că numele tău, Doamne,
torule, cu n ev oi n ţ a pocăinţii „am chemat".
curăţindu-mă.
A Născătoarei de Dumnezeu. Din Tatăl cel fără de început...
p ecioară prea 1ă ud a tă, fii reme de pocăinţă este. Gră
nouă cale de pocăinţă, îndrep-
tându-ne spre uşile mântuirii.
VI beşte a arăta lui Dumne-
zeu rod uri vrednice de pocăinţă,
Alt Irmos, glasul al 2-lea. suflete al meu. Scoală-te, şi strigă
Luaţi aminte poporul meu.„ cu deadinsul prin posturi şi prin
Vremea pocăinţii a sosit, să rugăciuni: Lăudaţi, binecuvân-
~"1. ne grăbim iubitorilor de Hri- taţi şi prea înălţaţi pre Hristos
stos, să ne curăţim de toate 1n veci.
A •
păcatele, şi să ne arătăm Stă Să ne curăţim mai' nainte, fra-

pânului fericiţi. ţilor, simţirile cele sufleteşti. Şi
postire curată fără de pacat, de Domnul să ne lipim acum
· să ne sârguim să săvărşim acum cu deprinderi de umilinţă; cu
neîncetat, ca să aflăm iertare pocăinţă curată strigând necur-
~ greşelilor. mat: Lăudaţi, binecuvântaţi şi
M uit milostiv eşti, Hristoase, prea înălţaţi pre Hristos în veci.
că primeşti pururea, bunule, pre Să ne grăbim a omorî pre
~ toţi întru pocăi n tă. Pentru vrăjmaşul cel ce ne vânează cu
~ aceasta toţi te slăvim pururea. aduceri aminte de lăcomie, şi i
:
~ ~~~~.;L.A~~~-"'-""~~=-<..<~~.&:~~~~~ll~:t~~0~
=--=56=-=-=-=-=-=---=-=--=-=--=-~-=--=---=--=--=----=--=--==M=A=R==ŢI=--~IMI=N=EA=Ţ==A===-=~--====-=-=--------~==-=---=
care înşeală simţirea cu neîn- I[ cu îngerii noi oamenii neînce-
frânarea dulceţii celei scurte. tat te lăudăm pre tine prea
Cu rugăciune neîncetată lău sfântă Treime întru toţi vecii.
dând, binecuvântând şi prea Şi acum, a. Născătoarei de Dumnezeu.
~ înălţând pre Hristos întru toţi Bucură-te, Fecioară Curată
vecii. Născătoare de Dumnezeu, Ma-
A Născătoarei de Dumnezeu. rie, curăţirea lumii, cornul or-
fecioară, ceea ce ai făcut ce- todoxiei. Roagă-te să se mân-
rească frământă tura noastră cea tuească din focul cel nestins,
· pământească, fă roditoare de cei ce te slăvesc pre tine întru
. bunătăţi, cu ploaia îndurărilor toţi vecii.
tale, brazda sufletului meu cea frmosul:
· înţelenită şi stricată, care strigă Să lăudăm bine să cuvântăm.„
şi prea înalţă pre Hristos în
Pre cela ce a închipuit mai
veci. „'nainte oarecând în rug lui
Alt Irmos : „Moisi minunea fecioarei, în ~
Pre cel ce â:"'inchipuit... „muntele Sinai, lăudaţi-l, bine-1
Să
ne curăţim acum mai'na- „cuvântaţi, şi-l prea înălţaţi în-
inte nu numai de mâncări, ci şi „tru toţi vecii".
de faptele rele, şi să începem Cântarea 9-a, Irmos.
credincioşii cu gând călduros, a Pre tine rugul cel ne ars.„
· ne arăta Ziditorului luminaţi în -_eschide-ne nouă milostivirile
veci.
A şa se cade nouă să postim,
Jll
__ - cele prea curate ale îndu-
1
rării tale, cela ce ai dăruit oa-

nu cu vrajbă şi cu sfadă, nu cu menilor pocăinţă spre mântuire;
pizmă şi cu prigonire, nu cu în- unule Mântuitorule mult mi-
gâmfare şi cu vicleşug ascuns, lostive.
ci ca şi Hristos cu smerenie~ V ai mie, cât este de înfrico-
săraci,
Cei -ce miluesc pre şat judeţul cel fără de mită, la
, împrumută înţelepţeşte pre care goi avem a da răspuns,
Mântuitorul. O, bucurie nease- pentru răutăţile care am făcut ~
, mănatăl Că dă din destul răs în vieaţă.
plătirile bunătăţilor, întru toţi Rourează-ne nouă picătura
vecii. milostivirii, făcătorule de bine,
Binecuvântăm pre Tatăl... ca să cufunde toată spurcăciu-
Slavă Tată 1u i şi Fiului şi nea noastră, dându-ne pricini de
· Sfântului Duh, că un Dumne- pocăinţă.
zeu sunt aceşti trei; şi împreună Intrând toţi cu inimă voioasă
e-J2~~-:p'J1S~ye~·;~~~~.~r>E"J'hi~~~:;;j1'"2i~ITT#~
şi luminaţi, prin uşile cele din ;i „care nu o a ars focul dumne ...
'naintea sfântului post, să adu- „zeirii, pre aceasta pururea o
1
cern lui Hristos cântări de mul- . . . ".

„s1av1m
ţumire. LA STIHOAVNĂ
A Născătoarei de Dumnezeu. Stihira, glasul al 3-lea.
Pre tine, sprijinitoarea cea Să primim popoarelor postul
tare şi nădejdea cea adevărată, cu dragoste, că a sosit începă
· lăudându-te, cu bună credinţă tura duhovniceştilor nevoinţe.
te rugăm: Roagă pre Fiul tău, Să lăsăm dulcea pătimire a tru-
Fecioară, să ne mântuiască pre pului, şi să creştem darurile ~
· noi. sufletului. Să pătimim împreună
Alt Irmos : Fecioria ta.„ ca nişte robi ai lui Hristos, ca ~
să ne şi preaslăvim împreună
~~
Acum mai 'nainte să ne cu-

răţim cu post şi cu lacrămi, şi ca nişte fii ai lui Dumnezeu. Şi
cu Eapte mari, ca să aflăm milă Duhul cel sfânt sălăşluindu-se
mare. întru noi, va lumina sufletele
noastre.
Să urmăm acum fecioarelor J
Stih:
celor înţelepte, iubitori de Hri- Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta„.
. sto:;, şi să ne sârguim a întâm- [
Tot acea Stihiră.
pin a pe Hristos cu făclii lumi- Stih: Şi să fie lumina Domnului..„
noase.
Martirica.
A cum să urmăm lui Ilie, care Frica împăraţilor şi a tirani-
a postit şi a fugit de Izabela cea lor o au lepădat ostaşii lui Hri-
vicleană; ca în acest chip să ne stos, şi cu bună îndrăzneală şi
înălţăm dela pământ. bărbăteşte l-au mărturisit pre ·
Slavă, a 'I'reimei. el Domn tuturor, Dumnezeu şi
Sfânt, Sfânt, Sfânt, întreit împărat al nostru; şi se roagă
sfinte Părinte Atotţiitorule, şi pentru sufletele noastre.
Fiule cel de o fiinţă, cu Duhul, Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
. o dumnezeire. Născătoare de Dumnezeu,
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. folositoarea tuturor celor ce se
Intru tine ne lăudăm, şi la roagă, spre tine ne încredem şi
· tine scăpăm curată, cinstită pu- cu tine ne lăudăm, întru tine
rurea Fecioară, scapă-ne de este toată nădejde a noastră;
muncă pre noi pre toţi. roagă pre cel ce s'a născut din
Irm.osul:
tine, pentru netrebnicii robii tăi.
Fecioria ta Născătoare de
„Dumnezeu cea nespurcată,
MARŢI SEARA __ _ __
.~~============= ==~-==---==========
giurile v-aţi dat şi cerurile aţi

11
moştenit, şi în scurtă vreme fiind

ispitiţi, în veci vă bucuraţi. Cu
MARŢI SEARA adevărat bună este neguţătoria
De la începutul Vecerniei, începem meta- 1
I voastră, Că cele stricăcioase pă
niile, şi Catisma dupre obicei, la rând. La răsind, cele nestricăcioase aţi
1
Doamne strigat-am... Stihirile din Octoih~ale luat; şi cu îngerii dănţuind, lău

pocăinţei trei şi din Mineiu ale sfântului trei; !; daţi neîncetat pre Treimea cea
Slavă a sfântului; iar de nu are, Slavă şi_acum 1
a NăscătoareCCrucii. de O fiinţă.
Prochimenul[ zilei.
Slavă, Şiacum a Născătoarei de Dumnezeu.
Invredniceşte-ne, Doamne.„ Ecteniile.
Podobie: Prea lăudaţilor mucenici.
LA{STIHOAVNĂ
Curata Fecioară, oarecând
Samoglasnica, glasul 1-iu.
văzând pre lemn, pre cel ce l-a
să primim ere-
u bucurie născut din pântece fără să1nânţă
~~ dincioşilor vestirea pos- şi nerăbdând rănire a inimii,
~ tului, cea insufla tă de mâhnindu-se a zis: Cela ce cu "'
Dumnezeu, precum mai voia ţii toată făptura, cum te-ai
J 'nainte Ninevitenii, şi ridicat pre cruce ca un osân,..
apoi desfrânatele şi vameşii, dit? Vrând cu adevărat să mân-
vestirea pocăinţei de la Ioan. tueşti pre om.
Prin înfrânare să ne gătim spre Acum slobozeşte,Sfinte Dumnezeule,
împărtăşirea stăpâneştei sfin-
:;;i după Tatăl nostru,
ţenii celei din Sion; cu lacrimi
Troparele:
să ne curăţim mai 'nainte spre
Născătoare de Dumnezeu; şi o metanie.
dumnezeeasca spălare, cea
Slavă:
printr'însul; să ne rugăm a ve- Botezătorul lui Hristos... şi iarăş o metanie.
dea săvârşirea paştilor celor ce Şiacum.
se închipuesc aicea, şi arătarea Rugaţi-vă pentru noi... şi o metanie.
celor adevărate; să ne gătim spre Subt milostivirea ta... fără metanie.
închinarea crucii şi a învierii lui Doamne milueşte, de 40 ori. Slavă şi acum,
Ceea ce eşti mai cinstită.„. Intru numele
Hristos Dumnezeu, strigând că Domnului binecuvintează Părinte. Preotul :
tre dânsul: Nu ne ruşina pre Cel ce este binecuvâ.ntat Hristos, Dumne-
noi din nădejduirea noastră, iu- zeul nostru... Şi noi zicem rugăciunea :
Irnpărate ceresc, pre credinciosul, şi trei
torule de oameni. metanii mari cu rugăciunea sfântului Efrem:
Stih : Către tine am ridicat ochii mei... Doamne şi Stăpânul vieţii mele ; şi celelalte
acea Stihiră.
Şi iarăş 12 închinăciuni şi sfârşind iar zicem rugăciu
nea, precum s'a zis mai sus:. Doamne şi
Stih: Milueşte-ne pre noi, Doamne„.
Stăpânul vieţii mele..... şi o metanie mare.
Martirica. Sfinte Dumnezeule, după Tatăl nostru, Doamne
milueşte, de 12 ori, Slavă, şi acum, Doamne
O, cât este de bună neguţă milueşte, de trei ori. Binecuvintează ! Şi ot-
toria voastră, sfinţilor, că sân- pustul. Pavecerniţa cea mare, cu rnetanii. După
.' \~j
~..,._.,,,----~r:r'Y-::>=,...,,...,,·r.:r:;,r.....,,.....=~Jf:;f!;~ftillf~fl~'™-IZt=lifilf~J?t;w--s:z18f@iP~~~l!.!f1.~
~!:::'W~~..!'>!l~::.cl?J.~:i....:x~..:ic:.~:x.;;i.:.s~'-="*'"...~··.....,.'
""" . .r. ' ... L..:.;.~ ....:.: ~ " '" ~~ ~ .: :':._ ' . ~j
Cade-se să te fericim, Troparele zilii şi al 1 Slavă, tot aceasta, Şi acum a Născătoarei
hramului şi otpustul cel mic. Crucii.
Tot aşa facem şi Joi seara. I stând înaintea crucii tale
ceea ce te-a născut fără sămânţă,
şi nesuferind a te vedea fără
Se cuvine a şti: dreptate pătimind, s' a tânguit
Pentru Inainte-prăznuirea Intâmpinării Dom- cu plângere şi a strigat: Cum
nului, că de se va întâmpla Miercuri sau Vi- pătimeşti cela ce eşti din fire
neri în săptămâna brânzei, caută la sfârşitul
cărţii la litera aceasta (G). Iar de se va în- nepătimitor, prea dulcele meu
tâmpla Prazanicul Intâmpinării Miercuri, sau
Vineri în săptămâna brânzei, să se caute la
Fiu? Laud bunătatea ta cea
sfârşitul cărţii la litera (H). prea multă.
Aicea cetim Cuvântul marelui Vasilie pentru
post, al cărui început este :
Mângâiaţi-vă, mângâiaţi-vă poporul meu„ ...
Psalm 50.
In Mercurea brânzei. CANONUL din Octoih al Crucii cu Irmosul
Polunoşniţă cu metaniile ei. pe 6, în Minei al sfântului pe 4, şi în Triod
pe 4. Iar în care Cântare ne vine 'l'ripesne-
LA UTRENIE ţul, cântăm în Triod cu Irmosul pe 6, şi Tri-
pesneţul pe 8. Apoi Irmosul.
Cântăm aliluia, pe glasul Octoihului, şi troi- TREBUIE SĂ ŞTIM, că întru această Cântare
cinele glasului. Apoi d()!:Jă Catisme cele obiş- se lasă Canonul Octoihului şi al sfântului din
nuite. Mineiu ; şi cântăm Mineiul în cântările cele
SĂ SE ŞTIE, că Miercuri şi Vineri, în săptă ce sunt mai sus, în acest chip : Intâia Cântare
mâna brânzei, cântăm Aliluia şi facem metanii a Canonului din Octoih cu Irmosul pe 4, şi
şi seara şi dimineaţa, precum mai sus s'a zis; în Mineiu al sfântului, Cântarea 1-a şi a 3-a, pe
şi ajunăm dupre rânduială.. Mijlo-Ceasurile nu 6, şi în Triod pe 4. Asemenea cântăm Cân-
le cetim, măcar .de s'ar întâmpla vreun sfânt, tarea 8-a cu a 6-a, şi a 9-a cu a 7-a.
şi ar avea şi Tropar; fără numai de va fi
praznicul Intămpinării, sau Aflarea cinstitului CANONUL TRIODULUI
Cap al Sfântului Ioan, înainte Mergătorul sau Facerea lui Andrei Criteanul.
hramul sfântului; că atuncea cântăm Troparul,
Cântarea 1-a, glasul al 4-lea, Irmos:
şi nu facem de cât numai trei metanii mari.
După întâia Stihologie, Sedelnele din Octoih

((' ânta-voiu ţie, Doamne, Dum-
ale crucii. După a doua Stihologie, Sedelna \1,i nezeul meu, că ai scos pre
Triodului, glasul al 2-lea, Podobie·: „popor din robia Egiptului, şi
Ceea ce eşti izvorul milii.... „ai acoperit căruţele lui Faraon
B inevoeşte, Hristoase Dum- „şi puterea lui".
nezeule,. cu nespusa ta iubire Postindu-se Domnul dupre
de oameni, să trecem noi sme- omenire spre învăţătura noa-
riţii cu pace săptămâna cea cu-
stră, eţ biruit pre ispititorul; ară
răţitoare din' naintea postului;
tând cele ce sunt ale firii noa-
surpă meşteşugirile vrăjmaşu
stre şi hotar puindu-ne nouă.
lui, şi cu crucea ta pre toţi ne
mântueşte, cela ce însuţi ştii D u m ne z e e s cu 1 Moisi prin .
ale inimilor. postire s'a învrednicit în Sinai ~
~~~~~rm~~~~il@~1~~~~~&~™~?~
60 MIERCURI DIMINEAŢA
a vorbi cu Dumnezeu faţă către Apoi Tri-pesneţul lui Iosiî.„

Cântarea 3-a, glasul al 2-lea, Irmos.
faţă; aceluia credincioşii să râv-
Pre poarta credinţei.
nim.
Milostiveşte-te, Doamne,
.ntinsu-ţi-ai palmele pe cruce,
spre poporul tău, şi căutând, ca JIteaomorît-ai blestemul cu moar-
ta, şi ai înviat cu patima ta
un Dumnezeu, cu ochiu milostiv, pre oameni. Pentru aceasta lă
cercetează pre toţi cu mulţimea udăm dumnezeească răstigni
· îndurărilor tale. rea ta, Iisuse iubitorule de oa-
A Născătoarei de Dumnezeu. meni, Dumnezeul nostru.
Toţi
la tine alergăm, Născă Cu mâncarea cea din lemn
. toare de Dumnezeu, ca la o omorându-ne, cu lemnul crucii
ajutătoare tare, spre rugăciuni
tale ne-am înviat. Ci aceasta o
îndemnându-te, ca să scapi aducem ţie spre rugăciune, tri-
· turma ta de toată primejdia. mite-ne no"uă dar şi milă, făcă
Cântarea 3-a, Irmos. torule de bine, Stăpâne mult
. Jii ntru Domnul Dumnezeul meu îndurate.
; s' a întărit inima mea, pentru Uşile cele din 'naintea postu-
,:â.ceasta cei neputincioşi s' au lui s'au deschis, nevoinţa în-
. „încins cu putere". frânării se apropie; cu căldu
Minunatul Enoh prin postire roasă voinţă să ne sculăm ca ·
s' a mutat de pre pământ. Ace- să luăm darul cel dat de Dum-
. luia râvnind, să ne mutăm de nezeu, care p o to 1e ş te arsura
la stricăciune la vieaţă. păcatului.
Cu rugăciuni şi cu posturi să Vremea cea fericită a pos-
· facem milostiv pre Mântuito- tului, care străluceşte razele po- ,
rul; că. se bucură ziditorul de căinţii a răsărit, să ne apropiem
pocăinţa făpturilor sale. cu grabă, scuturând întunere- .
Găteşte-te, o suflete, şi te cu- eul cel prea adânc al lenevirii,
răţeşte mai 'nainte de patima toţi veselindu-neo
. lui Hristos, ca să prăznueşti la Postul să-l sfinţim cu dra-
înviere duhovniceşte, împreună goste; să propoveduim oprirea
cu el. poftelor, să strigăm cu lacrămi
A Născătoarei de Dumnezeu. către Stăpânul: Dă-ne, Doamne
Caceeaceainăscutpre Dum- dar, să ne ajutorezi spre voile
nezeu, roagă-l neîncetat pentru tale, mult îndurate.
· noi; că la tine năzuim, Născă Primind darul postului, să ·
toare de Dumnezeu, noi păcă preaslăvim pre cel ce ni 1-a dat
toşii. spre mântuire; şi să-l lucrăm
IN SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI
cu deadinsul, ca să luăm ier- i chinăm ţie, de toate laţurile

tare greşelilor noastre, din mâna i' vrăjmaşului.
celui ce ne-a făcut. Irmosul:
A Născătoarei de Dumnezeu. Mintea mea cea stearpă fă-o
Potoleşte turburarea poftelor „roditoare de bunătăţi, lucră,...
mele, tămădueşte ranele sufle... „ torule al celor bune, săditorule
tului meu, ridică-mă din somnul „al celor folositoare, cu milo-
lenevirii cu mijlocirea ta, cu „stivirea ta".
ajutorul tău prea sfântă Stă Sedelna din Mineiu, a sfântului. Slavă, şi acum,
a Crucii, a Născătoarei de Dumnezeu.
până, Maică Fecioară. Cântarea 4-a, Irmos.
Alt Irmos, acelaş glas.
Mintea mea cea stearpă.„
muzit-am auzul tău şi m'am
.A„temut, cunoscut-am lucru- ~
!nălţându-te de voie pe cruce, „rile tale şi m'am spăimântat,
Mântuitorule, toată făptura pă „Doamne ".
mântului s' a clătit, şi s' a rupt
catapeteasma bisericii. Ăvraam prin bunătăţi şi prin
iubirea de străini, a primit pre
Rănitu-te-ai pre cruce, Iisuse Treimea, care a venit la el în-
al meu, pentru mine, şi te-ai gereşte.
împuns în coastă bunule; pen...
tru aceasta cu credinţă mă în- Bogăţia nefurată este darul
chin dumnezeeştei stăpânirii postului, şi cel ce se îmbogăţe
tale. şte cu acesta, se va îmbogăţi
Slavă, a Treimei...
de Dumnezeire.
Plecând genunchele la pă ... Veniţi săplângem împreună
· mânt, mă închin Tatălui, pre cu cuvântul, prin credinţă stri. .
Fiul slăvesc, şi pre Duhul laud, gând: Dumnezeule, fii milostiv
stăpânirea cea cu o voie şi în nouă, celor ce am greşit mult
· trei ipostasuri. A Născă.toarei de Dumnezeu
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Maică fără prihană, binecu-
Necuprinsă este taina naşterii vântată Fecioară curată, roagă
tale, prea curată Marie, că ai pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru
născut pre Dumnezeu fără is- pentru lume.
pită bărbătească, şi ai rămas Cântarea 5-a, Irmos.
nestricată. ff'ela ce ai răsărit lumina şi ai ·
Slavă ţie Dumnezeul nostru, slavă ţie. \\JJ „luminat zorile, şi ai arătat
Sfinţind, Hristoase, vremea „ziua, slavă ţie; slavă ţie, Iisuse,
postului cu puterea ta, mântue- „Fiul lui Dumnezeu".
şte-ne pre noi, cei ce ne în- Postindu-se odinioară Moisi
=== ===
Postindu-se mai'nainte Iosif, sfârşit părtaşi i-ai arătat; pentru

a scăpat de amestecarea f emeei aceasta binecuvântăm iubirea
celei fără de lege, şi împărăţia ta de onmeni.
a dobândit. Pentru aceasta şi Răsărind vreme a postului ~
, noi să stingem cu postul săge ! · duhovniceşte luminează simţi
ţile cele aprinse ale vrăjmaşu
rile sufletului, şi goneşte negura
lui Veliar. patimilor. Pentru aceasta să-l
Cu postul David a căpătat cuprindem din inimă, înălţând ~
' biruinţă asupra celui de alt neam 1
• pe Hristos întru toţi vecii.
şi împărăţia a aflat. Pentru a- i
ceasta şi noi prin înfrânare să l Postul omoară patimile cele ·

· luăm biruinţă asupra vrăjmaşi de suflet pierzătoare, şi desfă
tările cele omorîtoare, şi cu ade-
lor, şi întru, Domnul să ne în-
vărat aşează pornirile şi mişcă- ~
cununăm.
rile inimii. Deci, să-l primim cu ,
Să păzim şi noi bunătăţile ' credinţă şi cu osârdie.
· acestora: bărbăţia lui Iov, ne- '
viclenia lui Iacov credinţa lui
j
Nu ca pre o începere de post,
Avraam, curăţia lui Iosif, şi vi- ştiind credincioşii această sfântă
tejiile lui David. zi, o cinstim cu gând curat, ci .
A Născătoarei de Dumnezeu. pentru că este intrare şi mer-
gere către uşile cele din 'nain-
Pre Impăratul, Hristos, pre tea postului.
care l-a născut nouă Fecioara A Născătoarei de Dumnezeu.
Maria, şi după naştere a rămas
Fecioară curată, toate lucrurile Deschide-ne nouă, celor ce ba-
· lăudaţi-l, ca pre un Domn, şi-l tem şi mila ta chiemăm Fecioară,
prea înălţaţi întru toţi vecii. ceea ce eşti oamenilor grabnică
Tri-pesneţul. Alt Irmos. scăpare, şi întru toate tare aju-
Pre Dumnezeu cel ce S'a pogorît... , tătoare, şi celor din nevoi ade-
I n chipul crucii ridicându-şi , vărată sprijinitoare.
Moisi palmele în munte a biruit Alt Irmos : Pre cel ce a închipuit...
pre vrăjmaşi; iară tu, Mântui-
torule, pre cruce mâinile întin- Ridicându-te pre cruce, Stă
zându-ţi, ai omorît tăria iadului
pâne al tuturor, iarăş ai chemat
cea a tot pierzătoare. pre Adam împreună cu Eva,
Hristoase Mântuitorule, şi du-
Cu piroane pe cruce pironin- cându-i în raiu, te 1au dă pre
du-te, şi în coastă împuns fiind, tine întru vecii.
Hristoase Mântuitorul meu, ai
izbăvit pre pământeni din ble- I nălţându-te tu, H r ist o ase,
stem, şi bucuriei celei, fără de , pe cruce de voie, razele soarelui
=64==========M=I=ER=C=U=R=I DI}\1INEAŢA
de frică s' au stins, şi ziua a apus. 1
„cioşilor
Cela ce ai slăvit pro-
. Pentru aceasta tâlharul te-a „slăvirea
celeia ce te-a n.ăscut
mărturisit pre tine, Dumnezeu -pre tine".
întru toţi vecii. :rvfoisi în Egipt marca a des-
făcut şi pre popor l-a trecut şi
Intocma cu Tatăl pre Fiul şi , l-a hrănit în pustia cea neum-
pre Duhul Sfânt credem a fi, blată, cu postul făcând minuni.
1
· Sfânta Treime întru o dumne- Iisus al lui Navi cu înfrâna-

zeire, căreea cu credinţă ne în- rea a sfinţit pre popor, şi cu
chinăm, învăţătura lui Arie pu-
sorţi le-a împărţit pământul fă
rurea călcând-o. găduinţii, trecându ...i mai 'nain-
te Iordanul.
Cum te voiu lăuda cum se G.hedeon acela numai cu trei
cade Născătoare de Dumnezeu sute de bărbaţi, cu luminile a
· Fecioară, eu cel întunecat acum biruit pre cel de alt neam, cu
cu multe păcate? Ci o Prea înfrânarea şi cu rugăciunea;
Sfântă! Iartă-mi îndrăsneala
aceluia şi noi râvnind să ne a-
proastei mele cântări. semănăm.
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, Slavă ţie„.
A Născătoarei, de Dumnezeu.
Cruce: nădejdea credincio-
Bucură-te Curată prea cins-
şilor, arma împăraţilor, slavă
tită, 1aud a fecioriei, întărirea
preoţilor, tăria sihaştrilor, cu
puterea ta pre toţi cei ce teslă
1
îngerilor, ajutf'i.toarea oameni„

vesc mântueşte-i în veci. lor, bucuria lumii Marie, Maica
şi slujitoare Dumnezeului
Irmosul.
Să lăudăm, bine să cuvântăm.„
nostru.
Apoi Tri-cântarea, Irmos:
Pre cel ce a închipuit mai
Pre Dumnezeu Cuvântul...
,,'nainte oarecând în rug lui
„Moisi, minunea Fecioarei în Pre cruce dumnezeeştile pal-
„muntele Sinai, lăudaţi-l, bine-I me întinzându-ţi ai împreunat
„cuvântaţi şi-l prea înălţaţi în- cele de mai' nainte osebite Mân-
„tru toţi vecii". tuitorule, şi mijlocind, ai adus
Şi cântăm:
ca un dar Tatălui fiinţa orne-
Ceea ce eşti mai cinstită .. , ' nească cea osândită. Pentru
Cântarea 9-a, Irmos : aceasta lăudăm prea curată ră- ~
. slăvim toţi iubirea ta de oa- sfignirea ta.

meni, Hristoase Mântuito- Darul sfântului post strălu
„rul nostru, cela ce eşti slava cind, ne trimete nouă raze cu-
· „robilor tăi, şi cununa credin- răţind mai 'nainte curgerea gân-
-----~---~--·
durilor, şigonind întunerecul :• mântuit din blestem ul legii.

saţiului. Pentru aceasta cu osâr- Pentru aceasta dupre datorie
die să-l primim credincioşii. i' pre tine te slăvim, Hristoase.
postul cel purtător de lumină Toţi ne închinăm patimilor
plinind paharul dumnezeeştilor ·' tale, Mântuitorule, care de bună
daruri, astăzi mai 'nainte ni-l voie le-ai primit, ca să scapi
arată tuturor; ci vrând să luăm neamul omenesc din robia vrăj
şi noi parte din acestea, spre maşului.
folosul sufletului, să ne rugăm Slavă, a Treimii.
Stăpânului tuturor ca să ne Din veac şi fără stricăciune
ajute. a născut Tatăl pre Fiul şi Duhul '
Cu piroanele dumnezeeştilor este de o fiinţă cu Tatăl şi cu
tale mâini, ai pironit îndurate Cuvântul, Treime nedespărţită.
păcatele noastre pe cruce, şi cu Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
suliţa coastei tale, ai rupt vicle-
Prea binecuvântată Marie,
nele scrisori ale păcatelor şi roagă pre Mântuitorul, cel ce
s1nintelelor celor rele; pentru s' a întrupat din tine, ca să ne
aceasta lăudăm preacurat a dea iertare păcatelor, nouă pă
ta răstignire. cătoşilor.
Cărarea cea bună a bunătă
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, Slavă ţie.
ţilor se deschide, nevoinţa dum-
nezeeştilor posturi, iată, tuturor
Pre cei ce te iubesc pre tine,
~ se găteşte; cei ce voiţi să vă Cruce, învredniceşte-i cu pute- ·
nevoiţi dupre lege, rugaţi pre
rea ta a trece vremea postului
Hristos să ne dăruească nouă cu pace, şi-i scapă de robia
vrăjmaşului.
pace de sus.
Irmosul:
Pre ceea ce a zămislit dupre
Cu rugăciunea cea prea grab- „trup în pântece mai pre sus
nică, cu acoperământul tău cel
„de fire, pre cuvântul cel ce a
priveghetor, cu ajutorul tău cel „strălucit mai' nainte fără de ani
tare Stăpână Curată, păzeşte ,,din Tatăl, pre singură Născă
acum pre credîncioşii robii tăi, „toarea de Dumnezeu, credin-
de toată asupreala protivnică, de „cioşii să o slăvim".
patimi, de greşeli, şi de ispite
Svetelna glasului din Octoih. A Treimii
mântueşte-ne.
de trei ori
Alt Irmos: LA STIHOAVNĂ
Pre ceea ce a zămislit... Samoglasnica zilei, glasul 1-iu.
Pre lemnul crucii de voie pi- De bucate postindu-te, sufle-
ronindu-te, pre noi pre toţi ne-ai te al meu, şi de pofte necură-
TRTODOL 5
=6=6==========M=IE=l_lCURI DIMINEAŢA
ţindu-te în deşert te lauzi cu Fecioara cea fără prihană da- '

,,III
nemâncarea; că de nu ţi se va că a văzut pre mielul înălţat

face ţie pricină spre îndreptare, , pre cruce, plângând a strigat: ,
1 /·
ca un mincinos vei fi urît de Prea ducele meu fiu, ce vedere

1
Dumnezeu, şi răilor draci te vei nouă şi prea slăvită este aceasta? ,

1
asemăna, cari nici odinioară nu

11,
Cum cela ce ţii toate cu mâna,
mănâncă. Deci caută să nu faci te-ai pironit pre lemn cu trupul?
netrebnic postul, păcătuind; ci Apoi,
nemişcat să rămâi spre porni- Bine este a ne mărturisi... Sfinte Dumnezeule;
rile cele fără cale, parându-ţi după Tatăl nostru. Troparul : In Biserica slavei
tale stând„. Doamne milueşte de 40 de ori.
că stai înaintea Mântuitorului
Slavă şi acum ceea ce eşti mai cinstită. Intru
celui ce s' a răstignit, şi mai ales numele Domnului bine cuvintează părinte.
Să te răstigneşti împreună cu Preotul.
cel ce s' a răstignit pentru tine; C el ce este bine cuvânt a t
strigând către El: Pomeneşte Hristos, Dumnezeul nostru, tot-
mă, Doamne, când vei veni în-
deauna, acuma şi pururea şi în ,
tru împărăţia ta. vecii vecilor, Amin.
Stih:
Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta. Apoi Impărate ceresc, pre credinciosul...
Şi facem trei metanii mari, cu rugăciunea
Şi aceeaş Stihiră. sfântului Efrem:
Şi să fie lumina Domnului Dumnezeului. Doamne şi stăpânul vieţii mele. Cu alte 12
Martirica. închinăciuni mici zicând întru sine în taină la
fiecare închinăciune: Dumnezeule curăţeşte- ,
Pre voi prea lăudaţilor muce- mă pre mine păcătosul. Şi sfârşind închină
nici nici scârba, nici strâmtora- ciunile, zicem iarăşi rugăciunea toată: Doamne
rea, nici foamea, nici goana, nici şi stăpânul vieţii mele. Şi o metanie mare. Şi ~
împreunăm şi ceasul întâi, la care cetim şi
primejdia, nici mânia fiarelor, învăţătura pentru credinţă a lui Studitul. La
nici sabia, nici focul cel îngro- ceasul întâi, Troparul: Dimineaţa auzi glasul
zitor n' au putut să vă despartă meu, fără cântare. Paşii mei. Şi : Să se umple
gura mea ... după Sfinte Dumnezeule, Troparul,
de Dumnezeu. Ci mai vârtos Degrab ne întâmpină pre noi, Doamne milue-
pentru dragostea ce aţi avut că şte, de 40 ori şi rugăciunea : Cela ce în toată
tre dânsul nevoindu-vă, ca şi vremea, Doamne miluieşte, de 3 ori, ·Slavă şi
acum. Ceea ce eşti mai cinstită ... Intru nu-
cum aţi fi fost cu trupuri streine, mele Domnului bine cuvintează părinte, şi me-
nu v' aţi adus aminte de fire, ne- taniile obişnuite. Sfinte Dumnezeule, Doamne
băgând seamă de moarte. Pen- milueşte, de 12 ori. Hristoase lumina cea ade-
vărată, şi Otpustul. Apoi Litie în pridvor şi
tru aceasta du pre vrednicie, ecteniile pentru morţi. Intru aceeaşi Miercuri
pentru durerile voastre, aţi luat a brânzei, cetim ceasul al 3-lea şi al 6-lea,
plată; împărăţiei cerurilor moş I
1
cu metanii şi cu 'rroparele postului. La cea-

suri, în clopot nu lovim. La ceasul al şeaselea.
tenitori v' aţi făcut. Rugaţi-vă . 1
Troparul proorociei, glasul al 3-lea.

pentru sufletele noastre.
Slavă, Şi
I mpărate sfinte, Atotputer-
'
acum, a Născătoarei de Dumnezeu
-...
nice, de care se înfricoşează şi
Podobia: Ceea ce eşti bucuria.... (a Crucii)
1
~.~i„~~~~~~~~~~~~~~~~~
se cutremură toate, mântueşte trimis-o asupra voastră. Şi mâncând veţi mânca,

şi vă veţi sătura, şi veţi lăuda numele Dom-
ne pre noi; că poţi ierta păca... nului Dumnezeului vostru, care a făcut minuni
cu voi ; şi nu se va ruşina poporul meu în veac.
tele ca un milostiv.
Slavă, Şi acum, tot aceasta. Prochimen, glasul al 7-lea.
Apoi Prochimen, glasul al 6-lea. Domnul va da tărie poporului său.
Domnul va binecuvânta pre poporul său
Mântueşte, Doamne, poporul tău„. cu pace.„
Stih: Stih:
Către Tine, Doamne, voiu striga.„ AduceţiDomnului pre fiii lui Dumnezeu.„
Din proorocia lui loil cetire. Apoi, Degrab să ne întâmpine îndurările
tale. Sfinte Dumnezeule. Şi celelalte obişnuite
Cap. 2, 12.
ale postului. Apoi rugăciunea: Dumnezeule şi
Doamne al puterilor„. Şi cetim împreună şi
cestea grăeşte Domnul : Intorce- Ceasul _~L9Jea, după aceasta,~Tipica şi Feri-
ţi-vă la mine din toată inima voa- cirile, fără cântare, Slavă, Şi acum: Pomene-
stră, cu post şi cu plângere şi cu
şte-ne pre noi, Doamne„. Şi închinăciuni trei :
tânguire, şi vă rupeţi inimile voa-
stre, iar nu hainele voastre. Şi vă Ceata cerească„. Şi celelalte. Şi după: Tatăl
întoarceţi la Domnul Dumnezeul vo- nostru. Condacul hramului, şi al sfântului, Slavă
stru ; că milostiv şi îndurat este, înde- Cu sfinţii odihneşte, Hristoase Şi acum : Ceea
lung răbdător şi mult milostiv; şi-i pare ce eşti folositoare creştinilor. Doamne milueşte„
rău de răutăţile oamenilor. Cine ştie, doară
de 40 de ori. Slavă şi acum. Ceea ce eşti mai
se va întoarce şi se va căi, şi va lăsa după
cinstită„. Trei metanii mari, şi cele 12. După
sine binecuvântare şi aducere de jertfe şi
de dar Domnului Dumnezeului vostru. Trâm- aceasta alt cor începe vecernia: Veniţi să ne
biţaţi cu trâmbiţă în Sion, sfinţiţi post, vestiţi închinăm„. de trei ori :
vindecarea, adunaţi popor, sfinţiţi adunare,
alegeţi preoţi, adunaţi pruncii cari sug ţâţă. Psalmul 103.
Să iasă mirele din aşternutul său şi mireasa Binecuvintează suflete al meu pre Domnul.
din cămara sa. Intre tindă şi între altar vor
Şi celelalte :
plânge preoţii, cari slujesc Domnului, şi vor
zice: Nu te îndura, Doamne, de poporul tău,
şi nu da moştenirea ta spre ocară, ca să o
stăpânească pre dânsa păgânii? Ca să nu se
zică în neamuri: Unde este Dumnezeul lor?
Şi i s'a. făcut Domnului milă de pământul său,
şi nu s'a îndurat de poporul său. Şi a răs
puns Domnul, şi a zis poporului său : Iată
eu vă voiu trimite vouă grâu şi vin şi untde-
lemn, şi vă veţi sătura de dânsele, şi nu vă
voiu mai da pre voi spre ocară între neamuri.
Şi pre cela ce este despre miazănoapte îl voiu MIERCURI SEA.RA
goni dela voi, şi-l voiu alunga în pământ fără
apă, şi voiu pierde faţa lui la marea cea dintâi, La Doamne strigat-am... Stihirile precum este
şi dosul lui în marea cea de apoi ; şi se va obiceiul:
înălţa putrejunea lui, şi se va ridica putoarea
lui; că şi-a slăvit Domnul lucrurile sale. Cu- Slavă, Şi acum, a Născătoarei.
tează pământule, bucură-te şi te veseleşte; că
a mărit Domnul ca să facă. Indrăzniţi voi dobi- Prochimen, glasul al 5-lea.
toacele câmpului, că au încolţit câmpii pustiei, Dumnezeule, întru numele Tău mântueşte-mă,
că pomul şi-a dat rodul său, via şi smochinul şi întru puterea Ta mă judecă„.
şi-au dat tăria lor. Şi voi, fiii Sionului, bucu-
raţi-vă şi vă veseliţi întru Domnul, Dumnezeul I Stih:
vostru ; că va da vouă bucate întru dreptate, I' 1
şi va trimite vouă ploaie timpurie şi târzie, Dumnezeule, auzi rugăciunea mea, ia în

ca şi mai înainte. Şi se vor umplea ariile de urechi graiurile gurii mele.„
grâu, şi se vor vărsa teascurile de vin şi de
untdelemn. Şi voiu răsplăti vouă pentru anii Din proorocia lui Ioil cetire.
cari i-au mâncat lăcustele, omizile şi gândacii Cap. 3.
şi pălitura; puterea mea cea mare care am
68 MIERCURI SEARA ------- --- _____________ ,
dea adeverindu-se, şi cu dragos-

cestea grăeşte Domnul: Să se scoale
şi să se sue toate neamurile Ia
tea crucii tale sufleteşte unin-
valea lui Iosafat; că acolo voiu du-se, au stricat tirănia vrăjma
şedea să judec toate neamurile
dimprejur. Trimiteţi cosoare, că a şului, şi dobândind cununile, cu
sosit culegerea de struguri ; intraţi • cei fără de trup se roagă pentru
şi călcaţi, că este plin jgheabul; se varsă '
tocitorile, că s'au îmmulţit răutăţile lor. sufletele noastre.
Glasuri au răsunat în valea uciderii : Că aproa-
pe este ziua Domnului, în valea judecăţii. Slavă, şi acum, a Născătoarei.
Soarele şi Luna se vor întuneca, şi stelele îşi
vor ascunde lumina lor ; şi Domnul din Sion Ceeace eşti mai întâi sfântă
va striga, şi din Ierusalim îşi va da glasul său.
Şi se va clăti cerul şi pământul, şi Domnul nu
curată, lauda cetelor cereşti,
se va îndura de poporul său, şi va întări pre cânt are a apostolilor, plinirea
îeciorii lui Israil. Şi veţi cunoaşte că eu sunt
Domnul, Dumnezeul vostru, cel ce locuesc în prorocilor, Stăpână primeşte
Sion, în muntele cel sfânt al meu. Şi va Ii Ie- rugăciunile noastre.
rusalimul sfânt, şi streinii nu vor mai trece
printr'însul. Şi va n în ziua aceea, pica-va din
munţi dulceaţă şi din dealuri va curge lapte, Acum slobozeşte; după Tatăl nostru, Tropa-
şi din toate izvoarele Iudeii vor izvorî ape, şi rul sfântului, Slavă, Şi acum, a Născătoarei.
izvor din casa Domnului va ieşi şi va adăpa Apoi Ecteniile: Milueşte-ne pre noi, DumnD-
Valea Sitimului. Egiptul spre pierdere va îi, zeule„. Şi trei metanii mari Fie numele Dom-
şi Idumea un câmp pustiu, pentm nedreptăţile
făcute feciorilor Iudei, c[tei au vărsat sânge
nului, Bine voiu cuvânta pre Domnul, Cade-se
drept în pământul lor. Şi Iudeea în veci va să te fericim ; Apolisul, ieşirea în Pridvor, şi
avea locuitori, şi Ierusalimul din neam in neam. .Litie pentru cei morţi, dupre obiceiu.
Şi voiu cere înapoi sângele lor şi nu-l voiu
curăţi; şi Domnul va locui în Sion.
ÎN ŞTIINŢĂ SĂ FIE. Că în Palestina, care
este în părţile Ierusalimului, nu am apucat
de la Sfinţii Părinţi să se facă Liturghie Mier-
Prochimen, glasul al 6-lea. curea şi Vinerea, în săptămâna brânzii, nici
Să nădăjduiască Israil spre Domnul de acum cea mai'nainte sfinţită; că întru aceste dou[t
şi până în veac. zile ctmtăm Aliluia, cu metanii seara şi dimi-
neaţa, precum s'a zis mai sus.
Stih: Doamne, nu s'a înălţat inima mea, nici
s'au înălţat ochii mei... Şi Invredniceşte-ne Iar după Vecernie.
Doamne în seara aceasta„. In aceste două ziie mâncăm brânză şi ouă,
păzind pravila celui între sfinţi părintelui no-
LA STIHOAVNĂ stru Nichiîor, Patriarhul Constantinopolei,
Samoglasnica zilei, glasul al 3-lea. mărturisitorul.
R. ăsărit-a primăvara postu- VEZI. In NIIercurea brânzei seara cetim După

cinarea cea mică, şi cântăm din Mineiu slujba
lui şi floarea pocăinţii. Deci să sfântului ce se va întâmpia Sâmbătă la rând;
ne curăţim pre noi fraţilor de Canonul şi Stihirile Vecerniei.
toată spurcăciunea, şi dătăto
rului de lumină cântând să-i
zicem: Slavă ţie, unule iubito-
rule de oameni. Pentru praznicul aflării
Stih : Către
tine am ridicat ochii mei...
cinstitului cap al sf. Ioan
Şi iarăş Samoglasnica.
Inainte Mergătorul.
Stih: Milueşte-ne pre noi, Doamne„. De se va întâmpla Luni, sau Marţi, sau .Toi,
în săptămâna brânzei, să se caute tipicul la
Martirica. sfârşitul cărţii, la litera· (I).
M ucenicii tăi,
Doamne, cu Iar de se va întâmpla Miercuri, sau Vineri în
săptămâna brânzei, să se caute la sfârşitul
credinţă întărindu-se, cu nădej- cărţii, la litera (J).
=========================
o au întunecat, risipind întune- ·

recul înşelăciunii; cu rugăciu
nile lor mântueşte pre cei ce
Joi la Utrenie te laudă pre tine.
După întâia Stihologie, Sedelnele din Octoih
ale Apostolilor. Uşile
cele din'naintea postu-
După a doua Stihologie Sedelnele Triodului, lui ce sunt încununate cu bu- ·
glasul al 5-lea.
Podobia: Pre Cuvântul cel împreună„.
nele roduri ale nevoinţelor, pri-
mesc pre cei ce aleargă cu
trezvie. Deci să alergăm împre-
stăzi încununează
toV ună toţi credincioşii de grab, .
apostolii postul cel de
cu laude şi cu cântări de taină.
patru-zeci de zile, şi mai
'nainte curăţitor, şi sfin- Pentru îndrăzneala neînfrâ-
ţesc vremea postului cu nării, primind hainele muriciu-
puterea lui Hristos Mântuito- nii, m'am îmbrăcat în ele, eu
rul, vestind mai 'nainte tuturor ticălosul; ci tu Fiul lui Dumne-
învierea lui şi se roagă Domnu- zeu, îmbracă-mă cu vestmântul
lui, ca să miluească sufletele luminat al naşterii de a doua.
noastre. Vieata mea s' a sfârşit cu vi-
Slavă tot aceasta, Şi acum a Născătoarei
cleşuguri şi cu toată necurăţia,
de Dumnezeu.
ci scap la tine, cel prea îndurat;
Fecioară Preacurată, ceea ce apucă înainte şi mă mântueşte,
eşti acoperământ celor ce ne- Hristoase, Dumnezeule, cubu-
curmat nădăjduesc întru tine, nătatea ta.
· mântueste-i
"
de tot fel ul de is-
pite şi de nevoi şi de primejdii
cumplite, rugându-te Fiului tău l.emislit-ai în pântece mai
împreună cu apostolii lui; şi pre sus de cuvânt, şi ai născut
~ mântueşte pre toţi cei ce te mai presus de fire, de Dumne-
· laudă pre tine. zeu Născătoare, pre Stăpânul
făpturii. Căruia neîncetat te
Apoi cetim Cuvântul sfântului Anastasie,
igumenul muntelui Sinai, şi psalmul 50. roagă, să ne mântuească de toată
· Iar Canoane cântăm, precum este obiceiul, din
Octoih şi din Mineiu. Iar în care pesne cân-
mânia, pre noi cei ce te fericim
. tăm tripesneţul, rămân cântările din Octoih. pre tine.
lui Iosif.
Tripesneţul Alt Irmos, glasul al 2-lea.
Cântarea 4-a, glasul al 4-lea, Irmos. Venit-ai din Fecioară.
Auzit-a Proorocul... Risipind întunerecul neîn-

frânării cu razele învăţăturilor
l uminat-aa lumea cu raza cu-
____.; noştinţii de Dumnezeu uce-
.i! nicii tăi, Doamne, şi rătăcirea
voastre, apostoli aţi luminat ·cu
înfrânarea pre toţi cei păcătoşi ~~
1
1:.J.L.-r...,~-"""'' -T."-·~~..,,.....r:::rz~ .......,,....,.(iî-;:~
1;::-v;.;.. J!.~,.;~:.:; .:\~iJ;:\;.•~ );i'i'i'x/Y::.-:Js.~~~t,, ..11~~;'.l·~;..X:.".1.:.,=::'~~~~~~~~~~~~~:...!k!.~t..e~'":fi:'.PV"~ ~,l/1J:'';î
.
~~J~~~~~t::.--~~ li\.-~ ~~~~
70 JOI DIMINEAŢA
şi pre cei drepţi, ca nişte prea tr'însul tot a trecut dumneze-

lăudaţi. easca vestire a dumnezeeştilor ·
tăi ucenici; din adâncul necu-
Ca nişte mărgăritare lumi-
noştinţii întorcându-l la cunoş
noase, apostoli ai cuvântului,
tinţă, ca să cânte: Binecuvân-
toate marginile le-aţi înpodobit
taţi lucrurile Domnu I u i pre
cu postirea, şi aţi înfrumuseţat
acum cu adevărat spiţa cea de Domnul, şi-l prea înălţaţi în
bun neam a sufletelor noastre. veci.
Cuptorul poftelor cu roua Darul pocăinţei cel dumne-
postului răcorindu-l, apostoli, zeesc s' a arătat, mântuire adu-
pre toţi oamenii i-aţi învăţat când celor ce petrec întru ne- ·
voinţele şi în luptele sudorilor
să-l aibă ca o cetate nejăfuită
şi ostenelelor ei. Pentru aceasta
şi locuinţă de sfinţenie.
aleargă sufletul meu către Stă- ·
Slavă.
pânul tău, cerând să ieiiertare
Greşit-am mai mult de cât păcatelor tale celor multe.
toţi oamenii, eu ticălosul, şi am
păcătuit fără căinţă, ca Manasi;
Curgerea postului celui dat ·
ci fă-mi, Doamne, mijlocire de de Dumnezeu s' a deschis. Deci
să-l întâmpinăm luminat, cei ce
pocăinţă, mai 'nainte de a mă
topi moartea. avem trebuinţă de milă; că în- ·
setează Induratul de mântuirea
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. noastră, şi se întinde să dea
Pre tine liman de mântuire iertare celor ce-l caută cu osâr- ·
şi zid nemişcat, toţi credincioşii die, şi îi slujesc cu dragoste.
te ştim, Stăpână Născătoare de Suflete, opreşte-ţi gura cu .
Dumnezeu; că tu cu rugăciu postul şi cu cuget de pace, şi
nile tale, scapi din primejdii su- hrăneşte pre Domnul cu face-
fletele noastre. rea de bine, aducându-i lui bu- .
Irmos: catele bună tă ţi lor, ca nişte
Venit-ai din Fecioară, nu sol, jertfe bine mirositoare, şi strigă
„nici înger, ci tu însuţi, Domnul, neîncetat: Bine-cuvântaţi lu-
.
„te-ai întrupat şi m'ai mântuit crurile Domnului pre Domnul.
„pre mine tot omul. Pentru A Născătoarei de Dumnezeu.
„aceasta strig ţie: Slavă puterii Sfântă Născătoare de Dum-
„tale, Doamne". , nezeu, ceea ce stăpâneşti pre
Cântarea 8-a, Irmos. toţi, primind rugăciunile robilor
Toate le-ai aşezat... tăi, mântueşte-mă de întunerec ·
e;f'\ot pământul s'a umplut de şi de focul cel nestins, curăţind
Jl lauda ta, Doamne, că prin- mulţimea răutăţilor mele cu mij-
ÎN SĂPTĂMÂNA. BRÂNZEI 71
========================
locirea ta, şi cu singură dum- tine, prea bunule Mântuitorul ~

nezeească rugăciunea ta. meu. Caută spre darurile care
Alt Irmos: cu dragoste le aduc ţie, Dum- ·
Inîricoşatu-s'au de nespurcatul..„. nezeul meu, în vremea postului.
Pre voi apostoli, dându-vă
Hristos ca o lumină în toate Fericit s'a făcut pântecele
marginile lumii, v'a zis: Mer- Maicii lui Dumnezeu, de vreme
gând între neamuri, învăţaţi ca ce a primit pre Cuvântul, carele
. să mă ştie pre mine, că fiind cu s' a amestecat cu chipul ome-
trup m' am hrănit cu postul, şi nesc dupre ipotas, prin grosi-
călcând toată puterea vrăjma mea trupului ce a luat dintr'în-
şului, am arătat oamenilor casa; şi s'a arătat cetate lui Dum-
lea cea dreaptă. nezeu, întru care a bine-voit a
Arătat-ai, Hristoase, postul locui cel prea înalt şi Domnul .
· spre iertarea oamenilor, şi spre Dumnezeu. Pentru aceasta stri-
. lepădarea poftelor; că prin tr'în- găm ţie: Bucură-te, cea plină de
sul apostolii tăi bine ţi-au plă dar, Curată Născătoare de
cut, şi luminători luminaţi pre Dumnezeu.
pământ s' au arătat; propove- Irmosul:
duind pre Domnul în trei feţe Să lăudăm, bine să cuvântăm„.
şi întru o fiinţă tuturor celor lnfricoşatu-s' a

de nespurca-
ce-l laudă. „tul trup, cel întru o podoabă
Trimişi aţi fost de învăţătorul „cu sufletul, al tinerilor celor
. Hristos, o 1ucenicilor, propove- „cu bună credinţă, şi s'a depăr
duitori neamurilor, ca să le lu- „tat focul cel neostenitor, ce se
minaţi cugetele cu dumnezeeş „hrănise cu multă materie; şi
tile învăţături, să se oprească „văpaia cea pururea vie poto-
de pofte şi de bucate, să iu- „lindu-se, cântare vecuitoare se
bească înfrânarea, şi să-l cu- „cântă: Pre Domnul toate lu-
. noască pre dânsul, Domn şi Zi- „crurile lăudaţi-l, şi-l prea înăl
ditor lumii şi făcător de bine „ţaţi întru toţi vecii".
tuturor. Şi se cântă,ceea ce eşti mai cinstită ...
Binecuvântăm .... Cântarea 9-a Irmos :

Precum Cain ucigaşul oare- Că mi-a făcut mie mărire.„.
. când, aşa şi eu, nu am adus pentru că v' a trimis ca pre
jertfa sufletului meu fără pri- _ nişte luminitori neînşelători
hană, Hristoase, fi.ind biruit de în lume, ca să ne scoateţi din
I cuget necurat; ci nu mă urî pre

mine cel ce viu cu post către
h~.}~~~~~~~~~™~~~~
adâncu 1 păcatelor, lăudăm cu
bucurie pre cel ce v'a întărit
.
72 JOI D~MINEAŢA
pre voi, ca pre nişte apostoli lor bogăţia înfrânării şi izvorul

ai sa1. mântuirii.
• V+
Pentru că v'a trimis Hristos Slavă.
pre voi înţelepţilor, ca nişte sare Cu glasul curvarului strig că- ~

· în lumea cea de demult neînţe tre tine, Doamne, Părinte îndu-
leaptă, ca să o înţelepţiţi spre rate 1 greşit-am, mântueşte-mă;
~ cunoştin ta lui, îl lăudăm cu să nu mă desparţi de slava ta.
credinţă. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Pentrucă mulţimea greşelilor Ceea ce ai purtat în pânte-
· celor cumplite m' a cuprins, cu cele tău pre Dumnezeu, ca ~pre
. lacrămi cad înaintea ta, Hri- un om, şi vieaţa lumii ai isvorît;
stoase, cerând să-mi dai loc de pre. tine te lăudăm 1 prea sfântă
iertare în vremea postului. Fecioară.
P entrucă sunt legat cu lan- Irmosul:
ţuri nedeslegate ale pofte 1or Ceea ce ai încăput în pânte-
mele, suspin şi strig către tine, „ce pre Dumnezeu cel neîncă- '
Mântuitorule: Slăbozeşte-mă şi „put, şi ai născut bucuria lumii,
pre mine, ca să laud cu bucurie „pre tine te lăudăm prea sfântă '
milostivirea ta. Fecioară."
A Născătoarei de Dumnezeu. Svetealna glasului.
Fiind că te-a arătat Dumne- LA STIH OAVNĂ
. zeu pre tine, Fecioară Curată, Samoglasnica zilei, glasul al 3-lea.
ajutătoare neamului omenesc, Strălucita buna podoaba în-
nu lipsi rugându-l cu deadinsul frânării, care goneşte negura
pentru noi credincioşii. cea drăcească ; sosit-a cinstea
Alt Irmos: postului, aducând tămăduirea
Ceea ce ai încăput în pântece patimilor sufleteşti. Cu aceasta
oarecând Daniil şi tinerii cei
Postul a arătat ceata aposto-
. lilor în toată lumea, strălucind din Vavilion întrarmându-se, a-
cela a înfrânat gura leilor, iară ·
. cu raza cea dumnezeească şi lu-
aceştia au stins văpaia cuptoru-
minând neamurile·
lui. Cu cari împreună mântue- '
Ceata Ucenicilor tăi, Iisuse, şte-ne şi pre noi prin acestaş
· iubitorule de oameni, a învăţat post, Hristoase, Dumnezeule,
. neamurile păgânilor să strângă ca un iubitor de oameni.
bo 0 ăţia postului.
5 Stih:
Glăsuirea cea de douăspre- Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta„„
· zece strune, adică adunarea a- Tot Stihira aceasta.
~. postolilor tăi, dărueşte oameni- Stih :Şi să fie lumina Domnu!ui...
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
____-----=LĂSATULUI DE CAR:;;;N;;;E~==~========7=3=
_________- -
Martirica ce s' a împărtăşit nouă cu iubi-

Ca nişte luminători în lume rea de oameni prin patimi şi
strălucit şi după moarte, sfinţi dintru a sa nepătimire a îm-
lor, cu nevoinţă bună nevoin- părţit firii noastre, cela ce are
du-vă; deci având îndrăsneală, mare milă.
rugaţi pre Hristos, să miluească Stih:
sufletele noastre. Către tine am ridicat ochii mei...
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Şi
iar aceasta :
Ceea ce eşti între femei sfân- Stih: Milueşte-ne pre noi, Doamne
tă, Născătoare de Dumnezeu, Martirica.
· Maică care nu ştii de nuntă, Mucenicii cei ce n' au poftit
roagă pre împăratul şi Dumne- desfătarea pământească, cereş- ~
zeul, pre carele l-ai născut să ne tilor bunătăţi s'au învrednicit,
· mântuească pre noi, ca un iu- şi s' au făcut împreună cetăţeni ~
bitor de oameni. cu îngerii. Doamne, cu rugă
Apoi: Bine este a ne mărturisi Domnului... Apoi. ciunile lor milueşte-ne şi ne ~
Slinte Dumnezeule: După Tafal Nostru, Tro-
mântueşte pre noi.
parul ; Slavă, Şi acum a Născătoarei de Dum-
nezeu, şi clasul 1, dupre obiceiu şi Otpustul, Slavă, Şiacum, a crucii Născătoarei.
Podobie : Când de pre lemn„.
Pre strugurul cel prea copt,
pre care ne lucrat l-ai purtat
în pântece, Curată, dacă l-ai
Intru aceeaş Joi văzut spânzurat pre lemn, plân- ~
A brânzei seara, din început începem meta- gând te-ai tânguit, şi ai strigat:
niile, şi cealaltă slujbă toată, precum am arătat
şi mai 'nainte, în Marţia brânzei.
Fiule, p e n t r u mine, ceea ce
La Doamne strigat-am„. Stihirile dupre obiceiu. Te-am născut, pică dulceaţă,
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. făcătorule de bine, prin care
Lumină lină.„ Prochimenul zilei :
să se curăţească toată beţia pa-
LA STIH OAVNĂ timilor, cu dumnezeeştile mân-
Samoglasnica zilei, glasul al 2-lea.
gâeri,~ca un milostiv.
Crucea Domnului este înfrâ- Acum slobozeşti pre robul tău ...
narea a toată desfătarea, şi lege Troparul, NăsdHoare de Dumnezeu„. şi cele-
de postire celor ce se închină lalte, făcând metaniile cele mari ; şi Apolisul.
ei nepărăsit. Că cei ce privesc Cetim Pavecerniţa cea mare cu metanii, pre-
cum şi Marţi s'a arătat.
· neîncetat la cel ce s' a pironit
pre dânsa, îşi răstignesc trupul
. împreună cu patimile şi cu pof-
tele. Dintre cari să ne sârguim In Vineria Brânzei.
să ne facem şi noi curaţi prin LA UTRENIE.
, post; să ne Împărtăşim CU cela După cei 6 Psalmi, cântăm Aliluia, pe glasul
~~~~~
VINERI
Octoihului şi Treimicile glasului. După întâia Apa trecând-o ...

Stihologie, Şezândele crucii din Octoih. După
a doua Stihologie, Şezândele Triodului, glasul 1\1/remea cea dumnezeească a
al 7-lea. VI._ postului a strălucit tuturor
lumina cunoştinţii, risipind în-
, ~ naltă
11
cornu 1 bisericilor, tunerecul păcatelor. Să-l primim
J ) cinstită cruce, surpă tru- dar cu inimă umilită.
-. ; fia ereticilor cu puterea Iată frumuseţea pocăinţii pre-
· ta, şi veseleşte cetele face sufletele cu venirea postu-
ortodocşilor ; învredni- lui. Să intrăm într'însul cu trez-
ceşte-ne să ajungem şi noi toţi
vie noi, credincioşii, ca să luăm
la înălţarea ta, şi să ne închi- dezlegare păcatelor.
năm ţie, aşternutului picioare-
Slavă.
lor lui Hristos, că întru tine ne
lăudăm lemn binecuvântat. Domnii, stăpânii şi heruvimii,
şi toate puterile, rugaţi-vă, ca
Slavă, tot aceasta, şi acum, a Crucii Născătoa să săvârşim noi cu pocăinţă
rei de Dumnezeu. vremea postului, şi cu toată cu-
Ca ceea ce ai îndurare spre răţia.
smerenia noastră, şi vezi pre cei Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
de pre pământ, milostiveşte-te Sfântă Fecioară, ceea ce sin-
spre poporul cel ce este în pri- gură eşti sprijineala credincio-
mejdii, binecuvântată Născă şilor, dă-ne rugăciunea ta aju-
toare de Dumnezeu, petreci ne- tătoare în vremea postului, tu- ~
încetat rugându-te ca să nu pe- turor celor ce te ştim pre tine,
rim rău. Roagă ca o Preacurată Curată Născătoare de Dum-
pre Dumnezeu cel lesne ier- nezeu.
tător, să mântuiască sufletele Cântarea 3-a, Irmos.
noastre, prea sfântă Fecioară. Doamne, Cela ce ai făcut cele ...
Apoi cetim cuvântul marelui Vasile pentru C: ă fugim cu primirea postu-
post al căruia început este : ~ lui de patimile cele pierză
Trâmbiţaţi cu trâmbiţa la lună nouă. toare de suflet, şi să arătăm ro-
Psalmul 50. duri de umilinţă, cei ce mai'na-
CANOANELE. inte am mâniat cu păcatele pre
Din Octoih, din Mineiu, şi ale Triodului, iar Dumnezeu cel îndurat.
în care Cântări cântăm Tri-cântarea, lăsăm
acele Cântări ale Octoihului şi ale Mineiului, Toţi să poftim cu osârdie, să
şi urmăm dupre cum s'a arătat în Miercurea
aceasta. ne aprindem acum candelile cu
CANONUL TRIODULUI
untuldelemn al faptelor bune, ca
să intrăm cu fecioarele cele în-
Facerea lui Iosif.
ţelepte în luminata cămară, bu-
Cântarea 1-a, glasul al 8-lea, Irmos.
curându-ne.
Slavă. ! dătătorul
de bine să primească
Grăitorilor de Dumnezeu pro- ' nevrednica no astră pocăinţă,
feţi, cuvioşilor mucenici, şi dum- cu nemăsuratele îndurări.
nezeeştilor ucenici ai Mântui- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
. torului, rugaţi-l pre Dânsul să Curată, curăţitoarea celor ce
începem bine, şi sfârşim toţi greşesc, sfântă Stăpână, cu mij-
cu plăcere vremea postului, ru- locirea ta rupe zapisul păcate
gămu-vă.
lor mele.
Ca pre o pricină a tuturor lî)entru ce m'ai lepădat de. la
· bunătăţilor, pre tine, Stăpână, ,
toţi cu deadinsul t~ rugăm, ca
Jr' faţa ta, cela ce eşti tu lu- ~
,
„mină neapusă, şi m' a acoperit
să vii împreună cu noi în lupta
„întunerecul cel strein pre mine, ~
· postului, şi prin mijlocirea ta „ticălosul? Ci mă întoarce şi la
. să ne dărueşti şi sfârşitul lui
„lumina poruncilor tale îndrep-
mântuitor. „tează căile mele, rogu-mă".
Irmosul:
Intru această zi făcând înce-
Doamne, cela ce ai făcut cele , put curăţirii vieţii, să ne gătim
„deasupra crugului ceresc, şi al cu bucurie credincioşilor spre
„Bisericii, ziditorule, Tu pre mi- nevoinţă ; aducând ostenelele ·
. „ne mă întăreşte întru dragostea trupului şi bună rodirea sufle-
„ta: că tu eşti marginea doriri- tului Stăpânului tuturor.
. „lor şi întărirea credincioşilor,
. „unule iubitorule de oameni". Pre Moisi postul l-a arătat
După a 3-a Cântare, Şezânda Mineiului, Slavă, părtaş minunatei vederi de
şi acum, a Crucii Născătoarei. Dumnezeu. Acestuia dar suflete
Cântarea 4-a, Irmos. al meu urmând, primeşte postul,
Auzit-am Doamne taina„. puind întru tine dumnezeeşti
n ce chip se ivesc zorile, aşa suiri, ca să vezi 1u mina lui
li şi darul postului acum ne
pune înainte vremea pocăinţii,
Dumnezeu.
Cu rugăciunile sfinţilor apo-
risipind întunerecul păcatelor. stoli, şi cu ale sfinţilor mucenici,
Să hrănim pre săraci, ca să învredniceşte-ne pre noi, Iisuse
· luăm milă în loc de milă ; şi cu îndurate, să trecem vremea po-
apa cea dumnezeească a postu- stulului cu pocăinţă şi cu toată
lui să ne spălăm întinăciunile părăsirea de păcate, rugămu-ne.
· sufleteşti. A Născătoarei, de Dumnezeu.
Slavă. Vrând să intrăm prin uşa .
~~ Cereştilor îngeri, rugaţi pre postului, te rugăm pre tine, uşa ~
~ ·~~?~mil~M™M~~~~i!Mt~~@@W~
76 VINERI DIMINEAŢA
lui Dumnezeu Stăpână, să intri minoase, Stă p â 11 a lumii cea

. împreună cu robii tăi, şi să ne bună, goneşte întunerecul sufle-
lăţeşti cu adevărat gândurile şi tului meu, şi noaptea păcatului
cugetele, ca să facem voile cele meu, ca să-ţi cânt cu dragoste ~
mântuitoare. şi să te fericesc.
Apoi Tri-cântarea lui Iosif. Alt Irmos, glasul al 8-lea.
Cântarea a 5-a, glasul al 6-lea, Irmos : Pentru ce m'ai lepădat
Cu dumnezeeasca lumina Ta„. Crucii tale mă închin, Doam-

ne iubitorule de oameni, prin
P
ironindu-ţi mânile pre cruce,
care m'am izbăvit. Şi laud mân-
~ împungându-te cu suliţa în
tuitoarele şi dumnezeeştile
· coastă, iubitorule de oameni, ai
patimi, Stăpâne, prin care am
rupt zapisul lui Adam cel că
scăpat din patimile mele cele cu
zut Pentru aceasta dătătorule
durere, cu vin te, mutându-mă
de vieaţă, cu laude te slăvim.
la vieaţa cea nevătămătoare.
Puindu-mi asupră, cu vicle-
şug şearpele cel viclean, patimi l\iidăjduindu-ne în Cruce, le-
· sufleteşti, m' a alungat din raiu ; pădăm dela noi înşelăciunea
iar tu, Mântuitorule, pironin- protivnicilor, şi întru dânsa ere- .
du-ţi palmele pe cruce, m'ai dincioşii întărindu-ne, cunos-
· tras la înălţimea nestricăciunii. scuţi ne-am făcut lui Dumne-
zeu, şi ca nişte miei aleşi de cu- .
Dimnezeeasca vremea postu- rând născuţi, am băut laptele ·
. lui, care curăţeşte sutleteştile cel neînşelător. ~
patimi şi spală ranele cele tru-
Slavă, a Treimei.
peşti, a sosit acum credincio-
şilor. Să alergăm dar cu toţii, pre tatăl şi pre cuvântul şi
şi cu dragoste să o primim. pre Sfântul Duh, toţi slăvim,
întru o fiinţă; cunoştinţă lumi- ~
Vren1ea cea bună s' a arătat, nată puind, închinăciunea de
· care îmbracă toată faţa cu dum-- obşte şi despărţirea dupre feţe, ·
nezeească veselia su fie tu 1u i; fără amestecare şi fără schim-
deci veniţi să o primim bucu- bare.
. roşi, cu post şi cu rugăciuni mai Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu :
înainte curăţindu-ne„ Nădejdea marginilor lumii şi
Post, lacrimi, rugăciuni şi bucuria robilor tăi tu eşti, Fe-
deprinderi smerite să aducem cioară curată. Păzeşte, Preacu. .
celui ce s' a smerit pentru noi, rată, pre cei ce cinstesc chipul
. ca în ziua postirii să ne dea tău cu dragoste, şi cu rugăciu
iertare de cele ce am greşit. nitale ta Ie pre noi pre toţi ne
A Născătoarei : mântueşte de cel strein, ca o
Cu strălucirile tale cele lu. . prea milostivă.
ÎN SÂMBĂTA BRÂNZEI 77
--·~-----
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

lui ce intru în dumnezeească
C alea ta cea dreaptă, îndrep- curgerea postului.
teaz-o, Doamne, tuturor robilor Irmosul:
tăi, celor ce cinstesc cu dra-
C urăţeşte-mă, Mântuitorul e,
goste nevoinţa postului, şi pre „că multe sunt fără de legile
noi ne întăreşte cu îndemnu- „mele, şi dintru adâncul răută
rile cele mai spre bine, învred- „ţilor mă scoate, rogu-mă, căci
nicindu-ne împărăţiei tale celei „către tine am strigat, şi m'ai
sfinte. „auzit, Dumnezeul mântuirii
Irmosul: „meIe ".
Pentru ce m'ai lepădat de la faţa ta ...
După a 6-a Cântare, Condacul sfântului; iar
Cântarea a 6-a, Irmos. de nu are sfântul condac, zicem Martirica ~
Curăţeşte-mă, Mântuitorule.„
glasului.
Cântarea a 7-a, Irmos.
P ost indu-se Răscumpără
Coconii evreeşti în cuptor.„
torul, ne-a hotărît nouă acea-
stă vreme curăţitoare de spur- uminându-s e Ilie odinioară
căciunile sufleteştL Deci să ne
apropiem credincioşii cu inimă
l
__'!!!) cu postul, o suflete 1 s' a înăl
ţat în căruţă de foc. Acestuia
f erbinte, ca să luăm iertare. asemânân d u-te, omoară ne-
stâmpărările cu înfrânarea.
Hristoase, cela ce ai primit Iată vremea postirii îţi arată
suspinul vameşului, şi ai primit lumina mântuirii; nu te lenevi,
plângerea păcătoasei cea din o suflete al meul văzând că
suflet, primeşte ca un i µbit or Dumnezeu rabdă îndelung; ci
de oameni şi rugăciunile noas- strigă cu deadinsul: Prea bu-
tre, dăruindu-ne iertare. nule, milueşte-mă.
Slavă. Slavă.
Cu rugăciunile propovedui - postul întărind pre tineri, i-a

. torilor şi a Ie proorocilor, ale ' ferit f oeul nearşi. Ci cu rugă
mucenicilor şi a 1e apostolilor ciunile lor Iisuse izbăveşte-mă
tăi, ale cuvioşilor, ale arhierei- de focul cel veşnic, cu multă ~
. lor şi ale tuturor drepţilor tăi, milostivirea ta.
trimite Hristoase sufletelor noa-
stre iertare de păcate.
ceea ce eşti singură ajută
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. toarea oamenilor, fii nouă, ro-
C eeace singură ai întărit ne- bilor tăi, ajutătoare în vremea ~
. putinţa fiinţii omeneşti cu dum- postirii; ca întru pocăinţă spre
nezeeasca naşterea ta, prea Cu- plăcerea ta făcând, să luăm îm-
rată, arată-te ajutătoare mie ce- părăţia cerurilor.

Preacurată, la tin~ scăpăm, mi-
e şeapte ori cuptorul, mun-
D_e'citorul Haldeilor, l-a ars ne-
„buneşte cinstitorilor de Dumne-
lueşte-ne pre noi cu rugăciunea
ta cea bună, şi fă îndurat nouă,
tuturor, pre Fiul tău şi Domnul,
„zeu. Iar văzându-i pe aceştia în vremea postului ce vine
„cu putere mai bună mântuiţi, acum; spre mântuirea credin-
„Făcătorului şi Izbăvitorului au cioşilor, celor ce te laudă pre '
„strigat: Tineri binecuvântaţi, tine în toţi vecii.
„preoţi lăudaţi, popoare prea Tripesneţul, glasul al 6-lea, Irmos:
„înălţaţi-l întru toţi vecii''. Pentru legile părinteşti....
Cuptorul pocăinţii să-l a- N epăzind moştenirea părin

prindem cu osârdie, şi într'însul tească, ne-am robit legii păca
să ardem toate desfătările tru- tului; dar întinzându-ţi palmele
pului, şi să ne rugăm celui bo- tale pre dumnezeeasca cruce,
gat întru milă, să nu luăm is- slobozire tuturor ai dăruit prin- ·
pita focu lui celui ce va să fie, tr'însa; pre care cu credinţă o
strigând : Preoţi bine-I cuvân- aducem ţie în zilele cele sfinte.
taţi, popoarelor prea înălţaţi-l Milueşte-ne, îndurate, pre noi
întru toţi vecii. cei ce te prea înălţăm întru toţi
Vremea postului ce vine, ne vecii.
va fi nouă îndemn a părăsi tot Cela ce cu Crucea ta ai stri-
păcatul. Ci să nu ne plecăm în cat despărţirea şi păretele cel
jos, nici cu lene să alergăm, ca din mijloc al vrajbii, înnoind
în scurte şi în puţine zile să în marginile lumii pace bogată;
spălăm spurcăciunile cele de dă-ne, Hristoase, să trecem po-
mulţi ani; cu umilinţa inimii, stul ce vine cu pace, noi cei ce
pre unul Dumnezeul nostru lă te lăudăm pre tine Domnul ne-
udând întru toţi vecii. încetat, şi te prea înălţăm întru
toţi vecii.
Cetele Ingerilor, ad una rea
mucenicilor, sfântul sobor al Astăzi darul postului, raze
dumnezeeştilor apostoli, mulţi de soare revarsă tuturor, cură
mea cuvioşilor, a arhiereilor ţind mai întâi întunerecul cel .
şi a proorocilor, pre tine te din păcat. Deci cei cuprinşi de
roagă Bunule, prea îndurate, dă multe feluri de patimi, cu bu- ~
pocăinţă adevărată robilor tăi curie apropiindu-ne, să primim
în vremea postului ce a intrat darul cu dragoste, strigând: Pre
acum. Domnul lăudaţi-l şi-l prea înăl
A Născătoarei de Dumnezeu. ţaţi întru toţi vecii.
Născătoare de Dumnezeu Cu amărăciune culegând cel

ÎN SĂPTĂMÂNA~B~R~Â~N~Z~EI~==========79=
întâi zidit în raiu odinioară, bogăţie de mântuire ai izvorît,

· mâncarea cea fără socoteală, Mântuitorule, celor ce se în-
s' a lepădat, şi osândindu-se s' a chină cu credinţă prea curate- .
alungat din desfătare. Dar pilor tale patimi.
ronindu-te tu, Hristoase, cu pi- Binecuvântăm pe Tatăl...
roane pre lemn, ai pironit în- Un Dumnezeu este treimea
scrisul cel viclean al păcatului nemutându-se Tatăl în iposta-
· aceluia. Pentru aceea lăudăm sul Fiului, nici Fiul schimbân- „
milostivirea ta cea multă întru du-se în purcedere ; ci osebite
toţi vecii.
şi d'impreună pre câte trele, o .
Legea postului lepădând, lumină, un Dumnezeu slăvesc
· ne-am alunecat în groapa păca 1n veci.
A •
tului. Deci trebuia să fie postul Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.

de acum, ca săvârşindu-l noi, Spune cum ai născut pre ,
· îndurate, să ne trimiţi nouă dar cel ce a strălucit din Tatăl fără
din cer şi pace bogată, celor ce de ani, pre cel împreună cu Du- ·
strigă: Pre Domn ul lăudaţi-l hul sfânt lăudat? Intr' alt chip
şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii.
nu, ci numai precum ştie sin-
A Născătoarei de Dumnezeu. gur cel ce bine a voit a se na- .
Prea sfântă Fecioară ceea ce şte dintru tine, în veci.
' eşti celor căzuţi îndreptare, pă Slavă. Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
cătoşilor mijlocitoare, streinilor Primind pocăinţa noastră,
· odihnă, celor întristaţi mângâ- ca cela ce eşti bun din fire, iz-
ere, risipeşte Preacurată în- băveşte-ne, Doamne, de cursele
tristarea sufletului meu, şi te vrăjmaşului, ca cu credinţă şi
· roagă să mi se dea mângâere cu dragoste să lăudăm acum
. de sus de la Dumnezeu, mie sfântă stăpânirea ta.
celui ce-ţi cânt cu osârdie şi Irmosul : Să lăudăm bine să cuvântăm ...
te laud întru toţi vecii.
Alt Irmos:
I ngerii şi cerurile, pre cel ce
„şeade pre scaunul slavei şi ca ~
Îngerii şi cerurile.„
„un Dumnezeu este lăudat ne-
Văzându-te firea zidirilor în- „încetat, bine-I cuvântaţi, lău
durate pironit pe cruce cu tru . . „daţi-1 şi-l prea înălţaţi întru
pul, s'a mutat lumina zilei în- „toţi vecii.
tru întunerec, pământul s'a clă Şi se cântăceea ce eşti mai cinstită.
. tit şi toate s'au cutremurat. Cântarea 9-a, Irmos.
Pe înălţimea crucii împre- păimântatu-s' a
ună ai înălţat firea omenească,
şi din dumnezeeasca ta coastă
S de ace asta
cerul şi marginile pământu
„lui s'au minunat; că Dumne-
„zeu s' a arătat oamenilor tru- tului, şi purtători de biruinţă

. „peşte, şi pântecele tău s'a să ne facă.
„făcut mai desfătat de cât ce- A Născătoarei de Dumnezeu.
„rurile. Pentru aceasta, Născă Iubitoare de bine Fecioară,
. „toare de Dumnezeu, începăto ceea ce ai născut pre Mântui-
„riilor îngereşti şi omeneşti pre torul cel bun, înbunătăţează-ne
„tine te măresc". Stăpână pre noi cei plini de rău
Iată vremea cea luminătoare tăţile patimilor şi ale gândurilor
a venit, ziua cea sfântă a stră celor nemăsurate, şi îngreuiaţi
lucit. Fugi de întunecatele tale cu sarcini de păcate cu anevoie
patimi, o suflete1 şi primeşte a se purta. Ca dupre datorie să
razele care te povăţuesc la lumi- te slăvim, ca pre o Născătoare
nă, bea umilinţa ca nişte vin, vede Dumnezeu.
. seleşte-te şi urăşte beţia desfă
Tripesniţul,
alt Irmos :
tărilor. Nu se pricepe toată limba.„
Cu adevărat foarte bună este
· vremea postului, care o ai dat, Nu se pricepe nici o fire a
Hristoase, tuturor credincioşi oamenilor şi a îngerilor să mul-
ţumească milostivirii tale, Făcă
lor spre biruinţa păcate 1or,
torule de bine; că cu trupul de
spre iertarea cea de mântuire
şi spre primirea darurilor; întru !,
voie pentru noi ai sărăcit, şi pre
care te rugăm, Mântuitorule, lemn pentru noi te-ai răstignit,
fă-ne părtaşi pre toţi bunătăţi
blestem făcându-te ca să ridici
lor tale. blestemul cel dintâi al omenirii.
Vărsâ-ne spre noi, îndurate, Luminata zi a postirii a so-
milele tale cele bogate, dupre sit, vino să o întâmpinăm, su-
obiceiu, dă-ne lacrimi curăţi flete al meu, cu faţă luminată,
toare de spurcăciuni, şi gânduri cerând dela Stăpânul să ne tri-
a te.iubi pre tine; credinţă şi mită nouă de sus dar, şi să a-
dragoste curată, pocăinţă din flăm dreptate de multe greşeli;
destul, şi apropiere desăvârşit ca să nu ne ispitim acolo întru
către tine, unule cel mult înfricoşata gheenă.
. îndurat. Sosit-a acum sfânta intrare a
Dumnezeeasca mulţime a tu- pocăinţii, luminând sufletele tu-
turos, îngeri şi cete prea lă u- turor celor ţinuţi întru întunere-
date ale sfinţilor, rugaţi-vă cul păcatelor. Pentru aceasta, ~
acum cu deadinsul celui bun, să suflete al meu, abătându-te de
ne întărească pre noi, să aler- la întunecarea saţiului poftelor, ·
. găm fără împedecare această sârgueşte-te a afla acolo desfă
dumnezeească călătorie apos- tarea cea veşnică.
~~~~~™-E~~
ÎN SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI _. . 81
====================
pe lemn întinzându-ţi de voie mile tale, întru tot îndurate; în-
1
mâinile, toate cele depărtate dreptează-le şi Ie povăţueşte

1
le-ai adunat, dătătorule de via- ' spre cărarea vieţii.

ţă, şi cu suliţa în coastă împun- Am greşit călcând poruncile
gându-te, îndelung răbdătorule, tale şi de la începerea dumne-
ai îndreptat răutatea ce a răsărit . zeeştii tale cărări, Mântuito-
din coastă. Pentru aceasta mul- , rule, departe ne-am abătut cu
ţămind, lăudăm îndurarea ta. neîngrijire, iubitorule de oa-
Venind acum purtătorul de meni; ci îndurate, chiamă din
lumină post, ne chiamă la masă înşelăciune sufletele noastre.
de nevoinţă. Pentru aceasta şi Slavă:
noi credincioşii cu toţii să pri- Laudă, cinste şi slavă Trei-

mim cu trezvie cinstitul lui pa- mii se cuvine, ca unei dumne-
har cel de lacrimi curăţitor, ca zeiri şi unei împărăţii neames-
să nu ne ispitim acolo cu la- tecată, netăiată. Unei dumne-
crămile cele fără tămăduire. zeiri închinându-ne, că netăiată
A Născătoarei de Dumnezeu. este cu firea, şi neîncetat se ·
Ceia ce eşti sprijinitoarea tu- slăveşte.
turor celor ce nădăjduesc întru Şi acum, a Născătoarei.
tine, şi folositoare neadormită Milostiveşte-te întru tot în-

celor din nevoi, Născătoare de durate împărate al slavei, pen-
Dumnezeu, scapă-ne pre noi de tru rugăciunile prea cinstitei .
gheena cea veşnică, şi de ama- tale Maice, când vei veni să
rele munci care ne aşteaptă; ca judeci pre robii tăi, ca un mi-
dupre datorie să lăudăm mări lostiv; că întru tine toţi am cre-
rile tale. zut, şi pre tine D u m n e z e u
Alt Irmos: te ştim.
Strein lucru este maicilor.„
Slavă ţie Dumnezeului nostru. slavă ţie,
R anelor tale ne închinăm, dă Postul cel purtător de lu-

tătorule de viaţă, prin care ne- mină acum sosind, urmează a
am mântuit din păcatul patimi- se primi masa nevoinţelor cea
lor; că prin cinstită crucea ta, pusă înainte. Pentru aceasta
ne-am cunoscut pecetluiţi spre dar cu tresvire, şi cu curăţi
mântuirea şi apărarea, despre toare 1acrimi, credincioşii să
toată cursa vrăjmaşului. primim acest pahar, ca să ne
Luminează cu strălucirea cru~ ispitim acolo cu lacrămile cele
cii tale, cela ce te-ai răstignit de · nesecate.
bună voie pentru mântuirea tu- Irmosul:
turor, sufletele care laudă pati- S trein lucru este maicilor f e-
TRTODUL 6
82 VINERI SEARA
„cioria, streină este şi fecioare- pre cruce răstignit, plângând a '

„lor naşterea de fii; iar întru strigat ca o maică: Fiul meu şi
„tine Născătoare de Dumne- ·Dumnezeul meu, pre a dulcele '
„zeu, amândouă s' au rânduit. meu Fiu, cum rabzi patimă de
„Pentru aceasta toate seminţiile ocară?
„pământului, pre tine neîncetat Apoi: Bine este a ne milrturi::;i Domnului,
"' . ".
„t e sl av1m Sfinte Dumnezeule, după Tatăl nostru.
Troparul: Jn Biserica slavei tale stând ...
Luminânda. Treimica glasului de trei ori Doamne milueşte, de 40 ori.
Şi celelalte.
LA STIHOAVNĂ Preotul:
Cântăm Samoglasnica zilei, glasul al 6-lea.
Cel ce este bine cuvântat,
Mai' nainte de crucea cea mân- Hristos, Dumnezeul nostru, tot-
tuitoare, păcatul împărăţind, deauna, acum şi pururea şi în
păgânătatea stăpânind, se feri- vecii vecilor, Amin.
cea desfătarea cea trupească a Impărate ceresc ... şi facem 3 metanii mari
cu rugăciunea cuviosului, părintelui nostru
oamenilor, şi poftele ce 1e tru- Efrem Siuul :
peşti puţin le defăimau; iar de Doamne şi Stăpânul vieţii mele... Apoi cele-
când s' a petrecut taina crucii, lalte închinăciuni.
şi s' a stins tirănia drăcească, cu DupL1 care, Ceasul întâi dupre obiceiu, şi dnpă '
metaniile cele obişnuite, cetim inv~tţ1Hurn cuvio-
cunoştinţa de Dumnezeu, bună sului pttrintelui nostru, 'l'eodor Studitul; apoi
tatea cerurilor petrece pe pă A polisul.
mânt. Pentru aceasta postul se '
cinsteşte, înfrânare a strălu
~--..._.,~_......___ &Â.. _........__ ............_~ _ __,.,_...,_ .......... _ _.._.___ ______ --.....___~----------- ....
----------- -------------~-----·-~-------
ceşte, rugăciunea se săvârşeşte,

şi mărturie este vremea acea-
sta, care ni s'a dat dela Hristos,
Dumnezeu, cel ce s' a răstignit, Intru aceiaş Vineri a brânzei.
spre mântui re a sufletelor Cetim ceasurile cu metanii, precum am arătat
noastre. Miercuri. La ceasul al şeaselea cântăm troparul
Profeţiei, glasul al 8-lea.
Stih: Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta.
Şi repetim tot aceasta.
Dă-ne nouă ajutor celor din
Stih: Şi să fie lumina Domnului.
• Şi Martirica. necaz, Doamne, şi ne mântueşte
pre noi, cela ce te-ai născut din
Doamne, întru pomenirea Fecioară, iubitorule de oameni.
sfinţilor tăi toată zidirea prăz Slavă, Şi acum, tot aceasta.
nueşte: Cerurile se veselesc cu Prochimen, glasul 1-iu.
îngerii, şi pământul se bucură Fie, Doamne, mila ta spre noi
cu oamenii. Pentru rugăciunile '' precum am n ă d ă j d u i t întru
lor milueşte-ne pre noi. tine.
Slavă, şi acum, a crucii. Stih: Bucuraţi-vă drepţilor întru Domnul, celor
preacurata, dacă te-a văzut : drepţi se cuvine lauda.
~~~m~-~~~~
=============-=~c========================-~=====-====-~~==--===-==~========
Din proorocia Zahariei cetire.

Cap. 8. Stih 7.
·-
f,
0
-~
mşa grăeşte Domnul, a tot Stăpâ-
~, 1~/ nitorul: Iată eu voiu mântui pre
: Sâmbătă în săptămâna brânzei
"">";fff;:. P.opor.ul !Ile.U di? pământul ri'.\s~- 1 Facem pomenire tuturor cuvioşilor şi de Dum-
·~-~ r1tulm, ş1 dm pamantul apusulm,
· şi-l voiu aduce pre dânsul în ţara nezeu, purtătorilor părinţi, cei ce au strălucit
lui, şi-l voiu aşeza în mijlocul Ieru- întru nevoinţă.
salimului, şi-mi va îi mie popor şi eu
"" voiu fi lui Dumnezeu, întru adevăr şi
întru dreptate. Acestea zice Domnul, a-tot stă
pânitorul : Să se întărească mâinile voastre cari
au zidit în zilele acestea cuvintele acestea din
gura proorocilor, din ziua dintru care s'a înteme-
VINERI SEARA
iat casa Domnului, a-tot stăpânitorul, şi de când Cântăm Vecernia mai de timpuriu. După Psal-
s'a zidit biserica. Pentru că mai'nainte de zilele mul începător, Catisma:
acestea plata oamenilor n'a fost spre folos, şi
preţ nu aveau dobitoacele; şi nici cela ce intra, Către Domnul când m'am necăjit
nici cela ce ieşea nu avea pace de necaz. Şi am ' La Doamne strigat-am, cântăm Stillirile podob-
trimis pre toţi oamenii, fiecare asupra vecinului nice, puindu-le pe 6, şi repeţindu-le.
său. Iar acum nu precum în zilele cele dintâi,
voiu face Eu în zilele acestea rămăşiţii popo- Podobia, glasul al 8-lea: Veniţi toţi credincioşii..
rului acestuia, zice Domnul, atotstăpânitorul; ci
voiu l'ace pace, viea îşi va da rodul său, şi pă
mântul îşi va da pâinea sa, şi cerul îşi va da K~..;;,..~ eniţi toţi credincioşii să
roua sa; şi cu sorţ voiu împărţi rămăşiţii po-
porului meu toate acestea. Şi va îi, în ce chip lăudăm cetele cuvioşilor
aţi fost, blestem între neamuri, casa Iudei şi
casa lui lsrail ; aşa vă voiu mântui pre voi, părinţi: Pre Ăn tonie
şi veţi îi întru binecuvântare. Indrăzniţi şi căpetenia, pre luminatul
să se întareasca mftinile voastre ! Pentru că
aşa zice Domnul, atotstăpânitorul : In ce chip Eftimie; pre fiecare deo-
am gândit să vă necăjesc pre voi când m'au
mâniat pre mine părinţii voştri, zice Domnul,
sebi şi pre toţi împreună, şi
atotst8pânitorul, şi nu mi-a p~irut rău; aşa am vieţile acestora, ca alt raiu al
aşezat şi am gândit în zilele acestea, să fac
bine Ierusalimului, şi casei Iudei. Indrăzniţi ! desfă tării cu gândul socotin-
Acestea sunt cuvintele care să le faceţi: Grăiţi du-le, cu bucurie să strigăm:
adevărul fiecare către vecinul său ; adevăr şi
judecată de pace, şi drept judecaţi în porţile Aceşti pomi cari i-a sădit Dum-
vostre şi nimenea din voi răul vecinului său
să nu gândească în inima sa ; şi jurământul
nezeul nostru, aceştia înflorind,
cel mincinos să nu-l iubiţi; pentru că toate rodu r i Ie vieţii cele nestrică
acestea le-am urît, zice Domnul, atotstăpâ
nitorul. cioase le-au adus lui Hristos,
Prochimen, glasul al 3-lea.
ca să hrănească sufletele noa.-
stre. Către cari să strigăm: Feri-
Cântaţi Dumnezeului nostru, ciţi purtători de Dumnezeu, ru-
cântaţi; cânt aţi, Impăratului
gaţi-vă să se mântuească su-
nostru, cântaţi.
fletele noastre. De două ori.
Stih : Toate neamuriie plesniţi
cu mâinile„.
Şi celelalte toate, precum s'au arătat în Mier- Bucură-te, Egipt e credin-
curea brânzei. cioase, bucură-te, Libie prea cu-
SĂ SE ŞTIE, că în Sâmbăta şi Dumineca brân-
vioasă, bucură-te, Tebaido
zei, Mineiul nu se cântă; ci slujba sfinţilor ce
se vor întâmpla o cântăm la Pavecerniţă mai aleasă, bucură-te, tot locul şi
'nainte, sau când va vrea mai marele bisericii. cetatea şi laturea, care aţi hră
nit pre cetăţenii împărăţiei ce-
~~~~~™~~~-r!!i}j
84
~=-------------
VINERI SEARA
reşti; şi pre aceştia, cu înfrâ- Pentru aceasta sihaştrilor

v' aţi '
narea şi cu ostenelele crescân- arătat înălţime locuitorilor pu-
du-i, i-aţi făcut doririlor lui stiei, celor ce bine se nevoesc ,
Dumnezeu bărbaţi desăvârşiţi. ajutători, îndreptători bunătă- ~
Aceştia, 1u mină tor i sufletelor ţilor prea adevăraţi. Şi acum
noastre s'au arătat; aceştia, cu : prea cuvioşilor, sfărămându-se
raza minunilor şi cu semnele oglinzile, curat vedeţi în ceruri ,
faptelor, au str ă 1u cit înţelep- pre sfânta Treime; rugându-vă
. ţeşte în toate laturile. Către cari fără mijlocire, pentru cei ce cu
să strigăm: Părinţi prea fericiţi, credinţă şi cu dragoste vă cin- '
rugaţi-vă ca să ne mântuim noi 1 stesc pre voi.
De două ori. Şi acum, a Născătoarei, cea dintâi a glasului, '
ce va fi de rând la Octoih.
Cine din pământeni va spune Lumină lină ...
minunatele voastre vieţi, pă Prochimen, glasul al 7-lea.
rinţi din toată lumea? Şi ce
limbă va povesti sfinţitele întru Dumnezeule sprijinitorul
Duhu 1 nevoinţele şi sudorile meu eşti tu şi mila ta mă va în-
voastre? Nevoinţele bunătăţi tâmpina.
lor, topirea trupului, luptele pa- Stih: Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Dumne-
zeule, şi de cei ce se scoală asupra mea mii
timilor cele din privegheri, ru- mântueşte.
găciuni şi lacrimi. V oi în lume Din profeţia lui Zaharia cetire
ca nişte îngeri cu adevărat v' aţi Cap. 8.
arătat; voi înşivă puterile dră-
cestea grăeşte Domnul, atotstă
. ceşti desăvârşit le-aţi surp a t, pânitorul: Postul al patrulea şi
făcând minunate şi prea vestite postul al cincilea, şi postul al
şaptelea, şi postul al zecelea, vor
semne. Pentru aceaste ruga- îi casei Iudei spre bucurie şi spre
. ţi-vă cu noi, prea fericiţilor, ca veselie, şi de serbtiri voioase. Sri. vă
veseliţi dar şi adevărul şi pacea Stl
să aflăm bucuria cea fără sfârşit. o iubiţi. Aceasta zice Domnul, atotstă
pânitorul: Vor veni încă popoare multe şi cei
De două ori. ce locuesc în cetăţi multe şi locuitorii unei
Slavă,glasul al 6-lea. cetăţi se vor aduna la altă cetate zicând:
rv1ergând să mergem să ne rugăm feţei Dom-
Sufletul, cel du pre chipul lui nului, şi să căutăm faţa Dumnezeului atotstă-
pânitorul în Ierusalim; merge-voiu şi eu. Şi
Dumnezeu, ferindu-l nevătă vor veni popoare multe, şi neamuri multe, şi
mat, şi mintea prin pusnicie vor căuta faţa Domnului, atotstăpânitorul, în
Ierusalim, ca să facă milostivă faţa Domnului,
puind-o stăpână preste patimile atotstăpânitorul. Acestea zice Domnul atotţii
cele pierzătoare, v'aţi urcat cât torul: In zilele acelea, apuca-se-vor zece oa-
meni din toate limbile streine, şi se vor apuca
s' a putut la cea du pre asemă de poalele hainei bărbatului Iudeu, zicând :
Merge-vom cu tine, pentru că am auzit, că
nare. Că vitejeşte silindu-vă Dumnezeu cu voi este.
firea, v' aţi nevoit să supuneţi Prochimen, glasul al 6-lea.
cel mai rău celui mai bun, şi (îl cântăm cu dulce cântare).
trupul să-l faceţi rob Duhului. Să nădăjduească Israel spre
===--------'--- _--_-
IN SĂPTĂMÂNA =
BRÂNZEI
- ______-__-_-------=----=---=-----------
____ =========,===
85
Domnul, de acum şi până în !icari rugaţi-vă Domnului, să mi- ·

veac. : luească sufletele noastre.
1
Stih: Doamne nu s'a înălţat inima mea, nici Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
s'au înălţut ochii mei.... Podobia : O prea slăvită minune
Invredniceşte-ne Doamne ...
LA STIHOAVNĂ Bucură-te, odorul curăţiei 1
Stihira Samoglasnica glasul al 2-lea. Bucură-te, sălăşluirea cea cura- .
Să ne curăţim, fraţilor de : tă a lumii celei fără de materie!
toată spurcăciunea trupului şi a Bucură-te, capul mântuirii noa-
s u fle tu I u i; făcliile sufletelor stre ! Bucură-te, p topoveduirea
noastre să le luminăm cu iubi- apostolilor 1 Bucură-te lauda
rea de săraci, nemâncând unul mucenicilor, bucură-te, Preacu-
pre altul cu clevetirea; că a sosit rată plinire profeţilor, ceea ce
· vremea, întru care mire 1e va eşti cu totul fără prihană 1 lu-
veni să răsplătească tuturor du- mina pustnicilor, şi a sihastri-
pre fapte~ Să intrăm cu Hristos lor şi mântuirea credincioşilor.
Împreună CU fecioarele cele în- Apoi: Acum slobozeşte pre robul tău ...
elepte, CU olasul acela al tâlha- şi după Sfinte Dumnezeule, zicem troparul,
t 5 glasul al 4-lea.
rului, strigând către d â ns u 1:
Pomeneşte-mă, Doamne, când Dumnezeul părinţilor noştri,
carele faci pururea cu noi du-
vei veni întru împărăţia ta. pre blândeţele tale, nu depărta
Stih: Către tine am ridicat ochii mei.... 1 d 1 "
Şi iarăş această Stihiră. Apoi Stih: Milueşte-ne mi a ta e a noi, Ci prin ruga-
pre noi, Doamne... Ciunile lor În pace Îndreptează .
Martirica viaţa noastră.
Sfinţii
mucenici, rugându-se Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dnmnezeu.
pentru noi şi pre Hristos lău Taina cea din veac ascunsă şi
dând, toată înşelăciunea a în- de îngeri neştiută, prin tine,
cetat, şi neamul omenesc prin Născătoare de Dumnezeu, ce- .
credinţă se mântueşte. lor de pre pământ s'a arătat;
Slavă, glasul al 8-lea. Dumnezeu întru unire ne-
Mulţimile călugărilor, pre voi amestecată întrupându-se, şi
îndreptătorilor părinţi cuvioşi, crucea de voie pentru noi lu-
vă cinstim; că prin voi pre că ând; prin care, înviind pre cel
. rarea cea dreaptă, cu adevărat întâi zidit, a mântuit de moarte
a umbla, am cunoscut. Fericiţi sufletele noastre.
sunteţi că lui Hristos aţi sluJ·it, Tot acestea zicem şi la: Dumnezeu e§te Dom-
şi a vrăşmaşului aţi biruit pute- nul, şi Ia sfârşitul Utreniei. După aceasta, Ec-
rea; cei ce sunteţi CU Îngerii Îm- tenia: Milueşte-ne pre noi, Dumnezeule.. Şi
preună vorbitori, cu drepţii şi trei metanii mari. Apoi Fie numele Domnului,
de trei ori: Bine voi cuvânta pre Domnul;
cu sfinţii împreună locuitori. Cu Cade-se să te fericim, şi Apolisul
~~~~msr:B~~};J:i\WJ~~~*~~~
.ş~~~..
86
~ A.,~ ~~~wE~~~~
SAMBATA DIMINEAŢA
Şi se face masă dupre obiceiu, precum s'a ară- ·1

"
vim curată şi ne închină.m ţie,

" I
tat şi în Miercurea brânzei. d
La după cinare, Canonul morţilor cel de rând . lău ând naşterea ta, Ceea Ce eşti
al glasului, Ia cimitir. plină de daruri, strigând neîn-
VEZI De va îi odovania praznicului Intâmpi- i cetat: Mântueşte-ne pre noi, Pe-
nării în Sâmbăta aceasta, să se caute Tipicul cioară, întru tot milostivă şi prea
la litera (K)
bună, şi ne răpeşte de la înfri-
coşata pâră a dracilor, în ceasul
întrebării; ca să nu ne ruşinăm
noi robii tăi.
ln Sâmbăta brânzei. După a doua Stihologie, Sedealna glasul al 4-lea
LA UTRENIE Podobie: Fluerile păstoreşti...
După cei 6 Psalmi, şi după întâia Stihologie
Sedealna, glasul al 8-lea.
Pre Antonie şi pre Eftimie şi
Podobie : Porunca cea cu taină„. pre toţi ceilalţi purtători de
Dumnezeu părinţi, toţi să-ilău
r1"
~u strălucire părinţilor lu- dăm cu cântări, prăznuind po-
minându-ne, şi ca într' menirea lor; că aceştia se roagă
un raiu vesel acum in- Domnului pentru toată lumea,
trând, din pârâul desfă ca să ne mântuim de blestemul
tării să ne îndulcim, vi- cel de demult, şi să scăpăm de
tejiile acestora cu mirare soco- muncă.
tindu-le, să urmăm bunătăţilor Cu rugăciuni le îngerilor,
lor, Mântuitorului strigând: Cu proorocilor, apostolilor, 1nuce-
rugăciunile lor, Dumnezeule, fă nicilor, aleşilor Arhierei şi ale
ne pre noi părtaşi împărăţiei tuturor cuvioşilor, trimite milele
tale celei cereşti. tale tuturor, Mântuitorule, şi
Slavi\, asemenea.
pace lumii, şi Bisericii linişte dă
rueşte-i; cela ce pentru noi de
Pre începătorul sihastrilor, bună voie ai luat trup din Fe-
Pavel, şi pre Antonie, înţeleptul, cioară.
şi pre Eftimie, şi pre ceilalţi
Slavă, alfa Sedcalna glasul al 8-lea.
părinţi, cu un glas să-i lăudăm
Podobie : Porunca cea cu taină„.
toţi, şi pre dânşii să-i rugăm, ca
să roage neîncetat pre Hristos ~a livadă, plină de
întru o ·
pentru noi, cari săvârşim dum- florile bunătăţilor, a pusnicilor
nezeească şi prea luminată po-
celor purtători de Dumnezeu,
menirea lor; slăvind cu cântări umblând, ne umplem de miro-
pre Mântuitorul şi Domnul. sul cel dulce; că cu nevoinţele
supărărilor întărindu-se, trupul
prin postire şi-au supus duhu-
Mulţumim ţie, pururea, Năs lui, ca pre un rob; vieaţă în-
cătoare de Dumnezeu, şi te slă- gerească pe pământ vieţuind;
========================~~
pentru aceasta slavei s'au în- : cu suflet sfinţit, Ahilo şi Amo- ~

vrednicit. nie, florile pustiuluL Anuvie şi
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ' Alonie, Amonata şi Antimie, ·
Oi rugăciunile celor fără de luminaţi mărgăritari ai bunătă
ţilor.
trup ai tăi, Hristoase şi ale
Mergătorului înainte, ale apos- S:eşnicile alegerii, astăzi să
tolilor, proorocilor şi mucenici- se laude de noi, Aris şi Apolos
lor; ale tuturor sfinţilor şi cuvio- cel mare ; luminile as cu 1tării,
şilor şi ale bunei Maicii tale, Atre şi Acachie; cu aceştia şi
celei neispitită de bărbat, fiind Avvachir, împreună străluceşte
îmblânzit, dă-ne nouă să um- ca un luceafăr.
blăm întru lumina ta, şi ne în- 1-htar vieţii celei înalte s' a
vredniceşte să aflăm împărăţia arătat Ăvxentie, şi nevoitor al
ta, pentru milostivirea îndură curăţirii, A vramie cel mare; cu
. rilor tale. cari Afrodisie, stâlp înfrânării,
Apoi cetim cuvintele sfântului Efrem pentru împreună cu Atinodor, se cin-
părinţii cei ce s'au săvârşit; şi facem trei părţi.
stesc.
CANOANELE
Străluceşte ca o stea pe cer
Al hramului cu Irmosul pe 6, şi al sfinţi
lor pe 8. între sihaştrii, Amonie şi dum-
Să cântăm Domnului... nezeescul Anina; luminează îm-
Cântarea 1-a, glasul al 8-lea, Irmos: preună cu aceşti a şi marele
Cântare să înălţăm popoare.„ Antioh şi Agapit, cel foarte lu-
minat, şi alţii strălucind îm-
Î
oţi împreună cu cântări du-
preună cu aceştia.
-- hovniceşti cu un g I as să
lăudăm pre dumnezeeştii pă Cu cântări sfinţite să lăudăm
rinţii noştri, cei ce au strălucit pre marele Atanasie, care lu-
întru sihăstrie; pre cari i-au minat a sihăstrit în muntele
izvodit Egiptul, Teba id a, şi Atonului, pre luminătorul cel
Libia, tot locul, cetatea şi la- mare a toată lumea; cu ale că
turea. ruia rugăciuni, toţi să ne mân-
tuim.
Bucură-te, începătorule al si-
. haştrilor, prea slăvite Antonie, Cu vieţile, cele însuflate de
Amoane de Dumnezeu purtă Dumnezeu, v'aţi arătat rai Bi-
torule, lauda Nitriei, Arsenie sericii, cu adevărat, înţelepţilor
· îngere, puternicu 1 tăcerii, şi fericiţi părinţi, toţi dnpre nume.
Amona, purtătorule de duh. Faceţi rugăciuni pentru noi că
tre Domnul, neîncetat.
Veseleşte-te vasul lui Dumne-
zeu, cu adevărat, Agatoane cel Veniţi credincioşilor, iubitori
88 SÂMBĂTĂ DIMINEAŢA
========
de mucenici, să cinstim pre răb- ' Acum ne umplem de mireas-
dătorii de chin uri cu cântări mă, alergând ca în alt rai al ·
preste ani; şi cu laude, întru bunătăţilor sihăstreşti, celor să-
1
credinţă, lui Hristos, Dumne- dite de Dumnezeu; care cu pos-

. zeul nostru, cântând să stri- tirea şi cu lacrimi le-au înflorit,
găm: Să cântăm ţie unuia Stă în multe fel uri ro duri de vieţi
pânului. alese aducând lui Dumnezeu,
Slavă a Treimii... prea cuvioşii.
Trei feţe, prin sine singure, Marele Vis ari o n, care vie-
, ipostatice ale unei fiinţe, laud, ţuind vieaţa pasărilor, ca alt
pre Tatăl cel nenăscut, pre Fiul înger; noul Iov, încă şi tarele
· cel ce s' a născut, şi pre Sfântul V eniamin, încă. şi Vitalie lu-
Duh, o împărăţie fără început, minătorul, care a mântuit pre
o stăpânire şi. o dumnezeire. desfrâna ta, şi dumnezeescul ~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Vitimie, şi măritul Vavila, cu
Bucură-te, prea sfânt locaş, aceştia să se laude.
lână de Dumnezeu rourată, iz- Cu înălţimea vieţii, cer te-ai
vorule cel pecetluit al apei celei făcut, o V enedicte 1 şi casa în-
fără de moarte. Păzeşte Stăpână ţelepciunii, păstorul V as ian ; ~
cetatea ta nebiruită de nici un încă şi oare-care, Vasilie, a luat
fel de vrăjmaşi. cununa ascultării, că în mor-
Catavasie: mânt de viu locuind, arată nouă
Cântare să înălţăm popoare lumina ascultării.
„minunatului Dumnezeului Cinste să se dea lui Ghelasie,
„nostru, cel ce a scăpat din robie căci acesta pururea pomenitul a
„pre Israil, care cânta cântare domnit preste patimi. Laudă
„de biruinţă şi striga: Să cântăm lui Gherasim, căruia i-a slujit ·
„ţie unuia Stăpânului". fiara, că, a venit la dânsul pentru
Iar a doua Cântare din Psaltire nu o cântăm: săvârşirea bunătăţilor; slavă şi
ci cântăm Pripeala : lui Ghermano, părintele, împre-
Cuvioşilor părinţi rugaţi-vă lui Dumnezeu
pentru noi. ună şi lui Gaie, înţeleptul, sluji- ·
Cântarea 2-a, Irmos : torul lui Hristos.
1: 1l edeţi, vedeţi, că
eu sunt David, carele este cinstea şi ~
'i/J „Dumnezeul vostru, care lauda Tesalonicului, primitorul
' „m'am născutmai'naintedeveci de DumnezeuDaniil, să se laude
. „din Tatăl, şi din Fecioară, fără cel mult întru minuni şi cu lu-
„ de bărbat, mai pre urmă m' am crul şi cu cuvântul; Daniil al
· „întrupat, şi am deslegat păcatul schitului, Dia şi Da 1mat, mai ·
,,strămoşului Adam; ca un iubi- . marii sihastrilor, întărirea ere-
l
~
„tor de oameni.
™~*~-~wc~~~~~
dinţii. ·
Ascultarea cu mult mai buni trând, să gustăm din insufleţita

. de cât lumina stelelor, a arătat dulceaţă a acestuia, cea pururea
pre Dometian şi pre Dometie, dătătoare de vieaţă, cu credin-
gânditorii lui Dumnezeu, ca pre ţă lăudându-i pre ei.
. doi luminători, luminându-ne Să se cinstească Eftimie, stea-
pre noi; cu aceştia împreună şi 1 ua cea prea luminoasă, luceafă
cei nenumiţi, cu cinste să se rul Eladei, Efrem cel de Dum-
. laude. nezeu însuflat, cu Evloghie, cel
Ca 0 b 0 găti e neînpuţinată foarte luminos, cari au strălucit
este credincioşilor, a cuprinde
. sicriul cu moaştele celor ce s'au la marginile lumii, cu faptele şi
cu minunile.
nevoit pentru Domnul, cu bună
credinţăl Veniţi, fraţilor, să-i Să se laude cu cântări mi-
. lăudăm ca pre nişte mucenici, nunatul Zosima şi Zaharia, prea
luând prin credinţă tămăduiri cinstitul, şi Zinon şi Zoil; Isaia '
sufletelor şi trupurilor. cel mare, şi Ilie cel slăvit, cu
Slavă a Treimii. aceştia să se cinstească.
Unime, ceea ce eşti prea de- Laud pre măritul Teodor al
săvârşită, prea înalte Dumneze- Fermiei, şi pre Ennat prea lă- '
· ule, în trei ipostasuri; Părinte, udatul, cu cari dimpreună ves-
cela ce eşti nenăscut, şi Fiule, tesc şi pre Teodul cu Teona; ,
unule născut; Duhule cel ce cinstesc pre minunatul şi ma-
. purcezi din Tatăl şi prin Fiul 1
rele Teodosie.
te arăţi; o fire, o fiinţă, o domnie, ,
Lăudat să fie Teoctist, păsto
o împărăţie, mântueşte-ne pre
rul cel prea ales, şi înaltul la
noi pre toţi.
gând Talasie. Marele Teodor, .
ce s'a numit Sicheotul, care
Singură tu ai adus omenirii
s'a arătat mare pre pământ cu
· naştere streină, singură n-ai luat semnele şi cu minunile.
stricăciuuea cea firească, pri-
mind naşterea neasemănată, Alte stele răsar iarăş prea lu-
· fără stricăciune. Pentru aceasta minoase, colibaşul Ioan, împre-
credincioşii pre tine curată, ca ună cu cei trei din scară, pur-
pre o Născătoare de Dumnezeu, tători de lumină, şi cu alţii mai
dupre datorie, te prea slăvim. mulţi, cari cu laudă au strălu
Catavasie, cit.
Vedeţi, vedeţi, că eu sunt...
Cântarea a 3-a, Irmos. Să Cinstim, CU cântări Şi CU
Nu este sfânt ca Domnul... versuri duhovniceşti, noi cei ce
ntr' alt raiu de bunătăţi al ne-am adunat, iubitori de prăz
]. m: inu naţilor părinţi in- nuire, prea cinstita şi cea de
~~-~~i~-~If~~~~~~
SÂMBĂTĂ DIMINEAŢĂ 90
==================~========
preste ani pomenirea mucenici- '· tonie, mărirea şi minunile lui

lor; că pururea se roagă lui Hri- Eftimie, prostimea şi tăcerea lui
stos pentru neamul nostru. Pavel, lui Arsenie şi lauda lui
Slavă, a Treimii. Teoctist, şi cetele tuturor ce-
lorlalţi cuvioşi, credincioşii să-i
Treime de o fiinţă şi unime,
slăvim şi să-i lăudăm cu cân-
prea înaltă Dumnezeire, ceea
tări; cu cari împreună şi cu
ce unitnea o ai cu despărţire, iar
firea nedespărţită, ca feţe 1e; fecioara, Evpraxia, să o lăudăm,
uneşte-ne pre noi întru o voie a
cu toate femeile cele de Dum-
poruncilor tale. nezeu înţelepţite; şi cu un glas
să strigăm: Rugaţi-vă lui Hri-
stos Dumnezeu, să dăruească
Cort, făcut de Dumnezeu, mai iertare de greşeli, celor ce cin-
'nainte te-a însemnat Moisi, care ' stesc cu dragoste, sfântă pome-
acoperia cu serafimii sfintele 1
nirea voastră.
sfintelor, închipuind mai' nainte, Slavă asemenea.
Fecioară, a ta curată naştere, din
Legăturile patimilor rupân-
care era să se hrănească Hri-
stos dupre trup. du-le, v' aţi lipit de dragostea
bunătăţilor, şi v'aţi îmbrăcat '
Catavasie.
întru Hristos, cu slava cea mai
Ni este sfânt, ca Domnul, şi pre "sus de lume, aflând odihnă '
„nu este drept ca Dumnezeul . în ostenelele voastre, şi cu ne-
„nostru, pre care îl laudă toată ~ voinţele înfrânării dobândind
„făptura; şi nu este drept afară vieaţa cea de sus. Pentru aceasta
„de tine, Doamne. dupre vrednicie vă bucuraţi,
Sedealna, glasul al 4-lea. împreună cu puterile cele de
Podobie: De grab ne întâmpină pre noi... sus, stând şi veselindu-vă îna-
Hristos, soarele dreptăţii, v' a intea lui Dumnezeu, întru cân-
trimis pre voi sfinţilor, ca pre tare. Purtătorilor de Dumnezeu,
nişte raze, să luminaţi pămân părinţi ai noştri, cereţi iertare
tul; pentru aceasta luminaţi su- greş e 1il or, celor ce serbează
. fletulmeu,celîntunecatîntrură cu dragoste sfântă pomenirea
utate, prin dumnezeeştile voa;.. voastră.
stre rugăciuni, cu dumneze- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
ească I u mina cunoştinţii de Jn noroiul păcatelor m'am
Dumnezeu, cei ce sunteţi de împlântat, şi nu este întru mine
Dumnezeu fericiţL stare. Rău m' a înecat viforul
Alta, glasul al 8-lea. greşelilor mele. Ci ca ceea ce
Podobia: Pre înţelepciunea şi cuvântul... ai născut pre Cuvântul cel unul
Blândeţele şi curăţia lui An- iubitor de oameni, caută rogu ...
mă spre mine, robul tău. Mân- Măresc nevoinţele lui Marti-

tueşte-mă de păcat şi de pati- nian şi ale lui Malhu, şi umble-
mile cele vătămătoare de suflet, tele cele pentru curăţia şi fap-
şi de toată răutatea vrăjmaşului tele bune ale lui Marchel, mai
Stăpână ; ca să cânt veselindu- marele păstorilor ; cinstesc şi
1
mă: Roagă-te lui Hristos, Dum- pre Milli, învietorul morţilor.

nezeu, să-mi dea iert are de Mucenici ai lui Hristos, adu-
· greşeli, că pre tine te am nădej
ceţi rugăciuni neîncetate Făcă
de, eu robul tău. torului şi Ziditorului pentru
pacea lumii şi pentru cei ce
·l
Vrând să te întrupezi, Cuvinte ...
uminătorul în lume arătat cinstesc pomenirea voastră cu
cântări.
~ este dumnezeescul Ilarion,
munte cunoscător marele Iu- Slavă, a Treimii.
stin; cu cari şi Ierax să se cin- Minune se vede că dumne-
, stească, şi Ivi st ion cu Iosif, zeirea este una şi trei, toată în
vitejii cei aleşi. trei feţe fără despărţire, că Ta-
Ieremia încă a strălucit în tălui şi Fiului şi Duhului Sfânt,
· vieaţă, şi Ishirion s'a arătat cu dăm închinăciune întru o fire.
. mare tărie. Cu cari străluceşte Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„
Carion, Copris, Castor şi Ca- Bucură-te, încăperea lui
. sian cel prea frumos. Dumnezeu cea desfătată; bu-
Mă minunez de vorba cea cură-te, sicriul legii celei nouă;
'blândă a lui Calist, laud face- bucură-te, năstrapă din care s' a
rile de bine ale lui Laurentie, dat tuturor oamenilor mana
· şi vestesc fapta cea bună a lui cea cereasca.
"'
Loghin, şi lui Lot îi cinstesc Catavasie.
bunătăţile. V rând să te întrupezi Cu-
Pre Leontie adâncul teolo- „vin te din muntele cel umbros,
giei laud, şi slăvesc pre Macsim „din singură Născătoarea de
noeanul învăţăturilor; mă fă „Dumnezeu, profetul a cuno-
lesc cu Marchian, şi laud pre „scut cu vedere dumnezeească,
Marco cel supus şi ascultător „şi cu frică a slăvit puterea ta".
de Dumnezeu. Cântarea 5-a, Irmos.
C.instea bunătăţilor Macarie Din negura patimilor„.
cel mare, şi Politic odorul evse- ~ 1l eniţi săvedem florile cele
· viei se proclamă; cu aceştia şi llt_ pururea vii ale raiului celui
· Marco cel foarte lăudat, şi cu din Edem, cele odrăslite de
Dalmatoiu, arapul Moisi. Dumnezeu, nevoinţele părinţi-
~ ~
~~~~~~?5-i~~~~~m-~t~
92 SÂMBĂTĂ DIMINEAŢA
lor, a cărora singur lucrător Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
. este Domnul. Preacurată, ceea ce ai năs

Cu izvoarele cuvintelor lui cut prin cuvânt pre Cuvântul,
Nil se adapă tot sufletul cel în- mai pre sus de cuvânt, pre Acela
. ţelegător; cu sfintele vieţi a lui rugând u-1 nu înceta, rugă
Navcratie şi a lui Nicon se lu- mu-ne, să se mântuească puru-
minează, şi Na tanail cu Nis- rea din primejdii turma ta.
thenor îl înfrumuseţează. Catavasia. ~
Xenofont cu fiii săi întru bu- Din negura patimilor, ca din- .
nătăţi strălucind, ne luminează, „tr' o noapte prea adâncă, mân-
şi marele Orsisie, iar mai ales „tuindu-mă, învredniceşte-mă
Onufrie; dar pre Pimen, cine „să mânece duhu I meu, ro-
din oameni îl va lăuda dupre „gu-mă, la lumina zilei porun-
· cuviinţă? „cilor tale, Hristoase" .
panvo şi cu fapta şi cu cu- Cântarea 6-a, Irmos :
vântul să se fericească dupre Pre mine cel cuprins„.
vrednicie ca un înalt, şi Puplie 1{\Jl[inunaţi sunt prea cinstiţii
măritul, cel ce opreşte dracii, Jl_l11_părinţii noştri, ale cărora
să se laude, şi întocma cu el şi le sunt dumnezeeştile nevoinţe,
· luminatul Pinufrie. ale cărora luptele, ale cărora tă
Dupre vrednică datorie să măduirile ; că cine mai mult de
se cinstească Pafnutie cu ade- cât aceştia au arătat tăria minu-
vărat prea măritul, Pior, Pater- nilor.
mutie, Pavel prostul, Pitirun Ravula cel minunat, Ruf îm-
cel mare şi Exarhul părinţilor. preună, şi Sisoiu cel întocmai cu
Luminat să se laude lumină îngerii, să se laude; cu cari şi
torul luminătorilor Pa ho mie, dumnezeescul E rid şi Siluan. ~
· Palamon împreună pătimitorul, Cer cu patru luminători s' a
dumnezeescul Petronie; şi îm- arătat pre pământ, această de
preună cu ateştia să se laude _ două ori îndoită, cu acelaş nu-
1
Passarion cu cântări dumne- i me numirea Simeonilor, din cari

zeeşti. trei sunt stâlpnici, şi unul cel
Slavă, a Treimii..„
nebun pentru Hristos.
De şi dupre fire dumnezei- Prin mijlocul stelelor ca soa-
rea, este una, du pre fete însă rele au strălucit a.ceia, cărora
este întreită; întru care ne-am era povăţuitor sfinţitul Sava; cu
· botezat şi întru care credem, care străluceşte Sarapion, şi Sil-
Tatăl, Cuvântul şi Duhul cel van cu faptele.
de o fiinţă. Sarmat şi Timoteiu, şi Titoiu
împreună cu Iperehie, şi Far- săvârşit, pre cei ce te slăvesc

mutiej Foca, Hariton, Herimon, pre tine şi te laudă, păzeşte-i, ca
Psoe şi înţeleptul Or, să se la- să-ţi cânte ţie, aliluia.
ude. Icos:
Sfântă şi lăudată mulţimea L a cele frumoase ale viet" ii

părinţilor, cea amintită şi cea m' am uitat, văzând cu gându-
nenumită, scapă de primejdii rile cele ce se fac, socotind cele
pre cei ce săvârşesc pomenirile de întristare ale lor, am plâns
voastre cu dragoste. vieaţa oamenilor, şi numai pre
Slavă, a Treimii : voi v' am fericit, cari aţi ales par-
tea cea bună, adecă a pătimi cu
Pre tine, Treimea cea mai pre Hristos şi a petrece împreună ,
sus de toată stăpânirea, şi Dum- 1
cu dânsul, şi a cânta împreună

nezeească unime, lumină şi lu- 1
cu profetul David, aliluia.

mini, te laud, vie a t·ă şi vieţi, l 1,
Şi cetim la Prolog. Apoi
minte, pre Cuvântul şi pre Du- i ·
hul Sfânt, un Dumnezeu întreit, I•
sfânt. ii I
SINAXAR
IN SÂMBĂTA BRÂNZEI.
I essee, strămoşule, saltă, că
din rădăcina ta, din curata Fe- :' 1
Stih:
Sufletele drepţilor sunt întru nemmire.
cioară, a răsărit floarea vieţii, ·
1
Pentru aceea le facem sfântă pomenire.

Hristos Dumnezeu, cel ce a 1
mântuit lumea.
""' ntru această zi facem pomenire tu-
turor sfinţilor, atât a bă~rbaţilor,
Catavasie. cât şi femeilor, cari au strălucit
Pre mine cel cuprins de multe întru gândirea de Dumnezeu, şi
întru învăţătura lucrurilor celor dum-
„greşeli, care cad la 'îndurările nezeeşti. Pentruc[t purtătorii de Dum-
nezeu părinţi învăţându-ne pre noi pre
„tale, primeşte-mă, iubi torule uşor prin serbătorile ce au trecut, şi
„de oameni, Doamne, ca pre vestindu-ne să ne gătim şi să ne îmbrăcăm
spre curgerea postului; aducându-ne aminte
„proorocul, şi mă mântueşte". să ne depărtăm de la desmierdăciuni şi de la
mâncarea îără de măsură; puindu-ne înainte
Condacul, glasul al 8-lea. din destul groaza judecătorului ce vine ; şi '
Prosomia: Ca nişte pârgă a firii... încă acum vrând. ca mai 'nainte să ne cură
ţim, prin săptămâna brânzei, au pus, precum
I' a pre nişte propoveduitori se cădea cu cuviinţă şi cu bună socoteală, şi
două posturi în mijlocul ei, adică Miercuri şi
\li ai bunei credinţe, şi înfrâ- Vineri ; ca să ne deştepte, şi să ne îndemne .
nători ai păgânătăţi, ai luminat, cu încetul spre postul mare. Iată că pun as-
tăzi înaintea noastră încă şi pre toţi acei băr
Doamne, adunarea purtătorilor baţi şi femei cari au vieţuit bine şi cu temere ,
de Dumnezeu prin multe ostenele şi nevoinţe,
de Dumnezeu, cari partea cea ca prin amintirea lor şi a luptelor lor, să ne
de subt soare o au strălucit. Pen- facă pre noi mai plecaţi, şi mai gata a veni
la locul nevoinţelor. Şi având vieţile acelora
tru rugăciunile lor, în pace deca o oglindă, ca o povaţă, dobândind de la
~~~~-m~~~~~
~ 94 SÂMBĂTA DIMINEAŢA •
~ întrarma
dânşii ajutor de mnă şi întărire, să ne putem
spre luptele cele sufleteşti. Socotind
ale acelora ru oăciuni, Dumne-
5
aceasta întru noi, că şi ei au avut tot aceeaşi zeule, mântueşte-ne pre noi pre
împărtltşire a firii noastre. Că precum Voevozii to+i.
rânduindu-şi oştile, şi stând în frunte îndeamnă ~
şi întăresc oastea cu cuvinte, şi cu aducerea
aminte, şi cu pildele bărbaţilor celor de demult, Purtătoarea
de Hristos Vri-
cari cu vrednicie au fost Voevozi, şi vitejeşte
ena, cu dumnezeeasca Fevronia
au stătut împotriva neprietenului; şi de acolo,
să se cinstească, şi Tomaida cu
luând ei îndrăzneală şi îndemnare cu nădejde
de biruinţă, merg cu toată inima asupra ne-
leria şi Platonida să se laude
prietenului, şi se lovesc cu dânsul. Aşa înţe
cu credinţă; împreună cu ace-
lepţeşte şi cu bună socoteală fac acum şi
purtătorii de Dumnezeu părinţi ; că îndemnând
stea şi Melantia.
partea bărbătească şi femeească spre luptele
su:\'leteşti printr'acele feţe de oameni, cari cu
temere de Dumnezeu au vieţuit, îi îndeamnăLaudă fie Evpraxiilor celor
aşa spre curgerea postului; ca privind noi la
cu minte îngerească, şi celor
vieaţa bună şi grea a acelora, ca la o pildă
două Teodore; Ănastasiilor ce-
şi chip luminos, să putem face multe feluri de
bunătăţi, fiecare dupre putere. Şi mai întâi,
lor prea fericite mărire şi laudă
să avem dragoste şi să ne dep8~rtăm cu mintea
de la lucrări şi fapte necuvioase; şi încă în-
ne încetată, care au servit mi-
tru acest post să ne depărtăm nu numai dela
nunat lui Dumnezeu.
mâncări, ci de la neînfrânarea limbii, şi de la 1 1
mânie, şi de la vederea netrebnică, şi cu un
Maria Egipteanca a fost ca
cuvânt de Ia tot răul. Pentru această pricină
sfinţii părinţi au aşezat aicea pomenirea tutu-
o lumină în lume, şi cel ce s' a
ror sfinţilor acelora, cari prin post şi prin alte
fapte bune au făcut cele plăcute lui Hristos
numit Marin, stea lumii s' a ară
Dumnezeu, şi I-a slujit Lui puindu-i pre aceia i
tat, şi Evfrosina ca un soare
înaintea noastră, şi îndemnându-ne prin pilda
lor spre sporirea bunătăţilor, şi spre întrarma-
strălucind cu bunătăţile.
rea cea vitejească asupra poftelor şi asupra
dracilor; dându-ne a înţelege că de vom face
Luminoasă ca focul a fost Te-
şi noi asemenea acelora, nimica nu ne va îm-
pedeca şi pre noi a plini toate acelea ce au
odula întru vieaţă, şi a strălucit
plinit şi ei, şi a ne învrednici de aceaş cinste;
întru pustnicie Iulita, şi împre-
mai ales cil" şi ei au avut tot o fire cu noi.
Pentru săptămâna lăsatului de brânză spun
ună cu acestea luminează în-
unii, ci'i o a aşezat împăratul Eraclie, care oş- I
tindu-se împotriva lui Hozroi şi a Perşilor :

tru fapte prea fericita Isidora~
1
şease ani, a W.găduit lui Dumnezeu că de-1 va

birui, să schimbe acea săptămână din carneCugetătoare de cele cereşti
cum era, şi să o pue între post şi între dulce
Marina acum să se cinstească
precum a şi urmat. Mai de crezut este însă
că această săptămână o a pus sfinţii părinţi
cu Matrona cea mare; Singliti-
ca o trecere treptată către postul deplin ; ca
chia şi Sarra, cu I u st a întru
nu de odată, ci cu încetul să luăm frâul pos- ,
tului, şi să ni-l impunem spre binele şi mân-
cântări, ca nişte înţelepte să se
tuirea noastră. Pentru rugăciunile tuturor sfin-
ţilor Tăi, Hristoase, Dumnezeul nostru, milueş
laude.
te-ne pre noi, acum şi pururea, şi în vecii
vecilor, Amin. pelaghia, îngerul Domnului;
Cântarea a 7~a, Irmos : Taisia, sfeşnicul pocăinţii; şi ori
Cela ce ai răcorit pre tineri... care alta din femeile, ce au stră
.VI eniţi să aducem cântări du- : lucit în sihăstrii, să se laude.
- pre datorie femeilor, celor ce : Slavă, a Treimii.
1
au vieţuit cu cuviinţă şi întocmai Tatălui, împreună şi Fiului,

cu îngerii, şi să strigăm: Pentru şi Sfântului Duh, cu un gând
ne închinăm, şi mărindu-l cu i Grigore ale Nisiarilor, şi cei-

· credinţă, strigăm: Slavă ţie Tre- .. lalţi doi făcători de minuni pă- ·
ime, unime, Dumnezeul nostru. ' rinţi, şi înţeleptul întru cele
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. dumnezeeşti Epifanie, împre- ·
ună cu Ămfilohie, luminatul lu-
Binecuvântată Născătoare de
1
minător, să se laude în veci.

· Dun1nezeu Fecioară, care a ai
născut pre Mântuitorul lumii şi Pre Mitrofan, lauda preoţi- ·
Stăpânul, pre acela roagă-l, pu- lor, cu Nectarie, cu Attic şi cu
rurea să mi 1u ea s că sufletele Ghenadie, împreună şi pre ~
. noastre. Anatolie să lăudăm, pre strălu
Catavasie: citorii cei vii, împreună cu Ev-
sevie şi cu Proclu prea în-
Cela ce ai răcorit pre tineri ţelepţii.
· „în cuptor şi ai păzit pre aceea
„ce te-a născut, Fecioară după Pre Nicolae, sfinţitul propove- ~
„naştere, bine eşti cuvântat duitor pre Sofronie cel adevă-
· HDoamne, Dumnezeul părinţilor 1 rat cu limba de miere, şi pre
+"
„noş t n . Evlavie laud, şi pre Diadoh, îm-
1 preună cu Evstatie şi cu Iu-
Cântarea a 8-a, Irmos :
Cela ce s'a prea slăvit...
venalie, căpiteniile părinţilor.
A Treimii
re păstorii şi pre înţelepţii
P
_ dascăli; pre arhiereii bise-
ricii lui Hristos, şi pre cuvioşi,
Binecuvântăm pre
C a pre o unime în fiinţă te
Tatăl...
toţi să-i lăudăm, pre Domnul lă laud, ca pre o Treime în feţe te ·
. udându-l şi prea înălţându-l cinstesc, Părinte, Fiule şi prea
. întru toţi veciL sfinte Duhule; stăpânirea cea
fără început a împărăţiei tale o ·
Dupre datorie Vasile cel ma- slăvesc în veci.
re, şi acesta cel dupre adevăr Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
mult nevoitorul Atanasie să se Tu, munte a lui Dumnezeu
laude întru cântări, cu Grigorie
te-ai arătat, Născătoare de Dum-
cel mai ales de cât toţi în teo-
nezeu, întru care Hristos locu-
logie.
ind, dumnezeeşti locaşuri a fă
Pre Ioan cel cu gura de aur cut pre cei ce cântă : Pre Dom-
şi pre Kiril, stâlpii cei de Dum- nul lăudaţi-l, şi-l prea înălţaţi
nezeu înţelepţiţi, să-i lăudăm; întru toţi vecii.
asemenea şi pre Isichie, alt teo- Catavasie.
log, şi pre dumnezeescul Me- Să lăudăm, bine să cuvântăm ...
letie, grăitorul de cele dumne- , Pre Domnul, cel ce s' a prea-
zeeşti. „ slăvit în muntele cel sfânt, şi
SÂMBĂTĂ DIMINEAŢA
====================================================-==---~-------
„a arătat lui Moisi în rug taina I Prea cuvioşii părinţi şi arhie-

. „pururea Fecioarei prin foc, lă rei ai Domnului, împreună cu
„udati-1 şi-l prea în ă Ita ţi în- ! sfinţii mucenici şi cu sfintele fe-
„tru toţi vecii". mei, toţi cei numiţi şi cei nenu-
Şi cântăm: miţi, rugaţi-vă să se mântuească
Ceea ce eşti rnai cinstită,„ sufletele noastre.
Cântarea 9-a, Irmos. Slavă, a Treimii.
Naşterea pururea Fecioarei... Unule în treime Dumnezeule,
I(\ ine va spune îndrăzneala slavă ţie neîncetat, că de şi este
\J1 1u i Ambrosie. şi înţelep Dumnezeu fiecare faţă, daru-
ciunea lui Ierotei, cum o va po- nul eşti în fiinţă Tatăl, Fiul şi
vesti? Dar tăria cea pentru cre- Duhul, cu cele trei luminate
dinţă a Alexandrilor de Dumne- osebiri.
. zeu înţelepţilor părinţi? Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Fedim dumnezeescul, Spiri- Rug aprins cu foc şi near-

. don purtătorul de Dumnezeu, zând a văzut Moisi mai 'nainte
cu Antipatru, cu Pamvo, Palla- în muntele Sinai, pântecele tău
die şi Nonn, dimpreună cu lero- Fecioară cel primitor de Dum-
nim şi cu Ghermano prea cin- nezeu, care a primit fo eul cel
. stitul, ca nişte luminători dum- neperitor.
nezeeşti să se laude. Catavasie.
Dionisie, cel avut în cele Naşterea pururea Fecioarei

dumnezeeşti, să se cinstească „ce s' a arătat legiuitorului mai
ca un tăinuitor al celor cereşti; „'nainte prin foc şi prin rug,
asemenea Climent, mult pătimi „spre mântuirea noastră a cre-
torul, Flavian şi Pavel cel mare, „dincioşilor, cu cântări fără tă
vestitorii mărturisirii. „cere să o slăvim".
LUMINÂND A
Mihail al Sinadelor împreună Podobie: Femei auziţi...
cu Tarasie ; Nichifor iară ş cu Mulţimea cuvioşilor părinţi,
Teodor cel f oµ r te minunat şi cari v' aţi lepădat de lume, şi
Teofan cel cu nume adevărat crucea aţi ridicat împreună cu
. sfinţit, să se laude, ca apărători
cetele mucenicilor, împreunarea
icoanelor lui Hristos. Arhiereilor, şi adunarea femei-
Petru şi lgnatie purtătorii de lor, luminaţi-ne ca să lăudăm
Dumnezeu, ca nişte adevăraţi dupre vrednicie prea luminată ~
Apostoli ai lui Hristos şi sfin- pomenirea voastră.
ţiţi nevoitori, să se laude îm- Slavă, Şi
acum, altă Podobie :
. preună cu Policarp şi cu Chipri- Cu Apostolii să ne suim...
, an, martirii Mântuitorului. Pre purtătorii de Dumnezeu
ÎN SÂMBĂTA BRÂNZEI 97
părinţi, cari au strălucit în si- zeu prin rugăciunea lor, şi veş

hăstrie, şi pre ierarhi împreună nică mărire şi bucurie; şi să
şi pre cuvioasele femei, şi cetele scăpăm acolo de muncile cele
sfinţilor mucenici, cu cântări lu- neîmblânzite.
minat să-i lăudăm, ca să ne 1
Ceata tuturor ierarhilor, adu-

sfinţim; şi cu rugăciunile lor, şi
narea drepţilor şi a sihaştrilor,
ale Născătoarei de Dumnezeu, şi a cuvioaselor femei, cari aţi
lesne să săvârşim călătoria vieţuit cu bună credinţă, mi-
postului lostivindu-vă dupre dar, rugaţi
LA LĂUDĂRI pre singur cel bun, prea îndu-
Punem Stihiri patru, şi cântăm Stihirile ratul Domn, să ne miluească şi
Glasul al 8-lea.
Podobie: In raiul cel din Edem.
pre noi. Şi de osânda cea de
acolo, cu rugăciunile voastre, ·
Mulţimea părinţilor, cari au !
înţelepţilor, să ne mântuim toţi;
sihăstrit cu cuviinţă, toţi cre- şi întru desfătarea ce va să fie
dincioşii cu cântări să o lăudăm. să ne îndulcim fără sfârşit în
Şi pre Ierarhii lui Hristos să-i veci, bucurându-ne şi noi, şi ne- ·
cinstim întru laude, cu un dum- încetată cântare strigând dătă
nezeesc cuget, şi cu un suflet, torului de vieaţă.
fraţilor; că întru ajunare au vie-
ţuit, şi întru post curat, şi cu Cuvioasă prăznuire lui Dum-
Evanghelia lui Hristos ne-au nezeu astăzi credincioşii să prăz
luminat. Cu cari dimpreună să nuim, întru pomenirea din des . .
lăudăm şi pre purtătoarele de tul a sfinţilor arhierei şi a siha-
Dumnezeu şi luminatele femei, strilor; a sfinţilor mucenici, şi a
vieţii lor din suflet râvnind cu cuvioaselor şi bine credincioa-
dumnezeească cuviinţă, ca să a- selor femei. Că cele stricăcioase
flăm acolo iertarea greşelilor. şi trecătoare le-au defăimat cu
adevărat, şi ca nişte păianjeni şi
Pre cei ce luminat au strălu gunoaie le-au socotit; ca să do-
cit în sihăstrie, şi cu cuviinţă bândească pre Hristos şi împă
au vieţuit, să-i lăudăm cu prea răţia lui, şi dumnezeeştile acelea
mărire, fraţilor; ca pre cei ce au
bunătăţi, care ochiul nu le-a vă-
vieţuit bine şi la vieaţa veşnică
zut, nici urechea nu le-a auzit
cu bună credinţă s'au mutat cândva. Cu ale cărora rugăciuni,
bucurându-se. Şi la odihna cea Dumnezeule, scoate din strică
neperitoare şi fericită, care este ciune sufletele noastre.
acolo, prin bunătăţi şi prin cu-
răţie drept au alergat. Deci du- Slavă, glasul al 6-lea.
pre vrednicia lor să-i cinstim, Cuvioşilor pă:rinţil în tot pă-
ca să aflăm milă de la Dumne- mântul a ieşit vestirea lucrărilor
THJODUL 7
98
Fraţilor, roada Duhului este dragostea„.
voastre, prin care în cer aţi aflat ,,
Evanghelia de la Matei:
plata ostenelilor voastre; risi- 11
Zis-a Domnul, luaţi aminte milostenia voa-
pit-aţi taberile dracilor, ajuns- , stră ...
aţi la cetele îngerilor, a cărora Şi alfa Evanghelie a cuvioşilor, tot de la

Matei:
vieaţă fără prihană aţi râvnit; şi Zis-a Domnul, toate··mi mmt date mie de la ~
acum îndrăzneală având către 'I'ati:il meu ...
Domnul, cereţi pace sufletelor ' Chinonicul :
noastre. Bucuraţi-vil drepţii întru Domnul...
Născătoare de Dumnezeu, tu
eşti viţa cea adevărată, care
ai odrăslit rodul vieţii; pre tine
De se va întâmpla praznicul Intâmpinării în
te rugăm: Roagă-te, Stăpână, cu Sâmbăta lăsatului de brânză :
cuvioşii părinţi şi cu toţi sfinţii,
S~l se caute Tipic la sfârr;;itul că.rţii, la li-
să se miluească sufletele noastre~ tera L.
Doxologia cea mare, Ecteniile, Apolisul şi , De se va întâmpla aflarea cinstitului cap al
Ceasul 1-iu. i· Sfântului Ioan înainte-mergătorul întru acea-
:: stă Sân1bătă a lăsatului brânzei:
Să se caute tipic Ja sfârşitul c~1rţii, la litera JVL '
LA LITURGHIE. Cade-se a şti.

Fericirile din Canonul părinţilor, Cântarea Că de la Duminica Vameşului şi a Fariseului
a 3-a şi a 6-a, pe opt.
Apostolul zilei, din cartea cea către Romani : se citeşte Apostolul şi Evanghelia în Sâmbete: '
Fraţilor, pacea să o iubim; şi altul al părin ' mai înainte ale Sâmbetei de rând, apoi ale
ţilor, din cea către Galateni : Sfântului; până la Duminica tuturor sfinţilor.
ÎN DUMINICA
LĂSATULUI DE BRÂNZĂ
IZGONIREA LUI ADAM DIN RAI
SÂMBĂTĂ SEARA
La Vecernia mare, după Psalmul cel obişnuit cetim: Fericit bărbatul, Catisma toată. La
Doamne strigat-am, punem Stihirile pe 10, şi cântăm trei Stihiri din Octoih ale Invierii, trei
ale lui Anatolie, şi patru ale Triodului. Glasul al 6-lea, Podobie : Toată nădejdea„,
........
,~, ·,,. :< ăcătorul meu Domnul, celei mai de desubt în pământ.
~ luând ţărână din pă-
f
Ci tu ca un stăpân şi îndurat,
iarăş mă chiamă~
mânt, şi însufleţin
du-mă cu suflare de vieaţă, De veşmântul cel de Dum-
m'a înviat şi m'a cinstit a fi stă nezeu ţesut, m' am desbrăcat eu, ·
pânitor pre pământ tuturor ce- ticălosul, prin sfatul vrăjmaşu- .
lor văzute, şi locuitor împreună lui, neascultând porunca ta cea
cu Ingerii. Iar satana, înşelătorul, dumnezeească, Doamne 1 Şi
lucrând cu şarpele, ca cu o m'am îmbrăcat acum cu frunze
1
unealtă m'a amăgit prin mân- , de smochin, şi cu haine de piele;

care, şi de mărirea lui Dumne- căci m' am osândit a mânca prin
1
zeu m' a osebit, şi m' a dat morţii sudori pâine cu muncă; şi pă-
100 DUMINICA
==========================
mântul s'a blestemat să-mi ro- De acum nu mă voiu mai des- '
dească spini şi pălămidă. Ci tu, făta întru dulceaţa ta. Nu voiu
cel ce te-ai întrupat din Fecioară mai vedea pre Domnul şi Dum- ,
în anii cei de apoi, chemân- nezeul şi Ziditorul meu ; căci ~
du-mă, iarăş mă bagă în rai. în pământ voiu merge, din ca-
rele m' am şi luat. Milostive în- ·
Raiule prea cinstite, podoaba durate, strig către tine: Milue-
cea prea frumoasă, locaşul cel ştemă pre mine, cel ce am căzut. '
de Dumnezeu zidit, veselia cea
· nesfârşită şi desfătarea, slăvirea
A glasului ce va fi de rând.
drepţilor, frumuseţea profeţilor Vohod: Lumină lină„.
şi sălăşluirea sfinţilor, cu sune- Prochimen: Domnul a împărăţit...
tul frunzelor tale, roagă pre LA LITIE.
Ziditorul tuturor, să-mi des- Dupre obiceiu, Stihira Hramului.
chidă uşile care cu neascultarea
le-am închis; şi să mă învred- Soarele raze 1e şi-a ascuns,
nicesc a mă împărtăşi pomului luna cu stelele în sânge s'au
vieţii şi bucuriei, cu care mai- schimbat, munţii s' au înfricoşat,
' nainte întru tine m'am desfătat. dealurile s' au cutremurat, când
s' a închis raiul ieşind Adam cu
Adam s' a scos din rai pentru mâinile bătându-şi faţa şi zi-
neascultare, şi din desfăt are când: Mi I ost iv e, milueşte-mă '
s' a lepădat, de vorbele femeiei pre mine cel ce am căzut.
· amăgindu-se, şi gol a şezut în
Şi Născătoarei
preajma locului, vai mie 1 tân- acum, a de Dumnezeu.
guindu-se. Deci să ne sârguim Cu taină le lăudăm pre tine,
· toţi să primim vremea postului Născătoare de Dumnezeu, Ma-
supuindu-ne evangheliceştilor rie: că te-ai arătat scaun al
rândueli; ca printr'însele făcân marelui lmpărat, cort prea sfânt
. du-ne plăcuţi lui Hristos, să mai desfătat de cât cerurile,
. dobândim iarăş sălăşluirea căruţă de heruvimi, şi mai pre-
raiului. sus de cât serafimii, cămară a
Slavă, glasul al 6-lea. măririi ; că din tine a ieşit în-
trupându-se Dumnezeul tutu-
Şezut-a Adam în preajma
ror. Pre acela roagă-l, să se
. raiului, şi de goliciunea sa plân- mântuiască sufletele noastre.
gând se tânguia: Vai mie 1celui
· ce m' am supus înşelăciunii celei STIHOAVNA OCTOIHULUI
viclene, şi m' am furat, şi de ' Slavă, glasul al 6-lea.
mărire m'am depărtat. Vai miel Scosu-s'a A.dam din rai pen-
· celui desbrăcat de nevinovăţie tru mâncare; pentru aceasta şi
şi lăsat în sărăcie. Ci, o raiule 1 şezând în preajma lui, plângea
LĂSATULUI DE BRÂNZĂ 101
·~==~===================
tânguindu-se, şi cu glas de urni- •I La Utrenie

linţă zicea: Vai miel ce am pă- 'i La Dumnezeu este Domnul... Troparul
timit eu ticălosul. O poruncă învierii de două ori, şi a Născătoarei. Obişnui- •
am că 1ca t a Stăpânului meu, tele Stihologii, şi Polieleul, precum s'a arătat în
Duminica Fiului celui risipitor. Şi începem a ceti
şi de tot binele m' am lipsit. cartea, cea a şase zile, a lui Ioan Gură de aur.
Raiule prea sfinte, cel ce eşti ''
Pentru mine sădit şi , pe n t r U Apoi. Bine eşti nele
!: cuvântat Doamne, şi Antifoa-
glasului.
Eva încuiat, roagă pre cela ce Toată suflarea, şi Evanghelia Utreniei cea
I
te-a făcut pre ti'ne şi pre mine de rând.

m' a zid i t, ca să mă satur de i Invierea lui Hristos văzând, Psalmul 50.
florile ta 1e. Pentru aceasta şi Slavă, glasul al 8-Iea.
Mântuitorul către dânsul a zis: Uşile pocăinţii deschide-mi mie ...
1
. Zidirea mea nu voiu să piară, Şi acum. In cărările mântuirii...

ci voiu să se mântuească, şi la Apoi Stih, glasul al 6-le.a.
CUnoşiinţa adevărului Să vină. Milueşte-mă Dumnezeule„.
Că pre cel ce vine la mine nu-l Şi La mulţimea faptelor mele.„
VOiU goni afară. Caută-le înapoi, pagina 5.
~' Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
CANONUL INVIERII.
Făcătorul şi Mântuitorul meu
Din Octoih, al crucii învierii, şi al Născătoa~ ·
Preacurată, Hristos Domnul, rei de Dumnezeu pe 8. Şi în Triod pe 6.
din pântecele tău ieşind, întru Facerea lui Cristofor Protasicritul
mine îmbrăcându-se, din ble-
Cântarea 1, glasul al 6-lea, Irmos.
stemul cel dintâi pre Adam l-a
Ca pre uscat umblând Israil...
scăpat. Pentru aceasta ţie, Prea-
curată, ca Maicii lui Dumnezeu l\1iino, ticălosul meu suflete,
şi Fecioarei cu adevărat, stri- 1ll._ de plângi astăzi, de cele ce
găm fără tăcere ca îngerul: Bu- s' au făcut cu tine, aducându-ţi
cură-te 1 Bucură te Stăpână, fo- aminte de goliciunea cea dintâi
lositoarea, şi acoperemântul, şi din Edem, prin care te-ai scos
mântuirea sufletelor noastre. din desfătare şi din bucuria cea
Acum slobozeşte pre robul tău„. neîncetată.
După Sfinte Dumnezeule Troparul.
Născătoare de Dumnezeu: de trei ori.
Şi cealaltă urmare a Privegherii, Pentru milostivirea cea multă
· Iară de nu este Priveghere, Troparul Invierii şi îndurările tale, Ziditorule al
şi a Născătoarei de Dumnezeu.
lumii, şi făcătorule al tuturor,
VEZI. Iar slujba sfântului dela Minei se
· cântă la Pavecerniţă. viu făcându-mă întâi din ţărână,
mi-ai poruncit să te laud îm-
preună cu îngerii tăi.
Pentru bogăţia bunătăţilor,
tu ai sădit, Ziditorule şi Doam- ~
~~m~~M~~~™m~m~m~i"~~
102 DUMINICA
ne, desfătarea raiului în Edem, runcit Dumnezeu să nu gust

poruncindu-mi să mă desfătez nici de cum, şi din dumneze- ·
întru rodurile ce 1e frumoase, easca mărire m'am lepădat
veselitoare şi nestricăcioase. cu amar.
Slavă. Slavă.
V ai mie 1 ticălosul meu su- V ai mie 1tic ă 1o ase suflete:

flete, că ai luat volnicie de la Cum n'ai cunoscut vicleşugul?
Dumnezeu, să te îndestulezi de Cum n'ai simţit înşelăciunea şi
1
cele ce sunt în Edem, şi ţi-s' a 1
zavistia vrăjmaşului? Ci mintea

poruncit să nu mănânci din 1
ţi-ai întunecat, şi ai călcat po-

rodul cunoştinţii. Pentru ce ai runca Ziditorului tău.
călcat legea lui Dumnezeu?
Şi acum, a Născătoarei, cte Dumnezeu.
Nădejdea şi acoperemântul
Născătoare de Dumnezeu, meu, Cinstită, ceea ce singură
Fecioară, ca ceea ce eşti dupre ai acoperit de demult, prin naş- .
neam fiica lui Adam, iar dupre terea ta, goliciunea lui Adam
dar N ăscă to are lui Hristos, celui căzut, cur a tă cu nestri-
Dumnezeu, pre mine, cel alun- căciune iarăş îmbrăcându-mă.
gat din Edem, mă chiamă iarăş.
Iar Catavasii cântăm, Irmoasele acestui Catavasia:
Canon. Nu este sfânt precum Tu
Ca pre uscat umblând Israil, „Doamne, Dumnezeul meu, care
„cu urmele prin adânc, pre go- „ai înălţat cornul credincioşilor
„naciul Faraon văzându-l înne... „tăi, bunule, şi ne-ai întărit pre .
„cat, a strigat: lui Dumne... „peatra mărturisirii tale".
„zeu cântare de biruinţă să-i
Şezânda, glasul al 4-lea.
„cant"am ".
A
Podobie: Spăimântatu-s'a Iosif...

Cântarea 3-a, Irmos:
Nu este sfânt...
L epădatu-s'a Adam din des-
fătarea raiului, prin mâncarea
arpele cel viclean oarecând
S pismuind cinstea mea, a
şoptit în urechile Evei cu înşe
cea amară, pentru neînfrânare, ·
nepăzind porunca Stăpânului, şi
s'a osândit să lucreze pământul
lăciune; de care eu amăgindu ... dintru care s' a luat, şi cu multe
mă, vai miel m'am lepădat din sudori să mănânce pâinea sa.
veselia vieţii. Pentru acesta noi să iubim în-
Mâna cu obrăznicie întin- frânarea, ca să nu plângem a-
zându-mi, am gustat din pomul fară din rai ca şi acela, ci să
cunoştinţii, din care mi-a po... intrăm într'însul.
LĂSATULUI DE BRÂNZĂ
·~===============
Slavă.
frunze ca din nişte ochi, pentru ~
Podobia: Cel ce te-ai înălţat...
.' mine cel golit, şi înstreinat de
A cum vremea bunătăţilor s' a mărirea lui Dumnezeu.
· arătat şi judecătorul este lângă 1
Slavă.
'
uşi, să nu ne mâhnim. Ci po- 1
Nu te voiu mai vedea, nici

!
stindu-ne, veniţi să aducem la- i mă voiu mai îndestula, de prea

1
crămi de umilinţă şi milostenie,

dulcea şi dumnezeeasca strălu
1 •
strigând: Greşit-am mai m u 1t cire a ta, nrea cinstite raiule; că

de cât 'nisipul mări L Ci iartă gol la pământ m' am lepădat,
,[
· toate ale tuturor, Mântuitorule, mâniind pre făcătorul meu.

ca să luăm cununa cea nestri-
căcioasă. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Prea sfântă Stăpână, ceea ce
Nu vom tăcea nici odată, Năs ai deschis tuturor credincioşilor
. cătoare de Dumnezeu, a vesti uşile raiului, pre care le-a în- ·
puterile tale noi nevrednicii; că cuiat Adam odinioară cu neas-
· de nu ai fi stătut tu înainte ru- cultarea, deschide-mi uşile mi-
gându-te, cine ne-ar fi izbăvit lei tale.
pre noi dintru atâte primejdii? Catavasie.
sau cine ne-ar fi păzit până acum Hristos este puterea mea,
slobozi? Nu ne vom depărta de „Dumnezeu şi Domnul, cinstita
la tine, Stăpână, că tu mântu- „Biserică cu dumnezeească cu-
eşti pre robii tăi pururea din "viinţă cântă, strigând: Din cu-
toate nevoile. „ get curat întru Domnul prăz-
Cântarea 4-a, Irmos. . d".
„nu1n
Hristos este puterea mea„.
instei m' am învrednicit eu,
C ticălosul, de la tine Stăpâne
în Edem. V ai mie 1 cum m' am
Cu dumnezeească strălucirea
~ avistuindu-mi mie vrăjmaşul,

L_r; de demult, pentru petrece- ·
ta ...
. înşelat, şi de diavolul fiind zarea cea norocită din rai, urîto-
vistuit, m' am lepădat de la faţa ta. rul de oameni în chip de şarpe
, Plângeţi-mă, cete îngereşti, m'a amăgit, şi strein de mărirea
frumuseţile raiului, şi podoaba cea vecuitoare m' a arătat.
pomilor celor de acolo, pre mine Plâng şi mă tânguesc cu su- .
cel înşelat rău şi dela Dumne- fletul, şi cer să se adaoge ochi-
. zeu depărtat. lor mei mulţime de lacrămi;
L ivadă fericită, pomi sădiţi când privesc şi văd goliciunea
de Dumnezeu, frumuseţi ale ra- mea, care o am câştigat prin căl
;t'.
iului, acum vărsaţi lacrămi din carea poruncii Domnului.
~~~-IFJ&m~~~mM&fs.~~~
104 DUMINICA
Slavă. Slavă.
l)in pământ m'am zidit cu Iodură-te, milueşte făptura ·

mâna lui Dumnezeu, şi cum că , mâinilortale, atotţiitorule Dum-
iarăş am să mă întorc în pământ nezeule; nu mă trece cu vede-
. eu, ticălosul, am auzit. Cine nu rea, rogu-mă ţie, Bunu 1e, pre
mă va plânge pre mine, cel lepă mine cel ce m' am despărţit de
dat de la Dumnezeu, şi care am ceata îngerilor tăi.
1
schimbat raiul cu iadul? Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ~rie ceea ce eşti de Dum-

Cămară de taină a slăvirii, toţi ' nezeu chemată şi Doamnă a
credincioşii te vestim, pre tine, tuturor, ca ceea ce ai născut
Născătoare de Dumnezeu, cea pre Domnul, împăratul tuturor ~
cu totul fără prihană. Pentru ' şi Mântuitorul, pre mine cel ce
aceasta te rog Curată, pre mine, sunt robit, iarăş mă cheamă în ~
cel căzut din cămara raiului, desfătarea raiului.
fă-mă iară ş primit într'însul. Catavasie.
Catavasie. Marea vieţii văzând-o înăl
Oi dumnezeească strălucirea „ţându-se de viforul ispitelor, ~
„ta, bunule, sufletele celor ce „la limanul tău cel lin alergând
„m â ne că la tine cu dragoste „strig către tine: Scoate din
~ „mă rog luminează-le, ca să te „stricăciune vie a ta mea mult
. „vadă, Cuvinte al lui Dumne- „milostive ".
Condac, glasul al 6-lea.
„zeu, pre tine adevăratul Dum- Al înţelepciunii îndreptăto- ·
„nezeu, cela ce chemi din ne- rule, şi de ştiinţă dătătorule, al
. „gura greşelilor". celor neînţelepţi învăţătorule,
Cânturea 6-a, Irmos. şi al săracilor sprijinitorule, în- ·
· r·,
Marea vieţii văzând-o ... tăreşte, înţelepţeşte inima mea,
u veşmânt de Dumnezeu Stăpâne; dă-mi cuvânt, cuvinte
\I; ţesut m' ai îmbrăcat, Mântui- al Tatălui; că iată buzele mele
torule, în Edem, ca un milostiv; nu le opresc a striga către tine: .
· iar eu am călcat porunca ta, Indurate 1Milueşte-mă pre mine
plecându-mă vrăjmaşului, şi gol cel căzut.
m'am văzut eu ticălosul. ICOS.
Suflete al meu prea ticăloase, Şezut-a Adam atunci în ~
depărtatu-te-ai de Dumnezeu. preajma desfătării raiului. şi a
pentru neînfrânarea ta; lipsitu- plâns, şi cu mâinile bătându-şi
te-ai de desfătarea raiului; de faţa, zicea: Indurate l milueş- ..
îngeri te-ai despărţit; în srică te-mă pre mine cel căzut.
ciune te-ai pogorît; o, ce căderel Văzând Adam pre lnger alun-
gându-I şi încuind uşa dumne- nesc l-a făcut părtaş. Deci pentru mâncarea
şi călcarea de poruncă a lui Adam, Domnul
zeeştei grădine, tare a oftat şi a a postit patru-zeci de zile, şi s'a făcut ascul-
tător. Şi pentru aceste pricini prin sfinţii Apos-
zis: Indurate 1 milueşte-mă pre toli s'au legiuit aceste sfinte patruzeci de zile
mine cel căzut. de acum ale postului, ca păzind noi ceea ce
n'a păzit strămoşul nostru Adam, iarăşi să do-
Simte durere, raiule, împre- bândim prin post nestricăciunea pierdută de
el. Iar întru alt chip, înţelegând scoteala şi
ună cu lucrătorul care a sărăcit, gâ,ndul sfinţilor părinţi acestea este, ca în scurt
să cuprindă şi să aducă aminte toate acele
şi cu sun"etul frunzelor tale, lucruri care le-a făcut Dumnezeu din început
roagă pre Făcătorul să nu-ţi !
şi până în sfârşit. Deci fiindcă pricina a toată
răutatea este neascultarea şi căderea lui Adam,
încuie uşa. Indurate 1 milueş ne pun nouă acum aceasta înainte, ca aducân-
te-mă pre mine cel căzut. du-ne aminte să fugim mai ales de la slobo-
zenia întru toate, şi să urmăm bunătăţilor. Deci
Adam adecă în ziua a şasea s'a făcut cu
Raiule prea îmbună tă ţi te, mâinile lui Dumnezeu, cinstindu-se cu chipul
prea sfinte, prea fericite, cela Lui prin suflare, şi luând porunca îndatăş, până
la al şaselea ceas a locuit în rai ; apoi călcând
ce eşti sădit pentru Adam şi acea poruncă, a fost depărtat de acolo. Filon
încuiat pentru Eva, roagă pre evreul spune însă, că o sută de ani a locuit
Adam în rai ; iar alţii zic şapte zile, sau şapte
Dumnezeu pentru cel căzut. ani, în cinstea numărului al şaptelea. Pentrucă
adecă în ceasul al şaselea şi-a întins mâinile
Indurate, milueşte-mă pre mine şi s'a atins de pom, arătatu-o-a aceasta şi
cel căzut. Hristos, Adam cel nou, care în ziua şi în ceasul
al şaselea şi-a întins mânile pe cruce, vinde-
când căderea aceluia. Marele şi dumnezeescul
SINAXAR Gură de aur spune, că acel pom din rai are
o putere oarecare de două feluri ; şi zice, că
ÎN DUMINICA BRÂNZEI raiul este pre pământ; şi îilosoîeşte acelaş,
că raiul este înţelegător şi simţitor, precum
PENTRU CĂDEREA LUI ADAM a fost şi Adam, şi amândouă acelea, între strică
ciune şi între nestricăciune. Mai socot oarecari,
Stihuri. că pomul acela al neascultării a fost smochin;
Cu amar, cu jale, toată firea omenească, fiindcă omul cunoscându-şi îndată goliciunea,
Odată cu strămoşii să se tânguească. luând frunze dintru acelaş arbore s'a acoperit.
Pentru aceea şi Hristos ar fi blestemat smo-
Căci când ei prin mâncare, scoţându-se afară,
chinul, ca pre acela care a fost pricina acelei
Tot neamul a căzut -întru acea ocară. neascultări, şi pentrucă fructul acestui arbore
are o asemănare oarecare şi cu păcatul. Căci
întâi este dulce, apoi produce în stomac oare-
ntru această zi, facem pomenire care amărăciune; şi încă la foi este ascuţit şi
~ despre căderea din desfătarea înghimpos, încă şi cleios pentru laptele ce are.
-~ raiului a lui Adam cel întâiu zidit; După ce a greşit Adam şi dupăce s'a 'm-
pre care dumnezeeştii şi Sfinţii brăcat în trup muritor, şi a luat blestem
. M~ Părinţii noştri o au aşezat înaintea asuprăşi, s'a gonit din rai, şi a poruncit Dum-
· fP"\9 celor patru-zeci de zile, ca şi cum nezeu unei sabii de foc să păzească uşile
ar arăta printr'aceasta că foarte de raiului. Iar el şezând înaintea raiului, a plâns,
folos este firii omeneşti leacul po- căci de atâtea bunătăţi s'a lipsit şi gol a rămas;
s u m; iară din mâncarea fără de măsură pentrucă în puţină vreme n'a postit şi tot
şi neascultarea, este ruşine mare şi ocară:"' neamul cel dintr'însul a rămas părtaş acelor
Lăsând dar sfinţii părinţi a face vorba de alte nevoi întocma cu ale lui. Până când cel ce
lucruri, ne punem înainte pre Adam cel întăiu ne-a făcut pre noi milostivindu-se spre firea
zidit arătând luminat, cât de mare răutate a noastră, până când Iisus născându-se din sfânta
pătimit, pentrucă n'a vrut să postească puţin; Fecioară, şi vieţuind pre pământ prin fapte
şi printr'aceasta acelaş rău a adus şi firii bune, adică prin post şi prin smerenie, biruin-
noastre; şi că întâia poruncă a lui Dumnezeu du-l pre diavolul care ne amăgise, iarăş ne-a
între oameni este cea a~postului, pe care ne- adus la cinstea cea dintâi. Deci toate aceste
păzindu-1 acela, ci făcându-se ascultător pânte- lucruri vrând purtătorii de Dumnezeu părinţi
celui şi mai ales vicleanului şarpe, nu numai să le pună înaintea ochilor noştri, ne arată
nu s'a făcut Dumnezeu, ci şi moarte şi-a adus prin tot Triodul lucrurile lui Dumnezeu. Şi
asupra-şi şi peirii sale pre tot neamul ome- întâi toate lucrurile Testamentului celui vechiu,
106 DUMINICA
din care sunt făpturile şi omul ; asemenea cu îmbrăcăminte de ruşine

căderea lui Adam din dulceaţa raiului, de care
acum îacem pomenire. Apoi şi alte lucruri fiind îmbrăcat, vai mie 1în loc de
oarecare din cuvintele lui Moisi şi ale profe-
ţilor, şi mai ales din cuvintele lui David; adăo veşmânt luminat, plâng pierde-
gând ceva şi din legea darului. Apoi pe rând
se înşiră acele ale Testamentului nou, şi mai
rea mea, Mântuitorule, şi cu cre-
întâi Bunavestire care cu rânduiala lui Dum- dinţă strig ţie, bunule: Nu mă
nezeu cea negrăită mai totdeauna se prăznuesc trece cu vederea, Dumnezeule,
în postul cel mare. Tot în Triod se cetesc sfin-
tele evanghelii pentru Lazăr şi pentru stâlpările ci iarăş mă chiamă. „
de finic ce le-au aşternut pruncii, când a mers
Hristos la Ierusalim; asemenea pentru sfânta Slavă.
săptămână cea mare, când cântăm cu umilinţă
şi cu cuviinţă chiar sfintele şi mântuitoarele Rănit-a şarpele cel prea vi-
patimi ale lui Hristos, care prin patimi şi moarte clean tot sufletul meu cu vicle-
a surpat pre cela ce avea puterea morţii. Deci
de vreme ce pricina nenorocirilor noastre este şug, şi gonit m' a făcut din des-
călcarea legii postului, căci Adam nimica n'a
postit, pentru aceea ni se pune înainte stadiul fătarea raiului; ci o, îndurate
sfintei patruzecimi; ca aducându-ne aminte
câtă răutate a adus nepostirea aceea, să pur-
Mântuitorulel nu mă trece cu
tăm grijă, şi să ne silim să primim postul cu vederea, ci, ca un Dumnezeu, ia-
dragoste, şi cu toată voia, şi să-l păzim, ca răş mă chiamă.
să dobândim prin post aceea de care s'a lipsit
Adam. adecă darul lui Dumnezeu. Cu amar Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
plângând postindu-ne şi smerindu-ne până
când ne va cerceta Dumnezeu ; căci fără de Rugăciunea mea cea smerită,
aceste lucruri, cu anevoie este a afla ce am
pierdut. Suntem datori să păzim nu numai primeşte-o cu milostivirea ta,
acest post, ci şi celelalte trei, adecă al sfinţilor
Apostoli, al prea sfintei de Dumnezeu Născă
ceea ce eşti cu totul fără pri-
toarei, şi postul Naşterii lui Hristos; pentrucă hană, şi-mi dă, curată, iertare de
după patru vremi ale anului s'au aşezat şi
posturile de dumnezeeştii părinţi. Insă mai
greşeli mie, celui ce strig ne- ~
mult datori suntem să cinstim aceste patru-zeci încetat cu plângere: Nu mă
de zile pentru sfintele patimi; căci şi Hristos
a postit acestea şi s'a prea slăvit. Şi Moisi trece cu vederea prea bună, ci ~
patruzeci de zile postindu-se, a luat legea. Şi iarăş mă chiamă.
Ilie acela, şi Daniil, şi alţii câţi au fost dove-
diţi şi lăudaţi înaintea lui Dumnezeu. Şi cum Catavasie.
că postul este lucru bun, ne arată şi ne învaţă
pre noi Adam din lucrul protivnic. Cu milosti- Dătător de rouă cuptorul 1-a
virea Ta cea negrăită, Hristoase, Dumnezeul no-
stru, fă-ne pre noi vrednici dulceţii raiului, „făcut îngerul cuvioşilor tineri;
' şi ne milueşte ca un bun de oameni iubitor,
Amin.
„iar pe Ha 1de i arzându-i po-
„runca lui Dumnez~u, pre mun-
Cântarea a 7-a, Irmos : „citorul l-a plecat a striga: Bine
Dătător de rouă ... „eşti cuvântat Dumnezeul p5-
„rinţilor noştri".
ela ce stăpâneşti toate vea-
C curile, Doamne, cela ce m' ai
zidit pre mine cu voia ta, nu
Din văpaia cuvioşilor ...
mă trece cu vederea, Dumneze- Cu daruri de multe feluri
ule, pre mine cel zavistuit de vi- odinioară ai cinstit lucrul mâi-
cleanul balaur oarecând, şi care nilor tale, unule iubitorule de ,
· te-am mâniat, Mântuitorule, ci oameni; iar cumplitul balaur cu
iarăş mă chiamă. şuerarea m'a înşelat, vai miel
golindu-mă de bunătăţile ce am ' iar săturându-mă de mâncare,

avut. ! venin s'a făcut sfârşitul lui. Vai,
P entruce ai as cu 1ta t sfatul suflete ticăloase l Cum neînfrâ-
cel amar şi dumnezeeştei po- narea ta te-a înstreinat din Io-
. runci neascultător te-ai făcut? laşul raiului.
Vai miel smerite suflet, pre Dumnezeule al tuturor, Doa-
Dumnezeu scârbind, pre carele mne al îndurării, caută spre
pururea a-1 slăvi cu îngerii, te-a smerenia mea cu milostivire, şi
rânduit. nu mă trimite departe de dum-
Binecuvântăm pre 'l'atăl.„ nezeescul rai; ca văzând fru-
museţile de unde am căzut, să
Ş erpilor şi fiarelor te-ai fă
mă nevoesc cu plângeri, să iau
. cut stăpân; dar cum ai vorbit
cu şarpele cel pierzător de su- iarăş cele ce am pierdut.
flet, luând sfetnic pre vrăjma plâng, suspin şi mă tânguesc,
. şul ca pre un prieten adevărat? văzând pre heruvim că este
. V ai de a ta înşelăciune ticălo rânduit a păzi cu sabia cea de
sul meu suflet 1 văpaie intrarea în Edem cea
neapropiată tuturor călcătorilor
pre tine cortul cel purtător de poruncă; vai 1 de nu mi-o
1
de lumină al întrupării lui vei face tu neoprită, Mântuito- .

Dumnezeu, te lăudăm, Marie, rule.
· de Dumnezeu dăruită. Pentru Slavă:
aceasta, mie, celui rău întune- I ndrăznesc spre mulţimea mi-

cat de patimi, străluceşte-mi lei tale, Hristoase Mântuitorule,
· lumina îndurării, nădejdea ce- şi spre sângele dumnezeeştei
lor desnădăjduiţi. coastei tale, prin carele ai sfin-
Catavasie. ţit firea omenească şi celor ce
Să lăudăm, bine să cuvântăm, i;;i să ne închi- slujesc ţie, Bunule, le-ai deschis
năm Domnului cântând„. uşile raiului, care mai 'nainte
Din văpaie cuvioşilor rouă le-a încuiat Adam.
„ai izvorît, şi jertfa dreptului A Născătoarei de Dumnezeu.
„cu apă o ai ars; că toate le faci, Ceea ce eşti uşă a vieţii ne-
„Hristoase, cu singură voirea. umblată şi înţelegătoare, Fe-
· „Pre tine te prea înălţăm întru cioară de Dumnezeu Născă
„toţi vecii". toare, care nu ştii de nuntă;
Cântarea 9-a, Irmos. deschide-mi mie cu rugăciunile
Pre Dumnezeu a-1 vedea„. tale, uşile raiului cele încuiate
· lr\1 ulce la gustare mi s' a ară mai de'nainte, ca să te slăvesc
U tat în rai rodul cunoştinţei; pre tine, ajutătoarea mea cea
108 DUMINICA
după Dumnezeu, şi scăparea V ai mie 1 că şarpele şi femeia

. cea tare. dela dumnezeească îndrăzneală
Catavasie. m' a gonit, şi din desfătarea ra-
Pre Dumnezeu a-I-vedea nu iului, mâncarea din pom m' a
· „este cu putinţă oamenilor, spre înstrăinat. Vai mie 1 nu mai pot
„care nu cutează a căuta cetele răbda ocara. Cel ce eram odini-
„îngereşti. lară prin tine, Prea- oară împărat tuturor făpturilor
„curată, s' a arătat oamenilor lui Dumnezeu, celor pământeşti,
„Cuvântul întrupat; pre carele acum rob m' am făcut, dintr' o
„slăvindu-l cu oştile cereşti, pre sfătuire fără-de-lege. Şi cel ce ·
· „tine te fericim". eram oarecând îmbrăcat cu mă
LUMINÂNDA ÎNVIERII rirea nemuririi, cu piele de omo-
Slavă, aceasta. râciune ca un muritor cu jale
Podobia : Femei auziţi. sunt înfăşurat. Vai mie 1 Ce
.Porunca ta, Doamne, nu o plângere îmi voiu lua întru aju-
am ascultat eu ticălosul, şi go- tor? Ci tu, iubitorule de oameni,
. lindu-mă de mărirea ta, vai cela ce din pământ m' ai făcut, cu
mie 1 m' am umplut de ruşine, şi milostivirea îmbrăcându-te, din
din desfătarea raiului m' am de- robia vrăjmaşului iarăşi mă
. părtat, îndurate bunule, milue- chiamă, şi mă mântueşte.
şte-mă pre mine cel lipsit, du-
pre dreptate, de a ta bunătate. Stih: Mărturisi-mă-voiu Tie, Doamne, cu toată
inima mea, spune-voiu toate minunile tale.
Şi acum, altă Podobie.
Cu Apostolii să ne suim„. Călătoria bunătăţilor s'a des-
~părtaţi fiind, Doamne, din chis. Cei ce voiţi să vă nevoiţi
· rai mai 'nainte, pentru mânca- intraţi, încingându-vă cu ne-
rea cea din lemn, iarăşi ne-ai voinţa cea bună a postului. Că
adus pre noi prin crucea şi prin cei ce se luptă dupre lege, du-
. patima ta, Mân tuitorule şi pre dreptate se şi încununează.
Dumnezeul meu. Prin care în- Şi luând toată în tr'armarea
tăreşte-ne să săvârşim postul crucii să ne luptăm împotriva
· cu cuvioasă curăţie, şi să ne vrăjmaşului, ca un zid nestricat
închinăm dumnezeeştei învieri, ţiind credinţa, şi ca o platoşă
paştilor celor mântuitoare; cu . rugăciunea, şi ca un coif milo-
. rugăciunile celeia ce te-a năs- stenia. In loc de sabie, postul
1
cut pre tine. carele taie toată răutatea de la

LA LĂUDĂRI inimă. Cel ce face acestea, va
Stihirile Octoihului ale învierii 4, ale lui Ana- primi cununa cea adevărată de .
tolie 1, şi ale Triodului aceste samoglasnice, 1 1 H
glasul al 5-lea. a împăratu tuturor, ristos,
Adam cu plângere a strigat: în ziua judecăţii.
~~~~Jrd~~Mi?M~~t?&ffi~iMi'flftd
=======================L=Ă=SATULUIDE~RÂNZĂ 109
Glasul al 6-lea. sta Moisi s' a făcut vorbitor cu

stih: Veselimă-voi şi mă voiu bucura întru Ziditorul, şi nevăzut a primit.
tine, cânta-voiu numele tău, înalte.
glas în urechile lui. Doamne,
Adam din rai s'a gonit, cu prin aceasta învredniceşte-ne
mâncarea împărtăşindu-se, ca şi pre noi, să ne închinăm pa-
un neascultător. Moisi văzător timilor Tale şi sfintei învieri, ca
de Dumnezeu s' a făcut cu pos- un iubitor de oameni.
tul, curăţindu-şi ochii sufletului, Slavă, tot aceasta.
Pentru aceasta cei ce poftim să Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
fim locuitori raiului, să ne le- Prea binecuvântată eştL.

pădăm de hrana cea nef olosi- Doxologia cea mare.
toare; şi dorind să vedem pre Şi obişnuita Litie în pridvor, la care cântăm,
Slavă, Şi acum, Stihira Evangheliei. Apoi ceasul
Dumnezeu, să postim ca Moisi 1, şi se ceteşte învăţătura pentru credinţă a ~
patru-zeci de zile. Cu rugăciuni cuviosului părintelui nostru Teodor Studitul, şi
Apolisul.
şi cu cereri, stăruind din toată
inima să potolim patimile cele
sufleteşti, să gonim sburdările
cele trupeşti. Uşori să trecem LA LITURGHI
spre călătoria cea de sus, unde Fericirile glasul pe 6, şi Canonul Triodului
cetele îngerilor cu glasuri fără Cântarea 6 pe 4.
Apostol din Cartea cea către Români.
tăcere laudă pre nedespărţita
Evanghelia de la Matei şi dumnezeeasca
Treime; să vedem neasemănata Liturghie a lui Ioan Gură-de-aur.
şi stăpâneasca frumuseţe. Acolo CHINONICUL
învredniceşte-ne, Fiu 1e a lui Lăudaţi pre Domnul din ceruri...
Dumnezeu, dătătorule de viaţă, CADE-SE A ŞTI. Că dintru această Duminică
pre noi cei ce nădăjduim întru până la înălţarea cinstitei Cruci se părăseşte
Polieleul, şi se cântă numai la Privigherile
tine, să dănţuim împreună cu Praznicilor stăpâneşti şi la sfinţii cei mari.
oştile îngereşti. Pentru rugă
ciunile Maicii, celeea ce te-a
născut, Hristoase, şi ale apos-
tolilor, şi ale mucenicilor, şi ale ln Duminica Brânzei
prea cuvioşilor. SEARA
Stih : Scoală-te,Doamne Dumnezeul meu, După Psalmul obişnuit, la Doamne strigat-am,
înalţă-se mâna ta, nu uita pre săracii tăi punem stihuri 10, şi cântăm Stihiri ale pocăinţei
până în sfârşit. din Octoih, ale glasului de rând 4.
Sosit-a vremea, începătura Acestea sunt scrise, din toate glasurile, la
sfârşitul cărţii.
luptelor celor duhovniceşti, bi- In Triod 3, şi
de la Minei 3, Stihirile, glasul
ruinţa cea împotriva dracilor, al 2-lea.
înfrânarea cea într' armată, po- Podobia: Când de pre lemn ...
Facerea luj Iosif. "
doaba îngerilor, îndrăznirea.cea ((" u înfrânare sa ne sarguim
către Dumnezeu. Că prin acea- \li toţi a smeri trupul, trecând
DUMINICA
dumnezeească măsura postului Apoi din Mineiu ale sfântului 3 Podobnice;

Slavă de are, iar de nu, Slavă şi acum, a Năs·
celui fără prihană. Şi cu rugă- ~ cătoarei, acelaş glas, din Mineiu.
ciuni şi cu lacrămi să căutăm Eşire cu cădelniţa. Lumin~t linăi..
pre Domnul, cel ce ne mântueşte Prohimen mare, glasul al 8-lea.

pre noi, şi uitare răutăţii desă Să nu întorci faţa ta de la
vârşit să facem, strigând: Gre- sluga ta ; când mă necăjesc
şit-am ţie, mân tueşte-ne ca degrab mă auzi. la aminte spre
odinioară pre nineviteni, Hri- sufletul meu, şi-l m â n tu e ş te
stoase împărate, şi ne fă păr pre el.
taşi împărăţiei cereşti, mult în- Stih : Mântuirea ta, Dumnezeule, să mă spriji-
durate. nească
Stih : Vadă săracii şi să se veselească ...
Mă desnădăjduesc, aducân- Stih: Căutaţi pre Dumnezeu şi va fi viu sunetul
vostru.
du-mi aminte la lucrurile mele, Şi iarăşi cu glas mai înalt :
Doamne, cele vrednice de toată Să nu întorci faţa ta dela sluga ta.

CADE-SE A ŞTI. că în toate Duminicile sfin-
munca; că iată neuitându-mă telor patruzeci de zile, la Vecernie se face
la cinstitele tale porunci Mân- ieşirea pentru Prochimenul cel mare. Apoi
tuitorule, rău mi-am cheltuit învredniceşte-ne, Doamne, şi trei metanii mari,
şi Ecteniile.
viaţa mea. Pentru aceasta mă LA STIHOAVNĂ
rog curăţindu-mă cu ploile po- Stihira aceasta, glasul al 4-lea.
căinţii, luminează-mă prin post
Strălucit-a daru 1 tău Doa-
şi prin rugăciuni, ca un îndurat,
mne, strălucit-a luminarea su-
şi nu te scârbi de mine făcă
fletelor noastre. Iată vreme bine
torule de bine al tuturor ,şi prea primită, iată vremea pocăinţei.
bunule. Să lepădăm lucrurile întunere- ·
Alta, a lui Teodor Studitul, glas acelaş. eului, şi să ne îmbrăcăm cu ar-
Podobia : Darurilor celor mai presus ... mele luminii. Ca trecând noia-
nul cel mare al postului, să a-
Vremea postului să o înce- jungem la învierea cea de a
pem luminat, supuindu-ne pre treia zi, a Domnului şi Mântui- .
noi nevoinţelor celor duhovni- torului nostru, Iisus Hristos,
ceşti. Să ne lămurim sufletul,
cel ce mântueşte sufletele noa-
să ne curăţim trupul. Să postim
stre.
precu m de bucate, aşa şi de
toată patima, desfătându-ne cu , Stih : Către Tine am ridicat ochii mei cela
' ce locueşti în cer ; iată precum sunt ochii ~
bunătăţile Duhului. Intru care slugilor în mâinile stăpânilor săi, precum sunt
petrecând cu dragoste, să ·ne ochii roabei, în mâinile stăpânei sale ; aşa ochii
noştri către Domnul Dumnezeul nostru, până
învrednicim toţi a vedea prea ce se va milostivi spre noi.
cinstită patima lui Hristos, Dum- Şi cântăm tot acea S t i h i r ă. Apoi S t i h :
nezeu, şi sfintele paşti, dohov- Milueşte-ne pre noi, Doamne, milueşte-ne; că
niceşte b ucurân d u-ne. i prea mult ne-am umplut de hulă, prea mult
'~~N?~™@c™~~-~71,~:
s'a umplut sufletul nostru; ocară celor ce sunt O metanie.

întru îndestulare, şi hulă celor mândri.
Şi Martirica.
Iar duhul curăţiei, şi al gân-
dului smerit, al răbdării şi al
Cel ce Te prea slăveşti întru dragostei, dărueşte-1 mie robu-
p omenire a sfinţilor tăi, Hri- lui tău.
stoase Dun1nezeule, fiind rugat O metanie.
de dânşii, trimite-ne nouă mare
milă. Ăşa, Doamne împărate, dă
Slavă a sfântului în Mineiu de are, şi acum, rueşte-mi ca să-mi văd greşe
a Născătoarei, dupre glasul Mineiului; iar de lile mele, şi să1J/Qsândesc pre
nu are, Slavă şi acum, a Născătoarei, glas
acel aş,
fratele meu; că bine eşti cuvân-
Podobia: Ca pre un viteaz ... tat în vecii vecilor, Amin„
O metanie.
Cetele îngerilor te s 1ă v e s c Şi sărutăm icoanele, la locurile noastre dupre
pre tine, Maica lui Dumnezeu. obicei, şi zice cel mai mare :
Că pre Dumnezeu Prea curată Slavă ţie Hristoase Dumnezeule, nădejdea
l-ai născut, pre Cel ce este pu- noastră, slavă ţie.
Şi se face rugăciunea de Preot, şi Apolisul
rurea cu Tatăl şi cu Duhul, şi deplin.
carele a aşezat oştile îngereşti După cinarea cea mică dupre obicei, cu
din nefiinţă cu voia, pre care închinăciuni şi cu metaniile postului.
roagă-l să mântuiască şi să lu- La Slavă întru cei de sus trei metanii. Ca-
nonul Născătoarei de Dumnezeu. Cade-se să
mineze sufletele, celor ce te te fericim, Sfinte Dumnezeule, trei metanii şi
laudă pre tine cu dreaptă cre- obişnuitele Tropare, Doamne milueşte de 40
dinţă Preacurată. i ori, Cela ce în toafa vremea Preotul: Dum-
nezeule milostiveşte-te Şi trei metanii mari
Acum slobozeşte pre robul Tău„. cu rugăciunea sfântului Eîrem: Doamne şi
Sfinte Dumnezeule Trei metanii, Prea sfântă stăpânul vieţii, şi cele-lalte 12 închinăciuni
Treime : după Tatăl nostru, aceste Tropare,
mici. Apoi Sfinte Dumnezeule, după Tatăl
glasul 1-iu. Născătoare de Dumnezeu şi fa- nostru, Doamne milueşte de 12 ori, şi rugă
cern' o metanie. Slavă : Botezătorul lui 'Hristos,
' ci unea: Nespurcată neîntinată; Şi ne dă nouă
iar o metanie. Şi acum: Rugaţi-vă pentru noi,
Stăpâne : Şi Apolisul.
încă o metanie. Apoi cel mai mare zice aceasta
fără metanie : Sub milostivirea ta scăpăm„ ... In ce chip s'a arătat slujba Vecerniei, şi
Doamne milueşte de 40 de ori, cu glas lin şi a După-cinării, întru această Duminică, tot aşa
regulat ; apoi slavă şi acum. Ceeace eşti ma. se face şi în celelalte Duminici până la Du-
minica a cincea a sfântului post: neschimbând
cinstită„. Intru numele Domnului binecuvin- nici cum ; fără numai unde vor îi arătate cele ~
tează Părillte„. Preotul zice Ecîonisul : Cel ce ce trebuie a se schimba.
Cel ce este binecuvântat Hristos, Dumnezeul
nostru iar noi Amin, şi rugăciunea: Impărate
ceresc ... şi facem trei metanii mari, şi zicem
şi rugăciunea cuviosului Efram Sirul acesta.
Doamne şi Stăpânul vieţii

mele, duhul trândăvirii, al gri-
jirii de multe, al iubirii de stă
pânie, şi ale grăirii îndeşert nu
mi-l da mie.
ÎNCEPUTUL
"
SFANTULUI SI MARELUI POST
LUNI INT ÂIA SĂPTĂMÂNĂ
'
Toacă Paraclisiarhul la ziuă, pentru întâr- şi capetele plecate, şi cu ochii căutând jos
zierea mângâierii de seara, şi adunându-ne 1
iar cu ochii inimii căutând la răsărit, rugân-
toţi dupre obicei în Biserică, cetim miezo-nop- du-ne pentru păcatele noastre şi aducându-ne
tica fără metanii ; numai la sfârşit, trei metanii aminte de moarte, de munca ce va să fie, şi
mari cu rugăciunea : Doamne şi Stăpânul ; iar de vieaţa veşnică.
aceasta facem numai în ziua cea dintâi ; în La începutul Psalmului 102, zice preotul ru-
celelalte zile ale sfântului şi marelui post, găciunile Utreniei. După sfârşitul Psalmilor,
cetim Miezo-noptica cu 16 metanii dupre obicei. Slavă, Şi acum, Aliluia de trei ori, apoi Ectenia
Apoi sculându-se Preotul face obişnuita me- cea mare. Şi cântă cântăreţul cel rânduit, Ali-
tanie celui mai mare, şi intrând în sfântul Altar, luia pe glasul ce se întâmplă în Octoih.
şi luând cădelniţa, stă înaintea sfintei mese şi
cădind în chipul crucii zice : Binecuvântat este
Stih: 1:
Dumnezeul nostru ; şi noi răspundem, Amin.
Şi iese Preotul şi cădeşte ; iar cetitorul Psal- De noapte mânecă duhul meu către tine,
milor, ce este rânduit, zice: Sfinte Dumnezeule, Dumnezeule; Pentrucă lumină sunt poruncile
tot fără metanii ; după Tatăl nostru, Preotul tale.
ecfonisul: Că a Ta este împărăţia; şi după Stih: 2:
Amin, Doamne milueşte, de 12 ori. Veniţi să
ne închinăm, de trei ori, şi Psalmii 19 şi 20.
După sfârşitul lor, Sfinte Dumnezeule, fără de Dreptate vă învăţaţi cei ce locuiţi pre pământ.
metanii. După Tatăl nostru, obişnuitele Tro- Stih: 3:
pare. Acestea cântându-le cădeşte Preotul
Sfântul Altar şi toată Biserica ; apoi Ectenia :
Milueşte-ne pre noi, Dumnezeule ...
Pizmuire va lua pre poporul cel neînvăţat.
Pentru Arhiereul, pentru Regele Apoi Ec-

fonismul: Stih: 4:
Că milostiv şi iubitor ...
Ceteţul Amin, Şi îndată zice: Intru numele Adaoge lor rele Doamne ; adaoge rele celor
măriţiai pământului.
Domnului, şi preotul : Slavă sfintei şi cei de o
fiinţă ... Iar fratele, cel rânduit, zice Amin ; şi Şi după fiecare Stih, Aliluia de trei ori, apoi
ceteşte cei şase Psalmi, fără metanii cu tq~tă Treimica glasului; şi le cântăm cu umilinţă
luarea aminte şi cu frica lui Dumnezeu, ca şi cu glas mare şi rar. La al 2-lea Tropar,
către însuş Dumnezeu vorbind nevăzut, şi Slavă, iar la al 3-lea, Şi acum. Apoi cetim o
este voie să se facă şoapte, nici să scuipe sau catismă a Psaltirii, şi după fie-care stare, la
să tuşească, ci mai vârtos să ia aminte cele Aliluia, facem câte trei închinăciuni toţi în-
ce se ceteşte, având mâinile strânse la piept tocma, urmând Igumenului, sau Eclesiarhului.
·-~~~~~.
'
18.~~~~· '.·
LUNI ÎNTĂIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 113
După întâia Stihologie, Şezândele cele de umi-

linţă, din Octoih.
de a treia zi înviere, care lumi-
nează lumea cu nestricăciunea.
Apoi cetim pe Sfântul Efrem Sirul.
Slavă, tot aceasta.
(Pentru că dintru această zi se începe sfântul Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Efrem, şi se citeşte până în Marţea stâlpărilor).
După a doua Stihologie. Şezânda Triodului, a
Rugăciunea ta cea nebiruită
lui Iosif. Glasul al 2-lea. câştigând-o în nevoi, scap mi-
Podobie : Ceea ce eşti izvorul milei... nunat, mai pre sus de nădejde,
Cu dumnezeescul început al de cei ce mă necăjesc, o Maică
postului, să câştigăm umilinţă a Dumnezeului nostru 1 Că tu
sufletească, strigând: Stăpâne
apuci înainte totdeauna, gonind
Hristoase, primeşte rugăciunea întunerecul multelor păcate, ale
noastră, ca nişte tămâe aleasă, şi
celor ce se roagă ţie cu credinţă.
ne mântueşte pre noi de împuţita Pentru aceasta cu mulţumită
strigăm ţie: Primeşte Stăpână
stricăciune, rugămu-ne, şi de
înfricoşata muncă; ca cela ce
aceste scurte laude de mulţu
mită, pentru că-mi eşti mie în-
eşti însuţi bine primitor.
tru toate ajutătoare.
Slavă, tot aceasta; şi acum, a Născătoarei Apoi cetim din Lavsaic, sau din sfântul Ioan
asemenea.
Scărarul. Psalmul 50, şi obişnuita rugăciune,
Mântueşte Dumnezeule poporul tău„. Apoi în-
Ceea ce eşti izvorul milei, mi- cepem : Să cântăm Domnului, pe glasul Ca-
lostivirii ne învredniceşte pre nonului celui din Mineiu al sfântului zilei, şi
cântăm Canonul cu Irmosul pe 6. Iar de la
noi Născătoare de Dumnezeu; Stihul: atunci s'au grăbit voevozii Edomului...
caută spre poporul cel păcătos, Se încep cele de Triod ; şi cântăm Tropare 4.
Ale lui Iosif. Iar dela Stihul : Domnul, Cela ce
arată, precum deapururea, pu- împărăţeşte veacurile, se încep Troparele lui
Teodor. Şi cântă o strană un Tropar, şi a doua
terea ta; că spre tine nădăj strană alt tropar. Slavă, Treimica, şi acum, a
duind, bucură-te 1 strigăm ţie, Născătoarei ; apoi zicem cu glas mai înalt, slavă
ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie, şi cântăm
precum oarecând Gavriil mai alt Tropar al lui Teodor ; pentru că fie-care
marele V oevod al celor fără de cântare are câte cinci tropare. Şi mai pe urmă
zicem Catavasia, Irmosul Canonului al doilea.
trupuri. In acest chip cântăm cântarea 8 şi 9 ; aşa facem
preste tot postul acesta. Iar a treia cântare o
cântăm aşa : In strana cea mare zice Stihul :
Şi iarăşi cetim la sfântul Efrem. După a treia Domnul s'a suit în ceruri, şi Troparul Canonului
Stihologie, Şezânda lui Teodor, glasul al 2-lea. din Mineiu. Şi a doua strană Stih: Şi va da
tărie împăraţilor noştri. Şi al doilea Tropar al
Podobia: Prea curatului tău chip„. Canonului din Mineiu. Apoi slavă, şi acum, a
Născătoarei, cu troparele Canonului : şi cânta
Prea cinstitul post să-l în- strana cea mare Irmosul de la a 3-a Cântare
cepem luminat, strălucind noi a Mineiului pe urma Canonului. Intru acest
chip cântăm şi a 6-a cântare. După a 3-a Cân-
cu razele sfintelor porunci, ale tare, Şezânda la Mineiu şi a Născătoarei. Iar .
lui Hristos, Dumnezeul nostru, Cântările 4, 5, şi a 7-a, aşa le cântăm : zicew
Irmosul Canonului din Mineiu, şi cele două
care sunt: strălucirea dragostii, Stihuri de la sfârşitul Cântării cu două Tro-
pare ale Mineiului, şi slavă, şi acum. Iar cu
fulgerul rugăciunii, sfinţenia cu- cântările nu acoperim Irmosul, pentru că Ir-
răţiei, tăria bunei vitejii. Ca să mosul se zice mai 'nainte de Cântări. Iar Irmoa-
sele Mineiului se cântă după Canon, numai
ajungem luminaţi la sfânta şi după a 3-a şi după a 6-a Cântare, pentru că
'I'IlIODUL 8
114
.~~LUN~I==============================
la aceste Cântări nu se cântă Irmosul întâi.
Iar după a 6-a Cântare, Martirica glasului, şi
poftelor închide-le, către Dom- '
Sinacsarul la Mineiu. nul uitându-te.
CADE-SE A ŞTI că Cântările din Psaltire
aşa le cântăm; în şease zile ale săptămânii în I ntreitul val al păcatelor învă
tot postul; numai în săptămâna cea dintâiu şi
în săptămâna a cincea şi a şeasea, Luni cân-
luindu-se, întru adâncul desnă
tăm Cântarea 1-a, Marţi Cântarea 2-a, Mercuri dăjduirii mă trage; ci la noianul '
Cântarea 3-a, Joi Cântarea 4-a, Vineri Cântările
5, 6, 7, 8, şi 9. Iar la a 9-a Cântare pururea îndurării tale alerg, Doamne,
cântăm : Măreşte sunete al meu pre Domnul... mântueşte-mă.
Iar în săptămâna a 2, 3 şi 4-a din post, cântăm,
Sâmbăta Cântarea a 6-a toată pe glas. De ase-
menea a 7-a, 8-a şi a 9-a. Insu-mi eu păcatului m' am
CADE-SE A ŞTI. Că de se va întâmpla în făcut rob, însumi eu mi-am des-
zilele săptămânii, afară de Sâmbătă şi de Du-
minică, în Mineiu la rând 2 sfinţi, cântăm Stihi- chis uşa poftelor. Lesne iertăto
rile unuia la Vecernie; iar ale altuia la Lăudări,
pe 4; Iar Canoanele lor le cetim ale amândoror
rule, Cuvinte, în toarce-mă,
sfinţilor pe 6. Iar unde este Tricântarea la m â n tu e ş te-mă, cu milostivi-
Triod, acolo cântăm Irmosul sfântului celui rea ta.
dintâi odată, şi după dânsul zicem două Tro-
pare pentru unul şi Troparul cel d'inaintea A Născătoarei de Dumnezeu.
Născătoarei, iar aceasta, se lasă; apoi al sfân-
tului al doilea, asemenea zicem, două Tropare
în loc de unul, şi Troparul al 3-lea, cel d'in-
Fecioară, ceea ce ai născut iz- '
naintea Născătoarei şi a Născătoarei. Şi la Triod vorul nepătimirii, tămădueşte
amândouă Canoanele pe 8, precum s'a zis mai
sus. Insă să se ştie, că Octoihul nu se cântă mă pre mine, cel rănit de patimi, ,
în tot postul mare, fără numai Dumineca, ci şi din focul cel veşnic mă scoate,
se cântă numai Mineiul şi Tricântarea ; iar în
care Cântări nu este Tricântare, cântăm numai ceea ce singură eşti de Dumne-
Mineiul. După a treia Cântare zice preotul zeu dăruită.
Ectenia cea mică; apoi Şezânda sfântului odată,
slavă, şi acum, a Născătoarei ; şi cetire din Altă Tri-cântare a lui Teodor, Glasul şi
Scărarul. După a 6-a Cântare, Ectenia mică,
apoi Martirica glasului. Iar de are sfântul Con- Irmosul, acelaş.
dac, al lui îl zicem aici ; iar Martirica o zicem
după întâia Catismă cu Şezândele, cu Pripeala
Veniţi popoare să primim a-
Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi; şi stăzi darul posturilor, ca o vreme
cetim Sinacsarul zilei în Mineiu.
a pocăinţii de Dumnezeu dă
ruită, şi cu aceasta pre Mântui-
TRI-CÂNTAREA LUI IOSIF
Cântarea 1, Glasul al 2-lea, Irmos.
torul să-l milostivim.
Veniţi popoare„. Aici se ceteşte întâia Sosit-a acum vremea nevoin-
Cântarea din Psaltire. ţelor, întrat-a călătoria postului;
um voiu plânge acum căde să-l începem toţi cu dragoste,
C rea mea? Ce început voiu
pune mântuirii mele? Eu cel ce
aducând Domnului bunătăţi, ca
nişte daruri.
desfrânat am vieţuit, Indurate, Slavă a Treimii...
cu judecăţile care ştii, mântue-
.
şte-mă.
Iată vremea pocăinţii, iată

ziua mântuirii, intrarea postului;
suflete priveghează, şi intrările
Unime nealcătuită, întreit lu-
minătoare, singură prea Stăpâ-
nitoare, atotputernică, atotvie-
ţuitoare, Dumnezeule şi Doam-
ne, Părinte atotţiitorule, Fiule şi
I
~~ii~i?Milhlt~~~i?&t!M~~~
ÎNTÂIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 115
Duhule, mântueşte pre cei ce te neşte-te smeritul meu suflet cu

cinstesc pre tine. dulceaţa bunătăţilor, şi te în-
Şi acum... a Născătoarei de Dumnezeu. dulceşte mai mult cu desfătarea
Să lăudăm sfântul munte al postului, abătându-te dela amă
lui Dumnezeu, pre Maria cea răciunea dulceţilor şi viează în
nespurcată, dintru care a răsărit veci.
soarele dreptăţii celor din întu- Fiind orbit la suflet, şi de beţia
nerec, Hristos, vieata tuturor. patimilor întunecat, nici cum nu
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, Slavă ţie ... pot căuta către tine, unul Dum-
Căruţă de f oe a luat pre Ilie nezeu. Pentru aceasta îndu-
cel 1u minat, cu postul fiind ră-te şi mă luminează, şi.-mi
într'armat, pre Moisi l-a arătat deschide mie uşile pocăinţii.
văzător celor negrăite, şi noi A Născătoarei de Dumnezeu.
pre acesta primindu-l, vom ve- Curată, ceea ce ai făcut ce-
. dea pre Hristos. rească firea noastră cea pămân
Slavă ţie Dumnezeul nostru ... tească şi stricăcioasă, cu căldu
Adam a mâncat mâncare, şi roasa ta rugăciune, fă să se în-
l-a alungat din raiu neînfrâna- drepteze rugăciunile şi cererile
rea, iar pre noi, Doamne, pri- noastre, către al tău fiu şi al
. mindu-ne postul, ne va arătâ tuturor Dumnezeu şi împărat.
vrednici de pocăinţă, iubitorule Alt Irmos:
de oameni. Cel ce ai răcorit de demult...
Irmosul: Luminat să primim, credin-
Veniţi popoarelor să cântăm cioşilor, intrarea postului, şi să
„cântare lui Hristos Dumnezeu, nu ne mâhnim, ci să ne spălăm
„cel ce a despărţit marea, şi a feţele noastre cu apa nepăti- .
„trecut pre poporul, pre care mirii, binecuvântând, şi prea
„l-a scăpat din robia Egipteni- înălţând pre Hristos în veci.
„lor, că s'a prea-slăvit". Cu untul-de-lemn al milosti- ·
Dupli, a 6-a Cântare, Martirica Glasului virii, ungându-ne capul sufle-
Cântarea 8-a, Irmos: tului, să nu grăim multe către
tn cuptorul cel de foc ... Tatăl nostru cel ce este în ce-
li))re mine cel aprins de pofte ruri, rugăciuni trimiţând, bine- .
ll_' şi întunecat la vederea su- cuvântând, şi prea înălţându-l
fletului, înnoindu-mă, Hri- A
1n veci. •
stoase, cu foeul temerii tale, mă Binecuvântăm pre Tatăl, pre Fiul, şi pre
luminează cu lumina mântuirii; sfântul Duh Domnul.
ca să te slăvesc întru toţi vecii. Pre Tatăl, cel fără început şi .
Saţiul poftelor urmând, hră- pururea vecuitor să-l lăudăm
"~a'~~m~~1fID™i&&~~~~~
· 116 LUNI
credincioşii, şi pre Fiul, cel îm- numai căile, cari aduc la repau- '
preună fără început, şi pre Du- sul cel de acolo.
hul cel ce d'impreună este stră Şi cu cugetele alunecân- '
lucit din Tatăl; fiind feţe de o du-mă, şi cu trupul greşind, mă
fiinţă ale unei stăpânii şi puteri
tânguesc, suspin şi strig: Mân-
prea puternice. tueşte-mă, Doamne, mântue-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. şte-mă, cela ce eşti singur fără ,
Marie, ceea ce eşti chemată de răutate, şi nu mă osândi în
· de Dumnezeu, şi cu adevărat focul gheenei aceea, pre mine
credincioşilor curăţitoare, că vrednicul de osândă.
din tine se dă iertare tuturor Cu luminatul veşmânt al pos-
din destul, nu înceta îmblân- tului înbrăcându-ne, să ne des- '
zind pre fiul tău şi Domnul, brăcăm de haina cea întune-
pentru cei ce te laudă pre tine. cată şi rău îngreuiată a beţiei; '
Slavă ţie Domnul nostru, slavă ţie.
şi luminaţi făcându-ne prin
dumnezeeştile bunătăţi cu cre-
Postind Domnul numărul cel dinţă să vedem luminatele pa-
de patruzeci de zile, a cinstit şi timi ale Mântuitorului.
a sfinţit aceste zile de acum,
fraţilor, la care ajungând stri-
găm: Binecuvântaţi şi prea în- Pre ticălosul meu suflet, cel ~
nălţaţi pre Hristos în veci. bolnăvit de toate asuprelele răi
Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm, lor draci, tămădueşte-1, Prea-
şi să ne închinăm Domnului cântând, şi prea curată Stăpână, ceea ce ai năs
înălţându-l pre dânsul întru toţi vecii. cut pre tămăduitorul Hristos,
Pre Domnul, cel ce a răcorit Răscumpărătorul nostru, al
„de demult în văpae pre tinerii celor ce te ştim pre tine curată,
„evreilor, şi a ars într'însa pre Fecioară nestricată.
· „haldei cu prea mărire; să-l Alt Irmos:
„lăudăm zicând: Binecuvântaţi Pre ceea ce mai presus de fire ...
„şi-l prea înălţaţi întru toţi Acum a sosit vremea sfinte-
.. ,,
· „vecu . lor posturi, să le începem cu
Apoi cântăm. Ceea ce eşti mai cinstită ... bune petreceri, că zice: Cu ju-
Cântarea 9-a, Irmos : decăţi şi cu gâlcevi să nu vă
Pre Dumnezeu Cuvântul... postiţi.
·Î iua postului părăsire păcate In muntele Horeb, cu postul

~ lor să-ţi fie ţie, suflete, şi curăţindu-se Ilie, a văzut pre
către Dumnezeu plecare şi Dumnezeu. Să ne curăţim şi noi
apropiere; ca să scapi dintru inima cu postul, şi vom vedea
adâncul răutăţii, şi să iubeşti pre Hristos.
ÎNTÂIA SĂPĂMÂNĂ DIN POST 117
Slavă, a Treimei. tine cea cu adevărat Născătoare ·

Unei firi mă închin, trei feţe de Dumnezeu, te slăvim.
laud, pre un Dumnezeu al tu- Şio metanie şi Ectenia :
turor, pre Tatăl, pre Fiul şi pre Iară şi iară cu pace Domnului...
sfântu 1 Duh, stăpânirea cea Şi Luminânda, Treimica glasuluţ;v
vecuitoare. de trei ori. :r7 ,

La toată suflarea„. "
Stihiri nu cântăm, ci numai:
Curată ai născut prunc, Fe- Lăudaţi pre Domnul din ceruri.„
cioară ai hrănit cu lapte, şi întru Cei trei Psalmi obişnuiţi.

acestea amândouă, după ce ai Iar de sunt la Mineiu doi sfinţi la rând, cân- •
tăm seara la Vecernie Stihirile unuia; iar
născut, ai rămas fecioară. Dum-
ale celuilalt le cântăm dimineaţa la Lăudări
nezeu este cel ce a făcut acea- Stihiri 4, de vor fi, iar de nu sunt. zice
. sta. Nu o între ba dela mine, fratele cel de rând :
în ce chip? Îie slavă se cuvine, Doamne
Slavă ţie Dumnezeul nostru, slavă ţie. Dumnezeul nostru, şi ţie slavă
O zi zice,că este toată vieaţa înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfân-
pământenilor celor ce se oste- tului Duh, acum şi pururea şi
nesc din dragoste; patruzeci în vecii vecilor, Amin.
sunt zilele postului, care să le Slavă ţie celui ce ne-ai arătat nouă lumină.„
săvârşim cu bucurie. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu„.
Şi celelalte.
Irmosul.
Şi facem trei metanii toţi deodată, la locurile
Pre ceea ce mai presus de noastre unde stăm„.
„fire cu trup a zămislit în pân- După aceasta, Preotul:
„tece, pre cuvântul, cel ce, fără Să plinim rugăciunile noastre Domnului...
„de ani, mai'ainte a strălucit Şi Ecfonisul.
„din Tatăl cu neîncetate laude Şi unindu-se amândouă stranele cântăm:
„să o slăvim credincioşii". LA STIHOAVNA
Apoi: Stihira, glasul al, 5-lea, singur glasul.
Cuvine-se cu adevărat să te Venit-a postul, maica cură-
fericim pre tine, Născătoare de ţi ei, defăimătoarea păcatului şi
· Dumnezeu, cea pururea fericită vestitoarea pocăi n tei, petre-
. şi cu totul fără prihană, şi Maica cerea îngerilor, şi mântuirea oa-
Dumnezeului nostru. menilor; să strigăm credincioşii:
Ceea ce eşti mai cinstită decât Dumnezeu 1e milueşte-ne pre
heruvimii, şi mai slăvită fără de noi.
asemănare decât serafimii; care
fără de stricăciune pre Dum-
nezeu CUVântu1 ai născut; pre
Stih:
Umplutu-ne-amdimineaţademila ta Doamne
şi ne-am bucurat, şi ne-am veselit în toate
zilele noastre. Veselitu-ne-am pentru zilele în
I
~~
~itID~~~ID~.!f:'i&!tIDW~~~~~
118 LUNI
care ne-ai smerit pre noi; anii întru cari am

văzut rele. Şi caută spre robii tăi şi spre lu-
în cer ni se pare că stăm, Năs
crurile tale şi îndreptează pre fiii lor. cătoare de Dumnezeu, ceea ce
Şizicem tot aceeai;;. eşti uşe cerească; deschide-ne
Apoi, Stih: nouă uşile milei tale.
Şi fie lumina Domnului Dumnezeului nostru
preste noi ; şi lucrurile mâinilor noastre le Şi zicem Doamne milueşte, de 40 ori şi iese
îndreptează spre noi, şi lucrurile mâinilor Preotul şi zice : cela ce este binecuvântat,
noastre îndreptează. Hristos, Dumnezeul nostru, Noi Amin.
Impărate ceresc. Şi după aceasta facem trei
Martirica. metanii mari, cu rugăciunea cuviosului părin
telui nostru, Efrem ; şi după aceste trei me-
Bine-cuvântată este oaste a tanii mari, facem alte 12 metanii mici, rugân-
împăratului ceresc. Că de au şi du-ne întru noi, la fiecare metanie acest
Stih : Dumnezeule milostiveşte-te spre mine
fost pământeni mucenici, dar păcătosul.
s'au sârguit a ajunge la vrednicia Apoi iar facem o metanie mare, zicând şi
îngerească; de trupuri negrijin- la aceasta rugăciunea toată a sfântului El'rem,
Şi după ce ne sculăm, începe cel mai mare :
du-se, şi prin pătimiri, cinstei Veniţi să ne închinăm de trei ori, şi cetim .
întâiul Ceas, şi la sfârşitul Psalmului al treilea,
celor fără de trupuri învredni- zicem Slavă, Şi acum, Aliluia, şi metanii trei.
cindu-se. Pentru rugăciunile lor, CADE-SE A ŞTI Că întru toate Lunile sfân-
Doamne, mântueşte sufletele tului post, la întâiul Ceas nu cetim Catismă;
Iar în celelalte zile cetim; de asemenea şi
noastre. Vineri la ceasul întâi şi la al noulea ceas, nu
Slavă Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. se ceteşte Catismă. Şi cântă fratele cel rânduit
Troparul pe
Pre tine Maică a lui Dumne- glasul al 6-lea.
zeu şi Fecioară curată şi de cât
Heruvimii mai sfântă, cu glasuri Dimineata vei auzi glasul
de cântări te slăvim; că cu su- meu, şi Dumnezeul meu.
fletul, şi cu trupul te mărturisim, Şi cântându-l, facem închinăciune cu genu-
chele la pământ, asemenea şi la celelalte două
Născătoare de Du m ne z e u, ca Stihuri:
pre ceea ce ai născut cu adevărat Stih 1:
pre Dumnezeu întrupat. Roa- Graiurile mele ia-le în urechi, Doamne, în-
ţelege strigarea mea ..... .
gă-te, Preacurată, pentru sufle-
tele noastre. Stih 2:
Căci către Tine mă voiu ruga Doamne ;
Apoi: Şi iarăş: Dimineaţa vei auzi glasul meu ..
Bine este a ne mărturisi Dom-
Slavă, Şi acum.
nului şi a cânta nume 1u i tău,
prea Inalte, a vesti dimineata Ce te vom chema, o, ceea ce
mila ta, şi adevărul tău în toată eşti cu dar dăruită 1 Cer? Că ai
noaptea. De două ori. răsărit pre soarele dreptă t ii.
Sfinte Dumnezeule, Prea Sfântă Treime, Tatăl Rai? Că ai odrăslit floarea ne-
nostru ; şi după ce zice Preotul: stricăciunii. Fecioară? Că ai ră
Că a ta este împărăţia. „ .. mas nestricată. Maică Curată?
Zicem Troparul : Că ai avut în sfintele tale braţe
I n biserica slavei tale stând, Fiu pre Dumnezeul tuturor.
INTÂIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 119
Pre acela roagă-l, să mântuia- cu crucea ta pre cei ce se luptă

scă sufletele noastre. cu noi, ca să cunoască cât poate
Şi trei metanii ; apoi : credinţa drept măritorilor. Pen- ·
tru rugăciunile Născătoarei de
Paşii meiîndreptează-i dupre
Dumnezeu, unule iubitorule de
cuvântul tău, şi să nu mă stăpâ
oameni.
nească toată fără-de-legea.
Şi repetim aceasta ; apoi : Doamne milueşte de 40 de ori, rugăciunea :
Cela ce în toată vremea. Doamne milueşte,
Scapă-mă de clevetirea oa- de trei ori. Slavă, Şi acum, Ceea ce eşti mai
cinstită, şi o închinăciune.
menilor, şi voiu păzi poruncile Intru numele Domnului bine-cuvintează Pă
tale. .
rinte.
Preotul:
Şi iar aceasta zicem :
Dumnezeule, milostiveşte-te
Faţa ta arată-o preste robul
spre noi şi ne bine-cuvintează;
tău, şi mă învaţă îndreptările
luminează faţa ta preste noi, .
. tale. şi ne milueşte.
Iarăşi de două ori. Şi iarăşi cu glas mai Şi facem trei metanii mari cu rugăciunea sfân-
înalt zicem : tului Efrem, precum s'a arătat mai 'nainte. Şi
Să se umple gura mea de lau- puţin tăcând, începe cel mai mare : Sfinte
Dumnezeule, Tatăl nostru, Doamne milueşte,
da ta, Doamne, ca să laud slava de 12 ori, şi rugăciunea :
ta, toată ziua mare cuviinţa ta.
Hristoase, lumina cea adevă
De trei ori. Apoi.
rată, carele luminezi şi sfinţeşti
Sfinte Dumnezeule, Prea Sfântă Treime, Ta-
tăl nostru ; Preotul : că a ta este împărăţia; şi pre tot omul ce vine în lume,
după Amin, zicem Troparul.
să se însemneze preste noi lu-
Luni, Marţi şi Joi, zicem aceasta. mina feţii tale, ca într' însa să
Pre mărită maica lui Dum- vedem lumina cea neapropiată.
nezeu, şi mai sfântă de cât sfinţii Şi îndreptează paşii noştri spre
îngeri, fără tăcere o lăudăm cu lucrarea poruncilor tale. Pentru
inima şi cu gura. Născătoare de rugăciunile Preacuratei Maicii
Dumnezeu, pre dânsa mărfuri tale, şi ale tuturor sfinţilor tăi ·
. sind-o, ca pre ceea ce dupre Amin.
adevăr a născut pre Dumnezeu Apărătoarei Doamnei... Preotul: Slavă ţie Hri-
întrupat, şi se roagă ne încetat stoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă
· pentru sufletele noastre~ ţie. Iar noi slavă, şi acum, Doamne milueşte,
de trei ori, bine-cuvintează, Şi Apolisul. Apoi
Iar Miercuri, şi Vineri, se zice : Polihroniu. Şi sărutăm cinstita Cruce, ce o
De "rab ne întâmpină pre noi, purtăm la piept fiecare, şi snnte1e icoane, ce
5 sunt la locurile noastre unde stăm ; eşim apoi
maiînaintepânăcenunerobim; făcând Litie în pridvor, şi acolo se zic obiş-
~
când vrăjmaşii te hulesc pre nuitele rugăciuni, şi se ceteşte învăţătura pen-
tine, şi ne în"rozesc pre noi Hris- tru credinţă, a cuviosului părintelui nostru
5 Teodor Studitul, precum mai 'nainte s'a scris,
toase Dumnezeul nostru. Pierde I adecă Mercuri şi Vineri. Şi se face sfârşit şi
~if~~î&m.fi:mif.H~~m~~lft:ff-~
120 LUNI
Apolis. Intr'acest chip se face în tot sfântul sfinţii apostoli, să se miluea-

post, la Utrenie şi la ceasul întâi. Iar după
Apolis, ieşind din biserică, mergem cu linişte scă sufletele noastre.
în chiliile noastre, sau la ascultare, şi nu ni
se cade să facem vorbă unul cu altul prin Şi
cetim din sfântul Ioan Scărarul.
Mânăstire, că s'a oprit aceasta de la Sfinţii Şi de aici începe fratele cel rânduit, a deş- ~
Părinţi.
tepta fraţii în tot sfântul post şi umblă binişor
şi vede pre cei ce dorm, şi-i scoală la ascul-
tarea cetirii, dupre învăţătura celui ce-l rân-
dueşte.
Şi după cetire.
D omnul Dumnezeu bine este
cuvântat. Bine este cuvânt a t
Pentru al treilea ceas Domnul ziua în toate zilele;
Loveşte în toacă de trei ori aprinzătorul de să sporească nouă Dumnezeul
candele, şi ne adunăm în biserică, şi facem mântuirilor noastre; Dumne-
mai 'nainte de începere, fie-care din noi, câte
trei metanii înaintea sfintelor uşi şi sărutăm zeul nostru, Dumnezeu a mân-
sfintele icoane, apoi altă singură o metanie, tui.
aşijderea şi către strane câte una.
Şi bine-cuvântând Preotul, noi începem: Im- Sfinte Dumnezeule ... şi trei metanii Şi după
părate ceresc, Sfinte Dumnezeule ; după Tatăl, Tatăl nostru, Preotul : Că a Ta este împărăţia ~
nostru, zice Preotul; Că a Ta este împărăţia; după Amin, Cântăm:
după Amin, Doamne milueşte de 12 ori. Ve-
niţi să ne închinăm, de trei ori, şi se ceteşte Troparele, glasul al 8-lea.
al treilea ceas dupre obiceiu. Şi la sfârşitul
Psalmului al treilea, după Aliluia, începem Bine eşti cuvântat, Hristoase,
Catisma. Şi la fie-care stare, facem câte trei Dumnezeul nostru, cela ce prea
închinăciuni. După sfârşitul Catismei cântă
fratele cel rânduit acest înţelepţi pre pescari ai arătat,
Tropar, glasul al 6-lea. trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi
Doamne, cela ce prea sfân- printr'ânşii lumea ai vânat, .
tul Tău Duh, în ceasul al treilea iubitorule de oameni, slavă ţie.
l-ai trimis apostolilor tăi, pre Slavă:
acela bunule, nu-l lua dela noi Grabnică şi tare mângâiere .

ci îl înoeşte întru noi cei ce ne dă robilor tăi, Iisuse, când se
rugăm ţie. mâhnesc duhurile noastre, nu
Şi noi asemenea cântăm, făcând închinăciuni
te osebi de sufletele noastre,
cu genuchele până la pământ ; asemenea şi întru necazuri. Nu te depărta
la cele-lalte două Stihuri: de gândurile noastre întru pri- ·
Stih: Inimă curată zideşte întru mine Dum- mejdii, ci pururea ne întâmpină
nezeule, şi Duh drept înoeşte întru 'cele din
lăuntru ale mele.
pre noi. Apropie-te de noi, a-
Stih: Nu mă lepăda pre mine dela faţa ta, şi propie-te, cela ce eşti pretutin-
Duhul tău ce sfânt nu-l lua de la mine. denea. Precum şi cu apostolii tăi ~
, Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
ai fost pururea, aşa şi cu cei ce
Născătoare de Dumnezeu, tu doresc de tine te uneşte, indu-,
eşti viţa cea adevărată, care rate. Ca fiind uniţi, să te lău- ·
ai odrăslit rodul vieţii; ţie ne dăm pre tine, şi să slăvim pre
rugăm, roagă-te, Stăpână, cu Duhul tău cel întru tot sfânt.
INTAIA SAPTĂMÂNĂ DIN POST 121
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. pentru multe păcatele noastre ;

Nădejdea şi folosirea şi scă tu, pre cel ce s' a născut din
parea creştinilor, zid nebiruit tine roagă-l, Născătoare de
celor slabi, liman neviforat, tu Dumnezeu, Fecioară; că mult
eşti, Născătoare de Dumnezeu poate rugăciunea Maicii spre
Preacurată. Ci precum lumea îmblânzirea Stăpânului. Nu tre-
o mântueşti cu neîncetată ruce cu vederea rugăciunile pă
găciunea ta, pomeneşte-ne şi cătoşilor Preacurată, că milo-
pre noi, Fecioară, întru tot stiv este, şi poate să mântuia-
lăudată. scă, cel ce e primit a.--, pătimi ~
penttu noi.
Doamne milueşte de 40 de ori. Cela ce în
toată vremea. Doamne milueşte de trei ori, Apoi, Troparul profeţiei, glasul al 5-lea.
Slavă, Şi acum, ceea ce eşti mai cinstită, întru
numele Domnului binecuvintează Părinte ; D oamne, Doamne, de carele
Preotul : Dumnezeule milostiveşte-te spre noi. toate se înfricoşează, şi se cu-
Şi facem metaniile precum s'a scris la ceas
întâi. Şi începe cel mai mare rugăciunea : tremură de faţa puterii tale,
Stăpâne Dumnezeule, Părinte atotţiitorule.
Iar aprinzătorul de candele face obişnuita me-
înaintea ta cădem, nemurito-
tanie mai marelui şi merge de loveşte în toacă rule, şi ţie ne rugăm sfinte :
de 6 ori ; şi după sfârşitul rugăciunii : Veniţi
să ne închinăm de trei ori, şi cetim
Mântueşte sufletele no astre,
pentru rugăciunea sfinţilor tăi. ~
Slavă, Şi acum, tot aceasta.
Ceasul al şaselea Prochimen, glasul al 4-lea.
Şi după sfârşitul Psalmului al treilea, la Aliluia
închinăciuni trei, şi se începe Catisma; la toată Ştie Domnul calea drepţi
starea, Aliluia şi trei închinăciuni. După Ca- lor, şi calea necredincioşilorva
tismă, fratele cel rânduit cântă acest
Tropar, glasul al 2-lea. pieri.

Stih:
Cela ce în ziua şi în ceasul
al şaselea pre cruce ai pironit Fericit bărbatul, care n'a um- ·
păcatul, cel cu îndrăzneală fă blat în sfatul necredincioşilor,
cut de Adam în rai ; şi înscri- şi în calea păcătoşilor n'a stă
sul greşelilor no as t re rupe-I, tut.
Hristoase Dumnezeule, şi ne Din proorocia Isaiei, cetire.
mântueşte pre noi. Cap. I, Vers 1.
Stih 1.
Auzi Dumnezeule glasul meu, şi nu trece ~~C,~~~
,·.~i
edenia, care o a văzut Isaia fe-
'~-& ~:.r. ciorul lui Amos, care o a văzut
Z:;J!
cu vederea ruga mea.
.·'~, .:J;.~ asupra Iudeii, şi asupra Ierusali-
1
Stih. 2. d mului, întru împărăţia lui Ozie, şi

Eu către Dumnezeu am strigat, şi Domnul / · ~· a lui loatam, şi a lui Ahaz, şi a lui
m'a auzit. Ezechie, cari au împărăţit în Iudeea.
Auzi, cerule şi ascultă, pământule, că
. Şi facem trei metanii, precum mai înainte s'a Domnul a grăit : Fii am născut şi am
scris. ridicat, iar aceia s'au lepădat de mine. Cu-
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. noscut-a boul pre Stăpânul său, şi asinul
ieslea Domnului său ; iar Israil nu m'a cu-
Că nu avem îndrăzneală noscut pre mine, şi poporul meu n'a înţeles.
.~~tEm~~m.ij!~t1im~~
122 LUNI ·
Vai neamului celui păcătos, poporului celui am sărăcit

foarte. Ajută-ne no-
plin de păcate, seminţiei celei rele, feciorilor
celor fără-de-lege ! Lăsat-aţi pre Domnul, şi uă, Dumnezeule, Mântuitorul
aţi mâniat pe sfântul lui Israil; întorsu-v'aţi
înapoi. Căci încă vă răniţi, adăogând fără-de nostru, pentru slăvirea numelui
lege ? Tot capul spre întristare, şi toată inima tău. Doamne, mântueşte-ne pre
spre durere. Dela picioare până la cap, nu
este într'însul întregime, nici bubă, nici vine- noi, şi curăţeşte păcatele noa-
ţeală, nici rană cu puroiu ; nu este unde pune
doctorie, nici unt-de-lemn, nici legături. Pă
stre pentru numele tău.
mântul vostru pustiu, cetăţile voastre s'au ars Sfinte Dumnezeule, Tatăl nostru, că a ta
cu foc, ţara voastră înaintea voastră streinii o
mănâncă, şi se va pustii risipită fiind de nea-
este împărăţia ...
muri străine. Rămânea-va faţa Sionului ca o
Şi Troparele, glasul al 2-lea.
colibă în vie, şi ca un pătul în grădină, şi ca
o cetate prădată. Şi de nu ne-ar fi lăsat nouă
Domnul Savaot sămânţă, am fi fost ca Sodo-
Mântuirea ai lucrat cu mijlo-
mul, şi ne-am fii asemănat Gomorului. Ascul- cul pământului, Hristoase Dum-
taţi cuvântul Domnului, Domnii Sodomului, şi
luaţi în urechi legea lui Dumnezeu, popoarele
nezeule; pre cruce ai întins prea
Gomorului. Ce-mi este mie de mulţimea jertfe- curatele mâinile tale, adunând
lor voastre, zice Domnul ? Plin sunt de arde-
rile întregi ale berbecilor, şi seul mieilor, şi toate neamurile cele ce strigă:
sângele taurilor, şi ale ţapilor, nu voesc, nici
măcar de aţi veni să vă arătaţi mie ; că cine
Doamne, slavă ţie.
a cerut acestea din mâinile voastre? Nu veţi Slavă.:
mai adaoge a umbla prin curtea mea ! Măcar
de veţi aduce mie făină de grâu, în zadar, Prea curatului tău chip ne
tămâea urâciune-mi este mie. Lunile cele nouă
ale voastre, şi Sâmbetele, şi ziua cea mare, închinăm, Bunule, cerând ierta-
nu le voiu suferi ; postul, şi sărbătorile, şi re greşelilor noastre, Hristoase
praznicile voastre, le-a urît sufletul meu ; fă
cutu-v'aţi mie spre saţiu; nu voiu mai suferi Dumnezeule. Că de voie bine ai
păcatele voastre. Când veţi tinde mânile voa-
stre la mine, întoarce-voiu ochii mei despre
voit cu trupul a te sui pre cruce,
voi, şi de veţi înmulţi rugăciunea, nu vă voiu ca să scapi din robia vrăjmaşu
asculta ; că mânile voastre sunt pline de sânge.
Spălaţi-vă şi vă curăţiţi, ştergeţi răutăţile din
lui, pre cari i-ai zidit. Pentru
sufletele voastre, înaintea ochilor mei pără aceasta cu mulţămită strigăm
siţi-vă de vicleşugurile voastre. Invăţaţi-vă a
face bine; căutaţi judecata, mântuiţi pre cei ţie: Toate le-ai umplut de bucu-
năpăstuiţi, judecaţi pre săracul, şi faceţi drep-
tate văduvei. Şi veniţi să ne întrebăm zice
rie, Mântuitorul nostru, cela ce
Domnul ; Şi de vor fi păcatele voastre ca mo- ai venit să mântuesti lumea. J
horâciunea, ca zăpada le voiu albi ; şi de vor
fi ca roşeala, ca lâna le voiu face albe. Şi de Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
veţi vrea şi mă veţi asculta pre mine, blină:
tăţile pământului veţi mânca; iar de nu veţi
Ceea ce eşti izvoru I milei,
vrea şi nu mă veţi asculta, sabia vă va mânca milostivirii învredniceşte-ne pre
pre voi ; că gura Domnului a grăit aceasta.
noi, Născătoare de Dumnezeu.
Prochimen glasul al 7-lea. Caută spre poporul cel păcătos,
SlujiţiDomnului cu frică, şi vă bucuraţi lui arată precum deapururea pute-
cu cutremur;
rea ta; că întru tine nădăjdu
Stih: Pentru ce s'au întărâtat neamurile, şi
popoarele au cugetat cele deşarte.
ind, strigăm ţie : Bucură-te, ca
oare-când Gavriil al celor fără
Şi se face cetire din sfântul Ioan Scărarul
Apoi Troparul :
trupuri mai marele voevod.
Iar Miercuri şi Vineri, zicem a Născătoarei
De grab să ne întâmpine pre Crucii.
noi îndurările tale, Doamne, că Prea mărită eşti Născătoare
de Dumnezeu Fecioară, lăudă gustat, omoară cugetul trupului
mu-te pre tine; că prin crucea nostru, Hristoase Dumnezeule,
Fiului tău s' a surpat iadul, şi şi ne mântueşte pre noi.
moartea s' a omorît, şi cei morţi Stih L
ne-am sculat şi vieţii ne-am în- Să se apropie rugacmnea mea înaintea ta,
vrednicit; raiul am luat, desfă Doamne, dupre cuvântul tău mă înţelepţeşte.
tarea cea de demult. Pentru a- Stih 2.
Să intre cererea mea înaintea Ta, Doamne,
ceasta mulţămind slăvim ca pre dupre cuvântul Tău mă mântuieşte.
cel puternic, pre Hristos, Dum-
Şi
nezeul nostru, şi unul mult în- Slavă, Şi
la acestea facem metanii 3.
acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
durat.
Cela ce pentru noi te-ai năs
Doamne milueşte de 40 ori. Cela ce în toată
cut din Fecioară, şi răstignire
' vremea ; Doamne milueşte, de 3 ori.
ai răbdat, Bunule, care cu moar- ~
Slavă, şi
acum.
Ceea ce eşti mai cinstită.„
tea pre moarte ai prădat, şi în-
Intru numele Domnului bine-cuvintează Pă vierea ai arătat ca un Dumne-
rinte.
zeu; nu trecea cu vederea pre
Preotul. cei ce i-ai zidit cu mâna ta.
Dumnezeule, milostiveşte-te spre noi...
Şi facem metaniile dupre obiceiu. Şi tlupă ce Arată iubirea ta de oameni, mi-
împlinim metaniile, începe cel mai mare : Sfinte lostive, primeşte pre Născătoa
• Dumnezeule, şi sărutăm sfintele icoane, şi după
Tatăl nostru, Doamne milueşte de 12 ori ; apoi rea de Dumnezeu ceea ce te-a
slavă ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea născut pre tine care se roagă
noastră, slavă ţie.
pentru noi; şi mântueşte, Mân-
Şi se face Apolis. 1 tuitorul nostru, pre poporul cel
Această rânduială, este de datorie a se face
în tot sfântul post, la al treilea şi la al şaselea desnădăjduit.
ceas. Iar unde nu se face eşire, după rugă
ciunea: Dumnezeule şl Doamne al puterilor, Şi iarăşi se îace cetire din Sîântul Ioan Scă
• îndată zicem: Veniţi să ne închinăm, de trei rarul ; şi după cetire zicem :
ori, şi ceasul al 9-lea.
Nu ne da pre noi până în
sfârşit pentru numele tătţ cel
sfânt, şi nu strica legătura ta,
şi nu depărta mila ta de la noi;
La ciasul al nouălea.
pentru Ăvraam cel iubit de tine,
Loveşte aprinzătorul de candele în toacă de
9 ori, şi ne adunăm în biserică şi binecuvân- şi pentru Isaac robul tău şi ls-
tând Preotul, începem : Sfinte Dumnezeule ; rail sfântul tău.
după Tatăl nostru, Preotul : Că a ta este îm-
părăţia„. Doamne milueşte de 12 ori, veniţi Sfinte Dumnezeule. Prea sfântă Treime, Tatăl
să ne închinăm, de trei ori şi cetim ceasul al nostru, Preotul: că a ta este împărăţia; şi cân-
nouălea, trei Psalmi; apoi începem a ceti Ca- tăm Troparele acestea.
tisma, şi după sfârşitul Catismei cântăm.
glasul al 8-lea.
Troparul pe glasul al 8-lea. Văzând tâlharul pre începă
Cela ce în ceasul al nouălea torul vieţii pre cruce spânzu-
pentru noi cu trupul moarte ai rând, a zis: De n' ar fi fost Dum-
124 LUNI
Pomeneşte-ne pre noi, Doamne, când vei

nezeu întrupat, carele cu noi veni întru împărăţia ta.
s'a răstignit, nu şi-ar fi ascuns
celelalte Stihuri toate până la ...
Şi
soarele razele sale, nici s' ar fi Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh .. ,
clătit pământul cutremurân- Pomeneşte-ne pre noi, Doamne ...
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
du-se. Ci, celace toate le-ai su- Pomeneşte-ne pre noi, Doamne.„
ferit, pomeneşte-mă, Doamne,
Apoi unindu-se amândouă stranele, cântăm cu
întru împărăţia ta. glas mai înalt şi cu capetele descoperite :
Slavă. Pomeneşte-ne pre noi, Doamne, când vei
veni întru împărăţia ta.„
ln mijlocul a doi tâlhari cum- Şi o Metanie.
pănă a dreptăţii s'a aflat crucea Pomeneşte-ne pre noi, Stăpâne, când vei
ta; acela adecă, pogorându-se veni întru împărăţia ta.
în iad cu îngreuerea hulii, iar ce- Iarăşi o metanie.
lălalt uşurându-se de greş e 1i Pomeneşte-ne pre noi, Sfinte, când vei veni
spre cunoştinţa cuvântării de întru împărăţia ta.
Dumnezeu. Hristoase Dumne- Şi iarăş o metanie. Apoi cetim.:
zeule, slavă ţie. Ceata cerească te laudă pre

Şi acum. tine şi zice: Sfânt, sfânt, sfânt
Domnul Savaot, plin este cerul .
Pre mieluşelul şi păstorul şi
şi pământul de slava ta.
Mântuitorul lumii, pre cruce
Stih:
văzându-l ceeace I' a născut, a
Apropiaţi-vă către dânsul şi vă veţi
zis lăcrămând: Lumea se bucură lumina şi feţele voastre nu se vor ruşina.
luând mântuţre, iar pântecele Şi iarăş zice: Ceata cerească ...
meu arde, văzând răstignire ta, Slavă.
care pentru toţi o rabzi, Fiule
şi Dumnezeul meu. Ceata sfinţilor îngeri şi a ar-
hanghelilor, cu toate cereştile
Doamne milueşte de 40 ori. Celace în toată
vremea. Doamne milueşte de trei ori, Slavă,
puteri, te laudă pre tine şi zice:
Şi acum: Ceeace eşti mai cinstită; Intru nu- Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Sa-
mele Domnului binecuvintează părinte. Preo- vaot, plin este cerul şi pământul
tul : Dumnezeule, milostiveşte-te spre noi; şi
facem trei metanii mari, zicând rugăciunea de slava ta.
cuviosului Efrem. Iar celelalte 12 nu facem,
. ci zicem rugăciunea aceasta: Şi acum.
Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, Dumne-
Cred întru unul Dumnezeu.„
zeul nostru ... Slăbeşte, lasă, iartăDumnezeule ...
Deci, începe strana căria îi este rândul a · Apoi, Tatăl nostru ...
cânta ; pre glasul al 8-lea,
După Ecfonis, Condacele dupre obiceiu ce
Intru împărăţiata pomeneşte-ne pre noi, sunt dupre zilele săptămânii şi al sfântului, al
căruia îi este hramul; iar de este hramul lui
Doamne ...
Hristos, zicem mai'nainte al hramului, apoi al
Şi cântăm fericirile cu cântare .dulce şi cu zilei şi al sfântului de rând al căruia îi este
glas mare şi rar, întru acelaş glas. ziua, de are ;
Slavă.
Fericiţi c.ei săraci cu Duhul, că acelora este
împărăţia cerurilor... Cu sfinţii fă odihnă, Hristoase.„
Şi acum. goste având ca o pavăză arm.a

Ceeace eşti folositoare ... cea tare a postului, să întoarcem
Doamne rnilueşte, de 40 ori, Slavă, şi acum.
Ceea ce eşti mai cinstită, întru numele Dorn- înapoi tot meşteşugul înşelăciu
' nului, binecuvintează părinte. Şi zice Preotul: nii vrăjmaşului; să nu ne îndul-
Dumnezeule, milostiveşte-te spre noi... Şi facem cim cu desmierdăciunile pofte-
cele 16 rnetanii, ce sunt însemnate rnai'nainte
cu rugăciunea sfântului Efrern. Iar Paraclisi- lor, ca să nu ne temem de focul
arhul, făcând metanie celui mai mare şi luând
binecuvântare, merge şi trage clopotul. Apoi ispitelor; prin care post Hristos,
începe cel mai mare : Veniţi să ne închinăm de
troi ori şi Psalmul 103, linişor şi cu glas blând;
iubitorul!\ de oameni, cu daru-
iar Preotul citeşte rugăciunile Vecerniei înain- rile răbdarii ne va încununa
tea sfintelor uşi. După Psalm, Slavă, Şi acum, pre noi. Pentru aceasta, cu în-
Aliluia de trei ori. Ectenia cea mare şi cetim
Catisrna: Către Domnul când rn'arn necăjit; şi drăzneală rugându-ne, cădem
la fiecare Antifon, Slavă, Şi acum, Aliluia de
trei ori şi trei rnetanii. înaintea lui strigând şi cerând
sufletelor noastre pace şi mare
milă.
Şi în Mineiu trei.
Slavă, şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
LUNI SEARA Lumină lină ...

IN SĂPTĂMÂNA DINTÂIU
La Doamne strigat-am.„ Punem Stihira 6, A Domnului este mântuirea
glasul al 2-lea, facere a lui Iosif. şi preste poporul tău binecu-
Podobia: Pre toţi i-am întrecut... vântarea ta.
Tot păcatul am făcut, pre toţi Stih: Doamne, căci s'au îrnrnulţit ceice mă
Jl i-am întrecut cu desmierda- necăjesc.
De la Facere cetire.
rea. De aşi vrea să mă pocăesc,
Cap. 1-iu, Vers 1-iu.
nu am râuri de lacrimi. De voiu
vieţui şi acum cu lene, sunt vi-
~dll:~ ntru început a făcut Dumnezeu
novat muncii. Ci-mi dă mie în- ~ cerul şi pământul. Şi pământul
dreptare, unule bunule Dumne- "' •·· era nevăzut şi netocmit şi întu-
UtJ'4l . nerec era deasupra adâncului şi
zeule, şi mă milueşte. @'W Duhul lui Dumnezeu se purta pre
deasupra apei. Şi a zis Dumnezeu :
Dă-mi, Hristoase, ploi de la- Să se facă lumină! Şi s'a făcut lumină.
Şi a văzut Dumnezeu lumina că este
crimi, în ziua cea veselă a pos- bună ; şi a despărţit Dumnezeu între lumină
tului. Ca să plâng şi să-mi spăl şi între întunerec; şi a numit Dumnezeu lu-
mina ziuă şi întunerecul l-a numit noapte ; şi
spurcăciunea cea din pofte şi s'a făcut seară şi s'a făcut dimineaţă zi una.
Şi a zis Dumnezeu: Să se facă tărie în mij-
să mă arăt ţie curăţit, când vei locul apei şi să fie despărţind apă de apă !
vrea să vii din cer judecător, Şi s'a făcut aşa. Şi a făcut Dumnezeu tăria şi
a despărţit Dumnezeu între apă, care era dea-
Doamne, să judeci pre oameni, supra tăriei şi între apă, care era sub tărie ;
ca un judecător şi singur drept. şi a numit Dumnezeu tăria cer. Şi a văzut
Dumnezeu că este bine şi s'a făcut seară şi
~
Alta a lui Teodor, glasul al 5-lea. s'a făcut dimineaţă, ziua a doua. Şi a zis
Podobie: Cuvioase Părinte„. Dumnezeu : Să se adune apa cea de sub cer
într'o adunare şi să se arate uscatul şi s'a
Veniţi credincioşilor cu dra- făcut aşa. Şi s'a adunat apa cea de sub cer
~ID~?milm™~~.If~W~
. 126 LUNI ~
întru adunările sale, şi s'a arătat uscatul. Şi însoţesc sângiurile, îşi agonisesc loruşi rele,
a numit Dumnezeu uscatul pământ, şi adună şi sfărâmarea oamenilor călcători de lege este
rile apelor le-a numit mări. Şi a văzut Dum- rea. Aceste sunt căile tuturor celor ce fac fără
nezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu : să de legi, că cu păgânătatea îşi răpesc sufletul
răsară pământul iarbă verde, care să semene său. Inţelepciunea în răspântii se laudă, şi prin
sămânţă dupre fel şi dupre asemănare, şi pom uliţe îndrăzneala aduce.
roditor, care face roade, căruia sămânţa lui Invredniceşte-ne Doamne în seara aceasta.
este într'însul, dupre fel pe pământ; şi s'a fă Trei metanii, după aceia, Preotul.
cut aşa. Şi a dat din sine pământul iarbă ver-
de, care seamănă sămânţa dupre fel şi dupre Să plinim rug~iunile noastre ...
asemănare şi pom roditor, care face roade,
căruia sămânţa lui este într'însul dupre fel, LA STIHOAVNĂ
pre pământ; şi a văzut Dumnezeu că este bine, ldiomela zilii, glasul al 3-lea.
şi s'a făcut seară, şi s'a făcut dimineaţă ziua
a treia. Să postim post primit, bine
Prochimen, glasul al 5-lea. plăcut Domnului; postul cel a-
Domnul mă va auzi când voiu striga către devărat este înstreinarea de
Dânsul.
Stih: răutăţi, înfrânarea limbii, lepă
Când am strigat eu auzitu-m'ai, Dumnezeul darea mâniei, depărtarea de pof-
mele.
dreptăţii te, de clevetire, de minciună şi
De la Pilde cetire. de jurământul mincinos. Lipsi_;
Cap. 1-iu, Vers 1-iu. rea acestora este postul cel a-
devărat şi bine primit.
ildele lui Solomon, îiul lui David, Stih : tine am ridicat ochii mei...
Către
carele a împărăţit în Israil. A tot acesta. Apoi,
Şi
" cunoaşte înţelepciunea şi învăţă-
Stih: Milueşte-ne pre noi, Doamne ...
r0Jj tura, a înţelege cuvintele măe-
~ striei, a pricepe învăluelile vorbelor Martirica.
şi deslegarea cuvintelor celor întu-
necoase, şi a socoti dreptatea şi ade- Mare este puterea mucenicilor
~ vărul, şi judecată a face. A da celor tăi, Hristoase, că în mormânturi
fără de răutate meşteşiugire, şi pruncului tânăr
ştiinţă şi cunoştinţă. Acestea auzindu-le înţe zac şi duhurile gonesc; şi au
leptul, mai înţelept va îi, şi cel înţelegător stricat puterea vrăjmaşului cu
îndreptare va dobândi. Şi va cunoaşte pilda
şi cuvântul întunecos, şi vorbele înţelepţilor credinţa Treimii, nevoindu-se
şi întrebările cele ascunse. lnceperea înţelep
ciunii este frica Domnului, şi cunoştinţă bună pentru buna credinţă.
este tuturor celor ce o fac pre ea. Credinţa Slavă, şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
în Dumnezeu este începerea priceperii ; iar
cei necredincioşi defăimează înţelepciunea şi Născătoarede Dumnezeu,
învăţătura. Ascultă, fiule, învăţătura tătână-tău,
şi nu lepăda legile maicei tale. Că cununa folositoare tuturor celor ce se
darurilor vei lua pe creştetul tău, şi lanţ de roagă, întru tine îndrăznim,
aur împrejurul grumazului tău. Fiule, să nu
te înşele pre tine oamenii cei necredincioşi, întru tine ne lăudăm, întru
nici să voeşti lor. De te vor ruga, zicând: tine ne este toată n ă d e j dea
Vino cu noi însoţeşte-ne la sânge, şi să ascun-
dem în pământ cu strâmbătate pre omul cel noastră. Roagă pre cel ce s' a
drept; să-l înghiţim pre el ca iadul de viu,
şi să stingem pomenirea lui de pe pământ. Ave- născut din tine, pentru netreb-
rea lui cea de mult preţ să o apucăm, şi
vom umplea casele noastre de dobânzi; pu-
nicii robii tăi.
Apoi Canonarhul face obişnuita metanie în
ne-ţi soarta ta cu noi şi o pungă obştească să
mijloc, asemenea şi la strane .
avem toţi, şi un sac să se facă nouă tuturor.
Fiul meu, să nu mergi în cale cu dânşii, ci Acum slobozeşte pre robul tău ...
să-ţi abaţi piciorul tău de la cărările lor. Că Sfinte Dumnezeule... Cu 3 închinăciuni
picioarele lor la răutate aleargă, şi grabnice Preotul:
sunt a vărsa sânge. Că nu fără dreptate se
întind mrejile păsărilor; pentru că aceia ce se Că a ta este împărăţia ...
Şi după Amin, cântăm Troparele glasul 1-iu. Doamne şi stăpânul vieţii mele,„
Şi facem trei metanii mari şi 12 mici.
Născătoare de Dumnezeu, Şi iarăşizicem rugăciunea de mai sus, şi o ·
metanie. Sfinte Dumnezeule: Doamne milueşte,
Fecioară bucură-te, ceea ce eşti de 12 ori, apoi rugăciunea :
cu dar dăruită, Marie, Domnul
este cu tine. Binecuvântată eşti Prea sfântă Treime, stăpâ- . ,
tu între femei, şi binecuvântat nie de o fiinţă, împărăţie ne-
este rodul pântecelui tău; că ai despărţită, ceea ce eşti pricina
născut pre Mântuitorul sufle- tuturor bunătăţilor, bine...voeşte
telor noastre. şi pentru mine păcătosul, întă- ~
Slavă.
reşte şi înţelepţeşte inima mea
Şi o metanie,
şi şterge toată întinăciunea mea. ·
Botezătorul lui Hristos pre Luminează gândul meu, ca tot-
noi pre toţi ne pomeneşte, ca deauna să te slăvesc, şi să te
să ne mântuim de fără-de-legile laud, şi să mă închin ţie şi să
noastre. Că ţie s'a dat dar a te zic: Unul sfânt, unul Domnul
ruga pentru noi. Iisus Hristos, întru slava lui
O metanie Şi acum. Dumnezeu Tatăl, Amin.
Rugaţi-vă pentru noi sfinţilor Apoi:
apos to Ii, şi sfinţii toţi, ca să Fie numele Domnului bine-cuvântat de acum
ne ferim de nevoi, şi de neca- şi până în veac : de trei ori, şi trei metanii
zuri. Că pre voi calzi folositori Apoi.
către Mântuitorul v' am câştigat. Bine voi cuvânta pre Domnul...
Şi când punem masă, zicem şi Psalmul 144:
O metanie.
Apoi se zice de cel mai mare, fără metanie Inălţa-Te-voiu Dumnezeul meu„.
cu glas blândişor şi cu dulceaţă : Şi se face Apolis.
Sub milostivirea ta scăpăm, Şi ieşind în tindă, cântăm dupre obiceiu Sti-
Născătoare de Dumnezeu. Ru- hira hramului şi rugăciunile cele obişnuite
de la Preot ; şi pomeneşte pre cei morţi, şi •
găciunile noastre nu le trece cu se face desăvârşitul Apolis.
vederea întru necazuri, ci din Această rânduială se face după Vecernie în-
tru tot sfântul post, nefiind Liturgia cea mai
primejdii ne scapă pre noi, una 'nainte sfinţită.
curată, una binecuvântată. Şi n'am luat a face această liturgie până Mer-
Doamne milueşte de 4.0 ori. curi, ca să postească dupre predanie toată ~
îrăţimea ; iar cei ce vor putea, să rămâe po-
Slavă, şi acum. stindu-se până Vineri.
Ceea ce eşti mai cinstită ... Iar când se face Liturgia cea mai 'nainte sfin-
Intru numele Domnului bine-cuvintează părinte. ţită, zice Preotul la fiecare slavă a Stihologiei :
Iară şi iară„.
Preotul:
CADE-SE A ŞTI, că în Lavra cuviosului pă
Cel ce este bine-cuvântat, Hristos, Dumne- rintelui nostru Sava, nu cântăm După-cinarea
zeul nostru.
în biserică, ci în chilie o cântăm
Iar noi. fie-care ; aşa am apucat.
Impărate ceresc„. Iar în Chinoviile din Palestina, se cântă
După-cinare aşa :
Şi zicem rugăciunea cuviosului Efrem:
128 LUNI
In ceasul al zecelea. lui Dumnezeu lacrămi de po-

Intră aprinzătorul de candele, şi face o me-
căinţă.
tanie celui mai mare, şi merge şi loveşte în
toacă de 12 ori.Şi ne adunăm toţi în biserică Râvnind neascultării lui
şi facem fiecare metaniile cele orânduite ; şi
aşteptăm puţintel, până se strâng toţi, sau mai
Adam, celui întâi zidit, m'am
· mulţi. Şi sculându-se Preotul din strana lui, cunoscut pre mine desbrăcat de
face obişnuita metanie Igumenului, şi începe:
Bine-cuvântat este Dumnezeul nostru. Dumnezeu, şi de împărăţia cea
Şi noi zicem, Amin.
vecuitoare, şi de desfătare, pen-
Impărate ceresc, Sfinte Dumnezeule, Veniţi
tru păcatele mele.
să ne închinăm, de trei ori şi îndată
Vai, ticăloase suflete! Pentru
Psalmul 69. ce te-ai asemănat Evei celei din-
Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte ... tâi? că ai căzut rău şi te-ai ră
Apoi începem CANONUL CEL MARE, nit amar; că te-ai:iatins de pom,
făcându-l în patru părţi cu Irmoasele şi-l şi ai gustat cu îndrăzneală do-
sfârşim Joi seara.
bitocească mâncare.
Irmoasele, de câte două ori.
Facerea sfântului părintelui nostru Andrei In locul Evei celei simţite, fă
· Criteanul Ierosolimitul. Şi facem la fiecare cutu-s'a mie Evă înţelegătoare,
Tropar trei închinăciuni.
cugetul cel cu poftă trupească;
Cântarea 1, glasul al 6-lea.
arătându-mi cele dulci, şi gus-
l(\ jutor şi acoperitor s'a făcut tând pururea din băutura cea
Minie spre mântuire. Acesta amară.
„este Dumnezeul meu şi-l voiu Dupre dreptate s'a lepădat
„slăvi pre el; Dumnezeul pă
Adam din Edem, nepăzind o po·
„rintelui meu, şi-l voiu înălţa runcă a ta, Mântuitorule. Dar eu
„pre el, că cu mărire s' a prea- ce voiu pătimi, nebăgând seamă
slăvit.
totdeauna de cuvintele tale cele
Pripeală zicem aceasta. de vieaţă.
Milueşte-mă Dumnezeule, milueşte-mă. Slavă, a Treimii.
De unde voiu începe a Treime, fiinţa prea înaltă, că
plânge faptele vieţii mele tică reia ne închinăm întru o unime,
loase? Care începere voiu pune ridică de-asupra mea lanţul cel
Hristoase, tânguirii cestei de greu al păcatului, şi ca un mi-
· acum? Ci ca un milostiv dă-mi lostiv dă-mi lacrimi de umilinţă.
iertare greşelilor. Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
Vino, ticăloase suflete, îm- Născătoare de Dumnezeu, nă
preună cu trupul tău, de te dejdea şi folositoarea celor· ce
măturiseşte la Ziditorul tuturor. te laudă pre tine, ridică de-asu-
. Şi te părăseşte de acum de do- pra mea lanţul cel greu al pă
bitocia cea din 'nainte, şi du catului, şi ca o stăpână, curată,
mă primeşte pre mine cel ce mă tul cel dintâi, carele mi l' a ţe
pocăesc. sut mie Ziditorul din început, şi
Şi iarăş Irmosul cel dintâi, în loc de Catavasie , pentru aceasta zac acum gol.
odată. Aşa facem la toate cântările.
Cântarea a 2-a, Irmos : Imbrăcatu-m'am în haină
a aminie cerule, şi voiu grăi, ruptă, care mi-a ţesut mie şar
11__ şivoiu lăuda pre Hristos. Ca- pele cu sfătuirea, şi mă ruşinez.
„rele a venit din Fecioară cu L acrămile desfrânatei, Indu-
„trup„. rate, şi eu le vărs înaintea ta ;
Ia aminte cerule, şi voiu grăi milostiveşte-te spre mine, Mân-
pământule, primeşte în urechi tuitorule, cu îndurarea ta.
glasul celui ce se pocăeşte lui, Căutat-am spre frumuseţea
Dumnezeu, şi-l laudă pre Dânsul. pomului, şi mi s'a amăgit min- ·
I a aminte, Dumnezeule, Mân- tea, şi acum zac gol şi mă ru-
tuitorul meu, cu ochiul tău cel şinez.
blând şi-mi primeşte mărturisi Lucrat-au pre spatele mele
rea mea cea călduroasă. toţi începătorii răutăţilor, lun-
Greşit-am mai m u 1t de cât gind asupra mea fărădelegea
toţi oamenii, insu-mi am greşit lor.
ţie; ci te milostiveşte, Mântui- Slavă, a Treimii...
torule, ca un Dumnezeu spre Pre tine un ul, Dumnezeul

făptura ta. tuturor, în trei feţe te laud;
Chip făcând grozăviei pati- pre Tatăl şi pre Fiul şi pre Sfân-
milor mele, cu pofte iubitoare tul Duh.
de desmierdare, mi-am stricat Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
frumuseţea minţii. Preacurată Fecioară, Năs-
Viforul răutăţilor m' a cuprins cătoare de Dumnezeu, ceea ce
milostive, D 0 am ne; ci ca lui una eşti prea lăudată, roagă-te
Petru, tinde-mi şi mie mâna ta. cu de-adinsul, să ne mântuim.
Cântarea 3-a) Irmos :
Intinatu-mi-am haina trupu- li); re piatra cea neclătită apo-
lui meu, şi mi-am spurcat po- ' J['' runcilor tale, Hristoase, în-
doaba cea dupre chipul şi dupre
asemănarea ta, Mântuitorule. „tăreşte mintea mea„.
F oe dela Domnul plouînd
Intunecatu-mi-am frumuse- oare când a ars Domnul de
ţea sufletului cu dulceţile pof- demult pământul Sodomiteni,..;
telor, şi cu totul, toată mintea, lor.
. ţărână mi-am făcut. In munte scapă suflete, ca
Ruptu-mi-am acum vestmân- Lot acela, şi fugi în Sigor. . 1
~~™*m'2&~m~m-~
TRIODUL 9
130 LUNI
====
F ugi de aprindere o suflete ! Lucrurile tale nu le trece cu '

~ Fugi de arderea Sodomului! vederea, zidirea ta nu o părăsi,
Fugi de stricăciunea dumne- drepte Judecătorule; că de am '
zeeşti văpăi. şi greşit eu însumi, ca un om,
şi mai mult de cât tot omul, iu- ,
G reşit-am ţie
singur eu, gre-
şit-am mai mult de cât toţi,
bitorule de oameni, dar ai pu-
Hristoase Mântuitorule, nu mă tere ca un Domn al tuturor a
trece cu vederea. ierta păcatele.
Se apropie, suflete, sfârşitul
Tu eşti păstorul cel bun; ca-
se apropie, şi riu te grijeşti; nu
. ută-mă pre mine mielul, şi ră
te găteşti. Vremea se scurtează,
tăcit fiind, nu mă trece cu ve-
scoală-te, aproape lângă uşi este
derea.
Jude că torul; ca un vis, ca o
Tu eşti ducele Iisus, tu eşti floare trece vremea vieţii. Pen-
Ziditorul meu; întru tine Mân- tru ce în deşert ne turburăm.
tuitorule mă voiu îndrepta. Deşteaptă-te o sufletul meu! '
„ Mărturisescu-mă ţie, Mân- la seama faptelor tale care ai
tuitorule: Greşit-am ţie fără făcut, şi le dă pre ele înaintea '
. măsură; ci lasă-mi, iartă-mi, ca ochilor tăi; varsă picături de
un îndurat. lacrămile tale; spune cu îndrăz
neală faptele tale, şi cugetele
Slavă, a Treimii.
tale lui Hristos, şi te îndrep- '
O Treime, unime Dumneze- tează.
ule, mântueşte-ne pre noi de în- :
şelăciune şi de ispite şi de pri- N' a fost în viaţă păcat, nici
mejdii. faptă, nici răutate, care să n' o
fi săvârşit eu, Mântuitorule, cu
mintea şi cu cuvântul, cu voinţa
Bucură-te,pântece primitor şi cu gândul, şi cu ştiinţa; şi cu
de Dumnezeu; bucură-te, sca- fapta păcătuind, ca altul nime-
unul Domnului; bucură-te, 1 nea, nici odinioară.
· Maica vieţii noastre.
Dintru aceasta m'amjudecat,
Cântarea ~-a, Irmos. dintru aceasta m' am osândit eu,
· 11\ uzit-a proorocul de venirea ticălosul, adecă din cunoştinţa
A ta, Doamne, şi s'a temut, mea, de cât care nimic nu este
,~că vrei să te naşti din Fecioară li în lumemaisilnic;Judecătorule,
~ „şi oamenilor să te arăţi, şi a Mântuitorul meu şi cunoscăto
„grăit: Auzit-am auzul tău şi rule, milostiveşte-te şi mă scapă
„m'am temut. Slavă puterii tale, şi mă mântueşte pre mine, ro-
„Doamne". bul tău.
~~~~~wm~~~~~~
====~==~==,======================

Scara care a văzut de demult
marele între Patriarhi, suflete
al meu, este arătarea suirii celei
de lucrare, şi a înălţării gându-
D e noapte mânecând iubito- ·
rule de oameni, mă rog lu-
„minează-mă, şi mă îndreptează
lui. Deci, de voeşti să vieţueşti „la poruncile tale, şi mă învaţă
cu lucrarea şi cu cunoştiinţa, şi „Mântuitorule să fac voia ta".
cu înălţarea gându 1u i, îno- In noapte vieaţa mea mi-am
eşte-te.
trecut pururea, că întunerec s' a
Arşiţa zilei a răbdat patriar- făcut mie şi negură adâncă
hul pentru lipsă, şi gerul nopţii noaptea păcatului; ci ca pre un
a suferit, în toate zilele făcând fiu al zilei arată-mă, Mântui-
câştigare, păstorind, trudin- torule.
du-se şi slujind, ca să-şi ia amân-
două femeile. Lui R.uvim asemănându-mă
eu ticălosul, făcut-am sfat ne-
Două femei se înţeleg: lucra-
cuvios şi călcător de lege asu-
rea ~-i cunoştinţa întru gândire. pra lui Dumnezeu celui înalt,
Insă, prin Lia lucrarea, ca pre
spurcându-mi patul meu, pre-
ceea ce a fost cu mulţi copii; cum acela al tătână-său.
iar prin R.ahil gândirea, ca pre
cea cu multă osteneală. Că fără M ărturisescu-mă t i e, Hri-
· de ostenele, nici lucrarea, nici stoase împărate; greşit-am, gre- ·
gândirea nu se va săvârşi suflete. şit-am, ca mai înainte fraţii lui
Slavă
a Treimii. Iosif, văzând rodul curăţiei şi
Nedespărţită în fiinţă, nea- al înţelepciunii.
mestecată în feţe, Dumnezeu De cei de un sânge s' a dat,
te cunoc pre tine, Dumnezeire, s'a vândut în robie dulcele su-
una în Treime, ca pre ceea ce flet cel drept, spre închipuirea
eşti întocma cu împărăţia şi în- Domnului; iar tu suflete cu to-
tocma cu scaunul; şi strig ţie tul te-ai vândut răutăţilor tale.
cântarea cea mare, ce se cântă
întreit întru cele de sus. Lui Iosif celui drept, şi minţii
Şiacum, a Născătoarei de Dumnezeu.
lui celei curate urmează tică
Şi ai născut, ~i eşti Fecioară
loase şi neiscusite suflete, şi nu
şi ai rămas întru amândouă cu
te spurca cu pornirile cele fără
firea Fecioară. Cel ce s'a năs pricepere, pururea făcând fă;ră
cut înoeşte legile firi, şi pân- de-lege.
tecele a născut nesimţind du- De s'a şi sălăşluit în groapă
reri. Dumnezeu unde voeşte se oare când Iosif, Stăpâne Doam-
birueşte rânduiala firii; că face ne, dar spre închipuirea îngro- .
· câte voeşte. pării şi a sculării tale a fost
132 LUNI
aceasta; iar eu, ce-ţi voiu aduce mintea, cu lucrarea şi cu gân- '
ţie întru acest chip vre-odată? direa.
Slavă, a Treimii. Mâna lui Moise ne va face să '
pre tine Treime te slăvim, pre credem, suflete, cum că poate
unul Dumnezeu; sfânt, sfânt, Dumnezeu vieaţa cea leproasă
sfânt eşti Părinte, Fiule şi Du- să o albească şi să o cureţe; nu
hule, fiinţă singură prin sine, te deznădăjdui dar, măcar de şi ,
unime, careea pururea ne 1n-
• "" A
eşti lepros.
. chinăm. Slavă a Treimii.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Treime sunt neamestecată,
Din tine s' a îmbrăcat întru a nedespărţită; despărţită dupre
mea frământătură, Dumnezeu, feţe, şi unime sunt din fire unită;
cel ce a zidit veacurile, Maică Tatăl, zice, şi Fiul şi dumne-
Fecioară, ceea ce eşti nestricată zeescul duh.
şi nu ştii de bărbat; şi a împreu- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
nat lui-şi firea omenească. Pântecele tău ne-a născut no-
Cântarea 6-a, Irmos : uă pre Dumnezeu, cu chipul ca şi
trigat-am cu toată inima mea noi; deci, ca pre un Ziditor al '
S către înduratul Dumnezeu, şi
„m' a auzit din iadul cel mai de
1
tuturor, roagă-l, Născătoare de
Dumnezeu, ca prin rugăciunile '
„jos,, şi a scos din stricăciune tale să ne îndreptăm.
· „v1·eaţa me a". Condac, glasul a 6-lea.
Lacrămi din ochii mei, Mân- uflete al meu, suflete al meu,
tuitorule, şi suspinuri dintru
adânc curat aduc ţie, strigând
S scoală! Pentru ce dormi?
Sfârşitul se apropie, şi vei să te
· inima mea: Dumnezeule, gre- furburi. Deşteaptă-te dar, ca să
şit-am ţie, milostiveşte-te spre se milostivească spre tine Hri-
mine. stos Dumnezeu, cel ce este pre-
Instreinatu-te-ai suflete, de la tutindenea şi toate le plineşte.
· Domnul tău, ca Datan şi ca A vi- Cântarea 7-a, Irmos :
rion; ci din toată inima strigă:
G
reşit-am, fără-de-lege
am fă-
Iartă-mă l Ca să nu te împresoa- W cut, nu ne-am îndreptat îna-
, re pre tine prăpastia pământu „intea ta, nici am păzit, nici am
lui. 1 „făcut precum ne-ai poruncit
Ca o junice sălbătăcită ase- Ili „nouă; ci nu ne părăsi pre ,noi
mănatu-te-ai suflete lui Efrem;
/ „până în sfârşit, Dumnezeul pă-
· ca o căprioară păzeşte-ţi vieaţa „rinţilor". 11
de curse, înălţându-ţi ca cu aripi Greşit-am, păcătuit-am şi am ~

~~~~~~ti'9~~ti9~~~~~~~~~a1.l~~~~~V%;~~~~~~
ÎNTÂIA SĂPTĂMĂNĂ DIN POST 133
lepădat porunca ta; că întru te-mă 1 că ţie

unuia am greşit,
păcate m'am zămislit, şi am a- Dumnezeului tuturor; însuţi mă
daos ranelor mele, rană. Ci tu curăţeşte.
mă milueşte ca un îndurat, Dum- Slavă, a Treimii.
nezeul părinţilor. Treime neamestecată, nedes-
Cele ascunse ale inimii mele părţită, de o fiinţă, unime sfântă; ·
le-am mărturisit ţie, judecătorul lumini şi lumină, şi trei Sfinte şi
meu. Vezi smerenia mea, vezi unul Sfânt, se laudă Treimea
şi necazul meu, şi ia aminte acum Dumnezeu; ci laudă şi prea slă
la judecata mea; şi tu mă milu- veşte, suflete, vieaţă şi vieţi, pre .
eşte ca un îndurat, Dumnezeul Dumnezeul tuturor.
părinţilor. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
L ăudămu-te, bine te cuvân-
S aul, oarecând, dacă a pierdut
tăm, închinămu-ne ţie, Născă
asinii tătână-său, suflete, degrab
toare de Dumnezeu; că ai năs
a aflat împărăţia dupre întâm- cut pre unul din Treimea cea
plare; ci păzeşte-te să nu gre- nedespărţită, pre Fiul şi Dum-
şeşti, alegând mai cu deadinsul
nezeu, şi tu singură ne-ai des-
poftele tale cele dobitoceşti, de chis nouă, celor de pre pământ, .
cât împărăţia lui Hristos.
cele cereşti.
David dumnezeescul părinte, Cântarea 8-a, Irmos :
de a şi greşit oarecând îndoit, 11) re cela ce-l slăvesc oştile ce- ·
suflete al meu, cu săgeata prea C „reşti, şi de dânsul se cutre-
curviei săgetându-se şi cu su- „mură heruvimii şi serafimii,
liţa robindu-se pentru pedeapsa „toată suflarea şi zidirea, lăuda- ·
uciderii; dar tu cu mai grele lu- „ţi-l, bine-I cuvântaţi şi-l prea
cruri boleşti, din pornirile cele „înălţaţi întru toţi vecii".
din voia ta.
Milueşte-mă pre mine, cel ce
Impreunat-a David oarecând am greşit, Mântuitorule ; ridi-
nelegiuirea cu nelegiuire că a că-mi mintea mea spre întoar-
amestecat preacurvia cu ucide- cere. Primeşte-mă pre mine, cel
rea; dar îndată îndoită pocăinţă ce mă pocăesc; milueşte-mă pre
. a arătat. Iar tu, suflete, mai vi- mine, cel ce strig: Greşit-am ţie,
clene lucruri ai făcut, necăin mântueşte-mă, n e 1e giuit-am,
du-te către Dumnezeu. milueşte-mă.
David oare când a însemnat Ilie cel ce s'a purtat în car, ·
cântarea, scriindu-o ca într' o suindu-se în căruţa bunătăţilor,
icoană, prin care-şi mustra fapta s'a înălţat ca spre cer oarecând,
care a lucrat, strigând: Milueş- mai presus de cele pământeşti. ~
134 LUNI
Deci la suirea acestuia cugetă s'a ţesut trupul lui Emanuil, în-
. suflete al meu. lăuntru în pântecele tău, Prea-
curată, ceea ce eşti porfiră în-
giseiu luând oarecând cojo-
ţelegătoare. Pentru aceasta,
cul lui Ilie, a luat dela Domnul
· dar îndoit; iar tu o, suflete al Născătoare de Dumnezeu, cu
adevărat pre tine te cinstim.
meu, acestui dar nu te-ai împăr
tăşit pentru neînfrânare. Cântarea 9~a, Irmos :
Q1 r ger ea Iordanului oare- viaşterea zămislirii celei fără

.JIJlsămânţă
este netâlcuită; ro-
când, a stătut de o parte şi de
alta prin lovirea cojocului lui „alll Maicii celei fără de băr
Ilie prin Eliseiu; iar tu, o suflete „bat este nestricat; că naşterea
al meu, acestui dar nu te-ai în- „lui Dumnezeu înnoeşte firile.
vrednicit pentru neînfrânare. „Pentru aceasta pre tine toate
„neamurile, ca pre o Maică, mi-
simariteanca oarecând a pri- „reasă a lui Dumnezeu, cu drea-
mit pre cel drept cu gând bun; „ ptă credinţă te slăvim.
iar tu, o sufletel n'ai adus în casă
nici strein, nici călător. Pentru Mntea s'a rănit, trupul s'a
trândăvit, duhul boleşte; cu-
aceasta te vei lepăda afară de
cămară, tânguindu-te.
vântul a slăbit, viaţa s' a omorît,
sfârşitul este lângă uşi. Pentru
Mnţii ce 1ei spurcate a lui aceasta, ticălosul meu suflet, ce
Ghiezi, pururea te-ai asemănat, vei face, când va veni judecă
· ticăloase suflete; a căruia iubire torul să cerce ale tale?
de argint leapădă-o măcar la
bătrâneţe. Fugi de focul Ghee-
A dusu-ţi-am aminte, suflete,
de la Moisi facerea lumii şi
nei 1 Depărtându-te de răutăţile
toată Scriptura cea aşezată de
tale.
acela; care îţi povesteşte ţie de
Binecuvântăm.
cei drepţi şi de cei nedrepţi;
Părinte, celace eşti fără în- din cari celor de al doilea, adică
ceput; Fiule, cel împreună fără celor nedrepţi ai urmat, o su-
de început; Mângâitorule cel flete, greşind lui Dumnezeu, iar
bun, Duhule cel drept; născă nu celor dintâiu.
torule al lui Dumnezeu Cuvân-
Legea a· slăbit, nu lucrează
tului, Cuvinte al Tatălui celui
fără început, Duhule cel viu şi ,
Evanghelia şi toată Scriptura
făcător, Treime unime milue-
întru tine nu este băga tă în
seamă; profeţii au slăbit şi tot
şte-mă.
cuvântul celui drept. Şi ranele
tale, o suflete, s' au îm m u 1t i t,
Ca nişte văpsele mohorîte nefiind doctor să te vindece.
=====================
pildele Scripturii celei nouă li Slavă, a Treimii.
îţi aduc ţie, ca să te aducă pre I Pre Tatăl să-l lăudăm, pre
tine suflete spre umilinţă. Râv- Fiul să-l prea înălţăm, dumne- ·
. neşte dar drepţilor, iar de pă zeescului Duh cu credinţă să
catoşi te leapădă; şi îmblânzeşte ne închinăm, Treimii celei ne-
pre Hristos, cu rugăciunile şi despărţite, unimii dupre fiinţă ; ·
cu postul şi cu curăţia şi cu ca unei lumini şi luminilor şi
smerenia. vieţii şi vieţilor, făcătoarei de
vieaţă şi luminătoare marginilor.
Hristos s' a făcut om, che- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
mând la pocăinţă pre tâlhari şi I\
pre curve. Suflete, pocăeşte-te Cetatea ta păzeşte-o, Prea-
că s'a deschis uşa împărăţiei curată Născătoare de Dumne-
1
acum şi o apucă mai 'nainte zeu, că întru tine aceasta cu

credinţă împărăţind, întru tine
fariseii şi vameşii şi preacurva-
1
· rii, pocăindu-se. se şi întăreşte şi prin tine bi-

ruind, înfrânge toată supărarea,
Hristos s'a făcut om, împre- robeşte pre vrăjmaşi şi înde-
unându-se cu mine prin trup I1. părtează pre supuşii ei.
şi toate câte sunt ale firii, cu ·1 Sfinte a lui Dumnezeu Andree, roagă-te lui
voia le-a împlinit, afară de pă Dumnezeu pentru noi.
cat; arătându-ţi ţie, o suflete, Andree cinstite şi părinte de
pilda şi închipuirea smereniei trei ori fericite, păstorul Critu-
sale. lui, nu înceta rugându-te pen-
Hristos pre vrăjitori i-a mân- tru ceice te laudă ; ca să scă
păm de toată mânia, necazul
. tuit, pre păstori i-a chem a t,
şi stricăciunea şi de greşeli să
mulţimea pruncilor o a făcut
ne mântuim noi, ceice cinstim
mucenici, pre bătrânul l-a mărit
şi pre văduva cea bătrână. Că
pururea pomenirea ta.
Apoi cântăm Irmosul într'amândouă stranele.
rora n'ai râvnit, suflete, nici lu- După sfârşitul Canonului, începem Psalmul
. crurilor, nici vieţii. Ci vai ţie al patrulea.
când te vei judeca 1 Când am strigat eu, auzitu-m'ai...
Şi ceilalţi Psalmi ai După-cinării. La Aliluia.
I-Ostindu-se Domnul patru trei metanii şi îndată începem a doua stare. .
zeci de zile în pustie, mai pre Către tine 1•• Doamne, am ridicat sufletul meu„.
urmă a flămânzit, arătând firea Şi alţi dcff:;,;f?şţllmi, zicând la sfârşitul acestora. •
cea omenească. Suflete, nu te Aliluia cu trei închinăciuni.
Apoi' începe strana mare.
lenevi 1 De va năvăli asupra ta
vrăjmaşul, cu rugăciunea şi cu Cu noi este Dumnezeu„.
Şi zicem aceste Stihuri cu glas mare şi cu
postul departe îl goneşte de la dulce cântare, zicând:o strană unul şi răs
picioarele tale. ii punde cealaltă altul ; asemenea zicem şi :
136 LUNI
Firea celor fără de trupuri... Apoi.

Şi Cred întru unul Dumnezeu„. Sfinte Dumnezeule, Tatăl nostru.
Cu glas lin. Apoi Freotul zice: Preotul.
Prea sfântă Stăpână ... Că a ta este împărăţia: şi după Amin.
zicem aceste Tropare degrab, pe glasul al
Zice şi ceteţul tot aceiaşi. Şi facem toţi câte 6-lea.
o metanie. Asemenea facem şi la celelalte.
Milueşte-ne, pre noi, Doamne ...
Stihuri de rugăciune la toate. Iar
când zicem: Slavă:
Dumnezeule, curăţeşte-ne pre noi păcătoşii... Doamne, milueşte-ne
pre noi ...
De trei ori, facem trei metanii. Apoi, Sfinte Şi acum.
Dumnezeule şi aceste Tropare pre glasul al
Uşa milostivirii deschide nouă ...
2-lea, care le cântăm cu glas mare şi cu
cântare dulce. Doamne milueşte, de 40 ori.
Luminează ochii mei, Hristoase Dumne- , Slavă, şi acum.
zeule ... Ceea ce eşti mai cinstită ...

Intru numele Domnului binecuvintează pă
Slavă.
rinte.
Sprijinitor sufletului meu, fii Dumnezeule ...
Preotul.
acum.
Şi Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri...
Că nu avem îndrăzneală ...
Şi rugăciunea
aceasta.
Şi sunt şi alte Tropare care se cântă preste Stăpâne Dumnezeule părinte ...
zile, adică: Marţi şi Joi seara, acestea sunt:
Apoi,
Neadormirea nevăzuţilor mei ...
Veniţi să ne închinăm... de trei ori, şi
Stih : Caută şi mă auzi, Doamne ...
Cât va fi de înfricoşată judecata ta, Doamne ... Doamne, auzi rugăciunea mea ...
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu„.
Slavă: Doamne, scăpare te-ai făcut nouă„.
Invredniceşte-ne, Doamne, în noaptea„.
Lacrimi dă-mi mie; Dumnezeule ...
Apoi,
acum.
Şi
Neruşinată nădejdea ta ...
Sfinte Dumnezeule, Prea sfântă Treime,
Tatăl nostru ...
Doamne milueşte, de 40 011.
P1eotul. Preotul:
Pentru rugaciunile sfinţilor părinţi 1or Că a ta este împărăţia.
noştri... Apoi cântăm rar şi frumos pe glasul al 6-lea.
Şi rugăciunea. Doamne al puterilor fii cu noi...
Doamne, Doamne, Celace ne mântueşti Şi în ceialaltă strană
tot aceasta, şi zice strana
pre noi... ceea ce a început, Stih :
Apoi. Lăudaţi pre Dumnezeu întru sfinţii lui...
Veniţi să ne închinăm, de trei ori. Şi iarăşi cântă.
Şi Psalm 50. Doamne al puterilor.„

Milueşte-mă, Dumnezeule ... Apoi ceialaltă strană, zice Stih:
Psalm 101 .
Şi Lăudaţi pre el întru puterile lui...
Doamne, auzi rugăciunea mea ... Doamne al puterilor fii cu noi...
. Şi Şi încă:
părin- Lăudaţi pre Dumnezeu întru sfinţii lui; lă-
l
Doamne atotputernice, Dumnezeul ,
ţilor noştri. udaţi pre el întru tăria puterii lui. ·:..r..
; xi.l
~\!î:Wf!hi~~~~m~~~
~~~~~~~~~~·g~,~;~.~.~~
~~~!~~· ~ ~~~~~~~~.(~;::: ~
.· INTÂIA SĂPTĂMÂNA DIN POST 137 ~
Doamne, al puterilor fii cu noi...

Apoi strana ce a început
Slavă.
Doamne, de n'am avea pre sfinţii tăi...
Şi acum. Marţi întâia săptămână.

Multe sunt mulţimile greşelilor mele.„
Prea sfântă Născătoare de Dumnezeu .. . LA UTRENIE
Toată nădejdea mea spre tine o pun .. . După întâia Stihologie, Sedelnele din Octoih.
Doamne milueşte, de 40 ori. După a doua Stihologie, Sedealna, glasul
al 2 -lea.
Cela ce în toată vremea.„ Doamne milueşte
Podobia: Prea binecuvântată eşti... ,
de trei ori.
Slavă, şi acum. inecuvântat este darul
Ceea ce eşti mai cinstită ... prea cinstitului post, că ,
Intru numele Domnului binecuvintează,
rinte„.
pă Moisi printr'însul s' a mă
Preotul:
rit, şi legea cea scrisă cu
slove pe lespezi a luat,
Şi facem 16 metanii, dupre obiceiu, cu rugă şi tinerii mai puternici de cât
ciunea sfântului Efrem, şi le facem rar, ca să focul s'au arătat. Deci, cu acea- ~
se potrivească toţi ; apoi începe cel mai mare :
Sfinte Dumnezeule, şi după Tatăl nostru ; sta să stingem patimile tru-
Doamne milueşte de 12 ori, şi zicem rugăciu
nea facere a lui Pavel Monahul, din Monasti- lui cele arzătoare, lui Hristos ,
rea făcătoarei de bine. Mântuitorului strigând: Dărue
Nespurcată, neîntinată„.
Şi ne dă nouă, Stăpâne ...
şte-ne nouă tuturor întoarcere, ,
Şi îndată îngenuche toţi la pământ, şi zice
şi ne scapă de gheena.
Preotul cu glas mare rugăciunea dela Vespe- Slavă,
glas acelaş.
rina mare: Podobia: Ceea ce eşti izvorul milei...
Stăpâne mult milostive ...
Şi după rugăciune, face închinăciune cel mai

Sosit-a vremea pocăinţii, ara-
mare către fraţi, şi zice : tă rodurile înfrânării, o suflete
cuvântaţi părinţi sfinţi,
Bine al meu 1 Caută spre cei ce mai
şi-mi iertaţi, mie păcătosului, 'nainte s'au pocăit; strigă către
toate câte am greşit cu cuvân- Hristos: Greşit-am, mântueşte
tul, cu lucrul, cu cugetul, şi cu mă, precum ai mântuit bunule
toate simţirile mele. Stăpâne pre vameşul, carele a .
suspinat din inimă; cela ce unul
Iar noi răspundem :
eşti mult îndurat.
Dumnezeu să te ierte părinte sfinte.
Şi încep din strana stângă dupre rânduială Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
unul după altul a face asemenea, a cere şi a
lua iertăciune până când se sfârşesc toţi. Ceea ce eşti folositoare căl
începe Preotul a zice :
Şi aşa duroasă creştinilor, roagă pre
Să ne rugăm pentru bine credinciosul Regele &) Fiul tău, pururea Născătoare de
Şi celelalte precum s'au aşezat de demult în Dumnezeu, să ne mântuiască de
:-x vechile rândueli; şi aşa merge fiecare la chilia
sa. Această rânduială se face în tot sfântul toată răutatea şi cumplirea vrăj
post la După-cinare. maşului, şi să ne dea iertare de
~~~~·~~~~~~~~~~~
MARŢI
cele ce am greşit; pentru milo- Pripeală,
stivirea îndurărilor, prin rugă Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
ciunile tale Maică Fecioară. Trezeşte-te, priveghează, sus-

pină, lăcrăm ează prin post; lea-
După a treia Stihologie, Sedealna, glasul al
5-lea. pădă toată sarcina păcatului, su-
Doamne, ajungând la ziua a flete; ca cu călduroasă pocăinţă
doua a mântuitorului post, stri- să scapi de foe, şi cu plângere
găm către tine: Umileşte ini- pentru patimi, să rupi haina cea
mile noastre ale robilor tăi şi de jale, luând vestmântul cel
primeşte rugăciunile noastre Dumnezeesc.
cele cu frică, dă-ne nouă a alerga
prea lesne călătoria postului, Spre muntele faptelor celor
alese să ne apropiem toţi prin
iertarea şi mare milă.
post, lăsând năvălirile desfătă
Slavă, aceeaş.
Şiacum, a Născătoarei de Dumnezeu rilor, care râvnesc la cele de jos.
Podobie: Pre cuvântul cel împreună.„ Şi în norul cinstitelor vedenii
Rădăcină, ceea ce ai odrăslit intrând, să vedem singură fru-
floarea cea dumnezeească, sicri- museţea cea dorită a lui Hris-
ule şi sfeşnice, şi năstrapă cu tos; îndumnezeindu-ne cu taină
. totul de aur, sfântă masă care prin dumnezeeştile suiri.
porţi pân ea ca pre un
vieţii;
Fiu al tău şi Dumnezeu, roagă-l Vai mie 1 Ce voi să fiu? Ce
. pre el dimpreună cu sfântul ln- voi să mă fac lucrând păcatul,
şi de Stăpânul ne înfricoşându
. nainte Mergătorul să miluiască
mă eu, necunoscătorul? Pentru
şi să mântuiască, pre cei ce te
aceasta mai' nainte de judecată
mărturisesc pre tine, Născătoare
~ de Dumnezeu.
sunt osândit. Drepte judecăto
rule bunu 1e, întorcându-mă,
CANONUL MINEIULUI. mântueşte-mă pre mine, cel ce
Şi se ceteşte a doua cântare din Psaltire. te-am mâniat mai mult de cât
TRI-CÂNTARE. toţi oamenii.
Cântarea a 2-a, glasul al 2-lea, Irmos:
· "t71edeţi, vedeţi căeu sunt cel
ll!_ ce am mântuit în mare şi Ilimânte nelucrate, cela ce ai
„am săturat în pustie pre popo- odrăslit pre hrănitorul tuturor,
„rul lsrail ten esc, şi apă din carele' şi deschide mâna şi de
„pieatră am izvorît oamenilor; bună voinţa lui se satură tot vie-
„ca îmbrăcându-mă întru cel ce ţuitorul cu puterea cea dumne-
· „a căzut în stricăciune de zeească, întăreşte cu pâinea vie-
· „demult, să-l trag la mine, pen- ţii inimile cele slăbănogite prin
„tru nespusa milă". saţiul greşelilor celor rele.
Alt Irmos, glasul al 5-lea. „Dumnezeu, cela ce m' am îm-

Vedeţi, vedeţi...
„brăcat cu trup de a mea bună
Veniţi să ne adunăm în ca- „voie, ca să mântuesc pre Adam,
mara sufletului, dând rugăciuni 1
„cel căzut prin amăgirea şar

Domn ului, şi strigând: Tatăl „pelui, cu călcarea poruncii".
nostru, carele eşti în ceruri, slă Cântarea a 8-a, Irmos :
beşte, lasă datoriile noastre şi le Cel ce a închipuit lui Moisi.
iartă, cela ce eşti unul mult în-
eapădă, suflete, somnul le-
durat.
Blândeţele sufletului nostru
l~ nevirii celei rele şi cu dra-
goste priveghează spre dumne-
· în post arătându-le, să nu ne zeeştile porunci; se apropie mi-
mâhnim pentru schimbarea do- rele, deci purtând lumină, sâr-
ritelor zile; că ne strălucesc gueşte-te, să-l întâmpini.
· nouă faptele evlaviei. p-e mine, cel rănit rău cu sa-
Slavă, a Treimii.
bia desfătărilor, cu doctoria
Ceea ce eşti fără de început voiei milostivirii tale îndurate
nezidită, în trei feţe, unim e, tămădueşte-mă, cuvinte, ca cu
. doamnă, împărăţie a veacurilor, mulţămită să te slăvesc în veci.
pre tine Tată 1 şi pre Fiul şi oe patimi vătămătoare, de
· pre sfântul Duh, te slăveşte mul- pismă şi urâciune, şi de toată
. ţimea îngerilor, şi toată firea răutatea opreşte-te, suflete, hră
oamenilor. nindu-te cu bucatele cele ce
Şi Născătoarei de Dumnezeu.
acum, a aduc desfătarea cea de sus, fără
Pre tine mărire a neamului materie.
. nostru, cea cu toate bunătăţile,
te lăudăm. Că prin tine, Fecioară,
Născătoare de Dumnezeu cu-
· ne-am îndumnezeit; că ai năs
rată, tămădueşte ranele sufletu-
cut nouă pre Hristos, Mântui-
, torul şi Dumnezeu, carele ne-a lui meu, şi patimile inimii, şi
răsvrătirea minţii; ca ceea ce
deslegat pre noi din blestem.
eşti singură ajutătoare păcăto
Slavă ţie Dumnezeul nostru, slavă ţie.
şilor, şi zidul celor sfărâmaţi.
One a stins focul? Cine a
încuiat gurile fiarelor? Postul Alt Irmos:
Pre Făcătorul Făpturii...
· cel ce a mântuit pre tineri din
cuptor, şi pre proorocul Daniil Q1 postirea înălţându-ne su-
de la mâncarea leilor; pre carele fletele toţi la ceruri, rugăciuni
· să-l cuprindem şi noi, fraţilor. bine primite să aducem Domnu-
lui.
140 MARŢI
crămăm pentru răscumpărarea lumeşti, şi în valurile patimilor,

sufletelor, lăudând pre Hristos şi care se primejdueşte prin
năvălirile duhurilor celor pro-
A +
1n veci.
Binecuvântăm pre tivnice.
Tatăl...
Treime, ceea ce eşti de o fiinţă Vino suflete, scoală-te din rău

şi unime nezidită, şi Dumne- , tatea cea râvnitoare spre cele
zeul tuturor, pre tine te prea de jos. Cu aripile bunătăţilor,
înălţăm întru toţi vecii. prin postire uşurându-te, desfă
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. tează-te întru gândirile cele .
Fă rugăciune pentru noi cei luminoase, care pricinuesc des-
fătarea bunătăţilor, făcându-te
ce te lăudăm pre tine prea cu-
rată, să ne apărăm de tot fel ul
prin credinţă cuvios lui Dum-
de ispite şi de primejdii. nezeu.
Cine va face auzite laudele
Desfătarea b o gatu 1u i defăi
tale Preacurată? Ceea ce ai
mându-o, veniţi să postim cu născut mai pre sus de tot gân-
Lazăr, ca şi pre noi să ne în-
dul pre lăudatul Stăpânul şi ·
călzească sânul lui Avraam.
Domnul, pre care îl laudă cetele
Irmosul : Să lăudăm, bine să cuvântăm şi, îngereşti. Pre acela roagă-l, Fe-
să ne închinămDomnului...
cioară nenuntită, pentru popo- ·
Pre Făcătorul a toată făp rul cel păcătos.
. · „tura, de carele se spăimântează Alt Irmos : Isaie dănţueşte.„
„îngerii, cântaţi-l popoare, şi-l Vreme este bine primită. Să ~
„prea înălţaţi întru toţi vecii". aducem fraţilor, lui Dumnezeu
Cântarea a 9-a, Irmos: daruri de bunătăţi, sosit-a ziua ,
Din pământeni cine.„ mântuirii, întru care lepădând
. f'·ine din pământeni alune- lucrurile întunerecului să ne ·
\t· cându-se, aşa a mâniat pre îmbrăcăm în lucrurile luminii,
Dumnezeu cândva? Cine a ur- precum strigă Pavel.
. mat pornirile răutăţii şi s'a Precum a ucis Domnul cu
„ arătat sălaş păcatului, precum postul pre vrăjmaşul, aşa şi noi
eu tic ă 1osu1? Ci Dumnezeule, veniţi să sfărâmăm tot cu acesta
voitorul milei, tu mă milueşte. săgeţile şi vicleniile lui, fiecare
Puterilor îngereşti, cele de zicând : Mergi înapoia mea sa-
Dun1nezeu văzătoare, rug aţi tano 1 când va vrea să ne ispi-
pre Dumnezeu cel lesne iertă- tească.
tor, să mântuească sufletul cel Slavă, a Treimii.
înviforat în luciul desfătărilor Intru o fiinţă te laud pre tine,
~-~~~?&m~~~
========================
Treime fără de început, cinstită, ne ungem capetele, şi cu apa
începătoare de vieaţă, nedes- curăţiei să ne spălăm feţele. Să
părţită unime. Părinte, cela ce nu grăim multe întru rugăciuni;
eşti nenăscut, Cuvinte şi Fiule, ci precum ne-am învăţat, aşa
cela ce eşti născut şi sfinte Du- să strigăm: Tatăl nostru carele
hule, mântueşte-ne pre noi cei eşti în ceruri, iartă-ne nouă
ce te lăudăm. greşelile noastre, ca un iubitor
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. de oameni.
Mai pre sus de minte este Stihul 1-iu. Umplutu-ne-am dimineaţa de
mila Ta ...
naşterea ta, Maica lui Dumne-
Tot aceeaş.
zeu. Că întru tine zămislirea Stih 2. Şi ţie lumina Domnului...
s' a făcut fără de bărbat, şi du- Apoi Martirica.
pă naştere ai rămas Fecioară.
· Dumnezeu este Cel ce s' a năs Frica împăraţilor şi a tirani-
cut, pre carele slăvindu-l, pre lor o au lepădat ostaşii lui Hri-
tine Fecioară te fericim. stos, şi cu bună îndrăsneală, şi
bărbăteşte pre el I'au mărturi-. .
sit Domn al tuturor, Dumnezeu '
Cu postu 1 apropiindu-ne şi împărat al nostru; şi se roagă
spre muntele rugăciunilor, să pentru sufletele noastre.
vedem şi noi cu inimă curată Slavă, şi acum a Născătoarei.
pre Dumnezeu, lespezile porun-
cilor primindu-le înlăuntru ca Născătoare de Dumnezeu,
şi Moisi; strălucindu-ne cu sla- ceea ce eşti folositoare tuturor
vă prin faţa dragostii lui. celor ce se roagă ţie, spre tine
îndrăznim, cu tine ne lăudăm
Irmosul:
întru tine este toată nădejdea
I saie dănţueşte, Fecioara a noastră. Roagă-te celui ce s' a
, „avut în pântece, şi a născut născut din tine, pentru netreb-
· „Fiu pre Emanuil, pre Dumne- nicii robii tăi.
„zeu şi omul. Răsăritul este nu- Şi celelalte, şi Apolisul.
„mele lui, pre carele slăvindu-l
· „pre Fecioara o fericim„.
Luminânda: ·Treimica glasului, de trei ori
LA STIHOAVNĂ.
La ceasul al şaselea.
Stihira zilei, glasul al 3-lea, însuş glasul.
Troparul proorociei glasul 1-iu.
Să începem, popoare, postul
cel fără prihană, carele este Pentrucă suntem nemernici
· mântuirea sufletelor ; să ser- pre pământ, ca toţi părinţii noş
vim domnului cu frică, cu un- tri, viaţa noastră cea scurtă pă
tuldelemn al facerii de bine să zeşte-o fără păcat, Mântuitorul
~~~wm~?CW!fim.Ii-~....,._,~~i::::..c.~~~~„~'IC'}
. 142 MARŢI
nostru, şi ne milueşte pre noi, la muntele Domnului, şi la casa Dumnezeului

lui Iacov ; şi ne va spune nouă calea Sa şi
ca un iubitor de oameni. vom merge pre dânsa.
Slavă, Şiacum, tot aceasta.
Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri pre
Prochimen, glasul al 4-lea. mine.
Ia aminte glasul rugăciunii mele, împăratul
Stih: Milueşte-mă, Doamne, că neputincios
meu şi Dumnezeul meu.
sunt.
Stih : Graiurile mele ia-le în ureo;hi, Doamne,
înţeleg strigarea mea.
Din proorocia Isaiei cetire.
Cap. 1-iu, Versul al 19-lea.
~ şa zice Domnul. De veţi vrea şi

MARŢI SEARA
*
,,c(~ de mă veţi asculta, bunătăţile
'>-Ff pământului veţi mânca ; iar de .
nu veţi vrea, şi de nu mă veţi 1
La Doamne strigat-am: Stihirile Triodului,
asculta, sabia vă va mânca pre voi,
că gura Domnului a grăit acestea. glasul al 2-lea.
Cum s'a făcut păcătoasă cetatea cea '1
Prosomia : Precum Te-ai arătat, Hristoase ..
credincioasă, Sionul, plină de judecată,
.t
întru care a dormit dreptatea, şi întru care
acum sunt ucigaşi! Argintul vostru nu este
lămurit; cârciumarii tăi amestecă vinul cu apă.. ~'~ei ce am fost scoşi din
Domnii tăi nu se pleacă; părtaşi sunt furilor,
rai peJtru mâ~carea cea
~ amara oarecand, acum
iubitori de daruri, şi umblă după mită; pre
cei săraci nu-i judecă, şi judecata văduvelor
nu o socotesc. Pentru aceasta aşa zice Stă
pânul, Domnul Savaot, cel puternic al lui Israil: prin oprirea pofte lor să
Vai! celor puternici ai lui Israil, că nu va în-
ceta mânia mea asupra celor protivnici, şi ju-
ne silim a intra iarăş;
decata pentru vrăjmaşii mei voiu face. Şi voiu strigând Dumnezeului nos-
aduce mâna mea preste tine, şi te voiu lămuri tru: Cela ce ţi-ai în tins pre
spre curăţenie ; iar pre cei necredincioşi îi
voiu pierde, şi voiu lepăda pre toţi cei fărăde cruce palmele, oţet bând şi fiere
lege de la tine, şi pre toţi semeţii voiu smeri.
Şi voiu pune judecătorii tăi ca şi mai 'nainte, gustând, şi cela ce ai răbdat du-
şi sfetnicii tăi ca din început. Şi după acea-
sta te vei chema cetatea dreptăţii, Mitropolie
rerile piroanelor, scoate toah:
credincioasă Sionul ; că cu judecată şi cu mi- desfătările cele prea amare din
lostivire se va mântui robia lui. Şi se vor sfă sufletele noastre; şi pentru mi-
râma cei fără de lege, şi păcătoşii împreună,
şi cei ce au părăsit pre Dumnul se vor sfârşi. lostivirea îndurărilor, mântu-
Pentru că acum se vor ruşina întru idolii săi,
pre cari i-au făcut, şi se vor ruşina pentru gră eşte pre robii tăi.
dinile lor care le-au iubit. Şi se vor ruşina
pentru lucrurile mâinilor sale, întru care ei C ei ce am fost izgoniţi din Rai
au voit. Că vor fi ca un Terevint ce şi-a le-
pădat frunzele sale, şi ca o grădină fără apă. oarecând pentru mâncarea din
Şi va fi virtutea lor ca pusderiile câlţilor, şi
lucrurile lor împreună ca scânteiele focului;
pom, acum prin crucea ta în-
şi vor arde cei fără de lege, şi păcătoşii îm- tr'însul ne-am sălăşluit; care
preună, şi nu va fi cine să-i stingă. Cuvântul
care s'a făcut către Isaia, feciorul lui Amos, cruce, spre rugăciune o aducem
pentru Iudea şi pentru Ierusalim: Şi va fi în ţie, mult îndura.te, şi cu cre-
zilele cele de apoi arătat muntele Domnului,
şi casa lui Dumnezeu pre vârfurile munţilor; dinţă toţi ne rugăm: Izvoare de
şi se va înălţa mai presus de dealuri, şi vor
veni la Dânsul toate neamurile. Şi vor merge
lacrimi acum trimite-ne nouă,
neamuri multe, şi vor zice : Veniţi să ne suim în vremea postirii, curăţind toa-
==========================
tă întinăciunea patimilor, şi a este bine: şi le-a binecuvântat Dumnezeu, zi-
când : creşteţi şi vă îmulţiţi, şi umpleţi apele mă
păcate lor no astre. Ca toţi să rilor, şi păsările să se înmulţească pe pământ.
Şi s'a făcut seară şi s'a făcut dimineaţă ziua
strigăm ţie cu deadinsul: Doa- a cincea.
mne, slavă ţie. Prochimen, glasul al 5-lea.
Altă Stihiră,
glasul al 2-lea.
D oamne, Dumnezeul nostru,
Podobie: La răutăţile lucrurilor mele ...
cât este de minunat numele tău
D ărueşte-mi şi mie Cuvinte în tot pământul.
desfătarea postirii, precum lui Stih:
Adam raiul odinioară şi a gusta Că s'a înălţat mare cuviinţa ta mai pre sus
din toate poruncile tale, Dum- de ceruri.
nezeul nostru, şi a mă feri pu- De la pilde cetire.
ru re a de rodul păcatului, carele Cap. I. Vers 20.
ai oprit. Ca să ajung cu bucurie nţelepciunea pe uliţă se laudă, şi
pre căi îndrăznire aduce. Pe vâr-
la purtătoarea de vieaţă patima furile zidurilor se vesteşte, şi la
ta cea de pre cruce. porţile celor puternici stărueşte,
şi în porţile cetăţii cutezând grăe
Şi în Mineiu 3, Slavă, Şi
acum, a Născătoarei şte. Câtă vreme cei fără de răutate
se vor ţinea de dreptate, nu se vor ru-
Crucii. şina; iar cei nepricepuţi, fiind pofti-
Prochimen, glasul al 6-lea, tori de batjocoră, necredincioşi făcându-se au
urât ştiinţa, şi vinovaţi s'au făcut cercetărilor.
Doamne, Dumnezeul meu, Iată vă pun înainte graiul sfatului meu, şi voiu
învăţa pre voi cuvântul meu. Că am strigat,
spre tine am nădăjduit, man- A
şi nu m'aţi auzit, şi am tins cuvinte, şi n'aţi
tueşte-mă. luat aminte; ci netrebnice aţi făcut sfaturile
mele, şi n'aţi băgat seamă de cercetările mele.
Stih: Pentru aceasta şi eu voiu râde de peirea voa-
stră, şi mă voi bucura când va veni vouă per-
De toţi cei ce mă gonesc scapă-mă. derea, şi când va năvăli asupra voastră fără
De la Facere cetire. de veste turburarea, şi va veni surparea ase-
menea viforului ; şi când va veni vouă necazul
Cap. 1, Vers 14. şi înconjurarea cetăţii. Că va fi când mă veţi
1\ chema, eu nu vă voiu auzi pre voi ; căuta
is-a Domnul : să se facă luminători 1 mă-vor pre mine cei răi, şi nu mă vor afla;
pe tăria cerului, să lumineze pă că au urât înţelepciunea, şi frica Domnului
mântul, şi să despartă , între zi şi nu o au primit, nici au voit să ia aminte la
între noapte : şi să fie spre semne, sfaturile mele, şi au batjocorit învăţăturile
spre vremi şi spre zile şi spre I mele. Pentru aceasta vor mânca rodurile căi
ani. Şi să fie spre luminare pe tă i\ lor lor, şi se vor sătura de păgânătatea lor.
ria cerului ca să lumineze pe pă Pentru că făcea strâmbătatea pruncilor, se vor
mânt, "'şi s'a făcut aşa. Şi a făcut I omorî, şi cercetarea va pierde pre cei necre-
Dumnezeu doi luminători mari, luminătorul dincioşi. Iar cela ce mă va asculta pre mine,
cel mai mare spre stăpânirea zilei, şi lumină va locui spre nădejde, şi se va odihni fără
torul cel mai mic spre stăpânirea nopţii, şi frică de tot răul.
stelele. Şi i-a pus Dumnezeu pe tăria cerului,
ca să lumineze pe pământ, şi să stăpânească Apoi, Invredniceşte-ne, Doamne, şi Ecteniile
preste zi şi preste noapte, şi să despartă între LA STIHOAVNĂ
lumină şi între întunerec. Şi a văzut Dumne-
zeu că este bine şi s'a făcut seară, şi s'a făcut Stihira zilei, glasul al 8-lea, singur glasul.
dimineaţă, ziua a~patra. Şi a zis Dumnezeu să
rodească apele vietăţi cu suflete vii, şi păsări i Să nu săvârşim postul numai
sburătoare pe pământ sub tăria cerului, şi s'a
făcut aşa. Şi a făcut Dumnezeu chiţii cei mari, I cu părăsirea mâncărilor, ci cu
şi tot sufletul vietăţilor ce viează, care le-au rodit
11
înstreinare de toată patima cea
apele dintru sine dupre felul lor, şi toată pasărea 1I 1
sburătoare dupre fel; şi a văzut Dumnezeu că 1 pământească; ca robind trupul,

144 MARŢI
carele tirăneşte stă împotriva

. noastră, vrednici să ne facem
împărtăşirii mielului, Fiului lui
~ Dumnezeu, celui ce s' a junghiat
de bună voie pentru lume; şi Marţi întâia săptămână.
duhovniceşte să prăznuim cea La După-cinare, după ce zicem Psalm 69 :
din morţi învierea Mântuitoru- Dumnezeule, spre ajutorul meu„.
lui; la în ă 1t im e ridicându-ne, Cântăm CANONUL cel mare.
întru lumina bunătăţilor, şi cu Cântarea 1-ia, glasul al 6-lea,
Irmos.
desfătarea faptelor noastre ce-
lor alese, veselind pre iubitorul jutor şi acoperitor s' a fă-
~fnt,~J „cut mie spre mântuire.
de oameni.
„Acesta este Dumnezeul
Stih:
„meu şi-l voiu slăvi pre el;
Către tine am ridicat ochii mei.. „Dumnezeul părintelui
Şi iarşi Stihira aceasta. Apoi Stih : I „meu, şi-l voiu înălţa pre
Milueşte-ne pre noi, Doamne„. „el, că cu slavă s'a prea slăvit".
Martirica. De două ori.
Mucenicii tăi, Doamne, ui- Covârşind cu uciderea lui
tând cele din vieaţă, şi ne băgând Cain, din buna voinţă m' am fă
.. seamă de munci pentru vieata cut ucigaş sufleteştei cunoştinţe,
ce va să fie, aceleia s' au făcut hrănindu-mi trupu 1 şi oştind
moştenitori. Pentru aceasta şi asupra lui cu faptele mele cele
împreună cu îngerii se bucură; viclene.
pentru rugăciunile lor, dărueşte · 1·
Nu m'am asemănat, Iisuse,
poporului tău mare milă. dreptăţii lui A vei. Daruri primite
Slavă, Şi acum, a Crucei
Podobia.
Născătoarei însăşi nu ţi-am adus ţie nici odinioară,
nici fapte Dumnezeeşti, nici
01 prea slăvită minune; O
jertfă curată, nici vieaţă fără pri-
taină nouă! O, înfricoşată rân-
hană.
duială 1 Fecioara a zis, dacă te-a
1
văzut răstignit
în mijlocul a doi Precum Cain, aşa şi noi, tică
tâlhari, pre tine pre carele fără loase suflete, am adus fapte
· durere cu minuni te-a născut. spurcate făcătorului tuturor, şi
jertfă cu prihană, şi vieaţă
Şi a plâns, zicând: V ai mie, prea
netrebnică; pentru acestea
iubite Fiule 1 Cum te-a pironit
pre cruce poporul cel cumplit ne-am osândit dimpreună.
şi nemulţămitor. Ziditorule, făcându-mă lut
Şi ceialaltă rânduială, precum s'a arătat. viu, ai pus întru mine trup şi oase,
şi suflare de viaţă 1ci, o făcătorul
meu, Mântuitorul meu şi judecă-
~~~~~~~~~~~~
torule, primeşte-mă pre mine cel minte de ruşine, ca cu nişte

ce ma"' pocaesc.
._,
frunze de smochin, spre vădirea
Mărturisesc ţie, Mântuitorule, patimilor mele celor din bună
păcatele care am făcut, şi ranele voia mea.
sufletului şi ale trupului meu, Imbrăcatu-m' am urît cu
care tâlhăreşte mi-au pus mie haină împestrită şi sângerată,
asupra cugetele cele ucigătoare prin curgerea vieţii celei cu pa-
din lăuntru. timi şi iubitoare de desfătări.
De am şi greşit, Mântuitorule, Căzut-am întru întristarea
dar ştiu că eşti iubitor de oa- patimilor şi în stricăciunea cea
meni; baţi cu milă, şi te milos- trupe ască, şi pentru aceasta
tiveşti fierbinte, pre cel ce plânge acum vrăjmaşul mă necăjeşţe. .
îl vezi, şi alergi ca un părinte, Vieaţă iubitoare de cele pă
chemând pre cel perdut. mânteşti şi iubitoare de averi,
Slavă, a Treimii.
prin neînfrânare a 1e gând eu,
Treime, fiinţa prea înaltă, că Mântuitorule, m' am împresurat
reia ne închinăm întru o unime, acum cu sarcină grea.
ridică deasupra mea lanţul cel
lmpodobitu-mi-am chipu 1
greu al păcatului, şi ca un în- trupului cu îmbrăcăminte de ·
durat dă-mi lacrimi de umilinţă. multe fel uri de cugete grozave,
şi mă osândesc.
Născătoare de Dumnezeu,
nădejdea şi folositoarea celor
Grijitu-m'am cu deadinsul
ce te laudă pre tine, ridică dea- 1
numai de podoaba mea cea din-
afară, ne băgând seamă de
supra mea lanţul cel greu al
păcatului, şi ca o Stăpână Cu-
cortul din lăuntru cel dupre
rată, mă primeşte pre mine cel
chipul lui Dumnezeu.
ce mă pocăesc. hgropat-am, Mântuitorule,
Cântarea a 2-a, Irmos : cu patimile frumuseţea chipului
r aminte cerule, şi voiu grăi

şi voiu lăuda pre Hristos,
„carele a venit din Fecioară cu
celui dintâi; ci precum drahma
oarecând, aşa mă caută şi mă
află.
„trup". De două ori. Greşit-am, ca şi păcătoasa
strig ţie, însumi am greşit ţie ;
Cusutu-mi-a haine de piele primeşte-mi, Mântuitorule, ca
păcatul, golindu-mă de haina mir şi lacrămile mele.
cea dintâi ţesută de Dumnezeu. Fii mie milostiv, strig ţie ca
Imbrăcat sunt cu îmbrăcă- şi vameşul; Mântuitorule, cu-
.f!~~HI~i?~~1i:ID~~~mw;ltPG~m~m~
TRIODUL 10
---- -------------------------------------
„ - ' .~~~(M ~~[i;~

.• 146 _ _ MARŢI •
răţeşte-mă; că
nimenea din cei oe arderea păcatului fugi, su- '
~ din Adam n' au greşit ţie pre- flete al meu, ca şi Lot. Fugi de
cum eu. Sodoma şi de Gomora; fugi de ,
Slavă a Treimii. văpaia a toată pofta dobito-
cească.
pre tine, unu 1 Dumnezeul
tuturor, în trei feţe te laud: Milueşte-mă, Doamne, milue-
Pre Tatăl, şi pre Fiul, şi pre şte-mă 1strig către tine, când vei
Sfântul Duh. veni cu îngerii tăi, să răsplăteşti
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. tuturor dupre vrednicia fapte-
preacurată Fecioară Năs
lor.
cătoare de Dumnezeu, ceea ce Slavă, a Treimii.
una eşti prea lăudată; roagă-te rreime neamestecată, nezi-
cu deadinsul, să ne mântuim. dită, fire fără început, care te
Cântarea 3-a, Irmos : lauzi în treimea feţelor, mântu-
eşte-ne pre noi, cari ne închi-
]
ntăreşte,
Doamne, pre pieatra
năm stăpânirii tale cu credinţă. '
poruncilor tale inima mea
„cea clătită; că însuţi eşti sfânt Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
..domn ".
„şt pre Fiul cel fără de ani din '
De două ori. Tatăl, subt ani l-ai născut, ne-
ştiind de bărbat, Născătoare de
Jzvor de vieaţă te-am câştigat
pre tine surpă torul morţii şi strig Dumnezeu; minune streină 1 că
ţie din inima mea mai'nainte
aplecând ai rămas Fecioară.
de sfârşit : Greşit-am 1 Milosti- Cântarea a 4-a, Irmos.
veşte-te şi mă mântueşte. muzit-a profetul devenirea ta,
Greşit-am, Doamne, gre-
A Doamne şi s'a temut; că
„vreai să te naşti din Fecioară
şit-am ţie, milostiveşte-te
spre „şi oamenilor să te ară ţi şi a
. mine; că nu este cineva între „grăit: Auzit-am a uzul tău şi
oameni, din cei ce au greşit, pre „m'am temut: Slavă puterii tale,
carele să nu-l fi întrecut eu cu „ Doamne ".
. păcatele.
p riveghiază-o, suflete al meu,
păcătoşilor din vremea lui
şi te fă lăudat, ca cel mare în-
Noe am urmat, Mântuitorule, tre Patriarhi; ca să dobândeşti
· moştenind osândirea acelora, în- lucrarea cu gândirea cea 'naltă;
tru cufundarea potopului. ca să te faci minte văzătoare
Lui Ham aceluia, batjocorito- de Dumnezeu şi să ajungi în
rului de tată, urmând suflete, n' ai norul cel neapus cu gândirea
acoperit ruşinea celui de aproa- şi să te faci neguţător de lucruri
pe, cu faţa înapoi întorcându-te. mari.
~~~~~~~~~~~~~~~
ÎNTÂJA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 147
==================
Slavă a Treimii.
Pre cei doisprezece Patriarhi
născându-i cel mare între Pa- 1'edespărţită în fiinţă, nea- ·
triarhi, ţi-a făcut ţie cu taină, mestecată în feţe, Dumnezeu
suflete al meu, scară spre suirea te cunosc pre tine dumnezeire
cea de lucrare; pre fiii săi, ca una Treime; ca pre ceea ce eşti
pre nişte temee şi trepte, ca întocma cu împărăţia şi întocma
nişte suişuri, prea înţelepţeşte cu scaunul; şi strig ţie cântarea
aşezându-i. cea mare, ce se cântă întreit
întru cel de sus.
Lui Isav celui urât asemănân Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
du-te, suflete, ai dat amăgitoru Şi ai născut şi eşti Fecioară
lui tău întâia naştere, a frumu- şi ai întru amândouă cu
rămas
seţii celei dintâi; şi de la bine- firea Fecioară; cel ce s' a născut ·
cuvântarea părintească ai căzut înoeşte legile firii şi pântecele
şi îndoit te-ai amăgit, ticăloase, a născut nesim ţind dureri.
· cu lucrarea şi cu gândirea; pen- Dumnezeu unde voeşte, se bi-
tru aceasta acum pocăeşte-te. rueşte rânduiala firii, că face
&lom s'a chemat Isav, pen- , câte voeşte.
tru marea înverşunare a ame-
stecării cu femei. Că cu ne în-
. frânarea pururea aprinzându-
se şi cu- desmierdările spur-
m f noapte mânecând iubitoru-
-=-~,le de oameni, mă rog lu-
„minează-mă şi mă îndreptează
cându-se, Edom s'a numit, care „la poruncile tale şi mă învaţă,
. va să zică, înferbântarea sufle- „Mântuitorule, să fac voia ta".
tului celui iubitor de păcate. De două ori.
Ăuzit-ai de sicriul lui Moisi,
De Iov cel din gunoi, auzind suflete, cel purtat de apele şi de
o 1suflete al meu, că s' a îndrep- valurile râului, că s'a păzit de
tat, n' ai râvnit bărbăţiei aceluia; demult ca întru o cămără, fu-
n' ai avut întărirea gândului lui, gând de lucrul cel amar al sfa-
întru toate care ai cunoscut, în tului lui Faraon.
cele ce ai ştiut şi în cele ce te-ai
ispitit; ci te-ai arătat nerăbdă De ai auzit, ticăloase 'Ne su-
tor. flete, de moaşele ce ucideau oa-
recând lucrarea curăţiei cea
Cel ce era mai înainte pe sca- bărbătească fără de vârstă, suge
un, acum se vede gol în gunoi, acum înţelepciune, ca marele
cu rane; cel cu mulţi fii şi mă Moisi.
rit, de năpraznă fără de fii şi de Nu ţi-ai omorât mintea lovin-
casă lipsit ; că socotia gunoiul du-o, precum marele Moisi pre
· palat şi ranele mărgăritar. egipteanul, ticăloase suflete; şi
148 MARŢI
cum te vei sălăşlui, spune-mi, Valurile păcatelor.mele, Mân- '

în pustietatea patimilor prin po- ! tuitorule, ca în Marea roşie în-
căinţă? , torcându-se, m' au acoperit de- ,
Jn pustietăţi a locuit marele grab, ca oarecând pre Egipteni ~
Moisi; vino dar suflete de ur- şi pre V oevozi.
mează vieţii lui; ca să te învred- Voie slobodă fără pricepere
niceşti a vedea şi arătarea lui ai avut, suflete, ca şi Israil mai ,
Dumnezeu cea din rug. 'nainte; că mai mult de cât
Toiagul lui Moisi te închi- dumnezeeasca mană ai ales ne-
pueşte, suflete, carele a lovit înţelepţeşte lăcomia patimilor
marea şi a închegat adâncul, cu cea iubitoare de dulceţuri.
însemnarea d u m n e z e e ştii puţurile hananeeştilor gân-
Cruci; prin care vei putea şi tu duri, mai mult ai cinstit suflete
să săvârşeşti lucruri mari. de cât vâna pietrii, din care
Aaron a adus lui Dumnezeu izvorul înţelepciunii varsă
foe fără prihană, fără vicleşug; curgerile Teologiei.
iar Ofni şi Finees; ca şi tu, su- Cărnurile cele de porc şi căl- ·
flete, au adus 1u i Dumnezeu dările şi bucatele cele egipte-
vieaţă spurcată şi străină.
neşti, mai vârtos de cât cele
Slavă, a Treimei. cereşti ai voit, suflete al meu;
Pre tine Treime te slăvim, pre ca şi de demult necunoscătorul
· unul Dumnezeu; sfânt, sfânt, popor în pustie.
sfânt eşti Părinte, Fiule şi Du- Când a lovit Moisi, sluga ta,
hule, fiinţă singură prin sine, piatra cu toiagul, cu închipuire
· Unime căreea pururea ne în- mai 'nainte a însemnat coasta
chinăm.
ta cea de vieaţă făcătoare; din
care toţi băutură de viaţă scoa-
Din tine s' a îmbrăcat întru tem, Mântuitorule.
. a mea frământătură Dumnezeu,
cearcă suflete şi iscodeşte,
cel ce a zidit veacurile, Maică
· Fecioară, ceea ce eşti nestricată ca Iisus al lui Navi, ce fel este
pământul făgăduinţii şi locueşte
. şi nu ştii de bărbat, şi a unit
luişi firea omenească.
într'însul cu bună legiuire.
Cântarea 6-a, Irmos. Slavă, a Treimii.
trigat-am cu toată inima neamestecată,
S mea către înduratul Dum-
„nezeu şi m' a auzit din iadul
Treime sunt,
nedespărţită; despărţită după
feţe; şi unime sunt din fire u-
. „cel mai de jos şi a scos din nită, Tatăl, zice şi Fiul şi dum-
~ „stricăciune viaţa mea". De două 1 nezeescul Duh.
~~~~m~~~~~1tm~f;F..~j&m~~
ÎNTĂIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 149
=========================
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. nicia ta cea nerobită şi ca alt ·
Pântecele tău ne-a născut Ahitofel, aflând pre vrăjmaşul,
nouă pre Dumnezeu, cu chipul suflete, te-ai plecat după sfatu-
ca şi noi, deci ca pre un zidi- rile lui; ci le-a risipit pre aces-
tor al tuturor roagă-l, Născă tea însuş Hristos, ca tu să te
toare de Dumnezeu, ca prin mântueşti adevărat.
'#1. răgăciunile tale să ne îndreptăm. Solomon cel minunat, cel
Condac, glasul al 7-lea. plin de darul înţelepciunii, ace-
Suflete al meu, suflete al sta, făc:ând vicleşug înainte lui
meu, scoală 1 pentru ce dormi? Dumnezeu oare când, s' a depăr
Sfârşitul se apropie şi vrei să tat de la dânsul; căruia şi tu ·
te turburi. Deşteaptă-te dar 1 ţi-ai asemănat, blestemată
ca să se milostive ască spre tine vieaţa ta, suflete.
Hristos Dumnezeu, cel ce este De desfătările poftelor sale
pretutindenea şi toate le pli- silindu-se, s'a întinat, vai miel
neşte.
iubitorul înţelepciunii, iubitor
Cântarea 7-a Irmos : de femei curve făcându-se şi
~resit-am, fără de 1e g e am înstreinat dela Dumnezeu; că
'1f făcut, nu ne-am îndreptat ruia tu, o suflete, ai urmat cu
„înaintea ta, nici am păzit, nici gândul, prin desmierdări spur-
„am făcut precum ne-ai porun- cate.
„cit nouă; ci nu ne părăsi pre Lui Rovoam, celui ce n'a as-
„noi până în sfârşit, Dumne- cultat sfatul tătână-său, ai râv-
„zeul părinţilor". nit suflete, împreună şi lui Iero-
Purtându-se sicriul în ·car, voam, slugii celei rele ce s' a ·
când s'au întors junicile, numai viclenit oare când; ci fugi de
cât s'a atins Zan acela de dân- asemănarea lor şi strigă lui
sul, s' a certat de mânia lui Dum- Dumnezeu: Greşit-am, milue- ·
. nezeu. Deci, <ie îndrăzneala şte-mă.
aceluia fugind, suflete, cinsteşte Slavă, a Treimii.
cele dumnezeeşti. Treime neamestecată, nedes-
Auzit-ai de A vesalom, cum părţită, de o fiinţă, unime sfântă;
· s' a s cu 1a t împotriva firii. Cu- lumini şi lumină trei sfinte
noscut-ai faptele lui cele spur- şi unul sfânt, se laudă Treimea
. <?ate, cu care a batjocorit patul Dumnezeu; ci laudă şi prea-slă
lui David, tătână-său; ci şi tu ai veşte, suflete, vieaţă şi vieţi, pre .
urmat pornirilor lui celor de Dumnezeul tuturor.
patimi şi iubitoare de desfătări. Şi acum, a Născătoarei Dumnezeu.
· upus„ai~Jtrupului tău, vred- Lăudămu-te, bine te cuvân-
r-~~~~-~
150
tăm, închinămu-ne ţie, Născă-

MARŢI
De Danii! ai auzit, o suflete,
i
toare de Dumnezeu; că ai năs- cum a astupat gurile fiarelor în ·
cut pre unul din Treimea cea groapă; ai înţeles cum tinerii cei
nedespărţită, pre Fiul şi Dum- ce au fost cu Azaria, au stins, ~
nezeu, şi tu singură ne-ai des- prin credinţă, văpaia cuptorului
chis nouă celor de pre pământ cea arzătoare.
cele ceresti.
' Pre toţi cei din legea veche
Cântarea 8-a, Irmos. i-am adus ţie, suflete, spre pildă; ·
11:)1 re cel ce-l slăvesc oştile ce- urmează faptele celor iubite de
.Jr' reşti, şi de Dânsul se cutre- Dumnezeu ale drepţilor, şi fugi
„ mură heruvimii şi serafimii; de păcatele celor vicleni.
„toată suflarea şi zidirea, lău Binecuvântllm pre 'l'atlll...
„daţi-1, bine-I cuvântaţi şi-l prea Părinte,
cela ce eşti fără înce-
,,înălţaţi întru toţi vecii". put, Fiule, cel împreună fără de
ru, suflete, lui Ozia râvnind, început, Mângâietorule cel bun,
lepra lui întru tine îndoit o ai Duhule cel drept; Născătorule
luat; că cele necuvioase cugeţi al lui Dumnezeu cuvântului, cu- ·
şi cele fără de lege faci; lasă vin te al Tatălui celui fără de
cele ce ai şi aleargă la pocăinţă. început, Duhule cel viu şi făcă
tor, Treime, Unime, milueş- ·
De Nineviteni ai auzit, sute-mă.
flete, că s' au pocăit către Dum-
nezeu cu sac şi cu cenuşă. Aces-
tora n' ai urmat; ci te-at arătat Ca din nişte vopsele moho-
mai rău de cât toţi, cei ce au râte s' a ţesut trupul lui Emanoil,
greşit mai' nain te de lege şi în lăuntru în pântecele tău Prea-
după lege. curată, ceea ce eşti porfiră înţe
legătoare. Pentru aceasta, Năs
oe Ieremia cel din groapa cătoare de Dumnezeu, cu adevă
cu noroi ai auzit, suflete, carele rat pre tine te cinstim.
a plâns cu tânguire cetatea Sio-
Irmosul:
nului şi lacrimi a vărsat. Ur- Să lăudăm, bine să cuvântăm„.
mează vieţii lui celei plângă Pre cel ce-l slăvesc oştile cereşti...
toare si te' "V:ei mântui. Cântarea 9-a, Irmos:
'
1ona a fugit în Tars, cunos. . naşterea zămislirii celei fără
când mai nain te întoarcerea Jl1l sămânţă este netâlcuită, ro-
Ninevitenilor, că a cunoscut ca „dul Maicii celfU fără de bărbat
un prooroc milostivirea lui Dum- „este nestricat; că naşterea lui
nezeu; pentru că se feria să nu „Dumnezeu înoeşte 6rile. Pen-
mintă proorocia lui. „tru aceasta pre tineâoate,nea-
„murile, ca pre o Maică mireasă şului, şi Samarinencii arătân- '

„a lui Dumnezeu, cu dreaptă du-se, a închipuit mai 'nainte
„credinţă te slăvim". De două ori. ţie, suflete, închinarea cea întru ·
Duhul.
Hristos s' a ispitit, diavolul îl
ispitia, arătându-i pietrele ca Pre. ceea ce-i curgea sânge o .
să le facă pâini. ln munte l-a a tămăduit Domnul, cu atinge-
suit, să vadă toate împărăţiile rea de poala lui; pre cei leproşi
lumii întru o clipeală. Teme-te, i-a cură ţi t; pre orbi şi pre
· o suflete, de înşelăciune, trăs- 1
şchiopi i-a luminat şi i-a în-
veşte-te, roagă-te în tot cea-
I
1
1
dreptat; pre surzi şi pe muţi
sul lui Dumnezeu. şi pre cea gârbovită până la
pământ, i-a tămăduit cu cuvân-
Turtureaua cea iubitoare de tul; ca tu să te mântueşti, tică
pustie, sfeşnicul lui Hristos, loase suflete.
glasul celui ce strigă, a glăsuit Slavă, a Treimii.
predicând pocăinţa; Irod a făcut
. fără de lege cu Irodiada. Vezi Pre Tatăl să-l slăvim, pre,
dar, suflete al meu, să nu te Fiul să-l prea înălţăm, dumne-
prinzi in cursele celor fără de zeescului Duh cu credinţă să
lege, cstJcuprinde pocăinţa. ne închinăm; Treimii celei ne-
despărţite, Unimei dupre fiinţă;
ln pustie a locuit Mergătorul ca unei lumini şi luminilor şi
înainte al darului şi locuitorii vieţii şi vieţilor, făcătoarei de ~
din toată ludeea şi Samaria au- vieaţă şi 1umină toarei mar-
zind au alergat şi şi-au mărtu ginilor.
. risit păcatele lor, botezându-se Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
voioşi; cărora tu, suflete, n' ai
urmat. Cetatea ta păzeşte-o, Prea-
curată, Născătoare de Dumne-
Nunta cinstită este şi patul zeu, ca întru tine aceasta cu
neîntinat, că Hristos amândouă credinţă împărăţind întrq tine ·
· le-a bine-cuvântat mai înainte, să şi întăreşte şi prin tine bi-
ospătându-se trupe ş te şi în ruind, înfrânge toată supărarea
Cana Galileii la nuntă apa în şi robeşte pre vrăjmaşi şi în-
· vin prefăcând; arătând întâia dreptează pre supuşii ei.
minune, ca tu să te prefaci, o Sfinte al lui Dumnezeu Andree, roagă-te lui
suflete. Dumnezeu pentru noi
Hristos a J.ntărit pe paraliti- Andree cinstite, de trei ori
cei ce şi-a ridicat patul şi fericite, păstorul Critului, nu
pre tânărul cel mort l-a înviat şi înceta rugându-te pentru cei ce
pre fiul văduvii, şi pre al suta- te laudă, ca să scăpăm de toată
152 MIERCURI ------
mânia, necazul şi stricăciunea; După a treia Stihologie, Sedealna, glasul al 2-lea

şi de greşeli să ne mântuim Făcătoarei de vieaţă cruci. ..
noi, cei ce cinstim pururea po- vremea cea dătătoare de lu-

menirea ta. mină a postului, care acum o
Apoi cântăm Irmosul în amândouă
ai sfinţit şi o ai dăruit nouă,
stranele. Doamne, învredniceşte-ne pre
Naşterea zămislirii... noi toţi, cu umilinţă curată, să
Şi ceealaltă rânduială a După-cinării,
o savarş1m 1n pace, prin pu-
""' A + A +
terea crucii, unule lubitorule

de oameni.
Slavă, tot aceasta. Şi acum a crucii Născătoarei.
Podobia: Milostivire având ...
Cu cinstită crucea Fiului tău,
Miercuri întâia săptămână. fiind păziţi, Stă p â n ă curată,
LA UTRENIE Născătoare de Dumnezeu, toată '
năvala vrăjmaşului prea lesne
După întâia Stihologie, Sedelnele din Octoih. o întoarcem înapoi. Pentru a- '
După a doua Stihologie, Sedealna
ceasta dupre datorie pre tine
Glasul al 2-lea.
te fericim, ca pre Maica lumi- ~
Podobie: Iosif cel cu bun chip.„
nii şi singură nădejdea sufle-
ela ce ai dat tuturor ne- telor noastre.
p ă timire cu patimile Apoi cetire din Lavsaic, sau din sfântul Ioan
tale, iubitorule de oa- Scărarul. Psalmul 50.
meni, omorând patimile Canonul Mineiului. Şi Tri-cântarea.

trupului meu cu crucea Se ceteşte a treia cântare din Psaltire.
ta, învredniceşte-mă a
Inflorit-a pustiul...
vedea dumnezeeasca patimă,
S
prin post plăcând slavei tale; ăne răstignim mădulările
ca să iau din destul mare milă. prin postire, să ne trezim
întru rugăciuni precum scrie, şi
• Slavl'1, tot aceasta, şi acum, a Crucii Născătoa
să vieţuim pre urma celui ce a
rei, glas acelaş.
pătimit şi patimile a omorît.
• Podobie: Ceea ce eşti izvorul milii...
Fecioara şi Maica ta, Hris- Vărsând păcatul cel amar, ,
toase, văzându-te în tins pre să ne nevoim a plăcea lui Hris-
lemn, mort, plângând cu amar tos, celui ce a gustat fiere de
zicea : Fiul meu, ce taină înfri- bună voie şi a surpat cu cru-
coşată este aceasta? Cela ce cea pre începătorul răutăţii.
· dăruieşti tuturor vieaţă veşnică, Luând păcatul obiceiu, mă ·
cum mori de voie pre cruce cu trage la pierderea cea desăvâr
moarte de ocară? şită; ci tu mă scapă de dânsul,
153
cu crucea ta, îndura te, mult Irmosul:

milostive. Intăreşte-ne pre noi întru
A Născătoarei de Dumnezeu. „ tine, Doamne, cela ce prin lemn
D oamnă, ceea ce stăpâneşti „ai omorît păcatul, şi frica ta o
toate făpturile, ca ceea ce ai „sădeşte în inimile noastre, ale
născut pre Mântuitorul, scapă
„celor ce te lăudăm pre tine".
mă de robia vicleanului şi sin- Cântarea 8-a, Irmos :
gur luptătorului. In cuptorul cel cu foc ...
Alt Irmos, glasul acelaş.
uptorul patimilor arde sufle- ~
Intăreşte-ne pre noi...
tul meu, ci cu roua milii
Lemnul crucii înfrânare lu- ta e potoleşte-l, cela ce ai iz-
mii a înflorit; pre care cu dra- vorît izvoare de nepătimire, din
goste sărutându-o, să culegem nestricata coasta ta, răstignin
· toată rodire a dumnezeeştilor du-te, făcătorule de bine, pentru ~
porunci ale lui Hristos. multă plecăciunea ta.
Purtând înfrânarea patimi-
. lor, să ne răstignim acum Dom- I nălţatu-ne-ai pre noi cei că
nului trupul, şi gândul nostru zuţi în răutate, cu înălţarea ta
să-l omorîm prin dumnezeeasca pre cruce, Hristoase. Pentru ~
· vieaţă. aceasta ridică-mă pre mine, cel
ce m' am alunecat întru adân-
Slavă, a Treimii.
curile păcatului, şi mă întăreşte
rrei feţe slăvesc ale unui
pre piatra mântuirii, ca să slă'.'"' "'
chip: pre Tatăl, pre Fiul şi pre
vesc stăpânirea ta.
Duhul; o Stăpânire a Dumne-
zeirii, o împărăţie a tuturor şi Cu suliţa ta Hristoase, cură
lumină. ţind putrejunea inimii mele, t
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. vindecă-mă de tot pre mine,

Naşterea ta, Preacurată, s' a pre carele m' a vătămat şearpele
arătat înfricoşată; că Dumnezeu cu dinţii cei veninaţi, şi-mi dă
este cel ce s'a făcut om; carele ca să umblu nemişcatîn dumne-
· s' a născut fără început din Tatăl zeeştile cărări.
şi din tine mai pre urmă s' a A Născătoarei de Dumnezeu.
întrupat fără de bărbat. Pre tine, făclia cea luminoasă
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. şi sfeşnicul, întru carele sălăş
Laud răstignirea şi împunge- luindu-se focul dumnezeirii, a
rea dumnezeeştii tale coaste, luminat pre cei cuprinşi de
· din care scoţi băutură fără de noaptea stricăciunii, te cinstim
· moarte în toate zilele, Hri- toţi, Preacurată, binecuvântând
stoase, şi mă sfinţesc. naşterea ta.
154 MIERCURI
Alt Irmos: „F e ci o are i, în muntele Sinai

Cela ce ai închipuit... „oare când, lăudaţi-l, bine-I cu-
Pre cel ce s' a răstignit pre „vântaţi şi-l prea înălţaţi întru
lemn în mijlocul tâlharilor, şi cu „toţi vecii".
suliţa s' a împuns în coasta cea Cântarea 9-a, Irmos :
izvorîtoare de vieaţă, lăudaţi-l, Fiul Părintelui...
bine-I cuvântaţi şi-l prea înăl 1{\lfai luminat de cât soarele
ţaţi întru toţi vecii.
llU. strălucind postul, darul cel
Cela ce judeci tot pământul, cu -multă lumină, vesteşte tutu-
înaintea judecăţii ai stătut; cu ror razele crucii şi strălucirile
palme te-au bătut, te-au batjo- cinstitei patimi şi ziua învierii
corit, pre cruce te-au spânzurat, cea mântuitoare.
scoţându-mă din sticăciunea Curăţia să o iubim, de păcat
păcatului celui de demult, întru
să fugim, mijloacele cu curăţie
toţi vecii.
să ne încingem, ca să ne arătăm
Binecuvântăm pre Tatăl... curaţi, celui ce numai el însuş,
Treime, ceea ce eşti o dum- din toţi este curat şi cearcă cu-
nezeire, fire nedespărţită şi des- răţia, Mântuitorului sufletelor ,
părţită dupre feţe stăpânire ne- noastre.
clătită, Părinte, Fiule şi Duhule,
I-Iristoase, cu frica ta pironeşte ,
pre tine te lăudăm întru toţi trupul meu, cel ce ai pironit pre
vecii. cruce păcatul lui Adam; des-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. leagă legătura răutăţilor mele;
Născătoare de Dumnezeu frânge săgeţile vicleanului, cu
Curată, ceea ce eşti poartă ce- suliţa ta stăpâne şi mă păzeşte
' rească, uşa mântuirii tuturor de vătămarea acestuia.
creştinilor, primeşte rugăciunea A Născătoarei de Dumnezeu.
celor ce te fericesc întru toţi Fecioară pre acurată, ceea
vecii. ce ai născut pre unul judecăto-
s1avă ţie, Dumnezeului nostru, slavă ţie. rul cel prea drept Şi lesne ier-
Cruce a lui Hristos, ceea ce tător, pre Hristos Domnul, sca-
ai îndreptat pre tâlharul spre pă-mă de judecata şi de focul
· credinţă, învredniceşte-mă şi şi de munca care mi-a pricinuit
pre mine, cu întărire spre călă- mie îndulcirea păcatului.
toria postului, să ajung la în- Alt Irmos:
chinarea ta şi să mă fac viu. Pre maica, Fecioara„.
Irmosul: Să lăudăm bine să cuvântăm. 01 milostivirea ta, Doamne, că
Pre cel ce a închipuit mai 'na- ai răbdat cruce, piroane şi suliţă,
, „inte în rug lui Moisi minunea pentruminecelosânditsprestri-
~·--~~~
căciune; pentru aceasta te laud lui cel pornit, să ne facem vred-

pre tine, Hristoase. nici a ne închina crucii Fiului
crucii, trestiei, piroanelor, sului Dumnezeu, celui ce s'a jun-
liţii şi patimilor tale, celor de
ghiat de voie pentru lume. Şi
duhovniceşte să prăznuim în-
· vieaţă făcătoare, toate popoa-
rele închinându-ne, cu cântări vierea cea din morţi a Mântui-
te lăudăm, Hristoase. torului. ln munte suindu-ne, îm-
preună cu apostolii să slăvim
Slavă, a Treimii.
pre Fiul cel iubitor de oameni,
Unime în trei ipostas uri, Tre- carele a luat toată puterea de la
ime prea singuratică, domnie Tatăl.
· stăpânitoare, fire întocma slă Stih:
. vită, Părinte, Fiule şi dumne- Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta„.
zeescule Duhule, mântueşte-ne Tot aceasta. Apoi Stih :
pre noi pre toţi. Şi să îie lumina Domnului...
Şi acum, ·a Născătoarei de Dumnezeu. Martirica.
Bucură-te, curăţitoarea lu- Mucenicii lui Hristos cei ne-
mii, Născătoare de Dumnezeu; biruiţi, biruind rătăcirea cu pu-
către care năzuind toţi păcătoşii, terea crucii, aţi luat darul vieţii
. aflăm pururea împăcare cu veşnice. De îngrozirile tiranilor
Dumnezeu. nu v' aţi spăimântat; rănindu-vă
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă 'fie. cu munci, v'aţi veselit. Şi acum
Cu crucea ta, Doamne, întă sângiurile voastre, s' au făcut tă
. rindu-mă şi pre mine, dărue măduiri sufletelor noastre. Ru-
şte-mi bunule să săvârşesc sta- gaţi-vă, să se mântuească sufle-
. diul postului cu[bună nevoinţă. tele noastre.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei, Crucii.
Irmosul:
Podobie: O, prea slăvită minune ...
Pre Maica Fecioara, cea Cu-
~ priveală este aceasta ce se
~ „rată şi fără prihană, cu cântări
„de laude, toţi credincioşii, ca vede, care se arată ochilor mei,
„pre o Născătoare de Dumne- o Stăpâne? Cela ce ţii toată făp
„zeu, cu evlavie o slăvim". tura, pre lemn te-ai ridicat. Şi
mori, cela ce dai vieaţă tuturor 1
Luminânda, de trei ori.
Născătoarea de Dumnezeu, cea
LA STIHOAVNĂ
Preacurată, plângând a zis, când
Samoglasnica zilei, glasul al 8-lea.
a văzut pre cruce pre cela ce a
Veniţi
prin post să supunem strălucit negrăit dintr 'însa
· patimile gândurilor, acoperin- Dumnezeu şi om.
. du-ne cu aripi duhovniceşti. Ca
trecând uşor viforul vrăjmaşu-
Şi celelalte,
obişnuitele
.
şi ceasul întâiu cu Catisma,
metanii şi Apolisul.
156 MIERCURI

Drept este Domnul şi dreptate iubeşte, în-
dreptări a văzut faţa lui.
Stih:
La ceasul al şaselea. Spre Domnul am nădăjduit, cum veţi zice
sufletului meu.
Troparul profeţiei, glasul al 4-lea.
Şi cealaltă rânduială a ceasurilor, precum
tii făptura noastră, ştii ne- s'a arătat mai 'nainte şi Apolisul.
putinţa noastră, iubito-
rule de oameni; greşi
t-am, dar nu ne-am de-
părtat de la tine, Dum-
nezeule, nici am tins mâinile
noastre către dumnezeu străin; MIERCURI SEARA
fie-ţi milă de noi cu bunătatea IN SĂPTĂMÂNA DINTÂI
ta, îndurate. După obişnuitul Psalm, Catisma 18.
Slavă, Şi
acum, tot aceasta. VEZI : Când se face liturghia cea mai 'nainte
Apoi Prochimen, glasul al 4-lea.
I sfinţită, zice preotul după fiecare stare a
Catismei, ectenia mică.
Mărturisi-mă-voiu ţie, Doamne, cu toată inima
mea. I La Doamne strigat-am, punem stihirile pe
10 de la : Scoate din temniţă.„
Stih: După glasul Stihirei zilei repetându-o. Apoi
Veseli-mă-voiu şi mă voiu bucura„. Martirica întru acelaş glas. Apoi trei podob-
nice ale Triodului, şi trei dela Minei, repe-
Din profeţia Isaiei cetire. tind una.
Cap. 2, Versul al 3-lea. Stihiria zilei, glasul al 8-lea, singur glasul:
ostindu-ne, fraţilor, tru-
cestea grăeşte Domnul : Din Sion ~!!t,...~l peşte, să ne postim şi du-
va ieşi legea, şi cuvântul Dom-
"):
·?/
nului din Ierusalim. Şi va judeca
între neamuri, şi va hotărîîntre po-
1 S hovniceşte. Să dezlegăm
:
poare multe, şi-şi vor face sabiile ")li toată legă tura nedrep-
lor fiare de plug şi suliţile lor se- , tăţii. Să rupem încurcă-
ceri ; şi nu va ridica neam împotriva
altui neam sabie, şi nu se vor mai \ turile to cm ele lor celor
· învăţa a se bate. Şi acum tu, casa lui Iacov,
veniţi să umblăm întru lumina Domnului. Că
silnice.Tot înscrisul nedrept să-l
a lepădat pre poporul său, pre casa lui Iacov, spargem. Să dăm flămânzilor
pentru că s'a umplut ţara lor de vrăji ca şi
. a celor străini, şi fii mulţi străini s'au născut pâine şi pre săracii cei fără case
lor. Că s'a umplut ţara lor de argint, şi de să-i aducem în casele noastre;
aur şi nu au număr vistieriile lor. Şi s'a um-
plut pământul lor de cai şi n'au număr căru ca să luăm de la Hristos Dum-
ţele lor, şi s'a umplut pământul lor de idoli,
. lucrurile mânilor lor, şi s'au închinat acelor nezeu mare milă.
pe care i-a făcut degetele lor. Şi s'a plecat De două ori.
omul şi s'a smerit bărbatul şi nu mi se va Apoi Martirica.
face milă de dânşii. Şi acum intraţi în pietre
şi vă ascundeţi în pământ de la faţa îngro- fr este vreo cuviinţă, de este
. zirii Domnului şi de la slava tăriei lui; când
se va scula să sfărâme pământul. Că ochii vreo laudă, se cuvine sfinţilor;
Domnului sunt înalţi, iar omul este smerit şi că săbiilor şi-au plecat gruma-
se va pleca înălţarea oamenilpr şi se va înălţa
Domnul însuşi în ziua aceia. jii pentru tine, cel ce ai plecat
~~i&-~~~~~~~~
cerurile şi te-ai pogorît. Vărsa torii cei prea f erbinţi ai lumii

tu-şi-au sângele pentru tine, cel şi părtinitorii drept-măritorilor,
ce te-ai micşorat pre tine însuţi având puterea îndrăznirii către
şi chipul robului ai luat. Smeri- Hristos, Dumnezeul nostru, ru-
tu-s' au până la moarte, sărăciei gaţi-l pentru noi, rugămu-ne
· tale urmând. Cu ale cărora ru- vouă, prea cinstiţilor, ca să tre-
găciuni, dupre mulţimea îndu- cem lesne vremea cea bună a
rărilor tale, Dumnezeule, milue- postului, şi să luăm darul Trei-
. şte-ne pre noi. mii celei de o fiinţă. Prea lău
Apoi podobnice ale lui Iosif, Stihira, glasul daţilor, mari predicatori, ru-
al 2-lea. gaţi-vă pentru sufletele noastre.
Podobia: Precum te-ai arătat, Hristoase„
Şi din Mineiu 4, Slavă, Şi acum a Născătoarei.
Ca pre nişte fulgere străluci- Şi se face ieşire cu cădelniţa, fără Evanghe-
. toare, trimiţându-vă pre voi în lie. Iar când este să se cetească Evanghelia,
toată lumea, Iisus, soarele drep- atunci şi cu Evanghelia.
tăţii cel înţelegător, a gonit, cu Lumină lină ...
. strălucirile dumnezeeştii pre- Prochimen, glasul al 5-lea.

dicii voastre, întunerecul înşe- · Tu Doamne ne vei păzi, şi ne vei apăra de
neamul acesta în veac.
lăciunii, văzătorilor de Dumne-
Stih:
zeu apostoli; şi a luminat pre
Mântueşte-mă, Doamne, că a lipsit cel
cei ţinuţi întru întunerecul necuvios ...
cunoştinţei. Pre carele rugaţi-l De la Facere cetire.
să ne trimită şi nouă luminare Cap. 1, Vers 24.
şi mare milă.
dj~12is-a Domnul, să rodească pământul
A aceluiaş. suflet viu dupre el, de cele cu pa-
tru picioare şi de cele ce se târăsc
h Dumnezeească căruţa bu- şi fiare pe pământ, dupre fel; şi
s'a făcut aşa. Şi a făcut Dumnezeu
nătăţilor suindu-se Ilie, cu pos- fiarele pământului dupre felul. lor,
tul fiind luminat, s' a suit spre şi dobitoacele dupre felul lor, şi
toate cele ce se târăsc pe pământ
· înălţimea cerului. Acestuia râv- dupre felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că
neşte smeritul meu suflete, şi sunt bune. Şi a zis Dumnezeu : Să facem om
dupre chipul şi dupre asemănarea noastră,
posteşte de toată răutatea, pis- ca să stăpânească peştii mării. şi paserile ce-
rului şi dobitoacele şi tot pământul şi toate
. ma şi vrajba şi de desfătarea cele ce se târăsc pre pământ. Şi a făcut Dum-
cea trecătoare şi îndulcitoare. l'a făcutprepreom;
nezeu dupre chipul lui Dumnezeu
dânsul; bărbat şi femeie i-a fă
Ca să scapi de întristarea cea cut pre ei. Şi i-a bine-cuvântat Dumnezeu,
· cumplită şi vecuitoare a Ghe- zicând : Creşteţi şi vă îmmulţiţi şi umpleţi
pământul şi-l stăpâniţi pre el; şi stăpâniţi
enii. Strigând lui Hristos: peştii mării şi paserile cerului şi toate cele
ce se târăsc pe pământ. Şi a zis Dumnezeu :
Doamne, slavă ţie. lată am dat vouă toată iarba ce face sămânţă ~
Alta a lui Teodor, glasul al 5-lea. de semănat, care este deasupra pământului ;
şi tot pomul care are în sine rod cu sămânţă
Podobie: Cuvioase părinte. de semănat, ca să fie de mâncare vouă şi
. d . „ tuturor fiarelor pământului şi tuturor pase-
1\posto11 umnezeeşt1, ruga- I rilor cerului şi tuturor vietăţilor ce se tâ-
~~~~~~-~~ ,~
rase pe pamânt, care au în sine suflet viu ; tunerecului. De cei ce se veselesc de rele şi
şi toată iarba verde, ca să aibă de mâncare ; se bucură de răutăţile celor răi. Ale căror
şi s'a făcut aşa. Şi a văzut Dumnezeu toate cărări sunt întortochiate şi strâmbe umbletele
câte a făcut şi iată erau bune foarte ; şi s'a lor. Aceia te vor depărta de calea dreaptă
făcut seară şi s'a făcut dimineaţă ziua a şasea. şi te vor înstreina de la gândul cel bun. Fiule,
Şi s'a săvârşit cerul şi pământul şi toată po- să nu te apuce pe tine sfatul rău, care lasă
doaba lor. Şi a săvârşit Dumnezeu în ziua a învăţătura tinereţilor şi uită legea lui Dum-
şasea lucrurile sale, care a făcut. Şi s'a odih- nezeu. Că şi-a pus lângă moarte casa sa şi
nit în ziua a şaptea de toate lucrurile sale lângă iad cu cei pământeşti cărările sale.
care a făcut. Şi a bine-cuvântat Dumnezeu Toţi cei ce umblă pre dânsa nu se vor în-
ziua a şaptea şi o a sfinţit pre ea ; că întru toarce, nici vor ajunge la cărări drepte ; că
aceea s'a odihnit de toate lucrurile sale, care nu-i vor apuca pre ei anii vieţii. Că de ar fi
a început Dumnezeu a face. umblat pe căi bune, ar fi aflat cărările celor
drepţi netede ; cei buni vor fi locuitori pe pă
Prochimen, glasul al 6-lea. mânt şi cei fără răutate vor rămânea pre el.
Caută şi mă auzi Doamne, Dumnezeul meu. Că drepţii vor moşteni pământul, şi cei curaţi
vor rămânea pre dânsul. Iar căile necredin-
Stih: cioşilor vor pieri de pe pământ, şi cei îără
Până când, Doamne, mă vei uita până în de-lege vor pieri dintr'ânsul.
sfârşit? Până când întorci faţa Ta de către
După Parimii, zice Preotul : Pace ţie ! Şi dia-
mine? conul: Inţelepciune Şi se cântă :Să se îndrep-
Şi ·dupăaceasta strigă Diaconul: teze rugăciunea mea ...
Porunceşte ! Iar preotul luând cu amândouă Şi cealaltă rânduială a Liturghiei celei mai
mâinile cădelniţa, şi sfeşnicul cu făclia, stă 'nainte sfinţită.
înaintea sfintei mese căutând spre Răsărit şi
însemnând cruce zice. CADE-SE A ŞTI.Când se face Eşirea mare
cu sfintele daruri, cântăreţii cântă :
Cu înţelepciune drepţi !
Acum puterile cereşti...
Apoi întorcându-se spre apus către popor zice:
Să se ştie asemenea : când preotul poartă
Lumina lui Hristos luminează tuturor.
la Eşirea mare dumnezeeştile taine, cad jos
Ceteţul. şi se închină şi cântăreţii şi tot poporul şi
fac dumnezeeasca închinăciune lui Hristos
De la pilde cetire. Dumnezeu, carele este desăvârşit în' taine ;
Diaconul: Să luăm aminte! pentrucă sunt sfinţite mai 'nainte.
După sfârşitui Heruvicului, facem trei me-
tanii, cu capetele descoperite fiind.
Cap. al 2-lea, Vers 1-iu.
CHINONICUL.
iule ! De vei primi graiurile mele Gustaţi şi vedeţi, că bun este Domnul.
şi de vei ascunde poruncile mele
la tine, va auzi urechia ta înţe Aliluia, de trei ori.
lepciunea şi vei lipi inima ta de
cunoştinţă şi o vei pune Fiului tău După deschiderea uşilor, zice Diaconul:
spre învăţătură. Că de vei chema în- Cu frica lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu
ţelepciunea şi de vei da glasul tău dragoste să vă apropiaţi.
cunoştinţii şi de vei căuta măestria cu glas
mare ; şi de o vei căuta pre dânsa ca argintul Iar noi făcând o metanie, cântăm.
şi de o vei cerea ca pre nişte comori, atun-
cea vei cunoaşte frica Domnului şi cunoştinţa Bine-voiu-cuvânta pre Dom-
lui Dumnezeu vei afla. Că Domnul dă înţe
lepciunea şi din gura lui iese cunoştinţa şi nul în toată vremea, pururea
ştiinţa. El păstrează ajutor celor ce lucrează lauda lui în gura me~J Pâinea
mântuire şi apără mergerea lor. El păzeşte
căile dreptăţilor şi veghiază asupra căii celor cea cerească şi pafiarul vieţii
ce se tem de dânsul. Atuncea vei cunoaşte gustaţi, şi vedeţi că bun este
dreptatea şi judecata şi vei face toate căile
bune. De va veni înţelepciunea în gândul tău Domnul. Aliluia, de trei ori.
şi de va plăcea ştiinţa sufletului tău, atunci
sfatul bun te va păzi şi cugetul drept te va După ce zice Preotul Ecfonisul :
apăra. Ca să te scape de calea rea şi de omul
• ce nu grăeşte nimica de crezut; de cei ce au Totdeauna acum şi pururea şi în vecii
lăsat căile cele drepte şi umblă în căile în- vecilor.
~~~M.R~~~l!fl?i~.li-~~~~
;;i
. INTÂIA SAPTĂMÂNĂ DIN POST 159
Strana, Amin. ' poruncile tale am 1e p ă dat şi

Să noastră
se umple gura : Aliluia, de 3 ori. mi-am trecut toată viaţa cu pof- '
După rugăciunea Amvonului, zicem: te, negrijindu-mă şi lenevindu-
Fie numele Domnului binecuvântat: mă; pentru ace asta strig ţie,
Şi trei închinăciuni.
Mântuitorule: Măcar la sfârşit,
Bine voiu cuvânta pre Domnul... mântueşte-mă.
· Şi ni se dă Anaforă, şi se face Apolisul deplin.
• Această rânduială se ţine în tot sfântul post, Pre mine, cel lepădat înaintea
când este Liturghia cea mai înainte sfinţită. uşilor tale, Mântuitorule, măcar
Iar unde nu este Liturghie, se cântă la ve-
cernie Stihiri 6: din Triod· şi din Mineiu. Slavă,
la bătrâneţe, nu mă lăsa în iad
• Şi acum, a Născătoarei, dupre glasul Mineiu- deşert; ci mai' nainte de sfârşit,
lui. Stihoavna din Triod. Idiomela zilei de
două ori şi Martirica, care este la : Doamne
ca un iubitor de oameni, dă-mi
strigat-am. Slavă, şi acum, acelaş glas. Şi obi- iertare greşelilor.
şnuitul Apolis.
La masă ni se dă puţină mâncare uscată ; Avuţia mea, Mântuitorule,

•
nici Joi în această săptămână masă nu punem,
ci rămânem postindu-ne până Vineri, şi atunci
cheltuind-o în desfrânări, pustiu
mergând la masă, mâncăm. sunt de roduri evlavioase, şi
flămânzind strig: Părinte al în-
durărilor, apucând tu înainte
milueşte-mă.
Eu sunt cel căzut în tâlhari,

în cugetele mele; cu totul sunt
Miercuri întâia săptămână rănit acum de dânsele şi plin
LA DUPĂ-CINARE de bube 1 Ci tu însuţi viind de
Inceput ca şi
în zilele, ce au trecut; şi cân- faţă, H r ist o ase Mântuitorule,
tăm acest vindecă-mă.
Canon, din cel mare.
Al cuviosului părintelui nostru, Andrei Cri- Preotul văzându-mă mai' na-
, teanul, Ierosolimitul. Şi facem la fiecare Tro- lj! inte m' a trecut, şi Levitul, văzân
par trei închinăciuni, zicând şi Stihul:
1 du-mă gol întru răutăţi, nu m' a
Milueşte-mă, Dumnezeule, milueşte-mă. ii
p băgat în seamă, iar tu, Iisuse,
ii
Cântarea 1, glasul al 6-lea Irmos: cel ce ai răsărit din Maria, ve-
jutor şi acoperitor s' a fă Ili nindu-mi de faţă, milueşte-mă.
I
cut mie spre mântuire, Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu
acesta este Dumnezeul pentru noi.
meu şi-l voiu slăvi pre Tu-mi dă dar luminător din
el, Dumnezeul părinte- osârdia ta cea dumnezeească de
„lui meu şi-l voiu înălţa pre el, sus, ca să scap de întunerecul
„că cu slavă s'a preaslăvit. patimilor, şi să laud din inimă
De 2 ori. faptele vieţii tale cele frumoase,
[)in tinereţe, Mântuitorule, Marie.
~~™~'1},; -~.
160 MIERCURI
Slavă a Treimii... lor mei, Doamne, şi mă mân-

Treime, fiinţă prea înaltă, că tueşte.
reea ne închinăm întru o unime, lubitorule de oameni, cela ce
ridică de asupra mea lanţul cel
· voeşti să se mântuească toţi, tu
greu al păcatului, şi ca o milo- mă chiamă ca un bun şi mă
stivă dă-mi lacrimi de umilinţă.
priineşte pre mine, cel ce mă
...
pocaesc.
Născătoare de Du m ne z e u, A Născătoarei de Dumnezeu.
nădejdea şif olositoarea celor ce Preacurată Fecioară, Nă
te laudă pre tine, ridică de asu- scătoare de Dumnezeu, ceeace
pra mea lanţul cel greu al pfi- una eşti prea lăudată, roagă-te
catului şi, ca o stăpână curată, cu de-adinsul, ca să ne mântuim.
mă primeşte pre mine cel ce Alt Irmos:
.... ....
ma pocaesc. Vedeţi, vedeţi l că eu sunt
Cântarea a 2, Irmos : „Dumnezeu, carele am plouat
· ]Jra aminte cerule şi voiu grăi „mană si apă din piatră am iz-
_ şi voi u lăuda pre Hristos, „vorît de demult în pustie po-
„carele a venit din Fecioară cu „porului meu, cu singura drea-
„trup. „pta şi cu tăria mea.
Vedeţi, vedeţi! că eu sunt
Alunecatu-ro' am curveşte ca
şi David şi m' am înnoroit; ci
Dumnezeu. Ascultă, suflete al
mă spală şi pre mine cu la-
meu, pre Domnul cel ce strigă
şi te depărtează de la păcatul
crămile mele, Mântuitorule.
cel mai d'inainte, şi te teme, ca
Nici lacrimi, nici pocăinţă nu de un nefăţarnic judecător şi
am, nici umilinţă. Ci tu însuţi Dumnezeu.
acestea, Mântuitorule, dărueşte Cui te-ai asemănat mult pă
mi-le, ca un Dumnezeu. cătoase suflete? Vai miel lui
Pierdut-am frumuseţea cu Cain celui dintâi şi lui Lameh
care am fost ziditîntâi si , nevino-
aceluia, ucigându-ţi cu pietre
văţia mea. Şi acum zac gol şi trupul cu fapte rele, şi omorân-
· mă ruşinez. du-ţi mintea cu pornirile cele
dobitoceşti.
Uşa ta să nu mi-o închizi
atuncea, Doamne, Doamne, ci li!i legePre toţi cei mai 'nainte de
trecându-i, o suflete 1 lui ~
să o deschizi mie, celui ce mă
pocăesc către tine.
\ Sit nu te-ai asemănat, nici lui
li Enos ai urmat, nici lui Enoh cu ·
Ascultă suspinurile sufletului li mutarea, nici lui Noe. Ci te-ai
meu şi primeşte picăturile ochi- I! arătat sărac de viaţa drepţilor.
162 MIERCURI
Slavă, a Treimii 1
cele de sus şi cele de jos, făp- ~
Treime neamestecată, nezi- tura şi toate neamurile minu-
dită, fire fără început, care te nându-se, se închină ţie.
lauzi în Treimea feţelor, mântu- Să-mi fie mie scăldătoare
eşte-ne pre noi, care ne închi- sângele cel din coasta ta, îm- ~
năm stăpânirii tale cu credinţă. preună şi băutură şi apa ier-
Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu. tării ceea ce a izvorît. Ca să mă
Pre Fiul cel fără de ani, din curăţesc cu amândouă, ungân-
. Tatăl subt vreme l-ai născut, du-mă şi bând şi ca o ungere
neştiind de bărbat, Născătoare şi băutură, Cuvinte, cuvintele
· de Dumnezeu. Minune streină 1 tale cele de vieaţă.
Că aplecând ai rămas Fecioară. Pahar, Biserica a câştigat
Cântarea 4-a, Irmos : coasta ta cea purtătoare de
vieaţă, din care a izvorît nouă
11\ uzit-a proorocu! d~ venirea
A „ta, Doamne, sa temut;ş1 îndoit izvorul iertării şi al cu-
„că-vrei să te naşti din Fecioară noştinţei, spre închipuirea celei
„şi oamenilor să te arăţi şi a vechi şi celei nouă, a amându-
„grăit: Auzit-am auzu 1 tău şi ror legilor, Mântuitorul nostru. ~
· „m'am temut; slavă puterii tale, Gol sunt spre a intra în că
„ Doamne ". mară, gol sunt şi de a merge
Trupul mi-am spurcat, duhul la nuntă şi la cină; candela mi ~

mi-am întinat, preste tot m'am s'a stins, fiind fără de unt-de-
rănit; ci ca un doctor, Hristoase,
lemn, cămara mi s'a închis, dor-
mind eu. Cina s'a mâncat; iar ~
amândouă prin pocăinţă le tă
mădueşte, spală-le, curăţeşte-le,
eu fiind legat de mâini şi de pi-
Mântuitorul meu, arată-le mai cioare, m'am lepădat afară.
Slavă a Treimii.
curate de cât zăpada.
Nedespărţită în fiinţă, ne-
Trupul tău şi sângele, răstig amestecată în feţe, Dumnezeu
nindu-te, pentru toţi ţi-ai pus te cunosc pre tine, Dumnezeire,
· Cuvinte; trupul adică, ca să mă una în Treime; ca pre ceea ce
înoeşti, iar sângele ca să mă
eşti întocma cu împărăţia şi în-
speli. Duhul ţi-ai dat, ca să mă tocma cu scaunul; şi strig ţie
· aduci, Hristoase, Părintelui tău. cântarea cea mare, ce se cântă
Lucrat-ai mântuire în mijlo- întreit întru cele de sus.
~ eul pământului, îndurate, ca să Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
ne mântuim; de bună voie pe Şi ai născut şi eşti Fecioară
lemn te-ai răstignit; Edemu 1 şi ai rămas întru amândouă cu
cel ce se încuiase s' a deschis; firea Fecioară; cel ce s' a năs-
~~,r.~~~~~~~~~~~~~~~m=r.~
cut înoeşte h'gile firii şi pânte- sânge o ai oprit, Mântuitorul e,

cele a născut nesimţind dureri. cu atingerea de poalele tale.
Dumnezeu unde voeşte, se bi- Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dum-
rueşte rânduiala firii; că face nezeu pentru noi.
câte voeşte. Repejunea Iordan ului tre-
Cântarea 5-a, Irmos: cându-o, ai aflat odihnă, fugind
fi\ e noapte mânecând, iubito- de dulceaţa trupească ce a cu
U rule de oameni, mă rog lu- durere; din care şi pre noi
„mineazn-mă şi mă îndreptează scoate-ne cu rugăciunile ta 1e
„la poruncile tale şi mă învaţă,
. "'
cuvioasa.
„Mântuitorule, să fac voia ta". Slavă, a Treimii.
Greu la minte m'am făcut, Pre tine Treime te slăvim

Doamne, ca şi Faraon cel cum- pre unul Dumnezeu Sfânt, Sfânt
. plit, Ianis şi lamvri la suflet şi Sfânt eşti Părinte, Fiule şi Du-
la trup, cufundat cu gândul. Ci hule, fiinţă singură prin sine,
ajută-mi mie, Mântuitorul e. unime careea pururea ne 1n-
• " A
chinăm.
C u lut mi-am amestecat gân-
dul, eu ticălosul. Spală-mă, Stă
pâne, în ba(: a lacrămilor mele, Din tine s'a îmbrăcat întvu
· mă rog ţie, albă, făcând haina a mea frământătură, Dumnezeu,
trupului meu, ca zăpada. li
cel ce a zidit veacurile maică
"1 Fecioară, ceea ce eşti nestricată
De voi cerea lucrurile mele, il
şi nu ştii de bărbat şi a împre-
Mântuitorul e, mă văd pre mine unat luişi firea omenească.
însumi întrecând pre tot omul
cu păcatele; că întru cunoştinţă
trigat-am cu toată inima mea, ·
gândind am greşit, iar nu întru
necunoştinţă. S către înduratul Dumnezeu
„şi m' a auzit din iadul ce 1 mai
Milostiveşte-te, milostiveştc 1
„de jos şi a scos din stricăciune ·
te, Doamne, spre zidirea ta ; •
„v1ea~a f mea " .
greşit-am, iartă-mă, cela ce eşti
însuţi din fire curat, şi afară de Stăi împrotivă şi te oşteşte
tine nimenea altul nu este fără asupra patimilor trupeşti, ca
pată. Iisus asupra lui Amalic; biruind
pururea gândurile cele înşelă
Pentru mine ai luat chipul toare, ca şi pre Gavaoniteni.
meu, Dumnezeu fiind; arătat-ai
minuni, vindecând pre cPi le- Treci preste firea cea curgă
proşi şi întărind pre cei slăbă toare a vremii, ca mai 'nainte .
nogi; curgl'rea celeea ce-i curgea corabia, şi te fă moştenitor pă-
164 MIERCURI
mântului aceluia al făgăduinţei, j! aintea ta, nici am păzit, ntct

suflete, Dumnezeu porunceşte. am făcut precum ne-ai poruncit
""'.
"noua; """"'· pre noi. '
c1 nu ne paras1
Precum ai mântuit pre Petru
„până în sfârşit, Dumnezeul pă
cel ce a strigat, mântueşte-mă,
„rinţilor".
aşa apucând înainte, Mântuito-
rule; scapă-mă şi pre mine de G reşelile lui Manasi ţi-ai câşti
fiară, tinzându-ţi mâna ta, şi gat cu voinţa, suflete, puind ca
mă scoate din adâncul păcatului. nişte chipuri patimile, şi îmmul-
Pre tine te cunosc liman li- ţind idolii; ci pocăinţei lui râv- ,
niştit stăpâne, stăpâne Hris-
nind cu osîrdie, câştigă umilinţă.
toase 1Ci apucând înainte mân- Necurăţiilor lui Ahaav ai râv-
tueşte-mă dintru adâncurile pă nit, suflete al meu. V ai mie 1
catului cele neumblate şi din te-ai făcut locaş spurcăciunilor
desnădăjduire. trupeşti, şi vas urît patimilor.
Slavă, a Treimii. Ci dintru adâncul tău suspină
şi spune lui Dumnezeu păcatele '
Treime sunt neamestecată,
nedespărţită; despărţită du pre, tale.
fete şi unime sunt din fire I ncuiatu-s' a ţie cerul, suflete,
unită; Tatăl zice şi Fiul şi dum- şi foamete dela Dumnezeu te-a
nezeescul Duh. cuprins, de vreme ce nu te-ai '
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. plecat cuvintelor lui Ilie Tesvi- ·
Pântecele tău ne-a născut teanul, ca şi Ahaav oare-când. '
· nouă pre Dumnezeu, cu chipul
Ci Sarathencei asemănându-te,
hrăneşte sufletul proorocului.
. ca şi noi; deci ca pre un Zidi-
tor al tuturor, roagă-l, Născă- Ars-a Ilie oarecând pre cei
. toare de Dumnezeu, ca prin de două ori câte cincizeci, când
. rugăciunile tale să ne îndreptăm. a junghiat şi pre proorocii cei de
ruşine ai Isavelei, spre mustra-
rea lui Ahaav. Ci fugi, suflete,
Suflete al meu, suflete al meu, de asemănarea acestor doi, şi
· scoalăl Pentru ce dormi? Sfâr- te întăreşte.
. , şitul se apropie, şi vei să te Slavă, a Treimii.
furburi. Deşteaptă-te dar, ca să
Treime neamestecată, ne- .
· se milostivească spre tine, Hri-
despărţită, de o fiinţă, Unime
stos Dumnezeu, cel ce este pre-
sfântă. Lumini şi lumină şi trei
tutindenea şi toate le plineşte.
sfinte şi unul sfânt, se laudă
Treimea Dumnezeu. Ci laudă şi
ff'\ reşit-am, fărădelege am fă preaslăveşte suflete, vieaţă şi
\!1 \lr cut, nu ne-am îndreptat în- vieţi, pre Dumnezeul tuturor. .
taf;,,
B!C"i~' ~~'
„ ".~
;,JI}, ,
<
, --.~:-11" ~~ • clJ
• •
,
r.
I#!.
'~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ce-i curgea Sânge ; plâng ca .

Lăudămu-te, bine-te-cuvân- Marta şi ca Maria pentru Lazăr.
tăm, închinămu-ne ţie, Născă- Binecuvântăm pre Tatăl...
toare de Dumnezeu; că ai Părinte, cela ce eşti fără în-
născut pre unul din Treimea ceput, Fiule cel împreună fără
cea nedespărţită, pre Fiul şi de început, Mângâitorule cel
Dumnezeu; şi tu singură ne-ai bun, Duhule cel drept; născă
deschis nouă celor de pe pă- torule al lui Dumnezeu Cuvân-
mânt cele cereşti. tului, Cuvinte al Tatălui celui
Cântarea 8-a, Irmos: fără început, Duhule cel viu şi
·pre cela ce-l slăvesc oştile făcător, Treime, Unime, milue-
cereşti si de dânsul se cu- şte-mă.
„tremură heruvimii şi serafimii, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu;
„toată suflarea şi zidirea lău- Ca din nişte vopsele moho-
„daţi-1, bine-I cuvânt aţi şi-l râte s' a ţesut trupul lui Emanoil,
„prea înălţaţi întru toţi vecii". în lăuntru în pântecele tău Prea-
Drepte Judecătorule, Mân- curată, ceeace eşti porfiră înţe
tuitorule, mii ueşte-mă şi mă legătoare. Pentru aceasta, Năs
scapă de foe şi de groaza ce cătoare de Dumnezeu, cu ade-
voiu să petrec Ia judecată, du- vărat pre tine te cinstim.
pre dreptate; iartă-mă mai Cântarea 9, Irmos:
'nainte de sfârşit, prin fapte "l\1î aşterea zemislirii celei fără ·
bune şi prin pocăinţă. JIJL de sămânţă este netâlcuită,
„rodul Maicii celei fără de băr
Ca tâlharul strig ţie, pome- „bat este nestricat; că naşterea .
neşte-mă; ca Petru plâng cu „lui Dumnezeu înnoeşte firile.
amar. Iartă-mă, Mântuitorule, „Pentru aceasta pre tine toate
strig ca Vameşul; lăcrimez ca „neamurile, ca pre 0 Maică mi- ·
. păcătoasa. Primeşte-mi tângui- „reasă a lui Dumnezeu, cu
rea, ca oarecând a Hananeencei. „dreaptă credinţă te slăvim".
Tămădueşte putrejunea sme- Boalele tămăduind, săracilor
ritului meu suflet, Mântuitorule, bine a vestit Hristos Cuvântul.
unule tămăduitorule. Pune-mi Pre şchiopi i-a vindecat, îm-
doctorie vindecătoare şi unt- preună cu vameşii a mâncat,
delemn şi vin, lucrurile cele de cu păcătoşii s' a amestecat ; su-
. pocăinţă şi umilinţă cu lacrimi. fle tul fetei lui Iair celei moarte
Hananeencei şi eu urmând mai de 'nainte, l-a întors cu 1··
strig, milueşte-mă, Fiul lui Da- atingerea mâinii. ·
vid 1 Mă ating de poală, ca ceea 1 Vameşul s' a mântuit şi pă- ~ ~
~-WCMI~1'~~&~--§:IDWF~Wi\~m™'îd
~"};..1'!1~~~~~~="'-~i:t=~·~ -™~
166 JOI -~
cătoasa s'a înţelepţit, iar fariseul Fiul să-l prea înălţăm, dumne-
lăudându-se s' a osândit. Că va- zeescului Duh cu credinţă să ne .
meşul striga: milostiveşte-te, şi închinăm, Treimii celei nede-
păcătoasa: milueşte-mă. Iar fari- spărţite, Unimii du pre fiinţă;
seul se trufia zicând: Dumne- ca unei lumini şi luminilor şi
Zi~ule, mulţămescu-ţi şi cele- vieţii şi vieţilor, făcătoarei de
lalte graiuri ale nebuniei lui. vieaţă şi luminătoarei margi-
nilor.
Zacheu vameş a fost, dar s'a
mântuit; şi fariseul Simon s'a Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
smintit şi păcătoasa şi-a luat Cetatea ta păzeşte-o, Prea-
deslegare de iertare, de la cel curată Născătoare de Dumne- ·
ce are putere a ierta păcatele; zeu, căîntru tine aceasta cu
căreia sârgueşte de urmează, credinţă împărţind, întru tine
:t; suflete. se şi întăreşte şi prin tine bi- ·
ruind, înfrânge toată supărarea
N'ai râvnit păcătoasei, o ti- şi robeşte pre vrăjmaşi şi în-
călosul meu suflet, care luând
dreptează pre supuşii ei. ·
alavastru cu Mir, cu lacrimi
Cuvioase Părinte Andree, roagă-te lui Dum-
a uns picioarele Domnului şi nezeu pentru noi.
cu părul le-a şters. Căci i-a rupt
înscrisul păcatelor ei celor de Andree cinstite şi părinte de ·
~ demult. trei ori fericite, păstorul Critu-
lui, nu înceta rugându-te pen-
Cetăţile cărora le-a dat Hri- tru cei ce te laudă, ca să scă- ·
stos bunavestire, ştii, suflete al păm de toată mânia, necazul şi
meu, cum s'a blestemat; teme-te stricăciunea şi de greşeli să ne
de pildă, să nu te faci ca ace- mântuim noi, cei ce cinstim pu. .
lea; care asemănându-le Stă rurea pomenirea ta.
pânul cu cele din Sodoma, pâ- Apoi cântăm Irmosul în amândouă corurile.
nă la iad le-a osândit. Naşterea zemislirii...
Să nu te arăţi, o sufletul meu, Asemenea şi cealaltă rânduială a După-cinării.
mai rău pentru desnădăjduire,
auzind credinţa Hananeencii,
pentru care cu cuvântul lui
Dumnezeu s' a tămăduit fiica ei.
Joi întâia săptămână.
Strigă din adâncul inimii, ca şi
aceea lui Hristos : Fiul lui Da- LA UTRENIE.
vid, mântueşte-mă şi pre mine. După întâia Stihologie, Sedelnele apostolilor .
din Octoih şi a Născătoarei.
Slavă, a Treimii.
Apoi cetire. După a doua Stihologie, Sedealna,
n:-e Tatăl să-l slăvim, pre glasul al 2-lea.
înţelepţit
• Podobia: Cela ce ai pre pescari. tru aceasta nu înceta rugându- ~
te pentru noi, ceea ce eşti întă
~"- elace ai arătat pre apo- rirea şi scăparea sufletelor ·
, tn stoli luminători în mar- noastre.
genile lumii, Cuvinte al Psalmul 50. Şi cântăm CANONUL Mineiului
lui Dumnezeu, luminea- pe 6. Şi Tricântările dupre rân-
duiala lor; şi se ceteşte a
ză prin propoveduirea 4-a cântare din Psaltire.
lor inimile noastre cu lumina TRICÂNTAREA LUI IOSIF.
bunătăţilor şi cu postul le cură Cântarea 4-a, glasul al 2-lea, Irmos:
ţeşte, dând pocăinţă de întoar- Venit-ai din Fecioară ...
cerea robilor tăi; ca să te slăvim
m azele postului primindu-le,
Mântuitorule, pre tine, cela ce
eşti însuţi prea bun.
n străluceşte suflete şi fugi
de întunerecul păcatu lui; ca
Slavă, aceiaş. Şi acum, a Născătoarei,
să-ţi răsară ţie lumina iertării
asemenea.
prin dumnezeescul Duh.
Născătoare de Dumnezeu, nu
· mă trece cu vederea, pre mine Cu undiţa dulceţii amăgin
cel ce ce am nevoe de sprijinul du-mă vicleanul, rob m' a răpit; ·
tău. Că într_u tine a nădăjduit ci voi, apostolilor, cari aţi vânat
sufletul meu, milueşte-mă. lumea cu cuvântul, din răuta
tea lui scăpaţi-mă.
După a treia Stihologie, Sedealna glasul al 5-lea.
Podobie: Pre tine cea mai sfântă ... Ărătatu-v'aţi raze ale soare-
Rugămu-ne vouă celor doi- lui slavei, prea lăudaţilor apo-
sprezece apostoli, rugaţi-vă ca stoli, gonind întunerecul înşelă
să trecem cu pace postul cel ciunii. Luminaţi-mă dar şi pre
mai luminat de cât alte bună mine, cel întunecat de toată rău
tăţi şi locuitorul cerurilor şi să tatea.
luăm rodurile mântuirii. Că voi A Născătoarei de Dumnezeu.
cu adevărat sunteţi întărirea Striga-voiu noaptea şi ziua
· pământenilor. şi scăparea sufle- către tine, fiind necăjit şi mă
telor noastre. voiu mântui şi voiu trece zidul
Slavă, tot aceasta. Şi acum a Născătoarei.
desfătărilor, cu ajutorul şi cu
Pre tine, mai sfântă de cât puterea ta,· Fecioară, fiind în- ·
grădit.
heruvimii şi mai înaltă de cât
cerurile, prea lăudată Născă- Alt Irmos, glasul al 5-lea, al lui Teodor.
toare de Dumnezeu, cu adevă- Lucrurile rânduelii tale, Doamne ...
rat mărturisindu-te, te avem Raze prea luminoase ale
păcătoşii mântuire, şi te aflăm soarelui dreptăţii fiind, aposto-
întru primejdii folositoare. Pen- lilor, aţi luminat lumea cea pă-
~~~~~~~~~~w,~~~~~~,r.~~~~.
mântească, gonind întunerecul 1
postul şi băutura umilinţei, cu
înşelăciunii. căldură să bem, cântând: Bine-
cuvântaţi lucrurile Domnu 1u i
Alăută a Mântuitorului cu
adevărat mişcată de Duhul, a ... pre Domnul.
· postoli, cunoscându-vă pre pă Rugaţi-vă apostolilor să mă
mânt, cântaţi cântarea voastră fac părtaşi stării celei deadrea-
cea cu glas frumos şi lumea la pta eu, cel vinovat de multe pă
Dumnezeu o întoarceţi. cate şi de judecată, când veţi
Slavă, a Treimii. şedea cu Hristos să judecaţi pre
pre Treimea întru o fiinţă oameni.
. slăvindu-o, pre unul Domnu 1 In căruţa dumnezeeştilor bu-
Dumnezeu să-l lăudăm; pre nătăţi să ne suim, curăţindu-ne ~
· Tatăl cel născut, şi pre Duhul prin post şi să ne înălţăm gân-
cel viu. dul spre înălţimea văzduhului, ~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. cântând: Binecuvântaţi lucru-
Fecioara în pântece te-a ză rile Domnului pre Domnul.
mislit, Doamne, şi te-a născut A Născătoarei de Dumnezeu.
pre tine, Emanoil; că ai ieşit Rămas-ai Fecioară nevătă- ~
spre mântuirea poporului tău, me;ttă, născând focul dumne-
ca să mântueşti pre unşii tăi, zeirii. Deci arde patimile sufle-
„ iubitorule de oameni. telor celor ce strigă ţie întru
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. credinţă cu glasul îngerului: Tu
DUmnezeescule şi prea cin- singură eşti pricina bucuriei.
4 stite număr al celor doispre- Alt Irmos : Cuvioşii tăi tineri...
. zece apostoli, roagă-te lui Hris- pre trâmbiţile Duhu 1u i, pre
tos pentru noi, rugămu-ne, ca apostolii lui Hristos lăudându-i,
să trecem cu putinţă măsura a- strigăm: Bine-cuvântaţi lucru-
. ~~~tor patruzeci de zile. rile Domnului pre Domnul.
Irmosul: Ql pre nişte rugători ai lumii
Lucrurile iconomiei tale, şi surpători înşelăciunii, pre a-
. „Doamne, au spăimântat pre postolii lui Hristos să-i lăudăm,
„profetul Ăvacum; că ai ieşit strigând: Bine-cuvântaţi lucru- ~
„spre mântuirea poporului tău ; rile Domnului pre Domnul.
· „ca să mântueşti pre unşii tăi Binecuvântăm pre Tatăl...
. „ai venit". pre Treimea cea prea sfântă
Cântarea a 8-a, Irmos. în Tatăl, în Fiul şi în Duhul,
Porunca muncitorului..„„ lăudându-o cântăm: Binecu-
. să postim de toată dulceaţa, vântaţi lucrurile Domnului pre
~ îngrăşându-ne simţirile cu Domnul.
~
~~i)Jfi!J:IDM!M-~~~~~f~
=======================
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Alt Irmos : Slăvim, Hristoase, pre cea cu
totul...
Naşterea ta cea nespusă, Cu-
rată, toţi oamenii o lăudăm cu Din fântânile ce 1e mântui-
bună credinţă, strigând: Bine- toare, pre cum zice proorocul,
. cuvântaţi toate lucrurile Dom- scoţându-şi apostolii apa nemu-
nului pre Domnul. ririi, pre cei însetaţi adapă pu-
rurea cu învăţăturile vieţii.
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
A posto li rugaţi-vă, ca să să Făcându-vă domni ai împă

vârşim noi în pace zilele cele ratului ceresc, apostoli, aţi su-
curăţitoare, strigând: Binecu- pus toată lumea să-l cinstească ~
. vântaţi toate lucrurile Domnu- numai pre el, să-i se închine
lui pre Domnul. şi să-l slăvească ca pre un ~
Dumnezeu.
Să lăudăm bine să cuvântăm„.
Slavtt, a Treimii.
cuvioşii tăi tineri în cuptor'
„Hristoase, cântând au zis: Treime nedespărţită, Unime
„Bine-cuvântaţi toate lucrurile atotfăcătoare şi atotputernică, ~
„Domnului pre Domnul". Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte,
tu eşti Dumnezeul meu, Domn
şi 1umină; şi ţie mă închin
Pre Dumnezeu cel neîncăput...
lăudându-te.
Jl\ runcat fiind în luciul cel a- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„ .
.Adânc al desfătărilor, chem
adâncu 1 milostivirii tale, în- Pre tine, Maică, Fecioară Cu-
rată, te fericim neamurile nea- ~
dreptă torule, mântueşte-mă.
murilor; că te-ai făcut curăţi
Izvorule al milostivirii, dă-mi toare lumii, născând nespus pre
acum umilinţă şi suspinuri, ca Mântuitorul şi făcătorul.
să plâng noianul cel fără mar-
Slav[t ţie, Dumnezeul nostru, Slavă ţie.
gini al răutăţilor mele.
Ceatăa apostolilor, păzeşte
cu cinstitele rugăciuni a 1e ne pre noi, cei ce te lăudăm şi
apostolilor tăi, Iisuse, dă-mi să ne învredniceşte, ca să trecem .
mă închin cinstitei învieri, şi întru umilinţa inimii, toate zi-
dumnezeeştei tale patimi. lele postului ce 1u i de lumină
A Născătoarei de Dumnezeu. purtător.
Ceea ce ai făcut cerească fră Irmosul:

mântătura noastră cea pămân Slăvim, Hristoase, pre cea cu
tească, cu sălăşluirea lui Dum- „totul fără prihană, Curata
nezeu întru tine; ceea ce eşti „Maica ta; că mai pre sus de
· cu totul fără prihană, mântueş „fire te-a născut du pre trup,
te-ne de primejdii. „pre tine cel ce ne-ai scos pre
170 JOI
„noi din toată rătăcirea şi stri-

.., . ".
„cac1unea
Luminânda glasului, de trei ori.
LA STIHOAVNĂ. Troparul proorociei, glasul 1.
Stihira zilei, dupre obiceiu de două ori.
Glasul al 3-lea, Samoglasnica:
"~.._~,w~~ ântueşte-ne pre noi,
Doamne, de vrăjmaşii
Doamne, tu mi -ai pus mie cei văzuţi şi nevăzuţi,
păcătosului pocăinţa, vrând să ca nu cândva să zică
mă mântueşti pre mine nevred-
p ă g â n ii : Unde este
nicul, cu mila ta cea nemăsu Dumnezeul lor? Să cunoască,
rată. lnaintea ta cad rugându-
Stăpâne, că treci păcatele po-
mă: Smereşte cu postirile su-
porului tău, celui ce se pocăeşte.
fletul meu; căci către tine, cel Slavă, Şi acum, tot aceasta.
unul mult milostiv, am năzuit. Prochimen, glasul al 4-lea, Psalm 13.
Martirica. Când va întoarce Domnul robia poporului său
Ca nişte luminători, în lume stih:
Zis-a cel nebun întru inima sa, nu este
luminaţi şi după moarte sfin- Dumnezeu.
ţilor mucenici, după ce cu bună Din profeţia Isaiei cetire.
nevoinţă, v' aţi nevoit. Deci Cap. 2, Vers. 11.
având îndrăsneală, rugaţi pre \,,; •nălţa-se-va Domnul însuşi în ziua
Hristos să miluiască sufletele aceea. Că ziua Domnului Savaot
va veni preste tot semeţul şi tru-
noastre. faşul şi preste tot cel înalt şi mă-
reţ; şi se vor smeri. Şi pre~te tot
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. cedrul Livanului cel malt ş1 prea
înălţat şi preste tot stejarul Vasanului.
Născătoare de Dumnezeu, f o- Şi preste tot muntele înaJt şi ~reste
tot dealul înalt. Şi preste tot turnul malţ ŞI P!e.~
lositoarea tuturor celor ce se ste tot zidul înalt. Şi preste toată corabia marn
roagă ţie, la tine îndrăsnim, cu şi preste toată vederea f~umusveţii C_?r~b!ilor.
Şi se va smeri tot omul ş1 va cadea I?alţI~~a
tine ne lăudăm, întru tine este oamenilor şi se va înălţa Domn~l . ms~şI !~
toată nădejdea noastră. Roa- ziua aceea. Şi-şi vor ascunde toţi id?lii sai,
băgându-i în peşteri şi î!1 c~ăpăt~rile pieţ~e!or
gă-te celui ce s'a născut din şi în găurile pămâ~tu~m" dm ~aintea feţi~ i~
fricoşării Domnulm şi dm namtea slavei ta-
tine, pentru nevrednicii robii riei lui, când se va scula să sfărame pă~â~:
tăi. tul. Aşa în ziua aceea va lepăda O}ll-Ul i~ol~i
săi cei de argint şi de aur, cari i-.a ~~cuţ lu~ şi 1
Şi celelalte ale Utreniei şi Apolisul. ca să se închine celor deşarte ŞI llhec1lor.' .ŞI
îi va băga în gaură de piatră vârtoasă ŞI m
crăp>ăturile pietrilor de faţa mâniei Domnuluj
şi de slava puterii lui, când se va scula sa
piardă pământul.
Prochimen, glasul al 4-lea, Psalm 14.
Doamne cine va locui în locaşul tău ?„.
Stih:
Cela ce'~umblă fără prihană şi lucrează
·' dreptate.
~m~~?&fttl~~~~~:..:;c..AL(
.• INTÂIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 171
ace asta fără stricăciune izvo-

răşte lumii nemurire, ca din alt
izvor al raiu 1u i, cu vărsarea
JOI SEARA izvorâtorului de vieaţă sângele
tău şi a apei. Pentru acestea
După Psalmul începător, obişnuita Stihologie,
La Doamne strigat-am, Stihiri samoglasnice
toate s' au înviat. Prin carele şi
ale Triodului, a lui Iosif, glasul al doilea. nouă îndulceşte-ne desfătarea
Podobie: Pre luminătorul nostru. postului, Dumnezeul lui lsrail,
~~!TL..~
re mine, cel întunecat de cel ce ai mare milă.
· înşelăciunile luptătoru Şi de la Minei 3. Slavă, Şi acum, a Născătoarei.
lui, luminează-mă, Hri- Prochimen glasul al 4-lea, Psalm 15.
~- stoase al meu, cela ce Bine voiu cuvânta pre Domnul, cel ce m'a
w;y, ai întunecat oarecând înţelepţit pre mine.
soarele, răstignindu-te pre cru- Stih:

ce şi ai strălucit cu adevărat ere- Păzeşte-mă, Doamne, că spre tine am nă-
. dincioşilor lumina cea adevă 11 dăjduit.

. rată a ertării. Ca umblând în- Dela Facere cetire.
tru lumina poruncilor tale, să Cap. 2. vers. 4. Psalm 16.
r ajung curat la raza cea mântui- ceasta este cartea facerii cerului
şi a pământului, când s'a făcut,
' toare a învierii tale. ~ în care zi a făcut Domnul Dum- .
nezeu cerul şi pământul şi toată
Pre lemn, Mân tuitorule, verdeaţa câmpiilor, mai 'nainte de
a răsări pre pământ şi toată iarba
spânzurându...te ca o viţă ai adă ţarinei mai'nainte de .ce s'a făcut. Că
pat lumea, Hristoase, cu vinul nu dedese Dumnezeu ploae pre pă
mânt şi omul nu era să-l lucreze. Şi izvor eşia
nestricăciunii. Pentru aceasta din pământ şi adăpa toată faţa pământului.
strig: Adăpându-mă cu mustul Şi a făcut Dumnezeu pre om, ţărână luând
din pământ, şi a suflat în faţa lui suflare de
umilinţei celei adevărate, pre vieaţă, şi s'a făcut omul cu suflet viu. Şi a
sădit Dumnezeu rai în Edem spre răsărit şi
mine, cel întunecat pururea cu a pus acolo pre omul, pre carele l-a făcut. Şi
beţia păcatelor, întăreşte-mă a mai făcut Dumnezeu să răsară încă din pă
mânt tot pomul frumos la vedere şi bun la
acum a posti de dulceţi, Mân- mâncare şi pomul vieţii în mijlocul raiului şi
tuitorule, ca un bun şi de oa- pomul ştiinţei binelui şi al răului. Şi râu eşia
din Edem, spre udarea raiului, carele de acolo
meni iubitor. se împarte în patru capete. Numele unuia Fison;
1
acesta încunjură tot pământul Evilatului; acolo
Altă podobie a lui Teodor, glas acelaş. este aur şi aurul pământului aceluia este bun
şi acolo este rubin şi piatră verde. Şi numele
Podobie: O taină prea mare ! râului celui de al doilea Gheon ; acesta încun-
jură tot pământul Etiopiei. Şi râul cel de al
0,câtă este puterea crucii treilea Tigrul ; acesta merge împotriva Asirilor.
tale 1 Aceasta a înflorit Bisericii Iar râul al patrulea Eufrat. Şi a luat Domnul
Dumnezeu pre omul pre care l-a făcut şi l-a
înfrânarea, smulgând din rădă pus în raiul desfătării să-l lucreze şi să-l pă
zească. Şi a poruncit Domnul Dumnezeu lui
cină neînfrânarea lui A.dam cea Adam, zicând : Din tot pomul carele este în
din Edem oarecând. Că aceea rai să mănânce mâncare; iar din pomul cu-
noştinţei binelui şi al răului să nu mâncaţi •
a adus oamenilor moarte; iar dintr'însul, că ori în ce zi veţi mânca dintr'însu1
~-~~~-m~:JE·
~ 172 JOI
cu moarte veţi muri. Şi a zis Domnul Dumne- nu se încep din Egipt, ci din
zeu: Nu este bine să fie omul singur, să-i
facem lui ajutor asemenea lui. Şi a mai făcut Sion, să ridicăm din mijloc
· Dumnezeu încă din pământ toate pasările ce-
rului, şi toate fiarele ţarinei şi le-a adus la aluatul păcatului prin pocăinţă.
Adam, să vadă cum le va numi. Şi tot sufletul Să ne încingem mijloacele noa-
viu, cum l'a numit Adam, acesta este numele
lui. stre cu omorîrea plăcerilor. Să
Prochimen, glasul al 4-lea. ne împodobim picioarele cu în-
Păzeşte-mă, Doamne, ca lumina ochiului. călţăminte oprit o are despre
Stih: Auzi, Doamne, dreptatea mea„. toată calea rea, şi să ne întărim
Dela Pilde cetire : cu toiagul credinţei; să nu râv-
Cap. 1, vers. 2. nim vrăjmaşului crucii Stăpâ
iule, nu uita legile mele şi cuvin- nului, făcându-ne pântece 1e
, tele mele să le păzească inima ta. Dumnezeu. Ci să urmăm celui
9 Că lungime zilelor şi anii vieţii şi
pace vor adăoga ţie. Milostenia ce prin post ne-a arătat biruinţă
~~- şi credinţa să nu-ţi lipsească şi le
înfăşură pre dânsele pre grumazii asupra diavolului, Mântuitoru-
o
tăi şi le scrie pe lespezile inimii tale
şi vei afla milă. Şi să gândeşti bine
lui sufletelor noastre.
înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. Să aibi Martirica.
nădejde cu toată inima în Dumnezeu şi cu
· înţelepciunea ta nu te mări. Intru toate căile Cela ce te prea slăveşti întru
tale să-l cunoşti pre dânsul, ca să îndrepteze
căile tale şi să nu se poticnească piciorul tău. pomenirea mucenicilor tăi, Hri-
Nu fii înţelept întru tine însuţi, ci te teme de stoase Dumnezeule, fiind rugat
Dumnezeu şi te fereşte de tot răul. Atunci
• vindecare va îi trupului tău şi pază oaselor tale. de dânşii, trimite-ne nouă mare
Cinsteşte pre Domnul din ostenelile tale cele
drepte şi-i dă lui pârgă din toate rodurile tale
milă.
cele drepte. Ca să umple jitniţile tale de mul- Slavă, Şi acum, a Crucii Născătoarei.
ţime de grâu şi să se verse teascurile tale de
vin. Fiule, nu defăima învăţăturile Domnului, Podobie: Ca pre un viteaz„.
nici slăbi, fiind certat de dânsul. Că pre care
iubeşte Domnul, pre acela îl şi ceartă şi bate Dacăte-a văzut pironit pe
.
pre tot fiul pre carele primeşte. Fericit este
omul, carele a aflat înţelepciunea şi muritorul
cruce, Doamne, mieluşaua şi
carele a cunoscut ştiinţa. Că mai bună este Maica ta, s' a mirat şi a zis:
neguţătoria acesteia, decât vistieriile aurului
şi ale argintului. Că mai scumpă este decât
Ce vedere este aceasta, prea
pietrele cele de mult preţ. Nu-i stă ei nimica iubite Fiule? A.cestea ţi-a răs
. împotrivă ce este rău ; cunoscută este tuturor
celor ce o iubesc şi tot ce este scump, nu plătit ţie poporul cel neplecat
este vrednic ei. Pentru că lungimea zilelor şi şi fără de lege, carele s' a în-
anii vieţii sunt în dreapta ei şi în stânga ei
bogăţie şi slavă. Din gura ei ese dreptatea, dulcit din multe minunile tale?
· legea şi mila pre limbă le poartă. Căile ei sunt
căi bune şi toate cărările ei cu pace. Pom de
Ci slavă smereniei tale celei
v!eaţ~ este tuturo~ c~lor ce se li~sc de dânsa nespuse, Stăpâne 1
ş1 cei ce se reaz1ma de ea, sunt' ca pre Dom-
nul întemeiaţi. Şi cealaltă rânduială după obiceiu.
LA STIHOAVNĂ.
Stihira zilei, de două ori, glasul al 4-lea
însuşi glasul.
~i ce dorim să ne împăr
tăşim paştilor dumnezeeşti, care
'-'\-A:A:AcAcA,.J\--A-JyyWyJ\,.J\,,.A,..;\,,J\,.J\„J\,.JV.J\,J\,.„J\„JW\,...A,.Jy..JW>efu.A;J\,..A,J\cAd'w'v
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
dică deasupra mea lanţul cel
·v ... vcvcv,"'V"\MJOV3VOVO'i?i.!"\fOVCV*\J""AJO'J''V.X.faVO\P\JO\fJ\""V'"'V"'0'\P\>,.,ycy ... vov"'V'
greu al păcatului şi ca un în-
durat dă-mi lacrimi de umilinţă.
Joi întâia săptămână.
Bogăţia sufletului cheltuin-
LA DUPĂ-CINARE. du-o întru păcate, pustiu sunt
· Cântăm acest Canon, din cel mare, al cuvio-
sului părintelui nostru, Andrei Criteanul Iero- de creştineşti bunătăţi, şi flă
solimitul. Şi facem la fiecare tropar trei mânzind strig: Dătătorule de
închinăciuni, zicând şi Stihul acesta:
milă, apucând înainte, milue-
Milueşte-mă, Dumnezeule, milueşte-mă„. şte-mă.
Cântarea 1-a, glasul al 6-lea, Irmos. Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dum-
Irmoasele de câte două ori. nezeu pentru noi.
·-·r;,.. jutor şi acoperitor s'a fă Plecându-te dumnezeeştilor

legi ale lui Hristos, la dânsul
cut mie spre mântuire.
Acesta este Dumnezeul ai venit, lăsând pornirile desfă
meu şi-l voiu slăvi pre tărilor cele neoprite şi toată .
. el, Dumnezeul părin- fapta cea bună foarte cu cu-
„telui meu, şi-l voiu înălţa pre cernicie, ca pre una ai săvârşit. ~
„el; că cu slavă s'a preaslăvit". Slavă, a Treimii.
Mielule al lui Dumnezeu, cela Treime, fiinţă prea înaltă, că

ce ai ridicat păcatele tuturor, reia ne închinăm întru o uni-
ridică deasupra mea lanţul cel me, ridică deasupra mea lanţul
greu al păcatului, şi ca un mi- cel greu al păcatului, şi ca o
lostiv dă-mi lacrimi de umilinţă. milostivă dă-mi lacrimi de umi-
linţă.
Inaintea ta cad, Iisuse, gre- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
şit-am ţie, milostiveşte-te spre
mine; ridică deasupra mea lan- Născătoare de Dumnezeu, nă
ţul cel greu al păcatului, şi ca dejdea şi folositoarea celor ce
un îndurat dă-mi lacrimi de te laudă pre tine, ridică deasu-
umilinţă. pra mea lanţul cel greu al pă
catului şi ca o Stăpână curată
~-
nu intri cu mine la jude- mă primeşte pre mine, cel ce ~
cată, văzând faptele mele, is- .., "'
ma pocaesc.
§odind cuvintele şi îndreptând Cântarea 2-a, Irmos.
. pornirile; ci cu îndurările tale
tre~ând cu vederea rău tă ţi le
'l\71 edeţi, vedeţi, că eu sunt .
mc!1e, mântueşte-mă Atotpu- Dumnezeu, carele am plo-
'il.L_
ternice. "uat mană şi apă din piatră am ~
"izvorît de demult în pustie
Vremea este a pocăinţii, vin "poporului meu, cu singură
către tine, Făcătorul meu; ri- „dreapta şi cu tăria mea".
·.·~· ',.·_. ~ ·.. ·~~~~
174 JOI
Bărbat am ucis, zice, spre rană Petru, cercând cu adevărat în-

mie şi tânăr spre vătămare, toarcerea ta.
Lameh plângând a strigat; iar Slavă, a Treimii.
tu nu te cutremuri, o suflete al Treime fără început, nezidită,
meu, întinându-ţi trupul şi min- nedespărţită, Unime, primeş
tea spurcându-ţi. te-mă pre mine cel ce mă po- ,
Turn te-ai meşteşugit să zi- căesc, şi mă mântueşte pre cel
deşti, o suflete 1 şi întărire să ce am greşit; a ta zidire sunt,
faci poftelor tale, de n' ar fi oprit nu mă trece; ci mă iartă şi mă
Ziditorul sfaturile tale şi de n' ar scapă de osânda f o eului.
fi surpat până la pământ meşte Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
şugurile tale.
Preacurată stăpână, Născă
O 1 cum am râvnit lui Lameh, toare de Dumnezeu, nădejdea
ucigătorul cel mai din 'nainte; celor ce aleargă la tine, şi lima-
sufletul, ca pre un bărbat, min- nul celor învifora ţi; pre mi-
tea, ca pre un tânăr şi ca pre lostivul şi făcătorul şi Fiul tău,
un frate trupul mi-am ucis, ca fă-l îndurat şi mie cu rugăciu
şi Cain ucigaşul, cu pornirile 1 nile tale.
cele poftitoare de desfătări. Cântarea 3-a, Irmos.
Plouat-a Domnul oarecând
foe din cer, arzând fărădelegea ]]_ ntăreşte, Doamne, pre piatra
„poruncilor tale inima mea
cea înferbântată a Sodomeni- „cea clătită; că însu-ţi eşti sfânt
lor; iar tu ţi-ai aprins focu 1 „şi Domn".
gheenei, întru carele vei să arzi
Ă garei celei de demult, Egip-
o suflete!
tencei, te-ai asemănat, suflete,
R ănitu-m' am, vătămatu făcându-te rob de bună voia
m'am, iată săgeţile vrăjmaşului ta ~i născând semeţia ca pre un
au pătruns sufletul meu şi tru- nou Ismail.
pul 1 Iată ranele şi bubele şi
sdruncinăturile strigă, şi vătă S cara lui Iacov o ~ tii, suflete
măturile patimilor mele celor al meu, care s' a arătat ~ la
de bună voie. pământ până la cer; pentruce .
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumne·
n' ai avut treaptă tare, bun a
zeu pentru noi. credinţă?
T ins-ai mâinile tale către în- Preotului lui Dumnezeu. şi

duratul D u m n e z e u, Marie, împăratului celui înstreinat în-
afundându-te întru adâncul ră tre oameni de vieaţa lumii, ur-
I.
. utăţilor şi ţi-a tins mână de
ajutor cu milostivire, ca şi lui
mează, ad e că închipuirile lui
Hristos.
INTÂIA SĂPTĂMÂNA DIN POST 175
I ntoarce-te, suspină, ticăloase şi întru cunoştinţă mă chiamă;

suflete, mai' nainte până ce nu ca să nu mă fac câştigare şi ,
ia sfârşit zborul vieţii; mai' na- mâncare celui strein; Mântui-
inte până ce nu-ţi încuie Dom- torule, însuţi tu mă milueşte. ·
. nul uşa camerii celei de nuntă. Dupre vrednicia împără
Să nu te faci stâlp de sare, tească, fiind îmbrăcat cu dia-
. suflete, întorcându-te înapoi; să demă şi cu porfiră, omul cel cu
te înfricoşeze pilda Sodomului; multă avere şi dreptul cel în-
· sus în Sigor mântueşte-te. destulat de bogăţie şi de dobi-
Rugăciunea celor ce te laudă
toace, degrab sărăcind de avere,
pre tine, stăpâne nu o lepăda; de mărire şi de împărăţie, s' a
ci te milostiveşte iubitorule de stins.
· oameni, şi dărueşte iertare celor De a fost acela drept şi mai
ce se roagă ţie cu credinţă. fără prihană de cât toţi şi n'a
Slavă, a Treimii.
l scăpat de cursele şi vicleşugu- .
li rile înşelătorului, dară tu fiind
Treime neamestecată, nezi-
1 iubitor de păcate, ticăloase su-
dită, fire fără început, care te
/
1
flete, ce vei face, de se va în-
lauzi în treimea feţelor, mân-
1
tâmpla să-ţi vie ţie ceva asupră

tueşte-ne pre noi, cari ne în-
„ chinăm stăpânirii tale cu cre-
din cele negândite ?
dinţă. Falnic sunt acuma şi semeţ
cu inima, în deşert şi în zadar.
Să nu mă osândeşti împreună ~
Pre Fiul cel fără de ani, din cu fariseul; ci mai ales dă-mi
Tatăl, sub ani l'ai născut, ne- smerenia vameşului, unule în-
. ştiind de bărbat, Născătoare de
durate, drepte judecătorule, şi
. Dumnezeu; minune streinăl că cu acesta împreună mă numără.
aplecând ai rămas Fecioară.
Ştiu îndurate că am greşit,
de am ocărit vasul trupului
m uzit-a proorocul de venirea meu; ci întru pocăinţă mă pri-
A ta, Doamne, şi s'a temut; meşte şi întru cunoştinţă mă
„că vrei să te naşti din Fecioară chiamă; ca să nu mă fac câşti-
„şi oamenilor să te arăţi şi a 1 gare, nici mâncare celui strein.
„grăit: Auzit-am auzul tău şi Mântuitorule, tu insu-ţi mă mi-
„m'am temut. Slavă puterii tale lueşte.
. D
„ oamne . " Insu-mi idol m' am făcut, spur-
Tim pul vieţii mele este scurt cându-mi cu pofte Ie sufletul
şi plin de dureri şi de vicleşug; meu. Ci întru pocăinţă mă pri-
ci întru pocăinţă primeşte-mă meşte şi întru cunoştinţă mă
176 JOI
chiamă; ca să nu mă fac câşti

. gare, nici mâncare celui strein.
Mântuitorule, tu însu-ţi mă mi- n\ Cântarea 5-a, Irmos.
e noapte mânecând, Iubito-
__.) rule de oameni, mă rog lu-
1ueşte. „minează-mă, şi mă îndreptează
N'am auzit glasul tău, n'am „pre mine la poruncile tale şi
„mă învaţă, Mântuitorule, să fac
ascultat scriptura ta, dătătorule
de lege. Ci întru pocăinţă mă
. ta ".
„vota
· primeşte şi întru cunoştinţă mă Celei gârbovite urmează,
chiamă ; ca să nu mă fac câşti o suflete 1 Apropie-te, cazi la
gare, nici mâncare celui strein. picioarele lui Iisus, ca să te în-
Mântuitorule, tu însu-ţi mă mi- drepteze, să umbli drept în
lueşte. căile Domnului.
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu Deşi eşti fântână adâncă,
pentru noi.
Stăpâne, izvorăşte-mi ape din
In adânc de necuviinţe mari prea cura tele tale vine. Ca
. pogorându-te, nu te-ai oprit a- bând, ca şi Samarineanca, să
colo; ci te-ai suit cu prea slă nu mai însetez. Că izvoare de
vire, vederat cu gând mai bun, vieaţă izvorăşti.
la bunătatea cea desăvârşit prin
. lucrare, minunând Marie, firea S iloam să mi se facă mie la-
crămile mele, Stăpâne, Doamne,
îngerească.
ca să-mi spăl şi eu luminile
Slavă, a Treimii.
inimii şi să te văd cu gândul
Nedespărţită în fiinţă, neame- pre tine lumina cea mai înainte
stecată în feţe, Dumnezeu te de veci.
cunosc pre tine, Dumnezeire Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu
una în Treime, ca pre ceea ce pentru noi.
eşti întocma cu împărăţia şi în- Cu neasemănată dragoste,
tocma cu tronul; şi strig ţie cân- prea fericită, dorind să te în-
tarea cea mare, ce se cântă în- chini lemnului crucii, te-ai în-
treit întru cele de sus. vrednicit doririi; învredniceşte
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. mă dar şi pre mine, să dobân-.
Şi născut şi eşti Fecioară,
ai desc slava cea de sus.
şi ai rămas întru amândouă cu Slavă, a Treimii.
firea Fecioară. Cela ce s'a năs Pre tine, Treime, te cântăm,
cut înnoeşte legile firii, şi pân- pre unul Dumnezeu; sfânt,
tecele a născut nesimţind du- sfânt, sfânt eşti Părinte, Fiule,
reri. Dumnezeu unde voeşte, şi Duhule, fiinţă singură prin
. se birueşte rânduiala firii ; că sine, Unime căreea pururea ne
face câte voeşte. închinăm.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ciunile tale, cei ce te laudă pre

Din tine s' a îmbrăcat întru tine.
a mea frământătură Dumnezeu, Slavă, tt Treimii.
cel ce a zidit veacurile, maică Treime sunt neamestecată
Fecioară, ceea ce eşti nestricată
nedespărţită; despărţită după
şi nu ştii de bărbat şi a unit
feţe şi unime sunt, din fire unită:
luişi firea omenească.
Tatăl zice şi Fiul şi Dumne-
Cântarea 6-a, Irmos. zeescul Duh.
trigat-am cu toată inima mea Şi Născătoarei
S
acum, a de Dumnezeu.
„către înduratul Dumnezeu, Pântecele tău ne-a născut
„şi m' a auzit din iadul cel mai nouă pre Dumnezeu, cu chipul
„de jos şi a scos din strică ca şi noi. Deci ca pre un zidi- .
„ciune vieaţa mea". tor al tuturor roagă-l, Născă
Eu sunt, Mân tuitorule, toare de Dumnezeu, ca prin
rugăciunile tale, să ne în-
drahma cea împărătească, care
o aiperdut de demult; ci aprin- dreptăm.
zând făclie pre Mergătorul în- Condac, glasul al 6-lea.
naintea ta, Cuvinte, caută şi află Suflete al meu, suflete al meu,
chipul tău. scoală! Pentru ce dormi? Sfâr- ·
şitul se apropie şi vei să te
Stăi împotrivă şi te oşteşte
asupra patimilor trupeşti, ca turburi. Deşteaptă-te dar, ca să
11
Iisus asupra lui Amalic, biru- se milostivească spre tine Hris-
tos Dumnezeu, cel ce este pre-
ind pururea gândurile cele în-
tutindenea şi toate le plineşte.
şelătoare, ca şi pre Gavaoniteni.
Cântarea a 4-a, Irmos ~
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu
pentru noi.
fi". reşit-am, fără de 1e g e am
V! făcut, nu ne-am îndreptat
Ca să stingi văpaia patimi- „înaintea ta, nici am păzit, nici
. lor, ai izvorît pururea pâraie „am făcut precum ne-ai porun-
de lacrătni, Marie, arzându-ţi „cit nouă; ci nu ne părăsi pre
sufletul. Al căror dar dă-mi-1 „noi până în sfârşit, Dumnezeul
şi mie, robului tău. „părinţilor".
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dum- Stinsu-s'au zilele mele, ca
nezeu pentru noi. visul celui ce se deşteaptă. Pen-
Nepătimire cerească ai do- tru ş aceasta ca Ezechia lăcră
bândit, prin vieţuirea cea prea mez pe patul meu, ca să mi se
înaltă de pre pământ, maică; adaoge anii vieţii. Dar care lsaie
pentru aceasta roagă-te să se va să stea pentru tine, suflete,
mântuească din patimi cu rugă- fără numai Dumnezeul tuturor.
TRIODUL 12
i78 JOI
Cad înaintea ta şi aduc ţie tuturor, să ne dea vieaţă paşnică '

ca nişte lacrimi cuvintele mele : celor ce-l cinstim pre el.
Greşit-am, precum nici păcă Slavă, a Treimii.
toasa n 'a greşit; şi am făcut Treime neamestecată, nedes-
fărădelege, ca nimene a altul
părţită, de o fiinţă, unime sfân- '
pre pământ. Ci, fie-ţi milă, Stă tă; lumini şi lumină şi trei sfinte
pâne, de făptura ta şi iarăş mă şi unul sfânt, se laudă Treimea
chiamă.
Dumnezeu. Ci laudă şi prea
I ngropat-am chipul tău şi am slăveşte, suflete, vieaţă şi vieţi,
stricat porunca ta; toată po- pre Dumnezeul tuturor.
. doaba mi s' a întunecat şi cu pa-
timile mi s' a stins făclia, Mân-
tuitorule. Ci, milostivindu-te, L ăudămu-te, bine te cuvân-
tăm, închinămu-ne ţie, Născă
dă-mi bucurie, precum cântă
~ David. toare de Dumnezeu; că ai năs
cut pre unul din Treimea cea ,
I ntoarce-te, căeşte-te, desco- nedespărţită, pre Fiul şi Dum-
pere cele ascunse, grăeşte lui nezeu şi tu singură ne-ai des- ~
Dumnezeu, celui ce ştie toate. chis nouă, celor de pe pământ, '
· lnsuţi, Mântuitorule, tu ştii cele cele cereşti.
ascunse ale mele; ci însuţi tu
mă milueşte, precum cântă Da-
. vid, dupre mare mila ta. 1f) re cela ce-l slăvesc oştile '
JL „cereşti şi de dânsul se cu-
pentru noi.
„tremură Heruvimii şi Sera- ,
„timii, toată suflarea şi zidirea,
Strigând către Preacurat a „lăudaţi-l, bine-I . cuvântaţi şi-l
maica lui Dumnezeu, mai 'na- „prea înălţaţi întru toţi vecii".
inte ai gonit turburarea pofte-
lor celor cu sila supărătoare şi Alavastru cu lacrimi turnând
ai ruşinat pre vrăjmaşul cel ce pre capul tău, Mântuitorule, ca
te-a viclenit. Ci dă-mi acum nişte mir, strig ca păcătoasa
ajutor întru necazuri şi mie, care cerea milă, rugăciune aduc
. robului tău. şi cer să iau iertare.
~· Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu oe n'a şi greşit nimenea pre-
pentru noi. cum eu, totuşi primeşte-mă,
Pre Hristos, pre carele ai iu- milostive Mântuitorule şi pre
bit, de carele ai dorit, pentru mine carele cu frică mă pocăesc
carele ţi-ai topit trupul cuvioa- şi cu dragoste strig: Greşit-am
, să, roagă-l acum pentru noi ro- ţie unuia, nelegiuit-am, milu-
bii tăi; ca fiind milostiv nouă eşte-mă.
Milostiveşte-te, Mântuit o- râte, s'a ţesut trupul lui Ema-

r u 1e, spre zidirea ta şi mă caută nuil, înlăuntru în pântecele tău, ·
ca un păstor pre mine, oaia cea Preacurată, ceea ce eşti porfiră
pierdută şi rătăcit fiind, răpeşte înţelegătoare. Pentru aceasta,
mă de la lup şi mă fă oaie întru Născătoare de Dumnezeu, cu
păşunea oilor tale. adevărat pre tine te cinstim.
Când vei şedea judecător ca Cântarea a 9-a, Irmos :
un milostiv şi vei arăta slava ~\lî aşterea zămislirii celei fără
ta cea înfricoşată, Hristoase, D de sămânţă este netâlcuită,
o, ce frică va fi atuncea 1 cup- „rodul maicii celei fără de băr
torul arzând şi toţi temându-se „bat este nestricat; că naşterea
de nesuferită judecata ta. „lui Dumnezeu înnoeşte firile. ·
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dum- „Pentru aceasta pre tine toate
nezeu pentru noi.
„neam urile, ca pre o maică
Maica luminii celei neapuse, „mireasă a lui Dumnezeu, cu
pre tine luminându-te, te-a des- „dreaptă credinţă te slăvim".
legat de întunerecul păcatelor;
de unde primind tu darul Du- Milostiveşte-te, mântue-
hului, luminează Marie pre cei şte-mă, Fiul lui David, milueş
ce te laudă cu credinţă. te-mă, cel ce ai tămăduit cu
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dum- cuvântul tău pre cei îndrăciţi
nezeu pentru noi. şi glasul cel milostiv ca şi tâl-
Minune nouă cu adevărat harului grăeşte-mi: Amin zic
· văzând întru tine maică, dum- ţie, cu mine vei fi în rai, când ·
nezeescul Zosima, s' a spăimân voiu veni întru slăvirea mea.
tat; că înger în trup vedea şi
cu totul de minune s' a umplut, Tâlharul te-a hulit, tâlharul
lăudând pre Hristos în veci.
Dumnezeu te-a cunoscut; că
amândoi împreună pre cruce
erau spânzuraţi. Dar, o mult .
Părinte, cela ce eşti fără în- Indurate 1 Ca şi tâlharului celui
ceput, Fiule, cel împreună fără credincios, carele te-a cunos-
de început, Mângâitorule, cel cut pre tine Dumnezeu, deschi-
bun, Duhule cel drept; născăto de-mi şi mie uşa slavei împără
rule al lui Dumnezeu Cuvântu- ţiei tale.
lui, Cuvinte al Tatălui celui fără
început, Duhule cel viu şi făcă Făptura s' a mâhnit, văzân
tor, T re im e, unime, milue- du-te răstignit; munţii şi pie-
şte-mă. trile de frică s'au despicat şi pă
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. mântul s' a cutremurat şi iadul .
C a din nişte vopsele moho- s' a golit; şi s' a întunecat lumina
pm~m~m~~~~•Y&~E~m~'t1ft.~
. 180 JOI ·
~ zilei, văzându-te pre tine, Iisuse, trei ori fericite, păstorul Cri-
cu trupul pre cruce pironit. tului, nu înceta rugându-te pen-
Roduri vrednice de pocăinţă I] tru cei ce te laudă, ca să ne iz-
să nu ceri de la mine; că tăria băvim de toată mânia, necazul
1
şi stricăciunea, şi de greş e 1i
mea întru mine a lipsit. Dăru
eşte-mi inimă pururea umilită
necuvioase noi, cei ce cinstim
şi sărăcie duhovnicească; ca pururea pomenirea ta cu cre-
dinţă.
să-ţi aduc acestea ca o jertfă
Slavă:
. primită, unule Mântuitorule.
Judecătorul meu şi cunoscă A-e Tată 1 să-l slăvim, pre
torule, cela ce vei să vii iarăş Fiul să-l prea înălţăm, dumne-
cu îngerii să judeci lumea toată, zeescului Duh cu credinţă să
atuncea văzându-mă cu ochiul ne închinăm, Treimii celei ne-
tău cel blând, să te milostiveşti despărţite, unimii dupre fiinţă,
şi să mă milueşti, Iisuse, pre J'
ca unei lumini şi 1uminilor,
1
mine carele am greşit mai mult vieţii şi vieţilor, făcătoarei de

de cât toată firea omenească. ! vieaţă, şi luminătoarei margi-
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumne-
nilor.
zeu pentru noi. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Toate cetele îngereşti şi adu- Cetatea ta păzeşte-o, Prea-
nările omeneşti le-ai sp~imântat curată Născătoare de Dumne-
. cu viaţa ta cea minunată, ca zeu; că întru tine aceasta cu .
cei fără de trup vieţuind şi fi- credinţă împărăţind, întru tine
. rea covârşind; pentru care ca se şi întăreşte şi prin tine bi-
şi cum ai fost fără materie, te-ai ruind înfrânge toată supărarea
suit cu picioarele pre apă, Marie şi robeşte pre vrăjmaşi şi în-
· şi Iordanul ai trecut. dreptează pre supuşii ei.
• Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumne- Apoi cântăm Irmosul în amândouă stranele :
zeu pentru noi.
Naşterea zămislirii...
Fă
milostiv pre Ziditorul Şi ceealaltă urmare a Pavecerniţei şi
pentru noi, cei ce te lăudăm Otpustul.
pre tine, cuvioasă Maică, să ne
· izbăvească de răutăţi şi de ne-
cazurile care împrejur ne co-
prind. Ca mântuindu-ne să
· slăvim neîncetat pre Domnul,
. cel ce te-a slăvit pre tine.
. Cuvioase părinteAndree, roagă-te lui Dum-
nezeu pentru noi.
Andree cinstite şi părinte de
==========================
zis: Fiul meu, ce taină înfricoşa- ·
Vineri întâia săptămână. tă este aceastal Cela ce dărueşti
LA UTRENIE tuturor vieaţă veşnică, cum .
Troicinicele. După întâia Stihologie, zicem mori de bună voie pre cruce,
Sedelnele Crucii din Octoih şi a Născătoarei cu moarte de ocară?
de Dumnezeu. După a doua Stihologie, Se-
dealna lui Iosif, glasul al 2-lea. Psalmul 50. Canonul Mineiului cu Irmosul
~ Podobie: Iosif cel cu bun chip„. pe 6, şi Tricântarea după regulă.
Şi se ceteşte a 5-a Cântare din Psaltire,
la ce cu patimile tale ai dupre obiceiu.
TRICÂNTAREA
dat tuturor nepătimire, Cântarea a 5-a, glasul al 2-lea, Irmos:
~"~ omorând patimile tru- Lumina celor ce zăceau întru„.
pului meu cu dumneze- ăzând păcatul ce este întru ·
easca cruce, învredni-
ceşte-mă a vedea şi cinstită
VI
- mine înşelătorul se sileşte
şi ajută păcatului; că se bucură
învierea t~, Doamne. cu adevărat de pieirea mea. Ci
Şi acum, a Crucii-Născătoarei. tu îmi dă îndreptare rogu-mă,
Cu cinstită crucea Fiului tău Mântuitorule, spre ruşinarea lui.
fiind păziţi, stăpână curată, Cela ce ai biruit stăpâniile
Născătoare de Dumnezeu, toată întunerecu 1u i cu crucea ta,
năvala vrăjmaşului, toţi prea scoate-mă din răutatea lor pre .
lesne o întoarcem înapoi. Pen- mine, cel căzut întru adâncul
tru aceasta dupre datorie pre păcatului şi în groapa faptelor
tine pururea te fericim, ca pre celor necuvioase; pre mine, cel .
maica lui Dumnezeu şi singură ce nădăjduesc spre mila ta, ca
nădejdea sufletelor noastre. să mă mântuesc.
După a treia Stihologie, Sedelna lui chir Teo- Cela ce te-ai omorît, fiind .
dor, glasul al 2-lea.
.Podobie: Ceea ce eşti izvorul milei...
întins pre cruce, înviază sufle-
Cela ce eşti fântâna curăţiei, tul meu cel omorît cu păcatul.
Şi mă învredniceşte, Hristoase, .
cu postul păzeşte-ne pre noi,
· milostive; caută spre noi, cari să ajung cu pace la cinstită în-1
vierea ta, pre mine cel ce 'fac
cădem înaintea ta. Ia aminte la
ridicarea mâinilor noastre, cel cu osârdie îndreptările tale.
· ce ţi-ai întins palmele pre lemn,
Ceea ce eşti luminarea ne-
răstignindu-te pentru toţi pă
putinţei mele, mântuirea întu- .
mântenii, însuti cela ce eşti
necatului meu suflet, Preacu-
Domnul celor fără de trup.
1 rată, mântueşte-mă Fecioară,
Slavă, tot aceasta. /
Şi acum, a Crucii-Născătoarei. mântueşte-mă pre mine ce 1
Fecioara şi maica ta, Hri- 1 pierdut, şi cu haina nestrică
11
stoase, văzându-te mort întins j'I ciunii îmbracă-mă pre mine, cel
pre lemn, plângând cu amar a ,I stricat cu greşeli cumplite.
~
~~ . .~
~~m~~1!-ID~~m.~IDWk!î~~W1'W&~~
182 VINERI
Alt Irmos, glasul acelaş. „cetele îngereşti şi toate teslă

Noaptea trecând ... „vesc. pre tine, Hristoase Dum-
Tu în locul căpăţânii ai pri- „nezeu1e ".
mit a te răstigni cu trupul, u- Cântarea a 8~a, Irmos :
nule fără de moarte, făcând ne- In cuptorul cel de foc ...
muritor neamul omenesc, şi din ela ce te-ai smerit şi te-ai
nou înfrumuseţându-l, Doamne.
Ocara pătimirii tale lumea
C înălţat pe cruce pentru mi-
lostivirea, înălţând pre cel ce a
văzându-o, toată s'a schimbat, căzut oarecând prin mâncare
Doamne, tânguindu-se pentru din lemn; pre tine, unule prea
uciderea ta cea de la Iudei. Ci bunule, cel ce însuţi eşti prea
ai răbdat ca să mântueşti nea- slăvit, te lăudăm în veci.
mul nostru. Cu dormitarea nepurtării de
Slavă, a Treimii. grijă, am suferit somnu 1 cel
Tu eşti, o Treime prea sfântăl greu al păcatului; ci tu, carele
căreia îţi slujim noi; tu eşti şi ai adormit pe cruce pentru
scăparea şi întărirea noastră. mine, Hristoase al meu, ridică
Deci trimite iertare greşelilor, mă pre mine cel căzut, ca să nu
celor ce te laudă pre tine întru mă cuprindă noaptea morţii.
o fire. Orbindu-mă cu desfătările
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. îmi port sufletul întunecat şi
Fecioară, ceea ce eşti în văzându-mă, râde de mine vrăj
multe chipuri numită, bucură maşul, născocitorul rău t ă t ii.
te Născătoare de Dumnezeu, Pentru aceasta luminează-mă
sicriule şi năstrapă şi masă; sfe- şi mă izbăveşte de răutatea lui,
şnice purtător de lumină, rugule Hristoase în veci.
cel cu chipul de foc, muntele A Născătoarei de Dumnezeu.
lui Dumnezeu cel umbrit. Cu lene vieata cheltuindu-
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. mi, mi-am îngreuiat sufletul cu
Lepădându-ne de lume şi de dormitarea păcatului ; ci alerg la
cele din lume şi împreună cu neadormită rugăciunea ta, nu
Hristos, ca şi cum ne-am răs mă lăsa, Fecioară Preacurată,
tigni acum, să răbdăm ocară, să adorm spre moarte.
batjocori şi . altele; ca împre- Alt Irmos : Pre cel ce a închipuit...
ună cu dânsul să ne proslăvim. Cu spini încununându-te, şi
Irmosul: cu haină de porfiră îmbrăcân
Noaptea trecând, s' a apro- du-te, te-ai arătat mai frumos,
„piat ziua şi lumina lumii s'a Hristoase, cu chipul de cât toţi
„arătat. Pentru aceasta te laudă , fiii omeneşti, cu slavă strălucind.
Fiere şi oţet bând, două iz- cela ce pentru .mine ai răbdat

voare ai izvorît, al vieţii şi al neslăvită răstignire.
nestricăciunii, din dumnezeeas- Cu totul m' am împilat Hris- ·
. ca coasta ta celor ce te laudă toase prin greutatea necuvioa-
cu credinţă şi te slăvesc în- I selor fapte. Şi întristându-mă,
tru toţi vecii. 1
strig către tine, iubitorule de
1 ·
Binecuvântăm pre Tatăl... oameni: Vinqecă Gll Ginstit sân-
Treime, dumnPzeire una, fire gele tău ranele sufletului 111eu
nedespărţită şi despărţită în cele nevi n d e ca te, ca să laud
feţe, stăpânie neperitoare, Pă dumnezeirea ta.
rinte, Fiule şi Duhule, pre tine Ă vând răutatea ca mâncare
te lăudăm întru toţi vecii. şi lenevirea băutură, eu cel ce ·
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. rămân neîndreptat în toate, în
Născătoare de Dumnezeu cu- deşert mă bucur de oprirea
rată, uşa cea cerească, poarta mâncărilor; că n'a zis Domnul ·
cea de mântuire, primeşte ru- să fie postul de acest fel.
găciunea tuturor creştinilor, ce-
lor ce te fericesc pre tine întru Pre tine, ceea ce eşti pierză
toţi vecii.
toarea osândirii celei cumplite
de mult ş\ mijlocitoarea apro-
Slavă ţie; Dumnezeul nostru, slavă ţie.
pierii neamului nostru către
Cruce, ceea ce eşti sceptrul Dumnezeu şi punte către Făcă
lui Hristos, cornu I Bisericii, torul, Născătoare de Dumne- ~
' biruinţa împăraţilor, păzitoarea zeu, te slăvim.
creştinilor; tu eşti luminarea
Alt Irmos : Pre maica Fecioară„ .
. mea, tu şi lauda mea întru Pre lemn răstignindu-te tu, '.!':: ·
toţi vecii.
făptura s' a clătit, că Dumnezeu
Irmosul : Să lăudăm, bine să cuvântăm ...
fiind ai pătimit trupeşte, pentru
Re cel ce a închipuit mai milostivirea îndurărilor, ca să
„' nainte în rug lui Moisi mine mântueşti pre noi.
„nunea Fecioarei, în muntele
„Sinai oarecând, lăudaţi-l, bi-
„ne-1 cuvânt aţi, şi-l prea în-
„nălţaţi întru toţi vecii".
Puterea crucii tale, Doamne
este mare; că închipuindu-o
întru noi, îndată şi gonim pu-
terea dracilor.
I
.
Slavă, a Treimii.
Pre luceafărul cel înaintea„. Unime în trei ipostasuri, Tre-
. sufletul cel stricat cu necu- ime prea singurită, domnească
vioase gânduri, curăţeşte-1 stăpânie, fire întocma slăvită,
cu stropirea sângelui tău, dum- Părinte, Fiule şi dumnezeescule
nezeescule Cuvinte şi mă fă Duhule, mântueşte-ne pre noi
, ~ părtaş slavei tale, Hristoase, 1
pre toţi. .
~~~~~~~~~~~
184 VINERI
Şî acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Martirica.

Bucură ·te, curăţitoarea lumii, ce vă
vom numi pre voi .
Născătoare de Dumnezeu, la sfinţilor? Heruvimi? Că întru
carea năzuind toţi păcătoşii, voi s' a odihnit Hristos. Sera- ~
aflăm pururea îm_păcare cu fimi? Că neîncetat l-aţi slăvit
Dumnezeu. pre el. Ingeri? Că de trup v' aţi
Slavă ţie, Dulllllezeul noitru, ilavă ţie. lepădat. Sau puteri? Că minuni
Cu dumnezeească puterea lucraţi. Multe sunt n urnirile
. crucii tale Doamne întăreşte voastre şi încă mai mari daru-
mă, ca să-ţi aduc ţie vremea rile.Rugaţi-vă să se mântuească
· postului fără prihană şi curată. sufletele noastre.
Irmosul: Slavă, Şiacum, a Cruciî-Născătoareî de
Dumnezeu.
pre maica Fecioară, cea cu-
Podobie : O prea slăvită minune ...
„rată şi fără prihană, cu cântări
Dacă te-a văzut răstignit
în ~
„de laude toţi credincoşii, ca locul căpăţânei, Mântuitorule,
„pre o Născătoare de Dumne- făptura toată s'a schimbat şi ~
„zeu, cu evlavie o slăvim. s' a mâhnit clătindu-se, nepu-
S'fetilna glasului, de trei ori. tând suferi. Iar Preacurata Fe-
LA STIHOAVNĂ.
cioară şi maica ta, tânguindu-se,
Stihira zilei, de două ori, glasul al 8-lea,
şingur glasul. a strigat către tine: Vai mie, o
Vestirea postului să o primim Fiul meul Prea dulce Mântui-
cu bucurie, că de l-ar fi păzit torul meul Ce este această nouă,
strămoşul, n' am fi suferit căde prea slăvită şi streină vedere? .
rea cea din Edem. Că frumos Bine este a ne mărturisi Domnului...
era la vedere şi bun la mân- Şi cealaltă rânduială.:Ceasul 1-iu, fără Catismă.
care rodul, carele m' a omorît. Tot aşa şi în celelalte Vineri ale sfântului post .
Să nu ne amăgim cu vederea,
nici să se îndulccasă gâtlejul
nostru cu bucate scumpe, care
Intru această VinerL
. după mâncare sunt fără de
LA AL ŞASELEA CEAS
cinste. Să fugim de neînfrânare,
· şi după săturare să nu ne supu- Tropaml Proorociei, glasul al 8-lea
nem patimilor. Să ne însemnăm ~. .~ieaţa noastră cea mult "
cu sângele celui ce s' a adus pen- păcătoasă şi năravul cel
. tru noi de bună voie la moarte, nepocăit, întâmpină-le
, şi nu se va atinge de noi pi(lr- Doamne cu îndurările
zătorul. Şi vom mânca paştele tale. Că afară de tine
· lui Hristos cele prea sfinţite, pre altul nu ştim să stăpânea
· spre mântuirea sufletelor scă vieaţa şi moartea, mântue-
noastre. şte-ne ca un iubitor de oameni.

Prochimen, glasul al 7-lea: Psalm, 17.
L Iubi-te-voiu Doamne vârtutea mea, Domnul
eşte întărirea mea.„
Stih : Dumnezeul meu, ajutorul meu ...

VINERI SEARA
Din Proorocia Isaiei cetire. După Psalmul începător, obişnuita Stihologie
Cap. 3, Vers 1: La Doamne strigat-ani„. punem Stihiri 1O şi
i ată Stăpânul, Domnul Savaot, va
lepăda din Iudeia şi din Ierusalim ff!l ~': cântăm Stihira zilei, de două ori.
i1ia oi'.
pre cel tare şi pre cea tare, şi Glasul al 5-lea, singur glasul:
puterea pâinii şi puterea apei,
pre uriaşul şi pre cel puternic şi eniţi credincioşilor să lu-
pre omul ostaş şi pre judecător şi
pre prooroc şi pre vrăjitor şi pre bă crăm la lumină lucrurile
trân şi pre căpetenia preste cincizeci
şi pre sfetnicul cel minunat şi pre mai ma-
lui Dumnezeu; să um-
rele meşter de lemn cel înţelept şi pre ascultă blăm cu chip smerit ca
torul de întrebări cel ştiutor. Şi voiu pune lor
domni tineri, şi cei batjocoritori îi vor stăpâni ziua. Toată scrisoarea
pre ei. Şi va năvăli popor, om asupra omului nedreaptă a celui de aproape să
şi om asupra vecinului său, şi se va scula cu
sfadă pruncul asupra celui bătrân şi cel ne- o lepădăm dela noi, nepuindu-i
cinstit asupra celui de cinste. Că se va apuca
omul de fratele său sau de casnicul tatălui
împiedicare spre sminteală. Să
său, zicând : haină ai, fii căpetenie nouă, şi lăsăm desfătarea trupească, să
bucatele mele să fie sub tine. Şi răspunzând
acela în ziua aceia va zice : nu voiu fi ţie creştem darurile sufletului să
căpetenie, că în casa mea nu este pâine, nici dăm celor lipsiţi pâine, şi să ne
haină, nu voiu fi căpetenie poporului acestuia.
Că s'a pustiit Ierusalimul, şi Iudeia a căzut, apropiem către Hristos cu pocă
şi limbile lor sunt cu fărădelege, neascultând
de Domnul, pentrucă acum s'a smerit mări
inţă, strigând: Dumnezeul no-
rea lor. Şi ruşinea feţii lor a stătut împotriva stru milueşte-ne pre noi.
lor, şi păcatul său ca al Sodomei l-a vestit şi
l-a arătat. Vai sufletului lor! Că au sfătuit Apoi cântăm şi patru martirice ale glasului
sfat rău ei asupra sa, zicând : să legăm pre
cel drept, că nu ne este nouă de nici o treabă; ce se întâmplă la Octoih: şi îndată patru idio-
drept aceea, rodurile mâinilor sale vor mânca. mele ale sfântului Teodor, glasul al 2-lea.
Vai celui fărădelege ! Că rele îi vor veni după
lucrul mâinilor lui. Poporul meu ! Cârmuitorii Veniţi toţi iubitorii de muce-
voştri vă jefuesc pre voi, şi cei ce vă silesc nici să ne veselim duhovniceşte
vă stăpănesc pre voi. Poporul meu ! Cei ce
vă fericesc vă înşeală pre voi, şi cărarea pi- şi să serbăm. Că astăzi, ne pune
cioarelor voastre o strică. Ci acum va sta Dom-
nul la judecată şi va pune la judecată pre
înainte masa de taină mucenicul
poporul său. Insuşi Domnul la judecată va Teodor, veselindu-ne pre noi
veni, cu bătrânii poporului şi cu domnii lui.
iubitorii de prăznuire şi să stri-
Prochimen, glasul al 6-lea: Psalm 18.
Doamne, ajutorul meu şi Mântuitorul meu ... găm către dânsul: Bucură-te,
Stih: purtătorule de chinuri cel nebi-
Cerurile spun slava lui Dumnezeu ... ruit, cela ce ai surpat pe pământ
•
îngrozirile tiranilor. Bucură-te,
In ştiinţă să fie: cela ce ţi-ai dat trupul tău cel
Că slujba Mineiului, a sfântului ce se va în- de ţărâna m un cil or, pentru
tâmpla Sâmbătă şi Duminică, se cântă la Pave-
cerniţă sau când va socoti cel mai mare. Hristos Dumnezeu. Bucură-te,
De se va întâmpla într'această Sâmbătă
Aflarea capului sfântului Ioan, să se caute
cela ce te-ai arăt a t în multe
Tipic, la sfârşitul cărţii la litera ( N). feluri de primejdii ostaş iscusit
186 VINERI
al oştii celei cereşti. Pentru Dumnezeu să mântuească sufle-

aceasta te rugăm pre tine, lauda tele noastre.
mucenicilor: Roagă-te pentru Pre tine, cel numit cu nume-
sufletele noastre. le dumnezeeştilor d a r u r i, te
Darul cel de Dumnezeu dă cinstesc de trei ori, fericite
ruit al minunilor tale, mucenice Teodore. Că arătându-te lumi-
Teodore, îl întinzi tuturor celor nător neapus al luminii celei
ce aleargă către tine cu cre- du m n ez e eşti, ai strălucit cu
dinţă. Pentru care te lăudăm chinurile tale în toată lumea;
pre tine zicând: Pre cei robiţi şi arătându-te de cât focul mai
îi mântueşti, pre bolnavi tămă puternic, văpaia ai stins şi capul
dueşti, pre cei săraci îmbogă vicleanului balaur l-ai sfărâmat.
teşti şi mân tu eşti pre cei ce Pentru aceasta spre chinurile
înoată cu corăbiile. Alergarea tale Hristos uitându-se, a încu-
spre cele zadarnice a robilor o nunat dumnezeescul tău cap.
opreşti, şi arăţi, pătimitorule, Mare mucenice biruitorule, ca
pagubele celor ce li s' a furat. cel ce ai îndrăzneală către Dum-
Pre ostaşi îi înveţi să se ferea- nezeu, cu de ad insu 1 roagă-te
scă de răpire. Pruncilor dă pentru sufletele noastre.
rueşti cu milostivire cererile. Slavă, glasul al 6-lea.
Ferbinte ajutător te afli celor Lucrând vrăjmaşul cu tira-
ce săvârşesc sfinţită pomenirea nul cel ca şi dânsul viclean, ca
ta. Pentru care, prea sfinţite cu un organ, prin rea izvodire '
pătimitorule, şi nouă celor ce
se ispitia să spurce cu bucate
lăudăm mucenia ta cere-ne dela
din jertfele cele necurate, pe
Hristos mare milă. prea creştinul popor, cel ce se
Dar al lui Dumnezeu prea curăţia cu postul. Ci tu ai stri-
mare te-ai arătat, mucenice Teo- cat meşteşugirea lui cu chib-
dore; că şi după sfârşit, ca un zuială mai înţeleaptă şi în vis
viu, dai cererile celor ce aleargă arătându-te arhiereului ce 1u i
la tine; pentru că şi fiul fede atuncea, i-ai descoperit a-
. meei, răpindu-se odinioară rob dâncul gându 1u i, arătându-i
. în oaste păgânească, venind meşteşugirea cea necuvioasă a
înaintea ta văduva şi udând cu vicleanului. Pentru aceasta adu-
lacrimi biserica ta, tu ca un mi- cându-ţi ţie mulţumire, te nu-
lostiv pre cal alb încălecând ai mim mântuitor şi facem în toţi
pus pre fiul ei înaintea ei, ne-
.. . . ..
an11 pomenirea mtnun11 ce s a
,
văzut. Şi după aceasta, şi cu făcut. Şi încă ne rugăm să ne
· aceasta, n'ai încetat lucrând mi- păzim nevătămaţi de meşteşu
nuni. Ci roagă pre Hristos girile vicleanului, cu rugăciunile
tale cele către Dumnezeu, mu- numai că ai mâncat din pomul, din carele
ţi-am poruncit numai dintru acesta să nu mă
cenice Teodore. nânci. Şi a zis Adam : femeia care mi-ai dat
să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom şi am
Şi acum a Născătoarei,
a glasului ce se mâncat. Şi a zis Domnul Dumnezeu femeei :
va întâmpla de rând. de ce ai făcut aceasta? Şi a zis femeia : şar
pele m'a amăgit şi am mâncat. Şi a zis Dom-
IEŞIRE, fără Evanghelie. nul Dumnezeu şarpelui: pentrucă ai făcut
Lumină lină ... aceasta, blestemat să fii tu din toate dobitoa-
cele şi din toate fiarele pământului ; pre pieptul
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalm 19: tău şi pre pântece te vei târî şi pământ vei
Auză-te Domnul în ziua necazului...
mânca în toate zilele vieţii tale. Vrăjmăşie
voiu pune între tine şi între femeie şi între
Stih: Scutească-te numele Dumnezeului lui sămânţa ta şi între sămânţa ei ; acela va păzi
Iacov. capul tau şi tu vei păzi călcâiul ei. Femeei
a zis : îmmulţind voi îmmulţi necazurile tale
Dela Facere cetire. şi suspinul tău, în dureri vei naşte fii şi spre
bărbatul tău va fi întoarcerea ta; şi el te va
Cap. 2. Vers 20 stăpâni. Iară lui Adam a zis: pentru că ai as-
i a pus Adam nume tuturor do- cultat glasul :l'emeei tale şi ai mâncat din po-
.. bitoacelor şi tuturor pasărilor ce- mul, din care ţi-am poruncit ţie, numai dintru
. rului şi tuturor fiarelor pământu acela să nu mănânci, şi ai mâncat dintr'însul,
lui; iară lui Adam nu s'a aflat blestemat să fie pământul întru lucrurile tale ;
ajutor asemenea lui. Şi a pus Dum- întru necazuri vei mânca dintr'însul în toate
~. nezeu somn în Adam şi a adormit; zilele vieţii tale. Spini şi pălămidă va răsări
şi a luat o coastă dintru ale lui şi a ţie, şi vei mânca iarba pământului. Intru su-
v plinit cu carne locul ei. Şi a făcut Dum- doarea feţii tale vei mânca pâinea ta, până
nezeu coasta, care o a luat din Adam, femeie, 1 când te vei întoarce în pământ din care eşti
şi o a adus pre ea la Adam. Şi a zis Adam: luat : că pământ eşti şi în pământ te vei întoarce.
iată acum os din oasele mele şi trup din tru- Şi a pus Adam numele femeei sale Eva, adică
pul meu, aceasta se va chema femee, pentru Vieaţă, pentrucă ea este mumă tuturor celor vii.
că din bărbatul său s'a luat. Pentru aceea va
lăsa omul pre tatăl său şi pre muma sa şi se Prochimen, glasul al 6-lea. Psalm. 20
va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
Şi erau amândoi goi şi Adam şi femeia lui, Inalţă-te Doamne întru puterea ta; cânta-vom
şi nu se ruşinau. Iar şarpele era mai înţelept şi vom lăuda puterile tale.
decât toate fiarele cele de pre pământ, care
le-a făcut Domnul Dumnezeu. Şi a zis şarpele Stih:
către femeie : ce este, că a zis Dumnezeu să Doamne întru puterea ta se va veseli îm·
nu mâncaţi din tot pomul Raiului? Şi a zis păratul.
femeia către şarpe : din tot pomul care este
în Raiu mâncăm, iară din rodul pomului, care Dela Pilde cetire.
este în mijlocul Raiului a zis Dumnezeu: să
nu mâncaţi dintr'ânsul, nici să vă atingeţi de , Cap. 3. Vers 19
dânsul, ca să nu muriţi. Şi a zis şarpele către umnezeu cu înţelepciune a înte-
femeie : nu veţi muri cu moarte. Că ştie Dum- meiat pământul, şi a gătit ceru-
nezeu, că ori în ce zi veţi mânca dintr'însul, rile cu priceperea. Intru cuno-
se vor deschide ochii voştri şi veţi fi ca nişte ştinţa lui adâncurile s'au deschis
dumnezei, cunoscând binele şi răul. Şi a vă A şi norii au izvorît apă. Fiule! Să nu
zut femeia că bun este pomul la mâncare şi treci, ci păzeşte sfatul meu şi gân-
plăcut ochilor la vedere, şi cum că frumos dul. Ca să fie viu sufletul tău, şi să fie
este a cunoaşte; şi luând din rodul lui amân- har împrejurul tău, şi va fi vindecare
cat şi a dat şi bărbatului său şi a mâncat cu trupului tău, şi purtare de grije de oasele
dânsa. Şi li s'au deschis ochii amândorora şi tale. Ca să umble în pace, având nădejde în
au cunoscut că erau goi. Şi au cusut frunze toate căile tale, şi ca să nu se poticnească
de smochin şi şi-au făcut acoperământ împre- piciorul tău. Că de vei şedea, fără de frică
jurul trupului. Şi au auzit glasul Domnului vei fi, şi de vei dormi, dulce vei dormi. Şi nu
Dumnezeu umblând prin Raiu după amiazăzi, te vei teme de frica ce va veni asupră-ţi, nici
şi s'au ascuns Adam şi femeia lui de către de năvălirile necredincioşilor cele împresură
faţa Domnului Dumnezeu între pomii Raiului. toare. Că Domnul va fi întru toate căile tale,
Şi a strigat Domnul Dumnezeu pre Adam şi şi va întări piciorul tău, ca să nu te clăteşti.
a zis lui: Adame, unde eşti? Iar el a zis : gla- Nu te lepăda a face bine celui lipsit, când
sul tău am auzit umblând prin Raiu şi m'am poate a ajuta mâna ta. Nu zice: du-te şi să
temut, că gol sunt şi m'am ascuns. Şi i-a zis te întorci şi mâine îţi voi da, putând tu face
Dumnezeu: cine ţi-a spus ţie că eşti gol? fără bine, că nu ştii ce va aduce ziua ce vine. Nu
VINERI
meşteşugi rele asupra prietenului tău, carele Apoi acest CANON, Compunere a~lui Ioan
vine de aiurea şi nădăjdueşte spre tine. Nu
fii iubitor de vrajbă împotriva omului în za- Damaschin. Al căruia Acrostihul la Greci
dar, ca să nu-ţi facă ţie ceva rău. Nu-ţi ago- este acesta :
nisi ocările oamenilor răi, nici urma căilor lor. Pre tine te laud cel numit Darul lui Dumnezeu.
Că necurat este înaintea Domnului tot călcă
torul de lege, şi cu cei drepţi nu se împreună. Cântarea 1, glasul al 8-lea Irmos:
Blestemul Domnului în casele celor necredin- Apa trecându-o ca pre uscat...
cioşi, iar curţile drepţilor bine se cuvintează.
Domnul mândrilor le stă împrotivă, iar celor
smeriţi le dă dar.
D re tine, Teodore, ştiindu-te
C iubitor de Dumnezeu şi
După aceasta, fiind legat cu dragostea ta cea
Să se îndrepteze rugăciunea mea ...
nedepărtată, sufletul şi trupul .
Şi ceealaltă rânduială a Liturgiei celei mai
înainte sfinţite.
meu şi cuvintele laudelor, ţie
închin.
Se scria porunca cea urâtă
lui Dumnezeu, a aduce jertfe
Iar după rugăciunea Amvonului cântăm acest idolilor, iar nu lui Dumnezeu
canon de rugăciune, al sfântului Teodor, adu- celui viu. Ci tu ai venit, nu ca
cându-se şi coliva, începem cu: Doamne, auzi
rugăciunea mea ...
să jertfeşti lor, purtătorule de
Apoi, Dumnezeu este Domnul şi îndată
biruinţă, ci ca să te aduci jertfă
Troparul, glasul al 2-lea. lui Dumnezeu.
Mari sunt isprăvile credinţei, Slavă:
în izvorul văpăii, ca întru o apă Fiind pătruns cu dumneze- .

de odihnă, sfântul mucenic easca dragoste a lui Dumnezeu
Teodor s'a bucurat; că cu foc celui prea înalt, mucenice Teo-
tot arzându-se ca nişte pâine dore, te-ai făcut ostaş Fiului, ·
dulce Treimii s' a adus. Pentru celui unuia născut şi darurile
rugăciunile lui, Hristoase Dum- nu le-ai greşit.
nezeule, milue5te-ne pre noi. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Slavă,tot aceasta.
C etele îngereşti şi omeneşti,
maică care nu ştii de mire, te
Toate tainele tale sunt mai laudă neîncetat; pentru că ai
pre sus de cuget, toate sunt ţinut în braţele tale pre Zidi-
prea slăvite, Născătoare de torul lor, ca pre un prunc.
, Dumnezeu. Cu curăţia fiind pe- Cântarea a 3-a, Irmos:
cetluită şi fecioară păzită, maică Tu eşti întărirea ...
te-ai cunoscut nemincinoasă,
ântare din buzele mele, şi
născând pre Dumnezeu cel a-
devărat. Pre carele, roagă-l să
mântuiască sufletele noastre.
C din sufletul meu rugăciune
cu durere aduc ţie, milostive- ·
şte-te spre mine purtătorule de
Şi indată Psalmul 50:
Milueşte-mă, Dumnezeule ... chinuri, Teodore.
===============~~
Trupul ţi-ai supus minţii ce- 1 zeu, mântueşte pre cei ce te .

lei singure stăpânitoare, mare laudă pre tine.
mucenice, şi cu amândouă slu- Cântarea a 5-a, Irmos :
~ jeşti Ziditorului. Mânecând către tine ...
Slavă: ubiţi pre Domnul, cel ce vă
Stătut-ai la judecata cea ti- 1l
_ iubeşte 1 Strigat-ai, viteazule
rănească, vestind Dumnezeu Teodore, către mucenicii cei ce
au pătimit împreunăcu tine.
pre Hristos împăratul; şi te-ai
lepădat a jertfi celor spurcaţi, Aprinzându-ţi inima cu
Teodore. râvnă, purtătorule de biruinţă,
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ai ars pre dumnezeoaia cea cu
• • +
numire mincinoasa, 1mpreuna 1wl A .._,
1\-e tinetoţi creştinii te-am

cu capiştea ei.
. câştigat scăpare şi zid pururea;
pre tine te slăvim fără tăcere, Slavă, a Treimei.
ceeace nu ştii de mire. Cu puterea ta cea nebiruită
Cântarea a 4-a, Irmos : purtătorule de chin uri, Teo-
Auzit-am, Doamne ... dore, pierde îndrăsneala bar-
barilor şi patimile mele.
~ li\in tainele cele dumnezeeşti
J)JJ gustând cu cunoştinţa, mu-
cenice Teodore, fără sfială ai Fecioară, după naştere te
propoveduit naşterea lui Dum- lăudăm pre tine, Născătoare de
nezeu şi o ai mărturisit. Dumnezeu, că tu ai născut
lumii pre Dumnezeu, Cuvântul
Cei ce slujiau patimilor, cu trup.
socotiau dumnezeirea pătimi Cântarea a 6-a Irmos :
. toare, pre cari, cu duhul lumi- Curăţeşte-mă pre mine ...
nându-te, i-ai mustrat, pătimi
a o slabă, ca o neputincioasă
torule Teodore.
Slavă.
C I) ce era întărâtarea mincino-
şilor dumnezei, spre izbândirea
Rugămu-ne, fericite Teo- sa cerea ajutor dela oameni;
. dore, să ne fii cu rugăciunea ta de vreme ce se biruia de îm-
ajutător nouă, celor ce te lău potrivirea nemincinoşilor mu-
dăm. Scapă-ne din tot fel ul de cenici, cari propoveduiau ade-
. primejdii şi de patimi. vărul.
Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu. De două ori.
Ceeace, fiind brazdă nearată, Slavă, a Treimii.
· ai odrăslit spicul cel de vieaţă I ntărindu-te cu puterea lui
făcător, care dărueşte lumii Dumnezeu, lauda mucenicilor
vieaţă, Născătoare de Dumne- Teodore, muncile cele dela pă-
190 VINERI
~ gâni ca nişte săgetături de trupeşti de bună voie scutu-

prunci, fericite, le-ai socotit, rându-te, nu cu mâncarea, pur-
trăinicia celor viitoare mai în- tătorule de chinuri, ci cu dra-
nainte văzându-o. gostea cea dumnezeească hră
nindu-te, ai cântat: Dumnezeul
părinţilor noştri, bine eşti cu-
Fă să ne mântuim de greşeli
vântat.
cu rugăciunile tale, curată Năs
cătoare de Dumnezeu, şi să Slavă a Treimii.
aflăm Preacurată dumnezeea- In temniţă, ca în cuptorul
scă strălucirea Fiului lui Dum- tinerilor oarecând, unul din ne-
nezeu, celui ce s'a întrupat din stricata Treime arătându-se,
tine negrăit. ţi-a dat îndrăzneală ţie, purtă
torule de chinuri, celui ce cân-
tai: Dumnezeul părinţilor noş
Credinţa luiHristos, ca o pa- tri, bine eşti cuvântat.
văză înlăuntruîn inima ta pri-
mind, puterile cele protivnice
· le-ai călcat, mult pătimitorule; Când ai vrut să rândueşti
şi cu cunună cerească te-ai în- mântuirea noastră, Mântuito-
cununat în veci, Teodore, ca rule, te-ai sălăşluit în pântecele
un nebiruit. Fecioarei, pre care o ai arătat
folositoare 1u mii; Dumnezeul
Cântarea a 7-a Irmos: părinţilor noştri, bine eşti cu-
Din Iudeea venind tinerii...
vântat.
li)) ănitu-te-ai la trup, pentru Cântarea a 8-a, Irmos :
.El Cuvântul cel ce s'a rănit De şapte ori cuptorul... ..
dupre trup pentru noi, şi aces-
tuia cu mulţumită veselindu-te, I(\ rbit fiind la minte, mai ma-
ai strigat, mucenice Teodore: U rele nelegiuitorilor te îngro-
Dumnezeul părinţilor noştri, zia pre tine păgâneşte, cinstito-
bine eşti cuvântat. rule de Dumnezeu; pentru ce .
în deşert ţi-ai pus nădejdile ne-
precum s'a pus în mormânt bune, spre omul carele cu sila a
şi de bună voie s'a pecetluit murit? Iar tu ai strigat: Tineri
Mântuitorul tuturor, aşa te-ai binecuvântaţi, preoţi lăudaţi,
sălăşluit în temniţă pecetluită, popoare prea înălţaţi pre Hri- ~
purtătorule de biruinţă, Teo- stos în veci.
dore, strigând: Dumnezeul pă ca un priceput şi înţelept
rinţilor noştri, bine eşti cu-
iconom al darului, cu darul ce
vântat. s' a dăruit ţie de la Dumnezeu,
O morît fiind, şi de ai strigat, Teodore, celui ce po-
runcia păgâneşte: Această ru- dar nu te-ai ars; că tu ai ars

şine să fie mie şi celor ce cântă: înşelăciunea, şi stai viu înaintea ,
Tineri binecuvântaţi, preoţi lău lui Dumnezeu, şi întru Dânsul
daţi, popoare prea înălţaţi pre ca un mucenic te veseleşti, pur- ·
· Hristos în veci. tătorule de biruinţă, şi cinstito-
rule de Dumnezeu, Teodore.
Vitejeşte te-ai nevoit, cu în- Slavă:
drăzneală ai mustrat, strigând pre tine un Hristos te ştim,

· către tiranul: Pentru ce eşti pre unul din Treime în două
fără de minte, poruncind să lă firi desăvârşit; păzeşte pre po-
săm pre Făcătorul şi să slujim porul tău acesta, pre carele l-ai
· cu minciună făpturilor? Iar eu câştigat cu scump sângele tău;
. cânt: Tineri bine cuvânt a t i, pentru rugăciunile lui Teodor,
pre o t i lăudaţi, popoare prea purtătorul de biruinţă.
· înălţaţi pre Hristos în veci. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
1
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Pre tine, mântuitoare întru
Cu închipuiri trupeşti, cu primejdii, ceea ce ai purtat în ·
multe feluri de graiuri ascunse brate pre Dumnezeu cel nevă
şi cu arătări însemnătoare şi în- zut şi lăudat în ceruri de toate
chipuitoare, au vestit mai 'na- puterile, şi carele pre tine s' a ,
, inte grăitorii de Dumnezeu naş dăruit nouă, pururea te slăvim.
terea ta, Fecioară, cea mai pre Irmosul:
· sus de fire şi minunată. Pentru Pre tine, Maica lui Dumne-
aceasta veselindu-ne, pre tine „zeu şi Fecioara cea neispitită
cu bună credinţă te lăudăm, „de nuntă, pre tine, ceea ce ai
· prea înălţând pre Hristos întru „născut mai pre sus de minte
· toţi vecii. „prin cuvânt pre Dumnezeu cel
Cântarea 9-a, Irmos : „adevăra t, pre cea mai înaltă
Pre tine cea neispitită ... „de cât prea curatele puteri, ~
~ ricina „cu neîncetate do x o 1o g ii te
P
muceniciei tale, Teo-
- dorea fost dragostea lui „sl av1m .
>J • "
Dumnezeu. Pentru aceasta tru- Şi îndată : Sfinte Dumnezeule

pul tău s'a dat focului celui ma- Şi
Troparul Sfântului:
terial, şi prin aceasta ai mers Mari sunt isprăvile credinţei...
la focul cel dumnezeesc, bucu- Slavă, Condacul.
. rându-te, purtătorule de biru- Credinţa lui Hristos ca o pavăză ...
inţă, cinstitorule de Dumnezeu, Şi acum, a Născătoarei, glasul acelaş.
Teodore. Ca pre o folositoare şi spri-
Mucenic prea slăvite, ai ars, jineală tare, toţi cei ce am gre-
192 SÂMBĂTĂ
Slavă, Condacul: Credinţa lui Hristos ca o

şit am câştigat ajutorul tău cel pavăză.„ Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu;
. ferbinte, Preacurată Fecioară, Ca pre folositoarea... Apoi rugăciunea şi bine-
maică Marie, mântuirea creşti cuvântarea colivii. După aceasta zicem: Fie
nilor. Pentru aceasta nu înceta numele Domnului binecuvântat... Bine voiu
cuvânta pre Domnul...
. rugând pre Mântuitorul, ca să Şi Apolisul. Şi intrând la masă, gustăm vin şi
ne dăruiască iertare. undelemn pentru Sfântul.
Şi se face binecuvântărea colivii. Aceasta am luat în Lavra cuviosului părin
Apoi : Fie numele Domnului... de trei ori. telui nostru Sava, şi în Monastirile de obşte:
Şi Bine voiu cuvânta pre Domnul... ale cuviosului Eftimie cel mare ; ci aceasta,
acum nu facem pentru cinstea zilei. Insă mân-
Şi se dă anaforă de Preot, Şi Apolisul. Iar
căm prune fierte îără de unt delemn şi varză,
unde nu se face Liturghia cea mai 'nainte
iar cei ce vor voi, mănâncă mâncare uscată
sfinţită, sfârşim ceasurile aşa :
ca şi Miercuri.
După: Slăbeşte, lasă, iartă Dumnezeule .. „.
Şi după metaniile cele de pe urmă, zicem : ln ştiinţă să fie :
Sfinte Dumnezeule, Tatăl nostru, Doamne Că în toate Vinerile sfântului post, la Ve-
milueşte, de 12 ori. cernie şi După-cinare, nu facem metanii; nu-
Apoi rugăciunea aceasta : mai unde sunt însemnate, la Liturghia cea
Prea Sfântă Treime, Stăpânie ... mai 'nainte sfinţită, care sunt: după să se în-
drepteze rugăciunea mea, 3 metanii, după
Şi începem Vecernia : Eşirea Sfintelor daruri, metanii 3; la Fie nu-
Veniţi să ne închinăm... de trei ori. Şi mele Domnului, 3 metanii; iar După-cinare
Psalmul 103. Apoi obişnuita Catismă şi cân- cetim cea mare, la care cântăm Canonul mor-
tăm, la: Doamne strigat-am... Stihirile pe 6. ţilor la gropniţă, al glasulni de rând. Iar Ca-
Martirice 3, din Octoih a glasului ce va fi noanele Mineiului, ce se vor întâmpla întru
de rând. Şi ale sfântului Teodor 3. Slavă, a această Sâmbătă şi Duminică, le cântăm când
sfântului Teodor, Şi acum, a Născătoarei, a va socoti cel mai mare ; unul adică îl cântăm
glasului ce va fi de rând. Eşire nu facem. la După-cinarea Vinerii, iar altul la După-cina
Lumină lină... Paremiile. rea Duminicii ; aşa facem la toate Vinerile
seara, în tot sfântul post.
LA STIHOAVNĂ.
Stihira Idiomelă a zilei, de două ori. Şi Marti-
rica, glasul al 5-Iea : Binecuvântată este oa-
stea... Slavă, a sfântului Teodor, glasul al
2-lea: Al dumnezeeştilor daruri... Caută intre
Stihirile Vecerniei. Şi acum, a Născătoarei de
Dumnezeu : Toată nădejdea mea ... Acum slo-
bozeşte, Sfinte Dumnezeule, după Tatăl nos-
tru Troparul : Mari sunt isprăvile credinţei...
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu :
Toate tainele tale... Apoi Ecteniile, şi trei me-
tanii. Şi se îmbracă Preotul în Felon mohorit,
şi începe : Binecuvântat este Dumnezeul nos-
tru ... Şi noi cetim Psalmul 142 şi celelalte
precum mai n'ainte am arătat. Canonul pe 4.
Şi după sfârşitul Canonului, în loc de Cade-se
să te fericim... cântăm Irmosul Cântlirii 'a 9-a :
Pre tine, Maica lui Dumnezeu ..'.
Apoi Sfinte Dumnezeule ; După, Tatăl nos-
tru ... Troparul: Mari sunt isprăvile credinţei ...
. „ . ~~~~~~m_~~
purtat în pântecele tău pre

Dumnezeu cel neîncăput, pre
SÂMBĂTĂ cel ce a răsărit din Tatăl fără
INTÂIA SĂP'rĂMÂNĂ A SFÂNTULUI patimă mai 'nainte de veci, pre
POST. Cuvântul, cel într'un ipostas, şi
Fiul cel de o fiinţă, pre acesta
LA UTRENIE
roagă-l, cu profeţii şi cu mu- #
Dupil cei şease Psalmi cântăm: Dumnezeu

este Domnul, pe glasul al 2-lea. Şi zicem Tro-
cenicii, cu cuvioşii, pustnicii şi
parul sfântului Teodor. drepţii, să ne dea nouă desle-
Mari sunt isprăvile credinţei... De 2 ori. gare greşelilor.
Slavrt, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Apoi cetim vieaţa sîântt1lui Teodor. După aceea ~
Toate tainele tale„. Psalmul 50 şi CANONUL hramului cu Irmosul
Şi obişnuitele Stihologii. După întâia Stiholo-
pe 6 şi al sfântului Teodor pe 8. Cântăm şi :
gie, cântăm Sedelnele mucenicilor din Octoih, Să cântăm Domnului...
ale glasului de rând. După a doua Stihologie,
cântăm aceste Sedelne ale sfântului Teodor, CANON, al căruia Acrostihul Ja Greci este
glasul al 3-lea. acesta:
Tiron cel prea slăvit, lauda Sâmbetei dintâi
Podobie : Pentru mărturisirea ...
CANON
nferbântat fiind de ade- Facerea lui Ioan, Mitropolitul Evhaitenilor.
[t4 " vărul credinţei, ai stins Cântarea 1-a, glasul al 4-lea, Irmos:
'.fi înşelăciunea păgânătăţii, Deschide-voiu gura mea ...
, ~surpând dumnezeirea /(\el ce este mai pre sus de
' idolilor; şi jertfă dum- \J; toate, pre tine, ceea ce l-ai
nezeească făcându-te, cu minu- născut negrăit, te-a pus mai
nile răcoreşti marginile lumii, 'nainte de cât toţi aleşii lui;
slăvite mucenice. Roagă pre pentru acesta astăzi lăudând
Hristos Dumnezeu, să dăru pre cel încununat de dânsul,
ească nouă mare milă. ţie prea lăudată, mai 'nainte
Slavă. începem laudă.
Dar dumnezeesc te-a dat pre pre marele între mucenici
tine, spre mântuirea a t o a tă Teodor, pre viteazul cel prea
lumea, Domnul, cel ce te-a în- luminat, pre cel prea numit şi '
tărit întru pătimire; boalele prea slăvit, pre cel întru minuni
noastre cele sufleteşti tămădu vestit de la marginile pămân
indu-le şi patimile trupeşti bi- tului până la margini, cu ·cântări
ruindu-le. Mucenice Teodore, îl vom lăuda.
roagă pre Hristos Dumnezeu
să dăruească nouă mare milă.
Zi de veselie a strălucit în...
tru cele de întristare şi mâh-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. nirea lor O a veselit, luminând
F ecioară curată, ceea ce ai li de departe cu darul dumneze-
$iÂ
~~~~~~~~~~~~~~
TRlODOL 1:1
i94 SÂMBĂTĂ
eseului mucenic începuturile şi grăit de Dumnezeu mai de de- '

~ zilele cele din 'naintea sărbă mult întru tine arătat s' au îm-
torilor. plinit, Maică Fecioară, că ai '
Cel ce s'a jertfit şi în jertfă născut Dumnezeu adevărat şi
a primit sfânta înjunghiere, om adevărat, mai pre sus de ,
stropeşte Biserica pre care o a fire şi cu minune.
ales, ca cu nişte curăţiri, cu Catavasie.
sângele celui ce a pătimit pentru Deschide-voiu gura mea ..
. dumnezeească slăvirea lui. Cântarea 3-a, Irmos :
A Născătoarei de Dumnezeu. Pre ai tăi cântăreţi...
Frumos lucru s'a legiuit a li\ orind creştinescul popor a
prăznui, măcar şi fără vreme. Ul vedea ziua Fiului tău, spre
Pentrucă Stăpâna ceea ce îm- închipuirea ei Stăpână prăz
podobeşte toate, şi acum s' a nueşte acum mai înainte, puin-
~ arătat de fată la pomenirea celui du-te pre tine pricina prăznuirii
ce mai 'nainte s'a primejduit şi pre măritul mucenicul tău.
pe~tru dânsa prin sânge.
Alt Canon tot al aceluiaş părinte. B iruesc în tot chipul cele mai
Cântarea 1-a, glasul al 6-lea, Irmos: bune; că cel prea mare între
Ca pre uscat umblând Israil...
mucenici spre veselie a întors
întristarea vremii, schimbând
17\ umnezeule, cela ce eşti mi- greutatea curatului post spre ,
U nunat întru sfinţi cu ade- odihnă.
vărat, minunează întru mine
milele tale, Hristoase, dăruin Osebit al tău şi cuvios îţi ,
. du-mi cuvânt ca să laud minu- este darul ; că dintru ale tale
nile mucenicului tău. este, pătimitorule. Şi noi, pre
cari ne-ai sălăşluit în această
Îărie întru pătimire şi răb lature a ta, cu bucurie îţi adu-
. dare în dureri ai arătat, muce- cem daruri de laude.
nice al lui Hristos; şi iarăş
grabnic ajutorul tău spre noi Pus-ai prea bună temelie cu
· ţi-ai arătat, Teodore„ vitejiile tale, viteazule, surpând
Slavă. ca pre o nimică, cu bărbăţia
Dreapta credinţă a părinţilor cea mai pre sus de fire, fiara
din sufletul său tiranul lepă cea a tot pierzătoare, care sufla
dându-o, a voit a umbla de-a- cu foe şi cu ucideri.
~ pururea în sfat păgânesc, îm- Turburându-se cumplit noul
potrivindu-se lui Dumnezeu. vrăjmaş, întocma ca şi cel de
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. demult, a amestecat în bucate
Proorociile bărbaţilor ce au sângele jertfelor ca nişte otravă.
·~
Ci înşelându-se tic ă 1osul, s' a luând şi înşelăciunea idolilor

biruit cu înţelepciunea muce- surpând, pre îngeri ai îndemnat
nicului. să laude luptele tale. Că cu
A Născătoarei de Dumnezeu ... dumnezeeasca dragoste aprin-
zându-ţi mintea, moartea prin
Umplutu-s'a tot pământul,
Fecioară, a cunoaşte pre Dom-
foe, ca un viteaz, întru nimica
nul, cel ce s'a arătat lumii din o ai socotit. Pentru aceasta,
tine. Mulţumită fie şi dumne- dupre numirea numelui tău, dai
dumnezeeştile daruri, celor ce
zeeştilor mucenici, căci prin,.,
tr'înşii s' a întărit adevărul.
cer dela tine dare de tămă
duiri, purtătorule de biruinţă
Alt Irmos:
Teodore. Roagă-te lui Hristos
~f~Nu este sfânt precum tu„.
Dumnezeu iertare de greşeli să ·
- Cela ce mai 'nainte a şoptit dăruească, celor ce prăznuesc
. cu vicleşug în urechile Evei şi cu dragoste sfântă pomenirea ta.
pre Adam printr'însa cu înşă Slavă:
lăciune l'a amăgit; acela şi
acum şi-a vărsat veninul rău N eplecându-te amăgirilor lui
tăţii, spre înşelăciune.
Maximin, ci cu cuvintele lui
Hristos îmbărbătându-te, ca-
Ură având în sine, hrănind piştile idoleşti prin foe în ce-
· turburarea împotriva celor ce nuşă le-ai întors, şi vitejeşte
drept vieţuiau, nelegiuitul căuta biruind pre cel protivnic, dupre
timp potrivit, în care cugeta să zisa proorocului, ai trecut prin
· isprăvească viclenia. foe şi prin apă. Pentru aceasta,
Slavă:
dupre vrednicia nevoinţelor, ai
S osit-a începutul zilelor sfân- luat răsplătire a izvorî tămă
tului post, în care tot creştinul duiri celor ce cer cu credinţă, .
prin multă postire se curăţeşte purtă torule de biruinţă Teo-
pre sine, de toate ferindu-se. dore. Roagă-te lui Hristos
Dumnezeu, iertare de greşeli să
dăruiască, celor ce prăznuesc
Nădejdea lumii cea tare, aco- cu dragoste sfântă pomenirea ta.
peremântul şi folosinţa, p r e a Şi aeum, tt Născătoarei de Dumne-leu.
sfântă bună Fecioară, nu trece
Ca o mireasă cu totul fără
cu vederea rugăciunea robilor prihană a Făcătorului, ca o
tăi, celor ce din dragoste te fe-
Maică a Mântuitorului, carea nu ·
ricesc pre tine pururea. ştii de bărbat, ca ceeace eşti ~
Sedealna, glasul al 8-lea:
locaş celui prea înalt, prea lău- „
Podobie : Pre înţelepciunea şi cuvântul... dată, pre mine cel ce m'am fă- .
Dumnezeeasca întrarmare cut sălăşluire spurcată fără de
196 SÂMBĂTĂ
=====================================-=--~
legilor întru cunoştinţă batjo- şiroata, s' au temut a se atinge ~

cură dracilor, sârgueşte de mă de el şi mort fiind.
scapă din răutatea acestora, şi A Născătoarei de Dumnezeu ...
mă fă luminată sălăşluire prin vieţii, cari au murit
Slugile
fapta bună, Preacurată primi- împreună cu stăpânul, şi îm-
toare de lumină. Goneşte-mi preună au înviat, viază acum
norul patimilor, şi strălucirii la dânsul veşnic, şi pre maica ·
celei de sus mă învredniceşte, împreună cu Fiul o s I ă v e s c,
~ şi luminii tale celei curate şi
binecuvântând pre Tatăl, pre
neînserate, cu rugăciunile tale. Fiul şi pre Duhul Sfânt.
Cântarea 4-a Irmos : Alt Irmos.
Cela ce şade în slavă: Hristos este puterea mea„.
n ' nouă şi prea .slăvită ame-
u stecare şi împreunare l Na-
S fat s' a sfătuit prea păgânul,
şi socotiţi cât este un adevăr ~
şterea cu fecioria le-a unit cel de înfricoşat 1 că a gândit ti-
ce s'a născut Dumnezeu şi om. călosul să spurce prin bucate ~
Şi cu zilele de întristare a ame- necurate pre poporul lui Hristos.
stecat ziua cea veselă, cinstind La îndeplinire a adus acel ~
pre mucenicul său. sfat fărădelege, poruncind să
Vezi cum a iubit pre Dom- oprească mâncarea bucatelor ~
nul său, cel ce era ostaş lui celor curate şi să pună din cele
· Hristos. Că pre vrăjmaşii lui ce le spurcase el cu sângiurile.
cu râvnă şi cu foc i-a pierdut Slavă:
şi mai la urmă pre sine s' a a- F ăcut-a

vestită şi cunoscută
, dus, cu dragoste, jertfă bună şi fărădelegea la toţi creştinii. Pen-
, junghiere bine primită lui. tru aceea cum au înţeles, s' au
adunat toţi împreună, în sfântă
Purtător
de biruinţă a scă
biserica Domnului.
pat din munci viteazul, cu în-
, drăznirea cuvintelor şi cu de- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„
. făimarea muncilor, minunând Pre ceea ce te-a născut pre
pre cei ce priveau; şi făcân- tine, cel mai înainte de veci
' du-se la toată lumea nouă şi născut din tatăl, acum credin-
. prea slăvită vedere. cioşii o punem rugătoare. Deci
pentru rugăciunile ei îmblân- ·
Os al lui Dumnezeu şi stă- zindu-te, fii milostiv robilor tăi.
pânului meu, pătimind nu s'a Cântarea 5-a, Irmos:
sfărâmat nici după moarte. 0, Spăimântatu-s'au toate„.
~ îndelungă răbdare l tot aşa şi 11\ stăzi
se deschid uşile cele
~. de ostaşul lui, primindu-l focul A. din 'naintea darului. Şi a- ~:
r:::tL..,.,,. . ~i
~~~-l@t~~~~il~m~
ceastă odihnă acum mai

zi de ci degrab le-a dat lor mijlocul
'nainte închipueşte înviere a; spre stricarea acelei viclenii.
cinstind aşa de luminat pre lu- Slavă:
minata Stăpână, şi prea slă
vitul mucenic. O intru înălţime s'a trimis aju-
1 tător cât mai degra b pre pă
Dărueşte Dumnezeu dar pre mânt purtătorul de biruinţe ·
Teodor cel numit cu numele Teodor, şi mai marelui păstor
darului, celor ce iubesc arăta arătându-se, }...a învăţat cum să
rea celui iubit ce s'a arătat, fă strice sfatul celui fără de lege.
cându-l lucrător de prea slăvite, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...
şi săvârşitor de puteri dumne ...
zeeşti. Nimenea din cei ce aleargă
cu căldură, Stăpână, la a ta f o-
N.mica nu pot asupra muce- losinţă, nici odată nu se ruşi
nicului arcele şi săgeţile tale, nează; ci cere milă şi primeşte
vrăjmaşule al mântuirii ome- darul, spre folosul cel grabnic
neşti; că şi mort fiind vi a z ă al cererii.
şi priveghează, şi răutăţilor tale
stând împotrivă, mântueşte pre Cântarea a 6-a, Irmos :
lnţelepţii lui Dumnezeu ...
tot ortodoxul.
Streină era mai 'nainte mi- Er u pot posti, Mântuitorule,
nunea fi cei lui Dumnezeu; iar .1l1l fiii nunţii tale şi prietenii;
cu mărturisirile mucenicilor a căliind de faţă tu, Mirele, cu
luat credinţă neîndoită şi aceea Maica ta şi cu prietenul tău,
ce se crede pururea rămâne mi- pre tine te 0 s Pătează şi-ţi
nunată, şi cu credinţă închinată. slujesc.
Alt Irmos: D epărtatu-s' a de la Dumne-
cu dumnezeeasca lumină... zeul cel ce mântueşte, depăr-
Arhiereul c e 1 de atunci cu tatu-s' a şi din minte cel cu nume
totul minunându-se, dacă a cu- rău, şi cu nebunie s' a sculat
noscut sfatul păgânu I u i, cu asupra credinţii; ci în 1ocu1
. laude de toată noaptea a rugat acesteea, a aflat pre cel cu nume
pre Dumnezeu, ca să nu treacă mare.
· cu vederea până în sfârşit, pre Pătimind, s' a făcut mai în-
p op o r u I carele este moşte- ţelept, şi lucrând viteazul, s' a
. nirea sa. făcut mai călduros; că deprin-
Dar grabnicul ajutător al celor zându-se bine cu lupta şi cu ·.
ce l'au chemat în adevăr şi cu biruinţa asupra tiranilor, nici ~
căldură, rugăciunile lor nu le-a după moarte nu s' a depărtat de ~
trecut cu vederea nici de cum; I buna faptă. ~
~~
-~~~--==-~=-<-~~~~~~~~~~~'.~~~~~E@
ll~~~~~~Jm ~
198 SAMBĂTA ·
A Născătoarei de Dumnezeu„. te-ai încununatîn veci, Teodore,

Scăpând astăzi Stăpână din ca un ne biruit.
primejdia cea stricătoare de su- Icos:
, flet, prin minunea mucenicului 1\-e tine, cela ce te porţi pre
tău, dupre dumnezeiasca ta scaunul luminii, cu mulţumită
rânduială, amânduror mulţu întru credinţă te lăudăm. Că
mită vă aducem. dumnezeesc dar ne-ai dăruit pre
Alt Irmo&: Marea vieţii văzându-o ... Teodor cel viteaz în chinuri,
De vederea ta cea streină pre cel în vieaţă de trei ori fe-
minunându-se arhiereul a în- ricit, ca pre cel ce este apărător
trebat: Cine eşti tu, Doamne, al adevărului. Carele cu gând
cel ce grăeşti cu mine? Ara- creştinesc câştigând pre Hri-
tă-ne şi ne învaţă, cum vom stos, s'a arătat puternic biruitor
afla mai degrab ajutor. asupra înşelătorului, ca un ne-
biruit.
Eu sunt însuşi Teodor muce-
nicul, a zis. Ci ascultă: Grâu
fierbând să împărţiţi poporului; SINAXAR
şi aşa se vor feri de bucatele ÎN SÂMBĂTA ÎNTÂIA A SFÂNTULUI
cele spurcate ale vrăjmaşului. MARELUI POST.
Slavă: Stihuri.
Cât este de mare minunea Cu colivă Tiron cetatea o a hrănit,
Şi de hrana cea în ascuns spurcată o a ferit.
ta, şi prea mărită folosinţa ta,
Teodorel Pentru aceasta în- ntru această zi, în Sâmbăta cea
drăznind toţi, alergăm cătră tine ~~llfSt~. dintâi a postului, serbăm o mi-
u~~·-·· nune prea slăvită, care o a făcut
şi ne rugăm: mântueşte pre ro- prin colivă sfântul şi prea lăudatul
bii tăi. ,â marele mucenic Teodor Tiron. Care
- s'a întâmplat în acest chip. Când
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Iulian Paravatul a luat sceptrul îm-
părăţiei după Constantie, fiul marelui
Locaş 1u mini i şi sălăşluire Constantin şi s'a depărtat dela Hristos la în-
chinarea de idoli, atuncea goană foarte mare
curată cuvântului te-ai făcut, s'a întărâtat asupra creştinilor, de faţă şi pe
cu bună voirea tatălui, şi cu ascuns. Că ne vrând acel păgân să muncească
greu şi încă ruşinându-se să cadă aşa asupra
cercetarea Duhului Sfânt. Pen- creştinilor; încă şi temându-se ca să nu se
tru aceasta luminează-mă. adaoge mai mulţi din credincioşi, a gândit tur-
burătorul şi netemătorul de Dumnezeu, cum
ar putea pe ascuns să-i spurce şi să-i facă
Condac, glasul al 8-lea: păgâni. De unde şi ştiind aceasta, că poporul
uedinţa lui Hristos ca o lui Hristos în săptămâna cea dintâi a sfântului

post mai bine se curăţeşte şi se lipeşte mai
pavăză înlăuntru în inima ta aproape de Dumnezeu; pentru aceasta chemând
pre Eparhul cetăţii, i-a poruncit, să scoată
primind, puterile cele protiv- afară fără întârziere şi să lepede toate buca-
nice le-ai călcat, mult pătimi tele cele de vânzare, care se vindeau după
obiceiu, şi alte bucate să pue în târg de
torule. Şi cu cunună cerească vânzare, adică pâine şi băutură, spurcându-se
• acelea mai întâiu cu sânge din jertfele idoleşti nezeu. Cu ale cărui rugăciuni, Hristoase Dum-
şi amestecându-le la un loc; ca doară aşa nezeule, milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
s'ar spurca creştinii cumpărând acelea pentru Amin.
post şi mai ales întru o curăţenie ca aceea.
• Iar Eparhul îndată porunca împărătească o a Cântarea 7-a, Irmos :
plinit şi a pus bucate şi băuturi prin tot târgul N'au slujit făpturii...
pângărite din jertfele lor. Ochiul lui Dumnezeu
însă, carele vede toate şi ·surpă pre cei înţe
lepţi întru meşteşugirea lor şi pururea se gri-
er; isa-i drepte stăpâne: că
jeşte de noi servii săi, acela a stricat şi acele ~nu este lege drepţilor tăi.
planuri urâte ale călcătorului de lege care
erau asupra noastră. Pentrucă a trimis Ja Ev- Pentru aceasta maica ta şi mult
doxie, arhiereul acelei cetăţi, carele încă nu minunat robul tău acesta, cu
ştia bine de acel sfat, pre marele mucenic al
• său Teodor, carele era ostaş din ceata Tiro- lumina pomenirii lor, astăzi
nilor de unde s'a şi numit Tiron. Acesta de desleagă legile postului.
faţă, nu prin somn, stând înaintea lui i-a zis:
Cât mai curând sculându-te, adună turma lui Cât este de dulce, mare şi
Hristos şi porunceşte cu tărie, ca să nu cum-
pere nimenea dintr'înşii nici un fel de bucate vesel praznicul de acum, carele
ce se vinde în târg. Pentrucă păgânul împărat,
toate acelea le-a spurcat cu sânge din jertfe. cel mai mare şi mai viteaz din
Iar el nepricepându-se, l-a întrebat zicând:
cum se va putea ca să nu cumpere de acelea
mucenici, ne-a însemnat nouă
· ce se vând în târg cei lipsiţi în casele lor? cu o minune, păzind pre popo-
Iar sfântul a zis: Colivă dându-le, vei mân- rul lui Hristos curat despre
. gâia lipsa lor. Şi iarăşi nepricepându-se l'a
întrebat: Ce este acea colivă? Iar marele cele necurate.
Teodor a zis: GRÂU FIERT; că aşa ne-am
obicinuit noi a numi grâul fiert în părţile Ev-
haitei. Şi iar cu deadinsul l'a întrebat pre el
Pre cel ce a stătut împotriva
Patriarhul, zicând : Cine eşti tu carele mângâi balaurilor celor răi şi a biruit
poporul creştinesc şi porţi grijă de dânsul? pre cel stricător de suflete şi
Şi sfântul a]zis: Mucenicul lui Hristos, Teodor,
pre care m'a trimis el acum întru ajutorul vătămător de trupuri însufleţite,
vostru. Iar Patriarhul îndatăşi sculându-se a
spus mulţimii poporului cele ce văzuse. Şi să-l încununăm cu cântări de
aşa fâcând precum le dăduse sfat sfântul, a biruinţă şi cu cununi de laude.
păzit turma lui Hristos nevătămată de acea
. plănuire a vrăjmaşului şi călcătorului de A Născătoarei de Dumnezeu.
lege. Iar el văzând că s'a vădit vicleşugul lui
şi nimica n'a folosit, însuşi din destul umplân- Incepătorul neamului cunos-
du-se de ruşine, iarăşi a poruncit să se pună
în târg bucate de mâncare după obicei. Po- când mai 'nainte_mâncarea cea
porul lui Hristos însă după ce s'a sfârşit săp pierzătoare de suflet, nu s' a fe-
tămâna, dând mulţumită făcătorului său de
bine şi mucenicului, veselindu-se i-a făcut po- rit; iar credinciosul tău popor
menirea întru această Sâmbătă cu colive. Deci
. de atuncea noi credincioşii şi până acum în-
dela mucenicul tău mai 'nainte
noind acea minune, ca să nu fie acel lucru învăţându-se şi ferindu-se de
aşa de mare al mucenicului întru uitare, după
vremi cinstim şi lăudăm pre marele Teodor hrana cea pierzătoare, cu el îm-
cu colivi. Pre acest mare mucenic, cumplit l-a preună, stăpână, jertfeşte mul-
. muncit mai'nainte pre vremea împărăţiei lui
Maximin, Cesarul dela răsărit, netemătorul de ţumitele cele de mântuire.
Dumnezeu Bringa Prepositul. Şi mai întâiu a
răbdat munci mari; după aceea capiştea dum- Alt Irmos:
nezeoaei lor o a ars, şi a împărţit săracilor Dătător de rouă„.
. toată averea şi podoaba ei. Şi măcar că oare-
cari venise să-l sfătuiască şi să-l întoarcă; dar Iltcoritor întristării şi nor
el nici întru un chip nu i-a ascultat şi n'a făcut
pe voia lor. Şi foarte mult muncindu-l, mai pe
văpăiei te-ai arătat, prea lău-
1 urmă l-a aruncat într'un cuptor foarte ars; şi

încă şi acolO păzindu-se nevătămat, fiind în
mijlocul cuptorului, şi-a dat sufletul lui Dum-
~~f;H.Ifj"&fil.~1&m~~~f-~
date, şi ai mântuit din cuptorul
cel t 1· r a" nes c pre tot1• cred1·n-
200 SÂMBĂTĂ
cioşii,
cari strigă: Bine eşti cu- de ostenelile cele de eri, pen-
vântat Dumnezeul părinţilor tru cel ce a binecuvântat acea-
. noştri. stă zi cu odihna şi cu prăznirea
I mpărate prea fără de 1e g e, cea de acum a mucenicului.
ruşinează-te. Şi să se îngrădea- Cu adevărat aceasta s'ar pu-
scă gura ta care a gândit asu- tea zice cea întâia între Sâm-
pra noastră sfat fărădelege. Că bete şi Sâmbăta Sâmbetelor;
împăratul împăraţilor şi Dom- plină de dar mucenicesc şi de
nul tuturor a stricat puterea ta. dumnezeiască putere şi pome-
siavă. nire de mare mântuire.
Iuliane fără minte, inima ta Cu mâncările cele curate ale
toată s' a umplut de răutate, împăratului Dumnezeu, a făcut '
dar înţeleptul Dumnezeul no... netrebnice cel curat spurcăciu
stru z ă dă r ni ce ş te ceeace s' a nile împărăţiei ce 1ei fără-de- '
vărsat dintr'însa cu vicleşug a- lege şi cu prea-mărita mijlocire
supra noastră, celor ce strigăm a facerii de minuni, a sfinţit a
către dânsul: Dar ne dai nouă şaptea zi.
CU adevăratl A Născătoarei de Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Moartea cea cu dragoste a
Mai presus de cuvânt a fost mucenicilor adeverează tain a
. zămislirea ta şi mai pre sus de ta, Fecioară; că crezând ei lui
minte naşterea ta, Preacurată; Dumnezeu, cel ce s'a născut,
că ai născut pre Dumnezeu du- carele a suferit de bună voie ·
pre trup, carele a mântuit pre patimă, singuri pre sineşi vitejii
toţi din stricăciune, ceeace eşti s' au jertfit.
bine-cuvântată. Pentru aceasta Alt Irmos:
acum de Dumnezeu Născătoare rnn văpaie cuvioşilor„.
pre tine te mărim. Precum ai scăpat din văpaie,
Cântarea s-a, Irmos: mucenice Teodore, cu dumne-
Mântuitorule al tuturor„. zeiasca putere, aşa şi acum pre ·
tr' noi ne-ai mântuit însuţi cu
·' ~: eeace a umplut de bucurie dumnezeiască folosinţa ta de '
_:; cu naşterea cele cereşti şi sfatul celui fără-de-lege şi rău
cele pământeşti, în această lui viclean.
vreme de întristare, dar de folos
dă celui încununat, săvârşind Aseară s'a sălăşluit plângere
luminat prăznuirile. robilor tăi, prin vicleană meşte
şugirea protivnicului nostru; ·
Să ~e. odihni~ în ?âm~ăta iar întru această dimineaţă bu-
~ de astazt oamenilor, tncetand curie a strălucit, mucenice răb-
~~~W-i§M!~~~~~'~·-~~~~~,<!)
dătorule, prin căldurosul tău cu aceeaşi râvnă. Pre carele

. ajutor. câştigându-l făcător de bine, îl
Slavă: slăvim.
Mântuitor pre tine aflându-te
· noi cei ce am căzut în primejdii pre tine, cartea lui Dumnezeu
şi scutitor de vicleşugul vrăj cea pecetluită, avându-te ca pre
maşului, mucenice al lui Hri- o pecete dumnezeească, te pun
. stos purtătorule de biruinţă mai presus de toate cântările
Teodore, pre tine te slăvim în- şi aduc la tine Fecioară toate
tru toţi vecii. laudele, aşa prea mult slăvind ~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. pre mucenicul tău.
Alt Irmos:
Nu se pricepe mintea ome- Pre Dumnezeu a-l vedea.„
. nească a spune taina naşte
rii tale, Preacurată. Pentru Ca un mare viteaz te-ai ară- '
aceasta cu dreaptă credinţă, ca tat prea lăudate şi mare sprijin
pre o Născătoare de Dumnezeu, nouă celor ce cinstim acum ~
pre tine te cinstim şi te slăvim prea cinstită şi fericită pome-
întru toţi vecii. nirea ta şi isprăvile vitejiilor ,
tale şi dumnezeescul ajutor ce
ni s'a făcut.
Naşterea cea nestricată.„
Minunea ta, prea fericite Teo-
. ~ leargă împreună mulţimea dore, ce s'a săvârşit prin sfin-
A de pretutindenea la cortul tele tale îndestulări, în toată
mărturiei şi la darul cel ajută
lumea se laudă. Pentru aceasta
tor al celui ce a strălucit întru .
slavă mai mult decât toţi mu-
adunându-ne în tot anul, laudă
1
înălţăm lui Hristos, celui ce te-a ·

:
cenicii; pre carele împreună

prea-slăvit.
cu stăpâna tuturor îl slăvim.
Slavă:
Imbărbătează-te, Biserica lui Văzând dragostea celor ce
Hristos şi birueşte pre cei ce 1
'
te laudă pre tine, mucenice al lui ·

· se luptă cu tine în zadar. Că Hristos, dărueşte-ne şi mai
prietenii lui Hristos şi de faţă mare dar. Ştiind şi credinţa
şi departe fiind de tine se gri- câtă este, slăvite mucenice, nu
. jesc, ca şi viteazul căruia îi înceta a fi rugător prea fierbinte
cânţi laudele.
şi mijlocitor către Dumnezeu
Pre cel ce se părea de de- pentru noi.
mult a fi mort, lucrurile îl arată Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
· că trăeşte şi după sfârşit şi că Nu încetăm a te lăuda pre
este iarăş părtinitor credinţei, tine, Fecioară, ajutătoarea, aco-
perământul, grabnic a spriji- când: Vrednicule de minune,
neală şi folositoarea noastră cea mucenice al lui Iisus, roagă-te
neruşinată. Păzeşte pre rugăto pentru cei ce te cinstesc pre
rii tăi de toată răutatea, izbăvin tine.
du-ne pururea de tot vicleşugul
înşelătorului.
cu numirea ta cea du pre
nume, dar al lui Dumnezeu cu
LUMINÂNDA. adevărat, tuturor celor scârbiţi
Podobie : Cu apostolii să ne suim„. mângâiere te-ai dat, Te odor e
purtătorule de cunună sfinte de trei ori fericite. Că cu ade-
împreună cu îngerii stând acum vărat tot cel ce aleargă la bi-
înaintea scaunului lui Hristos serica ta, cu bucurie luând răs
şi de lumina cea de acolo um- plătirile minuni 1or tale, cin-
plându-te, biruitorule, roagă-te steşte pre Hristos.
neîncetat pentru pacea lumii
şi pentru mântuirea noastră, Bogăţia şi lumina creştină
celor ce cu bună credinţă să tăţii, cu ostenelele cele muce-
vârşim purtătoarea de lumină niceşti, adunându-o întru tine,
pomenirea ta, Teodore prea fe- toată tăria ta dar primit lui
ricite, mucenice prea lăudate. Dumnezeu o ai adus, plinind ~
cu osârdie prin chinuri, che-
De două ori. marea ta cea de Dumnezeu
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. dăruită.
In pântecele tău, de Dum-
nezeu Născătoare, s' a sălăşluit cu prea luminată prăznuirea ~
Domnul precum însuşi ştie, dumnezeescului mucenic, să ne
vrând să cheme din stricăciune ospătăm toţi şi cu credinţă să
~ lumea cea pierdută. Deci aflând ne veselim, iubitorilor de prăz
toţi mântuire, strigăm ţie ca nuire; şi cinstind luminată po-
îngerul: Bucură-te prea lăudată menirea sfârşitului lui, să lău
între toate femeile binecuvân- dăm cu cântări pre Iisus, cel
. · tată; că ai născut bucuria la ce l-a preaslăvit.
toată lumea. Slavă, glasul al 6-lea:
LA LĂUDĂRI Dar de sfinţenie şi bogăţie
Punem Stihiri 4, glasul 1-iu. de dumnezeeasca vieaţă te-ai
Podobia: Ceeace eşti bucuria cetelor... arătat lumii, Teodore; că Hri-
~ viteazul oştirii celei de stos a preaslăvit pomenirea ta,
. sus, ca pre un bărbat într' ar- înţelepte; întru c a r e credin-
mat al evseviei noastre, adu- cioşii bucurându-ne, cu un glas
. nându-ne credincioşii, cu cân- lăudăm nevoinţele ostenelilor
tări de taină să-l lăudăm, zi- tale.
=======================
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Stih : Răsădit fiind din casa Domnului,
în curţile casei Dumnezeului nostru.
:NJ.scătoare de Dumnezeu, tu
eşti viţa cea adevărată, carea
01 muceniceasca ta îndrăz
ai odrăslit rodul vieţii. Ţie ne nire cea către Dumnezeu, Teo-
. rugăm: R. o a g ă-t e stăpână,
dore, ai făcut netrebnică me-
şteşugirea vicleanului cea îm-
împreună cu purtătorul de bi-
ruinţă, şi cu toţi sfinţii, să se
potriva credinţei lui Hristos,
apărător făcându-te poporului
miluească sufletele noastre.
celui creştinesc, păzindu-l, prin
LA S'rIHOAVNĂ înştiinţarea minunată, de buca-
Stihirile Sfântului, glasul al 4-lea. Singur
glasul. tele cele spurcate ale jertfelor
[jinţuesc adunările muceni- idoleşti. Pentru aceasta pre tine ~
. cilor cu bucurie acum, în bi- ca pre un surpător al idolilor
serica ta, purtătorule de biru- şi mântuitor şi păzitor turmei
inţă, Teodore, şi cetele îngerilor lui Hristos şi folositor al no-
· săvârşesc nevoinţele răbdării stru 1e s ne ascultător, cinstin-
. tale; şi însuş dătătorul de cu- 1
1
du-te cu cântări, te rugăm: Să
nuni, Hristos, stă de faţă, daruri I, se dăruească prin tine sufletelor
bogate cântăreţilor tăi cu drea- noastre iertare şi luminare.
. pta sa dăruindu-le. Pre carele Slavă, glasul al 8-lea.
iubindu-l, l-ai căutat şi aflând ()1 bărbăţie mucenicească
· pre acela de care 1e ai dorit, creştineşte într' armându-te, mu-
. viezi împreună cu dânsul. Pre cenice al lui Hristos şi slujba cea
carele roagă-l, să mântuească şi adevărată tainic apărându-o cu
· să lumineze sufletele noastre. puterea lui, ai arătat neputin-
Stih :Dreptul ca finicul va înflori şi ca cioasă păgânătatea idolilor şi
cedrul cel din Livan~ ..
cumplirea tiranilor; nebăgând
P>stul cel curat şi fără pri- seamă de munci şi de focul cel
hană, la noi a c u m ajungând, vremelnic. Ci, ol cela ce eşti al
~ săvârşire de minuni muceniceşti dumnezeeştilor daru r i şi cu
~ a adus cu sine. Că prin post fapta şi cu numele, de toată pri-
. ne curăţim de spurcăciunile şi mejdia mântueşte cu rugăciu
întinăciunile cele muceniceşti şi nile tale, pre cei ce săvârşesc
prin chinuri, vitejeşte asupra pomenirea ta.
. patimilor ne înbărbătăm. Pen-
tru aceasta şi cu darul sfintei Stăpână primeşte rug~ciunile
ajunări luminându-ne şi cu mi-
nevrednicilor robilor tăi şi ne
nunile mucenicului Teodor, ne izbăveşte pre noi de toată ne-
întărim prin credinţă întru Hri-
voia şi necazul.
. stos; cerând dela dânsul să dea Şi cealaltrt slujbă a Utreniei dupre orându- ,
~ mântuire sufletelor noastre. ială; apoi Ceasul întâi şi Apolisul.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
204 SÂMBĂTĂ
11 Intru pomenire veşnică va fi dreptul. Aliluia.

La masă cetim Cuvântul cel de laudă pentru
sfântul Teodor, al sfântului Grigorie Nisis. Şi
1
1 mâncăm bob fiert şi măsline albe şi negre şi

1
·[ fierturi cu unt-de-lemn; de se va întâmpla şi
11 colivă, bem şi vin câte două pahare pentru
LA LITURGHIE li sfântul. Aceasta am luat-o din Lavrele cuvio-

!i sului părintelui nostru Sava; şi din ale purtă
Fericirile din Canonul Sfântului i torului de Dumnezeu părintelui nostru Eftimie.
Cântarea 3 şi 6, pe 8.
Prochimen, glasul al 7-lea. jl Cade-se a şti.
Veseli-se-va dreptul de Domnul şi va nă
Că numai de două ori am luat a mânca
dăjduiîntru dânsul. 11
peşte întru acest mare post : la Buna Vestire
Stih: şi la Duminica Floriilor.
Auzi Dumnezeule glasul meu când mă rog •
către tine.
Apostolul zilei şi al Sfântului Aliluia, glasul

al 4-lea: Dreptul ca finicul va înflori şi ca
cedrul cel din Livan se va îmmulţi. Pentru aflarea cinstitului cap al sfântului
Stih : Răsădit fiind în casa Domnului, în curţile Ioan Botezătorul, sau 40 de mucenici, de se
casei Dumnezeului nostru va înflori. va întâmpla în Duminica cea dintâi a postului.
Evanghelia dela Marcu şi a sfântului dela Să se caute Tipic la sfârşitul cărţii la
Ioan. Chinonicul: litera O.
DUMINICA
CEA DINTÂI A SFÂNTULUI POST
ÎN CARE SE POMENEŞTE DREAPTA CREDINŢĂ.
SÂMBĂTĂ SEARA
FACEM OBICINUITA PRIVEGHERE
LA VECERNIA MICĂ
Punem patru Stihiri şi cântăm Stihiri podobice, facerea lui Nicolae. Glasul I-iu.
Podobie: Ceea ce eşti bucuria cetelor cereşti...
cum s' a întins lumina ne adunăm dar cu un gând şi

bunei credinţe spre cu o credinţă, cu bucurie slă
fn~.L@;~~" toţi, risipind ca un nor vind pre Domnul.
înşelăciunea păgânătăţii şi lu- Lumea toată se veseleşte, că
minând inimele celor credin- iată Domnul a surpat din înăl~
cioşi. Veniţi toţi să cădem cu ţime stăpânia păgânită ţii, cu
gând bine cinstitor închinân- nespusă rânduială; şi cei sme-
du-ne, no i drept-credincioşii, riţi ne-am înălţat astăzi la drea-
cinstitelor icoane ale lui Hristos. pta credinţă, fiind îndreptaţi
Cu sfinţitele icoane se lumi- de drept cinstitoarea Impără
nează acum, împodobindu-se teasă.
ca o mireasă, Biserica lui Hri- C instea icoanei se înalţă la
stos, şi pre toţi îi chiamă să chipul cel dintâi, zice sfântul
prăznuiască duhovniceşte. Să 1
Vasilie. Pentru aceasta cu dra-
~wt!~~@~~t?m~~~&m~
.f'.
206 DUMINICA
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
~ goste cinstim icoanele Mântui-
. ţorului Hristos şi ale tuturor I nălţat-ai cornul celor sme-
sfinţilor; ca nu cumva adunân- riţi, Născătoare de Dumnezeu, ·
du-ne acum, să cădem despre născând pre Dumnezeu cuvân-
dânsele în păgânitate. tul. Pentru aceasta toţi cu cre-
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. dinţă cinstindu-te, pre tine te
slăvim.
Cel ce este nevăzut, dupre Troparul, glasul al 2-lea.
firea cea fără început şi dumne- Prea curatului tău chip ...
zeească, om s'a văzut, Fecioară, Ectenia mică şi Apolisul.
din prea curate sângiurile tale
pentru milostivirea cea prea
înaltă. A căruia asemănare tru-
pească scriind, cu cinste ne în-
chinăm lui toţi credincioşii şi LA VECERNIA MARE
cu bună credinţă îl slăvim.
DUPĂ OBIŞNUITA STIHOLOGIE
LA STIHOAVNĂ
La Doamne strigat-am ... Punem stihiri 10. Şi
Stihira, glasul al 2-lea. cântăm Stihirile mvierii trei, ale lui Anatolie
trei şi din Triod patru podobnice, glasul al
Podobia Casa Eufratului... 6-lea.
D e pierzarea necredincioşi ~~~ Podobia: Toată nădejdea puindu-şi...
lor, cea făcătoare de stricăciune .....~ l\re tine cel necuprins, ca-
scăpând, cu lumina dreptei
rele ai strălucit mai 'na-
credinţe inimile să ne luminăm inte decât luceafărul,
credincioşilor, slăvind pre Dum- fără început, din pânte-
nezeu. cele cel nematerial şi fără de
Stih: Aduceţi Domnului slavă şi cinste, adu- trup al Părintelui, proorocii cei
ceţi Domnului slavă numelui lui. însuflaţi cu Duhul tău, Doamne,
I nşelăciunea cea întunecată te-au propoveduit a fi prunc în-
a lui Arie a încetat, a lui Ma- trupat;--crrn-ceeace n' a ştiut de .
cedonie, a lui Petru, a lui Se- nuntă unit cu oamenii şi aici
vir şi a lui Pirr; şi luminează pe pământ văzut. Pentru cari
lumina cea întreit luminătoare. ca un Indurat, învredniceşte
Stih: Inchinaţi-vă lui în curtea cea sfântă
luminii tale, pre cei ce laudă în-
a lui. vierea ta cea nespusă şi cinstită. ~
N u se mai laudă mincinoasa C u cuvântul propQveduin-
învăţătură a necredincioşilor. du-te, grăitorii de -Dumnezeu,
Că Dumnezeu cu drept credin- prooroci şi cu lucrurile cinstin-
cioasa aşezare a Teodorei du-te, vieaţa cea fără sfârşit au
toia de tărie dă. câştigat; că nesuferind a slu·i
ÎNTÂIA DIN POST 207
făpturii, stăpâne, fără numai ,1

1 podobeşte cu chipul cel dupre
ţie făcătorului, de lume toţi 1 trup al lui Hristos ca cu o ~
evangheliceşte s' au lepădat şi podoabă mai pre sus de lume, .
s'au făcut părtaşi patimii tale, chipul cortului mărturiei cel
· pe care mai înainte o au ves- mai de înainte însemnându-l şi
tit. Pentru ale cărora rugă credinţa cea dreaptă cinstiud.
ciuni învredniceşte-ne, să tre- Ca ţiind icoana aceluia pre ca-
. cern fără prihană măsura po- rele cinstim, să nu ne înşelăm.
. stului, unule mult milostive. Să se îmbrace cu ruşine cei ce
nu cred aşa 1 Că nouă ne este
Din firea ta cea dumneze-
spre laudă chipul celui ce s'a
ească, nefiind cuprins, stăpâne,
întrupat; căruia cu bună cre-
· mai pe urmă întrupându-te, ai
dinţă ne închinăm, fără să-l fa-
. binevoit a te cuprinde. Că cu
luarea trupului ai luat şi toate cem Dumnezeu. Pre acesta cre-
dincioşii sărutându-l, să strigăm:
· osebirile lui. Pentru a c e a s t a
. scriind chipul asemănării tale, Dumnezeule, mântueşte popo-
rul tău şi bine-cuvintează mo-
cu dor îl sărutăm, spre drago-
ştenirea ta.
stea ta înălţându-ne; şi din-
tr'însulluăm darul tămăduirilor, Şi acum, a Născătoarei glasului, din Octoih.
urmând dumnezeeştilor aşeză- LA LITIE.
mânturi ale Apostolilor. Dupre obicei Stihira Hramului.
Prea cinstită podoabă a luat
Biserica lui Hristos, din înăl- Bucuraţi-vă cinstiţi prooroci,
tarea cea prea luminată, a cin- cari legea Domnului bine aţi
stitelor şi sfintelor icoane ale rânduit şi cu credinţa v' aţi
Mântuitorului Hristos, ale arătat stâlpi nemişcaţi şi neclă
maicii lui Dumnezeu si ale tu- tiţi; că voi mijlocitori v' aţi arătat
turor sfinţilor. Prin c~re se lu- legii celei nouă a lui Hristos.
minează şi se împodobeşte cu Şi mutându-vă la cer, pre acela ~
darul şi se leapădă de adunarea îl rugaţi să împace lumea şi să
ereticilor. Şi bucurându-se, slă- mântuească sufletele noastre. .
veşte pre iubitorul de oameni Şi acum, a Născătoarei, glas acelaş.
Dumnezeu, carele pentru dânsa Toată nădejdea mea spre

a răbdat patimi de bunăvoie. tine o pun Maica lui Dumnezeu.
Slavă, glasul al 2-Iea. Păzeşte-mă sub acoperământul
Strălucit-a darul adevărului; tău.
cele ce s'au însemnat de demult STIHOAVNA din Octoih.
întunecat, acum arătat s' au să- Slavă, glasul al 2-Iea, însuşi glasul.
vârşit. Că iată Biserica se îm- Cei ce am
.~~f~~iil&i~~~iil
4~rr.&~~·., .
f(M"'
208 DUMINICA
dinţă bună credinţă şi cu lu-

la închinăm bunule,cerând iertare
. mina cunoştinţii ne-am luminat, greşelilor noastre, H r i s t o a s e
să plesnim cu mânile, precum Dumnezeule. Că de voie bine
zice Psalmistul, aducând laudă ai voit a te sui cu trupul pre
. de mulţumire lui Dumnezeu. cruce, ca să scapi din r o b i a
Şi cu cinste să ne închinăm vrăjmaşului pre cari i-ai zidit.
sfintelor icoane ale lui Hristos Pentru aceasta cu mulţumită
. şi celor ale Preacuratei şi ale strigăm ţie: toate le-ai umplut
tuturor sfinţilor, care sunt în- de bucurie, Mântuitorul nostru,
semnate pe pereţi, pe scânduri cela ce ai venit să mântueşti
şi pe sfinţitele vase; lepădând lumea.
păgâneasca credinţă a celor ne- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
credincioşi. Pentru că cinste a
Toate tainele tale sunt mai
. icoanei, precum zice Vasilie, pre sus de cuget; toate sunt
trece la chipul carele s'a·închi- prea slăvite, N ăs că to are de
. puit. Cerând pentru rugăciunile Dumnezeu. Cu curăţia fiind pe-
· Preacuratei maicii tale, Hri- cetluită, şi cu fecioria păzită,
stoase Dumnezeul nostru şi ale maică te-ai cunoscut neminci-
tuturor sfinţilor, să ne dărueşti noasă, născând pre Dumnezeu
nouă mare milă.
cel adevărat. Pre carele roagă-l,
să mântuească sufletele noastre.
O , minune mai nouă decât
toate minunile cele de demult 1
Că cine a cunoscut să fi născut
maică fără bărbat şi să poarte
în braţe pre cela ce cuprinde
toată: făptura? A lui Dumnezeu
este voia, cel ce s'a născut. Pre La Utrenie
· carele ca pre un prunc, Prea- La Dumnezeu este Domnul... Troparul
curată, în braţele tale purtân- Invierii, de două ori. Slavă : Prea curatului
du-l, şi îndrăzneală ca o maică tău chip ...
către dânsul câştigând, nu în- Şi acum, a Născăt~arei de Dumnezeu„.

ceta a-l ruga pentru cei ce te Toate tainele tale sunt...
cinstesc; ca să miluească, şi să Apoi obişnuitele Stihologii, şi cealaltă
mântuească sufletele no astre. rânduială dupre obiceiu.
Troparul: CANOANELE învierii, a Crucii învierii, şi al ~
Născătoare de Dumnezeu ... Născătoarei de Dumnezeu, toate pe 8 ; şi din
Şi cealaltă urmare a Privigherii. Iar· de nu Triod pe 6. Compunerea a lui Teofan, al căruia -
este Privighere, după Tatăl nostru, zicem întâi Acrostihul la Greci este acesta :
, Troparul învierii, apoi Slavă, glasul al 2-lea: Astăzi a venit raza cea de Dumnezeu
P rea curatului tău chip ne luminată a bunei credinţe.
~~~:S.~f~~~~~~-i:~~··
INTÂIA DIN POST 209
Cântarea 1, glasu I al 4-lea, Irmos : „lui Moisi în chipul crucii, pu-

Adâncul mării roşii...
„terea lui Amalic în pustie a
ăltând cu veselie astăzi . •t".
„b1ru1
noi, credincioşii, stri- Cântarea 3-a, Irmos :
găm: Cât sunt de minu- Veseleşte-te de tine ...
nate lucrurile tale, Hri- l.'11u se mai înalţă acum sprân-

stoase, şi puterea cât este de J.JJ, ceana păgâni I or eretici;
mare; cela ce ai făcut înţelege căci puterea lui Dumnezeu a
rea şi unirea noastră. întărit ortodoxia.
Veniţi gânditorilor de Dum- Norii, dupre zisa profeţiei, să
nezeu să săvârşim ziua de bune stropească nouă din cer
. curie; acum cerul şi pământul astăzi roua făcătoare de vieaţă, .
se veselesc, cetele îngereşti şi pentru înălţarea credinţei.
adunările omeneşti prea ales
prăznuind. Cu bun vers să vestească
trâm biţile cele de taină ale
Prea mare facere de bine apostolilor lui Hristos, mai pre
văzând, adică mădulările lui sus de fire, înălţarea cinstitelor
Hristos cele despărţite, adunate icoane.
întru una, cu mânile să ples- Slavă.
nim, şi să lăudăm pre Dumne-
zeu, cel ce a îndreptat pacea. Să lăudăm pre Hristos, cel
Slavă: ce ne-a arătat o împărăteasă
bine credincioasă şi de Hristos ·
Datu-s'au astăzi Bisericii bi- iubitoare, împreună cu odrasla
ruinţile, cu voia şi cu sfatul cel
ei cea de Du1nnezeu încunu-
din îndemnul lui Dumnezeu, al nată.
lui Mihail şi al Teodorei, îm-
păraţilor, cari au ţinut credinţa
cu bună creştinătate. Locaşul tău cel sfinţit luân-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. du-l noi credincioşii, Preacu-
rată, ne rugăm să ne luminăm
Armele păgâneştilor eresuri
adevărat au pierit; că văzând
acum cu darul cel luminos.
locaşul tău, Preacurată cinstită, Catavasie:
împodobit cu icoane, dupre Veseleşte-se de tine Biserica
obiceiul creştinesc, acum cu „ta, Hristoase, strigând: Tu eşti
prea sfinţenie ne bucurăm. „puterea mea, Doamne şi scă
Catavasie: „parea şi întărirea".
Ădâncul mării roşii, cu urme Sedealna, glasul 1-iu.
„neudate pedestru trecându-l Podobie: €eata îngerească„.
„Israil cel de demult cu mânile Dumnezeescul tău chip în
TRTODUI, 14
f~.-~/:;···~1~-~-~
•·';;:' \ff'{l.l
. ~. 210 DUMINICA .
icoană
însemnându-l, naşterea creştinătăţii şi cu credinţă să '
ta, Hristoase, luminat o vestim, strige: Slavă puterii tale
minunile cele negrăite şi răstig Doamne.
nirea cea de bună voie; prin Văzând că se luminează
care dracii se gonesc cu frică
IZ
dumnezeeştile locaşuri cu sfin- ~
· şi necredincioşii cu cutremur ţitele chipuri ale icoanelor lui
se tânguesc, ca nişte părtaşi ai Hristos şi ale Născătoarei de
acelora. Dumnezeu, cu sfinţită cuviinţă
Slavă.
ne bucurăm.
Cu chipurile profeţilor, cu 1
Slavă.
· feţele apostolilor, cu icoanele Impărăteasa cea împodobită

, şi cu închipuirile sfinfiţilo r mu- j, cu cunună, dorind de adevă
cenici şi a1e tuturor s 1nţi or, cu 1rată împărăţia lui Hristos, a zu-
sfinţenie se împodobeşte. Cu grăvit Preacurată icoana lui şi
~ ale Mirelui celui netrupesc şi chipurile sfinţilor.
. cu strălucirile cele înţelegătoare Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
ale miresei se luminează maica, L:itrupat născând pre dum-
Sionul cel de sus. , nezeescul cuvânt, ceeace eşti
plină de daruri, sfinţenie cu-
Celor ce cu dragoste cinstesc vioasă lui Dumnezeu te-ai ară
sfântă icoana ta, Preacurată şi tat; pentru aceasta Biserica ta
adevărat maică a lui Dumne- cea luminată o înnoim.
zeu, te vestesc cu un glas şi cu Catavasie:
credinţă se închină ţie, arată-te Rdicat pre cruce văzându-te
· păzitoare şi tare sprijineală, „Biserica, pre tine soarele drep-
gonind toată răutatea departe „tăţii, a stătut întru a sa rân-
dela dânşii, ca ceeace toate le „duială, precum se cuvine, stri-
. poţi. „gând : Slavă puterii tale,
Cântarea 4-a, Irmos. „Doamne".
Ridicat pre cruce ... Cântarea 5-a, Irmos :
dumnezeească
cercetarea Tu Doamne lumina mea.
,. Mângâitorului sfinţeşte bi-
1
·~ serica ta şi cu venirea lui go-

neşte înşelăciunea eresului, cu-
P une Doamne Bisericii tale
_ întărire, ca să petreacă în
veacul veacului, neclătită de
, vinte al lui Dumnezeu, mult valul eresurilor.
~ milostive.
Preste tot pământul a stră
~ I} păgânătatea cea prea sil- lucit lumina veseliei, şi a dum-
; nică mântuind pre poporul tău, nezeescului ajutor, celui dat de
rtJ fă-l să se a prindă cu râvna sus credincioşilor.
~i.~~~~~,
~~~~...,-„,.,,~L~ ' ' ' ,,".I,!
Cela ce eşti unul bun şi iz- demult, a dobândit adunarea

vor bunătăţii, tu înalţă cornul drept slăvitorilor, cu voia îm- ·
drept cinstitorilor împăraţi, al părătesei Teodorei, şi a Fiului
celor ce cinstesc icoana ta~ ei, bine credinciosului autocra-
Slavă. tor, Mihail.
Lumina cea ne apusă a bunei
credinţe ne-a răsărit nouă, cu Cela ce a poruncit de demult
porunca cea de Dumnezeu in- să se facă cortul mărturiei, ca
suflată a credincioşilor împă întru un cort cuvântător întru
raţi, şi cu voia cea gânditoare tine a locuit, cel singur prea-
de Dumnezeu. slăvit, carele prea-slăveşte Fe-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. cioară locaşul tău cu minuni.
Catavasie:
Inoeşte-ne nouă frumuseţea
cea dintâi, Preacurată, maica Jertfi-voiu ţie cu glas de lau-
lui Dumnezeu; şi casa ta aceasta „dă, Doamne, Biserica strigă că
sfinţeşte-o cu darul tău. „tre tine, de sângele dracilor cu-
Catavasie: „răţindu-se, cu sângele cel curs
Tu, Doamne, lumina mea în „prin milostivire din coasta ta".
„lume ai venit, lumina cea sfân-
„tă, care întorci dintru întune- Cuvântul Tatălui cel necu-
„recul necunoştinţii, pre cei ce prins, din tine, Născătoare de -
„te laudă pre tine cu credinţă". Dumnezeu, s' a cuprins întru-
Cântarea a 6-a, Irmos : pându-se şi chipul cel întinat,
Jertfi-voiu ţie cu glas de laudă. la chipul cel dintâi întorcându-l,
crie-se şi se cinsteşte cu în- cu dumnezeeasca podoabă l-a
S~chinăciune credincioasă chi-
pul Stăpânului; şi iarăşi ia în-
amestec a t. Deci mărturisind
mântuirea, îl închipuim cu fapta
şi cu cuvântul.
drăzneală Biserica prea-slăvind
1
ICOS.
cu bună credinţă pre Mântui-
torul. Această taină a rânduielii,
dela Dumnezeu fiind insuflaţi, .
Goleşte.-se de întristare, şi de
de demult proorocii, şi dobân-
întunerecul eresului Biserica lui dind strălucirea ei, mai 'nainte ·
Hristos, şi se îmbracă cu haină o au vestit, pentru noi cei ce am
de veselie, şi cu dumnezeesc şi ajuns la sfârşitul veacurilor.
purtător de lumină dar se aco-
Deci luând din ea dumnezeea- ~
pere. sca cunoştinţă, un Domn pre
Slavă. Dumnezeu cunoaştem în trei . ·.
~ . . Bună slăvire strălucirii de feţe slăvit; .şi a~estuia slujin~~·o· B
~~~ ~
212 DUMINICA
credinţă şiun botez, întru Hri- leu cel mai cumplit, ce s'a născut dintr'însuh
Constantin Copronim, a urmat în stăpânire
stos ne-am îmbrăcat Deci măr după tatăl său, sau mai bine zicând otrăvirii
şi tirăniei asupra sfintelor icoane. Acesta a-
turisind mântuirea, cu fapta şi vând douăzeci şi unu de ani fiind puiu de
cu cuvântul pre acesta închi- năpârcă, tătâne-său s'a asemănat în răutate
şi în necredinţă şi 1-a şi întrecut; că s'a le-
puim. pădat de Dumnezeu şi de prea cinstita Năs
cătoare de Dumnezeu şi de sfinţii lui şi s'a
învăţat farmece şi meşteşuguri drăceşti şi cu
SINAXAR toate răutăţile s'a întinat, sânge omenesc a
vărsat spre jerti'ă dracilor şi toată întinăciunea
IN DUMINICA CEA DINTÂI A sufletească din tinereţe a ştiut; învăţându-se
SFÂNTULUI POST. acelea toate dela tatăl său. Şi aşa acel căl
cător de lege cât de multe şi ce fapte urâte
Stihuri. a lucrat, cine poate spune? După ce însă s'a
sfârşit şi acela mai cu ocară, feciorul Leon a
Icoanele gonite fiind mai înainte cu necu- stătut împărat; iar după ce şi acela a ieşit
viinţă, Mă bucur văzându-le acum înainte cu din lumea aceasta cu moarte rea, atunci Irina
credinţă. îemeea lui şi Constantin fiul său carele încă
fiind el viu l-a încununat la împărăţie, au
stătut moşteni ocârmuirii. Aceştia, adică Irina
ntru această zi, în Duminica cea şi Constantin, îndemnându-se de Tarasie prea
, dintâi a sfântului post, Biserica sfinţitul Patriarh al Constantinopolei, au adu-
!!2?: ,: lui Hristos a luat a prăsnui ere- nat soborul al şaptelea a toată lumea. Şi ia-
r-~ dinţa cea dreaptă, adică înălţarea răş sfânta Biserică a lui Hristos s'a înfrumu-
'@ sfintelor şi cinstitelor icoane, care seţat cu sfintele icoane. Iar după ce şi a-
. s'a îăcut pe vremea împăratului Mi- ceea s'au lipsit de împărăţie, a urmat la tron
· hail şi a temătoarei de Dumnezeu şi Nichifor patriciul, apoi Stavrachie feciorul lui,
prea fericitei maicei lui, împărăteasa şi după el :Mihail Rangabe; aceştia toţi au cin-
Teodora şi pre vremea sfântului Metodie, Pa- stit sfintele icoane. Mihail lăsh.nd împărăţia de
triarhul Constantinopolei. Şi a l'ost aceasta bună voea sa, l-a urmat Leon Armeanul cel
întru acest chip: Când Leon Isavrul, dela pă- cu chipul sălbatec. Carele fiind înşelat de un
storia asinilor şi dela meşteşugul mânilor, cu monah eretic dela Filomitia ce locuia într'o
carele îşi agonisea luişi hrană, a luat scep- peşteră, a pornit la răsboi asupra icoanelor ;
trul împărăţiei, atunci cel între sfinţi Gher- şi iarăşi s'a golit Biserica lui Dumnezeu de po-
mano luând cârma Bisericii, îndată s'a chemat doab[L De a căruia viaţa Obredin istoricul
de către dânsul şi a auzit dela dânsul: Mie această vorbă iace zicând: „Un monah dela
mi se pare Stăpâne că sfintele icoane nimica Filiomitia când Leon „fusese la oaste, i-a prezis
nu se osebesc de idoli; deci porunceşte cât „că va îi împărat. Şi aducându-şi aminte de dân-
mai curând să se lepede; sau de sunt adevă- „sul i-a trimis daruri scumpe. Trimisul negăsin-
rate închipuirile sfinţilor, să se ridice şi să le „du-l viu, a aîlat pe ucenicul lui pre monahul
spânzure mai sus, ca să nu le spurcăm săru- „Savatie şi i-a dat darurile. Dar acel monah fiind
tându-le, tăv8Jindu-ne pururea în păcate mari. „mare vrăjmaş icoanelor, a zis: Nu vreau să
Iar Patriarhul acea pismă mare a împăratului „iau daruri dela acela ce se închină idolilor
o a defăimat zicând: Să nu fii tu acela o îm- „şi ascultă pre Impărăteasa Irina şi pre Ta-
părate ! Că auzim că oarecine multe a grăit „rasie Patriarhul; să-i spui că are să-şi peardă
oarecând nebuneşte împotriva sfintelor icoane „împărăţia de nu va lepăda icoanele. Leon
şi s'a chemat cu porecla Canon. Iar el a zis: „auzind s'a turburat şi a chemat pre Teodot
Eu m'am chemat aşa încă :l'iind copil. Iar pen- „Melissino carele era întinat cu acel eres
tru că nu s'a supus Patriarhul să-l asculte, „şi s'a sfătuit cu dânsul; iar acela i-a zis:
l-a gonit din scaun; şi în locul lui a pus pre „Este un monah în Mânăstirea dele Deistin,
un Anastasie, carele era la un gând cu dân- „carele face minuni; cu acela ar trebui să
sul. Şi aşa întru acea vreme s'a vestit şi s'a . „vorbim şi să facem ce va zice el. Impăratul
dat poruncă, să se facă goniri asupra sfintelor ' „s'a făgăduit că va merge la dânsul pe ne-
icoane. Se zice că mai întâi nişte Evrei fer- „ştiute schimbându-şi hainele. Teodot a dat
mecători au semănat într'însul o pismă mare „ştire acelui monah şi l-a învăţat ce va face
ca aceasta; aceştia văzându-l lucrând la me- „şi ce va zice. Şi a venit împăratul în haine
şteşugul său, i-au spus din farmece că are să „proaste; iar monahul i-a zis: Nu te tăinui
ne împărat. Drept care l-au rugat să facă ju- „împărate, ştiu cine eşti; şi îngrozindu-se împă-
rământul cu dânşii, că dacă va ajunge împă- „ratul, auzind aşa, a zis că are Duh Sfânt, şi
rat, să le facă lor aceea ce-l vor ruga; şi s'a „a primit sfatul lui pentru lepădarea icoane-
jurat lor în Biserica sfântului Teodor. Iar dacă „lor. Indată a dat poruncă să se lepede icoa-
şi-a sfârşit rău viaţa sa acest Leon împărat, „nele şi să le strice.". După acel Leon a luat
luptătorul înpotriva icoanelor, atunci puiul de împărăţia Mihail Amoreul, carele foarte a ne-
-~lktI~:Jii~l~ii~lfiff~Uţ~~~~ID~US.~m.lFd~
INTÂIA DIN POST 213
căjit pre ortodocşi şi mai tiran de cât alţii a întru cinste icoana chipului meu şi crucea.
fost asupra lor. Urmând în totul pe Copronim Aceasta auzind îndată au venit la Constanti-
şi unindu-se cu Evreii încă şi asupra sfântu- nopol şi aceea ce le-a zis lor, au spus lui
lui Metodie s'au sculat. Şi pre Eftimie, Arhi- Metodie Patriarhul şi tuturor aleşilor lui Dum-
episcopul dela Sardinia, pentru închinarea Sfin- nezeu. Iar ei adunându-se, au venit la împă
telor icoane, l-a isgonit. După aceea pre Me- răteasa şi o au aflat întru toate plecată şi fără
todie în Acrida l-a închis şi prea lăudatul turburare, căci era din părinţi creştini şi iu-
Eftimie de Teofil fiul său tirăneşte fiind ucis, bitori de Dumnezeu. Şi îndată împărăteasa
s'a împreunat cu ceata mucenicilor. După dân- I scoţând icoana Născătoarei de Dumnezeu, a-
sul urmând Teofil la împărăţie, pre mulţi sfinţi . vând-o legată la grumaji, o a sărutat înaintea
părinţi a dat la multe feluri de chinuri şi de 1 tuturor de faţă, zicând: De nu se va închina
munci pentru sfintele icoane. Iar când avea 1
cineva acestora şi de nu le va săruta cu dra-
doisprezece ani ai împărăţiei, fu cuprins de 1I goste şi cu toată inima, nu ca pre nişte Dum-
boala ce se chiamă desinterie şi viindu-i vre- 1 nezei cinstindu-le, ci ca pre nişte chipuri ale
mea să se despartă de vieaţa aceasta foarte acelora, pre cari ele închipuesc, unul ca a-
mult şi-a deschis gura cât şi măruntaele cele cela să fie Anatema ! Aceasta auzind ei, cu
1111
dinlăuntru i se vedea, iar împărăteasa Teo- mare bucurie s'au bucurat, şi îndată şi împă
dora foarte s'a întristat pentru acea întâmplare 11 răteasa i-a rugat să facă rugăciune pentru
şi într'aceea a adormit. Şi a văzut prin vis 1'.
Teofil bărbatul ei. Iar ei văzând credinţa ei,
pre Preacurata Născătoare de Dumnezeu ţiind măcar că se lepădau însă au îngăduit. Şi sfân-
în braţe pre pruncul cel mai înainte de veci tul Metodie a adunat pre tot poporul şi pre
şi în jurul ei stau îngerii prea luminaţi şi bă- I tot clerul bisericii şi arhiereii s'au strâns a-
teau pre Teol'il bărbatul ei, şi-şi râdeau de !\ colo la biserica cea mare şi au făcut rugă
dânsul. Iar după ce s'a sculat ea din somn, ciune către Dumnezeu toată noaptea pentru
Teofil puţin viindu-şi în fire a strigat: Vai mie, I Teofil, toţi rugându-se cu lacrămi şi cu umi-
ticălosul, că mă bat pentru sfintele icoane. I linţă~. Aşa au făcut peste toată săptămâna
Atunci îndată a pus deasupra lui împărăteasa .I dintâi a marelui post; şi singură împărăteasa
icoana Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu '/1 Teodora cu alte femei şi cu mulţime de po-
rugându-se ei cu lacrimi. Şi aşa aflându-se por aceleaşi rugăciuni au făcut.
Teofil, a văzut pre unul din cei ce stau îna- , Când se făcea aceea acolo, împărăteasa
întea lui ţiind icoana şi apucând icoana a în- / Teodora culcându-se Vineri despre ziuă, i s'a
ceput a o săruta. Şi îndată gura lui care r părut că se afla la un stâlp de cruce, şi a vă
scârşnea asupra sfintelor icoane, şi gâtlejul I zut pre oarecari mergând cu gâlceavă mare,
carele se desfăcuse aşa grozav şi-au venit la .livrând să treacă pe acea cale şi ducând multe
firea cea dintâi şi s'au făcut precum au fost feluri de unelte de muncă. Iar în mijlocul lor
mai 'nainte şi s'a odihnit Teofil de nevoia şi ducea legat pre împăratul Teofil cu mâinile
de pedeapsa de care era coprins şi a adormit înapoi; pre carele cunoscându-l împărăteasa,
mărturisind că bun lucru este a cinsti sfintele a mers şi ea în urma celor cari îl duceau. Iar
icoane. Atunci scoţând împărăteasa din lădi dacă au ajuns la poarta cea de aramă, au vă
ţele sale cinstitele şi sfintele icoane, a făcut zut o vedere mai pre sus de fire a unui om
de le-a sărutat bărbatul ei Teofil şi cu tot sufle- ce şedea înaintea icoanei lui Hristos, carele
tul le-a cinstit; iar după puţină vreme s'a lipse sculase împotriva lui „reofil. Impărăteasa
sit Teofil de această viaţă. Atunci Teodora a atunci atingându-se de picioarele aceluia, l-a
chemat pre toţi cari erau în isgonire şi în rugat pentru împărat. Iar el abia deschizân-
temniţe, a alungat din scaunul patriarhicesc du-şi gura, a zis: Mare este credinţa ta femeie!
pre Ioan, carele era fermecător şi a pus pre Să ştii dar, că pentru lacrimile şi credinţa ta,
sfântul Metodie mărturisitorul în scaunul său, încă şi pentru rugăciunile servilor mei şi ale
carele multe răbdase mai de înainte şi în preoţilor, dau iertare bărbatului tău.· După
groapa de viu fusese îngropat. aceea a zis către acei ce-l duceau: Deslega-
Iar după ce s'a făcut aceasta aşa, o cer- ţi-1 şi-l daţi femeei lui; iar ea luându-l s'a
cetare dumnezeească a venit lui Ioanichie celui dus. bucurându-se şi veselindu-se; şi îndată
mare, carele sihăstria în munţii Olimpului; s'a deşteptat. Aceea, adică o a văzut împără
căci viind la dânsul Arsachie, marele postitor, teasa Teodora. Iar Patriarhul Metodie, tot a-
a zis: Dumnezeu m'a trimes la tine, ca să tuncea când se făcea rugăciunile pentru dânsul,
mergem noi la cuviosul bărbat Isaia, cel în- luând o hârtie nouă, a scris într'ânsa numele
chis în Nicomidia şi să ne învăţăm dela dânsul tuturor împăraţilor eretici şi tot acolo a scris
cele ce plac lui Dumnezeu şi ce lucru este şi numele lui Teofil aceluia şi le-a pus sub
cuvios şi vrednic sfintei Bisericii lui. Şi aşa sfânta masă pre ascuns nevăzând nimenea.
viind către prea cuviosul Isaia, au auzit dela Iar Vineri a văzut şi el prin vis un înger mare
dânsul acest cuvânt : Aceasta zice Domnul : şi înfricoşat intrând în Biserică, carele apro-
Iată s'a apropiat sfâ.rşitul neprietenilor icoanei piindu-se de dânsul, i-a zis: Auzitu-s'a rugă
mele ; deci mergând voi la împărăteasa T.eo- ciunea ta, Episcoape şi a dobândit iertare îm-
dora şi la Patriarhul Metodie, să le spuneţi păratul Teofil ; de acum pentru aceasta să nu
aşa : Să opriţi pre toţi cei nesfinţiţi şi întinaţi mai superi pre Dumnezeu. Iar el vrând să
şi aşa să-mi aduceţi jertfă cu îngerii, având dovedească de este lucru adevărat aceea ce
214 DUMINICA
văzuse, mergând din locul unde sta şi luând

hârtia şi cetindu-o, o ! judecăţile lui Dumne-
Bine eşti cuvântat în Biserica
zeu ! a aflat numele lui Teofil şters de tot, slavei tale, Doamne.
prin voia lui Dumnezeu. De aceasta auzind
împărăteasa s'a veselit foarte şi a făcut ştirea Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
patriarhului să strângă tot poporul cu cinsti-
tele cruci şi cu sfintele icoane în biserica cea Mai pre sus decât cete 1e
mare, ca să o împodobească iarăşi cu sfintele
icoane ; şi această minune nouă dumnezeească cele de sus te-ai înălţat, Prea- ·
tuturor s'a înştiinţat. Deci adunându-se toţi curată, tu una făcându-te maică
degrab în biserică cu lumânări, a venit şi
împărăteasa cu fiul său şi făcând rugăciune Făcătorului tuturor. Deci bucu-
cu umilinţă la Dumnezeu, cu sfintele icoane
şi cu crucile cele dumnezeeşti şi vrednice a
rându-ne, strigăm: Bine eşti cu- ·
se cinsti şi cu sfânta şi dumnezeeasca Evan- vântată tu între femei, Prea-
ghelie, au ieşit ca o milă de loc din oraş,
strigând : Doamne, milueşte-ne ! Şi aşa iarăşi curată Stăpână.
întorcându-se la biserică, au slujit dumneze-
easca Liturghie, puind sfintele icoane la locu- Catavasie.
rile lor. Declarând pre cei bine cinstitori şi
drept credincioşi ; iar pre cei protivnici şi ere- I n cuptorul persesc tinerii
tici, cari n'au primit cinstea sfintelor icoane „lui A v r a am, cu pofta bunei
i-au lepădat şi i-au dat anatemei. Şi de atunci
acei sfinţi mărturisitori au aşezat, ca să se „credinţe, mai vârtos decât cu
facă prăznuire întru acest chip în tot anul,
„văpaia focului fiind aprinşi,
ca să nu cădem iarăş întru acelaş eres. Cela
ce eşti chipul Tatălui celui neschimbat, Hri- „au strigat: Bine eşti cuvântat
stoase, pentru rugăciunile sfinţilor tăi mărtu
risitori, milueşte-ne pre noi, acum şi pururea „în Biserica slavei tale, Doamne.
şi în vecii vecilor, Amin.
Mâinile întinzându-şi Daniil...
Cântarea a 7-a, Irmos
egilepărinteşti ale Bisericii
In cuptorul persesc„.
ă dănţuiască împreună
L
~ păzindu-le, scriem icoanele
S cu
=-~ veselia Bisericii, întru dum-
nezeeasca dragoste, oastea cea
lui Hristos şi ale sfinţilor lui
şi le s ă r u t ă m cu gurile, cu
i n i m a şi cu vrerea, strigând: „
îngerească, cu dumnezeesc Binecuvântaţi toate lucrurile
gând, cântând: Bine eşti cu- Domnului pre Domnul.
vântat în Biserica slavei, tale,
Doamne. Cinstea şi închinăciunea
icoanei, cu adevărat aducân-
Biserica celor întâi născuţi du-o la acela al cui este chipul,
şi adunarea se bucură, văzând o cinstim, urmând învăţăturilor .
acum pre dumnezeescul popor grăitorilor de Dumnezeu şi lui
cu un gând cântând: Bine eşti H r i s t o s cu credinţă strigăm:
cuvântat în Biserica slavei tale, Binecuvântaţi t o a t e lucrurile
Doamne. Domnului pre Domnul.
Slavă. Binecuvântăm pre Tatăl...
Scăpândde negura eresului, M intea luminându-şi cu lu-

cu voia Teodorei, împărăteasa mina dumnezeescului Duh cin-
cea vrednică de cinste, cântăm: stita împărăteasă şi roduri dum-
nezeeştiavând, a iubit bună îndurate şi cu tabere îngereşti

podoaba Bisericii lui Hristos şi şi cu tot fel ul de întrarmare
frumuseţea: Binecuvântând îm- îngrădeşte-i, supunându-le lor ·
preună cu credincioşii pre Iisus Stăpâne semeţia păgânilor.
Dumnezeu şi om. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. R idicatu-s'a osândirea stră- ·
C u razele luminii celei în- moaşei Evei, de Dumnezeu
ţelegătoare strălucindu-se casa Născătoare, că tu curată ai năs
ta cea dumnezeiască, umbrează cut pre Stăpânul tuturor cu
acum pre toţi cu norul Duhului chip negrăit; a căruia asemă
şi sfinţeşte pre cei credincioşi, nare acum pre icoane o să
cari cu un glas cântă: Bine- rutăm.
cuvântaţi toate lucrurile Dom- Catavasie.
nului pre Domnul. Hristos, piatra cea netăiată .
Irmosul : Să lăudăm, bi™' să cuvântăm„. „de mână, cea din marginea
M âinile întinzându-şi Daniil, „unghiului, din tine muntele cel
„gurile leilor cele deschise în „netăiat, Fecioară, s' a tăiat, ~.·.
„groapă le-a încuiat; şi puterea „adunând firile cele osebite; ~
„focului au stins, cu buna faptă „pentru ace asta veselindu-ne,
„încingându-se tinerii cei iubi- „pre tine Născătoare de Dum-
„toride buna credinţă, stri- „nezeu te slăvim".
„gând: Binecuvântaţi toate lu- Luminânda învierii. Slavă aceasta.
„crurile Domnului pre Domnul. Podobia : Cu apostolii să ne suim.„
Cântarea 9-a, Irmos: S ăltaţi, bucuraţi-vă, cu ve-
Hristos piatra cea nestricată„. selie cântaţi strigând: Cât sunt
ff' u sfinţitele z u g r ă v e 1i ale
I
de minunate şi de slăvite lu-
\11 icoanelor împodobită vă- crurile tale, Hristoase 1 Şi cine
zând iarăş cinstita Biserică, cu va putea să spună puterile tale,
cucernicie toţi să alergăm şi lui Mântuitorule? Cela ce ai îm- ·"
Hristos să strigăm: Pre tine te preunat unirea voinţei şi întoc- 4
'
slăvim întreit-sfinte. mirea noastră într' o Biserică.

p odoabă Şi Cinste Câştigând Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
· Biserica, crucea ta şi cinstitele Armele vrăjmaşu 1u i eres ·
icoane şi închipuirile sfinţilor, acum au lipsit, şi pomenirea lui .
cu veselie Stăpâne şi cu bucu- a pierit cu sunet; că văzând
· rie te slăveşte. biserica ta, Preacurată, foarte
Slavă. frumos împodobită cu odorul
Luminează cu dumnezeeasca cinstitelor icoane, de bucurie ,
ta slăvire pre împăraţii noştri toţi ne umplem.
k""!,1-,,-..._.,...,..,..,,...,........~~.~~.ş.~~-~d
216 DUMINICA
LA LĂUDĂRI Stih: Scoală-te, Doamne, Dumnezeul meu ...

Şi cântăm Stihira zilei. Glasul al 6-lea.
Stihlri ale Invierii patru, a lui Anatolie una
şi din Triod, trei, podobnice glasul al 4-lea. Moisi în vremea postului a
Podobia: Dat-ai semn celor ce se tem ... luat legea, şi pre popor l-a tras
Intru tine se bucură acum la sine ; Ilie postindu-se, ceru-
Biserica, iubitorule de oameni, rile a încuiat; şi cei trei tineri
întru mirele şi Ziditorul său; ai lui Avraam, pre tiranul cel
carele cu dumnezeeasca voie fără de lege prin post l-a bi-
. ai scăpat de înşelăciunea ido- ruit. Prin tr'însul şi pre noi,
lească, şi ţie însuţi o ai logodit Mântuitorule, învredniceşte-ne
· prin cinstitul tău sânge. Cu să ajungem la învierea ta. Cari
veselie primind sfinţită înnăl strigăm aşa: Sfinte Dumnezeule,
ţarea icoanelor, şi bucurându- sfinte tare, sfinte fără de moarte, ~
se, pre tine te laudă şi te slă milueşte-ne pre noi.
veşte cu credinţă. Slavă, tot aceasta. Şi acum :
Stih : Mărturisi-mă-voiu ţie,
Doamne, cu toată Prea binecuvântată eşti...
inima mea... Doxologia mare, Ecteniile şi Apolisul. Şi Litie \:
Inchipuirea trupului tău în- în Pridvor du pre obiceiu; Cântând; Slavă, Şi
acum, Stihira Evangheliei. Ceas I, şi învăţătura
nălţându-o, Doamn~, cu drago-
lui Studit, Apolisul.
ste o sărutăm, arătând taina cea
mare a rânduelii tale. Că nu
te-ai arătat nouă, iubitorule de
. oameni prin părere, precum zic LA LITURGHIE
luptătorii de Dumnezeu uce-
nicii lui Manent; ci du pre ade. . Fericirile glasului pe 6, şi din Canonul zilei,
Cântarea 6, pe 4.
. văr şi cu fire trupească prin-
Prochimen, glasul al 4-lea, cântarea părinţilor:
tr' nsa suindu-ne spre a da do ...
rire şi dragoste. Bine eşti cuvântat Doamne Dumnezeul
părinţilor noştri...
Stih: Veseli-mă-voiu şi mă voiu bucura Stih : Că drept eşti întru toate ...
întru tine ...
Apostol, din Epistola către Evrei. Evanghelia
Zi plină de bucurie şi de dela Ioan.
· veselie, astăzi s'a arătat, că lu- Şi se săvârşeşte Liturghia marelui Vasile.
Asemenea şi în celelalte Duminici ale Sfân-
minează lumina dogmelor celor tului post, afară de Duminica Stâlpărilor.
pre a adevărate, şi străluceşte
Chinonicul
· biserica lui H r ist o s, împodo- Lăudaţi pre Domnul din ceruri...
. bindu-se acum cu înnălţarea
Sau
sfintelor icoane, şi cu străluci Bucuraţi-vă drepţilor ...
. rile chipurilor, şi se face ere... La masă mâncăm fierturi cu untdelemn, iar
· dincioşilor unire de Dumnezeu nu peşte.
dăruită.
cit.WllW?Iwiiilt!WEfl~tM?Mi?f?ij~~~~~
A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 217 •
V\,.JW~\,..J\,.JWW\,.J\,„„A...;\,..J\,...A,..JWWW\d'yJ"yJW'y.JW'vV'vJ\.,.Jv,,J\,..A
aa~a~~~~~~oaaa~a~~ trupul să-l întrarmăm cu cură

ţia, gonind şi biruind pre
vrăjmaşul.
DUMINICĂ SEARA
Din Mineiu, trei
· După Psalmul începător ,la Doamne strigat-am, Slavă Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Stihirile pe 10 şi cântăm din Octoih Stihiri 4. Ieşire, Lumină lină„.
cele de umilinţă, ale pocăinţii. Şi din Triod
trei Podobnice, ale lui Iosif. Glasul al 4-lea, Prochimen, glasul al 8-lea.
Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele
Podobia: Dat-ai semn celor ce
tău, Doamne.
se tem ...
Stih 1.
ăm-mi umilinţă, şi în- Dela marginile pământului către tine am
străinare de răutăţi, şi strigat.
lL îndreptare desăvârşită, Stih 2.
~~ mie celui cufundat acum Ascunde-mă-voiu întru acoperemântul ari-
pilor tale.
în patimile trupului, şi de-
părtat dela tine, Dumnezeule Stih 3.
Aşa voiu cânta numele tău în veci...
împăratul tuturor; că n'am nă
dejde de nicăiri. Şi mă mântu- Şi iarăş.
Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele
eşte pre mine desfrâna tul, tău, Doamne„.
pentru multă bunătatea ta,
Iisuse atotputernice, Mântuito- ln ştiinţă să fie.
rule al sufletelor noastre. Că aceste două Prochimene mari, care sunt :
D umnezeescul Moisi cu pos- Să nu întorci faţa ta„. şi Dat-ai moştenire„.
cu stihurile lor, se cântă preste tot sfântul ~
tul curăţindu-se a văzut pre cel post, unul după altul, începând de la săptă
dorit. Deci acestuia râvnind mâna brânzii, până la Duminica a cincea din
smeritul meu suflete, sârgueşte post. Şi dela învredniceşte-ne Doamne, se
încep metaniile.
a te curăţi de răutăţi în ziua
LA STIH OA VNĂ
postului, ca să vezi pre Domnul
Stihira zilei, de două ori.
dându-ţi ţie iertare; pre cel ce Glasul 8-lea, singur glasul.
este bun şi iubitor de oameni,
Veniţi să ne curăţim pre noi
şi întru tot puternic.
înşine, cu milostenii şi cu în-
Alta, a lui Teodor, glasul al 6-lea. durări spre săraci; nu trâmbi-
Podobie: Arhangheliceşte· să lăudăm„. ţând facerea noastră de bine.
Să începem acum a doua Să nu ştie stânga lucrul drep-
săptămână a postului ·cu faţă tei; să nu risipească trufia ro-
luminată, săvârşindu-l din zi în dul milosteniei; ci întru ascuns
zi fraţilor; făcându-ne căruţă de să strigăm către cel ce ştie cele
foc ca şi Ilie Tesviteanul, cele ascunse: Părinte! iartă greşelile
· patru bunătăţi mari: Gândul noastre, ca un iubitor de oa-
să-l înnălţăm cu nepătimirea, meni.
LUNI
Martirica. milor înviforat fiind eu, nepri-

M ucenicii Domnului, tot lo- ceputul, Preacurată, te chiem
cul sfinţiţi şi toată boala tămă pre.tine cu căldură: Nu mă lăsa
duiţi; şi acum rugaţi-vă, să se să pier pre mine, ticălosul,
mântuească din cursele vrăj ceeace ai născut adâncul milii;
~ maşului sufletele noastre, ru- că afară de tine altă nădejde
~ gămu-vă. n' am câştigat. Să nu mă arăt dar
Slavă, şi acum, a Născătoarei.
batjocură şi râs vrăjmaşilor, eu
c ele cereşti te 1audă pre
cel ce nădăjduesc spre tine. Că
poţi câte voeşti, ca ceeace eşti
tine cea plină de dar, Maică,
care nu ştii de mire şi noi slă Maica Dumnezeului tuturor.
vim naşterea ta cea necuprinsă. După a treia Stihologie, Sedealna,
Născătoare de Dumnezeu, glasul al 6-lea.
roagă-te să se mântuească su- Podobia: Doamne, milueşte-ne pre noi...
fletele noastre.
Şi cealaltă rânduială după obicei...
D oamne, îndreptează-ne pre
noi cari începem postul săptă
mânii a d o u a ; străluceşte-ne
nouă sfinţenia şi lumina îndrep- ~
Luni la Utrenie. tărilor tale. Şi ne învredniceşte,
pre noi cei ce plecăm genun- ~
După întâia Stihologie, Sedelnele cele de chele, să aducem ţie rugăciune
umilinţă din Octoih şi a Născătoarei. După a
doua stihologie, Sedealna glasul al 4-lea. bine primită; că tu eşti Tatăl
Podobie: Spăimântatu-s'a Iosif.„ nostru şi noi fiii tăi şi pre tine
·~
re mine cel omorît cu su- cu frică te lăudăm şi numele
fletul, prin rodul călcării tău chiemăm.
de poruncă, înviază-mă
Hristoase ca un îndurat, Slavă, tot aceasta.
. prin post adevărat şi Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„
prin pocăinţă, rog u-m ă; şi-mi I ncepătură mântuirii s'a fă

dă să umblu pururea în căile cut vorba lui Gavriil către Fe-
cele drepte şi bune ale cinsti- cioara. Că auzind a c e a s t a:
telor tale porunci; ca dobân- Bucură-te 1 nu s' a ferit de acea-
dind dumnezeească slăvirea ta, stă hiritisire; nu s' a îndoit ca
împreună cu toţi cei ce te iu- Sarra în cort, ci aşa a zis: Iată
besc pre tine, să laud Iisuse roaba Domnului, fie mie dupre
bunătatea ta pentru toate. · cuvântul tău.
Slavă,
tot aceasta. Psalmul 50.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Canonul Mineiului şi Tricântarea lui Iosif.
I n întreitele valuri ale pati- Şi se ceteşte Cântarea 1, din Psaltire.
~~ . ~
~~~~~~@~~~~m~~~
A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST
Cântarea 1, glasul al 4-lea, Irmos: pre Hristos, dumnezeeşte ve-

Pre Voevozii cei tari... selindu-ne.
J(Jrnule bunule, izvoru 1 milii, Vremea cea de umilinţă apo-
\!J) mielul lui Dumnezeu, cel ce stului aflându-o acum, să plân-
ai- ridicat păcatele lumii ca un gem foarte şi să suspinăm, şi
Dumnezeu. Mântueşte-mă pre să tindem mâinile către însuşi
mine, cel ce mă înnec în între- Mântuitorul, ca să mântuească
itul val al păcatelor, îndreptân- sufletele noastre.
du-mă la limanul pocăinţei.
Slavă, a Treimii.
postul cel curat este: Depăr Unime în trei ipostasuri,
tarea de păcate, înstreinarea de prea stăpânitoare Doamnă a tu- '
. patimi, dragostea cea cătr~ J?um- turor, desăvârşit cârmuitoare;
nezeu, nevoinţa spre rugac1une, ceea ce eşti mai pre sus de
lacrimile cu umilinţă, şi grijirea toată domnia, tu ne mântueşte
de săraci; aşa a poruncit Hri- pre noi, Părinte, Fiule şi Du-
stos în Scripturi. hule prea sfinte.
pre mine, cel ce sunt rănit Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
la suflet cu sabia păcatului, şi Cine a născut fiu nesămănat
vătămat cu multe răutăţi, tămă după legea părintească? lnsă
. duitorule al sufletelor noastre, pre acesta îl naşte Tatăl fără de
. tămădueşte-mă ca un făcător de mamă; preaslăvită minune 1 Că
bine, puindu-mi doctoriile înţe tu, Preacurată, ai născut Dum-
. leptelor tale porunci, iubitorule nezeu şi om.
. de oameni.
Cum voiu suferi mânia ta,
C eea ce eşti cort nespurcat, Hristoase al meu, când vei veni
- · prea sfântă Fecioară, curăţeşte... la judecată? Şi ce răspuns voiu
mă pre mine cel cuprins de afla să dau acolo, nelucrând,
~ asuprelile cumplitelor patimi, nici făcând voia ta, Doamne?
cu izvorul milei tale. Şi-mi dă Pentru aceasta mai 'nainte de
ploi de umilinţă, stăpână, pier- sfârşit iartă-mă.
zându-mi adâncul păcatului. Irmosul:
Alt Irmos, glasul al 6-lea. J\jutor şi acoperitor s' a fă
Al lui Teodor. „cut mie spre mântuire. Acesta
Ajutor şi acoperitor... este Dumnezeul meu, şi-l voiu
Ca o bucurie de sărbătoare, ::slăvi pre el, Dumnezeul pă
, primind fraţilor a doua săptă- „rintelui meu, şi-l voiu înălţa
· mână a făcătorului de lumină „pre el; că cu slăvire s'a prea- ~
post, cu dragoste să lăudăm nslăvit". ~
~~~~m~~.
i~~~~~~~~~~iill~~~~~~~~~~~~~~~~*
,, . ·f:
220 LUNI
Cântarea 8-a, Irmos : celor bune ale lui lacov; îm-

Mântuitorule al tuturor„. piedecă pre V eliar prin post ;
recând prin nestatornicia îmbogăţeşte-te cu cele dumne-
T_ vieţii, am căzut în gânduri
. tâlhăreşti şi rănindu-mă m'am
zeeşti şi laudă în veci.
stricat. Tămăduitorule al bol- Pre un Dumnezeu dupre
navilor, dă-mi mână de ajutor, fiinţă cinstesc, trei ipostasuri
. cu rugăciunile tuturor sfinţi laud cu osebire, altele, iar nu
lor tăi. de altfel; de oarece dumnezeirea .
Viforul cumplitului păcat este una, stăpânire în trei feţe;
· furbură mintea mea; ci ca pre pentru că este Tatăl şi Fiul şi
Petru, Iisuse, mântueşte-mă pre Duhul.
mine cel ce cânt: Toate lucru- Şi acum, a Născătoarei, de Dumnezeu.„
. rile bine cuvântaţi, lăudaţi pre Din luminatul tău pântece,
Domnul. ca un mire din cămară ieşind
Cu înfrânare să omorâm pa- Hristos, a strălucit lumină mare
timile, cu postul duhul, ca cu celor din întunerec; că strălu
aripi să-l înălţăm spre cer şi cind soarele dreptăţii, Preacu- ·
. să strigăm întru umilinţa inimii: rată, a luminat lumea.
Greşit-am ţie, Dumnezeule; ca Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
un îndurat iartă-ne. Apă bând nu s'a nebunit ni-
A Născătoarei de Dumnezeu„. menea, iar Noe cercând vinul
I n pântecele tău sălăşluin s' a aflat gol; şi Lot din acesta ·
du-se cel prea înalt, mai des- a născut seminţile răutăţii. Deci
. fătată decât cerurile te-a arătat fugi, o suflete al meu, de ase-
Fecioară şi părtinitoare nebi- mănarea acestora, lăudând pre ,
ruită c e 1o r ce strigă: Toate Hristos.
lucrurile binecuvântaţi şi lău Irmosul: Să lăudăm bine să cuvântăm.
daţi pre Domnul.
Pre cel ce-l slăvesc oştile
Alt Irmos. „cereşti şi de dânsul se cutre-
Pre cel ce-l slăvesc„. „mură heruvimii şi serafimii,
A rată-mi sufletul, Doamne, „ toată suflarea şi zidire a lău
. nerobit de tirania patimilor, ca „da-ţi-1, bine-I cuvântaţi şi-l
slobod făcând voia ta să mă „prea înălţaţi întru toţi vecii".
bucur şi să slăvesc stăpânirea Cântarea a 9-a, Irmos:
· ta în veci. Eva cu neputinţa neascultării...
N eînfrânarea lui Isav urăş- să postim de patimi Ie mâ-

te-o, suflete al meu şi râvneşte niei, să ne ospătăm cu dra-
~~-~?Mi?~~~,~~~~~~:n~
A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 221
goste nemincinoasă, să hrănim stoase, tot m'am umplut de

pre cei săraci cu pâine, hrănin bube. Vindecă-mi ranele şi bu-
du-ne noi cu dumnezeescul dar bele mele, şi patimile şi muş
' şi cu lacrimile să stingem la- căturile cele din păcat; ca să
crimile răspunsului ce va să fie. aud şi eu ca leprosul glasul tău
Ticăloase suflete, suspină, cel sfânt: Voesc 1 curăţeşte-te.
Slavă, a Treimii.
mâhneşte-te, arată chipuri de
pocăinţă; acum este ziua lângă ll nule născătorule al unuia
uşi; cel ce judecă fără făţărie Părinte al Fiului unul născut,
vine să dea fiecăruia cele vred- şi unule Fiule al unuia, lumină
nice dupre fapte, precum este şi raza luminii, şi unul Duhule
scris. sfinte numai al unuia Dumne-
N 'am câştigat fapte bune, în- zeu, carele eşti cu adevărat
tinatu-mi-am haina, care o am Domn al Domnului; o Treime,
luat cu îmbrăcarea dumnezee- Unime sfântă 1 mântueşte-mă
. seului botez; întru întunerecul pre mine cel ce grăesc de dum- ·
necunoştinţei umblu. Ci îndrep-
nezeirea ta.
Şi Născătoarei
tează-mă acum, cu lumina feţei acum, a de Dumnezeu.
tale, Doamne, pre mine cel des- Minunea naşterii tale mă
nădăjduit. spăimântează, ceeace eşti cu
A Născătoarei de Dumnezeu. totul fără prihană. Cum ai ză
mislit fără sămânţă, pre cel ne-
Marie, Doamnă a toate, pre cuprins? Spune cum ai rămas
mine cel ce m'am făcut rob Fecioară, după ce ai născut ca ~
tuturor păcatelor, scapă-mă o maică? Acest lucru ce este
Fecioară; că tu ai născut mai
mai pre sus de fire, primindu-l
pre sus decât tot cuvântul, pre cu credinţă, închină-te celui ce
Mântuitorul sufletelor noastre; s'a născut; căci câte le voeşte
· pre acel ce este bunătatea în le şi poate.
fiinţă.
Alt Irmos: P ostul a făcut pre Moisi vă
zător de Dumnezeu ; pre Ilie ~
Să pătimim acum ca nişte oarecând mergător în căruţă de
ostaşi ai lui Hristos, că pre cât foc, şi pre Pavel minunat călă
· trece vremea, se împletesc cu- tor la cer. Pentru aceasta, su- .
nunile celor ce se nev oe s c, flete al meu, să postim de rău
care va da Hristos, când va tăţi, şi ne vom răpi şi noi la în- ~
· veni cu slavă, să judece tot pă nălţimea nepătimirii.
mântul. Irmosul:
Cu totul m'am răn,it, Hri- Naşterea zămislirii celei fără .
LUNI
„de să m â n tă este netâlcuită;

„rodul maicii celei fără de băr
„bat, este nestricat; că naşterea
„lui Dumnezeu înnoeşte firile. La ceasul al şeaselea.
„Pentru aceasta pre tine toate f" Troparul proorociei, glasul al 5-lea.
„neamurile, ca pre o maică mi-
„reasă a lui Dumnezeu, cu ~tela ceai zidit însuţi ini-
„dreapta credinţă te slăvim". ~ mile noastre, adu-ţi
Luminânda glasului, de trei ori. · aminte că ţărână sun-
LA STIHOAVNĂ. tem; nu ne osîndi pre
Stihira zilei, glasul al 5-lea. noi întru cele de desub-
tul pământului, cela ce eşti fără
Minunată armă este rugăciu de păcat.
nea şi postul. Acestea pre Moisi Slavă, Şi
acum, tot aceasta.
l-au făcut scriitor de 1e g e şi Prochimen, glasul al 6-lea, Psalmul 21.
pre Ilie întru jertfe râvnitor.
Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-l pre el.
Intru acestea petrecând credin- Stih:
cioşii, să strigăm Mântuitorului:
Ţie unuia am greşit, milueşte-ne Dumnezeule Dumnezeul meu, ia aminte
spre mine, pentru ce m'ai lăsat.
pre noi. De 2 ori.
Martirica.
Cap. 4, Vers. 2:
Binecuvântată este oastea şa zice Domnul : In ziua aceea
împăratului ceresc 1 Că de au va lumina Dumnezeu întru sfat
şi fost pământeni mucenici, dar "'?..'71i ~ cu slavă pre pământ, ca să înalţe
şi să slăvească rămăşiţa lui Israil.
s'au nevoit a ajunge la vred- Şi va fi cel rămas în Sion şi cel
rămas în Ierusalim, sfinţi se vor
nicia îngerească; de trupuri chema toţi cei ce s'au scris spre vieaţă
nebăgând seamă, prin pătimire în Ierusalim. Că va spăla Domnul spur-
,căciunea fiilor şi a fetelor Sionului şi sângele
s'au învrednicit cinstei celor Ierusalimului va curăţi din mijlocul lor cu
fără de trupuri. Pentru rugă duhul judecăţii şi cu duhul căldurii. Şi va veni
şi va fi tot locul muntelui Sionului şi toate
ciunile lor, Doamne, mântueşte cele din prejurul lui le va umbri nor ziua, şi
ca fumul şi ca lumina focului, ce arde noaptea.
sufletele noastre. Cu toată mărirea se va acoperi şi va fi la
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. umbră ziua asupra căldurii şi acoperemânt şi
ascundere de vifor şi de ploaie. Cânta-voiu
Î ie ne rugăm ca Maicii lui acum celui iubit cântarea iubitului meu, viei
mele; vie s'a făcut iubitului meu în corn, de
Dumnezeu binecuvântată: loc gras. Şi o am îngrădit şi am făcut împre-
jur şanţ, şi am sădit viţă aleasă, şi am zidit
Roagă-te să se mântuească su- turn în mijlocul ei, şi teasc ain săpat într'însa ;
şi am aşteptat să facă struguri şi a făcut spini.
fletele noastre. Şi acum omule cel din Iuda, cei ce locuiţi în
Şi cealaltă rânduială, dupre obiceiu. Ierusalim, judecaţi între mine şi între viea
mea. Ce voiu face încă viei mele, ce nu i-am
făcut ei ? Că am aşteptat să facă struguri şi
a făcut spini. Şi acum voiu spune vouă, ce
~ I voiu face viei mele? lua-voiu gardul ei şi va ,
' 1 fi de jaf şi voiu surpa şanţul ei şi va fi spre ~~
t:~~-~~~'M~
călcare. Şi voiu părăsi viea mea şi nu se va Altă Stihiră, a lui Teodor, glas acelaş.
tăia, nici se va săpa, şi vor creşte într'însa
spini ca întru o ţelină, şi voiu porunci norilor Podobie: In raiul cel din Edem ...
să nu plouă preste dânsa. Că viea Domnului
Savaot casa lui Israil este, şi omul din Iuda Dumnezeule, cela ce ne-ai
odraslă tânără şi iubită. adus pre noi şi acum a săvârşi
Prochimen, glasul al 6-lea, Psalmul 22. stadiul cinstitului post, şi ne-ai
. Toiagul tău şi varga ta, acestea m'au mângâiat... dăruit a intra în sfânta călăto
Stih: rie a săptămânii a două; însuţi
Domnul mă va paşte şi nimica nu-mi va lipsi. Doamne învredniceşte-ne să
trecem lesne şi spre cea vii-
toare; trupu 1u i şi sufletului
nostru bine făcându-le, şi tărie
dându-le. Ca săvârşind alerga-
LUNI SEARA rea bărbăteşte, să ajungem toţi
După Psalmul începător cetim Catisma. cu bucurie la stăpâneasca zi a
Către Domnul când m'am necăjit... învierii tale, şi purtând cununi
La Doamne strigat-am... Punem stihirile pe să te lăudăm neîncetat.
6 şi cântăm poaobiile Triodului facerea lui
Şi din Mineiu 3.
Iosif. Glasul al 8-lea.
Podobie: Ce vă vom numi pre voi...
Prochimen, glasul 1-iu, Psalmul 23.
Ui te-ai asemănat, O tică-
g Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel
loase su f 1e te, lenevin- tare în răsboaie.
du-te şi nefăcând cele Stih:
bune, Ci primind puru- Al Domnului este pământul şi plinirea lui,
rea a petrece în rele? Dela Facere cetire.
· Judec a ta este lângă uşi, căe- Cap, 3, Vers. 21.
şte-te 1 Cu postul şi cu rugă- i a făcut Domnul Dumnezeul lui
el.Unea cura'"'+eşt.
k
e te • ş1· str1·oa"'
'"" ' s
:i Adam şi femeiei lui îmbrăcăminte
;f,i de piele şi i-au îmbrăcat pre ei.
' Stăpânului tău: Greşit-am ţie, Şi a zis Dumnezeu: iată Adam
• " " d
tarta-ma ca un 1n urat şi-ml
A· s'a făcut ca unul din noi cunoscând
binele şi răul! Şi acum, ca nu cumva
dărueşte mântuire. ; să-şi tinză mâna sa şi să ia dinpomul
' vieţi şi să mănânce şi să trăească în
Cela ce ai noianul bunătăţii, veci. L-au scos pre el Domnul Dumnezeu din
Raiul desfătării, ca să lucreze pământul din
noianurile cele rele ale păca- care s'a luat. Şi a scos Domnul Dumnezeu
t e1Or me1e USUCa- " 1e, H rts · t oase, afară pre Adam şi l-a pus pre el în preajma
Raiului desfătării; şi a pus Heruvimi şi sabie
ca un Dumnezeu fără de păcat, de foc învârtitoare, ca să păzească ca1ea po-
mului vieţii. Iar Adam a cunoscut pre Eva,
Şi d ă inimii me1e Umi 1i n ţ ă, femeia sa, şi zămislind ea a născut pe Cain,
oprind izvoarele neleoiuirii. Ca şi a zis: dobândit-am om prin Dumnezeu. Şi
S a mai născut pre Avel, păstor de oi ; iară Cain
să laud şi să slăvesc milostivi- a fost lucrător de pământ. Şi a fost după câte-
rea ta cea nespusă, îndelunos va zile a adus Cain din rodurile pământului
jertfă lui Dumnezeu. Şi a adus şi Avel din
răbdătorule, făcătorule de bine 1 cele întâi născute ale oilor sale şi din gră-
simea lor : şi a căutat Dumnezeu spre Avel
ai SUfl ete1Or noastre. I. şi spre darurile lui. Iară spre Cain şi spre ~-
~~~~'"'1M~W™~~~ti!§til;2};~~ţ~~
224 MARŢI
jertfele lui nu s'a uitat, şi s'a întristat Cain LA STIHOAVNĂ

foarte şi s'a mâhnit faţa lui. Şi a zis Domnul
Dumnezeu lui Cain : de ce te-ai întristat şi Idiomela zilei, glasul al 4-lea.
pentruce s'a mâhnit faţa ta? De ai îi adus drept
şi ai îi împărţit drept, n'ai îi păcătuit. Taci,
Postul cel duhovnicesc să-l
la tine se va întoarce şi tu îl vei stăpâni pre postim, să rupem toată încurcă
acela.
tura, şi să fugim de smintelele
Prochimen, glasul al 6, Psalmul 24. păcatului; să iertăm şi fraţilor
Caută spre mine şi mă milueşte.
noştri datoriile, ca şi nouă să
Stih:
se i e r t e greşelile noastre. Că
aşa vom putea strig a: Să se
Către tine, Doamne, am ridicat sufletul meu ... îndrepteze rugăciunea noastră,
De la Pilde cetire. ca tămâia înaintea ta, Doamne.
Cap. 3, Vers. 34. De două ori.
omnul mândrilor le stă împotrivă, Martirica.
iar celor smeriţi le dă dar. Cei
înţelepţi vor moşteni slavă, iar Proorocii şi apostolii lui Hri-
cei necredincioşi au înălţat ocară.
Ascultaţi fii învăţătura părintelui, şi stos şi mucenicii au învăţat să
luaţi aminte să cunoaşteţi ştiinţa.
Că dar bun dăruesc vouă, legea mea
se laude T r ei m e a, cea de o
să nu o părăsiţi. Că şi eu am fost as- fiinţă, şi au luminat neamurile
cultător tatălui meu, şi iubit înaintea feţei
maicii mele. Carii mă învăţau şi ziceau : să cele rătăcite şi părtaşi îngerilor
se întărească cuvântul nostru în inima ta, pă au făcut pre fiii omeneşti.
zeşte poruncile şi nu le uita. Agoniseşte-ţi în-
ţelepciune, câştigă-ţi ştiinţă, nu uita, nici trece Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„
cu vederea cuvintele gurii mele, nici te abate
dela graiurile gurii mele. Nu o părăsi pre Nu uita pre săracii tăi până
dânsa, şi te va ţinea pre tine, iubeşte-o şi te
va păzi. Inceperea înţelepciunii este a câştiga în sfârşit, stăpână; ci cu rugă
înţelepciune, şi întru toată agoniseala ta, ago- ciunile tale scuteşte-ne pre noi
niseşte-ţi ştiinţă. Primeşte-o, şi o cuprinde pre
ea, şi te va înnălţa, cinsteşte-o ca să te cu- de îngrozirea cea viitoare, şi de
prindă. Ca să dea capului tău cunună de da-
vătămarea cea de acum ; şi din
ruri, şi să te acopere cununa mângăerei. Auzi
fiule şi primeşte cuvintele mele, şi se vor mânia Domnului răpeşte pre
îmmulţi anii vieţii tale, ca să fie multe căile
vieţii tale. Că te învăţ căile înţelepciunii şi te
robii tăi, Născătoare de Dum-
îndreptez pre cărări drepte. Că de vei umbla, nezeu.
nu se vor împiedeca paşii tăi, şi de vei alerga
nu te vei osteni. Ţine-te de învăţătura mea,
şi nu o lăsa, ci păzeşte-o pre ea ţie, spre
viaţa ta. In căile necredincioşilor nu merge, ln ştiintă să fie.
nici să râvneşti căile celor fărădelege. Ori în
care loc se adună tabăra, să nu mergi acolo, Că dintru această Luni, a doua săptămână a
fugi dela dânşii şi te depărtează. Că nu dorm postului, se cântă la După-cinare canoanele
până nu fac rău şi se ia somnul dela dânşii Sfinţilor din Mineiu, ce au a se întâmpla din
şi n'adorm. Că aceia se hrănesc cu bucatele sâmbăta lui Lazăr până la Duminica Tomei,
necurăţiei„ şi se îmbată cu vinul călcării de împreună cu canonul Născătoarei de Dumne-
lege. Iar căile drepţilor, ca lumina luminează, zeu ; şi se cântă mai 'nainte canonul Născă
merg şi luminează până când se plineşte ziua. toarei de Dumnezeu, şi după dânsul Mineiul.
Iar căile necredincioşilor sunt întunecate, că După a 3 cântare, condacul şi sedealna
nu ştiu cum se împiedecă. Fiule ! Ia aminte Mineiului. Iar după a 6-a cântare, sedealna
graiurile mele şi de cuvintele mele alătură-ţi Născătoarei de Dumnezeu ; şi pe urma cano-
urechea ta. Ca să nu scadă izvoarele tale, nului, Stihirile Vecerniei din Mineiu.
păzeşte-le în inima ta. Că vieaţă sunt tuturor
celor ce le află pre ele, şi vindecare a tot
trupul. '
====================
tură izvoarele lacrimilor cele
ce dumnezeeşte izvorăsc, şi ve-
selindu-ne să aducem laudă lui
Dumnezeu neîncetat.
Marţi a doua săptămână Slavă, tot aceasta. Şi acum, a Născătoarei
de Dumnezeu.
LA UTRENIE
După întâia Stihologie, Sedelnele din Octoih.
De toată groazaşirăutateaoa
Dupt't a doua Stihologie, Sedealna, glasul al menilor mântueşte-ne pre noi,
8-lea. Preasfântă Fecioară; că pre
Podobia : Inviat-ai din morţi... tine te avem acoperemânt şi
prind patimile cu frâul folositoare, cei ce scăpăm la „
curatului post, să ne tine, maica lui Dumnezeu şi la
sârguim toţi să ne înăl cel ce s' a născut din tine, Dum- ·
ţăm mintea spre cinstite nezeul nostru. Pre carele roa-
vederi dumnezeeşti, cu gă-l, să ne scutească pre noi de
desăvârşită credinţă. Ca să de- primejdii şi de chinuri.
făimăm desfătarea vieţii celei Apoi, Psalmul 50.
p ă m â n te şti şi să dobândim ŞI TRICÂNTAREA LUI IOSIF.
v i e a ţ ă cerească şi strălucire Şi se ceteşte cântarea a doua din Psaltire.
dumnezeească. Cântarea 2-a, glasul al 8-lea, Irmos :
Slavă, tot aceasta. Şi acum, a Născătoarei
de Dumnezeu„. 1\1! edeţi, vede t i, că eu sânt
I n noianul cel cumplit al în- li'. Dumnezeul vostru, carele
tristării căzând, pentru mulţi „m' am născut mai 'nainte de
mea faptelor mele celor rele şi „veci din Tatăl. Şi din Fecioară
fără de lege, am venit în ne- „mai pe u r m ă, fără de băr
pricepere şi acum sunt cuprins „bat, m'am născut, şi am des•
de desnădăjduire; stăpână „legat păcatul str ă m o ş u 1u i
Născătoare de Dumnezeu, tu „Adam, ca un i u bit or de
mă mântueşte, tu 'mi ajută. Că „oameni.".
tu eşti milostivire păcătoşilor Suspină, lăcrimează, suflete,
şi curăţire de mântuire. întoarce-te, căeşte-te; s' a apro-
După a treia Stihologie, Sedealna, glasul al 8-lea. piat ziua; lângă uşi este jude-
Podobia: Inviat-ai din morţi... cătorul; găteşte-te spre răspuns
Puindu-ne înainte postu 1, şi strigă: Greşit-am ţie, îndu-
masă de taină, ne cheamă pre rate, milostive, bunule, tu mă
noi să ne săturăm din destul. milueşte.
Deci să mâncăm ca nişte bu- Saţiul păcatului cel pierzător
cate darurile Duhului cele dea- 11răşte-l, suflete al meu, desfă
pururea vii; să bem ca o bău- tează-te întru saţiul postului cu
TRIODUL 15
226 MARŢI
de-adinsul; fă'ţi mâncare mân- rate, în ceasul când vei vrea să ~

~ tuitoarele porunci, care îţi mij- judeci tot pământul.
locesc îndulcirea bunătăţilor
Slavr1, a Treimii.
celor veşnice prin credinţă.
Unime prea desăvârşită,
Jngeri, puteri, căpetenii, ar- dumnezeire prea înaltă, în trei \
hangheli, domnii scaune, voi
feţe, Părinte, celace eşti nenă
stăpânii, heruvimi şi serafimi,
scut şi Fiule un născut, Duhule,
rugaţi pre dătătorul de bine şi
Cela ce purcezi din Tatăl şi prin
Dumnezeu, ca să ne dăruească
Fiul te arăţi; o fiinţă şi o fire,
nouă iertare de greşeli, şi scă
. pare de patimi. o Domnie, o lmpărăţie, mântu-
eşte-ne pre noi pre toţi.
Ceeace singură ai născut pre
cuvântul cel fără început, fiind Negrăită este minunea naşte
cu totul fără început, fiind cu rii tale, Maică Fecioară; că în
totul fără prihană, întrupân- ce chip oare ai şi născut şi pe- \
du-se din tine, iar nu schim- treci curată precum ai fost?
bându-se din ceeace a fost, ră Cum ai născut prunc şi nu ştii ~
. mâind tu Fecioară după naştere nici cum ispita de bărbat? Pre-
care nu ştii de mire; roagă-te cum ştie cuvântul lui Dumne-
pentru toţi, să se scoată vieaţa zeu, cel ce s'a născut din mine
noastră din stricăciune. mai pre sus de fire, cu cuvi- \
Alt Irmos, glas acelaş. oasa 1nno1re.
" A •
Facerea lui Teodor.

Vedeţi, vedeţi, că eu sunt...
ru ai scos din mânia cea în-
Văzut-am, cunoscut-am că
grozitoare pre nenivitenii ce
bună este nouă spre pocăinţă
s' au pocăit şi au postit. Iar pre
· vremea care ai hotărât. Deci sodomenii desfrânaţi cu foc
întru aceasta, Dumnezeule, pri- i-ai ars, mântueşte-mă Hri-
meşte rugăciunile noastre şi le
stoase de groaza acestora.
îndreptează înaintea ta, ca nişte
tămâie bună, ca o jertfă primită. Irmos:
Mă înfricoşez şi mă tem cu- Vedeţi, vedeţi, eu sunt că
getând câte am greşit. Cum te „Dumnezeul vostru, carele am
voiu întâmpina? Cum mă voiu „sfinţit vouă început primit, ze-
~ arăta ţie celui înfricoşat şi cum „ciuiala zilelor a tot anul; şi
voiu sta înaintea nefăţarnicei „aceasta o am dat poporului
' tale judecăţi? Pentru aceasta „meu, spre omorîrea patimilor
milostiveşte-te spre mine, îndu- „şi spre început al mântuirii".
Cântarea a 8-a, Irmos : Binecuvântăm pre Tatăl...
De Dumnezeu grăitorii... Ca pre o Unime în fiinţă te

((\ elace ai îndrept at pre va- laud, ca pre o Treime în feţe
\\JI meşul, celce a suspina t şi te cinstesc, Părinte, Fiule şi
te-ai milostivit spre păcătoasa, prea sfinte Duhu 1e. Stăpânia
care a lăcrămat din inimă, mân- cea fără de început a împără
tueşte, milueşte, Mântui torule, ţiei tale o slăvesc în veci.
sufletele celorce te laudă pre Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
tine. Tu te-ai arătat munte al lui
Să aducem Domnu lui roduri Dumnezeu, Născătoare de
de fapte bune prin post şi să Dumnezeu, întru carele Hristos
ne ferim de gânduri le cele vă sălăşluindu-se, a făcut locaşuri ·
tămătoare ca să aflăm desăvâr dumnezeeşti pre cei ce cântă:
şit dumnez eeasca desfătare. Pre Domnu l lăudaţi-l şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
Cetele îngereşti se roagă ţie,
adunar ea apostolilor şi mulţi Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
mea mucenicilor: Iisuse, dăru Cinstind postul ca pre un

eşte iertare poporu lui tău. păzitor al curăţiei şi ca pre o
A Născătoarei de Dumnezeu ... maică a nepătimirii, veniţi po-
Pre Fecioara ceea ce este poarelo r să-l primim cu drago-
munte netăiat, sfeşnic purtător ste; pre Domnu l lăudându-l şi ·
de lumină, scară lesne de suit prea înălţându-l întru toţi vecii.
şi locaş al lui Dumne zeu, cre- Irmosul:
dincioşii să o fericim. Să lăudăm, bine să cuvântăm.„
Alt Irmos: Pre Domnul, celce s' a prea-

Pre celce s'a preaslăvit...
„slăvit în muntele cel sfânt şi .
Veniţi toţi să trâmbiţăm cu „în rug prin foc a arătat lui
laude, întru această zi bine ve- „Moisi taina naşterii pururea
stită a postulu i şi ospătându-ne „Fecioarei, lăudaţi-l şi-l prea .
cu dumnezeeştile cântări, ca cu „înălţaţi întru toţi vecii".
un ospăţ, să lăudăm şi să prea Cântarea 9-a, Irmos.
înălţăm pre Hristos în veci. Naşterea pururea Fecioarei...
Cine a mâncat pre omul lui Dostu l cel bun hrănind inima ·
Dumnezeu odinioară? Fi ar a, Jr' odrăsleşte dumnezeeşte spic
leul; că, neascul tând a primit copt de bunătăţi ; pre care 1e
· mâncările dela profetu l cel min- 1
să-l iubim întru aceste sfinte
cinos. Păzeşte-te dar, suflete al zile, primind sfinţenie.
meu, să nu te înşele şarpele
lăcomiei pântece lui. Văzându-mă întinat cu multe
tP~~w~~t-~1&re.~W&~~·
.. 228 MARŢI
păcate, rănite şi osândit, milos- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.

tive, mântueşte-mă cu mila ta, Tu eşti, Născătoare de Dum-
pentru rugăciunile sfinţilor tăi. nezeu, arma noastră şi zidul,
V ai mie, prea ticăloase su- tu eşti sprijineala celor ce ~
flete 1 Cum vei să răspunzi? Ce aleargă la tine. Pre tine şi acum
frică va să te cuprindă, când
spre rugăciune te îndemnăm, · ·
va şedea judecătorul, milioane ca să ne mântuim de vrăjmaşii·
noştri. ~
de îngeri stându-i înainte 1 Sâr-
. gueşte-te dar mai 'nainte de Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
sfârşit, de te pocăeşte. A vând pre Duhul Sfânt în

A Născătoarei de Dumnezeu„. post ospătător bogat, să ne să
turăm de darurile lui şi din '
Pre tine căruţa cea împără
tească, norul cel luminos, mun- destul să ne ospătăm, lăudân
tele cel prea gras, muntele cel du-l ca pre Dumnezeul nostru.
închiegat, neispitită de nuntă Irmosul:
Fecioară te rugăm: Tămădueşte Naşterea pururea Fecioarei, ~
patimile sufletelor noastre. „ceeace s'a arătat mai 'nainte
Altul, Irmos acelaş. „puitorului de lege în munte, ~
Post adevărat să postim „prin f oe şi prin rug, spre mân-
Domnului, precum prin înfrâ... "tuirea noastră a credincioşilor,
nare de mâncări, aşa şi de „cu cântări neîncetat o slăvim".
limbă, de mânie, de minciună Luminânda glasului, de trei ori.
şi prin înstreinarea a toată altă LA STIHOAVNĂ
patimă; pentruca să vedem Stihira zilei, glasul al 5-lea.
· paştile curaţi. Pentruce lenevindu-te, su-
Postule, tu ai înflorit rodul flete al meu, slujeşti păcatului?
lui Samuil, tu ai crescut pre Şi pentruce bolnav fiind, nu
Samson viteazul cel mare, tu alergi la doct or ? Iată vreme
. săvârşeşti preoţi şi profeţi. Tu bine primită; iată acum ziua
ne sfinţeşte pre noi, cinstite mântuirii cea adevărată. Scoa-
· postule. lă-te, spală-ţi fata ta cu lacri-
Slavă a Treimii... mile pocăinţii, şi cu untul de
Intreitălumina unei stăpâ lemn al fa cerii de bine lumi-
niei tale, Doamne, străluceşte-o nează-ţi candela; ca să afli în- ·
în mintea noastră cu străluciri durarea dela Hristos Dumne-
de taină; ca să ne întoarcem zeu şi mare milă. De două ori.
noi de la înşelăciunea cea de Martirica mucenicului.
· multe fel uri la unirea dumne- Mucenicii tăi, Doamne, cete-
zeirii. lor îngereşti urmând, ca fără
================~===
de trupuri, au răbdat muncile, Din Proorocia Isaiei cetire.

Cap. 5, vers. 7.
numai singură nădejdea având, , şa zice Domnul : Că via Domnului
numai singură nădejdea spre Savaot casa lui Israil este, şi
desfătarea bunătăţilor celor fă I;),i:•.{' omul din Iuda odraslă tânără şi
"}.rf'!;:i, iubită. Aşteptat-am ca să facă
găduite. Pentru rugăciunile lor,
'l<'. judecată şi au făcut fărădelege ; şi
Hristoase Dumnezeul nostru, nu dreptate, ci ţipet. Vai, celor ce
pace dărueşte lumii tale şi su- lipesc casă lângă casă şi împreună ţarină
lângă ţarină, ca să ia ceva dela vecin ;
fletelor noastre mare milă. au doar veţi locui voi singuri pre pământ?
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Că s'au auzit acestea în urechile Domnului
Savaot; că de se vor şi face case multe, mari
Fericimu-te, Născătoare de şi frumoase, spre pustiire vor îi şi nu vor fi
Dumnezeu, Fecioară şi te slă locuitori într'însele. Că unde lucrează zece
vim credincioşii dupre datorie, perechi de boi, vor face un urcior şi cel ce
seamănă şase obroace, va face trei măsuri. Vai,
· pre tine cetatea cea neclătită celor ce se scoală dimineaţa şi umblă după bău
şi zidul cel nesurpat, f olositoa- tură beţivă, aşteptând până seara, că vinul îi
rea cea tare şi scăparea sufle- va arde pre ei. Că cu chitare, cu alăute, cu
timpane şi cu Iluere beau vinul; iar spre lu-
telor noastre. crurile Domnului nu caută, şi lucrurile mâi-
Apoi. nilor lui nu le socotesc. Pentru aceasta s'a
luat în robie poporul meu, că n'a cunoscut
Bine este a ne mărturisi Domnului... pre Domnul şi mulţi au murit de foame şi de
Ceas I, şi celelalte. sete de apă. Şi şi-a lărgit iadul sufletul său,
şi s'a deschis gura sa fără de încetare, şi se
vor pogorî în ea cei măriţi şi cei mari şi cei
avuţi şi cei ce se bucură, şi se va smeri omul,
şi se va deîăima bărbatul, şi se vor smeri
ochii cei sumeţi. Şi se va înălţa Domnul Sa-
La ceasul al şeaselea. vaot întru judecată, şi Dumnezeul cel sfânt
Troparul Profeţiei, glasul a.l 6-lea. se va slăvi întru dreptate.
Prochimen, glasul al 3-lea, Psalmul 26.
u putem să te lăudăm pre
tine dupre vrednicie, ci Domnul este luminarea mea
cerem rugându-ne, să şi Mântuitorul meu; de cine
nu ne pierzi pre noi cu mă voiu teme.
fără-de-legile noastre, Stih:
lesne iertătorule, Doamne. Domnul este scutitorul vieţii mele, de cine
mă voiu înfricoşa„.
Slavă, Şi
acum, tot aceasta.
Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 25
Doamne, iubit-am bună cu-

. viinţa casei tale şi locul loca-
şului slavei tale.
Stih:
Judecă-mă,
Doamne, că eu întru nerăutatea \
::-J. mea am umblat. 1
230 MARŢI
Şi
din Minei, trei.
Slavă, Şiacum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Marţi a doua săptămână Mântueşte Doamne poporul tău şi binecuvin-
tează moştenirea ta.
Seara la Doamne strigat-am, Stihirile lui
Stih:
Iosif. Glasul 1.
Către tine Doamne voiu striga„.
Podobie : Prea lăudaţilor mucenici...
Dela Facere cetire.
Cap. 4. Vers 8.
~
re cruce ţi-ai întins, Hri-
is-a Cain către fratele său Avel : Să
, ; ~ stoase, prea curatele tale mergem la câmp. Şi a fost când
mâni, adunând margi- erau ei în câmp, s'a sculat Cain asu-
pra fratelui său Avei şi l-a omorît. .
nile. Pentru aceasta strig Şi a zis Domnul Dumnezeu către
Cain : Unde este fratele tău Avel?
ţie: Mintea mea cea risi- Iar el a zis: Nu ştiu, au doară pă
pită adună-o, fiind trasă de zitor sunt fratelui meu ? Şi a zis
Dumnezeu: Căci ai făcut aceasta? Glasul sân- ·
poftă ca o roabă şi părtaş pa- gelui frăţine-tău strigă către mine de pe pă
timilor tale mă arată, curăţin mânt. Şi acum vei fi tu blestemat pe pământul
carele şi-a deschis gura sa şi a primit sângele
du-mă cu totul prin înfrânare. fratelui tău din mâna ta ; când vei lucra pă
mântul, nu va adaoge a-ţi da puterea sa; ge- ·
Pre tineri oarecând întărin mând şi tremurând vei fi pre pământ. Şi a
zis Cain către Domnul: Mai mare este vina
du-i postul, i-a arătat mai pu- mea, decât a se ierta mie ? De mă scoţi astăzi
ternici decât focul cel arzător, de pre faţa pământului şi dela faţa ta mă voiu
ascunde şi voiu fi gemând şi tremurând pe
precum scrie. Posteşte dar sme- pământ şi va fi tot cel ce mă va afla, mă va
ritul meu suflete, aprinzând în- omorî. Şi a zis lui Domnul Dumnezeu: Nu aşa;
tot cel ce va omorî pre Cain, şeapte răsplătiri
tru tine dragostea Stăpânului, va lua. Şi a pus Domnul Dumnezeu semn lui
Cain, ca să nu-l omoare, ori cine-l va afla pre el.
prin care vei putea să scapi de
gheena, ce va să fie şi să-ţi arzi Prochimen, glasul al 7-lea, Psalmul 28.
patimile cele pierzătoare. Domnul tărie poporului său va da ; Domnul
va binecuvânta pre poporul său cu pace.
Altă Stihiră a lui Teodor. Glasul al 3-lea.
Stih:
Podobia : Vitejilor mucenici...
Aduceţi Domnului fiii lui Dumnezeu.„
Vremea postului este veselă. Dela Pilde cetire.
Pentru aceasta săturându-ne Cap. 5. Vers 1.
din destul de curăţia cea lu-
iule ! Ia aminte la înţelepciunea
minată, de dragostea cea curată, mea, şi la cuvintele mele pleacă
de rugăciunea cea luminoasă şi urechea ta. Ca să păzeşti cugetul
bun şi ştiinţa buzelor mele po-
de alte toate bunătăţi, să strigăm runcesc ţie. Nu te uita la femeia
rea, că miere pică din buzele fe-
luminat: Cruce a lui Hristos prea meiei curve, care până la o vreme
sfântă, ceea ce ai odrăslit des- îndulceşte gâtlejul tău. Iar mai pre urmă
mai amară decât fierea o vei afla şi mai tă
fătarea vieţii, învredniceşte-ne ioasă decât sabia cea, de amândouă părţile
ascuţită. Că picioarele nebuniei pogoară pre
pre toţi
a ne închina ţie cu cei ce se lipesc de dânsa cu moarte la
inimă curată, dându-ne iertare iad. Şi urmele ei nu sunt stătătoare, că pre
căile vieţii nu umblă, şi rătăciţi sunt paşii ei,
şi mare milă. 1 şi nu bine cunoscuţi. Deci fiule ascultă-mă
..~.~~~d?'Ş~i~~~~~.·~~~~~~~~~~~~*'~
pre mine, şi să nu faci netrebnice cuvintele cut din tine, ceeace eşti cu to- ~
mele. Depărtează-ţi calea ta dela dânsa, şi nu
te apropia de uşile casei ei. Ca să nu dai altul fără prihană, spânzurat pre
tora vieaţa ta, şi zilele tale celor nemilostivi.
Ca să nu se sature streinii de averea ta, şi lemn, te-ai tânguit strigând: ·
să nu intre ostenelele tale în casă streină. Şi-ţi
va părea rău pe urmă, când se va topi carnea
Prea iubite al meu fiule, unde
trupului tău. Şi vei zice : cum am urât învă a apus frumuseţea ta cea lumi-
ţătura, şi dela mustrări s'a depărtat inima mea.
N'am ascultat glasul celui ce mă certa, şi la nată, care a împodobit firea ·
cel ce mă învăţa nu mi-am plecat urechea omenească.
mea. In puţină vreme m'am făcut întru tot
răul, în mijlocul adunării şi al soborului. Fiule! Şi celelalte după obicei.
Bea apă din vasele tale, şi din izvorul fân-
tânilor tale.
LA STIHOAVNĂ.
Stihira, de două ori ; glasul al 3-lea. VEZI: Pomenirea sfinţilor 40 de muce-
nici se începe de Marţi săptămâna cea din-
Doamne, cela ce te-ai răstig tâi a postului şi se sue până Luni a 6-a săp
nit cu trupul şi împreună cu tămână din post. Şi aşa de Luni din săptă
mâna cea dintâi a postului, cântăm Vecernia
tine ai răstignit pre omul nostru şi Liturghia cea mai 'nainte sfinţită şi Utrenia ·
cel vechiu; şi cu suliţa în coastă postului şi canoanele aşa precum am arătat la
împungându-te, ai împuns şi pre a:l'larea cinstitului cap al Sfântului Ioan Mer-
gătorul înainte, la litera O.
şarpele cel pierzător de oameni.
Pătrunde cu frica ta carne a '>.<>..d~~~ A.~
mea şi cu dragostea ta răneşte ~Li~~~Li~Li~~LiLiLiLiLiOGO

sufletul meu. Ca privind la pa-
tima ta, cu înfrânare să săvâr Miercuri a doua săptămână
şesc măsura postului, oprind LA UTRENIE
nu numai pântecele, ci şi alte Treimicile. După
întâia Stihologie, Sedelnele
năvăliri ale păcatului; şi să jert- crucii din Octoih.
fesc ţie umilinţa inimii şi sme- După a doua Stihologie, Sedealna glasul 1-iu
renia duhului, pentru greşelile Podobia: Mormântul tău ...
ce am făcut mai 'nainte; de o a m n e, întinzându-te
...... ....,.,/,="""
care curăţeşte-mă, iubitorule pre cruce te-ai omorît,
de oameni. omorînd pre vrăjmaşul ·
Martirica. şi pre şarpele, începă
Proorocii şi apostolii lui torul răutăţii şi înviind
Hristos şi mucenicii au învăţat pre cei omorâţi cu muşcarea r
să se laude Treimea cea de o aceluia. Pentru aceasta mă rog
fiinţă; şi au luminat neamurile înviază sufletul meu cel omorît,
cele rătăcite şi părtaşi îngerilor Mântuitorule, carele caută spre ·
au făcut pre fiii omeneşti. tine, cu rugăciune şi cu post.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei-Crucii. Slavă, tot aceasta.
Podobie : Mare este puterea crucii tale ... Şi acum, a Născătoarei-Crucii.
V ăzând pre cel ce s' a năs- Dacă te-a văzut mieluşeaua

232 MIERCURI
pre tine mielul pre cruce răs 11

tins la pomul cunoştinţei de de-
tignit, Hristoase, în mijlocul fă mult, pentru milostivirea îndu-
cătorilor de rele, a strigat lă- rărilor, cuvinte al lui Dumne-
1
crămând şi cu amar s'a tânguit: zeu prea bunule.

. Fiule prea iubite 1 Ce minune I ntăreşte gândul meu cel clă-
este aceasta ce se vede? Iar tu , tit de pizma şearpelui, opreşte
ai răspuns: Maică Preacurată, năvălirile patimilor cu patima
întru aceasta se va cunoaşte ta, cela ce ai pătimit şi nepăti
· vieaţa a toată lumea. mire ai dăruit credincioşilor.
După a treia Stihologie, Sedealna, glasul al 3-lea
Podobie: De frumuseţea fecioriei tale„.
Darul postului a strălucit,
gonind întunerecul neînfrâ- ~
Cu trâmbiţă de cântări să nării; iată vreme bine primită
trâmbiţăm ziua cea vestită, tre-
şi zi de mântuire. Să arătăm
când adică vremea postului. Şi roduri de pocăinţă şi vom fi vii. ~
~ să glăsuim strigând: Aceasta a
A Născătoarei de Dumnezeu„.
înflorit vieaţa noastră în lume,
veştejind moartea neînfrânării. Ceeace eşti îndreptarea celor ~
Cu puterea crucii tale, Hristoase ce cad, pre mine cel surpat în
•I
surpătura desfătărilor şi prin ~

I
Cuvinte, întru aceasta păzeşte

pre robii tăi. 1
păcate cumplite căzut în pră
. pastie, ridică-mă Preacurată şi
Şi acum, a Născătoarei-Crucii.
1
la vieaţă mă îndreptează.
Moarte de ocară prin răstig- ' Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, glasul al
3-lea. Irmos :
nire de bună voie ai răbdat, în- , Intăreşte Doamne inimile„.
. durate ; pre carele văzându-te I ntăreşte Doamne inimile

ceeace te-a născut, Hristoase, noastre cu crucea ta, ca să nu
s' a rănit la inimă ; că plângând se abată dela tine la cuvinte vi-
ca o maică s' a tânguit. Cu ale ,! clene, sau la lucruri urîte.
căreia rugăciuni, pentru îndu-
rările milii tale, milostiveşte-te Patima ta, stăpâne, cerul şi
şi ne mântueşte, cela ce ai ri-
pământul simţindu-o, s'au ·
dicat păcatul lumii. schimbat arătat, lmpărate al
' CANONUL Mineiului şi aceste TRICÂNTĂRI,
tuturor, cu adevărat pre tine ~
după rânduiala lor. Şi se ceteşte Cântarea a arătându-te. .
t treia din Psaltire. A lui Iosif. Slavă, a Treimii. ~
t~ll Cântarea 3-a, glasul 1, Irmos: I ntocma cinstită, fără înce- .
Să se întărească inima put, prea Sfântă Treime, făcă-
I
mea...
1[) re cruce ţi-ai întins palmele, toare de vieaţă şi Unime înce- ·
Jr scoţând din mijloc păcatul pătoare de 1u mină, Părinte, .
~ mâniei lui Adam, celei ce s'a Fiule şi Duhule, mântueşte-mă. ,,
~~~Wil~~~~-ţta'i\W!!-ID~
=======================
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„. Fecioară, satură smeritul meu
Maica lui Dumnezeu, nu- suflet cel flămând.
mai tu una ai născut fără băr- 11
Alt Irmos:
bat pre Dumnezeu, nestricân- ' Pre cel ce s'a pogorît...
du-ţi curăţia Fecioriei, rămâind
curată precum ai fost mai
Bucură-te, cruce, prin care
'nainte de naştere. s'a cunoscut întru o clipeală
tâlharul cuvântător de Dum-
nezeu strigând: Pomeneşte-mă
Hainei tale celei roşii, piroa- Doamne întru împărăţia ta 1
nelor şi crucii, buretelui, şi Din a căruia parte fă-ne şi pre
· suliţii, Iisuse, mă închin şi le ,, noi părtaşi.
laud, că au înviat toată lumea.
Irmosul:
Tu împungându-te cu suliţa,
ai întors sabia cea de văpaie ~
Intăreşte, Doa1nne, inimile
Hristoase şi iarăş ai deschis
„robilor tăi şi le luminează spre oamenilor raiul; în carele in- ~
„lauda ta, ca să te slăvim pre trând ne îndulcim pururea de
„tine Mântuitorule în veci". vieaţa ta cea fără de moarte.
1 •
Cântarea 8-a, Irmos : Bine cuvântăm„.

Tinerii cei cuvântăreţi...
Tatălui ne închinăm, împre-
((\ela ce ai primit pentru mul-
ună şi Fiului şi Duhului Sfânt,
\ţi ţimea milii a te socoti cu
cei fărădelege, şterge păcatele întru o fiinţă; fără tăcere stri-
gând cu guri de lut: Slavă lui ~
mele ca să te slăvesc cu cre-
dinţă întru toţi vecii.
Dumnezeu în Treime, celui din
înălţime.
Zapisul păcatelor mele ru- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
pe-I cu suliţa ta şi tămădueşte
Născut-ai prunc rămăind Fe-
durerile inimii mele, Doamne,
cioară numai tu una de Dum-
că este rănită cu săgeţile rău
tăţii viclenilor draci.
nezeu dăruită. Taina este mare,
minune înfricoşată! Că ai năs- .
Inima mea cea înegrită cu cut pe Mântuitorul lumii Dum-
întinarea păcatului, spală-o cu nezeu întrupat.
sângele cel ce a curs din coasta Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
. ta, Hristoase al meu; ca să te

slăvesc întru toţi vecii.
Cruce a lui Hristos, nădejdea
marginilor 1u m i i, învrednice-
A Născătoarei de Dumnezeu„. şte-ne pre noi ca să trecem lin
Ceace ai odrăslit nearat spi- noianul prea bunului post, mân-
. eul cel ceresc, carele hrăneşte tuindu-ne din va I u r i Ie păca
toate cu dumnezeeasca putere, telor.
234 MIERCURI
Alt Irmos:
Irmosul : Să lăudăm, bine să cuvântăm ... La muntele Sinai...
'
Pre cel ce s'a pogorât în vă D atu-te-ai de bună voe, şi
„paie, la tinerii evreeşti, cu pu- ' te-ai adus pre tine ucigaşilor;
„tere dumnezeească, pre Dom- la judecată ai stătut de faţă,
„nul cel ce s'a arătat, preoţi bătut fiind de mânele care le-ai
„bine-I cuvântaţi şi-l prea înnăl zidit; răstignitu-te-ai, batjoco-
„ţaţi întru toţi vecii." ritu-te-ai, impus cu suliţa fiind,
Doamne. Pătimit-ai cu trupul,
1
Izvorul cel primitor ...

toate răbdându-le cu milosti-
vire, ca să ne mântueşti pre
ostindu-se E 1i se i, a înviat
P
_ pre pruncul cel mort, pre-
noi.
cum este scris. Şi noi postin- :' Ă dunarea îngerilor s' a cutre-
du-ne, să ne sârguim credin- murat, văzându-te pe cruce;
cioşilor a omorî gândurile cele luminătorii lumina şi-au ascuns
trupeşti, ca să dobândim acolo şi pământul s'a cutremurat;
vieaţă. clătitu-s' au toate de dosădirea
ta, Doamne; cu dumnezeeştile
1
V ai mie, suflete, groaznică va tale patimi ne-ai făcut mântuire,

fi judecata şi răspunsul jude- Dumnezeule.
cătorului înfricoşat 1 Sârgueşte, Slavă, a Treimii.
pocăeşte-te, împacă-te cu Hris-
tos, cel ce s' a răstignit pre cru- I n fiinţă este unimea nedes-
ce pentru tine şi a scăpat pre ' părţită, Treimea, Dumnezeul cel
:i prea înalt, care unindu-se în
credincioşi din osândă.
' fire, se împarte în feţe după
Deschide-mi uşile pocăinţii şi osebiri; că nedespărţindu-se se
închide intrările patimilor mele, desparte; una fiind se întreeşte:
~ Hristoase, cela ce ai arătat tâl- Aceasta este Tatăl şi Fiul şi Du-
harului intrare în rai, fără de hul cel viu, care păzeşte toate.
· opreală, cu răstignirea ta; ca Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
. să slăvesc bunătatea ta.
Cine a auzit, Fecioară, Năs
cătoare de prunc şi maică fără
P entrucă sunt aruncat întru bărbat? Marie, tu ai săvârşit
adâncul răutăţii şi de cugete minun~a aceasta. Dar spune-mi
protivnice înviforat, dracilor în ce chip? Nu cerea adâncu-
plecându-mă şi de desfătări rile naşterii de prunc; că acea-
fiind robit, ajută-mi, curată fe- sta fiind foarte adevărată, cu-
. cioară Maică; povăţuindu-mă prinderea ei este neajunsă de
la calea mântuirii. mintea omenească.
.~~~~
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. Podobia: Nu ne vom opri...

Cu rana ta toţi ne-am vin- Dacă te-a văzut Preacurata
decat de patimile păcatelor; că pironit pre lemn de bună voie,
pre cruce înălţându-te, ai rănit tânguindu-se a lăudat puterea
pre vrăjmaşul începătorul rău ta, Doamne.
tăţii. Deci învredniceşte-ne pre Şi celelalte ale Utreniei şi Apolisul.
noi să ajungem şi învierea fără
#
osândă, t re c â n d vremea po-

stului.
La ceasul al Şaselea.
Irmosul:
Troparul proorociei, glasul al 6-lea.
La muntele Sinai, în rug te-a
„văzut Moisi, pre tine, care ai !nalte, cel ce locueşti în ce-
„zămislit în pântece focul dum- ruri, carele ai zidit toată sufla-
„nezeirii, fără ardere ; iar Da- rea, mân tueşte-ne pre noi,
„niil te-a văzut munte netăiat; Dumnezeule; că spre tine am
„Isaia te-a numit toiag odrăslit, nădăjduit, Mântuitorul nostru.
„din rădăcina lui David". acum tot aceasta.
Slavă, Şi
Luminânda glasului, de trei ori. Prochimen, glasul al 5-lea. Psalmul 29.

Către tine, Doamne, voiu striga şi Dumne-
LA STIHOAVNĂ.
zeului meu mă voiu ruga.
Stihira, de două ori, glasul al 7-lea.
Stih:
Doamne, cela ce cu crucea ta Inălţa-te-voiu, Doamne, că m'ai sprijinit
ai stricat moartea, care a venit pre mine.
în lume pentru mâncarea po- Din profeţia lsaiei cetire.
mului, carele l-ai oprit în raiu. Cap. 5, vers 16.
Insuţi cu postul de acum fe- i se va înălţa Domnul Savaot în-
tru judecată, şi Dumnezeul cel
reşte-ne pre noi de toată dul- · sfânt se va slăvi întru dreptate.
ceaţa cea stricătoare de suflet; Şi vor paşte cei risipiţi ca taurii,
şi pustiile celor robiţi le vor mânca
şi ne învredniceşte a lucra mân- mieii. Vai de cei ce-şi trag păcatele
lor ca şi cu o funie lungă, şi ca şi cu o
carea ce va să fie întru vieaţa curea a unui jug de boi fărădelegile
veşnică; ca să dobândim cu- lor. Cei ce zic: degrab să se apropie cele
ce va face, ca să le vedem şi să vie sfatul
nunile desfătării celei nestrică Sfântului lui Israil, ca să-l cunoaştem. Vai
cioase, care le-ai gătit postito- celor ce zic răului că este bun şi bunului că
este rău, celor ce pun lumina întunerec şi în-
rilor celor adevăraţi, rugămu-ne. tunerecul lumină, celor ce pun amarul dulce
Martirica. şi dulcele amar. Vai celor înţelepţi întru
sine singuri şi înaintea lor ştiuţi. Vai celor
Luminători s' au arătat lumii, puternici ai voştri, celor ce beau vinul şi' ce-
lor tari, cari amestecă băutura beţivă. Cei ce
prea 1ă ud aţi i mucenici ai lui îndreptează pre cei nedrepţi pentru daruri,
Hristos, strigând: D o a m n e, lepădând dreptatea dreptului. Pentru aceasta
în ce chip arde trestia de cărbunii focului, şi
slavă ţie. se aprinde de flacăre ; aşa rădăcina lor ca
ţărâna va fi şi floarea lor ca pulberea se va
Slavă, Şi acum, a crucii-Născătoarei de înălţa; că n'au voit să facă legea Dumnului
Dumnezeu„. Savaot, ci cuvântul sfântului lui Israil l-a în-
236 IMIERCURI
tărâtat. Şi s'a mâniat Domnul Savaot cu iu- 1• • Podobie : Mare este puterea crucii...
ţime asupra poporului său, şi şi-a pus mâna i ·
sa preste dânşii, şi i-a bătut şi s'au întărâtat ' Cu rugăciunile dumnezeeşti

munţii, şi s'au făcut morţii lor ca gunoiul în
mijlocul drumului, şi întru toate acestea nu lor apostoli, Doamne, învredni-
s'a întors mânia lui, ci încă mâna lui este ceşte-ne pre noi să săvârşim
înaltă.
bine vremea postului întru umi-
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 30. linţa gândului, ca un îndurat;
Spre tine, Doamne, am nădăjduit, să nu mă
ruşinezi în veac.
că mântuindu-ne, toţi să te
Stih: prea slăvim pre tine.
Intru dreptatea ta mântueşte-mă şi mă scoate. Mare şi înfricoşată este ve- .
nirea ta, Doamne, întru care
şezând vei să faci j ude ca tă
dreaptă. Deci să nu mă osân-
Miercuri a doua săptămână deşti pre mine, cel osândit; ci
SEARA ca un Dumnezeu să-ţi fie milă
La Doamne strigat-am punem Stihirile pe de mine; pentru rugăciunile
10, şi cântăm această Stihiră de două ori ; cele bine primite ale aposto-
apoi Martirica, şi trei Podobnice lilor tăi.
~ Stihira, glasul 1, singur glasul.
Altă Stihiră a lui Teodor. Glasul al 6-lea.
~ ostu I cel duhovnicesc Podobia: Toată nădejdea puindu-şi...
'-"""J~ ~ ~ primindu-l, fraţilor, cu
.............
Apostoli ai lui Hristos, lu-
să nu grăiţi cele
limba minătorii pământenilor, vistie-
înşelătoare, nici să pu- riile cari aţi îmbogăţit lumea cu
neţi împedecarea fra- prea înţeleaptă cunoştinţa Dum- .
telui spre sminteală; ci cu po- nezeului nostru, scăpaţi de su-
căinţa luminându-ne făclia su- părări pre cei ce vă laudă pre
. fletului, cu lacrimi să strigăm voi, cu sfinte rugăciunile voastre
lui Hristos: Iartă-ne nouă gre- şi ne îndreptaţi vremea pos-
şelile noastre, ca un iubitor de ' tului, păstrându-ne vie aţă în .
oameni. pace şi cu tărie; ca cu bună
Martirica: plăcere ajungând la patima lui
Prea lăudaţilor mucenici, Hristos, cu îndrăzneală să adu-
pre voi pământul nu v'a tăinuit, cem cântări Dumnezeului
ci cerul v' a primit; deschisu- nostru.
s' au vouă uşile raiului şi înlă Şi din Minei, patru. Slavă, Şi acum a Născă-
toarei. Vohod Prochimen, glasul al 6-lea.
untru fiind, de pomul vieţii vă Psalmul 31.
îndulciţi. Lui Hristos rugaţi-vă,
Veseliţi-vă întru Domnul şi vă bucuraţi
. să dăruească sufletelor noastre drepţilor.
pace şi mare milă. Sti11:
Alte Stihiri podobnice ale lui Iosif, Fericiţi cărora s'au iertat fărădelegile şi
glasul al 3-lea. cărora s'au acoperit păOO,tele.
JOI A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 237
mulţimea averii sale se va lepăda şi va pieri

Dela Facere cetire. pentru nebunie. Fiule, de vei lua în chizăşie
Cap 4, vers 16. pre prietenul tău, da-ţi-vei vrăjmaşului mâna
i a ieşit Cain dela faţa lui Dum- ta ; că cursă tare sunt omului buzele lui, şi
nezeu şi a locuit în pământul se vânează cu cuvintele gurii lui. Fă fiule
Neid, în preajma Edemului. Şi a cele ce-ţi poruncesc, şi te vei mântui.
cunoscut Cain pre femeia sa, şi
zămislind a născut pre Enoh; şi a Şi celelalte ale liturghiei celei mai
zidit cetate şi a chemat cetatea pre 'nainte sfinţite.
numele fiului său Enoh. Şi s'a născut
lui Enoh Gaidad ; şi Gaidad a născut
pre aleleil ; şi Maleleil a născut pre Matusala;
şi Matusala a născut pre Lameh. Şi a luat Zamah
două femei: numele uneia Ada şi numele cei-
lalte Sella. Şi a născut Ada pre lovil, acesta a Joi a doua săptămână.
fost tată hrănitorilor de dobitoace, cari locuesc
în colibi. Şi numele fratelui lui luval; acesta a A SFÂNTULUI POST.
fost care a izvodit canonul şi lăuta. lară Sella
a născut pre Tovel ; acesta a fost bătător cu LA UTRENIE
ciocane, faur de aramă şi de fier. lară sora lui
Tovel, Noema. Şi a zis Lameh femeilor sale, Adei Treimicile glasului. După întâia Stihologie, Se-
şi Sellei: ascultaţi glasul meu, femeile lui Lameh delnele apostolilor din Octoih cu a Născătoa
băgaţi în urechi cuvintele mele, că bărbat am rei. După a doua Stihologie, cântăm aceste
omorît spre rană mie şi tânăr spre vătămare Sedelne, glasul al 3-lea.
mie. Că de şeapte ori s'a izbândit despre Cain;
iar despre Lameh de şaptezeci de ori câte Podobie: De frulllW:~tea Fecio-
şapte. Şi a cunoscut Adam pre Eva, femeia
riei tale... .,;;:
sa, şi zămislind a născut fiu; şi a chemat nu-
mele lui Sit, zicând: că mi-a ridicat mie Dum- , ~ ristos via, pre voi v' a ro-
nezeu altă sămânţă în locul lui Avei, pre care
l-a omorît Cain. Şi lui Sit s'a născut fiu şi i-a dit struguri frumoşi, ca
pus numele lui Enos: acesta a nădăjduit a , !J să picaţi pe pământ vin
chema numele Domnului Dumnezeu.
Prochimen, glasul 1, Psalmul 23.
Jl de mântuire, a pQ.S to 1i
de Dumnezeu purtători. Pentru
Fie Doamne mila ta spre noi, precum am
nădăjduit spre tine.
aceasta scăpaţi-mă de beţia dul-
ceţilor, rogu-mă, dăruind sufle-
Stih:
Bucuraţi-vă drepţilor întru Domnul; celor
tului meu, râuri de umilinţă în
drepţi se cuvine laudă. ziua cea dumnezeească apos-
Dela Pilde cetire. tului; ca mântuindu-mă să
~ '>]' Cap. 5. Vers 15. aflu vieaţă.
iule, bea apă din vasele tale şi tot aceasta.
Slavă,
~ din izvorul fântânilor tale. Să se
,,g; verse ţie apele din izvorul tău Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„.
şi prin uliţile tale să treacă apele
tale. Să-ţi fie avere immai ţie singur Bogăţia cea nemăsurată a
şi nimenea strein să nu se împăr milostivirii tale"•şi tăria cea ne-
tăşească cu tine. Izvorul apei tale să
• fie al tău şi te veseleşte cu femeia cea biruită a puterii tale, în minte
dm tmereţele tale. Cerbul dragostii şi puiul
de cerb al darurilor tale să vorbească cu tine
luând, am alergat la acoperă
şi a ta să-ţi urmeze ţie şi să fie cu tine în mântul tău, de necaz fiind. cu-
toată vremea. Că petrecând împreună întru
dragostea ei, te vei îmmulţi. Nu fii mult cu cea prins şi încurcat, strig dintru
streină ; nici să te cuprinzi în braţele celeea adâncul inimii mele cu lacrimi:
ce nu este a ta. Că naintea ochilor lui Dum-
nezeu sunt căile omului, şi toate urmele lui Fecioară, Născătoare de Dum-
le vede. Fărădelegile vânează pre omul, şi se
strânge fiecare cu lanţurile păcatelor sale ;
nezeu, ajută-mi ceeace µna eşti
aceasta se sfârşeşte cu cei neînvăţaţi, şi din folositoare lumii.
238
După
a treia Stihologie, Sedealna, Cărbuni ai focului celui fără
glasul al 6-lea.
Podobia: Doamne, stătut-au de faţă...
materie fiind, ardeţi materia pa-
timilor mele, dumnezeeşti apo- .
Doamne, fii nouă lesne ier- stoli ai Mântuitorului.
tător, întru această dumneze-
A Născătoarei de Dumnezeu ...
ească vreme şi ne învredniceşte
a izvorî ţie pururea lacrimi din Ceeace ai dat lui Hristos „
inimă, spre spălarea necurăţi- ' trup din trupul tău, omoară pa-
ilor sufleteşti, şi spre odrăslirea timile trupului meu, Născătoare
sfintelor porunci. Ca aşa pos- de vieaţă, Preacurată Fecioară.
tind, dupre vrednicie să plăcem Altă Tricântare, a lui Teodor, glasul al 6-lea.
ţie. Şi bine voeşte să vedem Irmos: Auzit-a proorocul de venirea ta ...

toţi prea cinstită pătimirea ta; Cei doisprezece a p ost o 1i:
pentru rugăciunile mântuitori- Petre, Pavele, Iacove şi Ioan,
lor lumii, apostolilor tăi, Andree, Bart o 1om e e, Filipe,
slavă ţie. Torna şi Matee şi Iacove, cu
Slavă, tot aceasta. Simon şi cu Iuda, faceţi rugă
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ... ciune către Hristos, să ne mân-
Podobie: Uşa milostivirii... tuească pre noi.
Preacurată cinstită Fecioară, Mrejile învăţăturilor arun-
· maică Născătoare de Dumne- cându-le în marea vieţii, mi-
zeu, varsă izvorul milostivirii nunat aţi vânat o sută şi cinci
tale din destul spre noi, şi ne zeci şi trei, adică pre neamuri
dărueşte iertare de greşeli; că tainic, ca pre nişte peşti, ca şi
tu eşti folositoarea noastră şi mai 'nainte; pre acestea adu-
dumnezeesc acoperământ. cându-le Domnu 1u i, sfinţilor
Psalmul 50. apostoli.
Şi cântăm Canonul Mineiului şi aceste Slavă, a Treimii.
Tricântări, ale lui !osii'.
~e Fiul din Tatăl, şi pre Du-
Cântarea 4-a, glasul al 3-lea. Irmos:
hul slăvesc, ca din soare lumina
'Au doară în râuri te vei mânia ... şi raza; însă pre Fiul dupre na-
B
eţia desfătărilor celor stri- ştere, că şi naştere este; iar pre
cătoare de . suflet stingân- Duhul dupre purcedere, că şi
du-o, să ne săturăm de băutura purcedere este; pre dumne-
umilinţii din post. zeeasca Treime cea împreună
fără de început, căreea se în-
Posteşte suflete de neînfrâ-
chină toată făptura.
narea mâncării, desfătează-te
. întru privirea celor bune, ca
să dobândeşti masa cea de sus. Fecioară să nască prunc şi
239
curăţia să-şi păzească, numai mântueşte, ticăloase suflete. Că

tu cinstită te-ai arătat, născând nu numai ferirea de bucate este „
pre Dumnezeu şi omul, pre post neprimit la cei ce cearcă
unul şi acelaş într' amândouă dreptatea, de nu va fi şi îndrep- ·
. firele. Minunea ta, Fecioară tare de greşeli.
Maică, minunează tot auzul şi
A Născătoarei de Dumnezeu.„
· cugetul. R_ug, arzând cu foc mai
,, 'nainte te-a văzut Moisi pre
Voi sunteţi lumina lumii, pre tine, Fecioară Maica lui Dum-
1
cum v' a zis Hristos, cu strălu nezeu. Pentru aceasta stinge

cirea cuvântului; ci rugaţi-vă cuptorul patimilor mele, şi din
· apostoli, ca să trecem noi cu focul gheenei răpeşte-mă şi mă
suflet voios măsura postului, şi mântueşte.
1
să ne închinăm învierii lui.

Alt Irmos: Pre cel ce-l slăvesc ...
Irmosul:
Din tine, ca ~i din lacov cele
Auzit-a proorocul de venirea douăsprezece seminţii, s' a ară
„ta, Doamne, şi s'a temut; că tat Hristoase în lume cei doi-
„vreai să te naşti din Fecioară sprezece apostoli. Prin cari s' a
„şi oamenilor să te arnţi, şi a născut a doua oară tot credin-
„grăit: Auzit-am auzul tău şi ciosul prin cuvânt, care 1e te „
„m'am temut; slavă puterii tale laudă pre tine în veci.
„Doamne " .
Cântarea 8-a, Irmos : Căruţele lui Faraon celui ce se
ln văpaia pruncilor evreeşti... înţelege cu taină înnecându-le, ~
ca în marea roşie, aţi scos apo-
(r\ morându-mă cu multe pă
U cate, aduc sufletul meu mort stolilor pre poporul Domnului la
pământul cunoştinţii de Dum-
. în vieaţă. Pentru aceasta milu-
iţi-mă cu purtătoarele de vieaţă
nezeu, 1ă udându -1 pre el în
rugăciunile voastre, văzătorilor
veci.
de Dumnezeu ucenici ai Mân- Bine cuvântăm pre Tatăl...
tuitorului. Pre un Dumnezeu dupre
Cuprins fiind de negura pă ' fiinţă cinstesc; trei feţe laud cu
catului, de iadul de·snădăjduirii osebiri; altele, iar nu de altfel;
m'am apropiat cu adevărat. de vreme ce Dumnezeirea este
Pentru aceasta luminaţi-mă cei una, o Stăpâni e în trei feţe,
ce sunteţi raze de taină ale ' pentru că este Tatăl şi Fiul şi
soarelui slăvirii, văzătorilor de Duhul.
Dumnezeu. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...
Opreşte-te de patimi şi te l)in luminatul tău pântece,

1
240 JOI
==========================
ca un mire din cămară ieşind turor şi adunarea îngerilor, pen-
. Hristos, a strălucit lumină celor tru mulţimea îndurărilor tale
din întuneric; pentrucă răsă dărueşte poporului tău scăpare
rind soarele dreptăţii, a luminat de răutăţi, îndreptare vieţii şi
. lumea Preacurată. împărtăşirea împărăţiei tale.
Slavă ţie Dumnezeul nostru ... A Născătoarei de Dumnezeu ...
Cei ce sunteţi tăinuitori ai F ecioria şi naşterea s' au îm-
· lui Hristos şi împreună şezători, preunat mai presus de fire, întru
cari vă rugaţi cu deadinsul tot- tine, sicriule al cinstitei sfinţe
deauna pentru noi, păcătoşii, nii, Maică F e ci o a r ă curată.
rugaţi-vă şi acum să trecem tot Pentru aceasta cu credinţă strig
postul întru curăţie. ţie: Pre mine tot mă sfinţeşte,
Irmosul: pre mine tot mă apără de toată
Să lăudăm, bine să cuvântăm ... lucrarea patimilor, celor ce mă
necăjesc.
Pre cela ce-l slăvesc oştile
„cereşti şi de dânsul se cutre- Alt Irmos:
„mură heruvimii şi serafimii, Naşterea Zămislirii...
„toată suflarea şi zidirea lău n lume ca cei fără de tru-

„daţi-1, bine-1 cuvântaţi şi-l prea
. „înălţaţi întru toţi vecii".
Jl
- puri, şi în trup ca nişte în-
geri, prin singur cuvântul, în
Cântarea 9, Irmos : inimă purtându-l, aţi tras pre
In muntele Sinai... păgâni la credinţa lui Hristos;
11\ postoli, cei ce sunteţi râuri pre cei înţelepţi şi ritori, ca
A ale izvorului celui înţele pre nişte nebuni mustrându-i
gător şi cari vă îndestulaţi cu
cu ştiinţa, preafericiţi A.postoli.
apa cea vie în inimă curată, p etre, piatra credinţii şi te-
uscaţi izvoarele păcatului meu melia, Pavele propoveduitorule
cu rugăciunile voastre şi mă şi ~învăţătorule al păgânilor, fii
povăţuiţi la căile mântuirii. ai lui Zevedei, împreună cu
Viforul păcatului învifo- ceilalţi opt, rugaţi-vă cu dea-
rează ticălosul meu suflet. Tin- dinsul lui Hristos, ca să trecem
. de-mi dreapta ca şi lui Petru, cu bună sănătate măsura po-
Ocârmuitorule bune; ca să nu stului.
mă acopere adâncul desnădă Slavă, a Treimii.
jduirii, şi să nu mă fac mâncare unule născătorule
al unuia,
chitului celui stricător de suflet, Părinte al Fiului, celui un năs
Hristoase mult milostive. cut, şi unule Fiule al unuia, lu.- ·
Ceata apostolilor te roagă mină şi raza luminii, şi unule
pre tine, Iisuse împărate al tu- 11 Duhule sfinte, numai al unuia
A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DIN 241
Dumnezeu, carele eşti cu ade- nuitoare de viaţă veşnică este

vărat Domn al Domnului; O nouă nevoinţa postului, numai
Treime unime sfântă 1 Mântue- de vom tinde mâinile spre fa-
şte-mă pre mine, cel ce grăesc cere de bine; că nimica aşa nu
de dumnezeirea ta. mântueşte sufletul, ca darea la
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ... cei săraci; că milostenia unită
Minunea naşterii tale mă cu postul, scapă pre om din
spăimântează, ceeace eşti cu moarte. Pre aceasta să o cu-
totul fără prihană. Cum ai ză prindem, că acesteia nimica nu
mislit fără sămânţă pre cel ne- este asemenea. Că puternică
cuprins? Spune, cum ai rămas este să mân tuească sufletele
fecioară, după ce ai născut ca
! noastre.
Martirica.
o Maică? Acest lucru ce este
mai presus de fire, cu credinţă Cu zaua credinţii îmbră
primindu-l, celui ce s' a născut cându-vă bine şi cu însemnarea
te închină; căci câte le voeşte crucii într' armându-vă, ostaşi
le şi poate. viteji v'aţi arătat; tiranilor băr
Slavă ţie Dumnezeul nostru.„ băteşti aţi stat împotrivă şi
înşelăciunea diavolului aţi sur-
Cu puterea Duhului la îm-
păraţi şi la domni mergând,
pat; şi biruitori făcându-vă, cu- ·
nici de cum temându-vă, nici nunilor v' aţi învrednicit. Ru-
gaţi-vă lui Hristos pentru noi,
de foe, nici de sabie aţi biruit
toată înşelăciunea şi aţi mântuit
ca să mân tuească sufletele ·
pre oameni, voievozi ai Domnu- noastre.
lui fiind prea fericiţi apostoli. i
i .
Irmosul: Fecioară sfântă, Născătoare
Naşterea zămislirii celei fără de Dumnezeu, la acoperământul
~ tău alergând, ştiu că voiu afla
„sămânţă este netâlcuită, rodul
„Maicii celei fără de bărbat este mântuire; că p o ţ i Preacurată
să-mi ajuţi.
„nestricat; că naşterea lui Dum-
Şi celelalte ale Utreniei şi Apolisul.
„nezeu înnoeşte firile. Pentru
„aceasta pre tine toate neamu-
„rile, ca pre o Maică mireasă a
„lui Dumnezeu, cu dreaptă cre-
„dinţă te slăvim.
LA STIHOAVNĂ.
Stihira de două ori, glasul al 8-lea.
Vreme de pocăinţă şi
,
TRIODUL 16
rmt?m™™i?M~!Ntt?t~W~ilt~W%M%@mi?M~~~
. 242 JOI ~
~ ~~~\../~~~~~~~
~.~'''Wrq·~~~/"' ~~'~/"(
vindec pre ei. Şi am zis: Până când Doamne? ~:
Şi a zis : Până când se vor pustii cetăţile, ca
să nu fie cine să locuească într'însele şi casele
La ceas al şaselea. ca să nu fie cu oameni, şi pământul va rămâ
nea pustiu. Şi după aceasta va îndelunga Dum-
Troparul Proorociei, glasul 1-iu. nezeu oamenii şi se vor îmmulţi cei ce au
rămas pre pământ.
li
~
re noi cei căzuţi ridică Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 34.
ne; pre cei ce ne-am
Scoală-te, Doamne, şi ia aminte spre jude-
depărtat, întoarce-ne la
cata mea.
tine, Dumnezeule, ca un Stih:
iubitor de oameni, cela ,Judecă, Doamne, pre cei ce-mi fac mie
ce împreună ţii marginile pă strâmbătate.
, mântului.
Slavă, Şi
acum, tot acesta.
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 33. Joi a doua săptămână
Căutat-am pre Domnul şi m'a auzit şi
din toate necazurile mele m'a scăpat. SEARA
Stih: LaDoamne strigat-am„. Punem Stihirile pe 6.
Şi cântăm aceste trei podobnice ale Triodului,
Bine voiu cuvânta pre Domnul în toată
ale lui Iosif, glasul al 4-lea.
vremea.
Podobie: Dat-ai semn celor„.
Din profeţia Isaiei cetire.
Cap. 6, vers 1. ~ n coastă împus fiind şi
.~, pre lemn răstignindu-te
• g
i a fost în anul, în care a mu-

.„ ~ vieaţă mi-ai izvorît mie,
G
- -~ rit împăratul Ozia, văzut-am pre

Domnul şezând pre scaun înalt
I' .
· · şi prea înălţat, şi plină casa de · - celui omorît prin rău-

slava lui. Şi serafimii stau împre- '-• tatea şarpelui cu mân-
jurul lui, şase aripi la unul şi şase
aripi la altul şi cu două îşi acope- carea din pom. Pentru aceasta
riau faţa, şi cu două îşi acoperiau pi-
• cioarele, şi cu două zburau. Şi striga unul că te slăvesc pre tine, Hristoase şi
tre altul şi zicea : Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul mă rog îndurării tale, arată-mă
Savaot, plin este tot pământul de slava lui.
Şi s'a ridicat pragul cel de sus al uşei de închinător patimilor şi învierii
glasul cu care striga şi casa s'a umplut de
. fum. Şi am zis: O, ticălosul de mine! Că
tale, pre mine carele săvârşesc
m'am umilit, fiindcă sunt om; şi buze necu umilinţă curgerea postului.
curate având şi locuesc între popor, care
are buze necurate, şi pre împăratul Domnul Izgonit-ai din rai pre cel
Savaot l-am văzut cu ochii mei. Şi s'a trimis
· la mine unul din serafimi, şi în mână avea dintâi zidit, carele a cules din
un cărbune de foc, care îl luase cu cleştele
din altar. Şi 1-a atins de gura mea şi a zis:
pom durere. Dar pironindu-te
Iată s'a atins acesta de buzele tale, şi va şter ca un om pre lemn, Mântuito-
., ge fărădelegile tale, şi păcatele tale va curăţi.
Şi am auzit glasul Domnului zicând: Pre cine
rule, iarăş înlăuntru l-ai sălăş
„ voiu trimite ? Şi cine va merge la poporul ace- luit. Pentru aceasta strig ţie,
sta? Şi am zis: Iată eu sunt, trimite-mă. Şi a
~ zis: Mergi şi zi poporului acestuia: Cu auzul Doamne: Scoate-mă acum din
veţi auzi şi nu veţi înţelege, şi uitându-vă vă dureri, curăţindu-mă cu postul,
veţi uita şi nu veţi vedea. Că s'a îngroşat ini-
ma poporului acestuia şi cu urechile sale greu cu pocăinţă şi cu lacrimi, Iisuse
au auzit şi ochii săi i-au închis, ca nu cumva prea bunule, Mântuitorul sufle-
să vadă cu ochii şi cu urechile să audă, şi cu
inima să înţefoagă şi să se întoarcă, şi să-i telor noastre.
~~~™~~-&11
Altă Stihiră a lui Teodor, glasul al 5-lea.
'I a murit. Şi a trăit Maleleil ani o sută şasezeci
şi cinci, şi a născut pre Iared. Şi a trăit Ma-
Podobia : Doamne pe vremea lui Moisi... leleil, după ce a născut pre Iared, ani şapte
Doamne, crucea ta cea făcă sute treizeci, şi a născut fii şi fete ; şi au fost
toate zilele lui Maleleil ani opt sute nouăzeci
toare de viaţă o lăudăm. Că şi cinci şi a murit. Şi a trăit Iared ani o sută
şasezeci şi doi şi a născut pre Enoh. Şi a
aceasta a înflorit vieaţă în lume trăit lared după ce a născut pre Enoh, ani opt-
moartea omorînd ; care şi acum sute şi a născut fii şi fete ; şi au fost toate
zilele lui lared ani nouă sute şasezeci şi doi
spre rugăciune o aducem ţie. şi a murit. Şi a trăit Enoh ani o sută şasezeci
şi cinci şi a născut pre Matusal şi bine a plăcut
Intăreşte-ne pre noi, cari pos- Enoh lui Dumnezeu. Şi a trăit Enoh după ce a
tim întru aceste sfinte zile şi născut pre Matusal ani douăsute, şi a născut
fii şi fete ; şi au fost toate zilele lui Enoh ani
ne dărueşte tărie asupra pati- trei sute şasezeci şi cinci. Şi bine a plăcut
milor şi semn de pace, pentru Enoh lui Dumnezeu şi nu s'a aflat, pentrucă
l-a mutat pre dânsul Dumnezeu.
mulţimea milii tale, iubitorule Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 36.
de oameni. păzeşte calea lui.
Aşteaptă pre Domnul şi
din Minei trei.
Şi
Stih:
Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 35. Nu râvni celor ce viclenesc, nici pismui
celor ce fac fărădelege.
Doamne în cer este mila ta şi adevărul tău Dela Pilde cetire.
până la nori.
Cap. 6, Vers 3.
Stih:
cele ce-ţi poruncesc eu şi te
ă Fiule
Dreptatea ta ca munţii lui Dumnezeu, jude- ~ vei mântui, că vei merge în mâi-
căţile tale adânc mult. . nile celor răi pentru prietenul
tău, nu slăbi, ci lasă să se mânie
Dela Facere cetire. prietenul tău, pre carele l-ai luat în
"'-~ Cap. 5, vers 1. chezăşie. Să nu dai somn ochilor tăi,
nici să dormitezi cu genele tale. Ca să
· ~ ceasta este cartea facerii oame- te mântueşti ca o căprioară din cursă,
... "\ nilor, în care zi a făcut Dumne- şi ca o pasăre din laţ. Mergi la furnică, o
:>.7/)Ţi; zeu pre Adam; dupre chipul lui leneşule ! Şi urmează văzând căile ei, şi îii
·. <><; Dumnezeu l-a făcut pre el; băr- mai înţelept decât dânsa. Că aceea nefiind
~ bat şi îemeie i-a îăcut pre ei şi lucrătoare de pământ, nici având pre cineva
i-a binecuvântat. Şi i-a pus numele să o îndemne, nici subt stăpân fiind, îşi gă
Adam, în ziua în care i-a îăcut pre ei. teşte vara hrană, şi multă strânsoare face în
Şi a trăit Adam douăsute treizeci de vremea secerişului. Sau mergi la albină, şi
ani şi a născut fiu du pre chipul şi du pre ase- vei cunoaşte cât este de lucrătoare şi cât de
mănarea sa şi a pus numele lui Sit. Şi au fost curat lucru face, ale căreea ostenele împăraţii
zilele lui Adam care le-a trăit, după ce a şi proştii le întrebuinţează spre sănătate, şi de
născut pre Sit, ani şapte sute şi a născut fii toţi este iubită şi mărită, măcar de este şi slabă
şi fete. Şi au fost toate zilele lui Adam, care de putere, ci pentru înţelepciune cinstindu-o,
le-a trăit nouăsute treizeci de ani şi a murit. o au adus înainte. Până când o leneşule zaci?
Şi a trăit Sit ani douăsutecinci şi a născut pre Şi când te vei scula din somn ? Puţin să dormi
Enos; şi a trăit Sit, după ce a născut pre Enos, şi puţin să şezi şi puţin să dormitezi şi puţin
ani şaptesuteşapte şi a născut fii şi fete ; şi a să-ţi îmbrăţişezi pieptul cu mâinile. Că apoi
fost toate zilele lui Sit, ani nouăsute doispre- îţi va veni ţie ca un călător rău sărăcia, şi
zece şi a murit. Şi a trăit Enos ani o sută lipsa ca un bun alergător. Iar de nu vei fi
nouăzeci şi a născut pre Cainan. Şi a trăit leneş, veni-va ca un izvor secerişiul tău, şi
Enos după ce a născut pre Cainan ani şapte sărăcia ca un călător rău va fugi dela tine.
sute-cinci-spre-zece şi a născut fii şi fete ; şi Omul cel fără de minte şi fărădelege um-
a fost toate zilele lui Enos, ani nouă-sute-cinci blă în căi rele, şi acela face semn cu ochiul,
şi a murit. Şi a trăit Cainan ani o sută şi şi bate cu piciorul, şi învaţă ameninţând
şaptezeci şi a născut pre Maleleil. Şi a trăit cu degetul. Şi cu inima îndărătnică meşteşu
Cainan, după ce a născut pre Maleleil, ani geşte rele ; în toată vremea unul ca acela
şapte sutepatruzeci şi a născut fii şi fete : şi a turburări face cetăţii. Pentru aceea fără de
fost toate zilele lui Cainan ani nouăsutezece, şi veste va veni la pierire, la tăiere şi la sfărâ-
VINERI
mare nevindecată. Că se bucură de toate cele spre junghiere, cu osârdie i-a

ce urăşte Dumnezeu şi se va sfărâma pentru
necurăţia sufletului. Ochiul semeţului, limba urmat, acestea strigând către
nedreaptă, mâinile cele ce varsă sânge ne-
~ vinovat, şi inima ceeace meşteşugeşte gânduri dânsul: Unde mergi acum Fiul
rele, şi picioarele cele grabnice a face rău,
se vor pierde. Aţâţă minciună mărturia ne-
meu, prea du 1ce Hristoase?
dreaptă şi scorneşte judecăţi între fraţi. Fiule ! Pentru ce alergi aşa voios în
Păzeşte legile tatălui tău, şi nu lepăda învă
ţăturile maicii tale.
această grabnică călătorie, în-
delung răbdătorule? Iisuse prea
LA STIHOAVNĂ. .,
dorite, tu cela ce eşti fără de pă
Stihira zilei, glasul al 'lea.
cat, mult milostive Doamnel
N epostindu-se de pomul cu- Dă-mi cuvânt mie, roabei tale,
noştinţii, dupre porunca făcă Fiul meu prea iubite; nu mă
torului, cei întâi zidit i şi-au trece cu vederea, tăcând, pre
agonisit moartea cea pentru ne- mine care te-am născut prea
ascultare, şi s' au înstreinat de slăvit, pre tine Dumnezeule
pomul vieţii şî de raiul desfă dătătorule de vieaţă, cela ce
tării. Pentru aceasta să postim dărueşti lumii mare milă.
credincioşilor de mâncările cele Şi celelalte ale Vecerniei, după obicei.
ce strică, şidepatimile cele pier-
zătoare, ca să culegem vieaţă
din dumnezeeasca cruce. Şi îm- 1
Vineri a doua săptămână

preună cu tâlharul cel cu minte
· să ne întoarcem la patria cea LA UTRENIE
. dintâi, luând dela Hristos Dum- Treimicile glasului. După întâia Stihologie, Se-
delnele crucii din Octoih, cu a Născătoarei '
nezeu mare milă. De două ori. tot de aculo. După a doua Stihologie, cântăm
Martirica. aceste Sedelne, glasul al 4;-lea.
Podobia: Degrab ne întâmpină„.
Toate cele pământeşti defăi ~7~r;jJ
. mându-le şi spre munci bărbă m~~~ postul înălţându-ne din

teşte îndrăznind, nu v-aţi lipsit patimile cele râvnitoare
· de fericitele nădejdi ; ci împă de cele de jos, să înălţăm
. răţiei cereşti v-aţi făcut moşteni, pre Domnul, cel ce s'a
prea lăudaţilor mucenici; având înălţat pre cruce şi lu-
· îndrăsneală către iubitorul de mea a înălţat; să bem în simţire
. oameni. Dumnezeu, cereţi pace băutura umilinţii; să luăm în
lumii şi sufletelor noastre minte ziua şi ceasul în carele
· mare milă. avem să stăm de faţă, înaintea
Slavă, Şiacum, a Crucii-Născătoarei veşnicului judecător.
de Dumnezeu. Slavă,
tot aceasta.
Podobia: Bucură-te cămară.„ Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
Mieluşeaua văzând pre Mie- Maica ta, ceea ce nu ştie de
lul său oare când, grăbindu-se mire, dacă te-a văzut înnălţat
&f,E~~
pre cruce tânguindu-se cu amar, pre mine cel întunecat la ·

acestea a zis: Ce minune nouă suflet cu patimile cele· necu-
şi streină este ace asta, Fiul vioase, luminează-mă Iisuse,
meu? Cum te-a răstignit po- cela ce ai întunecat soarele, ră-.
porul cel fărădelege pre cruce, stignindu-te pre cruce, şi ai lu-
pre tine vieaţa tuturor, lumina minat toate plinirile lumii.
mea cea prea dulce? I nvredniceşte-mă, Hristoase,
După a treia Stihologie, Sedealna lui a trece noianul postului cu lini...
Teodor, glasul al 5-lea.
şte, alinând valurile gândului
Podobie: Străluceşte astăzi...
meu, şi la limanul învierii mă
Străluceşte
Doamne darul îndreptează.
crucii tale, fulgerând în toată A Născătoarei de Dumnezeu.„
. lumea; pierde tăria dracilor şi
Pre cea Curată,
cu minte
uşurează acum călătoria pos-
tului; prin acesta întărindu-ne, curată să o cinstim, pre fru-
museţea lui I ac o v, cu fapte
milueşte-ne pre noi.
dumnezeeşti împodobindu-ne
tot aceasta.
Slavă,
cu bună credinţă să o lăudăm,
Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu
glasul acelaş. ca pre Maica Dumnezeului r
Podobie : Cuvântul cel împreună ... nostru.

Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, glasul al
Dacăte-a văzut înnălţat pre 5-lea. Irmos :
lemn maica ta, ceeace te-a năs Pre cei ce se închină ţie„.
cut fără dureri, s' a tânguit cu
plângere, şi a strigat: V ai mie 1 Tu răstignindu-te, m'ai scos
prea dulce Fiule, mă rănesc din stricăciune şi cu suliţa îm-
acum la suflet, văzându-te pre pungându-te, m' ai făcut nemu- ·
cruce pironit, ca un rău în ritor. Laud mila ta cea nespusă,
că ai venit Hristoase să mă
mijlocul a doi făcători de rele.
mântueşti.
· Şi cântăm Canonul din Mineiu şi aceste Tri-
cântări,dupre rânduiala lor. A lui Iosif. Pre cruce întinzându-ţi pal-
Cetindu-se Cântarea 5-a din Psaltire. mele, ai ucis pre Am a 1ic cel
Cântarea a 5-a, glasul al 4-lea, Irmos: netrupesc, mântuind pre popo-
Necredincioşii nu vor vedea„. rul tău, Doamne. Pentru acea-
sta lăudăm stăpânirea ta.
m
~e bună voie Stăpâne te-ai
-~înălţat pre cruce, şi ai sur- Slavă, a Treimii.
. pat pre vrăjmaşul. Pentru O dumnezeire în trei feţe, o
aceasta pre mine cel surpat de stăpânie mai pre sus cu fiinţa
voia mea în prăpăstiile desfă să o lăudăm, pre Tatăl cel fără
tărilor, cu milostivirea ta început şi pre Fiul şi pre Du-
ridică-mă. hul Sfânt.
246 VINERI
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„. pentru patima ta s' a clătit

pre cela ce nu putea să-l făptura, văzându-te pre cruce
încapă cerurile zămislindu-l tu pironit, prea bune Mântuito-
în pântece, l-ai născut. O în- rule. Pentru aceasta- mă rog ţie
fricoşată şi nespusă minune 1 îndurate, întăreşte mintea mea
Pentru aceasta toţi te lăudăm cea clătită pururea de bântue- ·
pre tine, Preacurată. lele şarpelui, pe piatra cea ne-
clătită a voiei tale.
SlaTă ţie Dumnezeul nostru, slavă ţie.
C ela ce pentru mine ai răb
dat răstignire, bând oţet şi zi- U şa lui Dumnezeu cea încu-
când: Săvârşitu-s' a 1 Săvârşe iată, prin care singur Domnul .
şte-mi măsura postului, învred- a trecut, îndreptează-mă spre
niceşte-mă a vedea învierea ta. cărările cele dumnezeeşti, şi-mi
deschide uşile mântuirii, ceeace .
Irmos: eşti de Dumnezeu dăruită; că
Pre cei ce se închină ţie de la tine năzuesc Fecioară, care
„noapte, Hristoase milueşte-i, eşti singură folositoare neamu- .
„şi le dărueşte pace; pentru că lui omenesc.
„poruncile tale s'aufăcut lumină Alt Irmos:
„şi tămăduire robilor tăi, iubi- Pre făcătorul făpturii...
„torule de oameni". Lăudând lemn ul cel prea
Cântarea a 8-a, Irmos : sfânt, pre carele tu Hristoase
Pre tinerii cei bine credincioşi... al meu te-ai răstignit, te bine- ·
m ăstignindu-te pre cruce pen- cuvintez întru toţi vecii.
n tru milostivire, ai deschis Răstignindu-te Hristoase cei
tâlharului raiul; şi eu acum fărădelege în G o 1g o ta, te-au
fiind jefuit prin răutate dră omorît; dar viezi şi ne mântu-
cească, şi luând rană în suflet, eşti pre noi întru toţi vecii.
vindecă-mă preste tot, deschi- Binecuvântăm pre Tatăl.
zându-mi mie uşile pocăinţii, Cu cuviinţă luminată se des-
cu iubirea ta de oameni. parte Treimea şi rămâne ne-
Cu postul luminându-ne tru- despărţită ca un Dumnezeu. Pre
pul, să ne hrănim sufletul cu carele îl prea înălţăm întru toţi
fapte bune; să ospătăm pre vecii.
săraci, cumpărând bogăţie ne- Şiacum, a Născătoarei de Dumnezeu.
deşartă în ceruri; şi să stri- Fă rugăciune pentru cei ce
găm: Lăudaţi făpturile pre te laudă pre tine, Preacurată,
Domnul, şi-l prea înnălţaţi întru să se mântuească de toate su-
toţi vecii. părările şi primejdiile.
~~m~mm~m~~IDC~~tB~m~~
A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 247 ·
Slavă ţie Dumnezeul nostru, slavă ţie. I 1 negura răutăţilor mele, pentru ,
I ntărindu-mă pre mine cu rugăciunile celei ce te-a născut,
puterea crucii tale, Doamne, în- şi moştenitor mă fă împărăţiei
vredniceşte-mă să sfârşesc cu tale celei cereşti.
veselie călătoria postului. Alt Irmos:
Irmosul : Să lăudăm, bine să cuvântăm ... Isaia dănţueşte ...
Pre făcătorul a toată făptura, R ăstignindu-te, mi-ai deschis
„de carele se spăimântează în- îndată raiul, întru carele luând
„gerii, cântaţi-l popoare şi-l vieaţă mă bucur, scăpând de
„prea înălţaţi întru toţi vecii". moartea cea vecinică a neascul-
Cântarea a 9-a, Irmos : tării. Pentru aceasta, iubitorule
Hristos piatra cea netăiată ... de oameni, ca pre Dumnezeul
meu te slăvesc.
P
iatră netăiată
te-a văzut mai
_ 'nainte proorocul din mun- O rganul blestemului s' a ară- ·
tele Fecioarei, Mântuitorule, pre tat pecete binecuvântării, cru- .
tine care ai sfărâmat pietrile cea ta, Doamne, cea făcătoare
cu răstignirea ta. Pentru aceasta de vieaţă ; pre care văzându-te
liberează-mă pre mine cel în- înviem cei ce am fost mai 'na-
greuiat cu piatra nesimţirii, ca inte morţi, şi lăudându-te, ca
un prea îndurat. pre un Stăpân te slăvim.
P osteşte-te de răutate, suflete Slavă, a Treimii.
al meu, desfătându-te în t r u I ntru o fiinţă te laud Treime ·
dumnezeeasca dragoste; des- fără de început, prea cinstită,
chide uşa tuturor fel urilor de de vieaţă începătoare, nedes-
bunătăţi, încuind intrarea vi-
părţită unime, Părinte cela ce ·
cleniei, prin înfrânare şi prin 1
eşti nenăscut, Cuvinte şi Fiule
rugăciune.
cel ce te-ai născut, şi Duhule
1
Mântueşte-mă pre mine cel Sfinte; mântueşte-ne pre noi cei ·

osândit, Stăpâne Mântuitorul ce te lăudăm pre tine.
meu, cela ce ai osândit vrajba Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„.
cu crucea ta, şi să nu mă arăţi
vinovat gheenei, pre mine cel Mai pre sus de minte este
naşterea ta, Maica lui Dumne- ·
întinat cu patimile şi întunecat
cu păcatele. zeu; că întru tine zămislirea a .
fost fără de bărbat şi naşterea
A Născătoarei de Dumnezeu ... întru feciorie; că Dumnezeu
Să nu te înduri de mine, este cel ce s'a născut; pre ca- ~l::
Hristoase, când vei veni cu rele slăvindu-l, pre tine Fecioară .
slavă să judeci lumea. Risipeşte te fericim.
-(l'~~~~~~~~~~FJ.fli,~~~~rn~~~~~~m-- "' · ..,;::..l!!iiJ
·fi~ '":::'~ t. 'J I ~ "'\ '
~~~Ji.~i!tW*~~~WiW~~·~~~/=~,~~~~~~~~~t~~
. 248 VINERI
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.voi s' a odihnit Hristos. Sera-
Cruce cinstită, tăria mea şi fimi? Că neîncetat l-aţi prea- .
scăparea, fii mie luminare acum slăvit pre el. Sau îngeri? Că
întru acest post, veselindu-mă de trup v-aţi lepădat. Sau pu- ~
. şi curăţindu-mă, şi păzindu-mă teri? Că întru minuni lucraţi.
de ispite; ca lăudându-te pre Multe sunt numirile voastre, şi
tine, să slăvesc pre stăpânul mai mari darurile l Rugaţi-vă,
Hristos. , să se mântuiască sufletele
Irmosul: noastre.
Slavă, Şi acum, a crucii Născătoarei,
I saie dănţueşte l Fecioara a de Dumnezeu, glasul acelaş.
. „avut în pântece şi a născut
„fiu pre Emanuil, pre Dumne- Ce lucru minunat şi neauzit
. „zeu şi omul. Răsărit este nu- este acesta? Fecioara către
„mele lui, pre carele slăvindu-l Domnul a strigat ca o Maică: ~
~ „pre Fecioara o fericim. Dur<erile care n' am avut când
te-am născut, Fiule, iute s'au
Luminânda glasului de trei ori. atins de inima mea. Nu sufer ~
LA STIHOAVNĂ. a te vedea pre cruce pironit,
Stihiria de două ori, glasul al 8-lea. lumina ochilor meil Grăbeşte ~
P ostul cel omorîtor de pa- dar de te scoală, ca să slăvesc
timi fiind de faţă, vesteşte vin- împreună cu lumea înfricoşată
decare celor vătămaţi de pă rânduiala ta.
. cate; pre carele să-l cinstim ca Şi cealaltă rânduială a Utreniei.
pre un ajutor de Dumnezeu dă
ruit, luând lespezile cele scrise
de Dumnezeu prin Moisi. Să La ceasul al şaselea.
nu cinstim mai mult neînfrâ-
Troparul Profeţiei, glasul 1-iu.
narea care l-a sfărâmat, ca să
nu ne facem părtaşi celor ce n noapte şi în zi cădem
le-au căzut oasele în pustie. Să înaintea ta, Doamne, să
' nu ne mâhnim ca Iudeii, ci în dai iertare de păcate
· Biserică să ne luminăm; să nu sufletelor noastre; ca în
ne făţărnicim ca fariseii, ci să ! pace să ne închinăm ţie
ne împodobim dupre cuvântul şi să te lăudăm, iubitorule de
Evangheliei, lăudându-ne cu oameni.
1
crucea lui Hristos, Mântuitorul Slavă, Şi acum, tot aceasta.
sufletelor noastre. Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 37.

Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri pre
Martirica. mine, nici cu iuţimea ta să mă cerţi.
~wm?M:rlCWMiff!®&«tI?ifilre~rR?M~M~~~
. A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 249 „ „•
Din proorocia Isaiei cetire. Stihiria, glasul al 4-lea, singur glasul.

Cap. 7, Vers 1.
ost-a în zilele lui Ahaz, feciorul
lui Ioatan, feciorul lui Ozie Im- cum este vreme bine pri-
păratul Iudeilor, sculatu-s'au Ra- __.,-_, mită, acum este ziua
sin Impăratul Aramului şi Fachee
feciorul lui Romelie împăratul lui mântuirii; cu mulţimea
Israil, asupra Ierusalimului, ca să-l
bată şi n'au putut să-l biruiască. Şi s'a milei tale cercetează su-
• făcut veste în casa lui David zicând :
Sfătuitu-s'au Aram cu Efrem; şi s'a spăimân
fletul meu, şi sarcina
tat sufletul lui şi sufletul poporului lui în ce fărădelegilor mele uşurează-o,
chip se clăteşte în pădure copacul de vânt. unule iubitorule de oameni.
Şi a zis Domnul către Isaia: Ieşi întru întâm-
pinarea lui Ahaz, tu şi feciorul tău, lasub cel De două ori.
rămas, la fântâna drumului celui de sus din
ţarina nălbitorului şi să-i zici lui: Păzeşte-te Apoi Martiricile din Octoih şi dela Mineiu.
să taci şi nu te teme, nici să slăbească sufle-
tul tău, pentru aceşti doi tăciuni de lemne ce Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 39.
fumegă; căci, când va fi întărirea mâniei mele Mila ta şi adevărul tău pururea să mă spri-
tot eu voiu tămădui ; şi feciorul lui Aram şi jinească.
feciorul lui Romelie pentru că au sfătuit sfat
rău cu Efrem împotriva ta, zicând : Să ne suim Stih:
asupra Iudei şi să-i facem rău şi vorbind cu
dânşii, să-i întoarcem pre ei la noi şi vom Aşteptând, am aşteptat pre Domnul...
pune împărat într'însa pre feciorul lui Saveil.
Aşa zice Domnul Savaot: Nu va rămânea sfa- Dela Facere cetire.
tul acesta, nici va fi. Ci capul lui Aram, Da-
mascul şi capul Damascului Rasin; şi încă Cap. 5. Vers 31.
şasezeci şi cinci de ani, lipsi-va împărăţia lui ând a fost Noe de cincisute de
Efrem din popor. Şi capul lui Efrem Somoron ani, a născut trei feciori, pre Sim,
şi capul lui Somoron feciorul lui Romelie. Şi pre Ham şi pre Iafet. Şi a fost
de nu veţi crede, nu veţi înţelege. Şi a adaos când au început oamenii a se
Domnul a grăi către Ahaz, zicând : Cere ţie îmmulţi pe pământ, şi li s'au născut
semn dela Domnul Dumnezeu tău, întru adânc lor fete. Văzând fiii lui Dumnezeu
şi întru înălţime. Şi a zis Ahaz: Nu voiu cere, pre fetele oamenilor că erau frumoase,
nici voiu ispiti pre Domnul. Şi a zis Isaia: şi-au luat femei din toate care au ales.
Ascultaţi dar casa lui David : Au doar puţin Şi a zis Domnul Dumnezeu: Nu va petrece
vă este vouă a da împotrivire oamenilor, pen-Duhul meu în oamenii aceştia, pentru că tru-
puri sunt, şi vor fi zilele lor o sută şi două
trucă Domnului daţi împotrivire ? Pentru acea-
sta singur Domnul va da vouă semn. zeci de ani. Şi erau uriaşi pe pământ in zilele
acelea. Şi după aceea când intrau fii lui
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 38. Dumnezeu la fetele oamenilor şi năşteau ele,
aceia erau uriaşi oameni vestiţi din veac. Iar
Ascultă Doamne ruga mea şi rugăciunea mea. , văzând Domnul Dumnezeu că se îmmulţise
răutăţile oamenilor pre pământ şi cum că fie-
Stih: carele gândea cu deadinsul numai rele în
Zis-am, păzi-voiu căile mele, ca să nu gre- inima sa în toate zilele, i-a părut rău că fă
şesc eu cu limba mea.
cuse pre om şi s'a căit. Şi a zis Dumnezeu:
Perde-voi pre omul pre carele am făcut de
pe faţa pământului, dela om până la dobitoc
şi dela vietăţi până la paserile cerului ; că-mi
pare rău că l-am făcut. Iar Noe a aflat har
înaintea Domnului Dumnezeu.
VINERI SEARA
A DOUA SĂPTĂMÂNĂ
Eu am zis, Doamne, milueşte-mă, vindecă
La Doamne strigat-am„. Stihirile pe 10 şi cân- sufletul meu că am greşit ţie.
tăm Stihiria, de două ori şi patru Martirice ale
glasului, şi din Mineiu patru. Slavă a morţilor. Stih:
Şi acum, a Născătoarei glasului.
Fericit este cela ce se uită spre săracul şi
Dogmatica. mişelul ; în ziua cea rea îl va mântui Domnul.
~~~-~il~~~
~
De la Pilde cetire.
Cap. 6. Vers 20.
~I~
apoi Stih:
Şi aceiaşi Stihiră;
Milueşte-ne pre noi, Doamne:··

I
iule, păzeşte legea tătâne-tău şi Şi Martirica, după glasul Stihirei, Slavă Şi
nu lepăda învăţăturile maicii tale. acum a Născătoarei de Dumnezeu, asemenea .
. ,9 Lipeşte-le de inima ta pururea
şi le înfăşoară în jurul gruma- Acum slobozeşte pre robul tău ...
zului tău. Şi ori când umbli, le poartă Sfinte Dumnezeule ...
şi cu tine să fie, ca să te păzească
. când vei dormi şi când te vei scula Troparele, glasul al 2-lea. ·
„ să vorbească cu tine. Pentru că po-
Apostoli, Profeţi şi Mucenici...
r.~mca e~te sfeşnic şi lege şi lumină; şi învă
ţatura. ş1 cercet~rea este calea vieţii, spre a Slavă:
te f~r1 de. femeia cu bărbat şi de pâra limbii
streme. Fmle ! Să nu te biruiască pofta fru- Pomeneşte Doamne ca un bun ...
museţii celei streine, nici să te vâneze cu
ochii săi, nici să te înşele genele ei. Că pre- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
ţul .fem~ii rel~ este cât şi al unei pâini ; şi fe- Maică sfântă a luminii...
~ern vaneaza sufletele bărbaţilor celor de
cmste. Au doară va ascunde cineva foc în sân Apoi preotul.
şi să nu-şi ardă hainele sale? Sau de va călca Milueşte-ne pre noi, Dumnezeule ...
cineva .P.e cărbuni de foc, au doară nu-şi va
arde p1c10arele ? Aşa cela ce intră la femeia Şitrei metanii şi rugăciunea :
cy. bărbat, nu va.fi fără de muncă pentru rău Prea sfântă Treime ...
taţ1. Asemenea ş1 tot cela ce se atinge de
dânsa, nu va fi fără vină. Nu este minune de Apoi
prind pe cineva furând ; că fură ca să-şi sa-
ture sufletul său cel flămând şi de se va prinde Fie numele Domnului binecuvântat.
v~ plăti de şapte ori şi toate agoniselile sale De trei ori. Psalmul 33.
~andu-1~, .Ya scăpa. Iară desfrânatul pentru
hpsa mmţu, perire sufletului îşi câştigă· dureri Bine voiu cuvânta pre Domnul...
şi ocară pătimeşte şi batjocura lui în ~eac nu
se va şterge. Că umplându-se de otrava mâ- Şi Psalmul 144.
niei bărbatului ei, nu se va milostivi în~ziua Inălţa-te-voiu Dumnezeul meu .. ,
jud~căţi.i.. Nu va, lăs~ v~ajba nici ... pentru o
p~ata, mm se va 1mblanz1 pentru multe daruri. Şi îndată.
~mle, păzeş.te cuvintele mele ştcascunde la Cade-se să te fericim ...
tme poruncile mele. Fiule, cinsteşte pre Dom-
nul şi te vei întări şi afară de dânsul nu te Şi Apolisul.
teme de altul.
Şi cealaltă rândueală a Leturghiei celei mai Aşa facem în toate Vinerile sfântului post,
înainte sfinţite. Iar unde nu se face Letur- când nu se face Liturghia cea mai 'nainte
ghie, sfârşim Ceasurile aşa : După Slăbeşte, sfinţită.
-asă, iartă zicem: Tatăl nostru, Condacul zilei

al hramului şi al sfântului, de va avea. Slavă: La După-cinare, după Sfinte Dumnezeule cel
Cu sfinţii odihneşte, Hristoase. Şi acum : Ceea dintâi, Troparul: Apostolilor, Mucenicilor şi
Profeţilor. Slavă ... Pomeneşte Doamne, Şi acum:
ce. eşti î?los~toare; Doamne milueşte de 40
Maică sfântă. După al doilea Sfinte Dumne-
0:1. Slava, Ş1 acum : Ceea ce eşti mai cinstită
ş1 metaniile obişnuite. Apoi începem Vecernia
zeule, Milueşte-ne pre noi, Doamne. După
V.eniţi ~ă ne închinăm, de trei ori, Binecu ~ Cade-se să te fericim, şi după, Sfinte Dumne-
vmteaza suflete al meu pre Domnul · Ectenia zeule, şi Tatăl nostru, Condacul : Cu sfinţii
odihneşte ; şi celelalte ale După-cinării. Şi
cea mare, Catisma 18. La Doamne strigat-am
:pune1:11 şase stihiri şi cântăm pe glasul Octo~ Apolisul cel mic.
1h~Iu.1 ce _va fi de rând, trei Martirice şi din
Mm~1 trei. Slavă a morţilor. Şi acum, 'dog-
matica glasului ce va îi de rând. Prochimenul
zilei şi Parimiile.
De se vor întâmpla sfinţii 40 de mucenici în
Sâmbăta a doua sau a treia, sau a patra, să
LA STIHOAVNĂ se caute tipic la sfârşitul cărţi la litera P.
Stihiria zilei, care este pusă întâi şi cu
Stihurile.
Către tine am ridicat ochii mei...
Apoi cântăm Sedealnele muceniceşti din Oc-

toih, Slavă a morţilor. Şi acum, a Născătoarei
de Dumnezeu. Şi cetim la Exaimeron. Apoi
Fericiţi cei fără prihană, în două stări. Şi
Sâmbătă a doua săptămână pomeneşte Preotul pre cei morţi dupre cum
este obiceiul; iar la sfârşitul Catismei cântăm:
LA UTRENIE Bine eşti cuvântat, Doamne.„
Aliluia, Pe glasul al 2-lea. Ceata sfinţilor a aflat izvorul vieţii...
Şi celelalte.
Stih:
Fericiţi pre cari i-ai ales şi i-ai primit După Slavă, Şi acum, Ectenia pentru cei
morţi.
Doamne.
Şi rugăciunea:
Stih 2.
Dumnezeul Duhurilor şi a tot...
Şi pomenirea lor în neam şi în neam.
Şi îndată Sedealna, glasul al 5-lea.
Stih 3.
Sufletele lor întru bunătăţi se vor sălăşlui. O dihneşte Mântuitorul no- ~
Troparele, glasul al 2-lea.
stru cu drepţii pre robii tăi, şi-i
sălăşlueşte pre dânşii în curţile
postolilor, mucenici- tale, precum este scris; trecând
lor şi proorocilor, ierar- ca un bun greşelile lor cele de
hilor, cuvioşilor şi drep- voie şi cele fără de voie, şi toate
ţilor, cari bine aţi săvâr
cele întru neştiinţă, şi întru
şit lupta şi credinţa aţi
ştiinţă, iubitorule de oameni.
păzit, îndrăzneală având către
Slavă, sfârşitul, Şi acum :
Mântuitorul, pre acela ca pre
un bun rugaţi-l pentru noi, ca Cela ce ai răsărit din Fe-
să mântuească, rugămu-vă, su-
cioară lumii, Hristoase Dumne-
fletele noastre. zeule, şi fii luminii printr'însa
ne-ai arăt a t, milueşte-ne pre
De două ori. Slavă, a morţilor. noi.
pomeneşte Doamne ca un Psalmul 50.
bun sufletele robilor tăi, şi câte Şi cântăm Canonul Mineiului cu Irmosul pe
în vieaţă au greşit iartă-le. Că 6, al hramului Sfântului pe 4, Şi se zice Ir-

mosul şi un Tropar fără Stih şi începem Sti-
nimenea nu este fără de păcat, hurile dela: Atunci s'au grăbit Voievozii
fără numai tu, cel ce poţi şi Edomului...
celor răposaţi a le da odihnă.
Ştiut să fie.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Că nu cântăm Stihirile dintru început până
Maică sfântă a luminii celei la a 6-a Cântare în toate Sâmbetele sfântului
post, până la Acatist.
negrăite, cu îngereşti cântări Iar de este hramul lui Hristos, sau al Năs
cătoarei de Dumnezeu, cântăm Canonul Hra-
pre tine cinstindu-te, cu bună mului cu Irmosul pe 6, şi al Mineiului pe 4.
credinţă te slăvim. Iar de la Cântarea 6-a, se începe Patru-Cân-
tarea Triodului. Atunci se lasă Canonul hra-
Şi cetim Catisma a 6-a. mului, şi apucă mai 'nainte Canonul sfântului
din Mineiu, cu Irmosul pe 6, şi Patru-Cântarea •
Zis-a Domnul, Domnului meu ... şi se cântă şi Stihurile.
252 SÂMBĂTĂ
PATRU-CÂNTAREA lui Iosif, al căruia 1 · bitorilor de mucenici, să ne bu-

Acrostihul la Greci este acesta:
curăm, şi cu cântări încunu-
Cântarea aceasta a lui Iosif.„
n~n. du-i,
. să binecuvântăm pre
Cântarea a 6-a, glasul al 8-lea, Irmos :
datatorul de biruinţă Hristos.
Rugăciune vărs către Domnul...
Luând întâi ispită prin bă
S
finţii
. p ~ n t;u prea multe
tăi, iar după aceea cu pietre
munci sau 1nvrednicit a-
. . surpa multe milioane de vrăj fiind ucişi, ferăstruindu-vă, fia-
maşi, Mântuitorule; şi aşa au
relor v' aţi dat spre mâncare.
Junghiatu-v'aţi ca nişte miei ai
dobândit m u 1te bunătăţi ale
tale. Deci pentru rugăciunile lui Hristos, dar trăiţi pururea ·
purtătorilor de chinuri.
lor ca un bun, şterge greşelile
mele cele multe. Slavă, a Treimii.
· Să lăudăm pre mucenicii lui ,.. Pre c~le trei întru o fiinţă
Hristos, şi să strigăm către 1mpreunand şi pre unul în trei
feţe împărţind, care este dum-
dânşii cu un gând: Următorilor
patimilor celor stăpâneşti, tă nezeirea, fug de prăpăstiile cele
măduiţi patimile sufletelor noa-
de o măsură ale lui Savelie şi
stre, şi ne întăriţi pre noi, să ale lui Arie. ·
postim de obiceiul cel rău. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Fecioară te-ai arătat şi după
Schimbat-ai durerea morţii naştere petreci Curată; că a- ·
spre somn, adormind tu în ~ândouă ai, şi ai născut şi ai
mormânt, şi ai dăruit morţilor ramas Fecioară; minunată ve- .
vieaţă. Deci învredniceşte Mân-
dere este şi ceeace se grăeşte
. tuitorule în starea celor aleşi şi ceeace se gândeşte întru tine
pre cei ce s'au mutat; pentru maică Fecioară.
rugăciunile sfinţilor mucenici.
Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi
A Născătoarei de Dumnezeu. Dumnezeul lui lsrail.
Intăreşte-mă Fecioară să po-
1
Martirica.
stesc şi să mă depărtez de tot Sângele răbdării voastre se
· păcatul, ceeace ai născut ne- roagă Domnului neîncetat pen-
grăit întrupat pre Cuvântul cel tru noi, mucenicilor; pentru
puternic şi fără de păcat. Şi-mi a~easta şi acum rugaţi-vă ca
· dă lacrimi ~urăţitoare de'păcate, sa postim de patimile cele fără
ceeace eşti_cu totul fără prihană. de cinste.
Altă Patru-cântare, a lui Teodor, glasul al 3-lea. Al morţilor.
Irmos: Adâncul patimilor„. Stih : sufletele lor întru bunătăţi se vor
Pomenirea mucenicilor să sălăşlui...
vârşind dumnezeeşte, veniţi iu- Cela ce vei să judeci toată

lumea înaintea a multe milioane fie, cu rugăciunile c e I e către

de îngeri, atunci învredniceşte Hristos, mucenici ai Domnului.
pre cei ce au adormit întru Gurile leilor astupând şi ar-
credinţă, să stea fără de osândă
derea muncilor răbdând, muce-
înaintea ta, prea îndurate. nici, aţi moştenit desfătarea cea
Irmosul: mai bună. Care rugaţi-vă să o
Adâncul patimilor şi viscolul dobândim şi noi în veci.
. „vânturilor celor protivnice Cu toată lumina duhului fiind
„s'au sculat asupra mea; ci în-
luminaţi vitejilor mucenici, ce-
„tâmpinându-mă tu, Mântuito-
reţi odihnă şi intrare în rai şi
„rule, mân tueşte-mă şi mă
împărtăşirea v i e t i i credincio-
„scoate din stricăciune, precum şilor, celor ce s'au mutat.
„ai mântuit din fiară pre proo-
„rocu1". A Născătoarei de Dumnezeu.
Condac, glasul al 8-lea. Cântare aduc ţie, Fecioară, .
nu mă trece pre mine cel cu-
Cu sfinţii odihneşte Hri-
prins de răutăţi; ci-mi dă Prea- ~
stoase sufletele adormiţilor ro-
curată îndreptare desăvârşit,
~ bilor tăi, unde nu este durere,
nici întristare, nici suspin; ci prin post şi prin toată petrece-
rea cea cu fapte bune.
vieaţă fără de sfârşit.
Alt Irmos:
ICOS
Cela ce ai rourat văpaia ...
Tu însuţi eşti fără de moarte,
Focul şi sabia şi fiarele, c~ ~
cela ce ai făcut şi ai zidit pre
nişte desfătări socotindu-le,
om; iar pământenii din pământ
purtători de chinuri, aţi făcut
· suntem zidiţi şi întru acelaş pă
de s' au mirat ucigaşii voştri;
mânt vom merge, precum ai
lăudând voi pre Dumnezeul
poruncit cela ce m' ai zidit şi
părinţilor noştri.
· mi-ai zis: Că pământ eşti şi în
pământ vei merge, unde toţi Oi amăruntu 1 tăindu-vă
pământenii mergem, făcând mădularele şi arzându-vă, v' aţi
· tânguirea cea de asupra gropii, adus lui H r ist o s jertfă bine ~
cântare: Aliluia. De trei ori. mirositoare mucenici ai Dom-
Cântarea a 7-a, Irmos: nului. Deci rugaţi-vă lui, pentru
Tinerii evreeşti în cuptor„. noi pururea.
Slavă a Treimii.
((\. u ploile sângiuirilor voastre,
\Ul prea slăviţilor, aţi stins vă Pre un Dumnezeu în Treime
paia înşelăciunii. Deci mântui- slăvesc, pre . Tatăl şi pre Fiul . .
ţi-ne pre noi de focul ce va să şi pre Duhul, unime neameste-
254 SÂMBĂTĂ
cată,Treime cinstită, începere sufletul meu cel bolnav, prin

prea fără început şi de o fiinţă. pocăinţă în vremea postului.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Vai mie, cum au trecut toate
Prea sfântă Stăpână de zilele mele în lenevire 1 Şi iată
Dumnezeu Născătoare, primind că soseşte sfârşitul să mă ia,
rugăciunile robilor tăi, le du la nesăvârşit fiind prin fapte bune.
Dumnezeul tuturor, ca să ne Ci voi mucenictlor, cei ce bine
mân tuească pre noi de toată aţi săvârşit călătoria, rugaţi-vă,
V
su pararea. ca să mi se dea sfârşit bun.

Stih: Sfinţilor cari sunt pe pământul lui, Cu picăturile sângiuirilor
minunate a făcut Domnul toate voile voastre, aţi stins arderea dum-
sale întru dânşii.
nezeirii, dumnezeeşti mucenici;
Adunările mucenicilor din şi celor ce au ieşit din vie aţa
cer, viind de fată la cei ce vă aceasta, le cereţi cu adevărat
laudă pre voi, binecuvântaţi-i iertare de cele ce au lucrat, şi
şi-i sfinţiţi, ca să săvârşească dumnezeească odihnă în veci.
cu dragoste vremea postului. Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai lezechiil te-a văzut mai 'na-
primit Doamne. inte pre tine, Preacurată, uşă
Ertând greşelile cele de voie neumblată, care deschizi uşile
şi cele fără de voie, ale celor pocăinţii tuturor celor desnă
ce s' au mutat cu credinţă la dăjduiţi. Pentru aceasta mă
tine, cela ce ştii faptele oame- rog ţie: Deschide-mi şi mie că
nilor, odihneşte-i ca un Dum- rările care duc la odihnele cele
nezeu. de acolo.
Alt Irmos:
Irmosul:
Pre Dumnezeu cel ce s'a...
Cela ce ai rourat văpaia cup-
„torului şi pre tineri nearşi i-ai Munci cu multe chinuri în
„păzit, bine eşti cuvântat în
multe fel uri răbdând, unii fiind
arşi, alţii ferăstruiţi, iar alţii
„veci, Doamne Dumnezeul pă
tăiaţi, v' aţi veselit vitejilor, cân-
tând lui Hristos: Lăudaţi-l, bi-
ne-I cuvântaţi, şi-l prea înălţaţi
Biruitori asupra tiranului... întru toţi vecii.
\)t felul de munci cu slăbi- Cu sângiurile voastre, sfinţiţi
Î -- ciunea trupului răbdând, marginile lumii, cu picături mici
vindecători bolnavilor, v' aţi ară râuri de tămăduiri tuturor iz-
, tat purtătorilor de chinuri. vorând, prea lăudaţi mucenici.
Pentru aceasta strig: Tămăduiţi Pentru aceasta strigaţi pururea:
Irmosul : Să lăudăm, bine să cuvântăm ...

Lăuda ţi, bine-cuvântaţi, şi-l
· prea înălţaţi, întru toţi vecii. Pre Dumnezeu, cel ce s'a '
Binecuvântăm pre Tatăl... „născut mai 'nainte de veci din
„Tatăl, cel fără de început, şi ·
Unime în trei feţe, Părinte,
· şi Fiule, şi Duhule cel viu, o „mai pre urmă s' a îmbrăcat cu
dumnezeire, o împărăţie, pre „trup din Născătoarea de Dum-
tine lumina cea neapusă te laudă „nezeu; ca pre un om desăvâr
„şit, şi Dumnezeu adevărat,
oştile îngereşti şi noi aceşti de
· pe pământ te lăudăm, bine- „lăudaţi-l, bine-I cuvântaţi, şi-l
te-cuvântăm, şi te prea înălţăm
„prea înnălţaţi întru toţi vecii".
întru toţi vecii.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Trecut-ai preste legile firii...
Iată toate neamurile te fericim 11\ rătatu-v' aţi ca nişte cărbuni

. pre tine, Preacurată, văzând Adumnezeeşti, arzând pădu
slăvirile tale; că tu ai născut
rea cea întunecoasă a nedum-
· mai pre sus de fire pre făcă nezeirii, şi cetele dracilor cu sa-
torul tuturor, pre cel ce este bia tăindu-le, vitejilor mucenici
Dumnezeu şi om. Pentru acea- cei ce sunteţi luminători inimi-
sta bine-te-cuvântăm, şi te prea lor noastre.
înălţăm întru toţi vecii. Intunerecul muncilor l-aţi '
Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfnţii săi,
trecut, şi la lumina cea înţele
Dumnezeul lui Israil. gătoare v' aţi mutat, vitejilor mu-
Ceată a mucenicilor, cereţi
cenici; pentru aceasta luminaţi
· ca să ne mântuiască pre noi, sufletul meu cel întunecat cu
păcatele.
făcând şiacum rugăciuni către
Mântuitorul, ca să slujim lui Răbdat-au dureri prea lău
· curat prin înfrânare, strigând: daţii mucenici, aducând lui
Lăudaţi, binecuvântaţi, şi-l prea Dumnezeu durerile trupului
înălţaţi întru toţi vecii. lor; şi acum cer credincioşilor,
Stih: Sufletele lor întru bunătăţi se vor
celor ce s' au mutat, odihna cea
sălăşlui, şi sămânţa lor va moşteni pământul. fără de durere şi desfă tarea
Pre cei ce au adormit cu bună raiului.

credinţă întru nădejdea învierii,
învredniceşte-i Doamne a se Ărată-te, Preacurată Dum-
scula spre vieaţa vecinică, ca nezeească Stăpână, ajutătoare
să te lăude curat şi să te slă netrebnicilor robilor tăi, în vre-
vească cu cântări: Lăudaţi, mea postirii, ducând rugăciu
binecuvântaţi, şi-l prea înălţaţi nile noastre Dumnului, celui ce
întru toţi vecii. împărăţeşte veacurile.
256 SĂMBĂTĂ
Alt Irmos: Dumnezeu, şi ai dat tuturor

Pre tine izvorul nemuririi. vieaţă prin scularea ta, Hri-
Ca nişte foe fiind arun- stoase; odihneşte şi pre robii
caţi de la Dumnezeu pe pă tăi, pre cari i-ai mutat.
mânt, aţi ars toată înşelăciunea Irmosul:
idolilor, aprinzând lumina bu- Pre tine, izvorul cel nemu-
nei credinţe în toate marginile „ritor, care prin sfinţi dărueşti
lumii, mucenici ai lui Hristos. „tămăduiri neamului omenesc,
Pre voi mucenicilor, nici vă „te slăvesc; că mântueşti sufle-
păile, nici junghierele, nici roa- „tele noastre".
tele, nici ruperea mădularelor, LUMINÂND A.
nici împroşcările cu pietre, nici Cela ce ai împodobit cerul
teascurile, nici al tă muncă cu stele, ca un Dumnezeu, şi
· amară nu v'au despărţit de dra- prin sfinţii tăi tot pămâ,ptul ai
. gostea lui Hristos. luminat, făcătorule a toate, pre
Slavă, a Treimii. cei ce te laudă pre tine mân- ,
Una şi întreită laud dumne- tueşte-i.
zeirea cu bună credinţă, unin- Slavă, a morţilor.
du-o după fire, şi despărţindu-o Cela ce stăpâneşti pre cei
după feţe : Tatăl, Fiul şi Sfântul
morţi şi pre cei vii, ca un Dum-
Duh, una sunt. nezeu şi prin sfinţii tăi tot pă
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. mântul luminezi, ziditorule a
Pre tine, ceea ce ai odrăslit toate, mântueşte pre cei ce te
toiag din rădăcina lui Iesseiu, laudă pre tine.
şi a lui David strămoşului, prea Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
sfântă, preacurată, te slăvim ; Ceea ce eşti veselia îngerilor
că mântueşti sufletele noastre. bucuria celor necăjiţi, folosi-
Stih : Sfinţilor celor ce sunt pe pământul lui, toare creştinilor, Fecioară
minunate a făcut Domnul toate voile sale Maica Domnului, apără-ne pre
întru dânşii.
noi şi ne scapă de muncile cele
Onstită mulţime a mucenici- veşnice.
, lor, roagă-te lui Hristos, ca să
vârşind noi cu pace călătoria LA LĂUDĂRI
postului, să vedem, şi să ne în- Martiricile glasului, care vor fi de rând ; Slavă,
Idiomela pentru morţi, Şi acum a Născătoarei ~
chinăm patimilor Lui. de Dumnezeu.
Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai
LA STIHOAVNĂ.
primit Doamne.
Stihirile morţilor, ale glasului din Octoih, ce
Cela ce ai omorât moartea va fi de rând, a lui Teofan, Slavă, Şi acum,
celor morţi şi a celor vii, ca un a Născătoarei de Dumnezeu.
&~~~~m.~m~·
. A DOUA SĂPTĂMÂNĂ DI~ POST ---~=--==~~-2_157
Sufletele lor se vor
Stih: Către tine, am
La Liturghie. meu ...
Apostolul zilei şi al morţilor, către Soloneni.
Fericirile glasului, pe 6. După eşire.
Aliluia, glasul al 4-lea: Strigat-au
Troparele:
Stih : Fericiţi sunt cari
Apostoli, mucenici...
Evanghelia dela Marcu şi Evanghelia dela
Pomeneşte Doamne ca un bun... Ioan.
Slavă:
CHINONICUL.
Cu sfinţii odihneşte„.
Bucuraţi-vă drepţilor
Şi acum:
Altul:
Pre tine zid şi liman„. Fericiţi sunt
Prochimen glasul al 8-lea. mit Doamne şi
neam.
Veseliţi-vă întru Domnul şi vă bucuraţi In acest chip se
drepţilor ... morţi în trei Sâmbete
Stih: Ferkiţi sunt pre cari i-ai ales„. nu este nici un
Al sfântului Ioan
Altul glasul al 6-lea. Sfinţilor 40 de mucenici,
TRIODOL 17
,-.-~~----- _, __ ----
llll"""<lilllliljll"''"'lllilllll1l"""'lllll"lllll'""''illi•llll'"""'IW:l'llill'"""lll!l'lllll""'"'llll'hili''''"'Hlll
I• 1•11•11•H•11•11• 1•11•11•11•.11•11•11•11•11•1
•••••••••
•1lll111,„„,i!l1<ill1"''''"1llh•l!l11„„,,,11il111ll11u'""llll111lln„„„,1!1inllll11111111lllll•ill1"''''''1lll11lll11""'"1ill,
IN DUMINICA
A DOUA A SFÂNTULUI POST
SE CÂNTĂ ACEASTĂ RÂNDUIALĂ, A CELUI ÎNTRU SFINŢI PĂRINTELUI NOSTRU
GRIGORIE PALAMA, ARHIEPISCOPUL TESALONICULUI, FĂCĂTORUL DE MINUNI.
AŞEZATĂ DE PREA SFINrfITUL PATRIARH FILOTEIU.
SÂMBĂTĂ SEARA
La Doamne strigat-am, punem Stihirile pe 10, şi cântăm trei Stihiri ale învierii, trei ale lui
Anatolie, şi aceste patru ale Sfântului. Glasul al 2-lea, Podobie :
Cu ce cununi de laude.„
>~~k\u ce cântări de laude I[ Cu ce buze noi, pământenii,

vom lăuda pe Ierarhul? i[ vom lăuda pre Ierarhul? Pre
~~~,~IPTrâmbiţa teologiei, l1
învăţătorul Bisericii, pre vesti-
· gura cea însuflată de focul da- 1I torul dumnezeeştii lumini, pre ~
rului, cinstitul locaş al Duhu- ii tăinuitorul cel ceresc al Treimii. ·
lui, stâlpul Bisericii cel nemişcat 11 Podoaba cea mare a monahilor; ,
· bucuria cea mare a lumii, râul r pre cel ce a strălucit cu fapta
înţelepciunii, sfeşnicul luminii,
steaua cea luminoasă, care lu-
I[
11
şi cu gândirea la cele de sus;
lauda Tesalonicului, carele are
. minează lumea. li în ceruri pre cel dintru aceeaşi
!: cetate, pre izvorâtorul de mir,
Cu ce flori de laude, vom dumnezeescul şi prea minuna-
încununa pre Ierarhul? Pre apă tul Dimitrie.
rătorul creştinătăţii şi împroti-
Slavă,
. vitorul păgânităţii pre folosito- glasul al 6-lea.
rul cel călduros al credinţii, pre Cuvioase de trei ori ferlcite,
marele îndreptător şi învăţător; prea sfinte părinte, păstorule
vioara cea bine tocmită a Duhu- cel bun şi discipul al lui Hris-
~ lui, limba cea strălucitoare ca a- tos, mai marelui păstorilor, cel
urul, izvorul care izvorăşte ape ce ţi-ai pus sufletul pentru oi;
de vindecări credincioşilor; pre însuţi şi acum Grigorie de Dum-
marele şi minunatul Grigorie. nezeu purtă torule, p ă r i n t e 1e
DUMINICA A DOUA DIN POST 259
nostru, cu rugăciunile tale, cere

să se dăruiască nouă mare milă.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu, cea
.dintâi a glasului.
LA LITIE. La Utrenie.
Stihira hramului, Slavă, Şi acum, a Născă După cei şase Psalmi, la Dumnezeu este
toarei de. Dumnezeu. Domnul, troparul Invierii, de două ori.
LA STIHOAVNĂ. Slavă, al sfântului, glasul al 8-lea.
după
Stihirile învierii Alîa Vita. uminătorule al dreptei
Slavă, glasul al 8-lea. credinţe, întărirea Bise-
Limba cea deştepta tă spre ricii şi învăţătorule, po--
învăţătură, răsunând în ure- doaba monahilor, apă-
chile inimilor, ridică sufletele rătorule cel nebiruit al
celor leneşi şi prin cuvintele teologilor; făcătorule de mi--
tale cele grăitoare de Dumne-- nuni Grigorie, lauda Tesaloni-
zeu scară se află, suind pre cei cului, propoveduitorule al da-
de pe pământ la Dumnezeu. rului, roagă-te pururea să se
Pentru aceasta, Grigorie, minu-- mântuiască sufletele noastre.
nea Tesaliei, nu înceta rugân-- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
du-te lui Hristos, să lumineze, Cela ce pentru noi te-ai născut...
cu dumnezeiasca 1u mină, pre Obicinuitele Stihologii, şi cetire la Exaimeron.
Apoi : Antifoanele glasului, Toată suflarea.
cei ce te cinstesc pre tine. Evanghelia Utreniei ce va fi de rând. Invierea
lui Hristos, Psalmul 50.
Şi acum, a Născătoarei
de Dumnezeu.
Fecioară, ceeace nu ştii de mire ... Slavă,
glasul al 8-lea.
Uşile pocăinţii deschide-mi...
Caută înapoi la Duminica. Lăsatului de
carne pag. m: Şi acum, asemenea.
Acum slobozeşte pre robul tău. In cărările mântuirii...

Sfinte Dumnezeule, după Tatăl nostru. Apoi pe glasul al 6-lea.
Troparul. Milueşte-mă Dumnezeule ...
Născătoare de Dumnezeu, de trei ori. Stihira.

Şi cealaltă urmare a Privigherii. Iar unde rtu La mulţimea faptelor mele.
este Privighere, zicem Troparul Invierii. Caută-le înapoi, pag. 3.
Slavă a sfântului, glasul al 8-lea. CANOANELE
Luminătorule al dreptei credinţe ... Din Octoih al învierii cu Irmosul pe 4, al
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Triodului pe 4, şi al Sfântului pe 6. Canonul
Triodului.
Cela ce pentru noi te-ai născut.
Cântarea 1-ia, glasul al 8-lea, Irmo~:
Pre Faraon cel ce se purta...
uând noi glasul desfrâna-
l
_ţ/ tului, cu fierbinţi lacrimi
tf=2t~-!tIDWH~ID~~~E-lf~$t~~IDW&~~
260 DUMINICA ·
cădem către tine, părintele şi S ă se laude de mine stâlpul '

Dumnezeul tuturor, strigând: credinţei, apărătorul Bisericii,
Am greşit depărtându-ne dela marele Grigorie, prea a 1esu1 ~
tine, necurăţiei s 1ujind1 Deci păstor al Te sa I o ni cu 1u i, po- ~
primeşte pocăinţa noastră. doaba cea adevărată a cetei
Starea cea împărătească Ierarhilor.
Slavă:
care o ai dăruit mie defăimân
du-o, cuvinte, rău m' am osândit, D in pruncie ai poftit vieata
ca cel ce iubind dulceaţa păca cea mai bună, şi din tinereţe
tului m' am asemănat dobitoace- ai iubit părinte înţelepţia cea
lor. Ci tu, Mântuitorule, cela ce desăvârşită; şi întocmai cu obi-
pentru mine om te-ai fă c u t, ceiurile şi cu gândul te-ai arătat '
păzeşte-mă cu îndurarea ta. cu cel de un nume cu tine,
I n genunchi cad ca şi de de- dumnezeescul Grigorie.
mult d e s f r â n atu 1, stăpâne Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Doamne. Deci tu grăbind pri- Fii mie, Preacurată, cale vieţii "
meşte-mă, şi îmbrăţişându-mă mele, povăţuindu-mă spre
cu mâinile, dărueşte-mi chipul dumnezeeştile locaşuri, că am
mântuirii tale, şi în loc de ar- rătăcit şi m' am alunecat în sur-
gat, iubitorule de oameni, iarăş păturile răutăţii, din care ridi-
· fiu al tău mă fă. că-mă cu mijlocirea ta.
A Născătoarei de Dumnezeu. Catavasie:
D umnezeeştii arătări, firea Deschide-voiu gura mea„.
omenească prin tine s' a învred- Cântarea a 3-a, Irmos :
. nicit, că tu una părtinitoare ai Doamne, cela ce ai făcut...
fost Fecioară către Dumnezeu nfricoşându-mă de lucrurile

omul. Pentru aceasta ca pre o
· Născătoare de Dumnezeu, toţi,
1l_ n1ele şi de înstrăinarea cea
cu depărtare şi de risipirea bo-
. dupre vrednicie te slăvim. găţiei tale, pre care am chel-
Alt Canon al Sfântului. tuit-o în desfrânări, întru po-
Cântarea 1-a, glasul al 4-lea, Irmos: căinţă. strig către tine, Dumne-
Deschide-voiu gura mea„. zeule şi părintele meu: Gre-
şit-am, mântueşte-mă.
. l\1! eniţi dumnezeeşti ritori, şi
cei mai aleşi dintre teologi,
JI/._ Greşind pe pământ, mă în- ·
· veniţi limbile cele de Dumne- ' fricoşez de cer; că am să fiu
. zeu grăitoare, adunaţi-vă întru mustrat la judecată, când toţi
una, ca să lăudaţi dupre vred- vor sta de faţă, cuvinte, jude-
. nicie pre ritorul Duhului, pre c â n d u - s e cu dreapta ta ju-
dumnezeescul Grigorie. decată.
A DOUA DIN POST 261
Intunecatele şi spurcatele voinţa am iubit cu deadinsul ·

mele gânduri mă hrăniau, când vieaţa cea de ruşine şi păcă
dela tine, Mântuitorule, mă de- toasă; ci cu dumnezeeasca dra- .
părtasem eu, păcătosul. Iar goste, leagă-mă Fecioară mi-
acum strig: Greşit-am 1 Greşi reasă a lui D u m n e z e u prin
t-am, mântueşte-mă, pre cel ce dumnezeeasca rugăciunea ta.
cu căldură alerg la îndurarea ta. Condacul, glasul al 4-lea.
Acum s'a arătat vremea cea
Frământătura lui Adam s'a de lucrare, lângă uşi stă jude-
îndumnezeit, Fecioară; că din cata, să ne sculăm dar postin-
pântecele tău purtător de trup du-ne, să aducem lacrimi de
s'a arătat Dumnezeu, prin ca- umilinţă, împreunate cu milo-
. rele am fost chemaţi din osânda stenie, strigând: Greşit-am mai
cea de demult cei înşelaţi cu mult decât nisipul mării. Cislă
nădejdea îndumnezeirii. beşte, făcătorule al tuturor, ca
Alt Irmos: să luăm cununile nestricăciunii.
Pre ai tăi cântăreţi...
Păzind curg<=>rile dumneze ...
Podobia :Degrab ne întâmpină ...
eştilor tale învăţături, scăpăm de
toată măestria celor de rea cre- Jnşelăciunea celor rău cre-
dinţă şi gonim toate cetele lor, dincioşi o ai ars înţelepte şi
cu sfinţitele tale scrisori, Gri- credinţa ortodocşilor bine o ai
gorie. arătat şi ai luminat lumea. Pen-
Inţelepciunea nebunească a
tru aceasta purtător de biruinţă
celor de rea credinţă o ai stri- te-ai arăt a t, stâlp Bisericii şi
cat, fericite, având în inima ta arhiereu adevărat. Deci nu în-
înţelepciunea lui Dumnezeu cea
ceta rugându-te lui Hristos, să
ipostatică; prin care cu sunet
ne mântuească pre noi pre toţi.
· ai sfărâmat deşarta lor întă De două ori.

râtare. Slavă, Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
Slavă:
Primeşte degrab rugăciunile
Omorându ...ţi toată sburdă noastre, Stăpână, şi le du Fiului
. ciunea trupului celui stricăcios, şi Dumnezeului tău, Doamnă cu
înţelepte, sihăstreşte ţi-ai înviat totul fără prihană. Stinge su-
mişcările sufletului şi l-ai făcut părările hulitorilor, doboară
· pre el organ dumnezeesc al vicleniile şi surpă, Preacurată,
teologiei. îndrăzneala celor fără de Dum-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. nezeu, cari se întrarmează asu-
Cu cunoştinţa minţii şi cu pra robilor tăi.
262 DUMINICĂ
Cântarea 4-a, Irmos : care ai gândit în inima ta pu-

Tu eşti puterea mea.„
rurea; şi pre Varlaam cel de-
l
epădând părinteştile po- şert, neînţelept şi fără minte l-ai ~
runci, dumnezeeasca bogă arătat.
ţie care mi-ai dăruit, în dulce-
ţile patimilor o am cheltuit;
Apus-ai sub pământ, dupre
pentru aceasta ca cel ce cu măr legea firii, soare cel prea dulce;
turisire mă căesc, nu te scârbi ci vei răsări de dimineaţă cu
asupra mea, Stăpâne Doamne. Hristos, soarele cel neapus, cel
ce caută spre toţi prin rugă
Cu dumnezeească cuviinţă ciunile tale.
primind sărăcie, pre mine cel
Slavă:
ce demult m' am fost depărtat,
cheamă-mă către tine; şi spre Arătatu-te-a
darul lui Dum-
veselie mă rândueşte iubitorule nezeu pre tine fericite, laudă şi
de oameni, ajutând cu trupul întărire prea mare ortodocşilor;
"' tău cel dumnezeesc, Cuvinte, Păstor bun şi al doilea teolog
chemării mele. şi turmei păzitor prea deştept.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„
Prin lacrimi neîncetate să ne
mântuim de veşnicile munci, Deschide-mi urechile sufle-
pre care le-a gătit Dumnezeu tului, Maică a lui Dumnezeu, ·
~ viclenilor Duhuri. Ca fiul cel ceea ce ai născut pre cel ce a
pierdut, strigând: Greşit-am ţie, deschis mai' nainte urechile sur-
Părinte 1Ci primeşte-ne pre toţi dului şi mă învredniceşte a lua
cei ce alergăm la milostivirea ta. în urechi dumnezeeştile cuvinte
şi a le împlini.
Cuvântul cel ce este fără în- Cântarea 5-a, Irmos :
Pentru ce m'ai lepădat...
ceput cu Tatăl şi cu Duhul, din
Fecioara cea neispitită de băr e bogăţiile şi de dumneze- "'
bat se naşte afară de legea firii; ]î)
-~ eştile daruri m' am lipsit, du-
ş1 a ramas ceeace era ş1 1n cându-mă
departe, unde m'am
• V • A
ceeace a primit dela noi, iarăş topit de foamea bunătăţilor .

a rămas. Că este un Fiu în două vieţii; ci tu Părinte ca un bun
firi, păzind întru amândouă cele umple-mă de dulceaţa şi mări
ale firii. rea cea de demult, pentru bună
Alt Irmos: îndurarea ta.
Sfatul cel neurmat... Primind gândul celui pierdut,
Deschizându-ţi gura ta, Pă- carele şi-a cheltuit vieaţa întru
rinte înţelepte, ai propoveduit . desfrânări, să alergăm către mi-
înţelepciunea lui Dumnezeu la I lostivul părinte cu neîndoită
~~~~~l~ltWi~Il.~'~§L-W&Jli~.E~Jc~~l§:I~~~'J(~~
A DOUA DIN POST 263
· credinţă şi cu inimă înfrântă, ca înţelept cuvântător de Dum- ·

să primim lăsarea păcatelor. nezeu, împreună locuitor şi păr
taş şi întocmai la obiceiu cu ·
Nu întârzia suflete al meu
petrecând în locuri depărtate, apostolii.
ci degrab aleargă mărturisin Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
du-te lui Dumnezeu şi Tatălui, Cu râurile umilinţei spală în- ·
ca să iei deslegarea pentru relele tinăciunea inimii mele, Fecioară
ce Ie-ai lucrat, vieaţa cheltuin- Preacurată şi-mi dărueşte mij-
.. du-ţi. loace de pocăinţă cu sfinţitele
tale rugăciuni, cele către îndu-
ratul Dumnezeu, pre carele ne-
Soarele dreptăţii, cel ce se grăit l'ai născut.
poartă pre nour luminos întru
tine îl vedem Preacurată Fe- Rugăciunea mea voiu vărsa.„
cioară purtându-se, carele go-
neşte întunerecul nebuniei ido- ' 'Ej\ iul tău cel mai tânăr am fost
. Ieşti şi luminează cu adevărată .lr_ 1
şi bogăţia
ta prin deprin-
înţelegere. derea relei vieţuiri o am chel-
tuit şi darurile tale le-am pier-
Alt Irmos:
dut şi de bunătăţile tale m' arn
Spăimântatu-s'au toate ...
lipsit. Vin deci către tine, părin- ,
Cu secerea cuvintelor ta 1e tele şi Dumnezeul meu, cerân-
şi cu sfinţitele scrisori, ai tăiat du-mi iertare.
eresurile cele spinoase şi odra-
slele neghinelor streine; şi ai I nstreinare fără omenie am
· semănat seminţele ortodoxiei aflat şi a paşte porcii m'am
cele de bună credinţă, ierarhe osândit şi bogăţia mea pre ca-
Grigorle. rea pentru milostivire mi-ai
fost dat-o, degrab o am risipit
cuvintele tale cele prea în- şi am rămas 'gol despre toate.
ţelepte şi cinstitele scrisori sunt 1
Ci tu, ca Dumnezeul meu, mi- ·
· rouă cerească, miere din piatră, lueşte-măl
pâine îngerească celor ce alear- Nu am îndrăzneală, iubito-
gă la tine; mursă de miere, mân- rule de oameni, a privi şi a ve-
. care plină de dulceaţă şi izvor dea nemăsurată înălţimea ceru- ·
de apă vie, Grigorie. lui, fiind că am greşit ; nici a
Slavă: mă numi fiu al tău, eu păcăto
Invăţător te cunoaşte pe tine sul. Ci în dar mă iartă, cel ce
pământul şi marea, stâlp sfinţit ai nemăsurată milă.
al ortodoxiei şi cinstită cămară A Născătoarei de Dumnezeu.
a dumnezeeştilor dogme, sfinţit Negrăită este naşterea ta şi
DUMINICA
ciunii cel sfinţit şi

dumnezeesc,
1
trâmbiţa Teologiei cea lumi-

noasă, cu un glas te lăudăm,
Grigorie de Dumnezeu grăito-
tine, ca pre rule. Ci cela ce stai ca o minte
ăscă toare de înaintea minţii celei dintâi, că
,., ,. . . . ,. . . . . .., te tre dânsul îndreptează mintea
noastră, Părinte, ca să strigăm:
Alt Irmos: Bucură-te, propoveduitorule al
Inţelepţilor de Dumnezeu.„ darului.
Ruptu-s'a deşarta întărâtare Icosul.
limba Varlaam celui fără
dog- hger te-ai arătat pe pământ,
minţii în-
vestind oamenilor cele dumne-
zeeşti, ce nu se pot grăi. Că
şi cu a ta,
având minte omenească şi trup,
cu glasurile ca ale celor fără de
Dimnezeească alăuta Duhu- trupuri, ne-ai făcut pre noi de
a vestit lu- ne-am minunat, de Dumnezeu
Dumnezeu, grăitorule, a striga ţie acestea:
al Tesaloni- Bucură-te, prin carele s'a gonit
Dumnezeu întunerecul 1 Bucură-te, prin
cântări să o carele a venit luminal Bucu-
ră-te, vestitorule al dumnezeirii .
Slavă 1
celei nezidite 1Bucură-te, vădi-

popor oare- torul al celei zidite şi nebune
de f oe, ai ars cu adevărat 1 Bucură-te, ce I a .
; iar aduce ai spus că firea lui Dumne-
le-ai lu- zeu este înnălţime neajunsă!
înţelepţite, Bucură-te, cela ce ai zis că lu-
crarea lui este adâncime, care
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„ nu se poate lesne vedea 1Bucu- · ·
Stăpână fii mie ră-te, că slăvirea lui Dumnezeu
bine o ai vestit 1 Bucură-te, că ~
părerile făcătorilor de rele le-ai
mustrat 1 Bucură-te, luminăto
rule, cela ce ai arătat soarele 1
Bucură-te, paharule, carele dai
Condac, glasul al 8-lea. băutură nemuritoare! Bucu- ·
Podobia: ră-te, prin care 1e străluceşte
Pre 1 înţelep- adevărul! Bucură-te, prin ca-
~~~~~~~~~~~
A DOUA DIN POST 265
rele s'a întunecat minciuna 1 aceluia la Dumnezeu, a locuit şi în Lavra cea

mare câţiva ani, cu mare nevoinţă; apoi pentru
. Bucură-te, învăţătorule al da- dragostea liniştei a ieşit din Lavră şi s'a dus
în pustie; şi adăogând pururea dragostea dum-
rului. nezeească spre dragoste şi dorind totdeauna
a fi cu Dumnezeu, s'a dat la vieaţa mai grea,
cu înţeleaptă socoteală pururea înfrânându-şi
SINACSAR simţirile şi către Dumnezeu gândul ridicându-şi
în toată vremea la rugăciuni zăbovindu-se şi
STIHURI: vieaţa sa prea bine tocmindu-şi, s'a făcut vas
ales darurilor Duhului lui Dumnezeu, şi a văzut
Al luminii strălucit vestitor mare fiind cu adesea arătări dumnezeeşti.
adevărat, Aşa petrecând acolo cu osârdie vieaţă bună
mulţi ani şi curăţindu-şi trupul şi sufletul de-
Izvorul luminii cel neapus, acum la strălucire săvârşit, dupre voia lui Dumnezeu a luat un-
te-a mutat. gerea cea mare a preoţiei şi, ca şi cum ar fi
fost îără de trup, aşa săvârşia tainele, încât
'l1
sunetele celor ce numai se uitau la dânsul,
cest fiu al dunmezeeştei lumini veniau la umilinţă. Mare era cu adevărat şi
,~ · · celei neînserate, adevărat omul celor ce vieţuiau dupre Dumnezeu se cunoştea
~ "' lui Dumnezeu, avut-a patrie pe ca un purtător de Duh şi făcător de minuni.
7f '" cetatea cea împărăţitoare preste Pentrucă nerodirea pomilor o prefăcea într'o
toate cetăţile, născut fiind din pă bună rodire şi cele viitoare mai 'nainte le vedea
rinţi luminaţi şi străluciţi şi nu numai şi cu alte daruri şi roduri ale dumnezeescului
pre dinafară şi simţit era om, ci mai Duh era împodobit. Iar de vreme ce a face
ales înlăuntru şi nevăzut, silindu-se a fapte bune este întru a noastră putere, iar a
se m odobi cu toată fapta bună. Acesta încă cădea în ispite nu este în puterea noastră,
mic fiind, a murit tatăl lui; iar muma lui şi slobozitu-s'a dar ca să cadă şi acest om mare
pre dânsul şi pre fraţii lui şi pre surorile lui, în dese ispite, ca prin toate să se arate desă
i-a hrănit şi i-a crescut întru învăţătură, în vârşit cu adevărat; că cele ce i s'au întâmplat
legea Domnului şi în sfinţitele Scripturi; încă de pretutindenea, ce minte le poate gândi ?
• şi întru înţelepciunea cea dinafară, prin bărbaţi Ce cuvânt poate să le spună? De asemenea
învăţaţi, bine şi desăvârşit s'a iscusit. Şi când şi bântuelile asupra sa despre luptători împro-
a fost de douăzeci de ani, socotind toate cele tiva lui Dumnezeu, cei ce se arătase de curând
pământeşti mai proaste decât visurile, a căutat şi clevetirile şi cât s'a nevoit pentru buna cre-
a alerga la Dumnezeu, cel ce este pricinuitorul dinţă, douăzeci şi trei de ani răbdând dela
· şi dătătorul a toată înţelepciunea şi a se fă aceia necazuri şi feluri de scârbe. Căci acea
gădui lui prin vieaţă mai desăvârşit. Acel gând fiară din Italia, Varlaam Calabritul, cu înţelep
şi acel dor mult ce avea către Dumnezeu, l'a ciunea din afară mult înălţându-se şi cu deşer
descoperit maicii sale, care şi ea doria de tăciunea gândurilor sale socotind că toate le
aceasta de multă vreme. Atunci îndată maica-sa ştie, a ridicat cumplit răsboiu asupra Bisericii
chemând la sine pre fiii săi şi zicându-le cu lui Hristos şi asupra dreptei noastre credinţe,
veselie: Iată eu şi fiii cari .mi i-a dat Dum- şi asupra celor ce o ţineau cu tărie. Acesta
nezeu, le-a descoperit gândul marelui Grigorie. învăţa, că darul cel de obşte al Tatălui şi al
Şi el încă făcând către dânşii cuvinte de în- Fiului şi al Sfântului Duh şi lumina veacului
. văţătură, curând i-a dobândit pre toţi a urma ce va să fie, cu care şi drepţii vor străluci ca
cu osârdie dorinţii lui ;şi a fugi de valurile soarele, precum şi Hristos mai 'nainte a arătat
vieţii aceştia. Şi aşa împărţind toate câte avea în munte strălucind ; şi toată puterea şi lucra-
la săraci, dupre cuvântul Evangheliei şi lăsând rea dumnezeirii celei în trei îeţe şi toată ose-
iubirea împărătească, cinstea şi turburările cele birea ori în ce chip s'ar socoti a dumnezeeştii
-- din palaturi, cu cuvioasă inimă a urmat lui fiinţe, învăţa zic, mintea sa cea vătămată, că
Hristos. Insă pre maică-sa şi pre surori le-a sunt făptură. Şi pre aceia cari cu bună cre-
aşezat într' o Mânăstire de Fecioare, iar pre dinţă înţeleg, că acea lumină dumnezeească
fraţii săi luându-i cu sine, s'au dus în sfântul este neîăcută şi toată puterea şi lucrarea şi
munte al Atonului. Neîngăduind însă vremea cum că nimica nu este din nou făcut, din cele
să petreacă împreună, pre îraţii săi i-a îndemnat ce sunt fireşte întru Dumnezeu, îi numia prin
să petreacă în alte Mânăstiri, şi să-şi desăvâr cuvinte şi prin scrisori închinători la doi
şească vieaţa după plăcerea lui Dumnezeu. Dumnezei şi la multi Dumnezei. Deci pentru
Iar pre sine s'a dat sub ascultarea unui mi- acestea dumnezeescul Grigorie, ca un apă
nunat bătrân, anume Nicodim, carele vieţuia rător şi luminat păzitor al bunei credinţe, a
cu tăcere numai lui Dumnezeu ; dela acesta fost pârît, şi s'a trimis la Constantinopol. Iar
învăţându-se toată porunca şi toată fapta bună dumnezeescul împărat Andronic cel al patrulea
a dobândit acolo apărarea Preacuratei de Dum- din neamul Paleologilor, apărând buna credin-
nezeu Născătoarei, şi ajutorul ei cel nebiruit ţă, a strâns sfinţit Sinod şi venind şi Varlaam
întru descoperirea Tainelor. Iar după mutarea cu învăţătura sa cea păgânească şi clevetitoare
DUMINICA
şi cu hula sa cea împrotiva bine-credincioşilor, sprezece ani. Şi a trăit toată vieaţa sa şase
s'a umplut de Duhul sfânt marele Grigorie şi zeci şi trei de ani şi apoi şi-a dat sufletul său
îmbrăcându-se cu putere nebiruită de sus, a în mânile lui Dumnezeu, iar trupul l'a lăsat
astupat gura lui cea deschisă împotriva lui turmei sale ca pre o moştenire şi comoară
Dumnezeu şi de tot l'a ruşinat; şi cu cuvintele aleasă, prea minunată, prea slăvită şi prea
sale cele pline de foc şi cu scrisorile, a pre- scumpă. Şi minuni face Hristos în toate zilele
făcut în cenuşă eresurile lui cele uscate. Pentru printr'însul, căci celor ce vin la dânsul cu
aceea neputând suferi ruşinea vrăjmaşului credinţă, le dărueşte scăpare de toate boalele.
dreptei credinţi a fugit la Latini, de unde venise. Pentru rugăciunile lui, Dumnezeule, milueşte
Iar îndată după acela şi pre Polichindin, sino- ne pre noi, Amin.
diceşte l'a mustrat şi scrisorile aceluia le-a
împrăştiat. Iar cei ce erau părtaşi pierzării Cântarea a 7-a, Irmos :
acelora, nici aşa n'au încetat a se oşti împro- Tinerii cei ce mersese ...
tiva lui Dumnezeu. Pentru aceasta şi prin multă
silinţa sfinţitului Sinod, a însuşi împăratului ndrăzneală nu am, a mă numi
şi din dumnezeeasca voie îndemnându-se Gri-
gorie, s'a înălţat la scaunul Arhieresc şi s'a pus
]]
__ fiu al tău, părinte iubitorule
păstor sfintei Biserici celei din Tesalonic. De
aci mai mari şi mai multe nevoinţe decât cele
de oameni, ci mă fă ca pre unul
dintâi vitejeşte a făcut pentru dreapta credinţă. din argaţii tăi, rogu-te şi nu te
Pentrucă pre următorii lui Achindin şi ai lui
Varlaam, cari se arătaseră ca nişte lupi cumpliţi îngreţoşa de mine cel ce strig :
şi învăţăturile lor şi scrisorii~, nu odată, sau Dumnezeul părinţilor noştri i,
de două ori, sau de trei ori; ci de multe ori
cu cuvinte şi cu scrisori de Dumnezeu insu- bine eşti cuvântat.
flate, în multe chipuri i-a surpat şi de tot i-a
biruit. Spurcându-ne vieaţa prin vie-
Deci atât de mari fiind biruinţele marelui
Grigorie asupra celor rău-credincioşi, Dum- ţuirea păcătoasă şi pierzându-
nezeu şi la răsărit l'a trimis învăţător. Căci ne bunul neam cel dintâi, prin
trimiţându-l sol, ca pre un mai bătrân, din
Tesalonic la Constantinopol, să împace feluri fierbinte pocăinţă să alergăm
de prigoniri între împăraţi, s'a prins de Agareni
şi l'au ţinut acolo un an întreg, umblând din
către cel unul părinte al nostru
loc în loc şi din cetate în cetate învăţându-i şi Dumnezeu; ca să luăm
fără frică Evanghelia lui Hristos. Şi pre cei
tari adeverindu-i încă şi rugându-i să rămână mântuire.
în credinţă; iar pre cei ce se mişcau din-
tr'tnsa, şi puneau tnainte oarecare îndoiri şi Aspru stăpân este cărui a
întrebări de cele ce se făceau pe atunci, cu
dumnezeeasca înţelepţie întărindu-i i-a în-
m'am osândit a-i robi; tare şi
dreptat. De mai multe ori a grăit şi pentru nesuferită foame am răbdat,
rânduiala întrupării Domnului şi Dumnezeului plăcând porcilor. Ci întorcân-
nostru şi pentru închinarea cinstitei cruci şi
a sfintelor icoane. Asemenea şi pentru Mahomed du-mă, strig: Mân tuitorule
~ şi pentru alte multe întrebări ce'i puneau
înainte, le da răspunsuri; aşa că unii se mirau mântueşte-mă.
de dânsul, iar alţii, cari se întărâtaseră spre A Născătoarei de Dumnezeu.
nebunie, şi-şi ridicaseră mâinile asupra lui,
muceniceşte l-ar fi chinuit, de nu s'ar fi tras Firea cea muritoare o ai în-
. înapoi dupre rânduiala lui Dumnezeu, slobozit
• de iubitorii de Hristos creştini, la turma sa. viat, Născătoare de Dumnezeu
Pe lângă alte multe şi mari daruri şi vestite Fecioară, ceeace una ai născut
isprăvi, a fost şi el împodobit cu ranele lui
Hristos şi rămăşiţe de rane de ale lui Hristos vieaţa; drept aceea, pre tine
a avut şi el întru sine ca şi Pavel. Acest sfânt
părinte s'a deosebit foarte mult şi în vieaţa credincioşii mântuire te ştim,
duhovnicească dinafară. Că ochii lui n'au fost ca ceeace ai născut cu trup pre
niciodată deşerţi de lacrimi, ci pururea îl
dureau pentru izvoarele lacrimilor. Aşa din Dumnezeul părinţilor.
început şi până în sfârşit nevoindu-se vitejeşte
asupra patimilor şi a dracilor şi gonind dela Alt Irmos:
Biserica lui Hristos pre eretici şi dreapta N'au slujit făpturii...
credinţă cu cuvintele şi cu scrisorile sale
adeverind-o, a păstorit turma sa încă trei- C-ei ce cinstesc cuvintele şi
A DOUA DIN POST 267
scrisorile, tale Grigorie, se în- milostive păcat, care să poată

vaţă cunoştinţa lui Dumnezeu, birui iubirea ta de oameni.
plini se arată de înţelepciunea
cea duhovnicească şi teologi- Pentru milostivire Stăpâne
. ceşte propoveduesc darul cel nepre sine te-ai smerit, şi te-ai
zidit şi lucrarea lui Dumnezeu. apropiat fiilor tăi celor căzuţi;
că însuţi iubitorule de oameni
Sabia şi
arcele celor rău cre- pre cei căzu ţi îi întâmpini, şi
dincioşi, tu de tot le-ai sfârâmat sărutându-i, mântuire le dă
şi trufia lui Varlaam şi toată rueşti. Şi de şi cineva lva cădea
puterea ereticilor, ca o ţesătură jos, milostiv fiind ca un iubitor
· de păianjen o ai risipit ca cu o de oameni, nu te mânii.
. piatră, prea mare Ierarhe.
Cea mai înfricoşată judecată ,
Slavă: mă va întâmpina, o Stăpâne!
Pecetluitu-s' a cu cuvintele şi Că văzându-te fără răutate şi
cu dogmele şi cu scrisorile tale, iubitor de oameni, nu alerg către
Grigorie, credinţa celor bine- tine ca să strig cu glasul cur-
credincioşi şi îndrăzneala ere- varului, ci în lenevire îmi petrec
surilor a contenit şi ameninţa vieaţa. Tu dar fii mie milostiv,
rea dreptei credinţe şi tăria şi de osânda aceea mântue-
celor rău credincioşi a încetat. şte-mă prin pocăinţă, îndurate.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Nu trei dumnezei slăvim, ci
Noi cei uscaţi de boalele pa- o dumnezeire, iar trei ipostasuri
. timilor ştiindu-te cu adevărat cinstim cu adevărat. Pre tatăl
. izvor de tămăduiri, scoatem nenăscut, pre Fiul născut din
ape de mântuire dumneezeeşti Tatăl, şi pre Duhul Sfânt purces
„ • şi strigăm: Bine este cuvântat din Tatăl, pre Dumnezeu unul
J Preacurată rodul pântecelui în trei; de şi numirea fiecăruia,
~ tău. ca un Dumnezeu ce este, cu '
credinţă se slăveşte.
De şeapte ori cuptorul... A Născătoarei de Dumnezeu.
lf))ogăţia cea nemăsurată şi La multe năpăşti, sunt supus, '
JQ) multă milostivirea ta o ve- şi cu vifor ul întristărilor în-
dem, Stăpâne, cei ce credem necat. Ci cu rugăciunile tale
întru tine. Pentru aceasta toţi mântueşte-mă, ceea ce eşti li-
cu căldură împreună cu desfrâ- manul mântuirii Preacurată, şi
natul cădem către tine tine. din toate răpindu-mă, mă mân-
~ · Primeşte pre cei ce ţi-au greşit tueşte. Ca pre tine, dupre vred-
şi la tine au alergat; că nu este, nicie, ca pre o caldă folositoare,
î,
.~::L.:.XJ~o..;.<:::...CL.::x~~„~~~~=~~~ ~~._,.-~,.,...,~~--,,.~-~-i-;\:1
"
„• ~
'
'
~ "~J
:::<.-+ ~2::
"-'·
~'
. µ~,::\f",j~J?;d:.~;
.„~_:.l&::J
268 DUMINICA
şide Dumnezeu Născătoare, să în patimi şi toată o a înoit şi

. te slăvesc întru toţi vecii. o a sfinţit. Pentru aceasta cei
Alt Irmos: prin tine mântuiţi, te slăvim
Tinerii cei bine credincioşi... întru toţi vecii.
Stai acum împreună cu teo- Cântarea 9-a, Irmos :
Spăimântatu-s'au de aceasta ...
logii lângă scaunul celui prea
îndurat, fiind asemenea cu dân- mucurie şi v e se 1ie se face
. şii, şi întocma la obiceiuri, prea ~ acum pentru mine, junghi-
înţelepte Grigorie, mai întâi şe inâu-se viţelul tău; umple de
zătorule pe scaunul Tesaloni- aceasta şi sufletul meu cel ce
. eului, podoaba ierarchilor, lu- nădăjdueşte spre tine, Dumne-
minat împodobit fiind cu mă zeule. Primeşte-mă pre mine
rirea arhieriei, şi servind lui rătăcitul, şi la vieaţă mă ridică
· Dumnezeu. pre mine cel omorît, şi mă îm-
bracă întru dumnezeeasca
~iind Dumnezeu curăţia
gândului tău şi mai 'nainte de haină a mântuirii şi a nestri-
"" . ..
· pântece şi de zămislire, a grăit cac1un11.
curat credinciosului şi dumne- Sufletelor depărta te de la ·
zeescului împărat, că erai să fii Dumnezeu şi lipsite de dumne-
· apărător nebiruit al ·Bisericii. zeeştile daruri, veniţi cu căldură,
Pentru aceasta, prin întărire şi luând în minte întoarcerea ·
canonicească, te-ai uns cu mi- desfrânatului, să strigăm: Pă
. rul arhieriei. rinte bunule 1 Cela ce eşti din
Slavă.
ceruri, greşit-am cu toţii, cură
ţeşte-ne şi ne mântueşte, pre
Birueşte-se arătat şi se spul-
beră adunarea lui Polichindin
cei ce alergăm la mila ta.
de mâna ta, şi de înţeleptele ca unul ce ai mulţime multă
. tale cuvinte, prea lăudate Gri- de îndurări, nu te îngreţoşa
gorie, mai întâi şezătorule pre Doamne, Doamne, de mine, ca-
scaunul Tesalonicului. Şi pre- rele în multe desfătări am chel-
. cum piere fumul, aşa a pierit tuit b o g ă ţi a, şi acum alerg şi
adunarea cea putredă, prin strig către tine: Greşit-am ţie 1
limba ta cea cu glas de tunet şi Mântueşte-mă, pre cel ce scap
. de teolog. la mila ta .
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. A Născătoarei de Dumnezeu ...
Cuvântul lui Dumnezeu din Uman de mântuire, de că
· bunătatea sa cea desăvârşit, în- lăuzire şi de părtinire, te am pre
, tru tine Fecioară a împodobit, tine eu, robul tău; scapă-mă de
firea omenească cea cufundată toate împiedecările cele cum-
A DOUA DIN POST 269
plite, ca una ce eşti bună, cu ru- tu ai deslegat blestemul nostru

găciunile tale cele către Dum- cel de demult şi toţi luăm prin
nezeu, Stăpână. Că spre tine cu tine dumnezeeasca bine-cuvân-
dragoste toată nădejdea mi-am tare, mântuire, luminare, milă
pus; ca cu credinţă să te slăvesc. şi bucuria cea veşnică.
Alt Irmos. LUMINÂNDA INVIERII
Tot neamul pământesc. Slavă,
a sfântului.
O glindă dumnezeească te-ai Podobia: Cu apostolii să ne suim„.
făcut Grigorie; că pre cel dupre B ucură-te, lauda părinţilor,
chipul lui neîntinat 1' ai păzit, gura teologilor, sălăşluirea tă
şi mintea puindu-ţi bărbăteşte, cerii, casa î n ţ e 1e p c i u n i i,
stăpân asupra patimilor tru- căpetenia învăţătorilor, adâncul ~
peşti, ai luat chipul cel dupre cuvântului. Bucură-te, organul
asemănare. Pentru aceasta te-ai lucrării, înnălţimea gândirii la
şi făcut casă prea I umina tă cele de sus, tămăduitorule al .
sfintei Treimi. boalelor omeneşti. Bucură-te,
I mpăratul cel bine credincios, locaşul D u h u l u i, viu fiind şi ~
te-a arătat pre tine, ca cum ai după moarte părinte.
fi fost cu aripi sburând prin Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
văzduh; că împreună cu dânsul Stăpână, a tuturor stăpână,
te-ai luptat, ca un plin de dum- apucă înainte întru primejdii,
nezeescul Duh asupra lui Var- sârgueşte întru necazuri, fii de
laam, celui cu minte deşartă şi faţă în nevoi; ca să nu ne apuce ~
nebun, carele a grăit nedreptate pre noi în ziua sfârşitului nici
asupra înălţimii lui Dumnezeu; satana, nici iadul, nici perirea.
pre carele pre dreptate 1'ai biruit. Ci să stăm toţi nevinovaţi îna-
Slavă. intea înfricoşatului divan al Fiu-
C u totul fiind plin de înţe lui tău, o Maica lui Dumnezeu
lepciunea cea bună, Mărite, ai stăpânăl Căci câte voeşti, le şi
strălucit lumină în lume, izvo- faci.
rând dogmele ortodoxiei; că cu LA LĂUDĂRI.
iubirea filosofiei celei alese, ln- Punem Stihirile pe opt şi cântăm.
ţelepte, ai luat în pântece dum- Stihirile învierii cinci şi aceste trei,
nezeeiasca frică şi ai născut cu- glasul 1-iu. ·
vintele Duhului. Podobia: Ceea ce eşti bucuria„.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„. Fericită vieaţă ai petrecut în ~
C ântare de mulţumită cu un lume şi acum te veseleşti îm-
glas aducem ţie noi credincioşii, preună cu adunările celor feri-
de Dumnezeu Născătoare; că ciţi şi pre pământul celor blânzi
f~~~ID~~~:fR~~~Mi?&W.~~
. „ '
m OO~M ,
ca un blând 1o cu eşti, Ierarhe

Grigorie. Imbogăţindu-te dela
Dumnezeu cu darul minunilor,
cari dai celor ce te cinstesc. LA LITURGHIE
Fericirile glasului pe 6, şi ale Sfântului.
Stih : Gura dreptului va deprinde înţelepciune Cântarea a treia, pe 4.
şi limba lui va grăi judecata. Prochimen, glasul al 6-lea.
Tu Doamne ne vei feri, şi ne vei păzi de
Dogmele dr e p tei credinţe neamul acesta în veac.
le-ai sădit, trăind fericite spinii Stih: Mântueşte-mă Doamne, că a lipsit cel
relei învăţături şi sămânţa cre- cuvios.
dinţei bine îmmulţindu-o, cu Apostolul: din cartea cea către Evrei. Aliluia
ploaia cuvintelor tale spic în- glasului. Evanghelia de la Marcu, şi a sfân-
sutit ai adus lui Dumnezeu, ca tului, toată slujba arhierească.
un plugar iscusit. CHINONICUL
Stih : Auziţi acestea toate neamurile ... Lăudaţi pre Domnul din ceruri.
De stălucirea vieţii tale celei

fără de prihană, s'au mirat adu-
nările îngerilor şi ale oamenilor
fericite; că de bună voie te-ai DUMINICĂ SEARA
· · arătat tare nevoitor şi pustnic După Psalmul Incepător.
şi arhiereu; vrednic slujitor lui J
La Doamne strigat-am„. Punem stihiri 10. Şi

Dumnezeu şi prieten adevărat. I cântăm patru din Octoih, cele de umilinţă ; şi
„ Stih : Scoală-te Doamne Dumnezeul meu ale Triodului, Podobnicele lui Iosif.
înalţă-se mâna ta, nu uita pre săracii tăi pân~ Glasul al 8-lea.
în sfârşit.
Şi Stihira Triodului, glasul al 6-lea.
I Podobie: Fără de măsură este.„
ără de măsură greşind ţie,
Celor ce umblă întru întu-
nenumărate munci a-
nerecul păcatelor, ai răsărit lu-
ştept, scrâşnirea dinţilor
mină, Hristoase, în vremea po-
~ şi plângere fără mân-
stului. Ar a tă-ne nouă şi ziua
cea vestită a patimii tale, ca să . gâere; gheena focului şi
strigăm ţie: Scoală-te, Dumne-
întunerecul şi tartarul. Deci
zeule, milueşte-ne pre noi. prea drepte judecătorule, dăru- ·
eşte-mi lacrimi prin care să aflu
Slavă, tot aceasta, şi acum a Născătoarei
de Dumnezeu.
iertare, şi deslegarea de răută- '
ţile mele, postind şi strigând ţie:
Prea bine-cuvântată eşti...
Stăpâne Hristoase milostiveşte
DOXOLOGIA MARE.
Ecteniile şi Apolisul. te spre mine, pentru mare şi
• Şi Litie în Pridvor dupre obiceiu cântăm Slavă bogată mila ta. .
Şi, ac~~· Stihi~a E':angh~liei. ' Ceas întâi şl
mvaţatura lm Stud1tul, ş1 Apolisul deplin. Pre mine cel rătăcit în munţii
LUNI A TREIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 271
relei neascultări, caută-mă Cu- Ci prea bunule Părinte, să nu-mi

vinte, şi la tine mă chiamă go- închizi mie milostivirile cele iu- ~
nind departe năravurile cele bitoare de oameni; ci deschi-
rele ale gândului meu. Şi fiind zându-le, primeşte-mă ca pre ·
. mort, înviază-mă iarăş, şi cu fiul cel pierdut, şi mă mântu-
postul mă curăţeşte pre mine, eşte. De două ori.
· cel ce strig cu plângere neîn- Martirica
. cetat: Stăpâne Hristoase 1 Mi- Mucenici ai Domnului, tot
. lostiveşte-te spre mine, pentru
locul sfinţiţi şi toată boala tă
mare şi bogată mila ta. măduiţi; şi acum rugaţi-vă, să
Altă Stihiră a lui Teodor. Glasul acelaşi. se mântuiască din cursele vrăj
Podobie: Pre cea slăvită„.
maşului sufletele noastre, ru-
I ncepând postul săptămânii gămu-vă.
· a treia, pre cinstita Treime să Slavă Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
o lăudăm credincioşii, săvâr
şind cu bucurie cealaltă vreme C ele cereşti te laudă pre tine
· a lui; şi patimile trupeşti slă cea plină de dar, Maică, ceea
bindu-le, să culegem din sufle- ce nu ştii de mire; şi noi doxo-
tele noastre flori dumnezeeşti, logim naşterea ta cea neurmată,
ca să împletim cununi Stăpânei Născătoare de Dumnezeu; roa-
~ zilelor. Ca toţi purtând cununi, gă-te să se mântuiască sufletele
să lăudăm pre Hristos ca pre noastre.
Şi ceea-laltă rânduială
precum mai'nainte s 'a
un biruitor.
arătat, în Duminica lăsatului de brânză.
Şi din Mineiu trei, Slavă, Şi acum.
După Eşire : Lumină lină„.

Să nu întorci faţa ta de la sluga ta„. Luni a treia săptămână.
Caută-l la Duminica lăsatului de brânză, cu
LA UTRENIE
Stihirile lui, pag. 109.
Troişnicele glasului. După întâia Stihologie
LA STIHOAVNĂ zicem Sedelnile cele de umilinţă din Octoih,
Stihira zilei, glasul al 8-lea. ale glasului ce se va întâmpla. După a doua
Stihologie, zicem această Sedelnă, a lui Iosif. ·
F râile părinteşti lepădându
Glasul al 8-lea.
le, cu minte nestatornică am
Podobie : Porunca cea cu taină„.
vieţuit în gândurile cele dobi-
toceşti ale păcatu 1u i; toată u focul înfrânării să ar-
vieaţa mea rău chieltuindu-o 1~ dem toţi ca pre nişte
eu, ticălosul; şi de hrana care uscăciuni, sburdările
întăreşte i n i m a lipsindu-mă, patimilor şi văpaia cea
am mâncat dulceaţa p o f tei, nestinsă, să
o stingem
. . care satu r ă în scurtă vreme. acum cu izvoare de lacrimi; stri-
272 LUNI
gând celui ce va să judece tot împreună cu stă

cu îngerii şi
· pământul: Mântuitorule milos- pâniile, să scăpăm în ceasul
tive Doamne, păzeşte-ne pre noi întrebării de cumplita osândire.
neosândiţi, dându-ne iertare de Psalm 50. Apoi CANONUL Mineiului, dupre
· greşeli. rânduiala lui. Şi acest Tripesneţ a lui Chir
Slavă, iar aceasta. Şi acum, a Născătoarei de · Iosif. Şi se ceteşte Cântarea 1-a din Psaltire
Dumnezeu asemenea. glasul al 8-lea, Irmos.
Cântare să înălţăm popoare.„
C eea ce eşti de Dumnezeu
dăruită curată binecuvântată, {{'\ ela ce ai milostivire ca un
roagă neâncetat, pentru noi, pre ~Dumnezeu, primeşte-mă pre
cel ce s' a născut din tine pentru mine cel ce mă pocăesc, carele
milostivirile_ îndurărilor, cu pu- mi-am cheltuit vieaţa desfrânat.
terile ce 1e de sus, cu arhan- Strig către tine: Greşit-am! Nu
. ghelii şi cu toţi cei fără de tru- trebuiesc pârâşi, căci eu însumi
. puri, să ne dea nouă iertare vădesc ruşinea faptelor mele.
mai' nainte de sfârşit, şi curăţire L ăsând hrana cea îngerească,
· de păcate, şi îndreptare vieţii, m' am asemănat dobitoacelor,
ca să aflăm milă. hrănindu-mă cu netrebnica rău
După a treia Stihologie, Sedelna lui Chir tate. Dar primeşte-mă pre mine
Teodor, asemenea. cel ce mă întorc, ca pre unul din
T reime sfântă şi cinstită, pă- 1
argaţii tăi cerescule Părinte.
zeşte-ne întregi şi neosândiţi,
Noaptea dulceţurilor care
pre noi cei ce săvârşim postul vine din desfătări lăsându-o,
de a t r e ia săptămână, ca să toţi credincioşii să ne apropiem
trecem cu vrednicie şi celalalt cu osârdie spre lumina adevă
ce urmează, şi să îndeplinim rului; ca să ne î n v r e d n i c i m
toate poruncile tale. Ca aşa ur- mesei celei luminoase.
mând, să ajungem fără osândă
a vedea slăvita învierea ta, adu- A Născătoarei de Dumnezeu„.
cându-ţi cântare şi laudă. B ucură-te, p r e a - s f â n tă
Slavă, tot aceasta. Şi acum a Născătoarei
Biserică, lâna cea de Dumnezeu
de Dumnezeu. rourată, izvorule cel pecetluit
Născătoare de Dumnezeu, al râului celui fără de moarte.
ceea ce eşti folositoare credin- Păzeşte stăpână turma ta, de
cioşilor şi bucuria celor necăjiţi, toţi luptătorii nebiruită.
mângâerea prea mare celor Alt Tripesneţ, a lui Chir Teodor. Glasul
acelaşi.
întristaţi; roagă n e în c e ta t,
Irmos: Să cântăm lui Dumnezeu...
~ pentru noi, pre cel ce s' a născut
, mai pre sus de fire din pântecele Ăcum întru aceasta a treia
tău cel prea sfânt, F e c i o a r ă, săptămână curăţindu-ne, fra-
A TREIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST
ţilor, caşi Israel de demult în Cfmtarea a 8, Irmos :

să ajungem la muntele
trei zile, De Dumnezeu grăitorii tineri...
rugăciunilor şi acolo a u z i n d ' ((\. heltuindu-n1i averea părin
dumnezeeştile glasuri, să 1ă u- \\JJ tească în p{'icate, m'am lepă
dăm pre Hristos. dat afară din curţile darului; ci
Veniţi popoare ca întărin primeşte-mă, Părinte, p e n t r u
du-ne cu postul ca Samson, să nemăsurată îndurarea ta.
ucidem pre demonul pântecelui, Intru prea luminată străluci
ca pre altă fiară şi să nu-şi râdă rea postului, prin rugăciuni lu-
Dalila patimilor, înşelându-ne minându-ne, să ne nevoim, ca
pre noi. să scăpăm de întunerecul păca
Slavă, a 'I'reimii. tului.
Ca heruvimii te laud pre tine,
cucereşte-se ţie ceata celor
Dumnezeire, trei lumini şi o fără de trupuri, heruvimii se
lumină, vieată şi vieţi, pre Dum-
roagă, precum şi adunările sfin-
„ nezeu cel ce a născut, pre Dum-
ţilor; mântueşte sufletele noas- ~
nezeu cel ce s'a născut şi pre
tre Hristoase mult îndurate.
Dumnezeu Duhul cel viu, ca-
, rele din Tatăl purcede. A Născătoarei de Dumnezeu ...
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Ceea ce ai zămislit strugurul
Bucură-te, bucuria Evei; că cel ne lu c r a t, trezeşte-mă pre
întristarea aceleia prin naşterea mine cel întunecat cu beţia pă
' ta Curată a încetat. Bucură-te, catului, Născătoare de Dumne- ·~
nor luminat al luminii celei nea- zeu Fecioară, nădejdea suflete-
puse, ·din carele a răsărit Hri- lor noastre.
stos Dumnezeu. Alt Irmos:
Cel ce acoperi cu ape cele ...
Slavă ţie Dumnezeul nostru ...
I ntr' armându-ne şi noi ca veniţi să ne desfătăm fraţilor
David prin credinţă, să surpăm cu postul, că el este odorul cel
cu smerenia gândul cel trufaş, I părintesc, avuţia cea minunată,
, ca pre alt Goliat; să tăiem şi maica tuturor celor ce au slujit
mulţimea patimilor. stăpânului Hristos; că acesta
Irmosul: întăreşte trupul, luminează gân-
dul şi inima.
Să cântăm lui Dumnezeu ce-
„lui ce a scos pre Israil din ro- Lui Ghedeon celui minunat
„bia cea amară a lui Faraon şi asemănându-te, suflete, având
„cu stâlp de foc şi cu nor lu- bunătăţi, credinţa, nădejdea şi
. „minat I'a povăţuit, că s' a prea dragostea lui Hristos; ieşi ca să
~ „mărit". ucizi patimile cele de alt neam,
~!,_ ~
~ht~·~tî~~~l!i:if.~~~fil'.~~~~~~~~~~~ru~~~~~~~~~~mi
T1UODUJ. 18
274 LUNI
~ precum şi acela cu trei-sute a „tura laudă, ca făcătorului tu- '

ucis neamul Madiamitenilor. „turor în veci.
Bine-cuvântăm pre Tatăl...
Pre cel ce s'a arătat în munte ...
Şica pre o Treime, te măresc
re mine, cel ce m'am depăr- '
ci ca pre o unime te laud pre
tine, Dumnezeire una, Părinte P
- tat de la dragostea ta, Pă
rinte, şi m'am făcut rob porni-
atotţiitorule, însuţi stăpâni to-
rule, Fiule, şi D u h u 1e sfinte, rilor celor din voie ale desfătă
· putere a-tot-stăpânitoare; o fire, rilor, întorcându-mă acum mă
o împărăţie, căreia în trei feţe primeşte ca pre cel pierdut; că
ne închinăm. însuţi eşti mult îndurat.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Smochin neroditor m' am a-

rătat lucrând eu ticălosul nu-
Durerile de care a scăpat mai
~ pre sus de fire întru naşterea
mai răutatea, care îmi pricinu-
eşte focul; ci tu, Doamne, fă-mă
. ta ceeace te-a născut, le-a cu- roditor, ca să-ţi aduc roduri de '
noscut întru cinstită patima ta:
fapte bune.
că s'a pătruns de durere, vă
zându-te pre cruce pironit de P osteşte-te suflete al meu de
bună voie de jidovi, pre tine, răutate şi de vicleşug, opreşte
cel ce ai întemeiat pământul te de mânie şi de iuţime şi de
. pre ape. tot păcatul; că post ca acesta '
voeşte Iisus, prea iubitorul de
Slavă ţie, Dumnezeul nostru ...
oameni, Dumnezeul nostru.
Când vei veni întru slava ta,
· cu mii şi cu milioane de puteri, ,1
să judeci tot pământul, atuncea Tu eşti, Născătoare de Dum-

Doamne să-ţi fie milă de mine, nezeu, arma noastră şi zidul; tu
· să mă ierţi şi să mă cruţi de eşti sprijineala celor ce aleargă
osândă; să nu mă ruşinezi, nici la tine; pre tine şi acum te
să mă osândeşti în focul cel îndemnăm spre rugăciune, ca
veşnic. să ne mântuim de vrăjmaşii
noştri. •
Irmosul:
Alt Irmos:
Să lăudăm bine să cuvântăm ...
Cela ce acoperi cu ape cele Slăvimu-te pre tine„.
„mai pre de-asupra ale tale, cela Post curat, adică lepădarea
„ce pui mării hotar nisipul şi răutăţilor, ca nişte daruri bine
„toate le ţii. Pre tine te laudă primite să aducem lui Hristos
~ „soarele, pre tine te slăveşte Dumnezeului nostru.
„luna, ţie îţi aduce toată făp- · 1 Ştiind suflete cu~ a hrănit
~i&ăl~t?M~~~tl!liSliiS~~~~ .
A TREIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 275
Elisei de demult pre proroci, ln ce chip fiind cu trup, aţi bi-

hrăneşte-te prost, mulţumind ruit pre vrăjmaşul cel fără de
lui Hristos. trup, mărturisind pre Hristos
Slavă, a Treimii. şi cu crucea într' armându-vă?
O Treime în feţe, pre tine Pentru aceasta, dupre vrednicie
Dumnezeire te laud. Pre Tatăl v' aţi arătat gonitori dracilor şi
luptători împotriva barbarilor.
fără de început, pre Fiul şi pre
Duhul cel viu. Ne'ncetat rugaţi-vă să se mân-
tuească sufletele noastre.
Maica lui Dumnezeu, Fe-
Candelă nestinsă, scaune al
cioară, cămara cerescului împă
dreptăţii, Preacurată Stăpână, ·
rat Hristos, mântueşte cu ru-
roagă-te să se mântuească sufle-
găciunea ta pre cei ce te laudă
cu dragoste. tele noastre.
Daniil în groapă a îmblânzit La ceasul al Şaselea.

fiarele cu zăbala p ostu 1u i şi
noi postindu-ne să supunem ~~ Troparul Proorociei, glasul al 4-lea.
patimile. ~entrucă suntem nepu-
Irmosul: S l' tincioşi şi slăbănogiţi de
Slăvimu-te pre tine, cea fără
1
,Jfi păcate, vindecă zdrobi-
„prihană Maica lui Hristos ~~t1 rile noastre, doctorule al
, „Dumnezeu, întru care a um- ~)"' sufletelor; ce 1ace ştii
„brit Duhul cel prea sfânt". gândul oamenilor, iubitorule de
Svetilna glasului, de trei ori.
oameni.
LA STIH OAVNĂ. acum, tot acesta.
Slavă, Şi
Prochimen, glasul al 4-lea. Psalm 29.
Stihira zilei, glasul al 4-lea.
Rugăciunea Dumnezeului vieţii mele: Zice-voiu
Imbrăcatu'."'m ... am cu întină lui Dumnezeu, Sprijinitorul meu eşti tu.
ciunea cea rea a greşelilor mele Stih:
şi din bucuria cămării m-am iz- In ce chip doreştecorbul spre, izvoarele apelor.
gonit. Milostiveşte-te spre mine Din Prorocia Isaiei cetire.
cu negrăită îndurarea ta, ca spre Cap. 8, vers 13.
fiul cel pierdut, Dumnezeule şi re Domnul puterilor însuş, pre
acela sfinţiţi şi de acela vă temeţi
mă milueşte. De două ori. şi de vei nădăjdui într'însul, acela
; va îi ţie spre sfinţenie. Şi nu vă
Apoi Martirica. • , veţi apropia de el, ca de piatra cea
de sminteală, nici ca de piatra cea
Cine nu se minunează, sfin- de cădere; iar casa lui Iacov, ceice
ţilor mucenici, văzând nevoinţa şed în Ierusalim în laţ şi în surpătură. •
. Pentru aceasta vor slăbi mulţi dintr'înşii şi vor
cea bună cu care v' aţi nevoit? cădea şi se vor sfărâma şi se vor încurca şi
.-iJ™~~~~~~
276 LUNI
se vor prinde oamenii, ceice sunt întru întărire.

Atunci se vor vădi ceice pecetluesc legea, ca
să nu înveţe. Şi va zice : aştepta-voi pre Dum-
nezeu, ceice ş'au întors faţa lor dela casa lui
Iacov şi voiu nădăjdui întru dânsul. Iată eu
şi pruncii, care mi-a dat Dumnezeu şi vor fi
semne şi minuni în casa lui Israil dela Domnul
Savaot, cel ce locueşte în muntele Sionului.
Şi de vor zice către voi: întrebaţi pre vrăji
LUNI SEARA.
tori şi pre ceice strigă din pământ, pre ceice A TREIA SĂPTĂMÂNĂ
grăesc deşertăciuni, cari glăsuesc din pântece.
Au doar nu întreabă un popor pre Dumnezeul
său? Pentruce să întrebe pre cei morţi despre
cei vii? Că legea o au dat spre ajutor, ca să
nu zică, precum este cuvântul acesta, că atunci
nu vor mai fi daruri pentru el. Şi va veni
asupra voastră foamete grea şi va fi dacă veţi
flămânzi, vă veţi mâhni şi veţi blestema pre
boieri şi pre cele părinteşti şi vor căuta la
cer sus şi pre pământ jos vor privi. Şi iată
necaz, îmbulzeală, scârbă, nevoie şi întunerec,
ca să nu vadă şi nu va lipsi celce este în necaz
până la o vreme. Aceasta întâiu bea, degrab
fă ţara Zavulonului, pământul Neftalimului şi
ceilalţi, cari locuesc pre lângă mare şi de cea
parte de Iordan, Galileea neamurilor. Poporul
celce umbla întru întunerec a văzut lumină
mare, ceice locuiţi în laturea şi în umbra
morţii, lumină va străluci preste voi. Mulţimea
poporului o ai scos întru veselia ta şi se vor
veseli înaintea ta, ca ceice se veselesc la se-
ceriş şi ca cei ce împart dobânzi. Că se va
lua jugul cel pus preste dânşii şi toiagul cel
pus preste grumazii lor; că toiagul celor sil-
nici l-a sfărâmat Domnul, ca şi în zilele lui
Madiam. Că toată haina luată cu vicleşug şi
îmbrăcămintea jefuită, o vor da înapoi şi ar
fi dorit să fi fost arse cu foc. Căci prunc s'a
născut nouă, Fiul şi s'a dat nouă, a căruia
stăpânire s'a făcut preste umărul lui şi se
cheamă numele lui înger de mare sfat, sfetnic
minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn păcii
părinte veacului ce va să fie, că voiu aduce
pace preste domni şi sănătate lui. Şi mare va ,
fi stăpânirea lui şi păcii lui nu va fi hotar,
pre scaunul lui David şi întru împărăţia lui va
şedea, ca să o îndrepteze şi să apere cu ju-
decată şi cu dreptate, de acum şi până în
veac, râvna Domnului Savaot va face acestea.

Mântuirea l'eţii mele şi Dumnezeul meu.
Stih:
Judecă-mă Doamne şi alege dreptatea mea.
======~====================
să ne închinăm ei şi în psalmi 1
•
Prochimen glasul al 6-lea, Psalm 44.
şi în cântări să prăznuim lu- Pomeni-voiu numele tău, întru tot neamul
şi neamul.
minat.
Stih:
Şi din Mineiu trei, Slavă şi acum, a Născătoarei Răspuns-a inima mea cuvânt bun„.
de Dumnezeu. Dela Pilde cetire.

Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 43. Cap. 8, Vers 1.
întru Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua şi iule ! Pentru aceea tu mărturiseşte
înţelepciunea, ca înţelepciunea
întru numele tău ne vom mărturisi in veac. să te asculte pre tine. Că pre vâr-
Stih: furile cele înalte este, şi stă în

mijlocul cărărilor. Şi la porţile celor
Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit... puternici şade, şi întru intrări să
audă. Pre voi o oamenilor vă rog, şi
Dela Facere cetire. 0
dau glasul meu fiilor omeneşti. Inţele-
geţi cei fără de răutate măestria, şi cei neînvă
Cap. 6. Vers 9. ţaţi puneţi la inimă. Ascultaţi-mă pre mine, ce
lucruri de cinste voiu grăi, şi voiu scoate din
cestea sunt naşterile lui Noe: Noe, buze cele drepte. Că adevărul va învăţa gât-
om drept şi desăvârşit fiind în lejul meu, şi urâte sunt înaintea mea buzele
neamul său, a plăcut lui Dumne- mincinoase. Cu dreptate sunt toate graiurile
zeu. Şi a născut Noe trei feciori: gurii mele, nimic nu este întru dânsele strâmb,
pre Sim, pre Ham şi pre !afet. Şi se nici încâlcit. Toate sunt netede celor ce cunosc,
stricase pământul înaintea lui Dum- şi drepte celor ce află ştiinţa. Luaţi învăţătură,
nezeu şi se umpluse de nedreptate. Şi şi nu argint, şi ştiinţa mai vârtos decât aurul
i:. a văzul Domnul Dumnezeu pământul lămurit, şi agonisiţi cunoştinţa mai mult decât
şi era stricat, pentru că'şi stricase tot trupul aurul curat. Că mai bună este înţelepciunea
calea sa pre pământ. Şi a zis Domnul Dum- decât pietrile cele de mult preţ, şi tot ce este
nezeu lui Noe: Sfârşitul a tot omul vine îna- scump nu este vrednic ei. Eu, înţelepciunea
intea mea, că s'a umplut pământul de nedrep- am sălăşluit; sfatul şi cunoştinţa şi gândul eu
tate dela dânşii şi iată voiu pierde pre ei şi l-am chemat. Frica Domnului urăşte nedrepta-
pământul. Iară tu îă ţie corabie din lemne tea şi semeţia şi mândria şi căile viclenilor şi
neputrezitoare în patru muchi ; despărţituri gura cea necredincioasă o am urît eu, şi căile
vei face prin corabie ; şi o vei smoli pre din cele răzvrătite ale celor răi. Al meu este sfa-
lăuntru şi pre din afară cu smoală. Şi aşa vei tul şi îndreptarea, a mea este înţelepciunea şi
face corabia; de 300 coţi va fi lungimea co- a mea este tăria. Prin mine împăraţii împără
răbiei, de cinzeci de coţi lăţimea şi de trei- ţesc, şi cei puternici scriu dreptatea. Prin mine
zeci de coţi înălţimea ei. Strâmtând o vei face cei mari se măresc, şi stăpânii prin mine stă
corabia şi deasupra de un cot o vei sfârşi ; pânesc pământul. Eu iubesc pre cei ce mă iu-
şi uşa corăbii vei face în coaste şi cămări besc pre mine, şi cei ce mă caută vor afla dar.
câte cu două şi câte cu trei rânduri de poduri Bogăţia şi mărirea a mea este, şi agoniseala
vei face într'însa. Şi iată eu voiu aduce potop a multora şi dreptatea. Mai bine este a mă îm-
de apă pre pământ, ca să strice tot trupul în mulţi pre mine, decât aurul şi piatra scumpă,
care este suflet viu subt cer; si ori câte vor că rodurile mele mai bune sunt decât argintul
fi pre pământ, vor muri. Şi voiu pune legătura cel ales. în căile dreptăţii umblu, şi în mijlocul
mea cu tine ; şi vei intra în corabie tu şi fe- cărărilor adevărului petrec. Ca să împart avuţia
ciorii tăi şi femeia ta şi femeile feciorilor tăi celor ce mă iubesc, şi să umplu visteriile lor
cu tine. Şi din toate dobitoacele şi din toate de bunătăţi.
celece se târăsc şi din toate fiarele şi din tot
trupul, câte două din toate să iei în corabie, LA STIHOAVNĂ.
ca să le hrăneşti cu tine, parte bărbătească
şi femeiască să fie. Şi din toate pasările cele Stihira zilei, de două ori. Glasul al 2-lea.
zburătoare dupre fel şi din toate dobitoacele
dupre fel şi din toate vietăţile ce se târăsc Părinte
bunule, de toate cele
· pre pământ dupre felul lor, câte două din
toate vor intra la tine să se hrănească împreună ce mi-ai dat m-a golit nebunia
cu tine, parte bărbătească şi femeiască. Şi tu
să-ţi iei din toate bucatele de care mâncaţi ;
mea; depărtatu-m-am de la tine
şi vei aduna la tine şi vor fi ţie şi lor de şi m' am făcut rob cetăţeanului
mâncare. Şi făcu Noe toate câte i-a poruncit
lui Domnul Dumnezeu, aşa a făcut. celui strein. Dobitoace necurate
278 MARŢI
am păscut şi nici de mâncarea gheenii; dând slăvire lui Hris-

lor nu m-am săturat. Pentru tos, celui ce a rânduit pocăinţă
aceasta am alergat la tine, ştiind tuturor o a m e n i 1o r, cari se
milostivirea ta. Acopere goli- întorc cu dreptatea gândului.
ciunea mea cu iubirea ta de Slavă,tot aceasta.
oameni şi mă mântueşte. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Martirica. Tinzându-ţi dumnezeeştile
Sfinţiimucenici rugându-se tale mâni, cu care ai purtat pre
pentru noi şi pre Hristos lău făcătorul întrupat pentru bună
dându-l, toată înşelăciunea a tatea lui, Fecioară Preasfântă,
încetat şi neamul omenesc prin roagă-l să ne mântuească din .
credinţă se mântueşte. supărări şi din patimi şi din pri-
slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu mejdii pre noi care cu dragoste
Din coapsele tale cele f ecio- te lăudăm şi strigăm ţie: Slavă .
reşti, a strălucit lumii lumină,
celui ce s-a sălăşluit întru tine,
slavă celui ce a eşit din tine
C u v â n tu 1 prin cuvânt. Deci
slavă celui ce ne-a slobozit pre
roagă-l pre dânsul, cin st i tă
preasfântă Fecioară, să scape
noi prin naşterea ta.
După a treia Stihologie, Sedealna lui Teodor r.
sufletele noastre din c u r s e 1e Glasul al 3-lea.
vrăjmaşului.
Podobia: Să se veselească cele cereşti...
Cu postul veselindu-ne, cu
cântări bucurând u-ne şi cu
rugăciunile luând putere asupra
Marţi a treia săptămână tuturor patimilor, să călcăm
LA UTRENIE pânditurile lui Veliar, şi urmând ·
Treimicile glasulut După întâia Stihologie,
lui Hristos să strigăm: Invred-
zicem Sedelnele de umilinţă din Octoih ale niceşte-ne pre noi îndurate să „
glasului ce se va întâmpla. vedem c r u c e a ta, dându-ne
După a doua Stihologie, zicem această mare milă.
Sedealnă a lui Chir Iosif. Glasul 1.
Podobia : Piatra fiind pecetluită ...
~
u postul şi cu rugăciunea Podobia:· De Frumuseţea Fecioriei tale ...
~ să ne curăţim şi cu grija D e Dumnezeu fericită maică,
de săracii lui Dumnezeu care nu ştii de mire, tămădu
să slujim. Să suspinăm, eşte sufletul meu cel bolnav, că
să plângem cu căldură, rău sunt cuprins de păcate,
până avem vreme de întoarcere, Născătoare de Dumnezeu. Pen-
ca să scăpăm de plângerea cea tru aceasta strig ţie din suspi-
veşnică, care vafi în văpaia nul inimii mele: Primeşte-mă,
======================
· ceea ce eşti cu totul fără pri- tuitorul; vezi Preacurată neca-
hană, pre mine cel ce am greşit zul meu şi mulţimea nenumă
foarte; ca să strig ţie cu îndrăz ratelor mele răutăţi din toate ·
. neală: Bucură-te, 1ocaşu1 lui zilele, şi scapă ticălosul meu
Dumnezeu. suflet din desnădăjduire.
Psalmul 50. Şi cântăm CANONUL Mineiului şi Altă TRICÂNTARE a lui Chir Teodor, glasul
aceste TRICÂNTĂRI, dupre rândueala lor. Şi al 3-lea, Irmos.
se ceteşte Cântarea a doua din Psaltire. Vedeţi, vedeţi...
Cântarea 2-a, glasul 1-iu, Irmos : Vedeţi, vedeţi, eu sunt că

~11 edeţi, vedeţi că însumi eu cela ce v-am izvorît mântuire
~ „sunt, carele am poruncit ca un Dumnezeu, cu care toţi
„lui Moisi să povăţuiască în pus- oamenii prin înfrânare vă adă- ·
„tie pre poporul cel robit al lui paţi.
„Israil, şi l-am mântuit ca un pu- V edeţi, vedeţi, că eu sunt .
. „ternic, cu stăpânirea mea". cela ce am hotărît vouă vremea
F ăcându-mă fiu prin bai a cea sfinţită şi sfântă, spre ve-
~ · botezului, prea bunul părinte, . selia sufletească, adică curgerea
m-:-am împodobit cu bogăţia a postului.
~ tot fel ul de bunătăţi. Dar apoi Slavă, a Treimii.
m-am făcut rob de bună voie Treimea să o lăudăm, Unimii
gândurilor celor neroditoare; şi să ne închinăm: Fiului un-năs
pentru aceea am sărăcit. cut fără început din Tatăl, cel
Milostiv, îndurat şi milostiv fără de început, Duhului celui
fii mie, Doamne! Judecă jude- împreună pe scaun şezător şi
cata mea, drepte judecă torule; cu Tatăl împreună vecuitor.
primeşte puţină suspinarea Şi acum/. a Născătoarei de Dumnezeu.
mea, Hristoase, pentru mare R oagă neîncetat pre Mântu-
mila ta, şi nu mă trece cu ve- itorul, ceeace eşti cu totul fără
derea. prihană, ca să scape din toată
Desbrăcându-ne de întina- nevoia, pre cei ce te mărturi
tul vesmânt al neînfrânării, să sesc cu trupul şi cu sufle tul,
ne îmbrăcăm în vesmântul cel pre tine, de Dumnezeu Născă
luminat al postu 1u i şi făcân toare.
du-ne luminaţi să ajungem la Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
luminata înviere a Mântui- , Mare eşti Doamne şi minu-

torului. nate sunt lucrurile tale! Că ai
A Născătoarei de Dumnezeu„. arătat oarecând nemâncat de lei
1
M ântueşte-mă, mântueşte în groapă pre Daniil, cel îngră

mă, ceeace ai născut pre Mân- dit cu postul.
Postindu-se Elisei, a dat viu
Cântarea a 8-a, Irmos : Somanitencii pre fiul ei ; din
De carele se înfricoşează ... aceasta să cunoaştem fraţilor
, JP) lâng şi mă tânguesc, gândind cât este de bun postul, cât este
de mare, ca un dar de Dum-
_ la ceasul întru carele voi să
· stau înaintea scaunului ce 1u i nezeu dăruit.
înfricoşat, ca să dau răspunsuri Bine-cuvântăm pre Tatăl...
de multe răutăţile mele, care Tatălui şiFiului ne închinăm,

· prin neştiinţă, şi prin ştii n tă şi Duhului Sfânt; Unimei în
le-am făcut. Treime, cu îngerii strigând prin ~
M oisi aflând postul curăţitor, guri de lut: Slavă întru cei de
a cunoscut pre Dumnezeu, pre sus lui Dumnezeu celui în ~
cel singur curat. Suflete al meu, Treime.
curăţeşte-te şi· tu cu postul, ca Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„
să te apropii de Dumnezeu iu- Născut-ai prunc, Fecioară,
bitorul de oameni. rămâind tu una ceeace eşti de
Să iubim postul maica bu- ' Dumnezeu dăruită. Taina acea-
nătăţilor; să urîm desfătarea sta mare este, minune înfrico-
roditoare de patimi, şi să stri- şată 1 Că ai născut pre Mântui- ·
găm: Părinte, cela ce eşti în torul lumii, Dumnezeu întrupat.
Slavă, ţie, Dumnezeul nostru.„
ceruri, mântueşte-ne pre noi,
mântueşte-ne, pentru rugăciu Nimenea din noi să nu se
nile sfinţilor tăi. dea lenevirii, o fraţilor 1 Că vre-
A Născătoarei de Dumnezeu„. mea lucrării este, ceasul prăz
nuirii; cine este dar înţelept?
Roagă pre judecătorul, pre
Ca într'o zi să câştige toate ·
carele l-ai născut, Preacurată
veacurile!
Fecioară Marie, să se milosti-
Irmos:
. vească în ceasul 3·udecăţii, şi să
mă mântuească pre mine osân-
ditul; ceea ce singură eşti f olo- Pre cel ce s' a pogorît în vă- ~
~ sitoarea neamului omenesc. „paie, la tinerii evreeşti, cu pu-
~~.1 „tere dumnezeească, pre Dom-
. Alt Irmos :
„nu1 ce1 ce sa ' arătat, preoţi ·
Pre Domnul cel ce s'a pogorît... „bine-I cuvântaţi, şi-l prea în- :fi.
l Primind darul cel prea lumi-

~~~-~
„nălţaţi întru toţi vecii".
/%·
'~~~
Cântarea a 9-a, Irmos. ţăm lui Dumnezeu cu cunoştinţă

Norul cel purtător de„. curată, neîncetat plecând ge-
n noianurile păcatului, întru nuchile şi zicând: Doamne pri- ~
]__ adâncul desnădăjduirii, în meşte pururea rugăciunile şi
întreitele valuri ale gândurilor ' cererile robilor tăL
şi în viforul patimilor căzând, l)oporul a şezut precum
strig: Adâncule al milii, aju- scrie; a mâncat şi a băut şi s' a
. tă-mil şi cu milostivirea ta,
sculat de a jucat, slujind idolu-
dă-mi ploaie de iertarea pă ... lui Veelfegor. Vezi rodurile
catelor. cele rele ale nesaţiului pânte-
Prin post trupul, prin înfrâ- celui 1 Iar noi să postim şi să ne
nare duhul, prin lacrimi sufle- prea mărim ca marele Moisi. ~
tul să ne curăţim credincioşii; Slavă a Treimii.
· şi fiind curaţi să întâmpinăm In fiinţă unimea este nedes- ~
luminat pre cel curat; ca să ve- părţi tă, Treime, Dumnezeirea "
dem mântuitoarele patimi; care
1
cea prea înnaltă, care unindu- ~

•
· le-a răbdat pentru noi Mân- se în fire, se împarte du pre feţe

tuitorul. cu osebirile; că nedespărţită ~
Ca vameşul suspin, ca păcă fiind, se desparte; una fiind, se
toasa 1ă c r i m e z, ca tâlharul întreeşte. Aceasta este Tatăl,
strig: Pomeneşte-mă, îndurate 1 Fiul şi Duhul cel viu, care pă
. Ca orbul glăsuesc: Fiul lui zeşte toate.
Dumnezeu, deschide-mi ochii Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„.
sufletului, cei orbiţi cu răutatea Cine a auzit fecioară să fie
vicleanului înşelător. Născătoare de prunc şi maică
fără de bărbat? Marie tu să
Muntele cel netăiat, uşa cea vârşeşti minunea aceasta 1 Dar
neumblată, pre ceeace este mai spune-mi în ce chip? Nu cerea
înaltă decât cerurile şi decât adâncurile duninezeeştei na-
toată zidirea, frumuseţea lui şterii mele, că aceasta este foar-
lacov, năstrapa cea cu totul de te adevărată; dar înţelegerea ei
aur, podul şi Maica Ziditorului, este mai presus de mintea ome-
pre Fecioara credincioşii să o neasca. "
· fericim. Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Alt Irmos:
Mânia ta, fiind nesuferită
La muntele Sinai...
asupra păcătoşilor, cine va su-
Cunoscând a c e s te zile de feri Doamne îngrozirea ei? Ci
· acum, mai presus decât toate cela ce ai milă nemăsurată,
zilele, sfinţite rugăciuni să înăl- mântueşte-mă dupre milostivi-
J';}î'
~~~ .~~-....;.a:::J~:J....-ct~~i=.~'[1fil'[i'fil'',:J..::.1•>::X;)n~[~ill~!~~~J
MARŢI
rea ta, iar nu dupre faptele mele cioară şi ai luminat Hristoase

cele multe şi rele. pre cei din întunerec, cari stri-
Irmosul: gau: Doamne, slavă ţie.
La muntele Sinai, în rug
„te-a văzut Moisi, pre tine care
„ai zămislit în pântece focu 1 La ceasul al şaselea.
„dumnezeirii fără ardere; Daniil Troparul Proorociei, glasul al 7-lea.
„te-a văzut munte netăiat, Isaia
„te-a numit toeag odrăslit din Mântuirea noastră eşti
„rădăcina lui David". Doamne şi scutitor în ziua neca-
zului; milueşte-ne pre noi du-
pre marea mila ta, iubitorule de
LA STIHOAVNĂ.
oameni.
Stihira, zilei de două ori, glasul al 7-lea.
Slavă, Şi
acum tot aceasta.
Greşit-am, mărturisescu-mă
Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 35.
ţie Doamne eu păcătosul; nu
Domnul puterilor este cu noi, păzitorul nostru
îndrăznesc să privesc la cer; că Dumnezeul lui Iacov.
de acolo căzând, m' am neno- Stih:
rocit. Greşit-am la cer şi înain- Dumnezeu este scăparea noastră şi puterea. '
tea ta şi nu sunt vrednic să mă Din Prorocia';Isaiei cetire.
chem fiu al tău; însu-mi eu mă Cap. 9, Vers 9.
vădesc; nu-mi trebuiesc pârâşi, ~ şa zice Domnul : Ii va cunoaşte
.J~J' tot poporul lui Efraim şi cei ce
nici martori. Neastâmpărarea ~~~!~'f. locuesc în Samaria cu semeţie şi
este care mă dă de faţă; vieaţa ~· " cu inimă înaltă, zicând: Cărămi
.~ zile au căzut, ci veniţi să cioplim
rea mă dovedeşte; goliciunea- ) " pietre, şi să tăem duzi şi chedri, şi
mi stă
înainte şi mă ruşinează; să ne zidim nouă turnuri. Şi va sfărâma
Dumnezeu pre cei ce se scoală asupra
şi, spre înfruntarea mea stau muntelui Sionului şi asupra Ierusalimului şi pe
vrăjmaşii lui va risipi. Pe Siria cea despre
hainele cele de ocară cu care răsăritul soarelui şi pe Elinii cei despre apusul
sunt îmbrăcat. Milostive Părin soarelui, cei ce mănâncă pre Israil cu toată
gura, întru toate acestea nu s'a întors mânia,
te, Fiule unule născut, Duhule ci încă mâna este înaltă. Şi poporul nu s'a
sfinte, primeşte-mă pre mine întors până când s'a rănit şi pre Domnul pu-
terilor nu l-a căutat. Şi va lua Domnul dela
cel ce mă pocăesc şi mă mi- Israil capul şi coada, şi pre cel mare şi pre
lueşte. cel mic într'o zi. Pre cel bătrân şi pre cei ce
se minunează de feţe, acesta este capul, şi pe
Apoi a mucenicilor. prorocul, care învaţă fărădelegi, acesta este
coada. Şi vor îi cei ce fericesc pre poporul
I n mijlocul priveliştii ce 1o r acesta, amăgindu-l îl vor amăgi până-I vor
înghiţi pre el. Pentru aceea de tinerii lor nu
fărădelege bucurându-se, stri- se va veseli Domnul, şi pe cei săracii lor şi
gau mucenicii: Doamne, slavă pre văduvele lor nu va milui, că toţi sunt fără
delege şi răi, şi toată gura grăeşte nedreptate.
ţie. Intru toate acestea nu s'a întors mânia, ci încă
mâna este înaltă. Şi va arde ca focul fărăde
Slavă, Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu. legea, şi ca nişte burueni uscate se va mistui
de foc, şi va arde întru desişurile pădurii, şi
Născutu-te-ai negrăiţ din Fe- va mânca toate cele de prin pr~jurul dealuri-
~~~~~~rvaF;J'F}.~~~~~~~.~~~~~~~~~~f&n~~
lor. De iuţimea mâniei Domnului a ars tot pă Altă Stihiră a lui Teodor, glasul al 2-lea.
mântul, şi va fi poporul ca de foc ars ; omului
de fratele său nu-i va fi milă. Ci se va pleca Podobie: Să se răstignească strigau„.
spre dreapta, că va flămânzi şi va mânca din
cele deastânga, şi nu se va sătura omul
mâncând carnea braţului său. Că va mânca
Cu postul luminându-ne su-
Manasi a lui Efraim şi Efraim a lui Manasi; fletele, Doamne, să ne învred-
că împreună se vor război asupra lui Iuda.
Şi întru toate acestea nu s'a întors mânia, ci
nicim fără de osândă a vedea
încă mâna este înaltă. cu bucurie crucea ta, şi a ne
Prochimen, glasul a 3-lea. Psalmul 30. închina ei cu frică; că aceasta
Cântaţi Dumnezeului nostru cântaţi, cân- vesteşte luminat patimile tale
taţi împăratului nostru cântaţi. cele de voie; care bj:tevoeşte să
Stih: le ajungem noi, ca un iubitor
Toate neamurile plesniţi cu mâinile„. de oameni.
Şi
trei din Mineiu.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu
Mare este Domnul şi lăudat foarte, în ce-
Marţi seara tatea Dumnezeului nostru.
A TREIA SĂPTĂMÂNĂ Stih:
La Doamne strigat-am„. Punem Stihirile pe
In cetatea Domnului puterilor, în cetatea
6: trei ale Triodului, şi trei din Mineiu. StL Dumnezeului nostru.
hiri podobnice, ale lui Iosif. Glasul al 3-lea
Podobia : Pus-au treizeci de arginţi.. De la Facere, cetire.
Cap. 7, Vers 1.
rcff..i~~ oamne, cela ce cu crucea
i a zis Domnul Dumnezeu către
ai ucis pre viclean ul, Noe: intră tu şi toată casa ta în
fereşte-mă de înşelă corabie, că pre tine te-am văzut
drept înaintea mea în neamul
ciunea lui, pre m i n e, acesta. Şi din dobitoacele cele cu-
păcătosul şi amăgitul, şi rate ia cu tine în lăuntru câte şapte,
parte bărbătească şi femească ; iară
cu postul curăţindu-mă, dă-mi v din dobitoacele cele necurate câte
două, bărbat şi femeie. Şi din pasările cerului
să fac voile tale; ca să văd stă cele curate câte şapte, parte bărbătească şi
pâne cinstitele tale patimi, ve- femeiască; şi din toate pasările cele necurate
câte două, parte bărbătească şi femeiască, ca
selindu-mă. să păstrezi sămânţă preste tot pământul. Că
încă şapte zile şi eu voiu aduce ploaie pre
R ănitu-m-am, Doamne, cu pământ patruzeci de zile şi patru zeci de nopţi,
şi voiu pierde de pre faţa pământului tot ce
sabia desfătării, şi rău de tot viază care am făcut. Şi a făcut Noe câte i-a
m-am omorît; tămădueşte, în- poruncit lui Domnul Dumnezeu.
viază sufletul meu cel smerit, Prochimen, glasul al 2-lea, Psalmul 48.
stăpâne, cela ce te-ai rănit cu Gura mea va grăi înţelepciune şi cugetul
suliţa, şi pre cei răniţi cu să inimii mele pricepere.
geata vrăjmaşului, ca un mântu-
Stih:
itor, i-ai vinde ca t, şi mă fă
părtaş cinstitelor tale pa t i m i. Auziţi acestea toate neamurile.„
~,·.~~~-~~~~~~L..:.u.:J
284 MIERCURI
De la Pilde cetire. Martirica.

Cap. 8, vers 32. Cetele mucenicilor au stătut
cum dar fiule ascultă-mă p~e împotriva tiranilor, zicând: Noi
t ~(
l'.
mine ! Şi fericiţi sunt, cari pa-
suntem ostaşi ai împăratului
"?,""ftr~ zesc căile mele. Ascultaţi înţe
, sz ''' lepciunea şi vă înţelepţiţi, şi nu
' vă depărtaţi dela dânsa. Fericit este
puterilor; măcar de ne-aţi da
bărbatul cel ce mă ascultă, şi omul, şi la foc şi la munci, nu vom
carele va păzi căile mele, şi prive-
ghează la uşile mele pururea, şi pă
tăgădui puterea Treimii.
zeşte pragurile uşilor mele. Că ieşirile mele Slavă, Şiacum, a Crucii-Născătoarei.
sunt ieşiri de vieaţă, şi se găteşte vrerea dela
Domnul. Iar cei ce greşesc asupra mea, fac Podobia : Când de pre lemn„.
păgânătate în sufletele lor, şi cei ce mă urăsc
pre mine, iubesc moartea. Inţelepciunea şi-a Când te-a înălţat pre lemn
. zidit eişi casă, şi a întărit şapte stâlpi. Jun- poporul cel fără-de-lege, Mân-
ghiat-a jertfele sale, şi a dres în paharul său
vin, şi a gătit ei masă. Trimis-a pre slugile tuitorule, pre tine vieaţa tutu-
sale să cheme cu înaltă strigare la pahar, ror, atuncea Maica ta cea cin-
grăind : Cel ce este neînţelept să se abată la
· mine, şi celor lipsiţi de înţelepciune le-a zis: stită şi Preacurată stând de
Veniţi de mâncaţi pâinea mea şi beţi vinul,
carele l-am dres vouă. Lăsaţi neînţelepciunea faţă s' a tânguit, plângând: Fiul
şi veţi fi vii, ca în veac să împărăţiţi, şi căutaţi meu prea dulce, lumina ochilor
înţelepciunea ca să trăiţi, şi vă îndreptaţi
mintea întru cunoştinţă. Cel ce învaţă pre cei mei, vai miel Cum ai suferit a
răi ia l uiş ocară, şi cel ce ceartă pre cel te pironi pre lemn, în mijlocul
necurat se ocărăşte pre sine, că certările la
cel necurat sunt rane lui. Nu mustra pe cei făcătorilor de rele, cela ce ai
răi, ca să nu te urască, mustră pre cel înţe-
• lept, şi te vei iubi pre tine. Dă pricină înţe spânzurat pământul pe ape?
leptului, şi mai înţelept va fi, arată dreptului,
şi va adaoge a primi. Inceputul înţelepciunei
este frica Domnului, şi sfatul sfinţilor price-
• perea ; iar a cunoaşte legea, este a cugetului
bun. Că într'acest chip multă vreme vei trăi, MIERCURI
şi se vor adauge ţie anii vieţii tale.
LA UTRENIE.
LA STIH OA VNĂ. Treimicile glasului. După întâia Stihologie.
Stihira zilii, de două ori, glasul al 2-lea. Sedealnele Crucii din Octoih. După a doua
Stihologie zicem aceste Sedealne ale lui Iosif.
Tată şi făcător, îndrăznesc
a Glasul al 3-lea.
te numi, Doamne, fiind vietate Podobia: De frumuseţea fecioriei
tale.
· făcută din pământ, de vreme
ce am luat chipul tău, măcar că u lemnul ai stins Stăpâne
m' am scăpat de moştenirea fi- văpaia neascultării, pe
. rească, vieţuind desfrânat şi în- cruce înnălţându-te şi ai
tru uitarea darurilor tale chel- omorît pre vrăjmaşul,
tuindu-mi avuţia. Deci să nu omorându-te de bună voie.
· mă lepezi pre mine, cela ce ai Pentru aceasta te rog, omoară
binevoit ca Fiul tău, unul-năs voile trupului meu şi înviază ti-
cut, să rabde crucea şi moartea căloasa mea inimă; cu postul
cu trupul pentru mine; ci în- cel ucigător de patimi, curăţin
dreptându-mă mă primeşte la du-mă de toată întinarea, ca
tine, iubitorule de oameni. un milostiv.
Slavă, tot aceasta. Cântarea a 3-a, glasul al 3-lea, Irmos :

Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu. Intărirea celor ce nădăjduesc„.
M oarte de ocară prin răstig l!))ăstignindu-ne împreună cu

nire de bună voie ai răbdat în- l l cel ce s-a răstignit pentru
durate ; şi văzându-te pre tine noi, să ne omorâm toate mădu
ceeace te-a născut Hristoase s' a larele trupului, cu posturi, cu
rănit la inimă şi plângând ca rugăciuni şi cu cântări.
o maică s'a tânguit. Cu ale că Cela ce ai smuls spinul pă
. reia rugăciuni, pentru îndura- catului, cu răstignirea ta
rea milii tale, milostiveşte-te şi Doamne, smulge gândurile
ne mântueşte, cela ce ai ridicat minţii mele spinoase.
păcatul lumii.
După. a treia Stihologie, Sedealna lui Teodor,
I ntr' armându-ne gândurile cu
glasul al 2-lea. postul, să biruim cetele streine
Podobie : Inviind din mormânt... ale dracilor, îngrădindu-ne cu
V rând să săvârşim ospăţul puterea crucii.
· cel vesel al postului, strigăm: A Născătoarei de Dumnezeu.
Păzeşte-ne pre toţi Doamne cu I ntrupându-se Cuvântul, a \
~ pace, ferindu-ne de tot meşte ieşit din tine, Preacurată, în-
şugul vrăjmaşului şi ne învred- dreptând căderea strămoşilor,
niceşte pre noi ca un prea bun, pentru milostivirea îndurărilor.
să sărutăm cu frică cinstită Altă TRICÂNTAREA, a lui Teodor, glasul al
2-lea, Irmos : ·
crucea ta. Cela ce printr'însa
Intăreşte-ne pre noi...
dai lumii milele tale, unule
mult milostive. Făcătoarea de vieaţă crucea
ta, Doamne, pecete de mân-
Slavă,tot aceasta. tuire îmi este mie; că cu dânsa
Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
Glasul acelaş.
surpând pre împotrivă luptă
Podobie: Milostivire având„.
torul, te laud pre tine ca pre
un Dumnezeu puternic.
Fecioara şi maica ta, Hris-
toase, văzându-te mort întins Lemnul crucii a adus lumii
· pe lemn, plângând cu amar şi roadă de vieată veşnică; din
strigând, a zis: Ce taină înfri- carele noi gustând, ne mântuim
coşată este aceasta? Cela ce dă- Hristoase din moarte.
. rueşti tuturor vieaţă veşnică, Slavă, a Treimii.
cum mori pre cruce de bună Trei fete ale unui Dumnezeu
voie, cu moarte de ocară? slăvesc, pre Tatăl, pre Fiul şi ~
Şi cântăm CANONUL Mineiului şi această pre Duhul, o stăpânie a dum-
TRICÂNTARE, a lui Iosif, dupre rândueala nezeirii; că împărăţeşte şi însuşi
ei. Şi se ceteşte Cântarea a treia din Psaltire. stăpâneşte un Dumnezeu.
r.:1 ~~,~~~~'ki~~~~=11~,~.~~~,=„~„~~.-r.<"-~~~~~~-r.r.-4~~~~~
.'li-~~~~~~ ~~Sft~~\i'~...."!'~;,!~-L.1.~-'.t;!~ "-
286 MIERCURI
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. du-se tinerii cei bine credin-

Naşterea ta Preacurată este cioşi, au stins de demult cu
înfricoşată; că Dumnezeu este dumnezeeasca rouă văpaia cea
cel ce s'a făcut om, carele s'a înnălţată; şi noi postindu-ne,
născut fără început din Tatăl să stingem cuptoarele patimilor,
şi fără de bărbat din tine mai ca să scăpăm de văpaia gheenei.
pre urmă s'a născut. A Născătoarei de Dumnezeu.
Slavă ţie, .Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Din tine zidindu-şi înţelep
Darul crucii mai înainte stră ciunea lui Dumnezeu casă, s-a
lucind lumii, ne chiamă pre toţi întrupat cu nespusă smerenie,
spre dumnezeeştile tale patimi, Fecioară c e e a c e nu ştii de
îndurate; cărora învredniceşte nuntă; că tu numai din toate
ne să ne închinăm cu credinţă. neamurile te-ai ales nestricată,
Irmosul. spre sălăşluirea cuvântului celui
Intăreşte-ne pre noi întru nestricat.
„tine, Doamne, cela ce prin Alt Irmos:
„lemn ai omorât păcatul şi frica Pre cel ce a închipuit mai 'nainte.„
„ta o sădeşte în inimile noastre, Cela ce porţi toate cu cu-
„a celor ce te lăudăm pre tine. vântul, pentru mine le-ai suferit
Cântarea 8-a, Irmos : toate, palme, scuipări şi răstig
Ca nesuferitul foc ... nire, Hristoase; laud slăvirile
iubirii tale de oameni întru toţi
D
.ătătorule de 1u mi n ă, cela
--~ ce cu crucea ai biruit căpe vecii.
teniile şi stăpâniile întunere- Junghiatu-te-ai Hristoase ca
cului, când vei veni cu putere un m ie l, împungându-te în
să judeci toată lumea, cuvinte,
coasta ta cu suliţa; ca pre mine,
să nu-mi vădeşti cele ascunse oaia cea perdută, să mă mân-
ale mele; ca să slăvesc milosti- tueşti din vânătoarea diavolului
virea ta cea multă. şi să mă aşezi în staulul tău cel
Judecat ai stătut judecătorule bun, în veci.
înaintea judecăţilor, osândind A Treimii.
vrajba cu crucea ta, îndelung Binecuvântăm pre Tatăl...
răbdătorule, drepte judecăto
rule. Pentru aceasta scuteşte Treime ceeace eşti o Dumne-
zeire, fire nedespărţită şi des-
de osândirea cea veşnică pre
părţită du pre feţe, stăpânire
cei ce strigă cu frică şi prea
~ înalţă iubirea ta de oameni.
vecuitoare, Părinte, Fiule şi Du-
hule, pre tine, te lăudăm întru
Cu focu I postului întărin toţi vecii.
~.ţFj~~g.~~~g~~~~~~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ceţileîntunecând mintea mea,
Născătoare
de Dumnezeu Hristoase.
curată, ceeace eşti poartă ce-
Să postim fraţilor de gân- ·
rească, uşă de mântuire, pri-
duri urâte şi de fapte rele ; să
. meşte rugăciunea tuturor cre-
ne curăţim inimile, să ne ridi-
ştinilor, celor ce te fericesc pre
căm ca cu nişte aripi prin dum-
tine întru toţi vecii.
nezeeştile bunătăţi să ne ferim
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. de pornirile răutăţii celei râv-
Cu crucea ta, Hristoase, nitoare de cele de jos; ca fiind
. preoţii se laudă, împăraţii se în- luminaţi să vedem paştile cele
tăresc şi tot credinciosul se mari.
· luminează; învredniceşte-mă să A Născătoarei de Dumnezeu.
. o văd, să mă închin ei şi să o Din tine Fecioară voind s-a
laud în veci. îmbrăcat cu sărăcia noastră cel
Irmosul: din fire bogat şi s-a făcut nouă
Să lăudăm, bine să cuvântăm ... văzut, cel ce se laudă nevăzut
Pre cel ce a închipuit mai de cetele cele de sus, înnoind
„' nainte în rug lui Moisi, minu- cu b u n ă t a t e a chipul cel sfă- ·
„nea Fecioarei, în muntele Sinai râmat.
~ „oarecând, lăudaţi-l, bine-I cu- Alt Irmos:
„vântaţi şi-l prea înnălţaţi întru Pre tine, scara cea înţelegătoare„.
„toţi vecii".
Cela ce ţi-ai întins pe cruce
Cântarea a 9~a, Irmos : mânile şi ai adunat cele patru
In lege, în umbră„. margini ale lumii; prin carele
nălţândMoisi şarpele pre am aflat intrare la Tatăl, Fiule
]
1
--~ lemn, pre tine te-a însem-

al lui Dumnezeu, pre tine toţi
nat, Iisuse, cela ce te-ai înălţat 1
te slăvim.
pe cruce de bună voie şi ai Pre tine, Hristoase, încunu- . .
gonit departe răutatea viclea- nându-te cu spini cei fără de
nului cea venina tă şi ai tras lege, te-au bătut şi te-au răstig- ·
pre oameni la tine, iubitorule nit. Pentru carele cele de sub
de oameni. cer toate s-au clătit; iar noi
Cu focul temerii tale cură mântuindu-ne te slăvim.
Slavă, a Treimii.
ţeşte-mă, aprinzând în sufletul
meu dumnezeeasca ta dragoste Pre tine, sfântă dumnezeire,
şi îngrădindu-mă cu crucea ta cea întreit strălucitoare, care
pre mine, pre carele m-a amăgit cuprinzi toate şi le păzeşti pu-
înşelătorul cel vechiu, cu dul- rurea, pre Tatăl şi pre Fiul şi .
288 MIERCURI
pre Duhul cel viu cu cântări voiu striga către milostivul şi

nefăcute te slăvim. înduratul Părinte: Greşit-am
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. la cer şi înaintea ta, milue-
Pre tine, norul cel luminat şte-măl
· al Duhului, din carele a stră Martirica.
lucit nouă lumina cea neapro- Mulţimea mucenicilor tăi te
piată Hristos soarele cel mare roagă, Hristoase, milueşte-ne
· al dreptă ţii, Născătoare de pre noi, ca un iubitor de oa-
Dumnezeu cu cântări te slăvim. meni.
Slavă, ţie Dumnezeul nostru... Slavă, Şi acum, a Crucii-Născătoarei
Tu eşti 1u mina noastră şi de Dumnezeu.
semnul cel sfânt, cruce, lauda Podobie: Când de pre lemn„.
. biruinţii lui Hristos; tu îndul- Dureri multe răbdând Prea-
ceşte postul nostru şi ne în- curată, la răstignirea Fiului şi
· vredniceşte să ne închinăm tie. Dumnezeului tău, ai suspinat
Irmosul : lăcrămând şi ai strigat cu amar:
pre tine, scara cea gândită Vai l Fiul meu prea dulce, cum
„şi însufleţită, pe care s'a întă- pătimeşti fără de drepta te,
vrând să răscumperi pre pă-
„rit D umnezeu1 n str u, prin
· · „care am aflat suirea la cer, cu
° mântenii cei din Adam? Pentru
„cântări Născătoare de Dum- i aceasta, Preasfântă Fecioară,
„nezeu te slăvim". pre tine te rugăm cu credinţă,
fă-l nouă milostiv.
Luminânda glasului de trei ori.
LA STIHOAVNĂ
Stihiria zilei de două ori, glasul al 2-lea.
Fiind la Tatăl cel bun în Troparul Proorociei, glasul 8-lea.
cinste fiească n' am cunoscut
eu cel fără minte, ci însumi pre u este întru noi statul
mine m'am lipsit de slăvi re, '' faptelor noastre, Doa-
cheltuind rău bogăţia darului. mne ; milostiv eşti iu-
Şi fiind sărac de dumnezeeasca bitorule de oameni, nu
hrană, curtean m-am făcut la trece lucrul mânilor tale
spurcatul cetăţean. De acesta cela ce eşti fără de păcat.
fiind trimis la ţarina lui cea Slavă, Şi acum, tot acesta.
stricătoare de suflet, vieţuind Prochimen, glasul al 6-lea, Psalm 49.

desmerdat, m-am păscut îm- , Jertfeşte celui
lui Dumnezeu jertfă de laudă. şi dă
prea înalt rugile tale.
preună cu dobitoacele şi des-
Stih:
, fătărilor făcându-mă rob, nu
"' "' C " " d ., Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grăit şi a
ma saturam. i tntorcan u-ma chiemat pământul.
~~™™~~~~-@!~
Cap. 10. Vers 12.
„
, " i va fi dacă va plini Domnul a face
. toate în muntele Sionului şi în
r:/>1 Ierusalim, va căuta spre mintea MIERCURI SEARA
· cea mare, spre împăratul Asirie-
~ nilor şi spre înălţimea măririi ochilor La Doamne strigat-am, punem Stihirile pe 10
lui. Că a zis : cu tăria voiu face, şi şi cântăm Stihira, de două ori, apoi martirica
cu înţelepciunea minţii voiu lua hotarele şi trei podobnice ale Triodului.
neamurilor, şi puterea lor voiu prăda Samoglasnica, glasului al 4-lea.
şi voiu clăti cetăţile în care locuesc. Şi toată
lumea cu mâna o voiu lua ca un cuib, şi ca
nişte ouă părăsite voiu ridica, şi nu va fi cine ~,i!llji~ ebuneşterisipind părin
să scape de mine, sau să-mi grăiască împotrivă
şi să'şi deschiză gura şi să grăiască. Au mă
teasca mea bogăţie, pu-
ri-se-va securea îără de cel ce tae cu ea? stiu m-am făcut, locuind
Au înălţa-se-va fierăstrăul îără de cel ce'l în locul viclenilor cetă
trage pre el? Aşijderea de ar lua cineva toiag
sau lemn, înălţa-se-va lemnul? Şi nu aşa. Ci ţeni; şi prin nepricepe-
va trimite Domnul Savaot spre cinstea la
ocară, şi spre mărirea ta, foc arzător se va rea mea, m-am asemănat dobi-
aprinde. Şi va fi lumina lui Israil ca focul, şi-l
va sfinţi pre el cu foc arzător, şi va mânca
toacelor celor neînţelegătoare
pădurea ca îânul. In ziua aceea se vor stinge şi m-am golit de tot darul cel
munţii şi dealurile şi pădurile, şi va mânca
dela suflet până la trup, şi va fi cel ce va
dumnezeesc. Pentru aceasta în-
fugi, ca cel ce fuge de pară arzătoare. Şi cei torcându-mă strig către tine
ce vor rămânea dintr'înşii, în număr puţin
vor fi, şi un prunc îi va seri pre ei. Şi va fi milostivul şi înduratul Părinte :
în ziua aceea, nu se va mai adaoge rămăşiţa Greşit-am, primeşte-mă pre
lui Israil, şi cei mântuiţi ai lui Iacov nu vor
mai nădăjdui spre cei ce le făceau strâmbă mine cel ce mă pocăesc Dumne-
tate ; ci vor nădăjdui spre Dumnezeul cel sfânt zeule şi mă milueşte. De două ori.
ai lui Israil întru adevăr.
Apoi Martirica.
Milueşte-mă Dumnezeule dupre mare mila ta.
Jertfele cele însufleţite, arde-
Stih: rile întregi cele cuvântătoare,
Inimă curată zideşte întru mine Dumnezeule ...
mucenicii Domnului, jun~hierile
cele desăvârşite ale lui Dumne-
zeu, oile cele ce cunosc pre
Dumnezeu şi se cunosc de
Dumnezeu, al cărora staulul
este necălcat de lupi, rugaţi-vă,
ca şi noi să ne paştem împreună
cu voi, la apa odihnei.
Altă Stihiră a lui Iosif; glasul al 6-lea.
Podobia: Toată nădejdea puindu-şi.
Cei ce v-aţi arătat raze ale

soarelui celui înţelegător, văză- "
tarilor de Dumnezeu apostoli,
cereţi luminare sufletelor noa-
stre şi ne izbăviţi de întunerecul
~~~~~~~~~~~~~~~~~..'~
TRIODUL 19
~~~~~iff~lirlif!lE~J:_WifffJJ!!lffJflffffftf~-1i
~ ~I
~.\!} h'JJ
•;,„, 290 MIERCURI ~
~ cel împâclat al patimilor şi vă 1-\ . .
Slavă, Şi
~~i
din Mineiu 4. .
~
-·
rugaţi ca să vedem ziua mân-
1
I Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 51.

tuirii, prin rugăciuni şi prin ce- I Nădăjduit-am spre mila lui Dumnezeu în veac
reri curăţindu-ne inimile, care I şi în veacul veacului.
vicleanul le-a rănit. Ca mân- i ce te făleşti într~i~l'~utate, puternice?
tuindu-ne, cu credinţă să vă li Dela Facere cetire.
cinstim pururea, pre voi cari Cap. 7, Vers 6.
cu prea înţeleaptă predică aţi ară Noe era de şase sute de ani
şi potop de apă s'a făcut pre pă
mântuit lumea. mânt. Şi a intrat Noe şi feciorii
lui şi î13meia şi îemeiie feciorilor
I n ţara rău tă t ii depărtân ;-.. lui cu dânsul în corabie, pentru apa
~st potopului. Şi din păsările cele curate
du-mă eu, desfrânatul, rău am şi din păsările cele necurate şi din do-
cheltuit bogăţia care mi-ai dat, bitoacele cele curate şi din dobitoacele
ce e necurate şi din fiare şi din toate cele ce
milostive Părinte şi mă topesc se târăsc pre pi'w1ânt, câte do u[i din toate au
intrat la Noe în corabie, parte bărbătească :-;;i
de foamea faptelor bune. Iată femeiască, precum a poruncit Domnul D!L i-
că m' am în1brăcat cu ruşinea nezeu lui Noe.
neascultării, golindu-mă de da- Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 52.
Ci1nd va întoarce D.urr~pezeu robia popo-
rul cel dumnezeesc, şi strig ţie : rulm sau.
Greşit-am 1 Ci ştiu bunătatea ta. Stih:
Primeşte-mă ca pre unul din Zis-a cel nebun întru inima sa: Nu este
argaţii tăi, îndurate Hristoase, Dumnezeu.
pentru rugăciunile apostolilor, Dela pilde cetire.
celor ce te-au iubit pre tine. Cap. 9, Vers 12.
iule ! De vei fi înţelept, ţie vei îi
Altă Stihiră a lui Teodor; acelaş glas înţelept, şi vecinilor tăi; iar de
Podobia: Deadreapta Mântuitorului. vei îi rău, numai tu singur vei
lua cele rele. Fiul învăţat întelept
Ăpqstoli ai Mântuitorului, va l'i, şi pre cel neînvăţat slugri îl
va avea. Cel ce se reazemă de min-
luminători ai lumii, făcători de ciuni, acela paşte vâ.ntnrile şi goneşte
bine şi mântuitori, cari sunteţi • " pas~h'i zburătoare, că şi-a părăsit căile
viei sale, şi a rătăcit din etirările agonisirii
vestitori ai măririi lui ca nişte sale, şi umblă prin pustie fără de apă, şi prin
pământ desfătat întru sete, şi adun[t cu mâi-
ceruri şi împodobiţi cu stelele nile nerodire. Femeia nebună şi fără de omenie,
minunilor şi cu semnele tămă care nu ştie de ruşine, se va lipsi de pâine.
Aceea care nu ştie de ruşine şade în uşile casei
duirilor, aduceţi cu deadinsul sale pre scaun afară în uliţă, chemând pre cei
rugăciuni Domnului pentru noi, ce trec pre cale, şi-şi fac căile lor; cel ce este în-
tru voi făr[t de minte abate-se la mine. Şi celor
ca să primească rugăciunile lipsiţi de minte, le porunceşte zicând: Atin-
geţi-va cu dulceaţă de pâine ascunsă, şi beţi
noastre, ca o mireasmă prea- apă dulce de furişag. Şi ol nu ştie, că pământenii
curată si să ne învrednicim să la dânsa pier, şi îi duce în fundul iadului. Ci
"' fugi nu te zăbovi la locul ei, nici întoarce ochiul
şi sărutăm purtătoarea de vieaţă tău spre dânsa, că aşa o vei trece ca o apă
streină. Şi treci izvorul strein, şi te depăr
cruce şi cu frică să o vedem toţi. tează de apa altora, şi nu bea din fântâna
Pentru închinăciunea ei, trimi- streină, ca să trăeşti multă vreme, şi să se
adaoge ţie anii vieţii.
te-ne nouă milele tale, Mântui- Şi îndată dumnezeeasca Leturghie cea mai
torule, ca un iubitor de oameni. înainte sfinţitl:t. K:J
,,.'1:::v"<.t~J-{"' i.l.: " '-""'·
fi
171~1
.~:m..!~-~~~!k.,~~~~~~:f:l. ~~~~....:x,u_:;;r=;..,.;;;>;,;;;~<=~A..·A~:X.::{~....~~ef~f ~Zi;
."'~··"'-'*~-~~~-"
..:':.
'
.
JOI A TREIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 291

.
şi
cu ochi nespurcaţi, strigând:
Doamne, slavă ţie 1
Slavă,tot aceasta.
Joi a treia s~ptâmână
LA UTRENIE Nădejdea lumii cea bună,
i
~.' Treimicele glasului. După întâia Stihologie, Născătoare de Dumnezeu Fe-
~. cântăm Sedelnele Apostolilor din Octoih.
cioară, singură folosinţa ta cea
~ Dnpit a doua Stihologle, cântăm această Se-
~ dealnă a lui Iosif, glasul al 6-lea. înfricoşată o cerem. Milostive-
şte-te spre poporul cel lesne
.~J~ Podobia: Nădejdea lumii...
ni
/ ·
uminători ai luminii ne-
rătăciţi,
ucenici ai Mân-
privejduitor. Roagă pre milosti-
vul Dumnezeu, să izbăvescă su-
fletele noastre de toată groaza;
~~ ~-'./ tuitorului, luminaţi-mi ceeace eşti singură binecu-
~~~ sufletul cel orbit cu pă- vântată.
.~ catul şi mă fa ceţi părtaş CANONUL Mineiului şi această TRICÂNTARE,
zilei celei dumnezeeşti, ca să a lui Iosif. Şi se ceteşte Cântarea a 4-a, din
păzesc mântuitoarele porunci. Psaltire.
Şi mă scăpaţi de întunerecul cel , Cântarea a 4-a, glasul al 6-lea, Irmos :
neluminat de acolo, ca să vă Hristos este puterea mea ...
măresc pre voi. D ost, lacrimi, rugăciuni, mi-
Slavă,
tot aceasta. Jr lostivire, obiceiu bine urni- ~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. lit, minte dreaptă, curăţire vieţii, ~
Sfântă Stăpână,
Maica lui să arătăm noi credincioşii, ca ·~
· „ Hristos, Dumnezeul nostru, ca să dobândim mărire. ~
ceeace ai născut negrăit pre fă Luminători v-aţi arătat, apos- ~
cătorul tuturor, roagă-te puru- toli, strălucind luminat pe tăria ~
1~
" rea cu sfinţii apostoli bunătăţii cinstitei Biserici. Pentru acea- ~Al
lui, să ne mântuească de patimi sta, luminaţi inimile noastre cu r.;1
şi să ne dea iertare păcatelor. dumnezeescul Duh. I~
După a treia Stihologie, Sedelnele lui Ca nişte cărbuni dumneze- .
Teodor, glasul al 6-lea. eşti, aprinşi de focul cel fără :d11
Podobie : Puterile îngereşti... materie, ardeţi uscăciunile cele ~
Cei ce sunteţi 1umină tori de patimi ale inimilor noastre, r~
strălucitori lumii, dumnezeesti înţelepţi apostoli ai Du m ne- li!,.
apostoli, luminaţi pre cântă zeului nostru. ~
reţii voştri,ca să treacă vremea A Născătoarei de Dumnezeu. ~~
postului; şi vă rugaţi ca să ve- Făclie nestinsă, cămară cu '~„!
dem toţi, dupre vrednicie, lem- totul luminoasă, ceeace eşti mai
nul crucii celei de vieaţă făcă pre sus de serafimi; căruţă de
toare şi să-l sărutăm cu buze heruvimi cu totul fără prihană,
292 JOI ----
liberează-mă din patimile cele ne învrednicim cu ochi şi cu ~

rele şi din primejdii. buze curate a săruta făcătoa
~ Altă Tricântare, a lui Teodor, glasul acelaş. rea de vieaţă cruce, carea este ~
Irmos: Auzit-a proorocul... pusă înaintea celor din lume şi ,
la toată făptura, spre în c hi-
Luminători ai dumnezeeştii V +
nac1une.
arătări, arătându-vă apostoli
Irmosul:
ai Mântuitorului, aţi stric a t
noaptea necunoştinţei şi Bise- Ă uzit-a
profetul de venirea
. rica strălucindu-o, luminaţi lu- „ta, Doamne, şi s'a temut; că ~
mea prin învăţăturile voastre „vrei să te naşti din Fecioară
cele cu vorbe ca focul. „şi oamenilor să te arăţi; şi a
„grăit: Auzit-am auzul tău şi ~
L urnea înconjurând, unul în- „m'am temut. Slavă puterii
tr' o parte, altul într' alta, întru „tale, Doamne".
o credinţă aţi adunat apostoli Cântarea 8-a, Irmos:
pre toţi; şi dobândind cele ce- Din văpaia cuvioşilor„.
reşti dănţuiţi, rugând pre Hris-
"D re Moisi postul l-a arătat
tos neîncetat, să ne mântuească
pre noi pre toţi. C văzătorul de Dumnezeu, şi
pre Ilie cu căruţă de f oe l-a luat.
Slavă, a Treimii. Sârgueşte-te suflete de te opre-
P re Fiul din Tatăl şi pre Du- şte de gânduri vătămătoare, ca
hul slăvesc; ca din soare lu- să scapi de amăgirea cea vătă
mina şi raza; însă pre Fiul du- mătoare a celor de jos.
. pre naştere, că şi naştere este; A.lunecându-mă am căzut în-
iar pre Duhul dupre purcedere, tru cele mai rele şi mi s' a adaos
că şi purcedere este; o fiinţă
rană preste rană; vindecă-mi,
· împreună fără început, căreea Hristoase, învârtoşarea inimii
se închină toată făptura. cea împetrită, pentru rugăciu
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. nile apostolilor tăi îndurate.
F ecioară, prunc născând şi Cei ce sunteţi luminători ai
· curăţia păzindu-ţi, tu cinstită lumii, de Dumnezeu luminaţi,
te-ai arătat, născând Dumne- risipiţi norii patimilor noastre .
zeu şi om, pre acelaş unul în- şi ne arătaţi închinători lumi-
. tru amândouă chipurile. Minu- natei învieri, pre noi cari lău- ·
nea ta, Fecioară Maică, spăi dăm pre soarele slavei..
. mântează tot auzul şi gân~ul. A Născătoarei de Dumnezeu.
Slavă ţie, Dumnezeul nostru ... Neamurile neamurilor pre
P rin rugăciunile voastre cele tine te fericesc de Dumnezeu
sfinte, apostoli ai Domnului, să fericită, precum ai profeţit de
demult; că tu una ai născut I! şi prea înălţându-o întru toţi

oamenilor pre cuvântul cel fe- li vecii.
ricit, negrăit din tine întru- Irmosul : Să lăudăm bine să cuvântăm,
pându-se. I Cuvioşii tăi tineri în cuptor,
Alt Irmos: „heruvimilor au urm a t stri-
Cuvioşii tăi tineri... I „gând cântarea cea î n t r e i t
Pre cei ce înotau întru I „sfântă: Binecuvântaţi, lăudaţi
adâncul răutăţii vânându-i cu „şi prea înălţaţi pre Domnul
trestia credinţii apos to 1i ai „întru toţi vecii".
Domnului, i-aţi adus pre ei, ca
bine să cuvinteze şi să laude Pre Dumnezeu a-l vedea.„
şi să prea înalţe pre Domnul umnezeule si Doamne mult
1n veci.
A • JJ)
milostive ~urăţeşte ranele
inimii mele, aşezându-mi lea-
Mare este tăria ta întru apos- curi de pocăi n tă. Greşit-am,
toli, că umbrele şi ştergarele lor greşit-am ţiel Indură-te şi mă
tămăduesc pre bolnavii, cari
mântueşte, pentru rugăciunile
binecuvintează şi laudă şi prea
apostolilor tăi ca 'un mult „
înalţă pre Domnul în veci.
milostiv.
Binecuvântăm pre Tatăl„.
Pornirilor celor fără de cale '
N aş terii celei fără de înce- am urmat, vătămându-mi min-
put şi purcederii mă închin: tea şi însumi cu totul mi-am ·
Tatălui, celui ce a născut, slă ieşit din fire, hrănindu-mă cu
vesc pre Fiul, cel ce s'a născut, acrimea desfătărilor şi lipsin-
laud pre Duh ul Sfânt, cel ce du-mă de mântuitoarele mân-
străluceşte împreună cu Tatăl cări, eu desmerdatul; Hristoase,
şi cu Fiul. îndură-te şi mă mântueşte.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...
N ecurăţindu-te de răutate şi
Nu înceta rugând Fecioară, nedepărtându-te de desfătările
pururea pre cel ce l-ai născut cele stricăcioase, pentru ce te
cu taină negrăit, ca pre un iu- veseleşti, suflete, postindu-te
. bitor de oameni, să mântuească fără socoteală? Că acest post
. din primejdii pre cei ce scapă nu-l primeşte Domnul, carele
la tine. însuş voeşte î n dr e p t ar e a
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. noastră:.·
Cei doisprezece sfinţi apos-
toli învredniciţi-mă să mă în- Luminează-mă cu lumina cea
chin cinstitei cruci fără osândă, dumnezeească, Fecioară, Năs.
binecuvântându-o , lăudându-o cătoare de Dumnezeu,
294
ai născut lumina, şi goneşte în- i\ necuprins 1 Spune-mi cum ai

tunerecul sufletului meu; ca să li rămas Fecioară, după ce ai năs
te fericesc pre tine, pre care te dj! cut ca o Maică? Acest lucru
fericesc toate neamurile ome- I mai presus de fire, cu credinţă
neşti, precum ai proorocit. primindu-l, celui ce s' a născut,
/
Alt Irmos:
te închină, căci câte voeşte le ·
1
Naşterea zămislirii... I şi poate.

C ei proşti la vorbă, înţelepţi Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slava ţie.
s' au arătat cu ştiinţa, deslegând Cinstita cruce, pre sfântu 1

împleticirile cuvintelor filoso- lemn carele a înflorit mântui-
filor, îndoirile ritorilor şi meş rea lumii, să ne învrednicim
teşugirile astrono1nilor. Pentru toţi a o vedea şi a ne închina
aceasta, apostoli ai lui Hristos, ei, şi cu buze curate şi cu su-
singuri voi v-aţi arătat, învăţă fletul, prin rugăciunile voastre, .
tori a toată lumea. ale tuturor sfinţilor apostoli ai
lui Hristos.
prumos vorbeşte Petru, iar
Platon tace; învaţă Pavel, iar Irmosul:
Pitagora se ascunde. Şi încă Naşterea zămislirii celei fără
grăind de dumnezeire aduna- „sămânţă este netâlcuită, rodul
rea apostolilor, îngroapă vesti- „Maicii celei fără de bărbat este ·
~ rea cea moartă a Elinilor, şi „nestricat; că naşterea lui Dum-
lumea o ridică spre închinarea „nezeu înnoeşte firile. Pe n t r u
lui Hristos. „aceasta pre tine toate neamu-
Slavii, a Treimii.
„rile, ca pre o Maică mireasă a
„lui Dumnezeu, cu dreaptă :
unule, născătorule al unuia, „credinţă te slăvim".
Părinte al Fiului celui un-năs
cut; unule, Fiule al unuia, lu- Luminânda glasului de trei ori.
LA STIHOAVNĂ.
mină şi rază luminii şi unule
Stihira zilei, de două ori, glasul al 6-lea.
< Duhule Sfinte, nu rn ai al unui
Din l"noştenirea fiească că
Dumnezeu, carele eşti cu ade- zând eu, desfrânatul, ca un rob
vărat Domn al Domnului; o
împreună cu porcii am petrecut
Treime, Unime sfântă, mântu- şi nici de hrana lor săturân
eşte-mă pre mine, cel ce grăesc
du-mă, mă întorc la tine, pă
de dumnezeirea ta. rintele cel milostiv, de unde
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu... am eşit rău, mă În t Or C bine,
~ Minunea na ş t e r ii tale mă cu pocăinţă strigând: Greşit-am
~ spăimântează, ceeace eşti cu la cer şi înaintea ta, Părinte, ·
~~ totul fără prihană; cum ai ză- dărueşte-mi î n t r u întoarcere
~ 1nislit fără de sămânţă pre cel mare milă. „~
fu~ ~,
w~~-~~j
~~~==,=========
Martirica. dela Vavilon, dela Etiopia, dela Elamiteni, dela

răsăriturile soarelui şi dela Aravia. Şi va ri-
Pre cei aleşi şi pre cei sfinţi dica semn întru neamuri şi va aduna pre
cei pierduţi ai lui lsrail ; şi pre cei risipiţi
minunaţi i-a făcut Dumnezeul ai lui Iuda îi va strânge din patru laturi ale
nostru; bucuraţi-vă şi vă ve- pământului. Şi se va şterge pisma dela Efraim
şi vr~ljmaşii lui Iuda vor pieri. Efraim nu
seliţi toate slugile lui, că v'a va mai pismui asupra lui Iuda şi Iuda nu
gătit vouă cunună şi împărăţia va mai necăji pre Efraim. Şi vor sbura în
corăbiile celor de alt neam. Marea împreună
sa. Deci vă rugăm pre voi, să vor prăda şi pe cei dela răsăritul soarelui şi
Idumea, şi întâi pre Moav îşi vor pune mâi-
nu ne uitaţi pre noi. nile, fiii lui Amon întâi se vor supune. Şi va
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu pustii Domnul marea Egipetului, şi-şi va pune
mâna sa preste râu cu vânt iute, şi va lovi
Născătoare de Dumnezeu tu şapte văi, cât va trece el încălţat. Şi va fi tre-
cerea poporului meu celui rămas în Egipet,
eşti viţa cea adevărată, care ai şi va fi lui Israil, ca în ziua când a ieşit din
o dr ă s 1i t rodul vieţii; ţie ne pământul Eghipetului. Şi vei zice în ziua
acea : bine te voiu cuvânta, Doamne ; că te-ai
rugăm, roagă-te, stăpână, cu mâniat pre mine şi ţi-ai întors mânia ta, m-ai
şi miluit pre mine. Iată Dumnezeul meu, mân-
apostoliişi cu toţi s fi n ţi i, să tuitorul meu, nădăjdui-voi şi mă voi mântui
miluească sufletele noastre. şi nu mă voiu teme, pentrucă mărirea mea şi
lauda mea este Domnul şi s'au făcut mie spre
mântuire.
La ceasul al şaselea. Auzi Dumnezeule rugăciunea mea şi nu trece
cu vederea ruga mea.
Troparul Proorocie, glasul al 7-lea.
Stih:
~~-."'2'.~
e te vei uita la fărăde Ia aminte spre mine şi mă ascultă ...
legile noastre, iubitorule
de oameni, ce nădejde
de mântuire va fi nouă?
Ci trimite ajutorul tău, Joi a treia săptămână.
cel dintru înălţime poporului
tău, ca un îndurat, Doamne. SEARA
Slavă, şi acum, tot acesta. La Doamne strigat-am, punem Stihirile pe 6 ;
Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 53. ale Triodului trei şi trei dela Mineiu, glasul
Dumnezeule întru numele tău mântue-
al 5-lea.
şte-mă şi întru puterea ta mă judecă. Podobia : Bucură-te cămara.„
Stih;
ântuitorule dulceaţa
cea
Dumnezeule auzi rugăciunea mea, ia în
urechi graiurile gurii mele. adevărată, cela ce ai în~
Din proorocia lsaiei cetire. dulcit oarecând apele
Cap. H, vers 10. Merrei cele amare, în-
şa zice Domnul: Şi va fi în ziua chipuind atuncea lem-
~.J~~~ aceea rădăcina lui Iesse, şi cei nul dumnezeeştii cruci, pre ca-
,,._,Ar'--,7r• ~ ce se vor scula să stăpânească
' neamurile ; spre dânsul neamurile rele te-ai întins precum bine
vor nădăjdui şi va fi odihna lui cin-
stea. Şi va îi în ziua aceea, adao- ai voit; şi ai gustat şi fiere, în ~~}?c'l
ge-va Domnul a-şi arăta mâna sa, ca coastă împungându-te, din care .
să râvnească, rămăşiţa poporului său,
care va rămânea dela Asirieni, dela Egipteni, ai izvorît lumii apa iertării spre
1
•; :~îTuf~~~~.f&f~~~---~,..,,.-..~.......,./~
296 JOI
înnoirea frământăturii omene- Dela Facere cetire.

şti. Pentru aceasta slăvim pu-
Cap. 7, Vers. 11.
terea ta cea negrăită şi ne ru- ' . n anul şase sute din vieaţa lui
găm : Dă-ne, Doamne, frica ta -""'Y-- Noe, în luna a doua, în două-
zeci şi şapte ale lunii, în ziua
în vremea postului şi iertare aceea s'au desfăcut toate izvoa-
păcatelor şi mila cea mare. rele adâncului, şi jghiaburile ceru-
lui s'au deschis. Şi a căzut ploae
pre pământ patruzeci de zile şi patru-
Cuvinte, cela ce te-ai întins zeci de nopţi. In ziua aceea intrat-au
pre cruce, adunând cele ce oe, Sim, Ham, Iafet feciorii lui Noe şi femeia
lui Noe şi trei femei ale feciorilor lui cu dân-
erau depărtate dela tine; înnăl sul în corabie. Şi toate fiarele dupre fel şi
. ţând gândul meu din gunoiul toate dobitoacele dupre fel şi toată vietatea
ce se mişcă pre pământ dupre fel şi toată
patimilor, cu tot felul de bună pasărea zburătoare dupre felul său. Au intrat
la Noe în corabie câte două, parte bărbătea
tăţi îmbogăţeşte-l, dând inimii scă şi femeiască din tot trupul în care este
· mele frica ta, cea prea curată suîlet viu. Şi cele ce intraseră, parte bărbă
tească şi femeească din tot trupul au intrat,
şi sufletului meu dragostea cea dupre cum au poruncit Dumnezeu lui Noe ;
şi au încuiat Domnul Dumnezeu corabia pe
~ desăvârşită, care desparte de dinafară. Şi a fost potop patruzeci de zile şi
dragostea cea trupească; ca să patruzeci de nopţi pre pământ, şi s'a îmmulţit
apa şi a ridicat corabia şi o a înălţat de pre
plac ţie întru aceste zile prin pământ. Şi creştea apa şi se îmmulţea foarte
post, prin rugăciune şi prin ce- pre pământ, şi se purta corabia pre deasupra
apei. Iar apa se întăria foarte pre pământ, şi
rere şi să văd luminat ziua în- a acoperit toţi munţii cei înalţi, care erau
vierii tale, luând mila cea mare. sub cer. De cinsprezece coţi s'a înălţat apa
în sus şi a acoperit toţi munţii cei înalţi. Şi
a murit tot trupul ce se mişca pre pământ al
Altă Stihiră podobnică,a lui Teodor, glasul l-iu pasărilor şi al dobitoacelor şi al fiarelor şi
Podobie : Pre tine nor luminos ... toată vietatea ce se mişca pre pământ. Şi tot
omul şi toate câte aveau suflare de viaţă şi
Trecând a treia săptămână a tot ce era pre uscat au murit. Şi a pierit tot
ce era viu pre faţa a tot pământul dela om
cinstitului post, Hristoase, cu- până la dobitoc şi cele ce se târăsc şi pasă
vinte, învredniceşte-ne să vedem rile cerului şi s'au stins de pre pământ; şi a
rămas Noe singur şi cei ce erau cu el în co-
lemnul crucii celei făcătoare de rabie. Şi s'a înălţat apa pe pământ o sută
cinci zeci de zile. Şi şi-a adus aminte Dum-
viaţă, si cu cinste să ne închinăm nezeu de Noe şi de toate fiarele, de toate
şi să cântăm du pre vrednicie; dobitoacele şi de toate păsările şi de toate
vietăţile, cari erau cu dânsul în corabie. Şi a
să slăvim stăpânirea ta, să lău adus Dumnezeu vânt pe pământ şi a încetat
dăm patimile tale, să ajungem apa şi s'au încuiat izvoarele adâncului şi
jgheaburile cerului; şi s'a oprit ploaia din cer.
curat la slăvita şi sfânta înviere, Şi cădea apa scurgându-se de pe pământ. Şi
s'a împuţinat apa după o sută-cinci-zeci de zile.
la Paştile cele de taină, prin care
Adam iarăş a intrat în rai.
Şi din Mineiu trei. Milueşte-mă Dumnezeule milueşte-mă, că
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. spre tine a nădăjduit sufletul meu.
Milueşte.-mă, Dumnezeule, că m'a călcat omul
Stih:
Stih:
Călcatu-m-au vrăjmaşii mei toată ziua. Şi în umbra aripilor tale voiu nădăjdui
~
~~~-Wtwe?~,
======================
Dela Pilde cetire. tuirii care mi-ai dăruit, o am
QVJf Cap. 10, Vers 1-iu. risipit cu voinţă iubitoare de
, iul înţelept veseleşte pre tatăl păcate, şi m' am stricat şi urît
său, iar fiul nebun întristează pe
mama sa. Nu vor folosi avuţiile m' am făcut cu lucrurile des-
celor fără-delege ; iar dreptatea
mierdării. Ci mă înoeşte, tră
'9
îi va izbăvi de moarte. Nu va o-
morî Domnul cu foame sufletul drep- gându-mă spre pocăinţă, cela ce
tului ; iar vieaţa necredincioşilor o va
• surpa. Sărăcia smereşte pre om ; iar unul eşti mult milostiv.
mâinile celor vrednici se îmbogăţesc. Fiul cer-
tat înţelept va fi, şi pre cel neînvăţat slugă-I De două ori.
va avea. Scapă de zăduf fiul înţelept ; iar Martirica.
fiul cel călcător de lege se strică de vânt
în vremea secerişului. Binecuvântarea Dom-
nului pre capul drep tului ; iar gura necre-
Mucenicii tăi, Doamne, nu
dincioşilor o acopere plângere fără de vreme. s' au lepădat de tine, nici s' au
Pomenirea drepţilor cu laude ; iar numele depărtat dela poruncile tale.
necredincioşilor se stinge. Cel înţelept cu inima
primeşte poruncile; iar cel neascultător îm- Pentru rugăciunile lor milue-
• piedecându-se cu buzele alunecă. Cel ce umblă
drept, umblă cu nădejde; iar cel ce strâm- şte-ne pre noi.
bează căile sale, se va cunoaşte. Cel ce face
cu ochiul cu înşelăciune, adună întristare oa- Slavă, Şiacum, a Crucii-Născătoarei
menilor, iar cel ce mustră cu îndrăzneală, face de Dumnezeu.
· pace. Izvor de vieaţă este în mâna dreptului; Podobia: A treia zi ai înviat...
iar gurile necredincioşilor le va acoperi pie-
rirea. Ura scorneşte sfadă; iar dragostea aco- Văzându-te pre tine, Hri-
pere pre toţi cei ce nu iubesc sfăzile. Cel ce
scoate din buze înţelepciune, bate cu toiag stoase, răstignit, ceeace te-a
pre omul cel fără de inimă. Inţelepţii tăinuesc
în sine ştiinţa; iar gura celui fără de socoteală născut a strigat: Ce taină
se apropie de sfărâmare. Agoniseala bogaţilor, streină este aceasta ce o văd eu,
este cetate tare ; iar sfărâmarea necredin-
cioşilor este sărăcia. Faptele drepţilor vieaţă Fiule 1 Cum mori pe lemn cu
fac ; iar roadele necredincioşilor păcate. Căile trupul fiind spânzurat, dătăto
vieţii le păzeşte învăţătura ; iar învăţătura ne-
mustrată rătăceşte. Buzele cele drepte acopere rule de vieaţă.
vrajba; iar cei ce grăesc ocări, prea fără de
minte sunt. Din vorba multă nu vei scăpa de
păcat; iar cel ce-şi ţine buzele înţelept va fi. ~~~~~~~
Argint lămurit este limba dreptului; iar inima
necredinciosului se va stinge. Buzele drepţilor Să se ştie, că înainte prăsnuirea Bunelor
ştiu lucruri înalte ; iar cei fără de minte întru Vestiri, se începe din Joia a treia Săptămână
lipsă se vor sfârşi. Binecuvântarea Domnului din postul mare, şi se sue până în Sâmbăta
pre capul dreptului, aceasta îl îmbogăţeşte, şi lui Lazăr.
nu se va adaoge lui întristare în inimă.
LA STIHOAVNĂ De se va întâmpla Inainte-prăznuirea Bunei-
Vestiri ori în ce zi afară de Sâmbătă şi Du-
Samoglasnica zilei, glasul al 6-lea. minică, să se caute Tipicul la sfârşitul cărţii,
Hristoase Dumnezeu le, la litera R.
vieaţa tuturor cea spânzurată
pre lemnul crucii, înviează su-
fletul meu cel omorît de greşeli
şi să nu laşi să piară până în
sfârşit oaia ta, păstorule cel
bun; că m' am depărtat dela po-
runcile tale, şi bogăţia nepăcă--
298 VINERI
=========--·----
li stită şi sfânta crucea ta şi cu

1 frică să ne închinăm ei cu câ~tări
Vineri a treia Săptămână
11 cântând şi zicând: Slavă pur-
i tătoarei de viaţă crucii tale ;
LA UTRENIE
slavă dumnezeeştii suliţii tale,
Treimicile glasului. După întâia Stihologie, prin care iarăş am înviat, unule
zicem Sedelnele crucii din Octoih. După a
doua Stiholo~ie, cântăm această Sedealnă a lui.
iubitoruîe de oameni.
Iosif. Glasul al 5-lea. Slavă, tot aceasta.
Podobie: Pre Cuvântul cel îm- Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
preună ...
Mieluşaua văzându-te pre
~
~ rin lemnul mâncării fiind tine, Mielul, îndelung răbdăto
~ omorîţi de demult noi rule cuvinte, răstignit pe lemn
r oamenii, prin crucea ta împreună cu tâlharii, şi cu suliţa
în coastă împuns, ca o Maică
-J iarăş am înviat, îndu-
rate; cu a căreea putere bunule, s' a tânguit, strigând: Ce taină
întăreşte-ne pre noi, să trecem minunată şi înfricoşa tă este
vremea postului cu umilinţă, aceasta, Iisuse al meu? Cum te
făcând voia ta şi să vedem ziua acoperi în mormânt, Dumne-
cea luminoasă a învierii. zeule cel necuprins? Negrăit
<~ste lucrul, care se săvârşeşte!
Slavă, tot aceasta. Nu mă lăsa singură pre mine \
Şi Crucii-Născătoarei
acum, a de ceeace te-am născut, Fiul meu
Dumnezeu„. cel prea dulce.
pre cruce văzându-te, Hri- CANONUL Mineiului. Şi această TRICÂN- ,
stoase, Maica ta, spânzurat de TARE a lui Iosif. Şi se ceteşte Cântarea a
bună voie în mijlocul tâlharilor
5-a, din Psaltire.
şi durând-o la cele din lăuntru,
'"' ca o Maică a zis: Fiule, cela ce Cela ce te îmbraci cu lumina„.
eşti fără de păcat, cum te...:ai
V/
'" pironit pre cruce fără dreptate, ind~că-?1ă,Doamne, şi mă
ca un făcător de rele? V rând I votu vindeca, cu rana ta
. să înviezi neamul omenesc, ca curăţind ranele sufletului meu,
un îndurat. Hristoase, cela ce ai luat pa-
timi cu trupul.
Dupţl a treia Stihologie, Sedealna lui Teodor,
Glasul 1-iu. Pre tine, Hristoase dacă te-a
Podobia: Piatra fiind pecetluită„. văzut soarele spânzurat pe lemn
Trupul curăţindu-ne cu în- cu trupul, şi-a schimbat lumina
frânarea şi cu rugăciunile lumi- întru întunerec şi pământul s' a
clătit şi pietrele s' au despicat.
nându-ne sufletele, Doamne,
~ l învredniceşte-ne să vedem cin- Sufletul meu cel roditor de
r:~l
w~~.i.;J'!if::::...;--~~~~~:i..:::i.....:IC:..l.:t~ruc..::::~~~~~~i.:;.e;l~::I::L.:~.:.:>::':::J~~~~~~~w
spini şi înţelenit cu tot felul de Slavă ţie, Dumnezeul nostra, sfavă ţie.
patimi, curăţeşte ...I Doamne, C ruce prea cinstită, păzitoa. .

cela ce te-ai încununat cu spini, rea lumii cea de mântuire, pă- ·
pentru bunătatea cea desă zeşte-mă pre mine cel ce mă "'
. vârşită. p o că e s c şi mă arată vrednic
A Născătoarei de Dumnezeu. prea curatei închinării tale.
Ca pre un prunc tânăr ai Irmosul:
născut Preacurată pre Ziditorul De noapte mânecând, te lău-
meu; pre carele roagă-l să mă „dăm pre tine, Hristoase Dum-
înoească pre mine, cel înve- „nezeule, carele pentru noi ai
, chit în multă răutate, rogu-mă. „sărăcit şi crucea şi moartea ai
• Altă TRICANTARE a lui Teodor, glasul 1-iu, „răbdat cu trupul tău".
Irmos:
De noapte mânecând ...
Pre tine, făcătorule„.
Jn locul căpăţânei răstignin- 1
Dre cruce ţi-ai întins palmele

. du-te pre tine, Hristoase, Iudeii Jr tale, Hristoase, pierzând
au clătit cu capetele râzând şi neoprirea mânii strămoşului; şi
batjocorindu-te; iar tu ai su- cu lemnul ai tămăduit blestemul
ferit, ca să ne mântueşti pre noi. 1
lemnului; p e n t r u aceasta, te
I n tituluşul crucii tale scriind lăudăm întru toţi veci.
· Pilat în trei fel uri, te-a arătat
· pre tine, unul din Treime, carele I naintea ta, voitorului mân-
de bună voie ai pătimit pentru tuirii cad, Cuvinte; potoleşte
mântuirea tuturor, Hristoase. degrab voile cele prea viclene
din inima mea, cela ce ai răbdat
Slavr1 a Treimii.
de bună voie cruce şi patimi.
Pre soarele cel întreit al prea
luminatei Treimi, să-l lăudăm Vieaţă desmerdată şi traiu ,
credincioşii, lumină pre Tatăl spurcat iubind eu, păcătosul,
cinstind, lumină pre Fiul slă m' am întunecat; străluceşte-mi
vind, 1u m i n ă şi pre Duhul raza întoarcerii Cuvinte, cela
vestind. ce ai întunecat, când ai pătimit,
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. lumina soarelui.
Cela ce s'a născut din tine A Născătoarei de Dumnezeu. ~
curată, te-a arătat mai înaltă Potoleşte toată răutatea ini~ ~
decât îngerii; că pre acela, de mii mele cea cu multă durere, ~
carele ei se cutremură a privi Maica lui Hristos Dumnezeu; ·
. la dânsul ca la un Dumnezeu, sfărâmă săgeţile şi arcele dra ...
· tu l-ai purtai în braţe, ca pre cilor, celor ce se ostesc asupra .
un Fiu al tău, Preacurată. smeritului meu suflet.
' ,
"~~~~~ ~- ~cl(~.C-..:>r~~~Jft
~" .,~~~~~·.~~~~~~~w~~~:?lfil~·ffi!j-~
300 VINERI
Alt Irmos: Irmosul : Să lăudăm bine să cuvântăm şi să

ne închinăm Domnului cântând şi prea înăl
Pre cel ce a mântuit în cuptor.„ ţându-l întru toţi vecii.
Ce-ţivom aduce noi păcă Pre cela ce a mântuit în

toşii ţie, Stăpânul tuturor cel „cuptor pre tinerii cei cuvân-
· ce ai pătimit? Că pentru noi „tători de cântare şi cuptorul
Hristoase ai primit crucea. Lău ,,cel cu văpaia ca de tunet, în-
dăm darul nemăsuratei mi- „tru răcoreală 1-a schimbat: Pre
. lei tale. „Hristos Dumnezeu, lăudaţi-l
„şi-l pre înălţaţi întru toţi vecii. .
Pre lemnul cel de blestem Cântarea a 9-a, Irmos :
· Hristoase, ucigându-te Iudeii Isaia dănţueşte ...
din pismă, n' au împuţinat căl lf\ rbirea cea împietrită a sufle-
cătorii de lege puterea slavei
· tale; că eşti Stăpân al tuturor,
U tului meu, spală-o, îndurate
Mântuitorule, şi-mi dă, bunule,
pătimind de bună voie.
izvorul dumnezeeştii umilinţe,
Binecuvântăm pre Tatăl, pre Fiul şi pre sfân- cel ce mi-ai izvorît vieaţă din
tul Duh, Domnul. coastă şi ai tras Doamne la tine
Trei feţe cinstesc ale dumne- firea omenească.
. zeirii celei prea înalte în fiinţă; Insu-mi eu m-am aruncat în ...
pre Tatăl cel fără început, pre tru adâncurile păcatelor, lăsând
Fiul şi pre Duhul Sfânt. O fiinţă înălţimile bunătăţilor; ci mă ·
nedespărţită dupre fire slăvesc trage, Doamne, şi mă mântu-
1n veci.. eşte, cela ce te-ai suit pe cruce
A •
şiai tras la tine firea omenească.

D ulceaţă fiind, Doamne, şi
Pre cea mai înaltă decât îndulcire ca un făcător, fiere ai „
cerurile şi mai presus decât he- gust a t, Hristoase, îndreptând
. ruvimii, pre Fecioara cea mai căderea c e a din dulceaţă, a ·
întâi cu sfinţenia şi neîntinata, celor din Adam. Pentru acea-
Maica Dumnezeului tuturor, o sta, te lăudăm noi cei mântuiţi
. lăudăm şi o prea înălţăm întru cu patimile tale.
toţi vecii.
. Prea sfântă stăpână, nădej
De trei ori fericită cruce a dea şi scăparea mea, vindecă
lui Hristos, biruinţa cea scrisă ranele s u tl e t u 1u i meu, lumi-
pe cer, carea din pământ ai nează mintea mea. Ca şi eu bu-
· odrăslit nouă, fă-ne vrednici curându-mă, să I a u d măririle ·
închinării tale, pre noi pre toţi tale, Născătoare de Dumnezeu,
cari cu postul ne curăţim. pururea Fecioară.
A TREIA SĂPTĂMĂNĂ DIN POST 301
Alt Irmos: învredniceşte-ne Doamne prin

Pre tine care te-a văzut...
post alergând, să ajungem să
p re tine, Hristoase, pre ca- o vedem şi să ne închinăm ei,
„ rele te-au îmbrăcat cei fără de spre sfinţirea noastră; ca prin-
lege în chip de batjocură, cu tr'însa să te slăvim pre tine.
porfiră şi cu cunună ca pre un Irmosul:
împărat, şi cu trestie preste cap
te-au bătut, răstignindu-te din Pre tine care a te-a văzut
„Moisi rug nears, scară însu-
· pismă şi cu fiere adăpându-te;
„fleţită, pre care te-a văzut Iacov
noi toţi credincioşii cu cântări
„şi uşă cerească prin care a
te slăvim.
„ trecut însuşi Hristos, Dumne-
Pre tine, pre carele văzân „zeul nostru, cu cântări, Maică ~
du-te soarele pătimind pre 1
„curată, te slăvim".
cruce, şi-a ascuns lumina, şi 1

toată făptura împreună s' a clătit, LA STIHOAVNĂ.
pentru ocările tale, stăpâne, şi Stihira zilei, glasul al 8-lea.
· s' au despicat pietrele, cu cân-
tări te slăvim Hristoase, Mân-
R isipind bogăţia darului pă- ~
„ tuitorule.
rintesc, în desfrânări mi-am
Slavă, a Treimii.
cheltuit vieaţa, dându-mă după
gândurile cele rele ale păcatului;
L umină şi vieaţă şi făcătoare şi cu dulceaţa poftei îndulcin-
tuturor este unimea cea întreit du-mă, m' am asemănat dobitoa-
luminătoare, Dumnezeu şi celor celor neînţelegătoare, prin ~
Domnul; întru o lumină stră călcarea mântuitoarelor po-
lucind şi dând împreună raze runci. Ci cela ce bine ai voit a te
prin trei feţe întru o Dumne- răstigni pentru mine pre cruce,
zeire; pre aceasta toţi credin- Hristoase Dumnezeule, nu mă
cioşii o slăvim. lepăda din moştenirea ta cea
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. fiească, ci mă primeşte pre
P re tine, pre care mai 'na- mine cel ce mă întorc, ca pre
inte te-a numit D a vi d cântă fiul cel pierdut şi mă mântueşte. ~
reţul Sion, întru carele s'a să De douâ ori.
lăşluit cel ·neîncăput în ceruri, Martirica.
. şi a zidit din p â n t e c e 1e tău
curăţirea lumii, cu c â n t ă r i,
Doamne, întru pomenirea
· maică curată, te slăvim. mucenicilor tăi, toată făptura
prăznueşte. Cerurile se bucură ~
Slavâ ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
cu îngerii şi pământul se vese-
Crucea ta cea mântuitoare leşte cu oamenii. Pentru rugă
şi luminătoarea credincioşilor, ciunile lor, milueşte-ne pre noi.
~~.~--i~~~!~1t-!W~~~1ttir~
li< --
..
\ ~
~ =c 302 VINERI _ . . ... _. _ ·~
· · glasul acelaş. altul şi se vor spăimânta, şi-şi vor schimba ~~

faţa lor în chipul focului. Că iată ziua Dom-
Podobie : A treia zi ai înviat... nului vine nevindecată de mânie şi de iuţime
ca să facă lumea pustie şi să piardă pre pă- ,;.<~
Pre acurata, dacă te-a văzut c~toşi _?intr'însa. Că stel.ele ce.rului şi Orio.nul 1ID
pre cruce spânzurat, plângând ş1 toata podoaba cerulm nu-ş1 vor da lumma, m
şi se va întuneca soarelele răsărind şi luna
a strigat ca o maică: Fiul meu, nu-şi va da lumina sa. Şi voiu porunci la toată
şi Du1nnezeul meu, prea dul- lumea răutăţi şi celor necuraţi păcatele lor,
1
şi voiu pierde semeţia celor fărădelege şi tru-
cele meu Fiu, cum suferi patimă fia mândrilor o voi smeri. Şi vor fi cei rămaşi
mai scumpi decât aurul nelămurit şi omul
de ocară? mai scump va fi decât piatra Safirului. Că
cerul se va turbura şi pământul se va clăti
din temeliile sale pentru aprinderea mâniei
Domnului Savaot, în ziua în care va veni
mânia lui.
Dumnezeule, sprijinitorul meu eşti tu şi mila
Troparul Proorociei, glasul al 8-lea. ta mă va întâmpina.
""rin cuvânt toate le-ai să- Stih:

Scoate-mă dela vrăjmaşii mei, Dumnezeule.
J~ vârşit cu pute rea ta,
Dumnezeule, şi din ne-
fiinţă întru fiinţă ne-ai
adus pre noi; nu ne pă-
răsi pre noi, pentru f ărădelegile
noastre, cela ce eşti fără de
păcat, Doamne, rugămu-ne.
Vineri a treia săptămână
Slavă, Şi
acum, tot aceasta.
SEARA
Veseli-se-va dreptul, când va vedea izbândă. La Doamne strigat-am. Punem Stihiri 10,
Stih: Şi cântăm Stihira zilei de două ori ghml
De grăiţi adică dreptate.„ al 7-lea

Din Proorocia Isaiei cetire. a un desmierdat m' am
Cap, 13, Vers 2. depărtat dela darul tău,
idicaţi semn pe vârful muntelui,
înălţaţi glas lor, nu vă temeţi,
Doamne. Şi bogăţia bu-
chemaţi cu mâna, deschideţi bo- nătăţii risipindu-o, am
ieri. Eu voiu rândui şi voiu po- alergat la tine îndurate,
văţui pre dânşii, uriaşi vor veni sil
plinească. mânia mea, bucurându-se strigând c ă t re tine: Dumne-
şi seminţindu-se. Glas de neamuri multe
pre munţi asemenea cu neamuri multe, zeule greşit-am 1 Milueşte-mă.
.glas de împăraţi şi de neamuri adunate. Domnul
Savaot a poruncit neamului întrarmat, ca să vie
din pământ de departe, dela marginea temeliei Apoi patru Martirice ale glasului şi patru din
cerului, Domnul şi întrarmaţii lui să strice Mineiu. Slavă, a morţilor, Şi acum a Născă
toată lumea. Plângeţi, că aproape este ziua toarei de Dumnezeu, cea întâia a glasului.
Domnului şi sfărâmare dela Dumnezeu va veni.
Pentru aceea toată mâna va slăbi şi tot su- Eşire : Lumină lină„.
fletul omului se va spăimânta. Turbura-se-vor
solii, şi-i vor cuprinde dureri, ca pre femeia Prochimen glasul al 4-lea. Psalmul 59.
Dă-ne nouă ajutor din necaz şi deşartă Dela Pilde cetire.

este mântuirea omului.
Cap. 10, Vers 32.
Stih: in gura dreptului pică înţelep
Dumnezeule, lepădatu-ne-ai pre noi şi
ciune; iar limba nedreptului va
ne-ai surpat. pieri. Din buzele oamenilor drepţi
pică daruri ; iar gura celor ne-
Dela Facere cetire. credincioşi se răzvrăteşte. Cumpenele
viclene, urâciune sunt înaintea Dom-
Cap. 8, Vers 4. nului ; iar cumpăna dreaptă primită
i a şezut corabia 1I1 luna a şap ~ este lui. Ori unde intră strâmbătatea,
tea, în douăzeci şi şapte de zile acolo şi ocara; iar gura smeriţilor cugetă în-
ale lunii, pre munţii Ararat. Iar ţelepciune. Săvârşirea drepţilor va îndrepta ipre
apa a scăzut până la luna a ze- dânşii; iar împiedecarea călcătorilor de lege,
cea ; iară în luna a zecea, în ziua îi va prăda pre ei. Nu vor folosi averile în
cea dintâiu a lunii, s'au ivit vârfurile ziua mâniei, iar dreptatea va izbăvi din moarte;
munţilor. Şi a fost după patruzeci de murind dreptul lasă grija, iar pierirea necre-
zile, deschis-a Noe fereastra corăbii, dincioşilor este urâtă şi de râs. Dreptatea ne-
care o făcuse. Şi a trimis corbul să vadă de vinovatului îndreptează căile ; iar necredinţa
a scăzut apa, şi ieşind nu s'a mai întors, până cade întru nedreptate. Dreptatea oamenilor
când s'a uscat apa de pre pământ. Şi a trimis drepţi va izbăvi pre ei; iar cei fărădelege se
porumbul după dânsul, să vadă de a scăzut vânează de păgânătatea Ier. Sfârşindu-se omul
apa de pre pământ. Şi neaîlând porumbul drept nu-i piere nădejdea; iar lauda necre-
odihnă picioarelor sale, s'a întors la dânsul dincioşilor va pieri. Dreptul din cursă va scăpa,
in corabie, că era apă preste toată faţa pă şi în locul lui se va da cel necredincios. In
mântului; şi tinzând mâna l-a luat şi l-a gura celor necredincioşi laţul cetăţenilor ; iar
N~"gat la sine în corabie. Şi aşteptând încă chibzuirea drepţilor cu bună sporire. Intru
şi alte şapte zile, iar a trimis porumbelul bunătăţile drepţilor se îndreaptă cetatea, şi
din corabie. Şi s'a întors la dânsul porumbul întru pierirea necredincioşilor bucurie. Intru
către seară şi avea în gura sa stâlpare de ~inecuvântarea drepţilor se va înălţa cetatea ;
măslin cu frunză; şi a ,cunoscut Noe, că a iar cu gura necredincioşilor se va săpa. Bat-
scăzut apa de pre iaţa pământului. Şi aştep jocoreşte pre cetăţeni cel lipsit de minte; iar
tând încă alte şapte zile, iar a trimis porumbul bărbatul înţelept linişte aduce.
şi nu s'a mai întors la dânsul. Şi a fost în anul
şase sute şi unul din vieaţa lui Noe, în luna '
dintâiu, în ziua dintâiu a lunii, scăzuse apa 1
de pre pământ; şi a descoperit Noe acoperişul

corăbiei, care făcuse, şi a văzut că a scăzut
apa de pre faţa pământului. Iară în luna a
doua, în ziua a douăzeci şi şapte, s'a uscat SÂMBĂTĂ
pttmântul. Şi a grăit Domnul Dumnezeu către
Noe zicând: ieşi din corabie tu şi femeia ta A TREIA SĂPTĂMÂNĂ
şi feciorii tăi şi femeile îeciorilor tăi cu tine.
Şi toate fiarele, câte sunt cu tine, şi tot trupul LA UTRENIE
dela pasări până la dobitoace, şi toată vie-
tatea care se mişcrt pre pământ, scoate-le cu Aliluia, pe glasul al 2-lea, cu Stihurile; şi
tine, şi creşteţi şi vă îmmulţiţi pre pământ. Troparele, glasul al 2-lea.
Şi a ieşit Noe şi femeia lui şi feciorii lui şi
femeile feciorilor lui cu dânsul. Şi toate fia- Apostoli, mucenici şi prooroci...
rele şi toate dobitoacele şi toată pasărea şi
Slavă:
toată vietatea, ce se mişcă pre pământ după
felul său, au ieşit din corabie. Şi a zidit Noe Pomeneşte Doamne ...
altar Domnului; şi a luat din toate dobitoacele
cele curate şi din toate pasăI·ile cele curate ; Şi acum. Maică Sfântă ...
şi a adus ardere de tot pre altar şi au mirosit
După întâia Stihologie, trei Sedelne ale mu-
Domnul Dumnezeu, miros de bună mireasmă.
cenicilor din Octoih, ale glasului ce să va
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 60. întâmpla, a Născătoarei de Dumnezeu ; apoi
Auzi Dumnezeule cererea mea, ia aminte ru- cetire la Exaimeron.
găciunea mea.
Şi indată: Fericiţi cei fără prihană ...
Stih:
Şi Sedealna morţilor, glasul al 5-lea.
Dela marginile pământului către tine am
stri{lat. .. OdHmeşte Mântuitornl nostru„.
304 SÂMBĂTĂ
Şi a NăsciHoarei de Dumnezeu. roagă pre Fiul tău să luăm cu-

Cela ce ai răsărit.„ răţire de greşeli.
Pentru toate acestea am arătat în Sâmbăta Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, glasul al
ce a trecut. 8-lea. Irmos:
. Apoi cântăm Canonul Mineiului şi al hramului Pre mine cel cuprins...
şi Patru-cântarea, dupre rânduiala lor. A cum este prăznuirea muce-
Nu zicem: Să cântăm Domnului... nicilor; să ne adunăm şi feri~
Ci îndată zicem Irmosul Mineiului, precum cind vitejiile lor cele prea cin-
am arătat în Sâmbăta a doua. stite, să lăudăm pre Hristos, cel
PATRU-CÂNTAREA ce i-a încununat pre dânşii.
Al căreea Acrostih la Greci este acesta : Cu dumnezeească dragostea
Cântă acestea Iosif ... lui Hristos, fiind aprinşi, preste
Facerea lui Iosif. cărbuni de foc aţi trecut ca
Şi se cetesc Cântările din Psaltire. preste nişte rouă, lăudându-l
Cântarea a 6-a, glasul al 4-lea, Irmos : pre dânsul fericiţi mucenici.
~ Venit-am întru adâncul mării... Slavă, a Treimii.
w~lll!L~ u picăturile
sângiurilor P re tine, Treimea cea mai
'< aţi adăpat inimile celor pre sus cu stăpânia şi dumne- ~
bine credincioşi, iar ta- zeească Unime, lumină şi lumini
berile necredincioşilor te laud, vieaţă şi vieţi; Mintea,
de faţă le-aţi înneca t Cuvântul şi Duhul Sfânt, întreit
într'însele, purtătorilor de bi- sfinte şi unul Dumnezeu.
ruinţă, cei ce sunteţi vrednici Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...
de laude. I esee, strămoşule, saltă, că
din rădăcina ta, din curata Fică
Prea slăvind cu mădularele a răsărit floarea vieţii, cel ce a
voastre pre Stăpânul tuturor, mântuit lumea, Hristos Dum-
acum vă prea măriţi neîncetat, nezeu.
lauda credincioşilor, fiind voi Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi,
mucenicilor şi mari sprijinitori. Dumnezeul lui Israil.
I n groapă prea adâncă te-au D e foe, de sabie şi de moarte

pus, Cuvinte; pentru .aceasta netemându-vă, aţi păzit mărtu
dărueşte odihnă şi iertare de risirea mântuirii, fiind întăriţi
greşeli, celor ce au murit cu de Hristos, fericiţilor.
credinţă; pentru sfinţitele ru- Stih : Sunetele lor întru bunătăţi se vor să
lăşlui şi seminţia lor, va moşteni pământul.
găciuni ale mucenicilor.
Cela ce eşti slobod întru cei ~
A Născătoarei de Dumnezeu. morţi, fiind stăpânitor vieţii şi
C a să te lăudăm Fecioară cu morţii, odihneşte pre cei ce i-ai
glasuri neîncetate, primeşte luat şi-i sălăşlueşte în curţile
aceste glasuri ale no astre şi tale, iubitorule de oameni.
Irmosul:
cinstiţilormucenici a fi bucurie
Primeşte-mă pre mine cel Bisericii tale şi v e s e 1i e sufle-
"cuprins de multe păcate, iubitului, bine eşti cuvântat în veci,
„torule de oameni, carele cad Doamne, Dumnezeul părinţilor
"la îndurările tale şi ca pre pro- noştri.
„rocul, Doamne, mământueşte". N u minţim ţie, Hristoase, nici ·
Apoi Ectenia şi Condacul morţilor.
te tăgăduim, strigat-au muce-
Cu sfinţii odihneşte ...
nicii în mijlocul muncilor, spăi
Icos:
mântând pre judecătorii cei ·
Tu însuţi fără de moarte ... fără de lege; bine eşti cuvântat
Acestea să se caute în Sâmbăta a doua.
în v e c i, Doamne, Dumnezeul „
părinţilor noştri.
Cei trei tineri în Babilon...
Slavă, a Treimii.
(('\ ui te-ai asemănat, suflete, fiinţă în trei feţe cinstim:
\JI poftind patimile cele cu ade- aOTatălui, a Fiului şi a Duhului,
vărat dobitoceşti? Pre cine ai strigând cu proorocul: Bine eşti
avut să te întreacă cu păcatele? •: cuvântat în veci Doamne, Dum-
Strigă dar, lui Hristos: Mân- , nezeul părinţilor noştri.
1
tueşte-mă bunule.
S finţilor, rugaţi cu de-adin- C um ai născut ca o maică
sul pre cel ce se odihneşte în- şi Fecioară ai rămas? Pre Dum-
tru sfinţi, ca să sfinţească întru nezeu am născut, nu cerea în
aceste sfinţite zile gândurile tu- ce chip, căci câte voeşte face,
turor celor binecredincioşi. zice dumnezeeasca fică.
P rea înnalte, cela ce eşti bo- Stih : Sfinţilor cari sunt pe pământul lui,
gat întru milă şi bun dă iertare minunate a făcut Domnul toate voile sale
robilor tăi celor ce au adormit întru dânşii.
mai 'nainte, rânduindu-i pre ei C eată a mucenicilor de Dum-
în cetele sfinţilor, ca un iubitor nezeu aleasă, învredniceşte pre
de oameni. robii tăi a fi închinători dum-
A Născătoarei de Dumnezeu. nezeeştei şi de vieaţă făcătoarei
N ăscut-ai afară de legile firii crucii Mântuitorului.
pre Ziditorul cel ce s' a făcut Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai
om. Pre acela dar roagă-l, Prea- primit, Doamne.
curată, să treacă cu vedere a I mpărate fără de moarte, vis- .
nelegiuirea şi păcatele tuturor. tierul vieţii, învredniceşte vieţii
Alt Irmos: tale celei veşnice pre robii tăi,
Cela ce ai mântuit prin înger... pre cari i.-ai ales, întru credinţă
Cela ce ai arătat pomenirile şi întru nădejde.
~
TRIODUL 20
306 SÂMBĂTĂ
Irmosul: focul suferindu-le ca nişte ră- ~

Cela ce ai mântuit prin înger core~lă, mucenicilor, cu bucurie
„pre tineri din foc şi cuptorul aţi strigat: Binecuvântaţi lucru-
„cel ce suna ca tunetul, l-ai pre- rile Domnului pre Domnul.
făcut în rouă; bine eşti cu-
Tabăra mucenicilor cea din ~
:: vânt a t Dumnezeul părinţilor oastea lui Dumnezeu învin-
· „noştri".
gând înşelăciunea, ca nişte bi-
Cântarea a 8-a Irmos : ruitori au strigat: Binecuvântaţi
Mântuitorule al tuturor ...
lucrurile Domnului pre Domnul.
u minte f ă r ă de temere,
C mergând la luptele cele cu
durere, mucenicilor, aţi suferit
Binecuvântăm pre TatăJ.
Fiului împreună şi Tatălui să

dureri trupeşti şi mutându-vă ne închinăm şi prea sfântului
la desfătarea cea fără de durere, Duh; şi toţi cu credinţă să stri-
găm: Treime cea întru o unime,
uşuraţi toată durerea inimii.
Cei ce aţi luat cele de sus Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
în locul acestor stricăcioase, pre
mine cel stricat cu patimi tru- Tu Preacurată, Fecioară şi
peşti mântuiţi-mă . . Pr~n P?St şi '
maică te-ai arătat, născând fără ~
prin nevoinţa rugac1 un1lor, bărbat pre Dumnezeul tuturo:.
dumnezeeşti mucenici, rugând Deci roagă-l, să mân tueasca
pre Dumnezeul tuturor. · pre robii tăi.
Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii
Cu rugăciunile mucenicilor săi Dumnezeul lui Israil.
tăi Hristoase, trimite milele tale '
' Cu rugăciunile mucenicilor
. tuturor; şi celor ce s' au mutat
învredniceşte, Hristoase Mân-
din vieaţă la tine cel milostiv,
dărueşte-le iertare datoriilor şi
tuitorule, pre robii tăi, să se
. odihnă dumnezeească. închine şi să vadă făcătoarea de
vieaţă crucea bunătăţii tale.
Stih : Sufletele lor întru bunătăţi se vor
Ca aceea ce ai născut pre sălăşlui...
· Dumnezeu cel fără de păcat, Cela ce ai stricat puterea

Născătoare de D u m n e z e u,
morţii cu învierea ta ce?+ d!?
şterge păcatele noastre cu ru-
morţi, odihneşte cu aleş11 . , tai,
găciunile tale cele de maică şi ne
pre cei ce s' au mutat, ca sa te
mântueşte pre noi cei ce stri-
laude pre tine, Doamne.
găm: Binecuvântaţi lucrurile
Irmosul:
Domnului pre Domnul. Să lăudăm, bine să cuvântăm ...
Alt Irmos:
Tinerii cei grăitori... Tinerii, cei de Dumnezeu
Muncile cele arzătoare ca „cuvântători în cuptor, împre-
. ~·'.' ' . . . . ',' ' . ' . . . . . . . . ~~~-ilf~
A TREIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 307 ~
„ună cu focul şi văpaia călcân- Alt Irmos: ~

„du-o au săltat: Binecuvântaţi Slăvimu-te pre tine... ·
„toate lucrurile Domnului pre 51 săvârşim credincioşilor

„Domnul". pomenire a mucenicilor, ca să
Cântarea a 9-a, Irmos : ne împărtăşim măririi acelora,
Eva cu adevărat... lăudând luptele nevoinţelor lor.
întărindu-vă minteapre piatra IX bărbăţia voastră foarte

l cea înţelegătoare, mucenici- s'au temut fiarele, focul s'a stins,
lor, aţi rămas nebiruiţi de toate arcele s'au sfărâmat; întru voi
meşteşugirile vrăjmaşului. Pen- mucenicilor minunat este Dum-
tru aceasta întăriţi-mă pre nezeu.
mine, cel pornit spre patimile Slavă, a Treimii.
cele stricătoare de suflet, cu
Fire mai presus de toată stă
rugăciunile voastre cele către
· Dumnezeu. pânia, unime în trei feţe, Pă
rinte şi Fiule şi Sfinte Duhule,
Dumnezeescule şi cu adevă lumină şi vieaţă, Stăpânie dum-
rat luminatule cor al muceni- nezeească, păzeşte pre cei ce te
cilor, roagă pre Stăpânul cel prea slăvesc pre tine.
prea bun, să ne dăruească tu- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
. turor în vremea postului iertare Bine te cuvântăm pre tine, ·
greşelilor şi bucurie veşnică.
Dumneze ul lui Israil, cel ce te-ai
Iubitorule de oameni, cela ce arătat lumii din Fecioară şi ai
însuţi eşti bun, învredniceşte ridicat cornul mântuirii noastre. ·
pre robii tăi, cei ce au adormit Stih: Sfinţilor, celor ce sunt pre pământul lui,
întru nădejdea în vierii, a se minunate a făcut Domnul toate voile sale
întru dânşii.
împărtăşi luminii tale celei ne-
înserate şi veşnice şi desfătării Cei ce sunteţi rugători pentru
celei dulci ; ca cu frică să te lume, mucenici ai lui Hristos,
slăvim pre tine. învredniciţi-ne pre toţi să ve-
dem şi să ne închinăm crucii lui,
cu rugăciunile voastre.
Locaşluminii s'a făcut prea
sfântul tău pântece, Preacurată. Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai
Pentru aceasta cu credintă:strig primit, Doamne.
către tine: Luminează luminile Unde izvorăşte izvorul vieţii
oe hi 1or sufletului meu şi-mi şi cercetează lumina feţei tale,
arată cărarea cea dreaptă, mie Fiule al lui Dumnezeu, acolo
celui ce cu inimă cur a tă te aşează pre cei ce s' au mut a t
· fericesc. la tine.
~~~~~~-~z®l
308 SÂMBĂTĂ A TREIA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST
Irmosul: Invăţătură pentru pentru Stihoavnă,

Lăudări şi '
este în Sâmbăta a doua a sfântului post.
S lăvimu-te pre tine, Maica lui Bine este a ne mărturisi...
„Dumnezeu şi te lăudăm Năs Ceasul 1-iu şi Otpustul.
„cătoare de Dumnezeu, Fe-
„cioară; că ai născut pre Mân-
„tuitorul sufletelor noastre".
LUMINÂNDA. LA LITURGHIE
Cel ce ai împodobit...
Fericirile ·glasului; Prochimenul zilei şi al
Slavă. morţilor.
Cela ce stăpâneşti pre cei morţi... Apostol către Evrei şi altul al morţilor.
Şi acum: Evanghelia dela Marcu şi alta a morţilor.
Ceeace eşti bucuria Ingerilor... Chinonicul zilei şi al morţilor.
IN DUMINICA
A TREIA A SFÂNTULUI POST
SERBĂM INCIDNAREA~CINSTITEI ŞI DE VIAŢĂ FĂCĂTOAREI CRUCI.
SÂMBĂTĂ SEARA
LA VECERNIA CEA MICĂ
Patru Stihiri podobnice, glasul al 6-lea.
Podobia: Ingereştile puteri...c r u ci i l-a deschis pre acesta

~ cum oştile îngereşti cu- tuturor celor ce v oe s c să se
prind lemnul cel cinstit, curăţească prin post şi prin la-
~llfjll!~\"" cu bună cucernicie în- : crimi. Deci, văzându-l pre ace-
--~ cunjurându-1 şi chiamă sta pus înainte, veniţi să cădem
pre toţi credincioşii spre la dânsul cu frică credincioşii,
· închinăciune. Deci veniţi cei ce strigând: Deschide, cruce, por-
vă luminaţi cu postul, să cădem ţile cerurile celor ce te iubesc
la dânsul cu bucurie şi cu frică, pre tine.
· strigând cu credinţă: Bucură-te, Slavă, şi acum, asemenea.
cinstită c r u ce, întărirea lumii. Când te-a văzut pre tine pi-
!
j!
De două ori. ronit pre cruce, cuvinte al lui
Ca să pierzi blestemul lui Dumnezeu, ceeace te-a născut
Adam, ai luat trupul nostru, fără de sămânţă, s'a tânguit
· fără de păcat şi te-ai răstignit strigând : Vai mie, Fi u 1 meu
. şi ai murit, Iisuse prea bunule. prea dulce 1 Ce smerenie este
Pentru aceasta, cinstim cu ere- aceasta, Dumnezeul meu? Cum
~ dinţă crucea ta şi suliţa, bu- rabzi patimă cu judecată ne-
. retele, trestia şi cuele; şi cerem dreaptă, cela ce eşti f ă r ă de
să vedem învierea ta. patimă? Laud cu cântări înfri-
coşata şi nespusă pogorîrea ta.
Jncuiat-a Edemul de demult LA sTIHoAvNA
'/!:. şarpele prin lemn; iar lemnul Stihiri prosomice, glasul al 2-lett. ::
~~~~~~~fcit~~~~~~zi
310 DUMINICĂ
Podobia: Casa Eufratului... zice: Binecuvintează Stăpâne ! Şi Preotul; Bine

este cuvântat Dumnezeul nostru.„ Apoi, Sfinte
Deslegându-ne de legăturile Dumnezeule şi după Tatăl nostru, troparul ·•
Crucii : Mântueşte Doamne poporul tău. Slavă,
osândirii celei de demult, noi, Şi acum, Condacul. Şi ridică Preotul cinstita
credincioşii, prin lemnul crucii, Cruce cu discul pe cap şi o duce la sfânta
masă, mergând înaintea lor cu două făclii
să slăvim pre Hristos, cel ce aprinse, şi pun cinstita Cruce pe sfântul Anti-
s' a pironit pre dânsa. mis, în locul Evangheliei ; iar Evangelia o pune
mai sus. Şi arde lumânare toată noaptea, în-
Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru, aintea cinstitei Cruci.
şi vă închinaţi la aşternutul picioarelor lui,
că sfânt este.
Vino acum împreună cu noi,

Davide, mişcă-ţi a 1ă u t a cân-
tând, înnălţaţi pre Hristos cre-- SÂMBĂTĂ SEARA
dincioşilor şi vă închinaţi aşter LA PRIVEGHERE
nutului picioarelor lui. Binecuvântând Preotul, cântăm după obiceiu
Stih: Iar Dumnezeu, împăratul nostru mai Psalmul începător ; apoi cetim Catisma întâia,
•' 'nainte de veac a făcut mântuire în mijlocul La Doamne strigat-am.„ Punem Stihiri 10 şi
pământului. cântăm trei Stihiri ale învierii din Octoih, trei
ale lui Anatolie şi patru ale cinstitei Cruci.
Să înnălţăm, popoare, lem- Glasul al 5-lea.
nul cel ce este pus înainte, prin Podobie: Bucură-te cămara„.
carele ne dă nouă Hristos mân-
trăluceşte,
cruce a Dom-
tuire şi cu credinţă să-l sărutăm.
nului, luminate fulgerile
Slavă, Şi acum, a crucii-Născătoarei de darului tău în inimile ,
Dumnezeu, asemenea.
, CI celor ce te cinstesc pre ·.
I nnălţat pe cruce, pentru oa-
~,„4
~J
meni, văzând pre Fiul tău, Fe-
tine şi cu dragoste dum-1
nezeească te primesc, ceea ce
~~
,~-(
cioară, ai strigat tânguindu-te: eşti de lume dorită; prin carea ~î
~~~~ Slavă milostivirii tale 1
~~ s'a pierdut mâhnirea lacrimilor, ~
~i~I
,:.-dl
~ţ.„,l
Apoi, din cursele morţii am scăpat şi ~_.-:j.
w:j Acum slobozeşte pre robul tău.„
.
la veselia cea neîncetată ne-am !ff;
~~1
r...; Sfinte Dumnezeule, şi după Tatăl nostru. mutat. Arată bună cuviinţa fru-
~~
museţii tale, dăruind răsplătirile

~-:
i;;:;4 Troparul, glasul 1-iu.
\h\j
~-· Mântueşte Doamne poporul postirii robilor tăi, celor ce cer
~ tău, şi . binecuvintează moşte cu credinţă folosinţa ta cea
~~ nirea ta; biruinţă binecredincio- bogată şi mila cea mare.
sului nostru Rege, asupra celor Bucură-te, cruce purtătoare
protivnici dărueşte şi cu crucea de vieaţă, raiul cel frumos al
ii'. ta păzeşte pre poporul tău. Bisericii, pomul nestricăciunii,
Ectenia mică, şi Otpustul. carele ne-ai înflorit desfătarea.
Iar după Otpust, intră Preotul cu Diaconul Slavă celei veşnice, prin carea
şi cu Eclesiarhul în Vestmântărie şi se îmbracă
Preotul şi Diaconul; şi cădind cinstita cruce; se gonesc taberile dracilor şi
-~ - ..
~b~~ "1E".{{?'~~~~~~~'tif'P1'~~7:JZ~.?-l'J'~"-~:;;·"m~1
z~~~~~~.:_-~ I ~ -t==~; f;0t:l! ~~e~: t: tt(~~~Ll.$"~L!(~~e(fl.:t<~~ J
· împreună se veselesc cetele în- cela ce ai primit răstignire de

gerilor şi adunările credincio- bună voie, spre învierea cea
şilor prăznuesc. Arma cea nede obşte a neamului omenesc ·
. biruită, tăria cea neclătită, bi- şi prin trestia crucii sângerân-
ruinţa împăraţilor, lauda preo- du-ţi degetele cu văpsele roşii,
ţilor. Dă-ne şi nouă acum să te-ai milostivit a iscăli pentru ·
ajungem la patimile lui Hristos noi ca un împărat cele ce sunt
şi la înviere 1 de iertare şi nu ne trece cuve-
derea pre noi cei ce suntem
Bucură-te, cruce purtătoare
ameninţaţi iarăş prin depărta
de vieaţă, semnul cel nebiruit
al creştinătăţii, uşa raiului, îţi rea cea dela tine. Ci te milos-
tiveşte, unule îndelung răbdă- ·
tărirea credincioşilor, zidul cel
torule, spre poporul tău cel ce
dimprejurul Bisericii. Prin carea
s' a pierdut şi a încetat bleste- este în nevoi şi te scoală şi bi-
rueşte pre cei ce se ~luptă cu ·
. mul şi s' a înghiţit puterea morţii
şi ne-am înnălţat de pe pământ
noi, ca un atotputernic.
· la cele cereşti. Armă nebiruită, Şi
împotrivirea dracilor, mărirea Dogmatica glasului.
Eşire : Lumină lină„. Prochimenul:
mucenicilor, podoaba cuvio-
şilor cu adevărat, limanul mân- Domnul a împărăţit. Ecteniile şi celelalte
dupre obiceiu.
tuirii, ceea ce dă r u eşti lumii
LA LITIE
mare milă.
Stihirile hramului, Slavă, Şi acum,
Veniţi amândoi cei întâi zi- glasul al 5-lea.
diţi, cari aţi căzut din ceata cea Văzându-te toată făptura
· de sus prin pisma ucigaşului răstignit pre cruce gol, pre tine
de oameni, pentru gustarea Făcătorul şi Ziditorul tuturor, ,
cea amară a mâncării din pomul s' a schimb a t de frică, şi s' a
cel de demult. Iată vine prea tânguit; soarele şi-a oprit lu-
cinstitul lemn cu adevărat, la mina şi pământul s'a clătit; pie- ·
· carele alergând cu bucurie îm- trele s'au despicat şi catape-
brăţişaţi-l şi strigaţi către dân- teasma bisericii s' a rupt; morţii
sul cu credinţă: Tu eşti spriji- din mormânturi s' au sculat şi
. neala noastră, cruce prea cin- puterile îngereşti s'au spăimân
stită, din al căreea fruct gustând, tat, zicând: O minune 1Judecă
am dobândit nestricăciune, torul se judecă şi p ă t i m e ş t e . ·
· luând adevăratul Edem cel din- voind, pentru mântuirea şi în-
tâi şi mare milă. noirea lumii.
Slavă, glasul al 3-lea. LA STIHOAVNĂ
Hristoase Dumnezeul nostru, Stihirile Octoihului dupre Alfa Vita, Slavă
312 DUMINICĂ
Şi acum, glasul al 4-lea. Podobia: Porunca cea cu taină.„
Doamne, cela ce ai ajutat în rai cu lemnul a golit

războiu prea blândului David, in tâi vrăjmaşul, pen-
ca să supuie pre cel de alt neam, ~~t}-ru mâncare aducând
. fii împreună în războiu cu cre- ' oarte; iar lemnul cru-
dinciosul nostru Rege şi cu arma -· cii înfigându-se în pă
crucn "'. .. noŞ-
.. surpa"' pre vra1maş11 mânt, a adus oamenilor îmbră
. tri. Arată milostive spre noi căminte de vieaţă şi toată lumea
· milele tale cele de demult; şi s' a umplut de toată bucuria. Pre
să cunoască adevărat, că tu eşti care văzându-o pusă spre în-
Dumnezeu şi că spre tine nă chinăciune, împreună să stri-
. dăjduind, biruim; rugându-se găm popoare lui Dumnezeu cu
dupre obiceiu Preacurată maica credinţă: Plină este de s 1avă
' ta, să se dăruiască nouă mare casa lui.
milă.
Slavă, Şi acum, tot aceasta:
Troparul, glasul 1-iu.
Antifoanele glasului.
Născătoare de Dumnezeu : De două ori.
Toată suflarea„.
Şi a Crucii, odată.
Evanghelia Utreniei, ce va fi de rând a învierii.
Mântueşte, Doamne, poporul tău.
Invierea lui Hristos văzând„.
Şi cealaltă urmare a Privighierii. Iar de nu
este Privighiere, zicem Troparul învierii, Slavă, Psalmul 50.
a Crucii, Şi acum, a Născătoarei de Dumne- Slavă, glasul al 8-lea.
zeu învierii.
Uşile pocăinţii deschide-mi...
acum.
Şi
De se va întâmpla înainte prăznuirea Bunei In cărările mântuirii...

Vestiri în Duminica Crucii, să se caute Tipic
~~
la sfârşitul cărţii la litera R. De se va în- Apoi pe glasul al 6-lea, Stih:
tâmpla Sărbătoarea Bunei-Vesţiri în Duminica
F~l
Milueşte-mă Dumnezeule dupre mare ...
închinării Crucii, să se caute Tipic la sfârşitul
~ cărţii la litera S. La mulţimea faptelor mele„.
~
~ CXSaaaaaaggaaaaaaaa
Caută înapoi, pagina a 3-a.
CANOANELE.
~
l~ La Utrenie.
Al învierii şi al Născătoarei de Dumnezeu pe 6,
şi din Triod, pe 8.
ilhld
~ DUPĂ CEI ŞASE PSALMI Alcătuirea sfântului părintelui nostru

Teodor Studitul.
Dumnezeu este Domnul... Pe glasul Octo-
. ihului. Şi cântăm Troparul învierii de două ori. Câ.ntarea 1-a, glasul 1-iu, Irmos.
Slavă, a Crucii. Ziua învierii.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ~iua a Ce a St a de prăznuire
Gavriil zicând ţie, Fecioară„. ~ este că, cu învierea lui Hri-
Şi obişnuitele Stihologii. stos moartea s' a arătat deşartă;
Sedelnele, cântăm ale învierii. De este hra- razele vieţii au răsărit, Adam
mul cinstitei Cruci, după Polieleu, sedealna sculându-se dănţueşte CU bu-
~ Crucii, glasul al 8-lea.
~~~~i™-~-~
curie; pentru aceasta strigăm, Catavasie.

cântând, cântare de biruinţă. Dumnezeescul Moisi a în-
„semnat mai 'nainte de demult
nua aceasta este a închinării „în marea roşie crucea ta, când
cinstitei cruci; veniţi toţi la „a trecut pre Israil, tăind marea
dânsa. Că revărsând razele cele „cu toiagul, cântându-ţi cântare
luminoase ale învierii lui Hri- „de ieşire, Hristoase Dum-
stos, le pune înainte. Să o să „nezeule".
rutăm deci, sufleteşte bucu-
rându-ne. Cântarea a 3-a, Irmoi :
Veniţi să bem băutură nouă ...
Arată-te crucea Domnului
!
eniţi să cântăm cânt are
cea mare; arată-mi acum dum. . nouă, prăznuind pierzarea
nezeescul chip al frumuseţii ia ului; că Hristos s'a sculat
tale, învrednicindu-mă a fi în . . din mormânt, omorând moartea
chinător laudei ta 1e; că strig şi mântuind toată lumea.
către tine ca şi către o însufle-
ţită şi te sărut. Veniţi credincioşilor să
scoatem apă nu din fântână,
ce
&\ laude cu un glas cerul şi izvorăşte apă stricăcioasă, ci ~
pământul, că pusă este înaintea din izvorul luminării; închinân-
· tuturor prea fericita cruce, pe du-ne crucii lui Hristos, întru
care pironindu-se trupeşte, care ne şi lăudăm.
Hristos s'a jertfit Pre aceasta
Sărutând ac u m crucea ta,
· să o sărutăm sufleteşte bucu-
rându-ne. carea o a închipuit oarecând
Moisi cu palmele, biruim stă
Slavă., a Treimii.
pâne, Hristoase, pre Ămalic
O Treime duprefeţe, o unime cel netrupesc şi ne şi mântuim
dupre chip, Părinte, Fiule şi prin ea.
. Duhule; unime întocmai puter- Cu .ochi şi cu buze curate,
nică în sfat, în voinţă şi în stă
începând cântare de bucurie, să
pânirea puterii, păzeşte lumea ne închinăm credincioşilor cu
ta, pace dăruindu-i. bucurie crucii Domnului, întru
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. cântări lăudându-o.
~ştiind nici cum ispita de Slavă, a Treimii.
· bărbat, F e ci o a r ă, ai născut Pre un Dumnezeu fără în-
prunc fără să m â n ţ ă; şi prin ceput în trei ipostasuri cinstesc,
acea prea curată naştere aduci pre cel nedespărţit dupre chi-
· pre făcătorul tuturor, pre Hris- pul fiinţii: Pre Tatăl, pre Fiul
. tos Dumnezeu. Deci pre acela şi pre Duhul cel viu, întru ca-
~ roagă-l, să împace toată lumea. rele ne-am botezat.
314 DUMINICĂ
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„. tine, Fiu 1 lui Dumnezeu, mi-

Moisi a văzut de demult în lueşte-ne pre noi.
rug cu închipuire taina ta, cu- Şi acum. a Născătoarei de Dumnezeu.
rată; că precum pre acela vă. Născătoare de Dumnezeu
paia nu l-a ars, aşa nici pân- Fecioară, roagă pre Fiul tău,
tecele tău focul dumnezeirii. carele de bună voie s' a pironit
Catavasie. pe cruce şi a înviat din morţi,
I ntăreşte-mă, stăpâne Hris- pre Hristos, Dumnezeul nostru
„toase, cu crucea ta pe piatra să mântuească sufletele noastre.
„credinţei, ca să nu se clătească Cântarea a 4-a, Irmos :
„gândul meu de năvălirile rău... La dumnezeeasca streajă.„
„lui vrăjmaş; că numai tu în-
„suţi eşti sfânt".
]]___ ată a înviat Hristos 1 zis-a în-
gerul mironosiţelor femei; nu
Sedealna, glasul al 6-lea. plângeţi; ci mergând spuneţi
apostolilor: Bucuraţi-vă 1Astăzi
Crucea ta, Doamne, s'a sfin-
este mântuirea lumii; tirănia
ţit, că cu dânsa se fac tămă
vrăjmaşului a pierit cu moartea.
duirile celor bolnavi întru pă
cate; printr'ânsa cădem înain- Bucuria cea pentru închina-
tea ta, milueşte ...ne pre noi. rea crucii tale, celei purtătoare
Stih : Innălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru
de viaţă, astăzi întâmpinându-o
şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui că Hristoase, întâmpinare facem
sfânt este. prea sfintele tale patimi, care
Astăzi s' a plinit cuvântul pro- le--ai suferit pentru mântuirea
orocului; că iată ne închinăm la lumii, Mântuitorule, ca un pu-
locul unde au stătut picioa- ternic a toate.
~ rele tale, Doamne. Şi gustând Astăzi se face bucurie în cer
din lemnul mântuirii, am aflat şi pre pământ, că se arată lumii
~ mântuire din patimile păcatului. semnul lui Hristos, întreit fe-
Pentru rugăciunile Născătoarei ricita cruce; că aceasta puin-
· de Dumnezeu, unule iubitorule du-se înainte, izvorăşte celor
. de oameni. ce se închină ei dar pururea
Slavă: curgător.
Numai cât s'a înfipt lemnul Ce-ţi
vom aduce ţie, Hri-
crucii tale, Hristoase, temeliile stoase ? Că ne-ai dat cinstita
morţii s' au clătit, Doamne; că cruce să ne închinăm ei, pre
pre carele l-a înghiţit iadul cu care s'a vărsat sângele tău cel
poftă, 1-a liberat cu cutremur. prea sfânt şi s'a ţintuit trupul
· Arătat-ai nouă mântuirea ta, tău cu piroane; pre care acum
sfinte; pentru care te slăvim pre sărutându-o îţi mulţumim.
~~i~t!E~-~~zE~
Slavă, a Treimii. du-se, a mântuit lumea ca un

Laud trei ipostasuri ale unei milostiv.
Dumnezeiri, ale firii adică celei
singure prin sine fără despăr D ănţuesc cu veselie astăzi
. ţire; mărturisind pre Tatăl fără cetele îngerilor, pentru închi-
început, pre Fiul şi pre Duhul narea crucii tale; că cu dânsa
sfânt, o Domnie pe un scaun, ai sfărămat tab e rile dracilor,
o lmpărăţie întocma, o Stăpânie Hristoase, mântuind neamul
veşnică. omenesc.
A lt rai s' a cunoscut, Bise-
Numai tu, curată, te-ai arătat rica, ca şi cel mai din 'nainte, '
între femei odor prea minunat, având lemn purtător de vieaţă,
lucru înfricoşat; că tu ai înnoit crucea ta, Doamne, din care ~
firea, născând fără să m â n tă, prin atingere luăm nemurire.
. rămâind iarăş Fecioară ca şi
mai' nainte; că cel ce s-a născut Slavă, a Treimii.
· din tine este Dumnezeu ade- Trei împreună fără de înce-
vărat. put slăvesc, pre un Dumnezeu
Catavasie., întru o fiinţă; pre Ta tăi, pre
Pre cruce văzându-te pre Fiul şi pre Duhul, o lumină în- ,
· „tine, puternice, luminătorul cel treit strălucitoare, o împărăţie
. „mare de cutremur cuprinzân- întocmai stăpânitoare, în unime
„du-se, şi-a strâns şi şi-a ascuns neamestecată.
· „razele şi toată zidirea a lăudat Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
„cu frică, îndelungă răbdarea
„ta; că s'a umplut pământul Născut-ai dupre legea firii,
„de lauda ta". dar mai presus de lege; că nu-
Cântarea a 5-a, Irmos : mai naşterea ta a fost fără de
Să mânecăm cu mânecare adâncă„.
sămânţă. Felul naşterii tale este
înfricoşat şi gândindu-se şi
11)) ăsărit-ai din mormânt lumii, grăindu-se, ceeace eşti cu totul
J1').l lumina cea neapusă, stră fără prihană.
lucind nestrlcăciune şi micşo-
rând, Doamne, mâhnirea cea catavasie.
· de moarte din marginile lumii, Mânecând, te lăudăm pre
ca un îndurat. „tine, Mântuitorule îndurate,
Să ne apropiem curăţiţi cu „aflând pace prin crucea ta, prin
postul, cu căldură să sărutăm „care ai înnoit neamul omenesc;
~ lemnul cel prea sfânt cu laude; „ducându-ne pre noi la lumină ·
~ pe carele Hristos răstignin- „neînserată".
@~~™ift!~~~~~~~WtSfll3~
316 DUMINICĂ
Cântarea a 6-a, Irmos : Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.

Pogorîtu-te-ai în cele de desubt... M.nune mai mare decât toate
~ărâmând moartea, Hris- minunile întru tine s' a arătat,
\) toase, ai înviat ca un împă ceeace eşti mieluşa neîntinată.
rat, chiemându-ne pre noi din Că ai născut pre Mielul, cel ce
cămările iadului, spre desfăta- 1
a şters păcatul lumii. Pre carele
rea împărăţiei cerurilor, în pă roagă--1 cu deadinsul, pentru cei
mântul nemuririi. ce te laudă pre tine.
Bucurându--ne întru cântări Catavasie.
d umnezeeşti, să strigăm lui Cbipul dumnezeeştei cruci,
Dumnezeu credincioşii, săru- „Iona mai 'nainte 1--a însemnat,
tând crucea Domnului; că iz-- „în pântecele chitului, cu pal-
vorăşte izvor de sfinţenie tu-- „mele întinse şi a ieşit din fiară,
turor celor din lume. „mântuindu-se cu puterea ta,
Se plineşte glasul scriitorului „Cttvântule".
de cântări: Că iată ne închinăm Condac, glasul al 7-lea.
aşternutului preacuratelor tale Nu mai păzeşte încă sabia
picioare, atotputernice, cinstitei cea de văpaie uşa Edemului. Că
. cruci, lemnului celui prea dorit. într'însa a venit prea slăvita le-
gătură, 1e m n u l crucii; acul
Lemnul pre carele l-a văzut
morţii şi biruinţa i a d u 1 u i s' a
băgat în pâinea ta proorocul
cel plângător, adică crucea ta gonit; că de faţă ai s t ă t u t
îndurate sărutându-o, lăudăm Mântui toru 1 meu, strigând
legăturile tale, îngroparea, suliţa
celor din iad: Intraţi iarăş
A •
· şi piroanele. 1n rai.
ICOS.
S:ânta cruce, care ai primit,
. Hristoase, a o purta pe umere Trei cruci a înfipt Pilat în
şi a te înnălţa pe dânsa şi cu
Golgota: Două tâlharilor şi una
dătătorului de vieaţă. Pe care,
trupul a te răstigni, sărutân-
văzându-o iadul a zis celor de
. du-o, luăm putere asupra nevă-
zuţilor vrăjmaşi.
jos : O 1 slugile mele şi puterile
mele, cine este cel ce a înfipt
Slavă, a Treimii. piron în inima mea? Cu suliţă
Unime în trei feţe o laud şi de lemn m-a împuns fără de
Treimii întru o fiinţă mă în- veste şi mă rup. La cele din
chin; unui Dumnezeu, unime lăuntru ale mele mă do ar e,
· întreită, unei lumini întreit stră pântecele meu se chinueşte,
~ lucitoare, Tatălui şi Fiului şi simţirile' mi furbură duhul şi mă
Sfântului Duh. silesc a lepăda din mine pre
~~~~!~~~~~~~~~~~
Adam şi pre cei din Adam, cari 1

învierii sale din morţi, mai 'nainte a trimis
sceptrul Său, semnul cel împărătesc, adică
îmi sunt daţi prin lemn; că lem- crucea cea făcătoare de vieaţă, care ne umple
pre noi de veselie şi de foarte mare tărie şi
nul pre ei iarăş îi duce în rai. ne îmbărbătează a fi gata a primi şi a lăuda
şi pre Insuşi împăratul ce vine după dânsa,
SINACSA R. carele are cu prea mare mărire a se veseli
pentru biruinţă. Iar pentru că stă ridicată cin-
Stihuri: stita cruce în săptămâna cea din mijlocul po-
stului, pricina este aceasta : Că sfântul post de
Tot pământul săse închine crucii celei cu patruzeci de zile, este asemenea apei celei
totul sfinte. din Merra, pentru sfărâmarea, amărăciunea
şi supărarea ce ne aduce. Şi precum în
Prin care a cunoscut a se închina ţie Cuvinte. mijlocul acelei ape a băgat lemn dumne-
zeescul Moisi şi o a îndulcit, aşa şi Dumne-
zeu trecându-ne acum prin marea roşie cea
ntru această Duminică, a treia gânditoare şi scoţându-ne dela Faraon cel ne-
din post, prăznuim închinarea văzut, cu lemnul cel de viaţă dătător al cin-
cinstitei şi de viaţă făcătoarei stitei şi de viaţă făcătoarei cruci, îndulceşte
cruci, pentru această pricină. Fi- amărăciunea care ne pricinueşte acest post ~
indcă prin patruzeci de zile ale po- ' de patruzeci de zile ; şi ne îndeamnă şi ne
stului şi noi oare cum ne răstignim, ' dă mângâiere, celorace vieţuim ca şi cum
omorâţi fiind de patimi ; şi avem întru am fi în pustie, până ne va duce la Ierusa-
noi supărare şi simţire de mâhnire şi limul cel înţelegător, cu învierea sa din morţi.
de greutate, vieţuind cu nepurtare de grijă Mai putem tâlcui şi aşa : Crucea este un
şi căzând. Pentru aceasta se pune înaintea fel de pom al vieţii ; acel pom al vieţii a fost
noastră cinstita şi de viaţă făcătoarea cruce, sădit în mijlocul raiului celui din Edem. Cu
ca şi cum ne-ar îndemna şi ne-ar îmbărbăta cuviinţă dar şi cu tocmeală dumnezeeştii pă-
şi ne-ar ajuta nouă. De asemenea aducân- rinţi au pus lemnul crucii în mijlocul acestor
du-ne aminte de patimile Domnului nostru Isus sfinte patruzeci de zile, ca să ne aducă aminte
Hristos şi mângâindu-ne pre noi. De vreme lăcomia mâncării lui Adam şi ca să ne închi-
ce Dumnezeul nostru pentru noi s'a răstignit, puească peirea şi căderea aceluia, printr'acest
în ce chip suntem noi datori cu mult mai vâr- lemn de acum. Noi însă mâncând din acesta
tos a face aceea pentru dânsul. Şi încă uşurând nu mai murim, ci vom îi vii. Cu puterea ace-
ostenelile noastre prin punerea înaintea ochilor stui lemn, Hristoase Dumnezeule, păzeşte-ne
a patimii stăpânului şi prin aducerea aminte şi de ispitele şi de năvălirile celui rău şi ne fă
nădejdea acelei măriri şi puteri, care s'a dat vrednici a ne închina patimilor tale celor
pentru cruce. Că precum Mântuitorul nostru dumnezeeşti şi învierii din morţi celei purtă-
suindu-se pre cruce, s'a preamărit pentru ne- toare de vieaţă; şi te îndură de ne dărueşte
cinstea, pentru tragerea cea fără omenie şi putere, ca să trecem cu veselie curgerea
pentru necazul şi munca cea foarte mare, aşa acestui post de patruzeci de zile ; şi ne milu-
şi nouă se cade să facem, ca să ne prea mă- eşte pre noi ca un bun şi iubitor de oameni,
rim împreună cu dânsul, măcar că suntem şi Amin.
nemulţumitori şi răbdăm fără de nici o plă
cere. Se mai tâlcueşte prăznuirea de astăzi şi Cântarea a 7-a, Irmos :
într'alt chip. Precum aceea, cari merg pe o Cela ce ai izbăvit pre tinel'Î din cuptor„.
cale grea şi lungă, ostenindu-se de greutatea
ei, dacă aîlă undeva vreun copac rămuros şi nviat-ai din mormânt a treia
cu frunze multe, făcând umbră mare,. ei şe ][
zând puţin se odihnesc şi ca şi cum s'ar înnoi _ zi, D o am n e, ca cel ce
prin odihnă, fac şi cealaltă rămăşiţă a căei ce
gândesc ; aşa şi acum întru această vreme a doarme, ucigând pre portarii ~
postului, întru această cale grea şi cu oste-
neală, este înfiptă şi pusă crucea cea aducă
iadului cu dumnezeeas ca pu-
toare de viaţă, prin orânduirea sfinţilor părinţi, tere şi ai sculat pre strămoşii cei
dându-ne nouă uşurare şi răsuflare sau întă de demult. Dumnezeul părin
rire şi făcând pre cei osteniţi voioşi şi uşori
şi pentru restul ostenelei. Sau, precum s'a ţilor, cel ce însuţi eşti binecu-
obişnuit a se face la venirea împăratului ; că
duc înainte steagul şi sceptrul lui ; apoi vine vântat şi prea slăvit.
după dânşii şi el buc.urându-se şi lăudându-se
pentru biruinţă şi veselindu-se, împreună se Dănţuind cu alăută de cân-
mângâe ; aşa şi Domnul nostru Iisus Hristos,
vrând să arate acea veselie aşa de mare pen-
tări, să ne bucurăm astăzi po-
tru biruinţa morţii şi cu slavă să iasă în ziua poare întru închinarea· crucii,
318 DUMINICĂ
slăvind pre Hristos, cel ce s'a „luând trup şi pe cruce piro-

răstignit pre dânsa, pre Dum- „nindu-te, mântuire ne-ai dăruit
nezeul părinţilor, cel s i n g u r „nouă, Hristoase, cel s i n g u r
binecuvântat şi prea slăvit. „bine cuvântat, Dumnezeu 1
„părinţilor şi prea slăvit".
Cela ce ai arătat organul mor-
ţii vistierie de vieaţă, carea lu- Cântarea a 8-a, Irmos :
mea o sărută, adică crucea ta, Această numită şi sfântă zi...
împărate al tuturor; sfinţeşte pentru ce ţineţi acum mi-
pre cei ce se închină ei, Dum- -- resme în mâini şi pre cine
nezeul părinţilor, cela ce însuţi căutaţi? Cel ce s'a arătat acum
eşti binecuvântat şi prea slăvit. femeilor la mormânt, a strigat:
Cela ce însuţi eşti milostiv S'a sculat Hristos, Dumnezeul
şi îndurat, I i s u s e, luminează,
nostru, ridicând firea noastră
sfinţeşte pre cei ce se închină
cea omenească din temniţele
cu credinţă crucii tale şi dum- iadului.
nezeeştilor patimi; Dumnezeul Bucură-te, lemn de trei ori
părinţilor, cel ce însuţi eşti bine fericit şi dumnezeesc, cruce, lu-
cuvântat şi prea slăvit. mina celor din întunerec, care
Slavă, a Treimii. arăţi mai 'nainte cu strălucirea
Laud unimea, Dumnezeirea ta razele învierii lui Hristos,
cea în trei i p o s t a s u r i; că în lumea cea cu patru părţi;
învredniceşte pre toţi credin-
lumină este Tatăl, lumină Fiul,
cioşii să ajungă Paştile.
lumină Duhul, rămâind lumină
nedespărţită dupre unimea cea Intru această zi miros mires-
firească şi cu trei raze ale fete- mele dumnezeescului vas de
lor strălucind. mir, lemnul cel cu mireasmă de
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. vieaţă, crucea lui Hristos. Să
mirosim mirosul cel de Dum-
Tu eşti propoveduirea cea cti nezeu însutlat, închinându-ne ·
multe numiri a tuturor prooro- ei cu credinţă în veci.
cilor; că uşă a lui Dumnezeu,
năstrapă de aur, pământ sfânt Vino Elisee proorocule,
te-ai arătat, Fecioară dumne- spune de faţă ce lemn a fost
zeească mireasă, născând cu acela care l-ai băgat în apă?
trup pre Iisus Hristos, Dum- Crucea lui Hristos 1 prin care
nezeul părinţilor, cel prea slăvit. ne-am tras din adâncul strică
Catavasie. ciunii, închinându-ne ei cu cre-
dinţă în veci.
Cela ce ai mântuit pre tineri
„din văpaie, ai venit pre pământ Mai 'nainte închipuind lacov
de demult crucea ta, s' a închi- Slavă învierii tale; Hristoase

nat vârfului dumnezeescului Mântuitorule, Atotputernice„
toiag al lui Iosif, cunoscându-o
mai 'nainte a fi aceasta sceptrul Mormântul tău, Hristoase, .
. cel înfricoşat al împărăţiei tale, mi-a izvorît vieaţă; că viind tu
Hristoase; căreea acum ne în- de faţă cel ce ţii vieaţa, ai stri-
. chinăm cu credinţă în veci. gat celor ce locuiau în mor-
mânturi: Cei din legături des-
Bine cuvântăm pre Tatăl... legaţi-vă, că eu am venit în
· O fiinţă în trei feţe slăvesc, lume răscumpărare.
fără amestecare, câte trele ose-
Să salte cu laude toate lem-
bite du pre ipostas uri; că du pre nele pădurii, văzând 1emnu1
· chipul firii nu despart pre Ta- crucii, cel de un nume cu dân-
. tăi şi pre Fiul şi pre Duhul; sele, sărutându-se astăzi; pre
că un Dumnezeu este preste
carele Hristos şi-a înălţat capul,
· toate în veci. precum profeţeşte dumne-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. zeescul David.
Tu un a dumnezeească mi- Eu, cel ce am murit prin pom, .
reasă, Marie, te-ai arătat între te-am aflat pre tine pom de
maici Fecioară, născând f ă r ă vieaţă, purtătoare de Hristos, ,
bărbat pre Mântuitorul Hristos crucea mea, păzitoarea mea cea
şi păzind pecetea curăţiei; pre nebiruită, puterea cea tare asu- ·
tine te fericim c r e d i n c i o ş ii pra d r a c i l o r; ţie mă închin
1n veci..
"
astăzi strigând: Sfinţeşte-mă cu
Catavasie : Să lăudăm bine să cuvântăm. mărirea ta.
In groapa leilor aruncat fiind Veseleşte-te, bucură-te Bise-
„oarecând marele între proroci rica lui Dumnezeu, închinân-
„Daniil, mâinile în chipul crucii du-te astăzi de trei ori fericitului
„întinzându-şi, nevătămat s' a lemn al prea sfintei crucii lui ~
„păzit de mâncarea acelora; Hristos; căreea slujesc cetele
„bine cuvântând pre Hristos îngereşti, şi cu frică îi stau în- .
" vec1.".
„1n nainte.
Cântarea a 9-a, Irmos : Slavă, a Treimii.
Luminează-te, luminează-te„. I nchinu-mă ţie, Dumnezeire
n mormânt te-ai pogorît, dă- sfântă, Treime du pre feţe, uni-
Jl
- tătorule de vieaţă, Dumne- mei du pre fire, Tatălui şi Fiului
•zeule, şi ai sfărâmat toate în- şi Duhului Sfânt, unei Stăpânii
cuetorile şi zăvoarele şi pre şi unei împărăţii, carea stăpâ
morţi i-ai înviat, cari strigau: neşte toate.
([' .&~$t.~~~';2~~~.~~~~...._,;xt':,.......~~~@:c.:r~:T-M~~~=@i;'Q';~~~;yy-?li!i:;;r.::;~~.~~;:i~..<!J.
320 DUMINICĂ

: lumii de bucurie, celei numite
Tu eşti Fecioară muntele cel Doamnă şi purtătoare de
mare, întru carele s' a sălăşluit lumină.
Hristos, precum strigă dumne- LA LĂUDĂRI.
. zeescul David: Prin care noi Punem Stihiri 8 şi cântăm Stihirile Invierii
ne-am înnălţat de pe pământ la i din Octoih 4 şi din Triod 4 podobii, repeţind
cer, făcându-ne fii prin Duhul, cea dintâi, glasul al 4-lea.
întru tot fericită. Podobia: Ca pre un viteaz între mucenici...
Catavasie. C u glasuri să strigăm şi cu
O , Maică Fecioară 1 şi ade- cântări să slăvim cinstita cruce,
„vărată Născătoare de Dumne- sărutându-o şi către dânsa să
„zeu, ceeace ai născut fără să strigăm: Prea cinstită cruce,
„mânţă pre Hristos, Dumnezeul sfinţeşte sufletele şi trupurile
„nostru, cel ce s' a înnălţat cu noastre, cu puterea ta şi ne pă- ·
„trupul pre cruce, toţi credin- zeşte nerăniţi de toată vătăma
„cioşii îl slăvim şi te mărim rea protivnicilor, pre cei ce ne
„acum dupre vrednicie". închinăm ţie cu bună credinţă. ·
Luminânda Invierii, Slavă a crucii.
A propiaţi-vă de scoateţi ape
Podobia: Cu ucenicii să ne suim„.
neîmpuţinate, care se toarnă
Văzând astăzi pusă înainte înaintea voastră, prin darul
cinstită crucea lui Hristos, să crucii. Iată că vedem pus înainte
ne închinăm ei şi să ne veselim lemnul cel sfânt, izvorul daru-
cu credinţă, cu dragoste săru- rilor cel adăpat cu sângele şi cu
tându-o; şi rugând pre Domnul, apa Stăpânului tuturor, celui ce
cel ce s' a răstignit pre dânsa s' a înălţat pre dânsa de bună ·
de bună voie, să ne învredni- 1
voie şi a înnălţat pre oameni.

cească pre noi pre toţi, a ne '
Stih: !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nos- .
închina cinstitei cruci şi a ru şi vă închinaţi la aşternutul picioarelor lui,
ajunge învierea fără osândire. că sfânt este.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Intărirea Bisericii, puterea

L emnului, pre carele şi-a în- împăraţilor, lauda monahilor şi
tins prea curatele palme Fiu 1 mântuirea tu eşti Preacinstită
tău, Preacurată, răstignindu-se cruce. Pentru aceasta închinân-
pentru. noi, acum cu credinţă du-ne ţie, ne luminăm astăzi
ne închinăm; dărueşte-ne nouă inimile şi sufletele cu dumne-
pace, ca să ajungem şi la prea zeescul dar, al celui ce s'a piro-
cinstitele patimi cele de mân- nit pre tine şi a surpat puterea 1
tuirea lumii şi să ne închinăm vicleanului şi blestemul l-a

zilei Paştilor celei luminoase şi pierdut.
==============================
Stih :Iar Dumnezeu, împăratul nostru, mai pune deasupra lui cinstita _?ruce.şi descop~rh~.d
'nainte de veac a făcut mântuire în mijlocul acoperemântul, cădeşte m chipul crucn, m
pământului.
patru părţi.
Repeţeşte, Stihira cea dintâi. Si îndată, cântă Troparul, glasului al 6-lea.
Apoi zicem Stihul: Scoală-te Doamne Dum- Crucii tale ne închinăm stăpâne şi sfântă
nezeul meu, înălţă-se mâna ta, nu uita pre învierea ta slăvim. De trei ori.
săracii tăi, până în sfârşit. Apoi îl cântă şi stranele cu glas mare.
Şi cântăm Stihira zilei. Iarăşi de trei ori.
Glasul al 8-lea, singur glasul. Şi încep a face metanii, de va fi î~ Mâ:

năstire, Egumenul sau altul, c~rel~ va. f1 ma~
llimnul tuturor ne-a învăţat mare între preoţi ; asemenea .ş1 ~e1~alţ1 pr~oţ~
fac două metanii înaintea cmstite1 cruci ş1
cu pildă, ca să ne ferim de gân- sărută mai 'nainte cel mai mare şi după săru
dul cel măreţ al fariseilor celor tare iar o metanie. Tot aşa fac şi ceilalţi preoţi
din strana dreaptă şi din stânga şi fraţii câte
prea răi şi tuturor le-a arătat doi, dupre rândueala lor. Şi închinându-se fraţii,
să nu gândească înalte, mai noi cântăm aceste Stihiri: Glasul al 2-lea.
mult de cât se cade a gândi. Că Veniţi credincioşii să ne în-
însuşi făcându-se pildă şi ase-
chinăm lemnului celui de vieaţă
mănare, s-a micşorat pre sine
făcător, pre carele Hristos, îm-
până la cruce şi la moarte. Dec~
păratul s I avei, de bună v?ie
mulţămindu-i cu vameşul, sa
mânile tinzându-şi, ne-a 1n-
zicem: Dumnezeule, cela ce ai nălţat la fericirea· cea dintâi,
pătimit pentru noi şi fără pa-
pre cari mai 'nainte vrăjmaşul,
timă ai rămas, izbăveşte-ne pre
prin dulceaţă amăgindu-ne, a
noi de patimi şi mântueşte su- făcut să fim goniţi de la Dum-
fletele noastre. nezeu. Veniţi credincioşilor,
Slavă, tot această.
lemnului să ne închinăm, prin
Şi acum.
carele ne-am învrednicit a sfă
Prea binecuvântată eşti...
râma capetele nevăzuţilor vrăj
DOCSOLOGIA CEA MARE
maşi. Veniţi toate moştenirile
Iar când încep a cânta :
neamurilor, crucea Domnului
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu ...
cu cântări să o cinstim. Bucu-
Preotul se îmbracă în toate vestmintele cele
preoţeşti (sau u?-de va f! m8:i m~re, es~e da~or
ră-te cruce scăparea cea desă
cel mai mare sa o faca) ŞI luand cadelmţa? vârşit a lui Adam celui căzut;
cădeşte sfânta masă şi cinstita cru~e ; apoi
luându-o pe disc, iese pe par}ea , st8:nga, P~
V
întru tine prea credincioşii

uşa despre mieazănoapte, m~rgan~ ma~ntea lm lmpăratii noştri se laud, că cu
cu două sfeşnice şi cu cadelmţa ŞI merge
drept spre uşile împărăteşti; şi sfârşindu-se puterea ta, pre popoarele pă
Docsologia şi Aghiosul, zice Preotul : gâne tare le supun. Pre tine
Cu înţelepciune drepţi...
Şi cântăm Troparul...
acum cu frică creştinii sărutân
du-te, şi pre Dumnezeu, cel ce
Mântueşte Doamne poporul tău.
De trei ori.
s'a pironit pre tine, îl slăvim
grăţnd: Doamne, cel ce te-ai
Şi vine Preotul purtând cinstita cruce îni:intea
sfintelor uşi şi fiind acolo gătit analoghionul, răstignit pre dânsa, milueşte-ne
TRIODOL 21
322 DUMINICĂ
~ pre noi, ca un bun şi de oameni şi cumplită sabie prin inima mea '
iubitor. trece. Laud patimile tale închi-
Altă Stihiră, glasul al 6-lea, nu-mă milostivirii tale, în de- '
Astăzi stăpânul făpturii şi
1ung răbdătorule, Doamne,
. . Domnul slavei, pe cruce s'a pi- slavă ţie.
ronit şi în coastă s'a împuns, Şi acum, acelaş glas.
fiere şi oţet a gustat, dulceaţa Astăzi
s'a plinit cuvântul
Bisericii 1cu cunună de spini s' a proorocesc; că iată ne închinăm
· încununat, cel ce acopere cerul la locul unde au stătut picioarele
cu nori. Cu haină de ocară tale, Doamne. Şi din lemnul
s'a îmbrăcat şi preste obraz s'a mântuirii gustând, slobozire din
bătut cu mâna de ţărână, cel ce patimile păcatului am dobândit.
a zidit pre om cu mâna. Pre Pentru rugăciunile Născătoarei
spate s'a bătut, cel ce îmbracă de Dumnezeu, unule iubitorule
~ cerul cu nori. Scuipiri şi rane de oameni.
a luat şi ocări şi pumni şi toate Apoi, Ecteniile şi Otpustul.
le-a răbdat, pentru mine cel Stihira Evangheliei în pridvor şi ceasul întâi,
osândit. Mântuitorul meu şi la carele se ceteşte învăţătura lui Studit şi ,
Otpustul deplin.
Dumnezeu 1 ca să mântuească
lumea de înşelăciune, ca un v\,...1~\,.j\„..,\...., \.....,\,....,iv-,./\o/\y'\..v\.... ,\y\,.../\,.JvJ\,....;\..vW\.....A.„/\.'"';\,.Jv..A... J\,.J\„J\_~/\ ... i y'\y\y\y\-
~~~~~~~~~~~~~ ~~~~~
milostiv.
Slavă, glasul acelaş.
LA LITURGHIE
A stăzi, cel neapropiat dupre
Fericirile glasului pe 6 şi din Canonul crucii ,
fiinţă, mie apropiat s' a făcut şi Cântarea a 3-a, pe 4. In loc de Sfinte Dum-
· a pătimit patimi, cel ce m-a slo- nezeule... cântăm:
bozit pre mine din patimi. Cel Crucii tale ne închinăm Stăpâne şi sfântă în-
ce dă lumină orbilor, din bu- vierea ta slăvim.
zele celor fără de lege s' a scui- Prochimenul Apostolului, glasul al 6-lea.
pat şi şi-a dat spatele spre rane Mântueşte, Doamne, poporul tău şi bine cu-
vintează moştenirea ta ...
pentru cei robiţi. Pre carele Cu-
Stih : Către tine, Doamne voiu striga, Dum-
rata şi Maica lui pre cruce vă nezeul meu să nu taci de către mine.
zându-l, cu durere a zis: Vai Apostolul : din Epistola către Evrei.
mie, Fiul meu 1 De ce ai făcut Aliluia, glasul al 4-lea.
aceasta? Cel împodobit cu fru- Aduţi aminte de adunarea ta, care o ai câş
museţea mai mult de cât toţi oa- tigat din început.

menii, fără suflare şi fără po- Stih : Iar Dumnezeu, Impăratul nostru a fă
cut mântuire în mijlocul pământului.
doabă te arăţi, neavând chip
nici frumuseţe. Vai mie, lumina Evanghelia: de la Marcu.
CHINONICUL.
mea 1 Nu pot să te văd adormit; Insemnatu-s'a preste noi lumina feţei tale,
la cele din lăuntru mă rănesc Doamne. Aliluia.
,
din Mineiu trei.

Şi
Slavă, Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu •

Eşire: Lumină lină ...
DUMINICĂ SEARA Prochimen glasul al 8-lea.
La Doamne strigat-am... Punem Stihiri 10 şi Dat-ai moştenire celor ce se tem de
cântăm patru din Octoih, cele de umilinţă şi numele tău, Doamne.
trei podobnice ale Triodului; ale lui Iosif. Stih 1:
Glasul al 8-lea.
De la marginile pământului către tine am
Podobia: Doamne de ai şi stătut... strigat.
· oamne, cela ce ţi-ai în- Stih 2:
mt
~~~. tins mâinile pre cruce
:~ de bună voie, învredni-
Acoperi-mă-voiu întru acoperământul
aripilor tale.
f(J ' ceşte-ne pre noi să ne Aşa

Stih 3:
voiu cânta numele tău în veci.
~ închinăm ei, întru umi-
Şi iarăş:
linţa inimii, luminându-ne bine
Dat-ai moştenire celor ce se tem.
. cu postirile, cu rugăciunile şi
LA STIH OAVNĂ
cu înfrânarea şi cu facerea de
Stihira zilei, glasul al 8-lea, singur glasul :
bine, ca un bun şi de oameni
iubitor. Nu cutez, eu ticălosul, să
privesc cu ochii la cer, pentru
Doamne, curăţeşte mulţimea
faptele mele cele viclene. Ci ca
păcatelor mele, dupre mulţimea
vameşul suspinând, strig ţie:
· milei tale, prea îndurate, şi mă Dumnezeu 1e, milostiveşte-te
învredniceşte a vedea cu suflet
spre mine păcătosul. Şi de fă
curat crucea ta şi a o săruta în- ţărnicia cea f ariseiască mă
. tru această săptămână apos-
scapă, ca un milostiv.
tului, ca un iubitor de oameni.
De două ori.
Altă Stihiră podobnică a lui Teodor, Glasul Martirica.
al 3-lea.
Podobie : Mare minune ... Mucenicii Domnului, tot locul
sfinţit şi toată boala tămăduiţi;
Mare minune l se vede lemnul
şi acum rugaţi-vă, să se mân- .
pre carele s-a răstignit Hristos
cu trupul. Lumea se închină lui tuească din cursele vrrtjmaşului
şi luminându-se strigă: O pu-
sufletele no astre, rugămu-vă.
tere, a crucii! Că numai văzân Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
. du-se, arde pe draci 1 Şi închi- C ele cereşti te 1audă pre
puindu-se se ar a tă arzându-i; tine, ceea ce eşti plină de dar,
fericescu-te pre tine, lemnule Maică, care nu ştii de mire şi
prea curate; cinstescu-te şi mă noi prea mărim naşterea ta cea
închin ţie cu frică, şi slăvesc neurmată. Născătoare de Dum-
pre Dumnezeu, carele prin tine nezeu, roagă-te să se mântu- .
mi-a dăruit vieaţă fără de sfârşit. ească sufletele noastre.
LUNI
ajungând, Hristoase al meu, la

De se va întâmpla Buna-Vestire în lunea închinarea purtătoarei de vieaţă
~
a 4-a sau a 5-a sau a 6-a, să se caute Tipicul
la sfârşitul cărţii, la litera T.
crucii tale, căzând înaintea ta,
strigăm către tine: Mare eşti
iubitorule de oameni şi mari
sunt lucrurile tale; că ai arătat
cinstită cruce a ta, ·cărea cu
Luni a patra săptămână
frică închinându-ne strigăm:
LA UTRENIE.
Slavă marei milostivirii tale.
Trcimicile glasului. După întâia Stihologie, zi-
cem Sedelnele cele de umilinţă din Octoih, Slavă, tot această.
ale glasului ce se va întâmpla. După a doua Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Stihologie, zicem această Sedealnă a lui Iosif,
glasul al 8-lea. ca o viţă nelucrată ai odrăslit
Podobia: Inviat-ai din morţi... Fecioară, strugurul cel prea fru-
ă ne închinăm credin- mos, carele izvorăşte nouă vi-
cioşii prea cinstitu 1u i nul cel de mântuire, veselind
lemn, pe carele s' a înnăl sufletele şi trupurile tuturor 6
ţat făcătorul tuturor; că Pentru aceasta, ca pre o pricină

_„,,...,,,..., stă
înainte sfinţind pre a bunătăţilor, fericindu-te pre
cei ce se apropie de dânsul cu tine, pururea cu îngerul strigăm
sufletul şi cu trupul, curăţind ţie: Bucură-te, cea plină de dar.
spurcăciunea păcatului celor Psalmul 50.
ce postesc cu credinţă şi laudă Şi cântăm Canonul Mineiului şi această Tri-
' pururea pre Hristos, pre unul Cântare. Şi se ceteşte Cântarea 1-a
. făcătorul de bine. din Psaltire.
Cântarea a 1-a glasul al 8-lea, Irmos:
Slavă,
tot aceasta. Pre gonaciul Faraon„.
nchinarea cea de lumină pur-
,
cuvântul Tatălui pre pământ
s' a pogorît şi îngerul luminii l1
tătoarea a crucii s'a arătat
tuturor, împrăştiind ca un soare
a strigat către Născătoarea de raze de mântuire şi luminând
· Dumnezeu: Bucură-te, binecu- pre toţi cei cuprinşi de întu-
. vântată 1 ceeace ai păzit tu sin-
necarea patimilor. Deci, să aler-
gură cămara, zămislind întru
găm împreună, să o sărutăm pre
· tine pre Dumnezeu şi Domnul dânsa cu curăţie.
. cel mai înainte de veci, ca să
mântuească din rătăcire neamul Curăţindu-ne cu darul pos- ·
· omenesc ca Dumnezeu. tului, veniţi cu gând preacurat
să strigăm glas de mulţămită
• După a treia Stihologie, Sedealna lui Teodor,
glasul al 3-lea. celui singur curat: Tu, cuvinte
Podobia: De frumuseţea fecioriei... ţi-ai dat sângele pentru noi toţi,
Injumătăţind acum postul şi tu şi cu crucea ne sfinţeşte.
I mpiedicându-mă de năvăli rule al 1u mini i şi vieaţă, ţie,

rile ş arpe 1u i, zac pururea în ceeace ai înfiinţat toate, ne în-
cădere necuvioasă, Mântuito- chinăm toţi oamenii.
rule. Cela ce ai îndreptat că- 1 Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
derea celor întâi zidiţi, p'rin Lăudăm u-te pre tine, Fe-
patimă şi prin cruce, îndrep- cioară cur a tă, Născătoare de ·
tează-mă şi mă povăţueşte spre
Dumnezeu, ceeace eşti căruţă
·plinirea voilor tale. de heruvimi, din care s'a năs
A Născătoarei de Dumnezeu. cut Dumnezeu; că numai tu,
Stând lângă cruce a ta, te-ai făcut izvor de nestrică- .
Doamne, ceea ce nu ştie de ciune, izvorând vieaţă tuturor,
nuntă şi văzând ranele tale, Stă din carele scot â n d, luăm tă
. pâne, rănindu-se a zis: Vai mie, măduiri.
Fiulel ceeace am scăpat întru
naşterea ta, de durere, acum cu I njumătăţind curgerea celor
dureri mă chinuesc. patruzeci de zile ale postului,
Altă TRICÂNTARE, a lui Teodor. Glasul al veniţi să mergem cu dragoste
3-lea, Irmos: împreună cu Hristos la dum-
Să cântăm Domnului... nezeeasca patimă. Ca împreună
Această sfântă şi luminată cu dânsul răstignindu-ne, să ne
săptămână, puind cinstita cruce facem părtaşi şi învierii lui.
înaintea lumii, veniţi să o să Irmosul:
rutăm cu frică şi cu dragoste, Să cântăm Domnului celui ce
luminându-ne sufletele şi slă „a făcut minuni înfricoşate în
vind cu cântări pre Hristos, cel „marea ro şie. Că cu marea a
ce s'a pironit pre dânsa. „acoperit pre cei protivnici şi
Crucii tale, Hristoase, toţi ne „a mântuit pre Israil. Aceluia .
. închinăm, făcând întâmpinare „unuia să-i cântăm, că s'a prea-
mai 'nainte învierii tale. Lău „slăvit".
dăm piroanele tale, cinstim şi Cântarea a 8-a, Irmos :
suliţa ta, curăţindu-ne cu ace- De şapte ori cuptorul.„
stea buzele şi ochii sufletului şi Îf\\oamne, milueşte-mă şi te mi-
· ai trupului.
Slavă, a Treimii.
JlJ; lostiveşte spre mine, cel ce
mi-am rănit şi sufletul şi min-
Treime, ceeace eşti lăudată tea cu patimi veninate; şi cu
întru o fiinţă, Părinte, Fiule, crucea ta, ca cu o platoşă mă
împreună cu Duhul Sfânt, într'armez şi cu picăturile cele ___
Dumnezeire fără început, pu- vărsa te din coasta ta. Ca să ~
rurea vecuitoare, nezidită, izvo- cântăm cu osârdie: Preoţi bine-I ~j
w~
~--~:-rr-..r-
~ ,_~~„~~ ~ ,„. . •\\t ~.r,
- ~~MdR°.J:i~~,s'"'..,··%t'Y
1:'..~ la>J .~ ~ (~~
326 LUNI
cuvântaţi, popoare prea înălţa oamenilor, ceeace eşti purtă

ţi-l întru toţi vecii. toare de lumină.
Pre tine, prea cinstită cruce, Purtătoare de biruinţă în răz
te-a închipuit mai 'nainte Moisi boae te-a arătat pre tine cerul,
oarecând în munte, înălţându-şi făcătoare de vieaţă crucea noa- .
mânile şi biruind pre Amalic. stră, ceeace eşti armă nebiruită
Căreea închinându-ne astăzi, a împăraţilor, surpare vrăjma
' înfrângem taberile dracilor cele şilor, corn bisericii şi mântuire
streine, şi cu credinţă cântăm: credincioşilor.
Preoţi binecuvântaţi, popoare Binecuvântăm pre tatăl...
prea înnălţaţi-1 întru toţi vecii. pre Tatăl cel sfânt slăvesc, ·
Pre mine, cel împilat de pa- pre Fiul cei sfânt cinstesc şi
timi şi de vrăjmaşi împiedecat pre Duhul sfânt laud, pre Trei-
şi de obiceiul meu cel rău tras,
mea cea de o fiinţă şi singură ·
milostive, milueşte-mă şi cu cru- prin sine; pre fiecare din ace-
cea ta mă într'armează, ca să stea Dumnezeu, lumină şi lu-
cânt cu inimă întreagă : Tineri i mini, care ies ca dintr' un soare. ·
bine cuvântaţi, preoţi lăudaţi, I Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
popoare prea înălţaţi-l întru Bucură-te, uşă neumblată;
toţi vecii. bucură-te, rug nears; bucură-te,
năstrapă de aur; bucură-te,
munte netăiat; bucură-te, Năs
Cu durere suspinând, ca o cătoare de Dumnezeu ; nădej
. Maică tânguindu-te, şi jalea cea dea cea tare şi zidul celor ce ~
de 1a inimă nerăbdându-o, la nădăjduesc spre tine.
cruce te-ai uitat, strigând către Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
cel ce s'a născut din pântecele
tău : Fiule 1 ce vedere este acea- lnjumătăţind postul, să luăm
sta? Cum pătimeşti cela ce eşti îndrăzneală prin Duhul, bine şi
din fire fără patimă? Vrând cu bărbăteşte călătorind fraţi lor
adevărat să liberezi din strică cu Dumnezeu spre cealaltă
ciune neamul omenesc. vreme a lui; ca să vedem cu
bucurie şi Paştile lui Hristos,
Alt Irmos: cel ce a înviat.
Pre Dumnezeu cel ce slăveşte„. Irmosul: Să lăudăm bine să cuvfmtăm.
Văzând crucea lui Hristos, Pre Dumnezeu, cel ce se slă

pusă în biserică, să ne apro- „veşte de îngeri neîncetat întru
piem cu frică şi cu credinţă „cei de sus, cerurile cerurilor,
fraţilor şi să ·ne închinăm ei, „pământul şi munţii, dealurile
strigând: tu ai înflorit vie aţă „şi adâncul şi tot neamul ome-
327
„nesc, cu cântări, ca pre Făcă Alt Irmos:

„torul şi Mântuitorul, bine-1 cu- La muntele Sinai...
„vântaţi şi-l prea înnălţaţi întru Să ne închinăm toţi astăzi la ·
· „toţi vecii". locul unde a stătut picioarele
Cântarea a 9-a, Irmos : stăpânului şi Dumnezeu, adică
Infricoşatu-s'a tot auzul... prea· cinstitei cruci, precum ·
'II) inecuvântând lacov de de- strigă David cel de Dumnezeu
grăitor; căci cel ce ţine toate
JQ) mult pre nepoţi, arătat a
. închipuit mai 'nainte cinstită în palmă, s'a înnălţat pre dânsa.
crucea ta, prin carea îndurate Cei ce locuiţi pre pământ
binecuvintează-ne pre noi, dă apropiaţi-vă curaţi prin post şi
ruindu-ne darul cel dătător de văzând astăzi, pusă înainte prea ·
sfinţenie, celor ce ne închinăm cinstita cruce, închinaţi-vă cu
ei şi pre tine, Răscumpărătorul frică şi cu credinţă vă veseliţi
tuturor, te slăvim. şi vă bucuraţi împreună, .J'"\
luând ·
Cu apa postu.lui curăţindu-ne sfinţire sufletelor. <\l . , ,
· credincioşilor sufletul şi min- I n fiinţă, Unime n:·e·~~~pi~(i~ă
tea, să sărutăm lemnul cel dă este Treimea, Dumnezeirea cea
tător de viaţă şi dumnezeesc; preste toate, care unindu-se în
că iată stă de faţă înaintea tu- fire, se împarte dupre feţe cu
turor, izvorând dumnezeească osebirile; că nedespărţindu-se
iertare şi lumină cere ască, se desparte, una fiind se între- ~
vieaţă şi adevărată bucurie. eşte; aceasta este Tatăl, Fiul şi
Ştiu că vrei să vii, Doamne,
Duhul cel viu, care păzeşte
judecător înfricoşat, întru slava
toate.
dumnezeirii şi vei să vădeşti, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
atuncea ascunsele tuturor. Pen- Cine a auzit, Fecioară să fie
tru aceasta strig ţie, Bunule : Născătoare de prunc şi Maică
Greşit-am, iartă-mă l Să nu vă fără de bărbat? Marie, tu să- ·
. deşti păcatele mele cele · multe vârşeşti minunea aceasta. Dară
şi rele. spune-mi în ce chip? Nu cerea
A Născătoarei de Dumnezeu ... adâncurile naşterii lui Dumne-
Mieluşaua văzând de demult zeu. Aceasta este foarte adevă
rată, dar înţelegerea ei, este mai
pre Mieluşelul trăgându-se la
junghiere şi lumina soarelui în- presus de mintea omenească. ·
tunecându-se, plângând a zis: Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. ~
Soare al slavei, Iisuse l ai apus Să aducem laudă de multu- ~~
.
murind; să răsară lumina în- mită lui Dumnezeu tot poporul;
vierii celor ce te iubesc pre tine. că văzând acum prea sfânta
'
-~~&:~:fM:R:Jj.îîfiîf.R~~~~~~~~~~~
328 LUNI
cruce, o sărutăm. Deci, cunoaş... primit şi scaun de heruvimi

11
teţi şi vă biruiţi de dânsa dra- te-ai arătat şi în braţele tale ai
cilor; neamurile cele păgâne purtat, Născătoare de Dumne-
cunoaşteţi şi vă plecaţi, că prin- zeu, pre nădejdea sufletelor
tr'însa cu noi este Dumnezeu. noastre.
Irmosul: La ceasul întâi, facem închinăciune cinstitei
La muntele Sinai, în rug te-a cruci, ca şi Duminică după închipuirea ce s'a
scris, şi în loc de :
„văzut Moisi, pre tine, care ai
„zămislit în pântece focul Dum- Paşii mei îndreptează-i...
. „nezeirii fără de ardere; iar Cântăm:

„Danii! te-a văzut munte ne- Crucii tale ne închinăm, Stăpâne„.
. „tăiat, Isaia te-a numit toiag Tătăl
nostru: Condacul crucii...
„odrăslit din rădăcina lui Da- Nu va mai păzi arma cea de văpaie.
"vid". De asemenea şi Miercuri şi Vineri, întru "
Luminânda glasului, de trei ori. aceste patru zile. Iar Vineri luăm cinstita cruce,
precum acolo vom arăta.
LA STlHOAVNĂ.
calea prea bună a înnălţării
ai arătat, Hristoase, a fi sme-
renia; micşorându-te însuţi pre
tine şi chip de rob luând, ne-
. primind rugăciunea fariseului
cea mult falnică, iar suspinul La ceasul al şaselea.
cel umilit al vameşului, primin-
~~!~~~.:~~~~~:f~~~!~ ~
du-l ca o jertfă fără prihană
întru cele de sus. Pentru aceasta
şi eu strig către tine: Milosti-
~,~ cel greşit; nici cu iuţi-1>:.
veşte-te, Dumnezeule, milosti-
veşte-te Mântuitorul meu şi
r no1, cela
~"'..:>)
ta m~a
ce
ne
bun; ca
să .cerţi pr~
eşti
mă mântueşte.
pre tine te laudă tot pământul. ~
Martirica. Şi ne rugăm, milostiveşte-te ti11
Doamne, întru pomenirea spre noi, Sfinte. ~
· mucenicilor tăi toată lumea tm
S'l ~ '" t ~-.~~~.i
ava, >;>I acum ot aceasta. IS":'ii
. prăznueşte, cerurile se bucură I
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 61. '~
cu îngerii şi pământul se vese-
Intru Dumnezeu este mântuirea mea şi mă
. leşte cu oamenii; pentru rugă rirea mea?
ciunile lor milueşte-ne pre noi. Stih:
• Slavri, şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 329
====================
Din proorocia Isaiei cetire. pâne văzători patimilor tale şi
Cap. 14, Vers 24. cinstitei învieri, dăruindu-ne
cestea zice Domnul Savaot: pre- curăţire şi mare milă.
cum am zis, aşa va îi şi în ce
chip am sfătuit, aşa va rămânea. 1
Ca să pierd pre Asirieni din pă-

mântul meu, şi din munţii mei, şi
Să
smerim patimile cele tru-
vor fi spre călcare, şi se va lua dela peşticu ferirea de mâncări şi
ei jugul lor, şi se va lua sarcina lor
de pe umerii lor. Acesta este sfatul, . cu urârea desfătărilor, şi lem-
care l-a sfătuit Domnul asupra a toată lumea, 1 nul crucii cu credinţă să-l să
şi aceasta este mâna cea înaltă asupra tutu-
ror neamurilor. Că cele ce a sfătuit Dumne- rutăm; că se vede întru arătare
zeu cel sfânt, cine le va strica? Şi mâna lui închinat şi pre toţi sfinţeşte cu
cea înaltă, cine o va întoarce ? In anul, în care
• a murit împăratul Ahaz, s'a făcut cuvântul dumnezeescul dar şi Domnului
acesta. Nu vă veseliţi toţi cei de alt neam, că
s'a sfărâmat jugul celui ce vă bătea pre voi; să strigăm: Mulţumim ţie, în-
că din sămânţa şarpelui vor ieşi pui de aspidă, durate, cel ce mântueşti prin-
şi puii lor vor ieşi şerpi zburători. Şi se vor
. paşte cei săraci printr'însul, şi oamenii cei să tr'însa sufletele noastre.
raci în pace se vor odihni, şi va omorî cu
foamea sămânţa ta şi rămăşiţa ta o va pierde. Altă Stihiră a lui Teodor, glasul acelaş.
Văitaţi-vă porţile cetăţilor, să strige cetăţile
cele turburate, cei de alt neam toţi, că fum Podobie:Pre Născătoarea de Dumnezeu.
· vine dela miazănoapte şi nu este scăpare. Şi
ce vor răspunde împăraţii neamurilor? Pen-
trucă Domnul a întemeiat Sionul şi printr'însul Acum crucii închinându-ne
se vor mântui cei smeriţi ai poporului. să strigăm toţi: Bucură-te, po-
Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 62. mul vietii; bucură-te, sceptrul
Aşa bine te voiu cuvânta în vieaţa mea. cel sfânt al lui Hristos: bucu-
Stih: ră-te, mărirea cerească a oame-
· Dumnezeule, Dumnezeul meu, către tine nilor; bucură-te, lauda împăra
mânec ... ţilor; bucură-te, tăria credinţei;
i bucură-te, arma cea nebiruită;
bucură-te, izgonirea vrăjmaşi
lor; bucură-te, strălucirea cea
LUNI SEARA luminată de mântuirea lumii;
bucură-te, lauda mucenicilor;
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ
bucură-te, întărirea drepţilor;
La Doamne strigat-am... Stihiri podobnice
glasul al 8-lea. bucură-te, luminarea îngerilor;
,~,,
, . Podobie: Ce vă vom numi pre voi... bucură-te, prea cinstită.
~ . n mijlocul zilelor înfrâ- Şi din Mineiu trei.

' · J . ' nării viind astăzi cu pu- Slavii, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu
c~ . terea crucii, să preaslă Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 68.
~, _. - vim pre cel ce s'a înnălţat
Auzi Dumnezeule glasul meu, când mă rog
<1~ pre dânsa, în mijlocul către tine.
pământului, ca pre Mântuitorul
şi Dumnezeul cel puternic, stri- Stih:
, gând: Arată-ne pre noi, Stă- Dela frica vrăjmaşului scoate sufletul meu.
~~77.;"~~h~~'h.4-~~r;ş;;;-~,,~~~·.JW.:F;F>Ţ,:ţ;;;::f,~~;=;:-l~
0!i§d L~~ei.~r~. ·L..'5'!f1~~ • •j-~~~~~~.f:(.:;.t~ ~ •LSU::.t::f~L;>,:~~~::.1.ft)
330 LUNI
Dela Facere cetire. dueşte întru avuţia sa, acela va cădea; iar cel
ce sprijineşte pre cei drepţi, acela va răsări.
~~ Cap. 8, vers 20. Cel ce nu poartă grijă de casa sa, va moşteni
1
l!>- i a zis Domnul Dumnezeu : am vânturi, şi va sluji cel neînţelept celui înţelept.
socotit şi nu voiu adauge mai Din rodul dreptăţii, creşte pomul vieţii ; iar
mult a blestema pământul pentru sufletele călcătorilor de lege se vor lua fără
faptele oamenilor, pentrucă se de vreme. Că de vreme ce dreptul abia se mân-
pleacă cugetul omului cu deadinsul tueşte, dar necredinciosul şi păcătosul unde se
spre rele din tinereţele lui; deci va afla? Cel 'de iubeşte învăţătura, iubeşte
nu voiu mai adaoge a omorî tot tru- ştiinţa ; iar cel ce urăşte certarea, este fără
pul viu, precum am făcut. In toate de mintQ. Cel bun află milă dela Domnul
zilele pământului: semănătura şi secerişul, fri- Dumnezeu ; iar omul cel fărădelege, uitat va
gul şi căldura, vara şi primăvara, ziua şi noap- fi. Nu se va ferici omul din fărădelege; iar
tea, nu vor înceta. Şi a binecuvântat Dumne- rădăcinile drepţilor nu se vor smulge. Femeia
zeu pre Noe şi pre feciorii lui şi le-a zis lor: harnică cunună este bărbatului său ; că precum
creşteţi şi vă îmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l este viermele în lemn, aşa femeia cea făcă
stăpâniţi pre el. Şi groaza şi frica voastră va toare de rău îşi pierde bărbatul. Gândurile
fi preste toate fiarele pământului şi preste drepţilor sunt adevăruri; iar necredincioşii is-
toate pasările cerului şi preste toate câte se prăvesc înşelăciuni. Cuvintele necredincioşilor
mişcă pre pământ şi preste toţi peştii mării ; sunt cu vicleşug spre sânge ; iar gura drep-
sub mâinile voastre le-am dat. Şi tot ce se ţilor va izbăvi pre dânşii.
mişcă şi viază vor fi vouă de mâncare ; ca LA STIHOAVNĂ.
pre nişte burueni de ierburi le-am dat vouă
toate. Fără numai carne cu sângele sufletului Stihira zilei, glasul al 8-lea.
să nu mâncaţi. Pentrucă şi sângele sufletelor
voastre îl voiu cere din mâna tuturor fiarelor, Fariseul multe grăind lău
şi din mâna fratelui omului voiu cere sufletul
omului. Cel ce va vărsa sângele omului, pentru dându-se, urât s' a făcut; iar
sângele aceluia sângele lui se va vărsa, că vameşul, cel smerit prin tăcere
după chipul lui Dumnezeu am făcut pre om.
Iară voi creşteţi şi vă îmmulţiţi şi umpleţi pă rugându-se, s' a îndreptat. Pen-
mântul şi-l stăpâniţi pre el. tru aceasta cunoscând ose-
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalm 64. birea amândorora, su fl. e te al
Auzi-ne pre noi Dumnezeule Mântuitorul meu, primeşte smerenia şi o
nostru.
cuprinde; că Hristos a făgăduit
Stih: smeriţilor să le dea dar, ca un
Ţie se cuvine cântarea Dumnezeule în Sion. iubitor de oameni. De două ori.
Dela Pilde cetire. Martirica.
g G Cap. 11, Vers 19. Mucenici ai Domnului, ru-
iul drept se naşte spre vieaţă; iar
~ urmarea celui necredincios spre
gaţi pre Dumnezeul nostru şi ce~
, ~, moarte. Urâciune sunt înaintea reţi sufletelor noastre mulţimea
v Domnului căile strâmbe ; iar pri-
miţi sunt lui toţi cei nevinovaţi în îndurărilor şi iertare de multe
cale. Cel ce-şi pune mâinile în mână greşeli, rugămu-vă.
cu strâmbătate, nu va fi necertat; iar
• cel ce seamănă dreptate, va lua plata Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
drepţilor. Precum este cercelul de aur în nă
rile porcului, aşa este frumuseţea femeiei cei Sub acoperământul tău alerg
cu nărav rău. Pofta drepţilor toată este bună; Fecioară sfântă, Născătoare de
iar nădejdea necredincioşilor va pieri. Sunt
cari semănând ale sale mai multe fac ; sunt Dumnezeu; că ştiu că voiu do-
şi cari adunând cele streine sărăcesc. Tot
sufletul drept este binecuvântat; iar omul
bândi mântuire; că poţi curată
mânios nu este cu bună cuviinţă. Cel ce strânge să-mi ajuţi mie.
grâul îl ţine neamurilor, şi pre cel ce vinde
grâul scump îl blesteamă poporul; iar binecu-
vântarea este preste capul celui darnic. Cel '>--<"'>--<''- ~~~~ -" 6z<'>-<">.~
ce face bine, caută dar bun ; iar cel ce caută

rele, relele îl vor ajunge pre el. Cel ce nădăj- a~Li~~~~~oooo~~~~~~
~?"V'"":
~~~~~~~~~~~~
A PATRA SĂPTĂMĂNĂ DIN POST 331
ei păzeşte în pace adâncă, pre

cei ce te laudă şi te binecuvin-
tează prin înfrânare, mult
milostive.
Marţi a patra săptămână Slavă, tot aceasta.
LA UTRENIE
Treimicile glasului. După întâia Stihologie, Bucură-te, ceeace prin înger
cântăm Sedelnele cele de umilinţă din Oc-
toih. După a doua Stihologie, zicem această
ai luat bucuria lumii; bucură-te,
Sedealnă, glasul al 8-lea. ceeace ai născut pre făcătorul
Podobia: Intărirea cea neclătită ... tău şi Domnul; bucură-te,
u postirea luminându-ne ceeace te-ai în vrednicit a fi
Maică lui Dumnezeu.
sufletele, să ne închi-
năm crucii celei mântu- Şi cântăm CANONUL Mineiului şi aceste
TRICÂNTĂRI, ale lui Iosif, şi se ceteşte
, itoare, pe care Hristos Cântarea a 2-a din Psaltire.
:J s' a pironit şi să strigăm Cântarea a 2-a, glasul al 8-lea, Irmos :
. către dânsa: Bucură-te, desfă
tarea celor ce postesc şi aju- l\ 1f edeţi, vedeţi, că eu sunt
torul cel tare. Bucură-te, pier- li:1 Dumnezeu, carele am tre-
zarea patimilor, împotrivitoarea „cut de demult pre lsrail prin
dracilor; bucură-te lemn fericit. „marea roşie şi l-am hrănit şi
„l-am mântuit şi din robia cea
Slavă,
tot aceasta.
„amară a lui Fa r a o n l-am
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...
„liberat".
Pre ceeace este neclătită, în-
. tărire credinţei şi cinstit dar al Crucii tale, care ai răbdat în
. sufletelor noastre, pre Născă mijlocul făpturii cuvinte al lui
toarea de Dumnezeu cu cântări Dumnezeu, astăzi întru înjumă
tăţirea postului cu credinţă ne
să o slăvim credincioşii: Bu-
închinăm, cerând ca să vedem
cură-te, ceeace ai încăput piatra
şi învierea ta.
vieţii în pântecele tău; bucu-
ră-te, nădejdea marginilor lumii Cu toiagul puterii, cel mai
şi celor necăjiţi sprijineală; înainte închipuit de Moisi, tăind
bucură-te, mireasă care nu ştii marea patimilor, să ajungem la
de'mire. pământul făgăduinţei şi să ne
· După a treia Stihologie, Sedealna glasul acelaş. săturăm din destul de mana
Podobia: Ca nişte pârgă a firii. cea înţelegătoare.
Ca o vieaţă a făpturii stând Cine nu te va tângui, cine
· înainte crucea ta, Doamne, lu- nu te va plânge pre tine, su-
. mea o sărută şi închinându-se, flete, carele ai iubit cele rele şi
strigă către tine: Cu lucrarea n'ai căutat cu dragoste cele
332 MARŢI
bune şi ai defăimat pururea pre : \ rii tale, maică Fecioară 1Că în ce

judecătorul cel drept, carele în- chip ai şi născut şi petreci Cu-
1
delung a răbdat pentru tine. rată? Cum ai născut prunc şi

A Născătoarei de Dumnezeu. , nu ştii nici cum ispita de băr-
bat? Precum ştie Cuvântul lui
Pre Hristos, cel ce s' a făcut
1
Dumnezeu, cel ce s' a născut din

trup, fără schimbare I,.,ai năs
mine mai presus de fire, cu în-
cut, Fecioară. Pre acela roagă-l
noire cuvioasă.
· cu deadinsul, să scape de pa-
timile trupeşti, pre cei ce se
închină crucii, care cu trupul o P re tine, cruce, te-a închi-
· a răbdat. puit nouă mai 'nainte marele
Alt Irmos : glasul acelaş.
Moisi, întinzându-şi mâinile şi
Vedeţi, vedeţi...
biruind pre Ămalic; pre tine şi
noi în corturi şi în aer închipu-
Vedeţi, vedeţi că eu sunt
indu-te, întoarcem înapoi şi bi-
Dumnezeu, carele am dat lumii ruim pre vrăjmaşul, începăto
crucea mea armă de mântuire, rul răutăţii, lăudând pre Hristos.
să se închine ei acum; ca cei Irmosul:
ce o vor săruta, să strice vicle:-
niile vrăjmaşului. Vedeţi, vedeţi, că eu sunt
„D u m ne zeul vostru, carele
Mare eşti, Doamne, şi mult „m'am născut mai 'nainte de ·
milostiv 1 că ai dat făcătoare de „veci din Tatăl şi din Fecioară
· vieaţă crucea ta să ne închinăm „mai pe urmă, fără de bărbat
ei acum, pre care s' a pironit „m'am născut şi am deslegat
mâinile tale şi picioarele. Pe j,păcatul strămoşului Adam, ca
· care s'a vărsat sângele din „un iubitor de oameni".
preacurata coasta ta izvorîn- Cântarea 8-a, Irmos:
, du-ne nouă vieaţă.
Slavă, a Treimii.
Unime prea desăvârşită,
c
Cel ce ai acoperit cu ape„.
ela ce ai cutremurat teme-
~ liile a tot pământul ca un
dumnezeire prea înnaltă, ceeace Dumnezeu, înnălţându-te pre
~ eşti în trei feţe, Părinte cel ne- lemn, neclătită întărire ai dăruit
născut, Fiule unnăscut şi Du- tuturor credincioşilor Doamne,
hule cel ce purcezi din Tatăl şi arma cea de mântuire a crucii
prin Fiul te arăţi; o fiinţă şi o tale. Căreia închinându-ne, pre
fire, o domnie, o împărăti e, tine te prea înnălţăm întru toţi
mântueşte-ne pre noi pre toţi. vecii.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Văzând lemnul crucii strălu-
Negrăită este minunea naşte- cind mai mult decât razele soa- ~
~:;-;::;c--.-:iii7~-;t'<,..,L,ţ,
,' ~Iiif~.fi!m.!b~d-:.-~l~;
~:J.::l...:'<:::."l.'!~==~'--"
relui, acum să-l sărutăm,

veniţi 11 A Treimii : Binecuvântăm pre Tatăl...
luminaţi fiind prin post, luând I: Ul?- Dumneze u este Treimea

dar luminos, carele micşorează nici Tatăl mutându -se în ipos-
întunerec ul celor ce prea în- tasul Fiului, nici Fiul schim-
nalţă pre Hristos în vecL bându-se în purceder e ; ci ose-
bite şi împreună, pre aceste
Apăvie curgătoare în viaţa trei, ca pre un Dumneze u slă-
veşnică fiind tu, cuvinte, ai iz- vesc "'1n veci..
. vorît din coastă sânge şi apă,
stăpâne, pre cruce, oprind
curgerile păcatului. Pentru a- Numai tu ai născut fără stri-
ceasta mă rog ţie, usucă şi vi- căciune numai tu ai aplecat
clenele curgeri ale patimilor prunc fără dureri; tu una ai \
mele. născut pre făcătorul şi stăpâ
nul tău. Deşi eşti şi Maică şi
slujitoare , pre tine Maică Fe-
Ca o sfinţenie înţelegătoare cioară te lăudăm întru toţi veciL
· sfântă curată Maica lui Dum- Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie„.
nezeu Fecioară, ai născut pre
Cela ce ai deschis cu cu-
Dumneze u cel ce se odihneşte
vântul ochii celui orb din na-
. întru sfinţi, carele sfinţeşte as-
ştere, deschide încă şi ochiul
tăzi toate marginile lumii, cu
inimii mele cel orbit, ca să văd
dumneze easca închinăciune a
lumina poruncilo r tale, Hri-
prea sfântului lemn, pre carele stoase în veci.
cu trupul s' a pironit.
Irmos:
Alt Irmos: Să lăudăm, bine să cuvântăm„.
Ingerii şi cerurile ...
Ingerii şi cerurile pre cela
Veniţi popoarel or să vedem „ce se poartă pe scaunul slavei
pus înainte acum lemnul cel „şi ca un Dumneze u se laudă
· purtător de viaţă, pre carele „neînceta t, bine-1 cuvântaţi, lău
s' a pironit Hristos, Dumneze ul „daţi-1 şi-l prea înălţaţi întru
nostru, şi cu frică lăudându-l, „toţi vecii".
· să ne închinăm lui întru toţi Cântarea a 9-a, Irmos :
vecii. Bine este cuvântat Domnul...
Crucea cea alcătuită din trei inecuvân tat eşti, Doamne

lemne să o lăudăm ca pre un B
Dumneze ul lui Israil, carele
semn al Treimii şi închinân du- , cu crucea ta ai deslegat ble- ~
· ne ei cu frică să strigăm : Bine sternul cel dintâi şi o ai dăruit
cuvântaţi, lăudaţi şi prea înnăl nouă tărie şi scăpare şi temelie
ţaţi pre Hristos în veci. neclătită; prin ace asta acu1n
~~W~~~R~M.1ft™i?C~IB'Ii-1&~
• 334 . MARŢI ~
pre vrăjmaşii noştri, ca cu nişte bucuria drept măritorilor, pă

coarne, îi împungem. zit o are a lumii, păzeşte, sfin-
Pentrucă sunt strâns cu le- ţeşte, pre cei ce se închină ţie. .
găturile răutăţilor mele celor Slavă a Treimii.
nemăsurate şi nu voiu să cu- Treime sfântă slavă ţie, Uni-
nosc din voia mea cărările tale me î n t o c m a i cinstită, fire ~
cele mântuitoare, Hristoase, în- dumnezeească, o împărăţie în-
toarce.-mă cu crucea ta, stri- fricoşată, Părinte, Fiule, îm-
când orbirea mea, pentru mila preună cu Duhul, lumină nea-
cea negrăită a milostivirii tale. propiată de nimenea, Dumne-
!nălţării fariseului urmând, zeire fără început, mântueşte
rău am căzut cădere cumplită
pre cei ce slujesc ţie, făcătorului
şi rea şi zac spre călcarea vrăj a toate.
maşilor. Ci milostivindu-te, Hri- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„.
stoase, mântueşte-mă, cela ce Când a stătut mieluşaua ta, ·
pentru îndurare te-ai smerit Iisuse, văzându-te pre tine Pă
pre tine însuţi, Impărate, prea storul şi Stăpânul său pre cruce,
înalte al slavei. cu amar s' a tânguit şi umilin-
A Născătoarei de Dumnezeu ... du-se a strigat către tine, Hri-
Toate neamurile te fericesc stoase: Ce vedenie minunată
pre tine, curată ; că însuşi Iisus, este aceasta? Cum mori cela
cel ce s'a născut din pântecele ce eşti vieaţa?
tău, acela precum ştie, a făcut Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
măriri cu tine Fecioară Maică. Precum ai mântuit Dumne-

Pre carele roagă-l să se mân- zeule pre Manasi pocăindu-se,
tuească turma şi poporul tău. mântueşte-mă şi pre mine, cel
Alt Irmos : acelaş. ce mă pocăesc cu lacrimi şi nu
Bine eşti cuvântat, Doamne mă lepăda pre mine robul tău,
Dumnezeul lui Israil, carele ai că mi-am depărtat dela tine
deslegat cu crucea ta blestemul sufletul, precum de demult Is-
cel dintâi şi o ai pus nouă spre rail acela, în toate zilele mele
închinăciune ; pre aceasta cu vieţuind întru desmierdare.
credinţă sărutându-o, pre acea- Irmosul:
sta şi mărindu-o, neîncetat lău Bine este cuvântat Domnul ~
dăm mare mila ta. „Dumnezeul lui Israil, cel ce a
Tu eşti cinstită cruce lauda „ridicat nouă corn de mântuire,
~ Bisericii, arma împărăţiei şi dă Q „în casa lui David slugii sale,
. tătoare de pace a toată lumea, „întru care ne-a cercetat pre noi
de Dumnezeu lucrată; cruce, „răsăritul cel dintru înnălţime
~:rFJ&~~~~ID~\'$t~~~~·
· A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 335
„şi ne-a îndreptat pe calea

.. ,,.
"'
„pacu
Luminânda glasului de trei ori.
LA STIHOAVNĂ
Troparul Profeţiei, glasul al 6-lea.
Stihiria zilei de două ori, glasul al 2·lea.
Cugetând, suflete al meu, la Crucii tale ne închinăm stă
osândirea cea din trufie a fari- pâne şi sfântă învierea ta
slăvim.
seului celui mult falnic, şi ştiind
· îndreptarea cea prin mărturi Slavă, Şiacum tot acesta.
sirea păcatelor a vameşului Prochimen, glasul al 4-lea. Psalm 65.
celui cu gând smerit, nevoeş Bine este cuvântat Dumnezeu, carele n'a
depărtat rugăciunea mea şi mila sa dela mine.
. te-te a lepăda înnălţarea ace-
Stih:
luia, cea pentru fapte bune şi a Binecuvântaţi neamuri pre Dumnezeul nostru.
primi mărturisirea acestui a,
Din Proorocia Isaiei cetire.
pentru cele ce ai greşit. Indeam-
Cap. 25, Vers 1.
nă-te a-ţi câştiga prin umilinţă, , oamne Dumnezeul meu, mări-te
înnălţarea cea smerită dela voiu şi voiu lăuda numele tău,
că ai făcut lucruri minunate ;
Hristos, cel ce are mare milă. sfatul cel din început adevărat,
De două ori. fie Doamne. Că ai preîăcut cetăţi în
ţârână, cetăţi tari, ca să nu stea pe
Martirica. temeliile lor; cetatea necredincioşilor ,
, în veac nu se va zidi. Pentru aceasta
Foarte tare v' aţi nevoit, mu- bine te va cuvânta poporul cel sărac şi cetă
ţile oamenilor celor năpăstuiţi te vor binecu-
cenicilor, răbdând vite j e ş t e vânta. Că te-ai îăcut ajutor la toată cetatea
munci dela cei fărădelege, pre smerită, şi acoperământ celor slăbiţi de lipsă,
izbăvi-i-vei pre ei de oamenii răi, răcoreală \
Hristos mărturisind înaintea celor însetaţi şi duhul oamenilor celor necăjiţi
împăraţilor şi mutându-vă din bine te va cuvânta. Ca nişte oameni puţini la
suflet, însetaţi în Sion, că-i vei mântui pre ei
vieaţă, iarăş 1u c r a t i în lume de oamenii cei îărădalege cărora ne-ai dat pre
noi. Şi va face Domnul Savaot tuturor nea-
puteri şi pre cei bolnavi tămă murilor în muntele acesta, oaspăta-vor. întru
duiţi din patimile lor, Sfinţilor; veselie, bea-vor vin. Unge-se-vor cu mir în
muntele acesta; dă acestea toate neamurile că
rugaţi-vă să se mântuească su- sfatul acesta este preste toate neamurile. Inghi- \
ţit-a moartea biruind, şi iarăşi a luat Dumnezeu ~
fletele noastre. toată lacrăma dela toată faţa, ocara popo-
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. rului o a luat de preste tot pământul, că
gura Domnului a grăit acestea. Şi vor zice
Acoperământul tău, Născă în ziua aceea : iată Dumnezeul nostru întru
carele am nădăjduit, şi ne va mântui pre noi.
toare de Dumnezeu, Fecioară, Acesta este Domnul, aşteptatu-I-am pre el, şi
ne vom bucura, şi ne vom veseli de mân-
este cămară de doctorie duhov- tuirea noastră.
nicească; că la dânsul scăpând, Prochimen, glasul al 6~lea. Pealmul 66.
ne mântuim de boalele cele su- Binecuvintează-ne pre noi, Dumnezeule Dum-
fleteşti. nezeul nostru, binecuvintează-ne Dumnezeule.
Stih:
Dumnezeule, milostiveşte-te spre noi şi ne
binecuvintează.
~~~~l~i?5fi?l~i~~JfJlj[JfJJfiiJ~}f.;lfiJ~&~~~~
· . 336 __ MARŢI ·
zându-o astăzi popoare pusă

înaintea ochilor noştri cu frică
să ne atingem de dânsa, prin
MARŢI SEARA curăţia minţii şi a buzelor. Că
. IN SĂPTĂMÂNA CEA DIN MIJLOC pre dânsa s'a înnălţat Hristos,
La Doamne strigat-am. Punem Stibiri 6. omorând moartea; şi unui dar
Şi cântăm
Stibiri podobnice ale Triodului, glasul ca acesta toţi învrednicindu-ne,
al 6-lea.
slăvind pre Mântuitorul tuturor
..f; Podobia :Toată nădejdea puindu-şi...
cu cântări de Dumnezeu însu-
"~*n mijlocul pământului ai fl.ate, să ne rugăm să ajungem
\ răbdat cruce şi patimă, şi la însăşi învierea cea mân-
îndurate, tuturor nepă tuitoare.
timire şi mântuire dă.. Alte Stihiri podobnice, glasul al 4-lea.
ruind. Pentru aceasta Podobie: Dat-ai semn celor ce se tem ...
astăzi la înjumătăţirea postului,
· toţi o punem înainte spre în- Veniţi să ne închinăm
lem-
. chinăciune şi cu bucurie o să nului ce s'a arătat astăzi
1nij-
rutăm, ca să ne învrednicim locitor vieţii noastre, crucii lui
toţi a vedea patimile tale şi în- Hristos, Dumnezeu I nostru,
vierea cea de viaţă purtătoare, prin carea s' a rănit moartea şi
· luminaţi fiind cu dumnezeeşti s' a înnoit scularea, nouă celor
fapte bune, cuvinte al lui Dum- căzuţi cu adevărat; strigând ce-
nezeu, unule mult milostive. lui ce ne-a mântuit pre noi:
Cela ce ai pătimit de bună voie
Mort ai fost pre cruce întins, pentru noi, ca să mân tueşti
cu suliţa împuns şi cu fiere adă toate, Dumnezeul nostru,
pat, îndelung răbdătorule Stă slavă ţie.
pâne, cela ce ai prefăcut întru
du 1ce a tă apele Merrei prin Putere nebiruită s' a dat nouă,
mâna lui Moisi. Pentru aceasta creştinilor, crucea ta Mântuito-
mă rog ţie şi mă cuceresc, smulge rul nostru. Prin care se birueşte
patimile cele prea amare din mulţimea neamurilor celor pă
gândul meu şi îndulcind mintea gâne şi pacea bine umbrează
mea cu mierea pocăinţii, fă-mă 1
Biserica ta drept măritoare,
închinător cinstitei tale patimi. Hristoase. Pre aceasta sărutân
Alta, glasul 1-iu. du-o acum, cu căldură strigăm
Podobie: Cela ce de demult lui Moisi. către tine: învredniceşte-ne şi ~
pre noi în partea sfinţilor tăi.
Pre care mai 'nainte închi-
puindu-o Moisi de demult cu
. mânile, a biruit cu dânsa pre
Ărnalic, crucea cea mare vă-
~...co>C~=...:u~~-~~Jot:.c·~ • • „' ~~~Wi&~t:R~~,ţţ.JF~
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 337 ~
chinăm lemnului crucii, prin ca- mai muri nici un trup de apa potopului şi nu
va mai fi potop de apă care să strice tot pă
rele cu înfrânarea se opresc mântul. Şi a zis Domnul Dumnezeu către Noe :
Acesta este semnul legăturii, care îl dau eu
sburdările trupului cele strică între mine şi între voi şi între tot sufletul viu,
toare de suflet. Strigând celui ce care este cu voi între neamuri veşnice.
Curcubeul meu îl pun în nori; şi va fi semn
s' a răstignit: lnvredniceşte-ne, de legătură între mine şi între pământ. Şi va
Mântuitorule, să ne închinăm fi când voiu aduce eu nori pre pământ se
va arăta curcubeul meu în nori. Şi-mi voiu
strălucirii învierii tale celei de aduce aminte de legătura mea, care este între
mine şi între voi şi între tot sufletul viu în
a treia zi. tot trupul ; şi nu va mai fi potop de apă, ca
Slavă, Şi acum, glasul al 8-lea. să piară tot trupul. Şi va fi curcubeul meu
pre nori şi-l voiu vedea, ca să-mi aduc aminte
Astăzi Stăpânul făpturii şi de legătura cea veşnică între mine şi între
pământ şi între sufletul viu, care este în tot
Domnul slavei, pe cruce s'a pi- trupul pre pământ. Şi a zis Dumnezeu lui Noe:
ronit şi în coastă s' a împuns; Acesta este semnul legăturii, care l-am pus
între mine şi între tot trupul ce este pre pământ.
fiere şi oţet a gustat, dulceaţa
Bisericii 1 Cu cunună de spini Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 68.
s'a încununat, cel ce acopere Mântuirea ta, Dumnezeule, să mă sprijinească.
cerul cu nori; cu haină de ocară Stih:
s'a îmbrăcat şi preste obraz s'a Vadă săracii şi să se veselească.
lovit cu mână de ţărână, cel ce Dela Pilde cetire.
a zidit pre om cu mâna. Pre J;,lf Cap. 11, Vers 8.
spate s'a bătut, cel ce îmbracă ura înţeleptului o laudă omul ;
iar pre cel împietrit la inimă îl
cerul cu nori ; scuipiri şi rane ·c batjocoreşte. Mai bun este omul
fără de boierie, carele slujeşt~
a luat, ocări şi pumni şi toate luiş, decât cel cu boieria şi lipsit de
le-a răbdat, pentru mine cel pâine. Dreptul are milă de vieaţa
dobitoacelor sale; iar rărunchii necre-
osândit, Mântuitorul meu şi r dincioşilor sunt nemilostivi. Cel ce lu-
Dumnezeu, ca să mântuească crează pământul său, se va sătura de pâine,
iar cei ce umblă după deşertăciuni sunt lipsiţi
1u mea de înşelăciune, ca un de minte. Celui ce-i place a-şi petrece cu vinul
milostiv. în curţile sale lasă, ocară. Poftele necredin-
cioşilor sunt rele ; iar rădăcina credincioşilor
Iar Mineiul îl lăsăm, şi-l cântăm seara la întru tării. Pentru păcatul buzelor cade în laţ
După cinare. păcătosul, iar dreptul scapă de el ; cel ce se
uită lin se va mântui, iar cel ce întâmpină în ~
Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 67. porţi, necăjeşte sufletele. Din rodurile gurii
p1a a uze1or 1m se va a 1 m. a11e ne um1 or

Cântaţi Domnului, lăudaţi numele lui. sufltetubl omului ~e va sdătura. Cd~. bunăbtăţi! şi ~;,,·
Stih: · drepte sunt înaintea lor ; iar cel înţelept as-
cultă sfaturile. Nebunul numai decât îşi arată ~
Cale faceţi celui ce s'a suit preste apusuri.
mânia sa; iar cel iscusit îşi ascunde ocara sa. ~
Dela Facere cetire. Credinţa adevărată o spune dreptul ; iar măr- ~PI
Cap. 9, vers 8. turia nedrepţilor este înşelătoare. Sunt cari ~
grăesc şi rănesc ca cu sabia; iar limbile în-
,, I~ i ·a 'grăit Dumnezeu lui Noe şi ţelepţilor vindecă. Buzele adevărate îndrep-
•',. feciorilor lui cu dânsul, zicând : tează mărturisirea ; iar martorul grabnic are
;f . Iată eu pun legătura mea cu voi limbă nedreaptă. Vicleşug este în inima celui l~
· şi cu seminţia voastră după voi. ce meşteşugeşte rele ; iar cei ce voesc pace, ~'1
Şi cu tot sufletul viu, ce este cu voi se vor veseli. Nu place dreptului nimic ce este
din pasări şi din dobitoace şi din strâmb ; iar cei necredincioşi se vor umplea ~
toate fiarele pământului, câte sunt cu de rele. Urâciune sunt Domnului buzele min- „
voi din toate, care au ieşit din corabie. cinoase ; iar cel ce face credinţă primit este 1
Şi voiu pune legătura mea cu voi; şi nu va la dânsul. .·
I~
TRIODUL 22
lf!J!ItJffjţ}f~--PM...~~?M~Lţ_?fffl&llifiEl&l~~
~ ·~<ii
. 338 MIERCURI .
LA STIHOAVNĂ.
Stihira zilei, de două ori, glasul al 3-lea
Intrecând pre vameşul cu MIERCURI
greşelile, nu râvnesc pocăinţii IN SĂPTĂMÂNA DIN MIJLOC
lui; şi îndreptările fariseului LA UTRENIE
necâştigându-le, urmez trufiei
Treimicile glasului. După întâia Stihologie,
lui. Ci tu, Hristoase Dumne- zicem Sedealnele crucii din Octoih. După a
zeule, cela ce cu prisosin ta doua Stihologie, cântăm această Sedealnă,
a lui Iosif. Glasul al 6-lea.
smereniei tale prin cruce ai Podobie : Nădejdea lumii, ceeace eşti...
surp a t drăceasca înnălţare,
schimbă-mă de răutatea ce a
remea postului sfinţin
dintâi a vameşului şi din înăl du-o, dumnezeeasca şi
ţarea cea de pre urmă a fari-
prea cinstita cruce se
seului; întărind în sufletul meu
pune spre închinăciune;
.
dintre amândoi aceştia, voinţa ..,
sa ne apropiem cu cu- „
cea mai bună, şi mă mântueşte.
noştinţă curată, să luăm sfinte- ~
Martirica. nie şi luminare şi cu frică să
Proorocii şi apostolii lui strigăm: Mântuitorul nostru, ~
Hristos şi mucenicii, au învăţat iubitorule de oameni, slavă mi-
să se laude Treime a cea de o lostivirii tale. De două ori.
fiinţă Şi au luminat neamurile Slavă, Şi acum, a Crucii-Născătoarei
cele rătăcite şi părtaşi cu îngerii de Dumnezeu.
au făcut pre fiii omeneşti. Maica, ceea ce nu ştie de
Slavă, şi acum, Glasul al 5-lea, singur glasul. nuntă, stând lângă crucea celui
V ăzându-te toată făptura răs- ce s' a născut dintr'însa fără de
tignit pe cruce gol, pre tine, sămânţă, a strigat: Sabie a tre-
făcătorul şi ziditorul tuturor, cut prin inima mea, o Fiule, ne-
s' a schimbat de frică şi s' a tân- suferind a te vedea spânzurat
guit; soarele şi-a întunecat lu- pre lemn ; de carele se cutre-
mina şi pământul s' a clătit, pie- mură toate, ca de făcătorul şi
trele s'au despicat şi catape- Dumnezeu; îndelung răbdăto
teasma bisericii s' a rupt; morţii rule, slavă ţie.
· din mormânturi s' au sculat Si După a treia Stihologie, Sedealna lui Teodor,
puterile îngereşti s' au spăimâ~- glasul 1-iu.
tat, zicând: O minune 1 Jude- Podobie: Pre cea nădăjduită„.
cătorul se judecă şi pătimeşte Luminându-ne cu bunătăţile,
~ voind, pentru mântuirea şi în- câştigând curăţia înfrânării, să
noirea lumii. ne apropiem şi să ne închinăm
~ Şi celelalte după obicei. cinstitei cruci, strigând: Sfinte-
... .. . . . ... . . şte-ne nouă sufletele şi trupu~
~~-~~~i?&~~-~
rile, învredniceşte-ne pre noi şi tenie; să ne apropiem către

prea curatei tale patimi, unule dânsa, curăţindu-ne trupul şi ·
Dumnezeul tu tur or, dăruin inima, ca să luăm dar de mân-
du-ne şi milele tale. De două ori. tuire.
Slavă, Şi acum, a Crucii-Născătoarei Slavă:
de Dumnezeu.
Glasul acelaş.
C urăţeş(e-mă, iubitorule de "
Podobia: Mormântul tău ...
oameni, cu focul poruncilor tale
şi-mi dă acum să văd mântui-
Văzându-te pre tine, Hri- toarele tale patimi şi să mă
stoase, Maica ta cea cu totul închin cu dragoste, îngrădin
fără prihană, întins pre cruce du-mă cu crucea şi păzindu-mă.
mort, a strigat: Fiul meu cel
fără început împreună cu tatăl
şi cu Duhul, ce este această Văzând ceeace te-a născut
· rânduială a ta nespusă ? Prin înălţarea ta pre cruce, iubito-
care ai mântuit îndurarea zi- rule de oameni, s' a tânguit stri-
dirii mâinilor tale, celor prea gând: In ce chip se vede spân·
" curate. zurat ca un osândit Domnul
Psalmul 50.
slavei, cel ce va să judece pre
toţi.
CANONUL CRUCII.
Al căruia este Stihul pre margini : Cântarea 3-a, Irmos :
Lemnului celui întru tot cinstit ne închinăm. 1[). re ai tăi cântăreţi, Născă
Facerea lui rreofan. r· toare de Dumnezeu ceeace
Cântarea 1-a, glasul al 4-lea, Irmos : „eşti izvor viu şi îndestulat, cari
eschide-voiu gura mea şi se „s'au împreunat ceată duhov-
J[)i
--~}va umplea de Duh şi cu- „nicească, întăreşte-i; şi întru
„vânt voiu răspunde împără „dumnezeească slava ta, cunu- ·
„tesii Maicii şi mă voiu arăta „nilor slavei învredniceşte-i.
„luminat prăznuind şi voiu Spălându-ne inimile cu apa .
„cânta minuni 1e ei bucurân- postului, să să r u tă m cu cre-
„du-ma"'". dinţă lemnul crucii, pe carele
Să ne închinăm lemnului ce- răstignindu-se Hristos, ne-a iz-
lui sfânt, pre carele şi-a întins vorît nouă apa nemuririi cu
palmele Hristos, biruind stăpâ crucea sa.
niile cele protivnice, luminân- C a cu nişte aripi sub umbri-
du-ne cu postul spre slava şi rea crucii mergând, iată că am
lauda a-tot-ţiitorului. înjumătăţit înotarea postului
S e vede pusă înainte mân- cea de mântuire, Hristoase,
tuitoarea cruce, dăruind sfin- Iisuse Dumnezeule; prin carea
340 MIERCURI
îndreptează-ne pre noi, la lima- chinăm dumnezeeştii cruci, ru- '

nul patimii tale. gându-ne să se întărească
Inchipuitu-te-a M oisi în picioarele noastre, pre piatra '
poruncilor lui Dumnezeu şi să '
munte, spre uciderea neamuri-
lor pre tine cruce; iar noi vă se îndrepteze umbletele sufle-
zându-te, te închipuim în inimă tului nostru în calea păcii, cu
dumnezeescul dar.
şi închinându-ne ţie, biruim pe
vrăjmaşii cei fără de trup, cu A Născătoarei de Dumnezeu ...
· puterea ta. Din Fecioară fără de bărbat
A Născătoarei de Dumnezeu. ai ieşit, Hristoase, luând din-
Om te-ai făcut din voia ta, tr'însa trup înţelegător şi însu-
fleţit; şi cu crucea ta pierzând
fiind Dumnezeu şi făcător tu-
turor; şi acum te văd pe cruce pre vrăjmaşul, iarăş ai înnoit
răstignit, Fiul meu, Hristoase, şi
firea omenească cea stricată; '
~ la inimă mă rănesc, zis-a ceeace pentru aceasta slăvim milosti-
te-a născut pre tine. virea ta.
Alt Irmos glasul 1-iu :
TRICÂNTARE
Intăreşte Doamne biserica ta.
Domn fiind al tuturor. Plesniţi din mâini cu cântări,
omn al tuturor fiind şi fă toate marginile lumii, văzând '
D
JlJlcător, Dumnezeule, în mij-
locul pământului te-ai înnălţat
închinarea lemnului, pe carele
s' a răstignit Hristos şi diavolul
· pre cruce, înălţând spre tine s'a rănit.
firea omenească cea căzută prin Astăzi se pune înnainte bu-
sfatul cel rău al vrăjmaşului ; curia cea purtătoare de vieaţă,
· pentru aceasta cu credinţă te veniţi toţi să ne închinăm cu
slăvim, întărindu-ne cu pa- frică crucii Domnului nostru,
tima ta. ca să luăm Duhul sfânt.
Curăţindu-ne simţirile cu lu- Slavă, a Treimii.
. mina postului, să ne luminăm Dumnezeule, cela ce eşti
. din destul credincioşii, cu razele soare cu trei raze, lumină în-
crucii celei înţelegătoare şi vă treit lăudată, Părinte, Fiule şi
. zându-o că stă astăzi pusă în- sfinte Duhu 1e, fire şi mărire
. aintea noastră, să ne închinăm fără început, scapă din pri-
ei cu cucernicie, cu buze cu- mejdii, pre cei ce te laudă pre
. rate, cu gura şi cu inima. tine.
. La locul, unde au stătut pi- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
,J cioarele lui Hristos, să ne în- Cetele îngereşti te laudă bine
~~~~~~~~~-.~-~~m~~~~~~~~~~~
cuvântată Născătoare de Dum- pre carele 1-a înghiţit cu poftă ·

.nezeu, întru tot lăudată Fe- iadul, l-a înapoi a t cu frică;
cioară. Cu cari impreună nea- arătat-ai nouă mântuirea ta,
mul omenesc te mărim acum, sfinte; pentru care te slăvim
ca pre ceeace nu ştii de mire. pre tine Fiu 1 lui Dumnezeu,
V enind să mă ating de tine Cântarea a 4-a, Irmos :
purtătoare de vieaţă cruce, cu (("el ce şade în slavă pe scaunul
limba şi cu gândul mă înfri- \\J dumnezeirii, pe nour uşor, a
coşez, ştiind că pre tine s'a „venit Iisus cel mai presus de
vărsat dumnezeescul sânge al „dumnezeire, prin palmă curată ·
Domnului meu. „şi a mântuit pre cei ce strigă:
„Slavă, Hristoase, puterii tale.
Irmosul:
I ntăreşte Doamne Biserica I nchipuind semnul crucii, la-
„ta, care o ai câştigat cu pute- cov cel lăudat şi-a întins mâi-
„rea crucii tale, că cu dânsa ai nile crucişi, preste nepoţii săi „
„biruit pre vrăjmaşi şi ai lu- de demult, binecuvântându-i şi
. t 1urnea ".
„mina însemnând binecuvântarea cea
de mântuire, care a venit preste
Şezânda, glasul al 6-lea, insăşi podobia.
noi toţi.
Astăzi s'a plinit cuvântul cel
proorocesc; că iată ne închinăm P ăziţi fiind cu pecetea crucii
şi întru bucuria Duhului săru- ·
la locul unde au stătut picioa-
rele tale, Doamne şi din lem- tându-o, fiind ea pusă înainte, să
nul mântuirii gustând, am aflat ne sârguim spre mântuitoarele
deslegare din patimile păcatu patimi, omorând patimile tru- ·
lui, pentru rugăciunile Născă pului cele pierzătoare.
Slavă.
toarei de Dumnezeu, unule iu-
bitorule de oameni. Pre tine te sărutăm arma
cea de mântuire, steagul cel
Slavă:
nebiruit, semnul bucurii, prin
C rucea ta, Doamne, s' a sfin- carele s' a omorît moartea; lău
. ţit; că cu dânsa se fac tămă dându-ne cu slava celui ce s' a
duirile celor ce bolesc întru pironit pe tine, c r u ce · prea
păcate. Deci, printr'însa cădem cinstită.
înaintea ta, milueşte-ne pre noi. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. A rătat te-ai văzut de mine
N umai cât s' a înfipt lemnul tu, acela de care îngerii nu se
crucii tale, Hristoase, temeliile pot apropia, Iisuse, Fiul meu, cel ~
~ morţii s'au clătit Doamne; că ce ai luat din mine trup; şi !
~~~~~~F$~~t~~~~
34! MIERCURI
acum văzându-te pe lemn pi- înnălţat, întunecând lumina soa-

ronit, mă tânguiesc, zis-a maica relui cu patima ta, Mântuito-
lui Hristos. rule? Meluşaua, ceeace te-a ·
Cântarea a 5-a, Irmos : născut a strigat către tine de
demult, ca o Maică tânguin- . „
S
păimântatu-s'au toate de
dumnezeească slava ta; că
du-se.
„tu Fecioară neispitită de nuntă, Cântarea a 6-a, Irmos :
„ai avut în pântece pre Dum- Strigat-am mai 'nainte„.
„nezeu, cel preste toate, şi ai . nfigându-te, ai cutremurat Io-
„născut Fiu, pre cel fără de ani; ]. caşul iadului şi credincioşilor
„dăruind pace tuturor, celor ce te-ai făcut întărire neclătită şi .
„te laudă pre tine". acoperământ tare, preacinstită
Murit-ai pironindu-te pe cruce a Domnului.
cruce, cela ce eşti vieaţa şi mân- Făcându-ne roditori de bu- ·
tuirea tuturor. Deci, pre aceasta nătăţi, să culegem roduri de
dă-ne-o să o sărutăm cu suflet vieaţă, aducătoare din dumne-
curat, Mântuitorule, şi să vedem zeescul lemn, care le-a odrăslit
mântuitoarele tale patimi, bu- întinzându-se pre dânsa Iisus,
curându-ne. viţa cea roditoare.
Slavă.„
Stau înaintea ta, cetele celor
fără de trupuri cutremurân- Lăudăm, Iisuse bunătatea ta
du-se, lemnule, cela ce eşti de cea multă, închinându-ne cru-
vieaţă dătător; că pre tine şi-a cii tale, suliţei, trestiei ; că prin-
vărsat, Hristos cinstitul său tr'însele ai sfărâmat îndurate
sânge, oprind sângele cel spur- păretele vrajbii cel din mijloc.
cat, care se aducea dracilor ~i acum, a Nfuicătoarei de Dumnezeu.
spre pierzarea zidirii. Râu de ape curgătoare de
Slavă:
vieaţă te-a născut Fecioara, ca .
rănit cu sabia
Pre mine cel un izvor al înnoirii noastre pre
vrăjmaşului, vindecă-mă cu- tine, carele te-ai întins pre
vinte cu sângele tău şi cu su- cruce şi ne-ai izvorît nouă izvor .
liţa rupe degrab înscrisul pă de mântuire.
catelor mele, Mântuitorule, strig Irmosul:
ţie, scriindu-mă în cartea celor
Strigat-a mai 'nainte, închi-
mântuiţi, ca un milostiv.
„puind îngroparea ta cea de
„trei zile, proorocul Iona în chit,
Cela ce eşti strugurul cel „rugându-se: Din stricăciune
copt, cum te-ai spânzurat pe „mă scapă, Iisuse împărate al
f.§1 lemn? Soarele slavei, cum te-ai „put er1·1or".
~~-<& ~ ţ • ,~ , _,.;~ ·l , ţ , , V,"~}~·,~.~~~.~~~~'fj'!J;fj~';y:j!Ji]~~~;m:;J~r~î
Condacul, glasul al 7-lea. 'I neamurile care strigă:

Domnul ~
N u mai păzeşte încă sabia J şi Dumnezeul părinţilor, bine
cea de văpae uşa Edemului; că eşti cuvântat.
· într'însa a venit preamărita le-
gătură, 1e m n u 1 crucii; acul
j Jmpreună se bucură
cele ce-
reşti cu pământul de închinarea
morţii şi biruinţa iadului s' a
ta, cruce; că prin tine s'a făcut
gonit. Că de faţă ai stat Mân- închinarea îngerilor şi a oame-
tuitorul meu, strigând celor din nilor, celor ce strigă: Prea pu-
iad: Intraţi, iarăş în rai. ternice Doamne, Dumnezeule,
ICOS bine eşti cuvântat.
Trei cruci a înfipt Pilat în Slavă:
Golgota: două tâlharilor şi una In loc de Chiparis, milosti-

dătătorului de vieaţă; care vă vire; în loc de Cedru,· credinţă
zându-o iadul, a zis celor de cu dulce miros; în loc de Pevc, ·
. jos: O slugile mele şi puterile adevărată drag ost e aducând,
mele t cine este cel ce a înfipt să ne închinăm crucii Dom-
· piron în inima mea? Cu suliţă nului, lăudând pre Mântuitorul,
de lemn m' a împuns fără veste cel ce pre dânsa s' a pironit.
şi mă sfâşii; mă doare la cele
din lăuntru ale mele; pântecele Ne clătind cele cereşti, s'a
meu se chinueşte; simţirile mele sălăşluit Dumnezeu în pânte-
îmi turbur~ duhul; şi mă silesc cele tău, cetate aleasă a lui
a lepăda din mine pre Adam Dumnezeu; iar pe cruce spân-
. şi pre cei din Adam, cari sunt
. zurându-se, a clătit făptura.
daţi mie prin lemn. Că lemnul
Pre acesta roagă-l, să mă pă
' iarăşi îi duce în rai.
zească pe piatra cea neclătită.
D 'au slujit făpturii, înţelep lJ,;:e tinerii cei binecredi~cio__şi
Jl.ll ţii lui Dumnezeu, fără J[' tn cuptor, naşterea Nasca-
„numai făcătorului; ci groaza „toarei de Dumnezeu i-a mân-
„focului bă r bă te ş te călcân- „tuit; atuncea fiind închipuită,
. „du-o, se bucurau cântând: „iar acum lucrată; pre toată lu-
· „Prealăudate, Dumnezeul pă „mea ridică să-ţi cânte ţie: Pre
„rinţilor şi Doamne, bine eşti „Domnul lucrurile lăudaţi-l şi-l
~ „cuvântat". „prea înălţaţi întru toţi vecii.
Săcurea,
care o a scos Elisei Tinsu-ti-ai mâinile pre lemn
din Iordan, Hristoase, crucea deslegând păcatul mânii celei
~ ta a închipuit; prin care ai scos neînfrânate şi cu suliţă te-a
~ dintru adâncul deşertăciunii împuns, rănind cu dânsa pre
~~t1
i':'il
~?:ttn.{
rm~ik'tt~~Wk!tW-~&~~
~ 344 MIERCURI
~ vrăjmaşul, Doamne, şi fiere ai săptămânii dumnezeescului

~ gustat, alungând răutatea cea post, slăvim cinstită crucea ta, .
~ din dulceaţă; cu oţet te-ai adă- strigând: Pre Domnul lăudaţi-l
~ pat cela ce eşti veselia tuturor. şi-l prea înnălţaţi întru toţi .
Cu minte şi cu cunoştinţă
I
~
~
h";
curată fiind luminaţi, să ne a-
propiem, să ne închinăm cin-
stitului şi prea curatului lemn,
ce stă pus înainte; prin carele
vecii.
Ceeace eşti semn de bucurie,
armă nesfărâmată, părete Bise-
ricii, lauda mucenici I or, po-
doaba apostolilor, puterea ar-
„~ a răbdat Hristos moarte necin- hiereilor, întărind sufletul meu
stită, aducând cinste prea înaltă cel slăbit, învredniceşte-mă să
· ce I or rău necinstiţi prin căi- mă închin ţie, şi să cânt, stri- ,
· carea poruncii. gând: Lăudaţi pre Domnul lu-
C u lemnul păcatului m' am erorile şi-l prea înnălţaţi întru ,
omorît şi cu gustarea dulceţii toţi vecii.
m'am îngropat; în viază-mă, Plâng şi mă tânguesc şi mă
Doamne; ridică-mă pre mine jălesc, când îmi aduc aminte
cel ce zac; fă-mă închină t 0 r de judecata cea nemitarnică, în-
patimilor tale şi părtaş dumne- delung răbdătorule, fiind vred- "
zeeştii învieri şi împreună mo- nic de osândire. Pentru aceasta
~ ştean cu cei ce te iubesc. îndură-te şi-mi uşurează lanţul
A Născătoarei de Dumnezeu. cel pus asupra sufletului meu,
ca bucurându-mă să strig: Pre .
Văzându-te pre tine înălţat
Domnul lăudaţi-l lucrurile şi-l
~ neavând nici frumuseţe, nici prea înnălţaţi întru toţi vecii.
~
~~ chip întru pătimirea ta, pre A Născătoarei de Dumnezeu.
(!J carele te-am cunoscut întrupân-
~ du-te mai frumos decât fiii oa- Rugul închipuia taina naşterii
~ menilor, unule născut Fiule, tale celei mai pre sus de minte,
Fecioară cu totul fără prihană;
~ Preacurata Fecioară a strigat:
că ai rămas, ca şi acela nearsă,
~ Arată-mi slava ta, cela ce eşti
născând fo eul, pre Hristos
~, mântuirea tuturor.
Mântuitorul cel ce s' a înnălţat
; TRICÂNTAREA, alt Irmos:
pe cruce. Pre acesta roagă-l, să "
Pentru legile părinteşti.
mă scape de foeul cel veşnic,
Intru amiază-zi răstignin pre mine carele strig: Pre Dom~ '
du-te în mijlocul pământului nul lăudaţi-l şi-l prea înnălţaţi
de bună voie, ai tras marginile întru toţi vecii.
lumii îndurate din mijlocul gât- Alt Irmos:
lejului balaurului. Pentru acea- Această numită şi sfântă zi.
sta închinându-ne în mijlocul Curăţindu-ne cu postul, ve-
niţi să sărutăm cu dragoste „oarecând, marele între proo-

crucea Domnului, cea pusă în- „roci Daniil, mâinile în chipul
nainte; că ne este bogăţie de „crucii întinzându-şi, nevătămat
sfinţenie şi de putere; prin care „s'a păzit de mâncarea acelora,
. lăudăm pre Hristos în veci. „binecuvântând pre Hristos în
Aceasta este crucea, cea cu „veci•u.
Cântarea jta, Irmos :
trei părţi şi mare, care măcar
Î
· că mică se vede, dar este ca ~t ne amu 1 pământesc să
cerul de înaltă, pentru puterea . sălteze cu Duhul, fiind lu-
sa şi ridică pururea pre oameni „minat; şi să prăznuească firea '
· către Dumnezeu. Prin care bine- „m i n ţi 1or celor fără de trup,
cuvântăm pre Hristos în veci. „cinstind sfinţita prăznuire a ~
Bine-cuvântăm pre Tatăl...
„Maicii lui Dumnezeu şi să
„strige: Bucură-te, prea fericită
O fiinţă în trei feţe slăvesc „Născătoare de Dumnezeu, cu-
fără amestecare, câte trele ose-
„rată pururea Fecioară.
bite du pre feţe; că du pre chipul
firii nu despart pe Tatăl şi pre Cu suliţa în coastă te-ai îm-
Fiul şi pre Duhul. Căci preste puns, destupându-mi izvoarele
iertării; şi pre lemn te-ai piro- ~
toate unul este Dumnezeu în
Treime. nit în mijlocul pământului iu-
bitorule de o am e ni, potolind ~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. osândirea cea prin lemn, pre
Tu una, dumnezeească mi- carele noi îl sărutăm acum la
reasă, Marie, te-ai arătat între înjumătăţirea postului, lăudând
maici Fecioară, născând fără bunătatea ta.
bărbat pre Mântuitorul Hristos Picaţi munţilor dulceaţă cu
şi păzind pecetea curăţiei; pre dragoste; de a 1uri1 e, veselie;
tine te fericim credincioşii în lemnele ţarinelor şi cedrii Liva-
veci. nului dănţuiţi astăzi, întru în-
s1avă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. chinarea crucii celei purtătoare
Să se cinstească preasfântul de vieaţă; proorocii, apostolii, ·
· lemn acesta, pentru carele a mucenicii şi duhurile drepţilor
strigat profetul de demult, că săltaţi l
era să se bage în pâinea lui Caută Doamne spre poporul
· Hristos, de Israilitenii cei ce l-au şi spre soarta ta, care te laudă
răstignit; pre carele îl prea în- cu frică, pentru care ai răbdat
nălţăm în toţi vecii. moarte de bună voie; să nu
Irmosul. biruească mulţimea răutăţilor
Să lăudăm, bine să cuvântăm... noastre, cea nemăsurată a ta
~ In groapa leilor aruncat fiind milostivire; ci ne mântueşte pre
~cw.-~~~~ ~
346 MIERCURI
toţiprea bunule cu crucea ta, telor celor cu dulceaţă şi cu

ca un iubitor de oameni. patimă; dându-mi ca să mă în-
A Năicătoarei de Dumnezeu. chin fără de patimă, cinstitelor
Născătoarea de Dumnezeu tale patimi şi învierii.
plângând a zis: V rând Hristoase A Născătoarei de Dumnezeu.
să scoţi cuiele gândurilor celor Pre tine cel împodobit cu
~ de patimi ale celui întâi zidit frumuseţea, Fecioara cea fru-
şi să vindeci zdrobirea lui cu moasă te-a născut; pre carele
· bunătatea ta, cu voinţa ta ai văzându-te, neavând frumuseţe
clătit lumea cea văzută, răstig nici chip când ai pătimit, Mân-
nindu-te Şi rămâind spânzurat. tuitorule, tânguindu-se a zis :
Alt Irmos: Mă minunez de smerenia ta,
Nu se pricepe toată limba„. cea mai pre sus de minte, Fiul
Scoţând Elisei de demult se- meu, prin care mântueşti firea
curea din râu cu lemnul, te-a omenească, ceeace se smereşte.
închipuit pre tine cruce, lemnul Alt Irmos:
cel de viaţă dătător, prin carele Luminează-te, Luminează-te ...
a scos Hristos pre păgâni din
Mergi înainte, luminează-te
adâncul nebuniei idoleşti, piro-
tot poporu 1 lui Dumnezeu şi
. nindu-se pre tine. Pentru acea-
văzând 1e m n u 1 crucii pus ~
sta închinându-ne ţie, slăvim
înainte, sărută-l cu frică şi ia
puterea lui.
bucurie, s 1ă vin d pururea pre ~
Lumina soarelui, Mântuito- Domnul slavei, cel ce s'a înăl
rule, s' a schimbat întru întu- ţat pre dânsa.
nerec pentru răstignirea ta şi
r strălucirea lunei s'a stins şi Tueşti arma cea dumneze-
stihiile toate s'au schimbat ească a vieţii mele, cinstită cru-
cu cutremur. Pentru aceasta ce, că pre tine înnălţându-se stă
strig ţie, cuvinte, luminează-mă pânul, m'a mântuit; şi împun-
pre mine, cel schimbat de în- gându-se a izvorît sânge şi apă
tunerecul patimilor, schimbând din coastă. Căruia împărtăşin
" gândurile mele cu dreapta ta du-mă, mă bucur lăudându-l.
· şi mă mântueşte. Slavă, a Treimii.
Cu rana ta tămădueşte pa- Inchinu-mă ţie, Dumnezeire
timile sufletului meu; cu îm- sfântă, Treime dupre feţe, Uni-
pungerea coastei tale, potoleşte mei du pre fire, Tatălui şi Fiului
îmbolditurile dracilor cele cu şi Duhului Sfânt, unei stăpânii
· durere; cu piroanele tale, Hris- şi unei împărăţii, care stăpâ
toase, scoate-mi piroanele pof- neşti toate.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. du-se: Oare, de acest fel de

!
Munte mare eşti Fecioară, vestiri de bucurie mi-a adus

întru carele s' a sălăşluit Hristos, . Gavriil? Fiul meu 1 Mergi de
precum dumnezeescul David plineşte sfatul cel nespus şi
1
strigă. Prin care noi ne-am în- dumnezeeasca rânduială.

nălţat la cer, făcându-ne fii prin LA STIHOAVNĂ.
Duhul, întru tot fericită. Stihira zilei, glasul al 8-lea.
•
Slavă tie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
I njumătăţind calea postului
Cruce, sceptrul cel dumne- care duce la cinstită crucea ta,
zeesc al împăratului, vitejia oş bine voeşte ca şi noi cei mân-
tuiţi de vrăjmaşi prin credinţă,
. tilor, întru nădejdea ta înfrân-
să vedem ziua ta, care o a \
gem pre vrăjmaşi; dă-ne nouă,
celor ce ne închinăm ţie, biru- văzut A vraam şi s' a bucurat,
inţă pururea asupra barbarilor.
luând pre Isaac viu din munte ~
ca din mormânt; şi să ne îm-
Irmosul: părtăşim şi cinei celei de taină,
O maică Fecioară şi adevărat cu pace strigând: Luminarea şi ~
„Născătoare de Dumnezeu, Mântuitorul nostru, slavă ţie. ~
„ceea ce ai născut fără sămânţă De două ori. ~
,,pre Hristos, Dumnezeul no- Martirica. i:ţ;~
„stru ce 1a ce s' a înnălţat cu ~
Mucenicii lui Hristos cei ne- ~
· „trupul pre cruce, toţi credin- biruiţi, biruind rătăcirea cu pu- ~
.. „cioşii te slăvim pre tine şi pre terea crucii aţi luat darul vieţii
„Dânsul dupre vrednicie. celei veşnice. De îngrozirile ti-
~
LUMINANDA. ranilor nu v'aţi spăimântat şi
Podobie : Cu Duhul stând bătrânul... chinuiţi fiind cu munci, v'aţi
~l Lemnul cel prea cinstit, întru veselit. Şi acum sângiurile voas-
7
r11 înjumătăţirea postului chiamă tre s' au făcut tămăduire sufle- ~Y
la închinare pre toţi, câţi îşi telor noastre. Rugaţi-va, să se t~
răstignesc patimile lor dupre mântuească sufletele no astre.
vrednicie, împreună cu patimile Slavă, Stihira glasul, al 8-lea.
lui Hristos. Veniţi toţi credin- I njumătăţind noianu 1 pos-

cioşii, să ne închinăm lemnului tului, aşteptăm limanul mân-
Tainei celei înfricoşate. tuirii, adică vremea pătimirii
Slavă, Şi acum, a Crucii-Născătoarei tale Doamne, celei de bună
de Dumnezeu.
voie. Ci ca un milostiv şi în-
M aica, ceeace nu ştie de mire durat, învredniceşte-ne să ve-
~, şi cea Preacurată a lui Dum- dem cu pace şi ziua măritei
· nezeu Cuvântul, a strigat tân- învi~rii tale, iubitorule de oa- ~
~ guindu-se şi cu plângere jelin- meni.
- ~
.~f;.
i~~~~~~~Jfb l~~~~~~~·~~~~~~-- ~- ~-1;..-v;;;;
M~~~~~..IBi~~w ~~:;~~-,:;;-~
348 MIERCURI
acum, tot aceasta.

Şi când vor zdrobi toate pietrele capiştelor ca
Şi se face închinăciune cinstitei cruci, la
praful mărunt, şi nu vor rămânea copacii lor
şi idolii lor tăieţi ca o dumbravă departe.
ceasul întâiu. La carele cântăm Troparele
cele de Duminică, ce s'au scris mai 'nainte. Prochimen, glasul al 6-lea. Psalmul 70.
Glasul al 2-lea, singur glasul: Spre tine, Doamne, am nădăjduit, să nu mă
ruşinez în veac.
Veniţi credincioşii să ne închinăm ...
Stih: Intru depărtarea ta mântueşte-mă şi
Şi celelalte şi Otpustul. mă scoate.
Troparul Profeţiei, glasul al 6-lea. MIERCURI SEARA
(('. rucii tale ne închinăm stă IN SĂPTĂMÂNA DIN MIJLOC
La Doamne strigat-am, punem Stihiri 10. Şi
\U' pâne şi sfântă învierea ta cântăm aceste şase Stihiri şi din Mineiu 4.
slăvim. Stihira glasul al 4-lea, singur glasul.
tot acesta.
Slavă, Şi_acum,

stul, pricinuitorul bună
~tăţilor şi-a adus acum
Să se bucure şi să se veselească de tine,
toţi cei ce te caută pre tine, Dumnezeule. înjumătăţirea sa, arătân
Stih. du-se bine plăcut prin
Să se întoarcăînapoi şi să se ruşineze. zilele ce au t re cu t şi
Din proorocia Isaiei cetire. spre cele ce urmează, puin-
Cap. 26, vers 21. du-şi de faţă folosinţa; căci în-
ă iată Domnul din cel sfânt va
demnarea spre lucruri bune,
aduce mânia sa preste cei ce
locuesc pre pământ, şi va des-
face mai mult bine. Pe n t r u
coperi pământul sângele său, şi aceasta făcând spre plăcere lui
nu va mai ascunde pre cei ucişi. In
ziua aceea aduce-va Dumnezeu sa-
Hristos, dătătorului tuturor bu-
bia cea sfântă şi mare şi tare asupra ba- nătăţilor, să strigăm: Cela ce ai ~
laurului, şarpele ce fuge, şi asupra bala-
urului celui încolăcit şi va ucide pe balaurul cel postit pentru noi şi ai răbdat
din mare. In ziua aceea viea cea bună, dori-
rea lui, ca să o stăpânească pre ea. Eu, ce-
crucea, învredniceşte-ne fără
tate tare, cetate înconjurată de oştire, în zadar osândă, să ne împărtăşim dum-
o voiu adăpa pre ea, că se va lua noaptea şi
ziua va cădea zidul ei. Că nu este care să nu
nezeeştelor tale Paşti, vieţuind
se îi apucat de ea; cine mă va pune să pă în pace şi cu vrednicie slăvin
zesc paiele în ţarină ? Pentru bătaia aceasta
o am lepădat pre ea. Pentru aceasta făcut-a du-te pre tine, împreună cu
Domnul toate, câte a rânduit, arsu-m'am, stri- Tatăl şi cu Duhul.
ga-vor toţi, cei ce locuesc într'însa, să facem
pace cu dânsul, să facem pace. Fiii lui Iacov, . Altă Stihiră, glasul al 5-lea.
cei ce vin, va odrăsli şi va înflori Israil, şi
se va umplea lumea de rodul lui. Au nu pre- Cei· ce sa"va" rşesc faptele bune
cum el a bătut, şi el însuşi aşa se va răni ?
Sau precum el a ucis, aşa şi el se va omorî? în taină, aşteptând răsplătirile
Certându-i şi ocărându-i va slobozi pre ei.
Nu erai tu, cel ce cugetai cu duh aspru să-i
duhovniceşti, nu le vestesc în ·
ucizi pre ei cu duh de mânie ?Pentru aceasta mijlocul uliţilor, ci mai vârtos
se va lua fărădelegea lui Iacov, şi aceasta este 1 1 1 1
binecuvântarea lui, când voiu lua păcatul lui, e poartă în ăuntru inimi or
;.,,.l
~@2-~-~m-·
lor. Şi cel ce vede toate, câte cu bine dumnezeească măsura

se fac în taină ne dă plata în- postului şi să ajungem ziua cea
frânării. Să s ă v â r ş i m dară mântuitoare, prin care a ne şi
postul, nemâhnindu-ne la feţe, mântuim.
ci în cămările sufletelor noastre
Altă Stihiră, glasul al 7-lea.
rugându-ne neîncetat, să stri- Podobie :Astăzi priveghează Iuda.„
găm: Tatăl nostru, carele eşti
în ceruri, nu ne duce pre noi Astăzi închinându-ne crucii
în ispită, rugăm u-ne; ci ne Domnului, să strigăm: Bucu-
scapă de cel rău. ră-te, pomul vieţii, stricătorul "6
iadului l Bucură-te, bucuria lu-

Martirica.
mii, pierzătoarea stricăciunii l
Cu dragoste sufletească fără B u c u r ă - t e, ceeace risipeşti
de saţ i u, nelepădându-vă de dracii cu puterea tal Intărirea
Hristos sfinţilor mucenici, cari credincioşilor, arma cea nesfă
multe fel uri de chinuri prin pa- râmată, păzeşte, sfinţeşte, ru-
timi răbdând, semeţia tiranilor gămu-ne, pre cei ce te sărută
a. aţi surpat şi credinţa neclătită pre tine.
şi nevătămată păzind, la ceruri
Şidin Mineiu patru.
v-aţi mutat. Pentru aceasta şi
Slavă, Şi acum, glasul al 8-lea.
îndrăzneală către dânsul do-
bândind, cereţi să dea lumii Ă stăzi cel neapropiat du pre
pace şi sufletelor noastre mare fiinţă, mie apropiat s' a făcut şi
milă. a pătimit patimi, cel ce m' a slo-
Alte Stihiri, glasul 1-iu. bozit din patimi; cel ce dă lu- ~
Podobie : Prea lăudaţilor mucenici... mină orbilor, din buzele celor
fărădelege s' a scuipat; şi şi-a
Să
ne spălăm sufletele cu apa
dat spatele spre rane pentru cei
postu I u i şi apropiindu-ne de
robiţi. Pre carele cea curată şi
cinstita şi preacurata crucea
Domnului, să ne închinăm ei Maica lui, pe cruce văzându-l,
cu durere a zis: V ai mie, Fiul
cu credinţă; luând acum dum-
meu 1Căci ai făcut aceasta? Cel
. nezeeasca luminare şi dobân- împodobit cu frumuseţea mai ~
dind veşnică mântuire, pace şi
mult decât toţi oamenii, fără
mare milă.
suflare şi fără podoabă te arăţi,
Cruce, lauda apostolilor, pre neavând chip, nici frumuseţe?
carea te încunjură căpeteniile, Vai mie, lumina mea l Nu pot
puterile şi arhanghelii, mântu- să te văd adormit; la cele din ~
. eşte-ne pre noi, cei ce ne în- lăuntru mă rănesc şi cumplită
chinăm ţie, de toată vătămarea; sabie trece prin i ni m a mea l
şi ne învredniceşte să trecem Laud patimile tale, închinân-
du-mă milostivii tale, îndelung- lele, şi
dânşii.
calea necredincioşilor îi va înşela pre
Nu va dobândi vicleanul vânat; iar
răbdătorule, Doamne slavă ţie. omul curat, agoniseală scumpă. In căile drep-
tăţei este viaţa ; iar căile celor ce ţin minte
Eşire
: Lumină lină ... răul, sunt spre moarte. Fiul înţelept ascultă
pre tatăl său ; iar cel neascultător întru pier-
Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 71. zare. Din rodurile dreptăţii va mânca cel
Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui bun; iar sufletele călcătorilor de lege, vor
Israil, cel ce face minuni însuşi. pieri fără de vreme. Cel ce-şi păzeşte gura
sa, îşi păzeşte sufletul său; iar cel ce nu-şi
Stih: opreşte buzele, frică, şi va face luişi. Intru
Dumnezeule, judecata ta dă-o împaratului şi pofte este tot cel leneş ; iar mâinile celor
dreptatea ta fiului împăratului. harnici sunt întru nevoinţă. Urăşte dreptul
cuvântul nedrept; iar necredinciosul se ru-
De la Facere, cetire. şinează şi nu are îndrăzneală. Dreptatea pă
zeşte pre cei fără de răutate ; iar pre cei
Cap. 9, Vers 18. necredincioşi, îi face răi păcatul. Sunt care
i erau feciorii lui Noe, cari au să îmbogăţesc singuri pre sine, nimic având ;
ieşit din corabie : Sim, Ham şi şi sunt cari se smeresc pre sine, în multă bo-
:12 lafet; iară Ham era tată lui Ha- găţie. Răscumpărarea sufletului omului este
. · naan. Aceşti trei sunt fec10rii lui bogăţia lui; iar săracul nu sufere certarea.
Noe. Şi dintr'aceştia s'au împrăştiat Lumina drepţilor este pururea; iar lumina
preste tot pământul. Şi a început necredincioşilor se va stinge. Sufletele viclene
Noe a fi om lucrător de pământ şi a rătăcesc întru păcate ; iar drepţii se îndură
sădit vie. Şi a băut din vin şi s'a îm- şi miluesc.
bătat şi s'a golit în casa sa. Şi a văzut Ham
Şi cealaltă rânduială a Liturghiei celei mai
tatăl lui Hanaan, goliciunea tatălui său. Şi
ieşind afară, a spus celor doi fraţi ai săi ; iară
'nainte sfinţite.
Sim şi !afet luând o haină, o au pus pre amân- Dintru această zi începe Preotul (sau Diaco-
doi umerii lor, şi s'au dus cu dosul înainte nul de este) şi celelalte Ectenii ale celor gă
şi au acoperit goliciunea tatălui lor, şi feţele tiţi spre Luminare şi rugăciunea ; şi se zic
lor căutau înapoi şi n'au văzut goliciunea ta- până în Miercurea cea mare ; afară de Sâm-
tălui lor. Şi s'a trezit Noe de vin şi a cunos- bătă, şi de Duminică.
cut câte i-a făcut lui feciorul său cel mai
tânăr şi a zis : Blestemat să fie Ham prun-
cul, slăgă va fi fraţilor săi; şi a zis: Binecu-
vântat fie Domnul Dumnezeul lui Sim ; şi va
fi Hanaan slugă lui. Immulţească Dumnezeu Joi a patra săptămână
pre Iafet şi să fie Hanaan slugă lui. Şi a trăit
Noe după potop ani trei sute cincizeci. Şi au LA UTRENIE
fost toate zilele lui Noe nouă sute cinzeci de
ani ; şi a murit. Acestea sunt neamurile fiilor Cântăm Treimicile glasului.
lui Noe: a lui Sim, a lui Ham şi a lui Iafet; şi După întâia Stihologie, zicem Sedelnele
s'au născut lor fii după potop. apostolilor din Octoih. După a doua Sti-
Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 72. hologie, zicem această Sedealnă a lui Iosif,
glasul 1-iu.
Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este. Podobia: Ceata îngerească.„
Stih:
puterea crucii întărin-
Cât este de bun Dumnezeul lui Israil ! du-vă, toată înşe1ăciunea
Dela Pilde cetire.
vrăjmaşului o aţi stricat
Cap. 12, Vers 24. d "' "' .
· mul priceput este omul ştiinţei ;
0 cu a evarat, mariţ1 1or
iar inima nebunilor va întâmpina apostoli cei ce sunteţi
0
blestemuri. Mâna celor aleşi lesne
• ruoători pentru sufletele noa-
stăpâneşte ; iar cei vicleni vor fi 5
de pradă. Cuvântul cel înfricoşat, stre. Pentru această, astăzi în-
ru "'inch.1narea el· va" bucuraţ•1,
J
turbură inima omului drept; iar t
vestea bună, îl veseleşte pre dânsul.
. • Cunoscătorul drept lui însuşi va fi prie- rugând pentru noi pre unul ÎU-
• ten; iar gândurile necredincioşilor fără blân- b. 1d ·
deţe; p~e cei ce păcătuesc, îi vor ajunge re~ . . 1toru ... e _oameni. .. . - . .
_,.~F-lC~~~~.
Slavă,tot aceasta. cruce, ceeace eşti întărirea şi

Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. lauda apostolilor, astăzi eşti ~
Marie, ceea ce eşti locaş cin- pusă înnaintea a toată lumea
stit al stăpânului, ridică-ne pre spre închinăciune; uşurându- ·
. noi cei căzuţi în prăpastia des- 1
ne nouă vremea postului.
nădăjduirii celei cumplite şi a
· greşalelor şi a necazurilor; că I nsemnând umbrit crucea,
· tu eşti mântuirea păcătoşilor şi Moisi întinzându-şi mâinile, a
. ajutătoare şi folositoare tare; biruit pre Ămalic; carea închi-
şi mântueşti pre robii tăi. puindu-o şi noi, să întindem
mâinile cu posturi şi cu rugă
După a treia Stihologie, Sedealna lui Teodor,
glasul al 7-lea. ciuni, ca să biruim tabăra dra-
Podobia : Doamne noi suntem: cilor, cari se oştesc împotriva
Doamne, văzând pusă înainte noastră totdeauna cu pizmă.
. crucea ta astăzi, ne apropiem Cu plugul cel dumnezeesc al
cu cred i n tă, sărutându-o cu crucii aţi arat pământul dum-
cântări şi cu laude, cu frică şi
nezeeşti apostoli, făcându-l ro- ·
cu bucurie; sfinţeşte pre robii ditor şi odrăslind buna crettla-
tăi şi împacă lumea ta, cu ară
ţă. Pentru aceasta lăudândti~4'ă
tarea ei, unule mult milostive. pre voi cu glasuri în toţi anii,
Slavă, tot aceasta. slăvim pre Hristos pururea.
Slavă, a Născătoarei de Dumnezeu,
însăşi podobia.
Doamne, noi suntem popo- M aica Dumnezeu 1u i celui .
rul tău şi oile păşunii tale, în- bun fă-mi bun sufletu 1 meu,
. toarce-ne pre noi cei cufundaţi pre carele l-a umplut de rău
în stricăciune; adună-ne ca un tate cel viclean, înşelându-mă
· păstor pre noi cei rătăciţi şi mişeleşte cu răul obicei; ca să "·
milueşte turma ta, iubitorule de te laud pururea, ca pre o pri- ,
oameni. Milostiveşte-te pentru cină a mântuirii mele, pre tine
rugăciunile N ă s că to ar ei de cea mult lăudată.
Dumnezeu, cela ce însuţi eşti
fără de păcat. Alt Irmos, glasul al 7-lea.
Venirea ta cea trupească, Hristoase„.
Psalmul 50.
Apq_i cântăm Canonul mineiului şi aceste A. stăzi se pune înainte prea
TRICANTĂRI ale lui Iosif, cetind cântarea a
4-a din Psaltire. sfânta cruce; să ne apropiem
Cântarea a 4-a, glasul 1-iu, Irmos: şi să o sărutăm pre dânsa;
La dumnezeeasca strajă„.
pentru că este cornul mântuirii
noastre.
li\ ar dătător de sfinţenie, dă
Jlll ruindu-ne nouă s f â n tă Darul tău vine prin însem-
352 JOI
narea ta, alungând negura dra- tine te prea înnălţăm întru toţi
cilor crucea lui Hristos, arma vecii.
cea nebiruită. V ai 1 Cât va fi de înfricoşat
Slavă, a Treimii. scaunul acela, pe carele şezând,
Unime dupre fire te laud şi Cuvântule, vrei să vădeşti fap-
întreirea feţelor cinstesc, Pă':" tele mele ascunse, mustrând ne-
rinte, Fiule şi prea sfinte Du- simţirea mea; ci cela ce eşti
. hule. milostiv din fire, să nu te în-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. duri de mine atunci.
Născut-ai fără de păcat, Fe-
cioară ceea ce eşti cu totul fără 1
Din sânurile cele părinteşti
prihană, pre Dumnezeu cel ce nedepărtându-te, te-ai sălăşluit
, cuprinde cu mâna marginile lu- în sânul Fecioarei, pentru che-
mii, pre cel mai de demult decât marea neamului omenesc; întru
· toate. a căruia asemănare te-ai îm-
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. brăcat, Iisuse, pentru milostivi-
postoli, rugători ai lumii, rea ta. Pentru aceasta te lău
dăm noi oamenii în veci.
ru,gaţi-vă ca să ne mântuim şi
Alt Irmos:
noi, cari ţinem armă crucea
Pre unul împăratul slavei...
· lui Hristos. .
Irmosul: Pre tine te cinstim săptămână
purtătoare de cruce, ca pre o
Venirea ta cea cu trup Hris- vrednică de închinare; că întru
"toase, încredinţându-o proo- tine închinându-ne 1emnu1 u i
„rocul A vacum, a strigat: Slavă celui curat, strigăm: Preoţi lău
„puterii tale, Doamne". daţi, popoare prea înnălţaţi pre
Cântarea a 8-a, Irmos: Hristos în veci.
Aceasta numită şi sfântă zi...
O ce minune, împărate al
B
ucură-te, cruce cea din trei veacurilor 1 că ne-ai învrednicit
~ părţi şi dumnezeească, pe pre noi, robii tăi, a vedea şi a
care s'a pironit unul din Treime, ne închina lemnului pe carele
. cel ce a luat trup, luminându-ne te-ai răstignit. Pentru aceasta
pre noi cei înfipţi în adâncul cu frică, te lăudăm în veci.
necredinţei; cari îl prea înnăl A Treimii.
ţăm întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl, pre Fiul şi pre sfântul
Duh, Domnul...
Câştigând crucea putere tare,
a liberat pre cei robiţi din cum- O Dumnezeire de o fiinţă; ·
. plita putere a vrăjmaşului, apos- o Treime prea sfântă: Părinte,
tolii Cuvântului cântând: Pre Fiule, şi prea sfinte D u h u 1e,
slăvesc stăpânia ta nedespărţită ce priveghează, întărire celor ce

şi laud o împărăţie întru toţi postesc, apărătoare celor ce se
vecii. războesc. Deci, adunându-ne
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. noi credincioşii,.să ne închinăm
Pre cela ce a zidit pre Adam ei cu dragoste, bucurându-ne.
dupre chipul său şi s' a întrupat Cei ce sunteţi temelii dum-
din frământătura lui şi a des- nezeeşti ale Bisericii lui Hri-
legat blestemul cel de demult, stos, păziţi-ne pre noi întru în-
preoţi lăudaţi-l, popoare prea tărirea bunei credinţe şi ne în-
înălţaţi-l în veci. tăriţi pe piatra cea tare, a celui
Slavtt ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. ce v' a ales pre voi, măriţilor
Cei ce s u n t e ţ i ca o vioară Apostoli.
a bisericii cu douăsprezece
strune, ca cei ce dulce aţi cân- C-eea ce ai zămislit bucuria,
tat cuvântul înţelepciunii apo- prin glasul a r h a n g h e 1u 1u i,
stolilor, rugaţi-vă pentru noi pierde acum întristarea inimii
cei ce vă lăudăm, ca să vedem mele cea stricătoare de suflet,
pătimirea Domnului şi să o şi-mi dă Preacurată plângere
lăudăm în veci. f ăcă to are de bucurie, ca să ·
Irmosul: aflu acolo dumnezeeasca mân-
Să lăudăm, bine să cuvântăm.„ gâiere.
Pre împăratul slavei cel unul Alt Irmos.
„fără început, pre carele bine-I Pre tine, Preacurată Maică„.
„cuvintează puterile cerurilor, Tu închipuindu-te prea cin-

„de care se cutremură cetele stit lemn, ai îndulcit apele Mer-
„îngerilor, lăudaţi-l preoţi, po- rei de demult; tu, cruce a lui
„poare prea înălţaţi-l în veci". Hristos căreia ne închinăm as-
Cântarea a 9-a, Irmos: tăzi, îndulceşte-mi şi mie postul.
Luminează-te, luminează-te„.
Pre tine cruce a lui Hristos,
1\ 11eseleşte-te, luminează-te Bi- ceeace eşti armă nebiruită a îm-
ll'_ serica lui Dumnezeu cu părăţiei, tăria oştilor, puterea
razele crucii, pre carea o aduci sfetnicilor, cu cântări te slăvim.
înaintea tuturor credincioşilor Slavă, a Treimii.
spre închinăciune; iar tu toată
mulţimea drăcească fugi, um-
Pre tine Tatăl cel fără înce-
put şi Stăpânul şi pre Cuvân-
plându-te de întunerec.
tul, cel împreună fără început
Tăria postului este dumne- şi pre Duhul sfânt, cu bună cre-
zeeasca cruce, ajutătoare celor dinţă toţi credincioşii te slăvim.
~~~ID~1f~-!tIDi'JA-"!tID~~
TRIODUL 23
354
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. lucru uitându-se mucenicii cei '

pre tine cea mărită şi
sin- purtători de chinuri, o ca 1e a
gură Născătoare de Dumnezeu, vieţii aflând, adică moartea cea '
carea ai încăput în pântece pre pentru Hristos, fiecarele râv-
Cuvântul cel neîncăput şi l-ai 1 nind la sfârşitul altuia; o mi- ~
născut dupre trup, cu laude te J nune 1întrecându-se a răpi chi-
slăvim. nurile ca nişte avuţii, zicea unul
către altul: De nu vom şi muri
Pre voiu apostoli, ca pre cei acum, dar tot vom muri şi vom
ce aţi fost cu glas ca de foe, s 1u j i firii dupre datorie; să
cari aţi ars toată uscăciunea primim dar nevoia în loc de
înşelăciunii şi aţi sădit în lume
mare cinste, socotind lucrul cel
buna credinţă, cu cântări vă
de obşte, ca şi cum ar fi al no-
..., . stru; cu moartea să cumpărăm
mar1m.
vieaţa. Pentru rugăciunile lor,
Irmosul: D u m n e z e u 1e, milueşte-ne
Pre tine cea Preacurată pre noi.
„Maică şi Fecioară, carea ai în- Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
„căput în pântece pre Cuvântul
„cel neîncăput şi l-ai născut du- ~
Pentru rugăciunile Născă
„pre trup, cu cântări te slăvim". toarei de Dumnezeu împacă
vieaţa noastră, acelor ce strigăm
Luminânda glasului, de trei ori. către tine : Milostive Doamne,
LA STIH OAVNĂ. slavă ţie.
Să râvnim pocăinţii vame-
şului noi credincioşii şi să nu
ne lăudăm ca fariseul; ci să
aducem suspinare dintru adân- La ceasul al şaselea.
cul inimii făcătorului de bine, Troparul proorociei, glasul al 6-lea.
Dumnezeului tuturor; că el în-
suşi ne-a poruncit zicând: Că
()'ucii tale ne închinăm stă
tot cel ce se înalţă· pre sine, se pâne şi sfântă învierea ta
slăvim.
va smeri, iar cel ce se smereşte
pre sine, se va înălţa. Pentru Slava, Şi acum, tot acesta.
aceasta cu un gând să strigăm Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 73.
lui: Dumnezeule, milostive- Iar Dumnezeu, Impăratul nostru, mai 'nainte
1
de veac a făcut mântuire în mijlocul pămân
şte-te spre noi păcătoşii şi ne tului.
mântueşte. De două ori.
Stih:
Martirica.
Pentru ce, Dumnezeule, ne-ai lepădat până
mirosind, în sfârşit ?
Din proorocia Isaiei cetire. care ne-ai mântuit pre noi, lău
Cap. 28, Vers 14 dăm milostivirea ta şi ne rugăm
entru aceea ascultaţi cuvântul cu deadinsul: Dărueşte Mân-
• ~ Domnului, bărbaţi necăjiţi şi bo-
. ·, ierii poporului celui din Ierusa- tuitorule, tuturor bucuria mân-
'f i lim. Că aţi zis : făcut-am legătură tuirii tale prin pocăinţă, dân-
· ·, ~ cu iadul, şi aşezământ cu moartea;
vifor iute de va trece, nu va veni
preste noi, pus-am minciuna nădejdea
du-ne să vedem învierea ta şi
. noastră, şi cu minciună ne-am aco- cinstitele patimi.
peri. Pentru aceasta aşa zice Domnul : Iată,
eu voiu pune în temeliile Sionului piatră de Omorîre ai răbdat, răstignin
mult preţ, aleasă în capul unghiului, cinstită
întru temeliile ei, şi cel ce va crede într'însa du-te pe cruce, cela ce ai omorît
nu se va ruşina. Şi voiu pune judecată întru moartea şi ai înviat pre morţi
nădejde ; iar mila mea în cumpene, şi cei ce
nădăjduiţi în zadar spre minciună că nu va cu cuvântul cel de vieaţă adu-
trece preste voi vifor. Şi nu va strica legătura 1
cător. Pentru aceasta mă rog
voastră cea cu moartea, şi nădejdea voastră
cea cu iadul nu va rămânea, vifor învăluin ţie, înviază Doamne sufletul
du-se de va veni, veţi fi lui spre călcare.
Când va trece, va ridica pre voi ; dimineaţa meu cel omorît de păcat, dân-
. de dimineaţă va trece ziua, şi noaptea va fi du-mi umilinţă şi scutire de
nădejde rea ; învăţaţi-vă a auzi cei din necaz.
Nu putem să ne batem, şi înşi-ne am slăbit a răutăţi în sfintele zile ale po-
ne aduna. Ca un munte al necuraţilor scula- stului, iubitorule de oameni.
se-va Domnul, şi va fi în valea Gavaonului,
cu mânie va face lucrurile sale, lucruri de Altă Stihirăa lui Teodor, glasul al 4-lea.
amărăciune şi mânia lui streină va lucra, şi
amărăciunea lui streină. Şi voi nu vă veseliţi Podobia : Pre diamantul cel înţelegător„.
nici să se întărească legăturile voastre, pen-
trucă lucruri săvârşite şi rânduite am auzit Jnvredniceşte-ne cu bucurie
• dela Domnul Dumnezeul Savaot, care va face
preste tot pământul.
a vedea şi a săruta crucea ta
cea sfântă ; te rugăm pre tine,
Prochynen, glasul al 4-lea. Psalmul 74.
Iar eu mă voiu bucura în veac, cânta-voi
Dumnezeule Mântuitorul no-
Dumnezeului lui Iacov. stru, să ajungem şi la prea cu-
Stih: ratele tale patimi, cu postul în-
Mărturisi-ne-vom ţie, Dumnezeule, mărturisi tărindu-ne; ca închinându-ne,
ne-vom ţie. ·să lăudăm răstignirea ta, suliţa,
~~~~~~~~
••••••~•u•••~•••••
buretele şi trestia, prin care fă
cându-ne nemuritori, iarăş
JOI SEARA ne-ai ridicat la vieaţa cea dintâi
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ a desfătării, ca un iubit or de
La Doamne strigat-am, punem Stihiri 6. oameni. Pentru aceasta acum,
)
Şi cântăm trei podobnice ale Triodului şi trei
din Mineiu. Stihiri, glasul al 4-lea.
Podobia : Dat-ai semn celor ce
cu mulţumită, pre tine te slăvim.
Şi
trei din Mineiu.
I
se tem„.
~T;~ nvrednicindu-ne a să Rugaţi-vă şi răsplătiţi Domnului, Dumnezeului
r~ ruta noi credincioşii

nostru.
1: I
Stih:
crucea ta, Doamne, cea
1 • 't-~ f . . t . ., . Cunoscut este în Iudea Dumnezeu, în Izrail
'!~ pururea e r 1 c 1 a, prin mare este numele lui. ~
~- ~~
~Wf~mw~~m~m=rFMim:fi--?&ID~m~~
356 JOI "·
Dela facere cetire. înţelepte au zidit case ; iar cea fără de minte
le-a surpat cu mâinile sale. Cel ce umblă
Cap. 10. Vers 32. drept, se teme de Domnul ; iar cel ce umblă
cestea sunt neamurile feciorilor strâmb pre căile sale, se va defăima. Din
lui Noe după naşterile lor şi gura nebunilor toiag de ocară ; iar buzele
după seminţiile lor. Dintr'aceştia înţelepţilor îi păzesc pre ei. Unde nu sunt '
Es'au împărţit hotare neamurilor 1 j boi, ieslea este deşartă; iar unde sunt holde
pre pământ după potop. Şi era în multe, arătată este tăria boului. Mărturia cre-
tot pământul o limbă şi un glas tu- dincioasă nu minte, iar mărturia strâmbă atâţă
turor. Şi a fost după ce au purces ei minciuni. Căuta-vei înţelepciune la cei răi,
dela răsărit, au aflat câmp în pămân şi nu o vei afla ; iar la cei înţelepţi, lesne
tul Senaar şi au descălicat acolo. Şi a zis este simţirea.
omul către vecinul său : veniţi să facem că
rămizi şi să le ardem în foc ; şi le-au fost LA STIH OA VNĂ.
cărămida în loc de piatră şi lutul le era în Stihira zilei, glasul al 6-lea.
loc de var. Şi au zis: veniţi să ne zidim nouă
cetate şi turn, al cărui vârf să fie până la
cer; şi să ne facem nouă nume mai înainte
De la Domn ul cel ce s'a
de ce ne vom risipi pre faţa a tot pământul. smerit pre sine, până la moar-
Şi s'au pogorât Domnul să vadă cetatea şi
turnul, care zideau fiii oamenilor. Şi a zis tea crucii pentru tine, învăţân
Domnul: iată un neam este şi o limbă tutu- du-te suflete al meu, din înăl
ror; şi aceasta au început a face şi acum nu
vor înceta dintr'acele toate câte se vor apuca ţare umilinţa şi din umilinţă în-
a face. Veniţi şi pogorându-ne să ameste- nălţarea, nu te înălţa pentru
căm acolo limba lor, ca să nu înţeleagă nici
unul glasul deaproapelui său. Şi i-au împră bunătăţile tale, nici socotindu-te
ştiat pre ei Domnul de acolo preste faţa
a tot pământul ; şi au încetat a zidi cetatea
pre tine drept, să osândeşti pre
şi turnul. Pentru aceia s'a chemat numele aproapele tău, ca fariseul cel
locului aceluia amestecare, că acolo a ame-
stecat Domnul limbile a tot pământul ; şi lăudăros; ci, cu gând plecat
de acolo i-a risipit pre ei preste faţa a tot aducându-ţi aminte numai de
pământul.
păcatele tale, ca vameşul strigă:
Dumnezeu 1e, milostiveşte-te
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu spre mine păcătosul şi mă mân-
• glasul meu către Dumnezeu şi a căutat spre
mine. tueşte. De două ori.
Stih: Martirica.
• In ziua necazului meu, pre Dumnezeu am Mucenicii tăi Doamne, nu
căutat.
s' au lepădat de tine, nici s' au
Dela Pilde cetire. depărtat de la poruncile tale.
Cap. 13, Vers. 20. Cu rugăciunile lor milueşte-ne
oftele credincioşilor îndulcesc su-
fletul ; iar lucrurile necredincio-
pre noi.
~ şilor, departe sunt de cunoştinţă. Slavă, Şiacum, a Crucii-Născătoarei
Cel ce umblă împreună cu cei de Dumnezeu.
înţelepţi, înţelept va fi ; iar cel ce
umbă cu cei fără de minte, se va Podobia: A treia zi ai înviat...
cunoaşte. Pre cei ce păcătuesc, îi vor
ajunge relele ; iar pre cei drepţi, îi va Preacurata, dacă te-a văzut
ajunge binele. Omul bun va lăsa moşteni pre pre cruce răstignit, a strigat:
fiii fiilor; iar bogăţia necredincioşilor se strânge
drepţilor. Drepţii vor petrece mulţi ani întru Ce taină streină este aceasta ce
• bogăţie ; iar nedrepţii vor pieri degrabă. Cel
ce cruţă toiagul, urăşte pre fiul său ; iar cela văd, Fiul meu? Cum mori răs
~ ce-l iubeşte, îl ceartă cu deadinsul. Dreptul tignindu-te pe lemn cu trupul,
mâncând va sătura sufletul său ; iar sufletele
necredincioşilor vor fi lipsite. Femeile cele dătătorule de vieaţă?
~~~@î-Wt-i"-J1!.k~&~~~~W&~r@${~~
VINERI A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 357
nându-ne ei cu bucurie, strigăm

luminat: Slavă tie, cela ce ai
Vineri a patra săptămână. voit a te înălta pre dânsa;
slavă ţie, cela ce ai luminat
LA UTRENIE printr'însa toată făptura; prin
Treimicile glasului. După întâia Stihologie Se- care neîncetat, cu cântări, te
delnele crucii din Octoih. După a doua Sti-
hologie, cântăm această Sedealnă a lui Iosif,
slăvim.
glasul al 4-lea. Slavă, tot aceasta.
Podobie : Cela ce te-ai înălţat Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
pe cruce.
~ D acă te-a văzut pre tine .
~rea cinstită cruce, ceea înăltat pe cruce Maica ta, care
ce sfinţeşte vremea pos- nu ştie de mire, cuvinte al lui
tului, se vede; căreia în- Dumnezeu, ca o maică plân-
chinându-ne astăzi, să gând, a zis: Ce minune nouă şi
strigăm: Stăpâne, iubitorule de streină este aceasta, Fiul meu?
oameni, dă-ne nouă prin aju- Cum, cela ce eşti vieaţa tuturor,
torul ei, să trecem şi ceea-laltă te împreunezi cu moartea?
vreme a postului cu umilinţă şi V rând să înviezi pre cei ce au
să vedem şi dătătoarele de murit, ca un milostiv.
vieaţă patimi, prin care ne-am Psalmul 50.
mântuit. Şi Canonul crucii; pentru că Mineiu se cântă
Slavă, tot aceasta; Şi acum, a Crucii-Născă la După-cinare.
toarei de Dumnezeu. CANONUL
Pre tine, cela ce te-ai năs Al căruia acrostih la Greci este acesta :
cut din Tatăl cel fără început, Toţi să lăudăm lemnul cel de închinăciune.
dacă te-a văzut pe cruce răs Cântarea 1-a, glasul al 8-lea Irmos:
tignit, ceea ce te-a născut mai
pe urmă, Hristoase a strigat: D re Faraon, cela ce se purta
. Vai mie, prea iubite Iisuse 1 JL în
l-a cufundat cărută,
„toiagul lui Moisi, cel ce a făcut
Cum te-ai răstignit de bună voie 1
„minuni oarecând, în chipul

acum, Fiule de oamenii cei fără- „crucii lovind şi despărţind ma-
. delege? Cela ce eşti slăvit de „rea şi pre I s rai 1 fugătorul şi
îngeri, ca un Dumnezeu, te laud
„mergătorul pedestru l-a mân-
· pre tine, îndelung răbdătorule. tuit; pre cel ce cântă cântare ·
După a treia Stihologie, Sedealna,
glasul al 4-lea. „1ui Dumnezeu ".
Podobie: Degrab ne întâmpină.„ Adunându-ne astăzi cu gând
Lumina sufletelor noastre vă- curat şi cu minte credincioasă,
zând-o acum Hristoase, adică / veniţi să ne închinăm crucii ~
prea curată crucea ta, şi închi- Domnului; că stă de faţă, dă- ~
~~~~a'&~!%iE™ID~~~W&f~~~
358 VINERI
ruind celor ce se închină ei închinăm şi toată făptura prăz

sfintenie mântuitoare, luminare, nueşte cu bucurie, luminân-
slavă şi mare milă. du-se cu daru 1 Dumnezeului
Dătătoarea de viaţă cruce, nostru, celui ce s' a înălţat de
stând înainte de faţă şi văzân bună voie pe dânsa.
du-se aruncă razele darului lu- Strălucindu-ne cu lumina ra-
minoase. Să mergem şi să luăm zelor crucii, întru înjumătăfirea
lumină de veselie, mântuire şi sfântului post, să fugim de întu- .
iertare, aducând 1audă Dom- nerecul păcatului şi să strigăm:
nului. Luminarea tuturor, îndurate
Stă cinstita cruce înaintea Doamne, slavă ţie.
celor ce privesc, ca o vedere Slavă.
minunată şi ca un izvor izvo- L ăudămu-te cu cântări pre

răşte daruri sufleteşti, opreşte tine cruce şi cu credinfă te să
păcatele, des 1ea g ă boalele şi rutăm rugându-ne, scoate-ne
întăreşte gândurile celor ce se pre noi din cursele vrăjmaşului,
apropie de dânsa, cu curăţie. cu puterea ta; şi ne îndreptează ·
Slavă: pre noi pre toţi, cari te cinstim,
Toiagul cel ce a tăiat marea, la limanul mântuirii.
închipuia semnul crucii, prin Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
care noi fără înecare înotând Văzând vie aţa omorîtă pe
prin credinţă, trecem apa cea cruce şi nesuferind du re re a .
fără stare a vieţii, scăpăm din
pântecelui, s' a tânguit preacin-
toate curgerile păcatului şi ne stita Fecioară strigând: Vai
umplem de dumnezeească li- mie, Fiul meu 1Ce ţi-a răsplătit
nişte.
ţie poporul cel fără-de-lege 1
Irmosul:
Când te-am născut negrăit,
Fiule, am scăpat de dureri şi Cela ce ai întărit dintru în- ·
cum mă umplu acum cu totul „ceput cerurile întru pricepere
„şi pământul pre ape l-ai înte-
de chinuri? Că te văd spân-
zurat pe lemn, ca pe un făcă „meiat, pre piatra poruncilor ·
tor de rău, pre cel ce ai spân- „tale, Hristoase, mă întăreşte,
zurat pământul, fără nici o ţi „că nu este sfânt afară de tine,
nere, zis-a cea Curată, plân- „unule iubitorule de oameni".
gând.
Cântarea 3-a, Irmos: Numai cât s' a înfipt lemnul
Cela ce ai întărit dintru început... crucii tale, Hristoase, temeliile ·
lf',rucea, dătătoarea
de toate morfii s'au clătit, Doamne; că
\\J; bunătăţile se vede, căreia ne pre carele 1-a înghiţit cu poftă
· iadul, 1'a slobozit cu frică. Ară de bună voie, iubitorule de oa- ~

tat-ai nouă mântuirea ta, sfinte, meni, sfinţeşte lumea cu închi-
pentru care te slăvim pre tine, narea ei şi goneşte tab erile ·
· Fiul lui Dumnezeu, milueşte-ne dracilor.
pre noi. C erul şi tot pământul îm-
preună se veseleşte, mucenicii
cei purtători de chinuri, apo-
Astăzi s'a plinit cuvântul cel stolii şi sufletele drepţilor cu
. proorocesc; că iată ne închinăm dragoste acum se bucură, vă
la locul, unde au stătut picioa- zând pus în mijloc lemnul cel
rele tale, Doamne; şi din lemnul dătător de vieaţă, carele mân- .
mântuirii gustând, scăpare din tueşte pre toţi şi pre credin-
patimile păcatului am dobândit. cioşi îi sfinţeşte cu darul.
Pentru rugăciunile Născătoarei Slavă.
de Dumnezeu unule iubitorule
de oameni. Legile tale, Doamne, nepă
zindu-le eu neînţelegătorul, voi
Cântarea a 4-a, Irmos: să mă osândesc, când vei veni
~ u eşti tăria mea, din cer să judeci faptele oa-
1
Doamne,
_„_ tu şi puterea mea, tu Dum- menilor. Pentru aceasta strig
„nezeul meu, tu bucuria mea, către tine: I n torcându - mă,
„cela ce n' ai lăsat sân urile pă- mântueşte-mă cu puterea crucii
„rinteşti şi a noastră sărăcie o tale, dându-mi lacrimi de po-
„ai cercetat. Pentru aceasta, cu căinţă.
„profetul Avacum, strig către Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
· „tine: Slavă puterii tale, iubi- Din pântece fecioresc te-am
„torule de oameni. născut Fiule şi văzându-te pe
Acoperământul cel puternic lemn spânzurat, nu mă pricep
şi îndreptarea oamenilor, arma şi nu mă pot cuprinde înălţimea
credinţei cea nebiruită, crucea tainei şi adâncul judecăţilor ce- ·
· cea mântuitoare iată că se vede lor multe, strigat-a cea Prea-
pusă înainte şi sfinţeşte inimile curată; pre care cu glasuri fără
tuturor credincioşilor, cari se tăcere, ca pre o Maică a lui
· apropie de dânsa şi le lumi- Dumnezeu, o fericim.
nează CU darul. Cântarea a 5-a, Irmos:
L a înjumătăţirea postu 1u i
stând pusă înainte în mijlocul
tuturor, ca în mijlocul pămân-
tului, prea cinstita cruce, prea
bunule, pre care te-ai înălţat
li)) entru ce m...ai lepădat dela
Jr faţa ta, cela ce eşti lumină
„neapusă şi m' a acoperit în tu-
„nerecul cel str ei n, pre mine .
„ticălosul? Ci mă întoarce şi la
I
~~mJF~fM~~~~.1R.~~zl
~m~~kkm~mw~~™'î~m*~
· 360 VINERI
„lumina poruncilor tale, îndrep- tine, cela ce unul eşti drept şi

„tează căile mele, rogu-mă". îndelung răbdător; care 1e ai ·
strigaţi n e a m u r i, glăsuiţi, îngrozit întunecatele stăpâniri
cântaţi seminţii şi săltaţi înain- ale vicleanului, cu puterea ta, ,
. tea lui Dumnezeu, celui ce ne-a Mântuitorule.
dat crucea întărire neclătită; Să ne spălăm feţele cu apa
cari ne desfătăm acum în vre- postului şi să sărutăm lemnul
mea postului, ospătându-ne supre carele s' a în ă 1ţ a t însuşi
. fletul şi gândul. Hristos, înbrăcându-se cu trup
roate oştile cele fără de trup muritor, ca să omoare pre cel
te înconjură pre tine cruce prea- ce ne-a omorît pre noi.
sfântă şi noi oamenii astăzi atin- Cruce preacinstită, lauda
gându-ne de tine, cu buze de lut, li apostolilor, arma purtătorilor
luăm cu dragoste sfinţire şi bi- de chinuri, slava preoţilor, în- ~
~ necuvântare, slăvind pre cel ce grădirea cuvioşilor, păzitoarea
s'a pironit pre tine. tuturor 'credincioşilor, păzeşte, '
sfinţeşte pre cei ce se închină
Tin;iădueşte . Patimii~ sufle-
tului meti,~ceie de preste ani, în- ţie cu credinţă.
durate Doamne şi mă învred- A Născătoarei de Dumnezeu.
niceşte a fi închinător sfintelor Fecioara, viţa cea adevărată,
tale patimi, făcându-mă mai văzând spânzu:rat pre lemn,
· bun în vremea postului, ca să strugurul pre carele l-a odrăslit,
arăt şi părăsirea de răutăţi, prea a strigat: Fiule, varsă din tine ·
bunule. must, carele să oprească beţia
A Născătoarei de Dumnezeu. vrăjmaşilor, celor ce îndeşert
Pre cruce văzând pre cel ce te-au răstignit pre tine, cel în-
s' a născut din tine, mai presus delung răbdător întru toate.
de minte, pentru bunătatea sa, Alt Irmos, glasul acelaş.
Luminează-mă pre mine„.
Preacurată te-ai rănit la inimă
şi ai zis: Vai mie, dumnezees...- Astăzi se pune înainte crucea
. cule Fiul Cum suferi durere ta, lemnul vieţii cel vrednic de
' pentru toţi? Inchinu-mă milos- închinăciune şi lumea se bu...
tivirii tale, Doamne. cură pentru venirea Duhului, 1·
TRICÂNTARE. sărutând-o.
Glasul al 4-lea, Irmos : Văzând crucea ta pusă în-
Spăimântatu-s'au toate. nainte, slujitorii cei cereşti pre
· luminătorii şi-au ascuns lu- tine, Doamne, te laudă şi dracii
-~ mina lor, văzându-te pre se cutremură nesuferind pu-
lemn pironit fără dreptate, pre terea ta.
=================
Slavă, a Treimii. ne-ai dăruit să ne fie ca un zid
Să slăvim Treimea cu dreaptă nesurpat, întru înjumătăţirea
credinţă, împreună cu Tatăl şi dumnezeescului post, bucurân-
cu Fiul, pre Duhul Sfânt, pre o du-ne.
. dumnezeire care este Unime în Mari daruri dându-ne nouă
trei ipostasuri. tuturor, se vede crucea Dom-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. nului, cea pusă înainte. Deci, să
Maică şi Fecioară, te mărtu ne apropiem oamenilor, să luăm
risim noi credincioşii cu dreaptă lumina inimii şi a sufletului.
ere dinţă, pre tine ceeace ai Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
· născut negrăit
pre Hristos, Intăreşte-ne pre noi Preacu- ~
Dumnezeul nostru, pre unul cel rată, ca să postim despre toată
mult milostiv. răutatea şi ne dă putere puru-
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. rea, să ne oprim de faptele cele
Cela ce te-ai răstignit pe rele şi viclene, ceea ce eşti f o-
Pevc, pe Chedru şi pe Chiparis, lositoarea tuturor oamenilor.
Fiule al lui Dumnezeu, sfinţe Irmosul:
şte-ne pre noi pre toţi şi ne în- Curăţeşte-mă, Mântuitorule, ~
. vredniceşte a vedea patima ta „că multe sunt fărădelegile mele
cea purtătoare de vieaţă. „şi mă ridică dintru adâncul )>
Irmosul: „răutăţilor, rogu-mă; căci către

Luminează-mă pre mine, cela „tine :am strigat şi mă auzi ~
„ce mânec de noapte, făcătoare „Dumnezeul mântuirii mele".
„de vieaţă cruce a lui Hristos, Condacul, glasul al 7-lea.
„pre cel ce mă închin ţie cu Nu mai păzeşte încă sabia .
„frică; răsărindu-mi pururea zi cea de văpaie uşa Edemului;
„de mântuire". că într'însa a venit preaslăvită
legătură, lemnul crucii; acul
morţii şi biruinţa iadu 1u i s' a
Curăţeşte-mă, Mântuitorule„.
gonit; că de faţă ai stătut, Mân- ·
nfigându-se crucea în pă tuitorul meu, strigând celor din
Jl
-- mânt, s'a făcut cădere dra- iad: Intraţi iarăş în rail
cilor, care văzându-o noi acum ICOS:
· pusă înainte cu slavă şi sărutân
du-o, ne sculăm din căderile Trei cruci a înfipt Pilat în
păcatului.
Golgota: două tâlharilor şi una
dătătorului de vieaţă; care o a
}nălţându-te
pre tine Hri- văzut iadul şi a zis celor de jos:
. stoase, ca pre un împărat şi O slugile mele şi puterile mele,
domn, sărutăm c r u c e a care cine este cel ce a înfipt piron
VINERI
în inima mea? Cu suliţă de cinstită crucea ta, ca un prea

lemn m' a împuns fără veste şi bun.
mă rup. La cele din lăuntru ale Slavă.
mele mă doare, pântecele
meu se chinueşte, simţirile-mi I ndulcind Moisi apele cele
furbură duhul; şi mă silesc a amare cu lemnul, a închipuit
lepăda din mine pre Adam şi darul tău, cruce; că ne-am scă
pre cei din Adam, cari-mi sunt pat cu puterea ta de amărăciu
daţi prin lemn; că lemnul iarăş nea patimilor; pentru aceasta în-
îi duce în rai. dulceşte-ne acum pre noi, cari
te sărutăm, cu umilinţa sufle-
Cântarea 7-a, Irmos : telor.
m,e pogorârea lui Dumnezeu Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
J!J focul s'a ruşinat în Vavilon Lărgeştestrâmtoarea minţii
„oarecând; pentru aceasta ti-
„nerii în cuptor cu bucuros pi- mele cu rugăciunea ta Stăpână,
„cior, ca într' o grădină verde ceeace ai strâmtorit toate meş
teşugurile luptătorului şi mă po-
„săltând, au cântat: Bine eşti
văţueşte să merg pre calea cea
„cuvântat Dumnezeul părinţilor
strâmtă, spre desfătarea vieţii,
„noştri".
Maica lui Dumnezeu.
Cel mai presus decât vre- Cântarea 8-a, Irmos:
mile se arată sub timp îmb- şapte ori cuptorul, mun-
răcat în trup şi tămădueşte pa-
timile no astre cele din toată
11
„
1e
_J) citorul haldeilor, l-a ars ne-
buneşte pentru cinstitorii de ·
vremea pentru bunătatea sa, în
vremea postului în care este „Dumnezeu; iar văzându-i pre
„aceştia cu putere mai bună
pusă înainte dumnezee asca
„mântuiţi, făcătorului şi Răs
cruce, sfinţindu-ne pre noi.
„cumpătorului au strigat: Tineri
Lăudăm, ne închinăm şi slă „bine-I cuvântaţi, preoţi lău
vim Doamne puterea ta, că „daţi-1, popoare prea înălţaţi-l
ne-ai dat nouă, robilor tăi, dum- „întru toţi vecii".
. nezeeasca cruce, desfătare ne-
împuţinată şi păzitoare sufle-
Tras-a oarecând cu lemnul
săcurea din râu dumnezeesc ul
telor şi trupurilor noastre.
Eliseu, mai 'nainte însemnân-
Să nu mă arăţi Doamne de- du-te de departe cruce prea
făimat în ziua întrebării pentru cinstită; că prin tine scoţân
răutăţi, nici să mă lepezi r·u- du-ne din 'adâncul înşelăciunii
şinat dela faţa ta; ci să te în- la credinţa cea adevărată, ne
~ duri şi să mă mân tu eşti cu învrednicim a te vedea în ziua
·~~~&~~~~-~~
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST ~63
de astăzi şi a ne închina ţie cu Maică, strigat-a cea Preacurată;

credinţă, culegând mântuire. pre care o lăudăm cu glasuri
fără tăcere, dupre datorie în-
Mai 'nainte te-a însemnat de
de m u 1t Iacov prea arătat pre tru toţi vecii.
· tine, prea cinstită cruce, prin Alt Irmos:
binecuvântare; iar noi cu darul Pre tinerii cei binecredincioşi.
învrednicindu-ne a te vedea, ne Văzând făptura patima ta,

apropiem toţi cu credinţă neîn- cela ce eşti fără patimă, a pă
doită şi atingându-ne luăm bine- timit împreună cu tine, înde-
cuvântare din destul, luminare, lung răbdătorule; soarele s' a
· mântuire şi deslegare de păcate. stins şi pietrele s' au despicat, '
Albindu-ne cu fapte bune, să tot pământul s'a clătit cu frică
ne apropiem prin înjumătăţirea strigând: Pre Domnul lăudaţi-l ,
postului, veselindu-ne şi să să lucrurile şi-l prea înălţaţi întru
. rutăm cu credinţă crucea Dom- toţi vecii.
nului; ca îndreptându-ne cu pu- Indurate, Dumnezeul meu,
tera ei, să săvârşim călătoria cu ceartă fiarele trestiei cele cum-
bună dragoste şi să ajungem plite, care mă necăjesc în lăun
luminaţi la dumnezeeasca tru Mântuitorule, cela ce ai
patimă. răbdat ocară fără de cinste, bă- ·
A Treimii. tut fiind cu trestia Hristoase;
Firea cea de o fiinţă, cea îm- vrând să cinsteşti pre toţi cei
necinstiţi, pentru călcarea po-
, preună fără început, împreună
vecuitoare, cea de un scaun şi runcii celei de demult.
· singură prin sine, despărţită Când îmi aduc aminte de în-
.. dupre feţe, pre Tatăl cel ne- fricoşata ta judecată prea dre-
născut, pre Fiu 1 şi pre Duhul pte judecătorule, mă cutremur
Sfânt, fiinţa cea nezidită şi dum- şi mă spăimântez şi mă tângu-
nezeirea toţi lăudându-o, să o esc cugetând la lucrurile mele
slăvim zicând: preoţi binecu- cele vrednice de osândă; pen-
. vântaţi, popoare prea înnălţa tru aceasta, Mântuitorule, să nu
ţi-o pre dânsa în veci. biruească mulţimea răutăţilor
A Născătoarei de Dumnezeu. mele milostivirea ta cea multă.
acum ca un miel
Văzându-te A Născătoarei de Dumnezeu.
fără de răutate răstignit şi pi- Cela ce te-am născut pre tine
ronit pre cruce de cei fărăde- fără dureri, rabd dureri întru
lege, Fiul meu cela ce eşti fără răstignirea ta; mi se aprind
· de început, mă sfâşii la inimă şi toate cele din lăuntru; că cu
, ~ sunt cuprinsă de dureri ca o piroane te-ai pironit, cu suliţa
..~~~™~~@}~-~~~~
364 VINERI
în coaste împungându-te înde- cu noi lăudându-te, Hristoase,

lung răbdătorule, strigat-a prea 1n veci.
A •
curata Fecioară. Pre care, ca Irmosul : Să lăudăm, bine să cuvântăm.

pre Născătoarea de Dumnezeu,
cu un glas să o lăudăm. Toate lucrurile lui Dumnezeu
„şi toată zidirea binecuvântaţi
Alt Irmos:
Toate lucrurile lui Dumnezeu.
„pre Domnul, că oamenilor pe
„pământ a răsărit 1u mina şi
Să izvorască munţii dreptate „toată lumea a luminat şi vieaţă
înţelegătoare şi dealurile să se „veşnică lumii a dăruit; cânta- ·
veselească, că astăzi ne închi- „ţi-l popoare şi-l prea înălţaţi
. năm lemnului crucii, pre carele „pre el în veci".
îl prea înălţăm, Hristoase, în
veci.
S
păimântatu-s'a de aceasta
D arul crucii este înfricoşat „cerul şi marginile pămân
că goneşte taberile dracilor dă
„tului s'au minunat. Că Dum-
. ruind oamenilor ape de tămă „nezeu s' a arătat oamenilor tru-
duiri. Pentru aceasta te lăudăm „peşte şi pântecele tău s'a făcut ·
pre tine, Hristoase, în veci. „mai desfăt a t decât cerurile.
A Treimii. „Pentru aceea pre tine, Născă
Binecuvântăm pre Tatăl... „toare de Dumnezeu, începăto- ·
Să lăudăm pre Tatăl cel fără „riile cetelor îngereşti şi ome-
· de început şi pre Fiul împreună „neşti te slăvim".
cu Duhul Sfânt, pre Treimea Vindecat-ai prea bunule
cea de o fiinţă, o stăpânie şi un sdruncinătura mea, pre cruce
· Dumnezeu lăudând şi cântând oarecând pironindu-ţi mâinile ~
întru toţi vecii. şi picioarele cu piroane, lmpă
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. rate al tuturor; şi în coastă îm- .
T oată limba pământenilor te pungându-te, cu oţet şi cu fiere
laudă pre tine, Fecioară, că ai fiind adăptat, veselia tuturor,
. răsărit lumina cea neapropiată dulceaţa, slava şi mângâierea
care luminează lumea, pre Hri- cea veşnică.
stos Dumnezeu, pre carele îl
Mai frumoasă eşti decât sa-
· preaînălţăm întru toţi vecii.
firul şi decât aurul şi luminoasă
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. ca soarele, d U m ne z e ea s că
Se bucură marginile pămân- cruce; că de şi stai cuprinsă în
tului de închinarea crucii tale, loc, dar pururea eşti înconju-
iubitorule de oameni. Ingerii în rată cu frică de puterile cele
ceruri astăzi dănţuesc împreună netrupeşti; şi cu dumnezeeştile
~~~~~~~~~~~~.-~.~.~~~~~~~~~~
raze ale puterii tale, luminezi a caru1a mancare numai at po-

\,I + A • •
plinirile lumii. runcit să se ferească, Hristoase

Crucea este liman celor în- mult milostive.
, viforaţi, povăţuire şi întărire ce- I nvredniceşte-ne să vedem
lor rătăciţi, slava lui Hristos, curat patima ta, Hristoase, care
· puterea apostolilor şi a prooro- a izvorît nepătimirea tuturor
cilor, întărirea mucenicilor, scă oamenilor, trecând cu vederea
parea tuturor oamenilor; pre păcatele noastre, a celor ce ne
aceasta văzând-o toţi pusă în închinăm fără patimă cinstitei
mijloc, cu înfrânare o sărutăm. crucii tale şi făcându-ne fii ade-
văraţi ai învierii.
Când vei vrea să vii pre pă
mânt să judeci lumea, care o Cu învierea ta ne-ai înălţat ,
. ai zidit Doamne, mergând în- pre noi cei căzuţi în l)loarte,
naintea ta oştile înger e ş fi şi moartea stricând; şi ne-ai îm-
crucea strălucind înainte mai păcat pre noi cu Părintele tău,
. mult decât razele s o ar e 1u i, vărsându-ţi pentru noi sângele,
atuncea cu puterea ei să te mi- făcătorule de bine. P e n t r u
lostiveşti şi să mă milueşti pre aceasta te slăvim ca pre un
mine, carele am greşit mai mult Dumnezeu mântuitor, atotpu-
· decât toţi oamenii. ternic.
A Născătoarei de Dumnezeu. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Fără stricăciune
te-am năs Ceea ce una ai născut înţe
cut pre tine, pre carele te-a năs lepciunea lui Dumnezeu cea ,
cut Tatăl din pântece mai în- ipostatică, înţelepţeşte-mă, ro-
nainte de veci; şi cum te des- gu-mă, ca să scap de vicleşuguri
faci? Oamenii te rup pre tine le, pânditurile şi de meşteşugirile
Fiule, şi-ţi pătrund coasta cu maestrului răutăţii, Născătoare
. suliţa, mâinile' şi picioarele îţi de Dumnezeu, Fecioară, care
pironesc fără omenie? Strigat-a nu ştii de nuntă, scăparea cea
cea Preacurată, pre care dupre tare a credincioşilor.
. vrednicie o slăvim. Alt Irmos:
Alt Irmos: Pre cel născut al tău.„
Tot neamul pământesc ... Cinstitei crucii tale pre care

Cu Ie m nu 1 crucii ai stins o încunjură oştile îngereşti, în-
Hristoase, văpaia păcatului şi chinându-ne şi noi, o slăvim. ·
pironindu-ţi mâinile, ai scăpat Lemnul cel preacurat prin
din mâna luptătorului pre cel carele am luat vieaţă, noi cei
ce şi-a întins fără opreală mâi- mai dinainte omorîţi, cruce a
nile spre mâncarea rodului; de Mântuitorului să o slăvim.
:..;:;t"r.r.>A~~c-r;c-T.C11't:""T/C"T.'C"'lr.~~~;r.c-'T.1c.-r.t:""T.'C1;.~~ ~.._....,,,.....,,.....,,.......,.,.......,,.__,,.._..,......,,,~"""""".7!'1'"~-- G:~
•
366 VINERI
Slavă, a Treimii. Martirica.

Pre Tatăl cel fără de înce- Cine nu se minunează sfin-
put, pre Fiul cel împreună fără ţilor mucenici, văzând nevoinţa .
de început şi pre Duhul, cel de cea bună cu care v' aţi nevoit?
un scaun, pre sfânta Treime să In ce chip fiind cu trup, aţi bi-
o slăvim. ruit pe vrăjmaşul cel fără de
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. trup? Pre Hristos mărturisind '
şi cu crucea într' armându-vă.
Maică, care nu ştii de mire
Pentru aceasta, dupre vrednicie
şi Fecioară toţi Preacinstită te
v-aţi arătat isgonitori dracilor
lăudăm, că fără sămân tă ai
şi barbarilor împotrivă luptă
născut pre Ziditorul.
tori; rugaţi-vă neîncetat, să se
SlavA ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
mântuească sufletele noastre.
Pre cei ce s'au învrednicit a Slavă, Şi acum, glasul al 8-lea.
te vedea pre tine, cruce a lui Ăstăzi stăpânul făpturii şi .
Hristos şi a te săruta, îndrep- Domnul slavei pre cruce s' a pi-
tează-i să ajungă la preasfânta ronit şi în coastă s' a împuns,
patimă. fiere şi oţet a gustat, dulceaţa
Irmosul: Bisericii! Cu cunună de spini
Pre cel născut al
tău fără să s'a încununat, cel ce acoperă
„mânţă, Născătoare de Dum- cerul cu nori; cu haină de ocară
„nezeu Preacurată, pre Hristos s'a îmbrăcat şi preste obraz s'a
„Dumnezeul nostru, cu cântări bătut cu mână de ţărână, cel
„fără tăcere îl slăvim". ce a zidit pe om cu mâna; pre
Luminânda glasului, de trei ori. spate s'a bătut, cel ce îmbracă
LA STIHOAVNĂ cerul cu nori. ; scuipări şi rane
Stihira zilei, glasul al 4-lea. a luat, ocări şi pumni şi toate
Cercătorule al adevărului şi
le-a răbdat pentru mine cel o-
sândit, Răscumpărătorul meu şi
cunoscătorule al celor ascunse
Dumnezeu; ca să mântuească
Doamne, pre fariseul cel ce se
biruia de trufie şi cu bunătăţile lumea de înşelăciune, ca un mi-
lostiv.
cele din fapte se îndrepta, l-ai
osândit; iar pre vameşul cel ce
se ruga cu umilinţă şi se osân-
dia, l-ai îndreptat. Pocăinţii
~~~~ ~-·-·····~-
~~:.:&~ ~ ..
Ceasul 1-iu, şi Apolisul.
acestuia şi pre noi arată-ne râv- La ceasul al şaselea.

nitori, cel ce te-ai răstignit pen- Troparul Proorociei ,glasul al 6-lea.
tru noi şi ne învredniceşte ier- Crucii tale ne închinăm, stă
. tării, ca un iubitor de oameni. pâne, şi sfântă învierea ta slă-
De două ori. vim.
~~h·tim"'::a;:~:i:;r;.:'\l';iimr.1:"·
~r=:sl:C:~!C"'r.'17.·
~~. ....
~;;"T.'[·~:::c'"\:OC~~.r.c:~T.:"r.:·w.~~~~~""""..,,..,,·~r:r-.....,..,.
•.,,,....,~...,,,..,·..,,...~~/
. """"~~~.""""',,..
Q!i
"""";g;....,,.,~.,,,...........[(-n.ro~..,...,,~~~t~
Slavă, Şi acum tot aceasta.

Iar el este îndurat şi curăţeşte păcatele lor.
Stih: •..••.....•.....•.....•.....•••.....
Luaţi aminte poporul meu la legea mea.
Din proorocia lsaiei cetire. VINERI SEARÂ
Cap. 29, Vers 13.
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ
i a zis Domnul : apropie-se de
mine poporul acesta cu gura sa, La Doamne strigat-am, punem Stihiri 10 şi
şi cu buzele sale mă cinsteşte, cântăm Stihira zilei, de două ori, apoi patru
iar inima lor departe este dela martirice ale glasului şi patru din Mineiu.
mine ; iar în zadar mă cinsteşte în- Stihira glasului al 6-lea, singur glasul :
văţând porunci omeneşti şi învăţă
turi. Pentru aceasta iată eu voiu adaoge
a muta pre poporul acesta şi îi voiu
muta pre ei, şi voiujpierde înţelepciunea în- ăcândvrednicia sufle-
ţelepţilor, şi mintea celor pricepuţi o voiu
ascunde. Vai celor ce fac sfat adânc ! Şi nu
prin Domnul, vai celor ce fac sfat într' ascuns!
Şi vor fi întru întunerec lucrurile lor, şi vor
zice : Cine ne-a văzut pre noi ? şi cine ne va
m " tului meu roabă pati-
milor, m'am făcut ca un
dobitoc şi nu mă pot
cunoaşte pre noi? Sau cele ce le facem noi ? u i t a s p r e tine, prea
Au doar nu vă veţi socoti ca lutul olarului?
Au doar va zice zidirea celui ce o a zidit pre înalte; ci plecându-mă în jos
ea: nu m'ai zidit tu? Sau făptura celui ce o
a făcut : nu înţelepţeşte m-ai făcut? Au nu Hristoase, ca vameşul mă rog
încă puţin, şi se va muta Livanul ca muntele strigând către tine: Dumne-
Hermei şi Hermelul ca o dumbravă se va so-
coti? Şi vor auzi în ziua aceea surzii cuvin- zeule milostiveşte-te spre mine
tele cărţii, şi cei dintru întunerec şi cei din şi mă mântueşte.
negură ; ochii orbilor vor vedea. Şi se vor
bucura săracii pentru Domnul cu veselie, şi Patru martirice din octoih şi patru din Mineiu,
cei fără de nădejde dintre oameni se vor Slav{;, a morţilor, a lui Ioan Damaschin. Şi
umplea de bucurie. Lipsit-a cel fărădelege şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu, cea
s'a sfârşit cel trufaş şi au pierit cei ce fac
fărădelege întru răutate. Şi cei ce fac de pă întâi a glasului, dogmatica.
•. cătuesc oamenii cu cuvântul, şi pre toţi cei
Eşire, Lumină lină ...
ce mustră în porţi, piedică le vor pune; pen-
trucă au abătut pe cel drept la cei nedrepţi. Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 79.
Pentru aceasta aşa zice Domnul asupra casei
lui lacov, care o a ales din Avraam: nu acum Cela ce paşti
pre Israil, ia aminte, Cela ce
se va ruşina lacov, nici îşi va schimba acum povăţueşti ca pe o oaie pre Iosif.
faţa Israil. Ci când vor vedea fiii lor lucrurile
Stih:
mele, pentru mine vor sfinţi numele meu şi
vor sfinţi pre sfântul lui Iacov şi de Dumne- Cela ce şezi pre Heruvimi arată-te
zeul lui Israil se vor teme.
Dela Facere cetire.
Prochimen, glasul al 5-lea. Psalmul 77. Cap. 12, Vers l.
Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru.
i a zis Domnul lui Avram : ieşi
Stih: ~ din pământul tău şi din rudenia
Dumnezeule, venit-au neamurile în moşte zw ta şi din casa tatălui tău şi vino
nirea ta. ' în pământul care voiu arăta ţie.
Şi te vq,iu face pre tine neam mare ;
Şi se face închinarea crucii întocmai ca şi şi te voiu binecuvânta şi voi mări
Duminică; după Apolisul ceasurilor, cântăm numele tău şi vei fi binecuvântat. Şi
Stihirile, glasul al 2-lea: voiu binecuvânta pre cei ce te vor
binecuvânta şi voiu blestema pre cei ce te
Veniţi credincioşii să ne închinăm ... vor blestema; şi se vor binecuvânta întru tine
Caută-le înapoi, Duminică dimineaţa toate neamurile pământului. Şi s'a dus Avraam
Apoi se ia cinstita cruce şi o duc în precum i-a zis lui Domnul; şi s'a dus cu
sfântul altar. el şi Lot. Şi era Avraam de şaptezeci şi cinci
368 SÂMBĂTĂ
de ani, când a ieşit din Haran. Şi a luat Slavă.

Avraam pre Sara, femeia sa, şi pre Lot, fe-
Pomeneşte Doamne ...
ciorul fratelui său, şi toate averile sale care
agonisise şi tot sufletul, care-l dobândise în Şi acum:
Haran, şi a ieşit ca să meargă în pământul
Hanaan. Şi au venit în pământul Hanaan; şi Maică sfântă ...
a străbătut Avraam pământul în lungimea lui Şi Catisma 16. Apoi Şezândele martirice din
până la locul Sihem, la stejarul cel înalt ; şi Octoih ale glasului. După
Hananeii locuiau atunci pre pământul acela.
Şi s'a arătat Domnul lui Avraam, şi i-a zis Fericiţi cei fără prihană ...
lui: seminţiei tale voiu da pământul acesta; Cântăm:
Şi a zidit acolo Avraam altar Domnului, cel
ce s'a arătat lui. Bine eşti cuvântat, Doamne.„
Prochimen glasul, al 2-lea, Psalmul 80. Ceata sfinţilor a aflat izvorul...
Bucuraţi-vă lui Dumnezeu, ajutorului nostru. Apoi zicem Sedealna morţilor, glasul al 5-lea
Stih: Odihneşte Mântuitorul nostru ...
Luaţi Psalmi şi daţi tîmpină ... ? Slavă, şi acum.
Dela Pilde cetire. Cela ce ai răsărit din Fecioară„.
~ Cap. 14, Vers. 15.
Pentru aceasta caută în Sâmbăta 2-a. Şi cân-
mul cel fără de răutate crede tot tăm CANONUL Mineiului şi al hramului şi
cuvântul ; iar cel înţelept vine la PATRUCÂNTAREA dupre rânduială, al căreia
pocăinţă. Inţeleptul temându-se, Stihul de pre margine este:
se fereşte de rău ; iar cei fără ·
de minte nădăjduindu-se în sine, se Cântarea mucenicilor...
amestecă cu cel fărădelege. Cel Şi se cetesc cântările din Psaltire, facerea
grabnic la mânie lucrează fără de soco- lui Iosif.
• teală; iar omul înţelept multe rabdă.
Nebunii împart răutatea; iar cei cu minte se Cântarea a 6-a, glasul al 4-lea, Irmos:
ţin de ştiinţă. Luneca-vor cei răi înaintea ce-
In luciul valurilor vieţii.
lor buni ; şi cei necredincioşi vor sluji la uşile
celor drepţi. Prietenii vor urî pre prietenii cei
T
săraci; iar prietenii celor bogaţi sunt mulţi. ~recuta-ţi
mucenicilor hota-
Cel ce nu cinsteşte pre cel mişel, păcătueşte;
iar cel ce milueşte pre săraci, fericit este.
rele trupului, suferind cu
Fiind rătăciţi cei nedrepţi, lucrează rele ; iar ' multă răbdare munci şi dureri;
cei buni fac milă şi adevăr. Nu ştiu mila şi pentru aceasta uşuraţi toată du-
credinţa făcătorii de rele ; iar mila şi credinţa
este la cei ce lucrează cele bune. Tot cel ce rerea şi necazul, celor ce vă
poartă grijă, are de prisosit; iar cel desmierdat
şi nepurtător de grijă în lipsă va fi. Cunună laudă pe voi.
înţelepţilor este bogăţia lor; iar vieaţa nebu-
nilor este rea. Mântueşte din rele sufletul Oastea sfinţilor mucenici s'a
mărturia credincioasă ; iar cel viclean aţâţă
minciună. Intru frica Domnului este nădejdea împreunat cu întunerece de în-
celui tare, şi fiilor săi va lăsa reazem de pace. geri şi se roagă Preasfântului
Şi ceialaltă rânduială a Liturghiei celei mai
'nainte sfinţite. Iar când nu este Liturghie Dumnezeu, ca să ne scape pre
am arătat în Vinerea a doua. noi de întunerece, de greşeli, ca
cei ce au plăcut lui Hristos.
Omorându-te şi adormind în·
SÂMBĂTA mormânt Hristoase, ai ridicat
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ pre cei morţi şi celor ce au ador-
LA UTRENIE mit întru credinţă le dai bogăţie
Aliluia, şî Troparele glasului al 2-lea : de bunătate, Hristoase, odihna
Apostoli, mucenici şi prooroci... De 2 ori. cea cu toţi sfinţii.
~~~~~~~~·~·~·~-~·~:~~~~:.:f.'·,~~?$~~~~·~~
A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST
A Născătoarei de Dumnezeu ... Deci, roagă-l să se mântuească,

Dumnezeu, Cuvântul lui cei ce te laudă pre tine.
Dumnezeu, căutând să îndum- Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi,
nezeească pre om, s'a întrupat Dumnezeul lui Israil.

din tine Preacurată şi se vede Tăierile mădulărilor voastre
j om; pre acesta roagă-l neîn- văzându-le, vă veseliţi de sân-
cetat, să aflăm noi milă în vre- giuirile voastre, bucurându-vă;
mea răspunsului. rugaţi-vă cu deadinsul Dom-
Altă TRICÂNTARE, a lui Teodor, glas
nului pentru noi, mucenici pu- ~
acelaş. Irmos : rurea măriţi. ~~
Cufundat fiind ... Stih Sufletele lor întru bunătăţi se vor
sălăşlui şi seminţia lor va moşteni pământul.
~
N epărtinind trupului şi sân- ~~
gelui sfinţilor, la toată munca Cela ce m-ai zidit din pământ
aţi stătut fără temere, netăgă
duind pre Hristos. Pentru
aceasta, Hristos v' a trimis vouă
cununi din cer.
şi m-ai înviat şi mi-ai zis iarăş
să mă întorc în pământ, odih-
neşte pre robii tăi, pe cari i-ai
luat şi-i ridică din stricăciunea ~
I
~
1
morţii, Doamne.
S ă întâmpinăm prăznuirea
mucenicilor, împodobiţi fiind
cu fapte bune şi să strigăm cu
cântări de Dumnezeu însuflate:
Irmosul:
C'ufundat fiind în viforul pă
„catelor şi ca în pântecele chi-
I
V oi sunteţi cu adevărat luceferi „tului fiind ţinut, strig către tine
pe pământ, mucenici ai lui ll „cu proorocul: Doamne, scoate
I „vieata mea din stricăciune şi
Hristos.
„ma mant ueşt e ". .., A
Slavi\, a Treimii.
1: Condac, glasul al 8-lea.
Treime sfântă, pre tine te li cu sfinţii odihneşte, Hristoase„.
slăvesc, firea cea fără de înce- l1 Icos:
P ut, un Dumnezeu, un Domn, I Tu însuţi eşti fără de moarte.„
.
trei fete: a Tatălui şi a Fiului şi I 1

Caută în Sâmbăta a doua.
a Duhului; nenăscut, născut şi \I Cântarea a 7-a, Irmos:
purcezător, pre tine cea singură \li In văpaia focului fiind tinerii.
şi pururea veşnică. j
, J1 mbrăcându-vă mucenicilor
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„. lIi __ dumnezeeşte întru nestrică-
F ericită mireasă a lui Dum- 11 ciune, prin desbrăcarea trupului
nezeu cum ai născut fără de li celui stricăcios, acum staţi lumi-
bărbat şi ai rămas ca şi mai . naţi înaintea celui ce a luat pen-
~;· 'nainte? că ai născut pre Dum- I
tru noi trup din Fecioară nestri-
11':1
1·,..
~ nezeu, minune înfricoşa tă 1 cată; pentru aceasta îmbrăca-

~~~:;~rn~EăID'2lJ~1:.J~J~~~~~~~~~~c;p~7::;)J~1;;;7@1
~~--""'-' --~---'- -·-----~--··~-~~ -~~~~'~
_, . 7.'\
TRIODUL 24
r™~t?&~-~t~i~i~i?t%i@&t?m~~~
. 370 VINERI '·
ţi-mă în haină sfinţită, pre mine cununile slăvirii de la Dumne-

' cel rău desgolit. zeu mucenici ai lui Hristos.
Slavă, a Treimii...
C u înfrânare vieţuind, adu-
narea purtătorilor de chinuri, , Treime căreia ne închinăm
ne întăreşte pre noi să alergăm întru Unime a fiinţii, Părinte, ~
neoprit curgerea postului, de i Fiule şi Duhule păzeşte pre
vreme ce aceştia au predicat ceice te laudă pre tine, Dum-
pre Hristos în privelişte viteje- nezeul părinţilor noştri.
, şte şi stând înaintea scaunului Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
purtând cununi, se veselesc cu Fecioară, Maică curată cu
· îngerii duhovniceşte. totul luminată, ceeace una eşti
p rin rugăciunile sfinţilor tăi mijlocitoare către Dumnezeu,
mucenici, Dumnezeule, fă lo- nu înceta Stăpână a te ruga, să
cuitori raiu 1u i pre ceice au ne mântuească pre noi.
adormit întru credinţă, şi-i în- Stih : Sfinţilor celor ce sunt pe pământul lui,
vredniceşte luminii celei înţele minunate a făcut Domnul toate voile
sale întru dânşii.
gătoare, ca să strige ţie neîn-
cetat: Dumnezeul părinţi lor I mpăra tul celui fără de ~
noştri, bine eşti cuvântat. moarte fiind ostaşi şi arătând
către dânsul credinţă desăvâr
şit, v-aţi vărsat sângele muce-
P re tine te rugăm Fecioară
· ceeace una eşti bună, îmbună nici pentru dânsul.
Stih: Fericiţi sunt pre care i-ai ales şi i-ai
tăţeşte-ne pre noi cei plini de primit, Doamne.
răutate şi cu deadinsul roagă
· pre Hristos cel ce este din fire Unde izvorăşte lumina vieţii
bun, să săvârşim vremea pos- acolo pune pe credincioşii robii
tului făcând cele bune; noi cari tăi, pe care i-ai mutat din ceste
· cântăm Dumnezeul părinţilor, vremelnice, Doamne, Dumne-
bine eşti cuvântat. zeul părinţilor noştri.
Alt Irmos: Irmosul:
Celace ai grăit cu Moisi... C ela ce ai grăit cu Moisi în
C elace ai mărit pre toţi sfinţii „munte şi chipul Fecioarei în
tăi, minunaţi făcându-i pre ei „rug l-ai arătat, bine eşti cu-
în lume, prin semne; bine eşti „vântat Dumnezeul părinţilor
."
„noş t rt .
c u v â n t a t în veci, Doamne,
' Dumnezeul părinţilor noştri. Cântarea a 8-a, Irmos :
In văpaia focului fiind tinerii...
Prin tot felul de chinuri tre-
, când şi neîngăduind să vă ple- l(~JIT
ucenici ai lui Hristos, cei cu
, caţi genunchile lui Baal, aţi luat mi__ nume mare şi cinstiţi întru
~~~~~~~.~„'"~~~~~~~~m€i~~~~
~~~~~~~~~~ff~~w~~4W~.Jr~~~~
~
. A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 371 ·
Dumnezeu, feriţi pre toţi, ceice sus ceata îngerească, iar jos
laudă pomenirile voastre, de noi cei de pe pământ lăudăm,
greşeli mari şi de muncile cele mucenici ai lui Hristos, patimile
de acolo, cu mari rugăciunile ce 1e înfricoşate şi nevoinţele
voastre către dânsul. bărbăţiei voastre: Binecuvân-
0 aste a lui Hristos Dumne- tând,... l~u?ând i:re Dom.nul ~i
zeu cea sfântă, aleasă şi tare cu prea 1nalţandu-l 1ntru toţi vecu.
adevărat, adunările mucenicilor Binecuvântăm„.
sfinţiţi mintea noastră şi inima, Lumină, vieată şi vieţi, te
întru aceste sfinte zile ale pos- cinstesc pre tine, Tatăl şi pre
tului, cu sfintele voastre ru- Fiul şi pre Duhul cel purceză
găciuni. tor; o fire şi trei feţe, pre un
Dumnezeu cântând: Bine te cu- ·
Scapă Doamne de viermele vintez, te laud Doamne şi te
cel muncitor, de scrâşnirea din- preaînalt întru toţi vecii.
· ţilor şide neluminatul întune- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ~
Cine din pământeni nu te va I~~

rec cel mai dinafară pre toţi
care i-ai primit întru credinţă;
lăuda pre tine, neîntinată prea-
şi-i rândueşte unde străluceşte
curată porumbiţă? Că tu ai nă
lumina feţei tale, Hristoase, în
scut nouă lumina cea mare, ho- fili
veci.
găţia vieţii, pre Iisus Mântui- ~
A torul; pre carele cântând îl lău- ~
preacurată Născătoare de dăm ca pre un Domn, şi-l prea ~~
Dumnezeu, învredniceşte-ne înălţăm întru toţi vecii. ~
cu rugăciunile tale cele către
Minunat este Dumnezeu intru Sfinţii săi,
~
f;4A
Stăpânul, pre noi cari am văzut Dumnezeul lui Israil.

rKI
~
cinstită crucea lui Hristos şi din
Nevoinţele voastre cele mi- ~
inimă ne-am închinat ei, să ve- nunate mucenicilor slăvindu-le,
dem şi cinstite le patimi, fiind binecuvântăm pre făcătorul de
curăţiţi de patimi. bine Dumnezeu şi ne închinăm ..
Alt Irmos: celui ce v' a întărit pre voi în-
Pământul şi toate... tru priveliştea nevoinţilor; şi
O ce neguţătorie bun ăl cu pre acesta îl prea înălţăm întru
care prin moarte aţi aflat vieaţa, toţi vecii.
. sfinţiţi mucenici ai lui Hristos. Stih: Sufletele lor întru bunătăţi se vor
Nici cum spăimântându-vă de sălăşlui.
foc şi de sabie, de ger şi de Tu, cela ce eşti Domn şi Dum-
fiară, aţi strigat: Lăudaţi pre nezeu morţii şi vieţii, ridicând
Domnul şi-l prea înălţaţi întru pre ceice s' au mutat cu bună uhl
,; toţi vecii. credinţă, pune-i în corturile ~
~~iWilfiJt~~~~~~
SÂMBĂTĂ
~========================
drepţilor; ca bine să te cuvin- Alt Irmos:

Slăvim toţi de iubirea ta de ...
teze, să te laude pre tine Doa-
mne şi să te prea înalţe întru Toţi lăudăm pomenirile voa- ~
toţi vecii. stre, prea lăudaţilor mucenici, ,
văzând nevoinţe 1e sfinţitelor
Irmosul: Să lăudăm bine să cuvântăm.„
voastre chin u r i şi minunân- ·
Pământul şi toate cele ce sunt ' du-ne slăvim pe Hristos.
„pe dânsul, mările şi toate iz-
„voarele, cerurile cerurilor, lu... Chinuindu-se mucenicii zi-
„mina şi întunerecul, gerul şi ceau unul către altul: Să nu ne
„arşiţa, fiii oamenilor şi preoţi fie milă de trupurile noastre;
„binecuvântaţi pre Domnul, şi-l veniţi să murim pentru Hristos,
„prea înălţaţi pre el în veci". ca să fim vii în tot veacul, dăn- ~
' ţuind fără de sfârşit.
Cântarea a 9-a, Irmos : Slavă, a Treimii.
Că mi-a făcut mie mărire.„
Treime 1 pre cei ce te laudă
~ ei ce sunteţi luminători ne~ pre tine întru o fire; Părinte, ~
~ rătăciţi, mucenici ai lui Hri...
cel nenăscut; Fiule, cel ce te
stos, luminaţi gândurile noastre naşti şi Duhule cel purcezător, ~
şi ne întăriţi ca să facem lumi. .
păzeşte-i cu mila ta nevătămaţi.
natele şi curatele voi ale lui Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Dumnezeu.
Bucură-te, preacinstită cu-
S ăbii vă vedeţi a fi cari jun- rată, ceea ce eşti lauda fecioriei, ~
ghiaţi pre vrăjmaşi, viteji muce- întărire a maicelor, oamenilor
nici ai lui Hristos. Mântuiţi-ne ajutătoare şi lumii bucurie. Ma,..
deci de săgeţile vicleanului, cu rie, Maică şi slujitoarea Dum-
folosinţele voastre. nezeului nostru.
Stih: Sfinţilor
celor ce sunt pe pământul lui,
Odihneşte îndurate în sânu- minunate a făcut Domnul.
rile lui A vraam pre robii tăi,
· cari s' au mutat dela noi întru Ceată a sfinţilor primeşte
credinţă, la tine făcătorul tutu-- rugăciunea mea şi precum m' am
. ror cel prea bun. învrednicit a săruta crucea, ru-
gaţi pre Hristos să mă învred-
A Născătoarei de Dumnezeu. nicească a mă Închina Şi mân-
0 moară sburdările trupului tuitoarei patimi.
. meu, ceeace ai născut pre Dum- Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai
nezeu cu trup mai pre sus de primit Doamne.
· gând şi dă luminare gândului Lasă, iartă, îndurate, celor ce
· meu, ceeace eşti norul cel prea- s' a mutat la tine, iubitorule de
~rJ curat al luminii. oameni, şi-i odihneşte în loca...
~j:~~~~~t~~~W&W~·; 1;~
A PATRA SĂPTĂMĂNĂ DIN POST 373
şurilecelor a 1e ş i ; că tu eşti ~~~Li~~~~~~~~~~~~~~

vieata şi învierea. "'f''\/'"''/"\f'".MA""l/..,,\l""\f"V"'\f"\,....V'·\~;::\-rv'\/'"'\ ""\/V', ,,,..,..., '""\f'-1\'"'\/"'\;;ţx:>\_P\r'""'"\1"'\f'<'\t-"\""'V'"''/"""
Irmosul:
LA LITURGHIE
Să slăvim toţi iubirea ta de
Tipica şi fericirile glasului; Prochimenul zili
„oameni Hristoase, Mântuito- şi al morţilor. Apostol din cartea către Evrei.
„rul nostru, celace eşti lauda Şi a morţilor, către Corinteni.
„robilor tăi şi cununa credincio- Evanghelia dela Marcu şi a morţilor,

„şilor; carele ai slăvit pomenirea dela Ioan.
„celeia ce te-a născut pre tine". CHINONICUL
Luminândele ce sunt scrise în Sâmbăta Bucuraţi-vă drepţii întru Domnul...
a doua. Şi a morţilor.
LA LĂUDĂRI. Fericiţi
sunt pre cari i-ai ales şi ia-i primit
Doamne; Aliluia,
Martiricele glasului, din Octoih.
VEZI. De se vor întâmpla Bunele Vestiri în
LA STIHOAVNĂ Duminica a 4-a, sau a 5-a, să se caute Tipic
Podobnicele lui Teodor. la sfârşitul cărţii, la litera U.
Biserica Radu Vodă din Bucureşti.

ÎN DUMINICA
A PATRA A SFÂNTULUI POST
SÂMBÂT Â SEARA
După obişnuita Stihologie, cântăm trei Stihiri··.ale invie~·ii, :patrp ale lui
Anatolie şi trei din Wf8 . :::f'il)Â} ~(,
Alţii mai în urmă au aşezat săse cânte slujba sfântului Ioan Scărarul, din
muntele Sinai.
Stihirile sfântului, glasul al 8~lea, Podobie : O preamărită minune ...
~ rinte Ioane cuvioase, pând sfaturile tuturor necre- .

dincioşilor.
ururea ai purtat cu a-
evărat în gura ta înăl Părinte Ioane, mărite, cură
ţările lui Dumnezeu, cugetând ţindu-ţi sufletul cu izvoarele
cu multă lucrare la cuvintele lacrimilor, şi cu stările cele de
cele de Dumnezeu însuflate, toată noaptea îmblânzind pre
prea înţeleptule şi cu darul cel Dumnezeu, te-ai înălţat spre ·
ce izvorăşte de acolo te-ai îm- dragostea şi frumuseţea lui, fe-
bogăţit făcându-te fericit, sur- ricite ; întru care dupre vred-
DUMINICĂ A PATRA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 375
nicie te desfătezi acum, neîn- sihastrilor, pre Ioan să-l cinstim. ~

cetat bucurându-te cu cei ce Că acesta fiind sădit în casa
s' au nevoit împreună cu tine lui Dumnezeu, a înflorit dupre ·
cuvioase, de D u m n e z e u în- dreptate, şi ca un chedru în pu-
ţelepte. stie, a îmmulţit turmele lui Hri-
Părinte Ioane cuvioase, ridi-
stos, ale oilor celor cuvântă- ·
cându-ţi gândul prin credinţă
toare, întru prea cuviinţă şi
spre Dumnezeu, ai urît nesta- dreptate.
Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu,
. tornicia turburării celei lumeşti; glasul acelaş.
şi crucea ta luând-o ai urmat O minune, mai nouă de cât
celuice vede toate, rob făcând toate minunile cele de demult 1 .
minţii trupu 1 cel neînfrânat Că cine a cunoscut să fi născut
cu deprinderile sihăstriei, prin maică fără bărbat, şi să poarte
puterea dumnezeescului Duh. în braţe pre cel ce cuprinde .
Slavft, glasul al 5-lea. toată făptura? Ălui Dumnezeu
C uvioase părinte, ascultând este voia, cel ce s' a născut; pre
glasul Evangheliei Domnului, ai carele ca pre un prunc, Prea-
părăsit lumea, bogăţia şi mărirea curată, în braţele tale purtân-
întru nimic socotindu-le. Pen- du-l şi îndrăzneală ca o Maică
tru aceasta ai strigat tuturor: către dânsul câştigând, nu în-
Iubiţi pre Dumnezeu şi veţi ceta a-l ruga, pentru ceice te
afla dar veşnic; nimic să nu cinstesc, ca să miluească şi să
cinstiţi mai mult decât drago- mântuească sufletele no astre.
stea lui, ca să aflaţi odihnă îm- Troparul învierii, Slavă, al Cuviosului li
glasul 1-iu :
preună cu toţi sfinţii, când va Locuitor pustiului şi înger în
veni întru mărirea sa. Cu ale trup şi de minuni făcător te-ai
căror rugăciuni Hristoase, pă
arătat, de Dumnezeu purtăto
zeşte şi m â n tu e ş te sufletele rule, părintele nostru Ioane; cu
noastre. postul, cu privegherea şi rugă
Şi acum, a Născătoarei, de Dumnezeu, glasul ciunea cereştile daruri luând,
din Octoih. vindeci pre cei bolnavi şi su-
LA STIHOAVNĂ fletele celor ce aleargă la tine
Stihirile Octoihului dupre Alfa Vita, cu credinţă. Slavă, celui ce ţi-a
Slavă, a Cuviosului, glasul al 2-lea. dat ţie putere; slavă, celui ce
Pre îngerul cel de pre pă te-a încununat pe tine; slavă,
mânt, şi pre omul lui Dumnezeu celui ce lucrează prin tine tu-
cel din ceruri, podoaba cea fru- turor tămăduiri.
Şi acum, a Născătoarei, de Dumnezeu
moasă a lumii, desfătarea bună acelaş glas :
tăţilor şi a faptelor bune, lauda Gavriil zicând ţie, Fecioară ...
/-~m~~~~™~·11.~
j~J--
Le
~ 376 DUMINICĂ
tuească pre ceice i-a zidit, din

toată nenorocirea.
Alt Canon al Cuvio1mlui.
'i!: Apa trecându-o ca pre uscat...
~ DUMINICĂ
~ţi ((' elace te-ai înălţat de la grija
~ LA UTRENIE \Ul celor trupeşti la lumina cea
~ După obicinuită urmare, Canoanele Invierii, fără materie şi înţelegătoare,
~ 1ti ale Născătoarei de Dumnezeu, pe 6 ; ale I o an e cuvioase, luminează-mă
1
/?=i Trioduiui pe 4; şi al sfântului pe 4.

CANONUL TRIODULUI
cu rugăciunile tale cele către
Domnul.
Mântuitorului Dumnezeu„.
Sugând dulceaţa postului, ai ~
1e p ă dat amărăciunea desfătă
semăna tu-m-am, Hri-
Glj
rilor; pentru aceasta, părinte, ~
stoase, celui ce a căzut îndulceşti simţirile noastre, mai
~l'll!!'l'M
în mâinile tâlharilor, şi , mult de cât mierea şi fagurul.
--~ am rămas mai mult mort Slavă.
de la dânşii pentru bă Suindu-te la înălţimea bună- ~
tăi ; aşa şi eu, Mântuit or u 1e,
tăţilor şi scuipi n d dulceţile
sunt rănit de păcatele mele.
cele râvnitoare de jos, te-ai ară
Nu mă trece cu vederea pre tat dulceaţă de mântuire turmei
mine, cel foarte neputincios, tale, cuvioase părinte.
strigat-a tânguindu-se, Mântui- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
torule, celce a cheltuit bogăţia C eiace ai născut înţelep
ta cu tâlharii; aşa şi eu mă ciunea şi cuvântul Tatălui ne-
rog, milostiveşte-te şi mă mân- grăit, tămădueşte rana cea rea
tueşte.
a sufletului meu şi dure r ea
T ămăduindu-mă pre mine, inimii mele o alină.
cel ucis la minte, cu bătăile pă Catavasie : Deschide-voi gura mea„.
catelor, de tâlharii cei nedrepţi Cântarea :3-a, Irmos:
şi de gândurile cele viclene, Intăreşte-ne pre noi Dumnezeule„.
Hristoase Mântuitorule, mân- (('\ ăiă torind pre calea vieţii ~
tueşte-mă ca un mult îndurat.
A Născătoarei de Dunmezcu.
\\J Hristoase m-am rănit cum-
plit de tâlhari prin patimi ; ci ~
mă ridică, rogu-mă.
Jefuitu-mi-au mintea mea tâl-
harii, şi m-au lăsat în ranele pă- ·
catelor mai mult mort; ci mă
vindecă, Doamne.
Golitu.-m-au patimile, Hris- găm ţie: Mântueşte-ne pre noi

toase Mântuitorule, de porun- cela ce ai pătimit de bună voe
cile tale, şi m-am rănit cu des- pentru noi, Dumnezeul tuturor,
fătările; ci varsă spre mine ca un mult milostiv.
mila ta. Slavă, a Cuviosului, glasul al 4-lea.
A Nriscătoarei de Dumnezeu ... Podobia: Cel ce te-ai înălţat„.
Roagă preacurată neîncetat Intărind ca nişte trepte bu-
· pre celce a ieşit din coapsele nătăţile, spre cer te-ai suit cu
tale, să se mântuiască de înşe adevărat, prin buna credinţă, la ~
lăciunea diavol ului, ceice te adâncul cel nemăsurat al pri-
laudă pre tine Maica lui Dum- virii la cele de sus, biruind
nezeu. I toate pânditurile dracilor, şi pă
Alt Irmos: I zeşti pre oameni de vătămarea
Tu eşti întărirea.„ lor, o Ioane, scara bunătăţilor; '
Ars-ai cu cărbunele sihăstriei şi acum te rogi, să se mântuească
spinul patimilor, prea lăudate robii tăi.
şi încălzeşti adunările călugă Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
rilor. Cela ce şeade pe scaun de
Mir de sfinţenie, prin mires- heruvimi şi petrece în sânurile
mele pustniciei, cu totul te-ai Tatălui, ca pre scaunul său cel ~
făcut cuvioase, spre miros cu sfânt şeade trupeşte în sântirile
· bună mireasmă lui Dumnezeu. tale, Stăpână; că aşa a stătut
Slavă.
împărat, Dumnezeu, preste
toate neamurile, şi înţelepţeşte-i
Cugetând la legile sihăstriei, · cântăm acum; pre carele roa-
ai înnecat acum patimile, ca pre .gă-1, să mântuească pre robii tăi.
alţi Faraoni, în izvorul lacrimi-
Cântarea a 4-a, Irmos:
lor tale.
Auzit-am Doamne, auzul tău ...
âlharii au furat lu~ra:e~
Opreşte turburarea cea ne-
contenită a gândurilor mele,
T .. mea cea dumnezeiasca ş1
m'au lăsat muncindu-mă în
preacurată Maica lui Dumne-
zeu, îndreptându-mi mişcarea rane.
· cea către fiul tău. Desbrăcatu-m-au de porun-
Sedealna, glasul al 5-lea. cile tale, Mântuitorule, gându-
Podobia : De streina feciorie.„ rile mele cele ne stătătoare;
pentru aceasta rănit sunt de
Ţiind ca o armă de mântuire
greşeli.
preacurată, crucea ta, Mântui-
torul nostru, printr'însa stri- Levitul, dacă m'a văzut rănit
378 DUMINICĂ
de bătăi, m'a trecut Mântuito- vindecă, Hristoase, durerea mea

rule; ci tu mă mântueşte. rogu-mă.
A Născătoarei, de Dumnezeu. De ranele păcatelor cele cu
Cu adevărat te mărim pre durere a slăbit sufletul meu,
tine, Născătoare de Dumnezeu, Hristoase, şi din aceea zac gol
ceea ce nu ştii de mire şi la li- de dumnezeeştile bunătăţi; ci
manul tău scăpăm, noi credin- te rog, mântueşte-mă.
cioşii.
Preotul şi levitul dacă m-au
Alt Irmos: văzut, n'au putut cu adevărat,
Auzit-am Doamne taina„. că. m' au trecut: ci însuţi tu ca
C a o livadă prea mirositoare un milostiv, acum mi-ai dat
şi ca o grădină însufleţită de mântuire şi m-ai mântuit.
bunătăţi, ai înflorit cu postirea, A Născătoarei de Dumnezeu.
cu care ai hrănit pre toţi, ceice Nu mă trece cu vederea Stă
te cinstesc pre tine. pâne, rogu-mă, pre mine ticălo
Legiuitor bunei obişnuinţe şi sul şi rănitul, cel rănit la minte
dreptar prea blând sihastrilor, de tâlhari, ci te milostiveşte
ca pre un Moisi şi ca pre David Mântuitorule, pentru rugăciu- ~
câştigâ.nd u-te părinte, după nile celeia ce te-a 'născut.
adevăr te fericim. Alt Irmos:
Slavft: Pentruce m'ai lepădat...
S ădit fiind lângă apele înfrâ- Stingând toate patimile cu ~

nării, te-ai arătat, fericite pă roua nevoinţelor tale, părinte
rinte, viţă bine înflorită, rodind fericite, din destul te-ai aprins
. bunei credinţe.
strugurii cu focul credinţei şi al drago-
stei, şi te-ai făcut sfeşnic înfrâ-
nării, lumină nepătimirii şi fiu
Născut-ai nouă sub vreme
pre celce a strălucit fără de al zilei.
· vremi din Tatăl, Maica lui Dum- Strugurul credinţei l-ai hră
. nezeu; pre carele roagă-l să nit cu dumnezeeasca ta lucrare
mântuească pre cei ce te laudă părinte, în linuri l-ai pus şi l-ai
pre tine. stors cu ostenelele nevoinţei şi
Cântarea a 5-a, Irmos : umplând paharul cel duhovni-
Mânecând strig ţie ...
cesc al postirei, veseleşti ini-
mile turmei tale.
isuse, cercetează ranele su-
1I
- fletului meu, precum ai cer- · Slavă:
· cetat de demult pre cela ce a Răbdând vitejeşte năvălirile
căzut în mâinile tâlharilor, şi şi ranele vrăjmaşilor celor pro--
.~W~~~~~~W~~~~
tivnici te-ai arătat stâlp răbdării, scă bogăţia Duhului, rugăciunea

întărind turma ta cu toiag dum- cea fără prihană, curăţia, cin-
nezeesc şi hrănind-o fericite cu stea, privegherea n e încet a tă,
păşunile şi cu apa înfrânării. ostenelele postului, prin care
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. te-ai cunoscut casă lui Dum-
Urmând graiurile buze 1or nezeu.
tale, Preacurată, te fericim; că Prostim ea materiei celei de
făcând în adevăr Domnul cu jos o ai trecut înţelepte, şi cu
tine măriri, te-a slăvit pre tine rugăciune fără materie ţi-ai în-
şi te-a făcut adevărat Maică lui nălţat gându 1, şi te-ai arătat
, Dumnezeu, născându-se din moştenitor odihnei celei de sus,
pântecele tău. pentru săvârşirea vieţii.
Slavă:
Incunjuratu-m'a adâncul...
ntru pofte mi-am cheltuit C u sudori 1e pustniceşti ai
]
· __ vie aţa cea dumnezeească, stins cu adevărat cărbunii săge
· Stăpâne, şi fiind rănit rău preste ţilor vrăjmaşului şi aprinzând
tot de greşeli, am scăpat la tine; focul credinţei, ai ars întărâtă
' milostiveşte-te spre mine, ro- rile necredinţei eresurilor.
, gu-mă. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu,
Jefuitu-mi-au bogăţia şi m-au Strălucit-adin Sion bună po- ·

lăsat ca pre un mort tâlharii, ră doaba celui Preaînalt, îmbră
. nindu-mi mintea cu patimile; ci cându-se cu îmbrăcămintea tru-
îndurându-te, mântueşte-mă, pului din tine ceeace nu ştii de
Doamne. nuntă, prin negrăită unire şi a
Dacă a văzut levitul durerea luminat lumea.
bătăilor mele, nesuferindu-mi Condac, glasul al 4-lea.
ranele, m'a trecut; iar tu, iubi- Podobia: Arătu-te-ai astăzi lumii...
torule de oameni, ai vărsat pre- I ntru înălţimea înfrânării te-a
ste mine mila ta cea bogată. pus Domnul, pre tine ca pre o
A Născătoarei de Dumnezeu. stea adevărată şi nerătăcită, lu-
Pre tine r u g u 1 cel nears, minând marginile învăţătorule
muntele şi scara cea însufleţită, Ioane, părintele nostru.
uşa cea cerească dupre vred... ICOS:
· nicie te lăudăm, Preacurată Ma- Casă lui Dumnezeu te-ai
rie, ceea ce eşti 1aud a drept făcut cu adevărat pre tine însuţi,
slăvitorilor. părinte cu dumnezeeştile tale
Alt Irmos: bunătăţi, împodobind arătat ca
Curăţeşte-mă, Mântuitorule„. cu aur strălucitor, credin-
nişte
Luat-ai în suflet dumnezeea- ţa, nădejdea şi dragostea cea
~
~~twl~-~~~~
~~~~~~~~~
• 350 . DUMINICA .
adevărată; aşezând dumnezeeş~ suflare; pentru aceasta mă rog

tile legi, nevoindu-te cu înfrâ- ţie, Dumnezeule, cercetea-
narea ca un fără de trup; înţe ..,
za-ma. "' .
lepciunea, bărbăţia şi curăţia J efuitu-mi-au mintea gându-
câştigându-ţi şi smerenia prin rile cele nestătătoare, şi cu pa-
care te-ai înălţat. Pentru acea- timile rănindu-mă, m-au lăsat
sta te-ai şi luminat cu rugăciuni mort întru mulţimea greşelilor;
neîncetate şi ai ajuns la loca- ci mă vindecă, Mântuitorule.
şurile cereşti, în vă tă torule
Ioane, părintele nostru. Dacă m'a văzut levitul chi- ·
Viaţa Prea-cuviosului părintelui nostru Ioan, nuindu-mă în rane, nesuferind
cel ce a scris scara bubele, pentru nevindecarea
STIHURI: lor, m' a trecut, Mântuitorul
Ioan celce trupeşte a murit în lume, meu ; ci tu însuţi mă tămădueşte.
In cer de nemurire a lăsat lui şi nume.
Căci scară de pe pământ la cer a ridicat, A Născătoarei de Dumnezeu.
Şi tuturor printr'însa suire a arătat.
Tu m-ai mântuit, ·celce te-ai
uviosul părintele nostru Ioan, care
întrupat din Fecioară, vărsând
a alcătuit scara când a fost de preste r a n e 1e mele mila cea .
şeasesprezece ani, fiind isteţ la
minte, s'a adus pre sine lui Dum- bogată a îndurărilor tale, Hri-
nezeu jertfă prea sfinţită, suindu-se
în muntele Sinai. Apoi după nouă
stoase. Pentru aceasta pre tine
sprezece ani sculându-se a mers la te slăvesc.
dăscălia cea fără gâlceavă, ca de
cinci svârlituri de pietre departe de Chiriaco, Alt Irmos:
· (adică de lângă biserica Schitului Sinai) şi a Din Iudeea mergând tinerii...
făcut chilioară, la un loc ce se cheamă Tola,
şi a locuit acolo patruzeci de ani, pururea
fiind aprins cu dragoste către Dumnezeu şi
La verdeaţa împărăţiei celei
. cu focul dumnezeeştei lui iubiri. Şi mânca de de sus ţi-ai hrănit părinte turma
toate acelea mâncări, ce nu aduceau prihană
vieţ.ii monahiceşti, dar şi de acelea cu măsură
şi cu toiagul învătăturilor go-
foarte. Incă şi izvorul lacrimilor lui, ce minte nind fiarele eresurilor, ai cân-
ar putea să-l spună? Se împărtăşia şi somnu-
lui, pre atâta numai cât să nu se vatăme firea 1
tat: Dumnezeul părinţilor noştri
'J
minţii cu privigherea. Iar toată călătoria vieţii
lui era rugăciunea cea deapururea, şi nemă
bine eşti cuvântat.
surata dragoste către Dumnezeu. Deci cu aceste Intrat-ai la ospăţul de nuntă
îndreptări vieţuind, întru dumnezeească plă-
. cere, a scris o carte pe care o a numit Scara, cel de sus, al împăratului Hri-
alcătuind cuvinte de învăţătură. Şi plin fiind
de bunătate, după vrednicie s'a odihnit în stos, fiind îmbrăcat cu vesmânt
Domnul. A mai lăsat şi alte multe scrieri. Pen- vrednic celuice te-a chemat; la
tru rugăciunile lui, Dumnezeule, mântueşte-ne
şi ne milueşte, Amin. carele ai şi şezut strigând: Dum-
Cântarea a 7-a, Irmos: nezeul părinţilor noştri, bine
Prea înălţate Dumnezeule.„ eşti cuvântat.
Slavă.
'âlharii au căzut asupra mea
Î._./ tic ă 1osu1, şi rănindu-mă, Izvor înfrânăriite-ai arăt a t,
m-au lăsat ca pre un mort, fără părinte, neudat fiind de păcate,
.'
l$k~-~~?IBa~~~J~~~~~~~~~~~~~~~~i
&i:h .::.....:.~. ·~.~~;;..>.;::.e~:~<-J:.A"-""'.CC- ~.>.:.t
..... f:J..l!!i1J
înecând cugetele şi curăţind pre Domnul prin cuvânt, cu

spurcăciunea celor ce strigă cu dumnezeeasca bărbăţie şi ai ră
credinţă: Dumnezeul părinţilor mas Fecioară, toate lucrurile
, noştri, bine eşti cuvântat. bine te cuvântăm şi te prea înăl
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu : ţăm, întru toţi vecii.
Din pântecele tău a ieşit Alt Irmos:
Domnul tuturor, Fecioară, în- Pre Impăratul ceresc ...
trupându-se; pentru ace asta Stâlp însufleţit cu adevărat,
· cunoscându-te Născătoare de şi chip înfrânării câştigându-te
Dumnezeu cu dreaptă credinţă, pre tine, părinte, toţi cinstim
strigăm Fiului tău: Dumnezeul pomenirea ta Ioane.
părinţilor noştri bine eşti cu-
M ulţimea călugărilor se bu- ~
vântat. cură şi săltează adunarea cuvio-
Cântarea a 8-a, Irmos : şilor şi a drepţilor; că ai luat
Pre tine Făcătorule a toate ... cunună despre vrednicie, d'im-
((' u ranelegreşelilor de la tâl- preună cu dânşii.
\\Jhăreştile mele g â n d u r i, Bine-cuvântăm pre Tatăl...
mi-am stricat vieaţa mea, Mân- Fiind împodobit cu bunătă
tuitorule; pentru aceasta m-am ţile, ai intrat în cămara cea de
· golit de dumnezeescul tău chip nuntă a mărirei celei nespuse,
iubitorule de oameni Dumne- cântând laudă lui Hristos în
zeule; ci milostiveşte-te spre ~
trebui~e a1·utorul~:-~.:1
mine.
Şi acum, a Născătoarei. de_ Dum~ezeu: ~
Venit-ai pe pământ din cele vepci.re ceice le ft?.s
de sus, Mântuitorule, milosti- cel dela tine, nu-i trece cu ve- ~
vindu-te spre mine cel rănit de derea, Fecioară, care te laudă
bătăi preste tot, cu ranele pă
şi te prea înaltă întru toţi vecii.
catelor şi ai turnat, Hristoase
îndurate, preste mine mila ta.
Isaia dănţueşte„.
Trupul şi sufletul, tu Stăpâne,
. Mântuitorule ţi-ai dat răscum ~\lî,ep!zind poru.ncile tale S!ă
părare pentru mine, şi m-ai Jl.11 pane, cu mintea mea in-
mântuit pre mine, cel cu totul trând în patimele desfătărilor
. rănit cu rane netămăduite, din m-am golit de dar, şi pentru rane
mulţimea păcatelor ca un mi- zac gol; ci mă rog ţie, Mântui- „.
lostiv. torule, mântueşte•mă.
A Născătoarei de Dumnezeu : N'a putut levitul să şteargă
Pre tine, Fecioară, ceeace ranele mele; ci ai venit tu
mai pre sus de gând ai născut I bunule la mine cu milostivire
382 DUMINICĂ
şi ai turnatpreste mine, mila hovnicesc, la masă şi la mâncare

îndurărilortale, Mântuitorule~ de vieaţă nestricăcioasă.
ca un doctor prea ales, tămă Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
duindu-mă.
C elce s' a sălăşluit în tine,
Ca celce eşti milostiv îndu- ceeace eşti cu totul fără pri-
rându-te, Hristoase, m-ai mân- hană, surpând pre ucigaşul de ~
tuit pre mine cel rănit de tâlhari oameni, carele a amăgit dintâi
cu bătăi, şi ţi-ai dat sufletul şi pre începătorii ne amu 1u i cu
trupul tău, Mântuitorule, ca doi sfatul rău, născându-se din tine,
dinari, pentru a mea răscum ne-a mântuit pre noi pre toţi.
părare. LUMINÂNDA Invierii.
Slavă, a cuviosului.
Podobia: Femei auziţi glasul...
M ai pre sus de gând este naş
terea ta, Maică a lui Dumnezeu, Depărtatu-te-ai de desfătarea
că zămislirea întru tine a fost lumească, cuvioase, ca de ceva
fără de bărbat şi s' a făcut nas- . vătămător şi veştejindu-ţi tru-
t ere de Fecioară, că celce s' a pul cu nemâncarea, ai înoit tăria
1
născut este Dumnezeu; pre sufletului, şi ai câştigat mărire

carele slăvindu-l, pre tine Fe- cerească, preamărite. Pentru
cioară te slăvim. aceasta nu înceta rugându-te
pentru noi Ioane.
Alt Irmos:
Pre cea c urată„.
Tămăduitor te-ai arătat dela Cu adevărat te mărturisim,
Dumnezeu, fericite, celor ce bo- Stăpână Născătoare de Dum-
lesc întru păcate şi pierzător nezeu, noi ceice ne-am mântuit
şi izgonitor duhurilor celor vi- prin tine, că ai născut cu mij-
clene. Pentru aceasta te fericim. locire nespusă pre Dumnezeu,
celce a stricat m o a r te a prin
Părăsit-ai pământul, părinte, crucea sa, şi la sine a tras mul- .
ca pre un locaş al stricăciunii ţimile cuvioşilor; cu cari îm-
şi te-ai sălăşluit în pământu I preună te lăudăm, Fecioară.
celor blânzi; şi împreună cu
LA LĂUDĂRI.
dânşii te veseleşti, îndulcindu-te
de desfă tarea cea dumne- i Punem opt Stihiri şi cântăm Stihirile din Octoih,
. "'
ze1asca.
ale lui Anatolie. Apoi cântăm Stih :
Scoală-te, Doamne, Dumnezeul mea, înalţă-se
Slavă : mâna ta, nu uita pre săracii tăi până în sfârşit.
Ă sfăzi este ziua de sărbă- Şi cântăm Idiomela glasul al,4-lea:
~'7
toare care c hi am ă pre toate Veniţi să lucrăm în via cea
turmele sihastrilor la danţ du- de taină, făcând într'însa roduri
~ ~
...~~~~~~~~~ilW~~
A PATRA SĂPTĂMÂ,;;N~Ă~D;;IN~PO;;;S;;::T;======--=====
de pocăinţă; nu ostenindu-ne 1
cu mâncări şi cu băuturi, ci cu
rugăciuni şi cu posturi săvâr
DUMINICĂ SEARĂ
şind bunătăţile. Că aceasta plă
când Stăpânului lucrului, dă După Psalmul cel începător. La: Doamne
strigat-am, punem Stihiri 10. Şi cântăm patru
rueşte dinarul prin carele scapă Stihiri de umilinţă din Octoih, şi ale Triodului
sufletele de datoria păcatului, podobnicele lui Iosif, glasul al 3-lea.
unul cel mult îndurat. Podobie: Mare este puterea crucii
tale ...
Şi acum: ~ ă arătăm credincioşilor
Prea bine cuvântată eşti... ostenele mari în vre-
DOCSOLOGIA CEA MARE mea postului ca să do-
Apoi Ecteniile şi Apolisul. Ceas 1, şi învăţă- bândim laudă, ·cu mila
• tură pentru credinţă; şi cealaltă rândueală
dupre obiceiu.
marelui Dumnezeu, mântuin-
du-ne de văpaia gheflnei.
Trecând acum înjumătăţirea
postului, să arătăm dupre ade-
LA LITURGHIE văr începerea slăvirii celei dum- .
Tipica şi Fericirile glasului; Prochimenul gla~ nezeeşti şi să ne sârguim cu
sului de rând şi al cuviosului, glasul al 7-lea: căldură, să ajungem la desăvâr- ,
Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă şi se vor
şirea vieţii îmbunătăţite; ca să
bucura întru aşternuturile sale.
luăm desfătarea ceeace nu îm- -
Stih: Cântaţi Domnului Cântare nouă.Apostolul
zilei, din cartea către Evrei, şi altul al cu- bătrâneşte.
viosului, către Efeseni. Aliluia al
glasului, şi Altă Stihiră a lui Teodor, glasul al 7-lea.
al Cuviosului: Răsădit fiind în casa Domnului...
Podobia: Sub acoperământul tău ...
Evanghelia dela Marcu şi a cuviosului
dela Mateiu. Trecând înjumătăţirea aces-
Chinonicul : tei sfinţite încunjurări a postu-
l Lăudaţi pre Domnul...
lui, să ne îndreptăm cu bucurie
şi călătoria către cel viitor, ungân-
Intru pomenire veşnică va fi... du-ne sufletul cu untul de lemn
al facerii de bine. Ca să ne în-
vrednicim, să ne închinăm şi
dumnezeeştilor patimi ale lui
Hristos Dumnezeul nostru, şi
să ajungem şi la înfricoşata şi
sfânta înviere a lui.
Şi trei din Mineiu.
Eşire. Prochimen, glasul al 8-lea :
384 DUMINICĂ
Să nu întorci faţa ta dela sluga ta. tri cei fără Dumnezeu, cu mâna
Caută în Duminica brânzii seara, cu Sti- ta, preacurată nădejdea creşti
hurile lui, pagina 108. nilor.
LA STIH OA VNĂ.
Şi cealaltă rândueală dupre obiceiu.
Stihira zilei, glasul al 7-lea. La După-cinare, cântăm
slujba sfântului
ce se va întâmpla în Joia Canonului
Aproape este Mântuitorul, celui mare.
cel ce a sădit via şi a chemat lu-
. crătorii; veniţi nevoitorii pos-
tului să luăm plată, că dătătorul
este bogat şi îndurat. Puţin lu-
crând, vom câştig a milă su- Luni a cincia săptămânii
fletului. LA UTRENIE
Altă Stihiră, glasul al 6-lea, însuşi, glasul. Treimicile glasului ce se va întâmpla.
Dupi't întâia Stihologie, cântăm Sedelnele
CăzândAdam în tâlhăreştile cele de umilinţă din Octoih şi a Născătoarei
. gânduri, i s' a furat mintea, ră de Dumnezeu.
După a doua stihologie, aceste Sedealne
nindu-se la suflet; şi a zăcut ale lui Iosiî, glasul al 3-lea.
· gol de ajutorinţă. Nici preotul Podobie : De frumuseţea fecioriei tale ...
cel mai nainte de lege n' a căutat
de dânsul, nici levitul cel din
lege nu s'a uitat la dânsul; fără rem ea cea prea fru-
moasă a sosit, ziua cea
numai tu, Dumnezeule, celce
vrednică de laudă apo-
ai venit, nu din Samaria, ci din
Născătoarea de Dumnezeu,
stului a strălucit; să ne
~~ grăbim fraţilor a ne cu-
răţi; ca să ne arătăm curaţi fă
Martil'i ca. cătorului, şi să dobândim fru-
Mucenicii tăi, Doamne, nu museţea lui. Pentru rugăciunile
te-au tăgăduit, nici nu s' au de- celei ce l-a născut ~pre el, ale
părtat dela poruncile tale; cu uneia curate Maicii lui Dum-
rugăciunile lor milueşte-ne pre nezeu.
noi. Slavă, tot aceasta.
, Slavă, Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Ca arhanghelii să lăudăm De frumuseţea fecioriei tale
credincioşilor cămara cea ce- şi de prea luminată curăţia ta,
rească şi uşa cea pecetluită cu Gavriil mirându-se a strigat ţie,
adevărat; bucură-te, din care Născătoare de Dumnezeu: Ce
a odrăslit nouă Mântuitorul tu- laudă vrednică voiu aduce ţie?
turor Hristoase, dătătorul de Ce te voiu numi pre tine? Nu ·
vieaţă şi Dumnezeu. Surpă, Stă- mă pricep şi mă minunez 1 Pen-
până, pre tiranii vrăjmaşii noş- tru aceasta precum mi s' a po- _
··~
~~~~~~~~~···~~~~~~~~j
A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 385
runcit strig ţie: Bucură-te, umilită la puterea ta cea mai

ceeace eşti plină de dar 1 pre sus de vremi şi nebiruită
După a treia Stihologie, Sedealna glasul al 7-lea. Cuvinte al Tatălui, celui fără de
Podobie: Doamne, noi suntem„. început, şi mă rog, îndură-te şi
mă mântueşte.
Doamne celace ne-ai dat să
ajungem ziua de astăzi, sfânta Postul prea bun hrăneşte
săptămână care străluceşte lu- inimile, îngrăşând gândurile
minat mai 'nainte de minunată cele plăcute lui Dumnezeu; şi
" sculare a lui Lazăr din morţi, uscând adâncul patimilor, cu-
învredniceşte-ne pre noi robii răţeşte cu ploile umilinţei pre
tăi să umblăm întru frica ta, să ceice aduc laudă cu credinţă, ~
vârşind toată curgerea postului. atotţiitorului.
Slavă,
tot aceasta.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. C urată, carea eşti cu multe
M ai cinstită eşti decât măriţii numiri, bucură-te preasfântă
Fecioară Marie, Născătoare de
heruvimi, prea sfântă Fecioară;
că aceia nesuferind dumne-
Dumnezeu 1 lauda credincioşi- ·
lor, nimicirea blestemului, scară
zeasca putere, slujesc acope- "'
cereasca, .
minunea cea necu-
rindu-şi feţele cu aripele; iar
prinsă cu mintea, rugul cel ne- ·
tu, văzând cu ochii tăi, ai ţinut
pre Cuvântul întrupat. Pre ca- ars şi pământul cel nelucrat.
rele neîncetat roagă-l, pentru Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, glasul al
7-lea, Irmos:
sufletele noastre.
Să cântăm Domnului...
Psalmul 50.
Şi cântăm CANONUL Mineiului, şi TRICÂN- D upă ce ne-am închinat lem-
TAREA Iui Iosif : cetind u-se cântarea 1-a, nului celui purtător de vieaţă,
din Psaltire. să mergem de aicea pe calea
Cântarea 1-a, glasul al 3-lea, Irmos: postului, spre patima lui Hri-
C~lace a împreunat apele.„ stos, bucurându-ne.
17\ gorând gândurile no astre Urmând lui Hristos, să ne
U cu dumnezeescul plug al lepădăm de lume şi să luăm
sfântului post, să rodim spic de crucea pe umere, asemănân
bunătăţi, ca să nu flămânzim du-ne dumnezeeştilor lui pa-
în veci; îndulcindu-ne cu des- timi.
fătarea cea necheltuită şi Slavă, a Treimi.
veselindu-ne. S ă lăudăm toţi o dumnezeire
Patimi de mulţi ani port în- mai pre sus de fiinţă, în trei
lăuntru, care întunecă ticălosul feţe, pre Tatăl pre Fiul şi pre
meu suflet; cad dar cu inimă Duhul Sfânt.
'l'lUODUL ~5
r~~ţM~~B~~~
• 386 LUNI .
{~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. pricepem a ne mărturisi ţie '

Pre Iisus Mântuitorul, pre prin fapte, milostiveşte-te cu
carele l-ai născut fără cuprin- mila ta.
dere de minte necunoscând A Născătoarei de Dumnezeu :
stricăciune, fă-l îndurat, curată
:R ugămu-ne ţie, preacurată '
acum spre robii tăi. cu totul fără prihană, ceeace ai
rămas după naştere nestricată,
Când vei veni întru slavă scoate din stricăciui;ie pre robii
· cu îngerii să jud.eci toate, în- tăi, cari cântă cu credinţă întru
vredniceşte-ne ca să dăm răs o unire a sufletului: Binecu-
puns bun, Hristoase. vântaţi lucrurile Domnului pre
Irmosul. Domnul.
Să cântăm Domnului celui Alt Irmos:
„ce a cufundat toată puterea Pre Domnul cel înfricoşat...
„lui Faraon în mare, cânt are Ţ iindu-ne cu Dumnezeu de

„de biruinţă, că s' a preaslăvit. dreptarul înfrânării, să alergăm
Cântarea a 8-a, Irmos. bătrâneşte, credincioşilor, spre
Cuptorul Babilonului... rămăşiţa curgerii sfântului post, '
V A V
ca sa ne 1ncununam.
t
răgându-mă de amăgirile
_ vătămătoare ale şarpelui Văzând nerodirea sufletului
şi înşelându-mi gândul în toate meu celui tare bolnav, mai în- '
zilele, adaog ranei mele rană, gădueşte Hristoase şi nu mă
Mântuitorule; pentru aceasta tăia ca pre s m o c h i n u 1 cel ,
strig către tine: Doctorul bol- blestemat.
navilor, în toarce-mă şi mă A Treimii.
mântueşte. Binecuvântăm pre Tatăl...
odinioară
P ostindu-se Elisei Treime singură stăpânitoare
şi întărindu-se adevărat cu şi Unime în trei ipostasuri,
duhul, a înviat pre fiul Sama- Părinte, Fiule şi Duhule, scoate
. ritencei; iar noi fiind omorâţi pre cei ce te laudă pre tine din
de dulceţile patimilor, să ne în- toate supărările şi primejdiile.
viem credincioşilor, cu postul Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
· cel de vieaţă aducător.
B ucură-te, muntele lui Dum-
Pre Ninevitenii, cari s'au nezeu; bucură-te, făclie puru- .
~ pocăit de demult cu plângere şi rea luminoasă ; bucură-te, ce-
cu post, i-ai mântuit, Doamne rul cel nou; bucură-te, minte
iubitorule de oameni, ca un mi- strălucitoare; bucură-te, întru
lostiv. Şi spre noi, cari nu ne tot lăudată.
~™™~·~.~.·~·:~:~~~~~~~~~~~~~~wm~
gp~·~~~~~~~~~~~~~~~

când cele plăcute lui şi să do-
Gândind la întrebarea ta, bândim laudă ca nişte slugi
Hristoase, cea înfricoşată, mă bine pl<~cute lui.
îngrozesc, mă cutremur şi strig: A Născătoarei de Dumnezeu.
Cela ce ai nemăsurată mare Primeşte Hristoase pre ceea
milă, mântueşte-mă pre mine ce te-a născut pre tine, care
ticălosul. se roagă ţie pururea, Mântuito-
Irmosul: rule, împreună cu mucenicii, cu
Să lăudăm, bine să cuvântăm„.
proorocii şi cu toţi cuvioşii, pen-
pre Domnul cel înfricoşat tru robii cei ce te-au mâniat
„heruvimilor şi minunat serafi- cu păcatele, pre tine Stăpânul
„milor şi făcător al lumii, preoţi, cel singur iubitor de oameni şi .
„robi şi duhurile drepţilor, lău făcătorul tuturor; de carele se
„daţi-1, şi-l prea înălţaţi întru cutremură cetele cereşti.
. „toţi vecii". Alt Irmos.
Cântarea a 9-a Irmos. Pre ceeace este mai presus ...
Minune nouă ... Trecând înnotarea cea lină a
Jrlpmnezeesc pahar de umi- postului cu vântul Duhului, să
Jlllinţă umplând acum darul ne rugăm să ajungem la lima-
postului, chiamă pre toţi ere- nul patimilor lui Hristos.
. dincioşii strigând cu veselie: Asemănându-mă Hananien-
Veniţi de vă îndulciţi lepă cei, strig ţie: Milueşte-mă,
dând beţia patimilor, ca să vă Dumnezeule, Fiul lui David şi
· învredniciţi mângâierii ce va tămădueşte sufletul meu cel
să fie. bolnav, ca pre fiica aceea.
Aproape este judecata, ia Slavă, a Treimii.
aminte suflete 1 Grijeşte-ţi cu- Fiinţa Dumnezeirii, unimea
noştinţa de ale tale şi lucrează
cea singuratică şi întreită după
bine cele ce te păzesc puru- trei feţe, pre Tatăl, pre Fiul şi ·
rea neosândit. Că de ne-am pre Duhul cu cântări să slăvim.
judeca pre noi înşine aicea,
nici cum nu ne-am osândi acolo,
unde se osândesc cei vinovaţi, C eeace ai zămislit în pân- .
fără mărturii. tece pre cuvântul cel necuprins
şi l-ai născut cu trup fără de
Stăpânii,puteri, scaune, se-
sămânţă, roagă-l cu deadinsul
rafimi, domnii, c ă p e t e n i i,
heruvimi, îngeri şi arhangheli,
rugaţi pre Dumnezeu, ca să să Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie,
vârşim noi vremea postului, fă- C elace ai îndreptat pe va-

~~~~ilf~~~'""""·=--·. . . .,. . .
388 LUNI
meşul, cel ce a strigat ţie : cu- Dumnezeu roagă-te, să se mân- '

răţeşte-mă l fii milostiv şi mie tuească sufletele noastre.
păcătosului, judecătorule al
tuturor, iertându-mi greşelile.
Irmosul:
P re ceeace este mai pre sus Troparul Proorociei, glasul al 3-lea.
„de fire Maică şi dupre fire Fe-
„cioară, pre cea una între femei coală-te
Doamne şi ne
„binecuvântată Născătoare de ajută nouă, pentru că
„Dumnezeu, cu laude să o s' au ridicat împotriva '
" . ".
„sl av1m noastră f ărădelegile
Luminânda glasului, de trei ori. noastre; că tu eşti Tatăl '
LA STIHOAVNĂ. nostru, afară de tine pre altul
Stihira zilei, de două ori, glasul al 8-lea: nu ştim.
Slavă, Şiacum tot acesta.
Eu, Stăpâne al tuturor, ase- Prochimen, glasul al 4-lea, Psalmul 83.
mănatu-m-am celui ce a căzut
Altarele tale, Doamne al puterilor ; Impăratul
în tâlhari, căzând în păcatele meu şi Dumnezeul meu.
mele şi m-am rănit de dânşii Stih:
fără milă; ci nu mă lăsa nevin-
Cât sunt de iubite locaşurile tale, Doamne
decat, celace ai venit nu din al puterilor.
Samaria, ci din preacurata Fe- Din proorocia Isaiei cetire.
cioară; Iisuse, numele cel mân- Cap. 37, Vers 33.
tuitor, milueşte-mă. , , , entru aceea aşa zice Domnul asu-
° 4qJ!{? pra împăratului Asirienilor : nu
0
Martirica:
·~~„,"?'·'~ va intra în cetatea aceasta, nici
1, J va slobozi asupra ei săgeată, nici
Ce vă vom numi pre voi. ,,, . va pune asupra ei pavăză, nici o
sfinţilor? Heruvimi, că întru · va înconjura cu şanţ. Ci pre calea,
pre care a venit, pre aceea se va îna-
voiu s' a odihnit Hristos; sera- poia şi în cetatea aceasta nu va intra.
fimi, că neîncetat l-aţi prea- sta, Acestea zice Domnul: apăra-voiu cetatea acea-
ca să o mântuesc pentru mine şi pentru
slăvit; Ingeri, că de trup v-aţi David, sluga mea. Şi a ieşit îngerul Domnului
şi a ucis din oştirea Asirienilor o sută şi opt-
lepădat; sau puteri, că cu mi- zeci şi cinci de mii şi sculându-se dimineaţa
nuni lucraţi. Multe sunt numi- s'a a aflat toate trupurile moarte. Şi înapoindu-se
dus Senaherib, împăratul Asirienilor şi a
rile voastre şi mai mari daru- locuit în Ninevi. Şî când s'a închinat el în
rile; rugaţi-vă să se mântuească casa lui Nasarah, dumnezeul lui, domn al pă
rinţilor lui, Adrameleh şi Sarasar, feciorii lui
sufletele noastre. l'au omoîrt cu săbiile şi ei au fugit în Ar- •
menia şi a împărăţit Asordan, feciorul lui, în
• Slavă, şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. locul lui. Şi a fost în vremea aceea, bolnă-
c . " d e d ar, Matca · " nenun-
·
vitu-s'a Ezechia de moarte şi a venit la dânsul
ele cereşti te laudă pre tine proorocul Isaia feciorul lui Amos şi i-a zis lui,
aşa zice Domnul : rândueşte-ţi casa ta, că vei
cea p1tna muri tu şi nu vei trăi. Şi s'a întors Ezechia'
tită, Şi noi mărim naşterea ta cu faţa la perete, şi s'a rugat către Domnul
" N" " d zicând : Adu-ţi aminte, Doamne, cum am um-
" cea ne urmata, ascatoare e I blat înaintea ta cu dreptate şi cu inimă curată
:~· ·~~m.~~~~~·".-~~râ""7g·~~~~~~
şi cele plăcute înaintea ta am făcut : şi a plâns

Că am suflet îndrăcit de pofte,
Ezechia cu plângere mare. Şi a fost cuvântul
Domnului către Isaia, zicând : Mergi şi zi lui pre carele apărându-l de întu-
Ezechia: acestea zice Domnul Dumnezeul ta-
tălui tău David : auzit-am rugăciunea ta, şi am nerecul patimilor, fă-l să vie-
văzut lăcrămile tale, şi iată adaog vieţii tale tuească curat de acum înainte,
cinsprezece ani. Şi din mâna împăratului Asi-
rienilor te voiu izbăvi pre tine şi cetatea acea- ca să slăvesc bunătatea ta cea
sta şi te voiu scuti pentru cetatea aceasta. multă.
Prochimen, glasul al 8-lea, Psalm 75 :
Altă Stihiră a lui Teodor, glasul al 8-lea.
Arată Doamne mila ta şi mântuirea ta o dă
nouă.
Podobia: Mucenicii tăi Doamne„.
Stih: Darul cel luminat de Dum-
Bine ai voit Doamne pământul tău; întorsa-i nezeu al postului astăzi strălu
robimea lui Iacov. cindu-ne nouă mai luminat de
cât soarele, luminează sufletele
noastre, gonind patimile păca-
1 tului ca pre nişte nori. Pentru
LUNI SEARA aceasta să alergăm cu bucurie-
A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ toţi cuprinzându-l şi bucurân-
In locul Catismei 18, cetim Catisma 10, a du-ne, să săvârşim dumneze- 1.
rândului. ească călătoria lui; şi cu dânsul

La Doamne strigat-am, punem Stihiri 6, şi întru veselie ospătându-ne, să
cântăm trei podobnice ale Triodului şi trei strigăm lui Hristos : Sfinţeşte
ale Mineiului. Stihirile Triodului ale lui Iosif,
glasul al 3-lea. bunule, pre cei ce-l săvârşesc
Podobia: Cu arătarea crucii...
cu credinţă.
din Mineiu trei.
Şi
Iace ne-ai dat vremea
~postului ca să ne întoar-
cem şi să fim vii şi nici
Povăţueşte-mă, Doamne, în calea ta şi voiu
cum să pierim, cuvinte merge întru adevărul tău.
al lui Dumnezeu învred- Stih:
niceşte-ne pre toţi să ne facem Pleacă, Doamne, urechia ta şi mă auzi.
· bine plăcuţi ţie şi cu umilinţă Dela facere cetire.
fierbinte să-ţi slujim, Hristoase, Cap. 13, Vers 13:
ca femeia cea înţeleaptă, carea i Avraam s'a sălăşluit în pământul
pentru mir şi pentru vărsarea Hanaan; iar Lot s'a sălăşluit în
cetatea ţinuturilor şi ş-a pus lă
lacrămilor celor ferbinţi, oare- caşul în Sodoma. Iar oamenii cei
când, a luat iertare de greşeli. din Sodoma erau răi şi păcătoşi
înaintea lui Dumnezeu foarte. Şi a
Ca orbul strig ţie din inimă: zis Dumnezeu lui Avraam, dupăce s'a
. despărţit Lot de dânsul : ridică ochii
Fiul lui Dumnezeu 1 luminează tăi şi caută din locul în care eşti tu acum,
spre miazănoapte şi spre miazăzi şi spre ră
ochii inimii mele ; ca cre,dfn- sărit şi spre mare. Că tot pământul care îl vezi,
cioasa Hananeianca plâng c!tre ţie îl voiu da şi seminţii tale până în veac.
Şi voiu face sămânţa ta ca nisipul pământu
tine: Milueşte-mă, Indurate 1 lui ; şi de poate cineva număra nisipul pă-
~~~~~~~~~&~dF~~~~~
. 390 LUNI
mântului şi sămânţa ta va număra. Scoală-te

şi umblă pământul în lung şi în lat, că ţie îl
tarea şi îndulcirea cea dintâi a
voiu da pre el şi seminţiei tale în veac. Şi raiului pentru călcarea porun-
ridicându-şi Avraam corturile a venit şi a lo-
cuit lângă stejarul lui Mamvri, care era în cii, am căzut în vieaţă necinsti-
Hevron; şi a zidit acolo altar Domnului. tă; că desbrăcându-ne de petre-
Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 86. cerea cea cuvioasă şi lăudată a
Iubeşte Domnul porţile Sionului mai mult de
cât toate locaşurile lui Iacov. bunătăţilor, am căzut în păcate
Stih: ca între nişte tâlhari, şi suntem
Temeliile lui în munţii cei sfinţi. mai mult morţi, abătându-ne de
De la pilde cetire. la mântuitoarele tale învăţături.
Cap. 14, Vers 28. Ci te rugăm pre tine, Stăpâne,
rica Domnului este izvor de vieaţă, celce te-ai arătat din Maria
, " şi pre cel ce o are îl face a se
(:~ feri de lanţul morţii. Mărirea îm- şi ai primit patimi fără păti
'1' păratului este în popor mult; iar mire, leagă ranele noastre cele
în popor puţin, este pierderea celui
~· puternic. Omul cel mai răbdător este pricinuite de păcate şi varsă
cu mare înţelepciune, iar cel foarte preste noi milostivirea ta cea
fricos este neînţelept. Omul blând este
doftor inimii ; iar cariul oaselor este inima neasemănată şi purtarea ta de
simţitoare. Cel ce grăeşte de rău pre săracul,
mânie pre celce l-a făcut pre el; iar celce grijă cea tămăduitoare, ca un
milueşte pre sărac, cinsteşte pre celce l-au
făcut pre el. Intru răutatea sa va pieri necre-
iubitor de oameni.
dinciosul; iar cel ce nădăjdueşte spre Domnul, Martirica.
drept este întru bunătatea sa. Inima cea bună
a bărbatului odihneşte înţelepciunea; iar inima Celace ai primit răbdarea
nebunilor nu se cunoaşte. Dreptatea înalţă
~ neamul; iar păcatele împuţinează seminţiile. sfinţilor mucenici, primeşte şi
Primită este împăratului sluga înţeleaptă ; şi cu
păstrarea sa leapădă dela sine ocara. Mânia
de la noi laudă, iubitorule de
tf.,, pierde şi pre cei înţelepţi; iar răspunsul cu- oameni, dăruindu-ne nouă cu
~ cernic întoarce mânia şi cuvântul aspru aprin- rugăciunile lor mare milă.
~l de mânia. Limba înţelepţilor ştie cele bune ;
tr.:J iar gura celor neînţelepţi spune rele. In tot Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
~ locul ochii Domnului văd pre cei răi şi pre
~j cei buni. Vindecarea limbii este pom de vieaţă Păzeşte pre robii tăi bine-
i.,i; ·;,i şi celce o păzeşte, acesta se va umplea de duh.
~~
,rv*.,.~ cuvântată Născătoare de Dum-
LA STiHOAVNĂ.
l·k'-'1
\.<t'l
nezeu de toate primejdiile,· ca
Stihira zilei, glasul al:.8-lea.
~ să te slăvim pre tine, nădejdea
~~ Ca celce a căzut în tâlhari şi sufletelor noastre.
~ s'a rănit, aşa am căzut şi eu pen-
·-"\"1
~ tru păcatele mele şi sufletul meu
~{
~ pa este rănit; către cine voiu scă

~~.. maisăcătre
/~'
mă tămăduesc? Fără nu-
tine, vindecătorul
Marţi a cincea săptămână.
LA UTRENIE
sufletelor şi al trupurilor; varsă
preste mine, Dumnezeule, mila Treimicile. Apoi cetim Catisma 11, 12 şi 18.
După tntâia Stihologie, zicem Sedelnele cele
ta cea mare. de umilinţă din Octoih şi a Născătoarei de
Altă Stihiră glasul al 4-lea. Dumnezeu.
După a doua Stihologie, cântăm aceste Se-
A lunecându-ne de la desfă- delne ale lui Iosif, glasul al 3-lea.
Pentru mărturisirea ... tot aceasta.

Slavă,
u căldura credinţei prin Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...

înfrânare să ardem pa- Rugăciunea ta cea nebiruită ·
timile neînfrânării şi să câştigându-o în nevoi, scap cu
fugim de prăpastia pă minune mai pre sus de nădejde
catului şi cu pâraele de ceice mă necăjesc, o Maica
lacrimilor noastre să stingem lui Dumnezeu 1 că totdeauna
văpaia cea veşnică strigând: mai 'nainte întâmpini pre ceice
Greşit-am 1ie, prea bun ul el se roagă ţie cu credinţă şi sfă
· Milostiveşte-te şi ne dărueşte râmă desele ispite ale vrăjma
nouă mare milă. şilor. Pentru aceasta cu mulţu
mită strig către tine: Primeşte ·
Şi tot aceasta.
Stăpână aceste scurte mulţu
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. miri, pentru că-mi eşti întru
C eeace tu una te-ai făcut toate ajutătoare, Fecioară.
· cort dumnezeesc al Cuvântului, Canonul Mineiului, şi această. TRICÂNTARE
a lui Iosif. Şi se ceteşte Cântarea 2-a, din
. Preacurată Fecioară Maică, Psaltire.
întrecând pre îngeri cu curăţia, Cântarea 2-a, glasul al 3-lea, Irmos:
curăţeşte-mă prin rugăciunile
tale cu dumnezeeştile ape, pre a aminte pământule şi ce-
· · mine celce m-am spurcat cu 11 rule 1 şi ascultă grai urile
păcatele trupului mai mult de
„mele, că am să spun pe pă
cât toţi; dăruindu-mi, Preacins- „mânt minunile lui Dumnezeu".
tită, mare milă. Să ne ridicăm ca şi cu nişte
aripi sufletele, cu rugăciuni ne-
După a treia Stihologie, zicem această încetate şi cu înfrânarea şi cu
Sedealnă a lui Teodor, glasul al 2-lea: gândirea, spre dragostea cea
Podobie: Prea binecuvântată eşti... dumnezeească.
Prea proslăvit este daru 1 Fugind de gerul neînfrânării,
. cinstitului post; că printr'însul să ne încălzim toţi cu căldura
Ilie proorocul a aflat căruţă de înfrânării, întru dumnezeescul
· foc şi Moisi a luat lespezile, Duh.
Daniil s' a făcut minunat, Eliseu Prin sarea dumnezeeştilor
a înviat pre mort, tinerii au stins bunătăţi lepădând viermii pă
focul, şi fiecare printr'însul se catului, su fi et e, lipeşte-te de ·
face al lui Dumnezeu. Deci, cu Dumnezeu.
acesta desfătându-ne să stri-
, găm: Bine eşti cuvântat, Hris-
toase Dumnezeul nostru, celce O dihnitu-s' a Hristos întru
bine ai voit aşa, slavă ţie. tine, cea singură binecuvântată
392 MARŢI
şi s' a îmbrăcat din tine cu j „lei dumnezeeşti şi întru aceasta

trupul său. „veţi cunoaşte, că însumi eu
Alt Irmow, alar.ml al 2-10a „sunt Dumnezeul tuturor".
Luaţi aminte, popoare.„ Cântarea 8-a, Irmos :
post cur a t, rugăciuni, la- Pre Celace se slăveşte ...
crimi, gândire de cele dumne- .ntru ascuns pândindu-mă în
~ zeeşti şi toată altă faptă bună ]__ toate zilele, cel prea viclean
agonisind, să le aducem lui caută să mă prindă şi să mă
Dumnezeu stăpânului. facă mâncare luişi. Mântueşte
Eva roabă s'a făcut pentru mă de răutatea lui, Mântuito-
. rod; vezi suflete al meu să nu rule, celce ai mântuit pre Iona
te amăgeşti şi tu, de se va şi din chit.
ispiti şarpele când va sfătuin Prin post curăţindu-ne, să
du-te să m ă n â n c i rodurile ne suim în muntele bunătăţilor
' poftei. şi să auzim luminat, ce va grăi
Slavă, a Treimii. nouă Dumnezeu. Că va grăi
Săvesc trei feţe ale unei firi, pace şi luminare şi tămăduire
pre Tatăl şi pre Fiul şi pre Du- zdrobirilor sufleteşti.
hul; o stăpânie a Dumnezeirii, Orbindu-mă în toate zilele
o Impărăţie a tuturor şi o Dum- cu întunecarea păcatelor, nu
nezeire. pot cunoaşte minuni 1e tale,
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Doamne. Pentru aceasta, des-
Naşterea ta este
preacurată
chide-mi ochii inimii mele, ··
. înfricoşată, că celce a făcut pre Iisuse dătătorule de lumină.
om, Dumnezeu este, carele s' a
născut fără început din Tatăl C:U picăturile îndurărilor tale
şi din tine mai pe urmă fără de spală spurcăciunile cele din pa-
bărbat s' a zămislit. timi ale inimii mele, p u r u r ea
Fecioară nespurcată; dăruin
du-mi izvoare aducătoare de ,
Pre ceea ce-i curgea sânge o lacrimi, spre curăţire a sufle-
ai tămăduit cu atingerea de tească.
poala ta, Hristoase al meu; fă-mă Alt Irmos:
sănătos de patimi şi pre mine,
Pre Domnul, celce a răcorit...
carele mă ating cu credinţă de
· mila ta. Focul nu se va stinge şi vier-
mele, zice, nu se va sfârşi; te-
Irmosul: me-te de îngrozire, o suflete ·
luaţi aminte popoare minu- al meu 1 Roagă-te lui Hristos,
~ „nile lucrurilor puterii mele ce- ca să afli desfătare, unde este
~~m~w-~~@~=c:-.-.r.:.~~~~
locuinţa tuturor celor ce se /I „lăudăm zicând: Binecuvântaţi

veselesc. 1
„şi-l pre înălţaţi întru toţi vecii".
I.Pamne 1 Ridică, rogu-mă, Cântar~a l:Ht, Irmoit :
sufletul meu cel aprins de arşiţa Pre tine rugul cel nears„.
poftelor, prin atingerea ta, ca 1: Jiăpaia focului celui nestins
pre soacra lui Petru; ca să se liuând în gând, să ne apro-
Jtl_.
afle slujindu-ţi cu plăcere, măr piem acum de focul pocăinţii,

turisindu-se întru toţi vecii. cu cuget prea călduros, pati-
A Treimii. mile arzând.
Oivânt aprins cu râvnă ieşind
pre cel pururea veşnic
Tatăl
din gura ceeace s' a postit de
şi fără început să-l lăudăm cre-
demult, a clătit stihiile: Ăce
dincioşii şi pre Fiul, celce îm-
stuia râvneşte suflete şi bine
. preună fără început şi pre Du- .
v1aza.
..,
hul, celce împreună străluceşte
din Tatăl, fete ce sunt de o fiinţă Gtgetând, prea ticălosul meu
ale unei Stăpânii şi puteri prea suflete, la judecata cea înfrico-
înalte. şată, găteşte-ţi cără r i 1e tale "
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. pururea, spre p 1i ni re a voilor
Marie, cea chemată de Dum- Mântuitorului.
nezeu, care eşti cu adevărat A Născătoarei de Dumnezeu.
curăţirea credincioşilor, că prin Luminează sufletul meu cel
tine se dă iertare tuturor din întunecat cu negreala poftelor,
~ destul, nu înceta îmblânzind Preacurată, ceeace ai născut
' pre fiul tău şi Domnul, pentru lumina; ca cu credinţă pururea
cei ce te laudă. să te slăvesc.
Alt Irmos:
Deschide-mi, Hristoase, ure- Pre ceeace mai pre sus. „
chile sufletului cele asurzite, Toate mădulările trupu 1u i
şi-mi limpezeşte limba mea ca
nostru, se zice, să le punem
odinioară acelui mut şi surd. Ca
înaintea lui Hristos arme drep-
auzind glasul tău, să cânt şi cu tăţii, ridicând mâini cuvioase,
limba să te laud în veci. fără mânie şi fără prigoniri.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm ... Tu fiind Ide faţă la apostoli
Pre Domnul, celce a răcorit oare când în corabie, Hristoase
· „de demult în văpae pre tinerii al meu, ai potolit m a r e a cea
· „evreilor şi a ars într'însa pre sălbăticită. Alinează şi întreitele
„h a 1de i, cu prea slăvire să-l valuri ale gândurilor mele.
394 MARŢI
Slavă, a Treimii. carele cad înaintea ta, pentru

Unei firi mă închin, trei feţe mare mila ta. De două ori.
laud: pre un Dumnezeu al Martirica:
tuturor, pre Tatăl şi pre Fiul I n mijlocul priveliştii celor
şi pre sfântul Duh, Stăpânia
. "' fărădelege, bucurându-se pur-
cea pururea veşnica. tătorii de chinuri, au strigat:
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Doamne, slavă ţie.
Curată fiind, ai născut prunc; Slavă, şi acum, a~Născătoarei de Dumnezeu.
Fecioară fiind, ai aplecat. ln ce
L ăudămu-te pre tine, Prea-
chip au fost amândouă de curată Născătoare de Dumne-
odată, să rămâi Fecioară după
zeu şi slăvim pre Dumnezeu
ce ai născut? Dumnezeu este cuvântul pre carele l-ai născut,
acela ce a făcut aceasta; nu mă strigând: Slavă ţie 1
întreba în ce chip. La ceas intâi, cetim Catisma 14.
La ceas al treilea, Catisma 15.
T ămădueşte-mă, Hristoase al La ceas al şaselea, Catisma 16.
meu, pre mine celce mi-am
spurcat sufletul cu tâlhăreşti
patimi, turnând preste mine
mila ta, ca preste cel ce a căzut La ceasul al şaselea.
în mâinile tâlharilor. Troparul proorociei, glasul al 3-lea.
Irmosul: prijinitor este nouă Dumne-
Pre ceeace mai presus de fire
„cu trup a zămislit în pântece
S zeul lui Iacov şi apărător
în ziua necazului.
„pre cuvântul cel fără de ani, Slavă, şi
acum, tot acesta:
„carele mai 'nainte a strălucit Prochimen, glasul al 6-lea, Psalm 87.
„din Tatăl; cu neîncetate laude Sărac sunt eu şi întru ostenele din tinereţele
' „să o slăvim credincioşii". mele.
Luminânda glasului, de trei ori. Stih:
LA STIHOAVNĂ. Doamne Dumnezeul mântuirii mele.
Stihira zilei, glasul al 7-lea. Din Proorocia Isaiei cetire.
meliile pământului ? Cel ce ţine înconjurarea
pământului, şi a pus pre cei ce locuesc pre
[I pentru noi şi cu suliţa s'a îm-
dânsul ca nişte lăcuste ; celce a pus cerul ca puns în coasta sa. Ca să ne
o boltă, şi l-a întins ca un cort spre locuinţă.
Celce a dat pre Domnul, ca şi cum nimic n'ar împărtăşim desfătării celei mai
stăpâni, şi pământul l-a făcut ca un nimic. Că bune şi veşnice, slăvind pre
nu vor semăna, nici vor sădi, nici se va ră
dăcina în pământ rădăcina lor; suflat-a asupra Mântuitorul sufletelor noastre.
lor şi s'a uscat, şi viforul ca pre nişte pleve
îi va ridica pre dânşii. Acum dar cu cine
m'aţi asemănat, şi mă voiu înălţa? Zis-a cel
Prin lemn am aflat moarte
sfânt. Căutaţi în sus cu ochii voştri, şi vedeţi de demult şi acum iarăş prin
cine a făcut aceste toate ? Celce scoate după lemnul crucii am dobândit
număr podoaba sa, şi toate pre nume le chiamă
dintru multa slavă, şi cu puterea tăriei sale vieaţă. Să omorâm dar pornirile
nimic n'a ascuns de tine. Că au doară zice-vei,
Iacove, şi ce grăit-ai Israile? Ascunsu-s'a calea patimilor noi credincioşii şi să
mea dela Dumnezeu, şi Dumnezeul meu a rugăm pre făcătorul de bine al
luat judecata mea, şi s'a depărtat? Şi acum
au n'ai cunoscut, sau n'ai auzit? Dumnezeul tuturor, să ajungem la învierea
1 cel veşnic, Dumnezeu cel ce a aşezat margi-
nile pământului, nu va flămânzi, nici se va
cea mântuitoare; luminaţi fiind
osteni, nici este aflarea înţelepciunii lui. Celce cu fapte dumnezeeşti şi împo-
dă flămânzilor întărire, şi celor fără de durere
• întristare. Că vor flămânzi pruncii, şi vor dobiţţ cu bunătăţi; slăvind pre
osteni tinerii şi cei aleşi vor slăbi. Iar cei ce Mântuitorul sufletelor noastre.
aşteaptă pre Dumnezeu vor muta tăria, şi vor
lua aripi ca vulturii, alerga-vor şi nu vor Altă Stihiră a lui Teodor, Glasul al 2-lea.
osteni, umbla-vor şi nu vor flămânzi.
Podobia: Bunătăţilor celor mai pre sus.„
Fericit este poporul carele ştie strigarea. L ăudăm crucea ta, Doamne,
Stih: 1
, cea purtătoare de vieaţă şi sfin-
Doamne, întru luminarea feţei tale vom merge. 1 tele patimi ale trupului tău,
La al noulea ceas, Catisma 18. cele pentru noi: suliţa, junghi-
erea, ocările, scuipirile, lovirile
cu palma şi bătăile cu pumnul,
~
r~
haina cea roşie şi cununa cea
împletită de spini; prin care
I
~
~.'"'
MARŢI SEARA
A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ
In locul Catismei 18, cetim Catisma 19. La
Doamne strigat-am... Punem stihiri 6 şi cân-
scăpându-ne din blestem, ne-ai
mântuit pre toţi. Pentru aceas-
ta te rugăm pre tine, dă-ne să
savarş1m cu pace vremea pos-
.., A •
~ tăm trei Stihiri podobnice ale Triodului şi trei

ale Mineiului. tului.
Podobnicele lui Iosif, glasul al 8-lea.
Şi trei de la Mineiu.
Podobia: Ce vă vom numi pre voi...
vând noi dragostea mân- Prochimen, glasul al 4-lea. Psalm 89.
, ~•r••'''îlJ care, cu post să înfrâ-
~~ Doamne, scăpare te-ai făcut nouă în neam
IA~ năm patimile; şi să ne şi neam.
sârguim a vieţui cu bună stih: „
I
N'
· plăcere lui Dumnezeu, \
~"':i celui ce s' a înălţat pre cruce I
Mai 'nainte de ce s'au
zidit pământul
~~ti~--~rr~T-1;.~;m~:1~~~~~~~"r>~::ufixn~t:~~~i')l:'"~"J~~~~:.e~~.:.1Jt=:}~;:!i
~~~~f"~~~l~~D™
făcut munţii şi s'a
şi lumea„.
~
~
~
396 MARŢI
răutate se cunoaşte dela cei ce trec ; iar cei

ce urăsc certarea să sfârşesc grozav. Iadul şi
~ Cap. 15, vers 1. pierzarea de îăţă sunt la Domnul, cum dar nu
~, ară după cuvintele acestea fost-au şi in inimile, oamenilor? Cel neînvăţat nu va
.
~ cuvântul Domnului către Avram
în vedenie, zicând : nu te teme
Avrame, eu te voiu păzi pre tine
iubi pre cei ce-l ceartă pre el: şi cu cei în-
ţelepţi nu va vorbi. Inima veselindu-se înflo-
reşte faţa: iar fiind întru scârbă se mâhneşte.
Inima dreaptă caută ştiinţă; iar gura celor
şi plata ta va fi foarte multă. Şi
a zis Avram: Stăpâne Doamne, ce-mi neînvăţaţi caută cele rele. In toată vremea
ei da ? Că eu mor fără de feciori, şi ochii celor răi primesc cele rele, iar cei buni
.~"""""eciorul slujnicii mele Masec, acesta este sunt în linişte pururea. Mai bună este o păr
iezer Damascul. Şi a zis Avram : de vreme ticică mică cu frica Domnului, decât vistierii
ce mie nu mi-ai dat sămânţă, iată sluga mari fără frică. Mai bun este ospăţul cu legume
mea va fi .după mine moştenitor. Şi îndată spre dragoste şi spre prieteşug, decât viţelul
s'a făcut cuvântul Domnului către dânsul, dela ieslea cu vrajbă. Omul mânios aţâţă gâl-
zicând : nu va fi acesta moştean după tine ; cevi ; iar cel ce rabdă mult, potoleşte şi ceeace
ci cel ce va ieşi din tine, acesta va fi moşte va să fie. Omul cel îndelung răbdător împacă
nitor. Şi l-a scos pre el afară şi i-a zis lui: vrăjbile : iar cel necredincios mai vârtos le
caută la cer şi numără stelele de le vei putea întărâtă. Căile celor leneşi sunt aşternute cu
număra pre ele, şi i-a zis lui: aşa va fi se- spini, iar ale celor harnici sunt netede.
minţia ta. Şi a crezut Avram lui Dumnezeu,
şi s'a socotit lui spre dreptate. Şi a zis către LA STIH OAVNA
dânsul: Eu sunt Dumnezeul cel ce te-am scos
din ţara Haldeilor, ca să-ţi dau ţie pământul Stihira zilei, glasul al 5-lea.~
acesta să-l moşteneşti pre el. Şi a zis: Stăpâne )npingându-mă de patimi eu
Doamne ! Cum voiu cunoaşte că-l voiu moşteni
pre el. Şi i-a zis lui: ia o junice de trei ani ticălosul, m-am surpat de la
şi o capră de trei ani şi un berbec de trei ani
şi o turturea şi un porumb. Şi luând el acestea calea ta cea dreaptă în prăpa
toate, le-a despicat în două şi le-a pus pre
ele cu faţa una către alta ; iar păsările nu
stie; şi adunându-se levitul şi
le-a despicat. Şi s'au pogorît păsările pre pre o tul, au trecut pre lângă
trupurile cele despicate, şi a şezutAvramlângă mine; iar tu, Hristoase, m'ai
ele. Iar când apunea soarele, uimirea a căzut
pre Avram, şi iată frica mare şi întunecată miluit şi cu arma crucii tale,
l-a coprins pre dânsul. Şi s'a zis către Avram:
• ştiind vei şti că nemernică va îi sămânţa ta spărgând zapisul păcatu 1u i,
în pământ strein, şi o vor supune pre ea robiei,
şto vor chinui şi o vor smeri pre ea patru
m-ai luminat cu nepătimirea şi
sute de ani. Iară pre neamul acela căruia vor m-ai făcut împreună şezător cu
sluji, îl voiu judeca Eu; iară după aceia vor
ieşi aicea cu avere multă. Şi tu vei merge la
Tatăl. Pentru aceasta strig:
părinţii tăi în pace, ajungând la bătrâneţe bune. Celace eşti necuprins de minte,
Prochimen, glasul al 5-lea. Psalm 90. Doamne, slavă ţie.
Cel ce locueşte întru ajutorul celui de sus, Altă ~fthiră, glasul al 8-lea.
întru acoperământul Dumnezeului ceresc se
va sălăşlui. Din Ierusalim m-am pogorît,
Stih: alunecându-mă dela poruncile
Zice-va Domnului, sprijinitorul meu eşti. tale cele scrise întru dânsul nea-
Dela Pilde cetire. murilor şi în Ierihon mergând şi
Cap. 16, vers 7.
de bunăvoie urmând celor ce au
uzele drepţilor se leagă cu pri- fost într'însul, cari s'au dat de
cepere ; iar inima celor neînţelepţi demult de tine spre uciderea
nu este întărită. Jertfele necre-
dincioşilor urâciune sunt Dom- poporului tău, pentru răutatea
nului; iar rugăciunile celor ce se
îndreptează sunt primite de dânsul.
lor şi pentru neascµltarea, m-am
Urâciune sunt Domnului căile necre- dat patimilor cel0r stricătoare,
dincioşilor: iar pre cei ce umblă după
dreptate îi iubeşte. Invăţătura celui fără de ca unor tâlhari; de cari rănit
"'..J•
~~~~~,~~~;~~~~~~~w~~
=================
fiind şi mai mult mort rămâind, scăpat de osânda cea cumplită.
celace ţi-ai rănit trupul de bună Pentru aceasta strigăm ţie:
voie cu piroanele şi cu suliţa, Dă-ne nouă, Stăpâne, să ne
pentru păcatul oamenilor şi ai oprim despre rodul cel făcător
săvârşit mântuirea cea de obşte de stricăciune şi să facem voia
prin cruce în Ierusalim, tămă ta, ca să aflăm milă.
duieşte-mă Doamne şi mă mân- Slavă,
tot aceasta.
tueşte. · Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
Martirica:
Pre celce s'a întrupat din
Mucenicii tăi, Doamne, ui- curat sângele tău şi mai presus
tând cele din viaţă şi nebăgâtid de gând s'a născut din tine,
seamă de munci, pentru viaţa Curată, văzându-l pe lemn ră- ,
ce va să fie, aceleia s' au făcut r j stignit în mijlocul făcătorilor de
· moştenitori. Pentru aceasta şi rele, te-a durut la inimă şi ca o
împreună cu îngerii se bucură; Maică plângând ai strigat: Vai
cu rugăciunile lor dărueşte po- mie, Fiul meu 1 Ce este această
. porului tău mare milă. dumnezeească şi nespusă rân- ,
Slavă, Şi Născătoarei
acum, a de Dumnezeu. duială a ta, prin carea ai înviat
Doamne, când te-a văzut zidirea ta 1Laud milostivirea ta.
· soarele pre cruce răstignit, pre După a treia Stihologie, zicem această Sedealnă
tine soarele dreptăţii, razele şi-a a lui Teodor, glasul al 2-lea.
ascuns şi luna şi-a schimbat lu- Podobie: Prea curatului tău chip„.
mina întru întunerec; iar Maica Lăudând lemnul crucii cel
ta cea cu totul fără prihană la prea sfânt, ne închinăm pururea
inimă s' a rănit.
bunătăţii tale celei desăvârşite,
Hristoase, Dumnezeul nostru;
că cu aceasta ai ruşinat pute-
MIERCURI rile vrăjmaşului şi ai dat semn
LA UTRENIE. celor ce cred întru tine. Pentru
Treimicele. Apoi Catisma 20, 1, 2. După întâia aceasta strigăm ţie cu mulţu
Stihologie, zicem Sedelnele crucii din Octoih mită: Invredniceşte-ne pre toţi,
şi a Născătoarei-crucii.
să plinim cu bucurie vremea
După a doua stihologie, zicem această
Şezândă a lui Iosif, glasul al 8-lea. postului, în pace petrecând.
Podobia: Porunca cea cu taină„. Slavă,tot aceasta.
Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu,
ustând Adam din lemn
fără de cuviinţă, cu amar Văzându-te mieluşaua ridicat
a cules rodurile neînfrâ- pe lemn, pre tine· păstorul cel
nării; iar tu înălţându-te fără prihană, plângând ca o
pe lemn îndura te, l-ai Maică, a strigat: Spre moarte
398 MIERCURI
te-a osândit pre tine, Fiule, toare creştinilor, Pre acurată

poporul cel nemulfumitor, Stăpână, cârmueşte-mă Fe-
pentru care ai tins norul spre cioară, pre mine cel înconjurat
trecerea lor. V ai mie 1mă lipsesc cu primejdiile vieţii şi înviforat.
de fiu, ceeace nu ştiu de băr Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, glasul
bat; ci înviază şi străluceşte al 2-lea, Irmos :
soare şi mă voiu slăvi între fii Mintea mea cea neroditoare„.
pământenilor.
p entru milostivirea îndurări
Psalmul 50. lor suindu-te pe cruce, m-ai
Şi cântăm CANONUL Mineiului şi această tras dintru adâncurile patimilor
TRICÂNTARE, a lui Iosif, şi se ceteşte cân- ş1 m-ai înălţat Hristoase la cele
tarea a 3-a, din Psaltire.
cereşti.
Doamne, cela ce ai făcut... Tinzându-ţi
Hristoase pe
sândind vrajba, ţi-ai tins pe cruce palmele, ai cuprins toate
O cruce palme le tale, drepte
judecă torule; m â n tu e ş te-mă
neamurile, ce 1e depi!rtate de ·
tine, ca să stea a pro a pe de
acum şi pre mine desfrânatul stăpânirea ta.
cel osândit pentru păcate, Mân- Slavă, a Treimii.
tuitorule, carele t\i.)-am amărît U nime în trei feţe, Treime
pre tine, cel îndelung răbdător. maipresus de fiinţă, o Dumne-
Poftind vie aţă dobitocească zeire, Părinte, Fiule şi Duhule
şi făcătoare de patimi, m-am
cel drept, mântueşte pre cei ce
depărtat de la poruncile tale,
te cinstesc pre tine.
prea bunule Mântuitorule, rob Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
făcându-mă cetăţenilor ce 1or C inc este putincios din cei
streini şi necuraţi; iar acum în- pământeşti să te laude dupre
torcându-mă, primeştf'-mă şi mă vrednicie, Maică Fecioară? Că
mântueşte. tu singură te-ai arătat aleasă
pre cum ai deschis de demult între femei şi prea fericită.
urechile gângavului, deschide şi Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
urechi 1e sufletului meu, cele Pe cruce te-ai înălţat, în .

asurzite de voia mea şi mă în- coastă te-ai împuns şi ai gustat
vredniceşte să aud cuvântul tău fiere pentru mine, Iisuse, carele ~
cel de mântuire, Iisuse, unule te-am amărît prin neascultare.
iubitorule de oameni. Irmosul:
A Născătoarei de Dumnezeu. Mintea mea cea neroditoare ·
C eeace eşti uşa
mântuirii, „aducătoare de roadă arată-o,
pod către Dumnezeu, părtini- „Dumnezeule, lucrătorul bună-
; ,~~Ne~~?!~~~~~
~~~~~~~~IB·~~~~~~~~y~~~~·~~~~~·~·~fl~~~~~~~~'.~~
.· A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 399
=================
„tăţilor şi săditorul celor cu- din coasta celui ce s' a născut
„vioase, cu milostivirea ta". din tine şi cu pâraele cele din- ,
Cântarea a 8-a, Irmos : frânsa curăţindu-le; căci către
De şapte ori cuptorul l-au ars.„ tine strig şi către tine scap şi ·
. căutând cu ochiul cel nea- pre tine te chem, cea plină de
dormit, milostiveşte-te spre dar.
mine, cel cuprins de dormirea Alt Irmos:
· trândăviei şi carele slujesc som- Pre Domnul cel slăvit...
. nului desfătărilor în patul pati- Pre Iisus, celce s'a răstignit

milor; cel ce ţi-ai plecat capul trupeşte, iar dumnezeeşte n' a
· pe cruce şi ai adormit de bună pătimit, îl laudă îngerii şi noi
· voie, micşorând Hristoase pământenii întru toţi vecii.
noaptea păcatului, celce eşti lu- Intru răstignirea ta, Hri-
mina dreptăţii. stoase, luând moartea de ocară
Cu daruri îmbogăţitoare din şi de blestem, ne-ai mântuit pre
. botez fiind împodobit, am iubit noi, scoţându-ne din stri-
mai mult sărăcia răutăţilor şi căciune.
m-am înstreinat de bunătăţi, eu Bine cuvântăm pre Tatăl...
ticălosul, ducându-mă în loc de-
Ca heruvimii te I au d pre
părtat al răutăţii. Pentru aceasta tine o Treime 1 strigând: Sfânt, '
în torcându-mă, îmbrăţişea Sfânt, Sfânt! Care eşti o Dum-
ză-mă, Mântuitorule, îngrădin
nezeire fără început, singură
du-mă cu crucea ta întru toţi
prin tine şi de nimenea necu-
vecii. prinsă.
L eapădă suflete beţia pati- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...
milor şi cearcă vinul lacrămilor Pre tine preacurată te cin-
· cel curăţitor prin ·post; carele stesc luminattoate neamurile cu
veseleşte inima şi veştejeşte laude, că ai născut pre Zidi- ~
poftele şi zdrumică ca cenuşa torul. O minune înfricoşată şi
cuptoarele trupului; şi te sâr- lucru prea fericit!
gueşte a te răstigni împreună
cu Hristos, celce pentru tine
s' a pironit pe lemn ca să viezi Toate le-ai suferit să le pă
timeşti pentru unul, ca să mă
1n veci.
A •
mântueşti pre mine, Hristoase;

A Născătoarei de Dumnezeu. laud răstignirea ta, piroanele şi
Prea curată Născătoare de junghierea, întru toţi vecii.
Dumnezeu, curăţeşte ranele su- lrmosul:
fletului meu şi bubele păcatului, Să lăudăm, bine să cuvântăm„.
spălându-le cu izvoarele cele pre D o m n u 1 cel slăvit în
400 MIERCURI
„ceruri cu glasuri îngereşti, să-l Alt Irmos :

. „lăudăm toţi pământenii întru Fecioria ta, Născătoare de Dumnezeu„.
„toţi vecii". De voie ai răbdat a te ră
Cântarea 9-a, Irmos. stigni, Mântuitorul nostru, ca să
· V/ Inîricoşatu-s'a de aceasta.„
ăzându-te soarele pre cruce

întins şi-a ascuns razele
dai vieaţă tuturor, izbăvindu-ne
din moarte.
şi tot pământul s'a clătit cu cu- Prin lemn m' am omorît şi prin
tremur lmpărate al tuturor, lemnul crucii am înviat; pre
văzându-te de voie pătimind, carele pironindu-te , Hristoase,
celace eşti din fire nepătimitor. ai omorît pre vrăjmaşul meu.
Pentru aceasta te rog, Hri- Slavă a Treimii.
stoase: Tămădueşte ca un doc- Fiului, ca celui ce este îm-
tor patimile sufletului meu. preună cu Tatăl şi D u h u 1u i
Părăsind căile cele de mân- Sfânt, celui dimpreună, cu un
. tuire, am umblat pre cele ce gând să ne închinăm.
. duc la iad, având împrejurul Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
meu întuneric adânc, desfătă
rile, alunecarea patimilor şi vi- M inune prea slăvită şi auzire
înfricoşată: In ce chip ai născut
forul ispitelor; pentru aceasta,
. te rog, Hristoase mântueşte-mă ca o Maică preacurată şi ca o
Fecioară n'ai cunoscut strică
cu crucea ta, ca un milostiv.
C uprins fiind de iarna ispi- ciunea.
Slavă ţie, Dumnezeul 'nostru, slavă ţie.
telor, înecat de întreitele valuri
ale patimilor şi înviforat cum- Laud suliţa, slăvesc şi piroa-
plit de viforul desmierdărilor, nele tale, burete 1e, trestia şi
am ajuns la noianu 1 postului crucea, prin care m'ammântu it,
cel blând şi lin, întru ca re 1e Iisuse Dumnezeule.
ocârmuindu-mă cu crucea ta, Irmosul:
îndurate, îndreptează-mă spre Fecioria ta, Născătoare de
mântuire. „Dumnezeu, ceeace eşti neîn-
/I Născătoarei de Dumnezeu„. „tinată, care nu o a ars focul
Zămislit-ai, Fecioară, fără de
„Dumnezeirii, cu cântări fără
· sămânţă şi fără de voile tru-
„tăcere o slăvim".
peşti pre cuvântul lui Dumne-
zeu, celce a zidit toate şi l-ai nă Luminânda glasului de trei ori.
scut fără stricăciune şi fără du- LA STIHOAVNĂ
rere de Maică; pentru aceasta Stihira zilei, glasul al 3-lea.
mărturisindu-te pre tine Născă I nălţimea bunătăţilor pără
. toare de Dumnezeu, cu limba sind, suflete al meu, te-ai pogorît
şi cu inima te mărim. întru adâncul păcatului, căzând
în tâlhari cumpliţi; şi umplân- Iisuse, fiul meu şi Doamne? Nu

du-te de rane grozave, zaci le- mă lăsa singură Hristoase pre
pădat şi nebăgat în seamă. Pen- mine, care te-am născut.
tru aceasta strigă lui Hristos, La ceas întâi,cetim Cat isma 3.
Dumnezeului celui ce s'a răs La ceas al treilea, Catisma 4.
tignit pentru tine şi a primit La ceas al şeaselea, Catisma 5.
rane de bună voie: Fie-ţi grijă ~
de mine Doamne şi mă mân- ••••••••••••••••••1
tueşte.
Alta, glasul al 8-lea.
Troparul Proorociei, glasul 1-iu.
De gândurile cele tâlhăreşti
rănit fiind eu ticălosul, m-am Pentru durerile sfinţilor cari
făcut mort Doamne, şi ce a ta au pătimit pentru tine, fii mi-
proorocilor m' a trecut cu vede- lostiv Doamne şi vindecă toate
rea, văzându-mă că sunt mai durerile noastre, iubitorule de
mort şi nevindecat de meşteşu oameni, rugămu-ne ţie.
gurile omeneşti. Pentru aceasta acum, tot aceasta.
Slavă, Şi
chinuindu-mă rău, întru sme- Prochimen, glasul al 4-lea. Psalmul 91.

renia inimii strig ţie Hristoase Bine. este a ne mărturisi Domnului şi a cânta
Dumnezeule: Varsă preste numele tău, preaînalte.
Stih:
mine, ca un în d u r a t, mare
mila ta1 A vesti dimineaţa mila ta şi adevărul tău în
toată noaptea.
Martirica. Din Proorocia Isaiei cetire.
Mucenicii lui Hristos cei nebi- Cap. 41, Vers 4.
ruiţi, biruind rătăcirea cu pute- zice Domnul : Eu sunt Dum-
şa
"\'.~"-A\"';I ~
nezeul cel dintâiu şi Ja cele vii-
rea crucii, aţi luat darul vieţii .ţ. toare Eu sunt. Văzut-au neamu-
celei veşnice. De îngrozirile tirile şi s'au temut şi marginile
pământului s'au spăimântat şi s'au
ranilor nu v-aţi spăimântat cu apropiat şi au venit împreună. Ju-
muncile fiind chinuiţi, v-aţi ve- decând fiecare să ajute vecinului său
şi fratele şi va zice: Intăritu-s'a omul
selit. Şi acum sângiuirile voastre meşter şi fierarul ce bate cu ciocanul, împre-
ună lucrând, că atunci va zice : Incheetură
s' au făcut tămăduiri sufletelor bună este, întăritu-o-a pre ea cu cue, pune-
noastre. Rugaţi-vă, să se mân- vor acestea şi nu se vor clăti. Iar tu Israile
sluga mea, Iacove pre care te-am ales, să
tuească sufletele noastre. mânţa lui Avraam, care am iubit. Pre care
Slavă, Şi acum a Crucii-Născătoarei de l-am luat dela marginile pământului şi dela
Dumnezeu. locurile îndepărtate ale lui te-am chemat şi
ţi-am zis ţie ; sluga mea eşti tu, alesu-te-am şi
nu te-am părăsit. Nu te teme, că cu tine sunt, nu
Cea preacurată dacă te-a te înşela; că eu sunt Dumnezeul tău, cel ce
văzut cuvinte cu trupul spân- te-am întărit pre ·tine, şi ţi-am ajutat ţie, şi
te-am întemeiat cu dreapta mea cea cu drep-
zurat pre lemn, s'a rănit la tate. lată se vor ruşina şi se vor înfrunta toţi
inimă şi lăcrămând s' a tânguit: vrăjmaşii tăi, că vor fi, ca şi cum n'ar fi şi
vor pieri toţi împrotivnicii tăi. Căuta-vei pre
Unde ai apus, prea iubitul meu ei şi nu vei afla oameni, cari să te batjoco-
TRIODCJL 26
MIERCURI
rească pre tine, că vor fi, ca şi cum n'ar fi şi de suflet, văzându-mă şi el, a
nu vor fi cine să se lupte cu tine. Că eu sunt
Dumnezeul tău, celce ţine dreapta ta, carele trecut pre lângă mine. Iar tu,
zic ţie: nu te teme. Nu te teme vierme Iacove,
Israile cel puţin la suflet, eu ţi-am ajutat, zice celace bine ai voit a te întrupa, ~
Dumnezeul tău, celce te izbăvesc pre tine, nu din Samaria, ci din Maria
sfântul lui Israil.
Hristoase Dumnezeule, dăru- ~
eşte-mi tămăduire cu iubirea ta
Domnul s'a împărăţit, întru podoabă s'a
îmbrăcat. de oameni, vărsând preste mine
Stih: mare mila ta.
• Imbrăcatu-s'a Domnul întru putere şi s'a încins.
Stih : Cu glasul meu către Domnul am strigat.
La al noulea ceas, Catisma a 6-a. Şi tot aceasta.
Apoi zicem Stih. Vărsa-voi înaintea lui,

rugăciunea mea ...
Martirica.
ln ştiinţă să fie.
Că de se vor întâmpla Bunele-Vestiri în De este vreo bunătate, de
Joia canonului celui mare se mută canonul
cel mare, şi-l cântăm mai 'nainte Marţi, tot
este vreo laudă, se cuvine sfin-
într'această săptămână. Iar Joi se cântă sluj- ţilor. Că săbiilor şi-au p 1e ca t
ba praznicului, cu tricântarea Apostolilor. Să grumazii pentru tine, celace
se caute tipic la sfârşitul cărţii, la litera V.
ai plecat cerurile şi te-ai pogorît; ~
vărsatu-şi-au sângele pentru
tine, celace te-ai micşorat în-
suţi şi ai luat chip de rob; sme-
MIERCURI SEARA ritu-s'au până la moarte, sără
r~... Cetim în locul Catismei 18, Catisma a 7-a
ciei tale asemănându-se. Pentru
~ la Doamne strigat-am„. Stihira Idiomelă care ale căror rugăciuni, dupre mul- \
~ ).'; o zicem de două ori. Şi începem Stihurile, ţimea îndurărilor tale, Dumne-
~i,'
~ dela: cădea-vor în mreaja sa păcătoşii...
!'(~
""" Glasul al 8-lea. zeule, milueşte-ne pre noi.
Alte Stihiri ale lui Iosif, glasul al 8-lea.
n tâlharii gând urilor Podobia: Doamne, de ai şi stătut înaintea
divanului ...
mele căzând m-am pră
Stih: Când lipsea dintru mine duhul meu.
(~~· dat de minte eu ticălo
sul; şi cumplit bătându- \i Doamne tu ai ară ta t pre
.,, mă, tot sufletul mi s' a .1 sfinţii tăi ucenici ceruri cuvân-
rănit şi pentru aceasta zac gol de tătoare; cu sfinţitele mijlociri
bunătăţi în calea vieţii. Preotul ale acestora, scapă-mă din rău
văzându-mă că mă chinuesc de tăţile pământeşti, înălţând pu-
rane, pentru neputinţa tămă rurea gândul meu prin înfrâ-
duirii trecându-mă, n' a căutat nare şi prin cunoştinţa patimi-
spre mine; şi levitul iarăş nesu- lor mele; ca un îndurat, şi de
ferind durerea cea stricătoare oameni iubitor.
~~~~~~~i;Wi~~~~~~~~~~
403
Stih : In calea aceasta în care am umblat.„ grijă sunt cuprins, tăvălindu-mă

Având vremea postului toţi în noroiu, săgetându-mă cu să
ca un ajutor spre lucrurile cele geata lui V eliar, şi-mi spurc
dumnezeeşti, să plângem din pre cel făcut dupre chip; întor-
toată inima şi să strigăm Mân- cătorule al celor nepurtători de
tuitorului: Doamne mult milo- grijă, şi Mântuitorul celor gre-
stive, pentru ucenicii tăi mân- şiţi, Doamne, mai 'nainte de
tueşte pre ceice te laudă cu frică, sfârşit, până ce nu pier, mân-
ca un î n d u r a t şi iubitor de tueşte-mă.
oameni. Stih : la aminte spre rugăciunea mea ...
Altă stihiră,
a lui Teodor, glasul acelaş.
Podobia: Pre cea preamărită ... F ăcutu-m-am sminteală oa-
Stih : luat-am seama de-adreapta şi am privit... menilor, lucrând ca un pămân- ·
A postoli prea lăudaţi, rugă tean cele pământeşti. Cu nunta
tori ai lumii, tămăduitori bol- m-am împreunat din porunca
navilor, păzitorii sănătăţii, în ta şi am călcat porunca, spur-
acestea amândouă păziţi-ne pre cându-mi patul; Celce m'ai
noi, cari trecem vremea postu- zidit din pământ, nu trece zi-
lui; să fim împăcaţi dumneze- direa ta; Doamne, mai 'nainte
eşte unul cu altul, ferindu-ne de sfârşit, până ce nu pier,
. gândul neturburat de patimi; mântueşte-mă.
ca să cântăm toţi laudă lui Hri- Stih: Mântueşte-mă de ceice mă gonesc„.
stos, celui ce a înviat, ca unui
biruitor. {1 cigaş m-am făcut sufletului
Alte 24 Stiluri, la Greci după Alfa Vita, ale meu, grijindu-mă numai de
Canonului celui mare; facerea lui Andrei trup. Făcutu-m-am batjocură
Criteanul. Glasul al 4-lea.
Podobia: Cu lacrimi voiam a spăla ...
dracilor, slujind poftelor şi ne-
Stih : Perit-a fuga de la mine„. cuviinţelor. Ci cu milostivirea ·
Toatăvieata mea o am chel- ta îndură-te muncitorule al
tuit cu desfrânatele şi cu va- dracilor; Doamne, mai 'nainte
meşii. Oare putea-voiu măcar
de sfârşit, până ce nu pier, ·
mântueşte-mă.
la bătrâneţe să mă pocăesc de
celece am ·greşit? Făcătorule Stih : Scoate din temniţă sufletul meu ...
al tuturor şi doctore al celor D e bună voie am greşit mai .
bolnavi, Doamne, mai 'nainte mult decât toţi; pentru aceasta
de sfârşit, până ce nu pier, mân- sunt părăsit. Am protivnic .su-
tueşte-mă.
fletului meu 0 ândul trupesc şi ~;;1
Şi facem la fiecare Stih câtre trei închinăciuni. mă întunecă. Luminătorule al ~·.~
5
Stih : Strigat-am către tine, Doamne, zis-am: ,

tu eşti nădejdea mea„. celor din întunerec şi povăţui- ~
D e greutatea nepurtării de torule al celor rătăciţi, Doamne, ~
~~~~~~~~~~> ~~ ~~ • '~~.
p~m~m~~~:fi0.mm,~1~~m~
~ 404 MIERCURI ' ·
~ mai 'nainte de sfârşit, până ce ca să vestesc şi eu faptele mele ':

nu pier, mântueşte-mă. şi să strig ţie: Doamne, mai
Stih: Pre mine mă aşteaptă drepţii... înainte de sfârşit, până ~„ce nu '
Viu va fi sufletul meu, Doam- pier, mântueşte-mă.
ne, zis-a p r OOr OCU l, Şi te va Stih: Pentru numele tău te-am răbdat
lăuda; caută-mă pre mine, oaia Doamne ...
cea pierdută şi mă rândueşte în Ascunzând talantul cel ce mi
turma ta; dă-mi vreme de po- s' a dat, ca o slugă nemulţumi-
. căinţă, ca suspinând să strig toare l-am îngropat în pământ;
fie: Doamne, mai 'nainte de deci, ca un netrebnic m-am '
sfârşit, până ce nu pier, mân- osândit, şi nu mai îndrăznesc
tueşte-mă. să mă rog fie; iară tu, ca cela
Stih : Dintru adâncuri am strigat către tine
ce nu ţii minte răul, milosti-
Doamne, Doamne... veşte-te spre mine ca şi eu să
Greşit-am, greşit-am nebă- strig ţie: Doamne mai 'nainte
~ gând în seamă poruncile tale, de sfârşit, până ce nu pier,
Hristoase Dumnezeule; fii mi- mântueşte-mă.
lostiv făcătorule de bine, ca să Stih: Din streaja dimineţii până în noapte„.
văd cu ochii cei dinăuntru şi Uscat-ai lacul patimilor
să fug de întunerec, şi să strig celeia ce-i curgea sânge cu a-
ţie cu frică: Domne, mai' nainte tingerea de poala ta ; lua-voiu
de sfârşit, până ce nu pier, mân- şi eu iertarea greşelilor, apro-
. tueşte-mă. piindu-mă de tine cu credinţă ~
Stih : Fie urechile tale luând aminte.„ neîndoită; primeşte-mă şi pre
Fiare sălbatice m-au încon- mine, ca pre aceea, şi-mi tă
jurat, ci mă scoate de la dânsele, mădueşte durere a. Doamne,
· Stăpâne; că vrei să se mântu- mai 'nainte de sfârşit, până ce
ească toţi şi să vie la cunoştinţa nu pier, mântueşte-mă.
adevărului; mântueşte pre toţi Stih: Că la Domnul este mila şi multă mântuire
oamenii ca un Ziditor şi îm- Ia el...
. p r e u n ă cu ei şi pre mine. Vrei să şezi pe scaun celace
Doamne, mai'nainte de sfârşit, ai făcut cu cuvântul cerul şi
· până ce nu pier, mântueşte-mă. pământul; vom sta înaintea ta,
Stih: De te vei uita la fărădelegi Doamne, toţi spuindu-ţi păcatele noastre;
Doamne, cine va suferi... mai Înainte de ziua aceea pri-
fii mie tămăduire făcăto..- meşte-mă întru pocăinţă.
rule de bine, şi nu mă lepăda Doamne, mai 'nainte de sfârşit,
Mântuitorul meu; vezi-mă pre până ce nu pier, mântueşte-mă.
· mine zăcând întru fărădelegi Stih: Lăudaţi pre Domnul toate neamurile ...
şi mă ridică ca un atotputernic, C;lută cu ochiul cel mult în-
.~ ·-;tJ;.1&m.S-~~~~~W&~~~zţj
~~w:M~Wt!™?fif~~MiJt?WMi!MiJ~~·
.. • A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 405
durat şi fii mie milostiv, unule mai 'nainte de sfârşit, până ce

Mântuitorule; dărueşte ape de nu pier, mântueşte.-mă„
tămăduiri ticălosului şi dosă Stih: Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.„ •
ditului meu suflet. Spală-mă de Curăţeşte spurcăciunea su-
spurcăciunea faptelor mele, ca
fletului meu, celace ai sărăcit
să cânt: Doamne mai 'nainte
dupre trup pentru mine şi ai ·
de sfârşit, până ce nu pier, fost prunc; trimite-mi picătura
mântueşte-mă.
milei tale, mie celui neputincios
Stih: Că s'a întărit mila lui preste noi... şi zdrobit, Hristoase; spală-mă
Sabie a gătit Veliar, sârguin- de întinăciune, vindecă-mă de .
boală. Doamne, mai 'nainte de
du-se să vâneze sufletul meu
sfârşit, până ce nu pier, mân-
cel smerit; strein m'am făcut
tueşte-mă.
· îndurate de cunoştinţa luminii
Stih: Slavă ţie, Dumnezeul nostru, Slavă ţie„.
feţei tale; celace eşti puternic
întru tărie scoate-mă din ghia- Intăreşte Stăpâne sufletul
rele lui. Doamne, mai înainte de meu, ca să alerge la tine şi
· sfârşit, până ce nu pier, mân- să slujesc ţie pururea; că tu
tueşte-mă. eşti acoperitorul meu şi păzi
Stih : Către tine am ridicat ochii mei, cela ce
1 torul, sprijinitorul şi ajutorul; ·
locuieşti în cer„. învredniceşte-mă, Dumnezeule
Tuturor patimilor m-am fă cuvinte ca să strig cu îndrăz
neală: Doamne, mai 'nainte de ·
cut rob, părăsind legea şi dum-
sfârşit, până ce nu pier, mân-
nezeeştile scripturi; tămădue
tueşte-mă.
şte-mă preste tot, făcătorule de
Stih: Slavă ţie, Dumnezeul "nostru, slavă ţie„. ·
bine, celace pentru mine te-ai
făcut ca mine, Bunule: întoar- Fii nouă zid nebiruit, Iisuse ,
ce-mă, îndurate, stricătorule al Mântuitorule şi milostive Dum-
patimilor. Doamne mai 'nainte nezeule 1 Că am căzut în năra
· de sfârşit, până ce nu pier, vuri şi lucruri înşelătoare. Ci
mântueşte-mă. ridică zidirea ta ca un făcător
• Stih : Milueşte-ne pre noi Doamne, milueşte-ne. de bine şi te milostiveşte spre
că prea mult... dânsa ca un îndurat. Doamne,
mai 'nainte de sfârşit, până ce
Păcătoasa a udat cu lacrămi
nu pier, mântueşte-mă.
cinstitele şi preacuratele tale
Stih: Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie„.
. picioare, pre toţi îndemnându-i
să alerge şi să-şi ia deslegare Fiu desfrânat m-am fă c u t,
de greşelile lor. Dăruieşte-mi risipind bogăţia şi mă topesc
credinţa aceleia şi mie, Mântui- acum de foame; ci alerg sub
torule, ca să strig(j"ţie :~Doamne, acoperemântul tău, primeş-
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~,~~~~
406 MIERCURI
te-mă ca pre acela, Părinte bu- ţiiminte răul, Doamne 1 O 1cela

nule şi mă învredniceşte a fi ce eşti fără de păcat şi îndurat, ·
părtaş mesei tale; ca să strig nu mă lepăda pre mine de la „
ţie: Doamne, mai' nainte de sfâr- faţa ta, ca şi eu cu mulţumită
şit, până ce nu pier, mântu- bucurându-mă şi cântând să
eşte-mă. strig ţie: Doamne, mai 'nainte
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. de sfârşit, până ce nu pier, mân-
tueşte-mă.
Pentru pismă a scos din rai
începătorul răutăţii pre cel întâi Şi acum şi pururea şi in vecii vecilor Amin.
zidit, iară tâlharul, celce a stri- O nf'grăită smerenia ta 1 O,
gat pre lemn: pomeneşte-mă 1 naşterea ta cea prea minunată ·
a luat raiul. Pentru aceasta şi şi streină 1 O, cum te-a purtat
eu cu credinţă şi cu frică strig: Fecioara prunc în braţele sale,
Pomeneşte-mă ; Doamne, mai pre tine făcătorul şi Dumne- ·
'nainte de sfârşit, până ce nu zeul, celce ai primit a te întrupa
pier, mântueşte-mă. dintr'însa, făcătorul de bine 1
Stih : Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.„ Doamne, mai 'nainte de sfârşit,
Tinde-mi mâna ca lui Petru până ce nu pier, mântueşte-mă.
şi mă scoate dintru adânc, Dum- Eşire: Lumină lină„.
nezeule; dărueşte-mi d a r şi Prochimen, glasul al 4-lea Psalm 93.
milă cu rugăciunea celei cu to-
1
Dumnezeul răsplătirilor, Domnul Dumnezeul

tul fără prihană Maicii tale, ca- răsplătirilor şi nu s'a îndoit.
rea te-a născut fără sămânţă şi Stih:

ale tuturor sfinţilor tăi. Doamne, Inalţă-te, celace judeci pământul,
plata mândrilor.
răsplăteşte
mai 'nainte de sfârşit, până ce Dela Facere cetire.

nu pier, mântueşte-mă. Cap. 17, Vers 1.
Stih : Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie ...
' ară
când a fost Avram de nouă
Primeşte-mă pre mine, ca- zeci şi nouă de ani, s'a arătat
~· Domnul lui Avram şi i-a zis:
rele cânt în toate zilele; Mielule, Eu sunt Dumnezeul tău, fă ce
este plăcut înaintea mea şi fii fără
cela ce ai ridicat păcatul lumii,
1
' de prihană. Şi voi pune legătura

dau în mânile tale sufletul şi mea între mine şi între tine; şi te voi
îmmulţi foarte. Şi a căzut Avram pre
trupul meu; şi în toată ziua şi faţa sa şi i-a grăit Dumnezeu zicând : lată, ia
şi legătura mea cu tine şi vei fi tată a multor
noaptea, dupre datorie, strig neamuri. Şi nu se va mai chema numele tău
ţie: Doamne, mai 'nainte de Avram, ci va fi numele tău Avraam ; pentru
că tata a multor neamuri te-am pus pe tine.
sfârşit, până ce nu pier, mân- Şi te voi creşte foarte, foarte şi te voi pune
tueşte-mă. întru neamuri, şi împăraţi din tine vor ieşi.
Şi voi pune legătura mea între tine şi între
Slavă Tatălui şi Fiului şi sfântului Duh. seminţia ta după tine întru neamurile lor spre ·
legătură veşnică, ca să fiu Dumnezeu ţie şi
o mi 1ost ibVi r e'a
"'• w 1
ta cea
1
ne- seminţiei tale după tine. Şi voi da ţie şi se-
minţiei tale după tine pământul în care locu-
. ~raita; prea unu e, Ce ace nu eşti, tot pământul lui Hanaan spre stăpânire
~~~~~~~~~·
· veşnică; şi eu voiu fi lor Dumnezeu. Şi a zis cu dreptate şi se ţine cel necredincios la ziua
Dumnezeu către Avraam tu să păzeşti legă cea rea.
tura mea şi sămânţa ta după tine întru nea- Apoi :Să se îndrepteze rugăciunea mea ...
murile lor.
Şi ceea-laltă urmare a Liturghiei celei mai
'nainte sfinţite.Iară de nu va fi Liturghie, La
Prochimen, glasul al 4-lea, Psalm 94.
Doamne strigat-am... cântăm trei podobii ale
Cântaţi Domnului cântare nouă. Triodului şi 24 Stihiri ale Canonului celui
mare. Prochimenul şi cetirile.
Stih:
Cântaţi Domnului, binecuvântaţi numele Lui. LA STIHOAVNĂ
Idiomela zilei de două ori şi Martirica. Slavă
Dela Pilde cetire. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Şi ce-
Cap. 15, vers 21. lelalte.
La masă deslegăm la untdelemn şi la vin,
iul înţelept veseleşte pre tatăl său; pentru osteneala privigherii. După-cinarea,
iar fiul neînţelept batjocoreşte cea mică o cetim în chilii.
9 pre muma sa. Cărările celui ne-
bun sunt lipsite de înţelepciune ; După :Sfinte Dumnezeule ... zicem Condacul
iar omul cel înţelept drept umblă. sfântului Andrei, al Canonului .celui mare.
Schimbă gândurile ceice nu cinstesc Asemenea şi Mezo-noptica o cetim în chilii.
adunarea; iar în inimile celorce se
sfătuesc rămâne sfatul. Că nu-l ascultă VEZI : De se vor întâmpla 40 de mucenici în
pre el cel rău, nici va zice ceva de folos şi Joia Canonului celui mare, Slujba lor se cântă
bun adunării de obşte. Căile vieţii sunt cuge- toată mai 'nainte, în Marţea acestei săptămâni.
tele celui înţelegător, ca să se ferească de
iad şi să se mântuiască. Casele defăimătorilor
le surpă Domnul şi întăreşte hotarul văduvei.
Urâciune este Domnului gândul nedrept; iar
cuvintele celor curaţi sunt cuvioase. Pierde-se
pre sine celce ia daruri ; iar celce urăşte Toi a cincea săptămână
luarea de daruri, viu va fi. Cu milosteniile şi
cu credinţa se curăţă păcatele şi cu frica A SFÂNTULUI POST
Domnului se fereşte fiecare de rău. Inimile
drepţilor se învaţă credinţă ; iar gura necre- Tocăm la al patrulea ceas din noapte ;
dincioşilor răspunde rele. Primite sunt la şi adunându-ne în biserică, face preotul înce-
Domnul căile oamenilor drepţi, că prin ace- pere dupre obiceiu şi zicem: Impărate ce-
lea şi vrăjmaşii prieteni se fac. Departe stă resc, Sfinte Dumnezeule, după Tatăl nostru,
Dumnezeu de cei necredincioşi; iar rugăciu- Doamne milueşte de 12 ori. Slavă, Şi acum,
nile drepţilor le ascultă. Mai bună este puţină Veniţi să ne închinăm şi Utrenia dupre regulă.
luare cu dreptate, decât roduri multe cu ne- După Psalmi, cântăm Aliluia şi Podobnicile
dreptate. Inima omului să gândească lucruri glasului. Şi cetim Catisma a 8-a. Apoi Sedelnele
drepte, ca să se îndrepteze de Dumnezeu căile din Octoih. Apoi cetim vieaţa cuvioasei Mariei
lui. Ochiul văzând bune veseleşte inima ; şi în două stări. Apoi Psalm 50. Să cântăm Dom-
vestea cea bună îngraşă oasele; celce ascultă nului, nu-l cântăm; ci îndată începem CA-
mustrările vieţii, va petrece între cei înţelepţi. NONUL cel mare, rar, cu glas umilit şi cu
Celce leapădă învăţătura, se urăşte pre sine ;
iar celce păzeşte învăţăţurile îşi iubeşte su-
fletul său. Frica Domnului este învăţătură şi
înţelepciune şi începutul mărirei răspunde ei ;
şi merge mărirea înaintea celor smeriţi. La
inima înfrântă ; făcând la fie-care tropar câte
trei închinăciuni.
CANONUL CEL MARE
Compus de sfântul părintele nostru Andrei
.
I1
om este voirea inimii, iar dela Domnul răs- Criteanul Ierusalimiteanul. Irmosul de două ori.
punsul limbei. Toate lucrurile celui smerit Cântarea 1, glasul al 6-lea, Irmos:
arătate sunt înaintea lui Dumnezeu ; iar cei
necuraţi în ziua cea rea vor pieri. Cât eşti Ajutor şi acoperitor s' a fă-
de mare atâta .te smereşte şi vei afla milă
înaintea Domnului Dumnezeu. Necurat este ·- _ „cut mie S p r e mântuire,
înaintea lui Dumnezeu tot cel cu inimă înaltă „acesta e s t e Dumnezeul meu .
şi celce-şi pune mână în mână cu nedreptate
nu se va îndrepta. Inceputul căii celei bune „şi-l voiu mări pre el; Dumne- ~
este a face dreptate, că primită este la Dum- •• zeul părintelui meu şi-l voiu ~
nezeu mai mult decât aducerea de jertfe.
Celce caută pre Domnul va afla minte cu
„
„înălta pre el, că cu slavă s' a
1·
I
dreptate şi ceice-1 caută pre El cu dreptate, •
vor afla pace. Toate lucrurile Domnului sunt „preaslăvit." De două ori.
~~.Ii-l&ili:j;.lâf.$1.If1&'fP..~~™~~~~ifj
408 JOI
Pripeală. C ovârşind eu, uciderea lui

Milueşte-mă, Dumnezeule, milueşte-mă.„
Cain, din bună vointă m-am ·
oe unde voiu începe a plânge făcut ucigaş sufleteşte-i cuno-
faptele vietii mele ce 1ei tică ştinte, hrănindu-mi trupul şi ~
loase? Care începere voiu pune oştind asupra 1u i cu faptele
Hristoase tânguirii cestei de mele cele viclene.
acum? Ci ca un milostiv dă-mi Nu m-am asemănat Iisuse
iertare greşelilor. dreptătii lui A vel. Daruri pri-
yino ticăloase suflete îm- mite nu fi-am adus fie nici
. preună cu trupul tău, de te odinioară, nici fapte dumne-
mărturiseşte la Ziditorul tutu- zeeşti, nici jertfă curată, nici
. ror. Şi te părăseşte de acum vieată, fără prihană.
de dobitocia cea mai din'nainte p recum Cain, aşa şi noi tică
şi du lui Dumnezeu lacrimi
loase suflete am adus fapte „
de pocăinţă. spurcate Făcătorului tuturor şi
W.vnind neascultării lui jertfă cu prihană şi vieată ne- „
· Adam celui întâi zidit, m-am trebnică; pentru acestea ne-am
cunoscut pre mine desbrăcat şi osândit d'impreună.
de Dumnezeu şi de împărăţia
cea vecuitoare şi de desfătare,
z
iditorule făcându-mă lut
viu, ai pus întru mine trup şi
„ pentru păcatele mele.
oase şi suflare şi vieată; ci o 1
V ai 1ticăloase suflete. Pentru Făcătorul meu, Mântuitorul
ce te-ai asemănat tu Evei celei meu şi Judecătorule, primeşte- ·
dintâi? că ai căzut rău şi te-ai mă pre mine celce mă pocăesc.
rănit amar; că te-ai atins de
Mărturisesc fie, Mântuito-
pom şi ai gustat cu îndrăzneală rule, păcatele care am făcut şi ·
dobitocească mâncare.
ranele sufletului şi ale trupului
Jn locul Evei celei trupeşti, meu, care tâlhăreşte mi-au pus
făcu tu-s' a mie Evă înţelegă mie asupră cugetele cele uci-
toare: cugetul cel cu poftă tru- gătoare din lăuntru.
pească; arătându-mi cele dulci
1 şi gustând pururea din băutura

cea amară.
De am şi greşit Mântuito-
rule, dar ştiu că eşti iubitor de
oameni; baţi cu milă şi te milos-
Oupre dreptate s'a lepădat tiveşti ferbinte; pre celce plân-
1
~·
I Adam din Edem nepăzind o ge îl vezi şi alergi ca un pă

poruncă a ta, Mântuitorule. I
Dară eu, ce voiu pătimi nebă-
rinte, chemând pre cel pierdut.
I
1
gând seamă totdeauna de cu- I p re mine cel 1e p ă dat în-

, vintele tale cele de viaţă?
~
naintea uşilor tale, Mântuito-
~~~~~~~~~·~„UPrh~vrr4~~~
rule măcar la bătrâneţe nu mă Din tinereţe, Mântuitorule,

lasă în iad deşert, ci mai 'nainte poruncile tale am le p,,ă dat şi
de sfârşit, ca un iubitor de oa- mi-am trecut toată viaţa cu
meni, dă-mi iertare greşelilor. pofte, negrijindu-mă şi lenevin-
du-mă:; pentru aceasta strig ţie,
Eu sunt cel căzut în tâlhari,
în cugetele mele; cu totul sunt Mântuitorule; măcar la sfârşit
mântueşte-mă.
rănit acum de dânsele şi plin
· de bube; ci tu însuţi viind de Bogăţia sufletului cheltuind-o
faţă Hristoase Mântuitorule, întru păcate, p u st i u sunt de
vindecă-mă. creştineşti bunătăţi şi flămân
Preotul văzându-mă mai în- zind strig: Dătătorule de milă,
nainte, m'a trecut şi Levitul apucând înainte milueşte-mă.
. văzându-mă gol întru răutăţi, Jnaintea ta cad Iisuse, gre-
nu m'a băgat în seamă; iar tu, '\ şit-am ţie, milostiveşte-te spre "
Iisuse, celce ai răsărit din mine; ridică d e asu p r a mea
Maria, venindu-mi de fată, mi- lanţul cel greu al păcatului şi ~
lueşte-mă. ca un îndurat, dă-mi lacrimi de
Mielule al lui Dumnezeu cela umilinţă.
. ce ai ridicat păcatele tuturor, Să nu intri cu mine Ia ju-
ridică de asupra mea lanţul cel decată, vădind fapte 1e mele, ~
greu al păcatului şi, ca un mi- iscodind cuvintele şi îndrep-
. lostiv, dă-mi lacrimi de umilinţă. tând pornirile; ci cu îndurările
tale trecând cu vederea răută
Vremea este a pocăinţei, vin ţile mele, mântueşte-mă Atot-
către tine, Făcătorul meu; ri-
. dică de asupra mea lanţul cel puternice.
greu al păcatului şi, ca un în- Alt CANON al cuvioasei maicii noastre Maria
durat, dă-mi lacrimi de umilinţă. Egipteanca. Glas şi Irmos acelaş.
Al căruia acrostih este :
Să nu mă urăşti Mântuito- Cuvioasă Marie, tu ne ajută„.
rule, să nu mă lepezi dela faţa Pripeală:
· ta; ridică de asupra mea lanţul Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu
cel greu al păcatului şi, ca un pentru noi...
milostiv, dă-mi iertare păcatelor. Tu-mi dă dar luminător din
Greşelile mele cele de voie oşârdia ta cea dumnezească de
şi cele fără de voie Mântuito- sus, ca să scap de întunerecul
. rule, cele vădite şi cele ascunse, patimilor; şi să laud din inimă
cele ştiute şi cele neştiute toate faptele vieţii tale cele frumoase,
· iertându-le, ca un Dumnezeu Marie.
milostiveşte-te şi mă mântueşte. Plecându-te dumnezeeştelor
410 JOI
legi ale lui Hristos, la dânsul pământule primeşte în urechi

ai venit, lăsând pornirile des- glasul celuice se pocăeşte lui
fătărilor cele neoprite şi toată Dumnezeu şi-l laudă pre dânsul.
fapta cea bună foarte cu cucer- Ia aminte Dumnezeule, Mân-
nicie, ca pre una, ai săvârşit. tuitorul meu, cu ochiul tău cel
Cuvioase părinte Andree, roagă-te lui Dumne- blând, şi-mi primeşte mărturisi
zeu pentru noi...
rea mea cea călduroasă.
Cu rugăciunile tale Andree,
scapă-ne de patimile cele fără Greşit-am mai mult de cât
de cinste şi ne arată părtaşi toţi oamenii, însumi am greşit
acum împărăţiei lui Hristos, ţie ; ci te milostiveşte Mântui-
pre noi ceice te lăudăm pre tine, torule ca un Dumnezeu spre
slăvite, cu credinţă şi cu dra- făptura ta.
goste, rugămu-ne. Viforul rău tă ţi lor m'a cu-
Slavă, a Treimii. prins milostive Doamne; ci, ca
Treime, Fiinţă prea în al tă, lui Petru, tinde-mi şi mie
căreia ne închinăm întru o
mâna ta.
Unime, ridică de asupra mea ' L acrimile desfrânatei, Indu-
lanţul cel greu al păcatului şi rate şi eu le vărs înaintea ta;
ca o milostivă dă-mi lacrimi de milostiveşte-te spre mine, Mân-
umilinţă. tuitorule, cu îndurarea ta.
I ntunecatu-mi-am frumuse-
Născătoare de Dumnezeu, ţea sufletului cu dulceţile pof-
nădejdea şi folosirea celorce te telor şi cu totul toată mintea -
laudă pre tine, ridică de asupra ţărâna mi-am făcut.
~ mea lanţul cel greu al păcatului Ruptu-mi-am acum vest-
şi ca o stăpână curată mă
mântul cel dintâi, carele mi l-ai
primeşte pre mine, celce mă
ţesut mie Ziditorule din înce-
""
pocaesc. put; şi pentru aceasta zac
Şi iarăş cântăm Irmosul:
acum gol.
Ajutor şi acoperitor.„
Intr'amândouă stranele. Imbrăcatu-m-am acum în hai-
Cântarea a 2-a, Irmos : nă ruptă, care mi-a ţesut mie şar
pele cu sfătuirea şi mă ruşinez.
a aminte cerule şi voiu grăi; şi
]___ voiu lăuda pre Hristos, Căutat-am spre. frumuseţea
„carele a venit din Fecioară pomului şi mi s' a amăgit mintea;
cu trup". De două ori. şi acum zac gol şi mă ruşinez.
Milueşte-mă Dumnezeule, milueşte-mă. L ucrat-au pre spatele mele
Ia aminte cerule şivoiu grăi; toţi începătorii răutăţilor, lun-
~~~~~&~~™~
„
gind asupra mea fărădelegea afară, nebăgând seamă de cor-

lor. tul din lăuntru, cel de pre chipul
P ierdutu-mi-am frumuseţea lui Dumnezeu.
cea întâi zidită şi podoaba mea; Chip făcând grozăviei pati-
· şi acum zac gol şi mă ruşinez. milor mele cu pofte iubitoare
Cusutu-mi-a hainele de piele de desmerdare, mi-am stricat
frumuseţea minţii.
păcatul, golindu-mă de haina
cea dintâi ţesută de Dumnezeu. Ingropat-am Mântuitorule cu
I mbrăcat sunt cu îmbrăcă patimile frumuseţea chipului
. minte de ruşine, ca cu nişte celui dintâi; ci precum drahma
frunze de smochin, spre vădi oare-când, aşa mă caută şi mă '
. rea patimilor mele celor din află.
. buna voia mea. Greşit-am, ca şi păcătoasa '
Imbrăcatu-m-am urât cu strig ţie, însumi am greşit 1 Pri-
haină împestrită şi sângerată meşte Mântuitorule ca nişte
· prin curgerea vieţii celei cu pa- mir şi lacrimile mele.
. timi şi iubitoare de desfătări. Aluneca-tu-m-am desfrânat
I ntinatu-mi-am haina tru- ca şi David şi m-am înoroit; ci
pului meu şi mi-am spurcat ,I mă spa1ă şi pre mine cu lacri- .
· podoaba cea dupre chipul şi mile mele, Mântuitorule.
dupre asemănarea ta, Mân- Fii mie milostiv, strig ţie, ca
tuitorule. şi vameşul; Mântuitorule, cură
ţeşte-mă; că nimenea din cei
Căzut-am întru întristarea
patimilor şi în stricăciunea cea din Adam n'au greşit ţie, pre-
trupească; şi pentru aceasta
cum eu.
acum vrăjmaşul mă necăjeşte. Nici lacrimi, nici pocăinţă nu
am, nici umilinţă; ci tu însuţi
Vieata iubitoare de cele pă acestea, Mântuitorule dărueşte
mânteşti şi iubitoare de averi
mi-le, ca un Dumnezeu.
prin neînfrânare alegând eu,
Mântuitorule, m-am împresurat Uşa ta să nu mi-o închizi
acum cu sarcină grea. atuncea, Doamne, Doamne 1 Ci
să o deschizi mie, celuice mă
. Impodobitu-mi-am chipu 1 pocăesc către tine.
trupului cu îmbrăcămintea de
multe feluri, de cugete grozave Iubitorule de oameni, celace
voeşti să se mântuească toţi, tu
şi mă osândesc.
mă cheamă ca un bun şi mă
Grijitu-m-am cu deadinsul primeşte pre mine, celce mă
numai de podoaba mea cea din pocaesc.
V
JOI
Ascultă suspinurile sufletului Tu însuţi, suflete al meu, ai

meu şi primeşte p i că tu r i 1e deschis jghiaburil e mâniei
ochilor mei, Doamne; şi mă Dumnezeului tău şi ţi-ai înecat
mântueşte. trupul, ca şi tot pământul şi
A Născătoarei de Dumnezeu. faptele şi vieaţa; şi ai rămas
afară de mântuitoarea corabie.
preacurată Fecioară, Născă
toare de Dumnezeu ceeace una Bărbat am ucis, zice, spre
· eşti prea lăudată, roagă-te cu rană mie şi tânăr spre vătă
de adinsul, ca să ne mântuim mare, Lameh plângând a stri-
noi. gat; iar tu, nu te cutremuri, o
Alt Irmos: suflete al meu 1întinându-ţi tru-
pul şi mintea spurcându-ţi.
Vedeţi, vedeţil că eu sunt
„Dumnezeu, carele am plouat 01 cum am râvnit lui Lameh
„mană şi apă din piatră am ucigătorului celui mai de' nainte.
„izvorît de demult în pustie Sufletul ca pre un bărbat, min-
· „poporului meu, cu singură tea ca pre un tânăr şi ca pre
„dreapta şi cu tăria mea". un frate trupul mi-am ucis ca
şi Cain ucigaşul, cu pornirile ·
Vedeţi, vedeţi l că eu sunt
cele poftitoare de desmierdări.
Dumnezeu; ascultă suflete al
meu pre Domnul, celce strigă Turn te-ai meşteşugit să zi-
şi te depărtează de la păcatul deşti, o suflete 1 şi întărire să
· cel mai dinnainte ; şi te teme faci po ft el or tale, de n'ar fi
ca de un nefăţarnic judecător oprit Ziditorul sfaturile tale, şi ·
şi Dumnezeu. de n'ar fi surp a t până la pă
mânt meşteşugirile tale.
Otite-ai asemănat, mult pă
cătoase suflete ? V ai mie 1 lui Plouat-a Domnul oarecând
Cain celui dintâi şi lui Lameh foe din cer, arzând fărădelegea
aceluia. Ucigându-ţi cu pietre cea înfierbântată a Sodomeni-
·trupul, cu fapte rele şi omo- lor ; iar tu ţi-ai a p ri n s focul
. rându-ţi mintea cu pornirile gheenei, întru carele vrei să
cele dobitoceşti. arzi, o suflete.
pre toţi cei mai 'nainte de Rănitu-m-am, vătămatu-
. lege trecându-i, o suflete 1 lui m-am, iată săgeţile vrăjmaşului
Sit nu te-ai asemănat, nici lui au pătruns sufletul meu şi tru-
Enos ai urmat, nici lui Enoh pul. Iată ranele şi bube 1e şi
· cu mutarea, nici lui Noe; ci sdruncinăturile strigă şi vătă- ·
te-ai arătat sărac de viaţa măturile patimilor mele celor
drepţilor. 1
de bună voie.
~~~~~.~·~·:~·'%~~~D~~~~c~~~~
Cunoaşteţi şi vedeţi eu că toare de Dumnezeu, nădejdea

sunt Dumnezeu, celce ispitesc celorce aleargă la tine şi limanul
inimile, înfrânez cugetele şi vă celor înviforaţi, pre Milostivul
desc faptele, ard păcatele, ju- şi Făcătorul şi Fiul tău, fă-l în-
dec pre cel sărac şi pre cel durat şi mie cu rugăciunile tale.
smerit şi pre mişelul. Şi iarăş zicem Irmosul al doilea :
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumne- Vedeţi, vedeţi...
zeu pentru noi.
Intru amândouă stranele ..
Tins-ai mâinile tale către în- Cântarea 3-a, Irmos :
duratul Dumnezeu, Marie, afun-
dându-te întru adâncul răută l[))re piatra cea neclătită apo-
ţilor şi ţi-a. întins mână de aju- Jr „runcilor ta 1e, Hristoase,
tor cu milostivire, ca şi lui „întăreşte mintea mea".
Petru, cercând cu adevărat în- De două ori.
toarcerea ta. F oe dela D o m n u I plound
Cu toată osârdia şi cu dra- oarecând, a ars Domnul de de- ·
. goste ai alergat către Hristos, mult pământul Sodomenilor.
urând calea cea dintâi a păca
ln munte scapă suflete, ca ~
tului ; şi în pustiile cele ne-
umblate hrănindu-te şi porun- Lot acela şi fugi în Sigor.
. cile Jui cele dumnezeeşti cu- Fugi de aprindere, o suflete!
rat săvârşind. Fugi de arderea Sodomului 1
Cuvioase părinte Andree, roagă-te lui Dum- Fugi de stricăciunea dumnezee-
nezeu pentru noi. ştei văpăi!
Vedem, vedem o suflete iu-
birea de oameni a lui Dumnezeu Mărturisescu-mă ţie, Mân-
şi Stăpânului; pentru aceasta, tuitorule ; greşit-am ţie fără mă
mai 'nainte de sfârşit să cădem sură; ci lasă-mi, iartă-mi ca un
înaintea lui cu lacrimi, strigând: îndurat.
· Cu rugăciunile lui Andrei Mân- Greşit-am ţie singur eu, gre-
tuitorule, milueşte-ne pre noi. şit-am mai mult de cât toţi;
Slavă, a Treimii. Hristoase Mântuitorule nu mă
Treime fără început, nezidită, trece cu vederea.
·nedespărţită Unime, primeşte
Tu eşti păstorul cel bun;
mă pre mine celce mă pocăesc,
caută-mă pre mine mie 1u1 şi
· şi mă mântueşte pre mine, cel
rătăcit fiind, nu mă trece cu
ce am greşit; a ta zidire sunt,
nu mă trece; ci mă iartă şi mă vederea.
· izbăveşte de osânda focului. Tu eşti dulcele Iisus, tu eşti
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„ Ziditorul meu; întru tine, Mân-
Preacurată, Stăpână Născă- tuitorule, mă voiu îndrepta.
~~~~~~~;..::·~~~~~-î~~·
~~~~IDW~t?Milm~~~~~Jfi&~·
· 414 JOI
A Treimii. Binecuvântarea lui Sim nu

Prea sfântă Treime, Dumnezeul nostru, milue-
şte-ne pre noi.
o ai moştenit, ticăloase suflete,
şi moştenire desfătată n'ai luat
O Treime, unime Dumnezeu- ca Iafet în pământul iertării.
le 1 mântueşte-ne pre noi de în-
şelăciune şi de ispite şi de pri- Din pământul Harran, adică
mejdii. din păcat, ieşi suflete al meu şi
vino la pământul carele izvo-
răşte deapururea nestricăciune
Prea sfântă Născătoare de Dumnezeu, mân-
tueşte-ne pre noi. vie, care A vraam o a moştenit.
B ucură-te, pântece primitor De Avraam ai auzit suflete
de Dumnezeu 1 Bucură-te scau- al meu, carele şi-a lăsat oare-
nul Domnului 1 Bucură-te, când pământul părinţilor şi s' a
Maica vieţii noastre. făcut nemernic. Urmează şi tu
Alt Irmos: voirii aceluia.
I ntăreşte, Doamne, pre piatra La stejarul din Mamvri os-
„poruncilor tale inima mea cea pătând patriarhul pre îngeri, a
„clătită; că Insu ţi este sfânt şi
luat la bătrâneţe vânatu 1 fă
„Domn ". găduinţii.
Izvor de vieată te-am câşti
gat pre tine surpătorul morţii, Intelegând de Isaac, ticăloase
şi strig ţie din inima mea mai
suflete al meu, că s' a jertfit cu
taină jertfă nouă Domnului, ur-
'nainte de sfârşit: Greşit-am 1
mează vointii lui.
Milostiveşte-te şi mă mântueşte.
Păcătoşilor din vremea lui Auzit-ai suflete a 1 meu de
Noe am urmat," Mântuitorule, Ismail, că s' a gonit ca un fecior
moştenind osândirea acelor a din slujnică; trezeşte-te, vezi, ca
întru cufundarea potopului. nu cumva păcătuind, să pati
asemenea ceva.
Greşit-am, D o a m n e, gre-
şit-am ţie 1 Milostiveşte-te spre A garei celei de demult, Egip- ·
mine. Că nu este cineva între tencii te-ai asemănat suflete, „
oameni, din ceice au greşit, pre făcându-te rob de bună voia ta
carele să nu-l fi întrecut eu cu şi născând semeţia ca pre un
păcatele. nou Ismail.
Lui Ham aceluia, batjocori- Scara lui Iacov o ştii suflete
torul de tată, urmând suflete, al meu, care s'a arătat dela pă- ,
n'ai acoperit ruşinea celui de mânt până la cer; pentruce n'ai
. aproape, cu fata înapoi întor- avut treaptă tare, buna cre-
cându-te. dinţă?
{.
™~~~~~~~'"ţi:~ili]
Es.™'ti?l&fil~~~
A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 415 ~
Preotului lui Dumnezeu şi 11 Cuvioase părinte Andrei roagă-te lui Dumnezeu ~ 1
pentru noi. 1 '

împăratului celui înstreinat în- ,
tre oameni de vieaţa lumii, ur- Cu rugăciunile tale dărueşte-
mează, adică: închipuirii lui mi şi mie iertare datoriilor, o ~
Andree, arhereule al Critului ;
. H ristos. 1 1
că tu eşti învăţător prea a es a
Să nu te faci stâlp de sare pocăinţii.
. suflete, întorcându-te înapoi; să Slavă, a Treimii.
te înfricoşeze pilda Sodomului,
· sus în Sigor mântueşte-te 1 Treime neamestecată, nezi-
dită, Fire fără început, care te
De arderea păcatului fugi lauzi în Treimea feţelor, mân-
suflete al meu, ca şi Lot. Fugi tueşte-ne pre noi, care ne închi- ·
de Sodoma şi de Gomora; fugi năm stăpânirii tale cu credinţă.
· de văpaia a t o a t ă pofta cea Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
dobitocească.
Pre Fiul cel fără de ani din
Milueşte-mă, Doamne, .mi- Tatăl, sub ani l-ai născut, neş
lueşte-mă strig ţie, când vei veni tiind de bărbat, Născătoare de ·
cu îngerii tăi, să răsplăteşti tu- Dumnezeu. Minune streină1 Că
turor dupre vrednicia faptelor. aplecând, ai rămas Fecioară.
Rugăciune a celorce te laudă Iar Irmosul :
Şi
" pre tine, Stăpâne, nu o lepăda; Intăreşte Doamne„.
ci te milostiveşte iubitorule de Şezânda lui Iosif, glasul al 8-lea.
oameni şi dărueşte iertare, ce- Podobia: Inviat-ai din morţi...

lorce se roagă ţie cu credinţă. Luminători de Dumnezeu lu-
minaţi, ceice singuri aţi fost
• Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu
pentru noi. văzători ai Mântuitorului, lu-
Cuprins sunt de furtună şi de minaţi-ne pre noi cari suntem
întreitele valuri ale păcatelor. întru întunerecul vieţii, ca să
umblăm acum, ca în zi cu bună ~
Ci tu Maică mântueşte-mă
cuviinţă, întru lumina postului;
acum şi mă scoate la limanul
dumnezeeştii pocăinţe.
gonind patimile cele de noapte .
şi să vedem luminatele patimi
pentru noi. ale lui Hristos, bucurându-ne.
Rugăciune cu osârdie adu- Slavă, altă Sedealnă glasul al 8-lea.
când şi acum cuvioasă către Podobia :Porunca cea cu taină„.
prea milostiva Născătoare de A.postoli, cei doisprezece ~
Dumnezeu; cu rugăciunile tale, de Dumnezeu aleşi, aduc e t i ~
deschide-mi du m ne z e e ş t il e acum rugăciune lui Hristos, ca ~
l~~r.'.'t:i. n-..trr.">ă·~r"""i.~,...,,..,,..:'C"'IV-.r-::r"7T'f
... . .t:""r.:Y':""'V:w:n~~~"!T'.'C'1,...,...s""""".ă., . .," "tr~e~c. -: :r.:em. t~ţi.cu~:e~e,a ~~~
416 JOI
săvârşind rugăciuni cu umilinţă toată lumea, alungând prea feri-

şi făcând bunătăţi cu osârdie; ciţilor seceta m u Iţim ei d um-
ca în acest chip să ajungem să nezeilor.
vedem învierea cea slăvită a lui A Născătoarei de Dumnezeu.
· Hristos Dumnezeu, slavă şi
M ântueşte-mă pre mine, cel
laudă aducând.
ce mă smeresc, carele am vie-
Şi acum, a de Dumnezeu.
Născătoarei ţuit cu gând înnalt, ceeace ai
asemenea:
născut pre celce a înălţat firea
Născătoare de Dumnezeu, cea smerită, Preacurată.
roagă-te împreună cu Apostolii
Altă Tricântare, glas acela.ş :
Fiului şi cuvântului lui Dum- Irmos : Auzit-am Doamne ...
nezeu, celui necuprins, ce s' a
născut negrăit din tine mai pre Prea cinstită ceată a Aposto-
· sus de gând, să dăruească lu- lilor îndeamnă-te a ruga pre
. mii pace curată şi să ne dea Ziditorul tuturor, ca să ne mi-
nouă iertare păcatelor mai în- luească pre noi, care te lăudăm
. nainte de sfârşit, şi să învred- pre tine.
nicească pre robii tăi împărăţiei Fiind ca nişte lucrători ai lui
cereşti, pentru bunătatea sa cea Hristos apostoli şi lucrând cu
. prea multă. dumnezeescul Cuvânt, totdea-
Apoi cetim vieaţa prea cuvioasei Mariei una i-aţi adus rodu r i toată
Egipteanca de la jumătate. După aceasta,
Tricântarea cea de Joi, fără metanii. lumea.
Cântarea 4-a, glasul al 8-lea, Irmos: Vie v-aţi făcut lui Hristos,
I\ uzit-am, Doamne, auzul Tău celui cu adevărat iubit; că aţi
~i m-am temut, înţeles-am izvorît în lume vinul Duhului,
„lucrurile tale şi am s 1ă vi t apostoli.
„Stăpâne, puterea ta". A Treimii. Prea sfântă Treime Dumnezeul
nostru.
Apostolii lui Hristos cei lu-
minaţi, care au vieţuit cu în- Sfântă Treime, carea eşti mai
frânare, uşurează nouă vremea pre sus stăpânitoare, cea întru ·
postului cu dumnezeeştile lor una prea puternică, Părinte, Cu-
· mijlociri. vântule şi Duhule sfinte, Dum-
nezeule, lumină şi vieaţă, păze
Organul cel cu două-spre şte turma ta.
zece strune, ceata cea dumne-
zeeescă a ucenicilor, au cântat
Prea sfântă Născătoare de Dumnezeu, mân· .
cântarea de mântuire, turbu- tueşte-ne pre noi.
rând cântările cele viclene.
Bucură-te, scaun în chipu 1
Cu ploile Duhului aţi adăpat focului 1Bucură-te, sfeşnic pur-
. ·~~~~iJ~~~~~~~~„~~~
tător de făclie. Bucură-te, mintea şi cu cuvântul, cu voinţa

muntele sfinţeniei, sicriule al şi cu gândul şi cu ştiinţa; şi
vieţii, cortul cel sfânt al sfin- cu fapta p ă că t u i n d, ca altul
telor. nimenea nici odinioară.
Alt Irmos al Canonului celui mare: Dintru aceasta m-am jude-
A uzit-a proorocul de venirea cat, dintru aceasta m-am osân-
„ta, Doamne şi 's'a temut; că dit eu, ticălosul, adică din cu-
"vreai să te naşti din Fecioară noştinţa mea, de cât care a,
„şi oamenilor să te arăţi şi a nimică nu este în lume mai
„grăit: Auzit-am auzul tău şi sâlnic; judecătorule, Mântuito-
„m' am temut; slavă puterii rul meu şi cunoscătorule, mi-
"tale Doamne". De două ori. lostiveşte-te şi mă scapă şi mă
Lucrurile tale nu le trece cu mântueşte pre mine robul tău. ·
vederea, zidirea ta nu o părăsi, Scara care a văzut de demult
drepte judecătorule; că de am marele între patriarhi, suflete
şi greşit eu însumi ca un om şi al meu, este arătarea suirii celei
· mai mult decât tot omul iubi- de lucrare şi a înnălţării gân- ·
torule de oameni, dar ai putere dului; deci, de voeşti să vieţu
ca un Domn al tuturor a ierta eşti cu lucrarea şi cu cunoştinţa
păcatele. şi cu înălţarea gândului, înoe-
Se apropie, suflete, sfârşitul, şte-te.
te găteşti; vremea se scurtează, arhul p e n t r u lipsă şi gerul

scoală-te, aproape 1â n g ă uşi nopţii a suferit, în toate zilele
este judecătorul; ca un vis, ca făcând câştig"~ re; păstorind,
o floare trece v re m e a vieţii. trudindu-se şi slujind ca să-şi ~
Pentru ce în deşert ne turbu- ia amândouă femeile.
răm ? Două femei să înţelegi: Iu-
l) eşteaptă-te,
o sufletul meul crarea şi cunoştinţa întru gân-
Ia seama faptelor tale, care ai dire; însă prin Lia, lucrarea ca
făcut şi le du pre ele înaintea pre ceeace a fost cu multi
ochilor tăi; varsă picături de copii. Iar prin Rahil, gândirea,
lacrimile tale; s p un e cu în- ca pre cea cu multă osteneală.
drăzneală faptele tale şi cuge- Că fără de ostenele nici Iu-
tele tale lui Hristos şi te în- crarea, nici gândirea nu se va
dreptează. săvârşi, suflete.
„
·
N 'a fost în vieaţă păcat, nici
faptă, nici răutate, care să nu
fi săvârşit eu, Mântuitorule, cu
Priveghează, o suflete al meul ..
şi te fă lăudat, ca cel mare
. între patriarhi; ca să dobân: . „
J
~™~î§~IDW&~ID~~W&-fil:~~~~
TBIODUL 'l(l
418 JOI
deşti lucrarea cu gândirea cea scaun, acum se vede gol în gu- ~

1
F.:' înaltă; ca să te faci minte vă noi, cu r an e; cel cu mulţi fii

zătoare de Dumnezeu şi să şi mărit, de năprasnă fără de '
ajungi în norul cel neapus cu fii şi de casă lipsit; că socotea
gândirea şi să te faci neguţător gunoiul palat şi ranele mărgă- ,
de lucruri mari. ritar.
Pre cei doisprezece patriarhi l)upre v r e d n i c ia împără
născându-i cel mare între pa- tească fiind îmbrăcat cu dia-
, triarhi, ţi-a făcut ţie cu taină demă şi cu porfiră, omul cel cu
suflete al meu, scară spre suirea multă avere şi dreptul cel în-
· cea de lucrare; pre fiii săi, ca destulat de bogăţie şi de dobi-
pre nişte temeiuri şi trepte, ca toace, degrab sărăcind de avere
nişte suişuri prea înţelepţeşte şi de stare şi de împărăţie, s' a
aşezându-le. stins.
Lui Isav celui urît asemănân De a fost acela drept şi fără ~
du-te suflete, ai dat amăgito prihană de cât toţi şi n'a scă
rului tău întâia naştere, a fru- pat de cursele şi vicleşugurile
museţii cei dintâi; şi de la înşelătorului, dar tu, fiind iu- ~
binecuvântarea părintească ai bitor de păcate ticăloase su-
căzut şi îndoit te-ai amăgit ti- flete, ce vei face de se va în-
căloase, cu lucrarea şi cu gân-
tâmpla să-ţi vină ţie ceva asu- ,
direa; pentru aceasta acum pră din cele negândite?
pocăeşte-te.
Edom s'a chemat Isav, pentru Trupul mi-am spurcat, duhul ,
· marea înverşunare a ameste- mi-am întinat, preste tot m-am
rănit; ci ca un doctor, Hristoase
cării cu femei. Că cu neînfrâ-
narea pururea aprinzându-se şi amândouă prin pocăinţă le tă
· cu desmierdările spurcându-se, mădueşte. S pa 1ă-1 e, curăţe
Edom s'a n urnit, care va să şte-le, Mântuitorul meu, ara-
tă-le mai curate decât zăpada.
zi c ă: înf erbântarea sufletului
· celui iubitor de păcate. Trupul tău şi
sângele, pentru
De lov cel din gunoi auzind toţi ţi-ai pus Cuvinte, răstig
i<i o! suflete al meu, că s' a îndrep- nindu-te; trupul, adică ca să
tat, n' ai râvnit bărbăţiei aceluia, mă înoeşti, iar sângele ca să
n' ai avut întărirea gândului lui, mă speli. Duhu I ţi-ai dat, ca
~ întru toate care ai cunoscut, în să mă aduci Hristoase Părin
celece ai ştiut şi în celece te-ai telui tău.
ispitit; cite-ai arătat nerăbdător. Lucrat-ai mântuire în mij-
Cel ce era mai 'n ai n te pe locul pământului îndurate, ca
==============~~~~~~~~~~~~============
să ne mântuim ; de bunăvoie cu inima în deşert şi în zadar.

pre lemn te-ai răstignit, Ede- Să nu mă osândeşti împreună
mul, cel ce se încuiase, s' a des- cu fariseul; ci mai ales dă-mi
chis; cele de sus şi cele de jos, smerenia vameşului unule în-
făptura şi toate neamurile mân- durate, drepte judecătorule şi
tuindu-se, se închină ţie.
V V V V
cu acesta 1mpreuna ma numara.

A
Să-mifie mie scăldătoare Ştiu, îndurate, că am greşit

sângele cel din coasta ta, îm- de am ocărît vasul trupului
preună şi băutură şi apa ier- meu; ci întru pocăinţă mă pri-
tării ceea ce a izvorât, ca să meşte şi întru cunoştinţă mă
mă curăţesc cu amândouă, un- chiamă, ca să nu mă fac câşti
gându-mă şi bând şi ca o ungere gare, nici mâncare celui strein.
şi băutură Cuvinte, cuvintele Mântuitorule, tu însuţi mă mi-
tale cele de vieaţă. lueşte.
Gol sunt spre a intra în că Jnsumi idol m-am făcut, spur-
mară, gol sunt şi de a merge cându-mi cu poftele sufletului
la nuntă şi la cină; candela mi meu. Ci întru pocăinţă mă pri-
s' a stins, fiind fără de untde- meşte şi întru cunoştinţă mă
lemn, cămara mi-s'a închis dor- chiamă, ca să nu mă fac câşti
mind eu. Cina s'a mâncat; iară gare, nici mâncare celui strein. .
eu fiind legat de mâini şi de Mântuitorule, tu însuţi mă mi-
picioare, m' am lepădat afară. lueşte.
Pahar biserica a câştigat N' am auzit glasul tău, n' am ·
coasta ta cea purtătoare de ascultat scriptura ta dătătorule
, vieaţă, din care a izvorât nouă de lege. Ci întru pocăinţă mă
îndoit izvorul iertării şi al cu- 1
primeşte şi întru cunoştinţă mă

noştinţei; spre închipuirea ce- chiamă, ca să nu mă fac câşti
lei vechi şi celei noi, a amân- gare nici mâncare celui strein. .
doror legilor, M â n t u i t o r u 1 Mântuitorule, tu însuţi mă mi-
nostru. lueşte.
Umpul vieţii mele este scurt Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu
şi plin de dureri şi de vicleşug, pentru noi.
ci întru pocăinţă primeşte-mă Petrecând viaţă fără de trup
şi întru cunoştinţă mă chiamă,
cuvioasă, fiind cu trup, ai luat
ca să nu mă fac câştigare şi mare dar dela Dumnezeu cu
mâncare celui strein; Mântui- adevărat, ca să foloseşti celor
torule însuţi tu mă milueşte. ce te cinstesc cu credinţă. Pen-
Falnic sunt acuma şi semeţ tru aceasta ne rugăm ţie, mân-
420 JOI
tueşte-ne pre noi cu rugăciu Şi iarăşi cântăm Irmosul;
nile tale de toate supărările. Auzit-a proorocul de venirea ta ...

zeu pentru noi.
I ntru adâncul de necuviinţe
.
m
e noapte mânecând, iubito-
~ rule de oameni mă rog
~
„luminează-mă şi mă îndrep-
mari pogorându*te, nu te-ai oprit
acolo, ci te-ai suit cu preamă „tează la poruncile tale şi mă
„învaţă Mântuitorule, să fac
rire, cu gând mai bun arătat,
. t a " ·De două ori.
la bunătatea cea desăvârşită "VOla
prin lucrare, minunând Marie I n noapte vieaţa mea mi-am
firea îngerească. trecut pururea; că întunerec s' a
făcut mie şi negură adâncă
Cuvioase părinte Andrei, roagă-te lui Dumne-
zeu pentru noi. noaptea păcatului; ci ca pre un
Ă ndrei, lauda părinţilor, fiu al zilei arată-mă, Mântuito-
nu-ţi uita, rugându-te cu rugă
rule. ·
ciunile tale, stând lângă Tre- L ui Ruvim asemănându-mă '
imea, Dumnezeirea cea prea eu ticălosul, făcut-am sfat ne-
înaltă, ca să ne mântuim de cuvios şi călcător de lege asu- ,
muncă, ceice te chiemăm pre pra lui Dumnezeu celui înalt,
tine dumnezeescul folositor şi spurcându-mi patul meu, pre- ,
podoaba Critului. cum acela al tătână-său.
Slavă, a Treimii. M ărturisescu-mă ţie Hri- ,
Nedespărţită în fiinţă, ne- stoase împărate; greşit-am, gre-
amestecată în feţe, Dumnezeu şit-am ca mai 'nainte fraţii lui
te cunosc pre tine dumnezeire, Iosif, vânzând rodul curăţiei şi
una în Treime, ca pre ceeace al înţelepţiei.
eşti întocmai cu împărăţia şi
D e cei de un sânge s' a dat,
întocmai cu tronul; şi strig ţie s'a vândut în robie dulcele su-
cântarea cea mare, ce se cântă flet, cel drept, spre închipuirea
întreit, întru cele de sus. Domnului; iară tu, suflete, cu
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. totul te-ai vândut răutăţilor tale.
Şi născut şi eşti Fecioară,
ai
şi ai rămas întru amândouă cu
L ui Iosif cel drept şi minţii ·
firea Fecioară. Celace s' a născut lui celei curate urmează tică- .
înoeşte legile firii, şi pântecele
loase şi neiscusite suflete şi nu
a născut nesimţind dureri. te spurca cu pornirile cele fără
Dumnezeu unde voeşte, să bi- pricepere pururea făcând fără
delege.
1
rueşte rânduiala firii; că face

câte voeşte. D e s' a şi sălăşluit în groapă
A CINCEA SĂPTĂMĂNĂ DIN POST 421
oare-când Iosif Stăpâne Doam- Greu la minte m-am făcut

ne, dar spre închipuirea îngro- Stăpâne, ca şi Faraon cel cum-
pării şi a ascultării tale a fost plit; Ianis şi Iamvri la suflet şi .
aceasta; iar eu ce-ţi voiu aduce la trup, cufundat cu gândul 1Ci
ţie întru acest chip vreodată? ajută-mi mie, Mântuitorule.
Auzit-ai de sicriul lui Moisi Cu lut mi-am amestecat gân- ·
suflete, cel purtat de apele şi dul, eu ticălosul. Spală-mă Stă
de valurile râului, că s' a păzit pâne în baia lacrămilor mele,
de demult ca întru o cămară, mă rog ţie, albă făcând haina
fugând de lucrul cel amar al trupului meu ca zăpada.
sfatului lui Faraon. De voiu cerea lucrurile mele
De ai auzit ticăloase suflete, Mântuitorule, mă văd pre mine
· de moaşele ce ucideau oarecând însumi întrecând pre tot omul
lucrarea curăţiei cea bărbătea cu păcatele; că întru cunoştinţă
scă, fără de vârstă, suge acum gândind am greşit, iar nu întru
înţelepciune ca marele Moisi. 1 necunoştinţă.
Ni ţi-ai omorât mintea lo- M. lostiveşte-te, milosti-

vindu-o, precum marele Moisi veşte-te Doamne spre zidirea
pre egipteanul, ticăloase suflete; ta. Greşit-am, iartă-mă, cela ce
şi cum te vei sălăşlui, spune-mi, eşti însuţi din fire curat şi afară
în pustietatea patimilor prin de tine nimenea altul nu este
pocăinţă? fără pată.
In pustietăţi a locuit marele Pentru mine ai luat chipul
Moisi. Vino dar suflete de ur- meu, Dumnezeu fiind; arătat-ai
mează vieţii lui, ca să te în- minuni, vindecând pre cei le-
vredniceşti a vedea şi arătarea proşi şi întărind pre cei slăbă
lui Dumnezeu cea din rug. nogi ; c u r g e r e a celeia ce-i
Toeagului lui Moisi te închi- curgea sânge, o ai oprit Mân-
pueşte suflete, care 1e a lovit tuitorule, cu atingerea de poa-
marea şi a închegat adâncul, lele tale.
cu însemnarea dumnezeeştei Celeea ce-i curgea sânge ur-
. cruci; prin care vei putea şi tu, mează ticăloase suflete, năzu-
să săvârşeşti lucruri mari. eşte, tine-te de poalele lui Hri-
Aaron a adus lui Dumnezeu stos, ca să te izbăveşti de bătăi
foe fără prihană, fără vicleşug;
iară Ofni şi Finees, ca şi tu,
. suflete, au adus lui Dumnezeu
şi să auzi de dânsul: credinţa
ta te-a mântuit 1
Celei gârbovite urmează, o
I·
..
,.rt vieaţă spurcată şi streină. suflete 1 Apropie-te, cazi la pi- ,\~.

~~~~~~m~t~m~~ftH-!Fi~zfil1
~~LEmJJ~~~~~~m~.~~~#~j
422 JOI
cioarele lui Iisus, ca să te în- Slavă, a Treimii.

drepteze, să u mb 1i drept în pre tine, Treime, te cân- ·
căile Domnului. tăm, pre unul Dumnezeu; sfânt,
sfânt, sfânt eşti Părinte, Fiule
Deşi eşti fântână adâncă
şi Duhule, Fiinţă singură prin .
Stăpâne, izvorăşte-mi ape din
sine, Unime, căreia pururea ne
Preacuratele tale vine. Ca bând
închinăm.
ca şi samarineanca, să nu mai
·1: însetez. Că izvoare de vieată Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
izvorăşti. 'Din tine s'a îmbrăcat întru
a mea frământătură Dumnezeu,
S iloam, să mi se facă mie la- .[ celce a zidit veacurile, Maică
crimile mele, Stăpâne Doamne, I„ Fecioară, ceeace eşti nestricată
1
ca să-mi spăl şi eu 1uminile şi nu ştii de bărbat şi a unit

inimii şi să te văd cu gândul lui firea omenească.
pre tine lumina cea mai 'nainte
de veci.
zeu pentru noi.
Cu neasemănată dragoste,
prea fericită dorind să te în-
~ chini lemnului crucii, te-ai în-
vrednicit doririi; învrednice-
şte-mă dară şi pre mine, să
dobândesc slava cea de sus.
Cuvioasă maică Marie.„
Repejunea Iordanului tre-
cându-o, ai aflat odihnă, fugind
de dulceaţa trupească cea cu
durere; din care şi pre noi
cuvioasă scoate-ne cu rugăciu
nile tale.
Cuvioase părinteAndrei, roagă-te lui Dumne-
zeu pentru noi.
Ca pre un păstor prea ales,
înţelepte Andrei, pre tine ce!
prea cinstit, cu dragoste multa
te rog şi cu frică, să dobândesc
mântuire şi vieaţă veşnică, prin
rugăciunile tale.
· de curse, înălţându-ţi ca cu Iisus al lui Navi, ce fel este pă- ~

aripi mintea, cu lucrarea şi cu mântui făgăduinţei şi locueşte
gândirea. într'însul cu bună legiuire.
Mâna lui Moisi ne va face să S tăi împotrivă şi te oşteşte
credem, suflete, cum că Dum- asupra patimilor trupe şti ca
nezeu poate să albească şi să Iisus asupra lui A.malic; biruind ·
curăţe vieaţa cea leproasă; nu pururea gândurile cele înşelă
te desnădăjdui dar, măcar că toare, ca şi pre Gavaoniteni.
. eşti lepros. Treci preste fiirea cea curgă
V alurile păcatelor mele Mân- toare a vremii, ca mai 'nainte
tuitorule, ca în Marea Roşie corabia şi te fă moştenitor pă- .
întorcându-se, m-au acoperit mântului aceluia al făgăduinţei,
degrab, ca oarecând pre Egip- suflete, Dumnezeu porunceşte.
teni şi pre Voievozi. Precum ai mântuit pre Petru, ·
Voie slobodă fără pricepere , celce a strigat: mântueşte-mă 1
· ai avut suflete, ca şi Israil mai aşa apucând înainte Mântui-
'nainte; că mai mult decât dum- torule, scapă-mă şi pre mine
nezeeasca mană ai ales, neînţe de fiară, tinzându-ţi mâna ta,
lepţeşte, lăcomia patimilor cea şi mă scoate din adâncul pă
iubitoare de dulceţuri. catului.
Cărnurile cele de porc şi Pre tine te cunosc liman lini-
căldările şi bucatele cele egip- ştit Stăpâne, Stăpâne, Hristoase!
teneşti, mai vârtos de cât cele Ci apucând înainte, mântue-
· cereşti, ai voit suflete al meu; şte-mă dintru adâncurile păca
ca şi de demult nemulţumitorul tului cele neumblate şi din
popor în pustie. deznădăjduire.
Puţurile hananeeştelor gân- Eu sunt, Mân tuitorule,
, duri mai mult ai cinstit suflete, drahma cea împărătească care
· de cât vâna pietrei, din care o ai pierdut de demult; ci aprin-
izvorul înţelepciunii varsă zând făclie, pre Mergătorul în-
curgerile Teologiei. aintea ta, Cuvinte, caută şi află
chipul tău.
Când a lovit Moisi sluga ta,
iatra cu toiaoul cu închipuire, Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumne-
P . 5 zeu pentru noi.
mai 'nainte a însemnat coasta Ca să stingi văpaia~patimilor,
ta cea de vieaţa făcătoare; din ai izvorît pururea părae de
care toţi băutură de vieaţă Iacrămi, Marie, arzându-ţi su-
scoatem, Mântuitorule. fletul 1 A.I cărora dar dă-mi-1 şi
Cearcă suflete şi iscodeşte ca mie, robului tău 1
1
··
1!\m.lFI~-~f;~~if~~,!~(iffi~m.~ i?
~m~~~m™~;~:Ş··
~ ~~~~~~!!!.::!:.~~~~~~~~~~~~
~ 424 JOI
~ Cuvioasă maică Marie„. ICOS:
1\lepătimire cerească ai do- Cămara cea de doctorie a lui
~
·
~
bândit prin vieţuirea cea prea
înaltă de pre pământ, maică;
~
pentru aceasta roaga-te, să se
Hristos văzându-o deschisă,
privind şi sănătatea care izvo-
răşte dintr'însa lui Adam, a
pătimit şi s' a rănit diavolul şi
mântuească din patimi, cu ru-
găciunile tale, ceice te laudă pre ca în primejdie s'a tânguit şi
tine. a strigat către prietenii săi: Ce
Cuvioase părinte Andrei, roagă-te lui Dum-
voiu face Fiu 1u i Mariei? mă
nezeu pentru noi ! ucide Vitleemiteanul, celce este
Cunoscându-te păstor şi pretutindenea şi toate le pli-
· arhiereu al Critului şi rugător neşte.
. pentru lume pre tine, Andrei,

alerg şi strig ţie: scoate-mă pă SIN1\XAR.
rinte dintru adâncul păcatului. STIHURI:
Slavă, a Treimii. Dă Hristosul meu acum chip de umilinţă,
Celor ce-ţi cântă canonul mare cu credinţă.
Treime sunt neamestecată,
nedespărţită; despărţită dupre ~~~tfii
:.i~~
· ntru această zi vechea rân-
după
feţe şi unime sunt din fire unită: ~r.J duială cântăm marele Canon.
Tatăl zice şi Fiul şi dumneze- !§;;) Acest Canon, ce este mai mare
cu adevărat de cât toate canoa-
„ eseul Duh. nele, cu cuviinţă şi cu bună învăţă
tură l-a alcătuit şi l-a scris. cel între
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. · sfinţi părintele nostru Andrei, Arhi-
Pântecele tău ne-a născut episcopul Critului, celce se numeşte
Ierusalimiteanul ; carele cu neamul se trăgea
nouă pre Dumnezeu, cu chipul din Damasc. Şi când a fost de patrusprezece
ani ai vârstei sale l-au dat la învăţătură şi
· ca şi noi; deci, ca pre un ziditor învăţând toate învăţăturile şcoalelor şi viind
al tuturor, roagă-l Născătoare la Ierusalim, a luat vieaţa monahicească. Acolo
cu cuvioşie şi dupre plăcerea lui Dumnezeu
de Dumnezeu, ca prin rugă vieţuind, a lăsat bisericii lui Dumnezeu multe '
. ciunile tale să ne îndreptăm. scrieri de folos spre îndreptarea vieţii ome-
neşti, precum şi cuvinte şi canoane multe; şi
Irmosul :
Şi iară
mai ales s'a deosebit în panigirice, (cuvinte
pentru sărbătorile cele mari). Deci, pre lângă
Strigat-am cu toată inima mea ... alte multe scrieri ale sale, a aşezat şi acest
Canon mare de acum, ce are în sine foarte
Condac glasul al 6-lea. mare umilinţă. Că adunând toată istoria Testa-
mentului vechiu şi nou, şi strângând-o la un
S.ttlete al meu, su tl e te al loc, a alcătuit cântarea aceasta de acum ;
meu, scoală 1Pentru ce dormi? adecă, începând de la Adam vine până la
înălţarea lui Hristos şi până la propovăduirea
Sfârşitul se apropie şi vei să apostolilor. Prin Canonul acesta îndeamnă tot
· te furburi. Deşteaptă-te dar. Ca sunetul să iubească tot ce este bine în istorie
şi să urmeze dupre putere ; iar de ce este
. să se milostivească spre tine rău, să se ferească şi pururea să alerge la
Dumnezeu prin pocăinţă, prin lacrimi, prin
Hristos Dumnezeu, celce este mărturisirea păcatelor şi prin alte lucruri plă
· pre tu tinden ea şi toate le cute lui. Incă aşa de frumos este limpezit în
vorbă şi cu tocmeală aşezat, în cât este în
plineşte. I stare a muia chiar sunetul cel mai împietrit
..&~~IDM?~~~~~~-~
A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST
şi a-l deştepta spre umilinţă şi spre întoarcei:ea

la bine ; numai di:tcă-1 cântă cineva cu inimă ce a strigat pe cruce căţre tine:
• umilită şi cu bună chibzuială. Acest canon ni pomeneşte-mă 1 lnvredniceşte
s'a dat când şi marele Sofronie Patriarhul Ieru-
salimului a scris viaţa Mariei Egiptencei. Mare mă şi pre mine nevrednicul
umilinţă şi acea viaţă ne aduce nouă şi mare pocăinţei acestuia.
mângâiere dă acelora, cari au greşit şi gre-
. şese, numai de ar voi să se depărteze de Stih :Fericiţi cei săraci cu duhul...
răutăţi. Deci s'a aşezat să se cânte întru
această zi şi Canonul cel mare şi să se ce- Auzit-ai suflete al meu de
tească şi viaţa ei, pentru nişte pricini ca ace-
stea, adică : Pentrucă se apropie de sfârşit Manoe, că a ajuns la arătare
· sfântul marele post ; ca oamenii leneşi să nu dumnezeească şi a luat atuncea
slăbească despre ostenelile şi luptele cele su-
fleteşti şi să nu părăsească cu totul a vieţui rodul făgăduinţei din cea stear-
cu bun chip şi cu smerenie. Căci marele Andrei pă; să urmăm bunei credinţe a
ca un adevărat învăţător, prin istoriile mare-
• lui Canon, spuind faptele cele bune ale oameni- acestuia.
lor celor mari, precum şi întoarcerea celor
răi, pre cei ce plinesc bunătăţi îi face mai Stih: Fericiţi ceice plâng„.
viteji şi mai îndrăsneţi, ca să stea şi mai tare
. împotriva celor protivnici. Iară sfântul Sofro- Râvnind lenevirii lui Sam-
nie prin povestirea sa cea plăcută şi frumoasă son suflete, ţi-ai tuns tăria lu-
îi face poftitori de bunătăţi şi-i îndeamnă spre
Dumnezeu, ca să nu cadă, nici să se desnă crurilor tale, dându-ţi cele de
dăjduiască de mântuire, chiar de ar fi vânaţi
. de vreun păcat ; şi cum că este mare bună alt neam vieaţa întreagă şi feri-
tatea şi milostivirea lui Dumnezeu, spre ceice cită, pentru iubirea poftei.
voesc să se întoarcă cu tot sufletul din păca-,
tele cele de mai 'nainte, aceasta arată lumi- Fericiţi cei blânzi...
nat istoria ce scrie de Maria Egipteanca. Se
• zice Canon mare şi pentru înţelegerea mare Celce a biruit mai 'nainte
şi cunoştinţa lui ; că foarte iscusit este făcă
torul lui, carele cu cuviinţă l-a alcătuit şi l-a cu falca măgarului pre cei de
aşezat. Şi încă alte Canoane câte treizeci tro-
pare şi mai puţine au ; iară acesta se sue
alt neam, acum se află prădat
· până la două sute cinci zeci, având fiecare de patimă; ci fugi suflete al
nespusă dulceaţă. Deci, bine şi cu cuviinţă
este pus acest Canon întru acest sfânt şi mare
meu de asemănare, de fapta şi
post de patruzeci de zile. Acest Canon prea de slăbirea lui.
ales şi prea mare, precum şi viaţa sfintei
Fericiţi ceice flămânzesc„.
Mariei, le-a adus acest sfânt părinte al nostru
Andrei la Constantinopol, când a fost trimis
de Teodor patriarhul Ierusalimului să fie aju- 1
varac şi leftae, voievozii, s'au
tor la al şaselea Sinod. Atuncea stând bărbă 11
ales judecători lui Israil, cu
teşte împrotiva Monoteliţilor, fiind abea sim-
plu monah, s'a împărtăşit cu clerul bisericii cari împreună şi Debora cea cu
Constantinopolei. După aceea a fost hirotonit
într'însa diacon şi or:îanotrof, adecă hrănitor
minte bărbătească. Deci, îm-
de săraci; apoi preste puţin l-a făcut Arhi- bărbătându-te suflete cu vite-
episcop Critului. Mai pe urmă ajungând foarte . jiile acelora, întăreşte-te.
aproape de un loc ce se chiamă Ieriso, în Mi-
tilina, a răposat întru Domnul, foarte bine Fericiţi cei milostivi...
tocmindu-şi scaunul său. Cu ale căruia rugă
ciuni, Hristoase Doamne, milueşte-ne pre noi, De Iaila cea vitează ai înţeles,
Amin. suflete al meu, care a înţepat
După aceasta cântăm Fericirile, cu închină-
ciuni. Glasul al 6-lea.
pre Sisara mai' nainte şi a făcut
Intru împărăţia ta pomeneşte-ne pre noi mântuire; auzi parul, prin ca-
Doamne, când vei veni întru împărăţia ta. rele ţie crucea se însemnează.
Pre tâlharul l-ai făcut Hri- Fericiţi cei curaţi cu inima„.
stoase, locuitor raiului; pre cel Jertfeşte, suflete, j e r t fă de
~~.ţf'~i;;&;J!~~VH!,~~~~~~~~~~~
426 JOI
Pomeneşte-ne pre noi Stăpâne ...

laudă, adă fapta bună ca o fiică
mai curată de cât a lui Ieftae; Ă legându-se David spre îm-
şi junghie ca o jertfă Domnului părăţie, ca un împărat s'a uns
tău patimile cele trupeşti. din corn cu dumnezeescul mir.
Fericiţi făcătorii de pace ... Deci şi tu, suflete al meu, de
pofteşti împărăţia cea de sus,
I nţelege suflete al meu, ce
este lâna lui Ghedeon; prime- în loc de mir te unge cu lacrimi.
Pomeneşte-ne pre noi sfinte ..•
şte rouă din cer şi te pleacă,
precum câine 1e, de bea apă, M ilueşte zidirea ta, milostive;
care curge din lege prin stoar- milostiveşte-te spre fă p tu r a
cerea Scripturii. mâinilor tale şi iartă tuturor
Fericiţi ceice se gonesc pentru dreptate ... greşiţilor şi mie, celuice am căl
Osânda lui Ili, preotul, ai cat poruncile tale mai mult de
luat suflete al meu pentru lipsa cât toţi.
minţii, suferind a lucra întru Slavă, a Treimii.
tine patimile, ca şi acela pre I mpreună şi naşterii cei fără
feciorii cei fărădelege. de început şi purcederii mă
Fericiţi veţi fi când vă vor ocărâ pre voi... închin: Tatălui, celace a născut, ~
Intre judecători levitul cu slăvesc pre Fiul, celace s' a năs
socoteală şi-a împărţit femeia cut, laud pre Duhul Sfânt, celce
la cele douăsprezece neamuri, străluceşte împreună cu Tatăl ~
suflete al meu; ca să vădească şi cu Fiul.
spurcăciunea cea fărădelege a Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
neamului lui V eniamin. N aştern tale, celei mai pre-
Bucuraţi-vă şi vă veseliţi... sus de fire, ne închinăm, ne-
Iubitoare de curăţie Anna, despărţind slava cea du pre fire
rugându-se numai buzele şi-a a pruncului tău Născătoare de
mişcat spre laudă, iar glasul ei Dumnezeu; că celce este unul
nu se auzia; şi de aceea, măcar dupre faţă, se mărturiseşte în-
că era stearpă, a născut fiu vred- doit dupre fire.
' nic rugăciunii ei. Cântarea a 7-a, Irmoe:
Pomeneşte-ne pre noi Doamne... ~ reşit-am ; fărădelege am fă-
Număratu-s' a întru judecă- U
„cut; nu ne- am îndreptat
tori feciorul Annei, marele Sa- „înaintea ta; nici am păzit, nici
muil, carele s' a hrănit în casa „am făcut precum ne-ai porun-
Domnului. Aceluia râvneşte „cit nouă. Ci nu ne părăsi pre
suflete al meu; şi judecă lucru- „noi până în sfârşit, Dumnezeul
· rile tale mai 'nainte de cât ale „părinţilor". De două ori.
~ altora. Greşit-am; păcătuit-am şi am
{ ~
~!l~~~-'.k~~wc~~-~
lepădat porunca ta; că întru unuia am greşit,

eşte-măl Că ţie
păcate m'am zămislit şi am Dumnezeului tuturor; Insuţi
adaus ranelor mele rană. Ci tu, mă curăţeşte.
mă milueşte ca un î n d u r a t,
purtându-se sicriul în car,
Dumnezeul părinţilor. când s' au întors junincile nu-
C ele ascunse ale inimii mele, mai cât s'a atins Zan acela de
le-am mărturisit ţie judecătorul dânsul, s' a certat de mânia lui
meu. Vezi smerenia mea, vezi Dumnezeu. Deci, de îndrăz
şi necazul meu şi ia a m i n t e neala acelui a fugind suflete,
acum la judecata mea; şi tu cinsteşte bine cele dumnezeeşti.
· mă milueşte ca un îndurat,
Dumnezeul părinţilor. Auzit-ai de A vesalom cum
s'a sculat împrotiva firei. Cu-
Saul oare când, dacă a pier- noscut-ai faptele lui cele spur-
dut asinii tătână-său suflete, cate, cu care a batjocorit patul
degrab a aflat împărăţia dupre lui David tătână-său; ci şi tu
întâmplare; ci păzeşte-te, să nu ai urmat pornirilor lui celor de "
greşeşti, alegând mai cu dea- patimi şi iubitoare de desfătări.
· dinsul poftele tale cele dobi- Supus-ai trupului tău vred-
toceşti, decât împărăţia lui Hri- 1
nicia ta cea nerobită şi ca alt
stos. Ahitofel aflând pre vrăjmaşul, ·
David, du m ne z e e s cu 1 pă- suflete, te-ai plecat după sfatu-
. rinte, de a şi greşit oarecând rile lui; ci le-a risipit pre acestea
îndoit, suflete al meu, cu săgeata însuş Hristos, ca tu să te mân-
, preacurviei săgetându-se şi cu tueşti adevărat.
suliţa robindu-se pentru pe- Solomoncelminunat,celplin
deapsa uciderii; dar tu cu mai 1 de darul înţelepciunii, acesta
grele lucruri boleşti, din por- făcând vicleşug înainte a lui
" nirile cele din voia ta. Dumnezeu oarecând, s' a de- .
lmpreunat-a David oarecând părtat dela dânsul; căruia şi
nelegiuirea cu nelegiuire, că a tu ţi-ai asemănat blestemata
amestecat preacurvia cu ucide- vieaţa ta, suflete.
rea; dară îndată îndoită pocă- De desfătările poftelor sale
inţă a arătat. Iar tu suflete mai silindu-se, s' a întinat, vai mie 1
· viclene lucruri ai făcut, necăin- iubitorul înţelepciunii, iubitor
du-te către Dumnezeu. de femei desfrânate făcându-se
O avid oarecând a însemnat şi înstreinat dela Dumnezeu ;
cântarea, scriind-o ca într' o căruia tu, o suflete, ai urmat cu
· icoană, prin care' şi mustră fapta gândul, prin desmierdări spur-
~ care a lucrat, strigând: Milu- 1 cate.
[13J~~™~
428 JOI
lui Ro vo am, celui ce n'a 1

fărădelege ca nimenea altul pre
as cu 1ta t sfatul tătână-său, ai pământ. Ci fie-ţi milă Stăpâne
râvnit suflete, împreună şi lui de făptura ta şi iarăş mă chiamă.
lerovoam slugii celei rele, ce hgropat-am chipul tău şi am
s' a viclenit oarecând; ci fugi de stricat porunca ta ; toată po-
asemănarea lor şi strigă lui
doaba mi s'a întunecat şi cu
Dumnezeu: Greşit-am, milue- patimile mi s' a stins făclia, Mân-
şte-mă 1
tuitorule. Ci milostivindu-te,
~curăţiilor lui Ahaav ai râv- dă-mi bucurie, precum cântă .
nit sufletul meu 1 Vai mie 1 David.
Te-ai făcut locaş spurcăciunilor htoarce-te, căeşte-te, desco-
trupeşti şi vas urât patimilor. pere cele ascunse, grăeşte lui
Ci dintru adâncul tău suspină Dumnezeu cel ce ştie t 0 a t e.
şi spune lui Dumnezeu păca- Insuţi Mântuitorule, tu ştii cele
tele tale. ascunse ale mele; ci însuţi tu
Ars-a Ilie oarecând pe cei mă mi 1u e ş t e, precum cântă
de două ori câte cincizeci, când David după marea mila ta.
a junghiat şi pre proorocii cei de Stinsu-s' au zilele mele ca vi-
ruşine ai Isabelei, spre mustra- sul celui ce se deşteaptă. Pen-
. rea lui Ahaav. Ci fugi suflete, tru aceasta ca Ezechia lăcrămez
de asemănarea acestor doi şi pre patul meu, ca să mi se adau-
te întăreşte. ge anii vieţii. Dar care Isaie va
Jncuiatu-s' a ţie cerul, suflete să stea p e n t r u tine suflete?
şi foamete dela Dumnezeu te-a Fără numai Dumnezeul tuturor.
cuprins, de vreme Ce nu te-ai Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu
plecat cuvintelor lui Ilie Tesvi- pentru noi.
teanul ca şi Ahaav oarecând. Strigând cătră pre acurat a
Ci Sarathencei asemănându-te, Maica lui Dumnezeu mai' nainte,
hrăneşte sufletul proorocului. ai gonit turbarea poftelor celor
Greşalele lui Man a s i ţi-ai cu sila supărătoare şi ai ruşi-
. câştigat cu voinţa suflete, puind nat pe vrăjmaşul celce te-a vi-
ca nişte chipuri patimile şi în- clenit. Ci dă-mi acum ajutor în-
mulţind idolii; ci pocăinţii lui tru necazuri şi mie robului tău.
râvnind CU osârdie, câştigă-ţi Cuvioasă Maică Marie.
umilinţă. Pre Hristos, pre c a r e 1e ai
Cad înaintea ta şi aduc ţie iubit, de carele ai dorit, pentru
· ca nişte lacrimi cuvintele mele; carele ţi-ai topit trupu l, cu- ·
greşit-am, precum nici păcă- vioasă, roagă-l acum pentru noi
toasa n' a greşit; şi am făcut robii tăi; ca fiind milostiv nouă
w ; ~
~-m~~-~~~
tuturor, să ne dea vieaţă paş C a nişte cărbuni ai focului

nică, celor ce-l cinstim pre el. celui fără materie, ardeţi pati-
Cuvioase părinte Andrei, roagă-te lui Dumne- mile mele cele uscăcioase,
zeu pentru noi. aprinzând întru mine acum
pre piatra credinţei întăre dorul drag ost ei cei dumneze-
şte-mă cu rugăciunile tale, pă eşti, apostoli.
rinte, îngrădindu-mă cu frica
cea dumnezeească şi pocăinţă S ă cinstim trâmbiţile cuvân-
dărueşte-mi mie acum rogu-mă tului, cele cu glasuri bune, prin
Andrei; şi mă mântueşte de care au căzut zidurile cele ne-
cursa vrăjmaşilor celor ce mă întărite ale vrăjmaşului şi s' au
caută pre mine.
întărit turnurile cunoştinţei de ·
Slavă, a Treimii.
Dumnezeu.
T reime neamestecată, nedes- S fărâmaţi chipurile patimilor
părţită, de o fiinţă, Unime sfântă; sufletului meu, ceice aţi sfărâ
lumini şi lumină, şi trei sfinte, mat capiştile şi idolii vrăjmaşu- .
şi unul sfânt, se laudă Treimea, lui, apostoli ai Domnului, ceice
Dumnezeu. Ci I audă şi prea- sunteţi biserici sfinte.
slăveşte suflete vie aţa şi vieţi, pre A Născătoarei de Dumnezeu.
Dumnezeul tuturor. I ncăput-ai pre cel neîncăput
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. din fire; purtat-ai pre celce
L ăudămu-te, bine te cuvân- poartă toate; hrănit-ai cu lapte,
tăm închinămu-ne ţie, Născă curată, pre cel ce hrăneşte
toare de Dumnezeu, că ai năs făptura, pre Hristos dătătorul
cut pre unul din Treimea cea de vieaţă.
nedespărţită, pre Fiul şi Dum- Altă Tricântare, Irmos acelaş.
nezeu; şi tu singură ne-ai des- C u meşteşugirea cea înaltă
chis nouă celor de pre pământ a Duhului, aţi zidit toată Bise-,
cele cereşti. rica apostoli ai lui Hristos;
Şi iarăş Irmosul : întru care binecuvântaţi. pre
Greşit-am, fărădelege am făcut...
Hristos în veci.
TRICÂNTAREA.
Fără metanii.
T râmbiţând cu trâmbiţa în-
văţăturilor, au surpat apostolii
Cântarea a 8-a. Glasul a 8-lea, Irmos:
toată înşelăciunea id o 1ea s că,
· lf)) re lmpăratul slavei, cel fără
înălţând pre Hristos întru toţi ·
Jr început, de carele se înfri- vecii.
„coşează puterile cereşti şi se
„cutremură cetele îng-ereşti, Apostoli, ceice sunteţi bună
„preoţi lăudaţi-l, popoare prea- adunare, păzitori ai lumii, lo-
„înălţaţi-1 întru toţi vecii". cuitori cereşti, mântuiţi-ne din
:X.~~~~~~~~~~~~~~ .
430 JOI
primejdii pre noi, cari vă lău- 1 Curgerea Iordanului oare-

dăm pururea. când a stătut de o parte şi de
A Treimii. alta. prin lovirea cojocului lui
Dumnezeească stăpânie cea Ilie prin Elisei; iar tu, o suflete
întreitstrălucitoare şi prea lu- al meu, acestui dar nu te-ai
minată, fire întocma slăvită şi
învrednicit pentru neînfrâ-
de un scaun, Părinte Ătotfăcă narea.
torule, Fiule şi D u h u 1e cel Elisei luând oarecând cojo-
Dumnezeesc; pre tine te laud cul lui Ilie, a luat dela Domnul
1n veci.
A •
dar îndoit; iar tu, o suflete al
A Născi:ttoarei de Dumnezeu. meu, acestui dar nu te-ai îm-
părtăşit, pentru neînfrânare.
Ca pre un scaun cinstit şi
prea înălţat să lăudăm neîn- Somaniteanca oarecând a
cetat popoare, pre Maica lui primit pre cel drept cu gând
Dumnezeu, pre ceeace singură bun; iar tu, o suflete, n' ai adus ·
este după naştere maică şi fe- în casă nici străin, nici călător.
cioară. Pentru aceasta te vei lepăda
Alt Irmos, al Canonului celui mare. afară din cămară, tânguindu-te.
Pre cela ce-l slăvesc oştile Minţii cei spurcate a lui Ghiezi
· „cereşti şi de dânsul se cutre- pururea te-ai asemănat, tică
„mură heruvimii şi serafimii, loase suflete; a căruia iubire
„toată suflarea şi zidirea, lău de argint leapădă-o măcar la
„daţi-1, bine-I cuvântaţi, şi-l bătrâneţe. Fugi defocul gheeneil
„prea înălţaţi întru toţi vecii". depărtându-te de răutăţile tale.
De două ori.
Tu, suflete, lui Ozia râvnind,
Milueşte-mă pre mine celce lepra lui întru tine îndoit o ai
am greşit; Mântui torule ri- luat; că cele necuvioase cugeţi
dică-mi mintea mea spre în- şi cele fărădelege faci; lasă cele
toarcere. Prim e ş t e-m ă pre ce ai şi aleargă la p o c ăin tă. ·
mine, celce mă pocăesc; milue-
şte-mă pre mine celce strig: De Niniviteni ai auzit suflete,
greşit-am ţ i e, mântueşte-mă; că s'au pocăit cătră Dumnezeu
nelegiuit-am, milueşte-mă. cu sac şi cu cenuşă; acestora
jl n' ai urmat, 'ci te-ai arătat mai
Ilie, celace s'a purtat în car, ,I
1
1
rău de cât toţi ceice au greşit
suindu-se în căruţa bunătăţilor, mai 'nainte de lege şi după lege.
s' a înălţat ca s p re cer oare- 1i
când, mai pre sus de cele pă I>e Ieremia cel din °roapa ·
i'1
. mânteşti; deci la suirea acestuia I'.I cu noroi ai auzit suflete, s carele

ii
cugetă, suflete al meu. 11 a plâns cu tânguire cetate a
~~~lf~m~~~~~~~~~~
• A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 431 •
şi lacrimi
Sionului a vărs a t. de pocăinţă şi umilinţă cu la-
Urmează vieţii lui cei plângă crimi.
toare şi te vei mântui. Hananeencii şi eu urmând
Iona a fugit în Tars, cunos- strig: milueşte-mă Fiul lui Da-
. când mai 'nain te întoarcerea vid l Mă ating de poală, ca ce-
. Ninivitenilor, că a cunoscut ca eace-i curgea sânge; plâng ca
. un prooroc milostivirea lui Marta şi ca Maria pentru Lazăr.
Dumnezeu; pentru că se feria Alabastru cu lacrămi tur-
· să nu mintă proorocia lui.
nând pre capul tău, Mântuito-
De Daniil ai auzit, o suflete, rule, ca nişte mir, strig ca pă
. cum a astupat guri 1e fiarelor cătoasa care cerea milă; rugă
în groapă; ai înţeles cum tinerii ciune aduc şi cer să iau iertare.
· ceice au fost cu Azaria, au stins De n'a şi greşit nimenea
. prin credinţă văpaia cuptorului pre~um eu, totuş primeşte-mă
cea arzătoare. milostive, Mântuitorule, şi pre
Pre toţi cei din legea veche mine carele cu frică mă pocăesc ·
i-am adus ţie, suflete, spre pildă; şi cu dragoste strig: greşit-am
urmează faptelor celor iubite ţie unuia, nelegiuit-am, milu- '
de Dumnezeu ale drepţilor şi eşte-mă.
~ fugi de păcatele celor vicleni. Milostiveşte-te Mântuito-
Drepte judecătorule, Mân- rule, spre zidirea ta şi mă caută ·
tuitorule, mi 1u e"ş te-mă şi mă ca un păstor pre mine, oaea cea
scapă de foc şi de groaza ce pierdută şi rătăcit fiind, răpe- '
voiu să petrec la judecată, du- şte-mă dela lup şi mă fă oae
. pre d r e p t a t e; iartă-mă mai întru păşunea oilor tale.
. 'nainte de sfârşit, prin fapte Cănd vei şedea judecător, ca
bune şi prin pocăinţă. un milostiv şi vei arăta slava
Ca tâlharul strig ţie: pomene- ta cea înfricoşată, Hristoase, o!
şte-mă l ca Petru plâng cu amar: ce frică va fi atuncea. Cuptorul
iartă-mă, Mântuitorule 1strig ca arzând şi toţi temându-se de
vameşul, lăcrămez ca păcă nesuferită judecata ta.
toasa. Primeşte-mi tânguirea, Cuvioasă. maicăMarie, roagă-te lui
nezeu pentru noi !
Duro~
ca oarecând a Hananeencii.
Maica luminii cei neapuse
Tămădueşte putrejunea sme- pre tine luminându-te, te-a
ritului meu suflet, Mântuito- deslegat de întunerecul păca
rule, unule tămăduitorule. Pu- telor; de unde primind tu darul
ne-mi doctorie vindecătoare şi Duhului, luminează Marie pre
untdelemn şi vin: lucrurile cele ceice te laudă cu credinţă.
~~~OO~rm?ă1fi&1t?i~~~~~~~~~~
~ M .
Cuvioasă maică Marie, roagă-te lui Dum- TRICÂNTARE

nezeu pentru noi !
Cântarea 9-a, glasul al 8-lea, Irmos :
Minune nouă, cu adevărat, u adevărat, Născătoare de
văzând întru tine Maică dum-
nezeescul Zosima, s' a spăimân C Dumnezeu te mărturisim
„pre tine Fecioară Curată, cei
. tat; că înger în trup vedea şi cu „mântuiţi prin tine, cu cete le
totul de minune s' a umplut, „cele fără de trupuri slăvindu-te
lăudând pre Hristos în veci. . ".
„pre t1ne
Cuvioase părinte Andrei, roagă-te lui Dum-
nezeu pentru noi ! Apostoli, ceice v-aţi arătat iz-
Ca celace ai îndrăzneală voare de ape mântuitoare, răco
către Domnul, Andrei cinstite, riţi sufletul meu cel topit de
lauda Critului, pre tine te rog: setea păcatului.
roagă-te, ca să aflu acum des- p re mine, celace înnot în no-
legare de legătura fărădelegii ianul pierzării şi sunt cufundat,
prin rugăciunile tale; ca celace mântueşte-mă Doamne cu
eşti învăţător pocăinţei şi mări dreapta ta, ca şi pre Petru.
rea cuvioşilor.
Ca ceice sunteţi sarea învăţă
A Treimii.
turilor celor dulci, uscaţi putre-
Binecuvântăm pre Tatăl, pre Fiul şi pre
Sfântul Duh, Domnul. junea gându 1u i meu şi goniţi '
· părinte celace eşti fără înce- întunerecul necunoştinţei.
put, Fiule cel împreună fără de A Născătoarei de Dumnezeu.
început, Mângâitorule cel bun, ca una ce ai născut bucuria
Duhule cel drept; Născătoruţe dă-mi plângere, prin carea să
al lui Dumnezeu Cuvântului, pot afla mângâere, dumnezeea-
Cuvinte al Tatălui celui fără în- scă Stăpână, în ziua cea viitoare.
ceput, Duhule cel viu şi făcător,
Alt Irmos:
Treime unime, milueşte-mă.
pre tine, ceeace eşti mijloci:
„toare între cer şi între pământ,
ca din nişte văpsele moho- „toate neamurile te fericim; că
râte s' a ţesut trupul lui Ema- „trupeşte a locuit întru tine pli-
nuil înlăuntru în pântecele tău, „nirea Dumnezeirii, Fecioară".
· Preacurată, ceeace eşti porfiră
înţelegătoare; pentru aceasta, Cu cântări te slăvim pre tine,
Născătoare de Dumnezeu, cu adunare lăudată a apostolilor,
adevărat pre tine te cinstim. că v-aţi arătat lumii luminători,
depărtând înşelăciunea.
Să Iăudl:1.m, bine să cuvântăm şi să ne închi-
năm Domnului cântând şi prea înălţându-l pre
dânsul intru toţi vecii.
cu mreaja voastră cea evange-
licească vânând peşti cuvântă-
Irmosu l : Pre cela.ce il măresc.„
·™zl
tori, îi aduceţi pururea mâncare de la Moisi facerea lumii, şi

lui Hristos, fericiţi Apostoli. toată' Scriptura cea aşezată de
A duceti-vă aminte pentru noi acela; care îţi povesteşte ţie de
apostoli întru rugăciunea voa- cei drepţi şi de cei nedrepţi;
stră către Dumnezeu, ca să ne din cari celor de al doilea, adică
ferim de toată ispita, rugă celor nedrepţi ai urmat, o su-
mu-vă, noi cari vă lăudăm cu flete 1 greşind lui Dumnezeu,
dragoste. iară nu celor dintâi.
A Treimii. Legea a slăbit, nu lucrează

Pre tine, Unimea cea în trei Evanghelia, şi toată Scriptura
feţe, Părinte, Fiule şi Duhule,
întru tine nu este băgată în ~
seamă; profeţii au slăbit şi tot
pre un Dumnezeu de o fiinţă
laud; pre Treimea cea întocmai cuvântul celui drept. Şi ranele ·
puternică şi fără început.
tale, o suflete 1 s' au îmmulţit,
1 nefiind doctor să te vindece.
Pildele Scripturii cei nouă îţi
Pre tine, Născătoare de prunc aduce ţie, ca să te ducă pre tine ·
şi Fecioară, toate neamurile te suflete spre umilinţă; râvneşte
fericim, ca ceice am scăpat prin dar dreptilor, iară de păcătoşi .
tine din blestem; că ai născut te leapădă şi îmblânzeşte pre
pre Domnul, bucuria noastră. Hristos cu rugăciunile, cu pos-
Alt Irmos, al Canonului cel mare. tul, cu curăţia şi cu smerenia.
~ Naşterea zămislirii cei fără de Hristos s'a făcut om, che-
„sămânţă este netâlcuită; rodul mând la pocăinţă pre tâlhari şi
„Maicii cei fără de bărbat este pre desfrânate. Suflete, pocăeş
„nestricat; că naşterea lui Dum- te-te, că s'a deschis uşa împă
„nezeu în oe ş te firele. Pentru răţiei acum şi o apucă mai
„aceasta pre tine toate neamu- 'nainte fariseii şi vameşii şi
„rile, ca pre o Maică mireasă a preacurvariiţh pocăindu-se.
„lui Dumnezeu, cu ·dreaptă
„credintă te slăvim".
Hristos s' a făcut om, împreu-
nându-se cu mine prin trup şi
Mintea s'a rănit, trupul s'a toate câte sunt ale firii cu voia
trândăvit, · duhul boleşte; cule-a plinit, afară de păcat; ară
vântul a slăbit, vieaţa s'a omo.- tându-ţi ţie, o suflete, pilda şi
rât, sfârşitul este lângă uşi. închipuirea smereniei sale.
Pentru aceasta, ticălosul meu Hristos pre vrăjitori i-a mân-
suflete, ce vei face când va veni tuit, pre păstori i-a chem a t,
Judecătorul să cerce ale tale? mulţimea pruncilor o a făcut
A dusu-ţi-am aminte suflete mucenici, pre bătrânul l-a slăvit
28 TRIODUL
434 JOI
şi pre văduva cea bătrână. Că vin prefăcând ; arătând întâia '
~ rora n'ai râvnit, suflete, nici lu- minune, ca tu să te prefaci, o
crurile, nici vieţii; ci vai ţie suflete.
când te vei judecat Hristos a întărit pre slăbăno
Postindu-se Domnul patru- gul cel ce şi' a ridicat patul şi pre '
zeci de zile în pustie, mai pre tânărul cel mort l-a înviat; pre
urmă a flămânzit, arătând firea fiul văduvei şi pre al sutaşului şi
cea omenească. Suflete nu te Samarinencei arătându-se, a în-
, lenevi; de va năvăli asupra ta chipuit mai 'nainte ţie suflete,
vrăjmaşul, cu postul departe îl slujba cea întru Duhul.
· goneşte dela picioarele tale. pre ceeace-i curgea sânge o
Hristos s' a ispitit, diavolul îl a tămăduit Domnul cu atingerea
ispitia, arătându-i pietrele ca să de poala lui; pre cei leproşi i-a
le facă pâini. In munte l-a suit curăţit, pre orbi i-a luminat şi
să vadă toate împărăţiile lumii pre cei şchiopi i-a îndreptat; pre
într' o clipeală. Teme-te, o sufle- surzi, pre muţi şi pre cea gâr- '
te, de înşelăciune; trezeşte-te, bovită până la pământ i-a tă
roagă-te în tot ceasul lui Dum- măduit cu cuvântul ; ca tu să ,
nezeu. te mântueşti, ticăloase suflete.
soaiele tămăduind, săracilor
rurtureaua cea iubitoare de
pustie, sfeşnicul lui Hristos, bine a vestit Hristos cuvântul.
glasul celuice strigă a glăsuit, 1
Pre şchiopi i-a vindecat, îm-
predicând pocăinţă: Irod a ,I p:e:ină cu ,vameşii a mâncaflt, cu ,
pacatoşii s a amestecat; su etu1
făcut fărădelege cu Irodiada.
Vezi dar suflete al meu, să nu te fetei lui Iair, cei moarte mai
prinzi în cursele celor fărăde dinainte, 1-a întors cu atingerea
lege, ci cuprinde pocăinţa. ma1n11.
A• ••
vameşul s'a mântuit şi păcă

In pustie a locuit Mergătorul toasa s' a înţelepţit; iară fariseul
înainte al darului, şi Iude ea lăudându-se, s'a osândit. Că va-
toată şi Samaria auzind au aler- meşul strig a: milostiveşte-te,
gat, şi şi-au mărturisit păcatele şi păcătoasa; milueşte-mă. Iară
I~
. lor, botezându-se voioşi; cărora, fariseul se,trufia strigând: Dum-
tu suflete, n'ai urmat. · nezeule, mulţumescu-ţi, şi cele-
Nunta cinstită este şi patul lalte graiuri ale nebuniei lui.
' neîntinat, că Hristos amândouă zacheu vameş a fost, dară s' a
le-a binecuvântat mai 'nainte, mântuit: şi fariseul Simon s'a
ospătându-se trupe ş te şi în smintit şi păcătoasa şi-a luat
Cana Galileei la nuntă apa în deslegare de iertare, dela celce
are puterea a ierta păcatele; credincios, carele te-a cunoscut
căreia sârgueşte de urmează, pre tine Dumnezeu, deschi- ·
suflete. de-mi şi mie uşa slăvitei tale
împărăţii.
N'ai râvnit păcătoasei, o tică
losul meu suflete, carea luând Făptura s' a mâhnit văzându
alavastrul cu mir, cu lacrimi a te răstignit; munţii şi pietrile
uns picioarele Domnului şi cu de frică s'au despicat, pământul
părul le-a şters. Căci i-a rupt s'a cutremurat şi iadul s'a golit;
zapisul păcatelor ei ce 1or de şi s' a întunecat lumina zile vă
demult. zându-te pre tine, Iisuse, cu
Cetăţile cărora le-a dat Hri- trupul pre cruce pironit.
stos buna vestire, ştii, suflete al Roduri vrednice de pocăinţă ·
meu, cum s'au blestemat; te- să nu ceri dela mine; că tăria
me-te de pildă, să nu te faci ca mea întru mine a lipsit. Dăru
acelea; care asemănându-le eşte-mi inimă pururea umilită
Stăpânul cu Sodoma, până Ia şi sărăcie duhovnicească; ca
iad le-a osândit. să-ţi aduc acestea ca o jertfă
să nu te arăţi, o suflete al primită, unule Mântuitorule.
meu, mai rău pentru desnădăj- Judecătorul meu şi cunoscă
. duirea, auzind credinţa Hana- torule, celace vei să vii iarăş cu
neencei, pentru carea cu cuvân- îngerii să judeci lumea toată;
tul lui Dumnezeu s' a tămăduit atuncea văzându-mă cu ochiul
. fica ei. Strigă din a d â n c u 1 tău cel blând, să te milostiveşti
inimii, ca şi aceea lui Hristos: şi să mă milueşti Iisuse, pre
Fiul lui David, mântueşte-mă mine carele am greşit mai mult
şi pre mine. de cât toată firea omenească.
Milostiveşte-te, mântueşte Cuvioasă maică Marie roagă-te
pentru noi!
lui Dumnezeu
mă Fiul lui David, milueşte-mă Toate cetele îngereşti şi adu-
celce ai tămăduit cu cuvântul
nările omeneşti le-ai spăimântat
tău pre cei îndrăciţi, şi glasul
cu vieaţa ta cea minunată; ca
cel milostiv, ca şi tâlharului,
cei fără de trup vieţuind şi firea
grăeşte-mi: amin zic ţie, cu
covârşind; pentru care ca şi
mine vei fi în rai, când voiu
cum ai fi fost fără materie, te-ai
· veni întru slava mea.
suit cu picioarele pe apă, Ma-
Tâlharul te-a hulit; tâlharul rie, şi Iordanul ai trecut.
ca Dumnezeu te-a cunoscut 1Că Cuvioasă maica Marie roagă-te lui Dumnezeu
amândoi împreună pre cruce pentru noi 1
erau spânzuraţi. Dară, o mult Fă milostiv pre Ziditorul pen- .
· Indurate 1 Ca şi tâlharului celui tru noi, ceice te lăudăm pre
'w·,~~~~ ~W@lpjb
436 JOI
tine cuvioasă Maică, să ne f e- reşti suflete al meu, rău te-ai '

rească de răutăţi şi de· neca- rănit de păcatele tale, dându-te
zurile care ne împresoară. Ca vrăjmaşilor celor neînţelegători;
,
mântuindu-ne, să slăvim neîn- ci având vreme acum cu urni- . .
cetat pre Domnul, celce te-a linţă: Nădejdea celor fără de
slăvit pre tine. nădejde, vieaţa celor desnădăj- ·
Cuvioase părinte, Andrei, roagă-te lui Dum- duip, Mântuitorule ridică-mă
nezeu pentru noi.
şi mă mântueşte.
A ndrei cinstite şi părinte de Martirica.
· trei ori fericite, păstorul Cri-
Cu platoşa credinţei îm-
tului, nu încet a rugându-te
brăcându-vă bine, şi cu chipul
pentru ceice te laudă, ca să ne
ferim de toată mânia, necazul crucii într' armându-vă, ostaşi '
şi stricăciunea şi de greşeli ne-
viteji v' aţi arătat; tiranilor băr
băteşte aţi stătut împotrivă şi '
cuvioase, noi ceice cinstim pu-
înşelăciunea diavolului aţi sur-
rurea pomenirea ta cu credinţă.
pat; biruitori făcându-vă, cunu-
Slavă, a Treimii.
nilor v'aţi învrednicit. Rugaţi-vă
Treime sfântă, ceeace eşti de lui Hristos pentru noi, ca să ,
o fiinţă, Unime în trei ipostasuri, mântuească sufletele no astre.
pre tine te lăudăm ; pre Tatăl Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
lăudând, pre Fiul slăvind şi Du-
P rimeşte suspinurile robilor
hului închinându-ne, unui
tăi Preacurată Fecioară Născă
· Dumnezeu într'o fire cu ade-
. vărat; vieţii şi vieţilor, împă toare de Dumnezeu, şi te roagă "
răţiei celei fără de început.
neîncetat, să se dăruească nouă
pace şi deslegare de păcate.
Şi cetim şi Ceasul întâi, fără Catismă.
C etatea tapăzeşte-o Prea- După Sfinte Dumnezeule... zicem la toate
curată Născătoare de Dumne- Ceasurile Condacul :
zeu; întru tine aceasta cu
că · Suflete al meu, suflete al meu.„
· credinţă împărăţind, întru tine La Ceasul al treilea, Catisma a 9-a.
să şi întăreşte, şi prin tine bi- La Ceasul al şaselea, Catisma a 10-a.
. ruind, înfrânge toată supărarea,
robeşte pre vrăjmaşi şi îndrep-
tează pre supuşii ei.
La ceasul al şaselea
Şi iarăşi Irmosul:
Troparul prorociei glasul al 6-lea.
Luminânda glasului de trei ori. ndurate, îndelung răbdăto

LA STIHOAVNĂ.
][
-- rule, atotputernice Doamne
Stihira de două ori, glasul al 8-lea. trimite mila ta preste poporul
C ăzând în căile cele tâlhă... tău.
Domnul a împărăţit, să se bucure pământul.
JOI SEARA
Stih:
Să se veselească ostroave multe. A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ
După Psalmul cel începător, cetim în locul
Din proorocia Isaiei cetire. Catismei 18-a, Catisma a 12-a.
Cap. 42, Vers. 5. Şi tocăm mai devreme pentru osteneala
privigherii ce a fost.
. şa zice Domnul Dumnezeu, celce
· ~ au făcut cerul şi l-a aşezat, celce La Doamne strigat-am.„ Punem stihirile pe
~'!ii~ a întărit pământul şi cele de pe 10, şi cântăm Stihirile zilei, glasul al 8-lea,
Pr el, şi dă suflare poporului ce singur glasul.
este pre dânsul şi duh celorce umblă
pre dânsul: Eu, Domnul Dumnezeu, nsumi de voia mea m-am des-
chematu-te-am întru dreptate, şi te voi
întări, şi te-am dat spre legătura nea-
mului meu, spre luminare păgânilor. Ca să
deschizi ochii orbilor, să scoţi din legături pre
li brăcat de podoaba bunătă
ţllor pentru neascultarea mea
cei legaţi şi din casa temniţii pre ceice şed cea dintâiu; iară acum m-am
întru întuneric. Eu sunt Domnul Dumnezeu,
acesta îmi este numele ; slava mea altuia nu îmbrăcat într'însa P~,11 pogorî-
o voiu da, nici bunătăţile mele celor ciopliţi.
Cele din început i:ată au venit, şi cale nouă,
rea ta la mine, cuvin~ lui Dum-
care eu le vestesc şi mai 'nainte până a se nezeu; că nu m-ai trecut cu
veseli, s'au arătat vouă. Cântaţi Domnului vederea, pre mine cel rănit de
cântare nouă ; stăpânirea lui, slăviţi numele
lui dela marginile pământului, ceice vă pogo- cumplitele patimi şi călcat în
rîţi în mare şi umblaţi cu corăbii printr'însa,
ostroavele şi ceice locuiţi într'insele. Vese- cale ca de nişte tâlhari ; ci cu
leşte-te pustie şi satele ei, sălaşurile şi ceice
locuesc în Cbidar, veseli-se-vor ceice locuesc
puterea ta cea p~ea tare ajutân-
in pietre, din vârful munţilor vor striga. Da- du-mă, m-ai învrednicit folosin-
vor lui Dumnezeu slavă, bunătăţile lui în os- ţei tale, mult milostive.
troave le vor vesti. Domnul Dumnezeul pute-
rilor va ieşi şi va sfărâma războiul, deştepta-va De două ori.
râvnă şi va striga asupra vrăjmaşilor săi cu
tărie. Tăcut-am din veci, au doar şi pururea Martirica.
voiu tăcea şivoiu răbda ? Răbdat-am ca ceeaee
naşte, desrădăcina-voiu şivoiu usca împreună. Mucenicii Domnului tot locul
"' 'Pustii-voiu munţi şi dealuri, şi toată iarba lor sfinţiţi şi toată boala tămăduiţi;
voiu usca şi voiu pune râurîle ostroave .şi
bălţile le voiu usca. Şi voiu scoate orbii la şi acum rugaţi-vă, să mântu-
, calea care n'au ştiut, şi voi îace pre ei să
umble pre <!ărările care nu le""..au cunoscut ; ească sufletele noastre din cur-
face-voiu lor întunerecul lumină şi cele colţu
roase netede, acestea sunt celece le voiu face
sele vrăjmaşului, rugămu-vă.
. lor şi nu-i voiu părăsi ;pre ei. Alte Stibiri, glasul 1-iu.
Podobia Prea lăudaţilor mucenici...
Cântaţi Domnului cântare nouă, că lucruri Pironindu-te DO am ne pe
minunate a făcut Domnul!; mântuitu-I-a pre c r u c e, ai rupt z a p i s u I lui
ei dreapta 1ui. Adam cu dumnezeeasca sulită;
Stih: pentru aceasta rupe legăturile
Văznt"".RU t00ite margmid:e pământului mântui- mele Cuvinte, ca să jertfesc ţie
• 'rea Dumnezeului nostru. CU credinţă jertfă de laudă, bu-
La ceasul al nou!ea, Catisma a 11-a. CUtându-mă; că am aflat acum '· i
~:@-~~~ID~"9:t~~
438 JOI
vremea cea bine primită a pos- Dela Facerea cetire.

tului, carea o ai dat spre mân- Cap. 18. Veri 20.
tuirea tuturor. i a zis Domnul : strigarea Sodo-
mei şi a Gomorei s'a îmmulţit ,
· spre mine şi păcatele lor sunt
mari foarte. Deci, pogorându-mă
Luminându-se Moi s i oare- "'~ voiu vedea de fac după strigarea
când cu lumina postului, a văzut v lor, care vine la mine ; iar de nu, să
, ştiu. Şi întorcându-se de acolo bărbaţii
slava lui Dumnezeu. Acestuia ;, au venit în Sodoma ; iar Avraam încă
râvnind, smeritul meu suflete, s a maintea Domnului. Şi apropiindu-se Avraam
a zis : să nu pierzi pre cel drept cu cei ne-
cinsteşte cu faptele postului şi credincioşi, şi va fi dreptul ca cel necredin-
cios ? De vor fi cincizeci de drepţi în cetate,
ale rugăciunii pre celce şi-a în- au doară pierde-vei pre ei? Au nu vei ierta
tins palmele pre cruce pentru tot locul pentru cincizeci de drepţi, de vor fi
într'însa? Nici cum nu vei face după cuvân-
tine, din bunătatea sa; ca să tul acesta, ca să ucizi pre cel drept împreună
dobândeşti
...,
desfătarea cea dum- cu cei necredincioşi şi să fie dreptul ca şi
cel necredincios, nici cum. Tu, cel ce judeci
nezeeasca. tot pământul, au nu vei face judecată ? Şi a
zis Domnul : de se vor afla în cetatea Sodo-
mei cincizeci de drepţi, voiu ierta toată ce-
tatea şi locul pentru dânşii. Şi răspunzând
Altă Stihiră,glasul al 6-lea. Avraam a zis : acum am început a grăi către
Podobie : Cu Arhanghelii să cântăm„. Domnul meu, şi eu sunt pământ şi cenuşe.
Dar de vor fi mai puţini de cincizeci de drepţi,
să fie patruzeci şi cinci, au pierde-vei pen-
Jnchinându-ne Hristoase tru patruzeci şi cinci toată cetatea ? Şi a
crucii tale cei făcătoare de zis: nu o voi pierde de voiu afla acolo patru-
zeci şi cinci. Şi a adaos a grăi către Domnul,
vieaţă, pentru bunătatea ta spre şi a zis : dar de se vor afla acolo patruzeci ?
Şi a zis: nu o voiu pierde pentru acei patruzeci.
noi cea nespusă şi nemăsurată; Şi a zis : să nu fie ceva Doamne de voi mai
„ şi cu dânsa luminându-ne su- grăi: Dară de se vor afla acolo treizeci ? Şi a
~ tletele, te lăudăm neîncetat, ru- zis : nu o voi pierde de voi afla acolo treizeci.
Şi a zis : pentrucă pot grăi către Domnul, dară
~ gându-te să săvârşim curgerea de se vor afla acolo douăzeci? Şi i-a zis : nu
o voi pierde de voiu afla acolo douăzeci. Şi
&~ postului cu veselie şi cu bucurie; a zis : să nu fie ceva Doamne, de voi mai grăi
~.A şi să ajungem să lăudăm patimile încă odată. Dar de se vor afla acolo zece?
Şi a zis : nu o voi pierde pentru acei zece.
~ tale Doamne, prin care ne-ai Şi s'a dus Domnul dupăce a încetat a grăi lui
Avraam, şi Avraam s'a întors Ia locul său.
mântuit pre noi.
Prochimen, glasul al 6· lea.
Şi patru din Minei. Strigaţi Domnului tot pământul.
Slavă, Şi acum, a Crucei-Născătoarei.
Stih:
Slujiţi Domnului întru veselie.
IEŞIRE. Lumină lină ...
Dela Pilde cetire.
Prochimen, glasul al 7-lea. Cap. 16, Vers 18; Cap. 17 v. 1-18.
parte prăzi cu cei ce fac strâmbătate. Cel în- cel rău la inimă, nu va putea. Cel ce-şi face
ţelept în lucruri este aflător de bunătăţi, şi casă înaltă, caută sfărâmare. Şi cel ce se le-
celce nădăjdueşte întru Dumnezeu, fericit este. veşte a învăţa, va cădea în rele. In toată vre-
Pre cei înţelepţi şi pre cei pricepători îi chiamă mea să aibi tu prieten, fraţi în nevoi de treabă
răi; iar cei cu cuvinte dulci mai mult se vor să fie, că pentru aceea se fac.
auzi. Izvor de viaţă este priceperea celor ce Şi cealaltă rânduială a Liturghiei cei mai
o agonisesc ; iar învăţătura nebunilor este rea. înainte sfinţite ; la care ne împărtăşim cei
Inima înţeleptului cunoaşte cele din gura sa vrednici şi cu sfintele Taine ale lui Hristos.
şi în buze poartă pricepere. Fagur de miere
sunt cuvintele bune şi dulceaţa lor tămăduire
sufletului. Sunt căi, care se par omului a fi
drepte ; iar cele mai de pre urmă ale lor
caută în fundul iadului. Omul întru ostenele
Cade-se a şti
se osteneşte luişi, şi abate de la sine pieirea
sa ; iar cel îndărătnic în gura sa îşi poartă Că de se va întâmpla sărbătoarea Bunei-Ve-
pierirea. Omul fără de minte îşi sapă luişi stiri întru această zi, să se mute Canonul cel
rele şi în buzele sale adună foc. Omul îndă mare şi să se cânte mai 'nainte Luni seara.
rătnic împarte rele şi celor răi aprinde făclia
Iar praznicul să se cânte întru această zi ne-
înşelăciunii şi desparte pe prieteni. Omul fără
schimbat, precum se arată la litera V.
delege amăgeşte pre prieteni, şi îi duce pre
ei la căi nu bune. Celce'şi întăreşte ochii săi,
gândeşte îndărătnicii, şi cel ce-şi muşcă bu-
zele sale, alege toate relele. Acesta este cup-
torul răutăţii. Cunună de laudă sunt bătrâne
ţele ; şi în căile dreptăţii se află. Mai bun este
omul cel mult răbdător, decât cel tare şi omul Vineri a cincea Săptămână
celce are minte, decât lucrătorul cel mare de
pământ; şi cel ce-şi stăpâneşte mânia mai LA UTRENIE
bun este de cât celce ia cetate tare. In sânul Treimicile glasului. Apoi Catisma 13, 14 şi 15.
celor nedrepţi intră toate cele nedrepte ; iar După întâia Stihologie, zicem Sedelnele Crucii
cele drepte toate sunt dela Domnul. Mai bună din Octoih ; precum şi a Născătoarei de Dum-
este o bucată de pâine cu dulceaţă în pace, nezeu. După a doua Stihologie, zicem această
decât casa plină de bunătăţi şi decât jertfe Sedealnă, glasul 1-iu.
nedrepte cu vrajbă. Sluga cu minte stăpâneşte
pre stăpânii cei neînţelepţi şi împarte părţi ~m Podobia: Mormântul tău, Mântui-
1
între fraţi. Precum se lămureşte în cuptor , >< . torule„.

aurul şi argintul, aşa inimile cele alese dela
Domnul. Cel rău ascultă de limba călcătorilor
de lege ; iar dreptul nu se uită la buzele ·Î insu-ţi-ai
Hristoase pal-
mincinoase. Celce râde de sărac, mânie pre - mele ~ lemn, vinde-
celce 1-a făcut pre el; iar celce-1 milueşte, se
va milui; celce-i pare bine de celce piere, nu când rana lui Ă d a m
va fi fără de vină. Cununa bătrânilor sunt fiii "' cu ranele tale. Pentru
fiilor, şi lauda fiilor sunt părinţii lor. Celui
credincios toată lumea îi este câştigare ; iar aceasta te rog, vindecă ranele
celui necredincios nici un ban. Nu sunt cu-
vioase celui nebun buzele drepte, nici celui mele, pe care le-a pus în su-
drept buzele mincinoase. Plata darurilor este
învăţătura la cei ce se ţin cu dânsa, şi ori
fletul meu înşelătorul, şi mă în-
încotro se întorc îi îndreptează pe ei. Celce vredniceşte a sluji ţie Mântui-
acopere strâmbătăţile, caută prieteşug ; iar
celce urăşte a le acoperi, desparte prietenii
torule, cu rugăciune şi cu post.
şi casnicii. Groaza milueşte inima înţeleptului ; Slavă,
\ot •aceasta.
iar cel neînţelept bătut fiind, nu simte. Pricini , t ' ' '·
scorneşte tot cel rău; iar Domnul înger ne- Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
milostiv va trimite lui. Cade purtarea de grije
pre omul cel înţelept; iar cei nepricepuţi cu-
Va"' zaA ndu-te Hr1·stoase, Mai·-
getă rele. Celce răsplăteşte rele pentru bune, ca ta cea CU totul fără prihană,
nu se va muta răul din casa lui. Putere dă
cuvintelor începerea dreptăţii; iar împere- tins pe cruce mort, a strigat:
cherea şi răsboiu1 merge înaintea scumpetei. Fiul meu cel fără început îm- vi·î
Celce judecă pre cel drept a fi strâmb şi pre ~1:\•,
cel strâmb a :l'i drept, necurat este şi urât preună cu Tatăl şi cu Duhul, .
înaintea lui Dumnezeu. Pentruce sunt avuţii "" d l"'
.?'11 celui neînţelept? Că a dobândi înţelepciune
A
Ce este aceasta ran Uia a a ta

t';tL ~-~ .. _ ~ __ _ y· . ,___ _,,..,.„.G\t1
~>;<:,~t!ef·t!':'~~~~i?t~~~~~V-.'.'l~~~.-~i~~~~~i'>Wi1~'1
~=--s~::c~.u:r,~~..L~~~~~~J3~~~ --~ ,?.~~~ 'J \r ~C9fJJ„
440 VINERI
nespusă? Prin carea ai mântuit, gherea mântuirii, nouă celorce

Indurate, zidirea mâinilor tale zăceam întru pierderea cea mai ·
celor preacurate. de jos, Doamne. Pentru aceasta
După a treia Stihologie, Sedealna, glasul a pre tine cu credinţă te slăvim.
6-lea.
lnvredniceşte Mântuitorule
Podobia: Nădejdea cea bună a lumii...
pre robii tăi, ca luminându-se
Cruce, păzitoarea lumii, în- cu lumina inimii, să vadă ziua
grozirea draci 1or, învredni- patimii tale şi purtătoarea de
. ceşte-ne a trece rămăşiţa po- vieaţă învierea ta, lăudând pu-
stului cu cunoştinţă curată, pre terea împărăţiei tale.
noi ceice te avem în toată vre- A Născătoarei de Dumnezeu„.
. mea f o 1o s i t o a r e nebiruită;
. îndreptând sufletele no astre Văzându-te pre cruce ridicat,
înaintea lui Hristos, lemnule Preacurata s' a tânguit, fiind ră
nită la inimă şi a zis: p e n t r u ~
binecuvântat 1
milostivirea îndurărilor t a 1e,
• Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
Doamne, ai răbdat patimi, dă- ~
ruind nepătimire tuturor.
~~ Fecioară curată şi cinstită, Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, glasul
· mărirea îngerilor, când ai stătut al 6-lea.
înaintea crucii Fiului şi Dum- Irmos : De noapte mânecând„.
nezeului tău, nesuferind a ve- Pre cruce au întins şi au pi-
dea ocările vrăjmaşilor ai stri- ronit jidovii mâinile tale iubi-
gat cu durere, ca o Maică: cum torule de oameni, împungând ·
rabzi, o iubitorule de oameni, şi coasta ta cu suliţa; şi toate
. îngrozirile tuturor? Slavă înde- le-ai suferit Hristoase, ca să ne
lung răbdării tale. mântuim noi.
Psalmul 50.
Prin mâncarea din 1e m n a
TRICÂNTAREA lui Iosif.
murit oarecând Adam, iară prin
Se ceteşte Cântarea 5-a din Psaltire.
lemnul crucii iarăşi a aflat vieaţa,
Cântarea 5-a, glasul 1-iu, Irmos :
prin carea, Indurate, se îndul- ·
Celace ai luminat... ceşte iarăş cu desfătarea înlă
Celace ai în t i n s cerul ca o
piele ţi-ai întins palmele pe
· cruce, prea bunule Iisuse. Pen-
untrul raiului.
Slavă, a Treimii.
Una în fire Treime te laud ~

tru aceasta mă rog ţie: milo- pre tine, Unimea cea fără în-
stiveşte-te spre mine cel întins
ceput, cea nezidită, cea stăpâ
· de bântuelile vrăjmaşului. nitoare şi împărăţitoare şi prea ·
A dormit-ai pre cruce Iisuse desăvârşit; pre Dumnezeu, lu-
prea bunule, dându-ne prive- mina şi viaţa, şi făcătorul lumii.
. A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 441
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. pre Domnul, şi să-l prea înălţe

Intru naşterea ta cea mai întru toţi vecii.
presus de fire cinstită, legile Cu izvoarele milostivirii tale
firii prin tine arătat se dezleagă; Indurate curăţeşte-mi inima
· că fără de sămânţă ai născut mea cea spurcată şi întinată cu
pre Dumnezeu, celce s'"a născut , muşcarea păcatului; şi mă în-
din Tatăl mai'nainte de veci. vredniceşte Hristoase Iisuse, a
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. izvorî râuri de umilinţă ca să
Cinstesc crucea, suliţa şi pi- strig ţie : bine să cuvinteze toată
roanele tale, stăpâne; că prin- făptura pre Domnul şi să-l prea
tr' nsele ne-ai liberat din strică înalţe întru toţi vecii.
ciune, cu patima ta Hristoase, A Născătoarei de Dumnezeu...
făcându-ne nemuritori. Năstrapă dumnezeească te
Irmosul: cunoaştem pre tine Fecioară,
De noapte mânecând iubito- care ai avut întru tine mana cea
„rule de oameni, mă rog, lumi- prea cinstită a Dumnezeirii; si- ~
„nează-mă şi mă îndreptează la criu, masă, sfeşnic, scaun al lui
„poruncile tale, şi mă învaţă Dumnezeu, palat şi pod, carele
· „Mântuitorule să fac voia ta". duci la vieaţa cea dumneze-
ească, pre ceice cântă: bine să ~
cuvinteze toată făptura pre
Minunea cea maipresus de fire.„
Domnul şi să-l prea înalţe întru
âmpit-ai, Mântuitorule, bol- toţi vecii.
T
. ~ durile vicleanului, pironin-
du-te pe lemn cu piroane; cu
Alt Irmos:
Urmând cântării tinerilor ...
cunună de spini te-ai încununat
cu ocară, desrădăcinând spinii H ristos se răstigneşte, şi eu „
. călcării de poruncă. Pentru vieţuind cânt împreună cu

tinerii: binecuvântaţi lucrurile
aceasta cântând, strigăm: bine
să cuvinteze toată făptura pre
Domnului pre Domnul şi-l prea
. Domnul şi să-l prea înalţe întru înălţaţi întru toţi vecii.
toţi vecii. L urnea scăpând din strică
Îinsu-ţi-ai Hristoase pe
ciune prin răstignirea ta, cântă
· cruce palmele, adunând nea- împreună cu tinerii: binecu-
mul omenesc spre cunoştinţa vântaţi lucrurile Domnului pre
ta; şi ai primit a se împunge cu Domnul şi-l prea înălţaţi întru
toţi vecii.
suliţa coasta ta, izvorând izvorul
· mântuirii, nouă celorce cântăm: Bine-cuvântăm pre Tatăl...
~ bine să cuvinteze toată făptura Treime întocmai slăvită, Uni-
';:f ~'Jîl
.~.~~~-il&m~
442 VINERI
me de o fiinţă, Părinte, Fiule şi carea ai vindecat de veninul

Duhule, mântueşte-mă pre răutăţii şarpelui toate neamu-
mine, carele cu credinţă te laud rile, care se închină ţie.
pre tine şi te preaînalt întru
toţi vecii.
In groapa trândăviei zăcând
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu : şi având pi a t r a nepriceperii,
~ A V W
carea ma 1mpresoara, ca sa nu
Inchinu-mă naşterii curatei înţeleg Mântuitorule cuvântul
Născătoarei de Dumnezeu, cân·
tău cel pururea viu şi să nu simt
tând împreună cu tinerii: bine- frica ta; milostiveşte-te şi mă
cuvântaţi lucrurile Domnului
mântueşte cu mila ta, mult în-
pre Domnul şi-l prea înălţaţi durate.
14 întru toţi vecii.
Laud crucea ta Mântuito- Stăpână,ceeace eşti mai pre-

rule, prin care m' am mântuit, sus de toţi, arată-mă mai presus
. cântând împreună cu tinerii: de răutatea patimilor, pre mine
binecuvântaţi lucrurile Dom- carele te slăvesc pre tine ade~
n u 1u i pre Domnul, şi-l prea vărat Născătoare de Dumnezeu,
înălţaţi întru toţi vecii. şi laud naşterea ta ceeace se
Irmosul: cinsteşte cu necuprinderea de
minte, Preacurată de Dumne-
zeu dăruită.
Urmând cântării tinerilor,
„strig împreună cu dânşii : bine- Alt Irmos:
„cuvântaţi lucrurile Domnului Naşterea zămislirii...
„pre Domnul şi-l prea înălţaţi răstigneşti şi pre mine mă
Te
' „întru toţi vecii". mântueşti; mori, şi pre mine mă
Cântarea a 9~a, Irmos: înviezi; o, ce milostivire 1O, iu-
Chipul naşterii tale cei curate„. birea ta de oameni! Cine a vă-
11/ăzut-a Ilie pre Domnul în zut, cine a auzit? Stăpânul să ia
Vi_ vânt prea subţire, subţiin- moarte văzută p e n t r u robi?
du-şi mai 'nainte ttupul cu adă- Drept aceasta, laudă fie nes-
ogirea rugăciunilor şi cu postul; pusei bunătăţii tale, Doamne.
căruia râvnind, suflete al meu, Soarele a apus, dacă te-a vă
leapădă grosimea desfătărilor, zut răstignit; cum n'ar fi apus,
ca să vezi pre cel dorit. văzând ocara Făcătorului său?
I nălţând mai 'nainte Moisi Ba încă şi toată făptura clătin
şarpele pre lemn, Mântuitorule du-se împreună cu răstignitorii,
k a închipuit înălţarea ta cea de
• au strigat: tu eşti Dumnezeul
;,I pre cruce, prea bunule; prin tuturor! 1
~
i :i1,,,...- .,. . , , ,. . - -„~__,,,,..--..,.,....._~~ - - ._ ""-•• ...,...-.""" ~~ ~ ~ ...- - ,., ,.
.i
~-,,..,.._n~~
ţ. . ~,::.Ji;:;:;:'f!;v-.~t~ ns.::Y,i;i.;;:,<YJ'hcv-;r;;:ulfJ;~::(:;ţ'j:.:;,<;,;-;J~~y.-c.eţfi;;>::J>1~~r,;jh:"<Q~if77-,..• · , • :;:r-: :'l'\-....1107 "itN''f1r'\:~
t:~~ţf~,,{t<~"'>.~~~~~l'~ ro.'"~ A ~\.l '6" ~ ",,I '/)e,1
Slavă, a Treimii. „a lui Dumnezeu, cu dreaptă

Unule născătorule al unuia, „credinţă te slăvim.
Părinte al Fiului celui unul năs
cut şi unule Fiule al unuia, lumi...
LA STIHOAVNĂ
. năşi raza luminii, şi unule Du-
hule Sfinte, numai al unuia Du-
mnezeu, carele eşti cu adevărat C elace te-ai pironit îm-
Domn al Domnului; o Treime, preună cu tâlharii pre cruce
Unime sfântă, mântueşte-mă Hristoase Dumnezeule, şi cu
pre mine celce grăesc de Dum- rana ta ai tămăduit firea ome-
nezeirea ta. nească, nu mă trece cu vede-
rea pre mine, carele am căzut în ~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu :
ţiitori de drumuri cei fără mate-
Minunea naşterii tale mă spăi rie şi în tâlharii cei fără de tru-
mântează ceeace eşti cu totul puri; m-am desbrăcat printr'în-
fără prihană; cum ai zămislit şii de bogăţia bunătăţilor şi rău
fără de sămânţă pre cel ne cu- m-am rănit, şi nu pot să mă tă
. prins? Spune, cum ai r ă m a s măduesc dela nici unul din cu-
, Fecioară, după ce ai născut ca rioşi; căci sunt mai mort având
o Maică? Acest lucru care este prea scurtă rămăşiţă de vieaţă;
maipresus de fire, cu credinţa fără numai singură nădejdea
primindu-l, celuice s' a născut te mea fiind spre tine, celace dai
închină; căci câte voeşte le şi vieaţă morţilor, leagă-mi ranele,
poate. izvorându-mi bunătatea ta, u-
Slavă ţîe, Dumnezeul nostru.„ nule iubitorule de oameni.
p entru noi au răbdat patimă Martirica:
toate mădularele tale: capul, Ce văvom numi pre voi
pumni; obrazul, palme; mânile, sfinţilor? Heruvimi. Că întru
piroane şi coasta, suliţă şi mai 1
voi s' a odihnit Hristos; Sera-

ales cruceao S 1a Vă nespusei fimi. Că neîncetat l-aţi slăvit
milostivirii tale, Mântuit or u 1 pre El; sau îngeri? Că de trup
nostru. v'aţi lepădat; sau puteri. Că cu
lm1osul: minuni lucraţi. Multe sunt nu-
Naşterea zămislirii cei fără mirile voastre şi mai mari da-
· „de sămânţă este netâlcuită, rurile; rugaţi-vă să se mântu-
„rodul Maicii cei fără de bărbat ească sufletele noastre.
„este nestricat; că naşterea lui Slavă., şi
acum, a Crucii-Născătoarei de
· „Dumnezeu înoeşte firile. Pen- Dumnezeu.
. „tru aceasta pre tine toate nea- Podobia O preaslăvită minune ...
„murile, ca pre o Maică mireasă O preaslăvită m (nu n e 1 O,
444 VINERI
taină nouăl O, lucru înfricoşatl pre el cu dreptate împărat, şi toate căile lui
drepte. Acesta va zidi cetatea !mea, şi va în-
Fecioara a zis, dacă te-a văzut toarce robia poporului meu; nu cu preţ, nici
cu daruri, zice Domnul Savaot. Aşa zice Dom-
răstignit pre cruce în mijlocul nul Savaot : ostenit-a Eghipetul şi neguţătoria
a doi tâlhari, pre tine, carele Etiopilor şi oamenii cei înalţi din Savaim la
tine vor trece şi ţie vor fi robi şi după tine
te-a născut fără durere şi fără I vor umbla legaţi de mâini cu cătuşi şi vor
stricăciune: cum te-a pironit I veni şi se vor închina ţie şi către tine se vor
I ruga, că întru tine este Dumnezeu şi nu este
pre cruce poporul cel fărăde Dumnezeu afară de tine. Că tu eşti Dumne-
zeu şi n'am ştiut, Dumnezeul lui Israil Mân-
. lege şi nemulţumitor, inima tuitorul. Inîrunta-se-vor şi se vor ruşina toţi
mea, Iisuse prea dulce 1 i
împrotivnicii lui şi vor umbla întru ruşine.
Inoiţi-vă către mine ostroave. Israil se mântu-
La Ceasul întâi, Catismă nu este. eşte dela Domnul cu mântuire veşnică ; nu se
vor înfrunta, nici se vor ruşina mai mult până
La Ceasul al treilea, Catisma 19. în veac. Aşa zice Domnul, celce a făcut cerul.
La Ceasul al şaselea, Catisma 20. Prochimen, glasul al 4-lea.
Doamne auzi rugăciunea mea şi strigarea
mea la tine săvie.
Stih:
La ceasul al şaselea. Nu întoarce faţa ta dela mine.
Troparul proorociei, glasul al 6-lea La Ceasul al nouălea. Catismă nu este.
, rea lăudat eşti Hristoase

, Dumnezeul nostru,
celace clăteşti pămân VINERI SEARA
tul, ca să se întoarcă
şi să se mântuească cei- A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ
După Psalmul de seară cel obişnuit,
. ce locuesc pre dânsul; şi iarăş Catisma a 18.
cetim
îl întăreşti pentru bunătatea ta La Doamne strigat-am, punem Stihirile pe 10,
şi pentru nespusa milostivire. şi cântăm Stihira zilei, glasul al 6-lea, singur
· Pentru rugăciunile Născătoarei glasul.
de Dumnezeu, milueşte-ne _____,,,„şind din dumnezeeştile
pre noi. tale porunci, ca din Ieru-
acum, tot acesta :
Slavă, şi salim şi ajungând la ~pa
Prochimen, glasul al 8-lea. timile lerihonului, târân-
Milă şi judecată voiu cânta ţie, Doamne. du-mă de deşarta slavă
Stih: a grijilor lumeşti, am căzut în
Cânta-voiu şivoiu inţelege în cale fără prihană... tâlharii gândurilor. Desbrăcân
Din Proorocia lui Isaia cetire. du-mă aceia de veşmântul da-
Cap. 45, Vers 11. rului moştenirii fieşti, zac în
şa zice Domnul Dumnezeu, sfân-
tul lui Israil, celce a făcut cele
rane ca şi cum aş fi fără suflare ;
~"Tf il'\i' viitoare : Mă întrebaţi pre mine şi preotul viind şi văzându-mi
de fiii mei, şi'mi porunciţi mie
de lucrul mâinilor mele. Eu am făcut căderea, nu s'a uitat la mine;
pământul şi pre om pre dânsul, eu levitul asemenea ·îngreţoşân
cu mâna mea a întărit cerul, eu tuturor
stelelor am poruncit. Eu l-am ridicat du-se, a trecut alăturea. lară tu,
Doamne cela ce te-ai întrupat Dumnezeu cu mine, şi se va să

din Fecioară negrăit, prin văr lăşlui în pântecele meu; dar
sarea mântuitorului sânge şi a cum voiu fi sălaş desfă ta t,
.apei ce s' a vărsat de bună voie spune-mi, şi loc sfinţirii celuice
din coasta ta, picând ca nişte este mai pre sus de Heruvimi?
unt de 1e m n, Hristoase Dum- Nu mă înşela cu înşelăciune;
nezeule, preste ranele mele, în- că n'am cunoscut dulceata nun-
făşurându-le cu legături, rân- ţii, sunt neîmpreunată; dar
dueşte-mă în ceata cerească, ca prunc cum voiu naşte?
un milostiv. De două ori. De două ori.
Martirica: D umnezeu unde voeşte se
Mucenicii tăi Doamne nu birueşte rândueala firii, zis-a cel
s' au lepădat de tine, nici s' au fără de trup şi se lucrează celece
· depărtat :dela poruncile tale; sunt mai pre sus de om; crede
pentru rugăciunile lor, milu- cuvintelor mele celor adevărate, r
eşte-ne pre noi. ceea ce eşti cu totul sfântă şi ·
După acestea cântăm trei Stihiri podobnice fără prihană. Iar ea a strigat:
ale Prea sfintei de Dumnezeu Născătoarei, Fie mie acum dupre cuvântul ~
făcându-le pe 7; glasul al 6-lea.
tău şi voiu naşte pre cel fără de
Podobia: Toată nedejdea puindu-şi...
trup, carele va lua din mi n e
Sfatul cel mai 'nainte de veci trup; ca ·prin această unire să
descoperindu-l ţie, Fecioară, ridice ca un puternic pre om,
Gavriil a stătut înaintea ta, la cinstea cea dintâi.
închinându-se şi zicând: Bucu- De două ori.
ră-te, pământul cel nesămănatl Slavă, Şi acum, glasul al 2-lea.
Bucură-te, rugul cel ne arsl Compunerea lui Teofan.
Bucură-te adâncul cel cu ane-
Taina cea din veci se desco-
voie a se v e de a 1 Bucură-te, pere astăzi, şi Fiul lui Dumne-
. podul carele rie trece la ceruri, zeu fiu omului se face; ca luând
şi scara cea înaltă carea o a
ce este mai prost, să-mi dea mie
văzut lacov 1 Bucură-te, dum-
ce este mai bun. Amăgitu-s' a de
. nezeească năstrapă cu mană 1 demult Adam, poftind să fie "
Bucură-te, deslegarea b 1este-
Dumnezeu şi n' a fost. lară Dum-
mu 1ui1 Bucură-te, chemarea nezeu se face om, ca să facă pre
lui Adam, Domnul este cu tine 1 Adam Dumnezeu. Să se vese-
De trei ori. lească făptura şi să salte firea,
Te arăţi mie ca un om, zis-a că arhanghelul stă cu frică în-
· curata Fecioară către Arhistra- naintea fecioriei şi îi aduce bu-
tig; şi cum vesteşti graiuri mai curie împotriva î n t r i s t ă r i i.
pre sus de om? Zis-ai ca va fi Celace te-ai făcut om pentru
446 VINERI
milostivirea mi 1ii Dumnezeul berbec era încurcat cu coarnele într'un copac

stufos ; şi s'a dus Avraam şi a luat berbecele
nostru, slavă ţie. şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său.
IBŞIRE. Lumină lină ... Şi a chemat Avraam numele locului aceluia :
Prochimen, glasul al 4-lea. Domnul a văzut, ca să se zică până astăzi : în
muntele acesta Domnul s'a arătat. Şi a strigat
Indurat şi milostiv este Domnul, îndelung îngerul Domnului pre Avraam a doua oară
răbdător şi mult milostiv. din cer zicând: Asupra mea însumi m'am jurat,
Stih: zice Domnul, pentrucă ai făcut cuvântul acesta
Binecuvintează suflete al meu pre Domnul şi nu ţi s'a făcut milă de fiul tău cel iubit
şi toate cele dinlăuntrul meu numele cel pentru mine. Pentru aceea cu adevărat bine-
sfânt al lui. cuvântând, te voiu binecuvânta, şi înmulţind
voiu înmulţi sămânţa ta ca stelele cerului şi
Dela Facere cetire. ca nisipul cel de pe ţărmurile mării ; şi va
moşteni sămânţa ta cetăţile neprietenilor. Şi
Cap. 22, vers 1.
se vor binecuvânta întru sămânţa ta toate
ost-a după cuvintele acestea, Dum- neamurile pământului, pentrucă ai ascultat
nezeu a ispitit pre Avraam şi t-a glasul meu.
:-,
zis : Avraame, Avraame. Iar el a
~· zis: iată eu. Şi a zis: ia pre fiul Prochimen, glasul al 4-lea.
tău cel iubit, pre Isaac, pre care ai Cât s'au mărit lucrurile tale, Doamne, toate
iubit şi mergi în pământul cel înalt, întru înţelepciune le-ai făcut.
şi-l adu pre el acolo jertfă într'un
munte, care-ţi voiu spune ţie. Şi scu- Stih:
lându-se Avraam de dimineaţă a pus şeaua Binecuvintează suflete al meu pre Domnul,
pre asinul său, şi a luat cu sine două slugi şi Doamne Dumnezeul meu măritu-te-ai foarte.
pre Isaac fiul său ; şi tăind lemne pentru jertfă,
Dela Pilde cetire.
sculându-se a mers, şi a treia zi a venit la
locul care i-a zis lui Dumnezeu. Şi căutând Cap.17-18, Vers 18-5.
Avraam cu ochii săi a văzut locul de departe · n toată vremea să aibi tu prieten,
Şi a zis Avraam slugilor sale : şedeţi aici cu fraţii în nevoi de treabă să fie,
asinul, iar eu şi pruncul vom merge până că pentru aceea se fac. Omul
colea; şi închinându-ne ne vom întoarce la voi. fără de minte bate în palme şi
Şi a luat Avraam. lemnele cele pe:µtru jertfă se veseleşte luiş, ca şi chezaşul ce
şi le-a pus în spinarea lui Isaac fiul său; şi a ~ ia în chezăşie pe prietenul său. Cel
luat în mâini foc şi cuţit şi s'au dus amân- iubitor de păcate se bucură de vrăjbi
doi împreună. Şi a zis Isaac către Avraam, şi ceice'şi înalţă uşile sale, caută sur-
tatăl său : tată. Iar el a zis : ce este fiule ? pare. Cel cu inima vârtoasă nu va afla bună
Şi a zis : iată focul şi lemnele, unde este oaea tăţi, şi omul celce lesne îşi schimbă limba va
pentru jertfă ? Şi a zis Avraam : Dumnezeu cădea în rele; şi inima de nebun durere este
îşi va îngriji pentru oaie de jertfă, fiul meu ! celuice o are. Nu se veseleşte tatăl de fiul
Şi mergând amândoi împreună, au venit la cel neînvăţat ; iar fiul înţelept veseleşte pre
locul care i-a arătat Dumnezeu lui ; şi a zidit muma sa. Inima veselă bună vieaţă face ; iar
acolo Avraam altar şi a pus lemnele deasupra omului trist i se usucă oasele. Căile celui ce
şi legând pre fiul său Isaac, l-a pus pre altar ia daruri cu nedreptate în sânuri, nu sporesc,
deasupra lemnelor. Şi a tins Avraam mâna sa şi cel necurat se abate din căile dreptăţii. Faţă
' să ia cuţitul, să junghie pre fiul său. Şi l-a înţelegătoare este a omului înţelept; iar ochii
strigat pre dânsul îngerul Domnului din cer nebunului la marginile pământului. Mânie tată
zicând : Avraame, Avraame. Iar el a zis : iată lui este fiul nebun, şi durere celeice l-a născut
eu. Şi i-a zis : să nu pui mâna ta pre prunc, pre el. A păgubi pre omul nu este bine, nici
nici să-i faci lui nimic; că acum am cunoscut este cu cuviinţă a sfătui rău asupra puterni-
că te temi tu de Dumnezeu, şi nu ţi s'a făcut cilor drepţi. Celce opreşte a grăi cuvântul greu,
• milă de fiul tău cel iubit pentru mine. Şi cău cu minte este ; şi omul celce rabdă mult, este
tând Avraam cu ochii săi, a văzut ; şi iată un înţelept. Celce nu ştie, de va întreba de în-
A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ~DIN POST 447
ţelepciune, înţelepciune i se va socoti ; şi celce Limba care nu o ştia„.

se face pre sine mut, înţelept se va socoti a Caut-o Sâmbătă la Utrenie. Şi celelalte.
fi. Pricini caută omul celce va să se despartă
de prieteni, şi în toată vremea ocărât va fi. La masă bem vin, pentru osteneala Privigherii
Nu trebuieşte înţelepciune omului lipsit de ce va să fie.
minte, că mai vârtos se ţine cu nebunia. Când Dupăcinarea mică şi Mezonoptica le citim în
vine necredinciosul întru adâncul răutăţilor, chilii. Canonul morţilor, al !Jlasului, îl
nu bagă seamă; şi îi vine lui necinste şi cântăm la cimitir.
ocară. Apa adâncă este cuvântul în inima omu-
lui şi izvor ce se varsă şi fântână de vieaţă.
A te mira de faţa necredinciosului nu este
bine ; nici este cu cuviinţă a fugi de departe
la judecată.
Şi cealaltă rândueală a Liturgiei celei mai
înainte sfinţite. Iară de nu va fi Liturgie, pu-
nem Stihirile Născătoarei de Dumnezeu pe 8.
Cade-se a şti:
LA STIHOAVNĂ De se va întâmpla Buna-Vestire în Sâmbăta
Stihira zilei de două ori, şi Martirica. Acatistului, să se caute Tipic la sfârşitul
Slavă, Şi acum. cărţii la litera X.
I
li>
Biserica Sf. Spiridon-Nou.

SÂMBĂTĂ A CINCEA SAPTAMÂNA
LA UTRENIE
Tocăm la al patrulea ceas dill' noapte, pentru rânduiala Acatistului. Şi adunându-ne în biserică
binecuvântând Preotul, începem Utrenia, precum mai înainte s'a scris la Canonul cel mare Joi.
După cei 6 Psalmi, cântăm: Dumnezeu este Domnul, şi cântăm Troparul rar, de trei ori
glasul al 8-lea.
r;:::._
Şi se cetesc din Icose şi Condace şase din
orunca cea cu taină 24, câte sunt. Şi se cetesc de Preot fiind îm-
~ştinţă fără
luând-o întru cuno- brăcat în felon; iară noi nu şedem atuncea
cel trup, în în strane, ci stând ascultăm.

•
casa lui Iosif degrab a stătut Icosul 1-iu :
înainte, zicând celuice nu ştia I ngerul cel mai întâiu s,!ătă
de nuntă: Celce a plecat ceru- tor din cer a fost trimis, să'' zică
rile cu pogorîrea, încape fără Născătoarei de D u m n e z e u:
schimbare tot întru tine. Pre Bucură-te 1 Şi împreună cu gla-
carele şi văzându-l în pânte- sul cel netrupesc văzându-te
cele tău luând chip de rob, mă Doamne întrupat, s' a spăimân
spăimântez a striga ţie: Bucu- tat şi a stătut strigând cătră
ră-te, Mireasă pururea Fecioară! dânsa unele ca acestea:
Apoi cetim Catisma a 16-a. Bucură-te, prin carea răsare
Zis-a Domnul Domnului meu.
bucuria; bucură-te, prin carea
Şi după sfârşitul Catismei, Ectenia cea mică. piere blestemul 1
Apoi Stranele cântă pe mare Condacul, cu
cântare dulce ; şi Preotul cădeşte sfintele Bucură-te, chiemarea lui
icoane şi pre toţi fraţii. Adam celui căzut; bucură-te,
Condac, glasul al 8-lea. · ştergerea lacrămilor Evei 1
Apărătoarei Doamnei, pen-
Bucură-te, înălţime întru ca-
. tru biruinţă m u 1ţ u miri, izbă
vindu-ne din nevoi aducem ţie, rea cu nevoie se suie gându-
Născătoare de Dumnezeu, noi
rile omeneşti; bucură-te, adân-
cime carea nu te poţi lesne
robii tăi. Ci ca ceeace ai stă
pânire nebiruită, slobozeşte-ne vedea nici cu ochii îngereşti 1
din toate nevoile, ca să strigăm Bucură-te, că eşti scaun îm- ·
ţie : Bucură-te, Mireasă pururea păratului; bucură-te, că porţi
· Fecioară 1 pre celce poartă toate 1
SÂMBĂTĂ A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST 449
Bucură-te,
steaua care arăţi Bucură-te, minunea carea
Soarele; bucură-te, pântecele de îngeri eşti mult slăvită; bu- ·
dumnezeeşfi întrupări 1 cură-te, ceeace eşti rană diavo-
lilor de mult plâns 1
Bucută-te, prin carea se în-
noeşte făptura; bucură-te, prin Bucură-te, ceeace ai născut
carea prunc se face Făcătorul 1 lumina cea nespusă; bucură-te
ceea ce n' ai învăţat pre nime-
Bucură-te, mireasă pururea nea în ce chip a fostl
Fecioarăl
Bucură-te, ceeace întreci ·
Condacul al 2-lea.
mintea celor înţelepţi; bucu- ~
i\11 ăzându-se pre sine sfânta ră-te, ceeace luminezi gândul
}li_ întru curăţie, zis-a lui Ga- celor credincioşi 1
vriil cu îndrăznire: Prea slăvit
Bucură-te, mireasă pururea
glasul tău se arată a fi cu ane-
Fecioarăl
. voie primit sufletului meu; că
Condacul al 3-lea.
naştere cu zămislire fără să
mânţă, cum îmi spui? Strigând: n uterea celui de sus a urn-
Aliluia.
e brit atuncea, spre zămislirea
celeiace nu ştia de nuntă ; şi
Icosul al 2-lea.
pântecele ei cel cu bună roadă,
Ji
nţelegerea cea neînţeleasă, ca o ţarină dulce, l-a arătat tu-
căutând Fecioara să o înţe turor, celor ce vor avea să se-
leagă,a strigat către celce slu- cere mântuire, când vor cânta
. jia: din pântece curat, cum este aşa: Aliluia.
cu putinţă să se nască Fiu, spu- Icosul al 3-lea.
ne-mi? Cătră carea el a zis cu
~ vând Fecioara în pântece
frică, însă strigând aşa:
B. pre Dumnezeu primit, a
B ucură-te, tăinuitoarea sfa- afergat la Elisavet; iară prun-
tului celui nespus; bucură-te, cul aceleia îndată cunoscând
~ încredinţarea celor ce au tre- închinarea ei, s' a bucurat, şi cu
buinţă de tăcere 1 jucările ca cu nişte cântări a
Bucură-te,începutul minu- strigat către Născătoarea de
nilor lui Hristos; bucură-te, Dumnezeu:
capul poruncilor lui 1 Bucură-te, viţa mlădiţei celei ·
neveştejite; .bucură-te, câştiga
Bucură-te, scara cerească, 1
pe carea s' a pogorît Dumne- rea rodului celui fără de moartel

zeu ; bucură-te, podul carele B ucură-te, ceeace ai lucrat
treci la cer pre cei de pre pă- pre lucrătorul cel iubit or de
mânt! 1 oameni; bucură-te, ceeace ai
~~~~ ~Nil
TRIODUL 29
L~~~~~ţtID~&~i5E"tJj•-Yt!~ffiJi:m;;~~,J~~~
I& ~ ~
• 450 SÂMBĂTĂ
Icosul al 4-lea.
născut pre săditorul vieţii
noastre 1 muzit-au păstorii pre înger
Bucură-te, brazdă carea ai A lăudând venirea trupească
crescut îmmulţirea milelor; bu- a lui Hristos, şi alergând ca 1i ~
cură-te, masă carea porţi înde- cătră un păstor, văzutu-I-au pre
stularea milostivirilor 1 acesta, ca pre un miel fără pri-
Bucură-te, ceeace înfloreşti hană, în pântecele Mariei păs- ~
ca raiul desfătării; bucură-te, cându-se, pre carea lăudând-o
. ceeace găteşti adăpostire su- au zis:
fletelor 1 Bucură-te, Maica mielului şi
B ucură-te, tămâia rugăciunii a păstorului; bucură-te, staulul
cea bineprimită; b u cură-te, oilor celor cuvântătoare 1
curăţirea a toată lumea 1 Bucură-te, muncirea vrăjma
Bucură-te, voia lui Dumne- şilor celor nevăzuţi ; bucură-te,
zeu cea bună către noi cei nemu- deschizătoarea uşi 1or raiului 1
ritori; bucură-te, ceea ce eşti
îndrăznirea celor muritori că
B ucură-te, că cele cereşti îm-
preună se bucură cu cele pă
tre Dumnezeu 1
mânteşti; bucură-te,că cele pă- ~
Bucură-te, mireasă, pururea /I
mânteşti împreună dănţuesc '
Fecioară!
cu cele cereşti 1
1
1
I
Condacul al 4-lea.
B ucură-te, gura apostolilor
l/J-- iforcioasede având
gânduri necredin-
în- înlăuntru
cea nă tăcu tă; bucură-te, în- \
drăznirea cea nebiruită a pur-
treg înţeleptul Iosif, s' a turburat tătorilor de chinuri 1
· uitându-se spre tine, cea .ne-
. amestecată cu nunta, şi gândind
Bucură-te, temeiul cel tare al
credinţei; bucură-te, cunoştinţa
că eşti furată de nuntă, ceeace
· eşti fără prihană; iar dacă a
darului cea luminoasă 1
· cunoscut că zămislirea .ta. eşte B ucură-te, pentru carea s' a
dela Duhul Sfânt, a zis: Ahlu1a. golit iadul; bucură-te, pentru
Apoi iarăş Condacul : carea ne-am îmbrăcat cu slavăl
ApărătoareiDoamnei... Bucură-te, mireasă pururea
Şi cetim cuvântul Acatistului în două stări. Fecioară!
Este pus la sfârşitul cărţii. Cetim apoi
Condacul al 5-lea.
Catisma 17.
teaua cea cu dumnezeească
Şi
Fericiţi
dup! aceaeta
cei
Apărătoarei
fără prihană ...
iarăi, cântăm
Doamnei...
Condacul: S mergere, văzând-o lnţeleptii
mers-au pre urma luminii ei şi
Şi cetim trei Icoase şi trei Condace. ţinându-o ca o făclie, cu dânsa
-~ · ~ ~~E~~~M.E:fi!.fP~
A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DlN POST 451 r~~
Condacul al 6-lea.
căutau pre tarele împărat; şi
ajungând pre cel neajuns, s' au Iărturisitori, purtători de
bucurat, strigând lui: Aliluia. ~- --~ Dumnezeu fiind Filosofii,
Icosul al 5-lea. s' au întors în Vavilon, săvârşind
văzut-au pruncii Haldeilor proorocia ta şi mărturisindu-te
_ __ în mâinile Fecioarei pre pre tine Hristoase tuturor, lăsat
cela ce a zidit pre oameni cu au pre Irod ca pre un mincinos, 1
mâinile şi cunoscându-l a fi Stă că nu ştia să cânte: Aliluia.

„ pân, măcar că a luat chip de Icosul al 6-lea.
rob, s' au nevoit cu daruri a-i
trăluaind
sluji şi a striga celei binecu-
vântate: S tu în Egipt lumi-
na adevărului, ai gonit în-
tunerecul minciunii. Că idolii ·
Bucură-te, Maica stelei celei
lui, Mântuitorule, ne răbdând
neapuse; bucură-te, raza zilei tăria ta, au căzut; iară ceice au
celei tainice 1 scăpat de dânşii, strigau către
Bucură-te, ceea ce ai stins Născătoarea de Dumnezeu:
cuptoru 1 înşelăciunii; bucu-
ră-te, ceeace luminezi pre tăi- Bucură-te, îndreptarea oa-
nuitorii Treimii! - menilor; bucură-te, cădere a
Bucură-te, ceeace ai lepădat dracilor!
din dregătorie pre muncitorul B ucură-te, ceeace ai călcat
cel fără de omenie; bucură-te, rătăcirea înşelăciunii; bucură
ceeace ai arătat pre Domnul te, ceeace ai vădit înşelăciunea
Hristos, iubitorul de oameni 1 idolească!
Bucură-te, ceeace ne-ai mân-
Bucură-te, mare carea ai în-
tuit din slujba păgânească; bu- necat pre Faraon cel netrupesc;
cură-te, ceeace curăteşti de lu-
bucură-te, piatră, carea ai adă
crurile cele spurcate 1 pat pre cei însetaţi de vieaţă 1
Bucură-te, ceeace ai stins în-
chinarea focu 1u i; bucură-te, Bucură-te, stâlp de foc carele
I
povătueşti pre ceice sunt întru
ceea ce ne-ai schimbat văpaia
chinurilor 1 întunerec; bucură-te, acoperă
mântul lumii cel mai lat decât
B ucu r ă-t e, îndreptătoarea norul 1 ·
înţelepciunii celor credincioşi; ·, 1
bucură-te, veselia tuturor nea- B ucură-te, hrană, şi năstrapă ~

murilor 1 cu mana; bucură-te, slujitoa- ~
Bucură-te, mireasă pururea rea desfătării celei sfinte 1 ~J
· Fecioară! Bucură-te, pământul făgă-1
~~~rn~~~~-~~T~~
fŞfEfi~M&M!l@_~™~?MI!Mt~?!:MJffr!NlJM~llfiJ.~&~L~~
~ 452 SÂMBĂTĂ •
~ duinţii ·, bucură-te, din care Bucură-te, Fecioară, mireasă '

~.~ curge miere şi lapte 1 dumnezeească, îndreptarea lui
~ Adam şi omorârea iadului. Bu- '
Bucură-te, Mireasă pururea cură-te, palatul împăratului tu-
Fecioară 1 turor cea cu totul fără prihană 1 ,
Condacul al 7-lea. Bucură-te, scaunul cel de foc
rând Simeon să se mute al celuice este atotţiitor 1
Vi
__ dintru acest veac de acum
înşelător, te-ai dat lui ca un
B ucură-te, floarea cea neve-
ştejită, care una ai crescut mă
prunc, dar te-ai cunoscut lui rul cel cu miros bun 1Bucură-te,
şi Dumnezeu desăvârşit. Pentru
ceeace ai născut mirosul cel bun
aceea s' a mirat de înţelepciunea al împăratului tuturor! Bucură.
ta cea nespusă, strigând: te, mântuirea lumii, ceeace nu
A.liluia. ştii de nuntă 1
Apoi iarăş cântăm Condacul :
B ucură-te, comoara curăţiei,
Apărătoarei Doamnei... prin carea ne-am sculat din că- '
Şi cetim celălalt cuvânt al Acatistului. Apoi
Psalmul 50, şi Canoanele : derea noastră 1 Bucură-te Stă
Al hramului cu Irmosul pe 6 şi al Prea până, ceeace eşti crin cu dulce '
Sl'intei Născătoarei de Dumnezeu pe 6. miros, carea umpli de bună mi-
Facerea lui Iosif.
reazmă pre cei credincioşi, tă
Al căruia Stihul de pe margini este :
mâia cea cu miros bun şi mirul
Ceeace eşti locaş bucuriei, ţie uneia se cade
săte bucuri. cel de mult preţl
Iară de este hramul Născătoarei de Dumnezeu, Catavasia:
cântăm Canonul praznicului Născătoarei de
Deschide-voiu gura mea ...
Dumnezeu, cu Irmosul pe 12 ; Irmosul de două
ori, şi Troparele pe 10. Cântarea a 3-a, Irmos :
Cântarea 1, glasul al 4-lea, Irmosul: Dre ai tăi cântăreţi Născă-
Jr toare de Dumnezeu, ceeace
m
~ eschide-voiu gura mea şi se
l)J) va umplea de Duhul şi cuvânt „eşti isvor viu şi îndestulat, cari
„răspunde-voiu împărătesei „s'au împreunat ceată duhovni-
„Maicii şi mă voiu arăta luminat „cească, întăreşte - i şi întru
· „prăznuind şivoiu cânta minu- „dumnezeeasca slava ta, cunu-
„nile ei, bucurându-mă". „nilor măririi învredniceşte-i".
Pretine,cartealuiHristos cea Ceeeace ai răsărit spicul cel
însufleţită, pecetluită cu Duhul, dumnezeesc cu adevărat, ca o
văzându-te marele Arhanghel holdă nearată, bucură-te, masa
~ Curată, a strigat către tine: Bu- cea însufleţită în carea a încăput
cură-te, ceeace eşti locaş bucu- pâinea vieţii 1 Bucură-te Stăpâ
riei pentru carea se strică ble- nă, carea eşti isvorul apei vieţii
. sternul strămoaşei. cel nedeşertat!
~~~ifil'Mi?M~~~i?M~t?Mi?M~~~
Bucură-te, pruncă care a ai ciunii; bucură-te, cununa în- '

născut pre pruncul cel fără pri- frânării!
hană credincioşilor; bucură-te,
B.tcură-te, ceeace ai strălucit
mieluşa, carea ai născut pre chipul .î n v i e r i i; bucură-te,
mieluşelul lui Dumnezeu, carele
ceeace ai arătat vieaţa înge-
a ridicat păcatele a toată lumea! rească!
Bucură-te, curăţitoare caldă!
B.tcură-te, pomul cel cu lu-
Bucură-te, luceafărul dimi- minoasă roadă, din care Ie se
. neţii cel prea luminat, carea eşti hrănesc credincioşii; bucură-te,
singură locaşul luminii, ceiace
copacul cel înfrunzit cu bună
ai purtat pre soarele Hristos; umbră, cu carele se ac op e r .
bucură-te, ceeace ai stricat în-
mulţi!
tunerecul şi ai g o n i t de pre-
tutindenea pre dracii cei întu- Bucură-te, ceeace ai născut
. necaţ1.
·J pre îndreptătorul celor rătăciţi; ·
bucură-te, ceeace ai născut pre
Bucură-te, ceeace eşti sin-
Mântuitorul celor robiţi!
gura uşă prin carea a trecut
Bucură-te, îmblânzirea jude-
singur Cuvântul, Stăpână carea
ai sfărâmat cu naşterea ta în- cătorului celui drept; bucură-te,In.~·~·
cuetorile şi uşile iadului! Bu- iertarea a multor greşiţi 1
, cură-te, dumnezeeasca intrare Bucură-te, haina celor goli de
• a celorce se mântuesc, ceeace îndrăzneală·, bucură-te, dra 0 0- ~
eşti cu totul lăudată! stea ceeace birueşte to~tă ~
dorirea! ~
Catavasia:
Pre ai tăi cântăreţi... Bucură-te, Mireasă, pururea
Apoi Ectenia cea mică, şi după Ecîonis, Fecioarăl
cântăm Condacul. Condacul al 8-lea.
Apărătoarei Doamnei... "t\71 ăzând naştere streină, săne
Şi cetim trei !coase şi trei Condace. Jll.înstreinăm din lume, mu-
Icosul al 7-Iea: tându-ne mintea la cer; că pen-
)1\rătat-a făptura nouă, arătân- tru aceasta Dumnezeu cel prea-
M du-se Făcătorul nouă, celor înnalt pe pământ s' a arătat om
· ce ·suntem făcuţi de Dânsul, plecat, vrând să tragă la înăl
răsărind din pântecele cel fără ţime pre ceice strigă lui: A.liluia.
~ de sămânţă şi păzindu-l întreg,
precum a fost; ca noi văzând
m i nu n e a, să o lăudăm pre
1
cu Icosul al s-Iea.
totul a fost întru cei de
jos şi de cei de sus nici
dânsa, strigând: cum nu s'a depărtat Cuvân-
. fucură-te, floarea nestrică- tul cel n e c u p r i n s; că pogo... '{
~ ~
r::f.1 ·-~
~~-J&~~-§.-l&m~:m~~P~~
454 SÂMBĂTĂ
rîre lui Dumnezeu n'a fost, cu

mutare din loc, ci naştere din
Fecioară primitoare de Dumne- P. Icosul al 9-lea.
re ritorii cei mult vorbitori, ·
îi vedem Născătoare de
zeu, care aude acestea : Dumnezeu a fi despre tine ca
nişte peşti fără de glas; că nu
Bucură-te, încă pe rea lui
Dumnezeu celui neîncăput; l:>u- se pricep să spună în ce chip
şi Fecioară ai rămas şi ai putut
cură-te, uşa tainei cei cinstite 1
naşte. Iară noi de o taină ca
Bucură-te, auzirea cea cu ne- aceasta minunându-ne, cu cre-
pricepere a celor necredincioşi; dinţă strigăm:
bucură„te, lauda cea fără îndo-
Bucură-te, sălaşul înţelep
,. ire a celor credincioşi 1
ciunii lui Dumnezeu; bucură-te, ~
Bucură-te, căruţa cea prea comoara rânduelii lui 1
sfântă a celuice este pre He-
ruvimi; bucură-te sălaşul cel B ucură-te, ceeace arăţi pre
prea slăvit al celui de pre Se- filosofi neînţelepţi; bucură-te,
rafimi l ceea ce ai vădit pre cei meşteri ~
la cuvânt a fi necuvântători!
Bucură-te, cee ace ai adunat
lucruri protivnice întru una; B ucură-te, că au nebunit în- ~
trebătorii cei cumpliţi; bucură
bucură-te, ceeace ai unit fecio-
ria şi naşterea 1 te, că s' au veştejit făcătorii de
basme!
~T Bucură-te, pentru carea s'a •
Bucură-te, ceeace ai rupt
~.~ deslegatcălcarea poruncii; bu-
~ cură-te, prin care s'a deschis
~fi:J,
~~
~71:
\ ,i'
raiul!
Bucură-te, cheia împărăţiei
vorbele cele încurcate ale Ăti
neilor; bucură-te, ceea ce ai
umplut mrejile pescarilor!
~~
~1 Bucură-te, ceeace ne-ai tras ~
~ lui Hristos; bucură-te, nădej dintru adâncul necunoştinţii; ~
i
~
iit'J
dea bunătăţilor celor
Bucură-te, Mireasă, pururea
veşnice 1
bucură-te, ceeace pre mulţi i-ai
luminat la minte!
~.-~m
~
~.~
Fecioară!
Condacul al 9-Iea.
Bucură-te, corabia celorce
vor să se mântuească; bucură- ~
T
oată firea îngerească s'a te, limanul celorce umblă cu
minunat de lucrul cel mare _corăbiile acestei vieţi!
· întrupării
al că
tale; pre cel Bucură-te, mireasă, pururea
. neapropiat, ca Dumnezeu l-au Fecioară I
~
văzut om apropiat tuturor; pe- Condacul al 10-Iea.
trecând împreună cu noi şi au- V/rând să mântuească lumea ::11
~ zind dela toţi aşa: Aliluia. --~ împodobitorul tuturor l~
~~E;!t~~..Jl~illt~~~~~~ii1n,~ ~{.!)!fi~t.:~k~ ~--~
455
dânsa însuş de sine fiind făgă Bucură-te, Preacurată stăpâ

duit a venit şi păstor fiind, ca nă, carea eşti curăţirea lumii;
un Dumnezeu, pentru noi s' a bucură-te, scară, carea a înălţat
arătat om ca noi. Că cu asemă cu darul pre toţi de pre pământ; ·
narea chiemând pre cel aseme- bucură-te, pod, carele cu ade-
nea, ca un Dumnezeu aude: vărat treci din moarte la vieaţă
pre toţi cei ce te laudă pre tine! ·
Aliluia. Bucură-te, Prea cura tă ce-
Şi iarăş cântăm Condacul :
eace eşti mai înaltă decât ceruri-
Apărătoarei Doamnei...
le, carea fără de osteneală ai
Apoi Sedealna, glasul 1-iu.
purtat în pântecele tău temelia ·
Podobia: Mormântul tău.„
pământului; bucură-te, roşală,
Voievodul cel mare al în- care ai vopsit din sângele tău
gerilor ce I or fără de trupuri, veşmântul cel dumnezeesc al
venind în cetatea Nazaret şi împăratului puterilor 1
stând înainte a ta, ţi-a vestit,
curată, pre împăratul şi Domnul
B ucură-te, Stăpână, carea
veacurilor zicând către tine: ai născut pre dătătorul de lege
~ Bucură-te, b i n e c u v â n tată
cel adevărat, carele curăţeşte
Marie, adâncimea cea neajunsă în dar fărădelegi le tuturor;
şi netălmăcită, chiemarea oa-
adâncimea cea necuprinsă cu
menilor. mintea, înălţimea cea nespusă,
ceeace nu ştii de nuntă, pentru
Slavă„. Şi acum„. tot aceasta. Şi iarăşi cetire. carea noi toţi ne-am îndum-
Cântarea 4-a, Irmos: nezeit 1
((\ elace şade întru mărire pre p re tine, ceeace ai împletit
\Ji scaunul dumnezeirii, pre lumii cununa cea neîmpletită
„nor uşor a venit Iisus Dum- de mână, te lăudăm: Bucură-tel
„nezeul cel prea în a 1t prin strigând către tine Fecioară, pă-
. „palmă curată şi a mântuit pre zitoarea tuturor, îngrădirea, în-
.„ceice strigă: slavă Hristoase, tărirea şi scăparea cea sfinţită.
t .. t 1 1"
„puIntru
eru aglasuri
e.
0 1
1·~·
I
de cântări cu Cântar
Celace şad~ aa,în:Irmoe:
eaataa:VM5 slavă.„
credinţă strigăm către
Ceeace eşti cu totul lăudată,
. Bucură-te, munte gras şi în-
tine:
·s păimânta-tu-s' au toate de
dumnezeeascămărireata; că
chegat cu Duhu 11 Bucură-te, „tu, Fecioară neispitită de nuntă .
şfeşnic şi năstrapă, ceeace porţi „ai avut în pântece pre Dum- ~
mana, carea îndulceşte simţi- „nezeu celce este preste toate şi ~
rile tuturor credincioşilor! „ai născut Fiu pre cel fără de ani, ~
~~fill\)<r:!·W.'~~~~~.~.-~zi
„cel ce dărueşte mântuire tutu- Dumnezeu, cu totul minunată,
„ror celor ce te laudă pre tine". a tuturor celor ce pururea te ·
fericesc pre tine, Născătoare de
Bucură-te, prea nevinovată,
Dumnezeu!
care ai născut calea vieţii şi ai
Catavasia:
mântuit lumea din potopul pă
Spăimântatu-s'au toate ...
catului; bucură-te, Mireasă
Aicea rămâne Canonul Hramului.
dumnezeească, ceeace eşti au-
zire şi graiu înfricoşat; bucu-
ră-te, petrecerea St ă p â nu 1u i -~11r nţelepţii
lui Dumnezeu cari
făpturii! _!_ faceţi acest praznic dumne-
„zeesc şi cu totul c i n s t i t al ·
Bucură-te, Preacurată, ceea „Maicii lui Dumnezeu, veniţi să
ce eşti tăria şi întărirea oameni- „plesnim cu mâinile, slăvind pre
lor, loc de sfinţire măririi, omo- „Dumnezeu, celce s' a n ă s c u t
~1,_-.~ rârea iadului, cămară cu totul „d1nt r 'A1nsa".
+
~ luminoasă. Bucură-te, bucuria

îngerilor! Bucură-te, ajutătoarea Ceace eşti cămară nespur-
celor ce se roagă ţie cu credinţă 1 cată a Cuvântului şi pricină în-
dumnezeirii tuturor, bucură-te,
Bucură-te, Stăpână, căruţ a Preacurată, chemarea prooro-
cuvântului cea în chipul focului, cilor; bucură-te, podoaba apo- ·
~ raiule însufleţite, carele ai în mij- stolilorl
loc pomul vieţii pre Domnul, a
căruia du 1ce aţă înviază pre
Din tine a picat roua carea a .
ceice se împărtăşesc lui cu cre- stins văpaia mulţimii dumne-
dinţă şi au fost supuşi strică
zeilor; pentru aceia strigăm ţie:
1
Bucură-te, lâna cea p 1i n ă de
ciunii!
rouă pe care, Fecioară, Ghe-
Intăriţi fiind cu puterea ta, deon mai înainte~f~o a văzut!
cu credinţă strigăm ţie: Bucu- Iată, Fecioară, bucură-te! ·
ră-te, cetatea lmpăratului tu-
strigăm ţie: fii nouă adăpostire
turor, de carea s'a grăit luminat şi linişte celorce ne învăluim
cele prea slăvite şi vrednice a întru adâncul scârbelor şi al ·
se auzi, munte 1e cel netăiat! tuturor smin telelor protiv-
Bucură-te, adâncul cel nemă
nicului!
surat! C eeace eşti pricina bucuriei
Ceeace eşti sălaş desfătat cu- ' umple de dar gândul nostru, ca
vântului bucură-te, Preacu- să strigăm ţie: Bucură-te, rugul
rată, vasul carele ai scos măr cel nears şi norul cel cu totul ·
găritarul cel dumnezeesc ! Bu. .- luminos, carele neîncetat um-
cură-te, împăcarea cea cătră brezi pre cei credincioşi!
~~,:~~~~~~~~~~~~~~~~~-~~~~
Apoi începem Patrucântarea, al căreia Stihul dinţă mucenicilor, cu dânsa aţi

de pre margini este :
spăimântat pre tirani.
Aceasta este cântarea lui Iosif.
Slavă a Treimii.
Marea vieţii văzând-o.„ Treime dupre feţe, te laud;
· . ătimind mucenicii şi ca nişte Unimii cei dupre fiinţă, mă în-
pietre alese tăvălindu-se pre chin: ţie, Părinte, _Fiule şi Du-
pământ, toată zidirea vrăjma hule Sfinte.
şului de tot o au surpat şi s' au Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
făcut biserici lui Dumnezeu ce- Lauda îngerilor şi a oameni-
lui viu. lor eşti Fecioară, că ai născut ~
pre Hristos, Mântuitorul sufle-
, Rugămu-vă pre voi muceni- telor noastre.
cilor, cari aţi săvârşit călătoria
Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi
· cea bună, întăriţi-ne să alergăm Dumnezeul lui Israil.
. bine călătoria postului, strălu
cind cu săvârşirea bunătăţilor. Luând vieaţă în locul morţii,
săltaţi locuind în locaşurile cele
A morţilor.
cereşti, prea lăudaţilor muce-
Pre robii tăi Stăpâne, cari nici ai lui Hristos Dumnezeu.
s'au mutat de pre pământ la Stih : Sufletele lor întru bunătăţi se vor sălăşlui.
tine, cel prea bun, fă-i părtaşi stăpâneşti moartea şi
Celace
împărăţiei tale, cu sfintele mij-
vieaţa, ohihneşte cu sfinţii tăi
' lociri ale dumnezeeştilor muce- Hristoase, pre ceice s' au mutat ''4
nici, mult îndurate!
din vieaţă cu credinţă.
Irmosul:
Ceeace eşti una întru tot lău Din chit pre proorocul l-ai
dată, roagă pre Cuvântul cel
izbăvit şipre mine dintru adân-
prea sfânt, să dea iertare de "„ eul p ă c a te I o r ma~ scoate,
păcate şi partea dumnezeeştilor Doamne şi mă mântueşte".
daruri celor ce te lăudăm cu " Ectenia cea mică,
Apoi, - -
şi după Ecfonis cân-
credinţă Maică Fecioară! tăm iarăş Condacul :
Alt Irmos, glasul al 2-lea Apărătoarei·Doamnei...
Şi şi Condacele ce au mai
cetim Icoasele rămas.
Din chit pre proorocul...
Săvârşind pomenirea muce- Icosul al 10-lea.
nicilor, s? tri~i~em cântări ~id eşti fecioarelor, Născă
Dom?ulu1, astaz1 dumnezeeşte lk_r; toare de Dumnezeu, Fecioară
· vesehnpu-ne. şi tuturor celorce aleargă la tine.
De săbii şi de foc netemân- C~ făcăt.orul cer~l~i şi al pă- .
l du-vă şi îndrăznind întru ere-
~~~-~~~~B.
.
mantulm, te-a gat t t pre tine,c .
458 SÂMBĂTĂ
Curată, sălăşluindu-se în pân- Icosul al 11-lea.

. tecele tău, şi învăţând
să strige ţie :
Bucură-te, turnul fecioriei

pre toţi
;
r ăclie primitoare
arătată celorce
de lumină,
sunt întru
întunerec, vedem pre Prea
Sfânta Fecioară; că aprinzând
bucură-te, uşa mântuirii !
în sine focul cel netrupesc, în-
Bucură-te, începătoarea pre- dreptează spre cunoştinţa cea
facerii cei înţelegătoare; bucu- dumnezeească pre toţi, care
ră-te, dătătoarea darului celui luminează mintea cu raza şi cu
dumnezeesc ! chemarea se cinsteşte cu ace- ·
Bucură-te, că tu ai înnoit pre
stea:
cei zămisliţi cu ruşinea ; bucu- Bucură-te, raza soarelui ce-
ră-te, că tu ai învăţat pre cei lui înţelegător; bucură-te, raza
uraţi
de minte I luminii cei neapuse 1
Bucură-te, ceeace ai stricat
B ucură-te, fulger carele lu-
pre stricătorul gândurilor; bu- minezi sufletele; bucură-te, ceea
. cură-te, ceeace ai născut pre sece îngrozeşti pre vrăjmaşi ca
mănătorul curăţiei!
tunetul 1
B ucură-te, că din tine a răsă- ~
B ucură-te, cămara nunţii rit strălucirea cea cu multă lu-
cei fără de sămânţă ; bucură-te, mină; bucură-te, că ai izvorît iz-
ceeace ai împreunat Domnului vorul celce curge cu ape multe!
pre cei credincioşi 1 Bucură-te, ceeace ai zugrăvit :i.!
B ucură-te, ceea ce din fecioa- chipul spălării; bucură-te, ceea-
re una ai fost bună hrănitoare ce curăţeşti spurcăciunea păca
· de prunc; bucură-te, cămara tului!
cea împodobiră a sufletelor Bucură-te, bae carea speli ~
sfinţilor 1 conştiinţa: bucură-te, p ah ar
carele dregi bucuria!
Bucură-te, Mireasă, pururea
Fecioară! Bucură-te, mireazma miro-
sului celui bun al lui Hristos;
Condacul al 11-lea.
bucură-te, vie aţa veseliei cei
mpărate sfinte, de ţi-am a- de taină!
JI
. duce cântări şi psalmi la nu-
Bucură-te, Mireasă pururea
. măr tocmai ca nisipul, nimica
Fecioară!
nu plinim cum se cade; că se
birueşte toată cântarea, care va Condacul al 12-lea.
să se tindă către mulţimea mi- rând să dea har datoriilor ·
lelor tale :'celor multe, care ai
dat celorce-ţi strigă: Aliluia.
Vi
_ celor de demult, deslegăto
rul tuturor datoriilor omeneşti,
,&î93~~~~~~-.~~~·~~~~Mi~~~~.~~~~~~~~~~
A CINCEA SĂPTĂMĂNĂ DIN POST 459
venit-a singur la ceice se de- Condacul al 13-lea.

părtaseră de harul lui şi rupând
zapisu 1, aude dela toţi aşa:
{(\I
U
Maică prea lăudată, carea
ai născut pre Cuvântul cel
Aliluia! ce este mai sfânt de cât toţi
Icosul al 12-lea. sfinţii, primind a c e s t dar de
({\ ântând naşterea ta, te lău
acum, isbăveşte din toată ispita
şi scoate din munca ceeace va
\1 dăm toţi ca pre o biserică
să fie pre toţi, ceice-ţi cântă ţie:
însufleţită, Născătoare de Dum-
nezeu. ·Că locuind în pântecele Aliluia!
tău Domnul, care ţine toate cu Acest Condac se zice de trei ori. Şi iarăş
mâna, a sfinţit, a slăvit şi a în- cetim Icosul d'intâiu :

văţat pre toţi să strige către tine: Ingerul cel mai întâiu stătător„.
ŞiCondacul :
Bucură-te, locaşul lui Dum- Apărătoarei Doamnei...
nezeu şi al Cuvântului; bucu-

ră-te, sfântă c ar e a eşti mai SINACSAR
mare de cât sfinţii! STIHURI:
Cântări neadormite aduce cetatea mulţumind; >
Bucură-te, ladă poleită cu Apărătoarei în războaie, cei neadormite,
cântând.
Duhul; bucură-te, c o m o a r a
vieţii cea nedeşertată! ntru această zi prăznuim cântarea
Acatistului prea sfintei Stăpânei
noastre de Dumnezeu Născătoarei,
Bucură-te, c o ro a n a c e a pentru o pricină ca aceasta. Stă
pânind Iraclie monarhul împărăţia
scumpă a împăraţilor celor cre- '"~ de răsărit şi Hosroe, împăratul Per-
dincioşi; bucură-te, lauda cea şilor, văzând pre Greci foarte împilaţi
. şi supăraţi de tiranul Foca, a trimis pre
de cinste a preoţilor celor cu- unul din voievozii săi, anume Sarvar, cu multe
vioşi! mii de oşti, ca să ia toate laturile răsăritului
şi să le supună sub stăpânirea lui. Pentrucă
s'a făcut aceasta şi mai înainte, căci până la
Bucură-te, stâlpul bisericii zece milioane de creştini a pierdut Hosroe ;
că evreii îi cumpărau dela el şi îi pierdeau.
cel necltăit; bucură-te, zid ul Acel voievod Sarvar, supuind toată laturea
răsăritului, a ajuns şi până la Hrisopoli, carea
împărăţiei cel nemişcat! acum să chiamă Scutari. Iar Impăratul Iraclie
fiind în lipsă, a făcut bani din vasele sfinţite
Bucură-te, prin carea se ri- ale bisericilor, cu făgăduinţă că le va da înapoi
mai multe şi mai deplin; şi intrând în ţinutu
dică biruinţele, bucură-te, prin rile Perşilor cu corăbiile pre marea Euxinului,
a cheltuit acolo acei bani şi foarte rău a bătut
carea cad vrăjmaşii ! pre Hosroe împreună cu toată oastea lui. Preste
puţin, Siroi, feciorul lui Hosroe, depărtându-se
Bucură-te, tămăduirea dela tatăl său şi-a dobândit luiş stăpânirea şi
ucigând pre tatăl său Hosroe, a făcut pace
trupului meu ; bucură-te mân- cu împăratul Iraclie. Iară Hagan, voievodul
Misilor şi al Sciţilor, auzind că împăratul Iraclie
tuirea sufletului meu 1 a mers pre marea Pontului, stricând pacea cu
Grecii, a ridicat multe mii de oşti din părţile
Bucură-te, Mireasă pururea despre apus şi a venit asupra Constantinopolei
şi îşi înălţau glasurile cu hulă asupra lui Dum-
Fecioară!
~~ze~. Şi înd~ă cu adev~rat au umplut marea _j
~;;;~~~..,.,~~...,,,.....~~r.l-ffiJi'fiiVJ"i@fy._~~~fi(J\:iF.fji:Il?f;;;fV;;':f/71Jf.1
.;,;c.;•~=~,~~i..:~,~~c~~~'i.t.~. .Je.u~J±~~~~~~~~
460
de corăbii şi pământul de oameni pedestri p~nvtrucă atunc~~. a~a neşezend a dat mulţu
şi călări nenumăraţi. Iară Serghie, Patriarhul li mita clerul cetaţn ş1 tot poporul. lară dupăce
au trecut treizeci şi şaşe de ani în zilele îm-
Constantinopolei, a învăţat pre popor să nu
se t~amă, ci din su~l~t să-ş~ pună toată nădej I părăţiei lui Constantin Pogonatui', adică bărbo
dea m Dumnezeu ş1 m Maica lui Dumnezeu s1:1, agarenii aducând mulţime de oaste, iarăş au
cea cu tot1;1-l. cinstită : cătrAă aceasta încă şf i cazut asupra Constantinopolei şi şapte ani s'au
oştit asupra ei; şi iernând ei în părţile Chizicu-
Bonos patricml, carele ocarmuia atuncea ce-
tatea, a pregătit tot ce trebuia spre isgonirea lui, multi _?~meni de ai lor au pierdut. După
neprietenilor, zicând că cu ajutorul celui de sus aceea parasmd a se mai bate, când au fost pre
se vor isprăvi bine lucrurile cele de folos. Iară marea, ce se chiamă Sileo, toţi s'au înecat cu
Patriarhul purtând dumnezeeştile icoane ale ajutorul Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Incă
Maicii lui J?umn~zeu, împreună cu tot poporul, ş~ a treia oar~ î1! zilele lui Leon Isavrul, iarăş
au. umblat impreJur pe deasupra zidului cetăţii, s au sculat cei dm Agar cu mai mare număr
de acolo dându-le întărire. Şi când Sarvar de ~ii;. şi întâ~u ~u. stric8;_t împărăţia Perşilor,
despre }ăsăr~t, iară, Hagan, despre apus, mer~ apoi E~1pe.tul ~1 L1v1~; au i~cunjurat încă şi In-
geau sa ardi;t cele de prin prejurul cetăţii, ~ha_,, ~tIO~Iav ş1 Ispam~._ Mai pe urmă şi asupra
m~aş imparatesei cetaţ1lor s'au oştit, aducând o
atuncea Patriarhul purtând icoana lui Hristos
cve~ nefăcută de _m~năv şi. cinstitele şi de vieaţă
mie opt sute de corăbii şi înconjurând-o nădăj
îac~t~ar~le cruci, mea ş1 cinstitul veşmânt al d_uiau c~. îndi;tă o v_or ~isipi. Iară poporul cetăţii
ş1 preoţn, luand cmstitul lemn al cinstitei şi
Mai?n Im Dumn~zeu, umbla pre ziduri împrejur.
Deci Hagan scitul pre uscat a dat năvală la de viaţă făcătoarei cruci şi cinstită icoana
zidurile cetăţii cu mulţime de oaste nenumărată Mai,?ii lu~ Dum~ezeu, 1,P/ţrătoarea, mergând
foarte tare ~ntrarmaţi; şi atâta mulţime, era cât au mco~3urat zidul cetaţn, cu lacrimi rugân-
asupra unm grec putea să dea răsboi zece ?u-se Iy1 ~u~mez~u. Aga~enii se împărţiseră
sciţi. par Apărătoarea cea nebiruită, prin puţini
m doua parţi; unu se oştiau asupra Bulgari-
ostaşi ce s'au aflat în biserica ei ce se chiamă
lor, unde au pierdut mai mult de cât două
Pighi, foarte mulţi dintr'nşii a ucis. Şi de acolo zeci de mii ; iar alţii, ce rămăseseră ca să
vină .asupra Constantinopol ei, fiind opriţi de
luând grecii îndrăsneală, dela Doamna cea
nebiruită, Maica lui Dumnezeu, adese-ori foar-
un lanţ de fier, carele era întins dela Galata
până la zidul cetăţii, au ocolit cu corăbiile
te rău i-au bătut. Totuşi Hagan zicea cetăţe
nilor cu mândrie: nu vă amăgiţi întru Dum- pe la locul, ce se chiamă Sosthen şi acolo
bătând un vânt despre miazănoapte, multe co-
?-ezeul în carele voi credeţi ; că mâne am să
iau cu totul cetatea voastră. Deci, cetăţenii răţ>ii devale lor vs' au sî~râm~t şi s'au înecat; iară
auzind, au tins mânile la Dumnezeu. Iar ceICe ramasera au cazut m foamete mare în
Hagan şi Sarvar, unindu-se pe uscat şi pe c~t ~·~u ~tins şi ~e trupuri omeneşti şi alte pân-
mare, s'au pornit asupra cetăţii, socotind că g~r1cr~m1 au mancat.JDupă aceea fugind ei şi
o vor lua prea lesne. Dar atâta i-au biruit a1ungand la Marea Egee, toate corăbiile îm-
grecii, ?ât nu era cu putinţă cei vii să îngroape preună cu toţi ai lor, s'au înecat întru ~dân
pre cei morţi. Atuncea şi corăbiile cele pline cul mării. Căci grindină silnică a căzut din
de ostaşi într'armaţi, mergând prin sânul mării cer şi făcând mării înfierbântare, s'a topit
Sfl!;oal~ corăbiilor; şi aşa acea mulţime nenu-
ce se chiamă Cheratos, spre biserica Maicii
lui Dumnezeu, carea este în Vlaherne fără marata de corăbii a pierit, numai trei rămâ
de veste lovindu-le o furtună mare şi 'stărâ nând s'au întors. Deci, pentru toate aceste mi-
~ându-le, toate s'au înecat. Şi putea să vadă
nuni mai presus de fire, ale Preacuratei Maicii
cmeva prea marea şi prea mărita lucrare a lui Dumnezeu, prăznuim acest praznic de acum.
Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Că pre toţi Se chiamă Acatist, adică Neşedere, pentrucă
i-a înecat lângă ţărmurile mării despre Vla- tot poporul stând în picioare atunci au cântat
herne. lară poporul curând deschizând por- în noaptea aceia cântare Maicii Cuvântului.
ţile cetăţii, cu femeile şi cu copii năvălind a-
La sate alte slujbe ne-am obicinuit să şedem
supra lor bărbăteşte, pre toţi i-au ucis. Atun- dar l~ acest Acatist toţi stăm în picioare şi
cea voievozii vrăjmaşilor s'au întors împreu- ascultam. Pentru rugăciunile Maicii tale cei
apărătoare şi nebiruită, Hristoase Dumnezeule
nă plângând şi tânguindu-se. Iar iubitorul de
Dumnezeu popor al Constantinopolei dând mânt.ueşte-ne şi pre noi de toate ispitei~
mulţumită Maicii lui Dumnezeu, au fă~ut pri- ?e _vm asupra noastră şi ne milueşte, ca un
rnb1tor de oameni.
vighere de toată noaptea şi au cântat ei cân-
tarea AAc.~tis.tului, ca ceeace a priveghiat pen-
t~u d~nş~1 ~1 a purtat cu putere mai presus de
fire b1rumţa asupra vrăjmaşilor.
Deci, de atuncea, spre pomenirea acelei . ~li' au s 1u j i t făpturii înţelep
~inu~i atât de mari şi mai presus de fire, I
, B1ser1ca a luat a face Maicii lui Dumnezeu
acest praznic în vremea de acum când s'a
JJ,Jl
ţii de Dumnezeu, fără nu-
I ~
[:.§1
făcut şi biruinţa aceasta prin Maic~ lui Dum-
nezeu. Şi Acatist, adică Neşedere s'a chemat,
l'c;,~1~~~~~~·~1~-~~~1U·~~;rn~~~~~~~~~m~~'tl!ll:~
\~,,..,,_;,:~~~~
„mai Fă că toru I u i; ci groaza
„focului bărbăteşte călcându-o
„se bucură cântând: Prea lău- toată robia vrăjmaşului cetatea

„date Domnul părinţilor şi Dum- ta, Născătoare de Dumnezeu. '
„nezeule, bine eşti cuvântat". Alt Irmos, glasul al 6-lea.
pre tine te lăudăm strigând: Dătător de rouă ...
· Bucură-te, căruţa soarelui celui Prea luminată adunare dum-
. înţelegător şi viţa cea adevă- nezeeştilor tăi mucenici, mult
rată, carea ai crescut strugurul milostive, întru lumina ta cea
· cel copt, din carele curge vinul, neapusă acum vieţuesc; cu ru-
. celce veseleşte sufletele celorce găciunile lor dărueşte tuturor
te slăvesc pre tine cu credinţă. luminarea şi iertarea păca-
Ceeace ai născut pre vinde- telor, Hristoase.
· cătorul tuturor oamenilor, bucu- Cât este de frumoasă vremea
ră-te, mireasă dumnezeească, postului, care ne-ai dat nouă,
toiagul cel de taină, carele ai Doamne! Intru carea milostive-
. înflorit floarea cea neveştejită l şte-te spre sufletele noastre ca
. Bucură-te, Stăpână prin care un bun; pentru rugăciunile sfin-
ne umplem de bucurie şi mo- tilor mucenici, cari au iubit pa-
ştenim vieaţa l timile tale cele frumoase şi cin-
N u poate, Stăpână, limba cea stite.
cu podoabă vorbitoare, să te A morţilor.
laude pre tine; că te-ai înălţat Pre robii tăi, cari au trecut
maipresus de serafimi, născând viforul vieţii cel cu multă du- .
pre împăratul Hristos; pre ca- rere, îndreptează-i la limanul
rele roagă-l, să ne mântuim din vieţii, Stăpâne, ca să strige cu ~
toată nevoia, ceice ne închinăm toţi aleşii tăi: Bine eşti cuvântat
· ţie cu credinţă. Dumnezeul părinţilor noştri.
Marginile lumii te laudă şi te A Născătoarei de Dumnezeu.
fericesc şi cu dragoste strigă C eeace ai născut pre dătăto-
către tine: Bucură-te, carte rul legii, roagă-l pururea Fe- ~
întru carea s' a scris Cuvântul cioară, să r i d i c e acum toate
cu degetul Tatălui, ceea ce eşti fărădelegile celorce binevoesc a
curată; pre carele roagă-l Năs- . săvârşi nevoinţa dumnezeescu- ·
cătoare de Dumnezeu, să scrie lui post.
în cartea vieţii pre robii tăi. Alt Irmos, glasul al 5-lea.
plecăm genuchii inimii noa- Bine eşti cuvântat Dumnezeul...
· stre noi robii tăi şi ne rugăm Bine eşti cuvântat Dumne-
ţie; pleacă urechea ta, ceeace zeule, celce ai arătat viteji pre
eşti curată şi ne mântueşte pre mucenicii ceice au pătimit pen-
noi, ceice suntem cufundaţi tru tine, carele eşti lăudat şi ·
pururea în scârbe; şi apără de preaslăvit.
~ .~IDW&-itID~.Ii-1.~~$~~~$~&1.î:W~
fvy
.
462 SÂMBĂTĂ
Bine eşti cuvântat Dumne- „toarei de Dumnezeu i-a mân-

. zeule, celace ai dat nouă rugă „tuit; atuncea fiind închipuită,
tori către tine pre purtătorii de „iar acum lucrată, pre toată lu-
chinuri, carele eşti 1ă ud a t şi „mea ridică să-ţi cânte fie: pre
· preaslăvit. „Domnul lucrurile lăudaţi-l şi-l
Slavă, a Treimii. „prea înălţaţi întru toţi vecii".
Bine eşti cuvântat Dumne- I n pântece ai primit pre Cu-
. zeule, celce eşti cunoscut unul vântul şi ai purtat pre cela ce
după fire şi în trei feţe, cel prea poartă toate şi ai hrănit cu lapte,
lăudat şi preaslăvit. ceeace eşti curată, pre celace
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. hrăneşte toată lumea cu buna
Bine eşti cuvântat, Dumne- voire; căruia cântăm: pre Dom-
. zeule, celace te-ai născut fără nul lucrurile lăudaţi-l şi-l prea
sămânţă şi pre ceeace te-a năs
. cut o ai arătat curată, cel prea Moisi a cunoscut în rug taina
lăudat şi preaslăvit. cea mare a naşterii tale, prea
Stih : Sfinţilor cari sunt pre pământul lui, sfântă Curată Fecioară, iară ti-
minunate a făcut Domnul toate voile sale nerii mai înainte au închipuit
într' înşii...
aceasta mai luminat, în mijlocul
Bine eşti cuvântat Dumne- focului stând şi :fiind ne arşi ;
zeule, celace ai astupat gurile pentru aceea te lăudăm pre
fiarelor şi ai stins focul, spre tine întru toţi vecii.
lauda sfinţilor tăi, cel prealău (~arii mai 'nainte pentru în-
dat şi preaslăvit. şelăciune eram dezbrăca ţi,
Stih : Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai
primit, Doamne.
acum ne-am îmbrăcat în haina
nestricăciunii prin naşterea ta;
B ine eşti cuvântat Dumne- şi ceice şedeam întru întune-
zeule, c e 1a c e ai mutat dela recul păcatelor, am văzut lu-
moarte la vieata cea fără sfârşit mină Fecioară, ceeace eşti
pre ceice-ti au slujit fie cu cre- locaş luminii; pentru aceea te
dinţă în vieaţă. lăudăm întru toţi vecii.
Irmosul;
Cei morţi prin tine viază, că
B ine eşti cuvântat Dumne- ai născut vieaţa cea într'un ipo-
„zeule, celace vezi, adâncurile stas; ceice mai înainte erau
„şi şezi pre scaunul slavei, cel muţi, acum grăesc bine, stricaţii "
„prea lăudat şi preaslăvit". se curăţesc, boalele se gonesc
Cântarea 8-a, Irmosul :
şi mulţimea duhurilor celor din ·
re tinerii cei binecredincioşi văzduh se birueşte, Fecioară, ce-
în cuptor, naşterea Născă- eace eşti mântuirea oamenilor.
Alt Irmos:
Ceeace ai născut mântuirea
lumii, prin care ne-am ridicat Pre făcătorul făpturii...
de pre pământ la înălţime, bu- Sfinte cete ale mucenicilor,

cură-te, cea cu totul binecuvân- aduceţi-vă aminte de ceice vă
tată, carea eşti acoperemânt şi laudă pre voi cu dragoste şi
putere, zid şi tărie celorcecântă, prea înalţă pre Hristos în veci.
Curată: pre Domnul lucrurile
Cu sabie tăindu-se muce-
lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi întru
nicii, se bucurau lăudând pre
· toţi vecii. Hristosşi prea înălţându-l întru
Alt Irmos:
toţi vecii.
Din văpaie cuvioşilor„.
Binecuvântăm pre Tatl:U ...
Minţile cele cereşti prea s'au Cu minunată cuviinţă se îm- ~
minunat de isprăvile sfinţilor parte Treimea şi rămâne neîm-
mucenici; pentru rugăciunile părţită ca un Dumnezeu. Pre a-
lor, minunează întru noi, Stă ceasta o preaînălţăm întru toţi
pâne îndurate, din destul, mi- vecii.
. lele tale. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Ceice aţi călcat focul cu roua Fecioara a născut prunc; căci

cea dumnezeească, vitejii Dom- Dumnezeu s'a făcut om din-
nului cei vrednici de minune, tr'însa. Tot trupul să-l laude în-
izbăviţi-ne pre noi de focul cel tru toţi vecii 1
muncitor, cu rugăciunele voa- Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi,
stre celor ferbinţi către Stă Dumnezeul lui Israil.
pânul. Stâlpi ai vitejiei s' au arătat
mucenicii, veselindu-se pentru
Prea bunule Cu vin te, pre căderea diavolului, lăudând pre
ceice s-au mutat dela noi cu Hristos şi prea înălţându-l în
dreaptă c r e d i n ţ ă, învredni- veci.
ceşte-i vieţii cereşti şi luminii
Stih: Sufletele lor întru bunătăţi se vor sălăşlui.
cei sfinte ; prin rugăciunile mu-
cenicilor celor binebiruitori. I nvredniceşte Doamne, în
sânul lui Avraam pre robii tăi, ~
A Născătoarei de Dumnezeu. cari cu credinţă şi cu nădejde
C u rugăciunile celeiace te-a s' au mutat la tine.
născut pre tine, Indurate, ale Irmosul:
sfinţilor mucenici şi ale aposto- Să lăudăm, bine să cuvântăm„.
lilor tăi, 1u minează sufletele P re făcătorul a toată făptura,

noastre; ca să te slăvim pre „de carele se spăimântează în-
tine cu bucuria sufletului, în- „gerii, cântaţi-l popoare şi-l
tru toţi vecii. „prea înălţaţi întru toţi vecii".
~~n.~cm?Mt?m~~~c%~i@ffel@~ir~:rE>~31~
.• 464 SÂMBĂTĂ ~~
{
,.,.,°"'$}<,'""'~
Cântarea 9-a, Irmos : porumbiţă, ceeace ai născut
ot neamul pământesc să săl
1
pre cel milostiv, bucură-te, pu-
1
\
teze cu Duhul fiind luminat rurea Fecioară! Bucură-te, lau-

„şi să prăznuească firea minţilor da tuturor cuvioşilor; bucură-te,
„celor fără de trup, cinstind sfin- cununia mucenicilor; bucură-te,
„ţita prăznuire a Maicii lui frumuseţea cea dumnezeească
„Dumnezeu şi să strige: Bucu- a tuturor drepţilor şi mântui- '
„ră-te, prea fericită Născătoare rea noastră a credincioşilor.
„de Dumnezeu, curată, pururea F ie-ţi milă, Doamne, de mo-
„Fecioară ". ştenirea ta, trecând cu vederea
Să strigăm ţie credincioşii, acum toate păcatele noastre; a-
bucură-te 1 prin tine făcându
vând rugătoare spre aceasta că
ne părtaşi bucuriei cei deapu- tre tine, pre ceeace te-a născut
rurea; mântueşte-ne pre noi de pre pământ fără de sămânţă, pre
ispitele robiei păgâneşti şi de tine, Hristoase, carele ai voit
toată altă bătae, Fecioară, care
de te-ai închipuit în firea ome-
nească pentru marea mila ta.
vine oamenilor celorce greşesc,
pentru mulţimea păcatelor. Alt Irmos :
Pre Dumnezeu a-l vedea ...
Arătatu-te-ai
luminarea şi Ca lumina, ca soarele răsă
întărirea noastră, pentru acea- rind mucenicii, au luminat tot
sta strigăm către tine: Bucură pământul cu razele bunei cre-
te, steaua cea neapusă, carea ai dinţe şi cu strălucirile minunilor;
adus în lume pre soarele cel şi au pierdut întunerecul mul-
mare; bucură-te, Curată, ceeace ţimii dumnezeilor. Cu ale că
ai deschis raiul cel încuiat ; bu- rora rugăciuni, Dumnezeule
cură-te, vasul, carele ai primit milueşte-ne pre noi.
mirul cel nedeşertat, ce s'a văr O aste nebiruită a mucenici-
sat deasupra ta. lor întăreşte-ne pre noi pre toţi,
Să stăm
cu cuvioasă temere ca bine să ne nevoim şi să să- '
vârşim curgerea postului; ca
în casa Dumnezeului nostru şi
săvârşind lucrul dumnezeeştei .
să strigăm: Bucură-te stăpâna
vieţi, să ne facem părtaşi vieţii,
lumii; bucură-te, Marie, Doa-
mna noastră a tuturor; bucură- bucurându-ne.
te, ceea ce una eşti între femei A Morţilor.
fără prihană şi bună; bucură- Să ajungă b u n ă ta t e a ta
te, stâlpul cel de foe carele con- Doamne, pre cei ce s' au mutat
. duci firea omenească la vieaţa de la noi, cu înfricoşa tă po·
cea de sus. runca ta; să-i înconjure pre .
~~?&~~~~~~~~™~fW!?~
dânşii mila ta şi săi îndrepteze că întru tine zămislirea s·a făcut

la locaşurile cele luminate de fără de bărbat şi naşterea întru
lumina feţii tale. feciorie. Dumnezeu este celce
A Născătoarei de Dumnezeu ... s' a născut; pre carele mărindu-l,
Prin glasul îngerului ai năs pre tine Fecioară te fericim.
Stih : Sfinţilor cari sunt pre pământul lui, mi-
cut, Născătoare de Dumnezeu, nunate a făcut Domnul toate voile sale întru
n{>grăit, pre vestitorul voiei Ta- dânşii.
tălui. D e c i primeşte glasurile Oaste a mucenicilor cea vi-

robilor tăi, celece aducem în tează a împăratului şi Dumne-
vremea postului şi le du lui zeului tuturor, cu cântări să o
Dumnezeu ca nişte tămâie. A V
1ncununam popoare, ca aceea

V
Alt Irmos
a biruit taberile drăceşti. Pre .
Isaie dănţueşte„. carii lăudându-i, s 1ă vim pre
Săvârşind praznic muceni- Stăpânul.
cesc, să săltăm astăzi cu cân- Stih : Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai
primit, Doamne.
tări popoare, cântând lui Hri-
stos, rânduitorului nevoinţelor, Când vei scula toată făptura ·
celuice le-a dat lor biruinţă asu- să se judece Hristoase, milu-
pra vrăjmaşilor. Pre carele cu eşte pre credincioşii robii tăi,
cântări să-l slăvim. pre cari i-ai luat acum; iartă ·
greşelile lor cele din vieaţă şi
Cu unghii de fier zgâriaţi fiind
şi cu săbii tăiaţi din toate mă
cu sfinţii tăi odihneşte-i în veci.
Irmosul:
dular,ele, v-aţi unit cu Hristos
prin dragoste, prea lăudaţilor Isaie dănţueşte ! Fecioara a
mucenici. Pentru aceasta bucu- „avut în pântece şi a născut Fiu
rându-vă acum în ceruri, ruga- „pre Emmanuil, pre Dumnezeu
ţi-vă pentru noi toţi. „şi omul; răsărit este numele lui,
Slavă, a Treimii. „pre carele slăvindu-l, pre Fe-
Intocmai în fiinţă te laud pre „cioara o fericim". .
LUMINÂND A
tine Treime, ceeace eşti fără de Podobia: Femei, auziţi glas de veselie„.
început, cinstită, de vieaţă în-
cepătoare, nedespărţită Unime. Taina cea din veci se cunoa-
Părinte celace eşti nenăscut, şte astăzi; că Dumnezeu, Cu-
Cuvinte şi Fiule cel născut şi vântul lui Dumnezeu, se face fiu
Duhule sfinte; mântueşte-ne Fecioarei Mariei pentru milo-
pre noi, ceice te lăudăm pre tine. stivirea, şi Gavriil vesteşte bu-
curia buneivestiri. Cu care 1e
împreună se strigăm toţi: Bu-
Mai presus de minte este na- cură-te, Maica Domnului!
şterea ta maica lui Dumnezeu; De trei ori.
TRIODUL 80
~~~~
'•·" 466 SAMBĂTĂ A CINCEA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST •
J
LA LĂUDĂRI. norul cel însufleţit al soarelui,

Punem Stihirile pe 4 ; şi cântăm Stihiri, gla- carea primeşti pre cel neîncă
sul al 4-lea.
Podobia : Ca pre un viteaz ...
put, ce va să se sălăşluească în ,
pântecele tău.
Taina cea ascunsă şi neş
Slavă... Şi acum... Stihira, glasul al 4-lea,
tiută de îngeri, arhanghelului
singur glasul.
Gavriil i-se încredinţează şi
către tine acum vine, ceeace
Auzit-a Născătoarea de Dum-
eşti bună şi curată porumbiţă, nezeu limba carea nu o ştia;
chemarea ne amu I u i nostru· că grăia către dânsa arhan-
şi strigă către tine, prea sfântă:' ghelul graiuri de veste bună; şi
Bucură-te şi te găteşte prin cu- ea primind vestirea cu credinţă,
vântul acesta, să primeşti pre te-a zămislit pre tine, Dumne-
Dumnezeu cuvântul în pânte- zeul cel mai înainte de veci.
cele tău. Pentru aceea şi noi bucurân-
De două ori du~ne, strigăm ţie: Dumnezeule,
Palatpurtător de lumină s' a

celace te-ai întrupat dintr'însa
fără schimbare, dărueşte lumii
gătit ţie Stăpâne, pântecele cel
curat al dumnezeeştei fice. Po- pace şi sufletelor noastre mare
milă.
goară-te şi vino la dânsa şi mi-
lueşte făptura ta, care a dobân- DOCSOLOGIA MARE.
. dit război rp e n t r u pizmă, s' a Ectenia şi Apolisul. Apoi ceasul întâiu şi
Apolisul deplin.
ţinut în robia celui viclean şi-a
pierdut frumuseţea cea dintâiu
şi aşteaptă pogorârea ta cea
mântuitoare. LA LITURGIE
G avriil arhanghelul de faţă Tipica şi din Canonul Acatistului : Cântarea
vine către tine şi strigă ţie, 3 şi 6, Apostolul zilei : din Epistola către Evrei
şi al Născătoarei de Dumnezeu, din aceiaş
ceeace eşti cu totul nevinovată: epistolă. Evanghelia zilei, dela Marcu şi a
Bucură-te, deslegarea blestemu- Născătoarei de Dumnezeu, dela Luca.
lui şi învierea celor căzuti; bu- CHINONICUL.
cură-te, ceeace singură ai fost
Paharul mântuirii voiu lua şi numele Domnului
aleasă lui Dumnezeu; bucură-te, -.~~A-- ~· · voiu chema.
La masă mâncăm două fierturi cu untdelemn şi bem vin, mulţumind Prea sfinţitei noastre
Născătoare de Dumnezeu, pentru minunile cele făcute de dânsa.
DUMINICA
A
A CINCEA A SFANTULUI POST.

Rândueala este asemenea ca şi în celelalte Duminici, cântând şi rândueala sfântului dela
Mineiu, ce se va întâmpla.
Iar alţii mai pre urmă au aşezat să se cânte în această Duminică slujba cuvioasei Maicii
noastre Maria Egipteanca.
După Psalmul începător şi obişnuita Stihologie, la Doamne strigat-am, punem Stihirile pe 10

şi cântăm trei Stihiri ale învierii din Octoih, trei ale lui Anatolie şi patru ale Cuvioasei, repeţind
una. Glasul al 6-lea.
Podobia: Toată nădejdea puindu-şi în ceruri...
~
e. opria de vederea celor păcatele tale de mai înainte

cinstite, întinăciunea prea lăudată, cu îndrăzneală
• cea mai d'inainte, ce se te-ai închinat cinstitului lemn.
trăgea din spurcăciuni; dar în-
ţelepţia ta şi cunoştinţa de Inchinându-te sfintelor locuri
· celece s' a lucrat de tine, maică cu bucurie, ai luat de acolo
de Dumnezeu înţelepţită, s' a darul călătoriei spre fapta bună
· făcut ţie întoarcere spre cele cea de mântuire; ai alergat grab-
mai bune; că privind spre nic cu bună călătorie şi trecând ~
icoana binecuvântatei ficei lui râul Iordanului, în locaşul Bo-
· Dumnezeu şi căindu-te de toate tezătorului te-ai sălăşluit cu ·
468 DUMINECA
osârdie; şi sălbăticia patimilor inţă.

Pentru aceasta c i n s t i m ~
o ai întunecat cu vieaţa ta cea pomenirea ta, Cuvioasă.
bună, împuţinând prin înfrâ- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu,
nare înfierbântările trupu 1u i, glas acela.ş.
maică pururea fericită. O minune mai nouă ...
Troparul invierii.
Locuind în pustie, ai lepădat
Slavă, a Cuvioasei, glasul al 8-lea.
chipurile patimilor din sufletul
tău, întipărindu-ţi închipuirea Intru tine Maică cu osârdie
. lui Dumnezeu, cuvioasă, prin s' a mântuit cel du pre chip, că
feluri de bunătăţi; şi atâta ai luând crucea ai urmat lui Hri-
strălucit, în cât şi preste ape stos şi lucrând ai învăţat să nu
uşor ai trecut, fericită, şi te-ai se uite la trup, căci este tre-
ridicat de pre pământ cu rugă cător; ci să poarte grijă de su-
ciunile tale către Dumnezeu; şi flet, de lucru cel nemuritor.
acum stând cu îndrăsneală Pentru ace asta şi cu îngerii
" înaintea lui Hristos, prealău împreună se bucură Cuvioasă
dată Marie roagă-te pentru su- Marie duhul tău.
fletele noastre. Şiacum, a Născătoarei de Dumnezeu :
Slavă, glasul al 4-lea. Celace pentru noi te-ai născut...
Acestea le zicem şi la Dumnezeu este Domnul.
Puterea crucii tale Hristoase, Şi cealaltă rânduială după obiceiu.
a făcut minune; că şi ceeace
mai înainte era căzută de tot,
s' a nevoit cu nevoinţă pustni-
. cească. De unde şi lepădând ne- La Utrenie.
După toată rândueala obişnuită, trei Canoane :
. putinţa, vitejeşte a stătut împo- Al învierii cu al Născătoarei de Dumnezeu,
triva diavolului. Pentru aceasta pe 6; acesta al Triodului, pe 4 şi al Cuvi-
· luând şi dar de biruinţă, se oasei, pe 4.
roagă pentru sufletele noastre. Canon asupra bogatului şi a lui Lazăr.
Şi acum„. a Născătoarei, cea întâia a gla- Cântarea 1, glasul al 8-lea, Irmos:
sului, - Dogmatica. Apa trecându-o ca pre uscat...
LA STIHOAVNĂ.
""'~l:R'& ăsatu-m'ai în bogăţia dul-
Stihirile Octoihului, Slavă.„ a Cuvioasei,
glasul al 2-lea.
ceţilor, veselindu-mă în
~·--1'\· toate zilele cu desfătarea
Vânările
sufletului şi patimile bogatului. Dar te rog pre
· trupului le-ai tăiat cu sabia pos- tine, Mântuitorule, sca-
tului; greşelile gândului cu iz- pă-mă de foc ca pre Lazăr.
vorul sihăstriei le-ai înecat; şi
· cu curgerile lacrimilor tale ai Imbrăcatu-m'am Mântuito-
· adăp a t toată pustia şi ne-ai rule cu desfătările, ca celce se
odrăslit nouă roduri de pocă- îmbracă cu vison şi cu haină
~
l$k'
A CINCEA A SFÂNTULUI POST 469

aurită; ci să nu mă trimiţi pre
mine în f oe, ca pre acela. O 1 milostivirea ta cea multă,
Se veselia bogatul dedemult Dumnezeul meu şi smerenia ta .
cu bogăţia şi cu desfătarea, în cea nespusă. Cum ai asemănat
cu îngerii pre păcătoasa de mai
vieata cea stricăcioasă; pentru înainte, ca pre o curată şi fără
aceasta s'a osândit la munci; prihană? Prin r u g ă c i u n i 1e
iară Lazăr cel sărac s' a răcorit.
Maicii tale.
Catavasie:
Ceteleîngereşti şi omeneşti Deschide-voiu gura mea ...
te laudă neîncetat, Maică, ca- Cântarea a 3-a, Irmos :
rea nu şti de mire; că ai ţinut Tu eşti întărirea celorce ...
pre făcătorul ca prunc în bra- li)recum ai mântuit Hristoase
tele tale. Jr- pre Lazăr din văpaie, aşa să
Alt Canon al Cuvioasei, pe 5. mă mântueşti şi pre mine ne-
·cântarea 1, glasul al 6-lea, Irmos. vrednicul robul tău din focul
Valul mării... gheenei.
,rimite-mi lumină mie, ce- Bogat sunt Doamne de pa-
Î- luice prăzn uesc cu dra-
goste pomenirea ta cea purtă
timi şi de desfătări; dar sărac .
ca Lazăr de averea bunătăţilor;
toare de lumină şi dumnezeea- ci mă mântueşte 1
scă, Cuvioasă, ceeace stai înain- Cu roşu şi cu vison se îm- ·
tea lui Hristos, lumina cea nea- bracă cel bogat, adică cu des-
propiată, mântuindu-mă d i n fătările şi cu păcatele; pentru
, toate ispitele vieţii. aceasta arde în văpaie.
Celace ai venit cu trupul la A Născătoarei de Dumnezeu.
Egipteni, cel necuprins şi mai Dă-ne nouă ajutor cu rugă
înainte de veci, te-a arătat din ciunile tale Preacurată, gonind ·
· Egipt stea prea luminoasă Dom- n ă vă Ii r i Ie primejdiilor celor
nul, celce ştie toate mai înainte cumplite.
de facerea lor. Alt Irmos:
Slavă„. Pre tine celace ai spânzurat...
Neştiind dumnezeeştile po- Către porţile pierzării apro-
runci, prea cinstită, ai întinat piindu-te prin faptele cele ne-
. chipul cel dumnezeesc; dar prin cuvioase, ţi-a deschis ţie porţile
· dumnezeească purtare de grijă, pocăinţei pre a cinstită, celce
iarăş l-ai curăţit, îndumneze- a sfărâmat mai 'nainte cu pu-
indu-te, Cuvioasă, prin faptele terea Dumnezeirii porţile iadu-
;:t. tale cele dumnezeeşti. lui ;:fiind__însuş poarta vieţii. ~
470 DUMINECA
Pre ceeace se făcuse mai' na- Slavă, şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.

inte armă păcatului, o ai arătat, Pre ceeace este uşă cerească
prin închinarea armei dumne- şi scriu, munte cu totul sfânt,
zeeşti cruci, atotbiruitoare tu- nor strălucit, să o lăudăm; scară
turor armelor şi vicleniilor dră cerească, raiu cuvântător, mân-
ceşti, îndelung răbdătorule în- tuirea Evei şi vistierie mare a
durate. toată lumea; că într'însa s'a lu-
Slavă„. crat mântuirea lumii şi iertarea
greşelilor ce lor dedemult. Pen-
C elace şi-a vărsat sângele mai
'nainte pentru mântuirea tutu- tru aceasta strigăm către dânsa:
roagă pre Fiul tău şi Dumne-
ror, cu baia lacrămllor te-a fă
cut curată pre tine, ceeace bo- zeu, să dăruească iertare de
greşeli celorce se închină cu
leai cmplit cu stricăciunea faptei
credinţă preasfintei naşterii
celei rele; celace a dat cu ade""'.
vărat fiinţă tuturor.
tale.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„ Cântarea 4, Irmos :
Mai presus de tot cuvântul Auzit-am Doamne taina...

~ este minunea ce s' a făcut întru
tine Fecioară; că cuvântul Ta-
tălui întru tine dumnezeeşte s' a
S e desmierda bogatul cu mân...
carea şi cu îmbrăcilmintea,
veselindu-se; iară Lazăr poftia
~ sălăşluit; dând numai cu Cu- să se sature din sfărâmăturile
„ vântul, tuturor celorce păcă- mesei acestuia.
~. 1
~ tuesc, deslegarea greşelilor.
~
Sedealna, glasul al 8-lea. /( Câinii lingeau ranele lui La-
~~ zăr săracul, făcându-se mai mi-
ţ:;i Podobie: Pre Inţelepciunea şi Cuvântul...
11''11 lostivi decât mintea bogatului
);J~~!
t--~ Toate săltările trupului înfrâ- către sărac.
>f~-~
~ nându-ţi cu ostenelile sihăstre
"'~~,
şti, ţi-ai arătat înţelepţia sufle- I naintea porţii bogatului se

tului tău, vitează; că poftind să tăvălia de den1ult Lazăr Mân-
vezi crucea Domnului, te-ai ră tuitorule, muncindu-se în ne-
stignit singură pre tine lumii, voile sărăciei; pentru aceasta
preamărită. Drept aceea şi spre acum se preamăreşte.
râvna vieţii îngereşti cu drago-
A Născiitoarei de Dumnezeu.
ste te-ai îndemnat sin g u r ă,
preafericită; roagă-te lui Hri- Roagă Preacurată pre cel-
stos Dumnezeu, să dăruească ce l-ai născut, să scoată din ro-
iertare de greşeli, celorce cin- bia vrăjmaşului pre ceice te
stesc cu dragoste sfântă pome- laudă; că tu singură eşti folo-
nirea ta. sitoarea noastră.
Alt Irmos: găţie lumească, pentru aceasta '

Dumnezeeasca ta plecăciune ... aicea te munceşti în f oe în veci,
Ca un ziditor al firii ome- iară Lazăr cel sărac se bucură ·
neşti, ca un izvor al milei şi ca întru veselia cea nesfârşită.
o bogăţie. a milostivirii te-ai
milostivit iubitorule de oameni, Bogat m'am făcut cu înşelă
ciunea lumii, cheltuindu-mi toa-
spre ceeace a năzuit la tine; şi
tă vieata întru pofte ca şi boga~
o ai răpit dela fiara cea pier-
tul, iubitorule de oameni, ci mă
zătoare.
rog îndurărilor tale, să mă mân-
Sârguindu-te să vezi crucea, tuesc de foc, precum s'a mân~
te-ai luminat Marie cu lumina tuit Lazăr.
crucii celuice a pătimit pre cru- A Născătoarei de Dumnezeu.
ce; răstignindu-te 1u mii, cu
voia d u m n e z e ea s că, ca o A vând îndrăzneală către Fiul
tău, Preacurată, ca o maică, nu ·
· vrednică de minuni.
Slavă.„
trece cu vederea purtarea de
grijă cea pentru noi cei de un
Ceeace era mai nainte prici- neam, rugămu-ne; că pre tine
nă răutăţilor a multora pentru singură te punem rugătoare
pofta cea rea, ca soarele stră bineprimită noi, creştinii, către ~~
lucind s' a arătat povăţuitoare Stăpânul. ·~~ ,.,~
cuvioasă celorce greşesc. r JM

Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Alt Irmos : ;;i::~
~
Dumnezeeasca arătare, Hristoase„.
Covârşit-ai mintea celor ce-
~ reşti, cerule cel înţelegător al M oisi s' a preamărit oarecând
~ împăratului tuturor; că afară în Sinai, văzând tainic dosul lui
de legile firii ai născut Preacu- Dumnezeu, prealăudatul, în-
rată, pre dătătorul de lege şi semnând taină streină; iar acum
făcătorul tuturor. Maria cu osârdie c ă z â n d la
Cântarea a 5-a, Irmos : preacurată icoana năstrapei .
Pentru ce m'ai lepădat...

care ţine mană, a luat vieaţă
îngerească.
Tr\ acă a văzut bogatul pre La-
~ zăr în sân urile lui A vraam, Dorind să vadă frumuseţea
în lumină şi în slavă vese- casei tale, precum zice psalmi-
lindu-se, a strig a t; părinte stul, ceeace a spurcat sălăşlui
Avraame, milueşte-mă pre rea ta, s'a făcut locaş înţelegă- ~.
mine, celce sunt osândit din foc tor slavei tale. Prin rugăciunile
şi cumplit mi se arde limba. cele înţelegătoare, ale celeice
A vraam a zis bogatului: te-ai nu ştie de bărbat, carea s' a fă
desmierdat veselinduMte cu ho- cut locaş al tău, Hristoase, fă-mă
472 DUMINECA
şi pre mine locaş Duhului celui păcătosul rogu-mă să nu mă

atotfăcător. osândeşti, Doamne, iubitorule ·
Slavă ... de oameni; ci mă învredniceşte
ca pre Lazăr luminii tale.
C eeace a vânat pre mulţi cu
· undiţa trupului, adecă cu ochii A Născătoarei de Dumnezeu.
şi i-a făcut mâncare diavolului Să ne mântuim de greşelile

prin scurtă dulceaţă, s' a vânat cele cumplite, Curată, prin ru-
cu tot adevărul de dumneze- găciunile tale, Născătoare de
escul dar al cinstitei cruci, fă Dumnezeu şi să dobândim,
cându-se mâncare d u 1c e lui Preacurată, strălucirea cea
Hristos. dumnezeească a Fiu 1u i lui
Dumnezeu, celui ce s' a întrupat
din tine, precum nu se poate
o taină cunoscând ceata pro- spune.
feţilor, taina ce s'a făcut întru
tine, Preacurată, în multe chi- Alt Irmos:
puri mai 'nainte au grăit de tine Adâncul cel mai de jos„.
cu dumnezeeşti cuvinte de Bucură-se, Marie, oştile în-
taină; iar acum căzând Maria gereşti, văzând întru tine prea- ~
la precurată icoana năstrapei, cuvioasă vieaţă întocma cu a
care a ţinut mana, te,.,a rugat lor şi strigă: slavă fie Domnului.
pre tine să fii chezăşuire păcă
toşilor către Dumnezeu. I nfricoşază-se adunările în-
tunecaţilor draci de tăria ta cea ·
Curăţeşte-mă, Mântuitorule„.
răbdătoare; că f e m e ie fiind,
goală şi singură, cu preamărire
le)) ogatul s'a osândit pre sine i-ai ruşinat.
JI)J la văpaia focului prin vieaţa
cea desmierdată; iară Lazăr cel Slavă„.
sărac alegându-şi sărăcia în Strălucit-ai ca soarele prea-

': vieaţa de aici, s'a învrednicit lăudată Marie şi toată pustia o
bucuriei celei nesfârşite. ai luminat cu minunile; pentru ·
Lazăr s'a învrednicit în sâ- aceasta luminează-mă şi pre
. nurile lui A vraam, desfătân mine cu lumina ta.
du-se Hristoase, cu vieaţa cea Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
veşnică; iară bogatul s' a osândit,
' să se muncească în foe cu tru- Luminând u~se îngerii cu
pul şi cu sufletul. slava celui născut al tău, Fe-
cioară, au strigat: pace nouă
Bogatul s-a osândit în foc tuturor şi pre pământ oameni-
~ pentru Lazăr; iară pre mine I, lor bună voire.
~~~ăm~~~~~~~~1t~~
CONDAC, glasul al 3-lea. mult aştepta măcar sfărâmături

Podobie : Fecioara astăzi... din masa lui şi nimenea nu-i da;
C eeace erai plină de tot fel ul dar în locul acelora a aflat sânul
de păcate mai 'nainte, astăzi lui Avraam.
te-ai arătat aleasă lui Hristos, I zbăveşte·mă de partea nemi·
prin pocăinţă; urmând vieţii în- lostivului bogat, Hristoase al
gereşti şi cu arma crucii pierzi
meu, rogu-mă şi rânduindu-mă
pe dracii. Pentru ace asta împreună cu Lazăr cel sărac, mă
te-ai arătat mireasă împărăţiei, învredniceşte a striga ţie cu
Marie prealăudată. mulţumită: Dumnezeul părin
ICOS ţilor noştri bine eşti cuvântat.
pre tine mieluşaua şi fi ca lui A Născătoarei de Dumnezeu.
Hristos astăzi cu cântări te lău I ntrupându-te din pântece ~
. dăm, Marie pururea s 1ă vită, fecioresc, te-ai arătat spre mân-
carea te-ai arătat crescând între tuirea noastră; pentru aceasta
Egipteni şi din toată rătăcirea ştiind pre Maica ta Născătoare ~
· lor ai scăpat; şi de acolo te-ai de Dumnezeu, strigăm ţie cu
adus bună şi desăvârşit odraslă mulţumită: Dumnezeul părin- ~
Bisericii, prin post şi prin ru- ţilor noştri bine eşti cuvântat.
găciune. Că nevoindu-te m ai
presus de măsura firii omeneşti, Alt Irmos:
Tinerii în Vavilon au călcat...
te-ai înălţat întru Hristos prin
· vieaţă şi prin fapte. Pentru a- Marele între părinti, înţe... i:
ceasta te-ai arătat mireasă îm- leptul Zosima, încunjurând

părăţiei cerurilor, Marie prea- · pustia, s' a învrednicit a vedea
lăudată. pre Cuvioasa şi a strigat: Bine
eşti cuvântat Dumnezeul pă..
In loc de Sinacsar, cetim vieaţa Cuvioasei
maicei noastre Maria Egipteanca. rinţilor noştri.
Caut-o la sfârşitul cărţii. Pentruce ai venit, părinte, să
Cântarea 7, Irmos : vezi o femeie înstreinată de
Din Iudeea mergând tinerii.., toată bunătatea cea lucrătoare?
ecum a fost dedemult Iov strigat-a către bătrânul, Cuvi..-
P în rane, cu viermi şi în gu-
. noiu, aşa a şezut şi Lazăr îna-
oasa şi a cântat: Bine eşti cu-
vântat Dumnezeul părinţilor
intea porţii bogatului, strigând: noştri.
Dumnezeul părinţilor n o ş t r i Slavă„.
. bine eşti cuvântat.
Omorându-ţi, fericită, săltă ...
Zăcând înaintea porţii nemi- rile patimilor tale, te odihneşti
lostivului bogat, Lazăr dede- acum în limanul nepătimirii,
,..._"1:):·~~~-@f?&~~.!!L:(~~~:t::.~~~~~:u:~
474 DUMINECA
strigând: Bine eşti cuvânt a t mă scuteşti de focul cel veşnic

Dumnezeul părinţilor noştri. întru toţi vecii.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. A Treimii.
Zămislit-ai cu chip negrăit, pre Dumnezeirea cea întreit
rămânând Fecioară preacurată luminătoare, carea slobozeşte o
şi ai născut mântuirea lumii, rază din o fire în trei feţe, pre
,fi; pre Hristos Dumnezeul nostru. Tatăl cel fără început, pre Cu-
Pentru aceasta toţi credincioşii vântul Tatălui, cel de o fire şi
pre tine cu cântări te slăvim. pre Duhul cel de o fiinţă, carele
împreună împărăţeşte, tineri
Cântarea 8, Irmos
,, : bine cuvântaţi-l, preoţi lăuda
De şapte ori cuptorul...
ţi-l, popoare preaînălţaţi-I întru
u veşmânt roşu, cu vison şi
·
C cu profiră se îmbrăca de
demult luminat bogatul cel ti-
toţi vecii.
Alt Irmos:
Infricoşează-te şi te teme.„
călos; iară Lazăr cel sărac rău
zăcea la poarta lui, poftind să Celace cerci adâncurile inimii
se sature din sfărâmăturile ce şi ştii toate ale noastre mai
cădeau din masă şi nimenea nainte de a fi, Mântuitorule, ai
nu-i da lui; pentru aceasta îm- răpit din vieata cea silnică pre
părăţeşte acum întru slavă îm- ceeace a alergat la iubirea ta
. preună cu Hristos. de oameni, carea strigă neîn-
cetat: Preoţi binecuvântaţi, po-
La poarta bogatului zăcea poare preaînălţaţi pre Hristos
A
Lazăr cu trupul putred de rane
+
1n vect.
şi poftia să se sature de sfărâ 01 cât este de cinstită schim-
mături şi nimenea nu-i da lui; barea mutării tale către cele mai
iară câinii cu milostivire îi lin- bune, cuvioasăl 01 dragoste
ageu cu limba bubele lui şi ra- dumnezeească a ta, care ai urât
nele. Pentru aceasta s'a în- dulceţile trupeşti 1 O 1 credinţa
vrednicitg;raiul desfătării. ta cea fierbinte şi dumnezeea-
scă, prealăudată Marie 1 Carea
I mbogăţitu-m' am şi eu mult
milos:tive cu dulceţuri, întru cu credinţă o lăudă şi o prea-
înălţăm întru toţi vecii.
desfătarea vieţii acesteea, ca şi
bogatul dedemult, ce se îm- Binecuvântăm.„
brăca în toate zilele în porfiră; Aflat-ai plata durerilor şi răs-
şi însumi eu mă judec spre plătirea ostenelilor tale, cinstită
I
~ pierzare pentru desfătările şi Marie, prin care ai surpat pre ~
înşelăciunile mele. Pentru acea- vrăjmaşul cel ucigaş; şi acum
sta Hristoase, mă rog ţie, să I strigi împreună cu îngerii cân-
~1
lr{ ; ţ_.
~:?.:z·T-W.~J"~~~h~~~-;;r~~7~~'&?i't:'G:'ţ;~::?~~rh~~-;;;1',~;~'{~~,.~-7~~s
~-._;;,,,)~~~~~~~~..,k2 „~~~~\.~ J-!~~i_:~~~~~...l{:c·
tare fără tăcere, lăudând şi prea zut, carele este lăudat în cer de
Jj
înălţând pre Hristos întru toţi toată făptura şi prin tine ne dă
vecii. 1 rueşte nouă pururea mântuire,
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. cu credinţă te slăvim.
Alt Irmos:
· P re mine tot m' a în oit pentru
Nu te tângui pentru mine ...
bunătatea, în pântecele tău,
Preacurată; nestricând osebi- Lesne ai răbdat Maică oste-
rile amân d o:r or firilor, ca un neala pustiei, îndreptându-te cu
Stăpân al tuturor vecilor. Pen- puterea cea tare a lui Hristos;
tru aceasta pre tine, ca pre o că gândurile cele spurcat ce-ţi
· pricină a mântuirii noastre, cu veniau le-ai stins, preacinstită,
. cântări te I ă u d ă m întru toţi cu izvoarele dumnezeeştilor la-
vecii. crimi, ceeace eşti vârful siha-
Cântarea 9, Irmos. I strilor, lauda cuvioşilor.
li
Pre tine cea neispitită ... Cu raze prea luminoase te-a
II
1.ri'\ ă-mă, Hristoase, sărac ca I luminat pre tine F e c i o ară şi
.IL_1 Lazăr, rogu-mă, fugărind I Preacurata, ceeace una a năs
poftele desfătărilor mele, ca un ! cut pre Hristos lumina, făcân- ·
Dumnezeu din fire; iar într
bunătăţi mă fă bogat; ·ca prin
ul,
du-te înfricoşată vrăjmaşilor
pre tine, cinstită. Şi tuturor ară ...
credinţă cu cântări să te slăvesc. tându-te, Marie, a fi podoaba
pustnicilor, întărirea cuvioşilor.
B ogat şi nemilostiv fiind, nu Slavă ...
. m-am uitat prin c r e din tă la
' mintea mea, lepădat fiind înain- Lăsând înţelepţeşte t o a t e
, tea porţilor poruncilor tale, iu- cele pămânţeşti, te-ai arăt a t
bitorule de oameni; ci ca un în- sălăşluire cinstită Duhului; ci
durat şi iubitor, ridică-mă, ca roagă pre singur Mântuitorul
şi de demult pre Lazăr, prie- Hristos, să scape de răutăţile
tenul tău cel mort de patru zile. lumeşti, pre cei ce săvârşesc cu
credinţă dumnezeească pome-
Toţi am înţeles pilda Stăpâ nirea ta.
nului; deci, toţi credincioşii să Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
urîm nemilostivirea bogatului,
. ca să scăpăm de muncă şi să Tăindu-te de legile fireşti,
săltăm pururea în sânurile lui Fecioară, ai născut curată mai
.
·
·-A,vraam.
Pre tine, ceeace ai ţinut în
presus de fire prunc tânăr pre ~
pământ, pre celce este dătător ~
de lege şi vechi de zile, ceeace
eşti cer înţelegător al făcătoru- .
I
braţe pre Dumnezeu cel nevă- lui tuturor. Pentru aceasta cu ·
~ ~
rJt·~-~il~~I~rlMSl~S~~~l@~~:W4?rt3;z!5;;~
476 DUMINECA
credinţă şi cu dragoste pre tine nouă Domnu 1, în locul celor

te fericim. pământeşti, ce le cereşti.
LUMINANDA INVIERll. Slavă, tot aceasta.
Apoi Slavă a Cuvioasei. Şi acum„.
Podobia: Celace ai împodobit cerul... Prea binecuvântată eşti...
Pildă de pocăinţă avându-te DOXOLOGIA MARE.

pre tine, cuvioasă Marie, roagă Ecteniile şi Apolisul.
· pre Hristos, să ne dăruească LA LITIE, Stihira Evangheliei şi celelalte.
nouă aceasta în vremea postu-
lui; ca prin credinţă şi prin dra-
. goste să te lăudăm pre tine cu LA LITURGHIE.
cântări. Fericirile glasului, Prochimenul, glasului şi al
sfintei, glasu] al 4-lea.
Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi,
Ceeace eşti îndulcirea înge- Dumnezeul lui Israil.
rilor, bucuria celor scârbit i, Stih:
. părtinitoare creştinilor, Fe- Intru adunări binecuvântaţi pre Dumnezeu.
cioară, Maica Domnului, spri- Apostolul zilei, din cartea către Evrei. Şi al
jineşte-mă şi mă izbăveşte de Cuvioasei, din cartea cea către Galateni. Evan- ·
ghelia zilei dela Marcu şi a cuvioasei dela Luca.
muncile cele veşnice.
CHINONICUL.
LA LĂUDĂRI:
Lăudaţi pre Domnul...
Patru Stihiri ale învierii din Octoih şi patru
Altul:
ale lui Anatolie, apoi cântăm, Stih:
Scoală-te, Doamne, Dumnezeul meu, înalţe-se Intru pomenirea veşnică va. fi...
mâna ta, nu uita pre săracii tăi până în sfârşit. Iară la masă ne ospătăm ca şj în celelalte ~
Glasul 1-iu, singur glasul. Dumineci.
Nu este împărăţia lui Dum-

nezeu mâncarea şi băutura, ci DUMINICĂ SEARA
dreptatea şi nevoinţa cu sfinte- La Doamne strigat-am;punem Stihirile pe 10 şi
. nie. Pentru aceasta, nici bogaţii cânW~m patru ale glasului din Octoih, cele de
nu vor intra într'însa, ci numai umilinţă, trei podobnice ale Triodului şi trei
din Mineiu, glasul 1-iu.
câţi pun averile lor în mâinile
· săracilor; aceste a învaţă şi Podobia : Prea lăudaţilor mucenici...
David proorocul, zicând: bărbat ărăcind, Hristoase, celace
drept este celce milueşte în eşti bogat, ai îmbogăţit
· toate zilele, celce se desfătează pre oameni cu nemuri-
întru Domnul, umblă în lumina rea şi cu strălucirea;
lui şi carele nu se va poticni. pentru aceasta îmbogă
· Acestea toate s' au scris, spre ţeşte-mă cu bunătăţi pre mine,
învăţătura noastră; ca postind celce am sărăcit de dulceţile
să facem bunătate şi aşa va da .J lumii şi mă împreună cu Lazăr
cel sărac, izbăvindu-mă de milostiv al Mântuitorului pen-
munca bogatului şi de gheena, tru noi, că având cunoştinţa
carea mi s'a gătit. celor ce vor să fie, ca şi ace-
~ Imbogăţitu-m' am cumplit în lorce sunt de faţă, a vădit vieaţa
răutate şi am iubit desmierda- lui Lazăr şi a bogatului. Deci,
rea, m' am îndestulat de des- privind noi la sfârşitul amân-
fătări în lume, Doamne şi m' am doror acelora, să fugim de cum-
făcut vinovat focului gheenei, plirea şi de urîrea de oameni a
neuitându-mă la mintea mea aceluia şi să râvnim răbdării
cea flămândă ca şi Lazăr; şi le- şi aşteptării cei îndelungate a
pădat fiind înaintea uşilor. fap- celuilalt, ca încălzindu-ne îm-
preună cu dânsul în sânurile lui
telor celor dumnezeeşti, milosti-
veşte-te spre mine, Stăpâne. Avraam, să strigăm: Drepte ju- ~
decătorule, Doamne, slavă ţie.
Altă Stihirăa lui Teodor, glasul 1-iu. Martirica.
Podobia: Nor luminos pre tine ...
Pentru rugăciunile tu tur or ·
Incepând cu dragoste a şasea sfinţilor, Doamne şi ale Născă..,
săptămână a cinstitului post,
toarei de Dumnezeu, dă-ne ~
să aducem credincioşilor cân-
nouă pacea ta şi ne milueşte,
tare, înaintea prăznuirii stâlpă ca un îndurat.
rilor, Domnului celuice vine în Slavă, Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
slavă cu puterea dumnezeirii Insăş Podobia.
în Ierusalim, ca să omoare
moartea. Pentru aceasta să gă Ceeace eşti bucuria cetelor
tim cu bună credinţă semnele cereşti şi pre pământ oamenilor ~
biruinţei, ramurile bunătăţilor, tare folositoare, Preacurată Fe-
strigând: Osana! făcătorului cioară, mântueşte-ne pre noi,
tuturor. ceice scăpăm la tine; că spre
tine, după Dumnezeu, nădejdile
Şi
trei dela Mineiu.
ne-am pus, Născătoare de Dum-
Slavă, Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
nezeu.
IEŞIRE: Lumină lină„.
Dat-ai moştenire celorce se tem„.
Cu Stihirile lui. ·
Cautft~le la Dumineca întâia a postului,
seara la pag. 109.
LA STIHOAVNĂ
Stihiria zilei, de două ori.
Glasul 1-iu singur glasul.
Mnunat este obiceiul cel
478 IN LUNEA
bitocia păgânilor, ca un împărat.

Deci, să-i gătim toţi ramuri de
ln lunea stâlpărilor bunătăţi, ca să vedem şi învie-
LA UTRENIE. ,1
1
rea lui, bucurându-ne.
I
Cântăm treimicile glasului. Slavă, tot aceasta.
I
După întâia Stihologie, cântăm Sedelnele cele Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.„
de umilinţă, din Octoih şi a Născătoarei. Mâinile ta Ie, cele dumne-
După a doua Stihologie, zicem această sedeal-
zeeşti, cu care ai ţinut pre fă
nă, glasul I-iu.
cătorul întrupat pentru bună
Podobie :Piatra fiind pecetluită„.
tatea lui, tinzându-le Fecioară
sturnând piatra împetri- Preasfântă, roagă-l să ne izbă
rii de pe inima mea, vească de supărări, de patimi
' Doamne, ridică sufletul şi de primejdii, pre cari cu
meu cel omorât de pa- dragoste te lăudăm şi strigăm
timi bunule şi mă învred- ţie: Slavă celuice s'a sălăşluit .
niceşte să-ţi aduc, Stăpâne, cu întru tine; slavă celui-ce a ieşit
umilinţă stâlpări de fapte bune,
din tine; slavă celuice ne-a slo-
ca Biruitorului iadului; ca să do- bozit pre noi prin naşterea ta.
bândesc vieaţa cea veşnică, lău
Psalmul 50.
dând puterea şi milostivirea ta,
Şi cântăm canonul Mineiului. Şi această
unule iubitorule de oameni. TRICANTARE.
Slavă,tot aceasta. Cântarea 1, glasul 1-iu, Irmos:
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezett. Cântare de biruinţă...
Minunea minunilor văzând
S
ă
omorîm patimile cu pos-
întru tine, făptura se bucură tul, să înviem duhul prin
ceeace eşti plină de dar; că ai fapte dumnezeeşti, ca să vedem
zămislit fără sămânţă şi ai năs cinstită patimă lui Hristos cu
cut negrăit pre celce nu pot gând curat.
să-l vadă mai mari cetelor
îngereşti. Pre carele roagă-l,
pre mine, celce am urmat
năravului nemilostivului bogat,
Născătoare de Dumnezeu, penw
· tru sufletele noastre. îndurate iubitorule de oameni,
rândueşte-mă împreună cu La-
Dupiî a trei~ stihologie, sedealna glasul I-iu
zăr cel sărac, rogu-mă; izbă vin- ·
Podobia: Piatra fiind pecetluită ...
du-mă din văpaie şi din focul
I ncepând a şasea săptămână cel nestins.
a postului, să aducem cântare
mai 'nainte de prăznuirea Stâl- p ostitu-m' am despre toate
părilor lui Hristos, celuice vine faptele bune şi m' am ospătat
pentru noi, să şeadă pre mânzul până la saţ i u cu greş e Ii 1e,
· asinei, ca să supună Tatălui do- Doamnei; ci mă satură de mân-
STÂLPĂRILOR 479
carea cea mântuitoare şi cin- Slavă ţie Dumnezeul nostru.„

stită, pre mine cel ce rău am iată, vine Hristos la cetatea '
flămânzit. Vithfagi, bucură-te Vitanie, pa- -
A Născătoare( de Dumnezeu.
tria lui Lazăr; că ţie- ţi va arăta ·
pre mine, cel osândit şi arun- minune mare, înviind pre Lazăr
. cat în pedeapsă pentru faptele din morţi.
mele, Preacurată Stăpână, în- Irmosul:
dură-te de mă mântueşte, ce- Lui Dumnezeu, celui ce a
. eace ai născut pre Dumnezeu „ajutat în Egipt lui Moisi şi prin-
. cel prea îndurat. „tr'însul a cufundat pre Faraon
Alt Irmos, glasul acelaş.
„cu toată oastea lui, să-i cân-
Lui Dumnezeu, celuice a ... „tăm cântarea de biruinţă, că
' să întâmpinăm credincioşii
„s' a prea slăvit.
praznicul Stâlpărilor de astăzi Cântarea 8-a, Irmos :
De carele se înfricoşează ...
şi mai' nainte prăznuindu-l lu-
minat; ca să ne învrednicim a u gânduri neroditoare m'am
vedea şi patima cea de vieaţă
purtătoare.
C îmbogăţit eu, ticălosul; su-
fletul mi-am spurcat cu pofte
fărădelege şi mă înconjură în-
yine şi merge Hristos la Ie-
rusalim ca un împărat, şezând tunerecul desnădăjduirii; stră
luceşte-mi, Dumnezeu 1 meu,
pre mânzul asinei; ca să supună
dobitocia păgânilor sub jugul lumina pocăinţei.
Tatălui. Precum ai luminat dedemult ~
Slavă, a Treimii.
pre orbul cel din naştere, lu...
minează-mi şi sufletul meu, ca-
Unime, ceeace eşti întru o
Dumnezeire în trei feţe, Dum- rele nu vede lumina ta, milo...
nezeule Părinte cel nenăscut şi stive, ci este îngropat întru în-
Fiule unule născut şi unule Du- tunerecul uitării cei rele şi în "
hule Sfinte, împărăţie întocma grijile lumii.
stăpânitoare, milueşte-ne pre Postindu-se Ilie, a deschis .
noi. cerurile şi a adăpat cu ploi pă
mântul cel însetat. Să postim şi
preaslăvite s' au grăit de tine noi vărsând izvoare de lacrimi
sufleteşti, ca să ne miluim.
pretutindenea, că ai născut cu
trup pre făcătorul tuturor, Năs A Născătoarei de Dumnezeu.
cătoare de Dumnezeu Marie, c a o viţă însufleţită ai înflo-
ceeace nu ştii de mire şi eşti rit nouă
strugurul cel copt,
neispitită de nuntă. Preacurată Fecioară, carele a
480 IN LUNEA
izvorît vinul iertării şi ai uscat „tor şi cântând zicem: binecu-

beţia păcatului. „vântaţi şi prea înălţaţi pre Hri-
Alt Irmos: „stos în veci".
Cântarea celor fără de trup„. Cântarea 9-a, Irmos :
Deschisu-s'au uşile cele din Izvorul cel primitor„.
'naintea învierii lui Lazăr; că lf\morît fiind de greşeli multe,
vine Hristos să ridice pre cel U sunt cuprins în mormântul
· mort ca din somn şi să biruească lenevirii, având deasupra mea
cu vieata pre moarte. pusă piatra desnădăjduirii; care
Mare este lauda ta, ol Vitanie, ridicându-o, Hristoase cu mila
că te-ai în vrednicit a primi ta, înviază-mă ca şi mai 'nainte
oaspe pre făcătorul, strigând : pre Lazăr.
binecuvântaţi lucrurile Domnu- Să fugim de asemănarea bo-
lui pre Domnul. gatului, celui- osândit în văpaia
A Treimii.„ cea nestinsă, să iubim răbda
Binecuvântăm pre Tatăl... rea lui Lazăr cea cu dureri, ca
să ne mângâe pre noi Iisus şi
Pre tine, Unime cea întreită,
părtaşi împărăţiei să ne facă.
mai presus de fiinţă, ceeace te
uneşti dupre chip întru despăr Să
iubim postul cel ucigător
. ţirea feţelor, pre Tatăl, pre Fiul de patimi, să ne îndeletnicim
şi pre Duhu I cel dumnezeesc întru rugăciuni cu deadinsul,
slăvim. s~ plângem, să ne tânguim şi
să suspinăm fierbinte; ca du-
cându-ne de aici, să ne pri-
Bucură-tel strigăm ţie îm- mească Ă vraam în sân urile sale.
preună cu îngerul, că ai ridicat
. bucurie în lume, pre Mântui-
torul lumii; pre carele roagă-l, Qiorul fecioriei cel dumne-
Fecioară prealăudată. zeesc, singură îndreptarea stră
moşilor, izvorul carele izvorăşte
adâncul milostivirii, pre Născă
Cântare aducem şie, că ai în- toarea de Dumnezeu, frumuse-
. călecat pre mânz, celace şezi pre ţea lui Iacov, ceice ne-am mân-
heruvimi întru înălţime; ca să tuit printr'însa să o lăudăm.
supui pre toţi Hristoase stăpâ Alt Irmos:
nirii tale. Pre tine, uşa cea încuiată„.
Irmosul: Să lăudăm, bine să cuvântăm.„

Ăstăzi
umblând Hristos pre
Cântarea celor fără de trupuri lângă Iordan, i-s' a arătat boala
,,aducem ţie, ca şi tineri în cup- lui Lazăr şi ca un mai înainte
~~~~~~~~~~~-m~~·ID~~.~~:·~/-~-~~.~~~~~fdft~
STÂLPĂRILOR 481 ~
cunoscător, a zis: boala aceasta LA STIH OA VNĂ. ~

nu este spre moarte. Stihira zilei, glasul al 5-lea.
S ă nu mă osândeşti pre mine
G ăteşte-te Vitanie, împodo- Hristoase în văpaia gheenei, ca
beşte-ţi dumnezeeşte intrările pre bogatul pentru Lazăr; ci-mi
tale, lărgeşte-ţi curţile; că iată dărueşte mie, celuice mă rog cu
vine stăpânul cu apostolii, ca să plângere, o picătură din iubirea
învieze pre celace l'ai crescut. de oameni, Dumnezeule şi mă
Slavă, a Treimii. milueşte.
Pre tine Unime în trei ipo- De două ori.
stasuri şi fiinţă nedespărţită, te A Mucenicilor.
slăveşte oastea celor câte cu şa B inecuvântată este o aste a
se aripi şi neamul omenesc cu împăratului ceresc, că de şi au ·
cântări te lăudăm. fost pământenii purtători de
chinuri, dară s'au sârguit să
Şî acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
ajungă la vrednicia îngerească,
Pre tine celce te-ai născut de trupuri nebăgând seamă; şi ·
din Tatăl fără de ani şi din mu~ prin patimi s'au învrednicit
mă cu chip negrăit sub ani, spre cinstei celor fără de trupuri.
mântuirea tuturor; ca pre un Pentru rugăciunile Io r, Doa- ·
făcător şi stăpân, cu cântări mne trimete nouă mare milă. ~
te slăvim. Slavă Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ~
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. Ceeace eşti plină de dar, fii ·~,
Cu ramurile facerii de bine mijlocitoare cu rugăciunile tale
ţiind şi stâlpările curăţiei, să şi cere sufletelor noastre mulţi
ne gătim toţi să întâmpinăm pre mea îndurărilor şi iert are de
Hristos ca pre unul Dumnezeul multe greşeli, rugămu-ne.
nostru, carele vine la Ierusalim. Şi celelalte după rânduială. ~
Irmosul:
Pre tine Născătoare de La ceasul al şaselea.
„Dumnezeu Fecioară, pre ceea-
Troparul proorociei, glasul al 6-Iea.
„ce te-a văzut profetul Iezechiil
w • ' •
„uşa, prin carea nimenea n-a Ă ceasta este, Dumnezeule,
„trecut, fără numai Dumnezeu ziua cea înfricoşată, a căreia
„singur, cu cântări te slăvim". înserare nu ne nădăjduim să o
ajungem; şi aceasta a o vedea
Apoi: ne-ai învrednicit pre noi, cu iu-
caae-se să te fericim.„ birea ta de oameni, întreit
Luminânda glasului, de trei ori. sfinte, slavă ţie. _
~rn~tmw~11-~~W*~IDW~k!t~W~~~~
TRIODUL 81
482 IN LUNEA
Slavă, Şi acum... tot aceasta.

Să se veselească inima celorce caută pre In Lunea stâlpărilor
Domnul... SEARA
Stih: După obişnuita Stihologie, Iă)oamne strigat-am,
Mărturisiţi-vă Domnului şi chemaţi numele lui. punem stihirile pe 6. Trei ale Triodului şi trei
Din proorocia lui Isaia cetire. dela Mineiu şi cântăm stihirile podobnice,
facerea lui Iosif
~~~:..&.
Cap. 48-49, Vers 17-4.
-i...v!"V1111li-.M>'1"·şa zice Domnul, celce te-a izbăvit
Glasul al 6-lea.
:".l(:>.J~~ pre tine, sfântul lui Israil : Eu Podobia :Toată nădejdea puindu-şi...
sunt Domnul Dumnezeul tău,
celce ţi-am arătat ţie, ca să afli
tu calea, pre care să umbli. Şi de
ai îi ascultat poruncile mele, s'ar fi ~~·n multe greşeli şi
prin
făcut ţie ca un râu pacea ta şi drep- S esmerdările vieţii mi-
--~!Sli!'-tatea ta ca valul mării. Şi ca nisipul
s'ar îi îmmulţit sămânţa ta şi fiii pântecelui . ____~~ am bolnăvit sufletul, eu
-,.1
tău ca ţărâna pământului; ci nici acum nu te
vei stinge, nici va pieri numele tău înaintea
ticălosul şi zac pururea
mea. Ieşi din Vavilon, fugi dela Haldei, glas pre patul trândăviei, Stă
de vesele să vestiţi şi să se audă aceasta;
vestiţi până la marginile pământului şi ziceţi : pâne. Ci strig ţie pre a milo-
izbăvit-a Domnul pre robul său Iacov. Şi de
vor înseta, în pustie îi va duce pre ei. apă
stive: venind, cercetează-mă,
din piatră le va scoate lor, despica-va piatra dându-mi întărire şi milă şi nu
şi va curge apă şi va bea poporul meu. Nu
este bucurie nedrepţilor, zice Domnul. Ascul-
mă lăsa pre mine, ca nu cândva
taţi-mă ostroave şi luaţi aminte neamuri, după să adorm întru moarte; şi să nu
multă vreme va sta, zice Domnul: din pân-
tecele maicii mele au numit numele meu. Şi se bucure de peirea mea vrăj
a pus gura mea ca o sabie ascuţită şi subt maşul, celce caută p u r u re a,
• acoperământul mâinii sale m'au acoperit, pu-
su-m'au ca o săgeată aleasă şi în tolba sa Mântuitorule, să mă tragă întru
m'au ascuns. Şi mi-au zis mie: sluga mea adâncurile iadului.
eşti tu Israile şi întru tine mă voiu mări. Şi
eu am zis: îndeşert m'am ostenit, în zadar şi
întru nimic am dat tăria mea, pentru aceasta
Uîvnind nebuneşte bogatului
judecata mea la Domnul este şi osteneala celui nemilostiv, cu dulceaţa mă
mea înaintea Dumnezeului meu. veselesc, în desmierdări şi în
Prochimen, glasul al 6-lea. pofte cufundându-mă; şi vă
Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui
Israil, din veac şi până în veac.
zându-mi mintea, Doamne, ză
când pururea înaintea uşilor
Stih:
pocăinţei ca şi Lazăr, o trec
Mărturisiţi-vă Domnului, că este bun, că în
veac este mila lui. fără simţire flămândă fiind şi
bolnavă şi rănită de patimi;
pentru aceasta vinovat sunt a fi
în văpaia gheenei; din carea
scapă-mă, Stăpâne, unule mult
milostive.
Altă stihiră,
a lui Teodor, glasul al 5-lea.
Podobia: Doamne, pre vremea lui Moisi.
Ibamne, umblând cu trupul
STÂLPĂRILOR
pre lângă Iordan, ai spus mai ?.are era la dânsa în casă, a îmbrăcat pre Iacov
îi.ul său. ce} mai tânăr. Şi cu pielceluşele ie-
înainte că nu este b o a 1a lui zilor. a ~nfa~urat braţele şi goliciunea gruma-
Lazăr de moarte; ci că s'a în- zulm Im. ŞI a dat bucatele şi pâinile care fă
cuse, ~în 1!1-âin~~e lu~ Iacov fiul său şi le-a dus
găduit pentru slava ta, Dumne- la tatai sau. Ş1 a ZIS : tată! Iar el a zis : iată
eu, cine eşti tu fiule? Şi a zis Iacov tatălui
zeul nostru. Laudă slavei lucru- său: eu sunt Isav cel întâi născut al tău fă
lui tău şi puterii tale celeia toate, cut-am precum mi-ai grăit mie · sculându-te
şezi şi mănâncă din vânatul me~ ca să mă
că ai surpat moartea p e n t r u b!necuvinteze sufletul tău. Şi a zis' Isaac fiului
mulţimea milostivirii, iubitorule sau.: c~ este aceasta, ce ai aflat aşa curând,
o fmle ? Iar el a zis: ce a dat Domnul Dum-
de oameni. nezeul tău înaintea mea. Şi a zis Isaac lui
Şi trei din Mineiu.
I'.1cov: apropie-t~ de mine şi te voiu pipăi
fmle, _de eşti tu fml meu Isav, sau nu. Şi s'a
Slavă, şi acum a Născătoarei de Dumnezeu. apropiat Iacov de Isaac tatăl său şi l-a pipăit
pre dânsul şi a zis: glasul cu adevărat este
Prochimen, glasul al 4-lea. glasul lui lacov, iar mâinile lui Isav. Şi nu l-a
Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în cunoscut pre el, pentrucă mâinile lui erau
p~roase ca mâinile lui lsav fratele său şi l-a
veac este mila lui. A
bmecuvantat pre el şi a zis : Tu eşti fiul meu

Stih: i, Is~v? Ia~ el~ zis: e!1· Şi. a zis: Adu-mi şivoiu
· ~anca dm vanatul tau, flule, ca să te binecu-
Să zică cei mântuiţi de Domnul. v_n~teze suflet~! ~eu. şi i-a adus lui şi a mâncat
Dela Facere cetire. ŞI i-a adus Im vm ş1 a băut. Şi i-a zis Isaac
t'.1tăl său, I~~: apropie-te de mine şi mă sărută
Cap. 27, vers 1. fmle. Apropundu-se l-a sărutat şi a mirosit mi-
rosu~ hai_nel?r }ui ~i l-a binecuvântat pre dân-
i a fost dupăce a îmbătrânit Isaac sul ş1 a zis : iata mirosul fiului meu ca mirosul
'"11'"!-\rf~c"'. şi au slăbit ochii lui a vedea şi
a chemat pre Isav îiul său cel u~ej ţ~rine I?line, care o a binecuvântat Domnul.
Ş1 ~a:ţ1 dea ţie Dumnezeu din roua cerului şi din
mai mare şi i-a zis lui: fiul meu. wasl?l~a p~mân!Ul1;1Î Şi mulţime de grâUŞi de
El a răspuns: iată eu. Şi a zis lui: vm Ş1 sa sluJeasca ţie neamuri şi să se închine
Ja~ă a~ îmbătrânit şi nu ştiu ziua
ţie d?mni .şi să ţii .~omn fratelui tău şi se vor
, sfarş1tulm meu. Acum dar ia-ţi unealta mchma ţie fec10r11 tatălui tău. Cel ce .te va
'-' -··\ ta, tolba şi arcul şi ieşi la câmp. Şi să-mi bleste1!1a, blestemat să îie; şi celce te va bi-
vânezi mie vânat şi să-mi faci mâncare pre- n~cuva~ta, binecuvântat să fie. Şi a fost du-
cum iubesc eu şi să-mi aduci să mănânc ca R.ace ~a m.cetat~ Isaac a binecuvânta pre Iacov
să te binecuvinteze sufletul meu mai înainte îm! sa!!, ş1 dup'.1 c~ ce a eşit dela faţa lui Isaac,
de~ _ce voiu mur:ţ. Iară Reveca a auzit pre Isaac
tat~l sau; a vemt ŞI I~av fratele lui dela vânat. Şi
gramd cu Isav îml său; şi s'a dus Isav la câmp a~îacut ş1 el bucate ş1a adus tăfalui său şi i-a zis:
să vâneze vânat tatălui său. Şi a zis Reveca
către lacov, fiul său cel mai tânăr: iată că am
sa se scoale tatăl meuşi să din vânatul
~iuluţsău, ca să m~ă bi?ecu".inteze sunetul tău. Şi
auzit pre tatăl tău grăind către Isav fratele i-a ZIS Isaac, tatai sau: cme ? Iar el a
tău, zicându-i: Adu-mi vânat şi-mi fă de mân- zis: eu sunt fiul tău cel Isav. Şi
care, ca mâncând să te binecuvintez înaintea s'a spăimântat Isaac cu mare foarte
Domnului mai înainte de a muri. Deci, acum şi, a zis.: d~r cine e~te mi-a prins mie
fiul meu ascultă-mă pre mine, precum porun- vanat ş1 m1-a adus ŞI am mâncat din toate mai
cesc eu ţie: Şi mergând la oi, adu-mi de acolo înainte de ce ai venit tu? Şi l-am binecu-
doi iezi tineri şi buni şi voiu face pre ei mân- vântat pre dânsul şi va îi binecuvântat. Şi a
?a:r:,e tatălui tău yre?um iubeşte. Şi vei duce fost dupăce a auzit Isav cuvintele lui Isaac
n:~launtru la tatal tau şi va mânca, ca să te
bmecuvinteze tatăl tău mai înainte de ce va
tatăl său, a strigat cu glas mare şi amar foart~
şi a zis: binecuvintează-mă şi pre mine tată.
muri. Iar Iacov a zis către Reveca, mumă-sa: Şi a zis: venit-a fratele tău cu înşelăciune şi
fratele meu lsav este om păros, iar eu sunt a luat binecuvântarea ta. Şi a zis Isav: drept
om neted. Ca nu cumva să mă pipăie tatăl s'a chemat numele lui Iacov, că iată a doua
meu şivoiu fi înaintea lui ca un urgisit şi voiu oară m'a înşelat şi naşterea cea dintâiu mi-a
aduce asupra mea blestem, iar nu binecuvân- ' luat şi acum mi-a luat binecuvântarea mea.
t'.1re. Şi i-a zis~ lui. mumă-sa: asupra mea să Şi a zis lsav tatălui său : nu mi-ai lăsat şi mie
:he blestemul tau, fmle, numai ascultă cuvântul binecuvântare tată? Şi răspunzând Isaac a zis
meu şi mergând adu-mi. Şi mergând a luat şi a către lsav: încă şi stăpân l-am făcut pre el
adus la mumă-sa, şi a făcut mumă-sa bucate pre ţie şi pre toţi fraţii lui i-am făcut lui slugi· cu
cum iubia tatăl lui. Şi luând Reveca haina cea grâu şi cu vin l-am întărit pre el, dar ţi~ ce
mai bună a lui Isav, feciorul său cel mai mare ' ,,
484 IN MARŢIA
voiu face, fiule ? Şi a zis Isav către tatăl său : Dumnezeu milostiv şi iubitor ~
au doar numai o binecuvântare este la tine
tată? Binecuvintează-mă şi pre mine tată ! Şi de oameni.
umilindu-se Isaac, a strigat cu glas mare Isav .
şi a plâns; şi răspunzând Isaac, tatăl lui, i-a 1
ne două ori.
zis: iată din grăsimea pământului va fi locuinta
ta şi din roua cerului de sus. Şi cu sabia ta Martirica:
vei trăi şi fratelui tău vei sluji; şi va fi o vreme celace ai primit răbdarea .
când vei lepăda şi vei sfărâma jugul lui de
pre grumazul tău. Şi purta pizmă Isav asupra sfinţilor mucenici, primeşte şi
lui Iacov pentru binecuvântarea cu care l-a
binecuvântat pre el tatăl său. dela noi cântare, iubitorule de ~
oameni; dăruindu-ne nouă cu
lnalţă-te preste ceruri, Dumnezeule, şi pre- rugăciunile lor mare milă.
ste tot pământul slava ta. 1 Slavă, Şi a<'.um a Născă.toarei de Dumnezeu.
Stih: Scoate-ne din nevoile noa-
Gata este inima mea, Dumnezeule, gata
este inima mea. stre Maica lui Dumnezeu, ce-
De la pilde cetire.
eace ai născut pre făcătoru tu-
~ )( )(X'J/'J/}
Cap. 19, Vers. 16.
turor; ca să strigăm totdeauna:
Bucură-te, folositoarea suflete-
"" y
~Y11
is-a Domnul: Celce păzeşte po-
runca, îşi păzeşte sufletul său ; lor noastre 1
iar celce nu-şi păzeşte căile sale
~~ va pieri. Celce milueşte pre sărac, 1
dă împrumut lui Dumnezeu şi după

darea lui, se va răsplăti lui. Ceartă
~ )( )(11 pre fiul tău, că aşa va fi de bună nă
o
·ii dej de ; iar la mândrie nu înălţâ sufle- In Marţia stâlpărilor
tul tau. Omul cel gânditor de rău mult va pă
gubi ; iar de va fi şi lacom şi sufletul îşi va LA UTRENIE.
adauge a-l pierde. Ascultă fiule învăţătura ta-
• tălui tău, ca să fii înţelept întru cele mai de Treimicile glasului ce se va întâmpla. După
apoi ale tale. Multe gând uri sunt în inima întâia stihologie, zicem sedelnele cele de umi-
• omului; iar sfatul Domnului în veac rămâne. linţă din Octoih şi a Născătoarei. După a doua
Rod omului este milostenia şi mai bun este stihologie sedealna lui Iosif, glasul al 6-lea.
săracul drept, decât bogatul mincinos. Frica ~--==-= Podobia: Puterile îngereşti ...
• Domnului este spre vieaţă omului ; iar cel
fără de frică se va zăbovi în locuri unde nu opindu-mă
de boala pă
• se aîlă ştiinţă. Celce ascunde mâinile sale în
sân cu nedreptate, nici la gura sa nu le va
duce pre ele. Bătând pre făcătorul de rău, cel
Îcatelor, zac ~n patul des-
nădăjduirii. ~pe n t r u a-
nepriceput mai înţelept se va face şi de vei
ll'V'VV'V"./"Vl-I
•
certa pre omul înţelept, va cunoaşte învăţătura. ceasta, tămăduitorule al
LA STIHOAVNĂ.
bolnavi lor cercetea-
za-ma cu iubirea ta de oameni
şi nu mă lasa să adorm cumplit
scapă-ne, Mântuitorule, de în moarte, îndurate; ca să strig
lăcomia cea vătămătoare de ţie cu căldură: Dă tătorule de
„ suflet şi ne rândueşte cu Lazăr
milă, Doamne, slavă ţie.
. cel sărac în sânurile lui Ăvra- 1
am; că tu, bogat fiind întru Slavă,

tot aceasta.
milă, ai sărăcit pentru noi de Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
· bună voie şi ne-ai adus din stri- }ncepătură
mântuirii s'a fă
căciune la nestricăciune, ca un cut vorba lui Gavriil către Fe-
STÂLPĂRILOR 485
cioara; că
auzind aceasta, bu- flămânzit-ai de bună voie, ce-
cură-te 1 nu s'a ferit de închi- lace saturi tot ce viază. Pentru
năciune, nu s'a îndoit ca Sarra aceasta satură-mă pre mine cel .
în cort; ci aşa a strigat: iată flămând de darul tău şi mă fă
roaba Domnului, fie mie dupre părtaş mesei cei de acolo, Cu-
cuvântul tău 1 vinte.
După a treia stihologie, sedealna lui Teodor,
glasul al 5-lea. Fă-mă, Hristoase, Lazăr sărac
Podobia: Astăzi luminează ...
de păcate; risipeşte bogăţia ca-
rea o am adunat rău şi umplân-
Ieri şi astăzi a fost boala lui du-mă de toată dragostea ta .
Lazăr; că aceasta o au spus lui 1 cea desăvârşit, Indurate mân-
Hristos surorile aceluia. Găte tueşte-mă de înfricoşata muncă
şte-te, Vitanie, cu bucurie, să 1
cea de acolo.
primeşti oaspe pre Stăpânul şi
Impăratul tuturor şi să strigi lui
Pre tineri întărindu-i postul,
împreună cu noi : Doamne,
, i-a făcut mai puternici decât
slavă ţie.
! focul oarecând în Va vi] o n;
Slavă... şi acum.„ tot aceasta.
acelora râvnind, o 1 suflete al
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„.
meu, nu te mâhni şi vei stinge
fo eul poftelor cu roua Duhului. ·
rvlaica lui Dumnezeu prea- A Născătoarei de Dumnezeu.
sfântă, ceeace eşti zidul creşti
Bucură-te 1strigăm fie, ceeace .
nilor, apară, dupre obiceiu, pre
poporul tău carele strigă ţie cu ai născut bucuria, Născătoare
deadinsul. Stai împotriva spur- de Dumnezeu Fecioară ceeace
catelor şi măreţelor noastre gân- eşti plină de dar; roagă pre .
duri; ca să strigăm fie: Bucu- Dumnezeu, pre carele l-ai năs-
ră-te, pururea Fecioară 1
cut, să se mântuească de pri-
mejdii şi de stricăciune, ceice .
Psalmul 50.
' te laudă pre tine pururea.
· Canonul Mineiului şi TRICÂNTAREA lui Iosif. Altă TRICANTARE, a lui Teodor, glasul
Se ceteşte Cântarea a doua din Psaltire. al 5-lea.
Cântarea 2-a, glasul al 6-lea, Irmos: Irmos : Vedeţi, vedeţi...
· "f\7ledeţi, vedeţi căeu sunt V edefi, vedeţi că eu sunt Dum-
l'lt Dumnezeu carele am plouat nezeu, carele umblând pre lângă
„mană; Şi apă din piatră am iz- Iordan, am auzit că boleşte La-
"vorît de demult în pustie po- zăr şi am zis, că nu va· muri; ci
. „porului meu, cu singură este aceasta pentru slava mea.
„dreapta şi cu tăria mea".
Fund cuprinse de plângere
~ bună voie ai sărăcit, Hri- surorile lui Lazăr şi-au -arătat
stoase, celace eşti din fire bogat, întristarea fie,~ cunoscătorule a
toate; dar tu ai îngăduit puţin, Trecând cu vrdere faptele
ca să vădeşti minunea şi să arăţi cele bune ale lui Lazăr, am râv-
apostolilor tăi cele înfricoşate. nit năravurilor nemilostivului
Slavă, a Treimii. bogat; îndurate Dumnezeule,
Unime întocma cu împărăţia, întorcându-mă, milostiveşte-te
în trei feţe, o domnie, o împă spre mine>, ca să te slăvesc în-
răţie a veacurilor, pre tine te
tru toţi vecii.
slăveşte: pre Tatăl, pre Fiul şi F iind cuprins de boală sufle-
pre Sfântul Duh, mulţimea în- tească şi vrând sfi mor prin des-
gerilor şi toată firea oamenilor. nădăj duire, îmi trebuieşte cer-
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. cetarea ta, Iisuse, care înviază
Cine nu se va mira văzând pre ceice te chiamă.
întru tine, Fecioară, pre Zidi- A Născătoarei de Dumnezeu.
torul zidind iarăş pre .A.dam Preasfântă Fecioară, tu mă
cel căzut şi cu unire nespusă mântueşte şi fii ajutătoare nepu-
născându-se din tine dupre tinţei mele, ceeace ai născut pre
trup, fără schimbare, spre mân- voitorul milei; pre carele îl prea ·
tuirea noastră. înălţăm întru toţi vecii.
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. Alt Irmos:
Găteşte-te acum, ol Vitanie, cu Cuvioşii tăi tineri ...
~ bucurie, făcând primire împăra Bucură-te, Vitanie, patria lui

tului tuturor; că vine la tine să Lazăr; că vine de faţă Hristos la
arate pre Lazăr iarăş întorcân- tine, ca să săvârşească măriri,
du-se din stricăciune la vieaţă. înviind pre Lazăr.
Irmosul:
L azăr boleşte, ca să te prea
Vedeţi, vedeţi că
eu sunt slăveşti tu, Fiul lui Dumnezeu,
„Dumnezeu, cela ce m' am îm- întru dânsul; şi te laudă pre tine
„brăcat cu trup de a mea bună neîncetat lucrurile ta 1e, Doa-
„voie, ca să mântuesc pre .A.dam mne.
„cel căzut prin amăgire, cu căl
A Treimeii.
„carea poruncii prin şarpe". Binecuvântăm pre Tatăl...
Cântarea 8 Irmos :
Din văpaie, cuvioşilor.„ Pre Preasfânta Treime, în
Tatăl şi în Fiul şi în Duhul lău
~ ândind la mulţimea greşeli
dându-o cântăm: binecuvântaţi
ltr lor mele şi îmboldindu-mă toate lucrurile pre Domnul.
cu boldul cunoştinţei mele, mă
chinuesc în văpaie ca un ticălos; Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
milostiveşte-te spre mine cuvân- Pre cel născut din tine ne-
tule al lui Dumnezeu, cu mila ta. 1
grăit, Preacurată, toţi îl lăudăm
STÂLPĂRILOR
şicinstindu-l ca pre un Dumne- Hristos, pre car e-1 aşteptăm \;

zeu, bine-1 cuvântăm noi şi lu- acum să încalece pre mânz şi
crurile ca pre un făcător şi gătindu-se spre patimi, ca să ·
Domn. ne mântuească pre noi.
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. A Născătoarei de Dumnezeu.
Ramurile bunătăţilor gătin Din tine, Fecioară, ceeace
du-le acum spre întâmpinarea eşti de Dumnezeu dăruită, a
lui Hristos, strigăm: bine cu- 1
răsărit Hristos, dătătorul de lu-
vântaţi lucrurile Domnului pre mină şi de pace, celorce erau
Domnul. ţinuti în noaptea patimilor, des-
Irmosul : Să lăudăm, bine să cuvântăm legând c ă 1care a poruncii cea
Cuvioşii tăitineri în cuptor din neascultare, şi mântuire
„Hristoase cântând, au zis: bine- arătat dăruindu-ne.
„ cuvântaţi toate lucrurile Dom- Alt Irmos:
„nului pre Domnul". Isaie dănţueşte„.
Cântarea 9, Irmos: G ăteşte-ţi acum, înţelepte

Pre Dumnezeu a-l vedea„. Lazăre, cele de moarte şi de
1(\11 âncarea cea amară a izgo- îngropare, că murind mâine vei
ll11_
_ nit din rai cumplit mai să te lipseştide vieaţă. Uită-te
'nainte pre omul cel dintâiu la mormântul în carele vei să te
zidit şi l-a încurcat în lanţurile sălăşlueşti; ci Hristos iară ş te
morţii. Posteşte-te, o 1 sufletul va învia, sculându-te a patra zi.
meu, fugi de asemănarea acea- D ănţueşte, Vitanie, că la tine
. sta, fugi de dulceaţa desmier- va să vie Hristos, să săvârşească
dăciunii cea cu multă durere.
minune mare şi înfricoşată; că
L uând în minte judecata ta legând moartea ca un Dumne-
şi văpaia cea nestinsă, preadrep- ,! zeu, va să scoale cu adevărat pre
te Judecătorule, însumi pre , Lazăr cel mort, ca să slăvească
· mine mă osândesc mai 'nainte pre F8cătorul.
de judecată. Mă tem şi mă cu- . Slavă, a Treimii ...
tremur, căci am greşit ţie fără
1
· de număr, ca nimenea altul pre I ntocmai în fiinţă te laud pre

pământ. Pentru aceasta milueş
tine, Treime, ceea ce eşti fără de
te-mă.
început, cinstită, de vieată înce- .
pătoare, nedespărţită unime,
1
Să ne spălăm negreala pati- Părinte celace eşti nenăscut,

milor cu rugăciuni luminătoare Cuvântule şi Fiule cel născut şi
şi ţiind ramuri de bunătăţi, să Duhule sfinte mântueşte-ne
1
ne sârguim a întâmpina pre pre noi, ceice te lăudăm pre tine.

488 IN MARŢIA
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. Martirica:

Iv)li presus de minte este naş- ' Mucenicii tăi, Doamne, cetelor
terea ta, Maica lui Dumnezeu ; celor îngereşti urmând, ca şi
că întru tine zămislirea s'a făcut cum ar fi fost fără de trupuri au
fără de bărbat şi naşterea întru răbdat muncile, în gând numai
feciorie. Dumnezeu este cel ce nădejdea avându-şi şi desfăta
s'a născut, pre carele slăvindu-l, rea bunătăţilor celor făgăduite.
pre tine fecioară te fericim. Pentru rugăciunile lor, Hri-
stoase Dumnezeul nostru, dă
rueşte pace lumii tale şi sufle-
Veniti să g ă t im Domnului telor noastre mare milă.
. cele de întâmpinare, aducându-i
Slavă şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. ~
stâlpări de bunătăţi; că aşa-I
· vom primi în sufletul nostru, ca pre tine te rugăm, ca pre ce-
în cetatea Ierusalimului, închi- eace eşti maica lui Dumnezeu,
binecuvântată; roagă-te să se
nându-ne şi lăudându-l pre el.
Irmosul:
Isaie dănţuieşte, Fecioara a
„avut în pântece şi a născut Fiu La ceasul al şaselea.
„pre Emmanuel, pre Dumnezeu Troparul Proorociei, glasul al 5-lea.
„şi omul; răsărit este numele lui, .~nd nebiruit ai dat cetăţii
„pre carele slăvindu-l, pre Fe- oastre pre Fecioara,
. „cioara o fericim". •, carea te-a născut. Pentru
"~)dânsa, Mântuitorule ·
ţ~ scoate sufletele noastre
din rău tă ţi le care ne împre-
soară, rugămu-ne.
Slavf1 ~i
acum. tot aceasta.
Ajută-mi, Doamne Dumnezeul meu şi mă
milueşte dupre mila ta.
stih:
Dumnezeule, lauda mea să nu o taci
Din proorocia lui Isaia cetire.
~„ Cap. 49, vers 6-10. ~
~J;t't L•. 1 ' şa zice Domnul : Iată te-am pus
~, 1.~ U6-,~ pre tine spre împăcare poporului,
· ":.)..'*~:spre lumină neamurilor, ca să fii
~· tu mântuire până la marginile pă
mântului. Aşa zice Domnul, celce •
te-a izbăvit pre tine, Dumnezeul lui
~~~ Israil: sfinţiţi pre celce nu bagă seamă
de sufletul său, pre celce este urît nea-
489
murilor, pre celce este rob domnilor; împă prin lucrarea vicleanului, înde-
raţii îl vor vedea pre el şi se vor scula căpi-
• teniile şi se vor închina lui pentru domnul, şert veselindu-mă eu, ticălosul;
că credincios este sfântul lui Israil şi te-am
ales pre tine. Aşa zice Domnul : în vreme plă şi priceperea mea o am trecut cu
cută te-am ascultat pre tine şi în ziua mântuirii
ţi-am ajutat şi te-am făcut şi te-am dat spre
1
vederea ca pre alt Lazăr, carea

' împăcare neamurilor, ca să aşezi pământul şi suspină şi flămânzeşte de dum-
să moşteneşti moştenirea pustiei. Şi să zici
celor din legături : ieşiţi şi celor din întunerec: nezeească mâncare. Cuvinte,
luminaţi-vă; în toate căile se vor paşte şi în scapă-mă cu milostivirea ta de
toate cărările păşunea lor. Nu vor flămânzi,
· nici vor înseta, nici îi va bate pre ei căldura, văpaia ce va să fie, ca să teslă
nici soarele, ci celce milueşte pre el, va , vesc pre tine, iu bitorule de
mângâia pre ei.
oameni.
Altă stihiră,
a lui Teodor, glasul al 3-lea.
Tu eşti preot în veac după rânduiala lui
Melhisedek. Podobie : Pus-au cei treizeci de arginţi...
Stih: Astăzi şi-adat sufletul Lazăr
Zis-a Domnul Domn ului meu, şezi dea-
1
şi l-a plâns pre dânsul Vitania,

dreapta mea. pre carele l-ai sculat din morţi,
Mântuitorul nostru, adeverind
mai 'nainte prin prietenul tău
ln martia stâlpărilor
1
cele următoare învierii tale cei

înfricoşate: omorîrea iadului şi
SEARA.
viaţa lui Adam. Pentru aceasta
Obişnuita
Stihologie.
te lăudăm.
La Doamne strigat-am„. Punem şase stihiri.
Şi
trei din Mineiu.
Şi cântăm stihiri podobnice ale lui Iosif,
glasul al 2-lea. Mărire, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu
Podobia : Când de pre lemn ... Prochimen, glasul al 4-lea.

Inceperea inţelepciunii este frica Domnului.
nima mea cea mult pă- 1
Stih:
fimaşă, pentru năvăli- ' Mărturisescu-mă ţie, Doamne, cu toată inima
rile vrăjmaşului slăbind, mea.
Dela facere cetire.
a căzut rău în mormân- '1
I
Cap. 31, Vers 3.
tul trândăviei şi se ' i a zis Domnul către Iacov: în-
acopere cu nesimţirea ca cu o toarce-te în pământul tatălui tău
, 0 . şi la rudenia ta şi eu voiu fi cu
piatră. Mântuitorule, celace ai 7
'""· tine. Şi trimiţând Iacov a chemat
înviat pre toţi cei din iad cu ·~ pre Lia şi pre Rahila în câmp unde
· erau turmele. Şi a zis lor : văd eu
lemnul crucii tale, cei de vieaţă faţa tatălui vostru, că nu este spre
aducătoare, ridică-mă şi mă în- 1
v • mine ca ieri şi ca alaltăeri, iar Dum-
nezeul părintelui meu este cu mine. Şi voi în-
viază, ca să slăvesc cu frică şivă ştiţi, că cu toată virtutea mea am slujit
tatălui vostru. Iară tatăl vostru mi-a făcut
dumnezeirea ta. strâmbătate şi a schimbat din simbria mea
de zece mieluşele şi nu i-a dat lui Dumne-
Bogăţia desfă tăriior
celor zeu, să-mi facă mie rău. Şi când a zis: cele
pestriţe va fi simbria ta, toate oile miei pestriţi
stricăcioase am iubit totdeauna, au născut, iar când a zis: cele albe va fi sim-
490 IN
bria ta, au născut toate oile miei albi. Şi a cătorii de rău.Omul celce rătăceşte din calea
luat Dumnezeu toate vitele tatălui vostru şi odihni întru adunarea uriaşilor.
dreptăţii, se va
le-a dat mie. Şi iată a fost când zămisleau Omul cui este drag în ospeţe, în lipsă va fi ;
oile, văzut-am cu ochii mei prin vis şi iată se şi celce iubeşte vinul şi untdelemn, nu se va
suiau pre oi şi pre capre ţapii şi berbecii albi îmbogăţi. Curăţire dreptului este cel fără de
şi pestriţi şi în faţă cenuşii pătaţi. Şi mi-a zis lege; în locul celui drept 'se va da cel vino-
îngerul Domnului în vis: lacove, iar eu am vat. Mai bine este a locui în pustie, decât cu
zis : ce este ? Şi a zis : caută cu ochii tăi şi t femeia sfadnică şi mânioasă şi limbută. Co-
vezi suindu-se pre oi şi pre capre ţapii şi ber- moară dorită odihneşte în gura înţeleptului ;
becii albi şi pestriţi şi în faţă cenuşii pătaţi, iar oamenii cei fără de minte o înghit pre ea.
că am văzut câte ţi-a făcut ţie Lavan. Eu sunt Calea dreptăţii şi a milosteniei afla-va vieaţă
Dumnezeul celce m'am arătat ţie la locul lui şi mărire.
Dumnezeu, unde mi-ai uns mie stâlpul şi ai
făgăduit mie făgăduinţă cu rugăciune, acum LA STIHOAVNA.
dară scoală-te şi ieşi din pământul acesta şi
mergi in pământul naşterii tale şi eu voiu fi Stihira zilei, de două ori. Glasul 1-iu,
cu tine. Şi răspunzând Rallila şi Lia, au zis singur glasul.
lui : au doară mai avem noi parte sau moşte
nire în casa tatălui nostru? Au nu ca nişte Cu porfiră împărătească de
streine ne-am socotit înaintea lui? Că ne-a Dumnezeu ţesută şi cu hainane-
vândut pre noi şi cu mâncare a mâncat ar-
gintul nostru? Toată avuţia şi mărirea care stricăciunii fiind îmbrăcat, su-
a luat-o Dumnezeu dela tatăl nostru, a noa-
stră va fi şi a feciorilor noştri. Acum dară fă flete al meu, ţi-ai ocărit vred-
câte a zis ţie Dumnezeu. nicia ta, făcându-ţi din păcat
Prochimen, glasul al 4-lea. bogăţie şi desfătare şi defăi
Cel milostiv şi îndurat şi drept. mând pre cei de un neam cu
Stih: tine, precum şi bogatul a trecut ~
P'ericit este bărbatul, carele se teme de cu vederea pre Lazăr cel sărac.
Domnul. Ci, ca să nu te munceşti împre- ~
De la Pilde cetirc. ună cu acela, fii sărac cu duhul
Cap. 21, vers 3. şi strigă Domnului, celuice a
• iule, a face dreptate şi a grăi ade- sărăcit pentru tine: Celace te-ai ~
vărat, mai mult place lui Dum-
,f! nezeu decât sângele jertfelor. îmbrăcat cu haină roşie de bat-
Omul cel măreţ este cu inimă jocură mai înainte de răstignire
~. îndrăzneaţă spre ocară şi făclia ne-
~1 credincioşilor este păcatul. Gândurile şi gol te-ai pironit pe cruce
~~, celui bărbat pururea întru prisosinţă,
~11'~ iar cel leneş totdeauna în lipsă este. pentru mine, prin îmbrăcă
Cel ce face visterii cu limbă mincinoasă după
deşertăciuni llmblă şi merge în lanţurile morţii.
mintea împărăţiei tale, Hri-
Porni-se-va toată pieirea asupra celor necre- stoase, scapă-mă de ruşinea cea
dincioşi, că nu vor să facă cele drepte. La cei
veşnică.
îndărătnici căi îndărătnice trimite Dumnezeu,
că curate şi drepte sunt lucrurile lui. Mai bine
este a lăcui într'un ungher descoperit decât A Mucenicilor.
în cele văruite şi în casa de obşte cu nedrep-
tate. Sufletul necredinciosului pofteşte rele şi O, cât este de bună neguţă
nu-l va milui nici un om. Păgubindu-se că
mătarnicul, mai înţelept se va face cel fără
toria voastră, sfinţilor 1 Că sân-
de răutate şi înţeleptul celce pricepe va primi giurilor v' aţi dat şi cerurile aţi
cunoştinţă. Cunoaşte dreptul inimile necredin- moştenit şi în scurtă vreme
cioşilor şi defaimă pre cei necredincioşi pentru
rele. Cel ce-şi astupă urechile sale ca să nu · fiind ispitiţi, în veci vă bucu-
audă pre cel neputincios şi acela va striga şi
nu va fi cine să-l audă. Darul pre ascuns în- . raţi. Cu adevărat bună este ne-
toarce mâniile, iar celce nu dă dar, ridică :! guţătoria voastră; că cele stri-
mânie mare. Veselia drepţilor este a face ju-
decată; iar cel necuvios necurat este la fă- căcioase părăsind, cele nestri-
STÂLPĂRILOR 491
căcioase aţi luat şi cu îngerii sta dupre datorie te lăudăm, ca

dănţuind, lăudaţi neîncetat pre pre Maica luminii şi singură
Treimea cea de o fiinţă. nădejdea sufletelor noastre.
Slavă, şi
acum, a Crucei-NAscăt<;Hirei de După a treia stihologte, zicem această se-
Dumnezeu. dealnă, a lui Teodor, glasul al 3-lea.
Podobia: Prea lăudaţilor mucenici... Podobia: De frumuseţea fecioriei tale ...
F ecioara dacă a văzut pre A stăzi

Lazăr murind se în-
Hristos spânzurat pre lemn, a groapă şi-l jelesc surorile; iară
zis: O Fiule! sabie a pătruns tu, ca un cunoscător mai înainte
inima mea şi o rupe, Stăpâne, şi Dumnezeu, ai proorocit moar-
. precum mi-a zis Simeon mai tea lui, zicând apostolilor: Lazăr
înainte de demult. Ci scoală-te, a adormit; ci acum merg să în-
· celace eşti fără de moarte şi viez pre celce am zidit. Pentru
. împreună preaslăveşte pre aceasta toţi strigăm ţie: Slavă !:
Maica şi slujitoarea, ta rogu-mă. tăriei puterii tale.

Slavă aceea.ş.
Şi acum, a Crucei-Născătoarei de Dumnezeu.
ln Miercurea St~lpărilor C ea curată şi maica ta Hri-

LA UTRENIE.
stoase, carea nu ştie de nuntă,
văzându-te mort spânzurând ·
Treimicile glasului de rând.
După întâia stihologie, zicem sedelnele crucii
pre lemn, tânguindu-se, ca o
• din Octoih şi a Născătoarei de Dumnezeu. Maică, a zis: ce ţi-a răsplătit ţie
După a doua stihologie, zicem această se- adunarea evreească cea fărăde
delnă a lui Iosif, glasul al 2-lea. lege şi nemulţumitoare, carea a
.1" Podobia: Piatra mormântului...

a cu o piatră îngreuin-
luat darurile tale cele multe şi
mari, Fiul meu ? Laud plecă
1 du-mă cu multe păcate,

zac în mormântul lene-
virii, Indurate; din tru
ciunea ta cea dumnezeească.
Şi cântăm
Psalmul 50.
canopul Mineiului şi această
carele ridică-mă, mi- TRICANTARE
lostive Doamne. A lui Iosif.
Slavă,
tot aceasta. Se ceteşte şi cântarea 3-a din Psaltire.
Şi acum, a Crucei-Născătoarei de Dumnezeu, Cântarea 3-a, glasul al 2-lea, Irmos :
Podobia : Ceeace eşti izvorul... Mintea mea cea neroditoare.
cinstită crucea Fiului tău u puterea Crucii tale, întă
.
Cu
păziţi fiind, Stăpână, curată Nă
scătoare de Dumnezeu, toată
C rindu-mi gândul meu cel slă
bit de năvălirile vrăjmaşului,
· năvălirea luptătorului lesne o îndreptează-1 spre voia· ta,
întoarcem înapoi. Pentru acea- Doamne.
492 IN MIERCUREA
Pre mine, celce dorm pre rădăcina lui Iesse, din carea a
patul desmierdărilor cu dormi- răsărit Hristos, floarea cea adu-
tarea lenei, ridică-mă Hristoase cătoare de vieaţă pământenilor,
şi mă arată închinător patimilor prin carea ne-am mântuit de
. tale. stricăciune şi de moarte; pre
Luminându-ne sufletele cu tine toţi te lăudăm, curată.
postul, să mergem curaţi să în- Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
. tâmpinăm pre Hristos, carele Bucură-te acum, Sioane, că
vine cu trupul la Ierusalim. vine împăratul tău blând, pre- .
A Născătoarei de Dumnezeu. cum a strigat profetul, şi-l aduce
Ceea ce nu te-ai ars cu focul pre el trupeşte mânzul, pre
Dumnezeirii, Curată, arde-mi I celace cuprinde toate cu mâna.
zburdările cele trupeşti ale pati- Să cântăm puterii lui.
1!\I
milor; ca cu credinţă, Preacu- Irmosul:

rată, să te slăvesc.
I Suflete sterp şi neroditor
Alt Irmos, glasul al 3-lea. , „câştigă-ţi rod bine primit; şi
Suflete cel sterp ... „bine rodit făcându-te, strigă:
Astăzi murind Lazăr, nu s' a „întăritu-m-am prin tine Dum- ·
tăinuit de ochiul lui Iisus, cel a „nezeule; nu este sfânt, nu este
toate văzător. Pentru aceasta a „drept, afară de tine, Doamne".
spus aceasta apostolilor, stri- Cântarea 8-a, Irmos :
gând: Lazăr prietenul a ador- In rug a văzut Moisi minunea ...
mit 1voi să merg să-l scol pre el. 1f) ăstoarnă Hristoase de pre ·
Zicând că vei să mergi Doa- ' D. smeritul meu suflet piatra
· mne iarăş în Iudeea, ai spăi cea grea a trândăviei cei rele
mântat pre apostoli; dar Toma şi mă ridică din mormântul ne-
cu îndrăzneală a strigat: Vie aţă simţirii, spre 1aud a ta, Cu-
· este! Să mergem, căci de vom vântule.
• • • V A +
ş1 muri, 1araş vom 1nv1a. Arătat-ai mai 'nainte priete-
s1avă, a Treimii. nilor, moartea prietenului tău,
Treime de o fiinţă, Părinte pentru milostivirea milei, mai
atotţiitorule, Fiule cel împreună 'nainte cunoscătorule şi Dum-
fără de început, cu dumnezees- nezeule, pre carele l-ai ridicat
· eul Duh cel de pre un scaun; din mormânt a patra zi, spre
o închinăciune, o Dumnezeire slava ta.
nezidită, pre tine te lăudăm toţi Jarăş mergi în Iudeea, Hris-
oamenii. toase, carea te caută pre tine,
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. lemnul vieţii, să te ucidă pre
Fecioară, Maică preacurată, lemn, ca să faci neatinşi de
~ ·--t?&~&S.™îl$~~
STÂLPĂRILOR 493
patimi şi nemuritori pre cei zând măririle tale; că tu ai

omorâţi prin mâncarea din născut maipresus de fire pre
lemn. făcătorul tuturor, celce este
A Născătoarei de Dumnezeu. Dumnezeu şi om. Pentru acea-
I ntru tine, Fecioară curată, sta bine te cuvântăm şi te prea
· s' au văzut toate căile lui Dum- înălţăm întru toţi vecii.
nezeu, celuice a păzit curăţia ta Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
după naştere pecetluită cu ade- Să întâmpinăm şi noi pre

vărat, întru toţi vecii. Hristos Dumnezeu împreună cu
Alt Irmos: pruncii, aducând milostenie în
Pre Dumnezeu cel născut.„ loc de stâlpări, întru rugăciunea
. Murind astăzi Lazăr, priete- inimii s t r i g â n d cu ram uri : ~
nul lui H r ist o s, s' a adus la Osanal bine-I cuvântaţi şi-l prea
groapă şi au plâns de întâmplare înălţaţi în veci.
vecinele Martei, sora lui; iară Irmosul:
Hristos a mers cu bucurie la Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închi-
năm Domnului, cântând şi prea înălţându-I
dânsul, ca să arate popoarelor întru toţi vecii.
că însuş el este viaţa tuturor.
s1re Dumnezeu, celce s'a
Ca din muntele Eleonului, „nascut mai nainte de veci din
din înălţimea milostivirii tăind „Tatăl cel fără de început şi mai
ramuri de fapte bune, popoare „pre urmă s' a îmbrăcat cu trup
veniţi să pregătim cu gându 1 „din Născătoarea de Dumnezeu,
venirea lui Hristos la noi, 1ă u- „ca pre un om de săvârşit şi "
dând u-1, binecuvântându-l şi „Dumnezeu adevărat lăudaţi-l,
prea înălţându-l în veci. „bine-I cuvântaţi şi-l prea înăl
A Treimii. „ţaţi întru toţi vecii".
Binecuvântăm pre Tatăl, pre Fiul şi pre Cântarea 9, Irmos:
Sfântul Duh, Domnul.
Din pământeni cine a auzit...
Unime, ceeace eşti, în trei
aniel fiind îngrădit cu postul,
feţe : Părinte, Fiule şi Duhule
. cel viu, o dumnezeire şi o îm-
părăţie, pre tine, lumina cea
D a închis gurile fiarelor. Aces-
tuia râvnind, suflete al meu, go- 11
neşte cu ajutorul crucii pre şar

neapusă, te laudă oştile îngereşti
şi noi, cei de pre pământ, te
pele, celce răcneşte ca un leu şi
caută să-şi facă mâncare pre tot
cântăm, binecuvântăm şi te prea
înălţăm întru toţi vecii.
sufletul.
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. C uvânte al 1u i Dumnezeu,
iată, toate neamurile, Prea- înviind cu dătătorul tău de
curată te fericim pre tine vă- vieaţă cuvânt sufletul meu cel
494 IN
omorât de păcate şi închis în se omoare de tine, ca să ne

mormântul călcării poruncilor, mântuească pre noi.
învredniceşte-mă să aduc stâl- Slavă, a Treimii.
. pări de bunătăţi ţie, biruitorului
Dumnezeirea este Unime şi
morţii.
Treime; o! ce întoarcere preaslă
~Iace are cerul ca un scaun vită. Unindu-se dupre fiinţă, se „
· şi aşternut picioarelor pămân împarte dupre feţe osebit; că
. tul, cuvântul lui Dumnezeu Ta- netăindu-se, se tae; una fiind,
tălui, încălecând pre mânz a se întreeşte. Aceasta este Tatăl,
intrat în cetatea cea sfântă, ca Fiul şi Duhul cel viu, carea pă
un împărat al tuturor, să săvâr zeşte toate.
şească laudă v e se 1ă din gura Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
pruncilor. Cine a auzit să fie vreo Fe-
A Născătoarei de Dumnezeu. cioară născătoare de prunc şi .
ru singură între femei te-ai Maică fără de bărbat? Marie, tu
înfrumuseţat, o 1prea minunată săvârşeşti minunea aceasta. Dar
Curată, născând pre Cuvântul spune-mi, în ce chip? Nu cerea
cel prea frumos, celce s'a arătat adâncurile dumnezeeştei na-
mai împodobit decât toţi oa- şterii mele de prunc; că acea-
. menii. Pre acesta dar roagă-l, sta este foarte adevărată, iar
~ Fecioară, să înfrumuseţeze gro- înţelegerea ei este mai presus
zăvia .inimii mele. de mintea omenească.
Alt Irmos:
La muntele Sinaei... Jmpletind stâlpări de finic cu
gândul, să facem întâmpinare
Lacrimi de îngropare varsă cu bună înţelegere Stăpânului,
· surorile lui Lazăr, văzându-şi celuice vine la noi. Că binecu-
astăzi pre fratele lor sub piatră
i;
vântat este acesta ce vine în-
„ grea; iară tu Hristoase al meu,
tru numele Domnului şi Tată- ·
arătând aceasta de departe, ai
lui, ca un Fiu adevărat.
li zis apostolilor tăi: mă bucur
Irmosul:
pentru voi, că nu am fost de faţă
i; cu trupul acolo. In muntele Sinaei, în rug
„ te-a văzut Moisi, pre tine, carea
Iarăş vine Hristos la tine, „ai zămislit în pântece foeul
= ucigaşo ludee, dorind să plinea- „dumnezeirii, fără de ardere ;
scă patima cea mântuitoare ca „iară Daniil te-a văzut munte
i; un Dumnezeu, pre carele căutai „netăiat, Isaia te-a numit toiag
. să-l ucizi cu pietre. Iată se apro- „odrăslit din rădăcina lui Da-
pie, de sineş fiind chemat, să „vid".
~t?&m.fi.~~~~~m4.'t~i<k.ii:W"2P~
STÂLPĂRILOR 495

aţi avut către dânsul, ca şi cum
LA STlHOAVNĂ.
aţi fi fost cu trupuri streine, aţi
Stihira de două ori, glasul 1-iu.
uitat de fire, nebăgând seamă
_Israil se îmbrăca cu porfiră de moarte. Pentru aceasta şi
· şi cu vison mohorît, strălucind dupre vrednicia durerilor voa-
. întru vestminte preoţeşti şi îm- stre aţi luat plată ; împărăţiei
părăteşti şi îndestulându-se cu cerurilor moştenitori v' aţi făcut.
· legea şi cu profeţii, se veselea Rugaţi-vă pentru sufletele noa-
. întru slujbele legii. Dar răstig stre.
nindu-te afară de porţi pre
· tine, Făcătorul de bine, celce Slavă, Şiacum, a Crucei-Născătoarei.
. ai sărăcit şi lepădându-se de Podobia : Prea lăudaţilor mucenici.
tine, dupăce ai înviat, celace eşti \1ăzându-te,
Hristoase, spân-
· pururea în sânurile lui Dum- zurat, ceace te-a născut întru
. nezeu Tatălui, însetează de pi- curăţie, pre tine, carele ai spân-
cătura darului, precum şi ho- zurat pământul pre ape, lubito-
. gatul cel nemilostiv a făcut cu rule de oameni, a strigat: Vai
Lazăr cel sărac. Că în loc de miel ce vedere minunată? Unde
· porfiră şi de vison s' a îmbrăcat ţi-a apus frumuseţea cea ne-
în foeul cel nestins. Şi se necă măsurată, prea dulcele meu Fiu?
~ jeşte văzând pre poporul pă Slăvesc mila ta, că pătimeşti de
gânesc cel lipsit mai nainte de bună voie pentru toţi.
sfărâmăturile adevărului, încăl
zindu-se acum în sânurile ere-
. dinţei lui A vraam şi cu porfira
. sângelui tău şi cu haina bote-
zului îmbrăcat, împreună vese- La ceasul al şaselea.
. lindu-se şi îndulcindu-se de da- Troparul profeţiei, glasul al 5-lea.
rurile tale şi zicând: Hristoase, pă Doamne milele tale cu ~
Dumnezeul nostru, slavă ţie. noi şi nu ne da pre noi fărăde
De dou! ori. legilor noastre ; sfinte Stăpâne,
A Mucenicilor. Atotţiitorule, ţie ne rugăm.
Pre voi, prea lăudaţilor mu-
cenici, nici necazul, nici îmbul- Slavă, Şi acum, tot aceasta.
zeala, nici foamea, nici goana, Prochimen, glasul al 4-lea.
nici bătăile, nici mânia fiarelor, Lăudaţi tineri pre Domnul, lăudaţi numele
Domnului.
nici sabia, nici foeul cel îngro-
zitor n' au putut să vă despartă Stih:
de Dumnezeu. Ci mai ales ne- Fie numele Domnului binecuvântat de acum
şi până în veac.
voindu-vă pentru dragostea ce
496 IN MIERCUREA
Din profeţia lui Isaia cetire.

Cap. 58, Vers. 1.
~şa zice Domnul : strigă cu tărie
, . ,i( nu înceta, ca o trâmbiţă înalţă
şi MIERCURI SEARA
~~ glasul tău şi spune poporului meu
- t, · V~ păcatele lor şi casei lui Iacov fă-
~ rădelegile lor. Pre mine din zi în zi
ÎN SĂPTĂMÂNA STALPĂRILOR
mă caută şi doresc să ştie căile După obişnuita stihologie, la Doamne stri-
mele, ca un popor, care a făcut drep-
tate şi n'a părăsit judecata Dumne- gat-am, punem, stihiri 10 şi cântăm această
zeului său ; cer acum dela mine judecată stihiră a zilei, de două ori. Glasul al 5-lea.
dreaptă şi doresc să se apropie de Dumnezeu.
Zicând: ce este, că am postit şi n'ai văzut?
smerit-am sufletele noastre şi n-ai ştiut? Pentru-
că în zilele posturilor voastre faceţi voile voa- ogat fiind în patimi, m' am
stre şi necăjiţi pre toţi supuşii voştri. Pentruce I
judecăţi şi sîezi postiţi şi bateţi cu pumnii pre îmbrăcat cu veşmântul
cel smerit? pentruce postiţi mie, ca să se audă
astăzi cu strigare glasul vostru?Nu acest post am
cel înşelător al făţăriei,
ales eu şi ziua ca să-şi smerească omul sufletul veselindu-mă întru rău
• său. De ţi-ai strâmba ca o secere grumazul tău tăţile neînfrânării şi arăt
şi de ai aşterne subt tine sac şi cenuşă, nici
• aşa nu veţi chema post şi zi primită Domnului. nemilostivire nemăsurată, ne-
Nu de acest fel de post am ales eu, zice Domnul,
ci desleagă toată legătura nedreptăţii, desleagă uitându-mă la mintea mea cea
• legăturile cele cu silă făcute, lasă pre cei prinşi lepădată înaintea uşilor pocă
întru slobozenie şi rupe toată scrisoarea cea
cu nedreptate. Frânge celui flămând pâinea inţei, flămândă de tot binele şi
ta şi pre săracii cei fără de casă adu-i în bolnavă de nepurtarea de grijă.
casa ta. De vezi pre cel gol, îmbracă-l şi nu
trece cu vederea pre ceice sunt din sămânţa Ci tu, Doamne, fă-mi} Laz(:lr
• neamului tău. Atunci va ieşi de dimineaţă
lumina ta şi sănătatea ta curând va răsări şi sărac de păcate, ca nu cândva
va merge înaintea ta dreptatea ta şi slava lui rugându-mă, să nu aflu deget
Dumnezeu te va încunjura. Atunci vei striga
şi Dumnezeu te va auzi şi încă grăind tu, va să-mi răcorească limba mea,
zice : aici sunt; şi vei lepăda dela tine le-
gătura şi întinderea mâinei şi cuvântul cel de
chinuindu-se în văpaia cea ne-
cârtire, şi de vei da flămândului pâine din stinsă; ci să mă sălăşlueşti în
sufletul tău şi de vei sătura sufletul cel ne-
căjit, atunci va străluci întru întunerec lumina
sân urile patriarhului A vraam,
ta şi întunerecul tău ca amiazăzi. Şi va îi ca un iubitor de oameni.
Dumnezeul tău cu tine pururea.
Prochimen, glasul al 6-lea. A Mucenicilor.
Binecuvântaţi sunteţi voi Domnului, celce a
făcut cerul şi pământul. Din dragostea sufletului fără
Stih: de saţ i u, nelepădându-vă de
Cerul cerurilor este al Domnului... Hristos sfinţilor mucenici, cari
multe feluri de cazne păti
mind, aţi răbdat şi aţi surpat
semeţia tiranilor; şi păzind cre-
dinţa nemişcată şi nevătămată,
v'aţi mutat la ceruri. Pentru
aceasta aflând şi îndrăzneală
către dânsul, rugaţi-l să ne dă
ruească nouă mare milă.
STÂLPĂRILOR 497
înainte-le mormântul lui. lară

Alte Stihiri ale lui Iosif, glasul al 5-lea.
Podobia: Bucură-te cămara...Hristos merge să învieze pre
Umblând trupe ş te, Iisuse, prietenul său; ca să săvârşească
pre lângă Iordan, ai zis celorce , de către toţi o împreună glăsui
erau cu tine: prietenul Lazăr a re: bine eşti cuvântat, Mântui-
1
murit şi s'a dat acum îngropării. torule, milueşte-ne pre noi.

Pentru aceasta mă bucur pen-
Şi din Mineiu, patru.
tru voi, prietenii mei, ca să cu-
Slavă, Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu
noaşteţi că toate le ştiu, Dum-
nezeu fiind neschimbat, măcar Bine voiu Prochimen, glasul a1 6-lea.
plăcea înaintea Domnului în laturea
că mă arăt om văzut. Să mer- celor vii.
gem dară să-l înviem pre el, ca i Stih:
să simtă moartea biruinţa sa şi Iubit-am, că va auzi Domnul glasul rugii mele.
dărămarea cea desăvârşit, care Dela Facere cetire.
o voiu face arătat, dând lumii Cap. 43-45, Vers. 26-16.
mare milă. ""''·"'''-
i a intrat Iosif în casă şi au adus
+r~~~ lui darurile ce le aveau în mâi- ·
Asemănându-ne noi, credin- nile lor în casă şi s'au închinat
cioşii, Martei şi Mariei, să tri- lui cu faţa la pământ. Şi i-a în-
trebat pre ei : cum vă aflaţi? Şi a
mitem la Domnul dumnezeeşti zis lor : sănătos este tatăl vostru bă
fapte, ca pre nişte solitari; ca să trânul, de care aţi spus că încă trăeşte?
Iar ei au zis : sănătos este sluga ta,
vină să învieze mintea noastră tatăl nostru încă trăeşte; şi a zis el: binecu-
vântat este omul acela lui Dumnezeu, iar ei
care zace cumplit moartă în plecându-se s'au închinat lui. Şi căutând Io-
mormântul lenevirii nesimţitoa„ sif cu ochii săi a văzut pre Veniamin fra-
tele său cel de o mumă şi a zis : acesta
re, nici cum simţind frica lui este fratele vostru cel mai tânăr, pre care aţi
zis, că-l veţi aduce la mine? Şi ei au zis lui:
Dumnezeu şi neavând acum lu- acesta este adevărat; iar el a zis lui: Dum-
crare de ·vieaţă; strigând: Vezi, nezeu să te miluească fiule. Şi s'a turburat
Iosif şi se rupea inima lui pentru fratele său
Doamne 1 şi precum de demult, şi căuta să plângă şi intrând în cămară a plâns
îndurate ai sculat pre Lazăr acolo. Şi dupăce s'a spălat pre obraz, ieşind
aîară s'a stăpânit şi a zis: puneţi pâini. Şi nu
prietenul tău cu venirea ta cea mai putea Iosif să se stăpânească înaintea tu-
înfricoşată, aşa ne înviază pre I: turor celor de faţă ; ci a zis : scoateţi pre toţi
dela mine, şi nici unul n'a stătut înaintea lui
toţi, dându-ne nouă mare milă. Iosif, când s'a făcut cunoscut cu fraţii săi. Şi
a slobozit glas cu plângere şi au auzit toţi
1
Altă stihiră
a lui Teodor, Glasul al 6-lea. ,. Eghiptenii şi s'au auzit şi în casa lui Faraon.
Podobia: Doamne, la mormântul tău ... Şi a zis Iosiî către fraţii săi : eu sunt Iosif,
trăeşte încă tatăl meu ? Şi nu puteau fraţii să-i
De două zile este Lazăr în răspundă, că se înfricoşau. Şi a zis Iosif către
fraţii săi: apropiaţi-vă de mine şi s'au apro-
mormânt; vede pre ceice au piat, şi a zis : eu sunt Iosif fratele vostru pre
murit din veac; acolo vede în- care l-aţi vândut în Eghipet. Deci, acum nu
vă întristaţi, nici să vă pară rău, căci m'aţi
groziri streine, mulţime nenu- vândut pre mine aici, căci spre vieaţă m'a
trimis Dumnezeu înaintea voastră. Că acesta
mărată ţinută în lt:igăturile ia- este al doilea an de foamete pre pământ şi
dului. Pentru acesta, surorile lui încă 5 ani întru care nu va fi arătură nici se-
ceriş. Pentrucă m'a trimis Dumnezeu înaintea
se tânguesc cu amar, văzând ' voastră, ca să rămâe vouă rămăşiţă pre pă-
.~~~~~lt~a'~a'~~~a~~W~'2~~
TRIODUL 32
498 IN JOIA
mânt şi să hrănesc vouă rămăşiţă mare. Deci,

acum nu voi m'aţi trimis aici, ci Dumnezeu
şi m'a făcut ca un tată lui Faraon şi Domn a
toată casa lui şi stăpân a tot pământul Eghi-
petului. Grăbiţi dar de vă duceţi la tatăl meu ln joia stâlpărilor.
şi ziceţi lui: acestea zice fiul tău Iosif, făcu
tu-m'a Dumnezeu Domn a tot pământul Eghi- LA UTRENIE.
petului, pogoară-te dar la mine şi nu zăbovi. Cântăm Treimicile glasului. După întâia stiho-
Şi vei locui în pământul Ghesem al Araviei logie, zicem sedelnele apostolilor din Octoih;
şi vei fi aproape de mine tu şi feciorii tăi şi
după a doua stihologie, cântăm această se-
feciorii feciorilor tăi, oile tale şi boii tăi şi
câte sunt ale tale. Şi te voiu hrăni acolo, pen- dealnă a lui Iosif, glasul al 5-lea.
trucă încă 5 ani va mai fi foamete pre pământ,
Podobie : Pre Cuvântul cel împreună ...
ca să nu pieri tu şi feciorii tăi şi toate ale
tale. Iată ochii voştri văd şi ochii lui Veniamin ,~.... nsoţind gândirea şi lucra-
fratelui meu, că gura mea grăeşte către voi.
Spuneţi dar tatălui meu toată slava mea cea rea la cele de sus, să ne
din Eghipet şi câte aţi văzut şi grăbind să
aduceţi pre tatăl meu aici. Şi căzând pre gru-
sârguim a trimite lui
mazii lui Veniamin fratelui său a plâns preste
dânsul şi Veniamin a plâns pre grumazii lui.
Hristos rugăciuni, ca să
Şi sărutând pre toţii fraţii săi, a plâns preste învieze mintea noastră
dânşii şi după aceasta au grăit fraţii lui către
dânsul. Şi a mers vestea în casa lui Faraon, '.
cea îngropată, ca pre alt Lazăr
zicând: venit-au fraţii lui Iosif şi s'a bucurat cu venirea lui cea înfricoşată; ca
1 ·
Faraon şi curtea lui.

să-i aducem stâlpările dreptăţii
Prochimen, glasul al 4-lea :
Rugăciunile mele Domnului voiu da înain-
şi să strigăm: bine eşti cuvântat
tea a tot poporului lui. celce vii.
Stih:
Slavă ...
tot aceasta.
Crezut-am, pentru aceea am grăit şi m'am
smerit foarte. Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Dela Pilde cetire. Vindecă degrab patimile su-
Cap. 21-22, Vers 23-4. fletului meu, cele cu multe du-
el ce'şi păzeşte gura şi limba, îşi reri şi boalele trupului, şi în-
păzeşte sufletul său de necazuri.
Cel îndrăzneţ, cel sumeţ şi cel dreptează rătăcirea minţii mele,
mândru pierzător se chiamă, iar
celce ţine minte răul, fărădelege ceea ce eşti cu totul fără prihană
este. Poftele omoară pre cel leneş, şi mă învredniceşte, Născătoare
că nu voesc mâinile lui să facă ceva.
Necredinciosul în toate zilele pofteşte de Dumnezeu, să aduc rugă
po te rele, iar dreptul milueşte şi se îndură ciuni curate lmpăratului tutu-
fără de scumpete. Jertfele necredincioşilor
urâciune sunt Domnului, pentrucă le aduc cu ror, întru liniştea gândului şi să
fărădelege. Mărturia mincinoasă va pieri ; iar
omul ascultător ia seama ce grăeşte. Omul cer iertare de greşeli.
necredincios stă cu faţă fără de ruşine ; iar ,
cel drept însuş îşi cunoaşte căile sale. Nu 1
După a treia stihologie, cântăm această se-
este înţelepciune, nu este bărbăţie, nu este 1 dealnă a lui Teodor, glasul al 6-lea.
sfat la omul cel necredincios. Calul se găteşte
la ziua de răsboiu; iar dela Domnul este aju- Podobia: Puterile îngereşti...
torul. Mai ales este numele bun decât bogăţia
multă şi darul bun decât argintul şi aurul. ! D ouă zile are astăzi Lazăr cel
Bogatul şi săracul s'au întâmpinat unul cu
altul, iar pre amândoi i-au făcut Domnul. Cel
mort şi surorile, Maria şi Marta,
iscusit văzând pre cel rău muncindu-se tare, varsă lacrimi de întristare pen-
însuş se învaţă ; iar cei nepricepuţi trecând
nu se folosesf. Neamul înţelepciunii este frica tru dânsul, văzând înainte-le
Domnului şi bogăţie şi slavă şi vieaţă. piatra mormântului. Ci vine de
Şi cealaltă rânduială a Liturghiei celei mai
faţă făcătorul cu apostolii săi să
înainte sfinţite.
STÂLPĂRILOR 499
prade moartea, dăruind vieaţă. A
Pentru aceasta să-i strigăm: Din tine a izvorât apa cea
Doamne, slavă ţie. dumneZPt ască a nemuririi şi a
vieţii, Născătoare de Dum-
Slavă ...
tot aceasta.
nezeu, ceeace eşti cu totul fără
prihană; din carea ceice gustă,
Sfântă Stăpână, Maica Dum- Prea 1 -urată, se apără de setea
nezeului nostru, ca ceeace ai cea aducătoare de moarte.
născut negrăit pre Făcătoru 1
Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, glasul al
tuturor, roagă-te cu sfinţii apos- (j-lea.
toli bunătăţii lui, ca să ne scape Irmos : Auzit-am, Doamne, auzul tău.„
de patimi şi să ne dea iertare Se îngroapă Lazăr şi plâng
de greşeli. acum şi se tânguesc la mormânt ·
Psalmul 50.
celece sunt cu Mart a, dorind
CANONUL Mineiului şi TRICANTAREA lui
Iosif. Citind cântarea 4, din Psaltire.
ca să vii tu, dătătorule de vieaţă.
Cântarea 4, glasul al 5-lea, Moartea începe a se îngrozi,
Irmos: Dumnezeeasca ta rândueală.„ simţind, Hristoase, venirea ta
la dânsa; căci, ca eşti
razele mângâierii
uminaţi cu
l
~ voastre pre cei închişi în
temniţa păcatelor, cari vă laudă
1
vieaţa, o ai arătat
toate marginile lumiL
în
Slavă, a Treimii.
· cu bună credinţă, pre voi, pur-
tătorilor de lumină apostoli. Unime singură tine ne-
zidită, fire fără ceeace
lnsoţind dragostea cu milos· eşti lăudată în feţelor
tivirea, să ne sârguim credincio- mântueşte-ne cari ne
închinăm cu
+ ++
şilor a le trimite la Hristos spre

1
srapan1r11 /V A
rugăciune, ca să ne învieze pre tale. 1
noi din patimile cele ascunse. , Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
Să nu părtinim dragostei tru- Pre Fiul cel fără de ani din

peşti, ceice suntem morţi cu su- Tatăl, sub ani l-ai născut neş
fletul, ca să ne facem iubiţi Mân- fiind de bărbat, Născătoare de
tuitorului şi să ne scape de în- Dumnezeu. Minune streinăl că
fricoşata osândă a iadului. ai rămas Fecioară, după ce l-ai
hrănit cu lapte.
Spus-ai mai nainte adormi-
rea lui Lazăr, pre carele preste . Adunaţi-vă, veniţi cei din
· puţin înviindu-l, vei lua laudă ' pustii şi cei din peşteri să în-
dela cei ce sug; cari vor purta tâmpinăm cu cântări pre celce
ramuri, semnele patimii tale, vine pre mânz, pre Domnul
· Mântuitorul e. slavei.
500 IN JOIA
Irmosul: de ar fi fost Hristos aicea, n' ar

Auzit-am, Doamne, auzul tău fi murit fratele nostru.
„şi m'am temut; înţeles'am lu- '
„crurile tale şi m' am spăimân- Iadul să-şi aştepte pierzarea, „
„tat. Slavă puterii tale Doamne". că vine vieaţa să scoale pre
Cântarea a 8-a, Lazăr, carele strigă: binecuvân- ·
Irmos: Pre tine, Făcătorul a toate ...
taţi, lăudaţi şi prea înălţaţi pre
Hristos întru toţi vecii.
ugaţi pre cel prea îndurat ca
B
__ să ridice piatra cea grea de
pre inima mea, ceice v' aţi arătat
A Treimii.
pietre ai pietrii cei din capul Celui cu naşterea fără început

unghiului, propoveduitori de şi cu purcederea, Tatălui mă în- ~
Dumnezeu, apostoli ai Domnu- : chin celuice a născut, pre :Fiul
lui. slăvesc, celce s' a născut, laud ~
Zis-ai mai nainte către prie- pre Duhul Sfânt, celce străluce
tenii tăi: să mergem, că iată, a şte împreună cu Tatăl şi cu Fiul. ~
adormit prietenul meu Lazăr; Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
şi sculându-l pre el, voiu face
· să doarmă în veci răutate a Nu înceta, Fecioară, rugân-
morţii, cea roditoare de pieri-
du-te pururea celuice l-ai născut
1
negrăit, ca unui iubitor de oa- ~

ciune.
meni, să mântuească din pri-
Făcându-ne blânzi cu sufle-
mejdii pre ceice scapă la tine.
tul şi smeriţi cu mintea, să pri-
. mim cu darul pre Stăpânul tu- Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
, turor cel b 1â n d ; carele vine Să pregătim fapte bune ca
să sfărâme trufia vicleanului.
nişte ramuri şi ca nişte stâlpări,
A Născătoarei de Dumnezeu. spre întâmpinarea împăratului
Uşă luminată a luminii te-a şi să strigăm credincioşi I or:
. văzut proorocul, pre tine, ceeace bine-I cuvântaţi, lăudaţi-l şi-l
eşti cu totul fără prihană. Că ' prea înălţaţi întru toţi vecii.
ai născut negrăit pre dătătorul
1
de lumină, celce s' a asemănat Irmosul:

nouă. Pre acesta îl prea înăl- Să lăudăm, bine să cuvântăm.„
. ţăm întru toţi vecii. Cuvioşii tăi tineri în cuptor,

Alt Irmos: „heruvimilor au urmat cântarea
Cuvioşii tăi tineri...
„cea întreit sfântă, strigând :
Maria şi Marta se tânguesc „binecuvântaţi, lăudaţi şi prea
acum, văzând pre Lazăr zăcând „înălţaţi pre Domnul întru toţi
în mormânt şi cu durere strigă: „vecu .. ".
STÂLPĂRILOR 501
-=====-====================,;;;,;;~~~======:========,==========
Cântarea 9-a. cu dumnezeeştii a p o s t o 1i, să

Irmos: lsaie dănţueşte ... arate minune prea mare.
capă-mă, Stăpâne, Hristoase
S de prieteşugul vicleanului,
celace ai făcut prieteni ai tăi
Moarte, cu totul pierzătoare, ·
aşteaptă-ţi pierderea! Portarii
tăi să păzească încuetorile! Pen-
pre înţelepţii apostoli; cu cari trucă Hristos numai prin cuvânt ·
împreună mergând, ai s c u 1a t
va să sfărâme porţile tale, în-
pre prietenul tău cel credincios, viind pre Lazăr. Bea întâi u
pre Lazăr, Mântuitorule, celce aceasta, iadule! strigă prooro-
te laudă pre tine cu mulţumită. cul împreună cu noi.
Doamne, întru plinirea pos- Slavă, a Treimii.
tului umple de bucurie inimile Unule născătorule al unuia,
· noastre şi mintea, milostive, pen- Părinte al Fiului, celui un născut
tru rugăciunile apostolilor tăi, şi unule Fiule al unuia, lumină
celorce te-au iubit curat pre şi raza luminii; şi unule Duhule
tine, Mântui torul sufletelor Sfinte, numai al unui Dumne-
noastre. 1 zeu, carele eşti cu adevărat
Fiind împuţit de boalele rău Domn al Domnului; o Treime,
tăţii, locuesc în groapa lenevirii, unime sfântă, mântueşte-mă ·
Hristoase; ci strig ţie: ridică pre mine, celce grăesc de dum-
mă, mântueşte-mă; ca şi eu să nezeirea ta.
te întâmpin cu ramuri de fapte Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
bune, strigând: Osana 1 ţie, lui Minunea naşterii tale mă
Dumnezeu. spăimântează, ceeace eşti cu
A Născătoarei de Dumnezeu. totul fără prihană. Cum ai ză- ·
In două voi şi în două fete mislit fără sămânţă pre cel ne-
ai născut nouă, Fecioară, pre cuprins? Spune, cum ai rămas
Fiul cel unul născut al Tatălui, Fecioară, după ce ai născut ca ·
celce s' a făcut om, ca să ne arate, o maică? Acest lucru ce este
Preacurată, părtaşi firii cei mai maipresus de fire, cu credinţa
cinstite, celce este Dumnezeu primindu-l, te închină celuice
· prea înalt. s-a născut; căci câte voeşte le
Alt Irmos: şi poate.
Naşterea zămislirii... 1,
I
Slavă ţie Dumnezeul nostru„.
Lazăr a fost astăzi de două Domnul vine să şeadă pre
zile în mormânt şi au vărsat la- mânz, precum scrie. Popoare,
crimi pre st e dânsul Maria şi gătiţi-vă să primiţi cu frică pre
Marta, ca nişte surori bune: ;, împăratul tuturor, cu stâlpări,
iară Hristos a venit la dânsul ca pre un biruitor al morţii şi , ~
~~~~~-~a'.~~'1&~~~
502 IN JOIA
= = = ·- -- -========~~~~============
al iadului, carele a sculat pre lf Martirica.

Lazăr. Fiind sfinţii în munci, se ve-
·
I seliau strigând: schimbări sunt
Irmosul: I
nouă acestea către stăpânul; că
Naşterea zămislirii cei fără în locul ranelor cestor de acum
„de netâlcuită, trupeşti, îmbrăcăminte lumina-
„rodul cri fără de băr- tă va înflori nouă la înviere; în
„bat nr stricat; că naşterea loc de ocară, cununi; în loc de
„lui Dumnezeu înnoeşte firile. t('mniţă, raiul; şi în loc de osân-
„Pentru ac(}asta, pre tine toate direa cea cu făcătorii de rele,
„neamurile, ca pre o Maică mi- petrecErea ru îngerii. Pentru
„reasă a lui Dumnezeu, cu rugăciunile lor, Doamne, mân-
„dreaptă credinţă te slăvim". tueşte sufletele noastre.
Luminânda glasului, de trei ori. Slavă, Şiacum, a Născătoarei de Dumnezeu
LA STIHOAVNĂ, Podobia: ceeace eşti cu dar dăruită„.
Stihira zilei, de două ori, glasul al 5-lea. ceeace eşti aleasă mai înain-
Veniţi toţi, fraţilor, mai înainte te din toate neamurile, ascultă ·
de sfârşit, cu inimă curată să ne glasul nostru şi dărueşte cererile,
apropiem către milostivul Dum · sufletelor noastre; mântueşte-ne
nezeu; lepădând valurile cele de patimi şi de dureri, pentru
~ lumeşti să purtăm grijă de su- rugăciunile apostolilor; că toate
flete; urând dulceţile bucatelor le poţi ca o Maică a lui Dum-
prin înfrânare, _să ne grijim de nezeu.
milostenie; că printr'însa, pre-
cum scrie ospătat-au unii pre în-
geri, necunoscându-i. Să hrănim
prin săraci pre cela ce ne-a hrănit La ceasul al şaselea.
pre noi cu trupul său. Să ne îm- Troparul proorociei, glasul 1-iu.
brăcăm pre noi înşine întru ce Ia- Nu uita, Doamne, glasul ro-
ce se îmbracă cu lumina ca şi cu bilor tăi; adu-ţi aminte, că tot-
un veşmânt; ca prin rugăciunile deauna ne-am pus nădejdea
Preacuratei Născătoare de spre tine, celace toate le poţi şi
Dumnezeu şi Mai<'ii Fecioare, ne ajută nouă, rugămu-ne.
dobândind iertare de păcate, să SlaTă„. Şi acum„. tot aceasta.
strigăm către dânsul cu umilin- Prochimen, glasul al 4-lea.
ţă: Doamne 1 fereşte-ne pre noi Aceasta este poarta Domnului, drepţii vor
de răspunsul celor d( astânga şi intra printr'însa.
ne învredniceşte stării celor Stih:
deadreaota, ca un în du r a t şi Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în
iubitor d oameni. veac este mila lui.
503
Din profeţia lui Isaia, cetire. 1

mânzul, fiul asinei, precum scrie;
Cap. 65 Vers 7.
!T'l.::~l\\it.~l'S şa zice Domnul : în ce chip se va
pre carele smerindu-te ai şezut,
afla broboana în strugur şi vor îndurate, ca să găteşti cu voia
!(J.Jt::~~~'' zice: să nu strici pre ea, că bi-
necuvântare este într'însa; aşa ta şedere întru înălţime, tuturor
voiu face pentru celce slujeşte mie, celorce te iubesc pre tine; şi ca
pentru acesta nu voiu pierde pre toţi.
Şi voiu scoate sămânţă din Iacov şi din să faci cuvântători, Cuvinte, pre
Iuda şi va moşteni muntele cel sfânt '
al meu şi vor moşteni aleşii mei şi slugile
ceice erau supuşi patimilor celor
mele şi vor locui acolo. Şi în pădure vor fi necuvântătoare, prin vătămarea
stâne de oi şi valea Ahorului spre odihna ci- minţii celor cari, Osana! stri-
rezilor poporului meu, care m'a căutat pre
mine. Iar voi, ceice m'aţi părăsit pre mine, gau ţie.
şi a-ţi uitat muntele meu cel sfânt, şi ceice
gătiţi masă diavolului şi faceţi turnări noro- Primeşte Sioane pre împăra
cului, eu vă voiu da pre voi sabiei, toţi jun-
ghiaţi veţi cădea, pentrucă v'am strigat pre tul, că iată, vine acum la tine
voi şi n'aţi auzit, grăit-am şi n'aţi ascultat şi blând, înviind pre Lazăr şi stri-
aţi făcut rău înaintea mea şi aţi ales celece
n'am voit. Pentru aceea acestea zice Domnul: când împărăţia morţii cea
iată, ceice slujesc mie, vor mânca, iar voi veţi
flămânzi; iată, ceice slujesc mie, vor bea, iar amară. Mulţime cea de Dumne-
voi veţi însetoşa. Iată, ceice slujesc mie se
vor veseli, iar voi vă veţi ruşina. Iată, ceice
zeu a 1ea să a sfinţilor sihastri
slujesc mie cu bucurie se vor bucura, iar voi împreună cu poporul, aduna-
veţi striga pentru durerea inimii voastre şi vă
veţi văita pentru zdrobirea duhului vostru.
ţi-vă, să întâmpinaţi cu stâlpări
Că veţi lăsa numele vostru spre saţiu aleşilor ,, pre Hristos, strigând: bine eşti
mei, iar pre voi vă va pierde Domnul ; iar
~ celorce slujesc mie, se va pune nume nou. cuvântat, celce vii să mântueşti
Cari se vor binecuvânta pre pământ ; se vor ,
binecuvânta de Dumnezeul cel adevărat. 1
neamul omenesc fprin patima
'1
1 crucii şi să dai tuturor nepăti
Pre calea poruncilor tale am alergat, când ai mire pentru bunătatea ta.
desfătat inima mea. Altă Stihiră,
a lui Teodor, glasul al 8-lea, ·
Stih: Podobia: In raiul cel din Edem ...
Lege pune mie, Doamne, calea îndreptă C elace te porţi înfricoşat pre
rilor tale.
serafimii cei de sus, Hristoase,
ca un Dumnezeu şi făcător al
ln Joia Stâlpărilor.
tuturor, însuţi te grăbeşti pre
SEARA.
pământ să şezi pre mânz, celace
La Doamne strigat-am... Punem Stihirile pe 6 eşti dupre omenire ca şi noi.
şi cântăm Stihiri podobnice ale lui Iosif, Vitania se veseleşte, primindu-
glasul al 4-lea. te pre tine, Mântuitorule; Ieru-
Podobia : Celace de sus eşti chiemat... salimul se bucură, aşteptându
te să te primească. Moartea a
oi prea sfinţiţi Apostoli, pierit mai înainte, simţind că
care te ştiau pre tine, era să iasă Lazăr din morţi; şi
Hristoase, că eşti unul noi cu stâlpări, făcând întâmpi-
din Treime, s' au trimis nare cu bucurie, lăudăm pute-
acum de tine, să aducă rea bunătăţii tale, Doamne.
~~. ~
~~~î'ztifS~.1ft.j;.l&ili+1m~î&f&t~:t~~~
504 IN JOIA
Şi
din Mineiu, trei. şi nu lepăda înţelepciunea, învăţătura şi ştiinţa.
Bine hrăneşte tatăl drept şi de fiul cel înţelept
Şi acum„. a Crucii-Născătoarei. se veseleşte sufletul lui. Veselească-să tatăl
Prochimen, glasul al 6-lea. tău şi muma ta de tine şi să se bucure ceeace
te-a născut. Dă-mi fiule inima ta şi ochii tăi
Către Domnul, când m'am necăjit, am strigat să păzească căile mele. Că vas găurit este
şi rn'a auzit. casa streină şi strâmtă fântâna streină. Că
Stih: acesta de grab va pieri şi tot călcătorul de
lege se va stinge. Cui este vai ? Cui sunt
Doamne, scapă sufletul meu de buzele gâlcevuri ? Cui judecăţi ? Cui necazuri şi
nedrepte şi de limba vicleană. sfezi ? Cui zdrobirea in zadar? Cui sunt ochii
urduroşi? Au nu celorce zăbovesc la vin şi
Dela Facere cetire. celorce păzesc unde se fac ospeţe? Nu vă
~ ~ Cap. 46, Vers 1. îmbătaţi cu vin, ci umblaţi ca oamenii drepţi
X':;()<>~~ş culându-se Israil, el şi toate ale şi vorbiţi la preumblări. Că de vei da ochii

tăi spre urcioare şi spre pahare, la urmă vei
lui a venit la fântâna jurământu- umbla mai gol decât pilugu. Şi apoi te vei
"""'"''"'-XX lui şi a făcut jertfă Dumnezeului tăvăli ca cel muşcat de şarpe şi precum se
"""""'"·"XX tatălui său Isaac. Şi a zis Dum- varsă dela Cherasit veninul lui. Când ochii
x~1 nezeul lui Israil în vedenia nopţii tăi vor vedea streină, atunci gura ta va grăi
-~ grăind : Iacove. Iacove ! Iar el a zis :
::>.c:.',';.,'""·x îndărătnicii. Şi vei zăcea ca în inima mării
·"""/V'..''"\ce este? Şi a zis lui: Eu sunt Dumne- şi ca un cârmaciu în multă volbură. Şi vei
1~~XJ zeul părinţiior tăi, nu te teme a te zice: bătutu-rn-am şi nu m'a durut, ocărâtu-m-a
pogori în Egipet, că neam mare te voiu face şi eu n-am ştiut când se va face ziuă, ca să
acolo. Şi eu mă voiu pogori cu tine în Eghipet viu să întreb cu cari să mă împreun. Fiule,
şi te voiu înălţa până în sfârşit şi Iosif îşi va nu urma oamenilor răi, nici pofti a fi cu dânşii.
pune mâinile sale pre ochii tăi. Şi s'a sculat Că minciuni cugetă inima lor şi dureri grăesc
Iacov dela fântâna jurământului şi au luat fii buzele lor. Cu înţelepciune se zideşte casa şi
lui Israil pre tatăl lor şi averile şi femeile lor cu pricepere se isprăveşte. Cu ştiinţa se umplu
în carele care le-a trimis Iosif, ca să-l aducă cămările de toată bogăţia scumpă şi bună.
pre dânsul. Şi luându-şi averea lor şi toată Mai bun este înţeleptul decât cel tare şi omul
agoniseala, care agonisise în pământul Hanaan cel înţelept decât un lucrător mare de pământ.
a intrat în Eghipet Iacov şi toată sămânţa lui
cu dânsul. Fiii şi fiii fiiilor lui cu dânsul, fetele LA STIHOA VNĂ.
şi fetele fetelor lui şi toată sămânţa lui au in- Stihira zilei, glasul al 8-lea.
trat în Eghipet.
Prochimen, glasul al 6-lea. Fereşte-mă, Hristoase Dum-
Domnul te va păzi de tot răul, păzi-va sufletul nezeule, de asemănarea boga-
tău Domnul. tului celui n~milostiv şi de nă
Stih: ravul lui cel nepocăit, ce la ce
Ridicat-am ochii mei la munţi; de unde va prin crucea ta ai făcut curăţire
veni ajutorul meu. păcatelor noastre; fă-mă râvni-
Dela Pilde cetil'e. tor răbdării cei mulţumitoare a
Cap. 23 Vers 14-5. lui Lazăr celui sărac; şi să nu
iule, de va fi înţeleaptă inima ta, mă înstrăinezi din sânurile Pa- ·
vei veseli şi inima mea. Şi se
vor învăţa buzele tale din cu- triarhului Ăvraam, pentru
vintele buzelor mele, de vor fi mare mila ta. De două ori.
drepte. Nu râvnească inima ta la
păcătoşi; ci fii toată ziua în frica Martirica:
Domnului. Că de vei păzi acestea, vei
avea nepoţi şi nădejdea ta nu se va Mucenici ai Domnului, tot ~
depărta. Ascultă, fiule, şi fii înţelept şi-ţi în-
dreptează gândurile inimii tale. Nu fii beţiv,
locul sfinţiţi şi toată boala tă-
nici te întinde la sfaturi şi la cumpărături 1 măduiţi; şi acum rugaţi-vă, să
de cărnuri. Că tot curvarul şi beţivul va să
răci şi tot somnorosul se va îmbrăca în haine se mântuPască sufletele noastre ·
rele şi rupte. Ascultă, fiule, pre tatăl tău celce
te-a născut şi nu nebăga în seamă pre marna
din cursele vrăjmaşului, rugă-
ta pentrucă a îmbătrânit. Câştigă-ţi adevărul 1 mu-vă.
STÂLPĂRILOR 505
Slavă, Şiacum, a Crucii-Născătoarei de pre Fiul şi Dumnezeul tău. Pre

Dumnezeu.
Podobia : O prea slăvită minune.
carele nu înceta rugând u-1,
L binecuvântată, să ne dăruiască
O, prea slăvită minune 1 O, ce nouă iertarea de greşeli în vre-
taină nouă 1 O, înfricoşată ve- mea postului.
. denie 1 Zis-a Fecioara dăcă te-a După a treia stihologie, cântăm această se-
văzut pre tine răstignit pre dealnă a lui Teodor, glasul al 8-lea.
cruce, în mijlocul a doi tâlhari Podobia : Inviat-ai din morţi...
pre tine, celce fără durere mi- D oi ucenici se trimit astăzi
nunat te-a născut; şi a plâns, să aducă mânzul la stăpânul "
zicând: vai mie, prea iubite tuturor; că vine să încalece pre
Fiule! Cum te-a pironit pre el, celce se poartă de mulţimile
cruce poporul cel cumplit şi serafimilor ; începe a se îngrozi
nemulţumitor.
moartea, biruitoarea lumii, ~
mâncătoarea tuturor, prin Lazăr
In Vinerea Stâlpărilor.
1
prădându-se mai întâiu de că
LA UTRENIE. tre neamul omenesc.
Treimicile glasului de rând. Slavă,tot aceasta.
Şi acum, a Crucii-Născătoarei de Dumnezeu.
După întâia stihologie, zicem sedelnele Crucii
şi a Născătoarei, din Octoih. Stând de faţă Preacurata la "
După a doua stihologie, cântăm această se- patima Fiului său, plângând cu
dealnă a lui Iosif, glasul al 4-lea.
Podobia : De grab ne întâmpină„. amar, s'a tânguit cu jale: cum
te-au pus feciorii evreeşti în ~
aintea judecăţii lui Pilat, pre
oi ucenici se trimit să tine, celace eşti slăvit fără tă
~ aducă mânzul, precum
m scrie, pre carele încăle-
cere cu cântări îngereşti? Vai ·
mie, Fiule ! La u d, Cuvântule,
,· când Hristos, va veni
frumos, să ia dela prunci
milostivirea ta cea multă şi
(t) nespusă.
dumnezeească laudă. Deci, să
Psalmul 50.
alergăm cu osârdie să-l întâm-
Canonul Mineiului şi TRICĂNTAREA lui Iosif, .
pinăm şi noi, aducându-i stâl- cetindu-se cântarea a cincea din Psaltire.
pări de fapte bune. Cântarea 5, glasul al 4-lea,
Slavă, tot aceasta. Irmos: Străluceşte-mi Doamne lumina„.
Şi acum, a Crucii-Născătoarei.
1f; dormind tu, Doamne, pre
Fecioară cu totul fără pri- A cruce, ai schimbat stăpâne
hană, Maica lui Hristos Dum- moartea în somn; că ai zis:
nezeu, sabia a trecut prin su- Lazăr prietenul a adormit, ci
fletul tău cel prea sfânt, când vreau să merg acum să-l deştept
ai văzut răstignit de bună voie pre el.
506 IN VINEREA
Plinind propoveduirile cele Fiule şi Duhule cel atot lucră

proorocite ale proorocilor, ai ve- tor, fericită dumnezeire, fiinţă
nit Hristoase îndurate la cetatea fără început lumină întreit stră
cea ucigătoare de prooroci, ca să lucitoare, stăpânie a totvăzătoa
fii ucis de bună voie, mântuin- re păzeşte pre robii tăi.
du-mă pre~ mine, cel ucis prin Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu ...
stricăciune.
Văzându-te,
Hristoase, Maica
Ceice aţi supus minţii trupul ta pironit pre cruce cu piroane
cel anevoie de înfrânat, prin şi sângele şi apa curgând din
post şi prin rugăciune : sihastri coasta ta cea de vieaţă aducă
şi poporule, întâmpinaţi pre toare, s' a rănit cu milostivire,
Hristos, celce vine călare pre ca o Maică, ştiindu-te pre tine
mânz să pătimească. fiu al său.
A Născătoarei de Dumnezeu. Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Cu picăturile milei tale adapă, Iată, s' a găti(Hristos să meargă
Preacurată, inima mea cea to-
la Ierusalim. Adunaţi-vă toţi si-
pită de văpaia păcatu 1u i.Jf şi
haştrii cei de prin munţi şi din
aprinde sfeşnicul cel stins al su- pustietăţi, să-l întâmpinaţi cu ~
fletului meu, ceeace eşti uşa bucurie, împreună cu toată
luminii. făptura cea de sub cer.
Altă TRICÂNTARE a lui Teodor, Glasul al
8-lea, Irmos: Irmosul:
Intunerecul sufletului meu ... lntunerecul sufletului meu ri-
Când ai vrut să mergi Hris- „sipeşte-1, dătătorule de lumină
toase la Vitania, ai trimis pre „Hristoase Dumnezeule, celace
doi din ucenicii tăi, să-ţi aducă „ai gonit întunerecul cel mai
un mânz, pre carele nimenea „din nainte al adâncului şi-mi
din oameni să nu fi încălecat; „dărueşte lumina p or un ci 1or
~ căci nimenea afară de tine, „tale, Cuvinte; ca mânecând, să
Mântuitorule, n' a supus nea- „te slăvesc pre tine".
. murile cele necuvântătoare. Cântarea a 8-a, Irmos :
Adunatu-s' au astăzi mulţime Pământul şi toate cele ...
de ludei din Ierusalim în Vita- Tr\ acă aveţi femeilor întru dra-
nia şi s' au întristat împreună cu U goste învierea şi viaţa, pen-
surorile lui Lazăr; iar a doua zi tru ce vă tânguiţi cu amar? Că
cunoscând că s' a sculat din mor- vine Hristos şi va învi a pre
mânt, s' au pornit spre uciderea prietenul său cel de aproape,
· lui Hristos. vestind mai nainte învierea tu-
Slavă, a Treimii. turor, Fă că torul de bine al
Treime preasfântă, Părinte, tuturor.
STÂLPĂRILOR 507
Locaşuri ale sihaştrilor, adu- A Treimii.

naţi-vă ca nişte
miei cuvântători
să întâmpinaţi pre păstorul cel Un Dumnezeu este Treimea,
mare, Hristos, purtând ramuri; nemutându-se Tată I în faţa
. că vine Domnul, vrând a fi în- Fiului, nici Fiul schimbându-se
junghiat ca un miel, ca să ridice în purcedere, ci osebite pre
din mijloc tirania lupului. câte trele şi amândouă, o lu-
mină, un Dumnezeu, slăvesc în
Viind tu către Vitfaghi, vrăj veci.
maşul iad a simţit sunetul pi-
Şl acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
cioarelor tale şi s' a atins de pi-
cioarele lui Lazăr, zicându-i: de Numai tu ai născut nestricată, ~
va vrea să te cheme pre tine numai tu ai hrănit cu lapte prunc
fără dureri; tu, una ai născut
vieaţa, să nu te zăboveşti, ci
\I
să ieşi curând; că am cunoscut

pre făcătorul şi Stăpânul tău; :şi
eu nimicirea mea preste puţin. cu toate că eşti şi maică şi slu-
jitoare, pre tine, Fecioară, te
A Născătoarei de Dumnezeu. lăudăm în veci.
Sfinţitele
glasuri ale prooro- Slavă ţie, Dumnezeul nostru„.
cilor, pre tine, Fecioară, mai Ot stâlpări de fapte bune şi
nainte te-au vestit cu asemănări, cu ramuri să ne gătim toţi, să
· uşă şi munte, cort sfânt şi nor primim cu bună pricepere pre
al luminii, din carele a răsărit Hristos în două firi purtându-se
soarele celorce şedeau întru în- pre mânz. Pre carele îl prea
. tunerec şi în umbră, însuş dă înălţăm întru toţi vecii.
tătorul de lumină. Irmosul:
Alt Irmos:
Ingerii şi cerurile ... Jngerii şi cerurile pre celace
„se poartă pre scaunul slavei şi
Trimiţându-se doi ucenici, au
~ adus asin celuice şade pre nori; „ca un Dumnezeu se laudă ne- ·
pre carele toate făpturile îl „încetat, bine-I cuvântaţi, lău
„daţi-1 şi prea în ă 1ta t i întru
laudă şi-l prea înalţă întru toţi
„toţi vecii''.
vecii.
Că mi-a făcut mie slavă.„
Lângă uşieste Hristos, nu
te mai întrista Vitanie; că va 1\\)1,ai nainte ai zis Iisuse: iată,
schimba jalea ta în bucurie, R ne suim în cetate a cea
· înviind din mormânt pre Lazăr 1
sffntă şi mă voi da în mâinile
· cel crescut întru tine, carele îl ucigaşilor cu adevărat, ca să
laudă întru toţi vecii. mă omoare trupeşte pre cruce
508 IN VINEREA
Vrând, Cuvântule, să răpeşti ce dela înşelăciunea cea de

din moarte pre prietenul tău, m u 1te feluri, la împărtăşirea
te sârgueşti a fi omorît pentru , dumnezeirii.
noi dupre trup, făcând pre oa- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
menii cei credincioşi nemuri- Bucură-te, palatul împăratu
tori, unule celace eşti fără de lui tuturor, Născătoare de Dum-
moarte. ' nezeu, Fecioară, prin carea s' a
Să aducem stâlpări cu cu- deschis împărăţia cerurilor ce-
răţie lui Hristos, celuice s' a lor de pre pământ şi locuinţa .
smerit pre mânz cu trupul şi cea împreună cu îngerii.
1
· să-i zicem: bine eşti cuvântat, Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Mântuitorule, celace ai venit Veniţi cei din pustii şi din
spre patimă! munţi şi din peşteri, adunaţi-vă
A Născătoarei de Dumnezeu„. ţinând stâlpări împreună cu noi,
Infricoşată este naşterea ta, să întâmpinăm pre Impăratul şi
Născătoare de D u m n e z e u, Stăpânul; că vine sământuească
Maica lui Hristos; pentru acea- sufletele noastre.
sta te fericim cu credinţă şi te Irmosul:
. lăudăm cu cinste, neamurile Naşterea pururea fecioarei,
neamurilor în veci. „ceeace s'a arătat mai nainte
Alt Irmos:
„puitorului de lege în muntele
Naşterea pururea Fecioarei...
„prin f oe şi prin rug spre mân-
Acum trimiţind Hristos pre „tuirea noastră a credincioşilor,
ucenici, a zis: deslegând mânzul, , „cu cântări neîncetat o slăvim".
· să-l aduceţi la mine să încalec, Luminânda glasului, de trei ori.
ca să desleg pre păgâni din do- ' LA STIHOAVNĂ.
bitocie şi să-i supun Tatălui, ca , Stihira zilei, de două ori, glasul 1, facerea
· un Fiu. lui Leon împărat.
Vine Domnu 1, deschide-ţi O efăimând, suflete al meu,

. porţile tale, Vitanie; primeşte dumnezeeştile învăţături, lesne
cu credinţă pre Stăpânul; că te-ai încurcat în măestriile vrăj
vine să scoale din mormânt pre maşului; dându-te de voi a ta
. Lazăr, ca un atotputernic. stricăciunii şi întunecându-te
prin păcatul cel mult, ai întinat
Slavl1, a Treimii. veşmântul cel ţesut de Dum-
I ntreita lumină a singur stă nezeu şi l-ai făcut neg a ta de
pânirii tale, Doamne, cu stră- nunta cea împărătească. Ci ca ·
1u cir i 1e cele luminoase lumi- să nu te tragi pentru păcat şi să
nând mintea noastră, ne întoar- nu ţi se ceară răspuns că ia in-
STÂLPĂRILOR 509
trat la masă, fiind acoperit sub ~~~~~~~~~

îmbrăcămintea poftelor şi ca să
nu te lepezi afară din cămara
cea de nuntă, strigă Mântuito- Troparul proorociei, glasul al 3-lea.
rului : ochiu 1e cel înfricoşat, Nesuferită este mânia îngro-
celace ai luat ceeace sunt eu şi zirii tale, Doamne, cea asupra
din ce ai fost, nu te-ai depărtat păcătoşilor. Şi nu suntem vred-
şi mai nainte de c r u c e te-ai nici a privi şi a cere dela tine
îmbrăcat cu haină de batjocoră milă. Ci să nu ne pierzi cu mânia
pentru mine, rupe sacu 1 meu ta, nici cu iuţimea ta, pre noi,
şi mă îmbracă cu veselie, sca- cari ne-ai zidit din pământ cu
pă-mă de întunerecul cel mai mâna ta.
dinafară şi de plânsul cel veş
Slavă şi
acum, tot acesta.
nic, şi mă milueşte. Prochimen, glasul al 4-lea.
Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru,
Martirica: am căutat cele bune ţie.
Veniţi popoare să cinstim pre Stih:
mucenicii lui Hristos cu laude şi : Veselitu-m'am de ceice mi-au zis mie: în casa \;
cu cântări duhovniceşti, pre lu- Domnului vom merge.
minătorii lumii şi vestitorii cre- Din proorocia lui Isaia cetire,
dinţei, izvoarele cele pururea Cap. 66, Vers. 10.
eseleşte-te, Ierusalime, şi prăznuiţi
curgătoare, din care izvorăsc tă într'însul toţi ceice'l iubiţi pre el,
măduiri credincioşilor. Cu ru- şi ceice locuiţi în el bucuraţi-vă
cu bucurie împreună cu dânsul
găciunile lor, Hristoase Dumne- toţi, câţi plângeţi pentru dânsul. Ca
zeul nostru, dărueşte lumii tale să sugeţi şi să vă săturaţi din ţâţele
mângâierii lui şi după ce veţi suge, să
pace şi sufletelor noastre mare să vă desfătaţi de intrarea slavei lui.
Că acestea zice Domnul: Iată, eu voiu abate
milă. spre dânşii, ca un râu de pace şi ca un pârâu
ce se varsă, mărirea neamurilor ; pruncii lor
Slavă, glasul al 8-lea, singur glasul.
pe umere se vor ridica şi pre genuche se vor
mângâia. In ce chip mângâe pre cineva muma
Săvârşind aceste patruzeci de lui, aşa şi eu vă voi mângâia pre voi şi în
Ierusalim vă veţi mângâia. Şi veţi vedea şi se
zile de suflet folositoare, cerem va veseli inima voastră şi oasele voastre ca
iarba vor odrăsli şi se va cunoaşte mâna
să vedem şi sfântă săptămâna Domnului, celorce se tem de el, şi va înfricoşa
patimii tale, iubitorule de oa- va veni pre cei neascultători. Că iată Domnul ca focul
şi ca viforul carele lui, să dea răsplătire
meni; ca să cântăm în ea mă întru mânie şi întru despărţirea sa cu văpae
ririle tale, şi nespusă rânduiala de foc. Că, cu focul Domnului se va judeca
tot pământul şi cu sabia lui tot trupul; mulţi
ta cea pentru noi; cu un cuget răniţi vor fi dela Domnul. Ceice se curăţesc
, şi se sfinţesc în grădini şi înaintea uşilor, cari
zicând: Doamne, slavă ţie. mănâncă carne de porc şi urâciuni şi şoareci
împreună vor pieri, zice Domnul. Şi eu faptele
lor şi gândurile lor le ştiu ; iată, viu să adun
Şi acum, tot aceasta. toate neamurile şi limbile şi vor veni şi vor
Şi cealaltă rânduială dupre obiceiu.
vedea slava mea. Şi voiu lăsa preste dânsele
:: iemn şi voiu trimite pre cei mântuiţi dintr'înşii
510 IN VINERFA
==================================
la neamuri în Tarsis şi în Fud şi în Lud şi bătă, veni-va tot trupul de se va închina înaintea
în Mosoh şi în Tovel şi în Elada şi în ostroa- mea în Ierusalim, zice Domnul. Şi vor ieşi şi
vele cele de departe, care n'au auzit numele vor vedea stârvurile oamenilor, cari au călcat
meu şi n'au văzut slava mea. Şi vor spune poruncile mele, că viermele lor nu va muri
slava mea întru neamuri şi vor aduce pre şi focul lor nu se va stinge şi vor fi priveală
fraţii voştri din toate neamurile dar Domnului, la tot trupul.
cu cai şi cu căruţe şi cu paturile cele de purtat
ale muşcoilor, cu umbraruri în sfânta cetate Prochimen, glasul:a1!6-lea.
a Ierusalimului, zis-a Domnul; ca şi'_cum ar Milueşte-ne pre noi, Doamne, milueşte-ne. Că
aduce fiii lui Israil iertîele sale mie cu veselie
şi cu cântări în casa Domnului. Şi dintr'înşii
prea mult ne-am umplut de hula.
voiu lua preoţi şi leviţi, zice Domnul. Că pre- Stih:
cum cerul nou şi pământul nou, care eu le
fac, rămân înaintea mea, zice Domnul, aşa Catre tine am ridicat ochii mei, celace lo-
va sta sămânţa voastră şi numele voastre. Şi cueşte în ceruri.
va fi din lună în lună şi din sâmbătă în sâm-
.
„
VINERI
\I V A v A \iii
Ă ŞĂSEĂ SĂPTĂMĂNA Ă STĂLPARILOR

La Vesperină, obicinuita Catismă. La Doamne strigat-am, punem Stihiri 10 şi cântăm Idiomela
zilei de două ori; apoi Martirica şi cinci stihiri ale cuviosului şi dreptului Lazăr, făcându-le ~
pe şapte. Idiomela, glasul al 8-lea, de două ori.
l
ăvârşindpatruzeci de mântui lui Lazăr, celce ai voit ·
~ zile cele de suflet folosi- a te sălăşlui în mormânt de bună
toare, cerem să vedem voie, ai întrebat: unde l-aţi pus ~
şi sfântă săptămâna patimii tale, pre el? Şi aflând ceeace nu era
· iubitorule de o am e ni; ca să să nu o ştii, ai strigat pre celce
. preaslăvim în ea mare cuviinţa iubiai: Lazăre, vino afară! Şi a
şi nespusă rândueala ta cea ' as cu 1ta t cel fără suflare, pre
pentru noi; cu un cuget cân- celce i-ai dat suflare, pre tine, ~
tând: Doamne, slavă ţie. Mântuitorul sufletelor noastre.
A Mucenicilor: De două ori.
Mucenici ai Domnului, rugaţi
pre Dumnezeul nostru şi cereţi Doamne, venit-ai la mormân-
sufletelor noastre, mulţime de tul lui Lazăr celui mort de pa-
îndurări şi ietare păcatelor noa-
tru zile şi vărsând lacrimi preste
stre celor multe, rugămu-vă. prietenul tău, l-ai ·sculat, Spi-
cule, al vieţii. Pentru că moar-
Apoi cântăm cinci stihiri ale sfântului Lazăr,
facere a evseviosului împărat Leon cel în- tea s-a legat cu glasul t&.u, în-
ţelept, glasul al 6-lea, singur glasul.
făşurăturile s' au des 1e gat cu
Doamne, vrând să vezi mor- mâinile. Atuncea s'a umplut de
512 IN VINEREA
bucurie mulţimea ucenicilor şi şurăturile. Toate le poţi, toate

s' a să v â r ş i t de către toţi o slujesc ţie, iubitorule de oa-
cântare d'impreună: bine eşti meni; toate sunt supuse ţie,
cuvântat, Mântuitorule, milue- Mântuitorul nostru, slavă ţie.
şte-ne pre noi. De două ori. Şi acum ... glas acelaş, a lui Andrei Tifiu.
Doamne, glasul tău a stricat Săvârşindpatruzeci de zile,
împărăţiile iadului şi cuvântul cele de suflet folositoare, să stri-
puterii tale a ridicat din mor- găm: bucură-te, cetate Vitanie,
mânt pre cel mort de patru zile; patria lui Lazăr; bucuraţi-vă,
şi s'a făcut Lazăr început al Marto şi Marie, surorile ace-
mântuitoarei învieri cei de a stuia, că mâine vine Hristos să
doua. Toate sunt cu putinţă, învieze cu cuvântul pre fratele
ţie, Stăpâne, împăratului tutu- vostru cel mort; al cărui glas
ror; dărueşte robilor tăi cură auzindu-l amarnicul şi nesăţio
. ţire şi mare milă. sul iad, cutremurându-se de
Doamne, vrând să încredin- frică şi suspinând foarte tare,
ţezi ucenicilor tăi învierea ta va slobozi pre Lazăr 1e gat cu
cea din morţi, ai venit la mor- înfăşurăturile. De a căruia mi-
mântul lui Lazăr şi strigându-l nune mirându-se poporul evre-
. tu, s' a prădat iadul şi a slobozit esc, vor întâmpina pre Domnul
pre mortu 1 cel de patru zile. cu ramuri şi cu stâlpări şi se
Carele a strigat ţie: bine eşti vor arăta lăudând pruncii pre
cuvântat, Doamne, slavă ţie. acesta, pre carele îl pizmuesc
părinţii: bine este cuvânt a t,
Doamne, luând pre ucenicii celce vine întru numele Dom-
tăi, ai venit în Vitania, să scoli nului, împăratul lui lsrail.
pre Lazăr; şi lăcrămând pentru
EŞIRE. Lumină lină ...
· dânsul, dupre legea firii ome-
neşti, ca un Dumnezeu l' ai ri:~ Prochimen, glasul al 6-lea.
· dicat, fiind mort de patru zile Ajutorul nostru este întru numele Domnu-
lui, celuice a făcut cerul şi pământul.
şi el a strigat, ţie, Mântuitorule:
Stih:
. celace eşti b i n e c u v â n t a t, De n'ar fi căDomnul era întru noi...
Doamne, slavă ţie. Dela Facere cetire :
Slavă.„ glasul al 8-lea. Cap. 49-50, Vers 33-26.
Venind la mormântul 'ui La- i a încetat Iacov a învăţa pre fe-
zăr, Mântuitorul nostru şi stri- ciorii săi şi tinzându-şi picioarele
.___...,,,,.,,._sale pre pat, a murit şi s'a adaos
gând pre mort l-ai sculat ca din la poporul său. Şi căzând Iosif pre
faţa tatălui său, l-a plâns şi l-a să
somn; s'a scuturat stricăciunea ~~· rutat. Şi a poruncit Iosif slugilor sale,
cu Duhul nestricăciunii şi a ieşit 1
•
îngropătorilor, să îngroape pre tatăl
său şi au îngropat îngropătorii pre Israil.
· odată cu cuvântul legat cu înfă- Şi s'a plinit lui patruzeci de zile, că aşa se
STÂLPĂRILOR 513
numărau zilele îngropării şi l-a plâns pre el lui Israil, zicând: întru cercetarea în care vă
Eghipetul şaptezeci de zile. Iar dacă au tre- va cerceta pre voi Dumnezeu, aduceţi-vă a-
cut zilele plângerii, a grăit Iosif către boierii minte şi luaţi oasele mele cu voi de aici. Şi
lui Faraon, zicând: de am aflat milă înaintea ~ murit Iosif fiind de o sută zece ani şi l-au
voastră, grăiţi pentru mine în urechile lui mgropat pre el în mormânt în Eghipet.
Faraon, zicând : Tatăl meu m'a jurat, zicând :
în mormântul care mi-am săpat în pământul Prochimen, glasul al 4-lea.
Canaan, acolo să mă îngropi, acum dar să Ceice nădăjduesc întru Domnul, ca muntele
mă suiu să îngrop pre tatăl meu şi mă voiu
întoarce. Şi a zis Faraon lui Iosif: sue-te, Sionului, nu se vor clăti în veac.
îngroapă pre tatăl tău după cum te-a jurat. Stih:
Şi s'a suit Iosiî să îngroape pre tatăl său şi
s'au suit împreună cu dânsul toate slugile lui Că nu va lăsa Domnul toeagul păcătoşilor
Faraon şi bătrânii casei lui şi toţi bătrânii preste soarta drepţilor.
pământului Eghipetului. Şi toată casa lui Iosif
şi fraţii lui şi toată casa tatălui său şi rudenia
Dela pilde cetire.
lui; iar oile şi boii le-au lăsat în pământul ~..-.
1
Cap. 31, Vers, 8.
Ghesem. Şi s'au suit împreună cu dânsul care
şi călăreţi şi s'a făcut tabără mare foarte. Şi ~ iule, deschide gura ta cu cuvântul
au venit la aria lui Atad, care este dincolo , lui Dumnezeu şi judecă pre toţi
de Iordan şi l-au plâns pre el plângere mare ·"<) cum se cade. Deschide gura ta şi
şi tare foarte şi au făcut plângerea tatălui său judecă drept şi fă dreptate săra
şapte zile. Şi au văzut locuitorii pământului cnhli şi mişelului. Femeia vrednică
Canaan plângere la aria lui Atad şi a zis : cine va afla, mai scumpă este una
plângere mare este aceasta Eghiptenilor, pen- ca aceasta, decât pietrile cele de mult
tru aceea au chemat numele locului aceluia, preţ. Nădăjdueşte spre dânsa inima
plângerea Eghipetului, ce este dincolo de Ior- bărbatului ei, una ca aceasta nu se va lipsi
dan. Şi a făcut lui aşa feciorii lui precum le-a de bune agoniseli. Că lucrează bărbatului său
fost poruncit lor. Şi l-au luat feciorii lui în lucruri bune în toată vieaţa. Agonisind lână
pământul Canaan şi l-au îngropat pre el în şi in, face cu mâinile sale lucru de treabă.
peştera cea îndoită, care o cumpărase A- Este ca o corabie ce face neguţătorie, de
vraam, peşteră, moşie pentru îngropăciune departe adună avuţia sa. Şi se scoală de
dela Efron Heteul împreajma Mamvrei. Şi s'a noapte şi găteşte bucate casei şi dă de lucru
întors Iosif în Eghipet, el şi fraţii lui şi toţi slujnicilor. Văzând moşie o cumpără şi din
câţi s'au fost suit cu el să îngroape pre tatăl rod urile mâinilor sale sădeşte vie. Incingându-şi
lui. Şi văzând fraţii lui Iosif că a murit mijlocul său cu tărie, îşi întăreşte braţul său
tatăl lor, au zis ca nu cumva să ţie minte la lucru. A prins gust că bine este a lucra şi
răutatea noastră Iosif şi cu răsplătire să ne nu se sti!1ge lumânarea ei toată noaptea. Mâinile
răsplătească pentru toate relele, câte am făcut sale întinde spre cele de folos şi coatele sale
lui. Şi venind la Iosil', au zis: tatăl tău te-a le întăreşte la îus. Mâinile sale le deschide
jurat mai 'nainte de sfârşitul său, zicând: Aşa săracului şi hrană dă celui lipsit. Nu poartă
ziceţi lui Iosif: iartă-le lor nedreptatea şi pă grijă de cele din casă bărbatul ei, când se
catul lor, că rele ţi-au făcut ei ţie şi acum zăboveşte undeva, că toţi ai ei sunt îm-
iartă nedreptatea slugilor Dumnezeului tatălui brăcaţi. Câte două haine a făcut bărbatul
tău şi a plâns Iosif când grăiau ei către dân- său şi ei-şi îmbrăcăminte de vison şi de
sul. Şi viind la dânsul, au zis: iată noi sun- porfiră. Cinstit este în porţi bărbatul ei, ori-
tem ţie robi. Şi le-au zis lor Iosif : nu vă te- când merge intru adunare cu cei bătrâni şi
meţi, că al lui Dumnezeu sunt eu. Voi; aţi cu locuitorii pământului. Pânzeturi a făcut şi
sfătuit împotriva mea rele, iar Dumnezeu a le-a vândut Fenicienilor şi cingători Hananeilor.
voit pentru mine bune, ca să fie precum astăzi, Intru tărie şi întru bună podoabă s'a îmbrăcat
ca să ne hrănească popor mult. Şi a zis lor: şi s'a veselit în zilele de apoi. Gura sa deschide
nu vă temeţi, eu vă voiu hrăni pre voi şi casele cu socoteală şi dupre lege şi rândueală pune
voastre şi i-a mângâiat pre dânşii şi le-a grăit limbii sale. Strimte sunt cărările casei sale şi
lor la inimă. Şi a locuit Iosif în Eghipet, el bucatele nu le mănâncă cu lene. Crescutu-ş'a
şi îraţii lui şi toată casa tatălui său şi a trăit !'iii săi şi s'au îmbogăţit şi bărbatul ei o a lăudat
Iosif ani o sută şi zece. Şi a văzut Iosif pre ea. Multe fete au agonisit bogăţie, multe
pre feciorii lui Efrem până la al treilea neam fete au făcut putere ; iar tu le-ai întrecut şi
şi feciorii lui Mahir,feciorul lui Manasi s'a le-ai covârşit pre toate. Plăceri mincinoase şi
născut pre coapsele lui Iosif. Şi a zis Iosif frumuseţi deşarte femeeşti nu sânt întru tine,
fraţilor săi : eu mor şi cu cercetarea vă va femeia cu minte se va binecuvânta; iar ea să
cerceta pre voi Dumnezeu şi vă va scoate laude frica Domnului. Daţi ei din rodurile mâi-
pre voi din pământul acesta, în pământul care nilor sale şi să se laude în porţi bărbatul ei.
a jurat Dumnezeu părinţilor noştri lui Avraam Şi cealaltă rândueală a Liturghiei cei mai
şi lui Isac şi lui Iacov. Şi a jurat Iosif pre fiii
înainte sfinţite, dupăobiceiu.
TRIODUL 38
rânduelii tale şi cum că din ~
ln ştiinţă să fie. fire fiind Dumnezeu, te-ai făcut
om dupre fire ca şi noi.
Că de astăzi înainte nici Martirice, nici de ale
Născătoarei, din Octoih, nu se cântă până la L acrimile M a r t e i şi ale
Sâmbăta sfântului Toma.
Mariei le-ai potolit, Doamne, ~
Cade-se a şti : sculând pre Lazăr din morţi,
Că de se va întâmpla Buna-Vestire în Sâmbăta i Mântuitorule, şi arătând pre
lui Lazăr, să se caute Tipic la sfârşitul cărţii, mort însufleţit cu puterea ta.
la litera A.
Dupre legea firii omeneşti ai
întrebat, Stăpâne, unde s' a pus
Lazăr? Arătând tuturor, Mân-
Intru această Vineri
tuitorule, adevărată rânduiala ta
Dupăcinarea cea mare.
cea spre noi.
După Sfinte Dumnezeule cel dintâiu, zicem
Troparul praznicului. După al doilea Sfinte I ncuetorile iadului le-ai sfă-
Dumnezeule, obişnuitele Tropare : Milueşte-ne , râmat atuncea, strigând pre La- ~
pre noi, Doamne milueşte-ne pre noi...
zăr; şi ai clătit puterea luptăto
Şi cântăm acest Canon, compus de sfântul pă
rintele nostru Andrei Criteanul Ierosolimitul. rului şi l-ai făcut de s'a cutre- \
Cântarea 1, glasul l , Irmos : murat de tine, unule Mântuito-
rule, mai înainte de răstignire.
ântare de biruinţă să cân- P re Lazăr ce-l ţinea iadul le-
I rn' tăm toţi lui Dumnezeu, gat, ca un Dumnezeu, ai apucat, ~
celuice a făcut minunate
minuni cu brat înalt şi a
Stăpâne, înainte de l-ai deslegat
din legături; că toate se supun ~
mântuit pre lsrail, că s' a poruncii tale, atotputernice.
„preaslăvit". Slavă... a Treimii.
Slavă ţie Dumnezeul nostru ...
Să lăudăm pre Tatăl, pre
I nviind, Mântuitorul meu, Fiul şi pre Duhul, pre Treimea
pre Lazăr cel mort de patru cea nedespărţită întru unimea
zile, l-ai schimbat din stricăciu fiinţei şi cu îngerii împreună să
ne cu braţ înalt şi ţi-ai arătat o preaslăvim, ca pre unul Dum-
puterea ta ca un atotputernic. nezeul, cel nezidit.
S frigând pre Lazăr din mor- Şi acum... a Nl\scătoarei de Dumnezeu.
mânt, îndată l-ai sculat; dar ia- Neschimbat ai născut pre
dul jos cu amar s' a tânguit şi Ziditorul firii, Maică Fecioară,
~ suspinând s'a cutremurat de dela Duhul Sfânt, făcându-se
puterea ta, Mântuitorule. ceeace suntem noi, cu bună
L ăcrămat-ai, Doamne, pen- voinţa Tatălui fără de schim-
tru Lazăr, arătând întruparea bare şi fără amestecare.
STÂLPĂRILOR 515
Cântarea a 2-a, Irmos : Cântarea 3-a Irmos :

a aminte cerule şi voiu grăi iatra pre care nu au socotit-o
]]
_ şivoiu lăuda pre Hristos, P „ziditorii, aceasta s' a făcut
Mântuitorul lumii, pre singur 'i „în capu 1 unghiului. Aceasta
iubitorul de oameni. „este piatra pre care Hristos a
Slavă ţie, celuice numai cât „întărit Biserica sa, pre care o a
ai strigat şi îndată ai sculat din , „răscumpărat din păgâni".
mormânt pre prietenul Lazăr, Minune streină şi preaslăvită,
pre cel mort de patru zile. cum a întrebat Ziditorul tuturor,
;\ uzit-a cel fără suflare glasul de ceeace nu era să nu o cu-
tău şi însufleţindu-se, îndată s' a , noască, ca cum nu ar fi ştiut:
sculat din morţi, slăvindu-te unde zace acela de carele vă
tânguiţi? Unde s' a îngropat La-
pre tine, Doamne.
zăr? Pre carele, preste puţin
Primind porunca glasului vi-l voiu s cu 1a, înviindu-l din
tău, celui de vieaţă aducător, morţi.
1
s' a sculat din mormânt, Mân- Piatra care o au prăvălit pre-

tuitorul meu, Lazăr celce puţia. ste tine cei ce te-au îngropat,
aceasta poruncind Iisus să o ri-
Lăcrămat-ai pentru prietenul
dice, îndată te-a înviat, strigând:
tău, Mântuitorule, încredinţân
Lazăre, scoală 1 vino la mine 1
du-ne că te-ai îmbrăcat cu firea ca să se înfricoşeze iadu 1 de
noastră şi l-ai înviat.
glasul tău.
Ingrozitu-s' a iadul dacă a vă Marta şi Maria, Doamne,
zut pre cel legat cu înfăşurătu strigat-au cu t â n g u ir e: iată,
rile, întorcându-se îndată prin , acela pre carele iubiai, pute,
glas la vieaţa ace asta de aici. fiind mort de patru zile; de ai
Slavă ...
fi fost atuncea aici, nu ar fi murit
Lazăr. Iară tu, ca c e 1a c e eşti .
Spăimântatu-s'au popoarele nedespărţit pretutindenea, l-ai
evreeşti, când ai înviat cu cu- sculat îndată, strigându-l.
vântul tău pre Lazăr, celce se
împuţise, strigându-l, Mântui- Vărsând lacrimi pentru prie-
torule. tenul dupre rândueala omenirii, .
ai arătat că trupul carele l~ai
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. luat dela noi, s'a unit cu tine, „.
C utremuratu-s' au ascunză Mântuitorule, fireşte, iară nu
torile iadului, dacă s' a însufleţit dupre nălucire; şi ca un Dum-
atunci Lazăr jos, prin glasul nezeu, iubitor de oameni, stri-
· celuice l-a în viat. gându-l, îndată l-ai sculat.
516 IN VINEREA
yai mie 1 striga iadul, acum Lăcrămat-ai, Doamne, pen- ~

adevărat am pierit; şi zicea că tru Lazăr, sculat-ai Stăpâne pre
tre moarte: iată, Nazarineanul cel mort şi ai arătat popoarelor ~
a clătit cele de jos şi sfâşiind că eşti Fiul lui Dumnezeu.
pântecele meu, a s cu 1a t pre Dacă a auzit cel fără suflare
mortul cel fără su f I are, stri- porunca ta: vino afară Lazăre 1
gându-l. s' a sculat degrab cu înfăşură tu- ~
Ce fel este nebunia voastră rile şi a sărit, arătând, Bunule,
. evreilor? Unde este necre- puterea ta.
dinţa? Până când sunteţi înşe Lacrămile Martei şi ale Ma-
laţi? Până când sunteţi înstrei- riei le-ai potolit, Hristoase Dum-
naţi? Vedeţi pre cel mort, că a
nezeule, strigând pre Lazăr; şi
ieşit prin glas şi nu credeţi lui ca un însuş puternic ridicându-l
Hristos 1 Cu adevărat fii ai în- cu cuvântul, acel s' a închinat ţie.
tunerecului sunteţi voi toţi.
Lăcrămând ca un om pentru
Slavă, a Treimii.
Lazăr, l-ai ridicat ca un Dumne-
Unul din Treime pre tine te zeu; întrebat-ai: unde s'a îngro-
ştiu măcar că te-ai întrupat, un
pat mortul cel de patru zile? ade- ~
· fiu întrupat slăvesc, carele ai verind, Bunule, omenirea ta.
odrăslit fără sămânţă din Nă
scătoare de Dumnezeu şi acelaş V rând să adeverezi, Bunule,
. Fiu unul lăudat împreună cu semnele patimii şi ale crucii tale,
Tatăl şi cu Duhul. rupând nesăţiosul pântece al ia- ~
dului, ai sculat ca un Dumnezeu
pre mortul cel de patru zile.
Minunată şi înfricoşată este
vederea, care au văzut-o mai na- Cine a văzut, cine a auzit, să
inte nemincinoşii prooroci din fi sculat vreun om mort puţind?
· dumnezeeasca rândueală, adecă Ilie a sculat şi Eliseiu, dar nu
. pre Fecioara Născătoarea de din mormânt şi nici mort de
Dumnezeu, carea fără sămânţă patru zile.
· a zămislit şi fără stricăciune a Lăudăm, Doamne, puterea
. născut pre Dumnezeu şi după ta, lăudăm şi patimile tale, Hri- .
naştere a rămas curată. stoase; că cu puterea ta, ca un
Cântarea a 4-a, Irmos : milostiv ai făcut minuni; iară ·
· 1il idicatu-s' a soarele şi luna a patimile le-ai primit ca un om,
Jll stătut întru a sa rândueală; dupre rândueala omenirii 1
„înălţatu-te-ai pre lemn înde- ' Dumnezeu eşti şi om, adeve-
. „lung răbdă torule şi pre el ai rind numirile cu lucrurile; că ai
~ „întemeiat Biserica ta". venit la mormânt cu trupul,
IJ~§\~...,~tt~~!Sl&flft+~+! .
STÂLPĂRILOR 517
~~~~~~~~~~~==============================
Cuvinte şi ca un Dumnezeu ai Porunca ta Iisuse, ce nu su- ·

sculat pre mortul cel de' patru fere împotrivire, nerăbdându-o
zile. iadul, carele primise pre mulţi,
Spăimântatu-s'au, Stăpâne, s' a spăimântat şi pre Lazăr, celce
popoarele evreeşti, dacă au vă,.. era de patru zile mort, l-a dat
zut pre Lazăr cel mort sculân- viu, iară nu mort.
du-se din mormânt prin glasul I mpreunând ţărâna cu duhul,
tău, dar au rămas neplecaţi mi- Cuvinte, celce ai insuflat dede-
nunilor tale. mult lutul cu duh de vieaţă
Slavă, a Treimii. prin cuvântul tău, ai sculat şi .
Fără început ai strălucit din acum cu cuvântul pre prietenul
Părintele tău, Mântuitorule, ca tău, din stricăciune şi din cele
celace eşti unul din Treime, sub dedesubt.
vremi ieşind din sângele cel fe- Nimenea n'a putut să stea
cioresc prin Duhul Sfânt, luând împotriva voii ta 1e, Doamne;
trup, tu, celce eşti mai presus căci, când ai strigat pre Lazăr
de fiinţă. cel mort, îndată s' a sculat celce
Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu. era fără de suflare şi purtând
legăturile, a umblat pre picioa-
Zămislirea Născătoarei de
Dumnezeu este fără de să rele sale.
mânţă; naşterea fără pătimire O, nebunia jidovească1 O, or-
de stricăciune; că Dumnezeu birea vrăjmaşilor! Cine a văzut
făcând minuni întru amândouă, pre cineva să se scoale din mor-
s' a micşorat pre sine, ca să se mânt? Ilie dedemult a sculat,
..,;
uneasca cu noi.
. dară nu din mormânt, nici mort ·
de patru zile.
ll)acea ta o dă nouă, Fiule a lui C elace eşti neasemănat, în- .
Jr Dumnezeu; că fără de tine delung răbdă torule, celace toate
„alt Dumnezeu nu cunoaştem; le faci pentru noi ca un Dum-
„numele tău numim, că eşti nezeu şi pătimind ca un om;
fă-ne pre noi pre toţi părtaşi
· „Dumnezeu al viilor şi al mor-
împărăţiei tale, pentru rugăciu
. „t1·1or". nile lui Lazăr.
Vieaţă fiind tu, Doamne, şi Slavă, a Treimii...
. lumină adevărată, strigând pre Treimea cea mai 'nainte de
Lazăr l-ai înviat; căci ca un început, fără început şi de o .
puternic ai arătat tuturor, că cinste, Părinte atotţiitorule,
eşti Dumnezeul viilor şi al mor- Fiule şi Duhu 1e Sfinte, Unime
, ţilor. Sfântă în trei fete, mântueşte , 3
'~m~~~~m~a-i~WL1ta"kW&'f~~~~
518 IN VINEREA
pre cei din Adam, cari cu cre- a toate mâncător, m'ai scos,
dinţă te laudă pre tine. Mântuitorule, cu puterea ta şi
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. m' ai sculat, cu porunca ta, pre
Pântecele tău cel preacurat, mine cel mort.
l-a sfinţit, Curată, Dumnezeu Imbrăcatu-te-ai, Mântuito- ·
cel mai presus de toate, luând rule, cu toată frământătura mea
dintr'însul trup, cel închinat în şi ai păzit curat pântecele cel
Treime, Cuvântul, cel din Tatăl fără prihană, din carele ai ieşit
şi cu Duhul împreună Dumne- întrupându-te, unul fiind din
zeu. Treime.
Cântarea 6, Irmos : Slavă, a Treimei.
mruncatu-m'ai întru adâncu- Treime Sfântă, laud milosti-
A „rile inimii mării şi m' ai virea ta şi cu îngerii cânt cân- .
„mântuit, Mântuitorule, din ro- tarea cea întreit sfântă; milueşte
„bia morţii şi ai deslegat legă sufletele noastre, ale celorce te
„tura fărădelegilor mele". lăudăm pre tine.
I ntrebat-ai, unde sunt eu? Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
celace ştii toate; lăcrămat-ai, Intrat-a Cuvântul în pânte-
Mântuitorule pentru mine ca un cele tău cel fără prihană şi l-a
11 om dupre fire şi m'ai ridicat cu păzit iarăş curat după naştere,
porunca ta pre mine cel mort. Născătoare de Dumnezeu; ade-
vărat minune preaslăvită 1
Chematu-m-ai, Mântuitorule,
din iadul cel mai dedesubt, stri- Cântarea 7-a, Irmos :
dat-a Lazăr către tine, pierză
m
~e
ti_!lerii tăi cei din cup!or,
torul iadului şi m'ai sculat cu ---~
Mantuitorule, nu s-a atins,
porunca ta pre mine cel mort. „nici i-a supărat focul. Atunci,
I mbrăcatu-m' ai, Mântuito- „acei trei ca cu o gură cântau .
„şi binecuvântau, grăind: bine
rule, cu trup de lut şi mi-ai su-
flat vieaţă şi am văzut lumina „este cuvântat Dumnezeul pă
ta şi m'ai sculat cu porunca ta
pre mine cel mort. Preste cel mort ai lăcrămat,
Mântuitorule, Iubitorule de oa-
Insufleţit-ai, Mântuitorule,
meni, Doamne; ca să arăfi po-
chipul cel fără suflare al tru- poarelor, că Dumnezeu fiind
pului meu, întăritu-m' ai cu oase te-ai arătat om pentru noi; şi ai
şi cu vine şi m'ai sculat cupo-
lăcrămat voind, puindu-ne îna- ·
runca ta pre mine cel mort. inte chipurile dragostei cei din
Rupând pântecele iadului cel lăuntru.
STÂLPĂRILOR 519
Lazăr cel mort de patru zile, bilor lumină, surzilor le-ai des- ~
Mântuitorule, dacă a auzit jos chis urechile cu cuvântul şi pre
g 1asu1 tău, sculându-se, te-a Lazăr prietenul l-ai sculat din
lăudat pre tine şi bucurându-se, morfi, strigându-l ca un Dum-
a strigat: Tu eşti Dumnezeul şi nezeu.
Ziditorul meu, ţie mă închin şi Slavă, a Treimei.
te laud pre tine, ce 1ce m-ai Să cântăm cântarea Treimii,
înviat. slăvind pre Tatăl cel fără în- ,
De şi sunt înfăşurat cu legă ceput, pre Fiul şi pre Duhul cel
turi, Mântuitorule, Lazăr a stri- drept, o fiinţă singuri tă, pre
gat de jos, dară nici cum nu voiu carea întreit să o lăudăm: sfânt,
rămânea în pântecele iadu 1u i ; sfânt, sfânt eşti Treime.
numai de mă vei chema: La- Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
zăre, vino afară! că tu eşti lu-
. mina şi vieaţa mea.
c.a pre unul din Treime teslă- .
vim pre tine, Hristoase, că în-
Lazăre, rogu-te, zis-a iadul, trupându-te din Fecioară fără
scoală şi ieşi curând din încuie- , schimbare, toate le-ai suferit
torile mele; du-te degrab, că Iisuse ca un om, nedepărtân-
mai bine-mi este a tângui cu 1du-te de fiinţa Tatălui, măcar
l amar de unul ce mi se va lua, că te-ai unit cu noi.
decât de toţi, pre care i-am în- Cântarea 8-a, Irmos:
ghiţit mai nainte cu foame.
fr'erurile cerurilor şi apa cea
Pentruce te zăboveşti La- \I mai presus de ceruri bine-
zăre, zis-a iadul? Prietenul tău „cuvântaţi, lăudaţi şi preaînăl
1
stând te c,heamă: vino afară 1 „ fati pre Domnul în veci".

ieşi dară, ca să iau şi eu uşu Fă că torul şi cuprinzătorul
rare; că de când te-am mâncat tuturor, a venit în Vitania pen-
pre tine, spre greaţă mi s' a por- tru milostivire, ca să învieze
nit mâncarea. pre Lazăr.
P entruce nu te scoli curând, Mortul cel de patru zile, pu-
Lazăre? strigat-a iadul de jos, ţind şi fiind cu înfăşurăturile în-
· tânguindu-se. Pentruce nu te făşurat, a sărit cu suflet, cel neîn-
ridici îndată, să te duci de aci? suflefit, strigându-l tu, Doamne.
ca să nu mă prade Hristos şi Poporul I u d ei 1o r , dacă a
· de alţii, înviindu-te pre tine. văzut pre cel mort sculându-se,
Minunatu-te-ai, stâpâne . Hristoase, prin glasul tău, a
Hristoase, făcând atuncea multe :: scrâşnit cu dinţii.
lucruri minunate; că ai dat or- : 1 Jidovilor, cari sunteţi în tune-
520 IN VINEREA
caţi lângă lumină, pentruce nu Incredinţând, Cuvinte, învie-

credeţi învierii lui Lazăr, carea rea ta, ai strigat pre Lazăr din
s' a făcut prin lucrarea lui Hri- mormânt şi l-ai ridicat ca un
stos? Dumnezeu, ca să arăţi popoa- "
Să se bucu re Sionul şi să relor, că cu adevărat Dumnezeu
eşti şi om şi cumcă ai să ridici
laude pre dătătorul de vieaţă,
şi locaşul trupului tău.
celace a sculat cu cuvântul pre
Lazăr din mormânt. Clătit-ai porţile şi zăvoarele
Oştile cereşti şi neamul pă
1
cele de fier, înfricoşat-ai iadul
. mântenilor te-au lăudat pre tine, cu glasul tău şi împreună cu
. Mântuitorul meu, când ai sculat dânsul s' a spăimântat şi moar-
pre Lazăr. tea îndată, dacă a văzut, Mân- "
1
tuitorule, pre Lazăr carele era

Slavă.. a Treimii.
legat la dânşii, însufleţit şi seu- "
Impreună cu Tatăl şi cu Fiul, ' lat prin glasul tău.
pre Duhul slăvesc şi lăudându-l
strig neîncetat : Intreit sfinte, S păimântatu-s'au toţi, dacă "
slavă ţie! te~au văzut, Mântuitorule, lăcră
mând pentru Lazăr cel mort şi
au zis cei răi: vezi, cum îl iubea
Pre tine te binecuvintez şi mă , pre el? ci îndată l-ai strigat şi
închin ţie, celuice te-ai născut sculându-se cel neînsufleţit, a
. din Fecioară, şi nu te-ai despărţit lepădăt stricăciunea prin po-
de scaunul sfintei slavei tale.
runca ta.
·· 'Ej'ăcut-a tăriecu braţul său, Clătitu-s'au uşile, sfărâmatu·
[
1
pentrucă a surpat pre cei s'au zăvoarele, deslegatu ...s'au .
„puternici de pre scaune şi a ·
1
legăturile mortului la glasul pu-
„înălţat pre cei smeriţi, Dumne- terii lui Hristos. Iar iadul sus-
„zeul lui Israil, prin care ne:.a pinând se tânguia cu amar şi
· „cercetat răsăritul cel dintru în- striga: V ai mie 1 ce fel şi de
„nălţime şi ne-a îndreptat pre unde este glasul celce înviază
„calea păcii". morţii?
Sălaude Vitania împreună Scoală-te de aici, ascultând

cu noi minunea; că întru dânsa glasul; că afară te strigă prie-
a lăcrămat Făcătorul, dupre le- tenul tău. Acesta este celce a
gea firii trupului, înviind pre înviat morţii mai nainte. Că Ilie,
Lazăr şi schimbând lacrimile a sculat mort, încă şi Elisei;
· Martei şi plânsul Mariei spre , dar cel ce lucra şi grăia prin-
1
bucurie, a sculat pre cel mort. tr' nşii, acesta este.
~TALPĂRILOR
Lăudăm, Cuvinte, puterea ta Bucuria tuturor Hristoase.„ Doamne rnilueşte,

de 12 ori. Şi Apolisul. Rugăciunea„. Pomeneşte
cea neasemănată; că ai sculat Doamne, nu o zicem.
pre cel mort prin cuvântul tău,
cu oase şi cu vine, ca un făcător
al tuturor şi l-ai ridicat, Mântui- 1 La Utrenie
torule, din cele dedesupt, ca pre · La Dumnezeu este Domnul, Troparul glasul 1
fiul văduvei cel de pre pat. de trei ori.
Slavă... a Treimii. nvierea cea de o b ş te mai
Treime preasfântă, Dumne- Ji
_ înainte de patima ta încre-
zeule, Părinte fără început, Fiule dinţându-o, pre Lazăr din morţi
dimpreună fără început şi dum- l-ai sculat, Hristoase Dumne-
nezeescule Cuvinte, Mângâito- •
1
zeule. Pentru aceasta şi noi ca ~
rule cel bun, Duhule Sfinte al pruncii semnele biruinţei pur-
· lui Dumnezeu, celace eşti o lu- tând, ţie, biruitorului m ort ii, '
mină întreit luminătoare, o fiinţă strigăm: Osana, celui d i n t r u
unită în fire, unule Dumnezeule înălţime 1 bine eşti cuvânt a t,
· şi Doamne, milostiveşte-te spre celce vii întru numele Dom-
lumea ta. nului.
Şi acum... a Născătoarei de Dumnezeu. Apoi Catisma a 16-a.
C elace toate le-ai făctţ,t cu Zis-a Domnul Domnului meu„.
După întâia stihologie, sedealna glas 1.
înţelepciune, Iisuse şi cu tQtul
te-ai îmbrăcat întru mine din Podobia: Piatra fiind pecetluită ...
fecioară şi cu totul pururea Făcându-ţi-se milă de lacră- ~
petreci în sân urile Tatălui, tri- mile Martei şi ale Mariei, ai po-
1
miţând Duhul tău cel sfânt \. runcit, Hristoase Dumnezeule,

preste turma ta, umbrează-ne să răstoarne piatra de pre mor-
pre noi ca un Dumnezeu. mânt. Şi strigând pre cel mort,
Şi iarăş cântăm Irmosul : l-ai înviat, încredinţând prin-
Făcut-a tărie cu braţul său.„ După Sfinte tr'însul învierea lumii, dătăto
Dumnezeule cel de pre urmă, Condacul praz- ·• rule de vieaţă. Slavă puterii tale
nicului şi Apolisul cel mic.
Mântuitorule; s 1avă stăpânirii
tale; slavă ţie, celuice toate le-ai
făcut cu cuvântul.
IN SÂMBĂTA Slavă.„ Şi acum„. tot aceasta.
Apoi, cetim Catisma 17.

SFÂNTULUI ŞI DREPTULUI LAZĂR.
Şi cântăm Troparele învierii :
LA MEZU-NOPTICĂ
Bine eşti cuvântat, Doamne ...
După Cred întru'unul Dumnezeu şi după
· Sfinte Dumnezeule cel dintâiu şi după Tatăl Soborul îngeresc„. Şi celelalte, precum este
nostru, Troparul : Invierea cea de obşte.„ obiceiul în Dumineci; şi după plinirea acestora,
După al doilea Sfinte Dumnezeule, Condacul sedealna,, glasul al 5-lea.
~ $
..... ~{!@1~~~i!Mt?M~~~~-:.
522
Podobia: Pre Cuvântul cel împreună ... Ă stăzi dănţuind Vitania, mai
izvorule al înţelepciunii şi al nainte vesteşte învierea lu Hri-
mai nainte cunoştinţei, viind în stos, celui de viea'ţă dătător,
Vitania, ai întrebat pre ceice ' prin învierea lui Lazăr.
erau cu Marta: unde aţi pus Alt Canon, compus de Ioan Monahul,
pre prietenul Lazăr? Pentru ca- glasul al 8-lea Irmos :
rele lăcrămând cu milostivire, Apa trecându-o ca pre uscat...
cu glasul tău l-ai în viat, fiind celace ai adus întâiu toată
mort de patru zile, iubitorule , făptura din nefiinţă şi ştii as-
de oameni şi îndurate, ca un cunsurile inimilor, spus-ai mai
dătător de vieaţă şi Domn. înainte, ca un Stăpân, ucenicilor
Slavă ... şi acum ... tot aceasta. adormirea lui Lazăr.
Invierea lui Hristos văzând ... Psalm 50. Jnfiinţat fiind CU firea ome-
Iar Evanghelie nu cetim, fără numai unde va "" H · d F • ""
îi hramul sfântului Lazăr. Apoi facem cetire neasca, rtstoase, in ectoara,
din tâlcul Evanghelii dela Ioan, a zilei acesteia, Întrebat-ai ca Un om, să afli
din cuvântul 63 şi 64. , îngroparea lui Lazăr, cunos-
Apoi cetim două Canoane până la cântarea când ca un Dumnezeu unde
a 6-a şi de acolo începem PATRUCÂNTAREA. ...
, zacea.
Canonul întâiu cu Irmosul pre 8, iar al
doilea pre 6, facerea lui Teofan. /,
Slavă ...
Cântarea 1, glasul al 8-lea, Irmos: Adeverind învierea ta, Cu-
vinte, cu adevărat ai sculat ca
S
ă cântăm Domnului, celuice
„a povăţuit pre poporul său 1
din somn pre prietenul din mor-

„prin Marea Roşie, cântare de 1 mânt, carele se împuţise, fiind ~
„biruinţă, că s'a preaslăvit". mort de patru zile.
Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu.
Pre Lazăr cel mort l-ai scu-
lat cu dumnezeeasca voie, ca Cetele îngerilor şi ale oame-
celace eşti făcător şi vistieriea nilor te laudă neîncetat, Maică,
vieţii, iubitorule de oameni. ceea ce nu ştii de mire; că ai
purtat în braţele tale pre Zidi-
Cu cuvântul ai s c u 1a t pre torul ca pre un prunc.
. Lazăr cel mort de patru zile,
Catavasie:
Nemuritorule, sfărâmând cu tă
. rie împărăţia iadului cea întu- A pa trecându-o ca pre uscat
necată.
„şi din răutatea Egiptului scă
„pând Israilteanul striga: Mân-
Tuturor ai arătat cunoştinţa „tuitorului şi Dumnezeului no-
dumnezeirii cei mai presus de _,stru să-i cântăm".
toate, sculând din morţi, Stă Cântarea 3-a Irmos :
. pâne, pre L a z ă r cel mort de u eşti întărirea celorce alear-
patru zile. Î gă la tine, Doamne, tu eşti
STÂLPĂRILOR 523
„lumina celor întunecaţi şi pre răpit dintre morţii iadului şi

„tine, te laudă duhul meu". din întunerec, cu cuvântul tău
Săvârşind lucrări îndoite, ai
cel prea puternic, sfărâmând în-
arătat doimea firilor tale, Mân-
cuetorile şi împărăţiile morţii.
. tuitorule; că Dumnezeu eşti Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu :
şi om. Sălăşluindu-te, Doamne, în
Fecioară trupeşte, te-ai arătat
Cu toate că eşti adâncul cu-
noştinţei, ai întrebat: unde este
oamenilor pre cât se putea a
pus mortul? V oind să înviezi, te arăta; pre carea o ai şi arătat
. dătătorule de vieaţă, pre celce
cu adevărat Născătoare de
zăcea mort.
Dumnezeu şi ajutătoare credin-
cioşilor, unule iubitorule de
Mutându-te prin locuri ca oameni.
· un om, te-ai arătat cuprins, ce-
Catavasia:
lace plineşti toate, ca un Dum-
nezeu necuprins. Doamne, celace ai făcut cele
„deasupra crugului ceresc şi ai
pre Lazăr l-ai sculat, Hri- „zidit Biserica, tu pre mine mă
. stoase, cu dumnezeescul tău „întăreşte întru dragostea ta ;
cuvânt; scoală-mă, rogu-mă şi „că tu eşti marginea doririlor
pre mine cel mort prin multe , „şi credincioşilor întărire, unule
greşeli! „iubitorule de oameni".
Alt Irmos:
Doamne, celace ai făcut„.
Podobia: Spăimântatu-s'a Iosif...
Venind tu la mormântul lui Venit-au împreună la Hris-
, Lazăr, f ăcătorule de minuni
tos surorile lui Lazăr şi lăcră
Doamne, în Vitania, ai lăcrămat mând cu amar şi tânguindu-se
· pentru dânsul dupre legea firii, i-au zis: Doamne, a murit Lazăr;
adeverind trupul tău, care l-ai iar el, nu că nu ştia îngroparea
" luat Iisuse Dumnezeule. ca un Dumnezeu, dară le-a în-
T u ai potolit îndată, Mântui- trebat: Unde l-aţi pus pre el?
. torule, jalea Mariei şi a Martei, Şi venind la mormânt, a strigat
arătându-ţi puterea ta cea fi- pre Lazăr cel mort de patru
rească; că tu eşti învierea şi zile. Şi îndată s'a sculat şi s'a
· vieaţa, precum ai zis; pentrucă închinat celuice l-a înviat.
„ eşti Domnul adevărului şi al Slava, Şi acum, glasul al 8-lea.
tuturor. Podobie : Pre inţelepciunea„.
Slavă. Mai nainte ştiind toate ca un fă
pre iubitul tău, Doamne, cel 1
• cător, ai zis mai 'nainte ucenici-
înfăşur a t cu pânzeturile, l-ai lor în Vitania: prietenul nostru Lazăr
~m~~w&m~&m.ţj:'~~~m~mM·
.· 524 IN SÂMBĂTA
a adormit astăzi. Şi ştiind, ai un păstor pre omul cel stricat de

întrebat: unde l-aţi pus? Şi patru zile, Făcătorule, dela lupul
Tatălui te-ai rugat, lăcrămând ca cel cumplit cu adevărat şi atot-
un om. Dar apoi strigând pre mâncător ca un puternic şi
Lazăr pre care 1e iubiai, l-ai Domn; arătându-ţi cu aceasta
sculat, Doamne, din iad, mort slava ce s'a văzut în toată lumea,
fiind de patru zile. Pentru acea- a învierii tale cei de a treia zi.
. sta strigăm ţie: Hristoase Dum- Văzându-te pre tine vieaţa,
nezeule, priimeşte lauda ce în- Hristoase, ceice erau cu Marta .
drăznim a o aduce ţie; şi ne în-
1
au strigat: de ai fi fost aicea,

vredniceşte pre toţi slavei tale.
Doamne, lumina şi vieaţa tu-
Cântarea 4-a, Irmos : turor, n'ar fi murit, nici s'ar fi
1.(\: uzit-am, Doamne, taina ico- îngropat Lazăr. Iară tu, iubito-
. M. nomiei tale, înţeles-am lu- rule de oameni, fiind vieaţa celor
„crurile tale şi am preaslăvit morţi, ai schimbat jalea lor întru
„dumnezeirea ta. bucurie.
Nu doară că-ţi trebuiea ajutor, Slavă:
ci ca să săvârşeşti rânduiala cea De tine, Doamne, carele eşti ·

negrăită, rugându-te, ai sculat izvorul, se tem adâncurile, ţie
pre cel de patru zile mort, Prea- slujeşte toată apa; de tine, Hri-
puternice. stoase, se cutremură portarii
1
Cuvântul şi Dumnezeul cel ' iadului şi încuetorile se sfărâmă

împreună veşnic cu Tatăl, de puterea ta, sculându-se Lazăr .
văzut fiind acum, se roagă ca din morţi prin glasul tău, Atot-
· un om, celce primeşte rugăciu puternice Mântuitorule, iubito-
nile tuturor. rule de oameni.
1

Glasul tău, Mântuitorule, a t
· stricat toată puterea morţii şi Tu eşti lauda credincioşilor, .

s' au clătit temeliile iadului de ceeace nu ştii de mire, tu eşti
puterea ta cea dumnezeească. folositoarea şi scăparea creşti
nilor, zid şi liman; că aduci ru-
găciuni către Fiul tău, ceeace
Să lăudăm pre Fecioara, ca
pre ceeacearămas după naştere , eşti cu totul fără prihană şi mân-
tueşti din primejdii pre ceice
fecioară şi a născut pre Hristos
' Dumnezeu, carele a scăpat lu- , cu credinţă şi cu dragoste te
ştiu pre tine, Născătoare de
. mea de înşelăciune.
Alt Irmos:
Dumnezeu, curată.
Tu eşti tăria mea, Doamne„. Catavasia:
Tu ai răpit, Mântuitorule, ca Tu eşti tăria mea Doamne,
STÂLPĂRILOR 525
=====
„tu şi puterea mea, tu Dumne- Alt Irmos, acelaş :

„zeul meu, tu b u c u r i a mea, Dând slavă Tatălui, ca celce
„celace n' ai lăsat sân urile părin
n' ai fost protivnic lui Dumne-
„teşti şi a noastră sărăcie o ai zeu, te-ai rugat, întărind în cre-
„cercetat. Pentru ace asta cu dinţă pre poporul celce sta îm-
„proorocul A va cum strig către prejur, îndelung răbdătorule;
„tine: Slavă puterii Tale, iubito- şi aducând mulţumită Părinte
„rule de oameni". tui tău, ai sculat pre Lazăr cu
Cântarea a 5-a, Irmos : porunca ta.
entruce m' ai lepădat dela O 1 glas de Dumnezeu grăit
P_ „fata ta, celace eşti lumină
„neapusă şi m'a acoperit întu-
şi putere dumnezeească a stă
pânirii tale, Mântuitorule, prin „
„nerecul cel strein, pre mine care ai sfărâmat porţile iadului
„ticălosul? Ci mă întoarce şi la şi ale morţii cei a tot mâncătoa-
„lumina poruncilor tale îndrep- , re; răpeşte-mă şi pre mine din
„tează căile mele, rogu-mă". patimile mele, ca şi mai nainte ·
pre Lazăr, prietenul tău cel
F iind la mormântul lui La- mort de patru zile.
zăr, iubitorule de oameni, l-ai
Slavă:
chemat pre el şi i-ai dăruit viea-
. tă; ca celce eşti vieata tuturor Pentru rugăciunile lui Lazăr,
oamenilor cea nemuritoare, mai ale Martei şi ale Mariei, învred-
nainte însemnând arătat, ca un niceşte-ne pre noi să ne facem
Dumnezeu, învierea ce va să fie. văzători răstignirii şi patimii
tale, Doamne şi luminatei şi îm- „
Legat fiind de picioare La- ,I părătesei zilelor, învierii tale,
. zăr umbla, minune între mi- iubitorule de oameni.
nuni 1 Pen trucă Hristos, celce Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu.
·
l-a întărit s'a arătat mai mare :o
I ndrăzneală ca maică către
decât celce opria; că toate slu- fiul tău având, Preacurată, nu
jesc cuvântului lui ca nişte robi, trece purtarea de grijă pentru
supuindu-se ca unui Dumnezeu noi, ceice suntem de un neam,
· şi stăpân.
rugămu-ne ţie; că numai pre
Hristoase, celce ai ridicat pre tine te punem înainte noi creş-
Lazăr fiind mort de patru zile, finii împăcătoare bine primită
!
ridică-mă acum şi pre mine cel către stăpânul.

Catavasia:
mort pentru păcate, pus în groa-
pă şi în umbra morţii cea întu- Pentruce m'ai lepădat...
necată; şi ca un milostiv îndu- De aici se incepe Patrucântarea lui Cosma ;
Irmosul de două ori şi troparele pe 12, glas
ră-te şi mă mântueşte. acelaş.
IN SÂMBĂTA
Cântarea a 6-a, Irmos : CONDAC, Glasul al 2-lea.

Podobia : Cele de sus căutând.„
J)oamne,
chit l-ai
celace pre Iona în
sălăşluit şi
pre mine Bucuria tuturor, Hristos ade-
„cel prins în mrejile vrăjmaşului, vărul, lumina, vieaţa, învierea
„ca şi pre acela mântueşte-mă lumii, celor de pre pământ s' a
„din stricăciune". arătat cu a sa bunătate şi s' a
făcut chip învierii, dând tutu- ~
Dragostea te-a adus pre tine, :; ror dumnezeeasca iertare.
Doamne, în Vitania către Lazăr
ICOS:
şi ca un Dumnezeu l-ai sculat ii
pre el, carele se împuţise şi din F ăcătorule al tuturor, mai
legăturile iadului l-ai mântuit. înainte ai spus ucenicilor tăi, ·
1
zicând: Fraţilor şi cunoscuţilor

Marta se desnădăjduise de prietenul nostru a adormit; în-
Lazăr, că-l ştia mort de patru văţându-i prin aceasta că toate
zile; iară Hristos a ridicat ca un le ştii ca un Dumnezeu al tu- ·
Dumnezeu pre cel stricat şi l-a turor. Veniţi dară, să mergem
mutat în vieaţă cu cuvântul. şi să vedem îngropare minunată,
Altul al lui Ioan Monahul, glas acela.ş.
să auzim tânguirea Mariei şi să
Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule ...
vedem şi mormântul lui Lazăr.
Că acolo voiu să fac minune şi
Dumnezeu fiind adevărat, ai sa savarşesc 1nceperea crucu,
V V A A. ••
cunoscut adormirea lui Lazăr dând tuturor dumnezeeasca

- şi ai spus-o mai nainte uceni- iertare.
cilor tăi, adeverind Stăpâne,
lucrarea cea nemărginită a dum-
nezeirii tale. SINACSAR
C elace eşti necuprins, făcân ÎN SÂMBĂTA SFÂNTULUI ŞI DREP-
du-te cuprins dupre trup, ve- TULUI LAZĂR.
~ nind în Vitania ca un om, Stă
STIHURI:
pâne, ai lăcrămat pentru Lazăr; 1
Lăcrămezi, Iisuse, dupre firea omenească,

iară ca un Dumnezeu voind, ai
Insă scoli pre prieten cu putere
înviat pre cel mort de patru zile. dumnezeească.
Catavasia:
L~~·~~ ntru această zi prăznuim învierea \;
C urăţeşte-mă, Mântuitorule, -J.f cea de a patra zi a sfântului şi
„că multe sunt fărădelegile mele dreptului Lazăr, prietenul lui Hris-
r;.i'f,..:
~ tos. Acesta a fost de neam evreu
„şi mă ridică dintru adâncul ,J9 şi cu eresul fariseu ; şi fiu a fost,
precum s'a aflat oare unde, al lui
„răutăţilor, rogu-mă. Căci către Simon fariseul, trăgându-se din satul
„tine am strigat; şi mă auzi Vitania. Şi umblând Domnul nostru Iisus
Hristos pre pământ pentru mântuirea neamu-
„Dumnezeul mântuirii mele". l lui noitru, intr'acest chip i-i'a făcut prieten.
STÂLPĂRILOR 527
De multe ori venia Hristos în casa lui Simon s'a scris Evanghelia lui Ioan, că nimica n'au
şi vorbia cu el pentru învierea morţilor, de pomenit ceilalţi de Naşterea lui Hristos cea
vreme ce şi el de aceea se ruga ; şi aşa Lazăr fără început, care trebuia să adevereze, că
s'a împrietenit cu Domnul şi nu numai el, ci Hristos este Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu;
şi amândouă surorile lui, Marta şi Maria. Intre şi cum că a înviat şi va fi învierea morţilor,
aceste, apropiindu-se patimile cele mântuitoare, se adevereşte mai bine prin Lazăr. Nimic n'a
trebuia mai cu adevărat să se încredinţeze spus Lazăr de cele din iad; sau că nu i-s'a
taina învierii. Aşa, petrecând Iisus pre lângă dat voie să vadă cele de acolo; sau, văzân
Iordan, întâiu a înviat din morţi pre fata lui du-le i-s'a poruncit să tacă pentru acelea. De
Iair şi pre fiul văduvei din Nain. Apoi Lazăr, aicea şi tot omul ce moare, Lazăr se cheamă;
prietenul lui, cuprinzându-se de boală grea, şi îmbrăcămintele cele de îngropare iarăş ale
a murit. Dar Iisus nefiind acolo, a zis uceni- lui Lazăr se chiamă; grăind cuvântul în pildă,
cilor: Lazăr prietenul nostru a adormit. Şi ca să vie întru pomenire Lazăr cel dintâiu.
iarăş după puţin timp a adaus: Lazăr a murit. Că de s'a sculat acela şi a înviat iarăş cu cu-
Atunci lăsând Iordanul, a venit în Vitania, fă vântul lui Hristos, aşa şi acesta de a şi murit,
cându-i-se acum ştire şi dela surorile lui Lazăr. sculându-se întru trâmbiţa cea de apoi, în veci
Vitania este departe de Ierusalim ca la cinci- va fi viu. p'entru rugăciunile prietenului tău
sprezece stadii; şi l-au întâmpinat surorile lui Lazăr, Hri&uase Dumnezeule, milueşte-ne pre
Lazăr, zicându-i: Doamne, de ai fi fost aicea, noi, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
n'ar fi murit fratele nostru. Ci şi acum de vei Cântarea 7-e., Irmos:
vrea, îl vei învia pre el, că poţi! Şi a întrebat
Iisus pre popor: Unde l-aţi pus? Şi îndată au nerii evreeşti au călcat în
mers înainte toţi la mormânt şi luând piatra
de pre mormânt,~a zis Marta: Doamne, pute,
că este mort de patru zile. Iisus însă rugân-
du-se şi lăcrămând, a strigat cu glas mare:
T cuptor văpaia cu îndrăz
„neală şi focul în ro u ă l-au
Lazăre, vino afară! Şi îndată a ieşit mortul,
carele fiind deslegat, s'a dus la casa sa. Acea-
„schimbat, strigând: bine eşti
stă mare minune a întărâtat spre pizmă pre „cuvântat D o am n e Dumne-
poporul evreesc, de s'a pornit asupra lui Hris-
tos. Iar Iisus, iarăş dându-se înlături, s'a dus.
„zeu1e, "1n veci.".
Arhiereii însă gândiau să ucidă şi pre Lazăr;
pentrucă mulţi, cari văzuse minunea, se Jipiau L ăcrămând ca un om, îndu-
de Hristos. Lazăr însă, cunoscând gândurile
lor, s'a dus în ostrovul Ciprului şi acolo a pe- rate, ai înviat pre cel din mor-
trecut; şi mai pre urmă s'a pus de apostoli
arhiereu cetăţii Chitilor; şi vieţuind bine şi
mânt, ca un Dumnezeu; şi libe-
după plăcerea lui Dumnezeu, după treizeci de rânqu-se din iad Lazăr, a stri-
ani ai învierii sale, a murit iarăş şi s'a îngropat gat: bine eşti cuvântat, Doam-
acolo multe minuni făcând.
Se spune, că după învierea sa nimica alta ne Dumnezeule, în veci.
n'a mâncat, fără numai bucate dulci; şi cum
că i-a făcut Preacurata, Maica lui Dumnezeu,
cu mâinile sale, un omofor şi i l-a dăruit. E şit-a legat cu pânzeturile,
lară cinstitul şi sfântul trupul acestuia adu-
cându-l de acolo, dintr'o arătare oarecare
Lazăr, scăpând din prăpastia şi
dumnezeească, prea înţeleptul împărat Leon din întunerecul iadu I u i prin
l-a pus cu cinste în Constantinopol în biserica
cea zidită întru numele acestui sfânt, lângă cuvântul stăpânului, strigând:
peretele sfântului altar, deadreapta cum intri
în biserică şi este încă şi acum cinstitul trupul
Bine eşti cuvânt a t, Doamne
lui şi face o mireasmă oarecare negrăită. Şi Dumnezeule, în veci.
s'a aşezat să se prăznuiască învierea lui întru
această zi, pentrucă sfinţii şi de Dumnezeu Alt Irmos:
purtători părinţii noştri şi mai ales sfinţii apos-
toli, vrând ca după cele patruzeci de zile ale Tinerii ceice merseră din ...
postului, să urmeze postul sfintelor Patimi ale
Domnului nostru Iisus Hristos, au pus această L ăcrămând pentru prietenul,
minune mai presus de fire, ca începere şi ai potolit lacrimile Martei îndu-
pricină a turburării Iudeilor asupra lui Hris-
tos. Şi de vreme ce numai Evanghelistul Ioan rate şi cu patima cea de voie ai
scrie aceasta; iar ceilalţi Evanghelişti o au
lăsat, pricina este, că Lazăr a fost viu şi văzut şters toată lacrima de pre fata
de toţi. Mai zic unii, că numai pentru aceasta poporului tău; Dumnezeul pă-
. , ~~~fttMQ.~~~F~IW~~
·• 528 IN SÂMBĂTA . . .. ,==--====~---- •
rinţilor noştri, bine eşti cu- trebat; ca un făcător, pre cel

. vântat. mort l-ai înviat cu stăpânească
V istierule al vieţii, Mântuito- porunca ta; de carele iadul s'a
spăimântat, de celce striga ţie:
rule, chemând pre cel mort ca
lăudaţi pre Domnul şi-l prea
· pre un adormit şi rupând cu
cuvântul pântecele iadului, ai
înviat pre celce cânta: Dumne- Alt Irmos:
Pre împăratul ceresc ...
zeul părinţilor noştri, bine eşti
cuvântat. Ca un muritor ai întrebat, iară
ca un Dumnezeu ai înviat cu cu-
Pre mortul cel împuţit l-ai vântul pre cel mort de patru zile.
sculat, Stăpâne, fiind legat cu Pentru aceasta te lăudăm şi te
pânzeturile; şi pre m i n e cel prea înălţăm întru toţi vecii.
legat cu lanţurile păcatelor, ridi- Ţie, Stăpâne, a adus Mari a
. că-mă, ca să-ţi cânt; Dumne-
mirul cu mulţumită, ca o da-
. zeul părinţilor noştri, bine eşti torie pentru fratele ei, lăudân
cuvântat. du-te întru toţi vecii.
Catavasie:
Ca un om ai rugat pre Tatăi,
Tinerii ceice merseseră din iară ca un Dumnezeu ai sculat
„ludeea în V avilion oarecând cu pre Lazăr; pentru aceasta te lă
· „credinţa Treimii, văpaia cupto- udăm, Hristoase, întru toţi vecii.
„rului o au călcat, cântând:
Catavasie:
„Dumnezeul părinţilor noştri,
„bine eşti cuvântat". Pre împăratul ceresc, pre ca-
„rele îl laudă oştile îngereşti,
Cântarea 8-a, Irmos : „lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi întru
1(\lf·uziceştile organe împreună „toţi vecii".
JUi glăsuind şi popoare fără de Ceeace eşti mai cinstită ... nu cântăm, ci cân-
„număr închinându-se chipului tăm ce urmează:
„celui din Deira, trei tineri ne- Cântarea a 9-a, Irmos :
„plecându-se, pre Domnul au
S popoare pre Curata
ă cinstim şi să preaslăvim
„lăudat şi l-au prea înălţat întru Năs
~ „toţi vecii".
„cătoarea de Dumnezeu, pre
· Ca un păstor căutând pre miel „ceeace :a zămislit în pântece
şi răpindu-l ca un biruitor dela „focul dumnezeirii fără ardere
lupul cel pierzător, l-ai îndoit fi- „şi cu cântări fără tăcere să o ~
ind stricat; carele striga ţie: lă "" . ".
„mar1m
udaţi pre Domnul şi-l prea înăl
yăzând popoarele pre mor-
„ ţaţi întru toţi vecii.
tul cel de patru zile umblând,
Ca un om, de mormânt ai în- spăimântându-se de minune,
STÂLPĂRILOR
au strigat: Mântuitorule, pre Apoi : Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru ...
de trei ori.
tine Dumnezeule, cu cântări te
Luminânda de două ori.
slăvim.
C u cuvântul tău, Cuvântule
Adeverind mai nainte slăvită al lui Dumnezeu, s' a ridicat
învierea ta, o 1Mântuitorul meu, acum Lazăr, iarăş viind la
ai slobozit din iad pre Lazăr vieaţă; şi popoarele cu stâlpări
cel mort de patru zile; pentru te cinstesc pre tine puternice;
aceasta pre tine, cu cântări te că vei să pierzi iadul până în
slăvim. sfârşit cu moartea ta.
Alt Irmos: Slavă ... Şi acum ... asemenea .•.
Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu„.
Prin Lazăr te pradă Hristos
Cinstind pre Tatăl tău şi ară pre tine, moarte; dar unde'ţi ·
tând că nu eşti protivnic lui este biruinţa, iadule? Plângerea
Dumnezeu, Hristoase, te-ai ru- Vitaniei s'a mutat acum asupra
gat, înviind cu puterea ta pre cel ta; pentru care toţi aducem lui
mort de patru zile. stâlpări de biruinţă.
S culat-ai din mormânt pre LA LĂUDĂRI:
Lazăr a patra zi, arătându-l tu-
Punem Stihiri pre 8 şi cântăm Stihirile,
turor ca mărturie prea adevă glas 1, singur glasul.
rată învierii tale, Hristoase, cei
I nvierea şi vieata oamenilor
de a treia zi. fiind tu, Hristoase, ai venit la
Umblat-ai şi ai lăcrămat şi mormântul lui Lazăr, adeverin- ·
ai vorbit, Mântuitorul meu, ară du-ne două firi ale tale, înde-
tând lucrarea ta cea omenească; lung răbdătorule. Că d i n fe-
iară cea dumnezeească o ai do- cioară curată ai venit Dumne-
vedit, înviind pre Lazăr. zeu şi om; c ă c i ca un om ai ,~
Lucrat-ai negrăit, Stăpâne, întrebat: unde s'a îngropat?
Mântuitorul meu, a mea mân- Iară ca un Dumnezeu ai înviat,
tuire, du pre amândouă firile cu voia ta cea de vieaţă aducă
tale, cu voia ta cea singură prin toare, pre cel mort .de patru zile.
sine puternică. Pre Lazăr cel mort de patru
Catavasia: zile l-ai înviat, Hristoase, din
Cu adevărat, Născătoare de iad, mai nainte de moartea ta,
„Dumnezeu te mărturisim pre sfărâmând puterea morţiişiprin
„tine Fecioară curată, cei mân... unul prietenul tău mai nainte
„tuiţi, prin tine, cu cetele cele vestind slobozirea tuturor oa...
„fără de trupuri, slăvindu-te menilor din stricăciune. Pentru
„pre tine„. aceasta închinându-ne Stăpâ-
" ~~~~C!~~~'iM~~m~ID~
TRIODUL i4
530 IN SÂMBĂTA
nirii tah~ cei atotputernice, stri- eşti Dumnezeu p re s te toate, '

, găm: bine eşti cuvântat, Mân- slavă ţie.
tuitorule, milueşte-ne pre noi. M arta a zis Mariei: lnvătă- '
Marta şi Maria au zis Mân- torul a venit şi te c h e a m ă,
tuitorului: de ai fi fost aicea, mergil Iar ea degrab viind şi '
Doamne, n'ar fi murit Lazăr. văzând unde era stând Domnul,
lară Hristos, înviere a celor căzând s'a închinat lui şi săru
adormiţi, a înviat din morţi pre tându-i prea curatele picioare,
cel mort de patru zile. Veniţi a zis : I? o a m n e, de ai fi fost '
toţi credincioşii să ne închinăm aicea, nu ar fi murit f r a te 1e ..,
acestuia, carele vine cu s 1avă nostru.
să mântuească sufletele noastre. 8tih Scoală-te Doamne, Dumnezeul meu, înal-
ţă-se mâna ta„.
I) ând ucenicilor tăi, Hri- Ulusul al tHetL
stoase, semne 1e dumnezeirii '
tale, în popor te-ai s m e r i t, Pre Lazăr cel mort de patru
vrând să-ţi tăinueşti Dumne- zile, l-ai sculat în Vitania; că în- ,
zeirea. Pentru aceasta, ca un ' dată ce ai venit la mormânt, gla-
mai naint(~ cunoscător şi Dum- sul tău s' a făcut, vieaţă celui
nezeu, ai spus mai nainte apo- mort; şi suspinând iadul, l-a slo-
stolilor moartea lui Lazăr; iar bozit de frică. Mare este minu-
în Vitania viind în faţa popo- . nea aceasta, mult m i 1o s tiv e
rului, ai întrebat ca un om, să ' Doamne, slavă ţie.
afli mormântul prietenului tău, Stîh · Mărturisi-mă-voiu ţie, Doamne, cu toată
inima mea ...
' ca şi cum n' ai fi ştiind, cel ce a
înviat însă a patra zi prin tine, Precum ai zis, Doamne, Mar- ,
a arătat puterea ta cea dum- tei: eu sunt învierea! cu lucrul ai
nezeească; atotputernice Doam- plinit cuvântul, chemând pre
. ne, slavă ţie. Lazăr din iad; şi pre mine, cel o-
rnarml al 4-leu.
' morît de patimi, înviază-mă, iu-
:, bitorule de oameni rogu-mă, ca
I nviat-ai, Hristoase, pre prie- I: un îndurat.
tenul tău cel mort de patru zile Slav(t ... glasul al 2-lea.
şi ai potolifplângerea Martei şi 11
a Mariei, arătând tuturor, că tu , Minune mare şi preaslăvită

eşti celce plineşti toate cu dum- '· s' a săvârşit astăzi; că strigând
nezeeasca putere, din voia ta Hristos pre mortul cel de patru
cea singură prin sine puternică; zile, din mormânt l-a sculat şi
căruia Heruvimii strigă neân- prieten l-a numit. Deci să-l ru-
cetat: Osana, celui dintru înăl- găm pre dânsul ca pre cel prea-
ţime 1 Bine eşti cuvântat, celce 1
slăvit, ca pentru rugăciunile

dreptului Lazăr, să mântuească
sufletele noastre.
Şi acum: Prea binecuvântată eşti... , 1
,,
Cade-se a şti.
!
Doxologia mare şi Apolisul. Că unde este Hramul dreptului Lazăr dupre
1
1 obişnuitele sedealne, cântăm Polieleu şi Pri-
peala arhierească cu Psalmii aleşi.
Auziţi acestea toate neamurile ...
LA LITURGHIE Apoi sedealna care este după a treia Cântare

şi vieata sfântului scrisă de Nichifor Xantopul.
Tipica şi cfmtările a 3-a şi a 6-a pre opt. întâiul Antifon al glasului al 4-lea.
După Eşire, Troparul Praznicului, Slavă.„ Şi ProchimerL ghuml al 4-lea.
acum ... Condacul; i~i în loP de Sfint(' Dumne-
Cinstită este înaintea Domnului moartea cu~
zeule, cânti'tm: Câţi în Hristos v'aţi botezat în vioşilor lui.
Hristos v'aţi şi îmbrăcat, Aliluia. Stih:
Apostolul 1;>i Evang-heliu praznicului.
Ce vom da Domnului ,pentru toate cele ce
CHINONICUL. ne-a dat nouă.
Toată suflarea„. Apoi Evanghelia dela lonn:
Din gura pruncilor a celorce sug, ai săvârşit
şi
Eu sunt uşa„.
laudă. Aliluia.
Psalm 50.
La masi! mâncr1m fierturi cu untdelemn i:ii bem
~i vin. Stihira, glasul al 6-lea.
Doamne, ~lasul tău a sfărâmat..•
Canoane l pe 4. şi catavasia Irmosului Cano-
nului al doilea: După a 3 Cântare, sedealna
praznicului, după a 6-a Cântare, Condacul :
Bucuria tuturor... Şi Icosul. Şi cealaltă rân-
duenlă, precum s'a arătat.
IN SÂMBATA STÂLPARILOR
SEARA
LA VECERNIA CEA MICĂ
Punem Stihirile pe 4; şi cântăm aceste Stihiri, glasul al 6-lea.
Podobia : A treia zi ai înviat...
~ ~1· ezând pre mânz, Hris- pătimire,

zeirii.
cu putere a dumne... '
toase, când veneai la pa-
timă, ai primit dela prun- Slavă.„ şi acum ... asemenea.
cii cei fără de răutate cântare de C elce se poartă pre umerii

biruinţă. Tu, celace eşti lăudat heruvimilor ca un Dumnezeu,
· de îngeri cu cântare întreit şeade pre mânz pentru noi, viind
sfântă. spre junghiere de bună voie. ~
· Iată împăratul tău, Sioane, vi- Veniţi cu osârdie să-l lăudăm
ne pre mânz blând şi mântuind, cu stâlpări.
căutând pre vrăjmaşi să-i piardă LA STIHOAVNĂ.
cu puterea. Bucură-te şi te vese- Stihiri, glasul al 2-lea.
leşte, cu stâlpări prăznuind. Podobia: Casa Euîratului...
S ă ne veselim toţi credincioşii Luminează-te, noule Sioane,
cu un glas, aducând lui Hristos cu stâlpări; cântă cu pruncii ;
şi noi acum, ca pruncii aceia, stâl- iată împăratul tău vine spre pa-
pări de bunătăţi; să-i tindem timă, mântuindu-te pre tine.
haine de fapte dumnezeeşti şi cu Stih : Din '.gura pruncilor şi a celorce sug, ai
taină să-l primim în suflete. săvârşit laudă.
S tâlpări de fapte bune să adu- Veseliţi-vă, Adame şi Evo, cu

cem, fraţilor, lui Hristos Dumne- proorocii, că iată, vine Domnul
zeu, celuice vine ca un om să pă· spre patimă să vă cheme pre voi.
timească de bună voie pentru Stih : Doamne, Domnul nostru, cât este de
noi, ca să dăruească tuturor ne- minunat numele tău în tot pământul.
533
Celace împreună cu Tatăl şi mă mântueşti pre mine; bine-

cu Duhul primeşte cântare în- cuvântat eşti Doamne.
gerească sus, a sărăcit jos ca Acum liberează .•. Sîinte Dumnezeule ...
un strein şi cântare dela prunci Şicelelalte dupre obiceiu.
a primit. Apoi Troparul glasul I-i~i.
Slavă ... şi acum ... asemenea... Invierea cea de obşte ...
Cântând cu temere rându- Altul, glasul al 4-lea.

Ingropându-ne împreună cu tine ...
eala ta cea î n:f r) co ş a tă, strig
Caută-le Duminică la Utrenie. Apoi se face
către tine: Osanna:! că vii să A polis; şi intrăm la masă.
IN_:_.SÂMBĂTA STÂLPĂRILOR
SEARA
L A V E C E R N I A C E A M A R E.
După Psalmul începător, obicinuita stihologie: Fericit bărbatul... catisma toată. La: Doamne ·
etrigat-am„. punem Stihiri 10 şi cântăm aceste cinci stihil'i, repetându-le, glasul al 6-lea
singur glasul.
•
~ stăzi darul sfântului nia, pre mânz necuvântător.
t:~Duh pre noi ne-a adu- Pentru aceasta pruncii evreeşti
. nat şi toţi luând cru- ţiind în mâini stâlpări, l-au
cea ta, zicem: Bine eşti cuvân- lăudat cu glas: Osanna, celui
tat, celce vii întru numele Dom- dintru înălţime, bine este cu-
nului ; Osanna ! Celui dintr u vântat, celce vine, împăratu 1
înălţime. De doua orL lui lsrail l ne două ori.
Celce are scaun cerul şi V eniţi astăzi şi noi, tot lsrailul
aşternut picoarelor pământul, cel nou, Biserica cea din păgâni,
cuvântul lui Dumnezeu Tatăl şi să strigăm cu proorocul Za- ·
Fiul, cel împreună vecuitor, s' a baria: bucură-te foarte, fata
smerit astăzi, venind în Vita- Sionului, vesteşte fata I e r u-
rft,m:~..@~m~-:1cr~sr~.fi~fil~~ăR~
~ SÂMBĂTA STÂLP.ĂltILOR
IN 5:35 ~
~ sa Ii m u I u il că iată, împăra- Astăzi darul sfântului ~UL -~~~ - ,'-
tul tău vine la tine b 1â n d şi Şi acum. tot aceea.
EŞIRE: Lumină lină ...
mântuind, călare pre mânz de Prochimen:
Domnul 1'a împărăţit...
asin, fi U 1 asinei. Prăznueşte Ca i Dela Facere cetire.
şi pruncii ţinând în mâini stâl- ·· " . . . Cap. 49. VerB 1 i;-i i:J·- 12.
pări, laudă: Osanna ! celui din- i a chemat racov pre feciorii săi
şi le-a zis lor: adunaţi-vă să vă
spui vouă, ce vă va întâmpina pre
1
tru înă1ţime, b ine este cuvântat, i

celce Vine, Împăratul lui Jsrail. \: voi în zilele cele de apoi. Adu-
naţi-vă şi mă ascultaţi pre mine, fiii
De demit ori lui Iacov, ascultaţi pre Israil; ascul-
taţi pre tatăl vostru. Iudo, pre tine te
I nsemnându-ne nouă mai na- vor lăuda fraţii tăi; mâinile tale preste
inte cinstită învierea ta, ai scu- spatele vrăjmaşilor tăi; închina-se-vor ţie fiii
tatălui tău. Puiu de leu Iuda, din vălstare Hul
lat bunule cu porunca ta din meu te-ai înălţat, culcându-te ai adormit ca
mormânt pre prietenul tău La- un leu şi ca un puiu de leu, cine-l va deştepta
pre el. Nu va lipsi domn din luda şi povăţuitor
zăr, fiind mort fără suflare de din coapsele lui, până vor veni cele gătite lui
şi acela va fi aşteptarea neamurilor. Carele
patru zile şi împuţit. Pentru va lega la viaţă mânzul său şi la mlădiţă mân-
aceasta şi pre mânz încălecând zul asinei sale. Spăla-va în vin haina sa şi în
sânge de strugur veşmântul său. Mai frumoşi
spre închipuire, te-ai purtat ca sunt ochii lui decât vinul şi dinţii lui mai albi
într· o căruţă, pre păgâni înblân- . decât laptele.
Din Prnoroeia lui Soronie eetire.
zind, Mântuitorule. Pentru ace- ' Cap. B, Ve1·8. 1r-1.
ea şi laudă aduce ţie Israilul cel şa zice Domnul: Bucură-te foarte,
iubit, din gurile sugătorilor şi fata Sionului, vesteşte fata Ieru-
salimului, veseleşte-te şi te mân-
ale pruncilor celor fără de ră . gâie din toată inima ta, fata Ie-
utate, cari te-au văzut, pre tine, rusalimului! Şters-a Domnul nedrep-
·: · tăţile tale şi te-a izbăvit din mâna
Hristoase, intrând în sfânta ce- f . vrăjmaşilor tăi. Impăratul lui Israil,
~~ Domnul în mijlocul tău şi nu vei mai
tate, mai nain te de Paşti cu veaea rele. In vremea aceea zice-va Domnul
ŞaSe zile. I )e douit Ol'Î. ,, Ierusalimului: îndrăzneşte Sioane, să nu slă
bească mâinile tale. Domnul Dumnezeul tău
Cu şase zile mEJI! ~inte de întru tine puternic este să te mântuească,
Paşti, sosit-a Iisus în'.1:Vitania şi aduce-va preste --veselie şi te va înoi în-
tru dragostea sa ş1 · • va veseli de tine întru
au venit la dânsul ucenicii lui, mângâere ca în zi de serbare. Şivoiu aduna pre
cei zdrobiţi ai tăi, vai de celce va ridica asupra ta
zicând: Doamne, unde vrei să :· ta ocară. Iată eu fac întru tine pentru tine în vre-
gătim ţie, să mănânci paştile? Iar ! mea aceea, rJce Domnul; şivoiu mântui pre cea
sdruncinată şi pre cea lepădată voiu primi şi-i
El i-a trimis pre dânşii, zicând: voiu pune pre ei întru slavă şi numiţi în tot
mergeţi în satul cel dinaintea pământul.
Din Proorocia lui Zaharia cctire-
voastră şi veţi afla un om du- Cap. !l, Vers n.
când un vas de lut cu apă; să şazice Domnul: bucură-te foarte,
fata Sionului, strigă fata Ierusa-
mergeţi după dânsul şi stăpânu limului, iată împăratul tău vine
lui casei să-i ziceţi: Invăţătorul la tine drept şi însuş mântuitor
blând şi călare pre asin şi pre mânz
zice: la tine voiu să fac Paştile, tânăr. Şi va pierde căruţele din Efraim
şi caii din Ierusalim şi va pieri arcul
A
1mpreuna cu ucen1c11 mei.
V • •• •
de răsboiu şi mulţimnea şi pacea din

De douit ori, neamuri şi va stăpâni preste ape dela mare
ShiV[l. Stihira cea dintâiu. până la mare şi dela râuri până la la margi-
536 lN SÂMBĂTA
nile pământului. Şi tu intru sângele aşezămân sârguit săvii spre patimi, ca să

tului tău ai slobozit pre cei legaţi ai tăi din
groapa ce n'are apă. Şedea-veţi întru întărire plineşti legea şi proorocii. Iară
legaţii adunării; şi pentru o zi a nemerniciei
tale, îndoite voiu răsplăti ţie. Pentrucă te-am pruncii evreeşti mai nainte ves-
încordat mie pre tine, Iudo, ca pre un arc,
umplut-am pre Efraim ; şi voiu ridica pre fiii
tind biruinţa învierii, te-au în- ~
tăi Sioane asupra fiilor Elinilor şi te voiu pipăi tâmpinat cu ramuri şi cu stâl-
ca sabia răsboinicului. Şi Domnul va fi preste pări, zicând: bine eşti cuvântat,
ei şi va ieşi ca fulgerul săgeata lui şi Domnul
Dumnezeu atotţiitorul cu trâmbiţa va trâmbiţa Mântuitorule, milueşte-ne pre
şi va merge cu cutremurul îngrozirii sale. Dom-
nul atotţiitorul va apăra pre dânşii. noi.
LA LITIE Slavă ţie, Hristoase, celuice
Stihirile Samoglasnice, glasul 1-iu. şezi pre scaun întru cele de sus
Prea Sfântul Duh, celce a în- şi acum te aşteptăm cu cinstită
. văţat pre apostoli să grăească crucea ta. Pentru aceea, se ve-
cu alte limbi streine, acelaş a seleşte fi.ca Sionului, se bucură
îndemnat şi pre coconii evree- neamurile pământului; pruncii ,
şti cei fără de răutate, să strige: ţin stâlpări, ucenicii hainele şi
Osana, celui dintr u înălţime 1 toată lumea s' a î n v ă ţ a t să-ţi
Bine este cuvântat celce vine, strige ţie: binecuvântat eşti ~
împăratul lui lsrail. Mântuitorule, milueşte-ne pre
Fiul şi Cuvântul Tatălui, cel noi.
împreună fără de început şi Slavă ... Şi acum ... glasul al 3-lea.
împreună vecuitor, şezând pre Mai nainte cu şase zile de fa-
mânz necuvântător, a venit as- cerea paştilor, venit-a Iisus că
tăzi în cetate a Ierusalimului; tre Vitania, să cheme iarăş la
spre carele heruvimii nu pot a vieaţă pre Lazăr cel mort de
se uita de frică şi pruncii l-au patru zile şi să prevestească în-
lăudat cu stâlpări şi cu ramuri, vierea. i l-au întâmpinat pre
· laudă de taină cântând: Osana! el feme rtlarta şi Maria, suro-
celui dintru înălţime ; celuice a rile lui azăr, strigând către ·
· venit să mântuească de înşelă dânsul: Doamne, de ai fi fost
ciune tot neamul nostru. aicea, n-ar fi murit fratele nos-
Cu şase zile mai nain te de tru. Atunci a zis către dânsele:
· Paşti, s' a auzit glasul tău, Doa- Au nu v-am spus mai nainte,
mne, întru adâncurile iadului; că celce crede întru mine, de ar ,
, pentru aceasta şi pre Lazăr cel şi muri, viu va fi? Arătaţi-mi,
· mort de patru zile l-ai înviat, unde l-aţi pus pre el? Şi a stri-
. lară pruncii evreeşti au strigat: gat către dânsul făcătorul tutu-
Osana 1 Dumnezeul nostru, ror: Lazăre, vino afară 1
LA STIH OA VNĂ.
· slavă ţie. Stihiri glasul al 8-lea, singur glasul.
Intrând, tu, Doamne în sfân- Bucură-te şi te veseleşte, ce-
ta cetate, şezând pre mânz, te-ai . tatea Sionului, împodobeşte-te
STÂLPĂRILOR
•
587
şi te bucură Biserica lui Dumne- acum.„ tot aceasta. Apoi

Şi
zeu; că iată împăratul tău venit Acum liberează.„ Sfinte Dumnezeule ...
întru dreptate, şezând pre mânz, Şi celelalte.
lăudându-se de prunci: Osannal Şi cântăm, Troparul, glasul 1-iu.
celui dintru înălţime, binecuvân- lnvierea cea de obşte... De două ori.
tat eşti, celce ai mulţime de în- Şi alt Tropar, glasul al 4-lea.
durări, milueşte-ne pre noi 1 lngropându-ne împreună cu tine.„
Caută-le mai jos la Utrenie.
• Stih : Din gura pruncilor şi a celorce sug, ai
săvârşit laudă.„ Şi se face binecuvântarea pâinilor.
Venit-a Mântuitorul astăzi în Fie numele Domnului binecuvântat...
cetate a Ierusalimului, să pli- De trei ori; şi Psalm:
nească Scriptura; şi toţi au luat Bine voiu cuvânta pre Domnul...
în mâini stâlpări de finic şi hai-
-
Apoi c2tirc din cuvântul Praznicului...
nele şi-au aşternut lui, cunos-
când că el este Dumnezeul no- ln Duminica Stâlpărilor
stru; căruia strigă heruvimii LA UTRENIE.
neîncetat: Osanna, celui dintru La Dumnezeu este Domnul... cântăm Troparul
înălţime, bine eşti cuvântat glasul 1-iu.
celce ai mulţimea îndurărilor,
milueşte-ne pre noi 1 nvierea cea de obşte mai
Stih : Doamne, Domnul nostru, cât este de înainte de patima ta în-
minunat numele tău în tot pământul.
credinţându ·o, pre Lazăr
Celce te porţi
pre heruvimi din morţi l-ai sculat,
şi eşti lăudat de serafimi, ai în- Hristoase Dumnezeule.
călecat pre mânz, Bunule ; şi Pentru aceasta şi noi ca pruncii
precum zice David, pruncii semnele biruinţii purtând, ţie,
te-au lăudat cu dumnezeească biruitorului morţi, strigăm: ·
· cuviinţă, iară Iudeii te-au hulit Osanna celui dintru înălţime, ~
,~ fărădelege. Şederea pre mânz bine eşti cuvântat, celce vii în-
însemna întoarcerea neamurilor tru numele Domnuluil
neînfrânate dela ne credinţă De doua ori.
la credinţă. Slavă ţie Hristoase, Slavă„. Şi acum.„ glasul al 4-lea :
· celce eşti singur milostiv şi Ingropându-ne împreună cu
iubitor de oameni. tine prin botez, Hristoase Dum-
Slavă.„ glasul al 6-lea. nezeul nostru, vieţii cei fără de
Astăzidarul Sfântului ,Duh moarte ne-am învrednicit cu în-
pre noi ne-a adunat şi toţi luând vierea ta. Şi cântând, strigăm:
crucea ta, zicem: bine eşti cu- Osanna celui dintru înălţime,
. vântat, celce vii întru numele bine eşti cuvântat, celce vii în-
· Domnului, Osanna, celui dintru tru numele Domnuluil
Apoi cetim obişnuitele Catisme, dupre obiceiu.
înălţimel Dapă întâia stihologie, sedealna glasul al 4-lea.
538 IN DUMINECA
========================
Podobia: Spăimântatu-s'a Iosif.
neamuri, că împăratul înge-
· şi
Curăţindu-ne sufletele, să lă rilor a încălecat acum pre mânz
udăm pre Hristos prin credinţă, şi merge, vrând să ucidă pre
v. •
cu ram uri înţelegătoare ca şi vraJmaşt pre cruce ca un pu-
~ pruncii, strigând cu glas mare . terinic. Pentru aceasta şi prun-
Stăpânului: bine eşti cuvântat, , cii cu stâlpări strigă cântare :
Mântuitorule, carele ai venit în slavă ţie, celuice ai venit birui-
lume să mântueşti pre Adam tor; slavă ţie, Hristoase Mân-
din blestemul cel dintâiu; du- tuitorule; slavă ţie, unuia Dum-
hovniceşte, făcându-te Ad am nezeului nostru, ce 1u ic e eşti
nou iubitorule de oameni; binecuvântat.
precum bine ai voit, Cuvinte,
celace ai rânduit toate spre fo- Şi cetire dintru acelai;; cuvânt.
Apoi Polieleul. Şi după Polieleu, sedealna
los, slavă ţie. glasul al 8-lea.
Slavrt.„ Şi acum„. alta sedealnr1, glasul al 4-lea. Podobia: Porunca cea cu taină.
Podobia: Arătatu-te-ai astăzi...
Celce şade pre scaun de ·
Pn~ Lazăr cel mort de patru heruvimi şi pre mânz a şezut
zile sculându-l din mormânt, pentru noi, şi apropiindu-se ,
Doamne, pre toţi i-ai învăţat să spre patima cea de bună voie,
strige ţie cu ramuri şi cu stâl- astăzi a auzit pre prunci stri-
pări: bine eşti cuvântat celce viil gând : Osanna l şi prt~ popoare ~
Cetire din tâlcuirea Evangheliei a sfântului zicând: Fiul lui David, grăbe
loan gurft de aur. şte-te de mântueşte pre ceice ,
Dup~t a doua stihologie, sedealna glasul al 4-lea. i-ai zidit, binecuvântate Iisuse;
Podobia: Spăimântatu-s'a Iosif... că pentru aceasta ai venit, ca
Pentru prietenul tău ai văr să cunoaştem slava ta.
sat lacrimi cu taină, Hristoase, Slavf1... ~i acum.„ aceia~.
şi ai sculat din morţi pre Lazăr
~i facem cetire pentru Praznic : Cuvântul
celce zăcea mort; spre carele pi1rintelui Andrei Criteanul.
ai arătat milostivire prin iubirea Apoi Antifonul cel dintâiu, al glasului al 4-Ica.
, de oameni. Iară mulţimea prun- Prochimen, glasul a 4-lea.
cilor înţelegând de venirea ta, Din gura pruncilor şi a celorce sug ai săvâr
' Mântuitorule, a ieşit astăzi ţi şit laudă.
nând stâlpări în mâini şi ţi-a

1
, fitih:
strigat: Osanna l bine eşti cu- Doamne,: Dumnezeul nostru, cât este de mi-
nunat numele tău, în tot pământul.
vântat, că ai venit să mântueşti
Toată suflarea ...
lumea.
Slavii .. ~i acum„. altit sedealnft glasul 1-iu. Evanghelia dela Matei.
Podobia: Piatra fiind pecetluită. Invierea lui Hristos văzând„. nu zicem:
Lăudaţi cu un glas popoare ci îndată Psalm 50.
~Jz~~~~~~~~~r.=-t"":.:-r-l~~~~~:;r-r.y~Y::J·~~.,.,,..,~
STÂLPĂRILOR 539
Apoi luând preotul cădelniţa, cădeşte în Astăzi

Hristos intră în ce-
chipul crucii ~i zice mg:i~iunea binecuvântări
sălciilor.
tatea Vitania, şezând pre mânz
Diaconul : Domnului să ne rugăm! şi deslgând dobitocia cea rea a
lară noi : Doamne milueşte ! păgânilor, carea era dedemult
, ,J~ oamne, Dumnezeul nos- înţelenită.
0 ~ tru, celce şezi pre heru- Şi acum.„ tot aceasta.
~ vimi, carele ai ridicat pu- Apoi Stih:

Milueşte-mă Dumnezeule dupre mare mila ta. ·
~ ferea ta şi ai trimis pre
~
.~·. unul născut Fiul tău, pre
Domnul nostru Iisus Hristos, să
Şi
Astăzi
Stihira, glasul al tHea.
Darul sfântului Duh ... I
~
~
mântuească lumea prin cruce şi
prin îngropare şi prin învierea
Cautri la Vecernie, stihira dintâiu.
Dupa aceasta
Mântueşte Dumnezeule poporul
rugăciunea:
tău. „
~
~ sa; carele venind în Ierusalim
~ spre patima cea de bună voie, Doamne milueşte. de 12 ori.
~ poporul celce şedea întru întu- ~i după Ecfonis, CANONUL. Irmosul de doua
ori şi troparele pre 12. Catavasie : Irmosul în
~ nerec şi în umbra morţii, luând amândouă stranele împreună. Compunerea lui
Cosma. Al căruia stihul de pre margini este
~~~ semnele învierii, adecă ramuri acesta:
de copaci şi stâlpări de finici, Osana, Hristoase, cel binecuvântat Dumnezeu.
1~."~
,~
mai nainte închipuind învierea,
l-au întâmpinat. Insuţi, Stăpâne,
1lţ rătatu-s' au ale adâncului iz-
~ şi pre noi cari dupre asemăna .: A voare, umejunii neîmpărtă
~ rea acelora, întru această zi mai „şi te şi s' au descoperit temeliile
~ nainte de prăznuire, ţinem în
• 1
„mării celei învăluite de vifor;

~1 mâini stâlpări şi ramuri de co- „că cu voia o ai certat pre dânsa
~ paci, păzeşte-ne şi ne întăreşte 1 „şi pre poporul cel ales l-ai mân-
~ Că precum acele popoare „tuit, celce-ti cântă cântare de
tffl şi pruncii au strigat ţie, Osanna 1 :1
·1 „biruinţă, Doamne".
~ aşa şi noi cu 1a u d e şi cu I
~'l cântări duhovniceşti, să ne în- Din gura pruncilor celor fără

vrednicim făcătoarei de vieată de răutate şi a sugătorilor lauda
Invierii cei de a treia zi. Intru robilor tăi ai plinit; ca să sfărîmi
Iisus Hristos, Domnul nostru ; pre vrăjmaşul, şi să răscumperi
cu carele împreună binecu- cu patima crucii cădere a lui
vântat eşti, cu prea sfântul şi Adam celui dedemult şi prin
bunul şi de vieată făcătorul lemn să-l înviezi pre el, pre cel
Duhul tău, acum şi pururea şi ce-ţi cântă cântare de biruinţă,
în vecii vecilor, Ămin. Doamne.
Biserica cuvioşilor laudă a-
şi când. sărută rraµt ivanghelia, ie împarte duce tie, Hristoase, celuice Io-
l
Egumenu1 stâlpări şi noi cântăm: Slavă ...
glasul a1 2-Iea. cueşti în Sion şi Israil se bucură „'
~
-:~:J~'<:.,~~j:~~~l"W~~~~~~~-~··
~~~L..!:
~~~~;~]
„ ~~~~~ !
. ;;.:ţ
{-;('· • " „ • ··:r,:;;·~~,:i'g:.'~~
..
„' ~\t..~~E!!ii];,
540 IN DUMINECA
de tine, Făcătorul său. Şi munţii, Şicetirea cuvântului.

adecă neamurile cele protiv- 1Jf'ristos, cel,ce vine arătat
nice, cu inimile împetrite, de Jill Dumnezeul nostru, veni-va
fata ta s' au veselit, cântând ţie, „şf-nu va zăbovi din muntele
. cântare de biruinţă, Doamne. 1„cel cu umbra deasă, din Fe-
Catavasie:
Arătatu-s'au ale adâncului...
„cioara carea a născut neispitită
Cântarea 3-a, Irmos: „de bărbat, precum a zis prooro-
· lî\,in piatra cea vârtoasă şi tare, „cul dedemult. Pentru aceasta
li ce a izvorît cu porunca ta, , „toţi strigăm: slavă puterii tale, .
„s' a adăpat poporul Israiltenilor; „Doamne 1"
· „iară piatra tu eşti Hristoase şi Să vestească veselie mare
„vieaţa, întru carea s'a întărit pentru mila ; dealurile şi toţi
„Biserica, strigând: Os an na! munţii şi lemnele dumbrăvilor
· „bine eşti cuvântat, celce vii 1" să salte; lăudaţi neamurile pre
Pre Lazăr cel mort de patru Hristos şi toate popoarele slă
zile, cutremurându-se iadul, l-a vindu-l strigaţi lui: slavă puterii
liberat din morţi cu porunca ta; tale, Doamne 1
că tu eşti, Hristoase, învierea şi
Domnul, celce împărăţeşte
vieaţa; întru carele s'a întărit
veacurile, cu tărie îmbrăcat va
Biserica strigând: Osanna ! bi- veni; a acestuia podoaba fru-
museţii şi a măririi neasemănată
necuvântat eşti, celce vii.
este în Sion. Pentru aceasta toţi
Cântaţi popoare cu dumne-
s t r i g ă m: slavă puterii tale,
zeeasca cuviinţă în Sion şi daţi Doamne!
rugăciune lui Hristos în Ieru-
Celce a măsurat cerul cu pal-
salim, că însuş vine în slavă cu ma şi pământul cu mâna, Dom-
putere; întru carele s' a întărit nul, a venit; că a ales Sionul, a ~
Biserica strigând: Osanna 1 bi- locui şi a împărăţi într'însul; şi a
. necuvântat eşti, celce vii. iubi pre poporul celce strigă cu
Catavasia:
Din piatra cea vârtoasă.„ credinţă : slavă puterii tale,
lpacoi, glasul al 6-lea. Doamne!
Catavasia:
CU stâlpări lăudându-l mai Hristos, cel ce vine arătat...
înainte, cu lemne mai pre urmă Cântarea 5-a Irmos.
au prins nemulţumitorii jidovi 1
Dre muntele Sionului sue-te,
pre Hristos Dumnezeu; iară noi Jr celace bine vesteşti şi pro-
cu credinţă neschimbată puru- „poveduiţi Ierusalimului; înal-
rea cinstindu-l, ca pre un făcă- „ţă-ti glasul cu tărie; preaslăvite
tor de bine, totdeauna strigăm „s' au grăit de tine cetatea lui ·
lui: bine eşti, cuvântat celce ai „Dumnezeu; pace spre Israil şi
venit să chemi pre Adam. „mântuire neamurilor".
~~@~~?&~
STÂLPĂRILOR 541
Dumnezeu, celce şeade întru tinerii ceice strigau ţie: bine-

cele de sus pre heruvimi şi pri- cuvântat eşti, celce vii să chemi
veşte spre cele smerite, însuşi va pre Adaml
veni întru slavă cu putere şi se Icos:
vor umplea toate de dumne- De vreme ce ai legat iadul,
zeească lauda lui. Pace spre Nemuritorule şi moartea ai o-
lsrail şi mântuire neamurilor. morît şi lume o ai înviat, pentru
S ioane, munte sfânt al lui aceasta cu stâlpări te-au lăudat
· Dumnezeu şi lerusalime, ridi- pruncii, Hristoase, ca pre un
că-ţi ochii tăi împrejur şi vezi biruitor, strigându-ţi astăzi:
fiii tăi adunaţi întru tine; că Osanna, Fiul lui David 1 Că nu
iată, au venit de departe să se se vor mai junghia, a zis, pruncii ~
închine împăratului tău. Pace pentru pruncul Mariei; ci pen-
· spre Israil şi mântuire neamu- tru toţi pruncii şi bătrânii tu
rilor. însuţi te răstigneşti. Nu se va
Catavasie, Irmosul:
Pre muntele Sionului... mai porni asupra noastră sabie,
Cântarea 6-a Irmos: că coasta ta se va împunge cu
S~.
trigat-au cu veselie sufletele
drepţilor: acum lumii aşeză
. „mânt nou să rândueşte şi cu
suliţa. Pentru aceasta bucurân-
du-ne, zicem: binecuvântat eşti,
celce vii să chemi pre Adam.
„stropirea dumnezeescului sân-
„ge, să se înoească poporul". SINACSAR
P rimeşte Israile împărăţia lui LA DUMINICA STÂLPĂRILOR.
Dumnezeu şi celace umblă în- STIHOHI:
tru întunerec, să vadă lumină Şezut-ai pre asin, celce a întins cerul cu
mare, şi cu stropirea dumne- cuvântul;
zeescului sânge să se înoească Vrând să ridice din cădere pre omul, celce a
spurcat pământul.
poporul.
L iberează, desleagă-ţi Sioane ntru această zi, prăznuim sărbă-
p re fenaţii
s
tăi şi-i scoate din toarea cea prea strălucită şi prea
luminată a Stâlpărilor, pentru o
groapa Cea fără de apă a necu- pricină ca aceasta: După învierea
noştinţii ·, şi CU stropirea dum- lui Lazăr din morţi, văzând mulţi
ceiace se făcuse, au crezut în Hri- ~
nezeescului sânge, Să se Înno- stos. Pe de altă parte, în adunarea lu-
.., 1 deilor, se hotărâse să fie ucis şi Hristos
easca poporu · şi Lazăr. Iisus însă a fugit dând loc de încă-
Catavasie, Irmosul : pere răutăţii. Şi aşa mai înainte cu şase zile
Strigat-au„. de Paşti, venit-a Iisus în Vitania, unde era •
Condac, glasul al 6-lea. Lazăr celce murise; şi acolo făcându-se ospăţ,
a mâncat cu dânsul şi Lazăr; iară sora lui,
Pre scaun în cer şi pre mânz Maria, a turnat mir pre picioarele lui Hristos.
Pre Pa" ma" nt fiind purtat, Hn·_ Şi a doua zi Domnul a trimis ucenicii săi, să
aducă asina şi mânzul. Şi celce are scaun
stoase Dumnezeule, laudă dela cerul a intrat în Ierusalim, şezând pre mânz.
Iară pruncii evreeşti şi evreii ş'au aşternut
îngeri ai primit Şi Cântare de1a \I 1
Î:Uaintea lui hainele lor; Şi Uliii tăiau 1tâlpări .
l.::~„~.~~~~~.Jt~~~~~
IN DUMINECA
de finic ; iar alţii le ţineau în mâini şi mer- Cu stâlpări de finic şi cu ra-

gând înainte strigau lui : Osanna ! fiul lui Da-
vid, bine este cuvântat, celce vine întru nu- m uri, Hristoase, te-a lăudat
mele Domnului, împăratul lui Israil ! Şi aceasta
s'a făcut, îndemnând Duhul cel sfânt limbile mulţimea şi a strigat: bine eşti
acelora spre slava şi lauda lui Hristos. Şi prin cuvântat împăratul veacurilor,
stâlpările de finic se arăta biruinţa lui Hristos
asupra morţii. Că era obiceiu de se încununau 1
cel ce vii; prea lăudate Doamne,
biruitorii cu cununi şi se petreceau în urma i
Dumnezeul părinţilor, bine eşti
unor lupte sau răsboaie cu stâlpări de lemne
pururea verzi. Iară în pildă, mânzul închipuia cuvântat.
pre noi poporul cel din păgâni, pre carele a Catavasia:
şezut Hristos şi s'a odihnit şi s'a numit biruitor
şi împărat a tot pământul. Despre acest praznic
Celce ai mântuit...
zice proorocul Zaharia : bucură-te foarte, fata Ctîntnrea 8-a, Irmol'! :
Sionului. Iată, împăratul tău vine la tine blând l\lfeseleşte-te, Ierusalime, prăz-
şi şezând pre asină şi pre mânzul asinei. Ase-
menea şi David pentru prunci: din gura prun-
cilor şi a celorce sug, ai plinit laudă. Şi in-
11 nuiti ceice iubiţi Sionul; că
trând Hristos s'a cutremurat tot Ierusalimul. „a venit Domnul puterilor, celce
Iară gloatele fiind îndemnate de arhierei spre „împărăţeşte vecii; să se teamă
răzbunare, căutau să-l ucidă. Dar el s'a tăi
nuit ascunzându-se; şi arătându-se apoi cu „tot pământul de faţa lui şi să
pilde le grăia lor. Cu milostivirea ta cea ne-
grăită, Hristoase, Dumnezeul nostru, fă-ne pre
„strige: „toate lucrurile lăudaţi
noi biruitori patimilor celor necuvântătoare şi „pre Domnul".
ne tnvredniceşte să vedem şi biruinţa ta cea
luminată asupra morţii şi învierea cea lumi- Pre mânz tânăr încălecând
nătă şi de vieaţă purtătoare şi ne milueşte
pre noi. împăratul tău Sioane, Hristos,
Cântarea 7-a. Irmos: a venit ca să strice înşelăciunea
ff' elce ai mântuit în foe pre ti- idolilor cea„ nPcuvântătoare
'>J .
şi
\J; nerii lui A vraam şi ai ucis sa opreasca pornirea cea neo-
prită a tuturor neamurilor; ca
„pre Haldei, cari fără dreptate
toţi să cânte: toate lucrurile
„vânau pre cei drepţi; prea lău-
lăudaţi pre Domnul şi-l prea
. „date Doamne, Dumnezeul
„părinţilor bine eşti cuvântat.
Dumnezeul tău, Hristos, a
Ingenuchind popoarele şi cu împărătit în veci, bucură-te
ucenicii bucurându-se cu stâl- ,: foarte Sioane. Acesta precum
pări au strigat ţie: Osanna fiul scrie, blândşimântuind,Mântu·
lui David! prea lăudate Doamne, itorul nostru cel drept a venit pre
Dumnezeul părinţilor, bine eşti , mânz, ca să piardă sălbăticia
cuvântat. cea dobitocească a vrăjmaşilor,
Mulţimea cea fără de răutate, ., cari nu strigă: toate lucrurile
firea carea încă era pruncească, , lăudaţi pre Domnul şi-l prea
cu dumnezeească cuviinţă te-a înălţaţi întru toţi vecii.
lăudat pre tine, împărate al lui ), Se lipseşte de dumnezeeşti
Israil şi al îngerilor; prea lăudate , locaşuri, adunarea cea călcă
Doamne, Dumnezeul părinţilor, ' toare de lege acelor neplecaţi,
bine eşti cuvântat. de vreme ce casa cea de rugă- ~1
~--~,Cil'!
~~~~~~fl~~~~„~~~~~~~~l.0~1
543
ciune a lui Dumnezeu, o a făcut adevărat, să mântuească pre

peşteră tâlharilor, lepădând din ceice strigă: binecuvântat este
inimă pre Mântuitorul, căruia celce vine în numele Domnului,
cântăm: Toate lucrurile lăudaţi ' Mântuitorului nostru.
pre Domnul, şi-l prea înălţaţi Catavasie:
întru toţi vecii. Dumnezeu este Domnul...
Lt1minftnd1t nu :1.icem; ei îndaht
Catavasie:
Sfânt eate Domnul Dumnezeul nostru.„
Veseleşte-te lerusalime ... De trei ori.
Cânttu-t'l:t fl-a. lrrnmml:
D.umnezeu este Domnul

LA LĂUDĂHI.
şi s' a Punem stihirile pe 6 şi cântlim patru stilJÎl'Î
arătat nouă; tocmiţi prăz- idiomele. n~peţincl doua, glasul al 4-lea.
„nuire şi bucurându-ne, veniţi M ultimea poporului, Doamne,
„să mărim pre Hristos cu ra- aşternea pre cale hainele sale şi
1
„muri şi cu stâlpări şi cu cân- alţii tăiau ramuri din copaci şi

„tări strigând: bine este cule ţineau; iară ceice mergeau
„vântat celce vine î n t r u nu- , înainte şi ceice urmau, strigau,
„mele Domnului, Mântuitorului . zicând: Osanna, fiul lui David!
„nostru". Bine eşti cuvântat, celce ai ve-
!
p ăgâni, pentru ce v' aţi în tă- ;' nit şi iarăş vii întru nume 1e
râtat, cărturari şi preoţi, pentru Domnului. l)e douit m·i.
ce aţi cugetat cele deşarte, zi- V rând tu, Doamne, să intri în
când: cine este acesta? căruia sfânta cetate, stâlpări de copaci
pruncii cu ramuri şi cu stâlpări popoarele ţineau, lăudându ...te
şi cu cântări strigă: binecuvân- pre tine. Stăpânul tuturor şi vă- \
1
tat este celce vine întru numele zându-te şezând pre mânz, te
DomnuluiMântuitoruluinostru. priviau ca şicumaififostpre he-
A cesta, este Dumnezeul nos- ruvimi. Pentru aceea strig au
1
tru, căruia nimenea nu este ase- aşa: Osanna, celui dintru înăl
menea aflând toată calea cea ţime ! Bine eşti cuvântat celce
dreaptă, o a dat lui Israil celui ai venit şi iarăş vii întru nu-
iubit; iară după aceea arătându- mele Domnului. De douri ori.
se, cu oamenii a vieţuit. Binecu- I eşiţi neamuri, ieşiţi popoare
vântat este celce vine în numele şi vedeţi astăzi pre Impăratul
Domnului, Mântuit or u 1u i ceresc, pre mânz de rând ca
nostru. pre un s c a u n prea înalt in-
p entruce aţi pus sminteală trând în Ierusalim. O 1 ne am
neascultătorilor aproape de ca- jidovesc necredincios şi des-
lea noastră? Picioarele voastre frânat, vino de vezi pre celce
sunt grabnice a vărsa sângele l-a văzut Isaia venind cu trup
Stăpânului; ci se va scula cu pentru noi, cum îşi logodeşte
-~
~?;,:.i';tt,.IJ~1 ,.;;
i[._x:J•Î.>:id-:11:~~·~~==:loUl.....:2:i....s::l.O
544 IN DUMINECA
ca pre o mireasă curată pre noul pre dânşii, zicând: mergeţi în

. Sion şi leapădă adunarea cea satul cel dinainte şi veţi afla un
osândită. Şi ca la o nuntă ne- om ducând un vas de lut cu apă;
stricată şi nespurcată, au alergat să mergeţi după dânsul şi stă
. prunci nespurcaţi şi fără de rău pânului casei să-i ziceţi: lnvă
tate, lăudând. Cu cari împreună ţătorul zice: la tine voiu să fac
şi noi cântând cântarea cea în- paştile cu ucenicii mei.
gerească, să strigăm: Osanna, DOCSOLOGIA MARE şi Tropantl.
ce 1u i dintru înălţime, celuice Invierea cea de obşte ...
are mare milă l Ecteniile şi Apolisul. Apoi Ceas 1, Invăţătură

pentru credinţa i-;i Apolisul deplin.
Invierea cea de obşte mai
nainte de patima ta cea de bună
voie arătând-o spre încredin-
ţarea tuturor, Hristoase Dum- LA LITURGHIE
nezeule, pre Lazăr cel mort de ANTIFONUL dintâiu, glasul al 2-lea.
patru zile în Vitania, l-ai înviat Iubit-am că va auzi Domnul glasul rugăciunii
cu puterea ta cea tare. Orbilor mele.
vedere le-ai dăruit, Mântuito- Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumne-
zeu, Mântuitorule, mântueşte-ne pre noi.
rule, ca un dătător de lumină,
· şi în sfânta cetate ai intrat cu I Stih 2:
ucenicii tăi, şezând pre mânzul 1 1

Cft a plecat urechea sa mie şi în toate zilele
vieţii mele il voiu chema.
asinei, ca şi cum te-ai fi purtat pre \ Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu ..
heruvimi, plinind propovedui- I Stih 3:
rea proorocilor; şi pruncii evre- Cuprinsu-m'au durerile morţii; primejdiile ia-
eşti cu ramuri şi cu stâlpări te-au dului m'au aflat.
întâmpinat. Pentru aceasta şi Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu„.
noi ţiind ramuri de mas 1i n şi Stih 4:
stâlpări de finic, cu mulţumită Necaz 1;11 durere am aflat şi numele Domnului
· strigăm ţie: Osanna, celui din- am chemat.
tru înălţime, bine eşti cuvântat Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu„.
cel ce vii întru numele Dom- Slavă ...
nului 1 Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu„.

Şi acum.„
Slavă ... Şi acum ... glasul al 6-lea. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu.„
Mai nainte de Paşti cu şase
zile venit-a Iisus în Vitania şi ANTIFON al doilea.
s'au apropiat către dânsul uce- Crezut-am, pentru aceea am grăit şi eu m'am
nicii lui, zicându-i: Doamne, smerit foarte.
unde vrei s~ gătim ţie să mă Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dumnezeu, celce
ai şezut pre mânzul asinei, pre cei ce-ţi cân-
nânci paştile? Iar el i-a trimis tăm ţie Aliluia.
~~~~~~~~~·~-~~'u,~~~~
STÂLPĂRILOR 545
Stih 2: Zicft toţi ceice se tem de Domnul, că este

Ce voiu răsplăti Domnului pentru toate care hun, că în veac este mila lui.
a dat mie? Invierea cea de obşte ...
Mântueşte-nepre noi Fiul lui Dumnezeu.„ EŞIRE.

Stih 3:
Bine este cuvântat, celce vine
Paharul mântuirii voiu lua şi numele Dom-
nului voiu chema. întru numele Domnului; bine-
Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dumnezeu ... cuvântat-am pre voi din casa
Stih 4: Domnului. Dumnezeu este
Rugăciunile mele Domnului voiu da, înaintea Domnul şi s' a arătat nouă.
a tot poporu~ui lui.
Troparul.
Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dumnezeu ... Invierea cea de obşte ...
Slttvă ...
Slavă,
glasul al 4-lea.
Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dumnezeu ... Ingropându-ne prin botez ...
Şi acum ...
Şi acum. Condac, glasul al G-lea
Unule născut, Fiule ... Pre scaun în ceruri....
Sfinte DlPiBh~zeule„.
ANTIFON al treilea, glasul 1-iu.
Mărturisiţi-vr1
Domnului că este bun, că. în Prochimenul Apostolului. Apostol din epi-
veac este mila lui. stola către Filipeni. Evanghela dela Ioan. Şi
se face liturghia sfântului Ioan Gură-de-Aur
Troparul.
CHINONICUL.
I nvierea cea de obşte mai Bine este cuvântat celce vine întru numele
Domnului. Dumnezeu este Domnul şi s'a arătat
nainte de patima ta încredin- nouă.
ţându-o, pre Lazăr din morţi La masă mâncăm peşte şi bem vin, mulţumin
l-ai sculat, Hristoase Dumne- lui Dumnezeu.
zeule. Pentru aceasta şi noi ca
pruncii semnele biruinţii pur-
tând, ţie, Biruitorului morţii, De se va întAmpla Buna-Vestire in Duminica
StAlpărilor, să se caute Tipic la sfârşitul cărţi.
strigăm: Osanna, celui dintru ..,\,J\,,,..A„./'>;l\c/\,.J\,-v\,.../\_-...-:;,_.,..J\••J~..J\,.Jv.J\,„J\,..J._.;\,.Jl.,..J\,„../\,.J\..... /'>;J\cfrAcApA;.J\c/''·'"'/\...f\ ,<\cAo<\ol'x
înălţime! Bine eşti cuvânt a t, ~~~~~~~~~~~~~~~~aa
celce vii întru numele Dom-
nului. In Dumineca Stâlpărilor
Stih 2: SEARA
Zicri dar casa lui Israil, că este bun, că in La Doamne strigat-am, punem stihirile pre 6
veac este mila lui şi cântăm trei idiomele, repeţindu-le,
Invierea cea de obşte ... ucn~f~ aşp-if~ veseleşte,

Stih 3: cetatea Sionului; împo-
Zică dar casa lui Aaron, că este bun, ci\ în dobeşte-te şi te bucură
veac este mila lui. biserica lui Dumnezeu.
Invierea cea de obşte„. Că iată împăratul tău a
Stih 4: it întru dreptate şezând pre
~~~tt~!JM.t-~~~
TRIODUL 85
fllllfl!§)fiLi!filfffRMiWifHl&ltfM!~B~~~JlE.t?~~
.· 546 IN DUMINECA .
mânz, lăudându-se de prunci. nezeesc praznic, trecând la altă '

' Osanna, celui dintru înălţime! serbare dumnezeească, la cin-
Bine eşti cuvântat, celce ai mul- stite patimile lui Hristos, la taina ,
ţime de îndurări, milueşte-ne cea de mântuire, să a 1erg ă m
credincioşii; şi să-l vedem su-
1
pre noi.
v enit-a Mântuitorul astăzi în :: ferind patimă de bună voie
pentru noi. Şi mulţumindu-i,
cetate a Ierusalimului, să pli- să-i cântăm cântare cuvioasă,
I
nească scriptura; şi toţi au luat · strigând: Izvorule al milostivirii

1
. în mâini stâlpări şi hainele lor şi limanul mântuirii, Doamne,

le-au aşternut lui, cunoscând că . slavă ţie.
· însuş este Dumnezeul nostru.
Căruia strigă heruvimii neîn-
cetat: Osanna, celui dintru înăl Stih : Cântaţi Domnului cântare nouă, lauda
lui în biserica cuvioşilor.
ţime. Bine eşti cuvântat celace
~ ai mulţime de îndurări, milue- Glasul al H-lea.
şte-ne pre noi. I nfricoşat lucru este a cădea ~
în mâinile Dumnezeului celui
C elace te porţi pre heruvimi viu; că acesta este judecătorul
şi eşti lăudat de serafimi, ai în-
11
cugetelor şi gândurilor inimii.

călecat pre mânz, bunule; şi pre- Nimenea să nu intre ispitind
cum zice David, pruncii te lău credinţa cea fără prihană. Ci cu
dau cu dumnezeească cuviinţă, blândeţe şi cu frică să ne apro- ~
iară jidovii te huliau fărădelege. piem de Hristos, ca să luăm
Şederea pre mânz însemna în- . milă şi să aflăm dar în vreme
toarcerea păgânilor neînfrânaţi de ajutor.
· dela necredinţă la credinţă. Stih : Văzut-au toate marginile pământului
1
Slavă ţie, Hristoase, unul cel mântuirea Dumnezeului nostru.

mult milostiv şi iubitor de oa- 1
1
Glasul al i-lea
· meni.
Adunare vicleană şi desfrâ-
Slavă:
nată, care n' ai păzit credinţa
Bucură-te şi te veseleşte, cetate.
bărbatului tău, pentru ce ţii
Şi acum ...
diata căreia n'ai fost moşteni
1
Celce te porţi pre heruvimi...

toare? Pentru ce te lauzi în Ta-
Vezi-le mai sus.
tăl, lepădându-te de Fiul? Pre
Eşire. Prochimenul ·obişnuit: 1
prooroci cari au propoveduit

•
Iată acum binecuvântaţi...

pre Fiul, nu i-ai primit; cel puţin
LA STIH OA VNĂ.
ruşinează-te de feciorii tăi, cari
Stihiri idiomele, glasul al 2-lea.
strigă: Osanna, Fiului lui David 1
Dela stâlpările de finic şi dela Bine cuvântat este celce vine
acele ramuri ca dela un dum- 1
întru numele Domnului.
•
r:-~~~W~~d~&2If~~-·.·. . . ...1._,
. :.i STÂLPĂRILOR 547
Slava ... glasul al 2-lea: uscăm ca şi acela atuncea; carele

Dela stâlpările de finic„. mai nai n te însemna sinagoga,
Şi acum.„ glasul al 3-lea: ceeace se acoperia cu frunze.
Infricoşat lucru este a cădea.„
Inchipuirea Stăpânului în-
Vezi-le mai sus.
semnând mai nainte Iosif, a fost
Acum slobozeşte pre robul tău ...
băgat în groapă şi vândut de
Sfinte Dumnezeule„.
fraţii lui; toate le-a răbdat pu-
După Tatăl nostru„. troparul : Născătoare de
Dumnezeu„. şi obişnuitele metanii. rurea lăudatul cu adevărat, spre
închipuirea lui Hristos.
Ferindu-ne, fraţilor, de ne-
In ştiinţă să fie: rodirea smochinului, să înţele
Născătoare de Dumnezeu„. gem pilda, ca să nu ne uscăm ·
Se cântă în toate Duminecile sfântului post, ca şi acela atuncea, când în-
seara cu cântare dulce; asemenea şi întru torcându-se iubitorul de oa-
aceasta. Iar în celelalte zile ale săptămânii
• cei mari se ceteşte. meni, a venit la dânsul flămând.
Mergând Iisus, să pătimească
DUMINICĂ SEARA de bună voie pentru lume, s' a
dus împreună cu ucenicii săi în
La Dupăcinare cântăm: TRICÂNTAREA lui
Andrei Criteanul. Irmosul de două ori şi Tro- cetatea Ierusalimului, spre cea
parele câte sunt; şi pre urmă Irmosul întru
amândouă stranele împreună. Tot aşa facem
de bună voe patimă, la care ave-
şi în celelalte seri ale săptămânii celei mari, nit ca să o pătimească.
la Dupăcinare.
,,;i Cântarea 1, glasul al 8-lea, Irmos :
Lipindu-ne de Domnul, ca-
rele se sârgueşte să pătimească
eluice a sfărâmat răsboa toate, să fim gata spre scuipare, ·
„iele cu braţul său şi a spre ocară şi spre batjocură;
· „trecut pre Israil prin ca împreună să ne preaslăvim,
„Marea Roşie, să-i cân- credincioşilor, cu prea curatele
„tăm lui ca Mântuito- lui patimi.
„rului nostru Dumnezeu, că s' a
„preaslăvit". Cu patimile sale vindecă pa-
timile, celce a pătimit pentru
Să urmăm credincioşilor cu- noi; că voind a pătimit, în firea
răţiei lui Iosif, ce I u ic e a cin- W
omeneasca cca asemenea noua,
V
stit cu conştiin tă firea ome- toate patimi 1e sale cele făcă

nească cea cuvântătoare, vie- toare de vieaţă; ca să ne mân-
, ţuind cu tot fel ul de pază prin tuim noi.
fapta bitnă cea lucrătoare. Slavă„. a Treimii.
Ne 1u c rare a bunătăţilor s' a Pre trei fără de început slă-
asemănat smochinului; deci, să vesc, trei sfinte ni laud, trei
ne ferim de aceast~, ca să nu ne feţe împreună vecuit o are
~~™~@f~~~~™™~~~~~~~
548 IN DUMINECA
într' ofiinţă propoveduesc că în Mântuitorul meu, ai flămânzit ~

Tatăl şi în Fiul şi în Duhul Sfânt, de bună voie, poftind mântui-
un Dumnezeu se preaslăveşte. rea tuturor; că de aceasta ai
Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu. flămânzit, adecă de întoarcerea '
Toiagul lui Moisi şi toiagul la tine a celor ce au greşit.
lui Aaron au avut prefacere mi- S trămoşul gustând din lemn,
nunată şi rândueală mai 'pre sus dacă s' a cunoscut că este gol
de minte; iară pântecele tău, şi ruşinat, luând frunze de smo-
. Născătoare de Dumnezeu, naş chin s'a încins că mai nainte a
tere nouă a odrăslit. însemnat adunarea, cea carea
Sedealna, glasul al 4-lea. s'a desgolit de Hristos.
Podobia: Arătatu-te-ai astăzi...
Găteşte-te, suflete, mai nainte
Să nu te ajungă, suflete, vina de ieşire, grijeşte-te spre vieaţa
smochinului, ci te nevoeşte să cea de acolo şi te nevoeşte a
rodeşti roduri bune din braz-
pătimi, a muri şi a te răstigni
dele inimii, aducându-le lui împreună cu Hristos, celce se
Hristos, făcătorului tău, întru 1
nevoeşte a pătimi pentru tine,
pocăinţă.
ca să te preaslăvească.
Cântarea a 8~a, Irmos ;
ire Domnul, celce s'a prea- Cum nu se va înfricoşa mor-
P slăvit în muntele cel sfânt,
· „şi în rug a arătat lui Moisi
tea, Mântuitorul meu? Cum nu
se va teme iadul, întâmpinân-
„taina pururea Fecioarei, prin du-te pre tine, celce te gră
„foc, lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi beşti spre patimă de bună voie
· „întru toţi vecii". şi văzându-te pre tine, cel drept,
că ai venit să pătimeşti pentru
Cu curăţie împodobindu-ne cei nedrepţi?
vieaţa şi cu înţelepciune păzind
credinţa, să agonisim obiceiu- Văzând învierea lui Lazăr: ji-
rile dreptăţii. Ca urmând lui dovii, preoţii, leviţii şi din pizmă
, Hristos vitejeşte, să ne răstignim făcând jurământ, au dat pre
împreună cu dânsul. Hristos lui Pilat cu vicleşug de
.Altă Evă aflând pre egip- vindere spre moarte .
~ teanca, patriahul Iosif, nu s' a
Mieluşeaua ta, slujitoarea şi
furat cu mintea spre lucrarea
~· cea necuvioasă; ci a stătut ca Fecioara văzându-te pre tine,
păstorul cel bun, mergând spre
· un diamant, neînvins de poftele
patimă şi puindu-ţi sufletul pen-
. păcatului.
tru noi, cu milostivire, ca o
T recând prin căile lumeşti, Maică, s'a tânguit pentru tine.
STÂLPĂRILOR 549
Binecuvântăm pre Tatăl... • moştenit blestemul, ca şi smo- ·

Ca pre o unime în fiinţă te chinul.
laud, ca pre o Treime în feţe te Flămânzit-a de mântuirea
cinstesc, Părinte, Fiule şi prea omenească Hristos, Dumnezeul
Sfinte Duhule; stăpânia cea fără meu, el, carele este pâinea vieţii.
început a împărăţiei tale o slă- Pentru aceasta venind la smo-
vesc tn veci.
A •
chin, adecă la sinagoga cea ne-

Şi acum„. a Niscatoarei de Duumezeu. roditoare, care era acoperită cu
R oagă-se ţie Născătoarea de frunzele legii, dacă o a văzut, o
Dumnezeu, roagă-se adunarea a blestemat.
apostolilor, să dărueşti lumii N erodirea legii o a blestemat
tale pacea ta şi îndurările tale ca pre ceeace a odrăslit frunze,
să ni le hărăzeşti nouă din des- adecă : înţelegerea umbroasă a
tul, întru toţi vecii. Scripturii, carea roduri de fapte
Irmosul: bune n'a avut, pentru fărădele
Pre Domnul, celce s'a preaslăvit...

Cântarea 9, Irmos.
e\ treină este maicilor fecio-
gea lor: lară pre noi pre toţi fiii
daru 1u i, binecuvintează-ne,
Mântuitorule.
Toiagul lui Moisi oarecând r!~
i
~:;1
~
v) „ria, şi fecioarelor streină s' a schimbat în şarpe şi toiagul fa
· ,;este naşterea de prunci; iar lui A.aron a înverzit şi cel ne- ~
„întru tine, Născătoare de Dum- roditor şi uscat a odrăslit frunze; ~
„nezeu, amândouă s' au rânduit. iar adunarea cea călcătoare de
„Pentru aceasta toate seminţiile lege s'a prefăcut în smochin
„pământului, 'pre tine, neînce- neroditor.
. „tat te slăvim".
G ăteşte-ţi, ludee, preoţii tăi; ~
S treină este celor necredin- rândueşte-ţi mâinile spre uci-
. cioşi curăţia şi departe dela cei derea lui Dumnezeu; că iată, a
credincioşi fărădelegea; i a r ă venit blând şi lin spre patimă,
marele Iosif s' a ferit de păcat celace este mielul şi păstorul ·
. şi s' a făcut chip curăţiei şi ase- nostru, Hristos, împăratul lui
mănare cu adevărat lui Hristos. lsrail.
Primeşte, Iudee, pre împă
Streină este celor fărădelege ratul că iată, vine la patimă de
buna legiuire şi depărtată dela bună voie, ca să pătimească şi „
necredincioşi cu no ş fin ţ a de să mântuească pre ceice strigă ·~
Dumnezeu; jidovii acestea le-au neîncetat: binecuvântat e st e Î~
lepădat 'pentru fără de 1e g e. celce vine să mântuească cu ~.-'
1: Pentru aceasta ei sin g u r i au crucea toată lumea. ~1
k~±J~~~~.&iil!i~fJ~fS'~1f~1>&~~-. ·. : . ' .· ·.
r;..,,;
. ~~ . -:~J"l!f1i~v:r;qir+~
::~~~b~~~,,,'.:,,~J!.6
,," • ,," .~ . . ~. . ·, ' , „ ':,,~~~~q~g:4trH?~
-~
550 IN DUMINECA STĂLPĂRILOR ~
Intors-a, Iude e, sărbătorile pre Născătoarea de Dumnezeu; ~

tale Stăpânul întru plângere du- pentru rugăciunile ei şi ale apos- ~
pre proorocie; că te-ai arătat
ucigătoare lui Dumnezeu, ce-
luice a întors oarecând piatra
tolilor tăi, fă-ne pre noi părtaşi
bunătăţilor tale, stăpâne, şi ne ~
învredniceşte luminii învierii 1~·
1
cea vârtoasă în izvoare de ape tale. ,
şi în bălţi, precum cântă David. Şi iarăş Irmosul.
Slavă.„ a Treimii. Şi celelalte după obiceiu şi Apolisul.
~
~'
f!t;
Strein lucru este celor fără
delege a te slăvi pre tine, fiinţa 1
cea fără început, pre Tatăl şi Cade-se a şti:

pre Fiul şi pre sfântul Duh, Stă
Că întru această sfântă mare săptămână nu-
pânia a toate cea nezidită, prin mai odată cetim Psaltirea, punând la Utrenie
:.' carea s' a întemeiat toată lumea Catisme trei şi la ceasurile al treilea şi al şa-
selea, câte două şi se sfârşeşte Miercuri.
cu voinţa puterii tale cei dum- In Sâmbăta cea mare se cântă :
nezeeşti.
Fericiţi cei fără prihană. „
Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu.
Iară la Vecernie se ceteşte după obiceiu:
Aducem ţie spre rugăciune Către Domnul, când m'am necăjit am strigat
ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI LUNI
LA U T·R
ii. E NI E
După cei şase psalmi, cântăm: Aliluia, pe glasul al 8-lea, cu glas mare şi cântare dulce
Şi apoi cântăm tot aşa troparul ce urmează:
11 ,;,~ată,
mirele vine în miezul Podobia: Mormântul tău ...
~ ~ nopţii şi f e ri c i t ă este cinstitele patimi au răsărit

.e~ i'~ sluga pre care va afla pri- lumii întru această zi, ca nişte
veghind ; iară nevrednic este lumini de mântuire, că Hristos
iarăş pre carele va afla lenevin- merge să pătimească din bună
du-se. Vezi dar, suflete al meu, tatea sa. Celce cuprinde toate
cu somnul să nu te îngreuezi, cu palma, primeşte a se răstigni
ca să nu te dai morţii şi afară pre lemn, ca să mântuească
de împărăţie să te încui; ci te pre om.
deşteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Slavă ... Şi acum ... tot aceasta.
Sf â n t eşti D u m n e z e u 1e Dupr1 a doua stihologie, Sedealna glasul 1-iu.
pentru rugăciunile Născătoarei Podobia: Mormântul tău ...
de Dumnezeu, milueşte-ne pre Judecătorule cel nevăzut,

noi. De trei ori. cum te-ai văzut cu trup şi mergi
Dupii aceasta obişnuitele stihologii, cu metanH să te ucizi de oameni fărădelege,
După întâia siihologie, Sedealna
glasul 1-iu. judecând judecata noastră cu ~'I
~-'..!
<~~~f.Jf.\i~~;1%\l~~'flk.~~~~~~~~~~~~~J~~r
m -~~~YY:----r.j·--cv-~.~-~·-);lcf'.'
~· - V ţ. ~"' "''~"'ii'„~".,.f"f·"l.!.,1
.<MJ:~~~~~:;;;.c:.....u:i'~~ ~
;
' ;.# :'~~l"Qrd

552 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI
patima tal Pentru aceasta laudă, Aceasta se zice

mosul
toată săptămâna şi apoi, Ir-
într-amândouă stranele împreunlt.
măreţie şi slavă înălţând stăpâ
Cântarea 1, glasu] al 2-lea. Irmos:
nirii tale, Cuvinte, cu un glas
celuice marea cea neumblată ~
le aducem ţie.
Slavă.„ Şi acum.„ tot aceasta.
C şi cu valuri cu dumneze-
„easca porunca sa o a uscat, şi
După a treia stihologie, Sedealna, glasul
al 8-lea. „a trece pedestru printr'însa,
Podobia : Pre înţelepciunea şi cuvântul... „pre poporu 1 Israiltenesc l-a
„povăţuit; Domnului să-i cân-
Z iua aceasta luminat aduce „tăm, că cu slavă s'a preaslăvit".
începuturile patimilor Domnu-
lui; veniţi dar, iubitorilor de Negrăită smerenia cuvântului
· · prăznuire, să-l întâmpinăm cu lui Dumnezeu, cum că, Hristos
. cântări. Că Ziditorul merge să însuş este Dumnezeu şi om;
ia răstignire, întrebări şi bătăi, Dumnezeu, nu răpire a fi so- ~
~ judecându-se de Pilat. Şi încă cotindu-se, când se aseamănă
lovindu-se dela rob cu palma în chip de rob, arată ucenicilor,
preste cap; toate va să le rabde, că cu slavă s'a preaslăvit.
ca să mântuească pre om. Pen- Insumi am venit să slujesc lui
tru aceasta să strigăm: ~iubito- Adam celuice sărăcise, cu al ~
rule de oameni, Hristoase Dum- căruia chip m' am îmbrăcat de
nezeule, dăruieşte iert are de bună voie, eu, Ziditorul, bogat -.
greşeli celorce se închină cu fiind cu Dumnezeirea şi să-mi
credinţă preacuratelor tale pun sufletul meu mântuire pen-
patimi. 1 tru dânsul; celce sunt nepăti- ~
1
Slavă.„ Şi acum.„ tot aceasta. roitor dupre Dumnezeire. ~~
~,.
Şi îndată cetire 1.Hn tuleul Evangheliei dela Irmosul ~i ectenia micit ~
M:ateiu. Cuvitntul stuntului Ioan Gură de Aur.
Condac, glasul al 8-lea. ~
pentru smochinul cel uscat ~~
Podobie: Ca nişte pârgă a firii... r:~.4
· Apoi : Şi pentru ca să ne învrednicim noi... "'
Evanghelia dela Ma.teiu: Iacov plângea pentru lipsirea
In vremea aceea, întorcându-se Iisus în cetate, lui Iosif şi viteazul şedea în că
a flămânzit ... ruţă ca un împărat cinstindu-se;
Sfârşitul:
că desmierdărilor e g ip ten cei
• Şi se va da neamului, care va face rod urile ei. atuncea nefăcându-se rob, s' a
După aceasta, Psalm 50 :
preaslăvit dela celace vede ini-
Mântueşte Dumnezeule poporul tău„. Doamne mile oamenilor şi trimite cu-
milueşte, de 12 ori.
nună nestricăcioasă.
'l'RICÂNTAREA, facerea lui chir Cosma, al
căreea stihul pre margine la greci este; Ti
devtera. Irmosul de două ori şi troparele pre
12, cu pripeala :
Preste tânguire să mai adăo
~ ~~! Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie. găm acum tânguire şi să vărsăm
~~~
~~~~~~.~.~~~:~·~~~~~~~~TZP.11~~~~~~~
LUNI DIMINEAŢA 553
lacrimi, plângând împreună cu mea şi ne-a răscumpărat pre noi cu milos-

tivire prin darea de pâinea cea de taină, căci
Iacov pre Iosif, pururea slăvitul singur s'a dat pentru noi; şi ne hrăneşte cu
pâinea cea cerească, adecă cu trupul său cel
şi curatul, pre celce s'a robit cu purtător de vieaţă. Deci, dupre ace~.stă s?co-
trupul, iară sufletul şi l-a păzit teală să ia aicea prea frumosul Iosif. Mai fa-
cem astăzi pomenire şi pentru smochinul cel
nerobit; şi a domnit preste tot uscat; pentrucă d~mnezeeştii E~an~~elişti,
Egiptul. Că Dumnezeu dă slugi- Matei şi Marcu, dupa vorba de stalpar1le de
finic, adaugă acestea : „lară a doua zi, ieşind
lor sale cunună nestricăcioasă. ei din Vitania, au flămânzit şi văzând un
"smochin, având numai frunze, au venit
"1a dânsul şi nici o roadă n'au aflat într'însul
SINACSAR "şi Iisus a zis : să nu mai fie rod din tine în
"veac ! şi îndată s'a uscat smoch.mul" . Smo-
STIHURI PENTRU IOSIF CEL PREA FRUMOS ~hinul este Sinagoga Iudeilor, în care n'a aflat
Iosif cel întreg înţelept, cu dreptul stăpânitor Mântuitorul roadă cuvioasă, ci numai umbra
s' a arătat, şi dătător de hrană şi frumoasă să- legii, care şi aceasta . o ~ luatv dela dân~ii,
lăşluire cu adevărat. făcându-o cu totul deşarta. lara de ar zice
cineva: Pentruce s'a uscat un lemn neînsu-
Stihuri, asupra Ennochinului celui uscat : fleţit, carele n'a greşit, luând blestem? 4-cela
Hristos pre sinagoga evreească ca şi pre smo- să se înveţe : că Iudeii văzând pre Hristos,
chin aflând, pururea toate făcându-le bine şi nici . unui~
Lipsită de roduri duhovniceşti şi întocma fiind, făcând rău, în nici o întâmplare, socotiau ca
Prin blestem o usucă dupre dreptate, are putere numai să facă bine, iară nu să facă
De a căreea pedeapsă să fugim departe. şi rău ; dar fiind stăpânul iubitor de oam~ni;
n'a vrut să arate aceasta asupra omulm ş1
să-i fie lui aceasta; ci ca să aducă la cre-
dinţă pre poporul cel. rn~mu~ţumitor, 8;r~tân_d
ntru această sfântă şi mare luni, că are putere de pr1sos1t ş1 a munci m fi-
!)J~~~i facem pomenire pentru fericitul inţă neînsufleţită şi n~simţitoare face mun~~·
[!!): " Iosif cel prea frumos şi pentru Impreună cu un cuvant oarecarele negra1t
smochinul cel uscat ; pentrucă este adus la noi dela înţelepţii bătrâni, pre-
de aicea iau începere sfintele patimi cum grăeşte Isidor Pelusiotul. Că acesta a
ale Domnului nostru Iisus Hristos. Şi fost lemnul neascultării, ale căruia şi frun-
Iosif mai întâiu spre pilda aceasta se zele spre acoperemmânt le-au întrebuinţat
primeşte. Acesta a fost fecior mai mic strămoşii cei neascultători.. P~ntru aceea 1-~
patriarhului Iacov, carele i-s'a născut lui din şi blestemat Hristos, ca un rnb1tor de oamen}
Rahil ; şi au fost pus pizmă pre dânsul fraţii lui şi, căci n'a pătimit-o el de a!uncea ca s.a
pentru nişte visuri oarecare. Şi mai întâiu nu mai aducă acel fel de roada, ce este pri-
într'o groapă l-au ascuns şi pre tatăl acestuia cina păcatului ! Iar în ce chip se asea~ănă
l-au înşelat feciorii lui cu încruntarea hainei, păcatul smochinei, arătat lucru este : ca are
zicând, că l-au mâncat fiarele. Apoi în trei- smochina putere îndulcitoare, iar mai pre
zeci de arginţi l-au vândut Ismailtenilor, cari urmă aduce greaţă şi îp.greun~ază c:tin~ş~inţ~,
V
şi aceştia l-au vândut lui Pentefri, mai marele dupre asemănarea pacatulm. P~rmţn msa,
famenilor lui Faraon, împăratul Egiptului. Şi istoria smochinului o au pus aicea pentru
înfierbântându-se femeia lui asupra curăţeniei umilinţă, ca şi a lui Iosif, ca s~ poarte chipul
tânărului; pentru că n'a vrut să facă fărăde lui Hristos. Şi este ca smochmul tot sufletul
lege, ci lăsându-şi haina a fugit, aceea la pârât deşert de roada sufletească ; în carele în a
pre el Domnului său, şi l-a băgat în legături doua zi cu adevărat după vieaţa aceasta de
şi în temniţă amară. După aceea iară l-au acum neaflând Hristos odihnă, îl va usca cu
scos pentru deslegarea visurilor şi s'a arătat blest~m şi-l va trimite în focul de veci. Şi
împăratului ; şi Domn a toată ţara Egiptului a
stând smochinul ca un stâlp oarecare uscat,
fost pus. Şi iarăş s'a cunoscut cu fraţii prin îngrozeşte pre ceice nu fac roadă cuvioasă de
darea de grâu şi toată vieaţa sa bine şi-a pe- bunătăţi. Pentru rugăciunile prea frum~sului
trecut şi a murit în Egipt. Şi a fost cunoscut Iosif, Hristoase, Dumne~eul nostru; .m1luet
mare pentru curăţie şi pentru alte bunătăţi te-ne pre noi, acum ş1 pururea ş1 m vecn
ale lui. Şi a fost acesta chipul lui Hristos, pen- vecilor, Amin.
trucă şi Hristos a pătimit pizmuire dela ji-
dovii cei de un neam şi de ucenicul său s'a
vândut în treizeci de arginţi şi în groapă în-
tunecată, adecă în mormânt s'a încuiat. Şi de
acolo ieşind, însuş ca un puternic împărăţeş-
I trup, cel intru
....
a de
nfricoşatu:s'
~
o podoaba cu
nespur~~tul
_
te preste Egipt, adecă preste tot păcatul şi ca "sufletul al coconilor celor CU

Domn îl birueşte şi ocârmueşte şi toată lu-
~
t~~~..
~..,~,.......,~,...,,.,::,.·~·'~· m1tf~~~~~~~L~~~~~,~~~~;~~
- ~-·,.,,
. ""'.·. .~~'H:0f?0Fî;;;t;:;;.{:y{~
. ...._."G.
„bună credinţă şi s'a depărtat jl „trup asemenea nouă patimilor
„fo eul cel neostenitor, ce se hră- I „ te-ai îmbrăcat, deslegătorul
„nise cu multă uscăciune; şi vă- / „greşelilor noastre. Pre aceasta
„paia ~ea pururea vie potolin- j „fericindu-o toate neamurile,
„du-se, cântare vecuitoare se „pre tine te slăvim".
1
„cânta: pre Domnul toate făp- Toată întinăciunea cea din

„turile lăudaţi-l şi-l prea înăl patimi lepădând, cunoştinţă cu-
„ţaţi întru toţi vecii".
rată vrednică de dumrtezeeasca
Atuncea vor cunoaşte toţi că împărăţie luaţi, zis-ai mai nainte
sunteţi ucenici ai mei, de veţi apostolilor tăi, celace eşti înţe
păzi poruncile mele, zis-a Mân- lepciunea cea adevărată; întru
~ ·· tuitorul prietenilor săi, mergând carea vă veţi preaslăvi, strălu
~ la patimă; pace să aveţi între cind mai luminat decât soarele.
r voi ş. i cu toţi, şi gândind de cele zis-ai, Doamne, ucenicilor
~~ smerite vă veţi înălţa şi Domn tăi: uitându-vă la mine, să nu
1
~ pre mine cunoscându-mă, lău gândiţi de cele înalte, ci să vă

~ daţi-mă şi mă prea înălţaţi în-
. ~
plecaţi spre cele smerite. Beţi ~~1

~ tru toţi vecii. paharul meu, carele eu beau şi ~
~] Stăpânirea voastră a celor de vă veţi ferici cu mine întru îm- ~~J
~
)'"""'~
~~
un neam să vă fie protivnică
obiceiului păgânesc; că soco-
părăţia ~~~l~i
T
91
meu.
1rmosu1 :
iaraş
I~.,.
~ teala cea întru sine volnică nu Mărit-ai, Hristoase, pre Născătoarea.„ ~
~ este sort al meu, ci este tiranie. J
Şi o metanie până la pământ. ~~
~.j Deci, celce voeşte între voi să SVETILNA ~
~i fie mai ales, să se facă mai mic O zicem de trei ori, rar şi cu cântare dulce.
~ decât toţi ceilalţi; şi Domn pre Aceasta se cântă până în Joia cea mare;
însăş podobia.
~ mine cunoscându-mă, lăuda
~„~ ţi-mă, şi mă prea înălţaţi întru Cămara ta Mântuitorul meu
~ toţi vecii. o văd împodobită şi îmbrăcă
minte nu am, ca să intru în-
~ Irmosul:
Si1 faudam, bine s~i cuvânfam„.
tr'însa. Luminează-mi haina
sufletului meu, dătătorule de
~ lnfricoşatu-s'a
Ceeace eşti
de nespurcatul trup.„
mai cinstită„.
lumină şi mă mântueşte.
nu cântăm ; c.i îndată : LA LĂUDĂRI

Cântarea H-a, Irmos: Punem Stihirile pe 4, glasul 1, singur glasul.
·ărit-ai, Hristoase, pre Năs Mergând Domnul spre pa-
cătoarea de Dumnezeu, ce- tima cea de bună voie, a zis
. ;,ea-c-e te-a născut pre tine, din- apostolilor pre cale: Iată, ne
„tru carea, Ziditorul nostru, în suim în Ierusalim şi se va da
LUNI DIMINEAŢA 555
Fiul omului precum scrie pen- nindu-mă şi dându-mă îngro-

tru dânsul. Să venim dar şi noi pării, mă vor socoti ca pre un
cu gânduri curate să mergem mort urît. Insă îndrăzniţi1 că a
împreună cu dânsul şi îm- treia zi mă voiu scula, spre bu-
preună să ne răstignim şi să ne curia credincioşilor şi spre f
omorîm pentru Dânsul, despre vieaţa veşnică.

desfătările lumeşti; ca să şi vie-
ţuim împreună cu dânsul şi să-l LA STIHOAVNĂ
auzim pre el, zicând: de acum Stillira glasul al 5-lea, singur glasul.
nu mă voiu mai sui în Ierusali- Doamne, nepricepându-se
. mul pământesc, ca să pătimesc, muma fiilor lui Zevedeiu pentru ~
ci mă voiu sui la Tatăl meu şi taina cea nespusă a rânduelii
· Tatăl vostru, la Dumnezeul tale, a cerut dela tine, ca să dă- ~
. meu şi Dumnezeul vostru şi îm- rueşti fiilor ei cinstea împărăţiei
preună vă voiu înălţa pre voi la cei vremelnice. Ci în locul ace-
· Ierusalimul cel de sus, întru îm- leea ai făgăduit prietenilor tăi
.. părăţia cerurilor. De două ori. să bea paharul morţii; care pa-
Glasul al 5-lea:
har mai nainte de a-l bea, în-
suţi ai zis că este curăţitor de
Ajungând noi, credincioşii, păcate. Pentru aceasta strigăm
la patima cea mântuitoare a lui ţie: Mântuirea sufletelor noa-
· Hristos Dumnezeu, să lăudăm stre slavă ţie.
îndelungă răbdarea lui cea nes-
pusă; ca cu milostivirea lui să Stih: Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta ...
ne ridice cu el şi pre noi cei o-
morîţi de păcat, ca un bun şi
Doamne, învăţând pre uce-
de oameni iubitor. nicii tăi să gândească cele mai
De două ori. desăvârşit, le-ai zis să nu se
Slavă„. Şi acum... glas acelaş. asemene păgânilor ca să stăpâ- i,
Doamne, venind spre patimă, nească pre cei mai mici. Că nu ·
întărind pre ucenicii tăi, ai zis, va fi aşa între voi ucenicii mei. Că
deosebi luându.-i pre dânşi: cum din voea mea sunt sărac; ci cel
nu vă aduceţi aminte de cuvin- mai mare din voi, să fie slugă
tele mele, care mai nainte v' am tuturor şi celce stăpâneşte, ca
· spus vouă, că este scris: că tot cel stăpânit ; şi cel ales a fi mai
proorocul nu va fi ucis într' altă întâiu, ca cel mai de jos. Că şi
parte, fără numai în Ierusalim? eu însumi am venit, ca să slujesc
Acum dar a venit vremea care lui Adam celuice sărăcise şi ·
am zis vouă: că iată, mă dau în să-mi dau sufletul răscumpărare
....
· mâinele păcătoşilor să mă batjo- pentru mulţi, cari-mi strigă:
'"'
coreasca; cari. ş1. pre cruce p1ro-
. slavă ţie.
. { -,
~~~~c.t"~~'~';~·~~~~~~
IN SF.ÂNTA ŞI MAREA ZI
Stih, glasul al 8-lea. Născătoare de Dumnezeu, tu eşti viţa cea

fie lumina Domnului Dumnezeului nostru adevărată.„
preste noi... Şi îndată, fiind analogul înfrumuseţat, pun

deasupra lui sfânta Evanghelie şi două făclii
Temându-ne, fraţilor, de pe- aprinse; noi stăm toţi cu capetele descoperite
şi preotul cădeşte toată biserica şi pre fraţi.
deapsa smochinului celui uscat
La al şaselea ceas cădeşte numai Evanghelia;
pentru nerodire, să aducem ro- iar la al noulea ceas cădeşte Evanghelia, toată
duri vrednice de pocăinţă lui biserica şi pre fraţi; şi aşa se ceteşte Evan-
Hristos, celuice ne dă mare milă. ghelia şi după sfârşitul Evangheliei, zicem:
~lavlt.. Şi acum ... glas acela~.
Domnul, Dumnezeul, bine este cuvântat...
Şi cealaltă rândueală şi se zice Condacul zilei
A doua Evă aflând şarpele Iacov plângea pentru lipsirea lui Iosif...
pre egipteanca, se nevoia să Şi obişnuitele metanii.
împiedice pre Iosif prin cuvinte
cu momele; dar el lăsându-şi
haina, a fugit de păcat. Şi fiind
gol nu s'a ruşinat, ca şi cel în- La ceasul al şeaselea.
~
. tâiu zidit mai 'nainte de călca Troparul Proorociei, glasul al 6-lea.
rea poruncii. Pentru rugăciunile C u suflet umilit cădem înain-
~~ . lui! Hristoase, milueşte-ne pre tea ta şi ne rugăm ţie, Mântui-
~ noi. torul lumii. Că tu eşti Dumne-
~1 Apoi: zeul celorce se pocăe se.
Bine este a ne mărturisi Domnului...
acum„. tot acesta„.
Slavă„. Şi
Şi celelalte dupre obiceîu, cu metanii,
apoi Apolisul : Prochimen, glasul al 4-lea.
Când a întors Domnul robia Sionului, făcu
Domnul, celce vine la patimă de bună voie,
tu-ne-am ca nişte mângâiaţi.
Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru„.
Stih:
Tot acest apolis se zice şi Marti şi Miercuri.
Atuncea s'a umplut de bucurie gura noastră.
Din proorocia lui Iezechiil cettre.
Cap. 1, vers 1.
In ştiinţă să fie :
i a fost în anul al treizecelea, în
Că la întâiul Ceas şi la al nouălea, catisme luna a patra, în ziua a cincea a
nu cetim în săptămâna aceasta mare ; ci numai 1rf. , lunii, eram eu în mijlocul robiei,
cei trei Psalmi ai Ceasului. · la râul Hovar şi s'au deschis ce-
rurile şi am văzut vedenia lui Dum-
Iară al treilea şi al şaselea Ceas îl cetim cu nezeu. In ziua a cin c e a a lunii,
catisme. Se ceteşte şi stâlpul Evangheliei; Luni, acesta era anul al cincelea al robiei
Marţi şi Miercuri se sfârşeşte. împăratului Ioachim. S'a făcut cuvântul
Domnului către Iezechiil, feciorul lui Vuzi
Jnsemnare cum se ceteşte stfilpul Evangheliei: preotul, în pământul Haldeilor, la râul Hovar
şi a fost preste mine mâna Domnului. Şi am
Luni la al treilea ceas din zi, loveşte paracli- văzut şi iată, un vânt ridicându-se ieşea despre
siarhul în toacă, precum este obiceiul şi adu- miazănoapte şi un nor mare într'însul şi lumină
nându-ne în biserică cântăm al treilea ceas împrejurul lui şi foc strălucitor şi în mij-
cu Catisma, făcând şi obişnuitele metanii. locul lui ca o vedere de chihlibar în mijlocul
Apoi Troparul: focului şi lumină într'însul. Şi în mijloc ca o
asemănare de patru fiare şi aceasta este ve-
Doamne, celace ai trimis pre prea sfântul derea lor, asemănare de om într'însele. Şi
tău Duh.„ patru feţe la una şi patru aripi la una. Şi
~ V
s~„J~~.;-::-„-;1~-;;q·.~~.
:s;;;.' .~i~v ~ r,1 .r. ·-,:;-,:,:.,-...-;::i~--;;.."'"~·
t'-.'~...(.!~ ~ 'T~ .·'f,~ =.")'i;-i::·~--..,7'~·-,.,..~-~··.
" '-'I,.. ''(~"°' t ~
~··:-<;~-
- " " ~"'"'
~--W'.::i-;Fy;j!Jjli}l-··-~·
• w ,:,i;Z"-..~
;~~---.Jw;\l·
.. -. );f',,....n
-e-~ "'~.1l
'."6~1t-.'±:':i'B . -L~ ... '.ID:'"t!,,'.'1,!iL~~"::i~t ''~~t~ ~~„. !~ ~J;' .~ ~, -~'t~_J"." ~E:"!JJ:::J.2! c5
. . . ffi. , ··. -
.v.,
• _ .tfL _ !.
fluierile picioarelor lor drepte şi picioarele lor Şi se ceteşte aşa în trei zile, adecă: Luni,
cu pene şi scântei ca arama ce luceşte şi Marţi, Miercuri şi se sfârşeşte Miercuri la al
uşoare aripile lor. Şi mână de om subt ari- nouălea ceas.
pile lor de câte patru părţile lor. Şi feţele Şi se face dela Luca trei cetiri ; iară celelalte
lor şi aripile acelor patru ţiindu-se una de câte 2. De toate cetirile sunt 9. Iară mai mult
alta şi feţele celor patru nu se întorceau când nimic.
umblau ele, fiecare împreajma feţii sale umbla.
Şi asemănarea feţelor lor, faţă de om şi faţă
de leu din dreapta celor patru şi faţă de viţel
din stânga celor patru şi faţă de vultur la cele
patru. Şi aripile lor întinse deasupra celor In Sfânta şi marea zi Luni.
patru, la fiecare două aripi erau împreunate
una cu alta şi două acopereau cea deasupra SEARA
trupului lor. Şi fiecare mergeau în preajma
feţei sale şi ori încotro mergea vântul, mer- După Psalmul cel începător, obişnuita Catismă.
geau şi ele şi nu se întorceau. Şi în mijlocul Către Domnul când m'am necăjit...
fiarelor vedere era ca de cărbuni, de foc
arzător şi ca o vedere de făclii învârtindu-se La Doamne strigat-am... Punem Stihirile pre
în mijlocul fiarelor şi lumină de foc şi din foc 10 şi n şase Stihiri ale zilei, repetând
ieşea ca un fulger. Şi fiarele mergeau şi se
patru, i două nu. Glasul 1, singur glasul.
învârteau ca o vedere de fulger. Şi am văzut
şi iată, o roată era pre pământ, care se ţinea
de cele patru fiare. Şi chipul roatelor şi făp
tura lor în chipul Tarsisului şi asemănarea ergând Domnul spre pa-
;!
acelor patru şi chipul lor şi făptura lor era ca tima cea de bună voie,
şi cum ar fi roată în roată. Spre patru părţi
~ ~\~ a zis apostolilor pre
'v
ale sale mergeau şi nu se învârteau când
şi
mergeau ele. Nici aveau ele spate şi înălţime
era la dânsele şi le-am văzut pre ele şi spa- 2 · ~ cale: iată, ne suim în
tele a celor patru erau pline de ochi împrejur. Ierusalim se va da
Şi când mergeau fiarele, mergeau şi roatele,
care se ţineau de ele şi când se ridicau fiarele Fiul omului, precum scrie pen-
de pre pământ, se ridicau şi roatele. Şi ori tru dânsul~ „ venim dar şi noi
unde era norul, acolo era şi vântul de mergea
şi mergeau şi fiarele şi roatele se ridicau cu cu gânduri urate să mergem
dânsele, pentrucă duh de vieaţă era în roate.
împreună cu dânsul şi împre-
Prochimen~ glasul al 6~lea.
ună să ne răstignim şi să ne omo-
De n'ar zidi Domnul casa, în deşert s'ar osteni
ceice zidesc. rîm pentru dânsul despre desfă -
Stih: tările lumeşti; ca să şi vieţuim
De n'ar paz1 Domnul cetatea, în deşert ar împreună cu dânsul şi să~ 1auzim
priveghea celce o păzeşte. pre el zicând: de acum nu mă
Şise citeşte stâlpul Evangheliei dupre rA.n- voiu mai sui în Ierusalimul cel
dueala ce s'a scris mai nainte. Iar~ dup~
cetire, zicem: pământesc, ca să pătimesc; ci
De grab să ne întâmpine pre noi îndurările mă voiu sui la Tatăi meu şi Tatăl
tale. vostru şi la Dumnezeul meu şi
Sfinte Dumnezeule, cu lnchinăeiuni ; şi după Dumnezeul vostru; şi împreună
Tatăl nostru. Con.dacul zilei. Doamne milue-
şte, de 40 de ori şi celelalte dupre obiceiu.
vă voiu înălţa pre voi la Ieru-
~~~~~~~~
salimul cel de sus, întru împă
răţia cerurilor.
Cade--se a şti:
De doua ori.
Că Evanghelia dela Matei se ceteşte toată, Glasul al 5~lea.
precum şi cele dela Marcu şi Luca ; iară dela
Ioan se ceteşte numai până la începutul sfin-
telor patimi, adecă până la :
Ajungând noi credincioşii la
Acum s'a preaslăvit Fiul omului. patima cea mântuitoare a lui
•'-l
~~---~~~~~~~i~~~},'?~~
{!:)._L~~~I ~. J~R.Jl!. ~. =""'· -·""-'A'.JC~-- J;.,J;,_~"i};
. .c-.. ..- ""' ·'
Hristos, Dumnezeu, să slăvim nicii tăi să gândească cele mai
îndelungă răbdarea lui cea ne- desăvârşit, le-ai zis: să' nu se
spusă; ca cu milostivirea lui să asemene păgânilor, ca să stăpâ
ne ridice împreună şi pre noi, nească pre cei mai mici. Că nu
. cei omorîţi de păcat, ca un bun va fi aşa întru voi, ucenicii mei,
şi de oameni iubitor. ne două ori. că din voia mea sunt sărac; ci
Doamne, venind spre patimă, cel mai mare din voi, să fie slugă
întărind pre ucenicii tăi, ai zis, tuturor şi celce stăpâneşte, ca
deosebi luându-i pre dânşii: cel stăpânit; şi cel ales a fi mai
cum nu vă aduceţi aminte de întâiu, ca cel mai de jos. Că şi
cuvintele mele, care mai nainte eu, Insumi, am venit, ca să slu-
v' am spus vouă, că este scris, jesc lui Adam celuice sărăcise
că tot proorocul nu va fi ucis şi să-mi dau sufletul răscumpă
într'altă parte, fără numai în rare pentru mulţi, cari îmi
Ierusalim? Acum dar a venit strigă: slavă ţie.
vremea care am zis vouă. Că Glasul al 8-lea.
iată, mă dau în mâinile păcă T emându-ne, fraţilor, de pe-
toşilor să mă batjocorească; cari deapsa smochinului celui uscat
şi pre cruce pironindu-mă şi · pentru nerodire, să aducem
dându-mă îngropării, mă vor roduri vrednice de pocăinţă lui
· socoti ca pre un mort urît. Insă Hristos, celuice ne dă mare milă„
îndrăzniţi I că a treia zi mă voiu
Slavă.„ Şi acum.„ glas acelaş.
scula, spre bucuria credincio-
şilor şi spre vieaţa veşnică. A doua Evă aflând şarpele pre
egipteancă, se nevoia să împie-
De două ori. dice pre Iosif prin cuvinte cu
D o am ne, nepricepându-se momele; dar el lăsându-şi hai-
muma fiilor lui Zevedei pentru na, a fugit de păcat. Şi fiind gol
taina cea nespusă a rânduelii nu s' a ruşinat, ca şi cel întâiu
tale, a cerut dela tine, ca să zidit mai nainte de călcarea po-
dărueşti fiilor ei cinstea împă runcii. Pentru rugăciunile lui,
răţiei cei vremelnice. Ci în locul Hristoase, milueşte-ne pre noi.
~ aceleea ai făgăduit prietenilor
Apoi Ieşire cu Evanghelia.
tăi să bea paharul morţii; care
Lumină lină ...
pahar mai nainte de a-l bea,
însuţi ai zis că este cură ţi tor
Bine-cuvânta-te-va Domnul din Sion, celce a
de păcate. Pentru aceasta stri- făcut cerul şi pământul. .
găm ţie: Mântuirea sufletelor Stih:
\ noastre, slavă ţie. ne două ori. Fericiţi toţi ceice se tem de Domnul, cari
umblă în căile lui.
Doamne, învăţând pre uce-
~if&ţ~~~·~·~~~~~~~~~~~~&~~
LUNI SEARA 559
Dela Iov cetire.
Dela Ieşire ceti!'e. Cap. 1, vers 1.
n om oarecare era în ţara Av-
Cap. 1, Vers. 1. sitidii, căruia era numele Iov şi
cestea sunt numele fiilor lui Israil era omul acela fără de prihană,
cari. au intrat în Egipt împreună' drept, adevărat, cinstitor de Dum-
cu Iacov, tatăl lor, fiecare cu nezeu şi se feria de tot lucrul rău.
toată casa sa a intrat : Ruvim, Şi s'a născut lui şapte feciori şi trei
Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zavulon, f~te .. Şi erau vitele lui oi şapte mii,
Veniamin, Dan şi Naîtali, Gad şi Asir, , cam1le trei mii, perechi de boi cinci
iar Iosif era în Eghipet. Şi erau toate sute. şi cinci sute de asine ce se păşteau şi
sufletele ce ieşiseră din Iacov şapte slugi multe foarte şi lucruri mari erau lui
zeci şi cinci. Şi s'a sfârşit Iosif şi toţi fraţii lui pre pământ şi era omul acela de bun neam
şi tot neamul acela. Iar fiii lui Israil au cres- despre răsăritul soarelui. Şi adunându-se
cut şi s'au îmmulţit şi s'au întărit foarte, foarte feciorii. lui unul la altul, făceau ospeţe în
şi au umplut pământul. Şi s'a sculat alt îm- toate z1l~le, luând împreună cu sine şi pre
părat preste Eghipet, care nu ştia pre Iosif. cele trei surori ale lor, să mănânce şi rsă
Şi a zis poporului său : iată, neamul fiilor lui bea cu dânşii. Şi după ce se sîârşiau zi-
Israil se îmmulţeşte foarte şi se întăreşte mai lele ospăţului, trimetea Iov şi-i curăţea scu-
mult decât noi. Veniţi dar, cu vicleşug să-i !ându-se de dimineaţă şi aducea pentru dânşii
împilăm pre dânşii, ca nu cumva să se în- J~rtfe, după numărul lor şi un viţel pentru
mulţească şi când se va întâmpla nouă răs pacat, pentru sufletele lor, că zicea Iov : Ca
boiul, să se însoţească şi ei cu vrăjmaşii nu cumva să fi gândit feciorii rele spre Dum-
noştri şi bătându-ne pre noi să iasă din pă nezeu întru inimile lor, aşa făcea Iov în toate
mântul nostru. Şi le-a pus lor priveghe- zilele. Şi a fost în ziua aceea şi iată au ve-
tori la lucruri ca să-i chinuească pre ei cu nit îngerii lui Dumnezeu, să stea înaint~a Dom-
lucruri şi au zidit cetăţi tari lui Faraon: nului şi a venit împreună cu dânşii şi dia-
pre Piton şi pre Rames şi pre On, care volul. Şi a zis Domnul diavolului : de unde ai
este Iliopole. Şi cu cât mai mult îi smeria venit? Şi răspunzând diavolul, a zis către Dom-
pre dânşii cu atâta se îmmulţiau şi se întăriau nul : înconjurând pământul şi străbătând cele
foarte, foarte şi se scârbiau Eghiptenii de fiii de subt cer, iată de faţă sunt. Şi a zis lui
lui Israil. Şi asupriau Eghiptenii pre fiii lui Domnul: Socotit-ai în cugetul tău de robul
Israil cu silă. Şi chinuiau vieaţa lor cu lucruri meu, fov? că nu este asemenea lui din cei
grele, cu lutul, cu cărămidăria şi cu toate lu- de pre pământ, om nevinovat, drept, adevărat
crurile ce sunt la câmp, întru toate lucrurile temător de Dumnezeu, ferindu-se de tot lu~
ca pre robi cu silă îi asupriau pre ei. Şi a zis crul rău. Iar diavolul a răspuns şi a zis înain-
împăratul egh.iptenilor către moaşele evreeşti, tea Domnului : au doar în zadar se teme Iov
dintre care numele uneia era Sepfora şi nu- de Dumnezeu? Au nu ai ocrotit tu toate cele
mele ceilalte Fua. Şi le-a zis lor : când moşiţi dinafară şi cele dinlăuntru ale casei lui şi toate
la evreice şi sunt la naştere, de va îi băiat cele ce sunt prin prejurul lui? Lucrurile mâini-
să-l omorâţi, iar de va :l'i fată s'o ţineţi. Iar lor lui le-ai binecuvântat şi dobitoacele lui le-ai
moaşele s'au emut de Dumnezeu şi n'au fă î~mulţit pre pământ. Ci trimite mâna ta şi. te
cut precum le-a poruncit lor împăratul Eghi- ' atmge de toate câte are; nici în faţă te va bine-
petului, ci lăsatu vie partea cea bărbătească. cuvânta. Atunci zise Domnul diavolului : Iată,
Şi a chemat împăratul Eghipetului pre moaşe toate câte are el le dau în mâna ta, dar de el
şi le-a zis lor : de ce aţi făcut lucrul acesta să nu te atingi şi a ieşit diavolul dela Domnul.
şi aţi lăsat vie partea bărbătească? Iar moa-
şele au zis lui Faraon : Evreicile nu sunt ca
Apoi:
femeile Eghipetului, că nasc mai nainte de ce Să se îndrepteze rugăciunea mea ...
intră moaşele la dânsele şi năşteau. Şi bine
a făcut Dumnezeu moaşelor şi s'a îmmulţit Dupi't aceasta, Evanghelia dela Matei :
poporul şi s'a întărit foarte. In vremea aceea şezând Iisus.
Şi cealaltă rândueală a Liturghiei cei mai
Prochimen, glasul al 8-lea. nainte sfinţite, dupre obiceiu. Tot aşa facem
şi în Marţia mare şi în Miercuria cea mare.
Bine-cuvântat-am pre voi întru numele Iarâ de nu este Liturghie mai 'nainte
Domnului. sfinţită cântăm :
La Doamne strigat-am, jumătate din Stihiri

Stih:
pre 6. Stihiri, glasul 1.
De multe ori s'a luptat cu mine din tinereţele Mergând Domnul spre patima cea de bună
mele şi nu m'a biruit. voie. De doul't ori.
Glasul al 5-lea. lară la masă ne îndestulăm cu mâncare us-

cată; şi precum săptămâna dintâiu a sfântului
Ajungând noi credincioşii... De douri ori. post, aşa şi aceste zile, Lunea cea mare, Marţi
Doamne, nepricepându-se muma fiilor lui şi Miercuri se cuvine a le petrece cu post aspru.
Zevedeiu, pentru taina cea nespusă„.
De două ori.
~~a~~~~~~~~~o~a~~
Slavă„. Şi
acum ... glasul al 5-lea. In sfânta şi marea zi Luni
Doamne, venind spre patimă„. SEARA
După acestea, ieşire cu Evanghelia şi Lu- Cetim Dupăcinarea cea mare dupre obiceiu cu
mină lină. Apoi Prochimen, Paremiile şi Evan- metantile şi troparele cele obişnuite, la care
ghelia. Apoi: cântăm: TRICÂNTAREA lui Andrei Criteanul.
Invredniceşte-ne Doamne în seara aceasta. Cântarea 2, glasul al 8-lea, Irmos:
Ectenia : Să plinim rugăciunile noastre cele
de seară, Domnului. a aminte cerule şi voi grăi şi
LA STIH OA VNĂ 1l voiu lăuda pre Hristos, celce
:;a venit din fecioară cu trup.
Dintru aceleaşi Stihiri, Stihira, glasului al 5-lea
Doamne, învăţând pre ucenicii tăi... Să mergem împreună cu Hri-
Stih: stos la muntele Maslinilor şi în
Către tine am ridicat ochii mei... taină cu apostolii să petrecem
~;', Şi iar aceea.ş Stihiră. împreună cu dânsul.
1
~~!1,, Stih:
socoteşte, smerita mea inimă,
Milueşte-ne pre noi, Doamne ...
' . ce este pilda morţii, de carea
Glasul al 8-lea.
~.·
mai nainte a zis Hristos şi te
~i Temându-ne fraţilor, de pedeapsa smochinului...
trezeşte măcar acum.
' Slavă„. Şi acum.„ glas acela.ş.
A doua Eva aflând şarpele... Apoi: Găteşte-te însuţi, o suflete al

Acum slobozeşte pre robul tău.„ meu, spre moarte; că s'a apro-
Şi celelalte după obiceiu cu metanii şi după piat venirea judecătorului, celui
Sfinte Dumnezeule... cel de pre urmă şi după nemitarnic.
Tatăl nostru, Condacul zilei : lacov plângea
A Nftscătoarei de Dumnezeu.
pentru lipsirea lui Iosif. Doamne milueşte,
de 12 ori. Preacurată Născătoare de
Apoi rugăciunea : Dumnezeu, Fecioară, una prea
Prea sfântă Treime ... şi: Fie numele Domnului... lăudată, roagă pre Fiul tău pen-
şi Apolis. Intru acest chip facem Marţi şi
tru robii tăi.
Miercuri
Alt Irmos, glas acelaş :
~~~~~~~
Vedeţi, vedeţi, că eu sunt
Cade-se a şti: „Dumnezeu, carele am trecut
Că marele sobor al şaselea porunceşte să „oarecând pre Israil prin Marea
facă credincioşii zilele mântuitoarelor patimi
cu post şi cu rugăciuni şi întru umilinţa ini- „Roşie şi l-am hrănit şi l-am t:
mii. Iară la miezul nopţii Sâmbetei cei mari,
se lăsă postul: precum şi dumnezeeştii Evan-
„mântuit şi din robia lui Faron
ghelişti Matei şi Luca, unul adecă târziu Sâm- „l-am liberat".
bătă zice, iară altul: dimineaţa de noapte,
arătându-ne nouă timpul întârziat al nopţii. Vedeţi, vedeţi, că eu sunt
LUNI SEARA 561
„Dumnezeu, cel mai nainte de trei şi una; Părinte, Fiule şi

· · „facerea tuturor şi mai nainte de Duhule, un Dumnezeu; primeşte
„întemeierea cerului şi a pămân cântare din limbile cele de lut,
„tului; şi ştiu toate, ca celce ca din gurile cele de văpaie.
„sunt tot în Tatăl şi pre dânsul Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
„tot îl port întru mine". Locaş sfânt lui Dumnezeu
Cu cuvântul am făcut cerul te-ai arătat Fecioară, că întru
şi pământul, că eram împreună tine sălăşluindu-se împăratul
· cu Tatăl; şi cu cuvântul port cel ceresc trupeşte, a ieşit fru-
toate, ca un Cuvânt şi înţelep mos, înoind iarăş pre om întru
ciune, putere şi chip, împreună sine dumnezeeşte.
locuitor şi întocma lucrător. Sedealna, glasul al 2-lea
Cine a pus vremile? Cine pă Podobie: Ceeace eşti izvorul milei....
zeşte veacurile? Cine hotărăşte I ndemnându-te din milosti-
şi împreună mişcă toate? Fără vire, Hristoase, ai mers de bună
numai celce este fără început, voie să pătimeşti, făcătorule de
pururea împreună cu Tatăl, ca bine, vrând să ne izbăveşti pre
raza în lumină. noi din patimi şi de osânda cea
O nemăsurată iubirea ta de din iad. Pentru aceasta lăudăm
oameni, Iisuse! Că ne-ai arătat cinstitele tale patimi şi slăvim,
nouă mai nainte vremea sfârşi Mântuitorule, milostivirea ta
tului, ascunzând ceasul şi ade- cea prea înaltă.
verind arătat semnele lui. Cântarea 8-a, Irmos :
Toate le ştii, toate le cunoşti, .
ngerii şi cerurile pre celce se
Iisuse, ca celce ai întru tine toată JJpoartă pre scaunul măririi şi
vrednicia, care şi Tatăl are dum- „ca un Dumnezeu se laudă ne-
nezeeşte; şi porţi întru tine fi- „încetat bine-I cuvântaţi, lău
reşte pre tot Duhul Sfânt cel „datil şi-l prea înălţati întru toti
pururea vecuitor, împreună cu vecii.
Tatăl. C u adevărat ai auzit, suflete,
Stăpâne, Doamne, făcătorul în ce chip mai nainte a vestit
veacurilor, învredniceşte-ne şi Hristos dumnezeeştilor săi uce-
pre noi să auzim atuncea acel nici, spuindu-le sfârşitul; ci cu-
sfânt glas, carele va chema pre noscându-ţi sfârşitul tău, găteş
cei aleşi ai Tatălui, la împărăţia te...te dară, că vine vremea sfâr-
cerurilor. şitului.
Slavă, a Treimii. Ştii,
suflete cel neroditor,
Treime fără început, nezidită, · pilaa slugii cei viclene, teme-te
unime nedespărţită, ceacee eşti şi nu fii nepurtător de grijă de
TRIODUL 86
~ .~{~i!!it?&il&il!fifliltifihf{ff.iff!&lf~l&@_~~ljfff/ţ~,
~ 562 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI
~ d=a=r=u=l=c=a=r=e=le=a=i=l=u=a=t,=n=u~c~a~să~-;;;l~~z;;;;e;:;;:;u;;;;l~e~ş~i=t=ri=m=1=.t=e=m=il=e=le=ta=l=e=s=p=r=e ~
' ascunzi în pământ, ci ca să faci toţi
din destul şi dă pace a ta
neguţătorie. poporului tău.
Să-ţilumineze candela ta, să Irmosul:
se toarne într'însa şi untdelemn, Să lăudăm, bine să cuvântăm„ ..
ca şi fecioarelor milostivirea; ca îngerii şi cerurile ...

să afli atuncea, suflete al meu, Cântarea 9, Irmos.
aşterea
l
deschisă cămara cea de nuntă a pururea Fecioarei,
lui Hristos. __ "ceeace s'a arăt a t mai
Fuga cea din ziua Sâmbetei „nainte puitorului de lege în
şi de iarna, spuind-o lnvăţăto
„munte prin foe şi prin rug,
rul, cu pildă grăeşte de turbu- „spre mântuirea noastră a cre-
„dincioşilor, cu cântări neînce-
rarea veacului de acum celui de . ., . ".
al şaptelea, întru carele va veni „tat o s1av1m
ca iarna sfârşitul. Auzit-ai, suflete, pre judecă
Ca iuţim ea fulgerului ce tre- torul strigând mai nainte şi în-
ce, aşa va fi atuncea venirea văţându-te pentru vremea sfâr-
şitului.Găteşte-ţi lucrurile cele
cea înfricoşată a Stăpânului tău,
suflete al meu. Auzit-ai? Nevo- de ieşire de aicea, ca nu cumva
eşte-te dară, să fii gata.
să te lepede Dumnezeu ca pre
un netrebnic.
Când va veni judecă torul
cu întunerece şi cu mii de ta- Dela smochin te învaţă, o
bere şi de puteri îngereşti, ce sufletel pentru sfârşit; când îi
frică va fi atu n ce a, suflete al sunt tinere frunzele şi-i odrăs
meul Ce cutremur! Vai miel lesc ramurile, iată, după aceea
Când vor sta toţi goi. vine vremea secerişului; şi tu,
când vei vedea acestea, să cu-
A Treimii.
noşti că este lângă uşi.
Binecuvântăm pre Tatăl. ..
Cine altul afară de tine ştie
Un Dumnezeu este Treimea, pre Părintele tău? Sau cine afară
nemutându-se Tatăl în faţa Fiu- de tine ştie ceasul sau ziua? Că
lui, nici Fiul schimbându-se în întru tine sunt toate vistieriile
purcedere; ci, osebitf~ şi împre- înţelepciunii, Hristoase, Dum-
ună pre câte trele, o lumină, un
nezeule.
Dumnezeu slăvesc în veci.
Cărţile se vor deschide atun-
cea, când se vor pune scaunele
Pentru rugăciunile Născă şi se vor vădi lucrurile stând
~ toarei de Dumnezeu, primeşte toate goale; că toate sunt des-
rugăciunea noastră, Dumne- coperite înaintea lui Dumnezeu.
--~~~~~~~~~~·~~~~~~~~~~
~~==~~~~~~~~~~=~LU~N~I~S~E~A~RA~===========-=-=-==-====~563
Vine judecătorul tuturor să li Slavă, a Treimii.
se scoată la judecată; celce 1 O Unime Sfântă, Treime ce-

1
şeade pre scaun de heruvimi, eace eşti o Dumnezeire şi Trei-

să stea înaintea lui Pilat ca un me-unime, Dumnezeule, fire în
vinovat şi să pătimească toate, trei feţe, mărire întocma cinstită
ca să mântuească pre Adam. şi nedespărţită, mântueşte sufle
tele noastre din nevoi.
j\propiatu-s'a nouă Paştile Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
cele mari şi dumnezeeşti. Că Primeşte, Hristoase, pre
Hristos ne învaţă, că după două Maica ta, întru rugăciune; ca
zile vor fi, mai nainte însem- prin mijlocirile ei să împaci lu-
nând ziua patimii, în carea se mea, să întăreşti sceptrurile îm-
va aduce jertfă Tatălui. părăţiei şi să uneşti într' una ·
Lângă crucea ta, Mântuito- Bisericile tale.
i::' rule, stând Maica~ ta şi văzând Apoi Irmosul Cântărei 9 :
· iunghierea ta cea fără dreptate, Naşterea pururea Fecioarei...
a strigat: Vai mie, Fiul meu, lu- Şi metanie până la pământ.
mina mea cea neapusă! Strălu- Sfinte Dumnezeule„. şi după Tatăl nostru ...
1j
ceşte lumină tuturor, soare al lj' Cortdacul zilei, apoicu: noi...

Doamne al puterilor fii
dreptăţii. 1 Şi cealaltă rânduială, dupre obiceiu.

IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI MARŢI
LA UTR ENI E
Aliluiapre glasul al 8-lea, Troparul de trei ori : Iată Mirele _vine î~ miezul nopţii... Este
scris
Luni la Utrenie. Apoi, obişnuitele Shhologu.
După întâia Stihologie Sedealna, glasul al 4-lea.
r~
Podobia: Celce te-ai
cruce ....
înălţat pre
Mântuitorule, adun ând din rău
tate cu pizmă preoţii şi cărtu
~~L~ re Mirele fraţilor să iu- rarii, au înde mna t pre Iuda
bim, candelele noastre spre vânzare. Pentr u aceasta
să le grijim , întru bu- ieşind fără de ruşine, a grăit
nătăţi strălucind şi în asupr a ta popo arelo r celor fără
,; credinţă dreaptă; ca să delege, zicân d: Ce-mi veţi da
intrăm împreună cu dânsu l la mie şi eu voiu da pre el în mâi-
nuntă gătiţi, cu fecioarele cele nile voast re? Mântueşte sufle-
înţelepte ale Domnului. Că Mi- tele noastre, Doamne, de osând a ·
rele ca un Dumnezeu dă tutu- acestuia.
ror dar cunună nestricăcioasă. Slavă... Şiacum... tot aceasta.
Slavă ... Şiacum ... tot aceasta. După a treia Stihologie, Sedealn a glasul al ~
,_ După a doua Stihologie, Sedealna glasul al 8-lea.

4-lea. Podobie : Pre înţelepciunea şi cuvântul.„
Podobie : Spăimântatu„s'a Iosif ...
I uda, cel cu minte iubito are
Sfat fărădelege asup ra ta, 1 de argint, s'a întărâtat asupr a
F~~~i!M~~i!Mi!J~":®.
· IN SFANTA ŞI MAREA ZI MARŢI DIMINEAŢA 565 .
Invăţătorului, vrăjmaşu 1; s' a d e s p ă r t i dela a c e s t e de

sfătuit, a gândit vânzare, a căzut aicea. Până când ai vreme, tre-
din lumină, primind întunere- zeşte-te, strigând: greşit-am ţie,
cul; a tocmit preţul şi a vândut Mântuitorul meu, să nu mă tai
pre cel fără de preţ. Pentru acea- ca pre smochinul cel neroditor ;
sta a şi aflat răsplătire precum ci ca un îndurat milostiveşte-te,
a făcut ticălosul: spânzurare şi Hristoase, spre mine, cel ce
moarte cu durere. Ci pre noi strig cu frică: Să nu rămânem
mântueşte-ne, Hristoase, Dum- afară din cămara lui Hristos„
nezeule, de partea lui, ertare SINACSAR
de greşeli dăruind, celorce prăz
IN SFÂNTA MARŢIA CEA MARE
nuim, cu dragoste, prea cura-
. tele tale patimi. STIHURI:
Marţia cea mare în pilda zece fecioare, aduce,
acum„. tot aceasta.
Slavă.„ Şi Arătând cum vom întâmpina pre Hristos pre
Apoi Evanghelia dela Mateiu. cruce.
In vremea aceea sfat au făcut fariseii asupra l

lui Iisus... până la : n sfânta zi Marţia cea mare, facem
pomenire despre pilda celor zece
Bine este cuvântat, celce vine întru numele , fecioare. Nişte pilde ca acestea,
Domnului. suindu-se Domnul în Ierusalim şi
Psalm 50. mergând spre patimă, a grăit uce-
nicilor săi. Sunt pilde care le-a grăit
Mântueşte Dumnezeule poporul tău„. Doamne şi către Iudei ; însă pilda a zece fe-
milueşte, de 12 ori şi ecfonisul: cioare, întorcându-o spre milostenie,
o a zis, învăţând ca fiecine să fie gata mai
Cu mila şi cu îndurările„. nainte de sfârşit. Multe a grăit de feciorie,
Indată Ectenia cea mică.
le-a tâlcuit lor şi de fameni. Şi de vreme ce
fecioria are mult merit şi este mare cu ade-
CONDAC, glasul al 2-lea: vărat, Domnul o aprobă, dar ca să nu facă
cineva numai acest lucru, iară de altele să nu
Podobia: Cele de sus căutând.„ se grijească, recomandă mai ales milostenia,
cu care se luminează făclia fecioriei. Iacă pen-
L a ceasul sfârşitului, suflete, tru ce aduce sfânta Evanghelie pilda aceasta.
gândind şi de tăierea smochi- Cinci adecă înţelepte numeşte, că cu fecioria
au avut şi untdelemn mult al milosteniei; iară
nului temându-te, talantul cel cinci nebune, căci şi acelea feciorie au, dară
nu aveau şi milostenie ; şi pentru aceea sunt
dat ţie cu iubire de osteneală nebune, că lucrul cel mai mare au făcut, dară
lucrează-l, ticăloase, priveghind de cel mai mic n'au purtat grijă şi întru nimica
nu s'au osebit de păcătoşi. Că pre aceştia trupu-
şi strigând; ca să nu rămânem rile, iară pre acestea averile le-au biruit. Şi
afară din cămara lui Hristos. trecând noaptea vieţii ceştii de acum, au a-
dormit toate fecioarele, adecă au murit; şi a-
dormind ele, strigare s'a făcut în miezul nopţii
Icos: şi celece au avut untdelemn, deschizându-li-se
uşile, au intrat la mire. Iară cele nebune, care
P entruce te leneveşti ticălo n'au avut untdelemn de ajuns, după somn au
căutat untdelemn. Şi cerând să le dea cele
sul meu suflet? Pentruce ţi se înţelepte/ dară neputând, acelea, au răspuns mai
nălucesc fără de vreme griji ne- nainte de intrare : dară de nu ne va ajunge r"'-:'
şi nouă şi vouă? ci mergeţi la ceice vând, :~1
trebnice? Pentru ce te zăboveşti adecă la săraci şi cumpăraţi. Dară cu anevoie ~M.:._
cu lucruri trecătoare? Ceasul este a .cu!11păra după m~arte, aceasta nu este .
· 1d . . cu putmţa ; precum arata Avraam pentru bo- :;,
Ce e apOl acum este Şl ne VOm gatul şi pentru Lazăr, zicând: că cu anevoie ~~
~-~ID~~~&1'~~
~~-~~~~~~~~~~~~
566 IN:SFÂNTA ŞI MAREA ZI
este a trece de aicea acolo. Atunci cele ne- Hristos, celui ce l-a dat, cân-
bune viind neluminate, aşa au strigat, bătând
în uşă: Doamne, Doamne, deschide nouă ! Iară tând: Binecuvântaţi 1ucruri1 e
Domnul, însuş, le-a dat un răspuns groaznic
ca acesta: Duceţi-vă, nu vă ştiu pre voi! Cum Domnului pre Domnul.
puteţi vedea pre mirele, neavând milostenie ? Să lăudăm bine să cuvântăm.„
Pentru aceasta au pus aicea pilda a zece fe-
cioare purtătorii de Dumnezeu părinţi, învă Şi iarăş Irmosul :
ţându-ne pre noi să priveghem pururea şi să
Poruncii muncitorului...
~
fim gata spre întâmpinarea mirelui prin fapte
bune şi mai ales prin milostenie ; că neştiută Ceeace eşti mai cinstită„., nu cântăm,
; este ziua şi ceasul sfârşitului nostru; ca şi
prin Iosif a socoti curăţenia şi prin smochin ci îndată:
a găti pururea roadă sufletească. Ca celace Cântarea 9-a, Irmos :
face un lucru şi de altele nu se grijeşte şi
mai ales de milostenie, acela nu va intra cu
Hristos la odihna cea veşnică ; ci se va întoarce
l't' eeace pre Dumnezeu cel ne-
înapoi ruşinat. O mire, Hristoase ! fă- ne pre
noi părtaşi cu fecioarele cele înţelepte şi ne
\Jt încăput, în pântece l-ai în-
împreună cu turma ta cea aleasă şi ne mi-
„căput şi bucurie lumii ai născut,
lueşte pre noi, acum şi pururea şi în vecii „pre tine te lăudăm, Preasfântă
vecilor, Amin. . \J".
„Fec1oara
Apoi DUPĂ CÂNTAREA lui Cosma. Irmosul de
două ori, troparele pre 12 şi apoi iarăş Irmosul
întru amândouă stranele împreună. Zis-ai ucenicilor, bunule, pri-
Cântarea 8-a, glasul al 2-lea, Irmos: vegheaţi, că nu ştiţi ceasul întru
n oruncii muncitorului cei trei carele va veni Domnul, să răs

plătească fi~căruia.
Jr cuvioşi
tineri nesupuindu-
"se, în cuptor fiind aruncaţi, au Intru a doua venire a ta cea
~ „mărturisit pre Dumnezeu cân- înfricoşată, Stăpâne, să mă rân-
„tând: Binecuvântaţi lucrurile dueşti împreună cu oile cele
„Domnului pre Domnul". deadreapta, trecând cu vederea .
mulţimea greşelilor mele.
Să lepădăm 1e ne a departe
dela noi şi să întâmpinăm pre Jar in loc de :
Hristos, mirele celfărăde moar- Cade-să să te fericim.„
te, cu făclii luminoase şi cu Irmosul:
cântări, strigând: Binecuvântaţi Ceeace ai încăput...
lucrurile Domnului pre Domnul. Luminfmda, de trei ori:
Cămara ta, Mântuitorul meu.„
S ă avem din destul în vasele LA LĂUDĂRI.
sufletului nostru untdelemn de Punem stihirile pre patru şi cântam stihiri ·
împărtăşire, ca nefăcând vre- idiomele, repeţindu-le, glasul 1.
mea răsplătirilor vreme de cum- Intru luminările sfinţilor tăi
părare, să cântăm: Binecuvân-
cum voiu intra eu, nevrednicul?
taţi lucrurile Domnu 1u i pre
Că de voiu cuteza să intru îm-
Domnul. preună în cămară, haina mă vă
Câţi aţi luat talan"tul dela deşte că nu este de nuntă şi le- ·
Dumnezeu, îmmulţiţi-vă darul gat mă vor scoate îngerii afară.
încă pre atâta, cu ajutorul lui Curăţeşte-mi, Doamne, spurcă-
MARŢI DIMINEAŢA 567
ciunea sufletului meu şi mă mân- racilor. Că aşa vom înmulţi ~

tueşte, ca un iubitor de oameni. împrumutul. Şi ca nişte eco-
De două ori. nomi credincioşi ai darului, ne ·
Glasul al 2·lea. vom învrednici bucuriei cei stă
pâneşti. Căreia ne învredniceşte
De lenea sufletului meu dor-
mitând eu, Mire Hristoase, n' am pre noi, Hristoase Dumne-
agonisit candelă aprinsă din zeule, ca un iubitor de oameni.
fapte bune şi m'am asemănat Stih: Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta,
Doamne„.
fecioarelor celor nebune, trân-
dăvindu-mă în vremea lucrării. Când vei veni întru slavă,
Stăpâne, nu-mi închide milos- Iisuse, cu puterile îngereşti şi
tivirile îndurărilor talel Ci, scu- vei şedea pre scaunl cel de ju- ·
turând somnul meu cel întune- decată, să nu mă desparţi pre
cat, scoală-mă şi mă bagă în mine, păstorule cel bun; că ştii
cămara ta, împreună cu fecioa- căile cele deadreapta, iară cele ·
rele cele înţelepte, unde este deastânga sunt strâmbe. Deci, ~
+
glasul cel curat al celorce prăz sa nu ma p1erz1 1mpreuna cu

\ii \ol + A V
nuesc şi strigă neîncetat: Doa- caprele, pre mine cel înţelenit

mne, mărire fie. ne două ori. în păcat. Ci, alăturându-mă cu
Slavă„. Şi acum„. glasul al 4-lea. oile cele deadreapta, să mă
mântueşti, ca un iubitor de oa-
A uzind, suflete, de osânda ce-
luice a ascuns talantul, nu as- meni.
Stih: Şi să fie lumlna Domnului, Dumnezeului
cunde cuvântul lui Dumnezeu; nostru prestre noi...
ci vesteşte minunile lui; ca îm-
. mulţind darul, să intri întru Mire, celace eşti mai frumos
bucuria Domnului tău. cu podoaba de cât toţi oamenii,
carele ne-ai chemat pre noi la
LA STIHOAVNA ospăţul cel duhovnicesc al
Stihiri idiomele, glasul al 6-lea. nunţii tale, des brac ă- mă de
Veniţi, credincioşilor, să lu- chipul greşelilor mele cel tică- ·
crăm Stăpânului cu osârdie, că los, prin împărtăşirea patimilor
împarte slugilor bogăţie; şi fie- ta 1e. Şi împodobindu-mă cu
care din noi să îmmulţim talan- haina slavei tale cei înfrumu-
tul darului dupre măsură. Unul setate, fă-mă împreună şezător
să aducă înţelepciune prin lu- luminat la masa împărăţiei
cruri bune; iar altul să săvârşea- tale, ca un milostiv.
scă slujba luminării, să·şi împăr- Slavli.„ Şi acum„. glasul al 7-Iea.
tăşească credinciosului cuvân- Iată, că-şi încredinţează Stă-
tui său, celuice nu ştie tainele şi· pânul talantul său ţie, suflete al
altul să-şi împartă bogăţia să- meu. PrJmeşte darul cu frică,
~~~m•mfm?lK~~~~;;~~i~~
~;If~W~~J'n~ID~~~~~~~~ ~
.5i::I 568 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI ·- __ ·
împrumutăpre celce ţi l-a dat, un glas de tabără şi când stau ele, încetau
aripile lor. Şi iată, glas era deasupra întăriturii
împarte-l la săraci şi câştigă ce era preste capul lor, când stau ele, se lă
sau aripile lor. Şi deasupra întăriturii care era
prieten pre Domnul, ca să stai preste capul lor, ca vederea pietrei safirului
deadreapta lui, când va veni şi asemănare de scaun pre dânsul şi preste
asemănarea scaunului, asemănare ca un chip
. cu slavă şi vei auzi glasul cel de om deasupra. Şi am văzut ca o vedere de
fericit: intră slugă întru bucuria chihlibar şi ca o închipuire de foc din lăuntrul
lui împrejur, dela vederea mijlocului şi în sus
~ Domnului tău. Căreia mă în- şi dela vederea mijlocului şi până jos, vă
zut-am vedere de foc şi lucirea lui împrejur.
vredniceşte pre mine cel rătăcit, Ca vederea curcubeului când este pre nori
· Mântuitorule, pentru mare în zi de ploaie, aşa era vederea lucirii prin
prejur. Aceasta este vederea asemănării slavei
mila ta. Domnului.
Cealaltă rânduială dupre obiceiu. Ceasurile Prochimen. glasul al 4· lea:
cu obişnuitele Stihologii şi cetirea Evangheliei. Să nădăjduească Israil spre Domnul, de acum
şi până în veac.
Stih:
La ceasul al şaselea. Doamne, nu s'a îngânîat inima mea, nici s'au
înălţat ochii mei.
T roparul Prcorociei, gJarnl 1.
Şi celelalte ; şi cetim şi al nouălea ceas, fără
artă-ne
de prisosit, Mân- de Catismă. Apoi cetim Evanghelia. Şi cântăm
tuitorule, nouă, celorce fericirile şi Pomeneşte-ne pre noi, Doamne ...
Cu metanii.
~~am greşit fără de măsură
Şi celelalte toate, precum s'a arătat Luni.
şi ne învredniceşte să ne
,. închinăm sfintei lnvierii ~~~~~~~~~
tale, fără osândă; pentru rugă
. ciunile Preacuratei Maicii tale, ln Sfânta şi marea zi Marţi
unule mult milostive. SEARA.
Slavă„. Şi acum ... tot aceasta. După Psalmul începător, obişnuita Stil1ologie.
Prochimen. glasul al 6-lea: La Doamne, strigat-am„. Punem Stihirile pe
10. Şi cântrun aceste Stihiri Idiomeie, glasul 1.
Că la Domnul este mila şi multă mântuire la el.„
Stih: .,
Dintru adâncuri am strigat către tine, Doamne, ~ ntru luminările sfinţilor

Doamne, auzi glasul meu. .~ tăi, cu?1 v'!ju ir:tra eu n~
Din Proorocia lui Iezechil cetire. vrednicul . Ca de votu
.....· .;;:j
Cap. 1, Vers 21. i1·"~·' cuteza să intru împreună
ând mergeau fiarele, mergeau şi ·\.. în cămară, haina 1nă vă-
roatele şi când stau ele, stau şi
roatele ; şi când se ridicau ele de deşte că nu este de nuntă şi le-
pre pământ, se ridicau cu ele şi
roatele ; că duh de vieaţă era în roate.
gat mă vor scoate îngerii afară.
Şi asemănare preste capul hiarelor Curăţeşte-mi, Doamne, spurcă
ca o întărire ca vederea cristalului, şi ciunea sufletului meu şi mă
întinsă preste aripile lor deasupra. Şi
· subt întăritură aripile lor întinse bătând una mântueşte, ca un iubitor de
spre alta, fiecare cu două împreunate îşi aco-
• perea trupurile sale. Şi am auzit glasul aripi- oameni.
lor lor, când sburau, ca un glas de ape multe; De două ori.
când mergeau ele, glasul cuvântului era ca
MARŢI SEARA 569
Glasul al 2-lea. învrednici bucuriei cei stăpâ

De lenea sufletului meu dor,.. neşti. Căreia ne învredniceşte
mitând eu, Mire, Hristoase, pre noi, Hristoase, Dumnezeule,
n' am agonisit candelă aprinsă ca un iubitor de oameni.
din fapte bune şi m' am asemă De două ori.
nat fecioarelor celor nebune, Când vei veni întru slavă,
trândăvindu-mă în vremea lu-
Iisuse, cu puterile îngereşti şi
crării. Stăpâne, nu-mi închide
vei şedea pre scaunul cel de
milostivirile îndurărilor ta 1e, judecată, să nu mă desparţi pre ~
ci scuturând somnul meu cel mine, Păstorule cel bun; că ştii
întunecat, scoală-mă şi mă bagă căile cele deadreapta, iar cele
în cămara ta, împreună cu fe- deastânga sunt strâmbe. Deci, ~
cioarele cele înţelepte, unde sa nu ma p1erz1 1mpreuna cu
'-' ""' + • A \ii
. este glasul cel curat al celorce caprele, pre mine cel înţelenit
prăznuesc şi strigă neîncetat:
în păcat; ci alăturându-mă cu
Doamne, mărire ţie. oile cele deadreapta, să mă· ~
De două ori.
Glasul al 4-lea. mântueşti ca un iubitor de
Auzind, suflete, de osânda oameni.
celuice a ascuns ta lan tu 1, nu Mire, celace eşti mai frumos
ascunde cuvântul lui Dumne- cu podoaba decât toţi oamenii,
zeu, ci vesteşte minunile lui, ca carele ne-ai chemat pre noi la
îmmulţind darul, să intri întru ospăţul cel duhovnicesc al
bucuria Domnului tău. n u n ţii tale, desbracă-mă de
chipul greşelilor mele cel tică
De două ori.
los, prin împărtăşirea patimilor
Glasul al 0-lea.
tale şi împodobindu-mă cu hai-
Veniţi, credincioşilor, să luna slavei tale, cei înfrumuseţate
crăm Stăpânului, că cu osârdie fă-mă împreună şezător luminat
· împarte slugilor bogăţie; şi fie- la masa împărăţiei tale, ca un
care din noi să înmulţim talan- milostiv.
tul darului dupre măsură. Unul
· să aducă înţelepciune prin lu- Slavă ... Şi acum ... glasul al 7-lea.
cruri bune; iar altul să săvâr Iată, că-şi încredinţează Stă
şască slujba luminării, să-şi îm- pânul talantul său ţie, suflete
. părtăşească credinciosul cuvân- al meu. Primeşte darul cu frică
tul său, celuice nu ştie tainele împrumută pre celce ţi 1-a dat,
şi altul să-şi împartă b o găti a împarte-l la săraci şi câştigă
: săracilor. Că aşa vom înmulţi prieten pre Domnul. Ca să stai
· împrumutul. Şi ca nişte economi deadreapta lui, când va veni
credincioşi ai darului, ne vom cu slavă şi vei auzi glasul cel
fericit: intră slugă întru bucu- venit-a alt vestitor la Iov şi i-a zis lui: foc a
căzut din cer şi a mistuit oile şi pre păstori
ria Domnului tău căreia mă în- aşijderea i-a ars şi scăpând eu singur, am
venit să-ţi spun ţie. Incă grăind acesta, a ve-
vredniceşte pre mine cel rătă nit alt vestitor la Iov şi i-a zis lui: Haldeii au
cit, Mântuitorule, pentru mare făcut asupra noastră trei cete şi au înconju-
rat cămilele şi le-au luat şi pre slugi i-au ucis
mila ta. cu sabia şi am scăpat eu singur şi am venit
să-ţi spun ţie. Incă acesta grăind, alt vestitor
IEŞlRE cu Evanghelia. a venit, zicând lui Iov: feciorii tăi şi fetele tale
Lumină lină ... mâncând şi bând la feciorul tău, fratele lor
cel mai mare, fără de veste a venit un vânt
Prochimen, glasul al 6-lea. mare despre pustie şi a zguduit cele patru
unghiuri ale casei şi a căzut casa preste fe-
Scoală-te, Doamne, întru odihna ta, tu şi
ciorii tăi şi au murit şi am scăpat eu singur
sicriul sfinţirii tale. şi am venit să-ţi spun ţie. Atunci Iov sculân-
Stih: du-se, ş'a rupt hainele sale, ş'a tuns părul ca-
pului său şi a presărat ţărâna preste capul
Adu-ţi aminte Doamne de David şi de toate său şi căzând jos s'a închinat Domnului şi a
blândeţele lui. zis : Gol am ieşit din pântecele maicii mele,
Dela Ieşire cetire. gol mă voiu şi întoarce acolo, Domnul a dat,
Domnul a luat, cum a plăcut Domnului, aşa
Cap. 2, Vers. 5. s'a şi făcut, fie numele Domnului binecuvân-
tat. Intru toate acestea ce s'au întâmplat lui,
i s'a pogorît fata lui Faraon să se n'a păcătuit Iov înaintea Domnului, nici n'a
~ scalde la râu şi slujnicile ei um-
Îţ · blau pre lângă râu şi văzând
socotit neînţelepţie la Dumnezeu.
· sicriaşul în margine, a trimis o Şi îndată:
slujnică de l-a luat. Şi deschizându-l
a văzut pruncul plângând în sicriaş Să se îndrepteze rugăciunea mea ...
şi făcându-i-se milă de dânsul fetei lui
Evanghelia dela Mateiu şi cealaltă rândueală
Faraon, a zis : din pruncii Evreilor este
acesta. Şi a zis sora lui către fata lui Faraon: a Liturghiei celei mai nainte sfinţite.
voeşti să chem ţie femeie, doică dela Evrei
şi să hrănească pruncul? Şi a zis ei fata lui
Faraon: du-te, şi mergând fata a chemat pre
muma pruncului. Şi a zis către ea fata lui
Faraon : păzeşte-mi pruncul acesta şi mi-l
hrăneşte şi eu voiu plăti ţie ; şi a luat femeia In Sfânta şi marea zi Marţi.
pruncul şi l-a hrănit. Iar dupăce a crescut
pruncul, l-a adus pre dânsul la fata lui Fa- Cetim la Pavecerniţa cea mare.
raon şi a fost ei în loc de fecior şi a numit La care cântăm: TRICÂNTAREA lui
numele lui Moisi, zicând: din apă l-am luat Andrei Criteanul.
pre el.
_I{! Cântarea 3, glasul al 2-lea, Irmos :
Iată acum ce este bun, sau ce este frumos, ,ţ!~~~ intea mea c:a nerod}-
fără numai a locui fraţii împreună.
(~-~t; „toare, arata-o" aduca-
Stih: W1 „toare de roada, Dum-
"'
Ca mirul pre cap, ce se pogoară pre barbă,
pre barba lui Aaron.
gf~j ."~ „nez:u~e, 1u c r ă !or u I
'J;g „bunataţilor şi sadito-
Dela lov cetire.
„rul celor cuvioase, cu milos-
Cap. t, vers. 13.
i a fost într'o zi, feciorii lui Iov şi
"tivirea ta„.
:tetele lui beau vin în casa fra- V remea sfârşitului este; deci,
telui lor celui mai mare. Şi iată,
vestitor a venit la rov şi a zis lui: să ne întoarcem, Hristos înva-
perechile de boi arau şi asinele pă- +ă ·, că va veni într' 0 clipeală·,
şteau aproape de dânşii. Şi venind
1
!;
prădătorii le-au luat şi pre slugi i-au veni-va şi nu va zăbovi, ca să
ucis cu sabia şi scăpând eu singur d 1
am venit să-ţi spun ţie. Incă grăind aceasta, ju ece urnea sa.
~~i~~~@~~~~&~~~-~
MArtŢI SEARA 571
Arătând Hristos, că fără de pentru toţi pământenii, cei ce

veste va fi venirea lui, a grăit cred întru tine.
de stricăciunea cea negândită, Sedealua, glasul 1-iu.
ce s'a adus pre pământ odini- Podobi.a: Ceata Ingerească ...
oară, pre vremea lui Noe.
Iată, s' a adunat vrăjmăşeşte
Cămara s'a deschis şi împre- sfatul cel viclean cu adevărat, să
ună cu dânsa s'a împodobit şi judece spre moarte ca pre un
dumnezeeasca nuntă; mirele vinovat, pre celace şeade sus
este aproape, chemându-ne pre ca un judecător şi Domn. Acum
noi; deci, să ne gătim. se adună Irod cu Pilat, împre-
Casa lui Simon te-a încăput, ună şi Ana şi Caiafa, să întrebe
· împărate Iisuse, pre tine, cel pre celce este un ul, îndelung
neîncăput pretutindenea şi fe- răbdător.
meia păcătoasă[te-a uns cu mir. Cântarea 8-a, Irmos :
Umplându-se femeia de mi- li re celce a închipuit mai na-

. reazma cea de taină, Mântuito- I -~ inte în rug lui Moisi minu-
rule, s' a izbăvit de împuţiciu- I „nea Fecioarei, în muntele Sinai
nea cea dintâiu a multelor pă '„oarecând, lăudaţi-l, bine-I cu- r
cate; că mirul vieţii izvorăşti. „vântaţi şi îl prea înălţaţi întru

„toţi vecii".
Tu însuţi, Hristoase, fiind
hrana cea cerească, vieaţa celor Nu doară că nu ştia vremea
flămânzi, ai mâncat cu oamenii, sfârşitului, celce stăpâneşte vea-
. arătând mai nainte smerenia ta. curile, a zis mai nain te că nu
ştie ziua aceea; ci ca să pună
Ucenicul cel nemulţumitor hotar tuturor spre umilinţă.
lepădându-se de tine, Hristoase
~· şi întorcându-se spre vinderea Când vei şedea, judecătorule,
ta, a îndemnat asupra ta toată despărţind ca un păstor, precum
adunarea gloatelor celor fără ai zis, caprele de oi, să nu ne
delege. lipseşti, Mântuitorule, de starea
Tie, Fiului împreună şi Tată aceea deadreapta

nezeeasca.
...
ta, cea dum-
lui şi Duhului celui drept, unei
firi mă închin şi o laud despăr T u eşti Paştele noastre, celce
ţindu-o du pre feţe şi unindu-o te-ai jertfit pentru toţi ca un miel
dupre fiinţă. şi ca o jertfă, şi iertare de
greşeli; dumnezeeştile tale pa-
Mieluşaua carea te-a născut
timi, Hristoase, le prea înălţăm ~~
· pre tine, păstorul şi mielul, Iisuse întru toţi vecii ~
Dumnezeule, pururea se roagă cu moara, cu ţarina şi cu ~
f•··~
-,,..·-·-·~~~J-"h,.<!;;;~' ·r~-r· t: •,
~~~~:J:l3.~~~~~~~~~~~~~~~!.tîU:'-"~--~~·-""~-~~tt~:&_~~~~~
casa s' a asemănat toată vieaţa milele tale din destul şi dă pa-
aceasta, ol suflete al meu. Pentru cea ta poporului tău.
aceasta aibi inimă curată către Irmosul:
Dumnezeu, ca să nu laşi nimica Să lăudăm bine să cuvântăm„.
din trup stricăciunii. Cântarea 9, Irmos:
NU numai la farisei şi la Si- Pre celce a închipuit mai nainte.„
re ceiace au zămislit după
mon ai voit a intra în casă la
mâncare, Mântuitorule, ci încă
şi vameşii şi păcătoasele se în-
P trup, mai presus de fire, în
„pântece, pre Cuvântul carele a .
destulează de milostivirea ta. „strălucit din Tatăl fără de ani,
„pre singura Născătoarea de
iubind dragostea banilor, vân- „Dumnezeu, cu credinţă să o
zătorul Iuda, deşertându-se mi- .... . "
„mar1m.
rul, a început a gândi de vinde-
rea Stăpânului şi venind la cei Vremea lucrului este, pen-
fărădelege, i-a tocmit preţul. tru mântuire. Deci, luân-
du-ţi talantul, suflete al meu,
O, ce mâini fericite 1o, ce păr adecă chipul cel dintâiu, cum-
şi ce buze, ale păcătoasei pocăitel pără-ţi vieaţa cea veşnică.
Cu care a vărsat mirul pre pi- Impodobindu-ne sufletele ca
cioarele tale, Mântuitorule, şter nişte făclii luminoase, să intrăm
gându-le şi adesea sărutându-le. împreună cu Mirele, care merge ·
Şezând tu, cuvinte, femeia la nunta cea nestricăcioasă, mai
a venit la tine şi plângând lângă nainte până ce nu se închide uşa.
picioarele tale, Mântuitorule, a Vrând să arăţi tuturor, Iisuse,
deşertat sticla cu mirul pre ca- umilinţa ta cea mai presus de
pul tău, celce însuţi eşti mirul fire, te-ai ospătat cinând în casa ~
cel fără de moarte. lui Simon, c e 1c e eşti hrana
flămânzilor.
A Treimii.
C elace eşti pâinea cea făcă
toare de vieaţă, Iisuse, ai mân-
Impreună
cu Tatăl, pre Fiul cat la Simon fariseul, ca păcă
şi pre Sfântul Duh, pre Sfânta
toasa să dobândească darul tău
„ Treime întru o dumnezeire o
cel fără de preţ, prin vărsarea
. slăvim, strigând: Sfânt, Sfânt, mirului.
Sfânt eşti în veci.
Mâinile 'mi sunt spurca te,
~i acum, a Născătoarei de Dumnezeu. buzele 'mi sunt de curvă vieaţa
Pentru rugăciunile Preacura- necurată, mădularele stricate; ci
Jei Maicii tale, Mântuitorule, şi slăbeşte-mi şi mă iartă, strigat-a
" ale apostolilor tăi, trimite nouă păcătoasa către Hristos.
r•:; . ~
~~ &i~i11fi~
MARŢI SEARA 573
Venind femeia la picioarele eşti,Duhule; unul întreit dupre

tale, Mântuitorule, a turnat mi- fire şi întreit dupre feţe, un
rul, umplând locul de bună mi~ Dumnezeu adevărat.
reasmă şi umplându-se şi de Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu.
mirul iertării faptelor celor rele. Născătoare de Dumnezeu,
D e miresme sunt bogată, iară nădejdea celorce te cinstesc pu-
de fapte bune sunt săracă; cele rurea, nu înceta rugând pre
ce am aduc ţie; dă-mi şi tu cele celce s' a născut din tine, să mă
ce ai şi-mi slăbeşte şi mă iartă, izbăvesc din nevoi şi din toate
strigat-a păcătoasa către Hristos. ispitele.
Şi iarăş Irmosul :
L a mine este mir stricăcios, iar
la tine este mir de vieaţă, că mir Pre ceeace a zămislit...
Şi până pământ.
este numele tău, carele se varsă o metanie la
spre cei vrednici; ci-mi slăbeşte Apoi : Sfinte Dumnezeule. Şi după Tatăl
nostru„. Condacul zilei şi
şi mă iartă, strigat-a păcătoasa
Doamne al puterilor fii cu noi...
către Hristos.
Şi cealalUl rânduealit, dupre obiceiu.
Slavă, a Treimii.
F ără de început eşti, Părinte,

nezidit eşti, Fiule, de un scaun
~ ~
~ îN SFÂNTA ŞI MAREA ZI MIERCURI Y<'·
LA UTRENIE
Caută Luni la Utrenie. Apoi obişnuitele stihologii.
de trei ori. ~~
100 După întâia Stihologie, sedealna glasul al 3-lea. ~
~
~··
I .
"
Podobia: De frumuse\ea Fecioriei tale„.
,ăcătoasaa venit la tine,

I iubirea de argint, a gândit CU
vicleşug să te vândă, Doamne,
pre tine, comoara vieţii. Pentru
~,;i
':.~ ;vărsând mir cu lacrimi aceasta şi îmbătându-se, a aler-
~J pre picioarele tale, iubi- gat la jidovi şi a zis călcătorilor
· torule de oameni, şi s' a de lege: ce-mi veţi da mie?
V vindecat cu porunca ta Şi eu îl voiu da pre el vouă, ca
de putoarea răutăţilor; iar uce- să-l răstigniţi.
nicul cel nemulţumitor, suflând acum... tot aceasta.
Slavă... şi
,. împotriva darului tău, l-a lepă După a treia stihologie, Sedealna, glasul 1-iu
dat pre el şi s'a amestecat cu Podobia: Mormântul tău ...
noroiu 1, vânzându-te pentru Păcătoasa ştergând cu căl
dragostea banilor. Slavă Hri- dură preacuratele tale picioare,
stoase, milostivirii tale. cu părul capului ei şi dintru
Slavă.. Şi acum., .. tot aceasta. d" · " d t ·0 t
După a doua Stihologie, Sedealna glasul al a anc SUSptnan ' a S rt5a CU
4-Iea. plângere: îndurate, nu mă le-
Podobia: Degrab ne întâmpină... păda, nici mă urî, Dumnezeul
Iuda cel înşelător poftind meu, ci mă primeşte pre mine, .~
~~;:!Em~~~~~~1-~B~~i
Şi îndată Ectenia cea mică.
ceeace ma pocaesc ş1 ma man-
V V • V A
tueşte, ca un iubitor de oameni. CONDAC, glasul al 4~lea.

Podobia : Celce te-ai înălţat pre cruce„.
Slavă... Şi acum„. tot aceasta.
Cetirea din tâlcul Evangheliei sfântului
Mai mult decât curva făcând r -
Mateiu. fărădelege, ploi de lacrimi nici-

Apoi Evanghelia dela Ioan : cum nu ţi-am adus, Bunule; ci
In vremea aceea mărturisia poporul, carele cu tăcere rugându-mă cad către
era cu Iisus, când a strigat pre Lazăr din
mormânt... tine, sărutând cu dragoste prea-
Sfârşitul:
curatele tale picioare. Ca să-mi
Celece grăesc eu, precum mi-a zis Tatăl, aşa dai iertare de greşeli ca un stă
grăesc. pân, mie, celuice strig, Mântui-
Psalm 50 şi TRICÂNTAREA lui Cosma. torule: de întinăciunea faptelor
Irmosul de două ori şi troparele pre 12 ; apoi mele curăţeşte-mă.
' iarăş Irmosul în amândouă stranele împreună ICOS:
F emeia carea era mai nainte
1.[); re piatra credinţei întărin desfrânată, degrab s'a arătat în-
Jr du-mă, lărgit-ai gura mea ţeleaptă, urând lucrurile păca
„asupra vrăjmaşilor mei; că s'a tului celui grozav şi desmierdă
„veselit duhul meu a cânta: nu ciunile trupului; aducându-şi
„este sfânt ca Dumnezeul nos- aminte de ruşinea cea mare şi
„tru şi nu este drept, afară de de osânda muncii, cari vor răb
.
„t1ne, Doamne ". da păcătoasele şi desfrânaţii;
dintre cari cel dintâiu fiind eu,
In deşert şi cu minte înrău mă îngrozesc; dară petrec în
. tăţită se adună adunarea celor obiceiul cel rău, eu nebunul.
. fărădelege, ca să te dovedească lară femeia cea curvă temân-
vrednic de pierzare, pre tine, du-se şi sârguindu-se, a venit
Hristoase Mântuitorule; căruia degrabă strigând către Mân-
cântăm: Tu eşti Dumnezeul tuitorul: Iubitorule de oameni şi
nostru şi nu este sfânt afară de îndurate, izbăveşte-mă de înti-
tine, Doamne. năciunea faptelor mele.
Sfatul cel cumplit al celor SINACSAR

fărădelege fiind cu suflet îm- IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI MIERCURI,
potrivitor lui Dumnezeu, se sfă pentru femeia care a uns pre Dom-
păcătoasă,
nul cu mir.
tueşte să ucidă ca pre un ne-
STIHURI:
. trebnic pre Hristos cel drept;
Femeia păcătoasă, ceeace mirul pre picioa-
căruia cântăm: Tu eşti Dum- rele lui Hristos a turnat.
nezeul nostru şi nu este sfânt Amestecătura Smirnei cu oloi a lui Nicodim
afară de tine, Doamne. a prea însemnat.
. .
~~~-.--~-.-.-.-.-.-.~.-rn-.-=-~-~-=~~~~~1-~-=-~-!~~~~-~· W? ~' •.
~- ~~ · dumnezeesc şi înfricoşat, Hris-
r n sfânta şi marea zi Miercuri au
poruncit dumnezeeştii părinţi, să
toase, a cuprins talpele tale cele
facem pomenirea femeiei celei nespurcate cu mâini spurcate
păcătoase, carea a uns pre Dom- • ţ •0 t t t 1 ·1
nul cu mir. Aceasta s'a făcut cu pu- Şl a S rlsa : oa e U Cr U r 1 e
ţin mai nainte de patima cea mân- Domnului, pre Domnul lăudaţi~!
tuitoare. Că intrând Iisus în Ierusalim ş1·-1 prea Atna" lţaţ1• A1ntru toţ1• vec1·1·.
şi fiind în casa lui Simon leprosul,
venit-a la dânsul o femee şi a turnat pre ca-
pul lui mirul cel de mult preţ. Şi pentru a- C u lacrhni a spălat picioarele
ceasta s'a aşezat aicea, ca dupre cuvântul
Mântuitorului să se vestească pretutindenea Ziditorului cea vinovată întru
şi la toţi acel lucru al ei prea fierbinte. Şi păcate şi le-a şters cu părul său;
oare din ce s'a îndemnat ea la această
faptă ? Pentrucă a văzut milostivirea lui pentru aceea nu s' a greşit de
Hristos cea către toţi şi acum mai ales
când l-a văzut că a intrat în casa leprosului,
izbăvirea faptelor ei din vieaţă,
care legea poruncia a fi necurat şi lepădat ci a strigat: toate lucrurile Dom-
din adunare. Gândit-a dar femeia, că precum
' stricăciunea aceluia, aşa şi boala sufletului ei
nului, pre Domnul lăudaţi-l şi-l
o va vindeca. Şi aşa şezând el la cină, a turnat prea înălţaţi întru toţi veciL
mirul pre capul lui, al căruia preţ era trei
sute de dinari. Pentru aceasta ucenicii o au
certat şi mai ales Iuda Iscarioteanul ; dară
S ăvârşitu-s' a mântuirea celei
Hristos a stătut pentru dânsa, ca să nu supere cu minte bună prin mântuitoa-
gândul ei cel bun. Apoi şi de îngroparea sa
a pomenit, vrând să întoarcă pre Iuda dela rele milostiviri şi din izvorul la-
vindere şi pre femeie o a învrednicit a lua crimilor, cu care spălându-se
darul deslegării de păcate şi a se vesti lucrul
ei cel bun pretutindenea în toată lumea. prin mărturisire nu s' a ruşinat, ci
Să se ştie că li se pare unora, că această a strigat: toate lucrurile Domnu-
femeie este la toţi Evangheliştii una, dară nu ;
ci numai la trei, precum grăeşte dumnezees- lui, pre Domnul lăudaţi-l şi-l
cul Gură de Aur este una şi aceeaş carea şi
păcătoasă s'a numit. Iar acea dela Ioan nu
prea înălţaţi întru toţi vecii.
este aceeaş femeie ; ci alta oarecare minunată, Să lăudăm bine să cuvânttim ...
carea a avut vieaţă cinstită, adecă Maria, sora
lui Lazăr. Ci tu, Hristoase, Dumnezeule, ce- Irmosul: Cuvântul muncitorului...
lace te-ai uns cu mir înţelegător, scapă-ne de Ceeace eşti mai cinstită, nu cântăm.
patimile celece ne vin asupră şi ne milueşte
pre noi, ca celace eşti însuţi sfânt şi iubitor Cântarea 9, Irmos :
de oameni. Amin.
Cântarea 8, Irmos : {(" u suflete curate şi cu buze
\I „nespurcate, veniţi să mărim
C uvântul muncitorului pen-
„trucă biruia, de şapte ori
„cuptorul a fost ars oare când;
„pre cea nespurcată şi preacu-
„rată Maica lui Emmanuil, prin
„ea aducând rugăciuni celuice
„întru carele tinerii nu s' au ars, „s' a născut dintr'însa, milosti-
„porunca împăratului călcând. „veşte-te spre sufletele noastre,
„Ci au strigat: toate lucrurile „Hristoase, Dumnezeule şi ne
„Domnului, pre Domnul lăuda „mântueşte pre noi".
„ţi-1 şi-l prea înălţaţi întru toţi
vecii". A rătându-se nemulţumitor,
viclean şi râvnitor, Iuda cel rău,
T urnând femeia mir scump a vândut darul cel vrednic al
pre stăpânescul tău creştet cel lui Dumnezeu, prin . carele s' a
dumnezeesc şi înfricoşat, Hris-

n sfânta şi marea zi Miercuri au toase, a cuprins talpele tale cele
poruncit dumnezeeştii părinţi, să
facem pomenirea femeiei celei nespurcate cu mâini spurcate
păcătoase, carea a uns pre Dom-
nul cu mir. Aceasta s'a făcut cu pu- şi a strigat: toate lu c r u r i l e
ţin mai nainte de patima cea mân- Domnului, pre Domnul lăudaţi~l
tuitoare. Că intrând Iisus în Ierusalim
şi fiind în casa lui Simon leprosul, şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii.
venit-a la dânsul o femee şi a turnat pre ca-
pul lui mirul cel de mult preţ. Şi pentru a- C u lacrimi a spălat picioarele
ceasta s'a aşezat aicea, ca dupre cuvântul
Mântuitorului să se vestească pretutindenea Ziditorului cea vinovată întru
şi la toţi acel lucru al ei prea fierbinte. Şi păcate şi le-a şters cu părul său;
oare din ce s'a îndemnat ea la această
faptă ? Pentrucă a văzut milostivirea lui pentru aceea nu s' a greşit de
Hristos cea către toţi şi acum mai ales izbăvirea faptelor ei din vieaţă,
când l-a văzut că a intrat în casa leprosului,
care legea poruncia a fi necurat şi lepădat ci a strigat: toate lucrurile Dom-
din adunare. Gândit-a dar femeia, că precum
' stricăciunea aceluia, aşa şi boala sufletului ei
nului, pre Domnul lăudaţi-l şi-l
o va vindeca. Şi aşa şezând el la cină, a turnat prea înălţaţi întru toţi vecii.
mirul pre capul lui, al căruia preţ era trei
sute de dinari. Pentru aceasta ucenicii o au
certat şi mai ales Iuda Iscarioteanul ; dară
S ăvârşitu-s'a mântuirea celei
Hristos a stătut pentru dânsa, ca să nu supere cu minte bună prin mântuitoa-
gândul ei cel bun. Apoi şi de îngroparea sa
a pomenit, vrând să întoarcă pre Iuda dela rele milostiviri şi din izvorul la-
vindere şi pre femeie o a învrednicit a lua crimilor, cu care spălându-se
darul deslegării de păcate şi a se vesti lucrul
ei cel bun pretutindenea în toată lumea. prin mărturisire nu s' a ruşinat, ci
Să se ştie că li se pare unora, că această a strigat: toate lucrurile Domnu-
femeie este la toţi Evangheliştii una, dară nu ;
ci numai la trei, precum grăeşte dumnezees- lui, pre Domnul lăudaţi-l şi-l
cul Gură de Aur este una şi aceeaş carea şi prea înălţaţi întru toţi vecii.
păcătoasă s'a numit. Iar acea dela Ioan nu
este aceeaş femeie ; ci alta oarecare minunată, Să lăudăm bine să cuvânti.lm.„
carea a avut vieaţă cinstită, adecă Maria, sora
lui Lazăr. Ci tu, Hristoase, Dumnezeule, ce- Irmosul : Cuvântul muncitorului...
lace te-ai uns cu mir înţelegător, scapă-ne de Ceeace eşti mai cinstită, nu cântăm.
patimile celece ne vin asupră şi ne milueşte
pre noi, ca celace eşti însuţi sfânt şi iubitor Cântarea 9, Irmos :
de oameni. Amin.
u suflete curate şi cu buze
uvântul muncitorului pen- C „nespurcate, veniţi să mărim

C "trucă biruia, de şapte ori
„cuptorul a fost ars oare când;
„pre cea nespurcată şi preacu-
„rată Maica lui Emmanuil, prin
„ea aducând rugăciuni celuice
„întru carele tinerii nu s' au ars, „s' a născut dintr'însa, milosti-
„porunca împăratului călcând. „veşte-te spre sufletele noastre,
„Ci au strigat: toate lucrurile „Hristoase, Dumnezeule şi ne
„Domnului, pre Domnul lăuda „mântueşte pre noi".
„ţi-1 şi-l prea înălţaţi întru toţi
vecii". A rătându-se nemulţumitor,
viclean şi râvnitor, luda cel rău,
T urnând femeia mir scump a vândut darul cel vrednic al
pre stăpânescul tău creştet cel lui Dumnezeu, prin . carele s' a
deslegat datoria păcatelor, pre- rugându-se, ca una ce făcuse
cupeţind darul cel iubit de lucruri vrednice de lacrimi:
Dumnezeu. Milostiveşte-te spre desleagă-mi datoria, precum
sufletele noastre, H r ist o ase mi-am deslegat şi eu părul; iu-
Dumnezeule şi ne milueşte. beşte-mă pre mine ceeace te
I uda l e p ă d â n du - s e de iubesc, carea dupre dreptate
prieteşugul lui Hristos p e n t r u
eram urîtă şi te voiu propovedui
aur, mergând a zis b oe ri Io r ca şi vameşii, Făcătorule de
celor fărădelege: ce-mi veţi da bine, iubitorule de oameni.
mie şi eu voiu da vouă precum M irul cel de mult preţ, l-a a- r
voiţi pre Hristos, pre carele că mestecat păcătoasa cu lacrimi ~
utaţi? Milostiveşte-te spre su- şi l-a turnat preste preacuratele
fletele noastre, Hristoase Dum- tale picioare, sărutându· le. Deci, 'I!:
nezeule şi ne mântueşte. precum pre aceea îndată o ai
Q iubirea ta de argint cea îndreptat, dărueşte-ne şi nouă
oarbă, neprietene, din carea ai
iertare, celce ai pătimit pentru
luat uitare de celece te-ai învă noi şi ne mântueşte.
ţat I Că nici toată lumea nu este Când aducea păcătoasa mi-
întocmai cu sufletul şi din des- rul, atuncea s' a tocmit ucenicul
nădăjduire te-ai sugrum a t, cu cei fărădelege; aceea se bu-
spânzurându-te pre tine însuţi, cura, turnând mirul cel de mult
vânză torule. Milostiveşte-te preţ, iar el se grăbia să vândă
spre sufletele no astre, Hris- pre cel fără de preţ; aceea a
toase Dumnezeule şi ne mân- cunoscut pre Domnul, iar ace-
tueşte. sta s'a despărţit de Stăpânul;
Şi iarăş Irmosul : aceea s'a mântuit, iar luda s'a
Cu suflete curate ... făcut rob vrăjmaşului. Rea este
Luminânda de trei ori. lenevirea, mare este pocăinţa! ,_
Cămara ta, Mântuitorul meu, Carea dărueşte-o mie, Mântui-
o văd împodobită şi îmbrăcă torule, celace ai pătimit pentru
minte nu am, ca să intru în- noi şi ne mântueşte pre noi.
tr'ânsa. Luminează-mi haina su- Vai de ticăloşia ludeil Vă
fletului meu, dă tă torule de zut-a pre păcătoasa sărutând
lumină şi mă mântueşte.
talpele Mântuitorului şi a gân-
LA LĂUDĂRI
dit cu vicleşug la sărutarea vân-
Punem stihlrile pre 4, glasul 1-iu, singur glasul. zării. Aceea şi-a deslegat părul,
Pre tine, Fiul Fecioarei cu- iar acesta s' a legat cu mânia,
noscându-te păcătoasa că eşti aducând în loc de mir răutate
Dumnezeu, a zis cu p 1â n ger e împuţită. Că pizma nu mai ştie
~ . .
~!!J~~~~~-!tR~Wl1taiw&~it~~~
TRIODUL 37
'. ~;~~F.ifi!h~~~~'f@~~~L• :&,~~·V;{fL~~L"
L ~--<-~--~·- .. ~-· -·~L~:...,_~--·-h-.. d.>....,;.'-,A.L='-~C.3J:C·'S __,_ ~"-~'~ ·~!'.>~:i: . ~1 ~~~~"].L:~fL1~~~(~Î~1~~~0
__ :,~r·t~">'..H..:3;'.ff.~H-~_ ......_::...x ..,,,__ __,,_ ....•.•H.:.-........„~ ."~.
' . T-::i'J.
l
~i:f-~' 578 IN SFÂNTA ŞI MAREA ~-I----·---~-
~
k, să cinstească mai mult lucrul cel găm ţie, celuice te-ai vândut '
~,; · de folos. Vai de ticăloşia Iudei 1 şi ne-ai slobozit pre noi: Doa-
De care a izbăveşte, Dumne- mne, slavă ţie.
zeule, sufletele noastre. Stih: Şi să fie lumina Domnului, Dumnezeului
nostru preste noi...
Slavă„. glasul al 2-lea.
Păcătoasa a alergat la mir, să Venit-a la tine femeia cea
cumpere mir de mult preţ, să împuţită şi întinată, vărsând
ungă pre făcătorul de bine şi a lacrimi pre picioarele tale, Mân-
strigat către vânzătorul de mir: 1
tuitorule, mai nainte vestind
dă-mi mir, ca să ung şi eu pre patima ta. Cum mă voiu uita la
celce a şters toate păcatele mele! tine, Stăpâne? Că tu ai venit să
Şi acum ... glasul al G-lea.
mântueşti pre păcătoase. Ridi-
că.-mă dintru adânc pre mine
Cea cufundată în păcate, te-a cea moartă, celce ai ridicat pre
aflat pre tine limari de 1nântuire Lazăr din mormânt fiind mort
şi îndată, turnându-ţi mirul cu
de patru zile. Primeşte-mă pre
lacrimi, a strigat: iată, ce Ic e mine ticăloasa, Doamne şi mă
aşteaptă pocăinţa păcătoşilor!
mântueşte.
Ci mă mântueşte, Stăpâne, din
Stih: Mărturisi-mă-voiu ţie, Doamne, cu toată
valul păcatului, pentru mare inima mea ...
mila ta.
Cea defăimată
pentru vieaţă
LA STIHOAVNĂ şi cunoscută pentru întoarcere,
Stihirile, glasul al 6-lea. ţiind mirezme s' a apropiat către
Astăzi
a venit Hristos în casa tine, strigând: să nu mă lepezi
fariseului şi apropiindu-se o f e-
I'! pre mine păcătoasa, celce te-ai
meie păcătoasă, s'a aruncat la născut din Fecioară; să nu treci
r~ picioarele lui, strigând: vezi pre lacrimile mele, celce eşti bucu-
~ cea dcufu:iddatdă în__ păcat ef, pre ria îngerilor; ci mă primeşte pre
. ceea ce ma pocaesc,
cea esna ăj uita pentru apte, mine "
pre ~
I pre cea nelepădată de că t re

. bunătatea ta; ci-mi dă, Doamne,
~,a iertare de răutăţi şi mă mân-
1.· tueşte.
carea nu m'ai lepădat când pă
cătuiam, Doamne, pentru mare
mila ta.
Slavă.„ Şi acum ...
P",;;' Stih: Umplutu-ne-am dimineaţa de mila ta, Idiomela glasul al 8-lea facerea Casianei
f~~ Doamne ... . călugă.riţa.
~%.J.
I
Tins-apăcătoasa părul său, ooamne, femeia ceea ce că
ţie~ Stăpânului, tins-a şi luda zuse în păcate multe, simţind
mâinile ~sale la cei fărădelege. dumnezeirea ta, luând rân-
?~
tta·'I;.
ţ -=> Aceea ca să ia iertare; iar acesta dueală de mironosiţă şi tânguin-
să ia bani. Pentru aceasta stri- du-se a adus ţie mir mai nainte
~.
MIERCURI DIMINEAŢA 579
de îngropare, zicând: V ai mie 1 1

bună voie, Mântuitorul nostru,
că noapte îmi este mie înfier- Hristoase Dumnezeule, mărire
bântarea curviei şi întunecată şi ţie.
Slavr1„. Şi acum„. tot acesta.
fără de lună pofta păcatu 1u i.
Primeşte isvoarele lacrimilor
mele, celace scoţi cu norii apă Binecuvânta-te-va Domnul din Sion, cel ce a
făcut cerul şi pământul.
din mare; pleacă-te spre sus-
Stih:
pinurile inimii mele, celace ai lată, acum binecuvântaţipre Domnul, toate
plecat cerurile cu nespusa ple- slugile Domnului.
căciune. Ca să sărut preacura-
Din proorocia lui Iezechiil cetire. ~.l
tele tale picioare şi să le şterg Cap. 2-B, Vers 3-:3.
~)1
~·1\
pre ele iarăş cu părul capului -a Domnul către mine: Fiul Omu- :"'~!'4
r~ .i
meu. Al cărora sunet auzindu-l lui! Te voiu trimite eu pre tine la pz~
·casa lui Israil, la ceice m'au amărît ~~
cu urechile Eva în raiu întru pre mine, cari m'au amărît pre ~.~
amiazăzi, de frică s' a ascuns. mine ei şi părinţii lor până în ziua
de astăzi. Şi feciorii tari de obraz şi
1- f.."4
Cine va cerea mulţimea păca , . vârtoşi la inimă sunt; eu te voiu ?:~
~r:~ · trimite pre tine la dânşi şi vei zice ~~
telor mele şi adâncurile judecă lor: acestea zice Domnul : Doar cândva vor ~Pi1
ţilor tale, de suflete mântuito- auzi şi se vor teme, pentrucă este casă amă
rîtoare şi vor cunoaşte că prooroc eşti tu
rule, Izbăvitorul meu? Să nu între dânşii. Şi tu, Fiul omului, să nu te
mă treci cu vederea pre mine 1 temi de ei şi să nu te spăimântezi de faţa ~
lor; pentrucă sălbateci se vor face şi se vor :fl1
i
roaba ta, celace ai nemăsurată aduna asupra ta împrejur şi în mijlocu1 scor- i""'~
piilor tu locueşti; de cuvintele lor să nu te 1'11{i
milă. temi şi de faţa lor să nu te spăimântezi, ~~
pentrucă este casă amărîtoare Şi vei grăi ~~~
Apoi: cuvintele mele către ei, doar cândva. vor l:~;i
auzi, sau se vor teme, pentrucă este casă ~~
Bine este a ne mărturisi Domnului... amărîtoare. Şi tu, Fiul omului, ascultă pre ~
Sfinte Dumnezeule... Cu metanii. celce grăeşte către tine şi nu fii amărîtor ca );kl~
şi casa cea amărîtoare, deschide gura ta şi ~
Şi ceasul întâiu, fără de Catismă; se fac şi mănâncă ceea ce-ţi dau eu ţie. Şi am văzut ~
metanii dupre rândueala lor şi Litie şi Apolis. şi iată mână întinsă către mine şi într'însa •·
Şi celelalte precum am arătat în Lunea cea începutul cărţii. Şi o au desfăcut înaintea
mare. mea şi era scris înlăuntrul şi dinafară şi era
scris într'însa plângere, cântare şi vai. Şi au ~~1~.·.1.·
zis către mine : Fiul Omului ! Mănâncă cartea ~
aceasta şi mergi şi grăeşte fiilor lui Israil. Şi I:'· ;j
am deschis gura mea şi mi-a băgat în gură ~·1
cartea aceea. Şi a zis către mine : Fiul omului! ~î
şaselea.
r,·~-1,.11
La ceasul al Gura ta va mânca şi pântecele tău se va sătura . iJioJ
de cartea aceasta, care se dă ţie. Şi o am !*:..
Troparul Proorociei, glasul al 8-lea. mâncat şi s'a făcut gura mea dulce ca mierea. r;~,)
Astăzi s'a adunat adunarea Prochimen, glasul al 2-lea. ~~'
~'t\l
cea vicleană şi a 50 ândit asupra ta Ceice vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi
~.{.·~
·
cele deşarte; astăzi Iuda pentru pre Domnul. (::î)
· tocmeala ce a făcut şi-a arvunit Stih: ~
lui-şi spânzurare; iară Caiafa Lăudaţi numele Doamnului, lăudaţi slugi pre [t
şi nevrând a mărturisit, că unul . . Don:nul. ~~
t t•
A V
f. • 1 d v Ş1 cet1rea Evanghehei dupre randueala. ~.·~

t 0~1 ai ua pa 1ma e l~
~~~~~~·~~-~~~@i~~~(@.;~~
~-ii:~~~l~~~'f~~mtitM-i~~
• 580 IN SFANTA ŞI MAREA ZI .
rob vrăjmaşului. Rea este lene- ~

virea, mare este pocăinţa 1 Carea
„ In Sfânta şi Marea zi Miercuri dărueşte-o mie, Mântuitorule, ~
SEARA. celace ai pătimit pentru noi şi
Dupii Psalmul începător, obişnuita Catismă ne mântueşte pre noi.
Către Domnul, când m'am necăjit, am strigat...
Fără metanii.
V ai de ticăloşia ludei! văzut-a
La Doamne strigat-am.... punem Stihirile
pre păcătoasa sărutând talpele
pre l O. Şi cântăm aceste StihM Idiomele, Mântuitorului şi a gândit cu
glasul 1-iu. vicleşug la sărutarea vânzării.
~re tine, Fiul Fecioarei, Aceea şi-a deslegat părul, iar
~ cunoscându-te păcă acesta s' a legat cu mânia, adu-
. ~ toasa că eşti Dumnezeu, când în loc de mir răutate îm-
· _ ) a zis cu plângere rugân- puţită; că pizma nu ştie să cin-
. du-se, ca una ce făcuse stească lucrul cel de folos. V ai
lucruri v re d ni ce de lacrimi: de ticăloşia ludei 1 De carea fe-
Desleagă-mi datoria, precum reşte, Dumnezeu 1e, sufletele ~
mi-am deslegat şi eu părul; iu- noastre.
beşte-mă pre mine, ceeace te Glasul al 2-lea.
iubesc, carea dupre dreptate Păcătoasa a alergat la mir, să
eram urîtă şi te voiu propove- cumpere mir de mult preţ, să
, dui ca şi vameşii, făcătorule de ungă pre făcătorul de bine; şi
.. bine, iubitorule de oameni. a strigat către vânzătorul de mir:
Mirul cel de mult preţ l-a dă-mi mir, ca să ung şi eu pre
amestecat păcătoasa cu lacrimi celce a şters toate păcate mele.
„ şi l-a turnat preste preacuratele Glasul a 6-lea.
tale picioare sărutându-le. Deci, C ea cufundată în păcate te-a
precum pre aceea îndată o ai aflat pre tine liman de mântuire
· îndreptat, dărueşte-ne şi nouă şi îndată turnându-ţi mirul cu
r iertare, celce ai pătimit pentru lacrimi, a strig a t: lată, celce
noi şi ne mântueşte. aşteaptă pocăinţa păcătoşilor 1
Când aducea păcătoasa mi- Ci mă mântueşte, stăpâne, din
. rul, atuncea s' a tocmit ucenicul valul păcatului, pentru mare
cu cei fărădelege. Aceea se bu- mila ta.
cura turnând mirul cel de mult Astăzi a venit Hristos în casa
· preţ, iar el se grăbia să vândă fariseului şi apropiindu-se o fe-
pre cel fără de preţ; acee<:i a cu- meie păcătoasă, s' a aruncat Ia
. noscut pre Stăpânul, iar acesta picioarele lui strigând: Vezi pre
s'a despărţit de Stăpânul; aceea cea cufundată în păcate, pre
s' a mântuit, iar luda s' a făcut cea desnădăjduită pentru fapte,
~~~~~~~~~~·
·• MIERCURI SEARA 581 "
pre cea nelepădată de către bu- zuse în păcate multe, simţind ·

nătatea ta; şi-mi dă, Doamne, dumnezeirea ta, luând rân- ·
iertare de răutăţi şi mă mân- dueală de mironosiţă şi tângu- .
tueşte. indu-se a a d u s ţie mir mai
Tins-a păcătoasa părul său nainte de îngropare, zicând:
ţie, Stăpânului, tins-a şi luda Vai mie 1 Că noaptea îmi este .
mâinile sale la cei fărădelege. mie înfierbântarea curviei şi în-
Aceea să ia iertare; iar acesta tunecată şi fără de lună pofta ·
să ia bani. Pentru aceasta stri- păcatului. Primeşte isvoa:ele
găm ţie, celuice te-ai vândut şi lacrimilor mele, celace scoţi cu
ne-ai mântuit pre noi: Doamne, norii apa din mare; pleacă-te „
slavă ţie. spre suspinurile inimii mele, cel

ce ai plecat cerurile cu nespusa
Venit-a la tine femeia cea plecăciune. Ca să sărut preacu-
împuţită şi întinată, vărsând
ratele tale picioare şi să le şterg
lacrimi pre picioarele tale Mân- pre ele iarăş cu părul capului
tuitorule, mai nain te vestind meu. Al cărora sunet auzindu-l
patima ta. Cum mă voiu uita la cu urechile Eva în raiu întru
tine, Stăpâne? Că ai venit să amiazăzi, de frică s' a ascuns.
mântueşti pre păcătoase. Ridi-
Cine va cere mulţimea păcate- ·
că-mă dintru adânc pre mine
lor mele şi adâncurile judecă
cea moartă, cel ce ai ridicat pre ţilor tale, de suflete Mântuito- 1
Lazăr din mormânt, fiind mort rule, izbăvitorul meu? Să nu mă

de patru zile. Primeşte·mă pre treci cu v e d e re a pre mine,
mine, ticăloasa, Doamne, şi mă roaba ta, celace ai nemăsurată
mântueşte.
milă.
Cea defăimată
pentru vieată VOHOD cu Evanghelia lumină lină„.
şi cunoscută pentru întoarcere, Prochimen, glasul al 4-lea.
fiind miresme s' a apropiat către Mărturisiţi-vă Dumnezeului ceresc, că este. bun,
tine, strigând: Să nu mă lepezi că în veac este mila lui.
pre mine păcătoasa, celce te-ai Stih:
născut din Fecioară; să nu treci Mărturisiţi-vă Dumnezeului Dumnezeilor, că
· lacrimile mele, celace eşti bucu- în veac este mila lui.

Dela Ieşire cetire.
ria îngerilor; ci mă primeşte pre
" mine, ceeace ma"' pocaesc,
"' .pre Cap. 2, Vers 11.
"'
carea nu m'ai lepă d at Cân d pa- ·, i du-se
a fost după multe zile, făcâ~~
Moisi mare, ieşit-a la fraţn
• ca"'tu1·am, Doamne, pentru marea -<1 i săi fiii lui 1sran şi cunoscând ne-
;..•. ta. ·
. , ;·<1.5·1·
, _ ,n"' ca~ul lor, văzut-a pre un om eghip-
,.„„~lă " 11tean bătând pre un evreu oarecare
"J~ o./~Slavav... ş1· acum.„ glasul al 8-lea. ' din fraţii lui, fiii lui lsrail. Şi cău-
tând încoace şi încolo şi nevăzând pre
Facerea Casianei călugăriţa. nimenea a ucis pre eghiptean şi l-a
Doamne femeia ceea ce că- .
, I
ascuns în nisip.' şi ieşind a doua zi a văzut
J,~~
)~,·-
-~~N;'i'(:iF,Jr.;;~~~~it.~~,~f8ID~-!EIDSJ-rl.1
~Wl~~'·n!!'.J~",ţ"i1il~'~'(~~._v;;_,~1*~-~~&~
!::'.'.::::;;:~~!}j!~..1$1.?~ .,~. '"'' ,, ~""~:L.Ut~~~~· ~~=:-=. '·-'--'-~---:~~ ;;:
I
'''
~ 582 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI ~~
~~ făcea strâmbătate: Pentruce baţi tu pe vecinul
doi oameni evrei certându-se şi a zis celuice I nul diavolului :
fletul lui tesă
Iată, ţi-l ţie,
îereşti. Şi ieşit
dau
a
numai de su-
diavolul dela
~J tău? Iar el a zis: Cine te-a pus domn şi jude- faţa Domnului şi a lovit pre Iov cu bubă rea
cător preste noi ? Au doar vrei să mă ucizi dela picioare până la cap. Şi a luat Iov un
tu, precum ai ucis ieri pre eghiptean? Şi, te- hârb de şi-a ras puroile sale şi a şezut în gu-
mându-se Moisi a zis: Oare cum s'a vădit noiu afară de cetate. Şi trecând vreme multă,
lucrul acesta? Şi a auzit Faraon fapta acea- zis-a către Iov îemeia lui: Până când vei răb-
sta şi căuta să ucidă pre Moisi. Şi a fugit da, zicând: iată, voiu aştepta încă puţină, vre-
Moisi dela faţa lui Faraon şi s'a sălăşluit în me nădejdea mântuirii mele? Că iată a pierit
pământul Madiam ; şi dupăce a venit în pă- pomenirea ta de pre pământ, feciorii tăi şi fe-
mântul Madiam, a şezut lângă un puţ. Iar pre- tele tale, durerile şi chinurile pântecelui meu,
otul din Madiam avea şapte fete, care păşteau cu cari în zadar m'am ostenit cu nevoinţă, ca
oile tatălui lor Iotor; şi venind au scos apă vai de ei au pierit şi tu, însuţi, în putreziciu-
pânăce au umplut jghiaburile, ca să adape nea viermilor şezi, mâind afară subt văzduh
oile lui Iotor, tatăl lor. Şi viind păstorii le-au şi eu rătăcesc ca o slujnică umblând din loc
gonit pre ele, iar sculându-se Moisi le-a apă- în loc şi din casă în casă, aşteptând până va
rat şi scoţând apă a adăpat oile lor. Şi au ve- apune soarele, ca să mă odihnesc de ostenelele,
nit ele la Raguil, tatăl lor, iar el a zis lor : de trudele şi de durerile mele, care acum mă
Ce este că aţi venit astăzi curând ! Iar ele cuprind, ci zi vre un cuvânt către Domnul şi
au zis: Un om eghiptean ne-a apărat pre noi mori. Iar el căutând la dânsa, a zis: Pentruce
de păstori şi ne-a scos apă şi a adăpat oile ca o femeie fără de minte ai grăit ? Dacă am
noastre. Iar el a zis fetelor sale: Unde este luat cele bune din mâna Domnului, sănu răb-
acela ! Pentruce aţi lăsat pre om aşa? Che- dăm şi cele rele? Intru toate acestea ce s'au în-
maţi-1 să mănânce pâine. Şi s'a aşezat Moisi tâmplat lui. n'a greşit Iov cu buzele sale îna-
la omul acela şi a dat pre Sepîora, fata sa, intea lui Dumnezeu.
lui Moisi femeie. Şi zămislind femeia a năs
cut fiu şi a numit Moisi numele lui: Ghersam, Apoi:
zicând că nemernic sunt eu în pământ strein. Să se îndrepteze rugăciunea mea„.
Şi zămislind iarăş a născut alt fiu şi i-a pus
numele lui: Eliezer, zicând: că Dumnezeul Evanghelia dela Mateiu.
tatălui meu ajutor îmi este mie şi m'a scos
din mâna lui Faraon. Şi cealaltă rândueală a liturghiei celei mai
nainte sfinţite.
Prochimen, glasul al 4-lea. După aducerea cinstitelor daruri, trei metanii.
Doamne, mila ta este în veac, lucrurile mâi- Şi îndată se părăsesc de tot metaniile, ce se
nilor tale nu le trece cu vederea. fac în Biserică iar în chilii şi până în Vinerea
Stih: mare se îac.
mea şi înaintea îngerilor voiu cânta ţie.
Dela Iov cetire.
I DUPĂ PAVECERNIŢĂ
Cap. 2, Vers. 1.
I Cetlm cea rnidl, la C<ll'e cânt<Im: TRlCÂNTA-
i a fost într'o zi venind îngerii lui REA lui Andrei Ct·iteanuJ, a ,Joiei celei mari.
Dumnezeu să stea înaintea Dom-
nului, venit-a şi diavolul în mij- Cântarea 4-a, glasul al 6-lea. Irmos:
locul lor, casă stea înaintea Dom-
nului. Şi a zis Domnul către dia-
volul : De unde vii tu ? Atuncea zise
diavolul înaintea Domnului : Străbătând -a prof et U1d e venirea
UZl
•t •
cele de subt cer şi înconjurând tot pă- „ta, Doamne şi s'a temut;
mântui am venit. Şi a zis Domnul către dia- >J t t• d·
• >J
volul: Luat-ai aminte spre robul meu Iov, că „ca vret sa e naş 1 lll
nu este ca dânsu1 din cei de pre pământ „Fecioară şi oamenilor
om fără de prihană, drept, adevărat, nevino-
vat, temător de Dumnezeu, îerindu-se de tot „Să te arăţi; Şi a grăit:
rău1 şi încă stărueşte în cuvioşie, iar tu ai „Auzit-am auzu 1 tău şi m' am
zis să pierzi în zadar averile lui. Şi răspun-
. zând diavolul, a zis către Domnnl: piele pen- „ t f\ m U t; slavă p U terii tale, .
D "
~~
tru piele şi toate câte are omul le va da pen-
tru sufletul său. Dar nu aşa, ci trimite mâna " oamne. '
,...,,, ta şi te atinge de oasele şi de carnea lui şi
d~i nici în faţă te va binecuvânta. Şi a zis Dom- F oişor aşternut te-a primit ~
~· ~
l ţ;_· 11?J:f<Y:~~~JlY·s::J/;-';,;e, .:;c.;.:y;::.-,,,1:-;::;; :>.~;.;; r-,-v, :;-;,:-.~7,;;;~ ~"'j':';.:r~7Jifr'Ji5"'5,i.'iif}. 10,'fi!fiiY?~J;ş;;~'f9:.;;~'j;)~~ '?ii~'·-~ ?f~
n' ~./ {> 1;:;: ::_, ,~,..:,~ :.'W'.~~'!! .;:$1[.;;:c.J~.c~i...~1 :.,-s,; ?'ii _-;,lL:'.fG~~L.'d.:{~L:'.1!~1-d.:L::v1.:..(L! JL!ii!~,l.3!1.::!iliL ::m.~~':.%:;,...{:;2.>.,)
MIERCURI SEARA 583
pre tine, Ziditorule şi pre tăi Săruţi, Iudo şi vinzi, săruţi şi

nuitori tăi; acolo ai săvârşit nu te pleci, alergând cu vicleşug.
Paştile şi acolo ai lucrat tainele; Dară cine urând sărută, de trei
· că acolo trimiţându-se doi din ori ticăloase? Cine iubind pre
ucenicii tăi, ţi s'a gătit Paştile. cineva, îl vinde cu preţ? Săru
C elce ştie t o a t e zis-a mai tarea ta vădeşte voinţa sfatului
tău celui rău şi fără de ruşine.
nainte apostolilor: mergeţi la Slavă, a Treimii.
oarecine şi fericit este carele
poate 'să primească pre Domnul N edespărţită în fii n tă, ne- "·
cu credinţă, gătindu-şi mai amestecată în feţe, Dumnezeu .
nainte inima foişor şi cină cre- te numesc pre tine, Dumnezeire
dinţa cea buna. una şi întreită, ca pre ceeace ·
eşti întocma cu împărăţia şi de
Mintea ta, nebunule Iudo, un scaun; şi strig ţie cântarea
este plină de iubire de argint şi cea mare, carea se cântă întreit ·
· năravul tău plin de nebunie; că întru cele de sus. ~
încredinţându-se numai ţie
punga, nici cum nu te-ai plecat,
spre milostivire, ci ţi-ai închis
~i ::7~~:~c~:·;~t~ ~'~~n;;;sus ~
de cuvânt şi naşterea mai presus
.
~
îndurarea inimii tale cei împie-
, trite, vânzând pre celce este
de fire, Născătoare de Dumne- 81
f,>'<:;)
zeu; că zămislirea e st e de la ..~

însuşi milostiv. Duhul Sfânt, iară nu din ·Să- ~~
mânţă. Iară naşterea s' tăinuit ~
a
M intea ucigătorilor de Dum- de legile firii, ca o nestricată şi ~
nezeu tocmindu-se cu vinderea mai presus de fire de cât toată ~:;;\31
iubitorului de argint, a acelora naşterea. Că, celce s' a născut, ~-~.~
s' a întrarmat spre ucidere, iar Dumnezeu este. ~
a acestuia a tras arginţii; şi atun- Sedealna, glasul al 4-lea. ~'7·
cea mai mult alegând spânzu- Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...
rarea decât pocăinţa, rău s'a
. lipsit de vieaţă. Mâncând, Stăpâne, împreună
cu ucenicii tăi, ai arătat cu taină
Sărutarea ta este plină de vi- sfântul tău sfârşit, prin care
cleşug, înşelă torule Iudo, că ne-am scăpat din stricăciune, .
ceeace ai zis, bucură-te 1 a fost noi ceice cinstim cinstitele tale
împreună cu arma; că cu limba patimi.
ai grăit cele de unire, iară cu
voinţa ai gândit cele de despăr-
ţire; că ai cugetat să vinzi cu
p re celace-1de dânsul se înfrico-
-~ „reşti şi
slăvesc oştile
ce-
• J) înşelăciune celor fărădelege pre „şează heruvimii şi serafimii,

~ făcătorul de bine. „toată suflarea şi făptura lău- l~~1,1
!'• \_ ~ ţ ~"~·11
. ~~lliIB~~~~~~~t~:fi-J&~ţ~~~lli~
rm-li-1~~1~m~~~~~-~~
IN SFANTA ŞI MAREA ZI ~
I
584
F;
„daţi-l, bine-1 cuvântaţi şi-l prea către dânsul: celce şi-a întins
„înălţaţi întru toţi vecii". acum mâna în blid. ·
Plinind porunca legii, celce Ucenicul luând pâine, s'a
a scris lespezile legii în Sinai, pornit asupra pâinii, gândind ~
· a mâncat paştile cele de demult pentru vindere; a alergat la ji-
şi umbroase şi s'a făcut însuş dovi şi a zis călcătorilor de lege:
paşti şi jertfă vie de taină. ce-mi veţi da mie şi eu voiu
Inţelepciunea cea ascunsă
din veac, învăţând tainele o ai
arătat şi tuturor Apostolilor tăi,
da pre el vouă?
A 1'reimii.
Binecuvântrun pre 'l'atftl... .
.
.
la cină, Hristoase Mântuitorule
carea o au dat Bisericilor, pur-
tătorii de Dumnezeu.
llnul din voi mă va da cu
1
Pre un Dumnezeu du pre '~ ·:
fiinţă cinstesc, trei fete laud -
dupre osebire altele, iară nu de ~
altfel; că Dumnezeirea este una '
1
în trei feţe o Stăpânie, că Tatăl
vicleşug jidovilor, vânzându-mă
este şi Fiul şi Duhul.
întru această noapte. Aceasta Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu.
zicând Hristos a turburat pre
prieteni; atuncea nepricepân- Izbăveşte-ne pre noi, Iisuse ~
du-se, se îndemnau a se întreba Mântuitorul nostru, de înşelă
unul pre altul. ciune, de ispită şi de cel viclean.
Primeşte pre Născătoarea de 1
Sm e r i n d u-t e pentru noi, Dumnezeu, carea se roagă ne-
celace eşti bogat, sculându-te încetat, că este Maică şi poate r~
de la cină şi luând ştergarul să te facă pre tine milostiv. ~
te-ai încins cu el şi plecându-ţi
~ grumajii, ai s p ă 1a t picioarele Irmosul: ~
Să lfrncHim, bine să cuvântăm... ·•
~1 ucenicilor tăi şi ale vânzăto Pre celce-1 slăvesc oştile cereşti... 31
~
rr(~ rului.
~>;1
I _· "
Cântarea 9-a, lnnos:
~
~
~_"':. C 1·ne nu se va mi·ra de A1na"1- aşterea zamis1irii cei f ară să-
Ig
v
ţimea înţelepciunii tale, Iisuse, mânţă este netâlcuită, rodul

·· cea nespusă şi mai presus de „Maicii cei fără de bărbat este
" gând? Că ai stătut înaintea lu- „nestricat; că naşterea lui Dum-
. tului, Ziditorul tuturor, spălând „nezeu înoeşte firile. Pentru
U'~
· picioarele şi ştergându-le cu „aceasta pre tine toate neamu- ., i
ştergarul. „rile, ca pre o Maică mireasă a

Ucenicu 1 pre carele iubia „lui Dumnezeu, cu dreaptă cre-
Domnul, căzând pre pieptul lui „dinţă te mărim". „
a zis către el: cine este celce Şezând tu la cină, Iubitorule 1·;
te vinde? lară H r ist o s a zis I de oameni, împreună cu uce-
" '4
·~~~W-&m~~wt-if-1)2~
MIERCURI SEARA 585
nicii tăi şi descoperindu-le taina Mâinile, cu care ai luat pâi-

cea mare a întrupării tale, le-ai nea nestricăciunii, le-ai tins de
zis: m â n c a ţ i pâinea cea de ai luat arginţi; gura ţi-ai adus
vieaţă cu credinţă şi beţi sân- spre sărut are cu înşelăciune,
. gele ce s'a vărsat din junghierea I cu care ai luat trupul şi sângele
dumnezeeştei coaste. I lui Hristos; ci, vai ţie 1 precum
Cort ceresc s'a arătat foişo- I zice Hristos.
· rul, unde a săvârşit HristosPaş H ristos, carele este pâinea ce-
tile, cina cea fără de sânge şi / rească şi dumnezeească, a ospă
slujba cea cuvântătoare; iară 1 tat lumea. Veniţi dar, iubitori-
masa tainelor ce s'au săvârşit lor de Hristos, să primim prin
acolo, jertfelnic înţelegător. credinţă, cu buze de lut şi cu .
Hristos este Paştile cele mari inimi curate, Paştile cele ce se
şi cinstite, că s'a mânc a t ca jertfesc şi care lucrează întru
pâinea şi ca o oaie s' a junghiat; liI. noi sfinţenie.
pentrucă însuş el s' a adus jertfă Slavă, a Treimii.
· pentru noi. Deci toţi ne cumi- li
11 Pre Tatăl să-l slăvim, pre
necăm în taină cu trupul şi cu Fiul să-l prea înălţăm, dumne-
sângele lui prin buna credinţă. zeescului Duh cu credinţă să
Binecuvântat-ai pâinea, ce- ne închinăm, Treimii cei nedes-
lace eşti pâinea cerească, mul- părţite, Unimii dupre fiinţă, ca
ţumind Tată I u i, celuice te-a luminii şi luminelor, vieţii şi ~
născut; luând şi paharul, l-ai vieţilor, făcătoarei de vieaţă şi
dat ucenicilor, zicând: luaţi,
1
luminătoarei marginilor.
mâncaţi, aGesta este trupul meu ~i acum, a Nfrnclttoarni de Dumnezeu.
şi sânge 1e vieţii cei nestrică Cămară cerească şi mireasă,
cioase. numai tu una te-ai arătat, puru-
Amin, a zis mlădiţelor, adecă rea Fecioară; că ai purtat pre Du·
apostolilor, viţa, Hristos adevă mnezeu şi l-ai născut întrupându·
rul; de acum nu voiu mai bea se din tine neschimbat. Pentru
băutură din viţă, până când o aceasta toate neamurile, ca pre o
<J voiu bea nouă, întru slava Tată Maică Dumnezeească, mireasă,
lui meu cu voi, moştenitorii mei. cu dreaptă credinţă te slăvim.
Şi iar;1ţ< lrmo!'ul :
Vinzi pre Domnul în treizeci Naşterea zămislirii.
de arginţi şi nu gândeşti, ludo, Şi celelalte ale Dupăcinării mici dupre obiceiu;
călcă torule de lege, la taina apoi Apolisul şi facem trei închinăciuni toţi
întocma, rar şi făcându-se rugăciuni dela cel
cinei, sau la cinstita spălare? O, mai mare, merge fiecarele la chilia sa,
· cum ai venit în cădere, alune-
cându-te de tot de la lumină şi Cade=se a şti.
Că dintru această sfântă. zi Mezonoptica nu se
alegându-ţi spânzurarea 1 cântă în Biserică până la săptămâna Tomei. r .
ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI JOI
LA UTRENIE
Toacă Paraclisiarhul la al şaptelea ceas din noapte şi adunându-ne în Biserică şi făcând
preotul început: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.„. îndată începem dupre obiceiu. Apol
cei şase Psalmi şi dupf1 sfftrşiiul Psalmilor, cântlun : Aliluia, Pe glasul a 8-lea şi acest tropar
de trei ori, rar şi cu cântare dulce:
Glasul a 8-lea.
învăţătorului. Celace eşti spre
~ ând slăviţii
ucenici la toţi bun, Doamne mărire ţie.
spălarea cinei s'au Apoi Evanghelia dela Luca:
luminat, atuncea luda In vremea aceea apropiindu-se praznicul
cefrâu credincios, cu iubirea de azimilor ...
argint bolnăvindu-se s' a întune- Sfârşitul :
cat, şi judecătorilor celor fără Şi au mers după Dânsul şi ucenicii lui.
delege, pre tine, judecătorul cel Psalmul 50._
drept te-a dat. Vezi iubitorule Mântueşte Dumnezeule poporul tău.„
de avuţii, pre celace pentru aces- nu zicem ; ci înadam începem :
tea spânzurare şi-a agonisit. Fugi CANONUL.
de sufletul nesăţios, celce a în-
1,. drăznit unele ca acestea asupra Facerea lui Chir Cosma. Irmosul de două ori şi
,/l troparele pre G. ~·J
~ ~
t~~Sill;îts"1~~1;,-.za~5'};~r3i~~R~\'.;~?il~~;r-k15'~17i~~J;~}~~jliS,~.]_;~24'.-;~~i,;.:-4
f~~l.~~~T:A:~~~~~~~~~L~~~~_a~.:~.f'~lf.CTe:::~l~!.3J..~.,_,~~
~~
"' .i~~~~t.;J.;t.Jr~;
IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI JOI DIMINEAŢA 587
Cântarea J, glasul al 6·lea Irmos: „a unit cel fără de patimă sără

ff' u tăiere s' a tăiat Marea roşie „cind; şi însuş el fiind Paştile,
\\JI „şi adâncu I cel hrănit cu ns' a jertfit pre sine pentru ceice
· „valuri s' a uscat, acei a ş îm- „erau să moară> strigând: mân-
„preună făcându-se celor fără „caţi trupul meu şi întru cre-
„de arme trecută şi celor prea „dinţă vă întăriţi".
„întrarmaţi mormânt. Şi cânta- Cu paharul tău cel de vese-
„re lui Dumnezeu cuvioasă s' a lie, Bunule, care 1e este spre
„cântat; că cu slavă s'a prea- mântuirea a tot neamul ome-
. „slăvit Hristos Dumnezeul no- nesc, ai adăpat pre ucenicii tăi;
„st ru " . că singur te-ai jertfit pre tine
Cea pricinuitoare a toate şi însuţi, strigând: Beţi sângele
dătătoare de vieaţă, înţelepciu meu şi întru credinţă vă întăriţi. ,
nea lui Dumnezeu cea nemăsu Z is-ai mai nainte ucenicilor
rată şi-a zidit ei-şi casă din Maică tăi, îndelung răbdă torule: Băr
·' curată, carea nu ştie de bărbat; batul cel nebun, carele va fi
· că îmbrăcându-se cu locaş tru- între voi vânzător, nu va cunoa-
pesc, cu mărire s'a preaslăvit şte acestea şi acelaş neînţele
Hristos Dumnezeul nostru. gător fiind, nu va pricepe; însă
Taine învăţând pre prietenii voi petreceţi întru mine şi întru
săi, găteşte masa hrănitoare de credinţă vă întăriţi.
suflete înţelepciunea lui Dum- Sedealna, glasul 1.
. nezeu cea nemăsurată, şi drege Podobia: Mormântul tău ...
· paharul nemuririi cu adevărat
celor credincioşi. Să ne apro- C elace a făcut bălţile, izvoa-
piem cu bună credinţă şi să stri- rele şi mările, învăţându-ne pre
găm: cu mărire s'a preaslăvit
noi smerenia cea prea bună, s' a
::i Hristos Dumnezeul nostru. încins cu ş te r g ar şi a spălat
picioarele ucenicilor, smerindu-
S ă auzim toţi credincioşii pre se din prisoseala milostivirii şi
înţelepciunea lui Dumnezeu cea înălţându-ne pre noi dintr u
nezidită şi firească, chemând cu adâncurile răutăţii, unul iubi-
înaltă propoveduire. Că strigă: torul de oameni. I~
gustaţi şi cunoscând că eu sunt Slavă„, glasul al 3-lea.
· bun, ziceţi; CU slavă s' a preaslă- Podobia: Pentru mărturisirea dumnezeeştei...
vit Hristos Dumnezeul nostru. Smerindu-te pentru milosti- ~
Apoi iarăş Irmo:1~~;~u~~ândouă stranele virea ta, picioarele ucenicilor ~
Cântarea 3-a, Irmos: tăi ai spălat şi spre călătoria cea ~
„· 'Ir\ omn fiind a toate şi Ziditor dumnezeească i-ai îndreptat; ~
~..i.
~.;:I
JLt „Dumnezeu, zidirea lui-şi o iară Petru neîngăduind a fi spă- ~
i~
r~ r-·
1
~'.~1w::v-~-r~'h"'.-:Fl-.s-1~m~x~;s~1~~7~~:;;:&~il
1J~~L~~?:'"~::!~li~~ ~L.:~~~~~~
~~~:;"(~îX;n-:n::.::ţ~~~~~,::~î~:ţ;;'h';v:;,~~t..
~'r„.:~~.J.~L~~~---~t--.fl-*X.11L3i'~
;~~
:;b.:J
lat, apoi îndată s'a plecat dum- tenilor tăi, căci ca un Dumne-
nezeeştei porunci; şi, spălându zeu cu voi, ca cu nişte Dumne-
se, cu osârdie se roagă ţie, să zei, voiu fi. Pentrucă pre mine,
dărueşti nouă mare milă. cel unul născut, curăţire în lume
Şiacum„. glasul a 14-lea. Tatăl m'a trimis.
Podobia: Arătatu-te-ai astăzi. Cântarea 5-a, Irmos :
Mâncând, stăpâne, cu uceni- u legătura dragostii fiind le-
cii tăi, le-ai arătat în taină prea-
sfântă junghierea ta, prin carea
C „gaţi apostolii şi dându-se
„ pre sine lui Hristos, celui ce
· ne-am izbăvit din stricăciune, „stăpâneşte toate, li s' au spălat
ceice cinstim sfintele tale pa- „picioarele cele frumoase bine-
timi. „vestind pace tuturor".
Cântarea 4-a, lrmos : Ceeace ţine apa cea neţinută
1\~ ai nainte văzând profetul şi cea mai presus în văzduh carea
~JJ taina ta cea negrăită, Hri- înfrânează adâncurile şi opreşte
„stoase, a strigat: pus-ai tare mările, înţelepciunea lui Dum-
„dragoste de întărire, Părinte nezeu, a turnat apă în spălătoare
„îndurate; că pre Fiul unul năs- şi a spălat picioarele slugilor, ·
. „cut, Bunule, curăţire în lume Stăpânul.
„l-ai trimis". Arătat-a ucenicilor Stăpânul
S pre patima, ceeace izvoră- pildă de smerenie, că celce îm-
. şte nepătimire tuturor celor din bracă cerul cu nori, s' a încins cu
Adam, viind Hristoase, ai zis ştergătorul şi a plecat genuchile ·
prietenilor tăi: dorit-am să mă de a spăla picioarele slugilor ;
nânc cu voi Paştile acestea; întru a căruia mână este vieaţa
pentru că pre mine, cel unul năs- tuturor celorce sunt.
cut, curăţire în lume tatăl m' a Cântarea ()-a, Irmos:
· trimis. 11: dâncul cel mai de jos al pă-
B ând din pahar, zis-ai uceni- A „catelor m'a încunjurat şi
cilor tăi, cel ace eşti fără de „viforul ne mai răbdându-l, ca
moarte: nu voiu mai bea din „Iona strig către tine, Stăpânul:
rodul viţei, până când voiu vie- „din stricăciune scoate-mă 1
tui cu voi; pentru că pre mine, o omn şi învăţător mă che-
cel unul născut, curăţire în lu- maţi, ol ucenicilor, cum şi sunt,
me Tatăl m' a trimis. zis-ai Mântuitorule. Pentru a-
B ăutură nouă, mai presus de ceasta urmaţi pildei, precum aţi
văzut întru mine.
cuvânt, voiu bea întru împără-
„ tia mea, zis-ai Hristoase, prie- Ne având cineva întinăciune, ~·
~1:-.~.~uJ-„.~..--..- -i~;~Sl_ţ.Jîi
~~·-~;;&;::i;:,..r..;..c,.>;!J~~~~:l~~.;.i..:.i...:::o~..i--....::~~:i...::t:'..l~~„,~ ~
~~~~~~~';l.lm11~1~r~~~~~
·~ .' _ JOI DIMINEAŢA 5891-
'. ~u trebuie
.
a
.
i-se spăla picioa-
. •1or, curaţ•1
Ce trebuesc unelte, piroane, cruce, o popor
înşelat ?
re1e; şt v o 1, ucen1c1 Că Insuş vrea a muri spre mântuirea noastră
sunteţi, dar nu toţi; că voinţa cu adevărat.
unuia din voi nebuneşte se în-
tărâtă.
n sfânta şi marea zi Joi, dumne-
CONDAC, glasul al 2-lea. zeeştii părinţi ceice toate bine
Podobia: Cele de sus căutând„. le-au tocmit, unul după altul luând
dela sfinţii apostoli şi dela sfinţii
I) âine luând în mâini vânză 19 si dumnezeeşti evanghelişti, ne-au
aşezat nouă să prăznuim patru lu-
torul, pre ascuns aceleaşi le-a cruri oarecare: sfânta spălare, Cina
tins şi a luat preţul celuice a cea de taină, adecă aşezarea înfrico-
şatelor taine cele pentru noi, rugăciunea cea
zidit cu mâinile sale pre om; şi mai presus de fire şi vinderea Domnului. Pasha
evreească era să se jertfească Vineri ; şi deci,
neîndreptat a rămas luda, sluga era cu cuviinţă să urmeze chipului şi adevă
şi înşelătorul. rul şi întru aceeaş zi să se junghie cu adevărat
şi paştile noastre, Hristos. Insă a întâmpinat
ICOS: Domnul nostru Iisus Hristos, precum spun dum-
nezeeştii părinţi şi le-a făcut cu ucenicii Joi
Ă propiindu-ne toţi cu frică seara. Că acea seară~ şi Vinerea toată, o zi se
la masa cea de taină, să luăm socoteşte la evrei, că aşa numără ei noaptea
şi ziua o zi. Dar au făcut întâiu paştile, cu
pâinea cu suflete curate, petre- ucenicii dupre lege, precum zic unii, din care
când împreună cu Stăpânul; unul este şi dumnezeescul Gură de Aur. Intâiu
în picioare stând şi încălţaţi cu încălţămintele,
\:
ca să vedem cum spală picioa- rezemându-se în toiege şi altele câte porunceşte
legea făcându-le, ca să nu le pară lor că este căl
rele ucenicilor şi să facem pre- cător de lege. Şi acestea Zevedeiu le-a gătit;
cum am văz u t, plecându-ne că el a fost celce. ducea urciorul cu apă, pre-
cum zice marele Atanasie.
unul altuia şi spălând picioarele Iară după aceea când se făcea noapte, cele
unul altuia. Că Hristos aşa a mai desăvârşit arătând ucenicilor, a aşezat
Taina Paştilor noastre în foişor noaptea, căci
poruncit apostolilor săi şi mai 11 se scrie: seara făcându-se a şezut cu cei doi- \
sprezece ucenici. Vezi că n'a fost aceea pasha
nainte le-a zis:· aşa să faceţi. II legii ; pentrucă cină şi şedere, pâine şi apă
Dară n' a ascultat Iuda, sluga şi i au fost; iară acolo toate fripte pre foc şi ne-
11 dospite. Şi mai nainte de Inceperea cinei s' a
înşelătorul. sculat, şi-a pus hainele jos şi a turnat apă în
1i,I spălătoare, însuş făcându-le toate. Incă şi pre
SINACSAR • Iuda înfruntându-l, iară pre ceilalţi ucenici
În sfânta şi marea zi Joi: i
1
învăţându-i să nu caute întâetate. Precum şi
Pentru spălare, pentru cina cea de taină,
!! după spălare i-a învăţat zicând : celace vrea
1 1 să fie mai mare, să fie mai mic decât toţi, ~
pentru rugăciune şi pentru vinderea lui Hrh;;tos. li însuş pre sine puindu-se pildă. Se vede încă ~
Stihuri asupra sfintei spălări :
Dumnezeu picioarele ucenicilor seara a spălat;
I!
ij
că mai întâiu decât pre toţi, pre Iuda a spă-
lat Hristos; carele şezuse mai curând şi
I"
ii mai fără ruşine; iară mai pre urmă a venit ,
Al căruia picior în Edem înşelăciunea a călcat. :!li la Petru şi acesta mai fierbinte fiind decât ~
Stihuri asupra Cinei cei de taină : li ceilalţi n'a îngăduit învăţătorului şi apoi l-a
!.I lăsat, mai-mai cu sila. Deci, spălându-le pi-
Indoită este cina, căci, că pasha legii arată; !,·l cioarele şi înălţare preaslăvită prin smerenie
Şi pre pasha cea nouă, sângele, trupului :i arătându-le, iarăş luându-şi hainele a şezut
Domnului odată. '.,:j şi i-a învăţat să iubească unul pre altul şi să
Stihuri asupra rugăciunii cei preste fire : nu caute întâietate. Şi mâncând ei, a adus
I Iisus cuvântul la vinderea sa. Şi turburându-
Rugăciunea şi picăturile sângiurilor vărsate ; se pentru cuvântul acela ucenicii, a zis Iisus
A firii noastre Hristoase solesc iertare de păcate. numai lui Ioan în taină : căruia eu întinzând
pâine voiu da, acela este cela ce mă vinde.
Stihuri asupra vinderii : Apoi puţin oarece trecând, luând pâine a zis:
r~,~=~~~t~~~™~~~~i'~m~iî~~~~~~~!E~~~?m
~I
~ 590 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI
~ ,,luaţi mâncaţi!" Asemenea şi paharul zicând :

~
1
spune, cine este acela? Dum-

· dintru acesta toţi, acesta este sângele
~
. „Beţi
„meu, al legii celei nouă ; aceasta să faceţi nezeule al părinţilor noştri.
~1 „întru pomenirea mea"; aceasta făcând şi el
însuş a mâncat şi a băut cu dânşii. Şi vezi,
că pâine luând, o a numit trupul său, iară nu
celce pune mâna împreună
azimă; ca să se ruşineze cei ce proaduc azimă cu mine în blid cu obrăznicie,
în sfânta jertfă. Iară după pâine a intrat sa- acestuia i-ar fi fost mai bine de
tana în Iuda şi ieşind a făcut tocmeală cu
Arhiereii, ca să-l dea lor drept treizeci de n' ar fi trecut prin uşile vieţii
arginţi.
lară după cină s'a dus împreună cu uceni- nici odinioară. Pre acesta, cine
cii în muntele Eleonului, în oarecare grădină
ce se cheamă Ghetsimani; că avea obiceiu
era, l-a arătat Dumnezeul pă
adesea a veni acolo ; pentru aceea şi Iuda rinţilor noştri.
ştia locul. Acesta luând câţiva ostaşi, urmân-
du-i şi gloatele au venit asupra lui Iisus, dân- Cltntarea 8, li'mos:
du-le semn cu sărutarea. Deci, prinzând pre
mientru legile părinteşti, feri-
Iisus l-a dus legat la curtea Arhiereului Ana,
carele era socrul Caiafei. Că acolo erau toţi
adunaţi spre uciderea lui Hristos, Fariseii şi
r citii tineri în Vavilon mai
cărturarii; acolo a fost lepădarea lui Petru. „riainte nevoie pătimind, au
De către ziuă au adus pre Hristos, dela Ana „scuipat porunca cea nebu-
la Caiafa Arhiereul, unde şi scuipări a luat
şi mărturii mincinoase s'au adus contra lui. Şi „nească a celuice împărăţia; şi
luminându-se de ziuă l-a trimis Caiafa la Pilat.
Pentru acestea toate ce s'au făcut Joi şi în „împreunându-se cu focul de
noaptea aceea şi noi prăznuim, pomenire fă
când acelor lucruri înfricoşate şi negrăite. Cu
„care nu s'au ars, celuice stă
milostivirea ta cea negrăită, Hristoase Dum- „pâneşte, vrednică cântare i-au
nezeul nostru, milueşte-ne pre noi, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin.
„cântat: pre Domnul . lăudaţi-l
,,lucrurile şi-l prea înălţaţi în-
„ tru toţi vecii".
,_nerii în Vavilon, de văpaia
Î
_ cuptorului nu s' au spăimân·
„tat, ci în mijlocul văpaiei arun-
fericiţii apostoli, ceice au
mâncat împreună cu Cuvântul
„cându-se, fiind rouraţi au cân- în Sion şi împreună petrecând,
„ tat: bine eşti cuvântat, Doam- au urmat Păstorului ca nişte
. „ne, Dumnezeul părinţilor nomiei şi împreună fiind cu Hri-
„ş t ri.". stos, de carele nu s' au despărţit,
cu dumnezeescul cuvânt hră
Clătind
cu capul Iuda, cele nindu-se, cu mulţumită au stri-
rele mai nainte gândind, s' a în- gat: pre Domn ul lăudaţi-l lu-
tărâtat, vreme cu prilej cercând, crurile şi-l prea înălţaţi întru
să dea pre judecătorul la pier- toţi vecii.
zare; carele este Domnul tu- (j:>iceiul prieteşugului uitân-
turor şi Dumnezeul părinţilor du-l Iscarioteanul cel cu nume
noştri.
rău, şi-a gătit spre vindere pi-
Prietenilor 1 Hristos a zis, cioarele celece i-s' a s p ă 1a t şi
unul din voi mă va vinde; iară mâncând pâinea ta, adecă tru-
ei uitând veselia, s' au cuprins pul cel dumnezeesc, a ridicat ~
de întristare şi de frică, zicând: vicleşug asupra ta, Hristoase şi ~
~fi
r!~tî!
..,,_.,....,,_,,,.=t".JrJ.;........,,.„ ~~v:=· ~"""""~~.~---~.....-~-~,,,c....,....,,,,,,,...,._î"
,"""""" ':~;:~~
'1.~~·':'Q'·~~~~~~::~:;;.,~::p~1~~~r2~~~tmn~~~;t;1~~î··;i:S:l~~:::;w::t.-::~
,,~:1"5~'!;.E?t~â~~L~-:i"'u~.1&3.:,;f:X:;~'M.,rn'fr::r::Jc~~~tf(A~& ..t:2'_.l,T. f':t1iA~··t~~.'.r& i:~~"::?t:·.•~:-I:';;.„:'.d.:t~;
. JOI DIMINEAŢA 591 ··~
n' a înţeles să strige: pre Dom- este, du pre socoteala întoarcerii r
nul lăudaţi-l lucrurile şi-l prea firilor întru sine. Pentru acea- ~
L
sta să mă cnnoaşteţi pre mine
Neînţelegătorul a luat trupul un Hristos, carele păstrez acele
· tău cel deslegător de păcat şi din care sunt şi cele întru care
. dumnezeescul sânge carele s' a sunt şi celece sunt.
vărsat pentru lume; dară nu s' a Svetilna de trei 01·L
ruşinat bând din acela ce-l vân~ Cămara ta, Mântuitorul meu,
· du-se cu preţ, nici de răutate nu o văd împodobită şi îmbrăcă
s'a scârbit şi n'a înţeles să strige: minte nu am, ca să intru în-
pre Domnul lăudaţi-l lucrurile tr'însa. Luminează-mi haina su-
· şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii. fletului meu, dătătorule de lu-
Cântarea B-a, Irmos : mină şi mă mântueşte.
in ospăţul Stăpânului şi din

Itl . „masa cea nemuritoare, ve-
„iifţi credincioşilor la loc înalt, ·
LA LĂUDĂRI:
Punem Stihirile pre 4 t;ii cântăm aceste Stihil'i
glasul al 2-lea. singur glasuL
„cu gânduri înalte să ne îndul- f\.dună~se acum soborul ji-
„cim, pre Cuvântul cel prea înalt dovilor, ca să dea lui Pilat pre
„din cuvântul lui cunoscându-l, Ziditorul şi făcătorul tuturor. O
„ pre carele îl slăvim. nelegiuiţii, o necredincioşii 1 Că
rânduesc spre judecată, pre cel
zis-a ucenicilor Cuvântul, în ce vrea să vie să judece vii şi
taină învăţându-i: mergeţi în loc
morţii; pre celce vindecă pati- •
înalt, unde gândul se întăreşte, mile, îl gătesc spre patimă. ~
de gătiţi Paştile prin cuvântul
Doamne îndelung răbdătorule,
adevărului cel fără de aluat şi
mare este mila ta, slavă ţie.
întărirea darului să o slăviţi.
ratăl m' a născut mai nainte I uda cel fărădelege, Doamne,

de veci pre mine, înţelepciunea carele şi-a întins mâna în blid, ~
cea împreună lucrătoare; şi m'a la cină împreună cu tine, şi-a "
zidit începătură căilor lui, spre întins mâinile fărădelege ca să
lucrurile ce se săvârşesc acum ia arginţii; şi celce gândia pen-
~ cu taină. · Că, C u v â n t fiind tru preţul mirului nu s'a temut
din fire nezidit, primesc numi- a te vinde pre tine, cel fără de
rile trupului c e I u i c e am luat preţ; celce şi-a tins picioarele
acum. să i-le speli tu, Stăpânul, te-a
sărutat cu vicleşug, ca să te dea
precum sunt om din fire, iară celor fărădelege. Şi lepădân
nu dupre nălucire, aşa şi fi.rea du-se din ce a ta apostolilor şi
ce s' a unit cu mine, Dumnezeu aruncând cei treizeci de arginţi,
n'a văzut învierea ta cea de a LA STIHOAVNA.
treia zi, prin carea milueşte-ne Stihirile glasul al S~lea, singur glasul.
pre noi. Astăzi, s'a adunat sobor ul
cea vicleană asupra lui Hristos
Juda vânzătorul viclean fiind, şi s'au sfătuit asupra lui cele
cu sărutare vicleană a dat pre deşarte, ca să dea lui Pilat spre
Mântuitorul, Domnul; pre Stă moarte pre cel nevinovat. As-
pânul tuturor ca pre un rob l-a tăzi şi-a pus asupră Iuda su-
vândut jidovilor. Ca o oaie şpre grumare pentru bani şi s'a lip-
junghiere, aşa a urmat mielul sit de amândouă vieţile: de a-
lui Dumnezeu, Fiul T a t ă 1u i, ce astă trecătoare şi de cea dum-
unul cel mult milostiv. nezeească. Astăzi, Caiafa a pro-
feţit fără de voie, zicând: mai
I uda sluga şi vicleanul, uce- bine este să piară unu] pentru
nicul şi pizmătăreţul, prieten şi popor. Că a venit să pătimească
· diavol, din lucruri s' a arătat că pentru păcatele noastre, ca să
urma învăţătorului şi întru sine ne scape pre noi din robia vrăj
· cugeta de vânzare. Că zicea în- maşului; ca un bun şi iubitor
v tru sine: să-l dau pre acesta şi
·· voiu dobândi banii ce se adună de oameni.
Şi cerea să vândă şi mirul şi Stih : Celce a mâncat pâinea mea, a mărit
pre Iisus să-l prindă cu vicleşug. asupra mea vicleşug.

Dat-a sărutare şi a vândut pre Astăzi, îşi ascunde luda faţa
Hristos. Ca o oaie spre jun- cea iubitoare de săraci şi-şi des-
ghiere, aşa a urm a t unul cel copere chipul lăcomiei; nu se
mult m i 1o st iv şi iubitor de mai grijeşte de săraci, nu mai
oameni. vinde încă mirul celei păcătoase,
ci mirul cel ceresc şi dintr'însul
Slavă, Şi acum, glasul acelaş.
dobândeşte bani. Aleargă la ji-
pre carele Isaia mai nainte dovi, zicând celor fărădelege :
miel l-a numit, vestindu-l, acela ce-mi veţi da mie şi eu v.oiu da
a venit spre junghiere de bună pre el vouă? O, iubire de bani a
' voie şi şi-a dat spatele spre bă vânzătorului! Face vânzarea Ies~
. tăi şi fălcile spre lovire cu pal- ne de cumpărat. Pre voia cum-
mele şi faţa nu şi-a întors des- părătorilor face neguţătoria
, pre ruşinea scuipărilor şi s' a celui ce se vinde; nu se scum-
osândit cu moarte de ocară. peşte la preţ, ci-I vinde ca pre
Toate de bună voie le-a primit, un rob fugar. Că obiceiul furi-
cel fără de păcat; ca să dăru lor este să lepede cele de cinste. ·
ească tuturor învierea cea din Acum ucenicul a aruncat câini-
morţi. lor cele sfinte; că turbarea iu-
/;;...r~,-··Y-·':ti.'3;~;~~~~·
r~ -- , ·-=
,.„y. ..,.~_,
$ ~m"'<'~~~<ri§f.)~i&~-~;:;:.r~:.
.<~.:f.n„....„„....,,,..
..,.,__,!:.I..~ t...1'! <
~
~(~
~~~=-.'"'!!
·~
-
~··17-1;~\"~1.·~~)r.r,_,~„.;:::~;t~cf'V"-~1!~~·~·
""' . ~i:;,.. " -'.1::1 ••· ,,,,.i,._„)...)'l.3:·
.~~- . -.. ~----• . -
; ' ..
.
~~;,-~
• "".:· {!I;:!'~
~
1· JOI CIMINEAŢA 593 ~
, birii de argint l-a făcut

pre el a I ~ ~
se întărâta asupra Stăpânului Şi acum„. glasul al 5-Iea. '~
I ndreptând spre cele de taină,
său; de a făruia ispită să fugim, Doamne, pre ucenicii tăi, i-ai
strigând: Indelung răbdătorule, învăţat, zicând: o, prietenilor!
. Doamne, slavă ţie.

~tih: leşia afară şi grăia împreună, asupra
mea şopteau toţi vrăjmaşii mei.
Vedeţi să nu vă despartă de
mine vreo frică; că de şi păti-
1
1
_
~ cleşug, Iudo fărădelege; că bol-
~ năvindu-te de iubireadde argint,
mese, dară pentru urne păti-
N ăravul tău este plin de vi~ mese.Să nu vă smintiţi deci întru
mine, că n' am venit să-mi slu-
jească cineva mie, ci să slujesc
ai câştigat urâciune e oameni. eu şi să-mi pun sufletul răs-
Dar dacă iubiai bogăţia, pen- cumpărare pentru 1u m e. Ci
truce ai mers la celce învaţă de-mi sunteţi prieteni, urmaţi
pentru sărăcie? Iară de-I iubiai mie; celce voeşte să fie mai mare,
pre dânsul, pentruce ai vândut să fie mai mic; stăpânul, ca sluga.
pre cel fără de preţ, dându-l Petreceţi întru mine, ca să adu-
spre ucidere? Spăimântează~te, ceţi struguri, că eu sunt viţa
soare, su spin ă pământule şi vieţii.
C 1ă t i n d U ,.. t e, strigă : celace Bine este a ne mărturisi Domnului...
nu ţii minte răul, B o a m n e, Şi celelalte.
slavă ţie.
Stih : Cuvânt fără delege au pus asupra mea...
Cetim apoi Ceas întâiu, la carele zicem tro-
N imenea să nu fie neîmpăr parul proorociei, glasul al 8-lea.
tăşit cinii Stăpânului, o credin- C elace ai fost lovit cu palma
cioşilor! Nimenea să nu vie pentru neamul omenesc şi nu
acum la masă cu vicleşug ca te-ai mâniat, slobozeşte din stri-
, Iuda. Că acela luând pâinea,

s'a lipsit de pâinea vieţii, fiind
căciune vieaţa noastră, Doamne
şi ne mântueşte pre noi.
I numai chip de ucenic, iară cu

~.... fapta ucigător de faţă. Cu jidovii
~ veselindu-se şi cu apostolii îm-
Slavă.„ Şi
acum„. tot aceasta.
Prochimen, glasul 1-iu:
Să cunoască limbile că numele îţi este
Domnul.
~~ preună petrecând, urît a săru Stih:
Dumnezeule, cine se va asemăna ţie.
~ tat. Şi sărutând a vândut pre
Din proorocia lui Ieremia cetire.
~ celce ne-a răscumpărat pre Cap. 11-12, Vers. 18, 1-15.
~~ noi din blestem, pre Dumnezeul oamne, arată-mi mie şi voiu cu-
şi Mântuitorul sufletelor noa- noaşte ; atunci am văzut meşte
\ şugirile lor. Iar eu, ca un miel
stre. · fără de răutate ce-l duc spre jun-
Slavă...glas acelas. ghiere, n'am cunoscut că gândeau
asupra mea gând rău, zicând : Veniţi
Caută mai sus. să băgăm lemn în pâinea lui şi să-l
Năravul tău este plin de vicleşug.,. pierdem de pre pământul celor vii şi
TRIODUL 88
~~~~~~~~~~~~·lfHitll~l!iflli1i!fi1.~~~~!fif~?!&lrft&~!JMlf}:~
~
594 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI „
Prochimen. glasul al 8-lca:

numele lui să nu se mai pomenească. Doamne
al puterilor, celce judeci cu dreptul, carele Rugaţi-vă şi răsplătiţiDomnului, Dumnezeului
ispiteşti inimile şi rărunchii, dă-mi să văd dela nostru.
tine răsplătire asupra lor; că ţie am desco- Stih:
perit îndreptarea mea. Pentru aceea aşa zice
Domnul asupra oamenilor din Anatot, ceice Cunoscut este în Iudea Dumnezeu, în lsrail
caută sufletul meu, zicând: Nu vei proorocii mare este numele lui.
în numele Domnului; iar de nu, vei muri în
mâinile noastre. Pentru aceea aşa zice Dom-
nul puterilor: Iată, eu voiu cerceta asupra lor,
tinerii lor vor muri de sabie şi feciorii lor şi In Sfânta şi marea zi Joi
fetele lor se vor stinge de foame. Şi nu vor
avea rămăşiţă, pentrucă voiu aduce rele asu- SEARA
pra celarce locuesc în Anatot, în anul cerce- Tocrtm mai de vreme, la 8 ceasuri din zi şi
tării lor. Drept eşti tu, Doamne, că voiu răs
punde către tine. Insă judecăţi voi grăi către binecuvântând Arhiereul sau Preotul,
începem Vecernia.
tine, ce este că sporeşte calea necredincioşi
lor? Immulţitu-s'au toţi ceice leapădă porun- Apoi: Doamne strigat-am, pre glasul al 2-lea
cile tale. Săditu-i-ai pre ei şi au prins rădăcină, şi punem stihirile pre 10 şi cfmtăm aceste
odraslă au făcut şi au făcut roadă; aproape
stihiri ale zilei, glasul al 2-lea, singur glasul,
eşti tu, Doamne, de gura lor şi departe de
rărunchii lor. Şi tu, Doamne, mă ştii pre mine, repeţindu-le.
ispitit-ai inima mea înaintea ta; adună-i pre
dânşi, ca pre nişte oi spre junghiere şi-i cu- dună-se acum soborul
răţeşte pre ei spre ziua junghierii lor. Până
când va plânge pământul şi toată iarba ţarinei lPWI!~~ jidovilor ca să dea lui
se va usca de răutăţile celor ce locuesc pre Pilat pre Ziditorul şi Fă
dânsul ? Pierit-au dobitoacele şi pasările, că cătorul tuturor. O nele-
au zis : nu va vedea Dumnezeu căile noastre.
Picioarele tale aleargă şi te slăbesc pre tine, giuiţii, o necredincioşii 1
cum te vei ţinea de cei pre cai ? Şi în pă
mântul păcii tale nădăjdueşti, ce vei face în Că rânduesc spre judecată pre
furia Iordanului? Că şi fraţii tăi şi casa tatălui
tău şi aceştia s'au lepădat de tine şi aceştia
celce va să vie, să judece vii şi
au strigat, dinapoia ta s'au adunat, să nu te morţii; pre celce vindecă pati-
încrezi întru ei, când vor grăi către tine mile îl gătesc spre p a t im ă.
bune. Părăsit-am casa mea, lăsat-am moşte
nirea mea, dat-am sufletul meu cel iubit în Doamne, îndelung răbdătorule,
mâinile vrăjmaşilor ei. Făcutu-s'a mie moş
tenirea mea, ca un leu în dumbravă dat-a mare este mUa ta, slavă ţie.
asupra mea glasul său, pentru aceea o am
urît pre ea, au peştera leoaicei îmi este moş Iuda cel fărădelege, Doamne,
tenirea mea? Au peşteră este împrejurul ei?
Mergeţi, adunaţi toate fiarele ţarinei, şi să vie
care şi-a întins mâna în blid,
şi să o mănânce pre ea. Păstori mulţi au stri- la cină împreună cu tine şi-a
cat viea mea, spurcat-au partea mea, făcut-au tins mâinile fărădelege ca să ia
partea mea cea dorită pustie neumblată. Pu-
su-o-au pre ea întru piericiunea pierzării; arginţii; şi celce gândia pentru
pentru mine cu stingere s'a stins tot pământul,
că nu este om, care să pue în inimă. Preste preţul mirului, nu s' a temut a
toată ieşirea în pustie au venit nevoi, că sabia
Domnului va mânca dela marginea pămân
te vinde pre tine, cel fără de
tului până la marginea pământului, nu este preţ; celce şi-a tins picioarele
pace la tot trupul. Semănat-aţi grâu şi spini aţi să i-le speli tu, Stăpânul, te-a
secerat, sorţii lor nu vor folosi lor, ruşinaţi-vă
de fala voastră, de ocară înaintea Domnului. sărutat cu vicleşug, ca să te dea
Că aşa zice Domnul pentru toţi vecinii cei răi,
cari se ating de moştenirea mea, care o am celor fărădelege. Şi lepădându
împărţit poporului meu Israil : Iată, eu îi voiu
smulge pre ei din pământul lor şi pre Iuda îl
se din ceata apostolilor şi arun-
voiu scoate din mijlocul lor. Şi va fi, după ce îi când cei treizeci de arginţi, n' a
voiu scoate pre ei, mă voiu întoarce şi îi voiu mi- văzut învierea ta cea de a treia
lui pre ei şi voiu face pre fiecare să locuiască
în moşia sa şi pre fiecare în pământul său . zi, prin care milueşte-ne pre noi.
.~~i?M-~~~™~~~.)
~~-~dl}[;~~df~~~~~ .,
. JOI SEARA 595 ~.:
I uda vânzătorul viclean fiind, Şi acesta, necredinciosul, ţiind ~
cu sărutare vicleană a dat pre în gură pâinea cerească, a făcut
Mântuitorul, Domnul, pre stă- vindere împotriva Mântuitoru-
pânul tuturor ca pre un rob l-a lui. O minte nesăţioasă şi în- "
vândut jidovilor. Ca o oaie spre drăznire fără de omenie 1 Pre
junghiere, aşa a urmat mielul lui celce hrăneşte l-a vândut şi pre
Dumnezeu, Fiul Tatălui, unul Stăpânul, pre carele iubia, l-a
cel mult îndurat. dat spre moarte 1 Cu adevărat
I uda, sluga şi vicleanul, uce- fiu al acelora este nelegiuitul
nicul şi pizmătareţul, prieten şi acesta şi cu dânşii împreună a
moştenit pierdere a. Fereşte,
diavol, din lucruri s'a arătat că
I
urma învăţătorului dar întru si- Doamne sufletele noastre de o
ne cugeta de vânzare. Că zicea neomenie ca ace asta, celce
întru sine: să-l dau pre acesta şi Insuţi eşti neasemănat în înde-
: voiu dobândi banii ce se adună; lunga răbdare.
şi cerea să vândă şi mirul şi pre IEŞIRE cu Evanghelia. Lumină lină. .
Iisus să-l p r i n d ă cu vicleşug. Prochimen, glasul 1-iu. .o:~
Dat-a sărutare şi a vândut pre Scoate-mă, Doamne dela omul viclean şi dela
Hristos. Ca o oaie spre junghi- bărbatul nedrept mă izbăveşte.
ere, aşa a urmat unul cel milo- Stih:

. stiv şi iubitor de oamel;li. Care gândia nedreptate în inimă toată ziua.
Pre carele Isaia mai nainte

. miel l-a numit, vestind u-1, r'. ;~l
Xxx0ÎI
Dela Ieşire cetire.
Cap. 19, Vers 10.

către pogoară-te
..
1~
acela a venit spre junghiere de
, bună voie şi şi-a dat spatele spre
le
bătăi şi fălcile spre lovire cu pal-
me şi faţa nu şi-a întors despre
I
!1·
I
I
~~~
!s-a Domnul Moisi:
de spune poporului şi-i curăţeşte
pre ei astăzi şi mâine şi să-şi
spele hainele. Şi să fie gata în
~1-zma a treia, că în ziua a treia se
Xii va pogorî Domnul pre muntele Sinai
x\lllaintea a tot poporul. Şi vei aşeza
I
_
~ ruşinea scuipărilor şi s' a osândit I , ~_!poporul prinprejur, zicându-le: păziţi

v -s~cnu vă suiţi în munte, nici să vă atingeţi
~~ cu moarte de ocară. Toate de de ceva dintr'ale lui, că tot celce se va atinge
~ bună voie le-a primit, cel fără de munte, cu moarte va muri. Să nu se a-
tingă de el mână, că cu pietre se va ucide
u de păcat, ca să dăruească tutu- sau cu săgeata se va săgeta, ori vită, ori om
fie, nu va trăi ; iar dacă se vor depărta tune-
K ror învierea cea din morţi. tele şi trâmbiţele şi norul dela munte, ei se
vor sui în munte. Şi s'a pogorît Moisi din munte
Slavă„. Şi acum„. glasul al 6-lea. la popor şi i-a sfinţit pre ei şi şi-a spălat •
hainele sale. Şi a zis poporului : Fiţi gata, trei
Iuda cu adevărat este fiul vi- zile să nu vă apropiaţi de femei. Şi a fost a
perilor, celorce au mâncat mană treia zi când se făcea ziuă, s'au făcut tunete
şi fulgere şi nori întunecaţi pe muntele Sinai,
în pustie şi au cârtit asupra hră glasul trâmbiţii răsuna tare şi s' a spăimântat
tot poporul cel din tabără. Şi a scos Moisi
nitorului; că încă find bucatele poporul întru întâmpinarea lui Dumnezeu din
în gurile lor cleveteau asupra tabără şi a stătut subt munte. Iar muntele Sinai
1Ul· Dumnezeu,' 1 . .. fumega tot, că se pogorîse Dumnezeu pre el
în foc şi se suia fumul ca nişte fum din cuptor
•
nemu ţum1tor11.
~~~M~~~~ ~~~
·"'"Y~':.r.->...~~-
~I' ·~· ~„~--.-~~~~- "='l.~'lnil':ll<f;"'i:>·!i~·~~""':"!I>~··"1'*"'-""r-r_··;;e;;:ir~·"'t"-_-··"1r~;,r.~;'!;;:y;·;""'".--r~„
~Wî
~.;~": l~/(.J. „~
. !'!\~
..-:/:li„ ~-~-
„ '-tY-'--.. ~~1" • „
. f~r.i\.:t~':{;"~-\.\~:~\~ ~~1(~..t ".~-~~~- -l\ J.:~~"'>f~"'tfr_-~~„)Df~1'~7...!·L\\?~ "'~::ţ:~:-~r:.?~~!).
~- ...:<:••l:K.~-""-'-- '-A ••.~ i::E.J:. :<: •. .J."".u::r::.Jc ..:.i'.:.::-"-"--..~~"'--'··~"-·~-Lxu„. ~ .<.••„-.(,. ,.., .
~~
~ 596 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI ~~ti
şi s'a spăimântat tot poporul foarte. Şi glasurile

trâmbiţii se întăriau din ce în ce şi Moisi grăia ;
chii te-am auzit mai nainte, iar acum te-a
zut ochiul meu.
vă-1r~~ -~;-'
iar Dumnezeu răspundea lui cu glas. _
Din Proorocia lui Isaia cetit·e.
Prochimen glasul al G-lea. \ ~'
Scoate-mă dela vrăjmaşii mei, Dumnezeule şi Cap. 50, Vers 4.
de ceice se scoală asupra mea, mântueşte-mă. omnul, Domnul mi-a dat mie lim-
bă de învăţătură ca să cunosc
Stih: când se cade a grăi cuvântul.
Scapă-mă de ceice lucrează fărădelegea. Pusu-m'a dimineaţa, dimineaţa
mi-a pus mie ureche, ca să aud. Şi
Dela Iov cetire. învăţătura Domnului îmi deschide
r=cc:c~---~i.1 Cap. 88, Vers 1-iu.

mie urechile ; iar eu nu stau împotrivă,
şi
nici mă pricesc. Spatele mele le-am dat
) , '?/! is-a
Domnul lui Iov prin vifor spre bătăi şi fălcile mele spre pălmuiri şi faţa
1
I/ /1.t, i
prin nor : cine este celce ascunde mea nu o am întors de către ruşinea scuipă
r :de mine sfatul şi ţine cuvintele rilor. Şi Domnul. Domnul ajutor s'a făcut mie,
I,„~ „'--xQ~1i mele în inimă, şi socoteşte să le
-· pentru aceea nu m'am ruşinat şi am pus
faţa mea ca o piatră vârtoasă şi am cu-
~
5<rascundă de mine? Incinge ca un
~I bărbat mijlocul tău şi te voiu întreba, noscut că nu mă voiu ruşina. Pentrucă a-
~iar tu să-mi răspunzi. Unde ai fost proape este celce m'a îndreptat pre mine,
-·~~I când am întemeiat pământul? Spune-mi cine este celce se judecă cu mine? Să stea
cre-mcuonştinţă? Cine a pus măsurile lui, de cu mine împreună şi cine este celce se ju-
ştii? Sau cine este celce a întins funie preste decă cu mine? Să se apropie de mine ; iată,
dânsul? Pre ce s'au întărit stâlpii lui şi cine Domnul, Domnul va ajuta mie ; cine îmi Ya
este acela ce a pus preste dânsul piatra cea face mie rău ? Iată voi toţi ca o haină vă
din marginea unghiului? Când s'au făcut stelele, veţi învechi şi ca molia va mânca pre voi..
lăudatu-m'au cu glas mare toţi îngerii mei. Şi am Cine este întru voi, care se teme de Dom-
ocolit marea cu îngrădiri, când se vărsa afară şi nul? Să audă glasul slugii lui; ceice umblă
ieşea din pântecele maicii sale. Şi am pus îm- întru întuneric şi nu este lor lumină, nădăj
brăcămintea ei nor, o am înfăşurat pre ea duiţi întru numele Domnului şi vă întăriţi întru
cu negură, şi i-am pus ei hotar înconjurându-o Dumnezeu. Iată voi toţi aprindeţi foc şi întăriţi
cu încuetori şi cu porţi. Şi i-am zis ei : flacară, umblaţi întru lumina focului vostru şi
Până aici să vii şi să nu treci, ci întru tine întru flacăra care aţi aprinsă şi pentru mine s'au
să se sfărâme valurile tale. Au doar în zilele făcut acestea vouă, întru durere veţi adormi.
tale am tocmit lumina cea de dimineaţă şi
luceafărul ş'a văzut rândul său ? Apucatu-te-ai Apoi, Ectenia cea mică, Sfinte Dumnezeule„.
de aripile pământului, ca să scuturi pre cei Prochimenul Apostolului, glasul al 7-lea.
necredincioşi de pre dânsul? Au tu ai luat
din pământ lut şi ai făcut vieţuitor şi l-ai pus Boierii poporului s'au adunat într'una asupra
pre el ca să poată cuvânta pre pământ? Au Domnului şi asupra Unsului lui.
tu ai luat dela cei necredincioşi lumina şi bra- Stih:
ţul mândrilor l-ai sfărâmat? Au venit-ai la
izvoarele mării şi urmele adâncului umblatu- Pentruce s'au întărâtat neamurile şi popoarele
le-ai ? Deschisu~ţi-s'au ţie de frică porţile au cugetat cele deşerte.
morţii şi portarii iadului văzându-te pre tine
s'au spăimântat? Au aflat-ai lăţimea cea de APOSTOLUL
subt cer, spune-mi dar cum este şi câtă este? Din cartea întâia cea către Corinteni, a
Şi în ce pământ locueşte lumina şi întunerecul
sfântului Apostol Pavel eetire.
ce loc are ? De mă vei duce la hotarele
lor ? De ştii cărările lor ? Ştii când aveai să Cap. 11, 23;
te naşti şi cât de mult este numărul anilor
tăi ? Au doar ai venit la vistieriile zăpezii şi raţilor, eu am luat dela
vistieriile grindinei văzutu-le-ai? Au doar tu Domnul, care am şi dat &·
porţi grijă de ceasul vrăjmaşilor? Sau de
ziua războiului şi a bătăii ? Şi răspunzând
Iov, a zis către Domnul: Ştiu că toate le poţi
~- vouă; că Domnul Iisus în m-.,
şi nu este ţie nimic cu neputinţă. Că cine
· noaptea întru carea s' a
este, care ascunde de tine sfatul şi-şi tăinu dat, luând pâine şi mul-
eşte cuvintele şi socoteşte să le ascundă de '
tine, cine'mi va spune mie cele ce n'am ştiut, ţumind a frânt şi a zis: Luaţi
lucruri mari şi minunate, căre n'am cunoscut. mâncaţi, acesta este trupul meu
Ascultă-mă, Doamne! ca să grăesc şi eu şi te
voiu-întreba, iar tu mă învaţă. Cu auzul ure- carele se frânge pentru voi;
JOI SEARA 597
aceasta să faceţi întru pomeni· Cinei tale cei de taină astăzi

rea mea. Asemenea şi paharul Fiul lui Dumnezeu părtaş mă
după cină, grăind: Ăcestpahar, primeşte; că nu voiu spune
legea cea nouă este întru sân- vrăjmaşilor tăi taina ta, nici să-
gele meu; aceasta să faceţi de I rutare îţi voiu da ca luda. Ci
'!
câte ori veţi bea întru pomeni- ca tâlharul mă mărturisesc ţie:

1
rea mea. Că de câte ori veţi pomeneşte-mă, Doamne, întru

mânca pâinea aceasta şi veţi împărăţia ta.
bea paharu 1 acesta, moartea lara în locul Axionului, cântăm Irmosul
cântării a 9~a.
Domnului vestiţi, până când va
veni. Pentru aceasta, oricine va Din ospăţul Stăpânului ...
Şi în loc de Chinonic, cântrun iarăş troparul:
mânca pâinea aceasta, sau va
bea paharul Domnului cu ne- Cinei tale cei de taină.„
când se împărtăşesc cu dumnezeeştile taine,
vrednicie, vinovat va fi trupului îlŞi cântăm de multeşorihnână s~ împărtăşesc
şi sângelui Domnului. Ci să se toţi. 1 I ~wc c1 e .
ispitească omul pre sine şi aşa Să se umple gura noastră de lauda ta, Doamne„
din pâine să mănânce şi din tot troparul de de mai sun.

pahar să bea. Că celace ·mă După rugăciunea Amvonului, se face spălarea
şi urmarea ei precum arată Tipicul. Apoi se
~ nâncă şi bea cu nevrednicie, dă anafura şi apolis. Iară la masă mâncăm cu
judecată luişi mănâncă şi bea, untdelemn şi bem şi vin. Cetim după cinare
cea mică, la care cântăm Tricântarea care
nesocotind trupu I Domnului. urmează după rânduiala spălării.
Pentru aceasta, între voi mulţi
sunt neputincioşi şi bolnavi şi
dorm mulţi. Că de ne-am fi ju-
decat pre noi înşine, nu ne-am
fi osândit; iară judecându-ne,
dela Domnu 1 ne certăm, ca
nu cu lumea să ne osândim.
Aliluia, glasul al fHea.
Fericit este celce înţelege pre săracul şi mi-
j şelul ; in ziua cea rea va scăpa pre el Domnul.
Stih:
Vrăjmaşii mei au zis mie rele, când va muri
şi să piară numele lui.
Stih:
~
Celce mănâncă pâinile mele, a mărit asupra
mea vicleşug. ~
r~
r~:.a
EvangheUa dela Mateiu.
yl
nJ
~d
Zis-a Domnul ucenicilor săi: Ştiţi că după Ce ~e îace la sîânta şi d umnezeeasca spa arca ;~~
y
douâ zile paştile vor fi... picioarelor, în Joia cea mare. r~,:~
1, Şi P.1'? rfmcl dumne~eeasca Litur~hie ~ m'.:'lrelui După rugăciunea Amvonului, iese preotul pre- ~:-
·. Vasihe. ln loc ele cantarea Heruv1~ulm, cantăm cum este îmbrăcat, afară pe uşa cea mare a
ts;J.i acest Tropar, glasul al 6-lea. bisericii cu cădelniţa în mână şi merg înainte .~1..,
;l:;i - - .- ~ - - . -- .. ~ ~ .,_f~;
~~-'. rr:::;,,'~~-;.p~:;;;p~z;;,;;::i;i~~r..:~~~fi::F;;;.g.ţ,;;:.;>}l:·,~~r~~"~1r.:.~~;p~1!~;t-P~J'k-X-~~~~„11'.(n
t~;~;:(~)-~~~~~~J...L~!k„~~~iE~ ~~~~~~~~~~~--;~UD:t;..~ ~
k~~~~:fil2S~~~~~~~~~~,~~~1~~:L.=1...a:i-;~~~~i..=~.:=...:.~~~~.~
598 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI IJ'
cu făclii aprinse, unde este gătită spălarea de
Eclesiarhul, fiind rânduiţi 12 fraţi cari sunt să
"' 1are.
S Pa Nu "1nt1·na"'c1·unea tru- . .:. ,o;
se spele de cel mai mare. Intre cari trebuie pească spălând, ci sufletele în ~.
t · "" fi ţ• d
să fie un portar şi un econom, în chipul lui
Petru. Ieşind cei doisprezece,cântând Psalmul aina S 1n 1n u-ne. C"a H rlS · t OS,
50, apoi Cântăreţii încep a cânta aceste tro· Mântuitorul nostru, celce caută
pare din Canonul din Joia mare. pre pământ şi-l face de se cu-
Cântarea 5-a, glasul al 6·lca, Irmos: tremură, se pleacă însuşi pre
((' u legătura dragostei fiind le- sine şi se atinge de talpe de lut,
\\J „gaţi apos to 1ii şi dându-se dăruind tare înălţare asupra a
„pre sine lui Hristos celuice toată puterea protivnică. Ace-
„stăpâneşte toate, li s' a spălat stuia cu bună mulţumită să-i
„picioarele cele frumoase, bine strigăm: ce 1ace ne-ai arătat
„vestind pace tuturor". nouă cale prea bună înălţare,
ceeace ţine apa cea neţinută smerenia, mântueşte-ne, Bu-
şi cea mai presus în văzduh, ca- nule, ca un iubitor de oameni.
rea înfrânează adâncurile şi Asemenea :
opreşte mările, înţelepciunea lui petru se sfia să i-se s p e I e
Dumnezeu, a turnat apă în picioarele, de p r e a c u r a t e 1e ·
spălătoare şi a spălat picioarele mâini, cu care Adam s' a zidit; '
slugilor, Stăpânul. dar a auzit: de nu te voiu spăla
Arătat-a ucenicilor Stăpânul pre tine, nu ai parte cu mine.
pildă de smerenie. Că celce îm.- Şi aşa de multă frică fiind cu-
bracă cerul cu nori, s' a încins prins, a strigat ţie: Doamne, nu
.~ cu ştergătorul şi a plecat genu- numai picioarele să-mi speli, ci ·
chile de a spălat picioarele slu · şi mâinile şi capul. O, mari da-
gilor; întru a căruia tnână este rurile Stăpânului 1că făgădueşte
vieaţa tuturor celorce sunt. a face părtaşi darului său pre
Apoi cântăm !';.Î
aceste stihiri ale sp{1lării
ucenici şi a avea parte cu dânşii ~
glasul 1-iu, singur glasul: întru slava cea negrăită; pre- ~
Celace te-ai încins cu ştergă cum şi la paharul cel de taină ~
torul şi ai spălat picioarele uce- a zis: că-l va bea ~acela nou "
nicilor, Hristoase Dumnezeule, împreună cu dânşii, întru îm-
spală în tină ci unea sufletului părăţia cerurilor. Cărui pahar .„
nostru şi ne încinge pre noi cu învredniceşte-ne şi pre noi, ca
legătură duhovnicească, ca să un milostiv şi de oameni iubitor.
facem poruncile bunătăţii tale. Glasul al 8-lea.
Astăzi, cel neapropiat dupre
Glasul al 2-lea: fiinţă, lucru de rob a luat; cu
V rând să luăm mare facere ştergătorul s' a încins, celace îm-
de bine, credincioşii să alergăm bracă cerul cu nori; apă a
cu bună cucernicie la cinstita turnat în spălă to are, celace
· a despărţit Marea Roşie; şi ple- jertfească au venit. Slavă ţie, li
când genuchile, a începuta spăla Doamne, slavă ţie 1

picioarele ucenicilor şi a le şter Apoi Ecteniile acestea.
. ge cu ştergătorul cu carele era Cu pace Domnului să ne
încins. Şi când le-a spălat pi- rugăm!
cioarele, ucenicilor le-a zis: voi Pentru pacea de sus şi pentru ·
curaţi sunteţi, dară nu toţi; în- mântuirea sufletelor noastre,
semnând pre celce l-a vândut. Domnului să ne rugăm.
Slavă.„ glasul al 6-lea.
Pentru pacea a toată lumea,
pentru bunăstarea sfintelor lui
Mai bine ar fi fost, ludo, de Dumnezeu Biserici şi pentru
nu te-ai fi zămislit în pântecele unirea tuturor, Domnului să ne ·
maicii tale; mai bine ar fi fost ţie, rugăm!
vânzătorule, de nu te-ai fi năs
cut, înstrăinatule dela Fiul lui Pentru ca să se binecuvin-
· Dumnezeu. Că prin tine s' a rupt teze şi să se sfinţească spălarea ·
cununa ucenicilor lui Hristos aceasta, cu puterea, cu lucrarea
şi cu venirea Duhului Sfânt,
~ şi via cea adevărată o a cules
~ tâlharul celce s' a răstignit. Prin
~1 tine s'a tăiat îngrădirea şi Bi-
Domnului să ne rugăm 1
Pentru ca să fie apa aceasta ._
serica cea nefăcută de mână o
au stricat călcătorii de lege. Fie,
că de mirul celei păcătoase te-ai
ruşinat, că 1era de mult preţ;
spre spălarea spurcăciunii pă
catelor noastre, Domnului să
ne rugăm!
Pentru ca să ne izbăvim noi
1
dar cum nu te-ai temut a vinde de toată ·supărarea, mânia şi
celor fărădelege sângele celui nevoia, Domnului să ne rugăm 1
drept? Mai bine ar fi fost vânză A pără, mântueşte, milueşte şi
torule de nu te-ai fi născut, în- ne păzeşte pre noi, Dumne-
străăinatule dela Fiul lui Dum- zeule, cu darul tău 1
nezeu. Pre preasfânta, curata, prea .
Şi acum.„ glasul al 8-lca : binecuvântata, slăvita, Stăpâna
noastră de Dumnezeu Născă
Cu dormire diavolească toare şi pururea fecioara Maria,
. fiind cuprins luda, a adormit cu toţi sfinţii pomenind-o; pre
întru moarte. Vreme era să noi înşine şi unul pre altul şi
privegheze, vreme era să se toată vieaţa noastră lui Hristos, .
trezvească ; să-i suspine inima,
Dumnezeu, să o dăm.
să-i lăcrămeze ochii, cu căutare
să priveghieze; că mare este Ecfonisul:
i tăria crucii; Hristos este

lângă uşi; Paştiie ce vor să se
r.::::tL~-,~~~~~~
~-"'~-fr~\i.~" „ . ~
~~l~L:....~î:Î'· ': l.Y~ _r: -~ . ' ·
„
. _
- „ _- ~4'"':
~~ _ ' .··.
'
Că tu eşti curăţirea su-
fletelor n o a s t r e şi ţie slavă ·
~S~.te.:~-.
''~·~ ~· ~ -~~=. .
\~~„ „. -~~
!
•• .
~„ "·
J. - , J ·
~m~~iî~~~~~-™~~
ri 600 IN SFÂNTA ŞI MAREA ZI ~,~
I nălţăm, Tatălui şi
Fiului şi Sfân- J Cel mai mare să se roage în taină: ·
„ ului Duh, acum şi pururea şi fr\oamne, Dumnezeul nostru, ·
în vecii vecilor. .ILl
--""""
celace ne-ai ară ta t nouă
Apoi Preotul sau cel mai mare, i;e roagă cu măsura smereniei prin plecarea
glas mare. ta cea prea î n a 1t ă şi pre cel
lf\oamne şi prea bunule Dum- smerit cu voinţa, întâiu che-
U nezeu, celace eşti neapro- mându-l, ne-ai învăţat pre noi
piat cu dumnezeirea, carele ai să slujim unul altuia; înalţă-ne
ai luat chip de slugă şi spre în- pre noi cu smerenia cea dum-
chipuirea smereniei cei mântu- nezeească; păzeşte-ne nespur-
itoare ai spălat picioarele uce- caţi, spălaţi pururea cu lacrimi,
. nicilor tăi cu preacurate mâi- curăţiţi cu lumina darului tău
nile tale şi le-ai şters cu şter celui curăţitor. Ca să cădem,
gătorul, caută şi acum spre noi, întru adeverinţă la tine pururea
nevrednicii robii tăi, cari urmăm şi să aflăm milă şi îndurare la ju-
smereniei tale, celei atât de decata ta cea înfricoşată.
· preaslăvite şi ne învredniceşte
Eclonis:
să ne spălăm de spurcăciunile
trupeşti şi de necurăţiile sufle- Că
milostiv şi iubitor de oa-
. tului cu atingerea apei acesteea. meni Dumnezeu eşti şi ţie sla-
~ Dărueşte nouă pogorîrea cea vă înălţăm şi Părintelui tău celui
nevăzută a preasfântului tău fără început şi prea sfântului şi
· Duh; întăreşte sufletele şi tru- bunului şi de vieaţă făcătorului
purile noastre despre ş arpe 1e tău Duh, acum şi pururea şi în
cel înşelă tor, carele păzeşte vecii vecilor.
călcâiul nostru. Ca fiind curaţi Apoi, Diacouul ::;au Preotul zice:
să slujim ţie cu bună mulţumită, Pentru ca să ne învrednicim noi a asculta
călcând preste şerpi şi preste sfânta Evangelie, pre Domnul Dumnezeu să-l
rugăm.
· scorpii şi preste toată puterea Şi ccice v01· sit r::c spele, ~ed pre scaunele
„ vrăjmaşului. ce1e gătite f;ii începând a se ceti Evanghelia
spălttrii, dela Ioan, cel mai mare se scoală
~ Ecfonis: şi când zice :
~ Că ţie se cuvine toată slava, Şi şi-a pus veşmintele„.
~ cinsteaşi închinăciunea, împre- Atuncea Arhiereul, sau cine va fi mai mare ~

se desbracii de veşmânt ; şi câ.nd zice:
r&1 ună cu Părintele tău cel fără de
~ început şi cu preasfântul şi bu- Şi luând ştergătorul s'a încins„.
~ nul şi de vieaţă făcătorul tău Lu;~ ntl ştergiltorul se încinge şi
Iară când zice :
cel mai mare
~ Duh, acum şi pururea şi în vecii După

aceea a turnat apă în spălătoare ;
· vecilor. Toarn(l t;>i cel mai mare apă; şi când zice:
Şi a început a spăla picioarele ucenicilor şi a
le şterge cu ştergătorul cu carele era încins ;
-~:;,"" '~~~vn..~~~~;J~~~~·J~}~~~}~~~f;J~:iS~::/·r~:fu"'G~:Jt::t~;.i!.'Q:\);:'î!;~V,;eyJk'1;~"U~~l.··,
~~~ ~~~ ',/' „ ...
~~J.;..:',:.t..:.l..:~„:.:"'•>.o._•~'-v1:J~[~lU:.~;r!Bi~.~~~~~k~. ~~\
. JOI SEARA 601 . :·
Incepe şi cel mai mare a opăla dela portar l-a trimis pre el; de Ştiţi aces- iS~
până la econom, picioarele tuturor celor f . .. ţ• d 1 +· i~
doisprezec?, !.~ şterg~, şi I~ ..~~E,Utt!t· Iară când tfea, er1c1ţ1 sunte 1 e e Vet,1 ~
vme la econom se oe eş e. ace. ~
Deci, a venit la Simon Petru şi a zis acela : Şi după Evanghelie, Preotul ceteşte rugliciu-
Doamne ! Tu vrei să speli picioarele mele ?
nea aceasta.
Şi când cetei;;te : Domnului să ne rugăm !
Răspuns-a Iisus şi i-a zis lui: Ce fac eu, tu
nu ştii acum, iară~vei cunoaşte după acestea.
Economul zice :
Nu vei spăla picioarele mele în veci.
n oamne Dumnezeul nostru,
1 celace după multă mila ta
te,..ai smerit pre sine-ţi, luând

chip de rob; carele în vremea
Şi răspunde cel mai mare zicând :
De nu te voiu spăla, nu vei avea parte cu mine. patimilor tale celor mântuitoare
La aceasta răspunde
Economul: şi făcătoare de vieaţă, de bună
Doamne, nu numai picioarele mele, ci şi voie ai voit a cina cu sfinţii
mâinile şi capul. tăi ucenici şi apos to 1i, şi
Atuncea răspunde cel mai mare : după aceea te-ai încins cu fota
Celce este spălat, nu trebuie decât picioa- şi ai spălat picioarele lor, dân- ~
rele a le spăla şi este curat tot şi voi cu-
raţi sunteţi, dară nu toţi.
du-le lor chip de smerenie şi ~
Şi celelalte. de dragoste unul către altul şi ff~
ai zis: Precum am făcut eu vouă, ~J
aşa şi voi să faceţi unul altuia, ~
Apoi Economul şedea şi-i spaUt cel mai
mare picioarele.
După aceea merge cel mai mare la locul său, însuţi şi acum, stăpâne, vino în ~
se descinge de fotă şi de ştergător şi-şi ia mijlocul nevrednicilor robilor ~
veşmintele sale şi şade. Şi iară ceteşte preo-
tul sau diaconul.
tăi, cari urmăm pildei tale şi ~
Deci, dacă a spălat picioarele lor şi şi-a luat spală toată spurcăciunea şi ne- ~
veşmintele sale, şezând iarăş a zis lor : curăţia sufletelor noastre; ca ~
Arhiereu.I, FiHU cine nt fi mai mare, Sp ălând praful ce s' a lipit de ~~~~.-~
~.;i
stând, zice: noi prin păcate şi ştergându-ne ~
~.~1 Cunoaşte-ţi ce am făcut vo- unul pre altul cu ştergătorul ~:
·~ ? dragostei, lsăl putem plăcea ţie
~ uă. voi mă numiţi pre mine ~
~ învăţător şi Domn şi bine zi- în toate zi e e vieţii noastre şi ~r~.
~ ceţi, că sunt. Deci, dacă eu, să aflăm milă înaintea ta. .
Domnul ş. i învăfătorul, am spă- Ecfonisul:
lat picioarele ţoastr'e şi voi Că tu eşti
celace binecuvin- ~
1
datori sunteţi unul altuia să spă- tezi şi sfinţeşti toate, Hristoase,
· laţi picioarele; că pildă am dat Dumnezeul nostru şi ţie slavă
vouă că, precum eu am făcut înălţăm, împreună şi Părintelui
vouă şi voi să faceţi. Amin, tău, celui fără început şi prea
· amin zic vouă: nu este sluga sfântului şi Bunului şi de vieaţă ~
· mai mare decât Domnul său, făcătorului tău Duh, acum şi
~, nici solul mai mare decât celce pururea şi în vecii vecilor. ~'5J
~ ~
WM~~~~~~~mit?W~~~m{~~:ii?tf.iffJ:i.JJ!:â!!ll
~~~~~~~~~~~~~~~
602
Dupit aceea se stropesc toţi fraţii la feţe din

spălătoare.Apoi mergem în biserică, cântând
„nainte al adâncului şi-mi dă
aceste tropare din cântarea 5, a Vinerii cei „rueşte lumina poruncilor tale,
mari. Glasul al 6-lea.
„Cuvinte; ca mânecând, să te
O acă şi-au spălat picioarele „slăvesc pre tine".ne două ori.
şi mai nainte s'au curăţit cu
împărtăşirea dumnezeeştei tale S 'a înfrumuseţat cina şi ţi
taine, Hristoase, slugile tale s' au s'a gătit Pasha, precum ai zis,
suit acum împreună cu tine, Hristoase; ci Iuda se învăţa
din Sion la muntele cel mare al spre vânzarea ta şi fiind cu tine,
maslinilor, lăudându-te pre tine, afară se unia cu iubirea de ar-
Iubitorule de oameni. gint pentru preţul tău.
Zis-ai: vedeţi prietenilor, nu Se scoală dela cină şi cu fota ,
vă turburaţi; că acum s' a apro- îşi încinge mijlocul de voie Hris-
piat ceasul, ca să mă prindă şi tos şi-şi pleacă grumazii, dară
să mă dau morţii de mâinile ce- Petru, striga: nici odinioară nu
lor fărădelege; şi toţi vă veţi vei spăla picioarele mele, f ăcă
}~ risipi, lăsându-mă singur; dar torul meu; spală-le însă 1
~
vă voiu aduna iarăş ca să mă A primit pâine în mâini, spre
. r~ propoveduţi pre mine, iubitorul
vânzarea ta, Iuda, vicleanul u- ~
~ de oameni. cenic, carele te-a şi vândut cu
~~ După ucm;tea zicem: Fie numele Domnului... vicleşug; după ce şi el şi-a în-
i De trei ori.
Slavă ... Şi
acum.„ Psalm 38.
Bine voiu cuvânta pre Domnul...
tins picioarele, pre care însuţi
le-ai spălat şi le-ai şters cu fota. ~
I~ Şi se dă anafură fraţilor, se face apolisul şi

mergem la masă şi mâncăm bucate cu unt-
delemn şi bem vin.
Cade-se aşti:
Cu sărutare vicleană îşi des-
chidea atuncea gura către tine,
Iuda, sărutând trupul tău şi stri- .
gând: bucură-te, învăţătorule 1
~ - el, vâazătorul, sluga şi vi-
' Că de se va întâmpla Buna-Vestire în Vinerea
cea mare, să se caute tipic la sfârşitul cărţii cleanul.
litera C.
Petru văzând celece se petre-
~~~~~
ceau atuncea, de spaimă fiind
Intru această mare Joi, cuprins, fiind întrebat de o sluj-
Cetim pavecerniţa cea mică, la care cântăm nică, s' a lepădat de tine, Dom-
1'ricfmtarea lui Andrei Criteanul. nul, nu numai precum ai zis, ci
. fi", precum ai ştiut, celace toate
t ntunerecul sufletului meu
~ . le ştii.
~ „risipeşte-l dătătorule de
i ,~i „lumină, Hristoase. Dum: Se pălmueşte ziditorul şi se
·5l)J;j „nezeule, celace at gonit bate zidirea prin batjocorirea
,j ~, „întunerecul cel mai di- lui; se loveşte de voie cu trestie
(i,J~~:m~~~.:&;:~.~llâ
~,,,_.„,.=~~~7'i'G<..,.,..:ml<J~l"'~,,
. ~~"""-~~L"1:er~-l!l!Ji1'~'""1
~
· JOI SEARA .
603
>
şi cele din înălţime se pleacă ; tuturor, a şezut Iisus, zicând

să scuipă judecătorul şi toate ucenicilor săi: văzut-aţi ce am
temeliile pământului se clătesc. făcut eu acum? Pildă de sme-
Slavii ... renie dându-vă tuturor. Ca, cel-
Cu spini se încununează ce va voi a fi întâiu, să fie mai
Dumnezeu, carele înfrumuse- pre urmă decât toţi cu voirea.
ţează tot pământul cu flori; pri- Iată, curaţi sunteţi, dară nu
meşte rane şi cu îndelungă răb toţi, a zis Hristos prietenilor
dare rabdă ocări; poartă porfiră cari şedeau la cină; iar ei se
de ocară şi toate le rabdă şi păti întrebau între sine neînţelegând
meşte cu trupul, Dumnezeu cuvântul. Mai apoi Domnul a
, fiind. spus numele vânzătorului.
Şi acum, a Nă.scătoarei de Dumnezeu. După ce a grăit acestea, Hris- ~
Să strige Ioan, spuind prin tos a venit la muntele Eleonu-
· învăţătura sa dumnezeiasca ta lui împreună cu ucenicii şi le
întrupare; că adecă, Cuvântul zicea: să mergem de aicea! Că
trup s' a făcut din Fecioară cu iată, a sosit vânzătorul şi nime-
· neschimbare şi a rămas cu firea nea să nu se lepede de mine,
Dumnezeu precum era, nedes- căci de voie pătimesc.
părţindu-se de sânurile Părin
O, sărutare înşelătoare 1 Bu-
, telui. cură-te, învăţătorule zicea luda
Cântarea 8, Irmos : lui Hristos şi împreună cu cu-
(('\.el ce acoperi cu ape cele mai vântul îl vându spre junghiere;
~ \ii „pre deasupra ale tale, şi sărutarea era semnul ce dă
~ „celace pui mării hotar nisipul duse celor fărădelege: pre care-
~ „şi toate le ţii, pre tine te laudă le eu voiu săruta, acela este,
~ „popoarele, pre tine te slăveşte care m' am făgăduit a-l da vouă.
4 „luna, ţie-ţi aduce toată făptura
„cântare, ca făcătorului tuturor Prins ai fost, Dumnezeule al ·
„în veci"„
1 nostru, de poporul cel fărăde
lege, nici de cum împotrivin-
Celace îmbraci cerul cu nori, du-te, nici strigând mielule a lui
Iisuse şi împărăţeşti pre scaunul Dumnezeu, ci toate răbdând: a
slavei cu Părintele cel veşnic, tu, fi întrebat, a te judeca, a fi bătut,
luând fota, te-ai încins, ca să a fi legat şi a fi dus cu arme şi
speli picioarele cele de ţărână, cu fuşti la Caiafa.
~ tot foe fiind, Cuvinte, măcar de „ \J • „ • .
~ te-ai şi întrupat. Sa se rastigneasca Iisus Hr1s-
~ tos, striga poporul evreesc, cu ..
~ După ce a spălat picioarele preoţii şi cu cărturarii. O, popor
~~;r;J"M;;;--:-v:'~fel~l'51:Sî~h"%J~1;g-}~~l~-::-r.i~;~..V7;i'\2J~;~~;ţf:.-cih_<:f;.-~- '>-"'l--?!.-'·--;:""'i~'<> ·nfi
r]Si!!C:J~~~'l>::.fL!fie~~~~~~k"~~~L~~f~:;,.::iL~~L:-;iJ5.f~\5'€f;~~d~
p;~?T~~~~··~~~;~~J~=-=·~~~~~·~·~~ll...:lC:~~~~~~~~~~~v..xi...~~~~~~.
604 IN SF.ÂNTA ŞI MAREA ZI
necredincios 1 Ce a făcut cel ce I . ucenicilor; priveghiaţi, că s' a

s,a arătat în lume? Că pre Lazăr apropiat ceasul; sculaţi-vă, să
l-a sculat din mormânt şi a făcut ne ducem, prietenii mei; că iată,
cale oamenilor către mântuire? ucenicul vânzător având toată ' ·
haintea judecăţii lui Pilat, oastea, vine să mă dea uciga-
poporul cel fărădelege, răcnind, şilor de oameni.
striga: Răstigneşte-l pre acesta
· · şi ne slobozeşte pre Varava cel
„ legat şi ucigaş; şi pre Hristos
Sirutarea ta este vicleană şi
închinăciunea amară; cui grăie-
şti tu, înşelă torule, când zici: .
.•
mai întâiu bătându-l, i-ai, ia-l,
şi cu tulharii îl răstigneşte.
Binecuvântăm pre Tatt'll...
bucură-te Ravvi? Prietene, zice.,
Hristos, pentru ce ai venit? Dacă „
pentru a mă săruta, pentru
ce-mi pui înainte cuţit uns cu
1
a nespusă pogorîre, o, ne- miere?
grăit sfatl Că foc fiind, ai spălat
picioarele vânzătorului, Mântui- Judecătorule nevinovate, de
~ torule şi spălându-le nu le-ai voie ai venit să stai, Hristoase,
tţ~i~ ars şi ai împărţit pâin.e la cină înaintea judecăţii lui Pilat, ca
~ şi tainica servire o ai învăţat. să ne scapi de datoriile noastre.
tt'! Drept aceea ai răbdat, Bunule,
~ Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu„.
~ O, auzire nouă 1 Dumnezeu a fi rănit cu trupul, ca toţi să

luăm mântuire.
~
este fiu al f emeiei 1Naşterea fără
sămânţă, Maică fără de bărbat h-1, ia-l, răstigneşte-l pre
şi cel născut Dumnezeul O, celce se zice Hristos, strigau
minunată auzire 1 O, înfricoşată oarecând Iudeii către Pilat. Iară
· zămislire! O, nestricăcioasă na- acesta mâinile îşi spăla şi cu
ştere a fecioarei 1 Cu adevărat condeiu le scria vina lui; acelui
~ toate sunt mai presus de minte ce dărueşte tuturor nemurire.
· şi mai presus de ştiinţă.
Oi prisos strigau cei fărăde-
Cântaroa ~)-a, Irmos: lege:. Ia-l, ia-l, răstigneşte pre
. li))ine este cuvântat Domnul Hristos, şi ca pre un osândit
U „Dumnezeul lui Israil, celce cereau a-l ucide. Au doară nu
„a ridicat nouă corn de mân- Acesta a înviat morţii, a curăţit
„tuire în casa lui David, slugii leproşii, pre ceeace-i curgea
I
„sale, întru care ne-a cercetat sânge o a tămăduit şi pre pa-
„pre noi răsăritul cel dintru ralitici i-a îndreptat? ~
„înălţime şi ne-a îndreptat pre
I~
~· „calea păcii". Ce rău a făcut de strigaţi :~
\ foarte să se răstignească Hri- .
,;.(!
.
Iarăş dormiţi? a zis Hristos stos? Insuş Pilat zicea către po- u ~
b~)'~\1~J';tlJ/1~~~jŞ"J'C:\~~s:f;;~;j;;;:;ţJ~m11/3h~;:r~FB!~.-~J-J(7.Y~:t..~d~:\-:::·f1'!~~.:m-J.~.Jf~l
~!~~(~.I~~~~~~~~l~Y~-LQ
rC·~ -·-~"&Rt:"'}""'T.<"'·7··
,"7iif::;-?.f~~:n?,{,<'. l7..t\J{i;k .,„. h-..,,.~.„, ·~1Jlf''";1;·e„1···~~~t'4"~"·11'.::'T~-i-~-rr:..<r~: ·"r .,,,,~.i<t:"'t:~i:;n;'t.~-
r-:t-;f'!'/.l~I: _....__J i~~Î'Î\'\l(,e.}r.~!J'f<'.l'J:: /;:,C,,(ftc,(f",.ţ,{_f(CâŢ_r\f~f;:f.lflS';~f~i;<:
·t;~""'·!""!:~··"11C·1;-ţ,'"~·-1··r.:rr·-· ·,„. T·Jfi:~Tf~••~
;., ';<j)r;'./i;<:,â;<:L ''/Ur~\'.Jf:>'";}l.f~'.},;., '':}
/~),,,-._,.<L-...!L~ .._:..e_„~.o...••..-:l.:.._...J1 :;c.;~~~,,.,..~~" ~ ....o...:;~:I-.:.b.-:~::C„o......"'---......._......_~:.../:L.:: :i__o..= .L..o-.~„ ::-.....: -L.~·-"°"'·.:1~~. -·~,::..:::;;.._':i( „..~_..._&..Lu._
~ JOI'f'SEARA 605
porul cel nebun, că vină nu află /1 nemuritori prin sângele tău cel
în el. Iar ei mai cu amar strigau : 1 cinstit, pre ceice se închină ţie. 1
1
ia-l, ia-l, răstigneşte pre Mân-

1
Şi acum.„
tuitorul tuturor. I
M ieluşeaua ta, Stăpâne, stând
Q, ludei fărădelege!O,popor I înaintea crucii, te tânguia pre
neînţelegător! Au nu vă adu- tine, făcătorul tuturor, văzând
ceţi aminte de minunile lui Hri- a ta îndelungă răbdare. Pen-
stos, de mulţimea tămăduirilor? trucă de voie te-ai născut cu
Au n' aţi simţit puterea lui cea trup şi cu dânsul toate patimile.
dumnezeească? Ci precum mai airăbdat,casământueştilumea M
?r{
nainte părinţii voştri, aşa şi voi
aţi rămas împietriţi.
Şi iariiş Jrmmml :
Bine este cuvântat Domnul... ~
I
SlavL. In anuîndoutt stranele împreunr1.
Bătut fiind, Făcătorule
al meu, Dup[l Sfinte Dumnezeule„. şi Tatăl nostru„.
pentru mine te-ai dat a te ră zicem Con dacul:
stigni; ca mân tu ir ea mea în Pre celce s' a răstignit pentru noi... ~
rr·r.
mijlocul pământului lucrându ·o, t~~~
~i celelalte dupre obiceiu şi ApolisuL
să izvorăşti lumii vieata şi să[faci Jar(t Dupăcinarea o cethn pe la chilii
~
~
~
ţ~}ij
w'"
:11
'"'
@
·~1
Pietro~iţa dt jos
SLUJBA SFINTELOR
ŞI
MÂNTUITOARELOR PATIMI ~
ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS. ~
In Rîânta şi
marea zi JHL~a, toacă şi
la 2 ceasuri din noapte trag clopotele;şi
adunându-ne ~~~
în Biserică, facem începutul dupre obiceiu precum s'a arătat Joi a cincia săptămână. Apoi ~-·
Aliluia pre glasul al 8-Iea şi troparul: ~
' t' „,„' ~ ând slăviţii

ucenici la
1
1 tru acestea spânzurare şi-a ago- ~
""l · · ' 1 nisit.Fu 0 i de sufletul nesăţios, cel ~~
spa
minat, atunceasauIuda
area c1ne1 u- ce a îndrăznit
s unele ca acestea I~ .~~-,~-.:
cel rău credincios, cu iubire de asupra învăţătorului. Celace eşti
· t b 1 "' · d ' " spre toţi bun, Doamne, slavă ţie. ~
argtn o navtn u-se, s a tntu- n cântăm de trei ori, rar şi cu cântare dulce. ~
necat, Şi judecătorilor celor fă- Apoi, Ectenia cea mică şi împarte Eclesiarhul ~
, rădelege, pre tine, 1·udecătorul făclii fraţilm·. După acesta zice Preotul sau ~
Diaconul:
cel drept te-a dat. Vezi, iubito-
; rule de avuţie, pre cela ce pen- Şi pentru ca :~:i: w~:;~~~:~„ noi a asculta
~~~~~it~~~l~~~~~~r.~ID
SFINTELOR PATIMI 607
Şi ceteşte întâia Evanghelie dela Ioan,
fAşezământul sfintelor patimi: celorce se tocmiau, ai stă tu t
Zis-a Domnul ucenicilor săi: acum s'a
nevăzut însuţi, tu~ de carele era
preaslăvit Fiul omului... tocmea 1a. Cunoscătorule de
Sfârşitul: inimi, milostiveşte-te spre su-
In care a intrat el şi ucenicii lui... fletele noastre.~
Şi sîârşiudu-se Evanghelia, zicem:
Cu milostenie să slujim lui
Slavă îndelung răbdării tale, Doamne, slavă
ţie Doamne, slavă ţie.
Dumnezeu, ca Maria la cină şi
Şi îndată cântăm ANTIFOANELE, repeţind să nu ne agonisim iubire de
toate troparele. argint ca Iuda, ca să fim puru-
ANTIFONUL 1, glasul al 8-lea. rea cu Hristos Dumnezeu.
D oierii popoarelor s'au adu- Slavă ... Şi acum.„ a Născfţtoarei de
D nat împreună, asupra Dom-
· Dumnezeu.
nului şi asupra unsului lui. Nu înceta Fecioară rugând

pururea pre celce l-ai născut
Cuvânt călcător de lege au , negrăit, ca pre un iubitor de
pus asupra mea. D o am ne, oameni, să mântuească din ne-
~ · Doamne, nu mă lăsa pre mine.
voi pre ceice scapă la tine.
Simtirile noastre curate să le ANTIFON, al 3-lea, glasul al 2-lea.
aducem înaintea lui Hristos şi 1
entru învierea lui Lazăr,

ca nişte prieteni ai lui, sufletele
să le jertfim pentru dânsul şi să
P
_ Doamne, pruncii jidoveşti ~
au strigat ţie, iubitorule de oa-
nu ne sugrumăm cu grijile lumii meni, Osanna 1 Iară Iuda cel fă
ca Iuda. Ci, să strigăm în că- rădelege n' a vrut să înţeleagă .
. mările sufletelor noastre: Tatăl
nostru, carele eşti în ceruri, izbă- La cina ta, Hristoase Dum-
. veşte-ne pre noi de cel viclean. nezeule, zis-ai mai nainte uce-
Slavă ... Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu. nicilor tăi: unul din voi va să
mă vândă. Iară Iuda cel fără
Fecioară ai născut, ceea ce nu delege n' a vrut să înţeleagă.
ştii de nuntă şi Fecioară ai ră
mas, maică nenuntită;, Născă- I ntrebând I o an, Doamne,
toare de Dumnezeu, Marie cine este celce va să te vândă?
roagă pre Hristos, Dumnezeul l-ai dovedit pre acela prin
nostru, să ne m â n tu ia s c ă pâine. Iară Iuda cel fărădelege
pre noi. n' a vrut să înţeleagă.
ANTIFON al 2-lea, glasul al 6-lea. Cu treizeci de arginţi şi cu
. Alergat-a Iuda, zicând cărtu- sărutare vicleană te căutau ji-
·- ~ · rari 1o r celor fărădelege: dovii să te ucidă, Doamne; iară
ce-mi veţi da mie şi eu voiu da Iuda cel fărădelege n' a vrut să
pre el vouă? Iar, în mi j 1ocu1 înţeleagă.
~~~·~f;'(t~l!l&!tlt$W~i~W ,,_~~~~w-r=~~~
La spălarea ta, Hristoase lul; s~ orbeşte cu patima iubirii
Dumnezeule, ai poruncit uce- de ba.ni, cade din lumină întu-
nicilor tăi: aşa să faceţi, pre- necatul. Că în ce chip ar fi pu-
cum vedeţi. Iară Iuda cel fără tut vedea celce a vândut pre lu-
delege n'a vrut să înţeleagă. minătorul în treizeci de arginţi?
l) rivegheaţi şi vă rugaţi,\ ca Iară nouă a răsărit celce a păti
să nu intraţi în ispită, zis-ai
mit pentru lume. Către carele să
strigăm cel ce ai pătimit şi nu te-
ucenicilor tăi, Hristoase Dum-
nezeul nostru. Iară Iuda cel fă ai îndurat de oameni, slavă ţie.
rădelege n' a vrut să înţeleagă. Astăzi Iuda se leapădă de
cinstea lui Dumnezeu şi se în-
Slavrt. .. Şi acum.„ a Nflsditoarei de Dtmrnezeu.
streinează de dar; fiind ucenic;
M ântueşte din nevoi pre robii se face vânzător; în priimire
tăi, Născătoare de Dumnezeu,
prietenească ascunde vicleşug
că toţi după Dumnezeu la tine
şi nebuneşte socoteşte că este
scăpăm; ca şi către un zid ne- mai bine a sluji iubirii de argint, "
!'.\'_,
~· stricat şi folositoare. decât dragostei stăpânului, fă
f;ţ}
~A_ Sedealna, glasul al 7-lea .. cându-se povaţă adunării cei
~t:l
~- La aceste sedelne nu şedem, pentrUcă preotul fărădelege. lară noi având mân- .
~ cădeşte sfântul altar.
tuire pre Hristos, să-l slăvim. · ··
~~ Ospătând la cină pre ucenici Să avem iubire de fraţi ca
r~ şi cunoscând vicleşugul vân-
1 zării, ai vădit la cina aceia pre nişte fraţi întru Hristos, iar nu
nemilostivire către cei de "':4
aproape ai noştri. Ca să nu ne ·~1
~ Iuda, ştiindu-l pre el că nu se va
îndrepta şi vrând ca să arăţi tu- osândim ca sluga cea nemilo-
„ turor, că te-ai dat de bună voie,
stivă pentru bani şi ca Iuda ·
ca să răpeşti lumea dela cel căindu-ne fără de nici un folos.
strein; îndelung răbdătorule, Slavă ... Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
. slavă ţie.
preaslăvite grăit de tine
s'a
Slavă.
Sfârşitul.
pretutindenea, Născătoare de
Şiacum.„ toată Apoi : Şi pentru ca să ne în-
Dumnezeu Marie; că ai născut F
vrednicim noi... se ceteşte a doua evanghelie, dupre trup pre ăcătorul tutu-
~ dela Ioan: ror, prea lăudată, carea nu ştii
~ In vremea aceea ieşit-a Iisus cu ucenicii săi... de nuntă. ,
I
~ După
Şi .d~!::~e paştlle.
ca
Evanghelie cântăm :
Trlr ~:~~~i"~ -~~~=;1 ;~~~~i în-
5
'Jl văţătorului şi a vândut pre
I.
~
~ AN:IF~N al 4-lea, g~sul al 5~lea: w w ~omnul î~ treiz~ci d~ arginţi cu ~
1{\ staz1 Iuda lasa pre 1nvaţa- sarutare wv:cleana, dandu-1 pre tj
l 11_11 torul şi primeşte pre diavo-

~~~~~~~~~~~~~~j)
el celor faradelege, spre moarte. ~
'
Astăzi făcătorul cerului şi al împreună cu mine, cum v' aţi
1
pământului a zis ucenicilor săi: făgăduit că veţi muri pentru

s' a apropiat ce asu 1 şi a sosit mine? Vedeţi măcar pre luda
Iuda, celce mă vinde; nimenea cum nu doarme, ci se nevoeşte
să nu se lepede de mine, văzân să mă dea celor fărădelege.
du-mă pre cruce în mijlocul a S c u 1a t i de vă rugaţil Să nu
doi tâlhari. Că pătimesc ca un se lepede cineva de mine, văzân
om şi mântuesc ca un iubitor du-mă pre cruce. lndelung răb
de oameni, pre ceice cred în- dătorule, slavă ţie.
tru mine. Slavă„. $i acum.„ a N{1scătoarei de Dumnezeu.
SlaviL„ Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu.
Bucură-te, N ăscă to are de
C eeace ai zămislit negrăit în Dumnezeu, ceeace ai încăput în .
veacul cel mai de pre urmă şi pântecele tău pre cel neîncăput
ai născut pre Ziditorul tău, pre în ceruri 1 Bucură-te, fecioară,
acela roagă-l, să mântuească su- propoveduirea proorocilor, din
fletele noastre. carea ne-a strălucit nouă Ema-
ANTIFON al 6-lea, glasul al 7-lea. nuil 1Bucură-te, maica lui Hris-
j stăAzi p:iveghează Iuda să tos Dumnezeu 1
_ --· va n da pre Domnul, pre Sedealna, glasu1 al 7-Jea.
Mântuitorul lumii cel mai nain- Ce pricină te-a făcut, ludo,
te de veci, pre celce a săturat vânzător, Mântuitorului? Ău
mulţime de oameni din cinci
doară te-a despărţit din ceata
pâini. Astăzi cel fărădelege se apostolilor? Ău doară te-a lip-
leapădă de Invăţătorul; şi fiind
sit de darul tămăduirilor? Ău
ucenic a dat pre stăpânul, a doară cinând împreună cu cei-
vândut cu bani pre celce a să lalţi, pre tine te-a gonit dela
turat cu mană pre om. masă? Au doară picioarele ce-
Astăzi au pironit pre cruce lorlalţi le-a spălat, iar ale tale
jidovii, pre Domnu I carele a nu le-a băgat în seamă? 01
tăiat marea cu toiagul şi i-a po- decât bine te-ai făcut uitător!
văţuit în pustie. Astăzi a îm- Iată, năravul tău cel nemulţu
puns cu suliţa coasta celuice a mitor se vădeşte, iar îndelung
rănit Eghiptul cu bătăi pentru răbdarea cea neasemănată şi
dânşii şi au adăpat cu fiere pre mare mila lui, se propovedueşte.
celce le-a plouat mană de mân- Slavă„. Şi acum„. tot aceasta,
care. Evanghelia a treia dela Mateiu :
Doamne, viind spre patima In vremea aceea, prinzând ostaşii pre Iisus
cea de voie, zis-ai ucenicilor tăi : l'au dus la Caiafa Arhiereul...
~ De n' aţi putut priveghea un ceas Sfârşitul: Şi ieşind afară a plâns cu amar.
~ . : . •. . .
TRIODUL 39
610 SLUJBA
ANTIFON al 7-lea, glasul al 8-lea: obrăznicia lor, vrând să păti- ~

' m·~ oamne, răbdând
) ai zis celor fărădelege ce
toate, aşa meşti şi să ne mântueşti pre noi,
ca un iubitor de oameni.
te-au prins: de aţi şi rănit pre Slavă ... Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu.
păstorul şi aţi risipit cele două
Că
nu avem îndrăzneală pen- ~
sprezece oi, -pre ucenicii mei; tru multe păcatele noastre, tu,
· dar aş fi putut să aduc înainte pre celce s'a născut din tine,
mai mult decât douăsprezece roagă-l, Născătoare de Dum-
legheoane de îngeri. Ci rabd nezeu Fecioară; că mult poate
· îndelung, ca să. se plinească rugăciunea maicii, spre îmblân-
. celece am arătat vouă prin pro- zirea stăpânului. Nu trece cu
orocii mei, cele nearătate şi as- vederea rugăciunile păcătoşilor,
cunse. Doamne, slavă ţie. Preacurată; că milostiv este şi
De trei ori tăgăduindu-te Pe- poate să mântuească, celace a _.
tru, îndată a cunoscut ceeace primit a pătimi pentru noi.
s' a zis lui; şi ţi-a adus ţie la- ANTIFON al 9-lea, glasul al 3-lea. ~
I
crimi de pocăinţă. Doamne, fii ~·=
mie milostiv şi mă mântueşte ! ·
mi us-au tre!zeci de ~rginţi pre-
E' ţul celui preţuit, pre~ca- ~
Slavă„. Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu. I rele l-au preţuit fiii lui Israil; ~
Ca pre ceeace este uşă de I priveghiaţi şi vă rugaţi, ca să nu fi~
' mântuire şi grădină veselitoare I intraţi în ispită, că duhul este
şi nor al luminii cei veşnice, să I deştept, iară trupul neputincios; ~
lăudăm toţi pre sfânta Fecioară, \. pentru aceasta priveghiaţi.
zicând ei: bucură-te! I· Datu-mi-au spre mâncarea
ANTIFON al 8-lea, glasul al 2-lea. I mea fiere şi întru setea mea
S
puneţi călcători de lege, ce I: m'au adăpat cu oţet; iară tu,
-=· aţi auzit dela Mântuitorul l Doamne, scoală-mă şi le voiu
nostru? Au n'a dat el legea şi li răsplăti lor.
învăţăturile proorocilor? Dară li·,i
. Slavă.„ „'i acum ... a Născti"toare1 ue
8 ..1 numnezeu
cum aţi gândit să daţi lui Pilat li Noi, cei din neamuri, te lău-
~1. pre Dumnezeu, cuvântu 1 cel f I
d in D umnezeu şi I z b a" vi toru 1 1· dăm pre tine Preacurată Născă-
1i d D ... · ...
'.~, sufletelor noastre? · toare e umnezeu, ca ai nas-
1, i
· 1
cut pre Hristos Dumnezeul nos-
Să se răstignească! strigau i tru, cel ce prin tine a mântuit
~ cei ce se îndestulau pururea cu i pre oameni din blestem.
~ darurile tale şi cereau pre făcă- ii.
~ torul de rele în locul făcătorului I! Sedealna, glasul al 8-Iea.
:~ de bine, ucigaşii drepţilor. Iară li O, cum luda celce era oare-
~ tu tăceai, Hristoase, suferind !I când ucenic, a gândit vânzare ..
~~~~~~-~i~
asupra tal A cinat împreună cu nească, adăpându-te cu oţet şi

vicleşug, vicleanul şi nedreptul fiere, Ci le dă lor, Doamne, du pre ·
şi mergând a zis preoţilor: ce-mi faptele lor, că n'au cunoscut
veţi da mie şi eu voiu da vouă milostivirea ta.
pre acela, carele a stricat legea N 'au fost îndestulate, Hris-
şi a spurcat Sâmbăta. lndelung
toase, ne amu r i 1e evreeşti cu
răbdătorule Doamne, slavă ţie.
1 vânzarea, ci încă clătiau cu ca-
Slava ... Şi acum„. tot aceasta.
petele aducându-ţi batjocură şi
Evanghelia a patra dela Ioan.
hulă. Ci le dă lor, Doamne, du-
In vremea aceea, adus-au pre Iisus dela pre faptele lor, că au gândit
Caiafa în divan ...
Sfilrşitul:
asupra ta deşertăciune.
Şi l-au dat să-l răstignească. Nici pământul carele s' a cu- ·
ANTIFONUL al 10-lea, glasul al n-Jea. tremurat, nici pietrele cari s'au
despicat n' au plecat pre jidovi;
· (; elce se îmbracă cu lumina nici catapeteasma bisericii, nici
ca cu o haină, stătut-a gol învierea morţilor. Ci le dă lor,
la judecată şi a primit palme Doamne, du pre faptele lor, că au
preste obraz din mâinile care gândit asupra ta deşertăciune.
le-a zidit. Şi poporul cel călcător Slavii„. Şi acum ... a Ni!scătoarei ele Dumnezeu.
de lege a răstignit pre Domnul
· slavei pre cruce. Atuncea s' a Ştim că s' a întrupat din tine
rupt catapeteasma Bisericii; Dumnezeu, N·ăscătoare de ~
soarele s' a întunecat, nesuferind Dumnezeu, ceeace una eşti cu- .
· să vadă batjocorit pre Dum- rată, una binecuvântată; pentru
nezeu, de carele se cutremură aceasta lăudându-te neîncetat,
toate. Aceluia să ne închinăm. pre tine te slăvim.
ANTIFONUL al 12-lea. glasul al 8-Jea.
Ucenicul s' a lepădat, iară tâl-
harul a strigat: pomeneşte-mă, A cest~a zice Domnul către ji-
-- -· . _ dov1: poporul meu, ce am
Doamne, întru împărăţia ta 1
făcut vouă? Sau cu ce v'am su-
Rlav~L„ Şi acum.„ a Nascatourei de Dumnezeu.
părat? Pre orbii voştri i-am lu...
I mpacă lumea, Doamne, cel- minat, pre cei leproşi i-am cu-
ce bine ai voit a lua trup din răţit, pre bărbatul celce era în
Fecioară pentru robi; ca să te pat l-am îndreptat. Poporul
· lăudăm cu un glas, iubitorule meu, ce am făcut vouă? Şi
de oameni. cu ce mi-aţi răsplătit? In loc
ANTIFONUL al 11-Jea, glasul al G-Iea. de mană cu fiere; în loc de apă
li). entru binele care ai făcut, cu oţet; în loc ca să mă iubiţi,
..Ir' Hristoase, neamului evre- pre cruce m'aţi pironit. De .
~ -e~c', te-~u o~â~~i~ să ~~ ~ăstig- 1
ac~m nu voi. u mai. r~bda, ~he- -
~™~i.W~-i<fd~~<ţ~~~~,~~~.,~re!IIJ
SLUJBA
ma-voi neamurile mele şi acelea Slav{t... Şi acum ... tot acea„':lta.
mă vor preaslăvi împreună cu EvangheUa a 5-a, dela Mateiu.
Tatăl şi cu Duhul şi eu le voiu In vremea aceea văzând Iuda vânzătorul.
dărui vieaţă veşnică. Sfârşitul:
Ca să ducă crucea lui.

Astăzi catapeteasma bisericii ANTIFONUL al 13-lea, glasul al G-lea.
se rupe spre mustrarea călcă lt; dunarea jidovilor te-au ce-
torilor de lege şi soarele îşi as- A rut la Pilat să te răstig- 11
cunde razele sale, văzând pre nească, Doamne. Şi ne aflând

· Stăpânul răstignindu-se. vină întru tine, a slobozit pre ~
Legiuitorii lui Israil, jidovi şi vinovatul Varavâ.; iară pre tine
farisei, ceata apostolilor strigă cel drept te-a j u d e c a t spre
către voi: iată, biserica carea o
pierdere, agonisindu-şi păcatul
aţi stricat voi; iată, mielul pre
uciderii. Ci dă-le lor Doamne,
carele l-aţi răstignit şi l-aţi dat răsplătirea lor, că au cuget a t
mormântului. Dară s' a s cu 1a t asupra ta deşerte.
cu puterea sa. Nu vă înşelaţi De carele toate se înficoşează
jidovi, că el este celce v'a mân- şi se cutremură şi pre carele
tuit prin mare şi v' a hrănit în toată limba îl laudă, pre Hris-
pustie. Acesta este vieaţa, lu- tos, puterea lui Dumnezeu şi în-
mina şi pacea lumii. · ţelepciunea lui Dumnezeu, ~
preoţii l-au lovit cu palme preste
Slavii... Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu. obraz şi i-au dat fiere. Şi toate
· Bucură-te, uşa împăratului a primit a le pătimi, vrând să
slavei, prin carea a trecut însuş ne mântuească pre noi de fără
cel prea înalt şi o a lăsat iarăş delegile noastre, cu sângele său,
· pecetluită, spre mântuirea su- ca un iubitor de oameni.
Slavrt... Şi acum.„ a Nitscătoarei de Dumnezeu.
fletelor noastre l
Născătoarede Dumnezeu,
Sedealna, glasul al 8-len.
ceeace ai născut prin cuvânt
Când ai stătut înaintea Ca- mai pre sus de cuvânt, pre făcă
~ iafei, Dumnezeule şi te-ai dat torul tău, pre acela roagă-l, să
lui Pi 1a t judecătorul, puterile mântuească sufletele noastre.
cereşti s' au clătit de frică; şi
când te-ai înălţat pre lemn în
· mijlocul a doi tâlhari, ai fost
n
ANTIFONUL al 14-Iea, glasul al 8-Iea.
oamne, celace ai primit în- ~
=-; tru însoţire pre t â 1haru1
socotit cu cei fărădelege, celace celce şi-a spurcat mâini 1e în
eşti fără de păcate, ca să mân- sânge, numără-ne şi pre noi
· tueşti pre om. Indelung răbdă- împreună cu dânsul, ca un bun
torule, Doamne, slavă ţie. , şi de oameni iubitor.
,.~-~~~~~~~~
Puţin glas a slobozit tâlharul vieaţă şi înviere poporului tău; ·

pre cruce şi mare credinţă a şi spre dânsa. nădăjduindu-ne,
aflat. Intru o clipeală s'a mân- te lăudăm pre tine, Dumnezeul
tuit şi întâiu el deşchizând uşile nostru, celce te-ai răstignit
raiului, a intrat. ~Celce ai primit pentru noi, milueşte-ne pre noi.
Slav li.„ Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu.
pocăinţa aceluia, Doamne, slavă
ţie. Văzându-te, Hristoase, ră
SlavEt„. Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu. stignit ceeace te-a născut, a ,
Bucură-te, ceeace ai primit strigat: ce taină streină este
prin înger bucuria lumii 1Bucu- aceasta ce văd, Fiul meu? Cum
ră-te, ceeace ai născut pre fă mori pironindu-te cu trupul pre
cătorul tău şi Domnul! Bucu- lemn, dătătorule de vieaţă?
ră-te, ceeace te-ai învrednicit a Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobia: Degrab ne întâmpină ...
fi maică lui Hristos Dumnezeul
ANTIFONUL al 15, glasul al 6-lea. R ăscumbăratu-ne-ai pre noi
Acesta se cântă de amândou[t stranele din blestemul legii cu scump
împreună, Stih după Stih.
sângele tău, pre cruce pirnin-
~ stăzi s' a spânzurat pre lemn, du-te şi cu s u li ta împungân-
A celce a spânzurat pământul du-te nemurire ai izvorît oa- r
pre ape. (De trei ori). Cu cunună de menilor, Mântuitorul nostru,
spini s' a încununat împăratul slavă ţie.
îngerilor. Cu porfiră mincinoasă
1
acum.„ tot aceasta.

Slavă... Şi
s' a îmbrăcat, celce îmbracă ce- Evanghelia a şasea dela Marcu.
rul cu nori. Lovire preste obraz In vremea aceea ostaşii ducând !pre Iisus .••
a luat, celce a slobozit în Iordan Sfârşitul:
Ca să vedem şi să credem lui.
pre Adam. Cu piroane s'a piro-
. nit mirele Bisericii. Cu suliţa s' a Apoi Fericirile. Punem nouă stihiri, glasul
al 4-lea.
împuns fiul Fecioarei 1 Inchină Intru împărăţia ta pomeneşte-ne pre noi,
mu-ne patimilor tale, Hristoase. Doamne, când vei veni întru
împărăţia ta.
Arată-ne no1:1ă .si slăvită învie- Fericiţi cei săraci cu duhul. că acelora este
rea ta. (De trei onŢ. împărăţia cerurilor.
Să nu prăznuim ca jidovii, că Fericiţi ceice plâng, că aceia se vor mângâia.
Paştile noastre, Hristos, pentru Fericiţi cei blâ~zJin~!t~f.eia vor moşteni
noi s' a jertfit. Ci, să ne curăţim Fericiţi ceice :Hă.mânzesc şi însetoşează de
pre noi înşine de toată întină- dreptate, că aceia se vor sătura.
ciunea şi curat să ne rugăm lui. Prin lemn s' a izgonit Adam
Scoală-te, Doamne, mântue- din raiu, iară prin lemnul crucii
şte-ne pre noi, ca un iubitor de tâlharul în raiu s' a sălăşluit. Că,
oameni. acela gustând a călcat porunca ~
. Crucea ta, Doamne, este , făcătorului; iar acesta împreună ~
~ ~
~~@&~~~~&!tai"'-tfll~~ I .
~~~~~~m;m~~~~:~~m.~~~~~~~~~~~
614 SLUJBA
răstignindu-se, a mărturisit Fericiţicei izgoniţi pentru dreptate, că

acelora este împărăţia cerurilor.
Dumnezeu pre celce se tăinuia.
Răstignindu-te-ai pentru mine,
Pomeneşte-ne şi pre noi, Mân-
casă-mi fântăneşti mie iertare;
tuitorule, întru împărăţia ta.
împunsu-te-ai în c o a stă, ca
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
să-mi izvorăşti pârae de vieaţă; ·
Pre făcătorul legii 1'au cum- cu piroane te-ai pironit, ca, cre-
părat cei fărădelege dela ucenic zând eu prin adâncul patimilor
ii şi ca pre un călcător de lege tale înălţimii puterii tale, să-ţi ·
1'au pus de fată înaintea jude- strig: dă tă torule de vieaţă, Hri-
căţii lui Pilat, strigând: răstig stoase, slavă Crucii tale Mân-
neşte-11 pre celce le-a dat lor tuitorule şi patimii tale.
mană în pustie. lară noi urmând
Fericiţi veţi fi, când va vor ocari ţ;i va vor
tâlharului celui drept, să stri- goni şi vor zice tot cuvântul ri1u împotriva
voastră. minţind pentru mine.
găm cu credinţă: pomeneşte-ne
pre noi, Mântuitorule, î n t r u Când te-ai r ă s t i g n i t, Hri-
împărăţia ta. stoase, toată făptura văzându-te
Fericiţi cei curaţi cu inima, ci1 aceia vor vedea
s'a cutremurat; temeliile pă
pre Dumnezeu. mântului s' au clătit de frica pu-
Adunarea ucigătorilor de terii tale, luminătorii s'au ascuns
Dumnezeu, neamul jidovilor cel şi catapeteasma bisericii s'a .
l\ fărădelege, nebuneşte striga că rupt; munţii s' au cutremurat şi
tre Pilat: răstigneşte pre Hri- pietrele s' au despicat şi tâlharul
stos, cel nevinovatl Şi mai vârtos cel c r e d i n c i o s strigă cu noi, .
cereau ei pre Varava. Iară noi Mântuitorule: pomeneşte-ne
strigăm cu glasul tâlharului celui întru împărăţia ta.
cu minte bună: pomeneşte-ne Hucurnti-Yfl ţj \"tJ \Chclili. rn plata H>nstn-:1
11111lta et->tc în cerm~i.
şi pre noi, Mântuitorule, întru
împărăţia ta. Zapisul n o s t r u l-ai spart,
Fericiţi flicătorii
de pace. că aceia rn lui
Doamne şi socotindu-te între
Dumnezeu se vor chema. cei morţi, ai legat pre tiranul
coasta ta ceapurtătoare de cel de acolo, scăpând pre toţi
vieaţă, revărsându-se ca un iz- din legăturile morţii, cu învierea .
vor din Edem, adapă, Hristoase, ta; prin care ne-am luminat,
Biserica ta, ca pre un raiu cu- Doamne, iubitorule de oameni
vântător de unde împărţindu-se şi strigăm fie: pomeneşte-ne şi
ca nişte case de ape, în patru pre noi, Mântuitorule, întru îm-
Evanghelii, adapă lumea, vese- părăţia ta.
lind făptura şi învăţând nea- Slavă, a 'r1·eirnii.
murile să se închine cu credinţă pre Tatăl şi pre Fiul şi pre
împărăţiei tale. Duhul Sfânt, toţi credincioşii
""-·"'k"~~~l?~~~~~~'E~~~~~~7-1,;>J
.,\
cu un gând dupre vrednicie a „pre tine, cel neschimbat, pen- ~

slăvi să ne rugăm; unimea Dum- „tru cel căzut şi până la patimă
nezeirii ce este în trei ipostasuri, „te-ai plecat, celace eşti fără de ·
carea rămâne neamestecată, sin· „patimă, Cuvinte al lui Dumne-
gură prin sine, nedespărţită şi „zeu, pace dă-mi mie, iubitorule
neapropiată, prin carea ne mân- „de oameni".
tuim de focul muncilor. Dacă şi-au spălat picioarele şi
Şi acum, a Născătoarei de Dulllnezeu.
mai nainte s' au curăţit cu îm-
Pre Maica ta, Hristoase, ca- părtăşire a dumnezeeştii tale
rea te-a născut fără sămânţă du- Taine, Hristoase, slugile tale s' au
pre trup şi a rămăs adevărat suit acum împreună cu tine, din .
Fecioară nestricată şi după naş Sion la muntele cel mare al
tere; pre aceasta aducem ţie Maslinilor,lăudându-te pre tine,
spre rugăciune, Stăpâne mult iubitorule de oameni.
milostive, ca să se dăruească ier·
tare de greşeli, celorce strigă Zis-ai, vedeţi prietenilor, nu
vă turburaţi; acum s' a apropiat
pururea: pomeneşte-ne şi pre
noi, Mântuitorule, întru împă
ceasul ca să fiu prins şi .să fiu
răţia ta.
dat morţii de mâinile celor fără
de lege; şi toţi vă veţi risipi, lă ...
lmpărţit-au hainele mele loruşi şi pentru că
sându-mă pre mine. Insă vă voiu
maşa mea au aruncat sorţi. aduna iarăş, ca să mă vestiţi pre ·
Stih: mine iubitor de oameni.
Dumnezeule, Dumnezeul meu ia aminte, pen- Condac, glasul al 8-lea.
tru ce m'ai lăsat.
Evaughelia a 7-a, dela Mateiu. Pre celce s'a răstignit pentru
In vremea aceea adus-au ostaşii.„ noi, veniţi toţi să-l lăudăm, că
Sfârşitul:
pre acela l-a văzut Maria pre
Adevărat; Fiul lui Dumnezeu a fost acesta lemn şi a zis: deşi rabzi răstig
Şi se face cetirc. Apoi Psalmul 50 şi după nire, tu eşti Fiul şi Dumnezeul
· acesta, Evanghelia a 8-a dela Luca. meu.
• In vremea aceea dus-au cu Iisus şi alţi doi.. Icos:
Sfârşitul:
Văzând mieluşeaua Maria
Din Galileea văzând aceste.
Şi îndată cântăm :
pre mieluşelul său trăgându-se
TRICÂNTAREA facerea lui Cosma.
la junghiere, mergea după dân-
sul sdrobită, împreună şi cu
-;;: l f
Irmosul de două ori şi troparele pe 12 şi pre d
. urmă iar Irmosul într'amândouă stranele im-
a te emei, strigând aşa : Un e
preună. mergi Fiule? Pentruce faci acea-
stă călătorie grabnică? Au doară
Cântarea 5-a, glasu] al 6-lea, Irmos:
a tine mânec, celace pentru este iarăşi altă nuntă în Cana şi
l
__ } „milostivire te-ai micşorat acolo te grăbeşti acum, ca să le 1
r.;;b
~m=~z~~~i=~~~~
~ -~~~~~r~~r,iJlJ
, .·
616 SLUJBA
că-l şi ştia nevinovat, însă l-a dat să se răs

mai faci lor vin din apă? Oare tignească. Aceasta văzând Iuda, lepădând
merge-voiu cu tine, Fiule, sau arginţii, s'a dus şi s'a spânzurat. Deci, ostaşii
după ce l-au bătut cu trestie preste cad, bat-
voiu aştepta mai bine? Dă-mi cu· jocorindu-l, au pus pre dânsul crucea, apoi
vânt, Cuvinte; nu mă trece tă şi pre un Simon Cirinean l-au silit să-i ducă
crucea. Şi în ceasul al treilea l-au răstignit.
când, celce m' ai păzit Curată; Că Şi aşa, toată ocara plinindu-se asupra lui, a
tu eşti Fiul şi Dumnezeul meu. scris Pilat şi tituluşul deasupra lui, zicând:
Iisus Nazarineanul, împăratul Iudeilor. Şi
măcar că evreii nu îngăduiau să se scrie
SINACSAR aşa, Pilat le-a zis : Ce am scris, am scris !
ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI VINERI După aceea spunând Mântuitorul, că are sete,
i-au dat să bea isop cu oţet amestecat. Şi
A Sfintelor Patimi ale Domnului nostru Usus zicând: plinitus'a, plecandu-şi capul şi-a dat
Hristos. sufletul. Acestea aşa făcându-se, fiind către
seară, a ieşit Iosif cel din Arimateea carele
Stihuri pentru răstignire. se ascunsese ca şi ceilalţi şi venind la Filat
Viu eşti Dumnezeu, tu şi mort pe cruce sfinte, cu îndrăzneală, a cerut trupul lui Iisus; iar
Mortule al viului Dumnezeu cuvinte. el a poruncit să-l dea. Şi luându-l de pre cruce
Stihmi pentru tâlharul ce s'a răstignit împreuni:t cu toată cuviinţa şi înfăşurându-se cu pânză
cu Hristos. subţire, precum aveau obiceiu jidovii a face,
Uşile cele încuiate s'au deschis tâlharului, bă

l-a pus aproape într'un mormânt a lui Iosif
tăiat în piatră, unde nimenea mai nainte nu
gând cheia, pomeneşte-mă, în uşile raiului. zăcuse ; ca înviind Hristos, să nu se socotească
învierea altuia. Cu milostivirea ta cea mai
presus de fire şi nemăsurată, Hristoase, Dum-
~ ntru sfânta şi marea zi Vineri prăz nezeul nostru, milueşte-ne pre noi, acum şi
...„111~~,... nuim sfintele, mântuitoarele şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
·~•-""''"-'""'~·"l înfricoşatele
patimi ale Dom-
~ ~ nului Hristos, care le-a luat de Cântarea 8-a, Irmos:
bună voie pentru noi ; adică: scui-
hipul răutăţii cei protivnice
C
pările, bătăile, lovirile preste faţă,
ocările, luările în râs, haina cea mo-
horîtă, trestia, buretele, oţetul, piroa- lui Dumnezeu, dumnezeeştii
nele, suliţa şi mai presus de toate, crucea şi „tineri l-au defăimat; iar asupra
moartea; care toate s'au petrecut întru această
Vineri. Pentrucă, dupăce l-a vândut şi l-a dat „lui Hristos întărâtându-se adu-
prietenul şi ucenicul în treizeci de a.rginţi,
mai întâiu l-a dus la Ana Arhiereul, carele „narea celor fărădelege, sfătu ...
l-a trimis la Caiafa unde l-au scuipat, l-au „eşte cele deşarte şi gândeşte să
bătut preste faţă şi l-au ··batjocorit. Tot acolo
au înfăţişat şi martori mincinoşi cari îl pârau, „ucidă pre celace ţine vieaţa în
că s'ar fi lăudat să dărâme biserica şi că s'a
numit pre sine fiu al lui Dumnezeu. Iară fă „mână. Pre carele toată făptura
cându-se ziuă, l-a dus la Pilat în divan, carele „bine-1 cuvintează, slăvindu-l în
şi acesta se pornise spre uciderea lui. Şi a
grăit acesta: Luaţi-l voi şi-l judecaţi şi-l răstig veci".
niţi dupre legea voastră. Iar ei au zis: Nu se
cuvine nouă să ucidem pre cineva, întărâtând
cu aceasta pre Pilat ca să-l răstignească. Şi a
zis-ai, Hristoase, ucenicilor :
întrebat Pilat pre Hristos: Au doară el este scuturaţi acum somnul dela lu-
împăratul Iudeilor? Iar el nu s'a zis al Iu-
deilor, ci împărat veşnic; că a zis: Nu din mina ochilor şi la rugăciune pri-
lumea aceasta este împărăţia mea. Şi vrând veghiaţi, ca să nu pieriţi întru
Pilat să-l sloboadă, a zis întâiu lor, că nici o
vină n'a aflat într'însul. După aceea le-a pus ispită; şi mai vârtos tu, Simone,
înainte să le sloboadă, dupre obiceiu, un vino- că celui mai tare este ispita mai
vat. Iar ei au judecat a lfi mai bun Varavâ
1 decât Hristos. Deci, Pilat făcând pre voia ji- mare;-înţelege~mă, Petre, pre
~ dovilor, spălându-se s'a lepădat de vina sân-
~ gelui lui. Iar ei au strigat: Sângele lui asupra mine pre carele toată făptura
noastră şi asupra feciorilor noştri. Şi de vei mă binecuvintează, slăvindu.:.
l
lăsa slobod pre acesta, nu eşti prieten Cesa- ._, A •
rului. Deci, de aceasta temându-se Pilat, măcar ma 1n veci.

~.~ -.~~~~~~~~~~~~~-;~~~:~ .
C uvânt spurcat niciodată nu 1 j lorce urau pre Dumnezeu, adu-

voiu scoate din buzele mele, narea celor plini de răutăţi, a
stăpâne, zis-a Petru. Cu tine ucigaşilor de Dumnezeu, a venit
voiu muri ca un mulţumitor, de 1
la tine, Hristoase, şi te-au tras

s' ar şi lepăda de tine toţi. Că ca pre un nedrept, pre tine
nu trupul şi sângele, ci Tatăl tău Ziditorul tuturor, pre carele
te-a descoperit mie. Pre carele slăvim.
. toată făptura bine te cuvintează, Neînţelegând păgânţi lege a
slăvindu-te în veci.
şi cetind în zadar glasurile proo-
Adâncul în ţelep ci unii cei rocilor, ca pre o oaie te-au tras ~
· dumnezeeşti şi al ştiinţei, cu to- pre tine, Stăpânul tuturor, să te
tul l-ai cercat şi noianul judecă- 1
junghie fără dreptate pre tine,
ţilor mele nu l-ai ajuns, omule, pre carele te slăvim.
· Domnul a zis. Deci, fiind trup, preoţii şi cărturarii împre- ~
nu te lăuda, că de trei ori te ună fiind răniţi de răutatea cea
vei lepăda de mine. Pre carele pizmătăreaţă, dat-au păgânilor '
· toată făptura mă binecuvintea- ca un dar vieaţa să o ucidă;
ză, slăvindu-mă în veci. adecă pre cel ce este din fire dă- ~
tător de vieaţă, pre carele slăvim.
Te lepezi Simone Petre, de
ceeace vei să faci curând, pre- I ncunjuratu-te-au ca nişte .
cum s' a zis. Ci fără zăbavă viind câini mulţi şi te-au lovit, Impă
la tine o slujnică te va spăimân rate, cu palme preste obraz şi
ta, a zis Domnul. Dară plân- te-au întrebat, mărturisind min-
gând cu amar, mă vei afla milo- ciuni asupra ta; ci toate răb
stiv pre mine, pre carele toată dând, pre toţi i-ai mântuit.
făptura mă binecuvintează, slă frmosul:
vindu-mă în veci. Ceeace eşti mai cinstită ...
Ceeace eşti mai cinstită„. nu cfmtfun. Apoi, Luminânda de trei ori.
Cântarea a n-a, Irmos : I ntr'o zi ai în vrednicit,

eeace eşti mai cinstită decât Doamne, pre tâlharul în raiu; ·
C i! heruvimii şi mai slăvită fără
„de asemănare decât serafimii,
şi pre mine luminează-mă cu
lemnul crucii şi mă mântueşte.
. „carea fără stricăciune pre Apoi, Evanghelia a noua, dela Ioan:
„Dumnezeu Cuvântul ai născut. In vremea aceea sta lângă crucea lui Iisus„.
,,pre tine cea cu ·adevărat, Năs Sfârşitul:
. „cătoare · de Du m ne.zeu, te Vedea-vor pre carele l-au împuns.

slăvim~ Şi îndată:
Toată suflarea să laude pre Domnul...

O astea cea pierzătoare a ce- Pe glasul al treilea.
~~:lahW~~~~~~~-.~~]~~~~~~&i~l~
618 SLUJBA .
Punem Stihirile pre patru şi cântăm aceste din mormânturi au înviat; suta-
Idiomele, glasul al 3-lea repeţind cea
şul văzând minunea, s'a înfrico-
dintâiu:
şat; iară maica ta, stând lângii
Două lucruri şi rele a făcut
fiul meu cel întâiu născut, tine, a strigat, plângând ca o
maică şi zicând: cum nu voiu
Israil: pre mine, izvorul apei
vieţii m'a părăsit, şi şi-a săpat
plânge şi nu mă voiu bate în
luişi puţ sfărâmat. Pre mine m' a
piept, văzându-te pre tine spân-
răstignit pre lemn, iară pre Va-
zurat pre lemn, gol ca un vino-
rava l-a cerut şi 1-a slobozit. vat? Celace te-ai răstignit şi
Spăimântatu-s' a cerul de aceasta
te-ai îngropat şi ai înviat din
morţi, Doamne, slavă ţie.
şi soarele şi-a ascuns razele;
Slavă.„ glasul al G-lea.
iară tu, Israile, nu te-ai ruşinat,
ci morţii m' ai dat. Iartă-le lor, Oesbrăcatu-m'au pre mine de
Părinte Sfinte, că nu ştiu ce hainele mele şi m' au îmbrăcat
au făcut. cu haină roşie; pus-au pre ca-
De două. 01·i.
pul meu cunună de spini şi
mi-au dat trestie în mâna cea
fiecare parte a sfântului tău dreaptă, ca să-i sfărâm pre ei ~
trup a răbdat ocară pentru noi: ca vasele olarului.
capul, spini; faţa, scuipări; făl
cile, loviri cu p a 1m e; gura, t;;i acum.„ a~emcuea.
gustarea oţetului celui ameste- spatele mele le-am dat spre

cat cu fiere; urechile, hulele cele bătăi şi faţa mea nu o am întors
păgâneşti; spate 1e, biciuri şi despre scuipări. Inaintea jude-
mâna, trestie ; întinsorile a tot căţii lui Pilat am stătut şi răs
trupul pre cruce; încheieturile, tignire am răbdat pentru mân-
~ cuie şi coasta, suliţă. Celace ai tuirea lumii.
pătimit pentru noi şi ne-ai
Apoi, Evanghelia a zecea dela Marcu.
~ mântnit pre noi din patimi; ca-
In vremea aceea venind Iosif...
rele te-ai smerit pentru noi prin
Sfftrşitul:
· iubirea ta de oameni şi ne-ai Văzând unde îl puneu pre el. Apoi :
. înălţat, Atotputernice Mântui- Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu.„
torule milueşte-ne pre noi.
Şi îndată Ectenin :
l{ăstignindu-te tu, Hristoase, Să plinim rugăciunile noastre cele de
dimineaţă Domnului...
toată făptura văzând s' a cutre-
murat; temeliile pământului s' au Ecfonisul:
clătit de frica puterii tale. Că Că Dumnezeul milelor.„
Şi
înălţându-te astăzi a pierit nea- îndat(1, Evanghelia a unsprezecea dela loan
mul jidovesc. Catapeteasma bi- In vremea aceea rugat-a Iosif pre Pilat...
sericii s' a rupt în două şi morţii Sfârşitul:
Puind pre Iisus. cu jale: amar mie, dumnezees-

Apoi cântăm Stihoavna, stihiri idiomele într' - cule Fiu 1 V ai mie, lumina lumii!
amfrndouă stranele împreuntl.
Cum ai a p u s dela ochii mei,
Glasul 1-iu.
mielul lui Dumnezeu? Pentru
roată făptura s'a schimbat carele cetele celor fără de tru-
· ·de frică, văzându-te pre tine, puri s' au cuprins de spaimă, zi-
Hristoase, pre cruce răstignit. când: celace eşti necuprins,
· Soarele s' a întunecat şi temeliile Doamne, slavă ţie.
pământului s'au cutremurat.
Stih :
Toate au pătimit împreună cu
lara Dumnezeu, îrupttratul nostru, mai nainte
tine, cel ce ai zidit toate; celace do veci a facut mântuire in mljlocul pământului.
ai răbdat de voie pentru noi, pre lemn răstignit văzându-te,
~ Doamne slavă ţie. Hristoase, pre tine, făcătorul şi
Stih: Dumnezeul tuturor, ceeace te-a ~
Im pi1rţit-au hainele melc lorui;;i :;;i pentru dt- născut fără sămânţă, a strigat
nrnşa mea au aruncat sorţi. cu amar: Fiul meu, unde a apus
Glasul al 2-lea. frumuseţea chipului tău? Nu ~
poporul cel păgânesc şi fără sufer a te vedea fără dreptate .
. delege, pentruce a cugetat cele răstignit. Insă grăbeşte de te
, deşerte? Pentru ce a judec a t scoală, ca să văd şi eu învierea
spre moarte pre ce 1ace este ta din morţi, cea de a treia zi. ·
· vieata tuturor? Minune mare 1
Făcătorul lumii s' a dat în mâi- Slavă„. glasul al 8-Ica.
nile celor fărădelege şi s' a înălţat Doamne, suindu-te pre cruce,
pre lemn, iubitorul de oameni, a căzut frică şi cutremur asupra
ca să slobozească din iad pre făpturii; de vreme ce şi pămân- ·-
cei legaţi cari strigă: îndelung tul I'ai oprit să nu înghită pre
răbdătorule, Doamne, slavă ţie. ceice te-au răstignit şi iadului ai
poruncit să sloboadă din sine „
Stih: pre cei legaţi. Judecătorule al
Dat-au spre nulncarea mea fiere şi sp1·e setea celor vii şi al celor morţi, celace
meu m'au ndftpat cu oţet. /1
spre înnoirea oamenilor ai ve-
Astăzi văzându-te pre tine,
1
1
nit să dai vieaţă iară nu moarte,
, Cuvinte, Fecioara cea fără pri- !.
iubitorule de oameni, slavă ţie.
hană, spânzurat pre cruce, tân- 11
11
guindu-se cu milă, ca o maică, ! ~i :H.:um„.
1
·: '!
s' a rănit la inimă cu amar şi sus- A cum se întinge condeiu 1

pinând cu durere dintru adân- I răspunsului de judecată de 1a
· eul sufletului sgâriindu-şi obra- judecătorii cei nedrepţi, Iisus 11
~ zul şi părul smulgându-şi, încă se judecă şi :!te osândeşte spre 11
~ şi în piept bătându-se, a strigat li răstignire şi împreună pătime- ~

l~b.~.·-.G1Y
.. ;:g-;g1.,.;;~:'ffi_c:i.~~~J'h~J>..21t.2{.;~m1~.·.i}~
.;.~;·:--J~~:i;.x-·~r.·w;.
~~~~~~~~~t3I~~~-~~~ft'.':i~!!L:~:.:l.tA~:1:~(~j~~'L~~~fr"_I!l'JliW~~L:~~
~~~µ1J'~~~ff:;,"i:~~x;;v.~.,.~~-~~;w~.--;~;J'h~71~:n;~--v.:;~J1.l>„ i
620 SLUJBA
şte făptura, văzând pre Domnul vei auzi glasul meu, dimineaţa
pre cruce, celace pătimeşti du- voiu sta înaintea ta şi mă vei
pre firea trupului pentru mine, vedea, că Dumnezeu, celce nu
bunule Doamne, slavă ţie. voeşte fărădelegea, tu eşti. Nu
• Apoi Evanghelia a doultsprezecen, dela Mateiu. va locui lângă tine celce vicle-
Iar a doua zi care este după Vineri... neşte, nici vor petrece călcătorii
Sfârşitul:
de lege în preajma ochilor tăi.
Pecetluind mormântul cu custodia. Urît-ai pre toţi ceice lucrează
Apoi: fărădelegea; pierde-vei pre toţi
Bine. este a ne mărturisi Domnului... ceice grăesc minciună; pre băr
Sfinte Dumnezeule.„ După Tatăl nostru„. batul sângiurilor şi viclean ul
Troparul glasul al 4·lea. urăşte Domnul. Iară eu întru
mulţimea milei tale, voiu intra
Răscumpăratu-ne-ai pre noi
din blestemul legii cu scump în casa ta; închina-mă-voiu spre
sângele tău. Pre cruce piro- sfânta biserica :ta, întru frica ta.
nindu-te şi cu suliţa împungân- Doamne, povătueşte-mă întru
du-te nemurire ai izvorît oa- dreptatea ta pentru vrăjmaşii
menilor, Mântuitorul nostru, mei, îndreptează înaintea ta ca-
slavă ţie. lea mea. Că nu este în gura lor ·
adevăr; inima lor este deşartă.
Apoi ectenia obh;muitti şi Apolisul.
Groapă deschisă grumazul lor,
cu limbile sale vicleniau. Jude- ·
că-i pre ei, Dumnezeule, cadă
Rânduiala ceasurilor. din cugetele sale; dupre mulţi
DIN SFANTA ŞI MAREA ZI VINERI. mea păgânătăţilor lor, leapădă-i
• Facerea lui Chirii, Archiepiscopul Alexandrieî. pre dânşii, că te-au a m ă r î t,
La două ceasuri din zi trage clopotul şi se Doamne. Şi să se veselească toţi
îmbracit preotul şi binecuvântând începem: cei ce nădăjduesc întru tine; în
Impărate ceresc.„ Sfinte Dumnezeule„. Prea veac se vor bucura şi te vei sălăş- .
sfântă Treime„. Tatăl nostru„. Că a ta este
împărăţia.„ Apoi, Doamne milueşte de 12 ori.
lui într'ânşii; şi se vor lăuda întru
Slavă.„ Şi
acum.„
tine toţi ceice iubesc numele
Veniţi să ne închinăm.„ De trei ori. tău. Că tu vei binecuvânta pre
Şi zicem aceşti Psalmi.
cel drept, Doamne, că cu arma
PSALM 5. bunei voiri ne-ai încununat
pre noi.
· ff"1 r a i u r i 1e mele ascultă-le
Ul Doamne, înţelege strigarea PSALM 2.
mea, ia aminte glasul rugăciunii 11); entruce s' au întărâtat nea-
· mele împăratul meu şi Dumne- .Ir' murile şi popoarele au cu-
zeul meu; căci către tine mă getat cele deşerte? Stătut-au de
voiu ruga, Doamne. Dimineaţa faţă împăraţii pământului şi
boierii s'au ad una t într'una, Spre tine au nădăjduit părinţii
asupra Domnului şi asupra un- noştri, nădăjduit-au şi i-ai izbă
sului lui. Să rupem legăturile vit pre dânşii. Către tine au
lor şi să lepădăm dela noi jugul strigat şi s' au mântuit; spre tine
lor. Celce locueşte în ceruri va au nădăjduit şi nu s' au ruşinat.
râde de dânşii şi Domn ul va Iar eu sunt vierme şi nu om;
batjocori pre ei. Atuncea va ocara oamenilor şi defăimarea
grăi către dânşii întru iuţimea poporului.Toţi ceice m' au văzut,
sa şi întru mânia sa va furbura m'au batjocorit; grăit-au cubu-
pre ei; iar eu sunt pus împărat zele, clătit-au cu capul. Nădăj
de dânsul, preste Sion~ muntele duit-a spre Domnul, izbăveas
cel sfânt al lui, vestind porunca că-I pre dânsul; mântuiască-I, „
Domnului. Domnul a zis către . că- I voeşte pre el. Că tu eşti cel-
. mine: Fiul meu eşti tu, Eu astăzi ce m' ai tras din pântece, nădej
te-am născut. Cere dela mine dea mea de la ţîţele maicii inele,
şi voiu da ţie neamurile, moşte spre tine m' au aruncat din mi- ·
nirea ta şi biruinţa ta marginile tras. Din pântecele Maicii mele,
pământului. Paşte-vei pre dânşii tu eşti Dumnezeul meu; nu te de- "'
cu toaig de fier; ca vasele ola- părta dela mine; că necazul este
rului vei sdrobi pre dânşii. Şi aproape şi nu este cine să-mi
acum, împăraţi, înţelegeţi, în- a j u te mie. Incunjuratu-m' au
văţaţi-vă toţi, cari judecaţi pă- viţei mulţi, tauri graşi m'au cu-
mântul. Slujiţi Domnu 1u i cu prins. Deschis-au asupra mea
frică şi vă bucuraţi lui cu cu- gura lor, ca un leu ce răpeşte ~
tremur. Luaţi învăţătură, ca nu şi răcneşte. Ca apa m'am vărsat
cândva să se mânie Domnul şi şi s' au risipit toate oasele mele;
să pieriţi din calea cea dreaptă, făcutu-s'a inima mea ca ceara
când se va aprinde degrab mâ- ce se topeşte în mijlocul pân-
nia lui. Fericiţi toţi cari nădăj tecelui meu. Uscatu-s' a ca un
duesc spre dânsul. vas de lut virtutea mea şi limba
PSALM 21. mea mea s' a lipit de grumazul
m \umnezeule, Dumnezeu 1
~meu, ia aminte spre mine,
pentru ce m'ai lăsat? Departe
meu şi în ţărâna morţii m'ai
pogorît. Că m'au încunjurat
câini mulţi, adunarea celor vi-
„
de mântuirea mea, cuvintele cleni m'a cuprins. Săpat-au

greşelilor mele. Dumnezeu 1 mâinile mele şi picioarele mele,
meu, strigavoiu ziua şi nu vei numărat-au toate oasele mele;
· auzi şi noaptea şi nu spre ne- şi aceia priviau şi se uitau la ~
pricepere mie. lară tu, în cel mine. lmpărţit-au hainele mele
sfânt locueşti, lauda lui Israil. loruşi şi pentru cămaşa mea au
622 SLUJBA
~ aruncat sorţi. lară tu, Doamne, şi vor vesti dreptatea lui popo-
nu depărta ajutorul tău dela rului ce se va naşte, pre carele
mine, spre sprijineala mea ia l-a făcut Domnul.
aminte. Izbăveşte de sabie su- SlavlL. Şi acum... Aliluia de trei ori. Doamne
fletul meu şi din mâna câinilor milueşte, de trei ori.
pre cea una n ă SC U tă a mea. Slavă„. Tropar, glasul 1-iu.
Mântueşte-mă din gura leului Răstignindu-te tu, Hristoase,
şi din coarnele inorogilor sme- a pierit tirania; călcatu-s' a pu-
rirea mea. Spune-voiu numele terea vrăjmaşului. Că nici înger,
tău fraţilor mei; în mijlocul adu- nici om, ci tu însuti Doamne
nării te voiu lăuda. Cei ce vă ne-ai mântuit pre noi, slavă ţie.
temeţi de Domnul lăudaţi-l pre Şi acum„. 11 Nnscătoarei rte Dumnezeu.
el; toată sămânţa lui Iacov slă Ce te vom chemai? o, ceeace ; ~
viţi-l pre dânsul. Temeţi-vă de eşti plină de dar 1 Cer: că ai ~~l
dânsul toată sămânţa lui lsrail. răsărit pre soarele dreptăţii; .x.
Că n' a defăimat, nici a lepădat Raiu: că ai odrăslit floarea ne- .
ruga săracului; nici a întors faţa stricăciunii; Fecioară: că ai
sa dela mine; şi când am strigat rămas nestricată. Maică curată :
către dânsul, m' a auzit. Dela că ai avut în sfintele tale brate
tine este lauda mea; întru adu- fiu pre Dumnezeul tuturor. Pre
nare mare ·mă voiu mărturisi acela roagă-l să mântuească su-
ţie; rugăciunile mele voiu da fletele noastre.
înaintea celorce se tem de dân- Apoi cântăm trei tropare din cele 12, repe-
sul. Mânca-vor săracii şi se vor ţindu-le. Şi zicem întâiu fără de stih. Aşa facem
. sătura şi vor lăuda pre Domnul şi la celelate ceasuri Ia troparul cel dintâiu.
La al doilea, zicem stihirile ce se arată Iară
ceice-l caută pre dânsul; Vii vor la al treilea zicem Slavă„. Şi acum.„
fi inimile lor În veacul veacului. Troparul, glasul al 8-lea. singur glasul.
Aduce'şi-vor aminte şi se vor Astăzi
catapeteasma bisericii
întoarce la Domnul toate mar- se rupe spre mustrarea celor
ginile pământului şi se vor în- fărădelege şi soarele razele sale
china înaintea lui toate moşte- îşi ascunde, văzând pre stăpânul
nirile neamurilor; că a Dom- răstignindu-se.
nului este împărăţia şi el stă- Şi Î:tl' aceasta Îll a doua stran{L
!.11 pâneşte pre neamuri. Mâncat-au Apoi strana dintfiiu zice stihul:
l
~.·1 şis'auînchinattoţigraşiipămân- Pentl'uce s'au inlăl'âtat neamurile şi popoa1·ele
tului; înaintea lui vor cădea toţi au cugetai cele deşerte.
ceice se pogoară în pământ. Şi Şi cânU\m acest tropar.
sufletul meu lui viază şi seminţia
1
"· Ca o oaie spre junghiere te-ai
mea va s 1u j i lui. Vesti-se-va adus, Hristoase împărate, şi ca
· Domnului neamul celce vine; un mel fără de răutate, te-ai pi-
@~~~~!mt~We~~~~~~ID~\Jl~
ronit pre cruce de bărbaţii cei către el : ce sunt ranele acestea în mijlocul
mâinilor tale? Şi va zice: cu care m'am rănit
fărădelege, pentru păcatele noa- în casa iubitului meu. Sabie, scoală-te asupra
păstorilor mei şi asupra omului cetăţean
L stre, iubitorule de oameni. al lui. Zice Domnul atotstăpânitorul : bate
păstorul şi se vor risipi oile şi voiu întoarce
Stih: mâna mea asupra păstorilor. Şi va fi în ziua
Inainte au stătut împăraţii pământului şi aceea nu va fi lumină, ci frig şi ger. Va fi
boierii s'au adunat într'una asupra o zi şi ziua aceea cunoscută va fi Domnului
Domnului şi asupra Unsului lui. şi nu ziuă nici noapte şi de către seară va
fi lumină. Şi în ziua aceea va ieşi apă vie din
Şi iar acel tropar îl cântăm şi în a doua strană. Ierusalim : jumătate de dânsa în marea cea
Apoi strana cea dintâiu : dintăiu şi jumătate de ea -în marea cea de
apoi şi primăvara va fi aşa. Şi va fi Domnul
Slavă... acelaş glas. împărat preste tot pământul, în ziua aceea va
Doamne, răbdând toate, aşa fi un Domn şi numele lui unul, care va în-
cunjura tot pământul şi pustia. Şi va fi cea
ai zis celor fărădelege ce te-au de pre frâul calului, lucru sfânt Domnului atot-
stăpânitorului. Şi nu va mai fi Hananeu în
· prins: de aţi şi rănit pre păs casa Domnului atotţiitorului în ziua aceea.
torul şi aţi risipit cele douăspre
Apoi APOSTOLUL
zece oi, -pre ucenicii mei, dar
Din cartea cea către Galateni a sfântului
· aş fi putut să aduc înainte mai apostol Pavel cetire.
mult de cât douăsprezece le- Cap. 6. Vt'I'S 14.
gheoane de îngeri. Ci rabd în-
- ~ ratilor, mie să nu-mi fie
delung, ca să se plinească celece
'~t a mă lăuda, fără numai
„. am arătat vouă prin proorocii
~'~/ în crucea Domnului no-
mei, cele nearătate şi ascunse.
Doamne, slavă ţie 1 stru Iisus Hristos, prin
carea mie 1u m e a s' a
Şi acum.„ tot ace.asta.
răstignit şi eu lumii. Că întru
P1·ochimenul proorociei, glasul al 4-lt>n:
Inima lui a adunat fărădelege luişi
Hristos Iisus, nici tăierea îm-
prejur poate ceva, nici netăierea
Stih :
, Fericit este celce înţelege spre săracul şi
împrejur, ci făptura cea nouă.
mişelul. Şi câţi vor umbla cu dreptarul
Din~~Proorocia lui Zaharia cetire. acesta, pace preste ei şi milă şi
Cap. 11-rn. preste Israilul lui Dumnezeu.
şa zice Domnul : voiu lua toiagul Iară mai mult mie nimenea să
meu cel frumos şi-l voiu arunca, ca nu-mi facă supărare, că eu ra-
să stric legătura mea de pace, care
, Q\, am legat cu toate popoarele pă- nele Domnului Iisus pre trupul
mântului. Şisevastricaîn ziua aceea
şi vor cunoaşte toţi Hanaueii pre oile meu le port. Darul Domnului
cele păzite mie ; că cuvântul Domnului
este. Şi voiu zice către ei. De este bine
nostru Iisus Hristos, cu duhul
înam ea voastră, daţi preţul meu, sau vă le- vostru fratilor. Amin.
pădaţi. Şi au pus preţul meu, treizeci de
arginţi. Şi a zis Domnul către mine: aruncă-i Apoi Evanghelia dela Mateiu.
pre ei în topitoare şi vezi de este lucru lămurit, In vremea aceea făcându-se ziuă, sîat au îăcut
în ce chip m'au ispitit ei şi am luat cei treizeci toţi Arhiereii...§
, de arginţi şi i-am aruncat în topitoare în casa
Domnului. Şi am aruncat al doilea toeag al Sfârşitul.
meu, care era funie, ca să stric legătura de Şi muma fiilor lui Zevedeiu.
pace între Iuda şi între Israil. Şi vor căuta
la dânsul, pre caree l'au împuns. Şi voiu zice Apoi:
~~il~~~~~.-~~~~~~~~~~~~
624 SLUJBA
Paşii
mei îndreptează-i dupre noi cu sfinţii tăi îngeri, ca
. pre cuvântul tău şi să nu mă cu mijlocirea lor find păziţi şi
stăpânească toată fărădelegea. povăţuiţi, să ajungem la unirea
Izbăveşte-mă de clevetirea oa- credinţii şi la cunoştinţa slavei
menilor şi voiu păzi poruncile tale cei neapropiate •. Că bine
tale. Faţa ta arată-o preste robul eşti cuvântat în vecii vecilor
tău şi mă învaţă îndreptările Amin. ·
· tale. Să se umple gura mea de Doamne milueşte, de trei ori.
Slavi\ ... Şi acum„.
lauda ta, Doamne, ca să laud
slava ta, toată ziua mare cu- Ceeace eşti mai cinstită decât
viinţa ta. heruvimii şi mai slăvită fără de
asemănare decât serafimii; ca-
Sfinte Dumnezeule... şi rlupli Tatăl nostru„. rea fără stricăciune pre Dumne-
~Insul 8~len.
Com1ac, al zeu, Cuvântul ai născut, pre tine
Pre celce .s' a răstignit pentru cea cu adevărat, Născătoare de
· noi, veniţi toţi să-l lăudăm; că Dumnezeu te slăvim.
pre acesta l'a văzut Maria pre Intru numele Domnului binecuvintează părinte.
lemn şi a zis: deşi rabzi răstig Preotul zice :
nire, tu eşti Fiul şi Dumnezeul Dumnezeule milostiveşte-te spre noi...
meu. Apoi rugăciunea :
Apoi Doamne milueşte, de 40 de ori.

U' ristoase, lumina cea adevă
Jlt rată carele luminezi şi sfin-
{('\ elace în toată vremea şi în ţeşti pre tot omul ce vine în lu-
\1 tot ceasul, în cer şi pre pă
1
me să se însemneze preste noi

mânt eşti închinat şi slăvit, Hri- lumina feţei tale; ca într'însa să
stoase Dumnezeule, în de 1ung vedem lumina cea neapropiată.
răbdătorule, mult milostive şi Şi îndreptează paşii noştri spre
· mult îndurate; carele pre cei lucrarea poruncilor tale. Pentru
drepţi iubeşti şi pre cei păcătoşi rugăciunile Preacuratei Maicii
milueşti, carele pre toţi chemi tale şi ale tuturor sfinţilor tăi.
la mântuire pentru făgăduinţa Amin.
b u n ă t ă ţi 1o r ce vor să fie. ~~~~-~~~
~~~
lnsuţi Doamne, primeşte rugă
Ceasul al treilea.
. ciunile noastre în ceasul acesta Veniţi să ne închinăm împăratului nostru
şi îndreptează vieaţa no astră Dumnezeu. De trei ori.
ŞI PSALM 34:
spre porunci 1e tale. Sufletele
· noastre le sfinţeşte, trupurile udecă, Doamne, pre cei
curăţeşte, cugetele îndreptează, ce-mi fac mie strâmbăQ
gândurile curăţeşte şi ne izbă tate; dă răsboiu cu cei- ·
. veşte pre noi de tot necazul celor ce se oştesc asupra mea.
rele şi al durerii. Ocoleşte-ne Apucă armă şi pavăză
şi te scoală întru ajutorul meu. mâhni, aşa m'am smerit. Şi ·

Varsă sabia şi mă apără împo- asupra mea s'au veselit şi s'au
triva celorce mă gonesc. Zi sufle- I adunat; adunatu-s'au pre st e
tului meu; mântuirea ta sunt eu. 1
mine bătăi şi n'am ştiut. Des- /1
Să se ruşineze şi să se înfrunteze I părţitu-s' au şi nu s' au umilit;
1
ceice caută sufletul meu; întoar- / ispititu-m'au, batjocoritu-m'au ~

că-se înapoi şi să se ruşineze cei cu batjocură, scârşnitu-au asu-
.~ ce-mi gândesc mie rele. Să fie pra mea cu dinţii lor. Doamne, ·
ca praful înaintea feţei vântului când vei vedea? Intoarce su-
şi îngerul Domnului necăjindu·i fl.etul meu dela fapta lor cea rea,
pre ei. Facă-se calea lor întune- dela lei pre cea una născută a ~
rec şi alunecare şi îngerul Dom- mea. Mărturisi-mă-voiu ţie în- l'Jl
nului gonindu-i pre dânşii. Că tru adunare multă întru po- .

în zadar au ascuns mie strică- por numeros te voiu lăuda.
ciunealaţului său, îndeşert au Să nu se bucure de mine
ocărit sufletul meu. Să-i vie lui cei ce-mi vrăjmăşesc mie cu
cursa pre carea nu o ştie şi prin- nedreptate, ceice mă urăsc în
zătoarea pre carea o a ascuns zadar şi fac semn cu ochii. Că
să-l prindă pre el şi în laţ să mie adecă cele de pace îmi gră
cadă într'însul. Iară sufletul meu iau şi spre mânie vicleşuguri ·
se va bucura de Domnul, vese- gândiau. Lărgit-au asupra mea
li-se-va de mântuirea lui. Toate gura lor; zis-au: bine 1 bine 1
oasele mele vor zice: Doamne, văzut-au ochii noştri 1 Văzut-ai,
Doamne, cine este asemenea Doamne, să nu taci 1 Doamne,
ţie? Celce izbăveşti pre săracul nu te depărta dela mine. Scoa-
din mâna celor mai tari decât el, lă-te, Doamne, ia aminte spre
pre săracul şi pre mişelul dela judecata mea,Dumnezeul meu
cei ce-l răpesc pre dânsul. Seu- şi Domnul meu, spre îndrepta-
lându-se asupra mea mărturii rea mea. Judecă-mă, Doamne,
nedrepte, de celece nu ştiam dupre dreptatea ta, Dumne-
m' au întrebat. Răsplătit-au mie zeul meu şi să nu se bucure
rele pentru bune şi ne rodire de mine. Să nu zică întru ini- ·
sufletului meu. Iar eu când mă mile lor: bine este, bine este
supărau aceia, m' am îmbrăcat sufletului nostru 1 nici să zică;
cu sac şi am smerit cu post su- Inghiţitu-1' am pre dânsul. Să se
fletul meu; şi rugăciunea mea ruşineze şi să se înfrunteze îm- ·
în sânul meu se va întoarce. Ca preună ceice se bucură de relele
unui vecin, ca unui frate al nos- mele; îmbrace-se cu ruşine şi
tru aşa bine am făcut spre piă... cu înfruntare, ceice grăesc mari
· cere; ca cum m' aşi jeli şi m' aşi asupra mea. Să se bucure şi să
·---~
-~~~&~~~1rn~~~
'
TRIODUL (()
626 SLUJBA
se veselească ceice voesc drep- rurea şi să piară de pre pământ ~

tatea mea şi să zică pururea: pomenirea lor. Pentrucă nu
slăvească-se Domnu 1, ceice şi-au adus aminte a face milă şi-au ~
v oe s c pacea robului său. Şi gonit pre omul cel sărac şi mişel ·
limba mea se va învăţa drepta- şi umilit la inimă, ca să-l omoare. ~
tea ta, toată ziua lauda ta. Şi a iubit blestemul şi-i va veni
PSALM 1os. lui; şi n' a voit binecuvântarea şi
li) umnezeule, lauda mea să nu seva depărta dela dânsul. Şi s'a
JJ1J o taci; că gura păcătosului îmbrăcat cu blestemul ca cu o
şi gura vicleanului asupra mea haină şi a intrat ca apa în maţele
s'au deschis. Grăit-au împotriva lui şi ca untuldelemn în oasele
mea cu limbă vicleană şi cu cului. Să-i fie lui ca o haină cu ca-
vinte de urâciune m' au în con- rea se îmbracă şi ca un brâu cu
jurat şi s'au luptat cu mine în care pururea se încinge. Acesta
~ zadar. In loc să mă iubească, este lucrul celorce mă clevetesc
mă clevetiau, iar eu mă rugam. pre mine la Domnul şi al celorce \
Şi au pus împotriva mea rele grăesc rele asupra sufletului
în loc de bune şi urâciune în meu. Şi tu, Doamne, Doamne, fă
locul iubirii mele. Pune preste cu mine pentru numele tău, că ~
dânsul pre cel păcătos şi dia- bună este mila ta. Izbăveşte
volul să stea deadreapta lui. mă, că sărac şi mişel sunt eu şi
. Când se va judeca el să iasă inima mea s'a turburat înlăun
osândit şi rugăciunea lui să se trul meu. Ca umbra când se aba-
facă întru păcat. Fie zilele lui teea,m'am luatînlaturi,scutu-
pufine şi episcopia lui să 0 ia ratu-m' am ca lăcustele. Genu- ~
altul. Să fie feciorii lui săraci şi chele mele au slăbit de post şi
femeia lui văduvo. Mişcându-se carnea mea s'a schimbat pentru
să se mute fiii lui şi să ceară. untuldelemn. Şi eu m'am făcut
Să se scoată din curţile casei ocară lor, văzutu-m'au, clătit-au
lor; să scurme datornicul toa- cu capetele sale. Ajută-mi mie,
te câte sunt ale lui şi să jefu- Doamne, Dumnezeul meu şi mă
iască streinii ostenele le lui. Să mântueşte du pre mila ta. Şi să
nu-i fie lui sprijinitor, nici milo- cunoască, că mâna ta este a-
. stivitor spre săracii lui. Să fie ceasta şi tu, Doamne, o ai făcut
fecioriiluiîntrupierzare;într'un pre dânsa. Blestema-vor ei şi tu
neam să se stingă numele lui. Po- vei binecuvânta. Ceice se scoală
~ menească-se fărădelegea pă- asupra mea să se ruşineze; iară
rinţilor lui înaintea Domnului şi slugă ta se va veseli. lmbrace-se
păcatul maicii lui să nu se ştear- ceice mă clevetesc pre mine în
I gă. Să fie înaintea Domnului pu-

,Jd~-™~M~1
ocară şi să se învelească ca cu
un veşmânt cu ruşinea sa. Măr stăpânitor mă întăreşte. Invăţa

turisi-mă-voiu Domnului foarte voiu pre cei fărădelege căile tale ·
cu gura mea; şi în mijlocul mul- şi cei necredincioşi la tine se
tora îl voiu lăuda pre el. Că a vor întoarce. Izbăveşte-mă de
stătut deadreapta săracului ca sângiuiri Dumnezeule, Dumne-
să mântuească de ceice gonesc zeul mântuirii mele; bucura-se
sufletul meu. va limba mea de dreptatea ta.
PSALM 50. Doamne, buzele mele vei des-
chide şi gura mea va vesti lauda
1\\JITilueşte-mă Du 1nn e zeu 1e ta. Că de ai fi voit jertfă, aşi
Jll!Jl. dupre marea mila ta şi du- fi dat; arderile de tot nu le vei
pre mulţimea îndurărilor tale
ş te r g e fărădelegea mea. Mai 1
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu
duhul umilit; inima înfrântă şi
vârtos mă spală de fărădelegea smerită, Dumnezeu nu o va ur-
mea şi de păcatul meu mă cură- gisi. Fă bine, Doamne, î n t r u
. ţeşte. Că fărădelegea mea eu o
bună voirea ta Sionului şi să se
cunosc şi păcatul meu înaintea
zidească zidurile Ierusalimului.
mea este pururea. Ţie unuia am Atuncea bine vei voi j e r t fa
greşit şi rău înaintea ta am făcut;
dreptăţii, prinosul şi arderile de
ca să te îndreptezi întru cuvinte- tot; atuncea vor pune pre alta-
le tale şi să birueşti când vei ju-
deca tu. Că iată, întru fărădelegi rul tău viţei.
m' am zămislit şi în păcate m' a nă Slavă... Şi acum ...
scut maica mea. Că iată, adevă- Aliluia, De trei ori.
. rul ai iubit; cele nearătate şi cele Slavă„. Tropar, glasul al G-Iea.
ascunse ale înţelepciunii tale Doamne, jidovii te-au jude- CJ.
mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cat spre moarte, pre tine, vieaţa
cu Isop şi mă voiu curăţi; spăla tuturor. Ceice au trecut pede- ·
mă-vei şi mai vârtos decât ză stri Marea Roşie prin toiag, pre
pada mă voiu albi 1Auzului meu cruce te-au pironit, şi ceice au
vei da bucurie şi veselie; bucu- supt miere din piatră, fiere ţi-au
rase-vor oasele cele smerite. In- adus. Ci tu de bună voie ai răb
toarce faţa ta de către păcatele dat, ca să ne slobozeşti pre noi
mele şi toate fărădelegile mele din robia vrăjmaşului, Hristoase
şterge-le. Inimă curată zideşte Dumnezeule, slavă ţie.
întru mine Dumnezeule şi Duh
dreptînoeşte întru cele dinlăun Şi acum„, a Născătoarei de Dumnezeu.
tru ale mele. Numă lepăda dela Născătoare de Dumnezeu, tu
faţa ta şi Duhul tău cel sfânt eşti viţa cea adevărată, carea ai ,
nu-l lua dela mine. Dă-mi mie odrăslit rodul vieţii; ţie ne ru- .
· bucuria mântuirii tale şi cu Duh găm, roagă-te Stăpână cu sfinţii
Apostoli, să miluească sufletele duit; pre Hananeanca o am ~
noastre. miluit. Dar pentru care lucru
vreţi să mă omorîţi, jidovi? Ci ~
Rki.· Şi cântăm trei Tropare, din cele 12, repeţin-
t;j'~ du-le. Glasul al 8-lea. veţi vedea pre Hristos, pre ca-
Pentru frica jidovilor s'a le- rele împungeţi acum, călcăto
pădat de tine, Doamne, priete- rilor de lege.
nul şi cel de aproape al tău Pe- Si acum.„ tot aceasta.
tru şi plângând aşa a strigat:
Că eu spre bătăi gata sunt şi durerea mea
să nu treci lacrimile mele. Că înaintea mea este pururea.
am zis că voiu păzi credinţa, Stih:
Indurate, şi nu o am păzit. Şi Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri pre
mine, nici cu iuţimea ta să mă cerţi.
pocăinţa noastră aşa o primeşte
şi ne milueşte pre noi.
Cap. 50 Vers 4:
Tot aceasta. omnul, mi-a dat mie limbă de în-
<ţJ văţătură, ca să cunosc când se
Apoi, Stih: Graiurile mele ascultă-le, Doamne, _·~ cade a grăi cuvântul. Pusu-
înţelege strigarea mea. . m'au dimineaţa, dimineaţa mi-au
/. pus mie ureche, ca să aud. Şi în-
Mai nainte de cinstita răstig văţătura Domnului, Domnului îmi
nire, o s ta şi i batjocerindu-te, deschide mie urechile ; iar eu nu stau
împotrivă, nici mă pricesc. Spatele mele
Doamne, oştile cele fără de tru- le-am dat spre bătăi şi fălcile mele spre păl
muiri şi faţa mea nu o am întors de către ru-
puri s' au spimântat. Că te-ai în- şinea scuipărilor. Şi Domnul, Domnul ajutor
cununat cu cunună de batjo- s'a făcut mie, pentru aceea nu m'am ruşinat
şi am pus faţa mea ca o piatră vârtoasă şi
cură, celce ai zugrăvit pământul am cunoscut, că nu mă voiu ruşina. Pentrucă
cu flori; şi cu haină de ocară aproape este celce m'a îndreptat pre mine,
cine este celce se judecă cu mine ? Să stea
te-ai îmbrăcat, celace îmbraci cu mine împreună şi cine este celce se judecă
cerul cu nori. Că cu o rândueală cu mine? Să se apropie de mine ; iată Dom-
nul, Domnul va ajuta mie ; cine îmi va face
ca aceasta s' a cunoscut milos- mie rău? Iată, voi toţi ca o haină vă veţi
învechi şi ca molia va mânca pre voi. Cine
tivirea ta, Hristoase, şi marea este întru voi care se teme de Domnul? Să
milă, slavă ţie. audă glasul slugii lui; ceice umblă întru în-
tunerec şi nu este lor lumină, nădăjduiţi întru
numele Domnului şi vă întăriţi întru Dum ·
Stih : Ia aminte glasul rugăciunii mele. nezeu. Iată, voi toţi aprindeţi foc şi întăriţi
Tot acest tropar. flacără, umblaţi întru lumina focului vostru
şi întru flacăra care aţi aprins şi pentru mine
Slavă„. Glasul al al 5-lea. s'a făcut acestea vouă, întru durere veţi adormi.
Când te trăgeau spre cruce Apoi Apostolul :
Din cartea cea către Romani a Sfântului
aşa ai strigat, Doamne: pentru Apostol Pavel cetire.
care lucru vreţi să mă răstig- Cap. 5, Vers 6.
. niţi, jidovi? Pentru că am raţilor, Hristos, fiind noi
întărit pre s 1ă bă no g ii voştri? 1
încă neputincioşi, în vre-
' Pentru că am înviat pre morţii \ mea cea cuv11nc1oasa• • + V
voştri ca din somn? Pre ceea- .Ili pentru cei necredincioşi

ce-i curgea sânge o am tămă- li a murit. Că abia va muri
cineva pentru cel drept; că pen- Doamne milueşte„. de trei ori

tru cel bun poate şi îndrăzneşte acum.„ Slavă„. Şi
cineva a muri. Iar întăreşte Ceeace eşti mai cinstită„.

Dumnezeu dragostea sa spre Intru numele Domnului, binecuvintează părinte.
noi; că încă păcătoşi fiind noi, 11
Preotul:
Hristos pentru noi a murit. Cu I
mult mai vârtos dar acum în- Apoi rugăciunea :
dreptaţi fiind cu sângele lui, ne tăpâne, Dumnezeule, părinte

vom mântui printr'însul de mâ-
nie. Că de vreme ce fiind noi
S atotputernice, Doamne
Fiule, unu născut, Iisuse Hri-
vrăjmaşi, ne-am împăcat cu stoase şi Duhule Sfinte, o Dum- 4
Dumnezeu prin moartea Fiului nezeire, o putere, milueşte-mă

lui, cu mult mai vârtos fiind pre mine păcătoul; şi cu jude-
împăcaţi, ne vom mântui întru căţile care ştii, mântueşte-mă
vieaţa lui. pre mine nevrednicul robul tău;
că binecuvântat eşti în vecii ve-
Evanghelia dela Marcu :
In vremea aceea sfat au făcut Arhiereii cu cilor. Amin.
bătrânii... ŞI îndat<l începem al şaselea ceas.
Sfârşitul:
J\_,•..,A.-...A,.JWv.JWXJ'y/'yJ'yJW\,.J\,.vW\,.,/\_,..,/\,.v~\,...A..,;\,J\_„./\,.JW\_,.J\_,.JW\,„Jvv\,.A..J\,.,,/\,„./\„„.Jv
Celece se suise cu dânsul în Ierusalim.

~G~~~~~~~~~~O~~~~~
Şi după aceasta cetim tâlcuirea dela Mateiu
cuvântul pentru cruce.
Ceasul al şaselea.
Apoi:
Veniţi să ne închinăm împăratului nostru
Domnul Dumnezeu bine este Dumnezeu. De trei ori.
cuvântat, bine este cuvânt a t PSALM 53.
Domnul, din zi în zi să spo- '.umnezeule, întru numele tău
. rească nouă Dumnezeul mân-
tuirilor n o as t re, Dumnezeul D~~
mântueşte-mă şi întru pute-
J
rea ta mă judecă. Dumnezeule,

nostru, Dumnezeu a mântui. ascultă rugăciunea mea, auzi
Sfinte Dumnezeule„. Şi după Tatăl nostru„. graiurile gurii mele; că streinii
Condac: s'au sculat asupra mea şi cei >
Pre celce s'a răstignit pentru tari au căutat sufletul meu; şi

noi, veniţi toţi să-l lăudăm; că nu au pus pre Dumnezeu înain-
pre acesta l-a văzut Maria pre tea lor. Că iată, Dumnezeu ajută
lemn şi a zis: deşi rabzi răstig mie şi Domnul este sprijinitorul
. nire, tu eşti Fiul şi Dumnezeul sufletului meu. Intoarce~va cele
meu. rele vrăjmaşilor mei; întru ade-
Doamne milueşte„.de 40 de ori. vărul tău pierde-i pre dânşii.
Rugăciunea : De bună voie voiu jertfi ţie;
Celace în toată vremea„. mărturisi-mă-voiu numelui tău, ,
I '•
~1~~~~;oo~~~~~~~~~t~~~w~~z®)
I~
D:amne,
6
că
este bun. Că di:L~JBJ izbândă lipsiţilor. Insă, drepţii
;i
~ 1 .. •
l
~.·~.i- tot necazul m'ai izbăvit şi spre se vor martPuSrAiLsMi n u.me uitau ş1 ·
. vrăjmaşii mei a privit ochiul vor locui înaintea ta.
meu.
c 00
lS
~:~·-· .J.~ PSALM
139
• elce locueşte întru ajutorul
coate-mă, Doamne, de la celui preaînalt, întruacope-
.„. omul viclean, de bărbatul rământul Dumnezeulu i cerului
~ nedrept mă izbăveşte. Care sevasălăşlui.Zice-vaDomnului,
l~ gândia nedrept a te a în inimă sprijinitorul meu eşti tu şi_ scă
„.i toată ziua rânduia răs boa ie. parea mea, Dumnezeul meu şi
Ascuţit-a limba sa ca de şarpe, voiu nădăjdui spre dânsul. Că ·
otravă de aspidă sub buzele lor. el te va izbăvi din cursa vână
Păzeşte-mă, Doamne, de mâna torilor şi de cuvântul turbură
păcătosului dela oamenii ne- tor. Cu spatele sale va umbri ·
drepţi mă scoate; cari au gân- ţie şi sub aripile lui vei nădăj-
, dit să împiedice paşii mei. As- dui. Cu armă te va încunjura
cuns-au mândrii cursă mie şi adevărul lui; nu te vei teme de ·
cu funii au întins cursă picioa- frica de noapte, de săgeata ce
Q relor mele ; pre lângă cărare zboară ziua, de lucrul ce umblă
smin tele mi-au pus. Zis-am întru întunerec, de întâmplare şi
., Domnului, Dumnezeul meu eşti de dracul cel de amiazăzi. Că
tu; ascultă, Doamne, glasul ru- dea-va despre laturea ta o mie
găciunii mele. Doamne, Doam- şi zeci de mii deadreapta ta şi
1
ne, puterea mântuiri mele, um- spre tine nu se vor apropia. Insă
brit-ai preste capul meu în ziua cu ochii tăi vei privişi răsplătirea ~
de r ă s b o i u. Să nu mă dai, păcătoşilor vei vedea. Că tu
Doamne, dupre dorirea celui Doamne, nădejdea mea, pre cel
păcătos; gândit-a î m p o t r iv a prea înalt ai pus scăpare ţie. Nu
mea, să nu mă părăseşti ca nu vor veni către tine rele şi bătaie
cândva să se înalţe. Acoperi-va nu se va apropia întru locaşul
răutatea buzelor lor capetele tău. Că îngerilor săi va porunci
celorce mă î m presoară. Că- pentru tine ca să te păzească ·
dea-vor peste dânşiircărbuni; întru toate căile tale. Pe mâini
cu foc îi vei surpa pre dânşii te vor ridica, ca nu cândva să
în ticăloşie şi nu vor putea împiedici de piatră piciorul tău.
răbda. Bărbatul limbut nu se va Preste aspidă şi vasilisc vei în-
îndrepta pre pământ; pre băr- căleca şi vei călca preste leu şi
hatul nedrept relele îl vor vâna preste balaur. Că spre mine a ·
. spre pieire. Cunoscut-am , că va 1
nădăjduit şi-l voiu izbăvi pre
.. face Domnul judecată săracilor I el, acoperi-1-voiu pre el, că a cu-
r:~';rJ
aţl~~(~~~&J :!t-*rr~J.t
-~"'"'-·,,.·t.,A'-,,--$.o,,.=,4~;,.."'"'-f~~~'<- }?.:„~.,..~~}.:.l.">J~
..... ...... ~~,?t~~m-~~71~
„~~t.:~~ J~F.f!f>'J"
~~-i"~ 7~1~~~~~~~~
. ~~~.![~;tr
SFINTELOlt PATIMI 631
· noscut numele meu. Striga-va Şi mi-aţi răsplătit? In loc

cu ce
către mine şi-l voiu auzi pre el, de mană, cu fiere; în loc de
cu dânsul sunt în necaz. Scoate·l apă, cu oţet; în loc ca să ·
voiu pre dânsul şi-l voiu slăvi. mă iubiţi, pre cruce m' aţi pi-
Cu lungim·e de zile îl voiu um- ronit. De acum nu voiu mai
plea pre el şi-i voiu arăta mân- răbda, chema-voiu neamurile ·
tuirea mea. mele şi acelea mă vor slăvi
Slavă.„ Şi acum„. împreună cu Tatăl şi cu l)uhul
Aliluia„. de trei ori. şi eu voiu dărui vieaţa veşnică.
Doamne milueşte.„ de trei ori. De două ori.
Slavă„. Troparul, glasul al 2-lea. Apoi stih : Dat-au spre mâncarea mea fiere şi
spre setea mea m'au adăpat cu oţet.
Mântuire ai 1u era t în mij-
locul pământului, H r ist o ase Legiuitorii lui Israil, jidovi şi
Dumnezeul~; pre cruce ai întins
farisei, ceata apostolilor strigă
către voi: iată biserica care voi ·
. preacuratele tale mâini, adu-
nând toate neamurile ce 1e ce o a-ţi stricat, iată mielul pre
., strigă: Doamne, slavă ţie. carele l-aţi răstignit şi l-aţi dat
Şi acum„.
mormântului, s'a sculat cu pu-
terea sa. Nu vă înşelaţi jidovi,
Că nu avem îndrăzneală pen- că iată celce v'a mântuit prin
, tru multe păcatele noastre, tu, mare şi în pustie v'a hrănit.
pre celce s' a născut din tine Aceasta este vieaţa şi lumina şi
roagă-l, Născătoare de Dum- pacea lumii.
nezeu, Fecioară, că mult poate
Stih : Mântueşte-mă Dumnezeule, că au intrat
rugăciunea maicii spre îmblân- ape până la sufletul meu.
. zirea Stăpânului. Nu trece cu Şi tot Stihira aceasta.
vederea rugăciunile păcătoşilor, Slavă„. glasul al 5-lea.
Preacurată, că milostiv este şi
poate să mântuească, celace a Veniţi purtătoarede Hristos,
primit a pătimi pentru noi. popoare, să vedem ce s'a sfătuit .
luda vânzătorul cu preoţii cei
Şi cântăm trei tropare din cele 12.
fărădelege asupra Mântuitoru-
Glasul al 8-lea, repeţindu-le.
lui nostru. Astăzi au făcut vino-
11\ cestea zice Domnul către vat morţii pre cuvântul cel fără
A jidovi:poporul meu,ceam de moarte şi dându-l lui Pilaf
făcut vouă? Sau cu ce v' am su- l-au răstignit în locul căpăţânii.
. părat pre voi? Pre orbii voştri Acestea pătimind a strigat Mân·
i-am luminat, pre cei 1e pro şi tuitorul nostru, zicând: iartă-le
,~ i-am curăţit, pre bărbatul celce lor, Părinte, păcatul acesta, ca ~
era în pat l-am îndreptat. Po- să cunoască neamurile învierea
porul meu, ce am făcut vouă? 1
mea cea din morţi.
632 SLUJBA
Şi acum... tot ace..a~ta. dureri de naştere, că mai mulţi sunt fiii celei
pustie, decât acelei ce are bărbat.
Prochimen, glasul al '1-lea.
Doamne, Domnul nostru, cât este de minunat Apoi Apostolul:
numele tău în tot pământul. Vin cartea cea câtre Evrei a sfântului
Stih: ~1! Apoi4ol Pavel, cetîre.
Că s'a înălţat mare-cuviinţa ta mai pre sus de
aţilor,
celace sfinţeşte
ceruri.
i ceiace se sfinţesc, din-
Din Proorocia lui Isaia cetire.
Cap. 52, Vers 13
, r: 'tr'unul sunt toţi. Pentru
1
~are nu se ruşinează a-i numi

L/f"'IJ1:1'A1\-:...w 1""'a zice Domnul : Iată, va cunoa-
"'t"..t~I'l:"'l:-.;.·•• şte fiul meu şi se va înălţa, se . ~pe dânşii fraţi zicând: spu-
~. f ,, · va slăvi şi se va ridica foarte.
~· In ce chip se vor mira de tine
~ ne-voiu numele tău fraţilor
mulţi, aşa se va necinsti de oameni mei, în mijlocul bisericii te voiu
· chipul tău şi slăvirea ta de fiii oa-
menilor. Aşa se vor mira de dânsul lăuda. Şi iarăş: Eu voiu fi nădăj
. neamuri multe şi împăraţii vor astupa duindu-mă întru dânsul. Şi ia-
, gura sa, că celorce nu s'au vestit despre dân-
sul, aceia vor vedea şi cari n'au auzit, vor răş: iată eu şi pruncii cari mi-a
"' cunoaşte. Doamne ! Cine a crezut auzului dat Dumnezeu. Deci, dacă
nostru şi braţul Domnului cui s'a descoperit?
Vestit-am ca un prunc înaintea lui şi ca o s'au făcut părtaşi pruncii tru-
rădăcină în pământ însetat ; n' are chip el, nici
slavă şi l-am văzut pre el şi n'avea chip, nici
pului şi sângelui şi acelaş ase-
frumuseţe. Ci chipul lui necinstit şi mai sfârşit menea s' a împărtăşit aceloraşi,
• decât al fiilor omeneşti, om ce era întru bă
tae şi ştiind răbda durere, că s'a schimbat faţa ca prin moarte să surpe pre cela
lui, defăimat a fost şi nesocotit. Acesta păca ce are stăpânia morţii, adecă pre
tele noastre le poartă şi pentru noi răbdă dure-
re şi noi am gândit că dela Dumnezeu este diavolul. Şi să isbăvească pre
el întru durere, în chin şi în necaz. Iar el s'a
· rănit pentru păcatele noastre şi a pătimit pen-
aceia câţi cu frica morţii în toată
tru fărădelegile noastre, certarea împăcării vieataerau supuşi robiei. Că nu
noastre pre dânsul şi cu rana lui noi toţi ne-am
pre îngeri cândva a luat, ci să-.
~
vindecat. Toţi ca nişte oi am rătăcit, fiecare
din calea sa s'a abătut şi Domnul l-a dat pre mânţa lui Avraam a luat. De un-
r-• .' el pentru păcatele noastre. Şi el, pentruce s'a
1 1
111
chinuit, nu ş'a deschis gura sa; ca o oaie la de dator era întru toate a se ase-
junghiere s'a adus şi ca un miel fără de glas
măna fraţilor, ca să fie milostiv
I~
· înaintea celui ce-l tunde, aşa nu-şi deschide
: gura sa. Intru smerenie judecata lui s'a ridicat şi credincios arhiereu întru cele
şi neamul lui cine-l va spune? că s'a luat de
pre pământ vieaţa lui, pentru fărădelegile po- ce sunt către Dumnezeu, ca să
porului meu s'a adus la moarte. Şi voiu da curăţească păcatele poporului.
pre cei răi în locul îngropării lui şi pre cei
bogaţi în locul morţii ltti; că fărădelege n'a Că întru ceeace a pătimit, în-
făcut, nici s'a aflat vicleşug în gura lui. Şi
I
1~
~
~
'
Domnul va să-l cureţe pre el de rane, de se
va da pentru păcat; sufletul vostru va vedea
sămânţă îndelungată. Şi vă. Domnul cu mâna
sa să scoată din durere sufletul lui şi să-i
arate lui lumină şi să-l facă cu ştiinţă şi să
îndrepteze pre cel drept, care bine slujeşte
suş fiind ispitit, poate şi celorce
se ispitesc să le ajute.
Apoi Evanghelia ele la Luca.
ln vremea aceea ducea cu Iisus
doi făcători de rău ...
şi pre alţi
~ multora şi păcatele lor el le va purta. Pentru

aceasta el va moşteni pre mulţi şi va împărţi
I
Sfflrşitul:
~ dobânzile celor tari, pentrucă s'a dat la moar- Din Galileea văzând acestea.
1 te sufletul lui şi cu cei fărădelege s'a socotit
~ şi el păcatele multora a purtat şi pentru fără- Dupa acc-tifed cctirea. Apni:
delegile lor s'a dat. Veseleşte-te cea stearpă,
1 ~
care nu naşti, dă glas şi strigă ceeace nu aveai
"~~-E~~~~~-,.,..-.~~~~~~·=. .~.,,,..
D egrab să ne întâmpine pre
noi îndurările tale, Doamne, că păcătoşilor, rugăciuni de mul-

am s ă r ă cit foarte. Ajută-ne ţumită şi de cerere ; şi ne izbăve
nouă, Dumnezeule, Mântuitorul şte pre noi de toată căderea în
nostru, pentru mărirea numelui păcat cea de tot pierzătoare şi
tău. Doamne, izbăveşte-ne pre întunecată; şi de toţi ceice caută
noi şi curăţeşte păcatele noa- să ne facă nouă rău, văzuţi şi
stre pentru numele tău. nevăzuţi vrăjmaşi. Pătrunde cu
' Sfinte Dumnezeule... şi după Tatăl nostru ...

frica ta trupurile noastre şi nu
pleca inimile noastre spre cu-
Conduc: vinte sau gânduri rele; ci cu
pre celce s'a răstignit pentru dorirea ta răneşte s u fl e t e 1e
noi, veniţi toţi să-l lăudăm, că noastre. Ca spre tine totdeauna
pre acesta l'a văzut Maria pre căutând şi cu lumina cea dela
lemn şi a zis: deşi rabzi răstig tine povăţuiţi fiind, la tine, lu-
nire, tu eşti Fiul şi Dumnezeul mina cea neapropiată şi pururea
meu. fiitoare, p r i v i n d, neîncetată
Doamne milueşte, de 40 ori.
mărturisire şi mulţumită ţie să ~
Hugrtciunca:
înălţăm, Tatălui celui fără în-
Celace în toată vremea„. ceput, împreună cu unul născut ~
Doamne milueşte. de trei ori. Fiul tău şi cu prea sfântul şi
Slavu„. Şi acum„ .. bunul şi de vieaţă făcătorul
Ceeace eşti mai cinstită. Duhul tău; acum şi pururea şi
• Intru numele Domnului binecuvintează părinte, în vecii vecilor. Amin.
Preotul :
Apoi r11gi1ciuneâ sfântului Vasile cel nH11·e. Cetim îndată şi ceasul al noulea
umnezeule şi Doamne al pu- Veniţi să ne închinăm împăratului nostru
ID . terilor Şi a toată făptura,
r< Ziditorule; carele pentru mi-
Dumnezeu De trei ori.
PSALM us.
lostivirea milei tale cei nea- ântueşte-mă, Dumne-
semănate, pre unul născut Fiul zeule, că au intrat ape
· tău, pre Domnul nostru Iisus până la sufletul meu.
Hristos l'ai trimis spre mântui- Afundatu-m'am în no-
rea neamului nostru; şi prin ·~v roiul adâncului şi nu
cinstită crucea lui zapisul pă- este stare. Venit-am întru adân-
catelor noastre I' ai rupt. Şi ai eurile mării şi viforul m' a po-
biruit întru dânsul stăpâniile şi topit. Ostenit-am strigând,
puterile întunerecului. lnsuţi, amorţit-a grumazul meu, slă
Stăpâne, iubitorule de oameni, bit-au ochii mei, nădăjduind eu
primeşte şi acestea ale noastre, spre Dumnezeul meu. lmmul-
~~:B'i:~li,"""3}~;r:r-::.:t-;ih~~M·::r~~~~.:-~a;J~·~rur/1~~'"J~:z::a:.~:r"'-"':lr"~~:-17:~--::tiJ:yj
~~~l2'li~~~3t-:,-fi:~~f'.L'!~~~jf~-'2:~~L~C.~-}.~~.'LJ:1.t~t~~~;1
'
.
SLUJBA
ţitu-s' au mai presus decât perii puţul gura sa. Auzi-mă Doamne,
capului meu ceice mă urăsc în că bună este mila ta; du pre ,
zadar. Intăritu-s'au vrăjmaşii mulţimea îndurărilor tale caută
mei, ceice mă goniau pre mine spre mine. Să nu întorci faţa
cu nedreptate; cel~e~ce nu am ta dela sluga ta, că mă necăjesc,
jefuit, atunce am plătit. Dum- degrab mă auzi. Ia aminte spre
nezeule, tu ai cunoscut nepri- sufletul meu, şi-l mântueşte pre
ceperea mea şi greşelile mele el, pentru vrăjmaşii mei izbăve
de la tine nu s'au ascuns. Să nu şte-mă. Că tu cunoşti ocara mea
se ruşineze pentru mine ceice şi ruşinea mea şi înfruntarea
te aşteaptă pre tine Doamne, mea. lnaintea ta sunt toţi ceice
Doamne al puterilor; nici să se mă necăjesc. Ocară a aşteptat
~ înfrunteze pentru mine ceice sufletul meu şi ticăloşie. Şi am
te caută pre tine, Dumnezeul aşteptat pre celce s'ar mâhni
lui Israil. Că pentru tine am cu mine şi nu era; şi pre celce
suferit ocară, acoperit-a ruşi m'ar mângâia şi nu am aflat. Şi
nea obrazul meu. lnstreinat-am au dat spre mâncarea mea fiere
fost fraţilor mei şi necunoscut şi spre setea mea m' au adăpat
r. fiilor maicii mele. Că râvna casei cu oţet. Facă-se masa lor înain- ~
tale m' a mâncat şi ocările celor tea lor, spre cursă şi spre răs
ce te ocărăsc pre tine, au căzut plătire şi spre sminteală. lntu- "
asupra mea. Şi am acoperit cu nece-se ochii lor ca să nu vadă
post sufletul meu şi s'a făcut şi spinarea lor pururea o gâr-
spre ocară mie. Şi am pus îm- boveşte. Varsă preste dânşii iu-
brăcămintea mea sac şi m'am ţimea ta şi mânia iuţimii tale să-i ·
făcut lor spre pildă. lmpotriva cuprindă pre ei. Facă-se curtea
mea limbuţiau ceice şedeau în lor pustie şi în locaşurile lor să
porţi şi împotriva mea cântau nu fie locuitori. Că pre care tu
~ ceice beau vin. Iar eu cu rugă l-ai bătut, ei l-au gonit şi spre
ciunea mea către tine, Doamne, durerea ranelor mele au adaus.
vremea este de bunăvoinţă Adauge fărădelege spre fărăde
· Dumnezeule, întru mulţimea legea lor şi să nu intre întru
milei tale auzi-mă, întru adevă dreptatea ta. Şteargă-se din car-
rul mântuirii tale. Mântueşte tea celor vii şi cu cei drepţi să
mă de tină, ca să nu mă afund; nu se scrie. Sărac şi cu durere
izbăveşte-mă de ceice mă urăsc sunt eu; mântuirea ta Dumne-
şi de adâncurile apelor. Ca să zeule să mă sprijinească. Lăuda
'c' nu mă înnece pre mine viforul voiu numele Dumnezeului meu
· apei, nici să mă înghită adâncul, cu cântare, slăvi-1-voiu pre el
nici să-şi închidă preste mine întru laudă. Şi va plăcea lui
SFINTELOR :PATIMI 655
Dumnezeu mai mult decât vi- căcuvios sunt; mântueşte pre

ţelul tânăr, ce-i răsar coarne şi robul tău, Dumnezeul meu, pre
unghii. Vadă săracii şi să se celce nădăjdueşte spre tine.
veselească; căutaţi pre Dumne- Milueşte·mă Doamne,căci către
~ zeu şi va fi viu sufletul vostru. tine voiu striga toată ziua. V ese-
Că a auzit pre cei săraci Dom- leşte sufletul robului tău, căci că
nul şi pre cei în obezi ferecaţi tre tine am ridicat sufletul meu.
ai săi nu i-a urgisit. Laude-I pre Că tu, Doamne, eşti bun, blând
dânsul cerurile şi pământul, ma- şi mult milostiv, tuturor celor
rea şi toate câte se târăsc în- ce te chiamă pre tine. Ascultă,
tr'însa. Că Dumnezeu va mântui Doamne, rugăciunea mea şi ia
Sionul şi se vor zidi cetăţile aminte glasul c e re r ii mele.
Iudeii. Şi vor locui acolo şi-l ln ziua necazului meu am stri-
vor moşteni pre dânsul. Şi se- gat către tine, că m-ai auzit. Nu
minţia robilor tăi vor stăpâni este asemenea ţie întru dum-
· pre el şi ceice iubesc numele nezei, Doamne şi nu este dupre
tău vor locui într'însul. faptele ta 1e. Toate neamurile '
PSALM 69. câte ai făcut vor veni şi se vor .
umnezeule, spre ajutorul închina înaintea ta, Doamne, şi
Dmeu ia aminte; Doamne,
ca să-mi ajuţi mie, grăbeşte. Să
vor slăvi numele tău. Că mare
eşti tu şi celce faci minuni, tu
se ruşineze şi să se înfrunteze eşti Dumnezeu însuţi. Povăţu-
ceice caută sufletul meu. Să se eşte-mă, Doamne, în calea ta şi
întoarcă înapoi şi să se ruşineze voiu merge întru adevărul tău;
ceice-mi voiesc mie rele. Intoar- veselească-se inima mea ca să
că-se îndatăş ruşinându-se, cei- se teamă de numele tău. Mărtu
ce-mi grăesc mie: Bine, bine 1 risimă-voiu ţie, Doamne Dum- ·~
Să se bucure şi să se veselească nezeul meu, cu toată inima mea, I>
de tine toţi ceice te caută pre şi voiu slăvi numele tău în veac.
tine, Dumnezeule, şi să zică pu- Că mila ta mare este spre mine
rurea: slăvească-se Domnul, cei şi ai izbăvit sufletul meu din ia-
ce iubesc mântuirea ta. Iar eu dul cel mai de jos. Dumnezeule,
sărac sunt şi mişel; Dumnezeule călcătorii de lege s' au sculat
ajută-mi. Ajutorul meu şi izbă- asupra mea şi adunarea celor
· vitorul meu eşti tu; Doamne, tari a căutat sufletul meu şi nu
nu zăbovi. te-au pus pre tine înaintea lor.
Şi tu, Doamne, Dumnezeul meu,
P' PSALMUL 85.

leacă Doamne urechea ta şi
~- mă auzi, că sărac şi lipsit
eşti îndurat şi milostiv, îndelung
răbdător şi mult milostiv şi ade-
'" sunt eu. Păzeşte sufletul meu, vărat. Caută spre mine şi mă
~ ~
};~~~.·· 7.zr~r,-s;im1~J~~"'1;~"l:'.i,;;;'.:;,;-~~im::,i:riri."?::~i~.:f:o~-"-:J»tx:~-;r.c)'1f'<.f.:il'Jt:"(3·::r1;..~-,·ilF~.'r.if.fi§~J~;r:;,_<fft~(,;ij.(Jl,fQ:~:I·'3;.'.:?i1l:{!J
. . ... ..... .·. ·. . · . .
~--~©~~J!.~~~~f:~t~~~~~~~~~~)J_,~[a~~~~~~~~~~tJ~~L-,~
636
milueşte, dă tăria ta slugii tale noapte schimbându-se şi pă

şi mântueşte pre fiul slujnicii mântul scoţând afară din mor-
tale. Fă cu mine semn spre bine mânturi trupurile morţilor. Cu
şi să vadă ceice mă urăsc şi să cari ne închinăm ţie, mântueş
se ruşineze, că tu, Doamne, mi-ai te-ne pre noi.
ajutat mie şi m'ai mângâiat. De doua ori.
Slav(l„. Şi acum.„ Aliluia, de trei ori. Apoi Stih, glasul al 2-lea:
Doamne milueşte, de trei ori
Impărtit-au hainele mele loruşi şi pentru
Slavll„. Troparul, glasul al 8-lea. cămaşa mea au aruncat sorţi.
yăzând tâlharul pre începă Când au pironit pre cruce cei

torul vieţii pre cruce spânzu- fărădelege pre Domnul slavei, a
rând, a zis: de n' ar fi fost Dum- strigat către dânşii: cu ce v'am
nezeu cel ce s'a întrupat, carele mâhnit pre voi? Sau cu ce v' am
. cu noi s'arăstignit, nu şi-ar fi as- mâniat? Mai înainte de mine
cuns soarele razele sale, nici s' ar cine v' a izbăvit pre voi din ne-
fi clătit pământul cutremurându- caz? Şi acum pentru ce-mi răs
se. Ci, cela ce toate le-ai suferit, plătiţi mie cu cele rele în loc de
pomeneşte-mă, Doamne, întru bune? ln locul stâlpului celui de
împărăţia ta. foe, pre cruce m' aţi pironit; în ·
locul norului, mormânt mi-aţi
săpat; în loc de mană, mi-aţi
C elace pentru noi te-ai năs adus fiere; în loc de apă, cu
cut din Fecioară şi răstignire ai oţet m' aţi adăpat. De acum voiu
răbdat, Bunule, carele cu moar- chema alte neamuri şi acelea
tea pre moarte ai prădat şi învi- mă vor preaslăvi, împreună cu
erea ai arătat ca un Dumnezeu, Tatăl şi cu Sfântul Duh.
nu trece cu vederea pre ceice i·ai
zidit cu mâna ta. Arată iubirea Stih : Dat-au spre mâncarea mea fiere şi spre ~
setea mea m'au adăpat cu oţet.
ta de oameni, milostive, primeşte Şi tot aceeaş stihiră.
· pre Născătoarea de Dumnezeu, SlaYă„. glasul al 6-lea,
ceeace te-a născut pre tine, ca-
rea se roagă pentru noi; şi mân- Astăzi s'a spânzurat pre lemn
. tueşte, Mântuitorul nostru, pre celce a spânzurat pământul pre
poporul cel desnădăjduit. ape. Cu cunună de spini s' a în-
cununat împăratul îngerilor. Cu
Şi cântăm trei tropare din cele 12. porfiră mincinoasă s' a îmbrăcat
G1asul al 7-lea. celce îmbracă cerul cu nori.
~Spaimă era a vedea pre făcă- Lovire preste obraz a luat celce
. torul cerului şi al pământului a slobozit în Iordan pre Adam. ·
spânzurat pre cruce, soarele în- Cu piroane s' a pironit mirele
tunecându-se şi ziua iarăş în Bisericii. Cu suliţă s' a împuns
1 ~·~-~1C3~a~~~~~BE2112~~~~
~~~~„~r.~.::;:~-==~··~?~.~~3
Fiul Fecioarei. Inchinămu-ne îi voiu scoate pre ei, mă voiu întoarce şi îi
voiu milui pre ei şi voiu face pre fiecare să
patimilor tale, Hristoase 1Ara- locuîaseă în moşia sa şi pre fiecare în pămân
tul său.
tă-ne nouă şi slăvită învierea ta.
Apoi Apostolul:
Şi acum„. tot aceasta.
Din cartea cea către Evrei a sfântului
I1
Prochimen, glasul al 6-lea: Apostol Pavel cetire.
Zis-a cel nebun întru inima sa : nu este '~ c ap. 10, Stih rn
Dumnezeu.
Stih: 'raţilor, având îndrăz- l~.~.-4
Nu este celce face bine, nu este până la unul. , neală a intra întru cele ~
Din proorocia lui Ieremia cetire. ' sfinte prin sângele lui
Cap. 11, Vers 18. c- Iisus Hristos, pre cale nouă I„·
; oamne, arată-mi mie şi voiu cu- ~ şi vie, care o a înnoit nouă .
,,, noaşte ; atunci am văzut meşteşu prin catapeteasmă, ad e că
:\ girile lor. Iar eu, ca un miel fără
,1 de răutate ce-l duc spre junghiere, prin trupul său; având preot ~
,t n'am cunoscut că gândiau asupra mea mare preste casa lui Dumnezeu,
gând rău zicând : Veniţi să băgăm
lemn în pâinea lui şi să-l pierdem de să ne apropiem cu adevărată ~
pre pământul celor vii şi numele lui
să nu se mai pomenească. Doamne al pute- inimă, întru deplină credinţă, ~.„;
rilor, celce judeci cu dreptul, carele ispiteşti fiind stopiţi la inimi spre cură- ~
inimile şi rărunchii, dă-mi să văd dela tine
răsplătire asupra lor ; că ţie am descoperit în- ţire de ştiinţa rea şi spălaţi la t1.·
dreptarea mea. Pentru aceea aşa zice Domnul trup cu apă curată; să ţinem ~
asupra oamenilor din Anatot, ceice caută su-
fletul meu, zicând: Nu vei prooroci în numele mărturisirea nădejdei nesmin- ~~
Domnului; iar de nu, vei muri în mâinile noa-
stre. Pentru aceea aşa zice Domnul puterilor : tită, pentrucă credincios este ~
iată, eu voiu cerceta asupra lor, tinerii lor vor cel ce a făgăduit. Şi să cunoaştem
muri de sabie şi feciorii lor şi fetele lor se
vor stinge de foame. Şi nu vor avea rămăşiţă unul pre altul spre îndemnarea ~
pentrucă voiu aduce rele asupra celorce lo-
cuesc în Anatot, în anul cercetării lor. Drept
dragostei şi a faptelor bune;
eşti tu, Doamne, că voiu răspunde către tine. nepărăsind adunarea noastră,
· Insă judecăţi voiu grăi către tine, ce este că, precum au unii obiceiu, ci în-
calea necredincioşilor sporeşte! Immulţitu-s'au
toţi ceice leapădă poruncile tale. Săditu-i-ai demnând unul pre altul; şi cu
pre ei şi au prins rădăcină, odraslă au făcut
roadă ; aproape eşti tu Doamne de gura lor atât mai mult, cu cât vedeţi
· şi departe de rărunchii lor. Şi tu, Doamne,
mă ştii pre mine, ispitit-ai inima mea înaintea
apropiindu-se ziua. Că păcă
ta; adună-i pre dânşii, ca pre nişte oi spre tuind noi de bună voie, după
junghiere şi-i curăţeşte pre ei spre ziua jun- ce am luat cunoştinţa adevăru
ghierii lor. Până când va plânge pământul şi
toată iarba ţarinii se va usca de răutăţile celui, nu mai rămâne jertfă pentru
lorce locuesc pre dânsul? Pierit-au dobitoacele
şi pasările, că au zis : nu va vedea Dumnezeu păcate; ci o aşteptare oarecarea
căile noastre. Picioarele tale aleargă şi te înfricoşată a judecăţii şi iuţimea
. slăbesc. Adunaţi toate fiarele ţarinii şi să vie
şi să o mănânce pre ea. Păstori mulţi au stricat focului, carele va să mănânce
viea mea, spurcat-au partea mea. făcut-au pre cei protivnici. Lepădând
partea mea cea dorită pustie neumblată. Pusu-
o-au pre ea întru piericiunea pierzării. Că aşa cineva legea lui Moisi, moare
• zice Domnul pentru toţi vecinii cei răi, cari
se ating de moştenirea mea, care o am îm- fără de milă, prin două sau trei
părţit poporului meu lsrail : iată eu îi voiu mărturii. Socotiţi cu cât mai
smulge pre ei din pământul lor şi pre Iuda îl
voiu scoate din mijlocul lor. Şi va îi, după ce amară muncă lua celce
~~~~~~~~.~~~~~~~~~~~~~~~
~~~}~r~~~~~~~!fS
.•.
SLUJBA
Apoi rugăciunea:
călcat pre Fiul lui Dumnezeu
şi a socotit ca ceva de rând
S
tăpâne,
Doamne, Iisuse Hri-
sângele legii, cu carele s' a sfinţit stoase, Dumnezeul nostru,
şi a defăimat Duhul darului. celace îndelung ai răbdat pentru
Ştim pre celce a zis: A mea este greşelile noastre şi până la acest t
răsplătirea, eu voiu răsplăti, zice ceas de acum ne-ai adus pre ~
Domnul. Şi iarăş: Domnul va noi; întru carele pre lemnul cel
judeca pre poporul său; înfri- de vieaţă făcător fiind răstignit,
coşat ·lucrul este a cădea în tâlharului celui bine-cunoscător
mâinile Dumnezeului celui viu. intrare în rai i-ai făcut şi cu
Evanghelia dela Ioan : moartea pre moarte ai sfărâmat.
In vremea aceea dus-au pre Iisus dela Caiafa Curăţeşte-ne pre noi păcătoşii
în divan ...
şi nevrednicii robii tăi, că am
Sfârşitul:
greşit şi fărădelege am făcut şi
Vedea-vor pre carele l-au împuns.
nu suntem vrednici să ridicăm
Şi se pune cetirea : Cuvântul Crucii. Apoi
ochii noştri şi să privim la înăl
Nu ne da pre noi până în ţimea cerului. Pentru că am lăsat
sfârşit pentru numele tău cel calea dreptăţii tale şi am umblat
sfânt şi nu strica legătura ta şi în voile inimilor noastre. Ci ne
nu depărta mila ta dela noi, rugăm neasemănatei bunătăţii
pentru A vraam cel iubit de tine, tale : iartă-ne pre noi, Doamne,
pentru Isaac robul tău, şi lsrail dupre mulţimea milei tale şi
sfântul tău. ne mântueşte pre noi pentru
Sfinte Dumnezeule„. şi după Tatăl nostru ... numele tău cel sfânt, că s'au
Condac: stins întru deşertăciuni zilele
Pre celce s' a răstignit pentru noastre. Scoate-ne spre noi din
noi, veniţi toţi să-l lăudăm ; că mâna protivnicului şi ne iartă
pre acesta l-a văzut Maria pre nouă păcatele şi omoară gândul
lemn şi a zis: deşi rabzi răstig nostru cel trupesc. Ca lepădând
. nire, tu eşti Fiul şi Dumnezeul pre omul cel vechiu, întru cel
meu. nou să ne îmbrăcăm şi ţie să
Doamne milueşte„. de 40 de ori. vieţuim, Stăpânului nostru şi fă
Rugăciunea:
cătorului de bine. Şi aşa urmând
Celace în toată vremea„. poruncilor tale, la odihna cea
Doamne milueşte„. de trei ori. veşnică să ajungem, unde este
Slavă„. Şi acum ...
locaşul tuturor celorce se ve-
„ selesc. Că tu eşti după adevăr
Ceeace eşti mai cinstită„.
~ .
" Intru numele Domnului binecuvinteaza Părinte. veselia cea adevărată şi bucuria
Preotul: celorce te iubesc, H r ist o a s e
Dumnezeule milostiveşte-te spre noi... Dumnezeul nostru, şi ţie slavă
639
înălţăm împreună şi Părintelui !j de o fiinţă, împărăţie nedespăr

tău celui fără început şi cu prea- ţită, ceeace eşti pricina tuturor
1 ,
sfântul şi bunu 1u i şi de viaţă bunătăţilor, binevoeşte şi pen-
făcătorului Duhul tău; acum şi tru mine păcătosul, întăreşte şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin. înţelepţeşte inima mea şi şterge
Apoi Fericirile.
Intru împărăţia ta, pomeneşte-ne pre noi,
toată întinăciunea mea, lumi- tl!.
nează gândul meu, ca totdea-
1
·~
Doamne.„ una să te slăvesc şi să te laud

acum.„
Slavă.„ Şi şi să mă închin ţie şi să zic:
Pomeneşte-ne pre noi Doamne.„ unul Sfânt, unul Domnul Iisus
Ceata cerească ... Hristos, întru slava lui Dum-
Slavă„. nezeu Tatăl. Amin.
Ceata sfinţilor îngeri...
Apoi : Fie numele Domnului binecuvântat
Şi acum„. de acum şi până în veac.
Crez într' unul Dumnezeu ... De trei ori.
Slăbeşte, lasă, iartă, Dumne- Slavă„. Şi acum ...
zeule, greşelile noastre cele de Bine voiu cuvânta pre Domnul în toată
voie şi cele fără de voie, cele cu vremea„.
lucrul şi cu cuvântul, cele cu Şi Apolisul
ştiinţa şi cu neştiinţa, cele din
noapte şi din zi, cele cu mintea
şi cu gândul, toate le iartă nouă Cade-se a şti şi aceasta :
ca un bun şi iubitor de oameni. Că
am luat deprinderea, întru această sfântă
şimare zi Vineri, a nu face nici o liturghie
După aceasta : şi nici masă nu punem, nici nu mâncăm întru ~
Tatăl nostru.„ această zi a răstignirei. Iară de este · cineva
prea neputincios, sau prea bătrân şi nu va
Şi Condacul : putea să petreacă postindu-se, să i se dea
Pre celce s'a răstignit pentru noi... numai pâine şi apă după apusul soarelui. Aşa
Doamne milueşte„. de 40 de ori. am luat din sfintele porunci ale sfinţilor
Apostoli, a nu mânca în Vinerea cea mare,
Şi rugăciunea : că şi cuvântul Domnului către farisei zice :
Dacă se va lua mirele dela dânşii, atuncea \:
prea sfântă Treime, stăpânie vor posti întru acele zile.
Biserica Sf. Ioan, Ocnele Mari.

(Din cole.fia de mânăstiri din România de Anton Kaindl)
========================· ======
ÎN SFANTA ŞI MAREA ZI VINERI

SEARA
'I'oacft Ia al zecelea ceas din zi şi
binecuvântând preotul, cetim Ps.almnl începător.
La Doamne strigat-am, punem Stibirile pre 6.
Şi cântfim aceste Stihiri glasul 1, singur g'lasnl.
Ă~~
oat a. , f"ap t ura s ,a sch.tm- Că făcătorul lumii s'a dat în
bat de frică, văzându-te mâinile celor fărădelege şi s' a
• pre tine, Hristoase, pre înălţat pre lemn iubitorul de
cruce răstignit. Soarele s' a în- oameni, ca să scoată din iad
tunecat şi temeliile pământului pre cei 1e g a t i, cari strigă : în-
s' au cutremurat. Toate au păti delung răbdătorule, Doamne,
mit împreună cu tine, celce ai slavă ţie.
zidit toate. Celce ai răbdat pen- Astăzi văzându-te pre tine,
tru noi de voie, Doamne, cuvinte, Fecioara cea fără pri-
slavă ţie. hană, spânzurat pre cruce, tân-
De două. ori. guindu-se cu milă ca o Maică,
Glasul al 2-Iea : s' a rănit la inimă cu amar şi
Poporul cel păgânesc şi fă- suspinând cu durere dintru ~
rădelege, pentruce a cuget a t adâncul sufletului, sgâriindu-şi
cele deşarte? Pentruce a jude- obrazul şi părul smulgându-şi,
cat spre moarte pre celace este încă şi în piept bătându-se, a
vieaţa tuturor? Minune mare 1 strigat cu jale: amar mie 1 dum- ·M
~~~~~~-~~~~~~~~~~~t®l
SFINTELOR PATIMI 64i
nezeescule Fiu; vai mie, lumina şinat de binefacerile care adu-

lumii 1 Cum ai apus dela ochii cându-le aminte, le-a adeverit
mei, mielul lui Dumnezeu? pen- zicând către dânşii: poporul
1
tru carele cetele celor fără de meu, ceam făcut vouă? Au n'am
trupuri s'au cuprins de spaimă, umplut ludeea de minuni? Au
strigând: ,celace eşti necuprins, ' n' am înviat pre morţi numai cu
Doamne slavă ţie. cuvântul? Au n' am vindecat
toată boala şi neputinţa? Dară
Pre lemn răstignit văzându -te,
Hristoase, pre tine făcătorul şi cu ce mi-aţi răsplătit? Pentru ce
Dumnezeul tuturor, ceeace te-a nu vă aduceţi aminte de mine?
născut fără sămânţă, a strigat cu
In locul tămăduirilor, rane aţi ~
amar: fiul meu unde a apus pus asupra mea. ln loc de vieaţă,
m'aţi omorît, răstignindu-mă
frumuseţea chipului tău? Nu
sufer a te vedea fără dreptate pre lemn, ca pre un făcător de
răstignit. Insă grăbeşte de te
rele, pre mine, făcătorul de bine.
scoală, ca să văd şi eu învierea
Pre dătătorul de lege, ca pre un
călcător de lege, pre împăratul
· ta din morţi cea de a treia zi.
Glasul al 6-lea.
tuturor, ca pre un vinovat. In-
delung răbdătorule, Do a ro ne,
Astăzi Stăpânul făpturii a slavă ţie.
stătut de faţă înaintea lui Pilaf
Şi acum... glasul ace laş :
şi răstignirii s'a dat făcătorul
tuturor, aducându-se ca un miel lnfricoşată şi prea slăvită taină
de bună voia sa; cu piroane s' a se petrece astăzi: cel nepipăit ·
pironit, în coastă s' a împuns şi s'a prins şi s'a legat, celce a des-
cu buretele s'a adăpat, celce a Iegatpre Adam din blestem, cel-
plouat mană. Cu palme preste ce ispiteşte inimile şi rărunchii,
obraz s' a lovit, Mântuitorul lu- fără dreptate s' a întrebat. In
mii; şi de robii săi s'a batjocorit temniţă s' a închis celce a închis
făcătorul tuturor. O, iubirea de adâncul. Stă înaintea lui Pilat
oameni a Stăpânului 1 Pentru acela căruia îi stau înainte cu
ceice l-au răstignit s'a rugat frică puterile cereşti. Cu palme
Părintelui său, zicând: iartă-le s' a lovit de mâna zidirii, Zidito-
lor păcatul acesta, că nu ştiu rul. Pre lemn a se pierde s' a
călcătorii de lege ce lucru fără judecat, celce judecă vii şi mor-
dreptate fac. ţii; în mormânt s'a închis stri-
cătorul iadului. Ce 1ace toate
Slav~, glasul al 6-lea : le-ai răbdat cu milostivire şi pre
0, cum adunarea cea fărăde toţi i-ai mântuit din blestem,
lege a osândit spre moarte pre îndelung răbdătorule Doamne,
împăratul făpturii! Nu s'au ru- slavă ţie.
TRIODUL 41
642 SLUJBA
Vohod cu evanghelia; Lumină lină ... De la Iov cetire.

~2 „,: Cap. 42, Vers 12.
Impărţit-au hainele mele loruşi şi pentru
:" ~,~' ia binecuvântat Domnul cele de
apoi ale lui Iov, mai mult decât
ljj,
cămaşa mea au aruncat sorţi.
?:i:) cele dintâiu şi erau dobitoacele
Stih: , lui: oi patrusprezece mii, cămile
~ şase mii; perechi de boi o mie, asine
Dumnezeule, Dumnezeul [meu, ia aminte - de cireadă o mie. Şi ,s'a născut lui
spre mine, pentruce m'ai lăsat? şapte feciori Şi trei fete. Şi a chemat
pre cea dintâiu Zio şi pre cea de a
De la Ieşire -cetire. doua Kassia, iar pre cea de a treia Cornul-
Amaltiei. Şi nu s'a aflat asemenea cu frumu-
Cap. 33, vers 11. seţea fetelor lui Iov subt cer şi le-a dat lor
i a grăit Domnul către Moisi faţă tatăl lor moştenire între fraţi. Şi a trăit Iov
la faţă, ca şi cum ar grăi cineva după bătaia aceea ani o sută şi şaptezeci, iar
~ către prietenul său şi-l trimetea preste tot a trăit ani două sute patruzeci şi
~ ",...,,„,f'l. la tabără ; iar Iisus feciorul lui opt şi a văzut Iov pre fiii săi şi pre fiii fiiilor
Navi tânărul sluga lui nu ieşea din săi până la al patrulea neam. Şi a murit Iov
cort. Şi a zis Moisi către Domnul : bătrân şi plin de zile şi este scris, că iar se
iată tu zici mie, povăţueşte pre no- va scula el împreună cu cari Domnul îi va
rodul acesta şi nu mi-ai arătat pre cine înviea. Aceasta s'a tâlcuit din cartea Sirie-
vei să trimiţi împreună cu mine şi tu nească, când a locuit Iov în pământul Avsitidei
mi-ai zis : te ştiu pre tine mai mult decât în hotarele Idumeii şi ale Araviei şi mai nainte
pre toţi, şi har ai la mine. Deci, de am aflat era numele lui Iovav. Şi luând femee din
har înaintea ta, arată-te mie însuţi de faţă să Aravia a născut fiu, al !căruia numele Enon
te văd, ca să anu har înaintea ta şi ca. să şi pre tatăl său l-a chemat Zare, fecior din
cunosc că neamul acesta este poporul tău. feciorii lui Isav. Iar pre muma sa Vosorra şi
Şi i-a zis lui Domnul : eu însumi voiu merge a fost el al cincilea dela Avraam.
înaintea ta, şi te voiu odihni. Şi a zis către Prochimen, glasul al 8-lea.
dânsul: de nu vei merge tu însuţi împreună
cu noi, să nu mă scoţi pre mine de aici. Şi Doamne, Dumnezeul nostru, cât este de mi-
cum se va şti adevărat că am a:l'lat har îna- lnunat numele tău în tot pământul.
intea ta, eu şi norodul tău, fără numai de vei Stih:
merge tu împreună cu noi ? Şi mă voiu slăvi
eu şi norodul tău mai mult decât toate nea- Că s'a înălţat cuviinţa ta, mai presus de
mare
murile, câte sunt pre pământ. Şi a zis Domnul ceruri.
către Moisi: şi acest cuvânt al tău care l-ai
grăit, voiu face, că ai aflat har înaintea mea Din proorocia lui Isaia cetire.
şi te ştiu pre tine mai mult decât pre toţi. Cap. 52, vers 13.
Şi a zis: arată mie slava ta. Şi a zis: eu
voiu merge înaintea ta cu slava mea şi voiu zice Domnul : iată va cunoaşte
şa
chema cu numele meu, Domnul înnaintea ta f"'C~Lt-C-J~~ ~
fiul meu şi se va înălţa, se va
şi voiu milui de cine'mi va fi milă şi nu mă ";:?'ff 7~ slăvi şi se va ridica foarte. In ce
voiu îndura de cine nu'mi va fi milă. Şi a chip se vor mira de tine mulţi,
zis : nu vei putea vedea faţa mea, că nu va aşa se va necinsti de oameni chipul
vedea omul faţa mea şi să fie viu. Şi a zis tău şi slava ta de fiii oamenilor.
Domnul : iată loc la mine şi vei sta pre pia- Aşa se vor mira de dânsul neamuri
tră. Şi când va trece slava mea, te voiu pune multe şi împăraţii vor astupa gura sa,
în fereastra pietrii şi voiu acoperi cu mâna că celorce nu s'au vestit despre dânsul,
mea preste tine până ce voiu trece. Şi voiu aceia vor vedea şi cari n'au auzit, vor cu-
da la o parte mâna mea şi atunci vei vedea noaşte. Doamne ! Cine a crezut auzului no-
dosul meu ; :.iar faţa mea nu se va arăta ţie. stru şi braţul Domnului, cui s'a descoperit?
Vestit-am ca un prunc înaintea lui şi ca o
rădăcină în pământ însetat; n'are chip el,
Prochimen, glasul al 4-lea. nici slavă şi l-am văzut pre . el şi n'avea
chip, nici frumuseţe. Ci chipul lui necinstit şi
Judecă, Doamne, pre cei ce-mi fac strâm- mai sfârşit decât al fiilor omeneşti, om ce era
bătate ; dă răsboiu celor ce-mi dau răsboiu. întru bătaie ,şi ştiind răbda durere, că s'a
schimbat faţa lui, defăimat a fost şi nesocotit.
Stih: Acesta păcatele noastre le poartă şi pentru
Ia armă şi pavăză şi te seoală intru aju- noi rabdă durere şi noi am gândit, că dela
torul meu. Dumnezeu este el întru durere, în chin şi în
necaz. Iar el s'a rănit pentru păcatele noastre
=======================
şi a pătimit pentru fărădelegile noastre, cer-
tarea împăcării noastre pre dânsul şi cu rana nezeu n' a cunoscut lumea prin
lui noi toţi ne-am vindecat. Toţi ca nişte oi înţelepciune pre Dumnezeu,
am rătăcit, fiecare din calea sa s'a abătut şi
Domnul l-a dat pre el pentru păcatele noastre. bine a voit Dumnezeu prin nebu-
Şi el, pentruce s'a chinuit, nu ş'a,deschis gura
sa; ca o oaie la junghiere s'a adus şi ca un
nia propoveduirii a mântui pre
miel fără de glas înaintea celui ce-l tunde, ceice cred. Pentrucă şi Iudeii
aşa nu-şi deschide gura sa. Intru smerenie
judecata lui s'a ridicat şi neamul lui cine-l va semn cer şi Elinii înţelepciune
spune? Că s'a luat de pre pământ vieaţa lui, caută. Iară noi vestim pre Hris-
pentru fărădelegile poporului meu s'a adus la
moarte. Şi voiu da pre cei răi în locul îngro- tos cel răstignit, Iudeilor, adecă
pării lui şi pre cei bogaţi în locul morţii lui;
că fărădelege n'a făcut, nici s'a aflat vicleşug
sminteală, iar Elinilor nebunie.
în gura lui. Şi Domnul va să-l cureţe pre el Iară aceloraş singuri celor che-
de rane, de se va da pentru păcat; sufletul
vostru va vedea sămânţă îndelungată. Şi va maţi judeilor şi elinilor pre Hris-
Domnul cu mâna sa să scoată din durere su- tos, puterea lui Dumnezeu şi în-
fletul lui şi să-i '11rate lui lumină şi să-l facă
cu ştiinţă şi să îndrepteze pre cel drept, care ţelepciunea lui Dumnezeu. Că
bine slujeşte multora şi păcatele lor el le va ce este nebun al lui Dumnezeu,
purta. Pentru aceasta el va moşteni pre mulţi
• şi va împărţi dobânzile celor tari, pentrucă s'a mai înţelept decât oamenii este;
dat la moarte sufletul lui şi cu cei fărădelege
s'a socotit şi el păcatele multora a purtat şi şi ce este slab al lui Dumnezeu,
pentru fărădelegile lor s'a dat. Veseleşte-te mai tare decât oamenii este. Iară
cea stearpă, care nu naşti, dă glas şi strigă,
ceeace nu aveai dureri de naştere, că mai vedeţi chemarea voastră, fraţi
mulţi sunt fiii celei pustie, decât acelei ce are lor, că nu sunt mulţi înţelepţi
bărbat. p roch'1men, g1asu1 1.
dupre trup, nu sunt mulţi puter-
Pusu-m'au în groapa cea mai dedesubt, întru nici, nu sunt multi de bun neam.
cele întunecate şi în umbra morţii.
Stih:
Ci cele nebune ale lumii a ales
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am Dumnezeu, ca pre cei înţelepţi
strigat şi noaptea înaintea ta. să-i ruşineze şi cele slabe ale
APOSTOLUL. lumii a ales Dumnezeu ca să
Din cartea cea către Corinteni a sfântului ruşineze pre cele tari. Şi cele de
Apostol Pavel cetire.
Cap. 1, Vers 18.
neam prost şi nebăgate în sea-
E'-\ raţilor, cuvântul crucii, celor mă ale lumii, a ales Dumnezeu
Jr' pieritori nebunie este, iară şi celece nu sunt, ca pre celece
nouă celorce ne mântuim pu- sunt să strice. Ca să nu se laude
terea lui Dumnezeu este. Că nici un trup înaintea lui Dum-
scris este: pierde-voiu înţelep nezeu. Şi dintru dânsul voi sun-
ciunea înţelepţilor şi ştiinţa ce- teţi întru Hristos Iisus, carele
lor ştiutori o voiu lepăda. Unde s'a făcut nouă înţelepciune dela
· este înţeleptul? Unde este căr... Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire
turarul? Unde este întrebătorul şi mântuire. Că precum este
veacului acestuia? Au n'a făcut scris: celce se laudă, în Dom-
nebună Dumnezeu înţelepciu nul să se laude. Şi eu venind la
nea lumii aceştia? Că de vreme voi, fraţilor, venit-am nu întru
· ce întru înţelepciunea lui Dum- înălţarea cuvântului şi a înţe-
644 SLUJBA
lepciunii vestind vouă mărtu 1-C ând te-ai pus în groapă

risirea lui Dumnezeu. Că n' am nouă pentru toţi, Mântuitorule
judecat a şti ceva între voi, fără al tuturor, iadul cel cu totul de
numai pre Iisus Hristos şi pre râs văzându-te s'a îngrozit, ză
acesta răstignit. voarele s' au sfărâmat şi porţile
Aliluia, glasul 1 : s'au zdrobit, mormânturile s'au
Mântueşte-mă, Dumnezeule, că au intrat ape deschis, morţii au înviat. Atun-
până la sufletul meu. cea şi Adam cu mulţumită bu-
Stih: curându-se, a strigat ţie: slavă
Ocară a aşteptat sufletul meu şi ticăloşie„. smerenie tale, iubitorule de
Stih: oameni.
Să se întunece ochii lor ca să nu vadă.
Stih:
Evanghelia dela !\{ateiu :
Pentrucă a întărit lumea, care nu se va clăti.
In vremea aceea sfat au făcut toţi Arhiereii...
~c ând te-ai închis în groapă
Sfârşitul:
In preajma mormântului...
cu trupul voind, celace petreci
Apoi Ectenia :
din firea Dumnezeirii necuprins
şi nehotărît, ai încuiat cămările
Să zicem toţi din tot sufletul...
morţii şi ai deşertat toate îm-
După aceasta :
părăţiile iadului, Hristoase.
Invredniceşte-ne, Doamne„.
Şi ectenia:
Atuncea ai învrednicit şi acea-
stă S â mb ă tă binecuvântării ~
Să plinim noastre cele de seara
rugăciunile
Domnului. Dumneze~şti şi slavei şi luminii
Şi celelalte. Şi după Ecfonis cântăm : tale.
LA STIHOAVNĂ Casei tale se cuvine sfinţeniei, Doamne, întru
Patru stihiri podobnice, glasul al 2-lea. lungime de zile.
Când de pre lemn„. C ând te-au văzut puterile,
· ~C ând te-a pogorît depre lemn Hristoase, clevetit de cei fără
mort cel din Arimatea, pre tine, delege, ca cum ai fi fost amă
vieaţa tuturor, cu smirnă şi cu
gitor şi piatra mormântului pe-
cetluită cu mâinile, cu care au
giulgiu te-a înfăşurat, Hristoase,
şi cu dragoste s' a îndemnat a împuns coasta ta cea nestrică
cioasă, atuncea s'au spăimân
săruta, cu inima şi cu buzele,
trupul tău cel nestricat. lnsă tat de nespusă îndelungă răb
cuprinzându-se de frică, se bu- darea ta. lnsă bucurându-se de
cura strigând către tine: slavă mâtuirea noastră, au strigat ţie:
slavă smereniei tale, iubitorule
smereniei tale, iubitorule de 1
"
oameni. 1
1 de oameni.
Slavă„. Şi acum.„ glasul al 5-lea.
Stih:
• Domnul s'a împărăţit, întru podoabă s'a îm- Pre tine, celace te îmbraci
brăcat; îmbrăcatu-s'a Domnul întru putere şi
s'a încins. • 1. cu lumina ca cu un veşmânt,
pogorându-te de pre lemn Iosif ~~~~~~~~~~~~~~~~~~

cu Nicodim şi văzându-te mort Intru aceeaş sfântă şi mare zi
gol, neîngropat, luând plângere Vineri.
cu umilinţă şi tânguindu-se au După cinare se ceteşte în chilii, sau de v!1
zis: vai mie prea dulce Iisuse 1 voi cel mai mare şi în biserică, dupre 0~1-
pre carele cu puţin mai înainte tignirea ceiu. La care cântăm Canonul pentru ras-
Domnului şi plângerea prea sfintei ·
văzându-te soarele pre cruce Născătoarei de Dumnezeu. Irmosul câte de
două ori şi troparele~pe 4. Iară ~ai pre yrmă
răstignit, cu întunerec s'a îm- Irmosul în amândoua stranele impreuna.
brăcat şi pământul de frică s'a Facere a lui Simeon logofătul
clătit Şi catapeteasma bisericii Peasna 1, glasul al 6-lea, Irmos:
s' a rupt. Ci iată, te văd acum ~~~a pre uscat umblând
pre tine, supunându-te morţii „lsrail, cu urmele prin
de bună voie pentru mine. Cum „adânc, pre gonaciul Fa-
te voiu îngropa Dumnezeul „raon văzându-l înecat,
meu? Sau cum te voiu înfăşura „a strigat: lui Dumne-
cu giulgiuri? Sau cu ce mâini „zeu cântare de biruinţă să-i
mă voiu atinge de trupul tău
„cant"am.
A U
cel nestricat? Sau ce cântări Slavă ţie Dumnezeul nostru, Slavă ţie.
voiu cânta ducerii tale de aicea Dacă a văzut curata Fecioară
Indurate? Slăvesc patimile tale, pre Fiul său şi Domnul spân-
cu cântări laud îngroparea ta zurat pre cruce, rupându-se
împreună şi învierea, strigând: striga cu amar, 1mpreuna cu
' A ~
Doamne, slavă ţie. celelalte femei şi oftând grăia.

Apoi: Te văd acuma, iubitul meu
Acum slobozeşte... Sfinte Dumnezeule ... Fiu şi dorit, spânzurat pre cruce .
După : Tatăl nostru ...
şi ma ranesc amar cu 1n1ma, zi-
W V • + •
Troparele, glasul al 2-lea.

cea curata. Ci dă cuvânt roabei
Iosif cel cu bun chip de pre tale, bunule.
lemn luând preacurat trupul Slavă:
tău, cu giulgiu curat înfăşurân De voie Fiul meu şi Făcă

du-l şi cu miresme, în mormânt torule, rabzi pre lemn moarte
. nou îngropându-l l-a pus. cumplită, Fecioara grăia stând
Altul: înaintea crucii, cu apostolul cel
I iubit.
M ironosiţelor femei, stând şi acum„.
lângă mormânt, îngerul a stri- A cum m' am lipsit de aştep-
. gat: miresmele morţilor sunt tarea mea, de bucuria şi de ve-
cuvioase, iară Hristos putre- selia Fiului meu şi Domnul. Vai
. junii s'a arătat strein. mie! că su~t s~robită de ~~rere, ~
Inţelepciune! Şi Apolisul. 1 Cea curata plangând, grata. ~
~w~~&m™m~'ID~W&f~~
646 SLUJBA
cum rabzi patimă pre cruce? :.i
~li u este sfânt precum tu, Cea curată plângând, grăia.
J11l Doamne Dumnezeul meu, C ea neispitită de nuntă plân-
„carele ai în ă 1ţ a t cornul cre- gând grăia către cel cu bun chip:
„dincioşilor tăi, bunule, şi ne-ai
Grăbeşte Iosife, apropie-te la .c
„întărit pre noi pre piatra măr
Pilat şi cere să iei de pre lemn !o
„turisirii tale". pre dascălul tău.
P entru frica jidovilor Petru Slavă ...
s' a ascuns şi toţi credincioşii au Văzând Iosif pre cea Curată !o
fugit părăsind pre Hristos, Fe- lăcrămând cu amar, s'a turburat
cioara grăia, suspinând. şi plângând s' a apropiat către
Pentru naşterea ta cea strei- Pilaf, strigând cu plângere: Dă- ~
nă şi înfricoşată, Fiul meu, eram mi trupul Dumnezeului meu.
slăvită de cât toate maicile. Dar Şi acum ...
vai niie 1 acum văzându-te pre V ăzându-te pre tine rănit şi ;i
lemn, mă aprind cu inima. fără slăvire, gol pre lemn, Fiul ·
Slavă.„
meu mă aprind cu inima, sus-
V ăd pre Fiul meu, pre carele pinând ca o maică, Fecioara ~
pre mâini prunc l' am purtat, striga.
l' aş fi luat de pre lemn, zicea Cântarea 5, Irmos :
cea curată; dar vai miel nime- (('\. u dumnezeească strălucirea ~
nea nu mi-l dă. "1 ta, Bunule, sufletele celorce
Şi acum ... „mânecă la t i n e cu dragoste, '
I ată lumina mea cea dulce, „mă rog luminează-le, ca să te
nădejdea şi vieaţa mea cea bu- „vadă pre tine, Cuvinte al lui ·
nă, Dumnezeul meu a apus pre „Dumnezeu, pre tine adevăratul '
cruce: mă aprind cu inima, Fe- „Dumnezeu, celace chemi din ·
cioara suspinând, grăia. „negura greşelilor.
Cântarea 4 Irmos : Rupându-se Iosif, suspinând .
ill ristos este p u t e r e a mea, şi mirându-se împreună cu Ni-
Jr.Al„Dumnezeu şi D o m n u l, codim, a luat preacuratul trup
„cinstita Biserică cu Dumneze- şi sărutându-l suspina şi ofta
„ească cuviinţă cântă, strigând; şi-l cânta ca pre un Dumnezeu.
„-din cuget curat întru Domnul
„prăznuind". L uându-1 cu plângere Maica ·
cea neispitită de bărbat, 1' a pus
Soarele cel neapus, Dumne- pre genuche şi rugându-l cu la-
zeule cel prea veşnic şi făcăto crimi şi sărutându-l cu amar,
rul tuturor făpturilor, Doamne, plângea şi striga.
Slavă„.
rate-vei Stăpâne de ceeace te-a ~
1
O n ă d e j d e şi o vieaţă, te născut pre tine? grăia cea cu ...

avem pre tine, Stăpâne, Fiul rată, suspinând şi plângând şi ·
meu şi Dumnezeule, întru lu- săruta trupul Domnului său.
mina ochilor, roaba ta. Iar acum 1
Şi acum.„
sunt lipsită de tine, dulcele şi Gândesc, Stăpâne, că nu voiu
iubitul meu Fiu. mai auzi glasul tău cel dulce,
Şi acum„. nici voiu mai vedea, frumu-
D ureri şi necazuri şi suspi- I\ setea feţei tale, ca mai înainte;
nuri m'au aflat, vai miel cea pentru că ai apus fiul meu dela
Curată suspinând cu amar, ochii mei.
grăia, văzându-te pre tine mort, Condac glasul al 8-lea.
Fiul meu cel iubit, gol şi părăsit Pre celce s'a răstignit pentru
şi uns cu miresme. noi veniţi toţi să...l lăudăm; că .
Cântarea 6, Irmos : pre acesta l'a văzut Maria pre
"' 1\\1(' area vieţii văzând-o înăl lemn şi a zis: deşi rabzi răstig
JLIJl
tându-se de viforul ispite- nire, tu eşti fiul şi Dumnezeul
„lor la limanul tău cel lin aler- meu.
, „gând, strig către tine: scoate ICOS:
„din stricăciune vieata mea, M ieluşeaua văzând pre mie-
„mult milostive.'' luşelul său tras spre junghiere,
V ăzându-te mort, Iubitorule mergea pre urmă Maria cu pă
de oameni, pre tine celce ai în- rul despletit împreună cu alte
. viat pre cei morţi, rău mă rup femei, strigând aşa: unde mergi
şi mă rănesc cu inima; aş fi vrut fiule? Pentru ce faci călătorie
să mor cu tine, grăia Preacu- grabnică? Au doară este şi altă
rata, că nu pot răbda să te văd nuntă în Cana Galieei şi acum
mort fără suflare. te grăbeşti a merge acolo, ca să
le faci vin din apă? Dar merge ·
V ăzându-te pre tine, p re a voiu cu tine, fiule? Sau aştep
bune Dumnezeule şi îndurate ta-te...voiu? Dă-mi răspuns,
Doamne, fără slăvire, fără su- fiule, nu mă trece tăcând, celace
. fiare şi fără chip, mă mir şi plâng m'ai păzit cura tă. Că tu eşti
ţiindu...te precum nu m' am nă... fiul şi Dumnezeul meu.
dăjduit să te văd 1 V ai mie, Fiul
I
meu şi Dumnezeule l
ătător de rouă cuptorul l-a
Slavă„.
N u grăeşti roabei tale cuvânt,
D „făcut îngerul cuvioşilor ti-
„neri; iară pre Haldei arzându-i .
Fiul lui Dumnezeu? Au, indu- 1
„porunca lui Dumnezeu, pre
~@~~~~~Md3.~,~-~
648 SLUJBA
„muncitorul l-a plecat a striga: „faci, H r ist o ase, cu singură

„binecuvântat eşti Dumnezeul „voirea. Pre tine te prea înălţăm .
„părinţilor noştri". „întru toţi vecii".
Unde este, fiul meu şi Dum- Văzând Iosif pre Fecioara "
nezeule, bunavestire cea de de- plângând, se rupea la inimă şi
mult, carea 'mi grăia Gavriil, striga cu amar: o, Dumnezeul
. numindu-te pretine împărat şi meu 1Cum te voiu îngropa acum
Fiul Dumnezeului ce 1u i prea eu, r:obul tău? Cu ce pânză
înalt? Căci acum te văd pre voiu înfăşura trupul tău?
~ tine, lumina mea cea dulce, gol Mai presus de minte a covâr-
mort şi rănit. şit vederea ta, Doamne, cea
streină, celce porţi toată făptura. ,
C elace alinezi durerile, pri-
meşte-mă acuma cu tine, fiul
Pentru aceea şi Iosif împreună
meu şi Dumnezeule, ca să mă cu Nicodim te poartă, ca pre ~
pogor şi eu stăpâne în iad cu un mort, pre mâinile lor şi te
îngroapă.
tine ; nu mă lăsa singură, că nu
pot răbda să mai trăesc, nevă
zându-te pre tine, lumina mea Taină streină şi prea slăvită
cea dulce. văd, Fecioara striga fiului său ~
Slavă„.
şi Dumnezeu: cum te pui în
mormânt prost, pre tine, carele
Suspinând cu amar cea fără cu porunca scoli pre morţi din
prihană, împreună cu celelalte mormânturi.
femei purtătoare de mir şi vă Şi acum ...
zând cum duc pre Hristos,
Nici dela mormântul tău nu
· grăia: vai mie, ce văd 1 Unde mă voiu scula fiul meu, nici a
mergi acum fiul meu şi pre izvorî lacrimi nu voiu înceta, ·
mine singură mă laşi? până ce şi eu mă voiu pogori
Şi acum ... în iad; că nu pot răbda des-
Suspinând şi slăbind, cea fără părţirea ta, fiul meu.
p r i han ă grăia Mironosiţelor:
plângeţi împreună cu mine şi
vă tânguiţi amar, că iată lumina
mea cea dulce şi dascălul vostru
se dă mormântului.
De acum nu se va mai lipi te voiu slăvi, ca un Dumnezeu

. de mine bucuria niciodată, sus- I al cerului şi al pământului.
pinând grăia cea fără prihană. 1 Şi acum„.
Că lumina mea şi bucuria mea
I C ânta-voiu milostivirea ta,
. în mormânt a apus. Ci nu-l voiu :\ iubitorule de oameni, şi mă voiu
lăsa singur; aicea voiu muri şi închina mulţimii milei tale, Stă
mă voiu îngropa cu dânsul. pâne. Că vrând să mântueşti
R ana sufletului meu, vinde- zidirea ta, ai luat moarte, zis-a
că-o acum fiul meu, striga Prea- Preacurata; ci pentru învierea
curata lăcrămând; înviază, şi-mi ta, Mântuitorule, milueşte-ne ~
potoleşte durerea şi necazul. Că pre noi pre toţi.
poţi, Stăpâne, câte vei vrea să Apoi în locul de : Cade-se să te fericim„.
faci, măcar de te-ai şi îngropat Zicem Irmosul : Pre Dumnezeu a-l vedea„.
de voie. Şi după Tatăl nostru„. zicem Condacul :
Slavă .. Pre celce s'a răstignit...

Şi celelalte ale Dupăcinării, dupre obiceiu. ,
O, cum s' a ascuns ţie adâncul
A polisul.
îndurărilor, Maicii în taină a
Iară Mezunoptica o cetim în chilii.
zis Domnul, că vrând să mân-
tuesc făptura mea, am primit a
muri. Ci voiu şi învia şi pre tine
Biserica din Topiliţa Română.

(Din colecţia de 1'vfânăstiri din România de Anion Kaindl).
ÎN SFÂNTA ŞI MAREA SÂMBÂTÂ
Toacă la al şapteleaceas din noapte şi începem Utrenia dupre obiceiu. După cei şase psalmi
Ectenia mare. La Dumnezeu este Domnul... Troparul, glasul al 2-lea: ·
lângă mormânt, îngerul a stri-

osif cel cu bun chip de
~ pre lemn luând preacu- gat: miresmele morţilor sunt
.e~ „ rat trupul tău, cu giulgiu
cuvioase; iară Hristos putrejunii
curat înfăşurându-l şi cu mi- s' a arătat strein.
rezme în mormânt nou îngro- Şi începem a cânta, Catisma 17, cu glas şi cu
cântare dulce şi dupăstihuri şi laudele tot
pându-l, l'a pus. asemenea.
Slavă.„ Stih : cei fără prihană în cale, cari
Fericiţi
în legea Domnului.
umblă
C ând te-ai pogorît la moarte, Glasul al 5-lea.
celace eşti vieaţa cea fără de In mormânt vieaţă, pus ai
. moarte, atuncea iadul l-ai omo- fost, Hristoase şi s' au spăimân
rît cu strălucirea Dumnezeirii. tat oştirile îngereşti, plecăciunea
· Şi când ai înviat pre cei morţi ta cea multă preaslăvind.
din cele de desubt, toate pute-
rile cereşti au strigat: dătăto Fericiţi ceice cearcă mărturiile lui cu
inima vor căuta pre dânsul.
toată
rule de vieaţă, Hristoase, Dum-

, nezeul nostru, slavă ţie. D ar cum mori vieaţă? Şi cum
şezi în groapă? Şi împărăţia
Şi acum„. I morţii o pierzi de tot şi pre
~ M ironosiţelor femei, stând I morţii cei din iad îi înviezi?
~~.·,~
~r;r;...~~~~~~~~~~~~~~1r'Ui'!!"t"o ~l~~~~~
- o.-= ·~~~71~~
~""-"'- ~~~LP..kJ
SLUJBA 651
Că nu ceice lucrează fărădelege în căile lui oamenii toţi, ca un om se vede

au umblat.
T e slăvim pre tine, Doamne, mort şi fără de chip, celce firea
toată a înfrumuseţat.
Iisuse, şi' ngroparea îţi cinstim
Cu toată inima mea te-am căutat pre tine, să
şi patimile, că din munca iadu- nu mă lepezi dela poruncile tale.
lui ne-ai mântuit.
Tu ai poruncit poruncile tale, ca să le păzeas
Iadul cum va răbda, viind tu
că foarte. într'însul? Şi cum nu se va
zdrobi întunecându-se? Că de
C elce-ai pus pământul, cu fulger şi de rază va orbi.
măsuri Hristoase, cum şezi as-
Intru inima mea am ascuns cuvintele tale ca
tăzi în mormânt, Ziditorule? Şi '
să nu greşesc ţie.
din gropi pre ceice au murit
A.
1nv1ez1.• • D ulcea mea lumină şi mân-
O, de s'ar îndrepta căile mele, să păzească
tuitoare, cum în groapă întune- \
îndreptările tale ! coasă te-ai încuiat? O nespusa
I isuse al meu, împărate a toata răbdare, Bunule 1
te, ce-ai venit la cei din iad acum Bine eşti cuvântat, Doamne, învaţă-mă îndrep-
tările tale.
căutând? Vrând să desrobeşti
pre neamul omenesc. Nici de duhuri firea, se pri-
Atuncea nu mă voiu ruşina, când voiu căuta
cepe, Doamne, nici mulţimea
spre toate poruncile tale. · făr' de trupuri pot povesti, tai-
S tăpânul a to a t e, mort se na îngropării tale neajungând.
vede 'n groapă şi deşertătorul Cu buzele mele am vestit toate judecăţile
gurii tale.
gropilor morţilor, în mormânt
se 'ncuie ca un muritor. O, minuni streine 1o, ce lucruri
nouă 1 Celce-mi dă suflare mie
Mărturisi-mă-voiu ţie intru îndreptarea inimii,
când mă voiu învăţa judecăţile dreptăţiitale. se poartă mort, îngropându-l
I n mormânt vie aţă, ai fost mâinile lui Iosif.
pus Hristoase şi cu moartea ta In calea mărturiilor tale m-am desfătăt ca
întru toată bogăţia.
pre moarte o ai pierdut şi ai
izvorât vieaţă veşnică. Ş
i 'n mormânt ai apus şi de
· Indreptările tale voiu păzi, nu mă părăsi până sân părintesc nici cum nu te-ai
în sfârşit. despărţit, Hristoase al meu,
C u cei răi Hristoase, ca un strein lucru amândouă şi slăvit.
rău vinovat, socotit ai fost, dar Int:t·n pomncile tale mă voiu deprinde şi voiu
ne-ai îndreptat pre noi şi din cunoaşte căile tale.
amăgirea celui rău ne-ai scos. A devăr lmpărat pământesc
.• Intru ce-şi va îndrepta tânărul calea sa? Când şi ceresc, deşi 'n mic mormânt
va păzi cuvintele tale. te 'ncui lisusul meu, dar de
~
Cel frumos cu chipul, decât toat-a ta făptură te cunoşti.
~~.~~~~~~~~~~~::a;:'k~Jxx;-1=~~.-n=-~:~C-.:J',~;.";;'Gl·;r~r:-i.T~-=:-!=<-:-1;r;or~~,.-,::-v·~~~__..,..,,~
652 SLUJBA
Intru îndreptările tale voiu cugeta, nu voiu pătimit toate câte sunt, făcător
uita cuvintele tale.
a toate cunoscându-te.
Tu 'n mormânt fiind pus, Zi- Pentru că au şezut boierii şi asupra mea cle-
ditor Hristoase, temelia de de- vetiau, iară robul tău se învăţa îndreptările tale,
subt s'a cutremurat şi gropi ale A vieţii p i a t r ă, întru sine
· multor oameni s' au deschis. 11
luând, cel a toate mâncător iad
Răsplăteşte robului tău, viază·mă şi voiu păzi a aruncat, morţii cei din veac
cuvintele tale.
ce-i înghiţise el.
C elace în palmă, tot pămân Că mărturiile tale cugetarea mea este şi sîa- •
tul ţine, subt pământ acum tru- jl turile mele îndreptările tale.
peşte se ţine mort, izbăvind I n mormânt nou te-ai pus,
pre morţii cei din iad legaţi. înoind Hristoase firea oameni-
Descopere ochii mei şi voiu cuno~te minu- lor, tu din morţi înviind, dupre
nile din legea ta.
cum se cade ca un Dumnezeu.
D in stricare, Doamne, m' ai I Lipitu-s'a de pământ sufletul meu, viază-mă
suit pre mine şi murind acum după cuvântul tău.
la cei morţi te-ai pogorât ş-ai Pre pământ pogorînd, să
zdrobit puterea toat 'a iadului. 'noeşti pre Adam şi pre acesta .
Nemernic sunt eu pre pământ, să nu ascunzi negăsind, jos te-ai pogorît, până
dela mine poruncile tale.
la iad Stăpânul meu şi l-ai aflat.
Ca lumina 'n sfeşnic, se as- Căile mele le-am mărturisit şi m'ai auzit, în- •
" cunde acum, sub pământ ca sub vaţă-mă îndreptările tale.
obroc trupul Domnului şi din Pământul de frică s'a clătit,
iad goneşte întunerecul. Cuvinte, şi încă soarele lumina ·
Iubit-a sufletul meu ca să dorească de jude- sa ş-a ascuns, apuind tu, Zidi-
căţile tale in toată vremea.
torul, sub pământ.
Mulţimea de oştiri, cea 'n-
ţelegătoare, dimpreună cu Nico- Calea îndreptărilor tale fă să o înţeleg şi mă
voiu deprinde întru minunile tale.
dim şi Iosif, merg să 'ngroape
pre celce e ne 'ncăput. C a un om ai murit, de-a ta
Certat-ai pre cei mândri; blestemaţi cei ce
voie, Doamne, ş-ai sculat pre
se abat dela poruncile tale. morţi din gropi ca un Dumne-
ş-ai dat tuturor vieaţă veş-
Murind tu de voie, subt pă zeu, . "
mânt te-ai supus şi pre mine ce nica.
am fost mort Iisus ul meu, de a- I Dormitat-a sunetul meu de trândăvie, întăreş-
mara neascultare m'ai sculat. te-mă întru cuvintele tale.
Ia dela mine ocara şi defăimarea, că mărtu- \. Vărsând râu de lacrimi, pre-
riile tale am căutat. ste tine a plâns cea curată ca o .
S 'a schimbat făptura, pri- Maică ş-a glăsuit, oarecum te
vind patima ta, că cu tine au / voiu îngropa fiul meu 1
b~~~~~~~.~~~
~~i2f~~~~~w~·
;. SFINTELOR PATIMI 653
Calea nedreptăţii depărtează-o dela mine şi mort, de pre lemn acum în noul
cu legea ta mă milueşte.
mormânt te-a pus; ci înviază,
C a grăunţul de grâu, intrând Doamne, mântuind pre toţi.
~ tu în pământ, spic prea m u 1t Pleacă inima mea la mărturiile tale şi nu
înmulţitor nouă ne-ai crescut, la lăcomie.
înviind pre oamenii cei din B ucurie, Doamne, fiind în-
Adam. gerilor, întristare lor acum le-ai
Calea adevărului am ales şi judecăţile tale
n'am uitat. ·
pricinuit, cu trup mort ca pre
un om văzându-te.
S ub pământ te-ai ascuns ca Intoarce ochii mei să nu vadă deşertăciune
un soare acum şi cu moartea ca în calea ta mă viază.
într' o noapte te-ai învelit, ci ră Suind tu pre cruce, împre-
sai mai mult Mântuitorul meu. ună ai suit şi pre oamenii cei ~
. Lipitu-m'am de mărturiile tale, Doamne, nu vii,. iar mergând la iad, ai sculat
mă ruşina.
dintr'însul pre cei morţi din
C um ascunde luna faţa cea veac.
de soare, aşa groapa te-a ascuns Pune robului tău cuvântul tău, întru frica ta.
şi pre tine acum, celce prin tru-
Ca un leu, tu Doamne, ador- ~
peasca moarte ai apus.
Pre calea poruncilor tale am alergat, când
mind cu trupul, ca un puiu de
ai desfătat inima mea. leu te scoli, cela ce-ai fost mort
lepădând greimea bătrâneţelor.
Iisus vieaţa, gustând moarte
acum, pre toţi oamenii din moar- In ocara mea care am prepus, că judecăţile
te i-a slobozit şi vieaţă tuturor tale sunt bune.
te-a dăruit. T e-ai împuns în coastă, cela ~
Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor ce din coastă pre strămoaşa ai
tale şi o voiu căuta pre dânsa totdeauna. zidit din Adam întâiu şi ne-ai
P re Adam cel dintâiu, prin dat izvor de dar curăţitor.
păcat omorît, la vieaţă ridicân-
Iată am dorit de poruncile tale, întru drep-
du-l cu moartea ta, Adam nou tatea ta mă viază.
prin trup te-ai arătat acum. S e junghia cu taină, mai îna-
Inţelepţeşte-mă şi voiu căuta legea ta şi o inte mielul, iar de fată tu acum
voiu păzi pre ea cu toată inima mea. înjunghiindu-te, de păcat făp
C ereştile cete, mort văzând tura ta o curăţeşti.
. pre stăpân, pentru noi s'au spăi-
' 1
mântat şi sau înve it şi cu ari-
1 Şi să vie preste mine mila ta, Doamne,
mântuirea ta după cuvântul tău.
pile s' au acoperit. Cine dar va spune chip nou \;
· Povăţueşte-mă în calea poruncilor tale, că şi înfricoşat? Astăzi celce stă-
aceea am voit. pâneşte făpturile p ă t im e ş te
Iosif, Cuvinte, pogorându-te pentru noi şi moare vrând.
~~····· .·····~~~
654 SLUJBA
Şi voiu răspunde cuvânt celorce mă ocărăsc, eştiviu Dumnezeu şi pre oa-

că ani nădăjduitîntru cuvintele tale.
menii cei morţi pre toţi înviezi,
Celce dă vieaţă, cum acum omorînd de tot pre-al meu
moare vrând? Strigau îngerii de omorîtor.
spaimă fiind cuprinşi, şi cum
Şi m'am deprins întru îndreptările tale.
Dumnezeu se încuie în mor-
mânt? O ce bucurie! ce dulceaţă
multă 1 a fost ceeace-a umplut
Şi să nu iei din gura mea cuvântul adevă
rului până în sfârşit, că întru judecăţile tale pre toţi cei din iad, strălucind
am nădăjduit.
lumina ta, Hristosul meu.
Din coasta ta, Doamne, cea Pomeneşte cuvintele tale robului tău, de
în suliţată, izvorăşti mie viaţă care mi-ai dat nădejde.
şi mă prefaci, dându-mi daruri Laud îngroparea, mă 'nchin
şi iertare de păcat. patimilor şi puterea îţi slăvesc,
Şi voiu păzi legea ta, pururea în veac şi in Milostivule, că m' ai deslegat de
veacul veacului. patimi putrede.
Tins fiind pre cruce, ai chemat Aceasta m'a mângâiat întru smerenia mea, că
pre oameni, iar curată coasta cuvântul tău m'a viat.
ta împungându-se, tuturor ier- A,supre ta, Do a·m ne, sabii
tare dai, lisusul meu. s' au ascuţit şi-a puternicului
Şi am umblat intru lărgime, că poruncile tale sabie s' a tâmpit şi cea din Edem
am căutat. s' a biruit acum.
Cel cu chip cuvios, te găteşte
frumos şi te 'ngroapă ca p' un Cei mândri au făcut călcare de lege foarte,
iar eu de la legea ta nu m'am abătut.
mort încuviinţat şi de-al tău
Văzând mieluşeaua, pre-al
chip mult se 'nfricoşează acum. său miel înjunghiat, pătrunzân
Şi am grăit întru mărturiile tale înaintea
împăraţilor şi nu m'am ruşinat.
du-se cu inima s' a rănit şi pre
turmă îndeamnă să se vaiete.
Sub pământ de voie, ca un
mort pogorînd, pre Cei muritori Adusu-mi-am aminte de judecăţile tale cele
la ceruri i-ai ridicat, ca pre din veac, Doamne şi m'am mângâiat.
ceice deacolo au fost căzuţi. De te 'ngropi în mormânt, de
Şi am căutat la poruncile tale care am te duci şi în iad, dar şi gropile
iubit foarte. Iisuse, le-ai deşertat şi pre iad,
De te•ai şi văzut mort, dar Hristoase, l-ai golit de tot.
viezi ca un Domn şi la cer pre Mâhnire m'a cuprins despre cei păcătoşi, cari ~
pământeni, lisusul meu, îi ridici părăsesc legea ta.
ca uri Atotstăpânitor. :rvfântuitorul meu, sub pământ
Şi am ridicat mâinile mele către poruncile pogorînd, pre toţi oamenii din
tale care Ie-am iubit. moarte i-ai înviat şi la slăvirea
De te-ai şi văzut mort, dar Tatălui i-ai înălţat.
Mi?&m:-i-~~~--~~1
Căutate erau de mine îndreptările tale, in
locul nemerniciei mele. ritule,-cu amar striga Fecioara
şi plângea.
Unul din Treime, defăimată Funiile păcătoşilor s'au lnfăşurat împrejurul .
moarte rabdă pentru noi cu tru- meu şi legea ta n'am uitat.
pul binevoind, se tem toate şi Ucigaş şi vrăjmaş, pizmătăreţ
pământul tremură.
popor, ruşinează-te măcar învi-
• Adusu-mi-am aminte noaptea de numele tău,
Doamne şi am păzit legea ta. ind Hristos, de măhrama şi de
giulgiurile lui.
Strănepoţii Iudei, ceice au ln miezul nopţii m'am sculat, să m~ mărturi
ieşitca dintr'un izvor amar în sesc ţie spre judecăţile dreptăţii tale.
· mormânt au pus, pre celce le·a Vino ucigaşe, vânzător uce-
dat lor mana de demult. nic, şi-mi arată răutatea năra
Aceasta s'a făcut mie, că îndreptările tale le- vului, pentru cât folos ai vân-
am căutat.
1 dut pre Hristos?
Vinovat c;;e t r a g e cel prea Părtaş sunt eu tuturor celorce se tem de tine
drept la Pilat şi la moartea cea şi celorce păzesc poruncile tale.
· de cruce se judecă şi se osân- Ca cum ai fi fost drept, oar-
deşte celce judecă. be şi nebune, aşa te-ai făţărni
Partea mea eşti, Doamne, zis-am să păzesc cit, pierzătorule şi ai vândut pre
legea ta.
cel fără de preţ cu bani.
Falnice Israil, ucigaşe popor, 1 De mila ta Doamne plin este pământul, în-
pentru ce ai ales mai bine pre dreptările tale mă învaţă.
Varava? şi pre Domnul pentru Ce preţ sfântului mir şi ce-
ce I'ai răstignit? resc ai aflat? şi ce vrednic de
Rugatu-m'am feţei tate cu toată ini~na mea, potriva lui ailuat ?-muncă, iad,
milueşte-mă dupre cuvântul tau.
satano şi te-ai spânzurat.
Celce-ai zidit pre om, din pă Bunătate ai făcut cu robul tău, Doamne, dupre
mânt cu mâna, pentru dânsul cuvântul tău.
te-ai făcut om firesc cu trup şi De iubeşti pre săraci şi de
de bună voia ta, te-ai răstignit. mir te scârbeşti ce se varsă
Cugetat-am la căile tale şi am întors picioa- curăţind multe suflete, apoi cum
rele mele la mărturiile tale.
pre aur mântuirea vinzi?
Fiind ascultător, Tatălui Cu- Bunătate şi învăţătură şi cunoştinţă mă învaţă,
vinte, pân' la iad te-ai pogorât, că poruncile tale am crezut.
Iisusul meu, şi pre n e a m u 1 q Cuvinte, Doamnel o, al meu
omenesc l-ai înviat. dulce Fiu l cum de-a t r e i·a zi
Gătitu-m'am şi nu m'am turburat a
cile tale.
păzi porun- 'ngropare îţi voiu răbda? mi se
rupe inima ca unei maici.
Vai lumina lumii l vai a mea Mai înainte de ce m'am smerit eu am greşit,
lumină 1 Iisusul meu a toate do ... pentru aceasta cuvântul tău am păzit.
~~V-..Z:d"2:>"1~1~~~~ffi~~~~'m.~~ ,;$
656 SLUJBA
Cine-mi va da apă şi izvor de sat, bând ne adăpăm şi vieţii

· lacrimi 1 Ca să plâng pre prea veşnice ne împărtăşim.
iubit dulcele meu fiu, - a strigat
Fecioara maica şi a zis.
Bun eşti tu, Doamne şi întru bunătatea ta mă
Oe voie, Cuvinte, 'n groapă
învaţă îndreptările tale. mort te-ai văzut, dar eşti viu şi
O munţi 'nalţi şi dealuri şi scoţi pre oameni precum ai zis,
· voi oameni toţi, plângeţi şi vă cu învierea ta, Mântuitorul meu.
întristaţi împreună acum şi cu Slavă„.
mine} maica, tânguiţi-vă.

Te cântăm Cuvinte, Doamne,
Immulţitu-s'a spre mine nedreptatea mândri- al tuturor şi pre Tatăl împreună
lor, iar eu cu toată inima voiu cerea porun-
cile tale. cu Duhul Sfânt şi 'ngroparea ta
Când te voiu mai v e d e a, cea sfântă preaslăvim.
Şi acum.„
făr' de ani lumină, bucuria, mân-
gâierea, dulceaţa mea, - a stri- Te slăvim, Curată, maica lui
. gat Fecioara văetându-se. Dumnezeu şi cinstim cei cre-
dincioşi pururea 'n mormânt a
Inchegatu-s'a ca laptele inima lor, iar eu
la legea ta am cugetat. Fiului tău şi-al nostru Dum-
D e eşti acea piatră, cea netă nezeu.
Şi iarăş stihul cel dintâiu ; apoi Ectenia mică
. iată tu, dar ca celce eşti izvor şi acest Ecfonis :
de te-ai şi tăi a t, apă vie de Că s' a binecuvântat numele

vieaţă dărueşti.
tău şi s'a preaslăvit împărăţia
Bine este mie că m'ai smerit, ca să mă invă.ţ ta, a Tatălui şi a Fiului şi a
îndreptă.rile tale.
Sfântului Duh, acum şi pururea
Ca dintr' o fântână, din îndo- şi în vecii vecilor. Amin.
itul râu, ce din coastă-ţi s'a văr- Şi cădind începem.
<lllll«„,„llllLLllllL!"'"'llli>till!u,,„„1lll11lllli'1mnllil11llill"'•"illl111lllii.""'i1lll11ill1,,,.,„,llll11llli"""'lllll
· - -~-- __ ,l,\l_i ... „. ,,
A DOUA STARE
Incepe iarăş cel mai mare, cu bună rândueală cădind în chipul crucii
Glasul al 5-lea:
{('\uvine-se dar, să cădem la sufer patima, fiul meu, cea cu-

\J' tine, Ziditorul, ce 1ace pre rată mult jelindu-se zicea.
cruce mâinile ţi-ai în tins ş-ai Să-mi vie mie indurările tale şi voiu îi viu
că legea ta cugetarea mea este.
zdrobit de tot puterea celui rău.
Mâinile tale m'au făcut şi m'au zidit, înţe văzându-te de Treime
S us
lepţeşte-mă şi mă voiu învăţa poruncile tale. nedespărţit, Doamne, iară jos
Cuvine-se dar, să slăvim a ta fiind cu trupul mort pre pământ
'ngropare, Doamne, că cu pati- serafimii s' au înfricoşat acum.
mile tale ne-ai scos din iad şi Să se ruşineze cei mândri, că cu nedreptate
au făcut asupra mea fărădelege, iar eu mă
din stricăciune toţi ne-am mân- voiu învăţa întru poruncile tale.
tuit. R uptu-s' a acum a bisericii
Ceice se tem de tine mă vor vedea şi se vor catapeteasmă şi luminătorii ş-au
veseli, că întru cuvintele tale am nădăjduit.
Groază a luat şi pământul şi
soarele, Doamne, a p u i n d tu
ne 'nseratul soare Hristos şi-n
mormânt cu trup, acum puin-
stins lumina lor, sub pământ tu,
soare, ascunzându-te.
Să mă întoarcă pre mine ceice se tem de tine
şi ceice cunosc mărturiile
P re celce dintâiu tot pămân

tale.
I'
du-te. tul a înfipt cu voia, îl acopere
Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt jude- pământul ca pre un mort, în-
căţile tale şi întru adevăr m'ai smerit. grozeşte-te dar acum, cerule.
A dormind Hristos făcător de Fie inima mea fără prihană întru îndreptările
tale, ca să nu mă ruşinez.
vieaţă, somn în groapă, din cel
greu somn al păcatului ne-a în- S ub pământ te-ai pus, celce
tors şi pre neamul omenesc l-a ai zidit pre om cu mâna, ca să
ridicat. scoli pre omul tot din căderea
lui, cu puterea cea atotputernică.
Facă-se dar mila Ta ca să mă mângâie, după Stingă-se spre mântuirea ta sunetul meu,
cuvântul tău robului tău. întru cuvintele tale am nădăjduit.
U na numai eu am născut Fiu Ă dunaţi-vă să cântăm
plâns
fără de durere, dar acum nu-ţi sfânt acum cu jale, ca femeile f..'.Cj
~ID~~M&1t~~~~
'iHIODUL 42
rr~~~~~
. 658 SLUJBA
ce au adus mir de demult, ca şi Dupre mila ta viază-mă şi voiu

riile gurii tale.
păzi mărtu
~ noi cu ele să ne bucurăm.

Sa temut Adam, Dumnezeu
Sfârşitu-s'au ochii mei întru cuvântul tău,
zicând : când mă vei mângâia ? umblând în raiu atuncea, iar a-
Mr adevărat eşti Cuvinte, cum s' a veselit că-ai venit la iad;
fără 'npuţinare, pentru care şi căci căzând atunci, acum s'a
femeile mir ţi-aduc,' celui viu ca ridicat.
unui mort şi îngropat. In veac, Doamne, cuvântul tău rămâne în cer,
în neam şi în neam adevărul tău.
• Că m'am făcut ca un foale in brumă, indrep- ,
tările tale nu le-am uitat. Jrtfe jalnice, ţi. . a adus plâns
pgropându-te, ai zdrobit a- cu jale, Fecioara, strigând dacă
cum iadul, H r ist o as e şi cu te-a văzut pus mort în mor-
moartea ta pre moarte ai omo- mânt, înviează fiul meu, pre-
rît, şi din stricăciune neamul cum ai zis.
mântueşti. Intemeiat-ai pământul şi rămâne.
Câte sunt zilele robului tău, când vei face hsif te-a pus cu evlavie în
mie judecată de către ceice mă gonesc ? groapă nouă şi cântări de în-
Rîu de vieaţă eşti, ce verşi gropare dumnezeeşti ţi-a cântat,
viu dar de' nţelepciune, iar în cu multe lacrimi îndoindu-le.
groapă apuind vieaţă dărueşti, Cu rândueala ta rămâne ziua, că toate sunt
celor din adâncurile iadului. slujitoare ţie.
Spusu-mi-au mie călcătorii de lege bârfele, :Maica ta acum, pironit vă

ce nu sunt ca legea ta Doamne. zându-te pre cruce, cu 'ntrista-
ca să
înoesc, firea oame- rea, ca cu cuele, s'a pătruns,
nilor cea zdrobită, am voit de şi-a trecut prin sufletul ei sabie.
mi-am rănit trupul meu acum; 1
Că de n'ar îi fost legea ta gândirea mea,
deci, nu plânge Maica mea je- atuncea aş îi pierit întru smerenia mea.
lindu-te. C':celce eşti a tot mângâiere şi
Toate poruncile tale sunt adevărul, fără dulceaţă, Doamne, Maica ta a-
dreptate m'au gonit, ajută-mi. mar văzându-te adăpat, lacrimi
Sub pământ
apui, celce eşti de amărăciune a vărsat.
· luceafăr al dreptăţii şi pre morţi In veac nu voiu uita îndreptările tale, cil
într'însele m'ai viat.
ca dintr' un somn greu îi înviezi
şi goneşti din iad tot întunerecul. Rău măîntristez şi rărunchii
mi se rup, Cuvinte, văzând cea
Puţin nu m'au sfârşit pre mine pre pământ;
iar eu n'am părăsit poruncile tale. fără drept a te junghierea ta,
Pre a cu rata a zis acum cu
Fir în două firi, întru tot dă plângere.
tător de vieaţă, în pământ s'a- Al tău sunt eu mântueşte-mă, că îndreptările
runcă astăzi jălindu-1 toţi ; însă tale am căutat.
răsărind, lumea va bucura. ~hii tăi cei dulci, şi-ale tale

.... ' . ' ..... ' .. ' ..
buze, cum VOiU închide şi ca pre

SFINTELOR PATIMI
'-~~~?~
Desp~ toată calea rea am oprit picioarele

· mele, ca să păzesc
659
cuvintele tale.
1·
un mort cum dar te voiu şi 'n-
gropa? A strigat Iosif prea în- Pi apus acum şi' mpreună soa-
cutremurat. rele cu tine şi cutremur toată
făptura a luat, Atotfăcător
Pre mine m'au aşteptat păcătoşii să mă piardă,
mărturiile tale am cunoscut. Domn cunoscându-te.
hsif cântări, cu Nicodim, Dela judecăţile tale nu m'am abătut că tu ai
pus lege mie.
· de îngropare cântă lui Hristos
celui de voie pus în mormânt, Ilatra cea din unghiu se a-
şi cu dânşii cântă cetele cereşti. copere de cea tăiată şi pre Dum-
A tot sfârşitul am văzut sfârşit, desfătată este nezeu, ca pre un om muritor, îl
porunca ta foarte. ascund şi toate se cutremură.
Stb pământ apui, mântuire, Cât sunt de dulci gâtlejului meu cuvintele tale,
soare al dreptăţii, deci şi luna, mai mult decât mierea gurii mele .
. a ta Maică ce te-a născut, a Vezi pre ucenic, ce iubiai şi
apus din lipsa de vederea ta. pre mine, a ta Maică şi cum nu
Cât am iubit legea ta, Doamne, toată ziua răspunzi, o prea dulcele meu
gândirea mea este.
fiu,-a strigat, :curata tânguin-
hdul s' a 'ngrozit, dătătorule du-se.
· de vieaţă Doamne, dacă s' a vă
zut prădat de averea lui şi 'nviaţi Din poruncile tale am cunoscut, pentru a-
ceasta am urît toată calea nedreptăţii.
pre morţii cei din veac legaţi.
Mai mult decât pre vrăjmaşii mei m'ai înte-
'IU, ca celce eşti dătător de
lepţit cu porunca ta, că în veac a mea este. vieaţă, Cuvinte, n' ai ucis pre
&>are luminos după noapte ceice te-au răstignit acum, ci
răsare, cuvinte, iar tu după 'mpreună şi pre ai lor mort i
moarte înviind luminezi, mai 1nv1ez1.
A • •
curat precum David a proorocit. Făclie picioarelor mele este legea ta şi lumină
cărărilor mele.
Mai mult decât toţi ceice mă învaţă am în-
ţeles, că mărturiile tale gândirea mea este.
N.ci chip ai avut, nici frum-
Primindu-te în sân, Zidito- seţe în patimă, Cuvinte, dar
rule, pământul s' a clătit de frică, după 'nviere ne-ai strălucit pre
Mântuitorule, şi pre cei morţi toţi şi dumnezeeşte ne-ai în-
tremurând i-a deşteptat. frumseţat.
Mai mult decât cei bătrâni am priceput, că Juratu-m'am şi am pus ca să păzesc judecă~
poruncile tale am căutat. ţile dreptăţii tale.
Iosif acum şi Nicodim cu mi- hcunzându-te în pământ
ruri, Hristoase, dupre cuviinţă ne 'nserate luceafăr şi pre tine
ca pre un mort te ung, zicând: neputând răbda, soarele s'a în-
· O, pământe, înfricoşază-te ! tunecat întru amiazăzi.
660 SLUJBA
Smeritu-m'am până în sfârşit, Doamne, viază

Indărădnic ne am jidovesc, ~
'mă dupre cuvântul tău.
ce ai 1u a t arvuna, cunoscut-ai
Luna, soarele, dimpreună se ridicarea bisericii, pre Hristos ~
~ 'ntunecă, Doamne, robi cunos-
dar pentruce I'ai osândit?
cători la toţi arătându-se şi cu
Ajutorul me"!1 şi sprijinitorul !11-el!- e~ti tu, întru .
haine negre îmbrăcându-se. cuvmtele tale am nadăJdmt.
Cele de bună voie ale gurii mele bine le voeşte Cu batjocură se îmbracă cel- ~
Doamne, şi judecăţile tale mă învaţă.
ce 'mpodobeşte cerul, stelele,
De ai şi murit, ci sutaşul Dum- luceferii, soarele şi pământul,
nezeu te strigă, dar eu cum voiu tot l-a înfrumuseţat.
îndrăsni a te pipăi ?-mă 'ngro-
Depărtaţi-vă dela mine ceice viclenţi şi voiu
zesc ~i tremur, a zis Iosif. cerea poruncile Dumnezeului meu.
Sufletul îneu în mâinile tale este pururea şi
1
legea ta n'am uitat. Ca un p e 1i ca n, din rănită

coasta ta, cuvinte, pre ai tăi fii
A dormind Adam şi din coasta ce au murit, înviezi acum, pică
lui şi-a scos lui-şi moarte; iar tu, turi de vieată preste ei picând.
Dumnezeul meu, adormind a-
Apără-mă dupre cuvântul tău şi mă viază şi
cum, vieaţă lumii izvorăşti din nu mă ruşina pre mine de la aşteptarea ta.
coasta ta. &re când Navi a oprit soa- ~
Pus'au păcătoşii cursă mie şi dela poruncile
tale n'am rătăcit.
rele pre cer din cale, iară tu,
Hristosul meu, ascunzându-te,
A dormind acum, ai sculat pre ai surpat pre domnul beznei
cei legaţi, Hristoase, şi 'nviind iadului.
din morţi, Cuvinte, ai luminat
Ajută-mi şi mă voiu mântui şi voiu cugeta
pre toţi a d o r m i t i i din veac, întru îndreptările tale.
Bunule. Nici cum n'ai rămas depărtat
,
Moştenit-am mărturiile tale în veac, că bucurie
inimii mele sunt.
de sân părintesc, Doamne şi
după ce ai voit a te face om şi
De ai şi murit, dar dai vin de în iad, Hristosul meu te-ai po-
· mântuire lumii, celace eşti viţă gorît.
vie şi veşnică, slăvesc patima şi
Defăimat-ai pre toţi ceice se depărtează de
răstignirea ta. la îndreptările tale, că nedrept este gândul lor.
Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările cruce-ai suferit, celce spân-
tale în veac pentru răsplătire.
zuri pământul pre ape şi fără
C um cei gânditori, cele 'n- suflare acum te-ai culcat pre .
tâiu cete fără ·de trupuri, gol, el, ci nu poate a -răbda şi tre-
bătut, mort, sânger a t, laudă .„
r
mura.
ţi-aduc şi 'ndrăsneala jidovilor Călcători de lege am socotit pre toţi P.ăc~
sufer? toşii pământului, pentru aceasta am rnb1t
mărturiile tale.
Pre călcătorii de lege am urît şi legea ta
am, iubit. Vai, o Fiul meu, zicea Prea-
curata cu jale, că pre care te a o vedea, se ruga zicând : să

ţineam lumii împărat, acum nu zăboveşti, vieaţă, între morţi.
osândit te văd şi răstignit 1 Vremea este a face Domnului, stricat-a legea ta. •
Pătrunde cu frica ta cărnurile mele, că
tale m'am temut.
judecăţile
de I adul cel cumplit, spăimân
tatu-s' a de tine, Doamne, celce
I nşuş Gavriil mi-a vestit, vi- eşti soare al dreptăţii nemuritor ·
ind din cer la mine, că va fi şi îndată a dat pre cei legaţi
împărăţia Fiului meu împărăţie din el.
veşnică, - deapururea.
Pentru aceasta am iubit poruncile tale, mai
Făcut-am judecată şi dreptate, nu mă da pre mult de cât aurul şi topazia.
mine celorce'mi fac strâmbătate.
Vede-se acum, mare şi înfri-
Ş i-a lui Simeon s'a plinit acum coşată taină, celce dă la toţi
. proorocia, că prin inima mea vieaţă, cum moare vrând? ca pre
sabie a trecut, o Emanuile, şi o morţii cei din iad să-i facă vii.
a pătruns. Pentru aceasta spre toate porunci!e tale ~·am
Primeşte pre robul tă.u întru bunătate, ca să îndreptat, toată calea nedreapta am ur1t.
nu mă clevetească cei mândri.
Coasta ţi-au împuns şi ţi-au
I ncai de cei morţi, ce i-a în- pironit mâinile, Doamne, şi cu
viat stăpânul, Domnul, ruşina rana cea din coastă ai vindecat
ţi-vă o jidovi necredincioşi şi
ne' nfrânarea mâinilor strămo
cunoaşteţi pre c e 1c e aţi ucis
şilor.
acum. Minunate sunt mărturiile tale, pentru aceasta
Ochii mei s'au stins întru mântuirea ta şi întru le-au cercat pre ele sufletul meu.
cuvântul dreptăţii tale. p lâns-au oarecând cei de
Soarele văzând apuind a ta casă pre fiul Rahilei, iar acum .
lumină, Doamne, s'a 'ngrozit şi pre al iFecioarei fiu îl jelesc
· întunecându-şi lumina sa, s'a ceata ucenicilor cu maica lui.
ascuns nesuferindu-te În mor- Arătarea cuvintelor tale luminează şi inţelep- .
mânt. ţeşte pre prunci.
Fă cu robul tău după mila ta şi întru îndreptă- P almă i-s' a dat lui Hristos şi
rile tale mă învaţă. loviri preste faţă, celuice-a zi-
cu amar a plâns Precurată dit tot omul cu mâna lui şi-ale
· maica ta, Cuvinte, dacă te-a vă- fiarei fălci de tot le-a sfărâmat.
. zut pre tine pus În mormânt, Gura mea am deschis şi am tras Duh, că de .
pre cel fără început şi Dum- poruncile taie am ctorit.
nezeu. ·roţi cei credincioşi îţi cin-
Robu1 tău sunt eu, înţelepţeşte-mă şi voiu stim cu laude, Hristoase, ră- ~··1
cunoaşte mărturiile tale. stignirea şi 'ngroparea şi patimal!'li~·
Omorîrea ta, Preacur~tă că n~-_?i m~ntuit de moarte
Maica ta, Hristoase, neputand veşnica. , . ~
. t ~-. ~~~~~IDWi!~fd'Jl#~!iJ&fE~~~
662 SLUJBA
Slavă„. Şi iar troparul cel dintâiu de la a doua stare,

apoi Ectenia cea mică şi Ecfonisul stării a
pără de 'nceput, celce eşti doua:
Părinte, Fiu şi Duh Sfânt, întă C ă sfânt eşti Dumnezeul nos-
reşte stăpânirea împăraţilor şi tru, celce te odihneşti pre sca-
le dă izbândă asupra celor
..... unul slavei cel de heruvimi şi
rai. ţie slavă înălţăm, împreună şi
Şi acum„. Părintelui tău celui fără de în-
(i C eeace-ai născut pre vieaf a ceput şi prea sfântului şi bunu-
toate, Hristos Domnul, înce- lui şi de vieaţă făcătorului Du-
tează Preacurată smintelile şi hului tău, acum şi pururea şi
unire 'n pace dă Bisericii. în vecii vecilor. Amin.
A TREIA STARE
Şi iarăş clădind, ce mai mare începe a cânta, pre glasul al 3-lea.
U eamurile toate 'ngro- laudă 'ncuviinţate Iosife

P rea 'n-
Jlll pării ţi-aduc, Hristoase al groapă pre celce dă vieaţă.
meu. Drept eşti, Doamne, şi drepte sunt judecă ţil •
tale.
Caută spre mine şi mă milueşte, după judecata
celorce iubesc numele tău. Cei hrăniţi cu mana, sfat vi-
A rimatianul jalnic te pogoară clean ridică, spre tine ce le-ai
şi în mormânt te 'ngroapă. dat-o.
Paşii mei îndreptează-i după cuvântul tău şi Poruncit-ai dreptate a· fi mărturiile tale şi
să nu mă stăpânească toată fărădelegea. adevărul foarte.
C ele 'nţelepţite mir ţie, Hris- C ei hrăniţi cu mană, fiere şi

toase, aduc cu sârguinţă. cu smirnă, ţi-aduc să te-adape.
Fereşte-mă de clevetirea oamenilor şi voiu Topitu-m'a râvnirea ta, că au uitat cuvintele
păzi poruncile tale. tale vrăşmaşii mei.
O , făptură vino 1psalmi de în- O , ce nebuniel pre Hristos
gropare lui Hristos să-i aducem. omoară jidovii cei zavistnici.
Faţa ta arat-o preste robul tău. şi mă învaţă Cu foo ltlmurit este cuvântul tău foa11e şi
îndreptările tale. robul tău l-a iubit pre el
P re cel viu ce doarme, toţi cu Ca celce turbează, a vândut .
mir să-l ungem, cu mironosiţele. Iuda pre Ziditorul lumii.
Izvoare de apă au izvorât ochii mei, pentrucă Mai tânăr sunt eu şi defăimat, îndreptările
n'am păzit legea ta. tale nu le-am uitat.
SFINTELOR PATIM;:;;;.,I===========66~3=
inde slobozirea, rob se dă

\ „ omori, Cuvinte, Dumnezeu tare ~
pre sine-şi Iuda cel pierzător. fiind.
Dreptatea ta, dreptate în veac şi legea ta este Aproape eşti tu, Doamne, şi toate :căile tale
adevărul. sunt adevărul.
B ine-a zis Psalmistul: groapă S capă amăgitul, înşală-se vi-
adâncă este gâtlejul jidovilor. cleanul, prins de-a ta 'nţelep
Necazuri şi nevoi m'au aflat, poruncile tale ciune.
sunt gândirea mea.
Din început am cunoscut dintru mărturiile
Strâmbe căi şi rele la spur- tale, că în veac le-ai întemeiat pre ele.
caţii jidovi purure-au fost şi C ade' nstricăciune şi 'n iad
curse. se pogoară, luda vânzătorul.
Drepte sunt mărturiile tale, înţelepţeşte-mă Vezi smerenia mea şi mă scoate, că legea
şi voiu fi viu. ta n'am uitat.
I osif, Nicodim pre Domnul S pini, ciulini şi curse s u n t
îngroapă, că toată cuviinţa. căile ludei, celui nebun şi vi-
Strigat-am cu toată inima mea auzi-mă Doamne, clean.
îndreptările tale voiu căuta.
Judecă judecata mea şi mă scapă, pentru
Slavă ţie, Doamne, celce dai cuvântul tău mă viază.
vieaţă şi iadul l-ai omorît. Pier răstignitorii,
cu toţii îm-
Strigat-am ţie, mântueşte-mă şi voiu păzi măr- preună ce te hulesc pre tine.
~ turiile tale.
Departe este dela păcătoşi mântuirea, că '
M aica şi Fecioara, când te-a îndreptările tale nu le-au căutat.
văzut jos mort, se tânguia cu T oţi pier împreună, în fundul
jale. stricării, bărbaţii sângiurilor.
Apucat-am înainte fără de vreme şi am strigat, Indurările tale multe sunt, Doamne, după ju-
intru cuvintele tale am nădăjduit. decata ta mă viază.
P rimăvară dulce l Fiul meu U nule născute Fiule din Ta-
prea du 1ce, frumuseţea unde tăl, cum rabzi de voie patimi?
ţi-a apus? Mulţi sunt ceice mă gonesc şi mă necăjesc,
Intâmpinat-au ochii mei către dimineaţă, ca dela mărturiile tale nu m'am abătut.
• să cuget la cuvintele tale. Maica mieluşeaua, ·mielul ei
P lângere prea mare a pornit pre cruce văzându-l s' a văetat.
Curata, dac' ai murit, Cuvinte. Văzut-am pre cei neînţelegători şî mă topiam,
că cuvintele tale nu le-au păzit.
· Glasul meu auzi-I, Doamne, după mîla ta,
după judecata ta mă viază. dă vieaţă,
Trup ce Iosif în-
groapă, 'mpreună cu Nicodim.
M ir şi cu miresme, cele 'nţe
Vezi că poruncile tale am iubit, Doamne,
lepţite ţi-au adus, să te ungă. după mila ta mă viază. fg
Apropiatu-s'au ceice mă goniau îărădelege şi G las a dat Fecioara şi a văr- '„
de Ia legea ta, s'au depărtat. sat 1a c r im i, inima pătrun-
I C u moarte a pre moarte o
~m~~--~~~',j
zându-şi.
664 SLUJBA
Incepătura cuvintelor tale este adevărul şi Să se apropie rugacmnea mea înaintea ta,
în veac toate judecăţile dreptăţii tale. Doamne, după cuvântul tău mă înţelepţeşte.
O a mea lumină 1 Fiul meu cele cereşti cete s' au 'ngrozit
cel d u 1c e, cum zaci acum în de frică, văz â n d u - te mort,
groapă? Doamne.
Boierii m'au gonit în zadar şi de cuvintele Să rugăciunea mea înaintea ta, Doamne,
intre
tale s'a înfricoşat inima mea. după cuvântul tău mă mântueşte.
pre Adam şi Eva, ca să-i scap, Celorce cu frică te slăvesc

. o Maică, voi n d rabd, ci nu pre tine, iartă-le ori ce-au greşit.
plânge. Răspunde-vor buzele mele laudă, când mă
vei învăţa îndreptările tale.
Bucura-mă-voiu eu de cuvintele tale ca celce
află dobânzi multe. O înfricoşa tăl streină ve-
Fiul meu, slăvescu-ti a ta în- dere 1 cum cu pământ te-aco-
durare, că voind rabzi acestea. peri?
Nedreptatea am urît şi m'am scârbit, iar Spune-va limba mea cuvintele tale, că toate ~
legea ta am iubit. poruncile tale sunt dreptate.
Cu oţet şi fiere te-au adăpat, Oare când Iosif ţi-a slujit în ~
· Doamne, ca să strici gustul Evei. fugă, iar altul te îngroapă.
Fie mâna ta să mă mântuească, că poruncile
De şeapte ori in zi te-am lăudat, pentru
judecăţile dreptăţii tale.
tale am voit.
T e-ai suit pre cruce, ce 1ce Plânge se jeleşte Preacurata

prin lumină pre jidovi Marea-ai Maică, de-a ta moarte, Cuvinte.
trecut. Dorit-am de mântuirea ta, Doamne, şi legea
ta gândirea mea este. ·
Pace este multăcelorce iubesc legea ta şi nu Frică
ia pre îngeri -de a ta ·
este lor sminteală.
De mir purtătoare, viind la-ta îngropare, a toate Făcătoru 1.
Viu va fi sufletul meu şi te va lăuda şi ju-
groapă, ti-au adus mir cu la- decăţile tale vor ajuta mie.
crimi. Cu mir şi mirezne ţi-au stro-
· Aşteptat-am mântuirea ta, Doamne, şi porun~ pit mormântul, cele înţelepţite.
cile tale am iubit. HiHăcit-am ca o oaie pierdută, caută pre robul
tău, că poruncile tale n'am uitat.
Scoală-te' ndurate şi pre noi
ridică din întunerec şi iad. Pace Adunării, nouă mân-
tuire, prin înviere-ţi dă-ne.
Păzit-a sunetul mea mărturiile tale şi le-a
iubit foarte. Slavă.„
Scoală,
Milostive, zis-a văr O treime sfântă, Tată, Fiu şi
, sând lacrimi Maica ta ce te-a Duhul, pre toţi ne milueşte.
născut. Şi acum„.
Robilor tăi, Maică, dă-le ca
să vadă învierea Fiului tău.
Şi îndată cântăm bine-cuvântările învierii
compunerea lui Petru Lampadarie.
Glasul al 5-lea.
Treimi într' o fiinţă cu serafimii

~ Bine eşti cuvântat, Doamne, învaţă-mă pre mine strigând: sfânt, sfânt, sfânt eşti
îndreptările tale. Doamne.
Şi acum.,. a Născătoarei de Dumnezeu.
oborul îngeresc s'a mirat
văzându-te între cei P re dătătorul de vieaţă năs
morţi socotit fiind şi pu- cându-l, Fecioară, de păcat pre
terea morţii, Mântuito- Adam I'ai mântuit şi bucuria
rule, s t r i c â n d şi îm- Evei în locul întristării ai dăruit;
preună cu tine pre Adam scu- şi pre cei căzuţi din vieaţă i-au
lând şi din iad pre toţi slobo- îndreptat la aceiaş, celce s'a
zindu-i. întrupat din tine, Dumnezeu
Bine eşti cuvântat, Doamne.„ şi om.
Aliluia de trei ori, Ectenia cea mică şi acest
Pentru ce miruri prin milos- Ecfonis:
tivire cu lacrămi o uceniţe a-
Că tu eşti împăratul păcii,
mestecaţi? lngerul celce a stră
lucit în mormânt, a zis mirono- Hristoase Dumnezeul nostru şi ~
ţie slavă înălţăm, împreună şi
siţelor: vedeţi voi groapa şi în-
Părintelui tău celui fără de în-
ţelegeţi, că Mântuitorul a înviat
din mormânt. ceput şi prea sfântului şi bunu-
lui şi de vieaţă făcătorului tău
Bine eşti cuvântat, Doamne ...
Duh, acum şi pururea şi în vecii
Foarte de dimineaţă mirono- vecilor.
siţele au alergat la groapa ta
Apoi cântăm Sedealna zilei, glasul 1.
tânguindu-se ; ci înaintea lor a Podobia : Mormântul tău ...
stătut îngerul şi a zis: vremea
tânguirii a încetat, nu mai plân- Cu giulgiu curat şi cu mires-
geţi; ci învierea apostolilor me dumnezeeşti a uns preacu-
spuneţi. rat trupul tău, Iosif cerându-l
la Pilat şi I'a pus în mormânt
Bine eşti cuvântat, Doamne„.
nou. Pentru aceasta mânecând
Mironosiţele femei,
cu miruri mironosiţele femei au strigat:
viind la groapa ta, Mântuitorule, arată nouă precum ai zis mai
au plâns; iar îngerul către dân- înainte, Hristoase, învierea ta.
sele a grăit zicând: pentruce cu
. cei morţi pre cel viu socotiţi? Slavă.„ Şi acum.„ altă Sedealnă, glas şi
podobie aceleaşi.
Căci ca un Dumnezeu a înviat
din mormânt. S păimântatu-s' au cetele în-
gerilor, văzând pre celace şea-
siavă a Treimii. ,de în sânurile Tatălui, cum s'a
· Inchinămu-ne Tatălui şi Fiu- pus în mormânt ca un mort, cel
-::.i lui şi sfântului Duh, sfintei nemuritor; pe care-l încunjură
.~~miJ~~~t~~:
666 SLUJBA
ceteleîngereşti şi-l slăvesc îm- te-ai pogorît în cele de desub-

preună cu morţii cei din iad, tul pământului; că nu s'a ascuns
ca pre un Făcător şi Domn. de tine s t a t u 1 meu cel din
Apoi se face cetire din Evanghelia de la Adam şi îngropându-te m' ai ~
Mateiu. înnoit pre mine cel stricat, Iubi-
Iar a doua zi care este după Vinerii„.
torule de oameni.
Invierea lui Hristos, nu zicem:
Cântarea 3-a, lrmos :
Ci îndată Psalm 50 şi cântăm:
CANONUL. li). re tine, Celace ai spânzurat
Irmosul de două ori, iară troparele pre 12 şi
iarăş Irmosul în amândouă stranele împreună.
Jr pre ape tot pământul fără
„ţinere, văzându-te făptura
Acest Canon de la Cântarea întâia până la a „spânzurat în locul căpăţinei, cu
6-a este facerea lui Marco mohanul, Episcopul
Idruntului. „multă spaimă s' a cuprins, stri-
Irmosele sunt facerea unei femei ce o chema
Casia. Iară de la a 6-a cântare până la sfârşit
„gând: nu este sfânt, fără nu-
facerea lui Chir Cosma. „mai tu, Doamne.
Afară de irmoase, celelalte tropare în greceşte,
are acest acrostih : x.cd t~µepov os l':aoorxtov µsJ..7tro I nchipuirile îngropării ta 1e
µsrrx, adică: „Şi astăzi laud Sâmbăta cea mare". le-ai arătat, înmulţind vedeniile;
Cântarea 1, glasul al 6-lea Irmos : iar acum cele ascunse ale tale,
n re celce a acoperit cu valul văzute le-ai făcut cu dumne- ~
zeească bărbăţie şi celor din iad,
Jr mării oarecând pre gona-
„ciul tiran, sub pământ l-au as- Stăpâne, cari strigă : nu este
„cuns feciorii celor mântuiţi. sfânt, fără numai tu, Doamne. ~
„lară noi, ca fecioarele, să cân- I I ntinsu-ţi-ai palmele şi ai îm-
„tăm Domnului; că cu slavă s'a preunat cele depărtate de de- ~
„preaslăvit": mult; iară cu înfăşurarea giul-
D oamne, Dumnezeul meu, giului, Mântuitorule şi cu mor-
cântare de petrecere şi· laudă mântul ai deslegat pre cei legaţi,
de îngropare voiu cânta ţie, cari strigau: nu este sfânt, fără
=-celuice mi-ai deschis intrările numai tu, Doamne.
vieţii cu îngroparea ta şi moar- I n mormânt şi sub peceţi te-ai
. tea şi iadul cu m o a r t e a ai cuprins, Nemuritorule, de bună
omorît. voie; că puterea ta ţi-ai arătat
S us pre scaun şi jos în mor- prin fapte cu dumnezeeasca lu-
mânt, cunoscându-te cele mai crare, celorce cântă : nu este
presus de lume şi cele de sub sfânt, fără numai tu, Doamne,
pământ, Mântuitorul meu, s' au lubitorule de oameni.
cutremurat de moartea ta; că Sedealna, glasul 1-iu.
maipresus de gând te-ai văzut Insăş podobia.
mort, începătorule al vieţii. Mormântul tău, Mântuito-
C a să umpli toate de slava ta, rule, ostaşii străjuindu-l, morţi
s'au făcut de strălucirea îngeru- „pentru milostivirea ta, Isaia vă

lui ce s' a arătat, carele a vestit „zându-o, de noapte mânecând
femeilor învierea. Pre tine te „a strigat: învia-vor morţii şi cei
mărim, pierzătorul stricăciunii, ' „din mormânturi se vor scula
la tine cădem, celace ai înviat „şi toţi cei de pre pământ se .
din mormânt, - la unul Dum- „vor b ucura ".
nezeul nostru.
Î noeşti pre pământeni, Zidi-
Slavă.„ Şi acum.„ tot aceasta.
torule, făcându-te pământean;
Cântarea 4, Irmos.
şi giulgiul şi mormântul arată
merenia ta ce dumnezeească
S taina ceeace este întru tine, Cu-
.._,} pre cruce, mai înainte vă vinte; că sfetnicul cel cuvios,
„zându-o Ava cu m, spăimân însemnează, sfatul celuice te-a
„ tându-se a strigat: tu ai tăiat născut, carele m' a în oit întru „
„tăria celor puternici, Bunule, tine cu mare cuviinţă.
„unindu-te cu cei din iad, ca P rin moarte ai prefăcut omo- ·
„un Atotputernic". rîrea, prin îngropare stricăciu
A stăzi ai sfinţit ziua a şaptea, nea; că nestricăcios ai făcut
carea o ai binecuvântat întâiu trupul carele l-ai luat, cu dum- ~
cu încetarea lucrurilor; că toate nezeească cuviinţă făcându-l
le prefaci şi le înoeşti odihnin- nemuritor; că trupul tău, Stă
du-te, Mântuitorul meu şi iarăş pâne, n' a văzut stricăciune; nici
zidindu-ne. sufletul tău n'a rămas în iad,
B iruind tu cu puterea dum- carele este lucru strein.
nezeirii, sufletul tău dela trup Ieşind, Ziditorul meu, din
s' a despărţit; că a rupt amân- ceeace nu ştie de bărbat şi îm-
două legăturile: a morţii şi a pungându-te cu suliţa în coastă,
iadului, cu puterea ta, Cuvân- dintru aceea ai făcut înoire Evei,
tule. făcându-te Ad am, adormind
mai presus de fire cu somn fă
I adul, întâmpinându-te Cu- cător de vieaţă şi ridicând vieaţa
vinte, s' a amărît, văzându-te din somn şi din stricăciune, ca
om îndumnezeit rănit de bătăi un Atotputernic.
şi Atotputernic; şi de înfrico-
şatul tău chip a rămas fără
de glas. lf); rins a fost, dară nu s' a ţinut
Jr în pântecele chitului Iona;
„că al tău chip purtând, al celuice
· [ umina cea neînserată a dum- „ai pătimit şi îngropării te-ai dat,
-~ nezeeştii arătării tale, Hri- „ca dintr'o cămară din fiară a
„stoase, carea s' a făcut spre noi, „ieşit şi a strigat străjarilor: cei
668 SLUJBA
„ce păziţi cele deşarte şi minci- sâmbăta cea prea binecuvân-

„noase, mila voastră o aţi pă tată, întru
carea Hristos ador-
" •t".
„ras1 1 mind, va învia a treia zi.
omorîtu-te-ai, dar nu te-ai I
Icos:
· despărţit Cuvinte de trupul ca- ·~ C elce cuprinde toate s'a înăl
rele ai luat; că de s' a şi stricat ţat pre cruce şi se tângueşte
biserica ta în vremea patimii, ci toată zidirea, văzându-l spân-
şi aşa un ipostas era al dumne- zurând gol pre lemn; soarele
zeirii şi al trupului tău; că întru şi-a ascuns razele şi stelele şi-au .
amândouă unul eşti, Fiul şi Cu- tăinuit lumina şi pământul cu
. vântul lui Dumnezeu, Dumne- multă frică s'a clătit, marea a
zeu şi om. fugit şi pietrile s'au despicat şi
Greşeala lui Adam a fost uci-
mormânturi multe s' au deschis
şi trupurile sfinţilor bărbaţi s' au
gătoare de om, iară nu ucigă
toare de Dumnezeu. Că de a şi sculat; iadul jos a suspinat şi
pătimit fi.rea trupului tău celui
Jidovii s' au sfătuit să hulească
de ţărână, Dumnezeirea a rămas învierea lui Hristos. lară femeile
fără patimă; că stricăciunea cea
au strigat: aceasta este sâmbăta .
din tine, o ai prefăcut întru ne- cea prea binecuvântată, întru
stricăciune şi dintru înviere ai
care Hristos, adormind, va în-
arătat izvorul vieţii cei nestri- via a treia zi.
.., .
cac1oase.
SINACSAR
Impărăţit-a iadul preste nea-
ÎN SFÂNTA ŞI MAREA SÂMBĂTĂ
mul omenesc, dară n'a rămas în
veac; că tu, Puternice, puindu-te STIHURI
In zadar străjarilor străjuiţi mormântul,
în groapă, cu palma cea începă Că nu poate ţinea pre vieaţă pământul.
toare de vieaţă ai rupt încue-
torilor morţii; şi ai propoveduit, ~'ţ~~~\\
i,!.~}i", ~.~ n sfânta şi marea sâmbătă prăz-
celorce dormiau acolo din veac, i~""~ : ; ~ nuim îngroparea cea în dumne-
.. ~ -~ zeit trupească a Domnului Dum-
izbăvirea cea nemincinoasă, fă nezeului şi Mântuitorului nostru,
. cându. . te, Mântuitorule, întâiu Iisus Hristos şi pogorîrea la Iad, prin
' carea neamul nostru fiind chemat din
sculat din morţi. stricăciune, a trecut la veşnica vieaţă.
Conda<j. glasul al 6·lf~· Dacă sfintele patruzeci de zile în-
c elace ai 1ncuiat aaancul, s'a rec pre toate celelalte zile, de cât acestea
este mai mare această sfântă şi mare săptă
· văzut mort şi cu smirnă şi cu
1
mână; şi de cât săptămâna aceasta, mai mare
giulgiu înfăşurându-se, în mor- este sfânta şi marea sâmbătă. Şi se zice săp

tămâna mare, nu că sunt zilele ei mai mari,
mânt s' a pus ca un mort, cel fără sau ceasurile, ci pentrucă minuni mari şi mai
presus de fire şi lucruri mai înalte ale Mântui-
· de moarte şi femeile au venit torului nostru s'au făcut într'însa şi mai ales
~ să-l ungă cu mir, plângând cu astăzi. Că precum întru facerea lumii cea din-
tâiu, după ce a făcut Dumnezeu tot lucrul şi
amar şi strigând: aceasta este pre om, în ziua a şaptea s'a odihnit de toate
lucrurile sale şi o a sfinţit numind-o sâmbătă, mântuirea noastră a celorce cân-

care înseamnă odihnă ; aşa şi la facerea lumii
înţelegătoare, după ce a făcut ,toate cu cu- tăm: Mântuitorule, Dumnezeule
viinţă şi după ce a renăscut pre omul cel
~ stricat în ziua a şasea şi l'a înoit cu cru- bine eşti cuvântat.
~ cea şi cu moartea sa cea aducătoare de
vieaţă, iarăş întru această zi a şaptea s'a Dupre obiceiul morţilor pu-
odihnit şi a dormit cu somn de viaţă fi- nerea în mormânt a primit vie-
resc şi mântuitor. S'a pogorît însă cuvântul
lui Dumnezeu cu trupul în mormânt, iară cu ata tuturor şi l-a arătat pre el
sufletul său cel nestricat şi dumnezeesc s'a
pogorît în iad. Şi nu s'a oprit sufletul Dom- izvor învierii, spre mântuirea
nului în iad, ca sufletele altor sfinţi ; pentrucă noastră a celorce cântăm: Mân-
· nimic din blestemul strămoşilor, nu era asupra
sa. Incă şi cu Dumnezeirea s'a sălăşluit în tuitorule, Dumnezeule bine eşti
groapă Domnul nostru Iisus Hristos, fiind tot
unită cu trupul. Fost-a şi cu tâlharul în raiu
cuvântat.
şi în iad, precum s'a zis, cu sufletul său cel
îndumnezeit; şi mai presus de fire a şezut Una era dumnezeirea lui Hri-
împreună cu Tatăl şi cu Duhul ca un Dumne- stos în iad şi în mormânt şi în ~
zeu necuprins. Şi pretutindenea a fost, nimica
. pătimind dumnezeirea, nici în groapă, nici pre Edem nedespărţită, împreună
cruce. Şi deslegarea, adică despărţire a su-
fletului de trup a răbdat trupul Domnului;
cu Tatăl şi cu Duhul, spre mân-
iară stricăciune, sau putrejune nici cum n'a tuirea noastră a celorce cântăm:
răbdat. Astfel pre ceice i-a strîns în pântecele
său din veci făcându-i mâncare, iadul i-a li-
Mântuitorule, Dumnezeule.bine
berat înghiţind fără dreptate pre piatra Hris- eşti cuvântat. "
tos cea tare şi din capul unghiului. Cu pogo- ..
~ rîrea ta cea negrăită, Hristoase Dumnezeul Cântarea 8-a, Irmos:
nostru, milueşte-ne pre noi, acum şi pururea
S
şi în vecii vecilor. Amin. păimântează-te, înfricoşân
Cântarea 7, Irmos: du-te cerule, şi să se clătească
U egrăită
minune 1 celace a „temeliile pământului. Că iată,
JL1l izbăvit în cuptor pre cu- „se socoteşte între cei mor ţi,
„vioşii tineri din văpaie, în mor- „celace locueşte întru înălţime,
„mânt se pune mort fără suflare, „şi în mormânt mic ca un strein
„spre mântuirea noastră a celor „se primeşte. Pre carele tineri
„ce cântăm: Mântuitorule, Dum- „bine-I cuvîntaţi, preoţi lăuda
„nezeule bine eşti cuvântat. „ţi-1, popoare preaînălţaţi-I în-
„tru toţi vecii".
R ănitu-s' a iadul, primind în
inima sa pre celce s' a rănit în S tricatu-s' a locaşul cel prea-
coastă cu suliţa şi a suspinat curat, dar împreună a ridic a t
· topindu-se de focul cel dumne- cortul cel căzut, că al doilea
zeesc, spre mântuirea noastră Adam, celce locueşte întru înăl
a celorce cântăm: Mântuitorule, ţime s' a pogorît la Adam cel
Dumnezeule bine eşti cuvântat. dintâiu, până la cămările iadu-
lui. Pre carele tineri bine-I cu-
. Bo~at .este mor__m~ntul că pri- vântaţi, preoţi lăudaţi-l, popoare ~-:
· mtnd 1n s11!-e ~re F~catorul ca pre prea înălţaţi-l întru toţi vecii. ~
un adormit, s a aratat dumneze- ~
:~~~~
670 SLUJBA
~ cilor, iar Iosif cel din Arimatea eu, dar se înfricoşează portarii
s'a arătat inimos, că văzând iadului văzându-mă, Ma) că,
· mort şi gol pre Dumnezeul cel îmbrăcat cu haina sângerată a
. preste toate, l-a cerut şi l-a în- izbândirii; că ucigând, ca un
gropat, strigând: tineri bine-I Dumnezeu, pre v r ă j:m:a şi cu
cuvântaţi, preoţi lăudaţi-l, po- crucea, iarăşi voiu învia şi te
poare prea înălţaţi-l întru toţi voiu slăvi.
vecii. Si se bucure făptura, să se
O, minune nouăl O, bunătatel veselească toţi pământenii, că
· O, nespusă răbdare 1Că de bună vrăjmaşul,- iadul, s' a prădat;
voie se pecetlueşte sub pământ, femeile cu miruri să iasă întru
celce locueşte întru înălţime şi întâmpinare, că izbăvesc pre
se huleşte Dumnezeu ca un în- Adam şi pre Eva cu tot neamul,
şelător. Pre carele tineri bine-1 a tr~ia zi voiu învia.
cuvîntaţi, preoţi lăudaţi-l, po- Luminânda nu cântăm, ci numai :
poare prea înălţaţi-l întru toţi Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru„.
de trei ori
La Peasna 9. LA LĂUDĂRI
Ceeace eşti mai cinstită... nu cântăm. Punem patru Stihiri şi cântăm pe glasul al
Cântarea 9, Irmos: 2-lea, singur glasul.
Di te tângui pentru mine Astăzi

cuprinde mormântul
JLIMaică, văzându-mă în groa- pre celce cuprinde făptura cu
„pă pre mine, fiul tău, pre ca- palma; acopere piatra pre celce
~ „rele m'ai zămislit în pântece acopere cerurile cu bunătatea;
„fără sămânţă; că mă voiu scula doarme vieata şi iadul se cutre-
~ „şi mă voiu preaslăvi şi voiu mură şi Adam din legături se
„înălţa întru slavă ca un Dum- desleagă. Slavă rânduelii tale,
„nezeu, pre ceice cu credinţă şi prin carea săvârşind toate, ne-ai
· „cu dragote, pre tine neîncetat dăruit nouă odîhnă veşnică, prin
"
„t e sl avesc ". sfânta învierea ta cea din morţi.
Ce este această vedere ce se
htru streină naşterea ta scă vede ? Ce este această Sâmbă
pând de dureri, mai presus de tă? lmpăratul veacurilor săvâr
!l. fire, m' am fericit, Fiul meu cel şind rândueala cea prin patimă,
fără de î n c e p u t; iar acum,
se odihneşte în mormânt, dân-
~:: Dumnezeul m e u văzându-te
du-ne nouă· odihnă. Acestuia să
mort fără suflare, mă sfărâm strigăm: scoală-te, Dumnezeu-
~ ~ cumplit cu sabia întristării. Ci
le, judecă pământul, că tu împă
te scoală, ca să mă slăvesc. răţeşti în veci, celce ai nemăsu
!Vti acopere 'pământul voind rată mare milă.
~Mt?&lmi?ll~~™~~~~~~~\f~ .
preoţeşti şi alţi preoţi şi cel mai mare şi luând

Veniţi să vedem vieaţa noas- Epitaful şi Evanghelia, ies cântând cântăreţii
tră zăcând în mormânt, ca să în- Aghiosul, încunjurând biserica şi intrând în
altar zice preotul sau diaconul : -
vieze pre ce1ce zac 1n morman-
• • A A.
Să luăm aminte ! Pace tuturor. Inţelepciune !

turii. Veniţi astăzi, ca văzând a-
Şi noi cântăm troparul, odată :
. dormit pre cel din luda, să-i
Iosif cel cu bun chip ...
strigăm ca proorocul, zicând:
Caută-l Sâmbătă la Utrenie.
· culcându-te ai adormit ca un
Apoi, îndată troparul Proorociei glasul al 2-lea.
· leu, cine te va deştepta pre tine,
lmpărate? Ci te scoală ca un ~Iace ţii marginile lumii ai
însuţi puternic, celce te-ai dat ' primit a te cuprinde în mormânt
· pentru noi de bună voie, Doam- mic, Hristoase, ca să mântueşti
. ne, slavă ţie. firea omenească de căderea cea
Glasul al 6-lea: din iad; şi făcându-ne nemuri-
Cerşit-a Iosif trupul lui Iisus
tori, să ne înviezi pre noi, ca un
· şi 1-a pus pre el în mormânt nou
Dumnezeu fără de moar-te.
al său; că era să iese el din Slavă... Şi acum ... tot acesta.
groapă, ca dintr' o cămară. Celce Apoi Prochimen, glasul al 4-lea.

ai sfărâmat puterea morţii şi ai Scoală-te, Doamne, ajută nouă şi ne mântueşte
· deschis oamenilor uşile raiului, pre noi pentru numele tău.

slavă ţie. Stih:
Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit şi
Slavă.„ glasul al 6-lea:
părinţii noştri ne-au spus nouă.
.2iua de astăzi mai înainte o a Din proorocia lui Iezechm cetire.
' închipuit cu taină marele Moisi, Cap. 87, vers 1 :
zicând: şi a binecuvântat Dum- "~
~.,0
nezeu ziua a şaptea, că aceasta "'~ost-a preste mine mâna Domnu-

; lui şi m'a scos Duhul Domnului
· este Sâmbăta cea binecuvântată; · şi m'a pus în mijlocul unui câmp
şi acela era plin de oase de oa-
aceasta este ziua odihnii, întru , meni. Şi m'a purtat pre mine îm-
carea s' a odihnit de toate lucru- prejurul lor ; şi iată, erau multe foarte
.;~'. pre faţa câmpului şi iată, uscate foarte.
rile sale, unul născut, fiul lui ·'f{ Şi a zis către mine: fiul omului oare
Dumnez~u, prin rânduiala mor- învia-vor oasele acestea? Şi am zis, Doamne!
Doamne ! Tu ştii acestea. Şi a zis către mine:
ţii dupre trup odihnindu-se. Şi fiul omului ! Prooroceşte spre oasele acestea
şi să le zici lor: oase uscate, ascultaţi cuvân-
la ceeace era iarăş întorcându- ' tul Domnului. Acestea zice Domnul Dumne-
se prin înviere, ne-a dăruit nouă zeu oaselor acestora : iată eu voiu aduce întru
voi duh de vieaţă. Şi voiu da preste voi vine
vieaţa veşnică, ca un bun şi iu- şi voiu pune preste voi carne şi voiu întinde
bitor de oameni. preste voi piele şi voiu da întru voi duhul meu
şi veţi învia şi veţi cunoşate că eu sunt Dom-
Şi acum ... glasul al 2-lea. nul. Şi am proorocit precum mi-a poruncit
mie Domnul şi s'a făcut glas când atn prooro-
Prea binecuvântată eşti Născătoare de cit şi iată, cutremur s'a făcut şi s'a apro-
Dumnezeu. piat oasele, fiecare os la încheetura sa. Şi
am văzut şi iată, creşteau preste dânsele vine
ŞI DOXOLOGIA MARE. şi carne, şi se tindea piele preste dânsele dea·
Iară preotul se îmbracă în toate veşmintele supra şi duh nu era într'însele. Şi a zis către
672 SLUJBA
mine : prooroceşte pentru duhul, prooroceşte nu în aluatul cel vechiu, nici în

fiul omului! Şi zi duhului: acestea zice Dom-
nul Dumnezeu din patru vânturi, vino du- aluatul răutăţii şi al vicleşugului,
hule şi suflă preste morţii aceştia şi să în-
vieze. Şi am proorocit precum mi-a poruncit ci întru azimile curăţiei şi ale
mie Domnul şi a intrat într'înşii duhul şi au adevărului. Hristos ne-a răs
înviat şi au stătut pre picioarele lor mulţime
multă foarte. Şi a grăit Domnul către mine, cumpărat pre noi din blestemul
zicând : fiul omului, oasele acestea toată casa legii, făcându-se pentru noi ble-
lui Israil este. Aceştia zic: uscatu-s'au oasele
noastre, pierit-au nădejdea noastră şi ne-am stemR; că scris este: blestemat
stins. Pentru aceea prooroceşte şi zi: acestea
zice Domnul, iată eu voiu deschide mormân- este tot cel spânzurat pre lemn.
turile voastre şi voi scoate pre voi din mor- Ca întru neamuri binecuvân-
mânturile voastre, poporul meu şi vă voiu duce
pre voi în pământul lui Israil. Şi veţi cunoaşte că tarea lui A vr a am să se facă
eu sunt Domnul, când voiu deschide eu mor- prin Hristos Iisus; ca făgădu
mânturile voastre, ca să vă scot pre voi din
mormânturile voastre, poporul meu. Şi voiu inţa Duhului să o luăm prin
da duhul meu întru voi şi veţi învia şi voiu
pune pre voi pre pământul vostru şi veţi cu- credinţă.
noaşte, că eu sunt Domnul, grăit-am şi voiu
face, zice Domnul. Aliluia, glasul al 5-len.
Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească
Prochimen glasul al 7-lea.
vrăjmaşii lui.
Scoală-te, Doamne Dumnezeul meu, înalţă-se
mâna ta; nu uita pre săracii tăi până în
Stih:
sfârşit. Precum se stinge fum ul, să se stingă ; cum se
topeşte ceara de faţa focului.
Stih:
Stih:
mea, spune-voiu toate minunile tale. Aşa să piară păcătoşii dela faţa lui Dumnezeu.
Apoi Apostolul: Evanghelia dela Mateiu.
Din cartea întâia cea către Corinteni, a sfân- Iar a doua zi care este după Vineri...
tului Apostol Pavel cetire;
Sl'ârşitul:
r Cap. 5. Vers 6:
raţilor, puţin aluat toată fră
·' -· mântătura dospeşte. Curătiti
Pecetluind piatra împreună cu custodia.
Apoi Ecteniile:
Să zicem toţi din tot sufletul...
dar aluatul cel vechiu, ca să fiţi Să plinim rugăciunile noastre cele de dimi-
frământătură nouă, precum-sun- neaţă Domnului...
teţi fără de aluat; că pa ş t il e Şi celelalte. Şi se face Apolis.

noastre Hristos pentru noi s'a Ceasul 1 se ceteşte în pridvor ; asemenea şi
al treilea, al şaselea şi al noulea se ceteşte
jertfit. Drept aceea să prăznuim, simplu în pridvor, cu fericirile la vremea lor.
ÎN SFÂNTA. ŞI MA.REA. SÂMBĂTĂ
SEARA
La al zecelea ceas din zi toacă de Vecernie şi se îmbracă Preotul în veşminte şi binecuvân-
tând, cetim Psalmul începător. După aceasta Ectenia mare. Apoi Doamne strigat-am„. pre glasul „
1 ; şi punem Stihirile pre 8. Şi cântăm Stihirile învierii ale Octoihului trei şi ale Stihoavnei
una. Stihirile învierii, glasul 1.
Alte trei StiWri ale Sâmbetei cei mari, repe-
ţind una, glasul al 8-lea; singur glasul.
găciunile no astre cele
Astăzi iadul strigă suspinând:
de seară primeşte-le,
sfinte Doamne şi ne dă mai bine mi-ar fi fost de n' aş fi
nouă iertare păcatelor;
primit pre celce s'a născut din
că tu însuţi eşti celce ai
Maria, că viind asupra mea,
arătat în lume învierea. mi-a surpat puterea; porţile cele
de aramă le-a sfărâmat. Sufle-
Jncunjuraţi, popoare, Sionul tele care le ţineam întru mine
şi-l cuprindeţi pre dânsul şi daţi mai dinainte, Dumnezeu fiind,
slavă într'însul, celuice a înviat le-a înviat. Slavă, D o a m n e,
din morţi. Că acela este Dum- crucii tale şi învierii tale.
nezeul nostru, carele ne-amân- De două. ori.
tuit pre noi de f ărădelegile A stăzi iadul strigă suspinând:
noastre. stricatu-s'a puterea mea; pri-
mit-am mort ca pre unul din
Veniţi, popoare, să cântăm
morţi, dară nu pot să-l ţin pre
şi să ne închinăm lui Hristos,
dânsul nici de cum; ci pierd îm-
slăvind î n v i e r e a lui
cea din preună cu dânsul şi pre aceştia,
morţi. Că acesta este Dumne- preste cari eram împărat. Eu
zeul nostru, carele de înşelă am avut morţi din veac, dar
ciunea vrăjmaşului a izbăvit acesta iată că pre toţi îi ridică.
lumea. Slavă, Do.am ne, crucii tale şi
C u patima ta, Hristoase, din învierii tale.
patimi ne-am slobozit şi cu în- Â stăzi iadul strigă suspinând:
vierea ta din stricăciune ne-am Sdrobitu-s' a stăpânirea mea, pă• ·
izbăvit, Doamne, slavă ţie„ storul s' a răstignit şi pre Adam
TRIODUL 43
674 SLUJBA
1-a înviat. De aceia preste cari tr'însa.lndrăznească dar, în- ~

~ eram împărat m' am lipsit şi pre drăznescă poporul lui Dumne-
cari i-am înghiţit, puternic fiind, zeu; că acesta va birui pre ~
pre toţi i-am vărsat. Deşertat-a vrăjmaşi, ca un atotputernic.
mormânturile celce s'a răstig IEŞIRE cu Evanghelia. Lumină lină„.
nit; slăbit-a puterea morţii. Sla- Prochimen nu zicem,
vă, Doamne, crucii tale şi în-
Ci îndată: Inţelepciune !
vierii tale.
Şi ceteşte ceteţul Paremiile.
Slavă.„ glasul al 6-lea.
Ziua de azi a mai înainte o a Cap. 1, Vers 1.
închipuit cu taină, marele Moisi, ntru început a făcut Dumnezeu
zicând: şi a binecuvântat Dum- cerul şi pământul. Şi pământul
1).ezeu ziua a şaptea; că aceasta era nevăzut şi netocmit şi întu-
este Sâmbăta cea ·binecuvân- nerec era deasupra adâncului; şi
Duhul lui Dumnezeu se purta pre
tată; aceasta este ziua odihnii, deasupra apei. Şi a zis Dumnezeu :
întru carea s' a odihnit de toate să se facă lumină şi s'a făcut lumină. Şi a
văzut Dumnezeu lumina că este bună; şi a
lucrurile sale unul născut, fiul despărţit Dumnezeu între lumină şi între
lui Dumnezeu, prin rândueala întunerec. Şi a numit Dumnezeu lumina, ~
m o r ţii, dupre trup odihnin- ziuă şi întunerecul l-a numit noapte. Şi s'a
făcut seară şi s'a făcut dimieaţa : zi una.
du-se; şi la ceeace era iarăş în- Şi a zis Dumnezeu să se facă tărie în mij-
torcându-se, prin înviere, ne-a locul apei; şi să fie despărţind apă de apă;
dăruit nouă vieaţă veşnică, ca şi s'a făcut aşa. Şi a făcut Dumnezeu tăria; ~
şi a despărţit Dumnezeu între apa, care era
un singur bun şi iubitor de subt tărie şi între apa care era deasupra
oameni. tăriei. Şi a numit Dumnezeu tăria cer; şi a ~
văzut Dumnezeu că este bine; şi s'a făcut
Şi acum.„ glasul L seară şi s'a făcut :dimineaţă: ziua a doua.
Pre ceeace este mărirea a toa- Şi a zis Dumnezeu: să se adune apa cea
de subt cer într'o adunare şi să se arate
tă lumea, carea din oameni ară uscatul; şi s'a făcut aşa; şi s'a adunat apa
sărit şi pre stăpânul a născut, cea de subt cer întru adunările sale; şi s'a
arătat uscatul. Şi a numit Dumnezeu usca-
uşa cea cerească, pre Maria Fe-
tul pământ şi adunările apelor le-a numit
. cioara să o lăudăm, cântarea mări; şi a văzut Dumnezeu că este bine.
celor fără de trup şi podoaba Şi a zis Dumnezeu: să răsară pământul iarbă
credincioşilor. Că aceasta s' a verde, care să semene sămânţă după fel şi

după asemănare şi pom roditor, care să
· arătat cer şi biserică Dumne- 1
facă rod, căruia să fie sămânţa lui într'însul
zeirii. Aceasta peretele cel din după fel pre pământ; şi s'a făcut aşa. Şi
mijloc al vrajbei 1-a stricat, pace a dat din sine pământul iarbă verde, care
seamănă sămânţă dupre fel şi după asemă
~ a adus şi împărăţia o a deschis. nare; şi pom roditor, care face rod, a că
Pre aceasta dar având-o anghiră ' ruia sămânţa lui este într'însul după fel pre
pământ; şi a văzut 'Dumnezeu că este bine.
11
credinţei, apărător avem pre
Şi s'a făcut seară şi s'a făcut dimineaţă:
Domnul ce s'a născut din- ziua a treia.
Din Proorocia lui Isaia cetire. sunt Domnul celce te mântuesc pre tine şi
celce te răscumpăr, Dumnezeul lui Israil.
Cap. 60. Stih. 1 :
Cap. 12, Vers 1: De la Ieşire cetire.
umin_ează-te,. luminează-te Ierusalime,
l că vme lumma ta şi slava Domnului

~ preste tine a răsărit. Că iată, tntune·
rec va acoperi pământul şi negură preste
i a grăit Domnul către Moisi şi Aaron
neamuri; iară preste tine se va arăta Dom-
nul şi slava lui întru tine se va vedea. Si
vor .umbla împăraţii întru lumina ta şi ne~
S în pământul Eghipetului, zicând : luna
aceasta este vouă începătură lunilor
cea dintâia este vouă întru lunile anului~
Grăeşte către toată adunarea fiilor lui Israil
munle întru strălucirea ta. Ridică împrejur
~icând : ln ziua a zecea a lunii aceştia să
ochii tăi şi vezi adunaţi pre toţi fiii tăi în-
ia fie~are câte un miel de fiecare casă pe
tru tine ; venit-au toţi fiii tăi de departe şi
rudenia sa. Iar de vor fi mai puţini în casă,
fetele tale pre umeri se vor ridica~ Atunci
cât să nu fie de ajuns la un miel, să ia
vei vedea şi te vei bucura, te vei teme şi
împreună cu sine pre vecinul său cel de
te vei spăimânta cu inima, că se va muta
aproape după numărul sufletelor, fiecare să-şi
la tine bog~ţia mării, a neamurilor şi a po-
numere lui-şi câţi îi va fi de ajuns la miel.
poarelor. Şi vor veni la tine cirezi de că
Şi să fie vouă mielul desăvârşit, parte băr
mile şi te vor acoperi cămilele Madiamului
b~te~sc.ă de un .an .să fie ~ouă, din miei şi
şi ale Ghefarului; toţi din Sava vor veni adu-
dm 1ez1 să luaţi. Ş1 să-l ţmeţi până la ziua
c~n~ aur, tămâie;. vor aduce şi piatră scumpă
~ pat~usprezecea a lunii acesteea şi să-l
ş1 bme vor vesti mântuirea Domnului. Şi
JUnghie toată mulţimea adunării fiilor lui Is-
toate oile Chidarului se vor aduna la tine
rail către seară. Şi să ia din sânge şi să
şi berbecii N avaotului vor veni şi se vor
ungă amândoi stâlpii uşii şi pragurile în ca.:.
aduce primite pe jertfelnicul meu şi casa
sele uede-1 vor mânca pre el. Şi să mănânce
rug~ciunii ~~le se va slăvi. Cine sunt aceştia,
carnea friptă la foc în noaptea aceea şi azi-
can ca noru zboară şi ca porumbii cu puii?
mele cu salată să le mănânce. Să nu-l mân-
Pre mine ostroavele m'au aşteptat şi coră
caţi crud, nici fiert în apă, ci fript la foc
capul cu picioarele şi cu măruntaile. Să n~
bi~le dela Tarsis întâiu, ca să aducă pre fiii ,
tăi de departe şi argintul şi aurul lor cu 1 11
lăsaţi nimic dintr'însul pe a doua zi şi os

dânşii, pentru numele Domnului cel sfânt şi I!
din el să nu sdrobiţi; celece vor rămânea
pentru ca să se slăvească sfântul lui Israil. 11
d~n el, până a doua zi ~u foc să le ardeţi.
Şi cei ~e alt neam vor zidi zidurile tale şi I
Ş1 aşa să-l mâncaţi pre el ; mijloacele voa-
lmpăraţu lor vor sta înaintea ta, că pentru I
mânia mea te-am bătut şi pentru mila mea 1
stre fiind încinse şi incălţămintele voastre în
picioarele voastre şi toegile voastre în mâi-
te-am iubit. Şi se vor deschide porţile tale
nele voastre şi să-l mâncaţi de grabă că sunt
pururea, ziua şi noaptea nu se vor închide
ca să v!~ întru tine puterea neamurilor şÎ
1
paştile Domnului.
tmpăraţ~~ lor ~ă se aducă. Că neamurile şi Din Proorocia lui Iona cetire.

tmpăraţu, can nu vor sluji ţie, vor pieri şi
n~amuril~ cu. pustiire s~ vor pustii. Şi slava
Livanului la tme va veni, cu chiparos şi cu
pevg şi cu chedru împreună, ca să se slă-
v~ască locul cel sfânt al meu şi locul pi-
s
"'
Cap. 1, Vers 1.
i a. fost c~vântul ,Do?tnului către Iona
feciorul Im Amah, zicând : scoală şi
mergi la Ninevi cetatea cea mare şi
c.ioarelor mele voi~ slăvi. Şi vor merge la propovădueşte într'nsa, că s'a suit strigarea
t~ne t~mându-se fiu. celorce te-au smerit pre răutăţii ei la mine. Şi s'a sculat Iona să
tme ş1 se vor tnchma la urmele picioarelor fugă de la faţa Domnului în Tarsis şi s'a
tale toţi ceice te-au întărâtat şi te vei chema pogorît la Ioppia şi a aflat o corabie, care
cetatea Domnului, Sionul Sfântului lui Israil. mergea în Tarsis şi şi-a dat chiria sa şi
~entrucă. ai .fost t? părăsită şi urîtă şi nu era a in~rat într'însa, să se ducă cu dânşii în
cme să-ţi ajute ţie şi te voiu pune pre tine Tars1s de la faţa Domnu.lui. Şi a ridicat
b?cur!e veşnică, veselie neam~lui n~amurilo.r. Domnul mare vânt pre mare şi s'a făcut
. Ş1 vei ~uge l~ptele ne~m~nlor ş1 bogăţia mare furtună pre mare şi corabia se cum-
. tmpăraţtlor vei mâ.nca ş1 vei cunoaşte, că eu pănia de valuri, vrând să se sfărâme. Şi
~~[@~~~~~~~~~~-~;~
676 SLUJBA
s'au spăimântat corăbierii şi au strigat fie- mai privesc eu la biserica cea sfântă a ta ?
care la Dumnezeul său ; şi lepădau vasele Turnatu-s'au ape până la sufletul meu ;
din corabie ,în mare, ca să o uşureze ; şi adâncul cel din fund m'a înconjurat, afun-
Iona se pogorîse în fundul corăbiei şi dor.- datu-s'a capul meu ; întru crăpăturile mun-
mea şi hrăpea. Şi a venit cârmaciul la tl, ţilor m'am pogorît, în pământul ale căruia ~
şi i-a zis lui: ce hrăpeşti tu? Scoală şi roagl încuetorile sunt zăvoare veşnice şi să iasă din
pre Dumnezeul tău, că doar ne va mântui strir.ăciune vieaţa mea către :tine, Doamne,
Dumnezeu şi nu vom pieri. Şi a zis fie- Dumnezeul meu. Când se sfârşea din mine
care către vecinul său : veniţi să aruncăm sufletul meu, de Domnul mi-am adus aminte;
sorţi şi să cunoaştem pentru cine este rău şi să vie către tine rugăciunea mea, la sfântă ~
tatea aceasta asupra noastră; şi au aruncat biserica ta. Ceice păzesc cele deşarte şi
sorţi şi a căzut soarta pre Iona. Şi a zis mincinoase şi-au părăsit mila lor. Iar eu
lui : spune nouă, pentru cine este răutatea cu glas de laudă şi de mărturisire, voiu
aceasta asupra noastră ? Ce este lucrul jertfi ţie; câte am făgăduit voiu da ţie, Dom-
tău ? Şi de unde vii şi încotro mergi ? Şi nului pentru mântuirea mea. Şi a porun-
din ce ţară şi din care popor eşti tu ? cit Domnul chitului şi a lepădat pre Iona
Şi a zis către ei : robul Domnului sunt eu la uscat. Şi s'a făcut cuvântul Domnului
şi pre Domnul Dumnezeul cerului cinstesc către Iona a doua oară, zicând : scoală, şi
eu, care a făcut marea şi uscatul. Şi s'au mergi în Ninevi, cetatea cea mare şi pro- ~ „
înfricoşat oamenii cu frică mare şi i-au zis povădueşte într'însa după cuvântul cel din- •
iui : căci ai făcut aceasta ? Pentrucă cunos- tâiu, care am zis ţie. Şi s'a sculat Iona şi
cuse oamenii, că fugea dela faţa Domnului, a mers în Ninevi, precum i-a zis Domnui;
că le spusese lor. Şi i-au zis lui : ce'ţi vom şi Ninevi era cetate mare lui Dumnezeu,
face ţie şi să se alineze marea deasupra cale ca de trei zile. Şi a început Iona a
noastră? Pentrucă marea se înalţa şi ridica intra în cetate cale ca de o zi şi a propo-
mai mari valuri. Şi a zis către ei Iona : văduit, şi a zis : încă trei zile şi Ninevi se
Luaţi-mă şi mă aruncaţi în mare şi se va va prăpădi şi au crezut oamenii din Ninevi
alina marea deasupra voastră ; că am cului Dumnezeu şi au propovăduit post şi
noscut eu că pentru mine s'a făcut această s'au îmbrăcat cu saci dela mare până la
furtună mare asupra voastră. Şi se sileau cel mic al lor. Şi a venit cuvântul la împă
oamenii să se întoarcă Ia uscat şi nu pu- ratul Ninevii şi s'a sculat de pre scaunul
teau, că marea se înălţa şi se ridica mai său şi s'a desbrăcat de hainele sale şi s'a
vîrtos asupra lor. Şi au strigat către Dom- îmbrăcat cu sac şi a şezut în cenuşe. Şi
nul şi au zis: nicicum Doamne să nu pie- s'a spus şi s'a poruncit în Nioevi dela îm-
rim pentru sufletul omului acestuia şi să păratul şi dela boierii lui, zicând : oamenii
nu dai asupra noastră sânge drept, pentrucă, şi dobitoacele şi boii şi oile să nu guste
tu Doamne, precum ai vrut, ai făcut. Şi au nimic, nici să pască şi apă să nu bea. Şi
luat pre Iona şi l-au aruncat în mare şi a s'au îmbrăcat cu saci oamenii şi vitele n'au
încetat marea de valurile sale. Şi s'au te- păscut şi au strigat către Dumnezeu cu
mut oamenii cu mare temere de Domnul deadinsul şi s'au întors fieştecarele din ca-
şi a adus jertfă lui Dumnezeu şi s'au ru- lea sa cea rea şi dela strâmbătatea ce era
gat cu rugăciuni. Şi a poruncit Domnul in mâinile lor, zicând : cine ştie, doar de
unui chit mare să înghiţă pre Iona ; şi a va părea rău lui Dumnezeu şi se va mi-
fost Iona în pântecele chitului trei zile şi lostivi şi se va întoarce dela întărîtare mâ-
trei nopţi. Şi s'a rugat Iona către Domnul niei sale şi nu vom pieri. Şi a văzut Dum-
Dumnezeul său din pântecele chitului, şi a nezeu lucrurile lor, că s'au întors dela căile
zis : strigat- am întru necazul meu către lor cele rele şi a părut rău lui Dumnezeu
Domnul Dumnezeul meu şi m'a auzit; din pentru răul, care au zis să le facă lor şi n'au
pântecele iadului strigarea mea şi a auzit făcut. Şi s'a întristat Iona cu întristarea mare
glasul meu. Aruncatu-m'ai întru adâncul ini- şi s'a turburat. Şi s'a rugat Domnului şi a
mii mării şi ape m'au încunjurat. Toate zis : o Doamne I Au nu sunt acestea cuvin-
înălţările tale şi valurile tale preste mine tele mele, care am grăit încă fiind eu tn
au trecut. Şi eu am zis : lepădatu-m'am pământul meu ? Pentru aceasta apucasem
dela ochii tăi ; au doară voiu adauge ca să mai înainte să fug la Tarsis, că am ştiut
că tu milostiv eşti şi îndurat, îndelung răb dul oştilor Domnului, acum am venit. Şi a
dător şi mult milostiv şi'ţi pare rău de rău căzut Isus ru faţa la pământ şi s'a închi-
tăţi. Şi acum, stăpâne Doamne l ia sufletul nat lui şi a zis: Stăpâne, ce porunceşti ro~
mea dela mine, că mai bine este mie a muri bului tău? Şi a zis Voevodul Domnului către
decât a fi viu. Şi a zis Domnul către Iona : Isus: desleagă încălţămintea de la picioarele
foarte te-ai supărat tu ? Şi a ieşit Iona din tale, că locul pre care stai tu, este sfânt,
cetate şi a şezut
în preajma cetăţii şi şi-a şi a făcut Iisus aşa.
făcut luiş acolo umbrar şi a şezut subt
dânsul la umbră, până când va vedea ce De la Ieşire cetire.
va :fi cetăţii. Şi a poruncit Domnul Dum-
Cap. 13 Vers 20:
nezeu unei cucurbete şi a crescut preste
capul Jui Iona, ca să fie umbră deasupra i purcezând fiii lui Israil din Sochot
capului lui şi să-l umbrească de necazurile
lui şi s'a bucurat Iona pentru cucurbetă,
bucurie mare. Şi a poruncit Dumnezeu
S au tăbărî t tn Otom în pustie. Iar
Dumnezeu îi povăţuia pre ei ziua cu
stâlp de nor, arătându-le calea, iar noaptea
unui vierme a doua zi de dimineaţă şi a cu stâlp de foc. Şi n'a lipsit stâlpul de nor
ros pe dedesubt curcubeta şi s'a uscat. ziua şi stâlpul de foc noaptea înaintea a
Şi a fost după ce a răsărit soarele, a po · tot poporului. Şi a grăit Domnul către
runcit Dumnezeu unui vânt cald cu zăduf Moisi zicând: zi fiilor lui Israil ca să se
şi a lovit soarele peste capul lui Iona şi întoarcă şi să tăbărască în preajma şesului
slăbea şi numai trăgea nădejde de sutletul între Magdal şi intre mare în preajma Ve-
său, şi a zis: mai bine este mie a muri, elsepfonului, înaintea lui să tăbărîţi lângă
decât a trăi. Şi a zis Domnul Dumnezeu mare. Şi va zice Faraon poporului său: frii
către Iona: foarte te-ai mâhnit tu pentru lui Israil aceştia rătăcesc pre pământ, că
cucurbetă? Şi a zis: foarte m'am mâhnit i-a tnchis pre ei pustia. Şi eu voiu învâr-
până la moarte. ş; a zis Domnul: tu nu toşa inima lui Faraon şi îi va goni dina-
te-ai îndurat de o cucurbetă, pentru care poia lor şi mă voiu proslăvi în Faraon şi
nu te-ai ostenit, nici o ai crescut pre ea, întru toată oastea lui şi vor cunoaşte toţi
care într'o noapte a crescut şi într'o noapte Egiptenii, că ·eu sunt Domnul şi a făcut
a pierit. Dar eu, cum să mă îndur de Ni- aşa. Şi s'a făcut ştire împăratului Egipte-
nevi, cetatea cea mare, Intru care locuesc nilor, că a fugit poporul şi s'a schimbat
mai mult decât o sută şi douăzeci de mii inima lui Faraon şi a slujitorilor lui asupra
de oameni, cari nu-şi cunoşteau dreapta poporului şi a zis: ce am făcut aceasta,
lor, nici stânga lor şi dobitoacele lor multe ? de am lăsat pre fiii lui Israil să nu slujea-
scă nouă? Deci, a înhămat Faraon carele
De la Isus a lui Navi cetire. sale şi a luat pre tot poporul său cu sine.
Şi a luat şase sute de care alese şi toată
Cap. 5, Vers 1O.
călărimea Egiptenilor şi căpetenii preste
i au tăbărtt fiii lui Israil în Galgal toţi. Şi a învârtoşat Domnul inima lui Fa-
S şi au făcut fiii lui Israel paştete în ziua

a patrusprezecea a Junei de cu seară,
despre apusul Ierihonului dincoace de Ior-
raon, împăratul Egiptului şi a slujitorilor lui
şi au gonit dinapoia fiilor lui Israil. Iar fiii
lui Israil ieşieau cu mână înaltă. Şi au go-
dan, în câmp. Şi au mâncat din grâul pă nit Egiptenii dinapoia lor şi i-au aflat tă
mântului a doua zi d·e paşti azime şi pâine bărîţi lângă mare şi toată călărimea şi ca-
nouă. In ziua aceasta a încetat mana a rele lui Faraon şi călăraşii şi oastea lui, era
dona zi dupăce au mâncat ei din grâul pă tmpreajma şesului înaintea Veelsepfonului.
mântului şi mai mult n'au avut fiii lui Is- Şi Faraon se apropia şi căutând fiii lui Is-
rail mană şi au adunat din rodurile ţării rail cu ochii au văzut şi iată Egiptenii tă
finicilor, în anul acela. Şi a fost când era bărîseră dinapoia lor şi s'au temut foarte şi
Isus în Ierihon căutând cu ochii săi, a văzut au strigat fiii lui Israil către Domnul. Şi a
pre un om stând înaintea sa şi sabia lui zis lui Moisi: au doară nu era mormânturi
goală tn mâna lui şi apropiindu-se Isus a în pământul Eghipetului, ne-ai scos pre noi
zis lui: al nostru eşti, sau din protivnicii ca să murim în pustia aceasta, pentruce
noştri? iar acela a zis lui: eu sunt Voevo- ne-ai făcut aceasta nouă scoţându-ne din
678 ·SLUJBA
Eghipet ? Au nu era aceasta cuvântul care ghipteni tn mijlocul mării. Şi întorcându-se
l·am grăit către tine tn Eghipet, zicând: apa a acoperit carele şi călăraşii şi toată
lasă-ne pre noi să robim Eghiptenilor? Că puterea lui Faraon, care intrase după dânşii
mai bine era nouă să robim Eghiptenilor, în mare şi n'a rămas nici unul dintr'înşii.
decât să murim în pustia aceasta. Şi a zis Iar fiii lui Israil au trecut pre uscat prin
Moisi către popor: îndrăzniţi, staţi şi veţi mijlocul mării şi le era lor apa părete dea-
vedea mântuirea dela Domnul, care o va dreapta şi părete deastânga. Şi a mântuit
face nouă astăzi; că tn ce chip aţi văzut Domnul pre Israil în ziua aceea din mâna
astăzi pre Eghipteni, nu-i veţi mai vedea Eghiptenilor; şi au văzut fiii lui Israil pre
pre ei în veci. Domnul va bate războiul Eghipteni morţi pre lângă ţărmurile mării.
pentru voiu; şi voi veţi fi în linişte. Şi a zis Şi a văzut Israil mâna cea mare care a
Domnul către Moisi: ce strigi către mine ? făcut Eghiptenilor Domnul şi s'a temut
Grăeşte fiilor lui Israil să meargă. Şi tu ia poporul de Domnul şi a crezut lui Dum-
toiagul tău şi tinde mâna ta spre mare şi nezeu şi lui Moisi, slugii lui. Atunci au
să o desparţi pre ea şi să intre fiii lui Is- cântat Moisi şi fiii lui Israil cântarea aceasta
rail prin mijlocul mării pre uscat. Şi iată, lui Dumnezeu, şi au grăit:
eu voiu învârtoşa inima lui Faraon şi a
slugilor lui şi a tuturor Eghiptenilor şi vor Să cântăm Domnului, că cu slavă s'a
intra după dânşii şi mă voiu proslăvi în preaslăvit.
Faraon şi întru toată oastea lui şi în ca- Şi ceteţul zice Stihurile înainte spre fiecare
rele şi în caii lui. Şi vor cunoaşte toţi E- strană; iară cetele întru amândouă stranele,
ghiptenii că eu sunt Domnul, celce m'am cântă pre glasul al 5-lea.
proslăvit în Faraon, în carele şi în caii lui.
Şi s'a ridicat îngerul lui Dumnezeu, care Să cântăm Domnului, că cu slavă s'a
mergea înaintea taberîi fiilor lui Israil şi a preaslăvit.
mers dinapoia lor; şi s'a ridicat şi stâlpul cel
de nor dinaintea lor şi a stătut: dinapoia Calul şi pre călăreţul i-a aruncat în mare.
lor. Şi a intrat între tabăra Eghiptenilor şi Ajutor şi acoperitor s'a făcut mie spre
între tabăra fiilor lui Israil şi a stătut şi mântuire; acesta este Dumnezeul meu şi-l
s'a făcut întunerec şi negură şi a trecut voiu slăvi pre el, Dumnezeul părintelui
noaptea şi nu s'au amestecat unii cu alţii meu şi-1 voiu înălţa pre el.
toată noaptea. Şi a întins Moisi mâna spre Să cântăm Domnului„.
mare şi a gonit Domnul marea toată noap-
tea cu vânt repede despre austru şi a us- Domnul, celce sfărâmă răsboaele; Dom-
cat marea şi s'a despărţit apa. Şi au intrat nul, este numele lui; carele lui Faraon şi
fiii lui Israil în mijlocul mării pre uscat şi puterea lui a aruncat în mare.
e era lor apa părete deadreapta şi părete Să cântăm Domnului.„
deastânga. Şi i-au gonit Eghiptenii şi au
intrat după dânşii şi toţi caii lui Faraon şi Pre căpitanii şi călăreţii cei aleşi i-a
afundat tn marea Roşie.
carele şi călăraşii în mijlocul mării. Iar când
a fost în straja dimineţii, a căutat Dom- Să cântăm Domnului ...
nul asupra taberii Eghiptenilor tn stâlp de
Cu marea i-a acoperit pre ei; afunda-
foc şi de nor şi au turburat tabăra Eghip-
tu-s'au întru adânc ca o piatră.
tenilor. Şi au împiedicat osiile carelor lor
şi îi ducea cu anevoie; şi au zis Eghiptenii: Să cântăm Domnului...
să fugim dela faţa lui Israil, că Domnul
Dreapta ta, Doamne, s'a preaslăvit întru
bate războiul pentru dânşii asupra Eghip„
tărie.
tenilor. Şi a zis Domnul către Moisi: în-
tinde mâna ta spre mare şi să se aşeze Să cântăm Domnului.„
apa la locul ei şi să acopere pre Eghip-
teni şi carele şi pre călăreţi. Şi a întins Mâna ta cea dreaptă, Doamne, a sfărâ
Moisi mâna spre mare şi s'a aşezat apa de mat pe vrăjmaşi şi întru mulţimea slavei
către ziuă la locul ei, iar Eghiptenii fugeau
tale ai zdrobit pre cei protivnici.
pre subt apă şi a tnecat Domnul pre E- Să cântăm Domnului, ..
Trimis-ai mânia ta ş1 1-a mâncat pre Ducându-i înlăuntru, sădeşte-i

în muntele
dânşii, ca pre o trestie şi prin Duhul mâ- moştenirii taie, în locaşul tău
cel gata,
niei tale s'a împărţit apa. carele l-ai făcut, Doamne, sfinţenie, care au
gătit mâinile tale.
Să cântăm Domnului„.
Inchiegatu-s'au · ca un perete apele, în- Să cântăm
Domnului „.
chegatu-s'au şi valurile tn mijlocul mării. Domnul, celce împărăţeşte veacurile, tn
veac şi încă; când a intrat calul lui Faraon
Să cântăm Domnului„. cu căruţele şi cu călăraşii în mare şi a adus
Zis-a vrăjmaşul: gonind voiu prinde, împăr-: Domnul preste dânşii apa mării.
ţi-voiu dobânzi, umplea-voiu sufletul meu, uci-
Să cântăm Domnului.„
de-voiu cu sabia mea, stăpâni-va mâna mea.
Iară fiii lui Israil au umblat pre uscat prin
Să cântăm Domnului... mijlocul mării.
Trimis-ai Duhul tău, acoperitu-i-a pre ei
Să cântăm
Domnului.„
marea, afundatu-s'au ca plumbul în apă mare.
Slavă„. Să cântăm Domnului.„
Şi acum„. Să cântăm Domnului.„
Cine este asemenea ţie între Dumnezei,
Doamne? Cine este asemenea ţie, prea- La urmă ceteţul cântă tot acesta:
slăvit Intre sfinţi, minunat şi cu slavă fă Că cu slavă s'a preaslăvit„.
când minuni ?
Din Proorocia lui Sofonie cetire,
Intins-ai dreapta ta, înghiţitu-i-a pre dânşii
Cap. 3, Vers 8:
pământul. ·1Şa zice Domnul: aşteaptă-mă pre mine,
în ziua învierii mele spre mărturie. Că
Să cântăm Domnului„. _ 'udecata mea este spre adunarea nea-
Povăţuit-ai cu dreapta ta pre poporul murilor, ca să primesc pre împăraţi, ca să
vărs preste ei toată iuţimea mâniei mele,
tău acesta, pre carele aimântuit; chema·
tu-I-ai cu puterea ta la locaşul cel sfânt că de focul râvnei mele se va topi tot pă
al tău. mântul. Că atunci voiu întoarce la popoare
limbă în neamul ei, ca să cheme toţi nu-
Să cântăm Domnului„. mele Domnului şi să-i slujească lui subt un
jug. Dela marginea râurilor Etiopiei voiu
Auzit-au neamurile şi s'au mâniat, dureri
lua dintru cei risipiţi ai mei şi vor aduce
au cuprins pre ceice locuiau în Filistim.
mie jertfe. In ziua aceea nu te vei ruşina
Să cântăm Domnului... de toate izvodirile tale, cu care ai făcut pă
gânătatea asupra mea, că atunci voiu lepăda
Atuncea s,au grăbit voievozii Edomului dela tine ocările mândriei tale şi mai mult
şiboierii Moavitenilor, cuprinsu-i-a pre dânşii nu vei adaoge a te slăvi în muntele cel
cutremur; topitu-s,au toţi ceice locuiau în sfânt al meu. Şi voiu lăsa întru tine popor
Hana an. blând şi smerit şi se vor teme de numele
Să cântăm Domnului.„ Domnului rămăşiţele lui Israil. Şi nu vor
face strâmbătate şi nu vor grăi deşarte şi
Să cadă preste dânşii frică şi cutremur nu se va afla în gura lor limbă înşelătoare,
cu slava braţului tău să se lmpietrească. pentrucă aceia se vor paşte şi vor dormi
şi nu va fi cine să-i sperie. Bucură-te foarte,
J
fata Sionului; vesteşte fata Ierusalimului;
Până ce va trece poporul tău, Doamne, veseleşte-te şi te mângâe din toată inima
până ce va trece poporul tău acesta, pre ta, fata Ierusalimului. Şters- a Domnul ne-
carele ai câştigat. dreptăţile tale şi te-a izbăvit din mâna
vrăjmaşilor tăi. Impăratul lui Israil, Domnul •
I în mijlocul tău şi nu vei mai vedea rele. t;
~~~$?ift-lfl&~~~m.!j.ji~~-~
680 SLUJBA
Dela a treia carte a împăraţilor cetire. dânsa: vezi, că viu este fiul tău. Şi a zis
femeia către Ilie: iată, am cunoscut că omul
Cap. 17, Vers 8: lui Dumnezeu eşti tu şi cuvântul Domnului
i a fost cuvântul Domnului către Ilie, în gura ta adevârat.
S zicând: scoală·te şi mergi în Sareta

Sidonului şi vei locui acolo, că iată, am
poruncit unei femei văduve să te hrănească.
Şi s'a sculat şi a mers în Sareta şi a venit
Cap. 61, vers 10.
ă se bucure sufletul meu Intru Domnul,
la poarta cetăţii şi iată acolo o femeie vă
duvă aduna lemne şi a strigat Ilie în urma
ei şi a zis ei: adu· mi puţină apă tntr'un vas,
să beau. Şi a mers să ia şi a strigat în
S că m'a îmbrăcat pre mine în haina
mântuirii şi cu veşământul veseliei m'a
acoperit, ca unui mire mi-a pus mie cu-
nună şi ca pe o mireasă m'a împodobit
urma ei Ilie şi a zis: adu-mi şi o bucată
cu podoabă. Şi ca pământul ce-i creşte floa-
de pâine în mâna ta şi voiu mânca şi a
rea lui şi ca o grădină ce-i r~sare sămânţa
zis femeia: viu e~te Domnul Dumnezeul tău,
ei, aşa va răsări Domnul dreptatea şi bu··
de este la mine azimă de pâine, fără nu-
curia înaintea tuturor neamurilor. Pentru Sion ~
mai o mână de făină într' o vadră şi puţin
nu voiu tăcea şi pentru Ierusalim nu voiu
untdelemn într'un urcior şi iată, eu adun
lnceta, până când va ieşi ca o lumină drep·
vreo două lemnişoare şi voiu merge şi voiu
tatea mea şi mântuirea mea ca o. făclie va ~:
face aceasta mie şi fiilor mei şi vom mânca
arde. Şi vor vedea neamurile dreptatea ta
şi vom muri. Şi a zis către dânsa Ilie: cu-
şi toţi împăraţii slava ta şi te va chema
tează, intră şi fă după cuvântul tău, ci să·mi
pre tine cu nume nou, pe care-l va da ~
faci întâiu mie de acolo o azimă mică şi
Domnul. Şi vei fi cununa frumuseţii în mâna
să-mi aduci; iar ţie şi feciorilor tăi vei face
Domnului şi stema tmpărăţiei în mâna Dum-
mai pe urmă. Că acestea zice Domnul, Dum-
nezeului tău. Şi mai mult nu te vei chema ~ „
nezeul lui Israil: vadra de făină nu va scă
părăsită; şi pământul tău nu se va mai numi
dea şi urciorul de untdelemn nu se va îm-
pustiu, că te vei chema bunăvoirea mea şi
puţina până la zilele întru care va da Dom-
pământul tău locuit, că bine a voit Dom·
nul ploaie pre pământ. Şi a mers femeia
nul întru tine şi pământul tău se va locui.
şi a făcut după cuvântul lui Ilie şi i-a dat
Şi ln ce chip locueşte tânărul cu fata, a~a
lui şi au mâncat el şi ea şi feciorii ei. Şi
vor locui fiii tăi cu tine; şi în ce chip se •
vadra de făină n'a scăzut şi urciorul cu
veseleşte mirele de mireasă, aşa se va ve-
untdelemn nu s'a tmpuţinat, după cuvântul
seli de tine Domnul.
Domnului celce a grăit prin gura lui Ilie.
Şi a fost după aceasta s'a bolnăvit feciorul Dela Facere cetire.
femeii, stăpânei case, şi a fost boala lui tare
foarte până ce n'a rămas într'tnsul duh. Şi Cap. 22, vers I.
a zis către Ilie: ce este mie şi ţie omul lui i a fost după cuvintele aces.tea, Dum-
Dumnezeu? Ai intrat la mine să pomeneşti
păcatele mele şi să omori pe fiul meu ? Şi
a zis Ilie către femeie: dă-mi pre fiul tău
S ' nezeu a ispitit pre Avraam şi i-a zis:
~1 Avraame, Avraame, iar el a zis: iată
eu. Şi a zis: ia pre fiul tău cel iubit, pre
şi 1-a luat pre dânsul din braţele ei şi l-a Isaac, pre care ai iubit şi mergi în pământul
suit ln foişo.r unde locuia el şi l-a pus pre cel lnalt şi-1 adu pre el acolo jertfă într'un
el pre patul său. Şi a strigat Ilie către munte, care-ţi voiu spune ţie. Şi sculân-
Domnul şi a zis: vai mie, Doamne I Mărtu du-se Avraam de dimineaţă a pus şaua pre
ria văduvei la care eu Iocuesc, tu o ai scârbit asinul său şi a luat cu sine două slugi şi
de ai omorât pe fiul ei I Şi a suflat preste pre Isac, fiul său; şi tăind lemne pentru ~
prunc de trei ori şi a strigat către Domnul jertfă, sculându-se a mers şi a treia zi a
şi a zis: Doamne, Dumnezeul meu I Să se venit Ia locul care i-a zis lui Dumnezeu.
tntoarcă sufletul pruncului acestuia într'însuJ. Şi căutând Avraam cu oe hii săi a văzut lo-
Şi s'a făcut aşa şi s'a întors sutletul pruncul de departe. Şi a zis Avraam slugilor
cului tntr'însul şi a înviat pruncul. Şi I-a sale: şedeţi aici cu asinul, iar eu şi pruncul
pogortt pre dânsul din foişor în casă şi l-a ,/
1
vom merge până colea; şi închinându-ne ne
dat pre el maicii lui şi a zis Ilie către 1 vom întoarce la voi. Şi a luat Avraam lem-
nele cele pentru jertfă şi le-a pus în spi- vor chema neamul dreptăţii sădirea Dom-
narea lui Isaac, fiul său; şi a luat tn mâini nului întru slavă. Şi vor zidi cele pustiite
foc şi cuţit şi s'au dus amândoi împreună. din vechime, cele mai dinainte pustiite
Şi a zis Isaac către Avram, tatăl său: tată I se vor ridica şi vor lnoi cetăţile cele
iar el a zis: Ce este fiule ? Şi a zis: iată focul pustii, care s'au pustit din neam în neam.
şi lemnele, unde este oaea pentru jertfă? Şi a Şi vor veni cei de alte neamuri, cari vor
zis Avraam: Dumnezeu îşi va îngriji pentru paşte oile tale şi cei de altă seminţie vor
oaie de jertfă, fiul meu J Şi mergând amândoi fi plugari şi vieri. Iar voi, preoţi Domnului
împreună, au venit la locul care i-a arătat vă veţi chema; slujitori Dumnezeului vostru
Dumnezeu lui; şi a zidit acolo Avraam altar se va zice vouă, tăria neamurilor veţi mânca
şi a pus lemnele deasupra şi legând pre fiul şi tntru bogăţia lor minunaţi veţi fi. Pentru
său Issac, 1-a pus pre altar deasupra lemnelor. înfruntarea voastră cea îndoită şi pentru
Şi a tins Avraam mâna sa să ia cuţitul să ruşine se va bucura partea lor şi aşa a „
junghie pre fiul său. Şi l-a strigat pre dân- doua oară vor moşteni pământul şi bucu-
sul îngerul Domnului din cer zicând: A- rie veşnică va fi preste capul lor. Că eu
vraame, Avraame! iar el a zis: iată eu. Şi sunt Domnul celce iubesc dreptatea şi u- !l
i-a zis: să nu pui mâna ta pre prunc, nici răsc jefuirile cele din nedreptate şi voiu
să-i faci lui nimic; că acum :am cunoscut da osteneala lor drepţilor şi legătură veş
că te temi tu de Dumnezeu şi nu ţi s'a nică voiu lega cu dânşii. Şi se va cunoaşte ~
făcut milă de fiul tău cel iubit pentru mine. întru neamuri sămânţa lor şi a fiilor lor în
Şi căutând Avraam cu ochii săi, a văzut: mijlocul popoarelor, tot celce va vedea pre
şi iată un berbece era încurcat cu coarnele ei U va cunoaşte, că aceştia sunt sămânţă i.:
tntr'un copac stufos; şi s'a dus Avraam şi binecuvântată de Dumnezeu. Şi cu veselie

a luat berbecele şi l·a adus jertfă ln locul se vor veseli întru Domnul.
lui Isaac, fiiul său. Şi a chemat Avraam nu-
mele locului aceluia: Domnul a văzut, ca De la a patra carte a împăraţilor cetire.
să se zică până astăzi : in muntele acesta
Cap. 4, Vers 8.
Domnul s'a arătat. Şi a strigat îngerul Dom-
nului pre Avraam a doua oară din cer, zi- i s'a făcut ziuă şi a trecut Eliseiu l.a
când: asupra mea însu-mi m"am jurat, zice
Domnul, pentrucă ai făcut cuvântul acesta
şi nu ţi s'a făcut milă de fiul tău cel iubit
S Sunim şi era acolo o femeie bogată
şi l-a oprit pre el să mănânce pâine;
şi se abătea el de multe ori acolo şi in-
tra de mânca pâine. Şi a zis femeia către
•
pentru mine. Pentru aceea cu adevărat bine-

cuvântând te voiu binecuvânta şi înmulţind bărbatul său: iată, am cunoscut că om sfânt
voiu tnmulţi sămânţa ta ca stelele cerului şi al lui Dumnezeu este acesta, care trece pre
ca nisipul cel de pre ţărmurile mării; şi la noi pururea. Să-i facem lui un foişor
va moşteni sămânţa ta cetăţile neprietenilor. mic şi să-i punem lui acolo pat şi masă
Şi se vor binecuvânta întru sămânţa ta toate şi scaun şi sfeşnic şi va fi când va vrea
neamurile pământului, pentrucă ai ascultat să intre el la noi, se va abate acolo. Şi a
glasul meu. fost într'o zi şi a intrat acolo şi s'a abă
tut tn foişor şi a dormit acolo. Şi a zis
Din Proorocia lui Isaia cetire. către Ghiezi, sluga sa: chiamă la mine pre
Cap. 61. Vers 1. Somaniteanca aceasta şi o a chemat şi a
stătut ea înaintea lui. Şi a zis lui: zi către
D
uhul Domnului preste mine, pentru dânsa: iată, ai gătit nouă toată gătirea a-
U aceea m'a uns pre mine bine a vesti
săracilor, m-a trimes a vindeca pre
cei zdrobiţi la inimă, a propovădui robilor
ceasta, ce vrei sl-ţi fac ţie ? Au doar tu
ai cuvânt către împăratul, sau către Dom-
nul puterii ? Iar ea a zis: în poporul meu
iertare şi orbilor vedere. A chema anul eu locuesc în tihnă. Şi a zis către Ghiezi:
Domnului primit şi ziua răsplătirii, a mân- dar ce se cade să-i fac ei ? Şi a zis Ghiezi,
glia pre toţi ceice plâng. Ca să se dea sluga lui: mai ales fiu n'are ea şi birbatul
celorce plâng Sionul slavă ln loc de ce- ei este bătrân. Şi a zis: cheam-o pre ea şi
nuşă, ungere de veselie celor întristaţi, po- o a chemat şi a stătut la uşă şi a zis Eli-
poaba slavei tn locul duhului mâhnirii şi se seu cltre dânsa: tn vremea aceasta şi în
682 SLUJBA
ceasul acesta, la anul, fiind tu vie, vei purta pus mort pre patul lui. Şi a intrat Eliseiu
tn braţe fiu; iar ea a zis: nu, domnul tn casă şi a încuiat uşa după ei amândoi
meu, omul lui Dumnezeu, n'amăgi pre roaba şi s'a rugat Domnului. Şi s'a suit şi s'a
ta. Şi a luat femeia în pântece şi a născut c.ilcat pre prunc şi ş'a pus gura sa pre
fiu în vremea şi în ceasul, precum i-a zis gura lui şi ochii săi preste ochii lui şi mâinele
ei Eliseu. Şi a crescut pruncul şi a fost sale preste mâinile lui şi s'a plecat preste
când a ieşit pruncul la tatăl său la sece- dânsul şi a suflat preste dânsul şi s'a în-
rători, a zis către tatăl său: capul meu! călzit trupul pruncului. Şi s'a întors şi a
Capul meu! Şi a zis către slugă: du-l la umblat prin casă încoace şi încolo şi s'a suit
muma sa. Şi l-a adus la muma sa şi a a- şi s'a culcat preste prunc până la şeapte ori
dormit pe genuchele ei până la amiazăzi şi a deschis pruncul ochii săi. Şi a strigat
şi a murit. Şi l-a suit pre el în foişor şi Eliseiu către Ghiezi, şi a zis: chiamă pre
l-a pus pre patul omului lui Dumnezeu şi Somaniteanca aceasta şi o a chemat pre ea
a încuiat casa şi a ieşit şi a chemat pre şi a intrat la dânsul şi a zis Eliseiu: ia-ţi
bărbatul său, şi a zis: trimite-mi o slugă pre fiul tău. Şi a intrat femeia şi a căzut
şi o asină şi voiu alerga la omul lui Dum- la picioarele lui şi s'a închinat lui până la
nezeu şi. mă voiu înapoia. Iar bărbatul ei pământ şi şi-a luat pre fiul său şi a ieşit.
a zis: Pentru ce să mergi la dânsul astăzi,
nici fiind lună nouă, nici sâmbătă ? iar ea Din Proorocia lui Isaia cetire.
a zis: pace. Şi a pus şaua pre asină şi a Cap. 63, Vers 11.
zis către sluga sa: mergi şi umblă, nu ză
bovi a încăleca, precum zic ţie, vino şi vei şa grăeşte Domnul: unde este celce
merge şi vei sosi la omul lui Dumnezeu
tn muntele Karmilului. Şi a mers şi a so-
sit la omul lui Dumnezeu în muntele Kar-
A a scos din pământ pre păstorul oilor ?
_ _ Unde este celce a pus tntr'înşii Du-
hul cel sfânt ? Ceice au scos cu dreapta
milului ş'a fost dacă o a văzut pre ea Eli- pre Moisi, braţul slavei sale; care a înche-
seu venind, a zis către Ghiezi sluga sa: gat apa de la faţa lui, că să-şi facă luiş
iată Somaniteanca. Aleargă acum întru în- nume slăvit în veci. Dusu-i-au pre ei prin
tâmpinarea ei şi să-i zici ei: pace este adânc, ca pre un cal prin pustie şi nu
ţie ? Şi a alergat întru întâmpinarea ei şi s'a ostenit. Şi ca pre nişte dobitoace pre
a zis ei: pace este ţie? Pace este bărbatu câmp, pogorîtu-s'a Duh dela Domnul 9i
lui tău? Pace este pruncului? Iar ea a zis: i-a povăţuit pre ei, aşa ai povăţuit pre
pace. Şi a venit la Eliseu tn munte şi s'a poporul tău, ca să-ţi faci ţie nume slăvit.
apucat de picioarele lui şi s'a apropiat Căută din cer şi vezi din casa cea sfântă
Ghiezi ca să o dea tn lături, şi a zis Eli- a ta şi a slavei tale; unde este râvna ta
seiu: las-o pre ea, că sufletul ei întristat şi tăria ta? Unde este mulţimea milei tale
este într'tnsa şi Domnul a ascuns de mine şi a îndurărilor tale, că ne-ai răbdat pre
şi nu mi-a spus. Şi a zis ea: au doar am noi ? Pentrucă tu eşti Părintele nostru, că
cerut fiu dela Domnul meu? Că am zis: Avraam nu ne-a ştiut pre noi şi Israil nu
nu mă amăgi pre mine; şi a zis Eliseiu lui ne-a cunoscut; ci tu, Doamne, Părintele no-
Ghiezi : încinge mijlocul tău şi ia toiagul stru, mântueşte-ne pre noi, din început
meu în mâna ta şi mergi. Şi de vei în- numele tău preste noi este. Pentruce ne-ai
tâlhi vreun om, să nu-i vorbeşti lui şi făcut pre noi, Doamne, de am rătăcit dela
de-ţi va vorbi vreun om ţie, să nu-i răs calea ta ? Invârtoşat-ai inimile noastre, ca
punzi lui şi să pui toiagul meu preste faţa să nu ne temem de tine? Intoarce-te pen-
pruncului. Şi a zis muma pruncului: viu tru robii tăi, pentru neamurile moştenirii
este Domnul şi viu este sufletul tău, de te tale. Ca să moştenim cât de puţin muntele
voiu lăsa şi s'a sculat Eliseiu şi a mers tău cel sfânt, protivnicii noştri călcat-au
după dânsa. Iar Ghiezi a mers mai înain- sfinţitorul tău. Făcutu-ne-am ca din înce-
tea lor şi a pus toiagul lui pre faţa prun- put când nu ne-ai stăpânit pre noi nici
cului şi n'a fost glas, nici auzire şi s'a în· s'a chemat numele tău preste noi. De vei
tors Intru întâmpinarea lui şi i-a spus deschide cerul, se vor cutremura de tine
lui zicând: nu s'a sculat pruncul. Şi a in- munţii şi se vor topi, cum se topeşte ceara
trat Eliseiu tn casă şi iată, pruncul era de faţa focului. Şi va arde focul pe pro-
tivnici şi se va arăta numele tău protiv- canonului şi al organului şi al versurilor şi

• nicilor, de faţa ta neamurile se vor turburâ. al tot felul ie cântare, să cădeţi să vă tn-
Când vei face cele slăvite, se vor cutre- chinaţi chipului celui de aur, care l-a ridicat
mura de tine munţii. Din veac n'am auzit, Navuhudonosor împărat. Iar celace nu va
nici ochii noştrii n'au văzut Dumnezeu cădea să se tnchine, într'acel ceas se va a-
afară de tine şi lucrurile tale, care vei face runca în cuptorul ce arde cu foc. Şi a fost
• celorce aşteaptă milă. Că va tntâmpinâ mila după ce au auzit toate popoarele glasul
pre ceice fac dreptate şi-şi aduc aminte de trâmbiţei şi al fluerului şi al alăutei şi al
căile tale. surlei şi al canonului şi al organului şi al
versurilor şi a tot felul de cântare, au că
Din Proorocia lui Ieremia cetire. zut toate popoarele, neamurile, seminţiile,
Cap. 31, Vers 31. de s'au închinat chipului celui de aur, pre
JI\ şa zice Domnul: iată, vin zile şi voiu
care ridicase N avuhodonosor împărat îna-
.M. pune casei lui Israil şi casei lui luda
intea lor. Atunci s'au apropiat nişte oa-
meni Haldei, de au pârât pre Evrei la tm-
- -legătură nouă de pace. Nu după fă-
păratul Navuhodonosor, zicând : împărate,
• găduinţa care am făcut cu părinţii lor tn
ziua în care i-am luat pre ei de mână şi în veci să trăeşti. Tu împărate ai pus po-
runcă ca tot omul, oricare va auzi glasul
• i-am scos din pământul Eghipetului; pen-
trâmbiţei şi al fluerului şi al alăutei şi al
trucă aceia n'au rămas întru aşezământul
surlei şi al canonului şi al organului şi al
meu şi eu n'am grijit de dânşii, zice Dom-
versurilor şi a tot felul de cântare, de nu
nul. Că acesta este aşezământul meu de
va cădea să se închine chipului celui de
pace, care voiu aşeza cu casa lui Israil după
aur, care ai ridicat, să se arunce în cup-
zilele acelea, zice Domnul : da-voiu legile
torul ce arde cu foc. Deci, sunt aici nişte
mele în gândurile lor şi în inimile lor le
oameni Evrei pre cari i-ai pus preste lu-
voiu seri şi le voiu fi lor Dumnezeu şi el
crurile ţării Vavilonului, Sedrah, Misah şi
vor fi mie popor. Şi nu va mai învăţa ni-
Avdenago, cari nu ascultă porunca ta, îm-
menea pre vecinul său şi pre fratele său,
părate şi dumnezeilor tăi nu slujesc şi chi-
zicând : cunoaşte pre Domnul; că toţi mă
pului celui de aur, care ai pus, nu i-se în-
vor cunoaşte dela cel mic până la cel mare
chină. Atunci, Navuhodonosor, împăratul, cu
al lor, pentrucă milostiv voiu fi nedreptăţilor
turburare şi cu mânie, a zis să aducă pre
lor şi păcatele lor nu le voiu mai pomeni.
Sedrah, Misah şi Avdenago; şi oamenii a·
Din Proorocia lui Daniil cetire. ceia s'au adus lnaintea împăratului. Şi gră
ind Navuhodonosor împăratul a zis lor: oare
Cap. 3, Vers 1. aşa este cu adevărat Sedrah, Nisah şi Av-
1f n anul al optsprezecelea Navuhodonosor, denago, că dumnezeilor mei nu slujiţi şi
Jl. împăratul, a făcutun chip de aur: tnăl chipului celui de aur, care am ridicat, nu
- ţimea lui de şasezeci de coţi şi lărgimea vă tnchinaţi? Acum dar să fiţi gata, dacă
lui de şase coţi şi l-a, pus pre el în câmpul veţi auzi glasul trâmbiţii şi al fluerului şi
Deira, în ţara Vavilonului. Şi a trimis să al alăutei şi al surlei şi al canonului şi al
strângă pre toţi domnii cei mari şi mai ma- versurilor şi a tot felul de cântare, să că
rii oştirilor şi povăţuitorii şi căpeteniile şi deţi să vă închinaţi chipului celui de aur,
cârmuitorii şi pre toţi boierii ţărilor, ca să care am făcut; iar de nu vă veţi închina,
vie la înnoirea chipului care tl ridicase Na- într'acel ceas vă vor arunca în cuptorul ce
vuhodonosor împărăt. Şi s'au adunat domnii arde cu foc şi cine este Dumnezeu care vă
de prin ţări şi căpeteniile şi mai marii o- va scoate pre voi din mâinile mele ? Şi răs
ştirilor şi povăţuitorii şi biruitorii cei mari punzând Sedrah, Misah şi Avdenago, au zis
şi cârmuitorii şi toţi boerii ţărilor la îno- lmpăratului Navuhodonosor: nu este lucrul
irea chipului, care tl ridicase Navuhudono- nostru să răspundem ţie pentru graiul a-
sor împărat şi au stătut înaintea chipului. cesta. Că este Dumnezeul nostru ln ceruri,
Şi strigătorul striga cu tărie : vouă se zice căruia noi slujim, puternic să ne scoată pre
limbilor, popoarelor, neamurilor, seminţii noi din cuptorul ce arde cu foc şi să ne
lor: tn ce ceas veţi auzi glasul trâmbiţei izbăvească din mâinile tale, tmpărate. Şi de
şi al fluerului şi al alăutei şi al surlei şi al nu, să ştii o lmpărate, că dumnezeilor tăi
684 SLUJBA
cerului, prea lăudat şi prea înălţat în veci. rora ai grăit să le tmmulţeşti sămânţa lor
nu vom sluji şi chipului celui de aur, care ca stelele cerului şi ca nisipul cel de pe
ai ridicat, nu ne vom închina. Atunci Na- ţărmurile mării. Că ne-am împuţinat, Stă·
vuhodonosor se umplu de mânie şi ş-a pâne, mai vârtos decât toate neamurile şi
schimbat vederea feţii lui asupra lui Sedrah, suntem împilaţi în tot pământul astăzi, pen-
Misah şi Avdenogo şi a zis: ardeţi cupto· tru păcatele noastre. Nu este în vremea
rul de şapte ori mai mult, până ce va arde aceasta domn şi profet, nici căpetenie, nici
de tot. Şi la oamenii tari a poruncit cu ardere de tot, nici jertfă, nici proaducere,
mare .tărie să lege pe Sedrah, Misah şi nici tămâe, nici loc a jertfi înaintea ta şi
Avdenago şi să-i arunce în cuptorul ce arde a afla milă. Ci cu suflet umilit şi cu un duh
cu foc. Atunci pre bărbaţii aceia i-au legat plecat, să fim primiţi ca întru arderi de tot
şi cu nădragii şi cu işlicele lor şi cu încăl de berbeci şi de junci, ca întru zeci de mii
ţămintele şi cu hainele lor, i-au aruncat în de miei graşi; aşa să fie jertfa noastră îna-
mijlocul cuptorului, ce ardea cu foc. Pentru intea ta astăzi şi să se săvârşească după
că cuvântul împăratului se întărea şi cup- tine. Că nu este ruşine celorce nădăjduesc
torul arsese foarte, iar pre oamenii aceia întru tine. Şi acum urmăm ţie cu toată inima
cari pârâse pre Sedrah, Misah şi pre Av- şi ne temem de tine şi căutăm faţa ta; să
denago, i·a ars văpaia focului împrejur. Şi nu ne ruşinezi pre noi, ci fă cu noi dupre
acei trei bărbaţi Sedrah, Misah şi Avde- blândeţile tale şi dupre mulţimea milei tale.
nago au căzut legaţi în mijlocul cuptorului Scoate-ne pre noi dupre minunile tale şi
ce ardea cu foc şi umblau prin mijlocul dă slavă numelui tău, Doamne. Şi să se
văpăii lăudând pre Dumnezeu. Şi stând A- tnfronteze toţi ceice arată robilor tăi rele
zaria cu dânşii s'a rugat aşa şi deschizân- şi să se ruşineze de toată puterea ta şi
du-şi gura sa în mijlocul focului a zis: tăria lor să se sfărâme ; şi să cunoască că
Rugăciunea sau cântarea celor trei tineri: tu eşti Domnul, Dumnezeu însuţi şi slăvit •
inecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeu' preste toată lumea.
B părinţilor noştri şi lăudat şi preaslăvit

este numele tău în veci. Că drept eşti
pentru toate câte ai făcut nouă şi toate lu-
crurile tale sunt adevărate şi drepte căile
Şi n'au încetat ceice i-au aruncat pre
dânşii-slugile împăratului, arzând cuptorul
cu catran şi cu smoală şi cu câlţi şi cu viţă.
tale şi toate judecăţile tale adevărate. Ju- Şi s'a vărsat para deasupra cuptorului de
decăţile adevărului ai făcut, după toate ce- patruzeci şi nouă de coţi şi a încunjurat şi
le ce ai adus asupra noastră şi asupra ce- a ars pre cari i-au aflat împrejurul cupto-
tăţii cei sfinte a părinţilor noştri, Ierusalimul. rului Haldeilor. Iar îngerul Domnului s'a
Că întru adevăr şi judecată ai adus ace- pogorât la ceice erau împreună cu Azaria
stea toate asupra noastră, pentru păcatele în cuptor şi a scuturat para focului din cup-
noastre. Că am greşit şi am făcut fărădelege, tor ; şi a făcut mijlocul cuptorului ca un
depărtându-ne dela tine; am greşit Intru duh de rouă suflând şi nu s'a atins de
toate şi poruncile tale n'am ascultat, nici dânşii nici cum focul, nici i-a întristat, nici
le-am păzit, nici le-am făcut, precum ne-ai i-a mâhnit pre ei. Atunci acei trei ca din-
poruncit nouă, ca să ne fie bine. Şi toate tr' o gură au lăudat şi au slăvit şi bine au
câte ai făcut nouă şi toate câte ai adus cuvântat pre Dumnezeu în cuptor, zicând :
asupra noastră, cu adevărată judecată le-ai bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul pă~
făcut. Că ne-ai dat pre noi ln mâinile vrăj rinţilor noştri, prea lăudat şi prea înălţat ln
maşilor celor. fărădelege, protivnicilor celor veci. Şi bine este cuvântat numele slavei
pizmătăreţi şi împăratului celui nedrept şi tale cel sfânt, prea lăudat şi prea înălţat în
mai rău decât tot pământul. Şi acum nu veci. Bine eşti cuvântat în biserica sfintei
este nouă a deschide gura, ruşine şi ocară. slavei tale, prea lăudat şi prea înălţat tn
ne-am făcut robilor tăi şi celorce te cinstesc veci. Bine eşti cuvântat, celace vezi adân-
pre tine. Nu ne da pre noi până în sfârşit curile şi şezi pre heruvimi, prea lăudat şi
pentru numele tău şi să nu risipeşti aşeză prea înălţat ln veci.
mântul tău şi să nu depărtezi mila ta dela Bine eşti cuvântat pre scaunul slavei
noi, pentru Avraam cel iubit de tine şi pen- împărăţii tale, prea lăudat şi prea înălţat
tru Isaar: servul tău şi Israil sfântul tău; că- în veci. Bine eşti cuvântat întru întărirea
SFINTELOR PA'f'IMI 685
Aicea ne sculăm şi cântăm pre glasul al 5-lea. Binecuvântaţi preoţii Domnului, slugile
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi întru Domnului.
toţi vecii.
Pre Domnul lăudaţi şi-I;prea înălţaţi în veci.
Binecuvântaţi duhurile şi sufletele drep-
Iară ceteţul ceteşte stihurile, cântarea celor
ţilor, cei cuvioşi şi smeriţi cu inima.
trei tineri :
Pre Domnul lăudaţi şi·l prea înălţaţi în veci.
Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului.
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi întru Binecuvântaţi Ananie, Azarie şi Misail.
toţi vecii.
Pre Domnul lăudaţi şi-l'prea înălţaţi în veci.
Iară noi la toate stihurile cântăm : Binecuvântaţii apostolii, proorocii şi mu-
cenicii Domnului.
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi întru Pre Domnul lăudaţi şi· l prea înălţaţi în veci.
toţivecii.
Bine să cuvântăm pre Tatăl, pre Fiul şi
Binecuvântaţi îngerii Domnului, cerurile Dom- pre Sfântul Duh.
nului. Pre Domnul, să-l lăudăm şi să-l prea
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi în veci. lnălţătn întru toţi vecii.
Binecuvântaţi apele toate cele mai pre sus Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin.
de ceruri, toate puterile Domnului. Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi în veci. închinăm Domnului cântând şi prea înălţân
Binecuvântaţi soarele, luna şi stelele ce- du·l în veci.
rului.
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi în veci. Apoi Ectenia cea mică.
Binecuvântaţi toată ploaia şi roua, toate Şi tn loc de: Sfinte Dumnezeule: cântăm:
duhurile.
Pre Domnul lăudaţi şi· l prea înălţaţi în veci. Câţi în Hristos. v'aţi botezat ...
Binecuvântaţi focul şi arşiţa, frigul şi ~ăl Prochimen, glasul al 5-lea:
dura. Tot pământul să se închine ţie şi să cânte ţie ...
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi în veci.
Stih:
Binecuvântaţi roua şi polegniţa, ghiaţa şi
gerul. Strigaţi Domnului tot pământul; cântaţi ~
Pre Domnul lăudaţi şi·l prea înălţaţi în veci. numelui lui.
Binecuvântaţi brume şi zăpezi, fuJgere şi
Din cartea cea către Romani a sfântului
nori.
Apostol Pavel cetire.
Binecuvântaţi lumina şi întunerecul nop-

Cap. 6, Vers 3:
ţile şi zilele. raţilor, câţi
întru Hristos
Iisus ne-am botezat,
Binecuvântaţi pământul, munţii şi dealu-
rile şi toate celece răsar într'însele.
întru moartea lui ne-am
Pre Domnul lăudaţi şi-l prea înălţaţi în veci. botezat. Impreună cu el
Binecuvântaţi izvoarele, marea şi râurile, ne-am îngropat prin bo-
chiţii şi celece se mişcă în ape. tez întru moarte. Că în ce chip
Pre Domnul lăudaţi şi·l prea înălţaţi în veci. s' a sculat Hristos din morţi prin
Binecuvântaţi toate paserile cerului, fia- · slava Tatălui, aşa şi noi întru
rele şi toate dobitoacele.
Pre Domnul lăudaţi şi·l prea înălţaţi în veci.
l1
' înoirea vieţii să umblăm. Că de
·
vreme ce împreună altoiţi

11
Binecuvântaţi fiii oamenilor, bine să cu-

ne-am făcut cu asemănarea
1 11
vinteze lsrail. 1! 1
Pre Domnul, lăudaţi şi-l prea înălţaţi în veci. morţii lui, deci şi învierii lui,
11
~~-~~~~~~~~-~~~~~~~~~~~~~~.jj
686 SLUJBA
vom fi părtaşi. Aceasta ştiind ca Clătească-se toaţe temeliile pământului :

Eu am zis Dumnezei sunteţi şi fiii celui
omul nostru cel vechiu, cu dân- prea înalt toţi; iară voi ca nişte oameni
sul împreună s' a răstignit, ca să muriţi şi ca unul din boieri cădeţi.
se strice trupul păcatului, ca să Şi iarăş: Scoală· te
Dumnezeule ... ~
nu maislujimnoipăcatului.Pen Evanghelia dela Mateiu şi pre rând dum-
tru că celce a murit, s' a îndreptat nezeeasca Liturghie a marelui Vasilie. In
de păcat. Şi de am murit îm- loc de Heruvic, se cântă acest Tropar,
glasul al 5-lea:
preună cu Hristos, credem că
vom şi via împreună cu dânsul; Să tacă tot trupul omenesc
ştiind că Hristos, celce a înviat şi să stea cu frică şi cu cutremur
din morţi nu mai moare; că şi nimic pământesc întru sine
moartea nu-l mai stăpâneşte. să nu gândească; că lmpăratul
Că ce a murit păcatului odată împăraţilor şi Domnul domnilor
a murit; iară ce viază, viază lui merge să se junghie şi să se dea
Dumnezeu. Aşa şi voi socoti- spre mâncare credincioşilor. Şi .
ţi-vă morţi a fi păcatului şi vii merg înaintea lui cetele înge-
·tui Dumnezeu, întru Hristos reşti, cu toată căpetenia şi pu-
Iisus, Domnul nostru. terea, .heruvimii cei cu ochi
Aliluia, nu se cântă; ci îndată zice ceteţul multi şi serafimii cei cu câte
Stihul, glasul al 7-lea: şase aripi, fetele acoperindu-şi
Scoală-te, D11mnezeule judecă pământul, şi c â n t â n d cântare: Aliluia,
ll
că tu vei moşteni întru toate neamurile. Aliluia, Aliluia.
Stih: Şi în locul Axionului, Irmosul;
Dumnezeu a stătut întru adunarea Dumne- Nu te tângui Maică ...
zeilor şi tn mijloc pre Dumnezei va judeca.
CHINONICUL:
Iară cântăreţul cântă:
Sculatu-s'a ca din somn Domnul şi a înviat
Scoală-te, Dumnezeule ... mântuindu-ne pre noi.
Stih: Şi clupăApolis, să dă de preot anafora
Până când judecaţi nedreptate şi feţele pă· şi se face binecuvântarea pâinii şi a vinu-
cătoşilor le luaţi înainte. lui. Trebuie să aibă purtare de grijă Ecle-
siarhul, ca atunci când se va sfârşi Litur-
Stih: ghia, să fie ceasul al doilea din noapte;
Judecăţi orfanului şi săracului, pre cel smerit iar după Apolis nu ieşim la biserică, ci
şipre cel sărac îndreptaţi. şedem· la locurile noastre. Şi se face cetire
multă din faptele sfinţi101 Apostoli. Şi după
Stih: cetire, aprinde Eclesiarhul toate candelele
Scoateţi pre cel sărac şi pre cel mişel, şi ieşind loveşte în toacă şi încetează cite-
din mâna păcătosului mântuiţi-I. ţul a ceti.
Şi binecuvântând preotul, lncepem: sfinte
Stih: Dumnezeule... şi celelalte. Veniţi să ne în·
N'a cunoscut nici a priceput, Intru tntu- chinăm„. Psalm 50 şi Canonul Sâmbetei
nerec umblă. celei mari Irmosul de două ori şi Tropa-
rele pre 12; apoi Irmosul tntr'amândouă
Stih: stranele împreună.
După a treia Cântare, Sedealna Sâmbetei Mateiu, sau dela Ioan: Cuvântul învierii.
celei mari. După a şasea Cântare, Condacul Sâm-
Mormântul tău, Mântuitorule„. betei celei mari şi Irmosul, apoi cetire.

După sfârşitul Cântărei a noua, Irmosul în-
Şi cetire din Cuvântul Sfântului Epifanie, tr' amândouă stranele. Sfinte Dumnezeule„.
al cărui început este:
Ce este astăzi această tăcere ?„. Şi
troparul, glasul al 2-lea.
Sau din Cuvintele Sfântului Ioan Gură de Când te-ai pogortt la moarte. „
Aur, caută-le în tâlcuirea Evanheliei dela Ectenia şi Apolisul.
Mânăstirea Agapia
(Din colecţia de "Mânăstiri din România" de Anton Kaindl
'CÂNTAR! TREIMICE
PRE 8 GLASURI
Pre care le cântăm în postul cel mare şi in celelalte posturi, când nu se cântă: Dumnezeu
este Domnul... nici Tropare ; Ci Aliluia, Cu stihirile acestea :
Stih 1: Cu toate puterile cereşti, ca
De noapte mânecă duhul meu către tine, heruvimii, să strigăm celuice
Dumnezeule, pentrucă lumină sunt poruncile
• tale pre pământ. este întru cei de sus întreit
Stih 2: sfântă laudă înălţându-i: sfânt,
Dreptate vă învăţaţi, ceice locuiţi pre pă sfânt, sfânt eşti Dumnezeul
mânt.
nostru; pentru rugăciunile tu-
Stih 3:
turor sfinţilor tăi, milueşte-ne
Pizmuire va lua pre poporul cel neînvăţat.
pre noi.
Stih 4:
Şi acum„.
Adauge lor rele, Doamne, adauge rele celor
slăviţi ai pământului.
Sculându-ne din somn, că
Şi după fiecare Stih, se cântă: Aliluia de
3 ori. Deci, Treimicile câte odată.
dem către tine, Bunule, şi cân-
CÂNTĂRI TREIMICE
tare îngerească strigăm ţie, Pu-
Glasul 1:
ternice: sfânt, sfânt, sfânt eşti
Dumnezeul nostru; pentru Nă-
((\. u trupeşti închipuiri . către .scătoarea de Dumnezeu, milu-
\\J mintea cea netrupească şi eşte-ne pre noi.
fără materie a puterilor celor
fără de trup ridicându-ne şi
prin cântare întreit sfântă a
Dumnezeirii cei în trei iposta- Cade-se a şti:
suri primind strălucire, ca he- Că la sfârşitul Treimicilor şi ale Luminândelor
ruvimii să strigăm către unul în toată săptămâna zicem aşa :
Dumnezeu: sfânt, sfânt, sfânt LUNI:

eşti Dumnezeul nostru; cu fo- Cu folosinţele celor fără de
losinţele celor fără de trup, mi- trupuri, milueşte-ne pre noi.
lueşte-ne pre noi.
MARŢI:
In alte zile să se schimbe sfârşitul.
Slavă.„ Pentru rugăciunile Mergă-
CÂNTAR! TREIMICE 689
======================~~====~~~~================
torului înainte, milueşte-ne mele le deschide, ca să te laud

pre noi. pre tine, sfântă Treime: Sfânt,
MIERCURI şi VINERI : Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul no-
Cu puterea crucii tale păze stru ; pentru Născătoarea de
şte-ne pre noi.
Dumnezeu milueşte-ne pre noi.
Luminânda, glasul al 2:lea :
JOI:
Pentru rugăciunile apostoli- Trimite lumina ta cea puru-

lor tăi şi ale Ierarhului Nicolae rea veşnică, Hristoase Dumne-
mi!ueşte-ne pre noi.
zeule şi luminează ochii cei de
taină ai inimii mele, pentru ru-
Luminânda, glasul 1.
găciunile (Cutărora), şi ne mân-
. Celace răsari-lumină, Doam- tueşte pre noi.
ne, curăteşte sufletul meu de ~~~~~~
tot păcatul pentru rugăciunile ············~~---~

(Cutărora) şi ne mântueşte Cântări Treimice
pre noi. GLASUL AL 3-lea :
T
~reime de o fiintă şi nedes-
Cântări Treimice părtită, unime în trei ipos-
GLASUL AL 2-lea :
tasuri şi împreună vecuitoare,
tie, ca unui Dumnezeu, înge-
Duterilor celor de sus urmând rească cântare strigăm: Sfânt,
Jr' pre pământ, cântare de bi- Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul nos-
ruinţă aducem tie, Bunu 1e : tru; cu folosintele celor fără de
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumne- trup milueşte-ne pre noi.
zeul nostru; cu folosintele celor Slavă„.
fără de trup milueşte-ne
pre noi. Pre Tatăl cel fără de început,
pre Fiul cel împreună fără de
Slavă.„
început, pre Duhul cel împre-
Nezidită fire, făcătorul tutu- ună vecuitor, Dumnezeire una,
ror, buzele noastre le deschide, ca heruvimii a slăvi, îndrăsnind
ca să vestim lauda ta, strigând: zicem: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumne- Dumnezeul nostru; pentru ru-
zeul nostru; pentru rugăciunile găciunile tuturor sfintilor tăi
tuturor sfintilor tăi milueşte-ne milueşte-ne pre noi.
pre noi.
Şi acum."".
Şi acum... Fără de veste judecătorul va
Din pat şi din somn m'ai ri- veni şi ale fiecăruia fapte se vor
dicat, Doamne mintea mea o descoperi; ci cu frică să stri-
luminează, inima mea şi buzele găm în miezul noptii: Sfânt,
TRIODUL 44
690 CÂNTĂRI
Sfânt, Sfânt eşti Dumnezul nos- tale, sufletul meu celce este în- ~
~ tru; pentru Născătoarea de tru întunerec curăţeşte-1 de tot
Dum11ezeu milueşte-ne pre noi. păcatul, pentru rugă c i u ni 1e ~
Luminânda, glasul al 3-lea. (Cutărora) şi ne mântueşte pre
Trimite lumina ta, Hristoase noi.
Dumnezeule şi luminează inima
mea, pentru rugăciunile (Cută
Cântări Treimice.
rora) şi ne mântueşte pre noi
GLASUL AL 5-lea.
· C)~Wwc)C)i)E56C)BW5a
remea cântării este şi ceasul
Cântări Treimice
GLASUL AL 4-lea
VI
"---- rugăciunii. Cu osârdie
să strigăm către unul Dumne-
zeu: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti
ântarea slugilor tale celor ce Dumnezeul nostru; cu folosin-
sunt duhuri îndrăznind a ţele celor fără de trup milue-
aduce noi muritorii zicem: Sfânt, şte-ne pre noi.
Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul Slavă.„
nostru; cu folosinţele celor fără Indrăznind a ne închipui ~
de trupuri milueşte-ne pre noi. pre noi oştilortale celor de du-
Slavă ...
huri, Treime ceeace eşti fără de
C a .şi cetele îngerilor acum început, cu guri nevrednice stri-
în cer, aşa şi stările oamenilor găm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti ~
pre pământ, cu frică cântare de Dumnezeul nostru; pentru ru-
biruinţă, aducem, ţie, Bunule: găciunile tuturor sfinţilor tăi !O
. Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumne- milueşte-ne pre noi.

zeul nostru; pentru rugăciunile Şi acum„.
tuturor sfinţilor tăi milueşte-ne Celace în pântece fecioresc
. pre noi. ai încăput şi de sânurile Tatălui
Şi acum.„ nu te-ai osebit, cu îngerii,
P re Părintele tău cel fără de Hristoase Dumnezeule, pri-
· început şi pre tine, Hristoase meşte-ne şi pre noi, cari stri-
~ Dumnezeule şi pre Duhul cel găm ţie: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti
prea sfânt, ca heruvimii a slăvi Dumnezeul nostru; pentru Năs
îndrăznind, zicem: Sfânt, Sfânt, cătoarea de Dumnezeu milu-
Sfânt eşti Dumnezeul nostru; eşte-ne pre noi.
pentru Născătoarea de Dumne- Luminânda. glasul al 5-lea.
zeu milueşte-ne pre noi. D ătătorule de lumină, Doam-
Luminânda, glasul al 4-lea. ne, trimite lumina ta şi lumi-
C elace răsari lumină lumii nează inima mea, pentru ru-
CÂNTĂRI TREIMICE 691
găciunile (cutărora) şi ne mân- ~~~~~

tueşte pre noi.
~~- Cântări Treimice.
GLASUL AL 7-lea:
Cântări Treimice.
lf\ elace eşti lăudat de heruvimi
GLASUL AL 6-lea.
\I cu p u t e re prea înaltă şi
tând înainte cu frică heru-
S vimii şi spăimântându-se
cu cutremur serafimii, întreit
cu dumnezeiască slavă de îngeri
închinat, primeşte-ne şi pre noi,
cei de pre pământ, cari cu buze
sfântă cântare aduc cu glas fără nevrednice laudă îţi înălţăm :
de tăcere. Cu cari şi noi pă Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumne-
cătoşii strigăm: Sfânt, Sfânt, zeul nostru; cu folosinţele celor
Sfânt eşti Dumnezeul nostru; fără de trup milueşte-ne pre noi.
cu folosinţele celor fără de tru- Slavă ...
. puri milueşte-ne pre noi. C a pre un somn lepădând le-
Slavă... nea, su fie te, îndreptare spre
Cu guri fără de trup, cu doxo- lauda judecătorului arată şi cu
logii fără tăcere, cei cu câte frică strigă: Sfânt, Sfânt, Sfânt
şase aripi cântă ţie întreit sfântă eşti Dumnezeul nostru; pentru
. cântare, Dumnezeul nostru. Şi rugăciunile tuturor sfinţilor tăi
noi ceşti de pre pământ cu buze milueşte-ne pre noi.
nevrednice laudă ţie înălţăm: Şi acum„.
. Sfânt Sfânt, Sfânt eşti Dumne- 1 D umnezeirii celei neapropi-
zeul nostru; pentru rugăciunile ate, Treimii într' o unime, întreit
tuturor sfinţilor tăi milueşte-ne sfânta laudă a serafimilor înăl
pre noi. ţând, cu frică să strigăm: Sfânt,
Şi acum ... Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul
D umnezeirea Unim ei Trei- nostru ; pentru Născătoarea de
mii, în unire neamestecată o Dumnezeu milueşte-ne pre noi.
slăvim şi îngerească cântare stri- Luminânda, glasul al 7~lea.
găm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti
Ridică-mă, Doamne, spre la-
Dumnezeul nostru; pentru Năs uda ta şi mă învaţă să fac voia
cătoarea de Dumnezeu milu- ta, Sfinte, pentru rugăciunile
eşte-ne pre noi.
(cutărora) şi ne mântueşte pre .
Luminânda, glasul al 6-lea:
noi.
T rimite sufletelor noastre lu-
mina ta cea veşnică, Doamne,
pentru răgăciunile (cutărora )
şi ne milueşte pre noi.
- l
~~~~.i]l!J~~iJF-~ .
692 CÂNTĂRI
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumne-

zeul nostru; pentru rugăciunile
Cântări Treimice. tuturor sfinţilor tăi milueşte-ne ,
Glasul al 8-lea: pre noi.
S 'pre cer inimile având, cete...

,~)lor îngereşti să urmăm şi cu
frică către celce nu ia mită să
Fiind
Şi acum„.
.împilaţi de mulţimea
greşelilor noastre şi neîndrăz
cădem, laudă de biruinţă, stri- nind a privi la înălţimea ta, su-
gând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti fletul şi trupul plecând cu în-
Dumnezeul nostru; cu folosin- gerii cântare strigăm ţie: Sfânt,
ţele celor fără de trupuri mi- Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul
lueşte-ne pre noi. nostru; pentru Născătoarea de
Slavă ... Dumnezeu milueşte-ne pre noi.
A privi la tine neîndrăznind Luminânda, glasul al 8-lea.
heruvimii, sburând strigă cu Lumină fiind, Hristoase,
lumi-
înălţare de viers dumnezeeasca nează-mă întru tine, pentru ru- ~
cântare a glasului celui întreit găciunile (cutărora) şi ne mân-
sfânt; cu· cari şi noi strigăm ţie: tueşte pre noi.
Biserica Sf. Ioan Ocnele.-Mari

(Din colecţia de „Mânăstiri din România" de Anton Kaindl)
S T I H U R I DE U M I L I N Ţ A
Cu sedealne şi cu martirice, la toate glasurile, care se cântă în sfântul şi marele post
DUMINICĂ SEARA
La Doamne strigat-am, punem Stihirile pre 10 şi cântăm patru stihiri de umilinţă din Octoih
trei din Triod şi trei din Mineiu.
Stihiri de umilinţă, glasul 1 :
,.,~' : entrucă mult este noia- Nu mă l~păda, Mântl!itorul

nul greşelilor mele, Mân- meu, pi:_e mtn~ c~l .c~pr1!1s,.. cu
~ tuitorule şi rău m'am a- lenea pacatulu1; „1:1d:ca:m1 ~an
fundat întru p ă c a t e 1e mele, ?ul ~eu ~i:re poca~nţa ş1 !ucr~tor
dă-mi şi mie mâna ca şi lui ~scus1t ~tet tale ma ara~a; d~ru...
Petru· mântuieşte-mă Dumne- 1ndu...rn1 plata ceasului celui de
zeule Şi mă milueşte. al unsprezecelea şi mare milă.
De vreme ce sunt osândit
· Mântuitorule pentru gândurile Luni la Utrenie ~
şi faptele cele rele, dărueşte-mi
După întâia Stihologie, Sedealne. de umilinţă
gând de întoarcere Dumne- glasul 1:
zeule, ca să strig: mântueşte-mă
ntru fărădelegi sunt zămislit
Făcătorule de bine, Bunule şi
mă milueşte. I
_ eu, desfrânatul, nu cutez să
caut la înălţimea cerului; ci în-
A ltă lume pre tine suflete te drăsnind la iubirea ta de oa-
aşteaptă, şi Judecătorul va să meni, strig : Dumnezeule, mi-
vădească cele ascunse ale tale lostiveşte-te spre mine păcă
. şi rele; deci, nu rămânea întru tosul şi mă mântueşte.
aceste de aici, ci apucă înainte, Stih : Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri .
strigând către Judecătorul: pre mine, nici cu iuţimea ta să mă cerţi.
Dumnezeule, milostiveşte-te De vreme ce dreptul abia se
spre mine şi mă mântueşte. 1
mântueşte, dar eu unde mă voiu
·--~r~·~·~~~~~~~~~~~~~~d
"·~~
694 SEDELNELE
arăta, păcătosul, cel ce n' am pur- rilor tale căutând, Mântuitorule,

tat greutatea şi zăduful zilei? Ci nu trece acum cu vederea
cu cei dela al unsprezecelea ceas inima mea cea sărăcită. Căci
împreună mă numără, Dumne- către tine, Doamne cu umilinţă
zeule şi mă mântueşte. strig: greşit-am la cer şi înain-
Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu. tea ta.
Minunea minunilor văzând-o Stih:
· întru tine, făptura se bucură Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri, nici
ceeace eşti plină de dar; că ai cu iuţimea ta să mă cerţi.
zămislit fără sămânţă şi ai năs
Infricoşat este divanul tău,
cut precum nu se poate spune, judecata ta dreaptă şi lucrurile
pre celace nu-l pot vedea mai mele sunt rele; iară tu, Milos-
marii cetelor îngereşti. Pre acela tive, apucând înainte, mântue-
roagă-l, Născătoare de Dumne- şte-mă şi mă scoate din muncă; ·
zeu, să mântuJ~P.~c~ suflete 1e fereşte-mă, Stăpâne, din partea
noastre. t/~'%1\J:v, "'w:""
caprelor şi mă învredniceşte a
•
La cântarea 7, se zice Mucenica în locul
Condacului, de nu are Condac Mineiul. Iară sta deadreapta ta, Judecătorule
~ de are, se zice Mucenica împreună cu Sedel- prea drepte.
nele. Aşa facem în tot postul.
Mucenica, glasul 1 : Slavă„. Şi acum.„ a Născătoarei de
Dumnezeu.
Cu lauda nevoinţii şi cu vred-
nicia cununilor s' au îmbrăcat C eeace ai zămislit fără ardere
slăviţii purtători de chinuri în-
focul Dumnezeirii şi ai născut ·
, tru tine, Doamne; că cu răb fără sămânţă izvorul vieţii, pre
darea bătăilor: au biruit pre cei Domnul, Născătoare de Dumne-
fărădelege şi cu putere dum-
zeu cea plină de dar, păzeşte
nezeească din cer biruinţă au
pre ceice te slăvesc.
luat. Pentru rugăciunile lor, dă La cântarea 7, Mucenica :
rueşte-ne nouă Dumnezeule
a nişte ostaşi buni cu un
mare milă.
C cuget crezând, netemându-
vă sfinţilor de îngrozirile tirani- ·
, Marti la Utrenie. lor, aţi venit cu dragoste la
După întâia Stihologie, Sedealna, glasul 1.
Hristos, luând cinstita cruce şi
săvârşindu-vă călătoria, aţi luat
Podobie : Mormântul tău ...
biruinţă din cer. Slavă celuice
D raţe 1e părinteşti grăbeşte v' a întărit pre voi; slavă celuice
g de-mi deschide, că curve- v'a încununat; slavă celuice lu- ·
şte am cheltuit vieaţa mea. Spre crează prin voi tuturor tămă
bogăţia cea necheltuită a îndură- duiri.
~DSî\f.mi.!&f~™'
OCTOIHULUI 695 ~
mormântul pre Dumnezeu cel "

necuprins? Negrăit lucru este
Miercuri la Utrenie acesta ce se săvârşeşte! Ci să nu ·
După întâia Stihologie, Sedealna crucii, mă laşi pre mine, ceeace te-am
glasul 1. născut, fiul meu prea dulce.
1\1! ăzându-te Hristoase maica La Cântarea 7, Mucenica:
ta, cea cu totul fără prihană,
JI/._
pre cruce mort, a strigat: Fiul pentru durerile sfinţilor, cari
meu cel fără început, împreună ~-- pentru tine au pătimit, mi-
cu Tatăl şi cu Duhul, ce este lostiveşte-te Doamne şi tămă
această rânduială nespusă a ta? dueşte toate durerile noastre
Prin carea ai mântuit, Indurate, Iubi torule de oameni, rugă- ·
zidirea mâinilor tale, celor prea mu-ne ţie.
curate, Stăpâne.
Stih:
IM1lţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru şi
Joi la Utrenie
vă închinaţi aşternutului picioarelor Dup[t întâia stihologie, Sedealna Apostolilor
glasul 1:
lui, că sfânt este.
Lemnului crucii tale ne închi-
~ năm lubitorule de oameni, că
pre dânsul te-ai pironit vieaţa
C u mreaja cuvântului rupând
I) pescarii împletiturile rito-
rilor, prin trestia crucii au lu-
tuturor; raiul ai deschis Mân- minat neamurile, să te slăvească
tuitorule, tâlharului celuice a cu bună credinţă pre tine, Dum-
venit la tine cu credinţă şi s' a nezeu adevărat. Pentru aceasta
· învrednicit desfătării, zicând şi cântare cântăm ţie, celuice
către tine: pomeneşte-mă, i-ai întărit pre dânşii: slavă Ta-
Doamne 1 Primeşte-ne ca pre tălui şi Fiului, slavă Duhului
acela şi pre noi cari strigăm: celuice de o fiinţă, slavă celuice
greşit-am toţi, nu ne trece pre printr'înşii a luminat lumea.
· noi cu milostivirea ta. Stih:
ln tot pământul a ieşit vestirea lor şi la
Slavă.„ Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu. marginile lumii cuvintele lor.
Văzându-te mieluşeaua pre lnţelepţilor pescari ai lumii,
tine, mieluşelul răstignit pre ceice aţi luat de la Dumnezeu
lemn cu tâlharii, din îndelungă a fi milostivi, rugaţi-vă şi acum .
. răbdarea ta, cuvinte şi împun- pentru noi cari strigăm: Doam-
gându-te cu suliţa in coastă, s' a ne, mântueşte pre împăraţi şi ce-
tânguit strigând ca o maică: ce tatea ta şi ne izbăveşte pre noi de
taină streină şi înfricoşată este răutăţile care cuprind sufletele .
:?,aceasta fiul meu? Cum a~opere
1
noastre, pentru Apostolii tăi.
~~~WJ&~f~iH?&m-- ~;
696 SEDELNELE
Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu. Slavă„. Şi acum.„ a Crucii Născătoarei de

Dumnezeu.
Pre celace este fără de mumă
în cer, mai presus de gând şi de C,eice am câştigat părtinirea
ta, Preacurată şi ne izbăvim de
auzire, l-ai născut pre pământ 11
fără tată, pre acela roagă-l Nă

răutăţi cu rugăciunile tale, fiind
păziţi în tot locul cu crucea Fi-
scătoare de Dumnezeu, pentru
sufletele noastre. ului tău, toţi dupre datorie cu
bună credinţă, pre tine te slăvim.
La Cântarea 7, Martirica:
Cântarea 7, Martirica :
Dre mucenicii lui Hristos să-i
u lauda nevoinţii şi cu vred- ·
Jr_ rugăm toţi, că aceştia se
" roagă pentru mântuirea noa-
stră; şi toţi să ne apropiem că
C nicia cununilor, s'au îm-
brăcat slăviţii purtători de chi· ~
tre dânşii cu credinţă. Aceştia nuri întru tine, Doamne; că cu
i s vor ă s c darul tămăduirilor ; răbdarea bătăilor au biruit pre ~
aceştia gonesc taberile draci- cei fărădelege şi cu putere dum·
lor ca nişte păzitori ai credinţei. nezeească din cer biruinţă au li
luat. Pentru rugăciunile lor

dărueşte-ne nouă, Dumnezeule,
Vineri la Utrenie. mare milă. ·
După întâia Stihologie, Sedealna Crucii,
glasul 1. IV~~~~~~Ali~~~
li))ăstignindu-te tu, Hristoase, Vineri seara.

J11l a pierit tirania şi s'a călcat La Doamne strigat-am, punem stihirile pre
p-u te re a vrăjmaşului; că nici 10 şi cântăm idiomela zilei, de două ori.
înger, nici om, ci însuţi tu, Apoi aceste Mucenice ale glasului. Glasul 1.
Doamne, ne-ai mântuit pre noi,
slavă ţie.
Stih:
· P entru rugăciunile tuturor
sfinţilor Doamne şi ale Năs
Cătoarei de Dumnezeu, pacea
!nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru şi vă ta dă-ne-o nouă şi ne mântueşte
închinaţi aşternutului picioarelor lui,
sfânt este.
că pre noi, ca un îndurat.
Arma crucii oarecând s' a a- Mărturisirea voastră, cea de
rătat în răsboaie binecredincio- faţă în privelişte sfinţilor, a ~
sului împărat Constantin, semn spăimântat puterea dracilor şi
· de biruinţă ne biruită asupra pre oameni i-a scos din înşe- ~
. vrăjmaşilor, prin credinţă. De tăciune. Pentru aceasta şi tăin
aceasta se cutremură puterile du-vi-se capetele, aţi strigat:
iadului, aceasta s' a făcut şi ere- să fie, Doamne, jertfa sufletelor ·
· dincioşilor mântuire şi lui Pavel noastre bine priimită înaintea
laudă. · ta; că iubindu-te pre tine, am de-
. ·~~~%m~~MM~~~E~-iî!Wlr~aid
OCTOIHULUI 697
făimat vieaţa cea vremelnică, rit şi pre stăpânul l-a născut, uşa
lubitorule de oameni. cea cerească, pre Maria Fecioara
O, cât este de bună neguţă să o lăudăm: cântarea celor fără
toria voastră sfinţilor 1 Că sân- de trupuri şi podoaba credincio~
. giurile v-aţi dat şi cerurile aţi şilor; că aceasta s' a arătat cer
şi biserică Dumnezeirii. Aceasta
moştenit; şi în scurtă vreme fiind
ispitiţi, în veci vă bucuraţi. Cu
peretele cel din mijloc al vraj-
adevărat, bună este neguţătoria
bei l-a stricat, pace a adus si
voastră, că cele stricăcioase pă
împărăţia o a deschis. Pre ace~
răsind, aţi 1u a t cele netrică
sta adică având·o anghiră cre-
cioase şi cu îngerii dănţuind, dinţei, apărător avem pre Dom-
lăudaţi neîncetat pre Treimea
nul cel ce s'a născut dintr'însa.
Indrăzneaşte dar, îndrăzneaşte
cea de o fiinţă.
poporul lui Dumnezeu, că
Insăş podobia.
acesta va birui pre vrăjmaşi,
Prea lăudaţilor mucenici, pre ca un Atotputernic.
voi pământul nu v'a ascuns, ci
cerul v' a priimit. Deschisu-s' au
vouă uşile raiului şi în lăuntru
fiind, cu pomul vieţii vă îndul- Sâmbătă la Utrenie.
ciţi; rugaţi-vă lui Hristos, să dă După întâia Stihologie, Sedelne martirice
glasul 1.
ruească sufletelor noastre pace
şi mare milă.
a nişte ostaşi buni, cu un cu-
get crezând, netemându-vă
Şi patru din Mineiu. Slavă„. a morţilor, a lui
Ioan Monahul, glasul 1. s nţilor de îngrozirile tiranilor,
aţi venit de bună voe la Hristos,
Care desfătare lumească ră- luând cinstita cruce şi săvârşin
A A V
mane netmpreunata cu grija? du-vă călătoria, aţi luat biruinţă
Care slavă stă pre pământ ne- din cer. Slavă celuice v'a întă
. schimbată? Toate sunt mai ne- rit pre voi; slavă celuice v' a în-
putincioase decât umbra, toate cununat; slavă celuice lucrează
sunt de cât visurile mai înşe
. lătoare; într' o clipeală pre toate prin voi tuturor tămăduiri.
Stih:
acestea moartea le apucă 1 Ci
Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi
întru lumina feţii tale, Hristoase Dumnezeul lui Israil. '
şi întru îndulcirea frumuseţil
tale, pţe ceice i-ai ales, odih- Pentru durerile sfinţilor cari
neşte-i ca un iubitor de oameni. pentru tine au pătimit, milosti-
veşte-te, Doamne şi tămădueşte
Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu.
toate durerile noastre, Iubito-
· Pre ceeace este slava a toată rule de oameni rugămu-ne ţie.
lumea, carea din oameni a răsă- Stih:
598 SEDELNELE
Sfinţilorcelorce sunt pre pământul lui, mi-

nunate a făcut Domnul tote voile sale
duitorii credinţei, pre izvoarele
într' înşii. cele pururea curgătoare din care
pre mucenicii lui Hristos să-i izvorăsc credincioşilor tămă
rugăm toţi, că aceştia se roagă duiri. Cu rugăciunile lor, Hris-
pentru mântuirea noastră; şi toase Dumnezeule, dă r u e ş t e
toţi să ne apropiem către dânşii lumii tale pace şi sufletelor noas-
cu credinţă. Aceştia izvorăsc tre mare milă.
darul tămăduirilor; aceştia go- Aceşti ostaşi ai împăratului
nesc taberile dracilor, ca nişte celui mare, au stătut împotriva
păzitori ai credinţei. poruncilor tiranilor vitejeşte,
Slavă„. a morţilor. n' au băgat seamă de munci şi
C elace te-ai îmbrăcat cu trup călcând toată înşelăciunea, în-
pentru noi din Fecioară fără cununându-se dupre vrednicie,
schimbare în vremile cele de cer dela Mântuitorul pace şi
· apoi şi ştii, ca un Dumnezeu, sufletelor noastre mare milă.
a 1un e car ea noastră, milosti- Pre voi, prea lăudaţilor mu-
veşte-te de iartă, pre ceice s' au cenici nici întristarea, nici
mutat din viaţă; pentru că ţie, strâmtoarea, nici foamea, nici ~
Stăpâne şi-au făgăduit sufletele, goana, nici bătăile, nici iuţimea
- unuia Dumnezeului nostru. fiarelor, nici sabia, nici focul ~~
Şi acum, a Născătoarei de Dumnezeu. cel îngrozitor n' au putut să vă ·
ţie Fecioară,
G avriil, zicând despartă de Dumnezeu. Ci mai
. bucură-te! împreună cu glasul vârtos pentru dragostea cea
s'a întrupat Stăpânul tuturor, către dânsul nevoindu-vă, ca
întru tine sicriul cel sfânt, precum aţi fi fost cu trupuri streine,
cum a zis dreptul David. Ară de fire nu v' aţi adus aminte, ne-
„ tatu-te-ai mai desfătată de cât băgând seamă de moarte. Pen-
~ cerurile, ceeace ai purtat pre tru aceasta şi dupre vrednicie,
Ziditorul tău. Slavă celuice s'a pentru durerile voastre aţi
sălăşluit întru tine; slavă celuice luat plată. Impărăţiei cerurilor
a ieşit din tine; slavă celui ce moştenitori v' aţi făcut, ruga-
ne-a slobozit pre noi prin naş ţi-vă pentru sufletele noastre,
terea ta. rugămu-vă.
LA LAUDARI: Bucuraţi-vă mucenicilor în

Stihiri mucenice, glasul 1 : Domnul, că v' aţi nevoit cu bună
V eniţi, popoare, să cinstim nevoinţă; stătut-aţi împotriva
toţi pre mucenicii lui Hristos cu împăraţilor şi pre tirani aţi bi-
. laude şi cu cântări duhovniceşti; ruit; nu v' aţi îngrozit de foe şi
pre luminătorii lumii şi propove- de sabie şi de fiare sălbatice
~~™~~~~~~~il~-m.w~w~
OCTOIHULUI 699
care mâncau trupurile voastre; lostivirea ta, trecând greşalele

înălţând lui Hristos cântare îm- lor şi dăruindu-le odihnă.
preună cu îng"erii, cununi din Stih: Fericiţi sunt, pre cari i-ai ales şi i-ai
cer aţi luat. Rugaţi-vă să ne dă primit, Doamne.
. ruească nouă, mare milă. Nimeni nu este fără păcate,
Slavă„. a morţilor, a lui Ioan Damaschin. nimeni din oameni, fără numai
Cu lucrul arătând, Mântuito- tu singur cel nemuritor; pentru
rul meu, că tu eşti învierea tutu- aceasta aşează pre robii tăi în
ror, cu cuvântul, Cuvinte, pre lumină, ca un Dumnezeu îndu-
Lazăr din morţi l-ai înviat; rat, împreună cu cetele îngerilor
· atuncea zăvoarele s' au sfărâmat tăi, pentru milostivirea ta, tre-
şi porţile iadului s' au cutremu- cându-le fărădelegile şi dăruin
rat; atuncea moartea oamenilor du-le iertare.
· somn s'a arătat. Ci tu, celace ai Stih: Sufletele lor intru
sălăşlui...
bunătăţi se vor
. venit să mântueşti zidirea ta,
iară nu să judeci, odihneşte Făgăduinţele tale, Mântuito-
· pre ceice i-ai ales, ca un iubitor rule, sunt mai presus de cele
. de oameni. văzute, pre care ochiul nu le-au
văzut şi urechea nu le-au auzit şi
la inima omului nu s' au suit Stă
Veseleşte-se ceata prooroci- pâne; ci binevoieşte, ca să dobân-
lor, Fecioară, de naşterea ta, dească împărtăşirea acelora, cea
dumnezeească adunarea pa- făgăduită, cei ce s' au mutat la
~ triarhilor, cinstiţii apostoli, so-
1
tine, dându-le şi viaţă vecinică.
l
~ borul arhiereilor şi al muceni-
Slavă„.
. cilor, cetele c u vi o ş i 1or şi ale
drepţilor; şi pre tine te cunosc De crucea ta bucurându-se
· pricină rânduelii lor şi te cin- robii tăi, şi cu crucea ta nădăj
stesc, ca pre o Născătoare a lui duindu-se, s' au mutat la tine,
Dumnezeu. Doamne. Cărora dărueşte-le
LA STIH OA VNĂ.
acum Mântuitorule crucea ta,
răscumpărare păcatelor lor şi
Stihirile morţilor;
facerea lui Teofan
Glasul 1.
sângele cel ce s' a vărsat pentru
vieaţa lumei. Pentru milostivi-
Podobia : Prea lăudaţilor mucenici...
rea ta iertându-le lor greşelile şi
· Tie ne rugăm, Mântuitorule, luminându-i cu lumina feţii tale.
fă odihnă celorce s' au mutat
întru împărtăşirea ta cea dulce, Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu.
· şi-i sălăşlueşte în curţile drep- Roagă pre Hristos, celce s' a
ţilor, în locaşurile sfinţilor tăi, în născut din tine, Maică Fecioară,
sălaşluirile cele cereşti, cu mi- să dea iertare de greşeli robilor
700 SEDELNELE
tăi, celorce te propoveduesc cu

bună credinţă, Născătoare de
Dumnezeu; şi cu cuvânt adevă Luni la Utrenie.
rat te slăvesc; şi luminii şi stră După întâia Stihologhie, Sedelne de
glasul al 2-lea.
umilinţă,
. lucirii sfintilor învredniceşte-i, a valurile mării s' au ridicat

întru împărăţia lui.
I C asupra mea f ărădelegile
mele, ca o luntre în mare eu în-
La Doamn~:::~:~ăpu:::r:~hlrile pre
sumi mă inviforesc de greşeli
multe; ci îndreptează-mă, Doa-
11 mne, la limanul cel lin al po-
10 şi cântăm patru Stihiri de umilinţă din căinţei şi mă mântueşte.
Octoih, trei dela Triod şi trei dela Mineiu,
Stihiri de umilinţă, glasul al 2-lea: Stih: Doamne, nu cu m.ânia ta să mă mustri
pre mme„.
G
reşit-am ţie Mântuitorule,
Eu sunt pomul cel neroditor,
ca fiul cel curvar; primeşte 1
Doamne, carele nu aduc roadă
ma, Părinte, pre mine celce mă de pocăinţă nici decum, şi mă
. pocăesc şi mă milueşte, Dum-
îngrozesc de tăiere şi def ocul cel
nezeule.
nestins mă înfricoşez. Pentru
Strig către tine Hristoase aceea mă rog ţie, mai înainte de
· Mântuitorule, glasul vameşului; nevoia aceea întoarce-mă şi mă
milostiveşte-te spre mine ca şi mântueşte.
spre acela şi mă milueşte Dum-
Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu.
nezeule.
1
.
La răutăţile cele necuvioase
ale faptelor mele cugetând, a-
lerg la îndurările tale, urmând
vameşului şi păcătoasei carea
C eeace eşti izvorul milei mi-
lostivirei învredniceşte-ne, pre
noi, Născătoare de Dumnezeu;
caută spre poporul cel păcătos;
t'i;
arată precum deapururea pu- '

a lăcrămat şi fiului celui curvar. terea ta. Că întru tine nădăj
· Pentru aceasta cad înaintea duind, strigăm ţie: bucură-te, ·
ta, Milostive, mai înainte ca oarecând Gavriil mai marele
până ce nu mă osândeşti, milo-
V oevod al celor fără de trupuri.
. stiveşte-te spre mine, Dumne-
·
zeule ŞÎ mă milueşte.
F ărădelegile mele trec e-1 e,
Doamne, celce te.-ai născut din
l La cântarea 7, Mucenica:
re tine> cela ce îmbraci cerul
cu nori, avându-te sfinţii îm-
Fecioară şi curăţeşte inima mea căminte în lume, munci de la
făcând-o pre ea locaş Duhulu,i cei fărădelege au răbdat şi rătă-
. tău celui Sfânt; şi să nu mă le- cirea idolească au stricat. Pen-
~ pezi pre mine dela faţa ta, celce tru rugăciunile lor, slobozeşte·ne
~ ai nemăsurată mare milă. şi pre noi de vrăjmaşul cel nevă-
~ . ~
~~~~~l~i~~~?l@~iâ>fil~W&jt'b!J
OCTOIHULUI 701
zut, Mântuitorule şi ne mântu-

eşte.
Miercuri la Utrenie.
După întâia Stihologie, Sedealna Crucii, gla-
sul al 2-lea.
Marţi la Utrenie.
După întâia Stihologie, Sedealna, glasul al ~ rucea bunătăţii tale cea fă
2-lea. '-" cătoare devieaţă, care ne-ai
dăruit-o nouă, nevrednicilor,
. ~lî ilueşte~măl a zis David; şi
Doamne, o aducem ţie spre ru-
m_ - eu către tine strig: greşit găciune: mântueşte pre împă
am, Mântuitorule, curăţeşte pă ratul şi cetate a ta, care se
catele mele prin pocăinţă şi mă roagă ţie; pentru Născătoarea
milueşte.
de Dumnezeu, unule iubitorule ~
• Stih : Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri
pre mine. de oameni.
M ilueşte-mă, Dumnezeule, Stih: Inălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru ...
milueşte-mă 1 de două păcate a I n ce chip a robit vrăjmaşul

plâns David, iar eu pentru întu- pre Adam prin mâncarea din
nerece de greşeli strig către tine: lemn, Doamne, întru acelaş chip
acela aşternutul cu lacrimi şi-a şi tu ai robit pre vrăjmaşul prin
udat, iar eu nici o picătură nu lemnul crucii şi prin patima ta.
am. Desnădăjduitu-m'am, şi mă Că cu aceasta ai venit al doilea
rog: milueşte-mă Dumnezeule, Adam, să cauţi pre cel rtităcit şi
dupre mare mila ta. să înviezi pre cel omorît, Dum-
Slavă ... Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu. nezeul nostru, slavă ţie.
Născătoare de Dumnezeu, nu Slavă.„ Şi acum... a Crucii
Dumnezeu.
Născătoarei de
mă trece cu vederea, pre mine
celce-mi trebuie sprijineala cea Fecioara şi Maica ta, Hristoa.-
de la tine, că spre tine a nădăjse, văzându-te mort tins pre
duit sufletul meu, milueşte-mă. lemn şi plângând cu amar, a
La Cântarea 7, Mucenica: zis: Fiul meul ce taină înfrico-
şată este aceasta? Celce dăru
~ elace ai luminat pre sfinţii eşti tuturor vieaţă veşnică, cum ~
\I tăi mai mult de cât aurul şi · mori de bună voie pre cruce,
ai proslăvit ca un bun pre cu- cu n1oarte de ocară?
vioşii tăi, de dânşii fiind rugat,
La cântarea 7, Mucenica :
Hristoase Dumnezeule, îndrep-
tează vieaţa noastră ca un iubi- ll\lî ucenicii Domnului, fericit
. tor de oameni şi îndreptează ru- R_ -este pământul, carele s'a
găciunea ca nişte tămâie, unule adăpat cu sângiurile voastre şi
celace întru sfinţi te odihneşti. sfinte locaşurile, care au primit
.. ,~
SEDELNELE
La Cântarea 7, Mucenica:
trupurile voastre; că în priveliş
te aţi biruit pre vrăjmaşul şi pre Jl\ postolilor, mucenicilor şi
Hristos cu îndrăzneală aţi pro- M.proorocilor, ierarhilor, cu-
poveduit. Pre acela, rugaţi-l ca vioşilor şi drepţilor, cari bine
pre unul cel bun, să mântuea- aţi săvârşit lupta şi credinţa aţi
scă sufletele noastre, rugămu-vă. păzit, îndrăzneală având către
Mântuitorul, pre acela, ca pre ~
un bun, rugaţi-l pentru noi, să
mântuească sufletele noastre,
Joi la Utrenie rugămu-vă.
După întâia Stihologie, Sedelnele Apostolilor,
glasul al 2-lea. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~
elace ai înţelepţit pre pescari

C mai mult decât pre ritori
şi i-ai trimis ca pre nişte pro-
După
Vineri la Utrenie.
întâia Stibologie, Sedealna Crucii, glasul
al 2-lea:
poveduitori în tot pământul, cu reacuratului tău chip ne în-
negrăită iubirea ta de oameni,
Hristoase, Dumnezeule, prin
P chinăm, Bunule, cerşind ier-
tare greşelilor noastre, Hristoase
care întăreşte Biserica ta şi Dumnezeule, că de voie bine ai
trimite credincioşilor binecu- voit a te sui cu trupul pre cruce,
1 vântarea ta, celace unul eşti mica să izbăveşte din robia vrăj
lostiv şi iubitor de oameni. maşului pre care i-ai zidit.
Pentru aceia cu mulţumită,
Stih : In tot pământul a ieşit vestirea lor ... strigăm ţie: toate le-ai umplut
Vânat-au pre păgâni pescarii de bucurie, Mântuitorul rtostru,
şi au învăţat marginile lumei să celce ai venit să mântueşti
se închine iubirei tale de oameni lumea.
Hristoase, Dumnezeu 1e. Prin Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru.„
cari întăreşte Biserica ta şi tri- Mântuire ai lucrat în mijlocul
l: mite credincioşilor binecuvân- pământului, Hristoase Dumne-
. tarea ta; cela ce unul eşti carele zeule; pre cruce preacurate
întru sfinţi te odihneşti. mâinele tale ţi-ai întins, adu- ·
nând toate neamurile, cele ce
Slavă ... Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu. strigă: Doamne, slavă ţie.
P r tine te slăvim, Născătoare Slavă... Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
de Dumnezeu, strigând: bucu- Prea proslăvită eşti de Dum-
ră-te, norul luminii cei neapu- nezeu Născătoare, Fecioară;
se, carea ai purtat în brate pre lăudămu-te pre tine, că prin
Domnul slavei. crucea Fiului tău s' a surpat iadul, ~
·~~~~~~~~~~~)~~~~~
OCTOIHULUI 703
moartea s' a omorît şi cei morţi pierde cu foeul şi cu muncile,

ne-am sculat şi vieţii ne-am în- nu vom tăgădui puterea Treimii.
vrednicit; raiul am luat,-des- Mare este slava care aţi câ- .
fătarea cea de demult. Pentru
ştigat, sfinţilor, prin credinţă 1
. aceasta mulţumind, slăvim ca Că nu numai când aţi pătimit
pre cel puternic, pre Hristos, aţi biruit pre vrăjmaşul, ci şi
· Dumnezeul nostru şi unul cel după moarte goniţi duhurile,
· mult milostiv. pre bolnavi tămăduiţi; doctori
La Cântarea 7, Mucenica: ai sufletelor şi ai trupurilor,
. li); e piatra cea neclătită înte- rugaţi-vă Domnului, să mân-
JF' meindu-se sfinţii, s'au îm- tuească sufletele noastre.
. bărbătat asupra tiranilor cu tărie 8lavă ... a morţilor, a lui Ioan Danmschi.n:
şi prin munci au luat cununi. V ai, câtă nevoie are sufletul
Printr'înşii, Dumnezeule, mân- despărţindu ~se de trup 1Vai, cât
. tueşte-ne pre noi. lăcrămează atuncea şi nu este
cine să-l miluească pre dânsul 1
ffi9~~~~~5§~~
Către îngeri ridicându-şi ochii, ·
VINERI SEARA. în zadar se roagă; către oameni
La Doamne strigat-am.„ punem stihirile pre mâinile tinzându-şi, nu are cine
10 şi cântăm idiomela zilei, de două ori. Apoi să-i ajute. Pentru aceasta, iu- .
patru Mucenici de aicea şi patru de la
Mineiu.-Glasul al 2-lea: biţii mei fraţi, cunoscând scur-
tarea vieţii noastre, celor răpo- ~
; urtătorii de chinuri, pentru
saţi să le cerem odihnă de la
.-- că n' au iubit desfătarea pă
Hristos şi sufletelor noastre
. mântească, s' au învrednicit bu-
mare milă.
nătăţilor cereşti şi împreună
locuitori cu îngerii s' au făcut.
Doamne, pentru rugăciunile lor, Trecut-a umbra legii şi da-
milueşte-ne şi ne mântueşte pre rul a venit, că precum rugul
noi. n' a ars fiind aprins, aşa Fecioară
ai născut şi Fecioară ai rămas.
S finţii mucenici rugându-se ln locul stâlpului celui de foe,
pentru noi şi lăudând pre Hri- a răsărit soarele dreptăţii; în
stos, toată înşelăciunea a înce- locul lui Moisi, Hristos,-. mân-
tat şi neamul omenesc prin ere- ' tuirea sufletelor noastre.
dinţă se mântueşte.
Cetele mucenicilor au stătut

împotriva tiranilor, zicând: noi
suntem ostaşi împăratului pu-
terilor, m ă c ar de ne veţi şi
704 SEDELNELE
Doamne; mă aduce spre adu-

cerea aminte a celorce le
Sâmbătă la Utrenie avem întru nădejde; şi văzând
După tntâia Stihologie, Sedealnele glasul osândirea mea, aduc către tine
al 2-lea. glas ca din munci: milostive,
Celace ai luminat pre sfinţii
milueşte-mă 1
tăi mai mult de cât aurul şi ai
· proslăvit ca un bun pre cuvioşii Maică sfântă a luminii cei ne-
tăi, de dânşii fiind rugat, Hri- grăite, cu î n'g ere şti cântări
stoase Dumnezeu le, împacă cinstindu-te, te slăvim pre tine.
vieata noastră, ca un iubitor de
. oameni şi îndreptează rugăciu LA LĂUDĂRI
Punem stihirile pre patru. Stihirile mucenice,
nea ca nişte tă m â i e, unule, glasul al 2-lea:
· celace întru sfinţi te odihneşti. Pentru Hristos p ă t i m i n d
Stih: până la moarte, o purtătorilor
Minunat este Dumnezeu intru sfinţii săi„. de chinuri mucenici, sufletele
Mucenicii Domnului, fericit voastre le aveţi în ceruri în mâna
este pământul, carele s'a adăpat lui Dumnezeu şi prin toată lu-
cu sângiurile voastre şi sfinte mea se cinstesc moaştele voa-
sunt locaşurile, care au primit stre. Preoţii şi împăraţii se în-
trupurile voastre; că în prive- chină şi toate popoarele vese-
. lişte pre vrăjmaşul l'aţi biruit lindu-ne/dupre obiceiu, strigăm:
şi pre Hristos cu îndrăzneală somn cinstit este înaintea Dom-
aţi propoveduit. Pre dânsul ca nului moartea cuvioşilor lui.
pre un bun rugaţi-l, să mân- Crucea lui H r ist o s luând
tuească sufletele no astre, ru- sfinţii mucenici armă nebiruită,
gămu-vă. toată tăria diavolului au surpat;
Stih: şi luând cunună cerească, zid
Sfinţilor celorce sunt pe pământul lui.„ nouă s' au făcut, rugându-se pu-
Ă posto li, mucenici, proo- rurea pentru noi.
. roci, ierarhi, cuvioşi şi drepţi, Mulţimea sfinţilor tăi te roagă,
cari bine aţi săvârşit lupta şi H r ist o ase, milueşte-ne pre
credinta aţi păzit, îndrăzneală noi ca un iubitor de oameni.
având către Mântuitorul, pre
. acela, ca pre un bun, rugaţi-l Toată cetatea şi oraşul cin-
pentru noi, să mântuească su- stesc moaştele voastre, o pur-
fletele noastre, rugămu-vă. tătorilor de chinuri mucenici; ·
Slavă„. a morţilor: că VOi chinuindu-vă dupre lege,
Pomenirea celor adormit i, aţi luat cunună cerească. Pentru
h~~~~F~m~~~~~~
OCTOIHULUI 705
aceastasunteţi lauda preoţilor, dumnezeeştei împărăţii, ai răb

biruinţa împăraţilor şi po- datrăstignire, Hristoase, moarte
doaba bisericilor. de bună voie primind. Pentru
Slavă„. a morţilor, a lui Ioan Damaschin : aceasta ne rugăm milostivirii
Din pământ m'ai zidit şi ia- tale, arată părtaşi împărăţiei
răş m' ai osândit să merg în pă tale pre ceice s' au mutat la tine
mânt pentru călcarea poruncii; cu credinţă şi-i învredniceşte
şi ai pus zi de întrebare, în- slavei tale cei veşnice şi fericirii.
tru carea cele ascunse ale faptei Stih:
fiecăruia, de fată se vor pune Sufletele lor întru bunătăţi se vor sălălşlui...
înaintea ta. Atuncea să te mi- Vrând să mântueşti zidirea

lostiveşti spre mine, celace eşti ta, bucurându-te ai săvârşit
fără de păcat, să-mi dai iertare taina cea prea adâncă cu adevă
greşelilor şi să nu mă desparţi rat a rânduelii tale, ca un prea
de la împărăţia ta. bun şi ai răscumpărat toată lu-
Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu : mea, preţuindu-o cu cinstit sân-
Bucură-te Marie, Născătoare gele tău. Pentru aceasta ne ru-
găm ţie: învredniceşte, pre ceice
de Dumnezeu, locaşul cel ne-
stricat şi mai ales cel sfânt, s' au mutat la tine cu credinţă,
precum strigă proorocul: sfânt frumuseţii tale cei prea dulci,
este locaşul tău, minunat întru lubitorule de oameni.
dreptate. Slavă.„
LA STIHOAVNĂ Stând cu cutremur înaintea

Stihiri ale lui Teofan, glasul al 2-lea. înfricoşatului şi groaznicului tău
Podobia: Când de pre lemn„. divan Hristoase, morţii cei din
Puterea morţii şi stricăciu veac vor aştepta răspunsul tău
nea, o ai stricat cu moartea ta cel drept, Mântuitorule şi vor
cea de vieată aducătoare, Stă lua dreaptă judecată dumneze-
pâne, şi tuturor ai izvorît vieaţă ească. Deci, atuncea să te mi-
veşnică şi oamenilor celor muri· lostiveşti Stăpâne, Mântuito-
tori înviere le-ai dăruit. Pentru rule, spre robii tăi, cari s'au
aceasta, ţie ne rugăm, Mântui- mutat la tine cu credinţă şi să-i
torule, odihneşte pre ceice s' au învredniceşti, desfătării tale cei
mutat la tine cu credinţă şi slavei veşnice şi fericirii.
tale cei nestricăcioase învred- Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu :
niceşte-i, lubitorule de oameni.
Stih: T u ai plătit datoria strămoa
Fericiţi sunt pre ctµ>i i-ai ales şi i-ai primit, şei Eva, Preacurată, zămislind
Doamne.„ pre Dumnezeu, celce a dăruit
Ca să faci pre oameni părtaşi nestricăciune şi înviere credin-
TRIOF>UL !5
706 SEDELNELE
cioşilor şi încununează cu slavă

11
nemuritoare pre ceice te laudă
pre tine. Pre carele nu înceta Luni la Utrenie.
După întâia Stihologie, Sedelne de umilită,
acum rugându-l, să-i aşeze pre glasul al 3-lea:
dânşii în lumina strălucirii sale,
a judecata cea înfricoşată ~
Dumnezeească mireasă.
l
~ fără pârâşi mă voiu mustra,
tără mărturii mă voiu da la pe-
Duminecă seara. depse; că se vor deschide căr

ţile cunoştinţei de rele şi lucru-
La Doamn,e strigat-am, punem stihirile pre
10 ş( cântăm patru stihiri de umilinţă din Oc- rile cele ascunse se vor desco-
toih, trei din Triod şi trei dela Mineiu. Stihiri peri. Deci, mai înainte până ce
de umilinţă, glasul al 3-lea.
vei cerea cele lucrate de mine,
l
audă de seara aducem ţie,
la acea privelişte a toată lumea,
~ Hristoase, cu tămâie şi cu Dumnezeu 1e, milostiveşte-te
cântări duhovniceşti; milueşte,
spre mine şi mă mântueşte.
Mântuitorule, sufletele noastre.
Stih:
Mâ n tu eşte-mă Doamne Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri
Dumnezeul meu, că tu eşti mân- pre mine ...
tuirea tuturor. Viforul patimilor
P ână când petreci în păcate,
mă furbură şi greutatea fără
suflete al meu? Până când pui
delegilor mă cufundă; dă-mi îndelungare pocăin{ii? Ia în
mână de ajutor şi la I umina
gând judecata ce va să fie şi ~
umilinţii mă ridică, ca un mi-
strigă Domnului: greşit- am,
lostiv şi iubitor de oameni. Doamne l Celace eşti fără pă- ~
'A dună gândul meu cel risipit, cat, milueşte-mă.
Doamne şi inima cea înţelenită
Slavă ... Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu :
curăţeşte-o; dă-mi pocăinţă ca
· lui Petru, ca vameşului suspi- Fiecare unde se mântueşte,
nare şi ca desfrânatei lacrimi; acolo dupre dreptate şi aleargă;
ca să strig ţie cu m a r e glas: ci care altă scăpare este precum
Dumnezeule, mântueşte-mă ca tu, Născătoare de Dumnezeu,
un milostiv şi iubitor de oameni. care acoperi sufletele noastre?
De multe ori săvârşind cânta- La Cântarea 7, Mucenica:
rea, m'am aflat făcând păcat, cu
limba spunând cântări, iară cu
n ine nu se va mira de vitejiile
\I cele nebiruite ale sfinţilor
~ sufletul gândind cele necu- mucenici ? Cine nu se va spăi
vioase. Ci, îndreptează-le amân- mânta de isprăvile lor cele dea-
două, Hristoase Dumnezeule, pururea? Că cu focul şi cu bă
prin pocăinţă şi mă milueşte. tăile, cu mâncarea de fiare şi cu
OCTOIHULUI 707
junghierile au biruit pe vrăjma La Cântarea 7, Mucenica:

şul cel protivnic; momelele îm- ~ Tl itejia răbdării voastre a bi-
păraţilor nesuferindu-le şi în- ~ ruit meşteşugurile v r ă j-
grozirile tiranilor nebăgându-le maşului,-începătorul răutăţii,
în seamă! Pentru aceasta şi Mucenici prea lăudaţi. Pentru
cununi au luat de la Hristos aceasta v-aţi învrednicit fericirii
Du m ne zeu, celace dărueşte
1
cei veşnice. Ruga ţi-vă Dom-

lumii mare milă. nului, să mântuească turma
~~~~~~~~~I
poporului celui iubitor de Hris-
tos, ceice sunteţi mărturisitori
Marţi la Utrenie. ai adevărului.
După intâia Stihologie, Sedelne de umilinţă,
glasul al 3~lea: ~~~~~
~ 1! ieţuind pre pământ, suflete Miercuri la Utrenie.
11'_ al meu, pocăeşte-te, că ţă După întâia Stihologie. Sedealna Crucii gla-
D
râna în mormânt nu laudă, nici sul al 3-lea.
de greşale izbăveşte. Strigă lui
Hristos Dumnezeu: greşit-am
e puterea ta cea nemăsurată
şr de răstignirea cea de bună
ţie, cunoscătorule de inimi ; mai voie, oştile îngereşti s'au mirat,
înainte până ce nu mă osândeşti, văzând cum cel nevăzut s'a ră
. milostiveşte-te, spre mine Dum- nit cu trupul, vrând să mântu-
nezeule şi mă milueşte. ească 1u mea din stricăciune.
Stih: Pentru aceasta ca dătătorului
Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri de vieaţă, strigăm: slavă, Hri-
pre mine„. 1\ stoase, împărăţiei tale.
I n ceasul rugăciunii mă făgă I Stih:
!nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru ...
duesc să mă pocăesc, iară vrăj
maşul cu deadinsul îmi pune în Crucea s' a înfipt pre pământ
gând lucruri necuvioase, ca să şi s'a atins de ceruri, nu ca un
greşesc; ci mă izbăveşte de dân- lemn ajungând la înălţime, ci tu
sele, Dumnezeule şi mă mân- pre dânsa u m p 1â n d toate,
tueşte. Doamne, slavă ţie.
Slavă... Şi acum ... a Crucii-Născătoarei
Slavă... Şi acum... a Născătoarei de Dumnezeu. de Dumnezeu :
S căparea şi
puterea noastră, Toiag de putere dobândind
Născătoare de Dumnezeu, aju- crucea Fiului tău, Născătoare
. torul cel tare al lumii, mântueş de Dumnezeu, cu dânsa surpăm
te pre robii tăi din toată nevoia întărâtările vrăjmaşilor, ceice cu
cu rugăciunile tale, ceeace eşti dragoste pre tine neîncetat te
· una binecuvântată. slăvim.
708 SEDELNELE
La Cântarea 7, Mucenica : cioară, ai odrăslit strugurele cel ~

omenirea mucenicilor tăi, prea frumos, ce 1ce izvorăşte
"' Doamne, foarte o ai lumi- nouă vinul cel de mântuire, ca- ~
nat ca un prea puternic; că i-ai rele veseleşte sufletele şi trupu-
întărit să urmeze patimilor tale rile tuturor. Pt ntru aceasta pre
că au biruit vitejeşte puterea tine, ca pre o pricină a bună tă- ·
lui veliar. Pentru aceasta au şi ţilor f~ricindu-te, pururea îm-
luat daruri de tămăduiri; cu preună cu îngerul strigăm către
. ale cărora rugăciuni, Iubitorule tine: bucură-te, ceeace eşti
de oameni, dărueşte pace sufle- plină de dar 1
telor noastre. La Cântarea 7, Mucenica:
ntr'armându-vă întru toată ~

~~~~~~~~
Joi la Utrenie.
I
·- arma lui Hristos şi îmbră
cându-vă în platoşa credinţe'i, ~
După lntâia Stihologie, Sedealna Apostolilor, taberl' le vrăjmaşului vitejeşte
glasul al 3-lea: le-aţi surpat; că pentru nădej
] ) umnezeeşti propoveduitori
dea vieţii aţi răbdat cu dragoste
l)J/ ai adevărului şi învăţători ai toate îngrozirile şi bătăile de la
Bisericii v' aţi arătat, voi apostoli tirani. Drept aceasta aţi luat şi
ceice aţi fost văzători Cuvân- cununi, mucenicii lui Hristos, ~
tului; că aţi călcat rătăcirea ido- cei cu suflet viteaz.
. Iească şi aţi propoveduit de faţă
. Treimea. Pre aceasta rugaţi-o,
fericiţilor, să dăruească nouă Vineri la Utrenie
· mare milă. După întâia Stihologie, Sedealna Crucii glasul
al 3-lea:
Stih:
ruce şi moarte voind a păti
In tot pământul a ieşit vestirea lor şi la mar-
ginile lumii graiurile lor.
Veniţi toţi să lăudăm pre
C mi, în mijlocul făpturii acea-
sta o ai înfipt, când ai binevoit,
apostoli ca pre nişte îndreptă Mântuitorule, să se pironească
tori; că gonind rătăcirea ido- trupul tău. Atuncea şi soarele
~ le·ască, la dumnezeeasca lumină razele şi-a ascuns şi tâlharul ·vă
pre oameni i-au adus şi a slăvi zând acestea, te-a mărturisit pre ·
· Treimea, au învăţat. Pentru tine Dumnezeu, strigând: po-
aceasta toţi săvârşind cinstită meneşte-mă, Doamne 1 Şi cre-
pomenirea lor cu credinţă, slă zând, a luat raiul.
. · vim pre Mântuitorul. Stih: !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru.„
Slavă.„ Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu. P re chiparis, pre pevc şi pre
Ca o viţă nelucrată, Fe- cedru te-ai înălţat, mielule a
OCTOIBULUI 709
lui Dumnezeu, ca să mântueşti nevoindu-se pentru buna ere- ·

pre cei ce se închină cu cre- dinţă.
dinţă răstignirii tale cei de bună Proorocii şi a postoIii lui Hris-
voie, Hristoase Dumnezeule, tos şi mucenicii au învăţat să se
slavă ţie.
laude Treimea cea de o fiinţă şi
Slavrt.„ Şi acum„. a Crucii
de Dumnezeu.
Născătoarei au luminat neamurile cele rătă- ·
cite şi părtaşi îngerilor au făcut
Moarte de ocară ai răbdat pre fiii omeneşti.
prin răstignire de bună voie,
îndurate, pre carele văzându-te Mucenicii tăi, Doamne, cu
ceeace te-a născut Hristoase, credinţă întărindu-se, cu nă- .
cu rane se pătrundea. Cu ale dejdea puternici făcându-se şi
. căreia rugăciuni şi pentru în- cu dragostea crucii tale sufle-
durările milei tale, unule prea teşte unindu-se, au stricat tiră
bunule şi iubitorule de oameni nia vrăjmaşului şi dobândind
Doamne, îndură-te şi mântu- cununile, se roagă cu cei fără
eşte lumea, celce ai ridicat pă de trupuri pentru sufletele
noastre.
I
catul ei.
La Cântarea 7, Mucenica :
Mare este puterea crucii tale,
Doamne, că s' a înfipt în loc şi
S
trăluciţi prin credinţă lumi- lucrează în lume; şi a făcut din
nători
prea luminaţi, sfinţi pescari apostoli şi din păgâni
lor ceice sunteţi doctori ai bu- mucenici, ca să se roage pentru
nei credinţe, purtătorilor de chi- sufletele noastre.
nuri prea lăudaţi; că de bătăile De la Mineiu patru. Slavă„. a morţilor.
tiranilor netemându-vă, hulirile
· idoleşti le-aţi stricat având bi- Toate sunt deşertăciuni cele
ruinţă nebiruită crucea ade- omeneşti, câte nu rămân după
vărului. moartel Nu rămâne bogăţia, .
nici călătoreşte împreună slava;
că viind moartea toate acestea
~~~~~~
.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ...... .
___,,..,--..,.
pier. Pentru aceasta lui Hristos,
Vineri seara. celui fără de moarte, să-i stri-
La Doamne, strigat-am.„, punem Stihirile pre găm: pre aceştia ce s'au mutat
10, Idiomela zilei, de două ori. Apoi aceste de la noi odihneşte-i, unde este
Martirice de aicea, glasul al 3-lea. locaşul tuturor celorce se ve-
. 1(\Jlîare este puterea muceni- selesc întru tine.
.111l cilor tăi, Hristoase, că în
mormânturi zac Şi duhurile go- Şi acum.„ a NăscMoarei. ·'
nesc; şi a încetat puterea vrăj- Cum să nu ne mirăm de naş- ~
maşului cu credinţă Treimii, terea ta cea cu bărbăţie dumne- ~
~m~~~~UB.4:1~~~W&~1™~
710 SEDELNELE
zeească, cu totul cinstită? Că celui iubitor de Hristos, ceice

ispită de bărbat neluând, ceeace sunteţi mărturisitori ai adevă
eşti cu totul fără pri han ă, ai rului.
născut fără Tată pre Fiul cu Stih:
trup, pre cel născut din Tatăl Sfinţilor celorce sunt pre pământul lui...
mai înainte de veci fără mumă; S trăluciţi prin credinţă lu-
carele nici cum n'a răbdat minători prea luminaţi, sfinţilor,
schimbare, sau amestecare sau ceice sunteţi doctori ai bunei ·
despărţire; ci a păzit întreagă
credinţe, purtătorilor de chi-
osebire amândorora firilor. nuri prea lăudaţi; că de bătăile
Pentru aceasta, Maică Fecioară, tiranilor netemându-vă, hulirile ·
Stăpână, pre acesta roagă-l să
idoleşti le-aţi stricat, având bi-
mântuească sufletele celorce cu
ruinţă nebiruită crucea ade-
dreaptă credinţă, de Dumnezeu
vărului.
Născătoare, te mărturisesc
Slavă.„ a Morţilor.
pre tine.
Când vom sta înaintea jude-
~~~~~~~ căţii tale ceinemitarnice, Doam-
ne, prin cuvântul tău să nu ne
Sâmbătă la Utrenie. osândeşti pre noi, ceice am
După întâia, Stihologie. Sedelne Mucenice crezut întru tine, Mântuitorul
glasul al 3-lea. nostru. Că toţi am greşit, dară
Câţi sunteţi iubitori de mu- de la tine nu ne-am depărtat.
cenici, veseliţi-vă, şi acum cân- Pentru aceasta ne rugăm ţie, să
tând cu un glas cântarea lui Hri- aşezi în locaşurile drepţilor tăi,
stos; că ne-au răsărit nouă în Hristoase, pre ceice i-ai luat, ca
lume, ca pre nişte luminători, po- cel ce eşti însuti mult milostiv.
menirea cea de preste an a mu- Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu.
cenicilor lui; care ne trimite Pre tine, ceeace ai solit mân- .
darul minunilor şi luminează tuirea neamului nostru, te lă-
gândul şi sufletele noastre. udăm Născătoare de Dumne-
Stih: zeu Fecioară; că cu trupul cel ·
Minunat este Dumnezeu intru sfinţii săi.„ luat din tine, fiul tău Şi Dum-
V itejia răbdării voastre a bi- nezeul nostru, prin cruce luând
ruit meşteşuoirile vrăjmaşului patimă, ne-aizbăvit pre noi din
.,.
5
stricăciune, ca un iubitor de
începătorului răutăţii, mucenici
oameni.
prea lăudaţi. P en tru aceasta LA LĂUDĂRI.
v' aţi Învrednicit fericirii cei VeŞ- Punem Stihirile pe patru. Stihiri Mucenice,
nice. Ci vă rugaţi Domnului să glasul al 3-Iea.
mântuească turma poporu 1u i Veniţi, popoare, să cinstim
~~~~~.~~·~·~·~·~·~·~~~~~
OCTOIHULUI 711
toţi pomenire sfinţilor muce- noi, unde este locaşul tuturor

nici, că priveală făcându-se în- celorce se veselesc întru tine.
gerilor şi oamenilor, au luat cu- Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu.
nunile biruinţei dela Hristos; Născătoare de Dumnezeu,
şi se roagă pentru sufletele noa- sprijinitoarea tuturor celorce se
stre. roagă, întru tine îndrăznim, cu
Frica împăraţilor şi a tiranilor tine ne lăudăm, întru tine este
nu o au băgat în seamă ostaşii toată nădejdea noastră. Rogă-te
· lui Hristos, şi cu bună îndrăz celuce s' a născut din tine, pentru
neală şi bărbăteşte l-au mărtu netrebnicii robii tăi.
risit pre el Domn al tuturor, LA STIHOAVNĂ.
Dumnezeu şi împărat al nostru; Stihirile morţilor, facerea lui Teofan;
glasul al 3-lea.
şi se toagă p e n t r u sufletele
noastre. Podobia : Chipul Cruciii tale„.
Slăvesc cinstită crucea ta, ·
Puterile sfinţilor îngeri s' au prin carea s' a dăruit vieaţa şi
m irat de caznele mucenicilor, îndulcirea desfătării, celorce te
că fiind îmbrăcaţi cu trup mu-
laudă cu credinţă şi cu drago-
ritor, n'au băgat seamă de ste, unule mult milostive. Pen- ··
munci, făcându-se următori patru aceasta strigăm ţie, Hristoase
timii Mântuitorului Hristos, şi Dumnezeule: odihneşte pre
se roagă pentru sufletele noa- ceice s' au mutat dela noi, unde
stre. este locaşul tuturor celorce se
Ca nişte luminători în lume veselesc întru tine.
Fericiţi şi
· străluciţi şi după moarte sfin- Stih: sunt pre cari 'i-ai ales
primit, Doamne„.
'i-ai
ţilor mucenici, luptă bună lup-
tându-vă. Pentru aceasta, ca
Unule milostive şi îndurate,
ceice aveţi îndrăzneală, rugaţi celace ai noian de bunătate
pre Hristos Dumnezeu, să mi- neajuns cu mintea, carele cu- .
noşti firea oamenilor pre carea
. luească sufletele noastre.
o ai făcut, pre tine te rugăm,
Slavă.„ a morţilor, Hristoase Dumnezeule: odih-
0 amenilor, pentru ce ne tur- neşte pre ceice s'au mutat dela
burăm în zadar? Calea pre care noi, unde este locaşul tuturor
alergăm este scurtă, fun1 este celorce se veselesc întru tine.
vieaţa, abur, ţărână şi cenuşă şi Stih: Sufletelelorîntru bunătăţi se vor sălăşlui.
curând ne facem netrebnici. Adormind în mormânt ca un
Pentru aceasta să strigăm lui om, ai înviat pre ceice dormiau „
Hristos celui nemuritor: odih- în mormânturi ca un Dumnezeu,

neşte pre cei ce s' au mutat de la 1 cu puterea ta cea n e biruită;
1':jl_
t;r2:§.tc.~;mt~~~~," , -. ..,...·„~"""'-"
YÎ
712 SEDELNELE
cari aduc ţie cântare fără tăcere. torule al bolnavilor, Doamne

Pentru aceasta strigăm ţie, Hri- mai înainte de sfârşit până ce nu ·
stoase Dumnezeule: odihneşte pier mântueşte-mă.
pre ceice s' au mutat de la noi, Spală-mă cu lacrimile mele,
. unde este locuinţa tuturor ce- Mântuitorule, că m' am spurcat
lorce se veselesc întru tine. cu multe păcate. Pentru acea-
Slavă.„ Şi Născătoarei
acum„. a de Dumne1.:eu. sta şi cad înaintea ta; greşit-am
F ăclie înţelegătoare te ştim Dumnezeule, milueşte-mă.
pre tine toţi Născătoare de O aie sunt a turmei tale cei
Dumnezeu, că ai purtat lumina cuvântătoa!."c·~l""~"'i~~ g. l~ fio.e~
Dumnezeirii, carea s'a unit cu Păstorul cel bun; caută-mă pre
grosimea firii omeneşti. Pentru mine cel rătăcit, Dumnezeule,
aceasta roagă pre Fiul tău şi şi mă milueşte.
Dumnezeu, să odihnească pre
ceice s'au mutat de la noi, unde
este locaşul tuturor celorce se
· veselesc întru tine. Luni la Utrenie.
După întâia Stihologie, Sedelne de umilinţă
glasul al 4-lea.
I~~~
S meritul meu suflet, ce 1ce
Duminecă Seara. şi-a cheltuit toată vieaţa în pă
La Doamne strigat-am„, punem stihirile pre cate, întoarce-l, Doamne, şi
10. Şi cântăm patru Stihiri de umilinţă ale
Octoihului, trei ale Triodului
., Mineiu.
şi trei de la ca pre desfrânata mă primeşte
pre mine şi mă mântueşte.
Stihiri glasul al 4-lea, însăşi podobia:
Stih: Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri :..
pre mine ...
\ ş vrea să şterg, Doamne,
__ _;. zapisul greşalelor mele cu Inotând prin noianul vieţii
lacrimile şi să-ţi plac în cealaltă deacum, îmi aduc aminte de
· vreme a vieţii mele prin pocă adâncul răutăţilor mele celor
inţă ; dar vrăjmaşul mă amă multe; şi neavând pricepere
geşte şi se luptă cu sufletul ocârmuitor cu glasul lui Petru,
· meu. Doamne, mai înainte de strig ţie: Mântueşte-mă, Hri-
sfârşit până ~ce nu pier, mântu- stoase Dumnezeule, mântueşte- ~
eşte-mă. mă, ca un iubitor de oameni.
Cine înviforându-se şi aler- Slavii... Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu. ~
. gând la limanul acesta, nu se va C eleice s' a hrănit în biserică

mântui? Sau cine bolnăvin în sfânta sfinte 1or, celeice
du-se şi năzuind Ia această casă îmbrăcată cu credinţa, cu înţe
· de doctorie nu se va vindeca? lepciunea şi cu nemăsurata fe-
Ziditorule al tuturor şi tămădui- ciorie, mai marele v o ev o d
OCTOIHULUI 713
Gavriil i-a adus din cer vestire Ji suflete al meu, şi-ţi îndreptează
. şi aceasta: Bucură-tel Bu- I faptele tale.
cură-te, ceeace eşti binecuvân- Slâvă„. Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu :
tată 1 Bucură-te preaslăvită! C eeace eşti dupre dreptate
Domnul este cu tine. şi dupre adevăr Născătoare de
La Cântarea 7, Mucenica : Dumnezeu, rugându-te ca o
m stăzi au venit oştile înge- maică cu îndrăzneală Fiului tău
A reşti întru pomenirea mu- şi Dumnezeului nostru, păzeşte
cenicilor, ca să lumineze gân- mai ales turma care aleargă sub
1
durile credincioşilor şi să vese- \ acoperemân tul tău şi sca- "

lească lumea cu daruL Pentru pă la tine, limanul şi zidul şi
dânşii, Dumnezeule, milosti- singură folositoarea neamului "
vindu-te, dărueştemne mare milă. omenesc.
La cântarea 7, Mucenica :
u sângiurile mucenicilor tăi
Marti la Utrenie. C celor din toată lumea, ca cu
o porfiră şi visson, Biserica ta
După întâia Stihologie, Sedelne de umilinţă
glasul al 4-lea. împodobită fiind, printr'înşii
Podobia: De grab ne întâmpină„. strigă către tine, Hristoase Dum-
11\: egrab să intrăm împreună nezeule: poporului tău trimite
îndurările tale, dărueşte pace
.li.I în cămara lui Hristos, ca să
-~
moştenirii tale şi sufletelor noa-
, auzim toţi fericitul glas al sin-
gur Dumnezeului nostru. Ve- stre mare milă.
niţi ceice iubim cereasca slavă,
asemănându-ne fecioarelor ce-
lor înţelepte, să ne luminăm Miercuri la Utrenie.
candelile noastre prin credinţă. După întâia Stihologie, Sedealna Crucii, gla-
sul al 4-lea.
Stih: Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri
pre mine„. Răscumpăratu-ne-ai pre noi,
Gândeşte, suflete, cum vom din blestemul legii, cu scump
· să stăm înaintea judecătorului; sângele tău; pre cruce pironin-
în ceasul cel î n f r i c o ş a t se du-te şi cu suliţa împungându-
vor pune scaune groaznice te, nemurire ai izvorît oameni-
şi faptele fiecăruia se vor vădi 1 lor, Mântuitorul nostru, slavă
Atuncea judecătorul va fi neîm · , ţie.
blânzit; acolo focul s' a gătit fie, Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru ..
cumplit ca o mare sălbăticiră Insăşi Podobia:
· învăluindu-se, vrând să te aco- D egrab ne întâmpină pre noi

pere.Toate acestea socoteşte-le, mai 'nainte până ce nu ne robim
714 SEDELNELE
când vrăjmaşii te h u 1e s c pre propoveduirea ta, luminând su-

tine şi ne îngrozesc pre noi, fletele noastre şi ai întunecat
Hristoase Dumnezeul nostru ; printr'înşii rătăcirea idolească,
pierde cu crucea ta pre ceice luminând lumea cu învăţăturile
se luptă cu noi, ca să cunoască dreptei credinţe. Pentru rugă
cât poate credinţa drept-cre- ciunile lor, mântueşte sufletele
dincioşilor. Pentru rugăciunile noastre.
Născătoarei de D u m n e z e u, Stih : In tot pământul a ieşit vestirea lor....
. unule iubitorule de oameni.
Slavă„. Şi acum„ a Născătoarei de Dumnezeu.
Precum a povăţuit Moisi pre
lsrail din robie prin Marea Ro-
Fecioară cu totul fără pri-
şie, cu dreapta ta, Stăpâne, cu-
hană, Maica lui Hristos Dumne-
fundând pre Faraon, aşa şi în-
zeu, armă a străbătut·prea sfânt ţelepţii tăi ucenici, cu minunile
sufletul tău, când ai văzut ră au despărţit marea nedumne-
.·
stignit pre Fiul şi Dumnezeul zeirii cea amară şi au povăţuit
tău. Pre carele nu înceta,
pre popor spre tine, cuvinte cel
b i n e c u v â n tată, rugându-l
I
:.~J
~
~„
să ne dăruească nouă iertare
de greşeli.
fără de început, unule iubitorule
de oameni.
Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu.
Pre cuvântul Tatălui, Hristos,
ucenicii tăi, Doamne, întru Dumnezeul nostru, din tine în-
.. nevoinţele sale, cununile trupat l-am cunoscut, de Dum-
iiestricăciunii au luat de la tine, nezeu Născătoare Fecioară,
Dumnezeul nostru; că având tă ceeace eşti una c u r a t ă, una
:\ ria ta pre muncitori au surpat, binecuvântată. Pentru aceasta
.I
=.~ .·. zdrobit-au şi ale dracilor nepu-
-„ tincioasele îndrăzniri. Pentru
rugăciunile lor, mântueşte su-
.. " fletele noastre.
neîncetat lăudându-te, pre tine
te slăvim.
„~- ·- -~ C~~:e~~c~:tă~~!:br:!~~cl~~
şugurile vrăjmaşului începăto-
rul de rele, Hristoase, Dumne-
Joi la Utrenie. zeul nostru. Strălucit-au caniş-
După întâia Stillologie, Sedelnele Apostolilor, te luminători, povăţuind pre Oa-
glasul al 4-Iea. meni şi dăruesc tămăduiri ce-
1î uminători ai arătat în mar- lorce se roagă cu credinţă. Pen-
~t ginile lumii pre ucenicii tăi, tru rugăciunile lor, mântueşte
Hristoase, cari strălucesc cu sufletele noastre.
~,;'i ·~.
t'<,,.11 ~-r:>'Y'Y";~--~
;;.~~:;-.~~.:~~;RGF.r - . • · - . ~J~~~r~ ~ ~~t:J§.'V--'i!.l?®
[\.~:~m.:~lt~.ffil·~~~t:fillc.13.'.·~··,,.~....
~~~~~~~~~~~-~--
OCTOIHULUI 715
~\Ml~~~t~l~ta~„ şi îngerii împreună cu oamenii

dănţuesc. Pentru rugăciunile
Vineri la Utrenie. lor, Hristoase Dumnezeule,
După întâia Stihologie, Sedelnele Crucii gla-
sul al 4-lea.
Podobie : Degrab ne întâmpină„.
re cruce te-au pironitjidovii

~ pre tine, Mântuitorule, prin Vineri Seara.
care ne-ai chemat pre noi din La Doamne strigat-am punem Stihirile pre
10 şi cântăm Idiomela zilei, de două ori. Apoi
păgâni, lubitorule de o am e ni, patru Mucenice şi de la Mineiu patru Stihiri
Mucenice, glasul al 4-lea.
Doamne. Tinsu-ţi-ai pre ea pal-
mele de bună voia ta, cu suliţa elace te preaslăveşti întru
ai primit a-ţi împunge coasta pomenirile sfinţi 1or tăi,
. ta. Slavă mulţimii îndurărilor istoase Dumnezeule, de dân-
tale, îndelung răbdătorule. şii fiind rugat, trimite nouă mare
• Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru milă.
şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui, că
sfânt este. C elace ai primit răbdarea
V ăzând acum lumina sufle- sfinţilor mucenici, primeşte şi .„
telor noa ';tre, Hristoase, crucea de la noi laudă, lubitorule de
' ta cea preacurată şi închinându- oameni; dăruindu-ne nouă, cu
ne ei, strigăm cu veselie: slavă rugăciunile lor, mare milă.
„ ţie, celuice ai voit a te înălţa pre A vând, sfinţilor, îndrăzneală
~ dânsa ; slavă ţie, celuice ai lu- către Mântuitorul, rugaţi-vă ne-
~ minat printr'însa toată făptura. încetat pentru noi, păcătoşii,
~ Pentru care cu cântări pre tine cerând iertare de greşeli şi su-
~ neîncetat te slăvim. fletelor noastre mare milă.
!ţ~ Slavii.„ Şi acum„. a Crucii-Născătoarei de
1;;~ Dumnezeu. Jertfe însufleţite, arderi în- .
I oacă te-a văzut pre cruce

înălţat Preacurata maica ta pre
tine, Cuvântul lui Dumnezeu,
ca o maică plângând a zis: ce
minune nouă şi streină este a-
tregi cuvântătoare, mucenici ai
Domnului, junghieri desăvârşit
ale lui Dumnezeu, oile celece cu-
noaşteţi pre Dumnezeu şi sun- ~
teţi cunoscute de Dumnezeu, al
ceasta, Fiul meu? Cum te îm- cărora staulul este necălcat de
. preunezi m o r t i i, celace eşti lupi,-rugaţi-vă ca să ne paştem
vieaţa tuturor? Vrând să învi- şi noi împreună cu voi la apa
ezi pre cei morţi ca un milostiv. odihnei.
-·~
~~ La Cântarea 7, Mucenica: Slavă... a morţilor; a lui Ioan Damaschin.
i ..
tJSJ c··i' instită prăznuirea mucenici-
lor tăi, Biserica cer o a făcut
Unde este desfăt are a lu-
mii? Unde este n ă 1u cir ea ,
~™~-~~~~~~~~~~
716 SEDELNELE
=======================
acestor vremelnice? Unde este Dumnezeul nostru; că având tă
aurul şi argintul? Unde este ria ta, pre muncitori au surpat,
mulţimea slugilor şi strigarea? zdrobit-au şi ale dracilor ne-
Toate sunt ţărână, toate cenuşe, putincioasele îndrăzniri. Pentru
toate umbră. Ci veniţi să stri-„ rugăciunile lor, mântueşte su-
găm împăratului celui fără de fletele noastre.
moarte: Doamne, veşnicilor Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi...
tale bunătăţi învredniceşte pre
ceice s' au mutat de la noi, şi-i Cu sângiurile mucenicilor tăi
odihneşte întru fericire a cea
celor din toată lumea, ca cu o
porfiră şi cu visson, Biserica ta
neîmbătrânită.
împodobită fiind, printr'înşii
Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu. strig către tine, Hristoase Dum-
Proorocul David, carele prin nezeule, poporului tău trimite-i
tine este al lui Dumnezeu îndurările tale; pace moştenirii
părinte, cu cântare pentru tine tale dărueşte şi sufletelor noas-
mai înainte a glăsuit, mărire ţie tre mare milă.
făcându-ţi: Inainte au stătut îm- Stih: Sfinţilorcelorce sunt pre pământul lui,
părăteasa deadreapta ta. Că minunate a făcut...
pre tine maică solitoare vieţii Cu Crucea într' armându-se
te-a arătat Dumnezeu, celce mucenicii tăi au biruit vicleşugu
fără de tată din tine a se face
rile vrăjmaşului începătorului
om bine a voit; ca iarăş să zide rele, Hristoase Dumnezeul
dească chipul său cel stricat de
nostru. Strălucit-au ca nişte lu- ·
patimi şi oaia cea rătăcită, din minători, povăţuind pre oameni
. munte răpită, aflând-o, pre u- şi dăruesc tămăduiri celorce se
merii ridicându-o la Tatăl o roagă cu credinţă. Pentru rugă
a adus şi dupre voia sa cu pu· ciunile lor, mântueşte lumea ta.
. terile cereşti o a împreunat; şi
Slavă.„ a morţilor.
au mântuit Născătoare de
Dumnezeu, lumea Hristos, Sufletele care le-ai mutat din
. celce are mare şi bogată milă. aceste trecătoare la tine, odih-
neşte-le, Doamne, ca un milo-
sârd şi Atotputernic Hristoase
Dumnezeul nostru. Iartă-le, la-
Sâmbătă la Utrenie. să-le, îndurate cele făcute de
După intâia Stihologie, Sedelne Mucenice, dânşii, milueşte, Milostive, lu-
glasul al 4-lea. crul mâinilor talel Pentru
· l\~T ucenicii tăi, Doamne, întru rugăciunile Născătoarei de ·
Jll_il
_ nevoinţele sale, cununile Dumnezeu, unule Iubitorule de
nestricăciunii au luat de la tine, oameni.
l,:,r.:i. . i:v=-:~-=-r.::r==~~
OCTOIHULUI 717
Şi Născătoarei
acum.„ a de Dumnezeu : nevoinţile voastre, sfinţilor mu-
Taina cea din· veac ascunsă cenici, că în trup muritor fiind
şi de îngeri neştiută, prin tine îmbrăcaţi, aţi biruit pre vrăj
Născătoare de Dumnezeu, celor maşii cei fără de trupuri? Pre
de pre pământ s' a arătat. Dum- voi nici îngrozirile tiranilor nu
. nezeu întru unire neamestecată v' au înfricoşat, nici năvălirile
întrupându-se şi crucea de voie muncilor nu v'au spăimântat;
pentru noi primind; prin carea cu adevărat, dupre vrednicie
· înviind pre cel întâiu zidit, a v' aţi slăvit de la Hristos; cel ce
mântuit de moarte sufletele dă sufletelor no astre mare
· noastre. milă.
LA LĂUDĂRI.
Punem Stihirile pre patru, Stihirile Mucenice, Cinstită este moartea sfinţilor ~
glasul al 4-lea. tăi, Doamne, că prin sabii şi prin
Cine nu se va minuna, sfin- foe şi de frig fiind sfărâmaţi
ţilor mucenici, văzând nevoinţa şi-au vărsat sângele lor, având
· cea bună, cu care v' aţi nevoit? nădejdea spre tine, ca să-şi
Cum fiind cu trup aţi biruit pre ia plata ostenelilor ce au răbdat;
vrăjmaşul cel fără de trup, măr şi au luat de la tine, Mântuito-
turisind pre Hristos şi cu cru- rule, mare milă.
cea într'armându-vă? Pentru Slavă... a Morţilor:
aceasta du pre vrednicie v' aţi

arătat dracilor gonitori şi bar-
Intru odihna ta, Doamne,
barilor împotrivitori. Rugaţi-vă unde toţi sfinţii tăi se odihnesc,
fă odihnă robilor tăi, că însuţi ~
neîncetat să se mântuească su-
fletele noastre. ' eşti Iubitorule de oameni.
I ngerilor părtaşi v' aţi fă A vându-te, Născătoare de
cut, sfinţilor mucenici, în pri- Dumnezeu, nădejde şi părtini
velişte pre Hristos bărbăteşte toare, nu ne temem de năvă
propoveduind; că toate cele lirile vrăjmaşilor, că tu acoperi
frumoase din lume ca cum n' ar sufletele noastre.
fi fost, le-aţi părăsit; iară cre-
dinţa aţi ţinut ca o ancoră tare. LA STIHOAVNĂ.
Pentru aceasta gonind înşelă Stihirile morţilor, facere de Teofan,
glasul al 4-Iea.
ciunea, izvorîţi credincioşilor
Podobia : Dat-ai semn celorce se tem„.
darurilor tămăduirilor· ruga-
ţi-vă neîncetat pentru sufletele Cu adevărat înfricoşată este \:
· noastre. taina morţii, cum sufletul de
trup cu anevoe se desparte, din
Cum nu ne vom minuna de încheieturi şi din împreunare,
~~~~i!@&~~-~.~~~~~~~~~~~~
~-- ;18 SEDELNELE
alcătuirea cea prea fire ască Şi acum.„ a Născătoa,rei de Dumnezeu.

cu voinţa lui Dumnezeu se taie. urmând graiurilor celor ce au
pentru aceasta ne rugăm ţie: grăit de Dumnezeu, pre tine Năs
pre cei ce s' au mutat, odihneş cătoare de Dumnezeu te cunoa- ·
te-i în corturile sfinţilor tăi, ştem, ceia ce eşti cu totul fără
Dătătorule de vieaţă, lubitorule prihană; că ai născut pre Dum-
de oameni. nezeu întrupat, mai presus de ,
Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales
primit, Doamne.„
şi i-ai pricepere, carele ne-a mântuit
pre noi cei robiţi de păcate. Şi
Somn se arată moartea ce- acum roagă-l, Preacurată, să lu-
lorce cred ţie celuia ce te-ai pus mineze cu strălucirile sale pre
în mormânt, carele toate le stă robii tăi, ceice s'au mutat de
pâneşti şi ai stricat biruin ta
aicea.
morţii şi ai surpat puterea ei cea
de mulţi ani. Pentru aceasta ne
rugăm ţie: pre ceice s' au mutat,
Duminică seara.
odihneşte-i în corturile sfinţilor
La Doamne, strigat-am ... , punem Stihirile pre
tăi, dătătorule de viaţă, iubito- 1O şi cântăm patru Stihiri de umilinţă ale
rule de oameni. Octoihului, trei ale Triodului şi trei
de la Mineiu.
Stih : Sufletele lor întru bunătăţi se vor să
lăşlui...
Stihirile de umilinţă, glasul al 5-lea.
,oamne, păcătuind nu înce-
~
Tu nouă te-ai făcut dreptate
şi sfinţire şi mântuire sufletelor,
· că ne-ai adus Tatălui îndreptaţi
IJ~ tez, învrednicindu-mă iu-
filrii tale de oameni, nu cunosc;
şi mântuiţi, luând p e de a p s a ci birueşte întunecarea mea,
~. noastră cu care eram datori. Şi celace eşti unul bun şi mă mi-
acum te rugăm: pre ceice s' au lueşte.
mutat, odihneşte-i întru bucurie Doamne, şi de frica ta mă
şi în lumină făcătorule de bine, tem şi a face rău nu încetez.
Mântuitorul nostru. Cine nu se teme la judecată de
Slavă„
judecătorul? Sau cine, voind să
" Neamul omenesc s'a chemat se vindece, mânie pre docto-
~ din stricăciune la nestricăciu rul, precum eu? lndelung răb
\1 nea ce a neperitoare, spălân dătorule Doamne, milostive-
: du-se cu sângele cel vărsat din şte-te spre neputinţa mea şi mă
coasta ta, Mântuitorule, cu ca- milueşte.
. rele ne-ai spălat de neascultarea vail cum m'am asemănat
strămoşului. Pentru aceasta ţie eu smochinului celui nero-
ne rugăm: odihneşte pre ceice ditor şi mă înfricoşez de ble-
s'au mutat în corturile cele veş stem şi de tăiere! Dar tu,
. nice, în cetele mucenicilor tăi. lucrătorule ceresc, Hristoase
~~
OCTOIHULUI
Dumnezeule, arată sufletul meu găm ţie, Născătoare de Dum...

cel înţelenit, rodit or; prime- nezeu, cu glas de bucurie: bu.- ,
şte-mă ca pre fiul cel desfrânat cură-te, uşă mai desfătată de
şi mă milueşte. cât cerurile 1 Bucură-te, ceeace ·
singură eşti mântuirea pămân
· Mulţimile greşelilor
mele tre-
ce-le, Doamne, celce te-ai năs. . tenilor 1Bucură-te, cinstită 1Bu-
cură-te, cea plină de dar, care
cut din Fecioară şi şterge toate
· f ărădelegile mele, dându-mi ai născut pre Dumnezeu în-
. cuget de întoarcere, ca un iubi- trupat 1
tor de oameni, rogu-mă, şi mă La Cântarea 7, Mucenica:
· milueşte.
D: oamne, de paharul patimii
. : tale dorind mucenicii tăi,
au lăsat frumuseţea lumească
şi îngerilor părtaşi s'au făcut.
Luni la Utrenie. Pentru rugăciunile lor, dă su-
După umilinţă,
întâia Stihologie, Sedealna de
glasul al 5-lea.
fletelor noastre curăţire şi mare
milă.
J udecătorul şezând şi îngerii
stand înainte, trâmbiţa răsu
nând şi văpaia arzând, ce vei
ll face suflete al meu, ducându-te Marţi la Utrenie.
~ la judecată? Că atuncea rău După întâia Stihologie, Sedelne de umilinţă,
tăţile tale vor sta de faţă, gre- glasul al 5-lea. . ll
şelile tale cele ascunse se vor m re patul păcatelor celor

vădi. Pentru aceasta mai înainte JL' multe zăcând, prădat sunt
de sfârşit strigă către Hristos ae nădejdea mântuirii mele; că
Dumnezeu: Cunoscătorule de somnul trândăviei pricinueşte
inimi, greşit-am, milueşte-mă. muncă sufletului meu. Milosti-
Stih: Doamne, nu cu ~ânia ta să mă mustri veşte-te însă spre mine, Hri- „
pre mme.,. stoase Dumnezeule, ca un iu-
suflete, cestea de aicea sunt bitor de oameni.
trecătoare, iară cele de acolo,
Stih: Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri...
sunt veşnice; văd divanul şi pre
judecătorul pre scaun şi mă cu- T oţisă priveghem şi să în-
tâmpinăm pre Hristos cu mul-
tremur de răspuns. lntoarce-te
ţime de untdelemn şi cu candele
dar, suflete, că judecata ta este
fără iertare. luminoase; ca sa ne învrednicim
a fi înlăuntrul cămării; că celce
Slavă.„ Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu. va rămânea afară de uşi, în
cu îngerii cele cereşti, cu zadar va striga către Dumnezeu: .
oamenii cele pământeşti, stri- Milueşte-mă 1
720 SEDELNELE
Slavă. „ Şi Născătoarei
acum ... a de Dumnezeu. rule de oameni, şi îndurate, ca
Taina Fecioarei cea minunată, pre dătătoru 1e de vieaţă şi
lumii s' a arăt a t de mântuire, Domnul.
că dintr'însa fără sămânţă s'a Slavă„. Şi acum„. a Crucii-Născătoarei de
născut şi s'a arătat cu trup fără Dumnezeu:
stricăciune bucuria tuturor, Stând lângă crucea Domnului
Doamne, slavă ţie. Născătoarea de Dumnezeu, tân-
La Cântarea 7, Mucenica : guindu-se, a strigat: V ai mie,
Fiul meu 1 Vai mie, lumina ochi-
'l\11 inunile sfinţilor
tăi muce- lor mei 1 Cum te-ai întins pre
~- nici, zid nebiruit ne-ai dă
JIJ.l_.
cruce, celace ai întins dum-
ruit nouă, Hristoase Dumne- nezeeşte cerul ca o piele şi
. zeule. Pentru rugăciunile lor ri- scoţi din mare izvoare de apă
sipeşte sfatu r ii e păgânilor şi
cu porunca ta?
· sceptrurile împărăţiei le întă
. reşte, ca un bun şi de oameni La Cântarea 7, Mucenica:
iubitor.
P re mucenicii tăi, Doamne,
i-ai arătat sprijinitori mari
lumii, Mântuitorule, prin cari
Miercuri la Utrenie. se gonesc patimile. Pentru ru-
După întâia Stihologie, Sedelnele Crucii, găciunile lor, mântueşte sufle. .
· glasul al 5-lea. tele noastre.
Podobia: Pre cuvântul cel împreună„.
D re Mântuitorul şi Izbăvito
r rul nostru, celce s'a răs Joi la Utrenie.
tignit de bună voie, precum După întâia Stihologie, Sedelnele Apostolilor,
ştie şi precum bine a voit, să-l glasul al 5-lea.
lăudăm credincioşii şi să-l slă Podobia: Pre cuvântul cel împreună ...
vim; că el a pironit pre cruce
· păcatele oamenilor, izbăvind din D re înţelepţii apostoli, ca pre
rătăcire neamul omenesc şi îm- C nişte singuri văzători ai cu-
. părăţiei ne..-a învrednicit pre noi. vântului şi slugi ale lui Hristos,
să-i slăvim toţi pământenii cu
Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru ...
cântări duhovniceşti şi cu laude.
C elace ai răbdat răstignire Că aceştia cu deadinsul se roa-
de voia ta şi ai izbăvit pre oa- gă lui Hristos pentru noi, ceice ~
meni din stricăciune, Mântui- lăudăm sfântă pomenirea lor şi
torule, pre tine te lăudăm cre- ne închinăm moaştelor lor.
dincioşii şi ne închinăm ţie; că
Stih: In tot pământul a ieşit vestirea lor ...
ne-ai luminat cu puterea crucii
şi toţi te slăvim pre tine, iubito- ·Pre apostolii Domnului cu
OCTOIHULUI 721
un glas să-i lăudăm, ca pre cei mântuire; că pre dânsul de bună

ce s'au arătat luminători cre- voie pironindu-te, din blestem
dincioşi lumii; că pre păgâni ai izbăvit pre pământeni; celace ..
i-au vânat la buna credinţă şi eşti bucuria tuturor, Doamne, ·
luminându-ne pre noi au propo- slavă ţie.
veduit arătat să cinstim pre Slavă .. Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu
sfânta Treime, cea unită în fi- Văzându-te, Hristoase, maica
inţă şi despărţită în feţe. ta spânzurat pre cruce de bună
Slavă„. Şi acum ... a Nr1scătoarei de Dmnnezeu. voie, în mijlocul tâlharilor, sfă
M ireasă, care nu ştii de nun- râmându-se cu jale la cele din
tă şi pururea Fecioară, împreună lăuntru ca o maică, a zis: Fiule,
cu îngerii te lăudăm neîncetat, celace eşti fără de păcat, cum
că prin tine ne-a făcut lucruri te-ai pironit fără drept a te .
mari Fiul tău şi Dumnezeu; care- pre cruce ca un făcător de rele,
le fiind mai înainte de veci din vrând să înviezi neamul ome-
Tatăl, bine a voit a încăpea în nesc ca un prea bun?
pântecele tău, ca să slobozească La Cântarea 7, Mucenica;
„ din înşelăciune neamul nostru.
S
trăluceşte astăzi pomenirea
La Cântarea 7, Mucenica: ~,~ mucenicilor, că are şi din
uterile cereşti s' au minunat cer lumină; ceata îngerilor se
P
",.. de isprăvile sfinţilor mu-
cenici, că fiind în trup muritor,
veseleşte şi ne amu 1 omenesc
împreună prăznueşte. Pentru a-
au biruit nevăzut pre vrăjmaşul ceasta se roagă Domnului, să se
cel fărădetrup cu puterea crucii, miluească sufletele noastre.
luptându-se vitejeşte şi se roagă
Domnului, să miluească sufletele
noastre. Vineri seara.
gAffAff~~~~ La Doamne, strigat-am... punem Stihirile pre
lO şi cântăm Idiomela zilei de două ori, apoi
Vineri la Utrenie, aceste mucenice ale glasului şi dela Mineiu
După întâia Stihologie, Sedealna Crucii, patru, Stihiri mucenice, glasul al 5-lea:
glasul al 5-lea:
Toate cele pământeşti defăi
11 ocul căpăţânii, raiu s'a făcut; Jl mându-le şi spre munci
~ă numai cât s'a înfipt lemnul bărbăteşte îndrăznind, nu v' aţi
crucii, îndată a odrăslit strugu- lipsit de fericitele nădejdi; ci
rul vieţii, pre tine, Mântuito- m o ş ten i împărăţiei cerurilor
rule, spre a no astră veselie, v' aţi făcut, prea lăudaţilor mu-
slavă ţie, cenici. Ăvând dar îndrăzneală
Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru ... către iubitorul de oameni Dum-
Lemnul crucii tale, Mântui- nezeu, cereţi pace lumii şi su-
torul nostru, lumii s'a arătat fletelor noastre mare milă.
TRIODUL .t6
~""""·~::DMlrJf~~d1c&NJJi!flfff!ffffBrc~~H~'@l~~
722 SEDELNELE ·
()1paza credinţei îmbrăcân împărţitor al apei, iar aicea '

, du-se, şi cu semnul crucii pre Gavriil slujitor al minunii. A-
sine întărindu-se, la munci, băr tuncea adâncul l-a trecut pe-
băteşte, pre sine s' au dat şi în- destru neudat Israil, iară acum
şelăciunea şi semeţia diavolului pre Hristos l-a născut fără să
au surpat sfinţii tăi, Doamne. mânţă fecioara. Marea, după
· Pentru rugăciunile lor, ca un trecerea lui Israil, a rămas ne-
Dumnezeu atotputeruic trimite umblată, iar cea fără prihană,
lumii pace şi sufletelor noastre după naşterea lui Emmanuil a
· mare milă. rămas nestricată. Cela ce eşti
Rugaţi-vă pentru noi, sfinţi şi mai înainte ai fost şi te-ai
lor mucenici, ca să ne izbăvim arătat ca un om, Dumnezeule,
de fărădelegile noastre; că vouă milueşte-ne pre noi.
s'a dat dar, să vă rugaţi pen-
tru noi. Sâmbătă la Utrenie.
Din dragostea cea fără de După întâia Stihologie, Sedealne mucenice
glasul al 5-lea :
saţ i u a sufletului nelepădân
du-vă de Hristos, sfinţilor mu- li) oamne,
,~-
de paharul patimii
tăi
tale mucenicii dorind, au
cenici, cari multe fel uri de ca- lăsat frumuseţea lumească şi în-
zne şi de patimi răbdând, aţi gerilor părtaşi s' au făcut. Pentru
surpat semeţiile tiranilor şi cre- rugăciunile lor, dărueşte pace
dinţa neclătită şi nevătămată
sufletelor noastre.
· păzind, la ceruri v' aţi mutat. Stih: Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi...
Pentru aceasta şi îndrăzneală Minunile sfintilor tăi muce- ~
către dânsul câştigând, cereţi nici, zid nebiruit ne-ai dat nouă
· să ne dea nouă mare milă. Hristoase, Dumnezeule. Pentru
Slavă„. a morţilor, a lui Ioan Damaschin :
rugăciunile lor, risipeşte sfatu-
Adusu-mi· am aminte de pro-. rile păgânilor şi sceptrurile îm-
· fetul ce strigă: eu sunt pământ părăţiei le întăreşte, ca un bun
şi cenuşă; şi iarăş m'am uitat şi de oameni iubitor.
· în mormânturi şi am văzut oase Stih : Sfinţilor celorce sunt pre pământul lui...
· goale şi am zis: oare cine este De goaneşi de primejdii ne-
împăratul, sau ostaşul, bogatul băgând seamă şi netemându-se
sau săracul, dreptul sau păcă de semeţiile tiranilor, cu îndră
tosul? Ci odihneşte, Doamne, zneală au propoveduit pre Hri-
cu drepţii pre robii tăi. stos; şi casnele muncilor răb
Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu : dându-le tare, au surpat rătăci
In Marea Roşie chipul mire- rea idolească, puterea diavo-
~ sei cei ce nu ştie de nuntă s' a lească mucenicii biruind, cu
scris oarecând ; acolo Moi s i adevărat.
:W~Jt~~~~~~~J>~~~~~~W~JWMW~
_ OCTOIHULUI 723 ~·
• . Slavă... a ii;_ortil::' prin foc şi-prin od. ihnă şi ne-ai (_

Odihneşte, ~antu1toru.~ n?: scos pre noi la ~odihnă. Pentru ·
s!r~, ~~ dreptu pre r~b1~. t~1, rugăciunile 1or, Dumnezeule,
ş1-1 .~alaşlueşte pre danş11 .1n milueşte-ne pre noi.
curţile tale precum este scris; ~·· A . ..
trecând ca un bun greşelile .I 11nd ~nA munct ~fint1; ~e ve-
lor cele de voie şi cele fără de sehc:u stngand: sch11~b~r1 su?t
voie şi toate cele întru neştiinţă noua acestea catre stapan1:1; 1n
si întru ştiinţă Iubitorule de locul ranelor ce se fac noua pre
~ameni. ' trupuri, îmbrăcăminte luminată
Şi acum ... a Nr1scătoarei de Dumnezeu : va înflori nouă la înviere; în loc
Celace ai răsărit din Fecioară de ocară, cununi; în loc de tem-
lumii, Hristoase Dumnezeule, şi nită raiul, în locul osândirii cu .
fii luminii printr'însa ne-ai ară- făcătorii de rele, petrecerea cu
tat, milueşte-ne pre noi. îngerii. Pentru rugăciunile lor,
LA LAunARL Doamne, mântueşte suflete 1e
Patru stihiri mucenice, glasul al 5-lea: noastre.
Binecuvântată este oastea îm· Slavă„. a Morţilor:
păratului ceresc, că de au şi fost
pământeni mucenicii, dar s'au
Tu, Doamne, celace m' ai zidit
şi ai pus preste mine mâna ta,
sârguit să ajungă la vrednicia
, ~îngerească; de trupuri negrijin-
mi-ai poruncit şi ai zis: iarăş vei 1·
du-se, prin patimi s'au învred- merge în pământ. Povăţueşte

mă la .calea ta cea dreaptă,
nicit cinstei celor fără de tru-
iartă-mi greşelile şi mă mântu-
. puri. Pentru rugăciunile lor,
eşte, rog u - mă, Iubitorule de
Doamne, mântueşte suflete 1e
noastre. oameni.
Şi acum„. u Nr1sci'Uonrei de Dumnezeu:
Mucenicii tăi, Doamne, cete-
lor îngereşti urmând, ca cum ar Pre tine te fericim, Născă
fi fost fără de trupuri au răbdat toare de Dumnezeu Fecioară, că
muncile, având în minte numai din tine a răsărit soarele drep-
singură nădejdea la desfătarea tăţii, Hristos, celce are mare
bunătăţilor celor făgăduite. Pen d
milă.
tru rugăciunile lor, Hristoase LA STIHOAVNĂ.
Dumnezeul nostru, dărueşte lu- Stihirile morţilor, facerea lui 'feofan, glasul
mii tale pace şi sufletelor noas- al 5-lea:
tre mare milă. Podobia: Bucură-te, cămara„.
Sfinţii mucenicii pre pământ Cu raza feţii

tale, Hristoase,
s' au nevoit, gerul au răbdat, fo- luminează ca un îndurat pre ~
cului s' au dat, apa i-a luat; al ciece s'au mutat, sălăşluindu-i
· lor este cuvântul : trecut-am în loc cu verdeaţă, la apele ·
724 SEDELNELE
odihnei tale cei curate şi dum- însuţi sfânt şi însuţi liber între '
nezeeşti; întru doritele sân uri cei morţi. Pentru aceasta dă ro-
ale strămosului
'
A vraam, unde bilor tăi odihnă şi mare milă. ~
se vrde lumina ta curată şi se Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu
varsă izvoarele bunătăţii, unde Pre noi cei robiţi de legea
săltează arătat veselindu-se ce- păcatului, ne-ai slobozit, Stă
tele drepţilor, pentru bunătatea până, zămislind în pântece ,
ta; cu cari împreună aşează pre pre dătătorul de lege şi împă
robii tăi şi le dărueşte mare ratul Hristos, ceeace eşti una ,
· milă.
maică Fecioară; prin carele ne
Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai îndreptăm în dar şi prin har.
primit, Doamne ...
Pre carele acum roagă-l, să '
A.-ti cânta cu glas bine întoc- le aşeze în cartea vieţii sufletele
mit slăvind a ta putere, bine- c e 1o r c e te laudă pre tine, ~
voeşte, îndurate, ceice s'au mu- Maica lui Dumnezeu. Ca prin
tat dintru aceste trecătoare la mijlocirea ta mântuindu-ne, ce-
tine, stăpânul tuturor şi iubi- eace eşti cu totul fără prihană, să
torul de oameni; dându-le să dobândim izbăvirea cea dorită
. se lumineze cu frumuseţea po- a Fiului tău, închinându-ne lui,
doabei tale şi să se îndulcească celuice dă lumii mare milă.
cu împreunarea cea dulce şi ve-
selă şi să se desfăteze luminat,
unde îngerii dănţuesc împreju-
. rul scaunului tău şi cetele sfin- Duminecă seara.
ţilor cu bucurie stau înainte. Cu La Doamne strigat-am„. punem Stihirile pre
1O şi cântăm patru Stihiri de umilinţă ale Oc-
· cari împreună dă robilor tăi toihului, trei ale Triodului şi trei de la Mineiu.
. odihnă şi mare milă. Stihiri de umilinţă, glasul al 6-lea.
Stih: Sufletele lor întru bunătăţi se vor "l\ll'am agonisit pocăinţă, nici
sălăşlui...
__ lacrimi; pentru aceasta mă
J1_11
Unde este adunarea prooro- rog ţie, Mântuitorule, să mă în-
cilor şi cetele apostolilor şi ale torci mai înainte de sfârşit şi
· mucenicilor şi toţi cari din veac să-mi dai umilinţă, ca să mă iz-
s' au îndreptat cu mântuitoarea băvesc de munca veşnică.
ta patimă şi cu sângele cu carele
ai răscumpărat pre omul cel ro- La înfricoşată venirea ta,· '
bit, acolo odihneşte pre ceice Hristoase, să nu auzim: nu vă
au adormit întru credinţă, ca ştiu pre voi 1Că întru tine ne-am
un iubitor de oameni, iertân- pus nădejde a, Mântuitorule,
· du-le greşelile; că tu însuţi fără măcar deşi nu facem poruncile
de păcat ai vieţuit pre pământ, tale, pentru lenea noastră; dar
,• -~~m.~~~~~&m:~~
~~WW@r~Mi?filit~~~·~··~~~~~~~~~
• OCTOIHULUI 725
milostiveşte-te spre sufletele \ii veşte spre mine, Dumnezeule, ·

noastre, rugămu-ne. I şi mă milueşte.
Vindecă, Mântuitorule, ra- I Slavă.„ Şi acum„. a Nttscătoarei de Dumnezeu.
nele inimii mele, celece s'au· fă p re cea preaslăvită, Maica lui
cut din multe păcate, celace eşti Dumnezeu şi mai sfântă de cât
doctorul sufletelor şi al trupu- sfinţii îngeri, fără tăcere să o
rilor şi dai celorce se roagă ţie lăudăm cu inima şi cu gura,
pururea iertare de greşeli. Dă Născătoare de Dumnezeu, pre
rueşte-mi, lacrămi de pocăinţă, dânsa mărturisind-o; ca pre
dându-mi deslegare datoriilor ceeace cu adevărat a născut pre
Doamne, şi mă milueşte. Dumnezeu întrupat şi se roagă ·
n e în c e ta t pentru sufletele
Aflându-mă vrăjmaşul gol de
noastre.
· bunătăţi, m' a rănit cu săgeata La Cântarea 7-a Mucenica.
păcatului. Ci tu ca un doctor al
umină drepţilor este dea-
sufletelor şi al trupurilor, vin-
decă r a n e 1e sufletului meu,
l
~ pururea, că sfinţii întru
tine luminându-se, strălucesc
Dumnezeule, şi mă milueşte.
pururea ca nişte luminători,
~~~~~~~~~~~
stingând sfeşnicul necredincio-
şilor; cu ale cărora rugăciuni,
Luni Ia Utrenie. Mântuitorule, luminează făclia
Dupri întâia Stihologie, Sedelne de umilinţă, mea, Doamne, şi mă mântueşte.
glasul al 6-lea.
~~~~~~~~~~~~~~§~
f'.1 ândesc la ziua cea înfrico- Marţi la Utrenie.
b şată şi plâng faptele mele După întâia Stihologie, Sedelne de umilinţă, ·
cele viclene; cum voiu răspunde glasul al 6-lea.
împăratului celui nemuritor?
Sau cu ce îndrăzneală voiu privi
spre Judecătorul, eu desfrâna-
P rivegherea fecioarelor celor
_ înţelepte dărueşte-mi, Doa-
mne şi luminează candela su-
tul? Indurate, Părinte, Fiule fletului meu cu untuldelemn al
unule născut, Duhule sfinte, mi- îndurărilor tale; ca să-ti cânt
. lueşte-mă. ţie cântare îngerească: Aliluia.
Stih : Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri Stih : Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri
pre mine ... pre mine, nici cu iuţimea ta să mă cerţi.
In valea plângerii, în locul M ilueşte-ne pre noi, Doamne,
. care ai rânduit, când vei şedea, milueşte-ne; că nepricepân-
Milostive, să faci judecată drea- du-ne de nici un răspuns, acea- .
ptă, să nu vădeşti cele ascunse stă rugăciune aducem ţie ca
ale mele, nici să mă osândeşti unui Stăpân noi, păcătoşii mi-
înaintea îngerilor; ci te milosti- lueşte-ne pre. noi.
.~~~~~~~~~~~~~~~M~OO~~OO?t.~~~~
726 SEDELNELE
Slavă„. Şi acum„ a Născătoarei de Dumnezeu. Hristoase, Fecioara cea puru-

Uşa milostivirii deschide-o rea fecioară, văzându-te pre
nouă, binecuvântată Născă cruce înălţat pentru noi, şi-ară
toare de Dumnezeu, ca să nu nit sufletul cu sabia întristării şi
pierim ceice nădăjduim întru a plâns tânguindu-se ca o Maică.
tine; ci să ne mântuim prin tine Pentru rugăciunile ei, milue- ·
din nevoi; că tu eşti mântuirea şte-ce pre noi, Doamne al milei.
neamului creştinesc. La Cfmtarea 7, Mucenica:
supra luptei erau împotri-
li uptă mucenicească răbdând --- .___ viri vitejeşti, munci tiră
~.•11 sfinţii şi dela tine daruri de neşti asupra mucenicilor şi stau
biruinţă 1u â n d, au stricat iz- cetele celor fără de trupuri ţiind
voduirile ce 1or fărădelege şi ' daruri pentru biruinţă„ Spăi- r.
au luat cununile nestricăciunii. mântat-au înţelepţii pre tirani
Pentru dânşii, Dumnezeule, dă şi pre împăraţi, surpat-au pre
rueşte-ne nouă mare milă. veliar cu mărturisirea lui Hri-
stos. Celace i-ai întărit pre ei, .
După întâia Stihologie, Sedelnele Crucii, glasul
al 6-lea: Joi la Utrenie.
JI\ stăzi s'a plinit cuvântu 1 După întilia Stihologie, Sedelnele Apostolilor,
glasul al G-lea:
M proorocesc, că iată, ne în-
D recum ai venit în mijlocul ~
chinăm la locul unde au stătut
1
picioarele tale, Doamne, şi din Jr:' Ucenicilor tăi, Mântuito-

pomul mântuirii gustând, slo- rule, dându-le pace, vino şi la
noi şi ne mântueşte pre noi.
bozire din patimile păcatului
8tih : In tot pământul a ieşit vestirea lor„.
am dobândit, pentru rugăciu
nile Născătoarei de Dumnezeu, Ucenicii tăi, Iisuse, trimiţân
unule lubitorule de oameni. du-se la marginile pământului
Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru„.
şi vânând pre păgâni la buna
credinţă ca pre nişte peşti, i-au -lt.
Crucea ta, Doamne, s' a sfin- adus la bunătatea ta, Doamne.
ţit, că întru dânsa se fac tămă
Şi printr'înşii strigăm către fine:
duiri celor bolnavi de păcate; iubitorule de oameni, dt1rueşte
prin ea cădem înaintea ta, mi- poporului tău mare milă.
lueşte-ne pre noi. Slav(t„. Şi acum.„ a Nttscf1toarci de Dumnezeu. •
Slavii„. Şi acum„. a Năficătoarci do Dumnezeu Sfântă Stăpână
Maica lui
C eeace te-a născut pre tine, Hristos, Dumnezeul nostru,
OCTOIHULUI 727
Slavă.„ Şi acum ... a Crucii Născătoarei de

ca ceeace ai născut negrăit pre Dumnezeu:
Făcătorul tuturor, roagă-te tot-
ăscătoare de Dumnezeu
N .
deauna cu sfinţii apostoli bună
Fecioară, roagă-te Fiului tău
tăţii lui, să ne izbăvească pre noi
din patimi şi să ne dea iertare celui ce s' a pironit pre cruce de
bună voie şi a înviat din morţi, .
de păcate.
lui Hristos, Dumnezeul nostru,
omenirea mucenicilor tăi,
P
· -·- Doamne, s'a arătat ca raiul
din Edem; că întru dânsa se D
La Cântai·ea 7, Mucenica :
re ceice au propoveduit în
bucură toată făptura. Dă-ne Jr_ privelişte pre Hristos şi nu
nouă, Hristoase, pentru rugă s' au temut de îngrozirile celor
ciunile lor, pace şi mare milă. fărădelege, minunaţi i-a făcut
Domnul; că au surpat cu răb
dare vitejească sălbăticiile celor
fărădelege şi au luat dela Hristos
Vineri la Utrenie. dar de tămăduiri dupre vredni-
Dupr1 intâia Stihologie, Scdelnelc Crucii,
glasul al 6-lea: cie, rugându-se neîncetat, să
~ ~li umai cât s' a înfipt lemnul
Jlll crucii tale, Hristoase, teme-
liile morţii s' au clătit, Doamne;
că pre carele cu poftă l-a înghiţit
VINERI SEARA.
iadul, l'a slobozit cu cutremur. La Doamne strigat-am... punem Stihirile pre
Arătat-ai nouă mântuirea ta, 10. şi cântăm ldiomela zilei, de două ori apoi
sfinte; şi te slăvim, pre tine, patru martirice şi patru de la Mineiu, Stilliri
mucenice, glasul al 6-lea:
Fiul lui Dumnezeu, milueşte-ne
pre noi. 1(\11 ucenicii tăi, Doamne, nu
J.H s' au lepădat de tine, nici
Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru
şi vă închinaţi la aşternutul picioarelor lui...
sau depărtat de la poruncile
tale; pentru rugăciunile lor,
Doamne, spre moarte te-au milueşte-ne pre noi.
osândit jidovii pre tine, vieaţa
. tuturor; ceice au trecut pedestri C eice au mărturisit pentru
Marea Roşie prin toiag, pre tine, Hristoase, multe munci au
cruce te-au răstignit; şi ceice răbdat; pentru rugăciunile şi
. au supt miere din piatră, fiere cererile lor, Doamne, păzeşte-ne
ţi-au adus. Ci ai răbdat de bună pre noi pre toţi.
voie, ca să ne slobozeşti pre noi Mucenicii răbdători de chi- 1
din robia vrăjmaşului, Hristoase nuri şi cetăţenii cei cereşti, chi-

Dumnezeul nostru, slavă ţie. nuindu-se pe p ă m â n t, multe
..L. ~
~~~m~m~f<E-i:-~~~· .„ "-'-··.-~ ~ ,r. ..f-· „~~,-~17i~
728 SEDELNELE
munci au răbdat şi în cer cunună ~~~-~--

iliiilli • • _,.,. - - - J Tilhii
0
.~
V
desăvârşită au luat, ca să se
roage pentru sufletele noastre. Sâmbătă la Utrenie
După întâia Stihologie. Sedelnele mucenice, ~
glasul al 6·lea:
Crucea ta, Doamne, muceni-
l
uptă mucenicească răbdând
cilor s'a făcut armă nebiruită; ____ , sfinţii şi daruri pentru biru-
că vedeau moartea ce era înain-
inţă de la tine luând, au stricat
tea lor şi cunoscând mai înainte izvodirile cele fărădelege şi au
vieaţa ce va să fie, se întăriau cu
luat cununi 1e nestricăciunii.
nădejdea ceeace aveau către
Pentru dânşii, Dumnezeule, dă
tine. Cu rugăciunile lor, milue- rueşte-ne nouă mare milă.
şte-ne pre noi.
Slavă.„ a Mo1;Hor. Stih: Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi.„
Incepătură şi stat mi s'a făcut Asupra luptei erau înipotri- ~

~ mie porunca ta cea ziditoare; viri vitejeşti, munci tirăneşti a-
că voind, din cea nevăzută şi supra mucenicilor şi stau cetele
din cea văzută, să-mi alcătueşti celor fără de trupuri ţiind da- ~ „
~ fire vie; din pământ trupul miruri pentru biruinţă. Spăimân-
ai zidit şi mi-ai dat suflet cu su- tat-au înţelepţii pre tirani şi pre
flarea ta cea Dumnezeească şi împăraţi, surpat-au pre V eliar
~ făcătoare de vieaţă. Pentru a- cu mărturisirea lui Hristos.
ceasta, Hristoase, pre robii tăi, Celace i-ai întărit pre ei, Doam-
cn laturea celor vii şi în cortu- 1
ne, slavă ţie.
rile drepţilor, odihneşte-i. Stih: Sfinţilor celorce sunt!pre pământul lui...
Şi acum„. a NitsdHonroi de Dumnezeu: p Omenirea mucenicilor fă i,
Cine nu te va ferici, pre tine, Doamne, s'a arătat astăzi ca ra-
prea sfântă Fecioară? Sau cine iul din Edem, că întru dânsa se ·
nu va lăuda, Preacurată, naş- bucură toată făptura. Dă-ne
ferea ta? Că celce a strălucit nouă, Hristoase, pentru rugă-
, fără de ani din Tatăl, Fiul unul ciunile lor, pace şi mare milă.
născut acelaş din fine cea CU- Slavă.„ a Morţilor:
rată a ieşit, negrăit întrupân- Cu adevărat toate sunt de-
du-se; din fire Dumnezeu fiind şărtăciune şi vieaţa aceasta este '
, şi cu firea om făcându-se pen- umbră şi vis, că în deşert se
tru noi. Nu în două feţe fiind furbură tot pământeanul, pre- ~
despărţit, ci în două firi fără cum zice Scriptura. Când do-
amestecare fiind cunoscut. Pre bândim lumea atuncea în groa-
acela roagă-l, curată, prea fe- _pă ne sălăşluim, _unde împreună
ricită, să mi 1u ea s că sufletele sunt împăraţii şi săracii. Pentru
noastre. aceasta, Hristoase Dumnezeule,
.~ ·~-m~&™~~·~~~~~~~
OCTOIHULUI 729
pre robii tăi, cari s'au mutat de liţitoate slugile lui, că v' a gă
· la noi, odihneşte-i, ca un iubi- tit vouă cununi şi împărăţia sa.
tor de oameni. Rugămu-vă pre voi să nu ne
Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu: uitaţi pre noi.
Nădejdea lumii cea bună, Nă Slavă „ a Morţilor:
scătoare de Dumnezeu Fecioară, Durere s'a făcut lui Adam

cerem singură folosinţa ta cea gustarea din pom în Edem de
· minunată, milostiveşte-te spre demult, când şi-a vărsat şarpele
poporul tău celce lesne se pri- veninul; că printr'însul a intratA ~
mejdueşte; roagă pre milostivul moartea, carea a mancat pre om

Dumnezeu, să mântuească su- cu tot neamul lui. Ci venind
fletele noastre de toată groaza, Stăpânul, a surpat pre balaurul "
ceeace eşti binecuvântată. şi ne-a dăruit nouă învierea.
LA LĂUDĂRI. Deci, către dânsul să strigăm:
Patru Stibiri mucenice glasul al 6-lea: fie-ţi milă, Mântuitorule, şi pre
Doamne, întru pomenirea ceice i-ai luat odihneşte-i, ca "
sfinţilor tăi, toată făptura prăz
un iubitor de oameni.
nueşte; cerurile se bucură cu Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu :
îngerii şi pământul se veseleşte Pentru rugăciunile celeice
cu oamenii. Pentru rugăciunile te-a născut pre tine, Hristoase
lor milueşte-ne pre noi. şi ale mucenicilor tăi, ale apo- .
Doamne, de n'am avea pre stolilor şi ale proorocilor, ale ie-
sfinţii tăi rugători şi bunătatea rarhilor, ale cuvioşilor şi drep- ~
ta milostivindu-se spre noi, cum ţilor şi ale tuturor sfinţilor, pre
am îndrăzni, Mântuitorule, a te adormiţii robii tăi odihneşte-i. ~
lăuda pre tine, pre carele te
LA STIHOA VNĂ.
binecuvintează neîncetat înge-
!Stihil'ile morţilor, ale lui S. Teofan
. rli? Ştiutorul inimilor, iartă su- glasul al 6-lea.
fletele noastre. Podobia: Toată nădejdea puindu-şi„.
Pomenirea mucenicilor este C elace ai milostivire necu-

bucurie celorce se tem de Dom- prinsă spre noi, mult milostive,
nul; că pătimind pentru Hri- izvor nedeşertat al dumnezeştii
. stos, cununi dela dânsul au luat bunătăţi, sălăşlueşte pre ceice
şi acum se roagă cu îndrăzneală s' au mutat la tine, stăpâne, în
pentru sufletele noastre. pământul celor vii, în corturile
cele iubite şi dorite, dăruindu
P re cei aleşi şi pre cei sfinţi, le moştenirea cea pururea stă
minunaţi i-a făcut Dumnezeul tătoare; că tu ţi-ai vărsat sân-
nostru. Bucuraţi-vă şi vă vese- gele tău, Hristoase, pentru toti
730 SEDELNELE
cei cu preţ de vieaţă făcător, este unul născut şi întâiu năs

lumea ai răscumpărat. cut, carele te-a păzit fecioară
iai Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai curată şi după naştere, să odih-
~ primit, Doamne„.
nească sufletele celorce au adorm
~ Moarte făcătoare de vieaţă mit cu credinţă întru lumina,
ai răbdat de bună. voie, vieaţă strălucirea ce a nestricăcioasă
ai izvorît şi credincioşilor des- şi fericirea.
fătare veşnică le~ai dăruit; în
carea rândueşte pre ceice au
adormit întru nădejdea învierii,
Duminecă seară.
iertând cu bunătatea ta toate
greşelile lor; ca ce 1ce singur La Doamne strigat· am„. punem Stihirile pre
10 şi cântăm patru Stiluri de umilinţă ale Oc-
eşti fără de păcat, însuţi bun şi toihului, trei ale Triodului şi de la Mineiu trei.
de oameni iubitor. Ca de toţi să Stihiri de umilinţă, glasul al 7-lea:
se laude numele tău, Hristoase
şi mântuiţi fiind, să slăvim iu-
birea ta de oameni.
Stih: Sufletele lor întru bunătăţi se vor sălăşlui...
C a fiul cel desfrânat am venit
şi eu, Indurate, primeşte-mă
pre mine celce cad înaintea ta
şi ca pre unul din argaţii tăi,
pre tine Hristoase, ştiindumte, Dumnezeule, şi mă milueşte.
cum că domneşti preste cei vii
şi preste cei morţi, stăpâneşti cu Ca celace a căzut în tâlhari „
pute re dumnezeeşte stăpâni şi s' a rănit, aşa am căzut şi eu
toare, te rugăm: însuţi pre cre- prin păcatele mele, şi sufletul
dincioşii robii tăi cari au venit meu s' a rănit. Către cine voiu
la tine, unule [f ăcă torule de scăpa eu, vinovatul? Fără numai
bine, odihneşte-i cu aleşii tăi, către tine, milostivul, doctorul
iubitorule de oameni, în locuri sufletelor; toarnă preste mine,
de odihnă, întru strălucirile Dumnezeule, mare milă.
sfinţilor. Că iubitorul milei eşti
şi mântueşti ca un Dumnezeu Să nu tai pre mine, pă
mă
pre ceice i-ai zidit dupre chipul cătosul, Mântuitorule, ca pre
tău, unule mult milostive. smochinul cel neroditor; ci-mi
Slavfl ... Şi acum ... glasul al 6-lea compusă de dărueşte iertare întru mulţi ani,
Sf. Ioan Damaschin. adăpând sufletul meu cu lacri-
S ălăşluire cuvioasă lui Dum- mile pocăinţei, ca să aduc ţie
nezeu te-ai arătat, Preasfântă, că rodul milosteniei.
ai încăput pre Dumnezeu şi pre
Hristos l-ai născut, ceeace nu ca celace eşti soarele drep-
· ştii de nuntă, în două firi, în tăţii, luminează inimile celorce
· două fiinţe şi într'un ipostas. te laudă pre tine, Doamne,
Pre acesta roagă-l ca pre celce slavă tie.
OCTOIHULUI 731
maşul au călcat şi rătăcirea ido-

lească au stricat. Pentru aceasta
Luni la Utrenie. şi cunun(au luat dela tine, stă
După întâia Stihologie, Sedelne de
glasul al 7-lea:
m.uilinţă, pânul cel' iubitor de oameni şi
milostivul:Dumnezeu, celace ne
· I{, vând, suflete al meu, doc- dai nouă mare milă.
A torie, Pocăinţa, apropie-te
lăcrămând şi cu suspinuri stri-
gă către doctorul suflete lor şi
al trupurilor: slobozeşte-mă, iu- Marţi la Utrenie
. bitorule de oameni, din greşe După întâia Stihologie, Sedealnele de umilinţă,
glasul al 7-lea.
. lile mele, numără-mă împreună
cu desfrânata ~icu tâlharul şicu
vameşul; dărueşte-mi, Dumne-
. zeule, iertare fărădelegilor mele
C elace ai primit lacrimile
, desfrânatei şi ale lui Petru
şi ai îndreptat pre vameşul, ca-
\.
ş1 ma mantueşte.
• V A
rele a suspinat dintru adânc,
milostiveşte-te şi spre mine, cel
Stih: Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri
pre mine. desnădăjduit pentru fapte 1e
l) o căinţei vameşului n' am mele, Mântuitorule şi mă mân-
râvnit, lacrimile desfânatei nu tueşte.
mi-am agonisit; că nu mă pot Stih:

. pricepe pentru împietrirea mea Doamne, nu cu mânia ta stt mă mustri pre
mine.„ ~
de o îndreptare ca aceasta. Ci
cu milostivirea ta, H r ist o ase Celace ai curăţit cu lacrimile ~
Dumnezeule, mântueşte-mă ca tânguirea lui Petru şi ai iertat ~
un iubitor de oameni. greşelile vameşului pentru sus- :j{
Slavii„ Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu.„
pinarea lui, iubitorule de oa-
meni, Doamne, slavă ţie.
Mai cinstită de cât slăviţii
Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei de
heruvimi eşti, prea sfântă fe- Dumnezeu:
cioară; că aceia neputând răb
Covârşeşti puterile cele ce-
":'ida dumnezeeasca strălucire, a- reşti, că te-ai arătat locaş dum- ·
coperindu-şi feţele cu aripile
nezeesc, binecuvântată Născă
slujba săvârşesc; iară tu ai purtat toare de Dumnezeu; ca ceeace
pre cuvântul cel întrupat, vă- ai născut pre Hristos, Mântui-
. zându-1 cu ochii tăi. Pre carele torul sufletelor noastre.
roagă-l neîncetat pentru sufle-
tele noastre. La Cântarea 7, Mucenica:
La Cântarea 7, Mucenica: li)ucuraţi-vă drepţilor! Să se
~finţii tăi,
Doa1nne, nevoin- Jtjveselească cetele cereşti, că
·~- du-se pre pământ, pre vrăj- mucenicii nevoindu-se pre pă-
732 SEDELNELE
mânt, au surpat înşelăciunea. ' Hristos, sfinţilor. Pentru acea-

Să sălteze Biserica prăznuind sta rugaţi pre iubitorul de oa-
cele de bucurie ale biruinţei, meni, Dumnezeu, să mântuea-
înaintea dătătorului de vitejie, scă sufletele noastre.
. şi a unuia făcătorului de biru-
inţă, Hristos Dumnezeu, celce
dă lumii mare milă.
Joi la Utrenie.
Duptt întâia Stihologie, Sedelnele Apot:itolilor,
glasul al 7-lea:
l
Miercuri la Utrenie. ucrători ţarinei tale ai arătat
După întâia Stihologie, Sedealna Crucii,
~pre apostolii tăi, cuvinte,
glasul al 7-lea. cari au tăiat idolii; şi propo-
veduindu-te pre tine, Stăpâne,
· 'Biserica strigă ţie, Hristoase între păgâni, cu bună credinţă
___i1)Dumnezeule, închinându-se te-au slăvit.
ţie în chedru, în pevc şi în chi-
~tih : In tot pământul a ieşit vestirea lor ...
. paris, dăruind împăraţilor noştri
biruinţă. Pentru Născătoarea de Făcând pomenirea aposto-
Dumnezeu, milueşte-ne pre noi. lilor celor prea lăudaţi, noi fiii ·
Bisericii, să slăvim cu laude de
Stih : !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru„. cântări pre Hristos; că ei, cu
~ celace pentru mine ai răb propoveduirea pocă in tei, au ·
dat pironire pre cruce, primeşte mântuit pre cei vinovaţi păca
lăudarea mea cea cu priveghere, tului; ei gonitorii înşelăciunii ·
Hristoase Dumnezeule, ca un luminătorii lumii şi rugători
iubitor de oameni. pentru toate popoarele.
Slavri ~i acum ... a Născfttoarei de Dumnezeu: ~
Slavft.„ Şi acum ... a Crucii-Născătoarei de
Dumnezeu„. Bucură-te, ceia din care trup _
Pre Hristos Dumnezeul no- s'a făcut Cuvântul fără schim-
stru, celce s' a răstignit pentru bare şi s'a sălăşluit întru noi;
. noi şi a stricat puterea morţii, bucură-te, Cinstită, bucuria
roagă-l neîncetat, Născătoare apostolilor şi a mucenicilor şi
de Dumnezeu, să mântuească mântuirea credincioşilor; bucu-
sufletele noastre. ră-te Maica lui Hristos Dum-
La Cântarea 7, Mucenica; nezeu.
~li' edumnezeirea tiranilor de-
Jlltfăimând şi nebăgând seamă
de durerea muncilor, nu v'aţi
s· La Cântarea 7, Mucenica :
finţilor, rugaţi-vă să ni se
~ dea nouă iertare de greşe
tc lepădat de credinţa cea întru lile noastre şi să ne izbăvim de ,
~~~~~~~~~~~™~· .iJ
răutăţilecelece vor să fie şi de 'i tine, Hristoase. Pentru rugă-
moartea cea amară, rugămu-ne. \
1
ciunile lor mântueşte-ne pre noi.
~_, ~~ ~~~~ I >,..(>...<> <'>--"- <'> -""-d>=-C>d>.<"><"> <>a<>ra<> C>w-""--C>w<
CC4WWKtsACWWoJL4·~~ 1
:l~ie~~~~~~!I:
Vineri la Utrenie. :.1 N'7V~di7E~
Dup[t întâia Stihologie, Sedealna Crucii, gla-
sul al 7-lea. ,1
1 La J)op,mp.e strjgat-am.. , J?Unem S!ihirjle pre
10 ş1 cantam ld1lîmeta z1le1 de doua ori, patru
~ ,~ rai luminat de cât focul şi l Mucenice şi patru de la Mineiu.
_ mai lucrător de cât văpaia, 11 Stihiri Mucenice, glasul al 7-lea:
ai arătat lemnul crucii tale, ar- !1 \lavă ţie, Hristoase Dumne-

zând păcatele bolnavilor şi lu- lj zeule, lauda apostolilor şi
minând inimile celorce laudă !i bucuria mucenicilor, a cărora "
. răstis0 nirea ta cea de bună voie, :1 propoved u1re
1
1
· est e Tre1·mea ce a
Hristoase Dumnezeule, slavă de o fiinţă.
11
ţie. i Sfinţilor mucenici, cari bine

• Stih: !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru a+i pătimit şi v'aţi Încununat,
!.·.li
şi vă închinaţi... ~
Celace stăpâneştiputerile cele rugaţi-vă Domnului, să miluea-

scă sufletele noastre.
fără de trupuri şi cunoşti lene-
. virea sufletului meu, mântue- Defăimând toate cele de pre
şte-mă cu crucea ta, Hristoase pământ, sfinţilor mucenici şi în
Dumnezeule, ca un Iubitor de privelişte propoveduind pre Hri·
oameni. stos, bărbăteşte aţi luat de la el
răsplătirile pentru munci. Ci ca '
Slavri... Şi acum ... a Crucii Născrttoarei de cei ce aveţi îndrăzneală, rugaţi-l
Dumnezeu:
ca pre Dumnezeul cel Atotpu-
Lui Hristos Dumnezeu, celui ternic, să mântuească sufletele
" ce s'a răstignit pentru noi şi a noastre, ale ce 1or ce alergăm
. pierdut stăpânia morţii, roagă-te către voi, rugăinu-vă.
neîncetat, Născătoare de Dum-
nezeu, să mântuească sufletele Prea lăudaţilor mucenici,
noastre. turmă duhovnicească, arderi în-
tregi cuvântătoare, jertfă bine "
7
La Cântarea · Mnceniea: primită, bine plăcută lui Hristos,
1{\7fî ucenicii tăi, Doamne, au pre voi nici pământul nu v'a
JJ11 biruit pre vrăjmaşul şi au ascuns, ci cerul v' a primit; păr- .
ruşinat rătăcirea idolească, în- taşi îngerilor v' aţi făcut. Cu cari
trarmându-se cu puterea crucii. împreună rugaţi-vă Mântuito- ~
· Pentru aceasta· şi împreună cu rului şi Dumnezeului nostru, ru-
îngerii lăudându-te, strigă cân- gămu-vă, să împace lumea şi să
tare de biruinţă, slăvindu-te pre mântuească sufletele no astre.
~~"m~~~~~~. · .. t 1, ' • '. "~,r.. ~~
-~,-~r_;;t···-· i1~·-:r ~,,,.r~~ri};<t'.:nX';:iţ:;~&~l:?:~~~v;:;;:ţ;Ht~~~;""~
~~~&~~4fr_:ffi:~C~;i&:~~:t~~io~J:3i!J!.0?klfc~ft3J:~~E:1~~1.~~:::t~-:'1i::1'.C._~
g 734 SEDELNELE ':.:
~ Slavi\ ... a Morţilor, a !ni Ioan Jlamaschin. I făimând şi nebăgând seamă de :

Odihneşte, Mântuitorul no- · durerea muncilor, nu v' aţi le- ~
stru, dă tătorule de vieaţă, pre pădat de credinţa cea întru
fraţii noştri, pre care i-ai mutat Hristos, sfinţilor. Pentru acea-
din ceste trecătoare, cari strigă: sta rugaţi pre Iubitorul de oa-
slavă ţie. meni, Dumnezeu, să mântuească
Şi acum... a N!tscătoarei de Dumnezeu : sufletele noastre.
Maică te-ai cunoscut mai pre Stih : Sfinţilor celorce sunt pre pământul lui...
sus de fire, Născătoare de Dum,- Sfinţilor, rugaţi-vă să ni se
nezeu şi ai rămas Fecioară mai dea nouă iertare de greşelile
pre sus de cuvânt şi de cuget; şi noastre şi să ne izbăvim de rău
minunea naşterii tale a o spune tăţile ce vor să fie şi de moartea
limba nu poate; că preaslăvită cea amară, rugămu-vă.
fiindu-ţi zămislirea, Curată, ne- Slavă ... a Morţilor :
cuprins este chipul naşterii; că In laturea celor vii, Doamne,

unde voeşte Dumnezeu, se bi- şi în locaşurile drepţilor tăi,
rueşte rânduiala firii. Pentru odihneşte pre robii tăi a cărora
aceasta pre tine toţi Maică a pomenire săvârşim, Iubitorule ·
lui Dumnezeu ştiindu-te, ne de oameni; şi orice au greşit
rugăm ţie cu deadinsul: roa- fiind în vieaţă, iartă-le, ca un
gă-te, să se mântuească sufle- Dumnezeu milostiv şi lesne ier-
tele noastre. tător, celace dai lumii mare
milă.
Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu:
Sâmbătă la Utrenie. Ca ceeace eşti vistieria în-
După întâia Stihologie, Sedealnele Mucenice,
glasul al 7-lea. vierii noastre, scoate din groapa
şi din adâncul greşelilor pre
D.f.) ucuraţi-vă, drepţilor! Să se ceice n ă dă j d u e s c spre tine,
JIJl veselească cele cereşti t Că Prealăudată; că tu ai mântuit
i:;;-ucenicii, nevoindu-se pre pă pre cei vinovaţi păcatului, nă
. mânt, au surpat înşelăciunea. scând mântuirea noastră;
Să sălteze Biserica prăznuind ceeace mai înainte de naştere
bucuriile cele de biruinţă, îna- ai fost Fecioară, în naştere Fe-
intea dătătorului de vitejie a cioară şi după naştere iarăş ai
unuia făcătorului de biruinţă, rămas Fecioară.
· Hristos Dumnezeu, celuice dă LA LĂUDĂRI
lumii mare milă. Patru Stihiri Mucenice, glasul al 7-lea:
sfinţii săi..,
Stih : Minunat este Dumnezeu întru Pomenire sfinţilor tăi muce-
Nedumnezeirea tiranilor de- nici, prăsnuind, pre tine, Hri-
~~~J&ff~~·~~~~~nru~LJ~~~
. ,'~I~~~ţ~~T1l<~:.u;,."'"~ u......~~.......-'""".~:-· ~&~~~~~cit~~~~~ ~,~
.,..=;;.;......
#:. . . . . ====OC=TOIHULU! 735 ~

stoase, te lăudăm strigând: LA STIH OA VNĂ ~
Doam.ne, slavă ţie. Stihirile morţilor, ale Sî. Teofan r~
glasul al 7-lea:
In mijlocul priveliştii celor O morît te-ai văzut pre cruce,
fărădelege bucurându-se mu-
celce însuţi eşti nemuritor şi te-
cenicii, au strigat către Hrtstos: ai pus în mormânt ca un mort,
Doamne, slavă ţie. izbăvind pre oameni din pier-
Luminători s' au arătat lumii zare, din stricăciune şi de moar-
prea lăudaţi mucenici, strigând te. Ci ca celce eşti noianul mi--
"'
· către Hristos: Doamne, slavă lostivirii cel nedeşertat şi izvo-
ţie. rul bunătăţii, sufletele robilor
Una gândind şi spre un lucru tăi, celorce s' au mutat de la noi,
uitându-se mucenicii răbdători odihneşte-le.
· de chinuri, o cale a vieţii au Stih:
Fericiţi sunt pre cari 'i-ai ales tji 'i-ai pri-
, aflat: moartea cea pentru Hri-
stos, râvnind sfârşitului unul mit, Doamne ...
· altuia~ O minunel Intrecându-se Cu podoaba ta cea nestrică
a răpi chinurile ca nişte avuţii, cioasă, cu dulceaţa frumuseţii
„ unulcătrealtulgrăia:denu vom tale şi cu razele lumini i tale
şi muri acum, tot averr1 să murim; cei dumnezeeşti, învredniceşte
avem să slujim celor ce sunt să se lumineze, Bunule, ceice
firii datoare. Să socotim în- s'au mutat la tine, întru vărsa
tâmplarea cea rea în loc de rea de lumină cea fără de materii '
marea cinste; lucrul cel de obşte a arătării tale cei luminoase; ca
· ca cum ar fi al fiecăruia osebit să dănţuiască împreună cu în-
să-l avem. Să cumpărăm vieaţa gerii împrejurul tău, stăpâne, şi
cu moartea. Pentru rugăciunile împărate al slavei şi Doamne.
· lor, Dumnezeule, milueşte-ne Stih:
pre noi. SuUetele lor întru bunătăţi SC VOI' Să.lăşlui..
Slavrt... a Morţilor : Ca celce ai cuvioasa mărime

Sufletele care le-ai luat, Mân~ de daruri necheltuită şi eşti ca o
tuitorule al lumii, odihneşte.--le visterie neîmpuţinată a bogatei
în corturile drepţilor şi ale ale- bunătăţi, sălăşlueşte ca un Dum-
şilor tăi, Doamne. nezeu pre ceice s'au mutat la
Şi acum.„ a NăsMttoarei de Dumnezeu : tine, în partea aleşilor tăi, în
fucură-te, strigăm ţie împre- locul odihnii, în casa slavei tale,
ună cu îngerul, a lui Dumnezeu în desfătarea raiului, .în cămara
mireasă, numindu-te cămară şi fecioarelor, ca un milostiv.
uşă, scaun de foc, munte netăiat Slavă.„ Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu.
şi rug nears l Tu ai născut plinirea legii,
736
pre Izbăvitorul carele s' a făcut credinţa ta te-a mântuit, mergi

. trup; că nu s'a făcut îndrepta- în pacel
re prin lege celor mai dinainte; C ând îmi aduc a m i n t e de
iară răstignindu-se Hristos pen- mulţimea răutăţilor ce am făcut
. tru noi, i-a îndreptat. Deci, şi cuget la întrebarea cea înfri-
ceeace ai îndrăzneală ca o coşată, cuprizându-mă de cu-
Maică, roagă pre Fiul tău cel tremur, alerg la tine, Iubitorul
. milostiv, să odihnească sufletele de oameni Dumnezeu. Pentru
celorce s'au mutat cu bună cre- aceasta mă rog ţie, nu mă trece
dinţă c e e a c e eşti î n t r u tot cu vederea, celace însuţi eşti
lăudată.
fără de păcat; ci dărueşte-mi
umilinţă smeritului meu suflet,
mai înainte de sfârşit şi mă
mântueşte.
Duminecă seara.
La Doamne strigat-am„. punem Stihirile pre
• 10 şi cântăm patru Stihiri de umilinţă ale
Octoihului, trei ale Triodului şi trei de la Mineiu. Luni la Utrenie.
După umilinţă,
1
Stihiri de umilinţă glasul al 8-lea: 1 întâia Stihologie, Sedealnele de
glasul al 8-lea.
re tine, Impăratul şi Stăpâ
P nul, îngerii te laudă neîn-
cetat; iar eu cad înaintea ta,
1
1/
:
ft' u ochiu milostiv, Doamne
\V vezi smerenia mea, că înce-
strigând ca vameşul: Dumne- 1 tul cu încetul vieaţa mea se chel-
zeule, milostiveşte-te spre mine tueşte şi din fapte nu este mân-
mă mântueşte. tuire; pentru aceasta, mă rog;
vezi smerenia mea, cu ochi mi-
Nemuritor fiind, suflete al lostiv Doamne,şi mă mântueşte !
meu, nu te acoperi cu valurile Stih : Doamne, nu cu mânia ta să mă mustri
lumeşti; trezveşte-te strigând pre mine.„
către Făcătorul tău de bine: Ca cum ar fi judecătorul de
Dumnezeu 1e, milostiveşte-te faţă, grijeşte-te, suflete, şi gân-
. spre mine şi mă mântueşte. deşte la ceasul zilei cei înfrico-
Di-mi lacrimi, Dumnezeule, ca şate; că judecata este fără milă
oarecând femeei cei păcătoase celor ce n' au făcut milă. Pentru
şi mă învredniceşte a uda picioa- a c e a s t a milostiveşte-te spre
rele tale, care m'au izbăvit din mine, Mântuitorule, că tu însuţi
calea rătăcirii ; şi să-ţi aduc ţie eşti iubitor de oameni.
mir cu bună mireasmă: vieaţă Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu. •
curată prin pocăinţă agonisită ; Ceeace eşti uşă înţelegătoare
· ca să aud şi eu doritul tău glas: a vieţii noastre, Preacurată Năs-
OCTOIHULUI 737
cătoare de Dumnezeu, izbăveşte tând ca cele cinci fete; ci cu

din primejdii pre ceice aleargă priveghere aşteaptă, ca să în-
la tine cu credinţă; ca să slăvim tim pini pre Hristos cu untde-
prea sfântă naşterea ta, spre lemn de ungere şi-ţi va da ţie
mântuirea sufletelor noastre. cămara cea dumnezeească a
La Cântarea 7, Mucenica : slavei sale.
uminători înţelegători v' aţi Slavă ... Şi acum ... a Născătoarei de Dumnezeu.
IL
~'!ară ta t, sfinţilor mucenici,
că aţi stricat negura înşelă
Pre întărirea
cea neclătită a
credinţei şi darul cel cinstit al
ciunii prin credinţă. Candelile sufletelor noastre, pre Născătoa
voastre cele sufleteşti le-aţi lu- rea de Dumnezeu, cu cântări
minat şi cu slavă aţi intrat în să o slăvim credincioşii, zicând:
cămara de nuntă cea cerească bucură-te ceeace ai încăput în „
împreună cu Mirele. Şi acum pântecele tău piatra vieţii! Bu-
rugaţi-vă, să mântuească sufle- cură-te nădejdea marginilor lu-
tele noastre, rugămu-vă. mii şi celor necăjiţi sprijineală!
Bucură-te mireasă care nu ştii
de mire!
Marţi la Utrenie. La Cântarea 7-a, Mucenica.
u lumină cerească se strălu

După întâia Stihologie, Sedelnele de
glasul al 8-lea:
a desfrânata cad înaintea
umilinţă,
C ceşte astăzi cortul acesta, că

într'însul se bucură oştile înge- .
~ ta, că să iau iertare şi în loc
reşti, cu cari împreună se vese-
e mir, lacrimi din· inimă aduc
lesc şi cetele drepţilor, întru po-
ţie, Hristoase Dumnezeule, ca
menirea mucenicilor. Pentru
să te milostiveşti spre mine caşi
rugăciunile lor trimite, Hris-
spre aceea, Mântuitorule şi să"."
toase, lumii tale pace şi mare
mi dai iertare păcatelor, că strig milă.
ţie ca şi aceea: izbăveşte-mă de
noroiul faptelor mele!
Sti.h : Doamne, nu cu mânia ta
pre mine ...
La ziua cea înfricoşată gân-
dind, suflete al meu, priveghiază
să mă mustri
După întâia Stihologie, Sedealna Crucii, glasul
I •
ăzând tâ~::1= pre Incepă- ~...

aprinzându-ţi ca n de 1a ta, cu
untdelemn luminându-o; că nu
ştii când va veni la tine glasul
ce va să zică: iată Mirele! Vezi
VI
__ torul vieţii
pre cruce spân-
zurând, a zis: de n' ar fi fost Dum-
~
dar, suflete al meu, să nu dor- nezeu cel ce s'a întrupat, carele

mitezi şi vei rămânea afară bă- împreună cu noi s' a răstignit, nu
TRIODUL .(7
'f..-.
738
=======================
SEDELNELE
şi-ar fi ascuns soare 1e razele

~ sale, nici s' ar fi clătit pământul
cutremurându-se; ci, ce 1ace Joi la Utrenie.
toate le rabzi, pomeneşte-mă, După întâia Stihologie, Sedealna Apostolilor,
Doamne, întru împărăţia ta. glasul al 8-lea:
B ine eşti cuvântat, Hristoase
Stih: Dumnezeul nostru, celace prea
!nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru şi vă înţelepţi pre pescari ai arătat,
închinaţi la aşternutul.
trimiţându-le lor Duhul Sfânt şi
In mijlocul a doi tâlhari, cum- printr'înşii lumea ai vânat, Iubi-
. pănă dreptăţii s'a aflat crucea torule de oameni, mărire ţie.
ta; unul adecă pogorîndu-se în
iad pentru îngreuerea hulei, iar Stih:
altul uşurându-se de greşeli spre In tot pământul a ieşit vestirea lor„.
cunoştinţa grăirii de Dumne- Podobia: Pre Inţelepciunea şi Cuvântul...
zeu, H r ist o as e Dumnezeule, Pre luminătorii şi povăţuitorii ~
slavă ţie. lumii, pre ceice au fost începă
tură mântuirii n o a s t r e, pre
Slavă.„ Şi acum„. a Crucii-Născătoarei de dumnezeeşti ucenici ai Dom-
Dumnezeu.
nului să-i 1ă udăm, că ne-au
Pre mieluşelul şi păstorul şi strălucit lumină, nouă celorce
Mântuitorul lumii, pre cruce vă· eram întru întunerec şi tuturor ~
zându-1 ceeace l-a născut, a zis au arătat pre soarele slavei;
lăcrămând: lumea se bucură pentru aceasta şi rătăcirea ido- ~
luând izbăvire iară pântecele lească au pierdut, propovedu-
· meu arde văzând răstignirea ta, ind Treimea într' o Dumnezeire.
care pentru toţi o rabzi, Fiule şi Deci, să ne rugăm către dânşii:
Dumnezeul meu. apostolii ai lui Hristos, Dum-
nezeu, iertare de greşeli cereţi,
La Cântarea 7, Mucenica: celorce prăznuesc cu dragoste
n calea cea strâmtă şi cu ne- sfântă pomenirea voastră.
JI
- cazuri, călători n ea bătuţi
v' aţi făcut, sfinţilor mucenici, Slavă„. Şi acum.„ a Născătoarei de Dumnezeu :
că aţi răbdat valul cel mare al Bucură-te,ceeace prin înger
ispitelor şi petrecerea slujito- ai primit bucuria lumii 1 Bucu-
„ rilor celor fără de trupuri aţi ră-te, ceeace ai născut pre Fă
:I luat; piatră răbdării şi temelii cătorul tău şi Domnul 1 Bucu-
bunei credinţe v' aţi arătat; ru- ră-te, ceeace te-ai învrednicit
11 gaţi-vă lui Hristos Dumnezeu a fi maică lui Hristos Dum-
pentru sufletele noastre. nezeul
OCTOIHULUI 739
La Cântarea 7, Mucenica :
• •'t la inimă şi ca o Maică plângând
l\1iitejeşte săvârşind călătoria, ai strigat: vai mie, Fiul m"eu, ce
li'_ mucenicilor, î m potriva este această dumnezeească şi
muncitorilor aţi stătut; că omo- nespusă rânduială a ta, prin
rându-vă trupurile pre pământ, carea a înviat făptura ta? Laud
aţi luat vieaţă cerească, sfinţilor. milostivirea ta!
Vineri la Utrenie.
li\ morînd prin înfrânare chi-
După întâia Stihologie, Sedealnele Crucii,
U purile şi mişcările patimi-
glasul al 8-lea: lor cele ca focul arzătoare, mu-
n mijlocul Edemului lemnul a cenicii lui Hristos au luat dar
]]
__ înflorit moarte, iar în mijlo- a goni boalele celor bolnavi şi
cul pământului lemnul a odrăs a face minuni, vieţuind 'şi după
sfârşit. Cu adevărat minune
lit vieaţă; că mâncând din ce 1
preaslăvită, că oase goale izvo-
dintâiu, ne-am făcut din nestri-
răsc tămăduiri! Slavă unuia
căcioşi stricăcioşi; iară dobân-
dind cel de al doilea, am luat Dumnezeu şi Făcătorului.
nestricăciune. Că prin cruce ai
mântuit, ca un Dumnezeu, nea-
mul omenesc. Vineri Seara.
Stih: !nălţaţi pre Domnul Dumnezeul nostru La Doamne strigat-am„. punem Stihirile pe
şi vă închinaţi... 10 şi cântăm ldiomela zilei, de două ori. Apoi
aceste Mucenice ale glasului şi de la Mineiu
In raiu prin pom m'a golit patru. Stihiri Mucenice, glasul al 8-lea :
dintâiu vrăjmaşul, pentru mân- 1(\11 ucenici ai Domnului, tot
carea aducându-mi moarte; "--- locul sfinţiţi şi toată boala
m_
iară lemnul crucii s' a înfipt în tămăduiţi; şi
acum rugaţi-vă
ci
pământ, aducând îmbrăcăminte să se izbăvească din cursele
de vieaţă oamenilor , şi toată vrăjmaşului sufletele noastre,
lumea s' a umplut de bucurie. rugămu-vă.
Pre aceasta văzându-o înălţată,
să strigăm lui Dumnezeu prin Mucenicii Domnului, rugaţi
credinţă cu un glas, popoare: pre Dumnezeul nostru şi cereţi
plină este de slavă casa ta 1 sufletelor noastre mulţime de
îndurări şi curăţire de multe
Slavă ... Şi acum.„ a Născiitoarei de Dumnezeu :
greşeli, rugămu-vă.
Pre celce s'a întrupat din
curat sângele tău şi s'a născut Mucenicii tăi, Doamne, ui-
din tine, Curată, văzând u-1 tând cele din vieaţă şi nebă- "
spânzurând pre lemn în mijlocul gând seamă de munci pentru
· făcătorilor de rele, te-a durut vieata ce va să fie, a c e 1e e a
~ih~1ti~~~,~~-m'2&~·
· 740 SEDELNELE
~==============================
moştenitori
s' au arătat; pentru fire, dar nu în feţe. Pentru a- ~
aceasta şi cu îngerii împreună ceasta, pre acesta desăvârşit
se bucură. Pentru rugăciunile Dumnezeu şi om desăvârşit cu ~
lor, dărueşte p op o r u 1u i tău adevărat propoveduindu-1 măr- '
mare milă. turisim pre Hristos, Dumnezeul
De este vreo cuviinţă, de este nostru. Pre carele roagă-l, mai- ·
că care nu ştii de mire, să se
\Treo laudă, se cuvine sfinţilor;
miluească sufletele noastre.
că sabiilor şi-au plecat grumazii
. pentru tine, celce ai plecat ce-
rurile şi te-ai pogorît. Vărsatu
şi-au sângele pentru tine, celce
te-ai micşorat pre tine însuţi Sâmbătă la Utrenie.
şi chipul robului ai luat; sme- După întâia Stihologie, Sedelne Mucenice,
glasul al 8-lea:
ritu-s'au până la moarte, ur- Prosomia : Porunca cea cu taină ..
mând sărăciei tale. Cu ale că
rora rugăciuni, dupre mulţimea
îndurărilor tale, Dumnezeule,
L uminători înţelegători v' aţi
~arătat, sfinţilor mucenici, că
negura înşelăciunii o aţi îm-
prăştiat prin credinţă şi făcliile l>
Slavă„. a Morţilor, glasul al 8-lea:
voastre cele sufleteşti le-aţi a-
Plâng şi mă tânguesc când prins şi cu mirele întru slavă
gândesc de moarte şi văd în aţi intrat în cămara cerească; ,
. mormânturi zăcând frumuseţea şi acum rugaţi-vă, rugămu-vă să !;
noastră cea zidită dupre chipul

se mântuească sufletele noastre.
· lui Dumnezeu, grozavă, neslă Stih:
vită neavânt chip; o minune l Ce
Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi...
taină este aceasta, carea s' a fă
Podobia: Pre Inţelepciunea şi Cuvântul...
. cut pentru noi? Cum ne
dăm stricăciunii? Cum ne Luminători pururea luminoşi,
înjugăm cu moartea? Cu ade- prin credinţă v'aţi arătat lumii,
. vărat dupre porunca lui Dum- ca nişte mucenici, puindu-vă
. nezeu, precum este scris, a ce- toată nădejdea spre Domnul
luice dă adormiţilor odihnă. şi cu untuldelemn cel înţele
gător al duhului, v' aţi luminat .
Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu : sfinţilor, candelele voastre cele
Impăratul
cerurilor, pentru sufleteşti. Pentru aceasta v' aţi a-
iubirea de oameni, pre pământ rătat ca păhare duhovniceşti,
s'a arătat şi cu oamenii a pe- vărsând ca nişte ape oamenilor
trecut. Că din fecioară curată vindecări, prea lăudaţilor mu-
· trup luând şi dintr'însa ieşind cenici. Rugaţi-vă lui Hristos
cu luarea, un fiu este îndoit în Dumnezeu, să dăruească iertare
OCTOIHULUI 741
de greşeli, celorce prăznuesc îngeri?l Că de trup v'aţi lepă

cu dragoste sfântă pomenirea dat; au puteri?l Că cu minuni
voastră. lucraţi. Multe sunt n u m ir i 1e
Stih: voastre şi încă mai· mari daru-
Sfinţilor celorce sunt pre pământul lui... rile. Rugaţi-vă, să se mântuea-
Omorând prin înfrânare chi- scă sufletele noastre.
purile şi mişcările patimilor cele M uit v'aţi nevoit, Sfinţilor,
ca focul arzătoare, mucenicii lui luând bărbăteşte munci de la
Hristos, au luat dar a goni boa- cei fărădelege, pre H r i s t o s
lele celor bolnavi şi a face mi- mărturisind inaintea împăraţi
nuni, vieţuind şi după sfârşit. Cu lot şi iară ş mutându-vă din
adevărat minune preaslăvităl că vieaţă, puteri lucraţi în lume,
oase goale izvorăsc tămăduiri! tămăduind pre cei bolnavi de
Slavă unuia Dumnezeului no- patimile lor; rugaţi-vă, sfinţilor,
stru. să se m â n t u e a s c ă sufletele
Slavă.„ a Morţilor: noastre.
Celace prin adâncul înţelep Mucenicii lui Hristos cei ne-
ciunii cu iubirea de:oameni toate biruiţi, biruind înşelăciunea cu
le chiverniseşti şi ceeace este de puterea crucii, vă desfătaţi cu
folos tuturor le dărueşti, unule darul vieţii veşnice. De îngro-
Făcătorule, odihneşte Doamne zirea tiranilor nu v'aţi temut,
sufletele adormit i 1or robilor cu muncile fiind r ă n iţi v' aţi .
tăi; că spre tine nădejdea şi-au veselit; şi acum sângiurile voa-
pus, spre Făcătorul şi Ziditorul stre s' au făcut vindecări sufle-
şi Dumnezeul nostru. telor noastre. Rugaţi-vă, să se .
Şi acum„. a Născătoarei de Dumnezeu: mântuească sufletele noastre.
Pre tine şi zid şi liman te avem In zaua credinţei îmbrăcân
şi rugătoare bine primită către du-vă, bine şi cu chipul crucii în- ·
Dumnezeu; pre carele ai născut, [
1
trarmându-vă, ostaşi prea pu-

de Dumnezeu Născătoare, ceea- 1 ternici v' aţi arătat; tiranilor băr-
ce nu ştii de mire, a credincio- 11 hăteşte împotrivă aţi stat, înşe
. şilor mântuire. 'i lăciunea diavolului aţi surpat; şi
LA HVALITE. făcându-vă biruitori, cununilor
Punem stihirile pre patru. Stihirile mucenice v'aţi învrednicit. Rugaţi-vă pen-
glasul al 8-lea. Insăş podobia : tru noi, ca să ne mântuim.
Slavă.„ a morţilor.
Ce vă vom numi pre voi sfin-
ţilor? Heruvimi ?1 Că pre voi s' a Moartea ta, Doamne, s' a fă
odihnit Hristos ; Serafimi ?1 Că cut pricină nemuririi, că de nu
neîncetat l-aţi slăvit pre el; sau te-ai fi pus în mormânt, raiul
~~~~~~~~~~~~~~*~~~
742 SEDELNELE
Stih : Sufletele lor întru bunătăţi se vor
nu s' ar fi deschis. Pentru acea- sălăşlui...
sta, odihneşte pre c ei c e s' au
mutat, ca un milostiv. Cu adâncul înţelepciunii tale
Şi acum.„ a Născătoarei de Duumezeu.
cei negrăite, hotar pui vieţii şi
Acoperământul tău, Născă
mai înainte vezi celece vor să
toare de Dumnezeu Fecioară, fie şi la altă vieaţă muţi pre
este doctorie duhovnicească, că robii tăi. Deci, pre cari i-ai luat,
la dânsul alergând ne izbăvim rândueşte-i la apele odihnii, în- .
de boalele cele sufleteşti. tru lumina sfinţilor Doamne,
LA STIHOAVNĂ. unde este glasul bucuriei şi al
Stlhirile mo1-ţilor,facerea Sf. Teofan, laudei.
glasul al 8-lea. Slavă... a Morţilor.
Podobie : O preaslăvită minune„.
Cuvinte, nevăzut fiind, de o
Ca un împărat mi-ai scris fiinţă cu Tatăl şi cu Duhul, de
slobozire, cu văpsele roşii,dege pre un scaun, te-ai arătat cu
tele tale, sângerându-ţi Stăpâne, trupul pentru mine omul. Deci,
şi roşindu-le cu sângele tă u. ca un milostiv şi iubitor de oa-
Pentru aceasta cu credinţă te meni, luminează cu frumuseţile
rugăm: cu cei întâi născuţi ai cuviinţei şi ale podoabei tale, pre
tăi numără-i împreună şi bu- ceice s'au mutat din vieaţă, ce-
curia drepţilor tăi a dobândi lace eşti începător al vieţii.
învredniceşte pre cei ce s'au
mutat la tine, cel milostiv.
Stih: Fericiţi sunt pre cari i-ai ales şi i-ai Ca ceace ai zămislit pre CU-
primit, Doamne„. vântul cel fără început a lui
Sfinţitor ai fost ca un om, Dumnezeu Tatăl, cu îndrăzneala
junghiat ai fost ca un mie l, ta cea de Maică cu deadinsul
jertfă te-ai adus Tatălui, scoţând roagă-l, să rânduească pre robii
pre om din stricăciune. Deci, ca tăi unde este dănţuirea neînce- .
un Iubitor de oameni, rândueşte tată, a celorce se veselesc şi te
pre ceice s' au mutat în laturea laudă pre tine, unde sunt stră
celor vii, unde se varsă râurile lucirile cele veşnice şi dulcele
desfătării, unde izvoarele petre- glas al celorce prăznuesc, de
cerii cei deapururea izvorăsc. Dumnezeu Născătoare.
SFÂRŞITUL SEDELNELOR OCTOIHULUI DlJPRE CELE OPT GLASURI.
JOI LA CANONUL CEL MARE
Vieaţa sfi.o.tei Maicii noastre Maria Egipteanca scrisă de Sfântul Sofronie Patriar-
hul Ierusalimului.
le fie Domnul şi acelora. De vreme ce ei

. -~'?~ neputinţa firii omeneşti cugetând-o socotesc
11 aina î~părăteas~ă a .o păzi bine
1
12. este, iară lucrurile ]m Dumnezeu că sunt cu neputinţă celece pentru oameni
-.~V~~ a le descoperi şi ale vesti, o prea slăvite se grăesc. Să începem dar po-
1 aatorie sfântă este. Drept aceea vestirea de lucrul acesta prea minunat, care
şi eu (zice Sfântul Sofronie) te- s'a făcut în neamul nostru.
mându-mă să ascund în tăcere cele Intr'una din Monastirile Palestinei, a
dumnezeeşti, aducându-mi aminte de fost un bătrân Ieromonah cu numele Zosima
soarta cea îngrozitoare a slugii cei leneşe, carele atât era de îmbunătăţit şi atât de
carele luând de la Domnul talantul l'a în- vestit întru fapta bună, cât mulţi din mo-
gropat în pământ şi pre cel dat pentru lu- nahii cei din Monastirile cele din prinpre··
crare l'a ascuns nelucrându·l; nu voiu tă jur, de multe ori alergau la dânsul ca să
cea povestirea aceasta sfântă care a ajuns audă cuvânt din gura lui. Acesta a petre-
până Ia mine; nimeni însă să nu fie necre- cut în Monastirea unde trăia, cincizeci şi
dincios la celece voiu scrie pre care eu trei de ani şi toate nevoinţele pusniceştei
singur le-am auzit, nici să socotească cine- vieţi le-a trecut şi toată pravila cea dată de
va că îndrăznesc a scrie lucruri neadevă la cei desăvârşiţi monahi o a păzit şi toate
rate, îndoindu-se de asemenea lucru mare. aceste făcându-le, nici odinioară n'a fost
Să nu-mi fie mie a minţi celor sfinte. Iară nebăgător de seamă de învăţăturile Dum-
de vor fi oarecari din ceice vor ceti scrierea nezeeştilor cuvinte, ci şi culcându-se şi scm-
mea şi de lucrul acesta minunându-se nu lându-se şi în mâini având lucrul şi hrană
vor voi cu lesnir.e să creadă, milostiv să gustând, un lucru avea netăcut şi neconte-
744 VIAŢA CUVIOASEI MAICEI NOASTRE
nit: ce a cânta lui Dumnezeu totdeauna treci cu noi, dacă pentru aceasta ai venit;
şi de a face învăţături din dumnezeeştile şi pre noi toţi ne va hrăni cu darul Sfân-
cuvinte. tului Duh, Păstorul cel bun, carele şi-a dat
Iar după aceasta turburându-se de oare sufletul său pentru noi.
care gânduri, socotindu-se Intru toate a fi Acestea zicând egumenul către Zosima,
fost desăvârşit şi de la alţii nici de cum s'a închinat acela şi cerându-şi rugăciune
trebuindu-i povăţuire, grăia cu gândul întru şi binecuvântare şi zicând Amin, a petrecut
sine ş: oare este pre pământ vreun monah în Monastirea aceea. Şi a văzut acolo pre
carele să mă poată folosi pre mine şi să bătrâni strălucind, cu lucrurile cele bune şi
mi arate mie chip de pustnicie, pre care eu cu gândirea de Dumnezeu, cu duhul ar-
nu l-aş fi făcut? Oare afla-se-va în pustie zând, Domnului slujind; pentrucă cântarea
vreun om ca să mă tntreacă în fapte bune ? lor era neîncetată, starea de toată noaptea,
Aşa gândind Stareţul, i s'a arătat îngerul având pururea în mâini lucrul şi Psalmi în
şi 'i-a zis: o Zosima ! precum era cu pu- gurile lor; iară cuvinte deşarte nu erau
tinţă unui om t~-ai nevoit şi bine pustni- întru dânşii. Grija de câştiguri vremelnice
ceasca alergare o ai trecut; însă nimenea şi gâlcevi lumeşti, nici cu numirea între
nu este între oameni, carele s'ar fi arătat dânşii nu se cunoştea. Numai una era sâr-
pre sineş desăvârşit. Mai multă 'ţi este ne- guinţa şi cea tntâiu şi care a se urma cu spo-
voinţa care 'ţi zace înainte pre care tu nu rire de la toţi, ca să se aibă pre sineş morţi
o ştii, de cât ceeace ai trecut. Ca să cu- cu trupul. Hrană aveau neîmpuţinată, pre
noşti dară câte căi sunt şi altele spre mân- cuvântul lui Dumnezeu; iară trupul îl hră
tuire, ieşi din pământul tău, precum Avraam neau cu pâine şi cu apă, precum fiecăruia
acel vestit între Patriarhi şi mergi într'una îi era înfocarea cea spre dragostea lui Dum-
din Monastirile ce sunt pre lângă râul Ior- nezeu. Pre acestea văzându-le Zosima, se
danului. Deci, îndată Stareţul urmând celuia folosia foarte şi se întindea spre nevoinţa
ce-i grăia, a ieşit din Monastirea întru carea ce-i zăcea înainte. Şi multe zile trecând, s'a
din pruncie se făcuse monah şi ajungând apropiat vremea sfântului marelui post iară
la Iordan, a fost povăţuit de celace l-a che- porţile Monastirii erau închuiate totdeauna
mat în Monastirea intru care Dumnezeu 'i-a şi nici odată nu se deschideau~ fără numai
poruncit lui să fie; şi bătând cu mâna tn când cineva dintre dânşii ar fi ieşit, trimis
poarta Monastirii, a aflat pre monahul carele fiind pentru vre o nevoie de obşte; pentru
păzea poarta şi aceluia mai întâia i-a spus că pustiu era locul acela şi nu numai ne-
pentru sine, iar acela a vestit egumenului, intrat de alţii, ci şi neşf ut era de mireni.
carele primindu-l şi văzându-l în chipul mo- Şi era în Monastirea aceea astfel de rân-
nahicesc, a făcut obişnuita închinăciune şi dueală, pentru care Dumnezeu şi pre Zo-
rugăciunea cea monahicească şi apoi l-a în- sima l' a adus acolo: tn tntâia Duminică a
trebat: de unde eşti frate şi pentru ce ai postului, fă'cea preotul sfânta liturghie şi
venit Ja noi, bătrânii şi săracii ? Iară Zosima toţi se împărtăşeau cu prea curatul trup
a răspuns: de unde am venit, nu este de ne· şi sânge al lui Hristos, Dumnezeul nostru
voie a spune, ci pentru folos, o părinte, am şi puţin din bucatele cele pusniceşti gustau.
venit! Pentru că am auzit de lucrurile cele După aceea se adunau în biserică şi fă
mari şi vrednice de ]audă ale voastre, care când rugăciunea cea cu deadinsul şi des-
pot să împrietenească pre suflet cu Dum- tule plecări de genuchi, se sărutau unul
nezeu. Iar egumenul i-a zis lui: singur Dum- pre altul bătrânii şi fiecarele pre egumenul
nezeu, frate, celce vindecă neputinţele su- cu închinăciune, rugându-l pentru binecu-
fietului, acela să ne înveţe voirile sale cele vântare şi rugăciune, care să le ajute şi
dumnezeeşti şi să ne povăţuiască pre toţi împreună să călătorească spre nevoinţa ce
a face cele folositoare; pentrucă omul pre le zăcea înainte. Şi după ce le făcea a-
om nu poate să folosească, dacă nu fie- cestea, deschideau porţile Monastirii şi cân-
care va lua aminte de sine totdeauna şi tau cu tocmit glas: Domnul este lumi.nana
trezvindu-se cu Duhul, va lucra cele folo- mea şi Mântuitorul meu de cine md voiu
sitoare, având pre Dumnezeu ajutor. Ci de temei' Domnul este scutitorul vieţii mele, de
vreme ce dragostea lui Hristos te- a pornit cine mă voiu înfricoşa ? Şi cealaltă parte a
ca să ne vezi pre noi, săracii bătrâni, pe- psalmului aceluia sfârşind-o, ieşeau toţi tn
MARIA EGIPTEANCA 745
pustie, lăsând numai pre unul sau pre doi 11 cântând şi închinându-se. Iară când sta cân-
fraţi păzitori Monastirii. Nu ca să păzească tând, a văzut, de partea dreaptă o umbră
averile celece ar fi fost înlăuntru, pentrucă ca de trup omenesc. Mai întâiu s'a spăi
nu era într'însa ceva de a fura tâlharii, mântat, părându-i-se că vede o nălucire
ci să nu rămână biserica fără de ~dumne drăcească şi tremurând s'a însemnat cu
zeeasca slujire. Şi treceau râul Iordal'mlui. Şi semnul crucii, apoi lepădând frica, când îşi
fiecarele îşi ducea luiş hrană, pre cât putea sfârşia rugăciunea s'a întors cu ochii spre
şi voia dupre trebuinţa cea măsurată a tru- amiazăzi şi a văzut pre oarecine mergând
pului. Unul puţină pâine, altul smochine, gol cu trupul şi negru de arşiţa soarelui,
altul finice, iar altul linte muiată în apă; perii avându·şi pre cap albi ca lâna şi scurţi
iar altul nimica, fără numai trupul său şi cât numai până la grumazi ajungeau. Aceasta
rasele cu care era îmbrăcat şi se hrăneau, văzând Zosima, a început a alerga spre par-
când firea trupului ii silea, cu verdeţurile tea aceea, bucurându·se cu bucurie mare;
ce creşteau în pustie. pentrucă nu văzuse în acele zile vedere
Aşa trecând Iordanul, despărţiau de- omenească, nici altă oare-care vietate. Iar
parte de la ei- şi şi nu vedea unul pre acea vedenie după ce a văzut pre Zosima
altul cum se posteşte, sau cum se nevo- de departe, a început a fugi în pustia cea
eşte. Iară dacă se întâmpla să vadă altul mai adâncă, iar Zosimâ ca cum şi-ar fi uitat
pre prietenul său venind către dânsul, în- bătrâneţele sale şi osteneala cea de cale,
dată se abătea spre altă parte şi singur repede alerga, vrând să ajungă pre ceeace
petrecea cântând lui Dumnezeu totdeauna fugea; deci el gonia, iar aceea fugea. Insă
şi foarte puţină hrană gustând în vremea a fost alergarea lui Zosimâ mai grabnică
cea rânduită. Deci, aşa tot postul săvârşin- J de cât a aceleea ce fugea.
du-l, se întorceau tn Monastire, tn Dumi- Iară după ce s'a apropiat cât să se poată
neca ceeace este mai înainte de Invierea auzi glasul, a început a striga Zosimâ cu
lui Hristos, întru care a luat biserica a 1 lacrimi, zicând: pentru ce fugi de mine, băe
face prăznuire stâlpărilor. Şi se întorcea [1 trânul păcătos, robule al adevăratului Dum-
fiecarele avându-şi mărturie a ostenelelor 1 nezeu, pentru carele în pustia aceasta pe-
sale conştinţa sa-, care îi mărturisea ce a treci? Aşteaptă-mă pre mine nevrednicul şi
lucrat. Şi nimenea nici de cum nu întreba neputinciosul l Aşteaptă-mă pentru nădejdea
pre altul, cum şi în ce chip şi·au săvârşit răsplătirii ostenelelor tale; stăi şi dă mie
nevoinţa ostenelii; pentru că aşa era rân- bătrânului rugăciunea şi binecuvântarea ta.
dueala Monastirii aceleea. Te rog, pentru Dumnezeu, carele nu s'a tn-
Deci, atuncea şi Zosima dupre obiceiul greţoşat de nimenea. Acestea Zosima cu
Monastirii a trecut Iordanul, puţină oare-ce lacrimi grăindu-le, s'a mai apropiat de ceeace
din hrană ducându-şi pentru trebuinţa tru- fugea, alergând spre un loc, unde era un
pească şi haina cu care era îmbrăcat; iară semn de părău uscat. Iară după ce a ajuns
rândueala sa cea de rugăciune o săvârşia la acel loc, ceeace fugea a trecut de ceea
umblând prin pustie şi vremea cea de hrană parte; iară Zosimâ ostenindu-se şi ne mai
dupre nevoia cea firească cu deadinsul o putând să alerge, a stătut de ceastă parte
păzea şi puţin dormea, zăcând pre pământ de părău şi a adus lacrimi către lacrimi
şi şezând puţin se odihnea ori unde îl apuca şi strigare către strigare. Atuncea trupul
vremea de noapte; şi foarte de dimineaţă acelce fugia, un glas ca acesta a slobozit:
iarăş sculându-se, îşi făcea alergarea sa. Şi Avva Zosima, iartă-mă pre mine pentru
doria ca să intre în pustia cea mai din lă Domnul, că nu pot întorcându· mă să mă
untru, nădăjduind că va afla pre cineva arăt ţie; că sunt femeie goală, precum mă
din părinţi acolo nevoindu-se, de la carele vezi şi având neacoperită ruşinea trupe~scă.
ar fi putut ca să se folosească; şi i se adă Ci dacă voeşti să-mi dai mie femeiei cei pă
ogea. lui dorire spre dorire. Şi mergând cătoase rugăciunea ta şi binecuvântarea,
douăsprezece zile, a stătut puţin în laturi aruncă ceva din hain~le tale ca să-mi aco-
din cale şi întorcându-se spre răsărit, cânta per goliciunea şi întorcându-mă voiu primi
ceasul al şaselea, făcându-şi obişnuitele ru· rugăciune de la tine.
găciuni, pentrucă înceta puţin din călăto Atuncea cutremur şi frică mare şi spaima
rie în vremea pravilei sale, tn fiecare ceas minţii a cuprins pre Zosima, căci a auzit
numindu-l pre nume, aceea care nici odată creştinii? Cum stau sfintele biserici? Iar
nu-l văzuse şi de carele nici odinioară nu Zosimâ a răspuns: cu rugăciunile voastre
auzise şi a zis întru sine: de n'ar fi fost cele sfinte, pace a dăruit Dumnezeu. Pri-
aceasta înainte văzătoare, nu m'ar fi numit meşte însă rugămintea nevrednicului bătrân
pre nume şi a făcut degrab ceeace i se zi- şi te roagă Domnului şi acum pentru toată
sese lui, desbrăcând de pre sine o haină ve- lumea şi pentru mine păcătosul, ca să nu-mi
che şi ruptă pre care o purta, o a aruncat fie fără de roadă umblarea prin pustia a-
la dânsa întorcându-se cu faţa despre dânsa. ceasta. Iar aceea a răspuns către dânsul:
Iar aceea luând-o, şi-a acoperit partea tru· Tie mai ales se cade A vva Zosimâ să te
pului care se cădea să o acopere mai mult '
rogi pentru mine şi pentru toţi; că spre
de cât pre celelalte părţi, pre cât era cu aceasta şi rânduit eşti. Insă de vreme ce
putinţă încingându-se şi întorcându-se spre datori suntem a face ascultare, deci ceeace
Zosimâ, a zis către dânsul: pentru ce ai voit mi se porunceşte voiu far.e. Aceasta zicând,
tu Avva Zosimâ, să vezi o femeie păcătoasă? s'a întors spre răsărit şi ridicându-şi ochii
Ce-ţi trebuia să auzi de la mine sau ce să în sus şi mâinile înălţându-şi, a început a se
te inveţi, că nu te-ai lenevit a suferi atâta ruga încet şi nu se auziau cuvintele ei; cel
osteneală? Iar el aruncându-se la pământ, puţin Zosima n'a înţeles nimic, ci sta tre·
cerea ca să ia binecuvântare de la dânsa. murând, căutând în jos şi nimic grăind; însă
Asemenea şi aceea s'a aruncat pre sineşi şi se jura, pre Dumnezeu puind martor: cd în
zăceau amândoi pre pământ, cerând unul de vremea când zdbovia aceea la rugdciune, ri-
la altul binecuvântare şi nimic nu se putea dicându-mi puţin ochii de la pământ, o am
auzi de Ia amândoi grăindu-se, fără numai, văzut înd/ţatd ca de un cot de la pământ,
binecuvintează I lară după multă vreme a ţi în aer stând şi rugându-se. Şi aceasta
zis femeia către Zosimâ: A vva Zosimâ, ţie dacă o a văzut Zosimâ, s'a cuprins de frică,
nu. se cade să mă binecuvintezi şi rugă s'a aruncat la pământ şi cu lacrimile udân-
ciuni să faci, pentru că tu eşti cinstit cu du-se, nimica nu zicea, fără numai: Doamne
vrednicia preoţiei şi de mulţi ani stând îna- milueşte ! crezând că acea arătare nu este
intea sfântului Altar, aduci Domnului daru- în trup, ci o nălucă. Ş~ întorcându-se aceea,
rile dumnezeeştilor taine. Aceste cuvinte a ridicat pre bătrânul şi 'i-a zis: pentru ce
spre mai mare frică au pornit pre Zosima Avva !osimâ te turbură gândurile, zicân-
şi tremurând bătrânul, se uda cu lacrimi şi du-ţi: că duh sunt şi rugăciunea o prefac.
suspina. Apoi a grăit către dânsa cu prea Rogu-te, părinte fericite, să fii încredinţat,
ostenită şi obosită răsuflare: O, Maică du- că sunt o femeie păcătoasă, îngrădită cu
hovnicească! Tu de Dumnezeu te ai apropiat
0
sfântul botez şi nu sunt duh, ci pământ,
şi cu mai multă parte te-ai omortt lumii; praf şi cenuşă şi cu totul trup, nimic du-
apoi, văd tn tine o dăruire care este dată hovnicesc cândva gândind. Şi acestea zi-
ţie mai mult de cât altora, că m'ai numit când şi·a însemnat cu semnul crucii frun-
pe nume şi preot m'ai numit pre mine, pre tea, ochii, gura şi pieptul, zicând aşa: Dum-
carele nici odată nu m'ai văzut. Deci tu, nezeu să ne ferească de cel viclean şi de
mai ales biaecuvintează-mă pentru Domnul, cursele lui, că multe sunt răsboaele lui
şi'mi dă rugăciunea, mie celui ce-mi tre- asupra noastră.
bueşte a ta desăvârşire. Primind în fine Acestea auzindu-le şi văzându-le bătrânul,
aceea stăruinţa bătrânului, a zis: bine este a căzut la picioarele ei, zicând cu lacrimi:
cuvântat Dumnezeu, celce voeşte mântuirea juru-te pre tine cu numele Domnului nostru
sufletelor omeneşti. Iară Zosimâ, zicând: Iisus Hristos, adevăratului Dumnezeu, celce
Amin, s'au sculat amândoi dela pământ. Apoi s'a născut din fecioară, pentru carele porţi
aceea a zis către bătrânul: pentru ce ai ve- goliciunea aceasta şi pentru carele atâta ţi-ai
nit o, omule al lui Dumnezeu la mine păcă omodt trupul, să nu ascunzi de mine vjeaţa
toasa ? Pentru ce ai voit ca să vezi o femeie ta, ci toate să-mi spui mie, ca slăvirile lui
goală, care n'are nici o faptă bună? Poate Dumnezeu arătate să le faci. Spune-mi mie
I
că darul sfântului Duh te-a îndemnat să vii I toate pentru Dumnezeu, că nu pentru laudă
să săvârşeşti oarecare slujbă trupului meu !1 mi le vei spune, ci ca să-mi arăţi cele pen-
la vreme de trebuinţă. 11j tru tine mie păcătosului şi nevrednicului. .
Deci, spune-mi, părinte, cum vieţuesc acum Pentrucă cred Dumnezeului meu, căruia
vieţueşti, că pentru aceasta sunt trimis în

vremea secerişului popor mult de băr?aţi,
pustia aceasta, ca pre toate ale tale arătate
Liviani şi Egipteni mergând spre Mare ş1 am
să le facă Dumnezeu. Că nu poate puterea
întrebat pre oarecine ce s'a întâmplat lângă
noastră să se împotrivească judecăţilor lu~
mine: Unde se duc bărbaţii aceştia aşa cu
Dumnezeu. Că de n'ar fi fost cu plăcere Im
grabă? Iar acela mi-a zis: La Ierusalim, pentr?
Hristos Dumnezeului nostru, ca să fii ştiută
tnălţarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei cruci,
tu şi nevoinţele tale, nu te~ar fi arătat mie care în curând se va prăznui. Şi am zis
şi pre mine nu m'ar fi întăn.t pre ~t.âta cale,
către dânstJ.l: Dar oare mă vor lua şi pre
carele nici odinioară nu votam, mei puteam
mine dacă m'aşi duce cu dânşii? Iar acel.a
să ies din chilia mea. Acestea şi mai multe
mi-a răspuns: Dacă ai chirie şi hrană, m-
zicându-le Zosima, aceea I ·a ridicat, zicând
menea nu te poate opri. Şi am zis către
către dânsul : Mă ruşinez părinte, iartă-mă!
dânsul: Cu adevărat frate, n'am nici chirie
o groază este a-ţi spune luc~urile m~l~ ; ~i nici hrană ci voiu merge şi voia intra
de oarece trupul meu gol l-ai văzut, lţt vom
într' o corabie cu dânşii şi mă vor hrăni ei:
goli şi lucrurile mele, ca s~ cunoşti de câtă Pentru că'mi voia da trupul meu în loc
ruşine şi înfruntare este phn s.ufletul ~e.u.
de chirie că pentru aceasta voiesc să merg
Nu pentru vreo laudă precum smgur at zis,
cu dânşii • Ţi-am spus părinte Zosima nu
1
îţi voiu spune ţie istoria mea; că, pentru ~e

mă sili să··mi mai spun ruşinea mea, că
mă voia lăuda fiind vas ales al d1avolul01?
mă spăimântez, ştie Domnul, că spurc ~i însuş
Mă mai gândesc că de v~iu î~cepe pov~sti·
aerul cu cuvintele mele! Iară Zos1mâ cu
rea cea pentru mine, vei fugi de la mi?e,
lacrimi udând pământul, a răspuns către
precum fuge cineva de u~ şarpe, nesuf~rmd dânsa: Spune pentru Domnu], o Maica mea
să auzi cu urechile lucrurile cele necuvioase
spune şi nu înceta de povestirea aceast~
ale mele, pre care eu nevrednica le· ar:i ~ă care-mi este de folos. Iar ea către cele de mai
cut. Insă îţi voiu spune, neascunzând nimic,
sus a ados: Deci, acel tânăr auzind neruşina
ci rogu-te pre tine mai ~ntâiu, să nu tnc.e-
rea spurcatelor mele cuvinte, cuprinzându-se
tezi a te ruga pentru mme, ca să afl.u milă
de râs s'a dus. Iar eu lepădându-mi furca,
tn ziua judecăţii. Iară bătrânul dormd să
am alergat ipre mare, unde am văzut pre
ştie vieaţa ei şi oe oprit lăcrămând, a înce-
ceice alergau ; acolo am observat ~re~
put aceea a povesti a~a cele pen!ru ~ânsa: zece bărbaţi care stau lângă mare, tmen
Eu, părinte, sunt născută în Egipt ş1 când
cu trupurile cari mi s'au părut a'?1~ fi de
eram de doisprezece ani şi încă trăind pă
ajuns spre pofta mea; las c.ă mai mtrase
rinţii mei, m'am lepădat de dragostea lor,
şi alţii mai înainte în c?rab1e. ~u dupre
m'am dus în Alexandria şi după ce mai tn- 1
obiceiul meu cu neruşmare sărind între
tâiu mi- am stricat fecioria, am început a face
păcatul, neoprită şi nesăţioasă. Mă ruşinez
II dânşii: Luaţi-mă Ie-am zis şi pre mine, o!i
unde veţi merge I Pentru că nu mă vom
şi a gândi, nu numai a le spune cu dea-
afla vouă neplăcută! Incă şi alte spurcate
măruntul; dară voiu spune mai degrab ceeace I
cuvinte zicând, 'i-am pornit pre toţi spre
râs. Iar aceia văzându-mi neruşinarea, lu-
1
este mai de nevoie, ca să-mi ştii neoprirea
1
trupului meu: Şaptesprezece ani şi mai mult
tndu-mă m'au dus tn ~corabia lor şi tn~ată
am făcut curvie întru popor, nu pentru da-
Ir am început a înota. Iară celece de aicea
ruri sau pentru oarecare plăţi, că n'am voit
am făcut cum Ie voiu spune ţie, o omule
1
·11
să iau nimic de la cei ce-mi da; iar aceasta 1. al luî D~mnezeu ? Ce fel de limbă le va
o făceam ca mai mulţi să alerge la mine
grăi 1 sau ce auz le va primi, acele lucruri
în dar şi să-mi împlinească pofta trupea.scă.
rele ale mele care le-am făcut pre cale şi
Şi să nu socoteşti că eram ~og~tă . ş1 d~
tn corabie I Cum şi pre ceice nu voiau, e~
aceea nu luam, că întru sărăcie v1eţmam ŞI
ticăloasa 'i-am silit la păcat! Să mă cre~t
de multe ori flămânzind, cu furca torceam,
părinte, că mă spăimânt~z, cum a . suferit
iar aprindere de poftă aveam fără saţiu, ca
marea desfrânarea mea! Ş1 cum nu ş1-a căs
totdeauna să mă tăvălesc tn noroiul păca
cat pământul gura sa şi în iad nu m'a cu-
tului. Pentru că aceea mi se părea că este
fundat de vie, pre mine ceeace am vânat
şi vieaţa, ca totdeauna să întinez firea mea
cea slabă. atâtea suflete cu laţul morţii I Ci socotesc
că Dumnezeu căuta pocăinţa mea, el, celce
Deci, aşa vieţuind, am văzut odată pre
nu voeşte moartea păcătosului, ci aşteaptă 1 rică. Deci, am început a plânge şi a mă

cu îndelungă răbdare întoarcerea lui. X tângui, în piept a mă bate şi a scoate sus-
Aşa şi cu acest fel de sârguinţă m'am pinuri dintru adâncul inimii. Aşa plângând
suit în Ierusalim şi câte zile mai înainte de la locul la care stam, am văzut sus icoana
serbare am petrecut acolo, tot cele de a- prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu stând
semenea cu cele de dintâio am făcut, ba la perete şi am zis căutând la dânsa, cu
• încă şi mai rele. Pentrucă nu eram îndes· ochii şi cu mintea fără de abatere: O Fe-
tulată cu tinerii ce au fost cu mine tn co- cioară, Stăpână, ceeace ai n~scut cu trup
rabie şi pe cale, ci şi pre alţii mulţi şi ce- pre Dumnezeu Cuvântul! Ştiu cu adevărat,
tăţeni şi străini, spre acea spurcăciune îi că nu este cu cuviinţă nici cu plăcere ţie,
adunam. Iară după ce a sosit serbarea sfin- ca să privesc eu, păcătoasa, cea atât de
tei înălţări a cinstitei Cruci, eu ca şi mai necurată şi spurcată, spre cinstită icoana
înainte umblam împrejur vânând sufletele ta ceeace ai trupul şi sufletul curat şi ne-
tinerilor. Văzând foarte de dimineaţă pre vinovat. Şi cu dreptate este ca eu urâtă
toţi cu un gând alergând la biserică, m'am şi lepădată să fiu despre fecioreasca ta cu-
dus şi eu şi am alergat la ceice alergau şi răţie; dar auzind că pentru aceasta Dum-
am intrat cu dânşii în pridvorui Bisericii. nezeu s'a făcut om, pre carele l-ai născut,
Şi dacă a sosit ceasul Sfintei înălţări a ca să cheme pre cei păcătoşi la pocăinţă,
cinstitei Cruci a Domnului şi eu silindu-mă ajută-mi mie ceea ce numai eu n'am de
să intru în Biserică cu poporul, mă în- la nimenea ajutor; porunceşte să-mi fie şi
desam, dar înapoi silită şi împinsă eram; mie neoprită intrarea în Biserică şi nu mă
şi înghesuindu-mă cu multă osteneală şi lipsi de a vedea cinstitul lemn, pre carele cu
silă, m'am apropiat de uşa Bisericii şi eu trupul s'a pironit Dumnezeu cel născut din
ticăloasa. Iară după ce am păşit pre pragul tine, carele şi-a dat sângele său pentru a
uşii, alţii, toţi fără de oprire intrau, iară mea mântuire. Porunceşte, o Stăpâna, ca
pre mine oarecarea puterea dumnezeească şi mie n ev re d n i cei să mi se deschidă
mă o pria, ne lăsându-mă să intru; şi iarăş uşa spre închinarea dumnezeeştii cruci; şi
m'am încercat, dar înapoi m'am împins şi să-mi fii mie tu chezăşuitoare prea vred-
numai eu singură stam în prdivor lepădată; 1 nică de credinţă către cel ce s'a născut
şi părându-mi·se că din slăbiciunea feme- I1 din tine, că deacum nu-mi voiu mai spur-
iească mi se întâmplă aceasta, iarăş când ca trupul nici cu un fel de păcat; ci, după
intrau alţii, mă amestecam şi mă sileam să /1 ce voiu vedea lemnul cel Sfânt al Crucii,
intru; ci m'am ostenit în zadar. Pentrucă \I Fiului tău, mă voiu lepăda cu totul de
iarăş când piciorul meu cel păcătos s'a a- ,I lume şi cele din lume şi mă voiu duce ori
tins de prag, Biserica pre toţi îi primea I[ unde mă vei povăţui tu, ca o cbezăşuitoare
neoprind pre nimenea, numai pre mine, ti-. 11 .. a mântuirii meie. Acestea zicându-le şi luând
căloasa, nu mă primia; ci ca o mulţime d~ ·.:::+f o adeverire oarecare cu credinţa aprinzân-
oaste spre aceasta rânduită ca să-mi q- ·rv du-mă şi cu nădejdea cea spre milostivî-
prească intrarea, aşa oarecarea năpraznid1 { · rea Născătoarei de Dumnezeu întărindu-mă,
putere mă opria şi iarăş m'am aflat în prid- 1 m'am pornit din locul acela şi ducându-
vor.lAstfel de trei şi de patru ori pătimind j mă iarăşi la ceice intrau în Biserică, m'am
ostenindu-mă şi nimic sporind, am slăbit li amestecat printr'tnşii şi acum nimenea nu
şi mai mult n'am putut să mă mai amestec I era să mă împingă tn laturi şi nimica nu
cu ceice intrau şi întru ruşine şi desnădăj- I mă opria să mă aptopiu de uşile prin cari
duire fiind, m'am depărtat şi stam tntr'un se intra în Biserică. Atunci m'a cuprins
unghiu al pridvorului Bisericii. Aici abia 1 frică şi spaimă şi cu totul tremuram şi mă
mi-am venit în simţire, ca să înţeleg care J sbuciumam. Apoi ajungând la uşile acelea
era pricina care mă opria a vedea lemnul 1 care mi se închiseseră, fără de osteneală am
cel de vieaţă făcător al Crucii Domnului; I intrat în lăuntru în Biserică şi cinstitul şi
pentrucă se atinsese de ochii inimii mele de viaţă făcătorul lemnul Cracii m'am în-
. lumina înţelegerii cei mântuitoare, ·porunca vrednicit a-l vedea; am cunoscut şi tainele
Domnului cea strălucită, care luminează 11 lui Dumnezeu, cum că gata este să pri-
' ochii cei sufleteşti, arătându-mi că tina lu- I mească pre ceice se pocăesc; şi căzând
crurMor mele îmi opreşte intrarea tn Bise- la pământ, m'am tnchinat cinstitului lem-
nului Crucii, l-am sărutat cu frică şi am putinţa sufletului şi de vifor, pre mine ceea
ieşit grăbindu mă spre chezăşuitoarea mea. ce mă întorc către dânsul. Iară Zosima a
Şi ··ajungând unde eră. sfânta icoană a zis către dânsa: Câţi ani sunt, o doamna
chezăşuitoarei mele scrisă cu mâna şi ple- mea, de cand locueşti în pustia aceasta ?
când genu chile, m'am închinat pururea Iar ea a răspuns: socot că sunt patruzeci
Fecioarei şi aceste cuvinte am zis: O! pu- şi şapte de ani de când am ieşit din
rurea fericită Fecioară Stăpână, de Dum- sfânta cetate. Iară Zosima 'i-a zis: şi ce
nezeu Născătoare, de vreme ce atâta iubire afli spre hrană, doamna mea ? Iar ea a zis:
de oameni ai arătat spre mine şi nu te-ai acele două pâini şi jumătate le-am adus
îngreţoşat de nevrednicele mele rugăciuni, trecând Iordanul, cari pre încet uscându-se
acumjfremea este, Stăpână, să împlinesc s'au împietrit, din cari câte puţin în câţi
aceeace prin chezăşuirea ta m'am făgăduit; va ani gustând, le-am sfârşit. Şi 'i-a zis
acum ori unde voeşti povăţueşte-mă pre Zosimă.: dar cum fără primejdie ai suferit
mine şi să-mi fii mie de aicea înainte în- atâta vreme, nici o schimbare protivnică
văţătoare spre mântuire, povăţuindu-mă la turburându-te pre tine? Răspuns-a aceea:
calea pocăinţii. Acestea grăindu-le am auzit M'ai întrebat acum Avva Zosimă. ceva, de
un glas de departe strigând: de vei trece care mă înspăimântez să-ţi spun; pentrucă
Iordanul, bună odihnă vei afla! de-mi voiu aduce aminte de atâtea supă
Auzind aceasta şi crezând că pentru mine rări şi nevoi, pre care le-am suferit şi de
a fost glasul, cu lacrimi am strigat către gândurile cele cumplite, care m'au turbu-
icoana Născătoarei de Dumnezeu: Stăpână, rat, mă tem nu cumva iarăş de dânsele
Stăpână de Dumnezeu Născătoare, nu mă să mă cuprind. larăş a zis către dânsa
lasă pre mine! Şi aşa am ieşit din pridvo- Zosimă. : să nu laşi nimic, o stăpâna mea,
rul Bisericii şi am plecat cu grabnică. aler- care să numi spui mie, pentrucă odată de
. gare. Şi mergând eu, m'a văzut oarecine aceasta te-am întrebat pre tine, că adecă
şi mi-a dat trei bani, zicându-mi: primeşte toate cu deamănuntul să mi le arăţi.
acestea o Maică; iar eu primindu-i am Iar ea a zis către dânsul: crede-mă Avva
cumpărat cu dânşii trei pâini. Şi am lntre- Zosima, că şaptesprezece ani am petrecut
bat pre vânzătorul de pâine: care este ca- în pustia aceasta, luptându-mă ca cu nişte
lea spre Iordan? Şi înştiinţându-mă de poarta fiare cumplite, cu ale mele nebuneşti pofte.
cetăţii carea este spre aceea parte, am ieşit Căci când începeam să gust hrană, îmi
şi am sfârşit ziua aceea în călătorie. Al venia dor de carne şi de peşte, de care
treilea ceas din zi era, când m'am învred- aveam eu în Egipt. Incă doriam şi de
nicit a vedea Cinstita şi Sfânta Cruce a băutura vinului, pentrucă mult vin beam
lui Hristos şi . soarele acum spre apus ple- în lume fiind, iar aicea şi apă nici de cum
cându-se, am ajuns la Biserica Sfântului având, cumplit mă ardeam de sete şi cu
Ioan Botezătorul, carea era aproape de nevoie răbdam. Mi se făcea încă dor de
Iordan, întru care închinându-mă, îndată cântece lumeşti, care foarte mă turburau
m'am pogorit în Iordan şi spălându-mi şi cu care mă deprinsesem. Atunci îndată
din Sfintele acelea ape mâinele şi faţa am lăcrămând şi în piept bătându-mă, îmi adu-
mers iarăş în Biserică, m'am împărtăşit cu ceam aminte de făgăduinţele, care le-am
prea cinstitele şi de vieaţă făcătoarele Taine făcut, când am ieşit la pustia aceasta şi
ale lui Hristos şi după aceasta am mâncat mă făceam cu gândul înaintea icoanei Prea-
jumătate dintr' o pâine şi am băut din curatei Născătoarei de Dumnezeu cheză
apele Iordanului şi pre pământ m'am odih- şuitoarei mele şi înaintea ei plângeam, ru-
nit în noaptea aceea. Şi a doua zi dimi- gând-o ca să gonească de ]a mine acele
neaţa aflând acolo o luntre mică, am tre- gânduri, ce aşa îmi turburau ticălosul meu
cut de ceastă parte de Iordan şi iarăş m'am suflet. Iară după ce deajuns plângeam şi
rugat povăţuitoarei mele Născătoarei de în piept cu osârdie mă băteam, atuncea
Dumnezeu, să mă conducă unde îi este cu vedeam o lumină care de pretutindenea
bană plăcere. Deci, am venit în pustiul acesta mă strălucia şi simţeam o alinare, care mă
şi de atuncea şi până astăzi m'am depăr scotea din întreite valuri. lară gândurile
tat fugind şi aicea m'am sălăşluit, aşteptând care iarăş mă împingeau spre păcat, cum
pre Dumnezeu, celce mă mântueşte de ne- ţi le vo:u spune părinte? Iartă-mă ! Pentru-
că foc se apriodea înlăuutru inimii mele Deci, acum juru-te pre tine cu lntrupa-
cei pătimaşe şi de pretutindenea mă ardea rea Cuvântului lui Dumn~ zeu, să te rogi
şi spre pofta amestecării mă silea. Iară pentru mine păcătoasa. Aceasta zicându-le
când îmi venea un gând ca acesta mă a- aceea şi cuvântul sfârşindu-l, s'a pornit bă
runcam la pământ şi cu lacrimi mă udam, trânul să i se închine şi cu lacrimi a stri-
socotind că stau înaintea chezăşuitoarei gat : binecuvântat este Dumnezeu, celce
mele, care 'mi judeca călcarea mea de a- face lucruri mari şi înfricoşate, slăvite şi
şezământ ; şi nu mă sculam de la pământ 1
minunate şi negrăite, cărora nu este număr!
ziua şi noaptea, până ce lumina acea dulce Binecuvântat este Dumnezeu, celce mi-a
îmi strălucea mie şi gonia gândurile celece 1 arătat mie, câte dărueşte celorce se tem
mă turburau pre mine. Aşa am săvârşit de el ! cu adevărat nu părăseşti pre cei
şaptesprezece ani, pătimind nenumărate ce te caută pre tine, Doamne I Iar ea a-
nevoi. Iară de atuncea până astăzi ajutătoa pucând pre bătrânul, nu l'a lăsat să se tn-
rea mea întru toate, Născătoarea de Dum- chine ei şi a zis către dânsul : acestea
nezeu, la toate ca de mână mă povăţueşte. toate, pre care le-ai auzit, Părinte, juru-te
Şi a zis Zosima către dânsa: dar n'ai pre tine cu Iisus Hristos, Dumnezeu Mântuito-
mai avut trebuinţă după aceea de hrană rul nostru, ca nimănui, să nu le spui, până
sau de îmbrăcăminte? Iar ea a răspuns : ce Dumnezeu mă va lua de pre pământ.
Pâinile acelea sfârşindu-le în şeaptesprezece Iar acum dute cu pace şi în anul viitor
ani, după aceea mă hrăniam cu verdeţurile iar mă vei vedea, păzindu-ne dumneZfescul
ce se aftă în pustia aceasta; iar îmbrăcă dar. lasă să faci pentru Domnul aceasta care
mintea, pre care o am avut, trecând Ior- acum îţi voiu spune ţie, rugându-mă: în
danul, învechindu-se s'a stricat şi multă postul anului viitor să nu treci Iordanul.
nevoie de ger şi de arşiţă am răbdat, cu precum v'aţi obişnuit a face în monastire,
arşiţa arzându-mă şi cu gerul îngheţându-mă , lară Zosima se minună auzind, că şi rân-
şi tremurând, tn cât de multe ori căzând ' dueala monastirii 'i-a spus şi nimic alt nu
la pământ, zăceam cu totul nemişcată, cu grăia, fără numai: slavă lui Dumnezeu, celui-
multe şi de multe feluri de nevoi şi cu is· ce a dat atâtea de mari daruri celorce-1
pite fără de număr luptându-mă. lară de iubesc pre el! Iar aceea i-a zis lui: să ră
atuncea şi până astăzi puterea lui Dumne- mâi dar, precum îţi grăesc ţie Avva, în
zeu cea ln multe chipuri, a păzit păcăto monastire; că de ai şi vrea să ieşi nu-ţi
sul meu suflet şi pre smeritul trup. Pentru • va fi cu putinţă. Iar tn sfânta şi marea Joi
că gândind numai, din ce feluri de răutăţi
1
în seara Cinii cei de taină a lui Hristos,

m'a scăpat Domnul, hrană neîmpuţinată îmi să iai din făcătorul de viaţă Trup şi Sânge
câştigam prin nădejdea mântuirii mele; că al lui Hristos, Dumnezeului nostru, într'un
mă hrănesc şi mă acoper cu cuvântul lui vas sfânt vrednic de o Taină ca aceasta şi
Dumnezeu, care cuprinde toate ; că nu nu- să-mi aduci şi să mă aştepţi pre mine de
mai cu pâinea va trăi omul. Şi câţi nu a- ceea parte de Iordan, care este aproape
veau acoperământ, în piatră s'au îmbrăcat, de locuinţa lumească, ca venind să mă îm-
pre cât timp s' au desbrăcat de îmbrăcă- 1
părtăşesc cu darurile cele de vieaţă tăcă-
mintea păcatului. Auzind Zosimâ că şi de toare; pentrucă de când m'am împărtăşit
cuvinte din Scriptură pomeneşte, de la Moisi cu dânsele în biserica Mergătorului-înainte,
şi de la Profeţi şi din cartea Psalmilor, a mai înainte de a trece Iordanul, până acum
zis către dânsa : dar Psalmi şi alte Scrip- sfinţenia aceea nu o am câştigat. lară acum
turi învăţat~ai, o Stăpână? Iar. ea auzind I cu osârdie o doresc şi mă rog ţie, ca să
aceasta, a zâmbit şi a zis către dânsul : '1 nu treci cu vederea rugăciunea mea, ci cu
crede-mă, omule, că n'am văzut alt om, de adevărat să-mi aduci mie acele făcătoare
când am trecut Iordanul, fără numai faţa de vieaţă dumnezeeşti Taine, în ceasul
ta astăzi şi nici fiară, nici altă jivină n'am întru care Domnul a făcut părtaşi Cinei cei
văzut ; iară carte nici odată nu m'am învă dumnezeeşti pre ucenicii săi. Iară lui Ioan,
ţat, nici pre altul cetind s'au cântând n'am t'gumenul monastirii în care locueşti să-i
auzit. Ci cuvântul lui Dumnezeu cel viu şi spui, să-şi ia aminte de sineş şi de turma
lucrator învaţă pre om cunoştinta. Până sa ; pentrucă oarecare lucruri se fac acolo,
aicea eşte sfârşitul povestirii cei pentru mine. cărora le trebuie îndreptare. Insă voesc nu
MARIA EGIPTEANCA
acum să-i spui lui aceea, ci când Domnul este şi cum va trece Iordanul şi la mine
tţi va porunci ţie. Acestea zicându-le şi ru· nevrednicul cum va veni? Vai de nevred-
găciune pentru sineş de la Stareţul ce- nicia mea! Vai mie, cine m'a făcut să mă
rând, s'a depărtat întru cea mai din lăun- lipsesc de un bine ca acesta! Aşa gândind
tro pustie. Iară Zosima s'a închinat până la bătrânul, iată cuvioasa a venit şi a stătut
pământ şi a sărutat locul unde au stătut de ceea parte de râu de unde venea. lară
urmtle picioarelor ei, dând laudă lui Dum- Zosima s'a sculat, bucurându-se şi veselin-
nezeu şi s'a întors lăudând şi binecuvân- du-se şi slăvind pre Dumnezeu. Ci încă cu
tând pre Hristos, Dumnezeul nostru. Şi tre- 1,I gândul se lupta, cum că nu va putea aceea
când pustia aceea, a mers în Monastire, în să treacă Iordanul. Şi o a văzut pre ea în-
ziua întru carea se obişnuise a se întoarce i semnând Iordanul cu semnul Crucii şi odată
fraţii cei ce petreceau într'tnsa şi întru li cu acea însemnare s'a suit sfânta pre apă
11
acel an le-a tăcut pre toate, neîndrăznind ii şi umblând pre deasupra apei, venea la
să spue nimănui celece văzuse. Iar Intru 11 dânsul. Iar acela a vrut să se închine ei, ci
1
sineş se ruga lui Dumnezeu, că să-i a- . aceea l-a oprit când călătoria tncă pre apă,
rate lui iarăş faţa cea dorită; şi se mâhnia 1 zicându-i: ce faci Avva, preot fiind şi pur-
f
şi se întrista, gândind la lungimea anului, ,I tând dumnezeeştile taine? Iar el a ascultat-o

căci ar fi voit să fie numai o zi anul acela
I şi ea pogorându-se de pre apă, a zis către
II:,·
de ar fi fost cu putinţă. li bătrânul: Binecuvintează părinte, binecu-

Iară când s'a apropiat întâia Duminică a 11 vintează ! Iar el răspunzând cu cutre-
sfântului marelui post, îndată du pre obiceiul 11 mur, a zis: cu adevărat Dumnezeu nemin-
şi rândueala monastirii, făcând rugăciure 1 cinos este, celce a fclgăduit ca să aseme·
1
ceilalţi toţi fraţii, cântând au ieşit în pustie, 11 neze lui pre aceia, cari se curăţesc pre si-
iară Zosima bolnav fiind, nevoie a fost ca li neş dupre putere. Slavă ţie, Hristoase
oprindu-se să rămână în Monastire. Şi şi-a 11 Dumnezeul nostru, celce mi-ai arătat prin
adus aminte acela de cuvioasa ce 'i-a zis, li roaba ta aceasta, cât sunt de departe de
că şi vrând tu să ieşi din monastire, nu-ţi !' la măsura desăvârşirii I
va fi cu putinţă. Dar nu după multe zile Aceasta zicând, l-a rugat aceea ca să· i
sculându-se din boală, petrecea în mona- cetească Simbolul sfintei credinţe: Dud in-
stire. Iară după ce s'a întors fraţii şi s'a hu unul Dumnezeu; şi rugăciunea Domnu-
apropiat seara Cinei cei de Taină a lui lui: Tatăl nostru carele eşti în Ceruri. Şi
Hristos, a făcut Zosima ceeace i se porun- sfârşindu-se rugăciunea, s'a împărtăşit Sfânta
cise. A pus într'un pahar mic din preacu- cu preacuratele şi de viaţă făcătoarele lui
ratul trup şi sânge al lui Hristos, Dumne- Hristos Taine şi dupre obiceiu a sărutat pre
zeului nostru, a pus tntr'o coşniţă şi puţine bătrânul.' După aceea, ridicându-şi mâinile
smo hine uscate, finice şi puţină linte mu- la cer, a suspinat, a lăcrămat şi a strigat:
iată în apă şi s'a dus într'o seară foarte Acum slobozeşte pre roaba ta Stăpâne, ~
târziu şi a şezut pre malul Iordanului aştep- dupre cuvântul tău în pace, că văzură ochii
tând pre Cuvioasa. Şi zăbovindu-se Sfânta, mei mântuirea ta. Şi a zis către bătrânul:
Zosimă n'a dormitat, ci cu neabatere privia Iartă-mă Avva Zosimâ, tncă şi altă dorire
spre pustie, aşteptând ca să vadă pre cea a mea să o împlineşti : mergi acum la mo-
cu osârdie dorită. Şi grăia intru sineş Sta- nastirea ta, cu pacea lui Dumnezeu fiind
reţul: au doară nu cumva nevrednicia mea păzit; iar în anul viitor, să vii iară.ş la ace-
o a oprit să vină? Sau venind şi neaflân- laş pârău, unde întâiu cu tine am vorbit;
du-mă pre mine s'a întors ? Şi aşa cuge- să vii dar, să vii pentru Domnul şi iarăş
tând, a suspinat şi a lăcrămat şi ochii la mă vei vedea pre mine, precum va voi
Cer ridicându-şi, se ruga lui Dumnezeu, 1 Domnul. Iar el a zis către dânsa: aş fi voit,
1
grăind: Nu mă lipsi pre mine, Stăpâne, ca !1 de ar fi fost cu putinţă, în urma ta să umblu

să văd iarăş faţa aceea, pre carea a o ve- /!, şi să văd cinstită faţa ta; ci mă rog să faci
dea m'ai învrednicit; ca să nu mă duc de- ceeace voiu cere de la tine eu bătrânul:
11
şe1t, purtându-mi păcatele mele spre mu- 11' gustă puţin din hrana pre carea o am adus
strarea mea. Aşa cu lacrimi rugându-se, a 1 aicea. Şi aceasta zicând, 'i-a arătat ei cele
trecut la altă gândire, zicând întru sineş: · ce adusese în coşniţă. Iar ea cu vârfurile
1
1
dară ce va fi, de va şi veni, că luntre nu j degetelor atingându-se de linte şi ca trei .

1
~~~~~~~~~~g;~fjl}.~~~~~~~
752 CUVIOASEI MAICEI NOASTRE
grăunţe luând, la gura sa Je-a adus şi a zis: trupul s"lteritti Mariei. Dd ţdrdna ţdrdnei
destul este aceasta darului celui duhovni- .>i te roagd Domnului pentru mine, ceeace
cesc, care păzeşte firea sufletului nespur- am rdposat în luna lui Farmutte egtptenef!e,
cată. Şi iarăş a zis către bătrânul: roagă-te iard greceşte Aprilie întâiu, în chiar noaptea
Domnului pentru mine, părinte)! meu, roa- mdntuitoarelor Patimi ale lui Hristos, după
gă-te, aducându-ţi aminte totdeauna de a împdrtdşirea Dumnezeeştii Unei cei de Taind.
mea ticăloşie. Iar el s'a închinat tnaintea Această scrisoare cetindu-o bătrânul, mai
picioarelor ei şi o poftia să se roage lui întâiu gândia, cine este celce a scris ? Pen-
Dumnezeu pentru biserici şi pentru împă trucă ea, pre cum zicea, nu ştia carte. Insă
raţi şi pentru dânsul. Şi aceasta cerându-o s'a bucurat foarte, că s'a înştiinţat de nu-
cu lacrimi, o a lăsat să se ducă, singur sus- mele cuvioasei. Şi a cunoscut, că cuvioasa
pinând .şi tânguindu-se; pentrucă nu în- când s'a împărtăşit lângă Iordan cu Dum-
drăznia să o oprească pre ea mai mult, că nezeeştile Taine, îndată la locul acela s'a
de ar fi şi voit, ne oprită era. Iar aceea luat, unde s 'a şi pristăvit; şi unde el a că
iarăş însemnând Iordanul, a trecut pre dea- lătorit calea cea de douăsprezece zile oste-
supra apei, ca şi mai înainte; iară bătrâ nindu-se, acolo Maria într'un ceas a tre-
nul s'a întors, cuprins de bucurie şi de frică cut şi îndată către Dumnezeu s'a dus. A-
şi se defăima pre sine şi-i era jale, că nu tunci bătrânul lăudând pre Dumnezeu şi cu
ştia numele cuvioasei; nădăjduia tnsă să o Iacri mile udând pământul şi trupul cuvioa·
câştige aceasta în anul viitor. sei, a zis întru sineş: vremea este, o bă
Trncând anul, a mers Zosima iarăş tn trânule Zosima, ca cea poruncită ţie să o
pustie, toate împlinindu-le dupre obiceiu şi săvârşeşti; ci cum vei săpa, ticălosule, ne-
alerga spre acea prea I Jminată vedenie. Şi având nimic în mâini? Şi aceasta zicând,
trecând lungimea pustiei şi ajungând la oa- a văzut nu departe un lemnişor mic aruncat
recare semne, care îi arătau locul cel că în pustie, pre care luându-l, a început a
utat, privia în dreapta şi în stânga ~i în săpa cu dânsul. Insă uscat fiind pământul
toate părţile căuta cu ochii, ca un vânător nici de cum nu asculta pre bătrânul celce
prea iscusit, unde şi-ar fi putut câştiga vâ- se ostenea, carele săpa, udându-se cu su-
natul cel plăcut. lară după ce de nicăiri dorile şi nimic nu putea să sporească. Şi
n'a văzut aşa ceva mişcându-se, a început suspinând foarte dintru adâncul sufletului,
a se uda pre sineş cu lacrimile şi ridicân- a văzut un leu mare stând lângă trupul
du-şi la cer ochii, se ruga lui Dumnezeu, I Cuvioasei Mariei şi lingându-i picioarele. De
zicând: arată-mi, Doamne, comoara ta cea odată s'a cutremurat, temându-se de acea
nefurată, pre carea în pustia aceasta o ai I fiară, iară mai apoi aducându-şi aminte de
ascuns! Arată-mi rogu·mă pre îngerul cel ceeace zisese fericita, că adecă nici odată
în trup, căreea a se asemăna nu este vred- fiară n'a văzut şi însemnându-se cu semnul
nică toată lumea. Aşa rugându-se, a ajuns crucii, a crezut că nevătămat se va păzi cu
la locul pre care pârâul acela îl însemna şi puterea celeeace zăcea. Leul a început a se
stând pre marginea aceluia, a văzut spre apropia cu linişte de bătrânul, cucerindu-se
partea ce era spre răsărit pre cuvioasa prin semnele lui, ca cum i s'ar închina.
moartă zăcând, cu mâinile strânse precum Iară Zosimâ a zis către leu: de vreme ce,
se cădea şi cu faţa întoarsă spre răsărit. o fiară, această mare cuvioasă mi-a porun-
Spre carea alergând, picioarele fericitei cu cit să-i îngrop trupul şi eu sunt bătrân şi
lacrimile sale le-a spălat, pentrucă n'a în- nu pot să-i sap groapă, neavând nici unealtă
drăznit a se atinge de vreo altă parte a spre trebuinţa săpatului şi fiind întru atâta
trupului. Şi plângând mult şi Psalmii cei depărtare de la monastire, nu pot degrab
cuviincioşi la trebuinţa vremii aceleia cetin- să mă întorc şi să o aduc pre ea; deci,
du· i, a făcut rugăciunea cea de îngropare sapă tu cu unghiile tale, ca să dăm pă
şi zicea întru sineş: oare îngropa-voiu tru- mântului trupul Cuvioasei. Şi îndată auzind
pul cuvioasei, sau doară nu-i va fi plăcut leul cuvântul acesta, a săpat groapă cu pi-
f eridtei un lucru ca acesta? Şi acestea în li cioarele cele dinainte, pre cât destul era
gândul său socotindu-le, a văzut lângă ca- · ca să acopere pre ceeace se îngropa. Deci,
pul ei pre pământ închipuită scrisoarea a- ~ iarăş bătrânul spălând cu lacrimi picioarele
ceasta: Ingroapd Avva Zosima la acest loc Cuvioasei şi mult rugându-se ei ca pentru
--------·---------- --
toţi să se roage, a acoperit trupul ei cu inte povestirea aceasta la ceice ascultau,

I/
pământ. 11 iar în scris nu se afla. Eu însă, zice Sfântul

După aceea s'au dus amândoi, leul adecă i/ Sofronie, pre acea nescrisă primindu-o, o
în pustia cea mai din lăuntru, ca o oaie cu I/ dau tn scris. Dacă însă alţii vor fi scris
linişte s'a despărţit, iară Zosima întru ale i viaţa Cuvioasei acesteea, mai bine ştiindu-o,
sale s'a întors, bine-cuvântând şi lăudând aceasta n'a venit încă la a mea ştiinţă. Insă
1
,1
pre Hristos, Dumnezeul nostru. Şi mergând i şi eu pre cât am putut, dupre puterea mea
1
1
în monastirea aceea, a spus tuturor mona- am scris, nimic mai mult preţuind de cât
1
11
hilor pentru Cuvioasa aceasta Maria, nea- adevărata povestire. Iară Dumnezeu, celce
scunzând nimic din cele ce a văzut şi din celece face prea minunate minuni şi răsplăteşte cu
a auzit de la dânsa; în cât toţi ceice au mari dăruiri celorce cu credinţă scapă la
auzit slăvirile lui Dumnezeu, s'au minunat dânsul; Acela să dea plată celorce vor câş
şi cu frică şi cu credinţă şi cu dragoste au tiga folos din cetirea şi ascultarea acestei
început a'i face pomenire şi a cinsti ziua povestiri; asemenea şi celuice s'a silit să
mutării Cuvioasei Mariei. Iar Ioan, egu- dea povestirea aceasta în scris; şi să-i în-
menul, a aflat oarecare lucruri in monastire vrednicească pre toţi, părţii cei bune a fe-
cărora le trebuia tndreptare, dupre cuvântul ricitei Mariei, împreună cu toţi ceice prin
Cuvioasei şi pre acestea cu ajutorul lui Dum- gândire de Dumnezeu şi prin ostenele bine
nezeu le-a îndreptat. Iară Zosima petrecând , 'i-au plăcut lui din veac. Să dăm şi noi
cu Dumnezeeasca plăcere, când era aproape slavă lui Dumnezeu şi să ne rugăm împă•
de o sută de ani şi-a sfârşit întru acea mo- ratului celui veşnic, ca şi pre noi să ne în-
nastire vieaţa cea vremelnică şi s'a dus spre vrednicească să aflăm milă în ziua judecăţii
cea veşnică către Domnul. Şi a rămas mo- întru Hristos Iisus, Domnul nostru; căruia
nahilor Monastirii aceleea nescris acolo cuse cuvine toată slava, cinstea, puterea şi
vântul acesta pentru Cuvioasa aceasta Ma- închinăciunea, împreună şi Tatălui şi prea
ria, care după auzire, unii de la alţii îl Sfântului şi de viaţă făcătorului Duh, acum
grăiau şi spre folosul de obşte puneau tna- şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Mânăstirea Suceviţa
(i!1n cu:ecţia do „2\,fdnăstiri
diii România" <ie Anto11 Ka:ttdl)
TRIODUL 4S
ISTOR.IE DE FOLOS
DIN SCRIPTURI VECHI AŞEZATĂ.
Care arată aducerea aminte de Minunea cea mare, ce s'a făcut, când Perşii şi Barbarii
au încunjurat cu oaste Ţarigradul, cari au pierit dupre judecata lui Dumnezeu şi cetatea
o au lăsat nestricată, prin rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născă
toarei şi de atuncea se cântă această cântare de mulţumită, carea ACATIST se numeşte.
Iraclie, carele după tiranul Foca de curând
re vremea lui Iraclie tmpăratui stătuse împărat şi fiind în mare durere şi
recesc, Hosroe, carele avea a- scârbă, lăsându-şi împărăţia, a mers pre
' tunci stăpânia Perşilor, a trimis Pontul Euxinului (Marea-Neagră). Şi încă
1
" ~ pre Sarvar voevodul său cu mul· mai strângând oaste, fără de veste, când
. ' ţime de oşti în toată laturea ră nimenea nu ştia, a mers în ţinuturile Per-
săritului, care era sub stăpânia gre- şilor. De a căruia mergere împărătească
- cească, ca să străbată printr'însa ca auzind Hagan al Schiţilor, îndatăş a sărit
un fulger oarecarele cu foc arzând, topind la răsboiu şi a umplut marea de corăbii şi
şi pierzând. Deci, acesta cu multă îndrăz pământul l-a umplut de oameni călări şi
neală fără temere a umblat prin părţile ră pedestri. lară pre acei oameni, cari rămă
săritului, stricând şi pierzând pre grecii cari seseră în Ţarigrad, Serghie, carele a fost
se aflau tntr'însele, nefiind nimeni ca să-l Patriarh atuncea, i-a mângâiat şi i-a învăţat
oprească sau să stea împotriva puterii lui zicând: îndrăzniţi fiilor şi să punem nădej
cei multe; şi încă fiind atuncea puterea gre- dea mântuirii noastre întru Dumnezeu şi la
cească foarte slabă, pentru cruzimea cea grea dânsul să ridicăm mâinile şi ochii noştri
şi tn chip de fiară a lui Foca (zic) tiranului, din tot sufletul şi ne va izbăvii pre noi
• carele tirăneşte, iară nu ca un împărat ţi de relele ce ne-au încunjurat şi toate sfa-
nuse de curând stăpânia grecească. Insă 1 turile barbarilor, care sunt asupra noastră,
ajungând Sarvar şi până la Halchidon, a 1 le va risipi. Cu nişte cuvinte ca acestea
pus oaste împrejurul lui şi tot ce trebuia \ întărind Patriarhul pre oamenii ceice s'au
spre stricarea acelei cetăţi mari împărăteşti 1 aflat în cetate, au răbdat fiind întăriţi cu
!,,
a gătit; că aceea gândi a şi de aceea se sfă- , credinţa întru Preacurata Născătoare de

11 tuia şi pentru aceea tn tot chipul se nevoia. !1 Dumnezeu şi întru Hristos, Dumnezeu! no-
Nişte lucruri ca acelea văzând împăratul stru, carele, pentru milostivire, a voit de
ISTORIE DE FOLOS 755
a luat trup dintr'lnsa·: şi aşteptând ca să o cheamă pre dânsa, cu ostaşii ce se în-
dobândească spre sine mila lui, au răbdat tâmplaseră atuncea în Dumnezeeasca ei Bi-
nădăjduindu-se, căruia s'au şi învrednicit serică, carea se chiamă Pighi, pre mulţi din
preste puţin şi nu i-au amăgit nădejdea lor. Schiţii ce se oşteau asupră-le, au ucis. A-
Pentrucă un boier de sfat anume Vonos, cest ajutor ce a făcut creştinilor Stăpâna
carele era pus de împăratul spre paza ce- cea atotputernică, Maica lui Dumnezeu, nu
tăţii, cât era cu putinţă a se pricepe îm- '~umai cădere acelor ostaşi prin greci a
potriva ostaşilor acelora, nu s'a lenevit, adus, ci şi întărârea voevodului Schiţilor
toate lucrându-le şi făcându-le. Că a zis că întru nepricepere o a mutat cu a sa voe-
voeşte Dumnezeu ca să nu şedem noi în- vozie şi încă şi-au cunoscut şi pierderea sa
deşerţi şi fără de lucru, ci să şi lucrăm câte cea de istov ce era să li se întâmple lor
ceva şi să gândim şi noi şi să avem toată preste puţin mai pre urmă. Şi dacă au vă
nădejdea izbăvirii noastre întru acela, că zut acei ostaşi acea cădere a lor atât de
aşa şi Iisus, feciorul lui Navi a poruncit de mare dinaintea orăşenilor ce se făcuse a-
a făcut înşelăciuni şi meşteşuguri asupra tuncea, au cunoscut că este semnul înce-
Gheanilor. Şi Ghedeon asupra Madiamite- păturei pierderii lor. Deci, dintru. aceasta
nilor a întrarmat ostaşii săi cu apă şi cu socotind grecii şi umplându-se de mare ln·
lumânări. Aşa şi Vonos, boierul cel mare drăzneală, au început a face gătire de răs
a întărit zidurile Cf tă ţii şi a gătit toate cele boiu asupra lor în toate zilele, având pre
ce trebuia la răsboiu. Iară Serghie, Patriar- Maica lui Dumnezeu, carea le ajută lor şi-i
hul luând sfintele Icoane ale Maicii lui Dum- face pre dânşii mai tari de cât aceia, ca-
nezeu şi mai vârtos acelea întru care era 1
rea meşteşugiri e şi puterea Schiţilor tur-
Mântuitorul prunc mic zugrăvit ţiindu-se pre bura şi ştiinţa lor de oaste. După acestea
mâinile Maică-sa, a încunjurat predeasupra cu voia de obşte a Patriarhului şi a mai
zidurile cetăţii, acelora adică întărire dân- 1 marelui cetăţii şi a tuturor orăşenilor s'au
du-le, iară barbarilor celor protivnici groază, trimis oarecari din cetate cu daruri ca
fugă şi pieire; pre cari neprittenii ce năvă să grăească Schiţilor şi să-i îndemne pre ei
liseră asupra cetăţenilor, mai pre urmă i-au spre pace. lară Hagan acela având nărav
dat pierderii. lară de vreme ce Perşii cari de fiară iară nu de om şi mai vârtos fiind
tăbărâse asupra Halchidonului începuse a cu nărav iubitor de arg;nt, darurile a luat
arde oraşele cele de pre lângă Halchidon şi negrijindu-se de acea cerere de pace, a
şi altele toate a face, ori câte obişnuesc trimis solii înapoi cu nici o ispravă, numai
prădătorii a face şi oraşele a strica, ase- aceasta zicându-le lor: nu vă amăgiţi întru
menea şi Schiţii şi barbarii ca şi Perşii fă Dumnezeul carele credeţi, că cu adevărat
când; pentru aceea Patriarhul iarăşi luând mâine voiu să iau cetatea voastră cu mâna
Icoana cea ntfăcută de mână a Domnului mea ca pre o pasere şi voiu să o pustiesc;
şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi Dum- şi pentru mila mea voiu slobozi pre voi pe
nezeescul veşmânt al Preacuratei Născă- , toţi câte cu o dulamă şi vă veţi duce din
toarei de Dumnezeu, încă şi lemnele cele 1' cetate unde veţi vrea; iară altă milă afară
de vieaţă făcătoare şi umblând împrejur pre 1 de aceasta spre voi nu voiu arăta; şi a
zidurile cetăţii şi cu lacrămi rugându-se zi- grăit încă şi mai înainte acest ticălos şi
cea: scoală-te Doamne, ajută nouă şi să se alte cuvinte multe de hulă asupra lui Hri-
risipească vn'ljmaşii tăi şi să se stingă ca stos, Dumnezeul nostru şi asupra celeeace
fumul şi să se topească ca ceara de faţa l-a născut pre dânsul. Deci, nişte cuvinte
focului. Şi încă nu trecuse trei zile după ca acestea auzind de la cei trimişi, locui-
arderea aceea ce făcuse ei şi iata, s'au a- torii cei din cetate, toţi preoţii, clericii, că
propiat de cetate toată oastea voievodului lugării şi tot poporul suspinând dinlăuntru
Schiţilor. Şi atâta era de mare tabăra pro- inimii şi alergând la sfintele lui Dumnezeu
tivnicilor şi rânduită spre mulţime multă şi Biserici şi ridicându-şi mâinile la cer şi cu
întărită cu arme şi cu paveze, cât cu ade- multe lacrimi rugându-se, au zis: aparătorul
vărat zicând, putea să stea zece Schiţi îm- nostru, Doamne, Doamne, caută din sfânt
potriva unui Grec. Insă Doamna, Stăpâna locaşul tău şi vezi pre acest spurcat bar-
cea Preacurată, carea se osteşte pentru bar şi pre ceice sunt cu dânsul cum îndrăz
creştini, Ajutătoarea cea grabnică a celorce nesc a huli numele tău cel mare şi sfânt;
surpă-I pre dânsul Păzitorul nostru, Doamne le-a înecat fără de veste Stăpâna de Dum·
ca să nu zică: unde este Dumnezeul lor ? nezeu Născătoarea, în preajma Dumnezeeştii
Că tu eşti Dumnezeul nostru, carele celor Biserici din Vlaherne, ridicând asupra lor
mândri le stai înpotrivă şi cauţi spre cei înfricoşat şi silnic vifor; pentrucă fiind a-
smeriţi, că puterea ta este neasemănată şi proape de Dumnezeeasca Biserica ei, foarte
stăpânia ta nebiruită. Auzi cuvintele bar- întărâtându-se marea şi înălţându-se dupre
barului acestuia carele a trimis hulindu-te voia lui Dumnezeu, pre toţi de grab i-a
pre tine, celace stăpâneşti toate, izbăveşte cufundat şi i-a înecat împreună cu corăbiile.
cetatea moştenirii tale şi poporul cel nu- Şi putea să se vază acolo minune mare
mit cu numele tău. Şi aşa rugându-se şi , şi nespusă; că marea şi-a înălţat valurile
plângând poporul, iară Dumnezeu a oprit întocmai cu munţii şi în chipul unei fiare
venirea Perşilor la Hagan, carea orânduise i sălbatice s'a sălbăticit şi turburându-se asu-
să fie, ucigând nu puţin dintru aceia, pre pra vrăjmaşilor Maicii lui Dumnezeu, cum-
cari trimitea unul la altul şi câte două şi plit săria asupra lor şi făra de milă i-a sor·
câte trei zile pre margine a se bate şi bit, aşa precum oarecând a făcut Egipte-
prin cetate a umbla şi a da răsboiu n'au nilor, cari goniau pe Israilul cel de demult,
încetat. iară cele de treaba oşti precum se carele a trecut pedestru printr'însa cu mi-
sfătuise, era gata despre amândoi şi pre nunată vedere. Aşa dând răsboiu înainte
uscat meşteşugirile cele de stricarea zidului pentru a sa cetate, Născătoarea de Dum-
le apropia, tunurile şi altele spre sfărâma- 1 nezeu şi Apărătoarea, a făcut biruinţă fără
rea cetăţii; iară pre Mare rânduia mulţime de sânge cu această vitejie, degrab înecând
multă de corăbii perseşti, aşa cât de odată pre aceia, cari adusese acel răsboiu asupra
şi într'un ceas a lovit cu răsboiu asupra moştenirii ei şi ridicase armă asupra lor;
cetăţii şi pre uscat şi pre mare; iară când şi dând acele arme de războiu pre repe-
se făcea răsboiul acesta, atuncea Hagan junile mării; iară pre aceia cari îşi puse-
luând pre câţi avea călăraşi mai aleşi, a seră nădejdea mântuirii spre dânsa, păzin
venit spre părţile gurii mării cei mari şi du-i ca pre o moştenire a sa fără de nici
s' a arătat oştilor perseşti; asemenea şi vo- o primejdie <le asuprelele ce Ie venise asu-
evodul Perşilor s'a arătat lui, acela adecă pră. Că atuncea şi însuş mai marele lor
despre Asia, iară celalt despre Europa Hagan văzând cu ochii pieirea ostaşilor săi
ca nişte fiare sălbăticite au răcnit asupra acolo oare unde într'un loc înalt stând cu
cetăţii, socotind gata a o avea spre vânat călăraşii săi cei aleşi, s'au bătut cu mâinile
loruş. Dar cine va spune minunile lui Dum- preste obraz şi preste piept. Iară ceice erau
nezeu, care s'a făcut atuncea ? Sau milo- în cetate şi da răsboiu împotriva nepriete-
stivirea spre noi a Preacuratei Fecioare nilor, dacă au văzut pierderea vrăjmaşilor
cine va putea să o povestească? Pentru că ce se făcuse în mare, îndata întărindu-se
Hagan umplând de corăbii sânul mării ce cu puterea lui Dumnezeu şi întrarmându-se
se chiamă Cheratos şi cu ostaşii ce erau cu tăria Fecioarei de Dumnezeu Născă
într'însele, încă şi cu ceice se băteau pre toarei, au deschis porţile cetăţii şi stri-
uscat, se sileau să răstoarne zidurile cetăţii gând şi chiuind au alergat asupra vrăj
şi ceice băteau pre mare despre sânul Chera- maşilor. Deci, câtă bucurie şi tărie au avut
tului socoteau că curând vor lua cetatea. ostaşii cetăţii, atâta frică de mare au avut
Iară Domnul şi Dumnezeul nostru cel hulit şi barbarii. Şi putea să vadă atuncea cineva
de dânşii, carele pretutindenea este ca un preaslăvita vitejie a stăpânei noastre de
Dumnezeu, pentru rugăciunile Fecioarei de Dumnezeu Născătoarei, că şi pruncii cei
Dumnezeu Născătoarei, care l'a născut pre mici şi femeile s'au pornit asupra baraba-
dânsul, nădejdile lor netrebnice şi deşarte rilor şi au intrat în mijlocul oştilor vrăjma
le-a arătat; pentrucă atâta mulţime de cei şilor săi şi atâta ucidere au făcut barba-
protivnici sub fiecare lature de zid ostaşii rilor, cât nu este cu putinţă nici cu cu-
grecilor au ucis, cât n'au putut cei vii să vântul a socoti. Acolo cu adevărat s'a pli·
arză pre cei morţi şi aceasta s'a făcut ce- nit ceeace s'a zis: unul gonia o mie, iară
lorce se băteu pre uscat şi se sileau pre doi zece mii. O putere şi tărie ca aceasta
pământ să răstoarne zidurile, iară corăbiile a dăruit, Preacurata Fecioară şi Stăpâna
împreană şi cu ostaşii ce erau într'însele de Dumnezeu Născătoarea celor neputin-
DE FOLOS 757
cioşi şi slabi. lară dacă a apus soarele şi şi iarăş venea primăvara la Ţarigrad şi ia-
a venit noaptea, atuncea uneltele cele de răş făcea răsboiu pre mare şi şapte ani
răsboiu, care le aduseseră barbarii pre roate tare s'a bătut şi multe corăbii de ale sale
pentru luarea cetăţii, toate le-au băgat în a pierdut şi mulţi ostaşi întrarmaţi şi toată
foc, poruncind ţăranilor să ardă acele măe gătirea cea de oaste, care adusese cu sine.
strii şi meşteşugiri ale lor, de vreme ce fă Şi s'a întors înapoi la ţara sa şi aicea cu
cuse cu dânşii milă Născătoarea de Dum- mare lipsă şi fiind ei in părţile Salei şi bă·
nezeu. Iară Patriarhul şi toţi cetăţenii, ridi- tând vânt iute şi mare tnpotriva lor, după
când mâinile la cer, cu lacrimi mulţumite dreapta mânia lui Dumnezeu au pierit şi
au făcut şi au zis: dreapta ta Doamne, s'a cu ajutorul Maicii lui Dumnezeu toţi s'au
preaslăvit întru tărie, mâna ta cea dreaptă, înecat în mare. Asemenea şi în alte vremi
Doamne, a zdrobit pre vrăjmaşi şi întru de multe ori pornindu-se acei ticăloşi asu-
mulţimea slavei tale ai sfărâmat pre cei pro- pra acei cetăţi de Dumnezeu păzite, plinin-
tivnici. Şi aşa nebunul Hagan, carele venise , du-şi pornirile sale cele nebuneşti, deşerţi
cu mulţime multă de ostaşi, s'a întors îna- şi plini de ruşine s'au întors.
1
poi cu ruşine. Asemenea şi Voevodul, ca-

rele adusese acele oşti perseşti puindu-şi MINUNEA A TREIA
mâna la gură şi acoperindu-şi faţa, căci
dintru atâtea mii cu puţin număr rămăsese ASUPRA AGARENILOR.
nsă pentrucă iarăş puterea lor pretu-
şi el cu ruşine s'a întors la ţara sa. Aşa
slujitoarea Dumnezeeştei rândueli şi a bu-
nătăţii lui Dumnezeu, Preacurata şi cea
cu totul fără prihană, Născătoarea de Dum-
- l
tindenea se înălţase întru mărime de la
răsărit şi de la apus crescând şi întru
mulţime ieşind, întâiu a venit asupra tm-
nezeu, ajutătoarea cea tare a creştinilor, părăţiei Perşilor şi de acolo în Egipt şi tn
şi-a arătat puterea sa pentru apărarea noa- Livia, făgăduindu-se creştinilor, că nu-i vor
stră; şi atâta de mare şi slăvită izbăvire ne-a sili pre dânşii să se lepede de credinţa cea
dăruit nouă căreia, spre aducere aminte drept-credincioasă şi fără prihană, carea
de acea facere de bine atât de mare, îi . este în Hristos Dumnezeul nostru ; care fă·
1
facem această adunare de acum de rugă găduinţă nu o a păzit, ci încă pre mulţi
ciune cu tot poporul şi praznic cu prive- i-au făcut mucenici, pentru că nu vrea să
ghere, aducându-i cântări cu bună mulţu calce cinstita cruce, că silia pre creştini să
mită, ca praznic Acatist l-a numit Biserica facă aceasta. Şi iarăş zic, că au cuprins tot
a toată lumea şi l-a aşezat să-l prăznuim pământul prădându-l şi înconjurând India,
Maicii lui Dumnezeu pre vremea aceasta, Etiopia, Ispania, poporul Mamvrusilor şi
când şi biruinţa s'a făcut prin Maica lui Livia, mai pre urmă de toate au tâlhărit şi
Dumnezeu. Şi Acatist l-a numit, adică ne- asupra acelei cetăţi împărăteşti, vrând să
şedere; pentmcă aşa au făcut atuncea cle- o ia. Când împăratul Leon lsaurul luase de
ricii Bisericii şi tot poporul cetăţii. curând împărăţia, carele se făgăduise că
le va da lor dajdie. Iar ei ti sileau pre
dânşii ca să pue şi străjile sale la cetate
MINUNEA A DOUA că se nădăjdaia spre mulţimea oştilor şi a
ASUPRA SARACINILOR acelora câţi erau de ai lor şi câţi îi adu-
sese cu plată, de făcuse mulţime multă de
upă ce au trecut treizeci şi şase de
D
oşti şi a celor din corăbii ; că a fost nu-
ani de la bătaia cea dintâia, ce s'a mărul corăbiilor o mie şi opt sute precum
făcut asupra lui Hagan şi a Schiţilor scriu istoricii cei mai nevoitori. Şi şi-au pus
şi a Perşilor, pre vremea împărăţiei lui Con- oştile sale înaintea 'cetăţii, acei rătăciţi lup-
stantin Bărbosul, iarăş a venit Roistolom tători împotriva lui Dumnezeu. Dar încă nici
cel mare al Saracinilor cu mulţime de co- o apropiere de zidurile cetăţii n'au făcut ;
răbii asupra aceleeaş cetăţi împărăteşti şi că se zăboveau cu facerea de case, so-
1
lndată a stătut lângă ţărmuri despre Evdom cotind că vor locui tntr'însele ca acasă, aşa
de la cari în toate zilele se făcea răsboiu puseseră ei în mintea şi în gândul lor; dar
1
pre mare asupra cetăţii de primăvara până Domnul a făcut deşarte sfaturile lor, că iu-
toamna şi se ducea de iarna la Chizic; bitorul de Hristos popor, carele era tn ce-
758 ISTORIE
tate făcea slujbe neîncetat, precum aveau fugind în cetate, s'au închinat. Şi în ce
ei obiceiu a face pentru pacea şi bun aşe- chip pre Eghiptenii cari goniau pre Israil
zământul creştinilor. Şi atuncea luând ei prea ! 1 de demult i-a cufundat întru adânc ca o
cinstit lemnul crucii Domnului şi Mântuito- ! piatră şi a adus preste dânşii apa mării,
rului nostru Iisus Hristos şi sfintele Icoane aşa şi asupra saracinilor a ad1Js Uomnul,
ale Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, au fugind ei de la Ţarigrad. Că întărâtându-se
umblat împrejur pre zidurile cetăţii; şi ri- marea cu vânt întunecat şi valuri groaznice
dicându-şi mâinile la Dumnezeu, au zis: scoa- şi arzătoare, a pierdut acele mii de corăbii.
lă-te, Doamne, ajută nouă şi nu lepăda Pentrucă pre marea Egee mergând corăbii
pre poporul tău, până în sfârşit, că iată, multe, a căzut fară de veste piatră dio
vrăjmaşii tăi s'au întărit şi ceice te urăsc 1 cer; că precum fierul se apropie de foc
pre tine au ridicat capul; nu da moşteni- , i se încălzeşte răceala, aşa şi piatra aceea
rea ta spre ocară, ca să stăpânească pă- căzând în apa mării o a făcut de s'a tnfier-
gânii preste noi, ca să nu zică cândva: bântat şi pentru fierberea aceea s'a topit
unde este Dumnezeul lor? Ci ca să cunoa- smoala corăbiilor celor protivnici şi toţi
scă că numele îţi este Domnul Iisus Hris- : s'au cufundat întru adânc, numai trei co·
tos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Iar răbii rămânând pentru înştiinţare. Şi putea
un călăraş oarecarele Saracin din cei pro- să vadă cineva grămezile morţilor cari ză-
tivnici, cuvinte de hulă zicând asupra ce- ceau lepădaţi afară pre la toate ostroavele
tăţii, chemând-o cetatea lui Constantin şi ţărmurile, limanurile şi sânurile mării. Deci
Biserica cu nume prost numind-o, Sofie, nişte isprăvi ca aceastea să se spuie şi altor
căzând de pre cal jos tntr'o groapă, a mu- popoare, precum zice Psalmistul şi toată
rit. Incă şi un Hoge de ai lor suindu-se gura creştinească să cânte cuvânt sfinţit:
într'un copac înalt, ca să vestească rugă- Tu, Doamne, ai sfărâmat capetele balauri-
ciunea lor cea spurcată, asemenea şi acela lor în apă şi spre aceasta să se adaoge cu
căzând jos cu ticăloşie şi-a lepădat din sine mare glas şi cântarea Israilitenilor cea de
sufletul său cel fără de Dumnezeu. După , la ieşire: să cântăm Domnului, că cu slavă
aceea s'au sfătuit să ridice războiu şi asupra s'a preaslăvit. Până la acest cuvânt viind
Bulgarilor, că doi Voevozi erau şi unul a şi privind la înălţimea minunilor celor prea
rămas să strice împărăteasca cetate, iar slăvite ale lui Dumnezeu şi Stăpânului şi
altul s'a dus asupra Bulgarilor să se bată ale singurei Preacuratei, de Dumnezeu Năs-
1
,
cu dânşii, cu cari lovii:idu-se, a rămas bi- cătoarei, rămân fără glas de spaimă şi nu
roit de dânşii şi a cazut din oastea lui pot a afla cuvinte asemenea lucrurilor ce
mai mult de cât douăzeci de mii ; iară cei s'au făcut. Că ce limbă împodobită vor-
ce au rămas s'au tntors cu ruşine la ai săi. bitoare va putea lăuda dupre vrednicie pre
Insă după întoarcerea de la Bulgari se silea Fecioara de Dumnezeu Născătoare? Sau
să treacă cu corăbiile ce le adusese spre în chip va slăvi cum se cuvine prea slăvit
partea despre Vlaherne; dar s'au oprit de darul ei, sau va putea preaslăvi izvorul
un lanţ de fier ce era întins de la Ţari- milostivirii ei, sau va aduce ei mulţumită ?
grad până la Galata, neputând să facă ceea Că se cade nouă cu faptele să aducem
ce se sfătuise. Şi aşa au mers cu corăbiile mulţumită Maicii lui Dumnezeu; că de
la locul ce se cheamă Sosten şi la alte Ji. acestea se veseleşte şi ea singuri şi Fiul
manuri mai mici şi acolo foarte mulţi din- ei, mai mult de cât de fluiere şi de organe
tr'tnşii au crăpat de iuţimea frigului şi multe şi de cântările cele muziceşti, care sunt
corăbii de vânturi groaznice s'au sfărâmat precum zicem, dragostea cea nefăţarnică,
şi altă mulţime de corăbii mari, grecii le- carea este capul legii şi al profeţilor, iubi-
au ars. Iar oraşul a fost lntr'o mare strâm- rea de fraţi cea neschimbată, milostenia cea
toare pentru lipsa de cele de treaba oa- fără de întoarcere, fecioria cea Dumneze-
menilor. Şi protivnicii toate celece li se în- ească, căsătoria cea dupre lege, curăţia cea
tâmplase lor fără nici o fereală mâncau şi fără de prihană, dreptatea cea stătătoare,
întru amară nevoie au căzut de foame cât vitejia cea dupre lege asupra poftelor, gân-
şi trupuri omeneşti şi de dobitoace moarte dul cel tocmit dupre voia lui Dumnezeu,
au mâncat şi pentru o nevoie mare ca a- milostivirea cea fără strâmbătate, tnfrânarea
ceea, mulţi din cei vestiţi dintr'lnşii şi viteji fără trufie, smerenia cea cu bună umilinţă,
DE FOLOS 759
încă şi vieaţa cea fără prihană, năravul cel grabnic şi ne trebueşte folosinţa ta; strică
drept, obiceiul cel smerit, mintea cea cu smiotelele cele ce sunt între noi; risipeşte
bună pricepere, gura ceeace grăeşte cele noru\ şi întunerecul, care ne înconjoară pre
bune, limba care laudă pre Dumnezeu, o- noi, cu care ca într'un războiu de noapte
chiul celce nu se uită la curvie, mâinele suntem răniţi şi mai ales zicând: ca şi cum
cele nejefuitoare, picioarele cele negrabnice am fi fară de minte, ne mâncăm trupurile
spre rău, mânia nu cea dobitocească şi noastre, necunos~ând rudeniile, nici gândind
carea trage gândurile prin repejunile nede cei de un neam cu noi. Şi unele ca a-
buniei şi altele, cu .::are omul cel făcut cestea îndrăznim a face, noi care ne-am
dupre chipul lui Dumnezeu şi este împreu- învrednicit a avea un Duh, pre Hristos unul,
nat cu Dumnezeu, se împodobeşte ca şi cu o o credinţă, un botez, o biserică şi aceleaş
podoabă de mult preţ şi frumoasă. Cu de taine. Ci ca să nu tindem cuvântul mult,
acest fel de fapte bune se cade nouă să pentru aceasta ne rugăm milostivirii tale,
mulţumim Născătoarei de Dumnezeu, pentru Preasfântă stăpână, ca să luăm poporul tău
că aşa au zis cei înţelepţi, că mulţumita şi moştenirea ta Indurările tale. Şi fii ru·
din fapte, iară nu din cuvinte se face. Insă gătoare către Dumnezeul nostru, celce s'a
de vreme ce neputinţa firii noastre şi ză- li născut din tine, ca să ne ajute nouă să nu
ticnirea gândului, ne face pre noi leneşi 1 pierim de tot şi să ne scoată pre noi din
spre osteneala faptelor bune şi încet ne a- ispitele celece nu se pot vindeca. Vezi,
tingem de dânsa, cum am zice cu vârful 1 stăpână, cu câte lacrimi ne udăm; deci, te
degetului, pentru aceasta spre dare de milostiveşte şi nu ne lepăda pre noi până
mulţumita cea datornică lipsă avem. Deci, în sfârşit. Pentru ce, împărăteasă, întorci
măcar şi cuvinte de cântări să aducem şi faţa ta de la noi şi uiţi neputinţa noastră
înălţând glasurile noastre şi mintea ridicân- şi întristarea? Risipeşte frica şi spaima care
du-ne, aşa să zicem cu strigare: tu dară, vine asupra noastră; afinează mânia lui
o Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, ca Dumnezeu care s'a pornit asupra noastră
ceeace ai din fire iubire de oameni, n'ai şi pierderea noastră o potoleşte şi tmpe-
părăsit apărând, neamul nostru cel creş· rech erilP. care sunt între noi şi zărvile le
tinesc, ca o Maică iubitoare de fii împre- împacă şi dă linişte şi pace robilor tăi. Că
ună şi milostivă şi încă pururea ne dărueşti spre multe facerile tale de bine şi acestea
nouă facerile de bine, mântuindu-ne, acope- adăogând, vestim totdeauna minunile tale.
rindu-ne, păzindu-ne, din nevoi slobozin- Şi până aicea înotând, slobozind vetrele
du-ne şi din primejdii izbăvindu-ne. Deci, cuvântului, să stăm în limanul cel tare al
noi pentru aceasta mulţumim ţie şi măr~ tăcerii. Şi când ne adunăm, iarăş să facem
turisim darul, nu tăinuim facerile de bine, pomenire de acestea, ca să nu ne arătăm
lăudăm cu mare glas minunile tale, ajutorul necunoscători de facerea de bine a Stăpânei;
tău preaslăvim, purtarea de grijă pentru noi nici să facem bunătăţi prin fapte numai şi
o slăvim, folosinţa tao slăvim, pre tine, Ajută leneşi fiind prin cuvinte să aducem mulţu
toare de bine, făcătoare te avem, milostivirea mită, că dobânda iarăş la noi se va întoarce.
ta o vestim şi pomenind darurile tale cele Că de vom fi mulţămitori pentru celece a
mari, ce ai făcut nouă până acum şi din câte făcut spre noi, mare nădejde vom găti nouă
primejdii ne-am izbăvit prin tine, aceste spre celece vor să fie şi vom dobândi bu-
cântări de mulţumită ca o datorie aducem nătăţile celece nu se pot spune, prin darul
ţie, nu doară că suntem vrednici tacerii şi prin iubirea de oameni a Domnului nostru
tale de bine. Insă iubeşte-le şi le primeşte Iisus Hristos, căruia se cuvine slava şi pu-
ca de la nişte prunci ce nu pot grăi. Că terea, cinstea şi închinăciunea, acum şi pu-
pentru aceste necazuri de acum, care ne rurea şi tn vecii vecilor. Amin.
scârbes·'! pre noi, cerem ajutorul tău cel
TIPIC DIN CAPETELE LUI MARCO
Cum se cântă în Sf. şi marele post împreună cu Triodul slujba sfinţilor, înainte
Serbarea, Serbarea şi după Serbarea Intâmpinării Domnului şi Bunele vestiri ale
Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei, când şi tn care zi se vor lntâmpla
Cade-se a şti: La Litie: Stihirile Inainte-serbării, Stihoa-

vna Vesperinei, Slavă.„ a Triodului, Şi a-
e se vor întâmpla sfinţii
Trei Ierarhi, în cum„. a Inainte-serbării.
DDuminica vameşului, sau a fiului celui
LA STIHOAVNĂ: Stihirile Invierii, Sla-
pierdut, sau a lăsatului de carne.
vă„. a Triodului, Şi acum.„ a Inainte- serbării.
Cântăm toată slujba lor întru tot asemenea
ca a aflării capului Sfântului Ioan înainte La bine-cuvdntarea pdlHlior: Troparu I :
Mergătorului, precum vom arăta înainte. Născătoare de Dumnezeu„. De trei ori. Fie
numele Domnului„. de trei ori şi cetire.
De se vor întâmpla sfinţii trei Ierarhi în
Iar unde nu se face priveghere Dumineca,
Sâmbăta lăsatului de carne:
după: Acum slobozeşte„. Troparul Invierii,
Slavă„. Şi acum.„ Troparul înainte-serbării.
Cântăm slujba lor Vineri mai înainte toată,
neschimbată. La D"fd cl#llrt: După Tatăl nostru ... zi-
De se vor întâmpla trei Ierarhi, Luni sau cem Condacul, Inainte-serbării, Slavă„. Şi
Marţi, sau Joi, tn Sâmbăta brânzei: acum„. al Triodului.
Cântăm ca şi aflarea cinstitului
cap al mer- LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
gătorului înainte, tntru toateasemenea. nul... Troparul Invierii de două ori. Slavă„.
De se vor lntâmpla sfinţii trei Ierarhi, Şi acum„. al Inainte-serbării şi celelalte
Miercuri, sau Vineri, în săptămăna brânzei: până la Canon. Canonul Invierîi cu Irmo-
sul pre 4, al Născătoarei de Dumnezeu pre
Cântăm slujba lorMarţi, sau Joi tntr'aceiaş două, al Inainte-serbării pre 4 şi al Trio-
săptămână a brânzei. dului pre 4. Catavasia Praznicului.
lard dt uit ln Dumineca ldsatulul de carne:
~~~~~~
Canonul Invierii pre 4, al lnainte-serbării
pre 4, ale Triodului pre 6. Catavasia Trio-
A. Cade-se a şti: dului. După 3 cântare, Condacul înainte,
De se va întâmpla înainte serbarea lntâm- serbării, Icosul şi Sedealna Triodului de
pinării Domnului, ln Duminica vameşului şi două ori. Slavă.„ Şi acum.„ a Inainte-ser-
a fariseului, sau a fiului celui pierdut, sau bării. După 6 Cântare, Condacul şi Icosul
a lăsatului de carne, sau a lăsatului de brânză: Triodului. La Cântare ş. 9, cântăm: Ceeace
eşti mai cinstită... Luminânda Invierii, Sla-
Sâmbătă la Vesperina mică, Stihirile dupre vă... a Triodului, Şi acum .. a Inainte-serbării.
obiceiu.
LA LĂUDĂRI: Stihirile Invierii 5 şi trei
La Vesperina mare, Stihirile Invierii 4,
din Triod cu pripelele lor.
ale Triodului 3 şi ale înainte-serbării 3. Sla·
vă„. a Triodului, şi acum.„ a Născătoarei Iară de este tn Dumineca lăsatului de carne,
glasului. sau a Jasatului de brânzA :
TIPIC DIN CAPETELE LUI MARCO 761
Cântăm Stihirile învierii 4, ale Triodu- 1: pă a 9-a Cântare, Luminâ.nda Sfântului, Sla-
lui 4, cu pripelele lui, Slavă„. a Triodului, vă„. Şi acum„. a lnainte-serbării.
Şi acum.„ Prea bine cuvântată eşti.„ Do-
LA STlHOAVNĂ: Idiomela Triodului, de
xologia mare. Troparul lnvierii, Ectenia şi
două ori şi Mucenica, Slavă„. Şi acum.„ a
Apolisul. Apoi Slavă.„ Şi acum„. Stihira
•
1
înainte-serbării. După: bine este a ne măr
Evangheliei. Ceas tntâiu în pridvor. La ceasuri
turisi„. şi după Sfinte Dumnezeule„. Tro-
Troparul învierii, Slavă„. a înainte-serbării,
parul Mucenicului, Slavă„. Şi acum„. a îna-
Şi acum„. a N~scătoarei ceasurilor. După
inte-serbării.
Sfinte Dumnezeule„ Condacul Inainte-ser-
bării şi al Triodului, le schimbăm. La ceasuri:: Troparul înainte-serbării, Sla-
vă„. al Mucenicului, Şi acum.„ a Născă
LA LITURGHIE: Fericirile glasului pre 4;
'I toarei ceasului. După Sfinte Dumnezeule„.
din Triod, Cântarea 3, pre 4 şi ale lnainte
Condacul Inainte-serbării.
serbării, Cântarea 6, pre 4. După Ieşire, Tro- . i
parul Invierii şi al înainte serbării, Slavă.„ . LA LITURGHIE: Fericirile din Canonul
Condacul Triodului, Şi acum.„ al Inainte- · înainte-serbării. Cântarea 3 şi a Mucenicu.
1
Prăznuirii. lui Cântarea 6. După ieşire, Troparul îna-

inte-serbării şi a hramului Sfântului şi al
Mucenicului. Apoi Condacul hramului Sfân-
tului, Slavă.„ al Mucenicului, Şi acum„. al
B. De se va întâmpla lnainte set batea ln- înainte-serbării.
tdmpindtii Domnului, în Sdmbdta lăsatului
de carne:
Cântăm slujba Inainte· serbării mai înainte 1
Vineri într'aceeaş săptămână, împreună cu 1
C. De se va întâmpla înainte-serbarea în-

Sfinţii Kir şi Ioan şi a S-lui Trifon. tdmpinării Domnului Miercuri, sau Vineri
în Săptămâna b1dn1ti :
De se va întâmpla Inainte-serbarea lntâm-
pinării Domnului Luni, sau Marţi, sau Joi, Marţi seara : Stihirile înainte-serbării 3
tn săptămâna brânzei: şi ale Sfântului 3, Slavă. „ a Sfântului, şi
acum„. a înainte-serbării.
Stihirile înainte-serbării 3, ale Sfântului 3,
Slavă.„ a Sfântului, Şi acum.„ a Inainte- LA STIHOAVNĂ: Stihira Triodului de
serbării. Stihovna Triodului, Idiomela de două ori şi Mucenica, cu pripelile cele o-
două ori şi Mucenica. Slavă„.:Şi acum.„ a bişnuite. Slavă„. Şi acum„. a înainte-ser-
Inainte-serbării. După Sfinte Dumnezeule„. bării. După Sfinte Dumnezeule. „ Troparul
Troparul Sfântului, Slavă.„ Şi acum„. a Sfântului, Slavă.„ Şi acum„. a înainte-ser-
înainte-serbării. bării. Ectenia, 3 metanii mari şi Apolisul.
La du pd cinare : După Cade-se cu ade- După cinare cetim cea mare, de la Psalmul 4:
vărat„.Condacul Inainte-serbării.
Când am strigat eu„.
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
nul.„ Troparul Inainte-serbării de două ori. La carea cântăm Tri-cântarea Triodului,
Slavă.„ a Sfântului, Şi acum„. alnainte-ser- ; de la Utrenie, una glasul al 2-lea, Irmos:
bării. După întâia Catismă, Ectenia şi Se- 1
• Pre piatra credinţeii„.

dealna înainte-serbării. După a doua Catis-
mă, Sedealna Triodului. Canonul înainte-ser- După Sfinte Dumnezeule„. Condacul tna-
inte-serbării şi
trei metanii mari şi rugă-
bării cu Irmosul pre 8 şi al sfântului pre 4. ciunea şi obişnuitul Apolis.
Iar unde vine Tricântarea, cetim Canonul
înainte-serbării cu Irmosul pre 4 şi ale Sfân- LA UTRENIE : La Dumnezeu este Dom-
tului 3 Stihuri pre două şi din Triod 8. Ca- nul.„ Troparul tnainte-serbării de două ori,
tavasia Triodului. După Cântarea 3, Con- Slavă„. a Sfântului, Şi acum„. a tnainte.
dacul, Icosul şi Sedealna Sfântului. Slavă„. serbării. După întâia Catismă, Sedealna tna-
Şi acum.„ a tnainte-serbării. Dopă a 6-a Cân- inte-serbării. După a doua Catismă, Sedeal-
tare, Condacul şi Icosul tnainte-serbării. Du- na Triodului de două ori, Slavă„. Şi acum„.
762 TIPIC
a Crucii-Născătoarei. Canonul înainte-ser- două Sedealnele Părinţilor, Slavă.„ Şi acum„.

bării cu Irmosul pre 6, din Mineiu pre 4 şi a Inainte-serbării. Canonul Inainte-serbării
al Triodului pre 4. Iară când vine Tricân- cu Irmosul pre 6 şi al Părinţilor pre 8. Ca-
tarea, cântăm Canonul lnainte-serbării cu 1
tavasie: Irmosul Triodului.
Irmosul pre 4, din Mineiu 3, pre 2 şi în Triod lară Cântarea 2, Irmosul Triodului tl cân-
8, După 3 Cântare. Condacul sfântului şi ! tăm odată şi pre urmă iar acoperim cu a-
Sedealna lui, Slavă.„ Şi acum„. a Inainte- ' cel Irmos. După 3 Cântare, Condacul şi
serbării. După 6 Cântare, Condacul şi Ico- Icosul Inainte-serbării şi Sedealna Părinţilor.
sul Inainte-serbării: După 9 Cântare, Lu- Slavă„. Şi acum„. a Inainte-serbării. După
minânda Sfântului, Slava ... Şi acum„. a Ina- 6 Cântare, Condacul şi Icosul Părinţilor. Lu-
inte-serbării. minânda Părinţilor, Slavă„. Şi acum„. a
Inainte-serbării.
LA STIHOAVNĂ: Stihira Triodului de do- ,
uă ori şi Mucenica; Slavă„. Şi acum.„ a ! LA LĂUDĂRI: Stihirile Părinţilor pre 4.
înainte· serbării ; Ectenia, trei metan ii mari. Slavă„. a Părinţilor Şi acum„. a Inainte-
Şi ceas tntâiu la ceasuri : Troparul Ina· serbării. Doxologia mare şi celelalte ale
inte-serbării, Slavă.„ a Sfântului, Şi acum„. Utreniei. La ceasuri, Troparele Inainte-ser-
a Născătoarei ceasurilor. După Sfinte Dum- ' bării, Slavă„. a Părinţilor Şi acum„. a Năs
nezeule„. Condacul înainte-serbării. După: cătoarei ceasurilor, Condacu1 lnainte·ser-
j
Ceeace eşti mai cinstită „. trei metanii mari ' bării şi al Părinţilor, le zicem schimbându-Ie.
şi Apolisul, apoi Litia în Pridvor.
LA LITURGHIE: Fericirile Inainte-ser-
Asemenea şi la celelalte ceasuri, Tro-
bării, Cântarea 3 pre 4 şi a Părinţilor Cân-
parul înainte serbării şi al Sfântului. La
tarea 6 pre 4. După Ieşire, Troparul Inainte-
ceasul 6, obişnuitul Tropar şi Paremia. Du-
serbării şi al Părinţilor, Slavă„. Condacul
1
pă Sfinte Dumnezeule„. Condacul tnainte-

Părinţilor Şi acum„. al Inainte-serbării.:stujba
serbării şi la fiecare ceas câte trei metanii
toată a zilei şi a Părinţilor precum s'a
mari. Iară Vesperina Praznicului se face la
arătat.
vremea ei.
lară slujba Sfântului Trifon, se pune la
Dupăcinare.
G. De se va întâmpla lnainte-setbarea ln-

tdmpindrii Domnului în Sdmbăta lăsatului
de btdnzd D. De se va întâmpla Sdtbdtoarea lntdm-
' plndril Domnului tn Dumineca Vameşului
Seara, Catisma rândului. La Doamne stri-
ţi a F ariseutul, sau a Fiului celui pittdut,
gat-am„. punem stihirile pre 6, a Inainte-
sau a ldsatulul de carne sau a /dsatu/ul de
serbării 3 şi ale Părinţilor tn Triod 3. Sla-
brdnzd:
vă„. a Părinţilor. Şi acum„. a Născătoarei
glasului de rând. Ieşire, Paremia Triodului Sâmbătă la Vesperina cea mică, Stihirile
şi Prochimenul : Să nădăjduească Israil spre Invierii ale glasu]ui, 4. Slavă.„ Şi acum„. a
Domnul... Praznicului. La Stihovnă, o Stihiră a lnvi·
erii şi trei ale Praznicului, ale:Stihoavnei
LA STIHOA VNĂ : Idiomela Triodului de
Vesperinii cei mari, cu pripelile lor, Slavă„.
două ori şi Mucenica, Slava„. a Părinţilor,
Şi acum„. a Praznicului; Troparul Invierii,
Şi acum.„. a Inainte serbării. După acum
Slavă.„ Şi acum .•. a Praznicului.
slobozeşte. . Troparul Părinţilor, Slavă„. Şi
acum.„ al înainte-serbării. La Vuperina mare : La Doamne striga-
t·am.„ Stihirile Invierii ale glasului 3, din Tri-
La Dupdcinare: După Cade-se să te fe-
od 3 şi ale Praznicului 4.
ricim„. Şi După Sfinte Dumnezeule„. Con-
dacul Părinţilor, Slavă.„ Şi acum.„ al Ina- Iară de este în Duminica lăsatului de carne:
inte- serbării.
Stihirile Invierii 3 din Triod 4 şi ale Praz-
LA UTRENIE: Troparul Inainte-serbării, nicului 3 Slavă„. a Triodului şi acum.„ a
de două ori, Slavă„. al Părinţilor, Şi acum.„ Praznicului. Ieşire şi Paremiile Praznicului,
al Inainte-serbării. După Catisme, amân· trei.
DIN CAPETELE LUI MARCO 763
LA STIHOAVNĂ: Stihirile tnvierii, sfârşitul Stihirilor Praznicului, zicem stih:

Slavă„. a Triodului, şi acum„. a Praznicului, Scoală-te Doamne, Dumnezeul meu.„ şi cân-
la binecuvântarea pâinilor, Troparul Praz- tăm Idiomela Triodului, glas 8: Da11tt/ Pt'o-
nicului de trei ori. Şi cetire de trimiterile fetul.„ Slavă„. gl&sul 1 : Mai înainte să ne
Apostolilor. curăţim fraţilor„. Şi acum„. Prea binecu-
vântată eşti„.
Jar unde nu se face Priveghere dupd:
Acum slobozeşte.„ Troparul învierii, De este în Dumineca lăsatului de brânză:
Slavă. „ Şi acum„. a praznicului. L~ lăudări cântăm ca şi în Dumineca lăsa-
tului de carne, zicând Stihul: scoală-te
La Dupdcinare : După Sfinte Dumne-
1
zeule„. Condacul Triodului, Slavă.„ Şi acum„. 1

Doamne, Dumnezeul meu.„ şi Idiomela Trio-
al Praznicului. dului glasul 6: Adam din 'l'aiu s' a izgonit„.
Slavă„. glas acelaş: Sosit-a vremea„. Şi a-
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- cum„. Prea binecuvântată eşti... Doxologia
nul.„ Troparul tnvierii de două ori, Slavă„. ' mare, Troparul tnvierii şi obişnuitul Apolis.
Şi acum„. al Praznicului. Dopă Catisme, La Litie în privdor, Slavă„. Şi acum„. Stihira
Sedelnele învierii cu ale Născătoarei lor şi Evangheliei şi ceas 1. La ceasuri, Troparul
cetire din tâlcul Evangheliei Duminicei Va- învierii, Slava„. a Praznicului Şi acum„. a
meşului şi a Fariseului. Polieleul Praznicului Născătoarei ceasurilor. După Tatăl nostru„.
şi troparele: Soborul îngeresc. zicem Condacul Praznicului şi al Triodului,
De este Duminic;a Fiului celui pierdut, schimbându le.
sau a lăsatului de carne, sau a lăsatului de LA LITURGHIE: Fericirile glasului pre 4,
brânză: din Triod Cântarea 3, pre 4 şi a Praznicului.
Cântăm şi al treilea Psalm:
Cântarea 6, pre 4. La ieşire, stihul Prazni-
La râurile Vavilonului„. cului. După aceasta Troparul învierii şi al
Praznicului, Slavă„. Condacul Triodului, Şi
Apoi Pripelile Praznicului, Sedelnele Praz- acum„. al Praznicului. Apostolul şi Evan-
nicului, câte odată şi cetirea Praznicului. ghelia mai tntâiu a zilei şi apoi a Praznicului.
Antifoanele glasului, Prochimenul Praznicu-
lui, toată suflarea„. Evanghelia praznicului.
Invierea lui Hristos„. Psalm 50 şi Stihira
Praznicului. D. De se va întâmpla Sdrbdtoana !ntâm-
Canonul învierii cu Irmosul pre 4, al pindrii Domnului în Sâmbdta ldratului de
Triodului pre 4 şi al Praznicului pre 6. Cata- carne:
vasia Praznicului, tntr'amândouă corurile îm- Slujba morţilor se cântă seara şi dimi-
preună. Iară de este ta Duminica lăsatului neaţa tn sâmbăta ce a trecut, sau în Joia
de carne, Canonul tnvierii cu Irmosul pre lăsatului de carne; iară Sâmbătă se cântă
4, al Triodului pre 6 şi al Praznicului pre numai slujba Praznicului toată neschimbată.
4. După trei Cântare, Condacul, Icosul şi
Sedealna Triodului; Slavă„. Şi acum„. a
Praznicului. După 6 Cântare, Condacul şi E. De se va întâmpla Sdrbdtoa1'ea lntâm-
Icosul Praznicului şi cetim Sinaxarul. La pindrii Domnului, Luni sau Marţi, sau. .Joi
Cântarea 9, cântăm: Ceeace eşti mai cin- în săptămâna brânzei :
stită„. Luminânda tnvierii, Slavă„. a Trio-
dului, Şi acum„. a Praznicului. Seara ia Vesperina mied, La Doamne
strigat-am ... Stihirile Praznicului pre 4. Slavă.„
LA LA UDĂRI: Stihirile învierii 4 şi ale , Şi acum.„ a Praznicului.
Praznicului 4, cm Pripelile Praznicului; Slavă„.
a Praznicului Şi acum„. Prea binecuvântată , 1
La Stihoavnd: Idiomela Triodului de două
eşti„. ori şi Mucenica, Slavă„. Şi acum„. a Praz-
nicului. Troparul Praznicului, Ectenia şi A-
De este în Dumineca lăsatului de carne: polisul.
La lăudări, Stihirile Invierii 4 şi ale Praz- La Verperina mare şi la Utrenie. Se
nicului 4, ~cu Pripelele Praznicului. După pune toată slujba Praznicului neschimbată,
764 TIPIC
precum mai înainte s'a arătat la rând pen- cea de dimineaţă, o cântăm în Praznic la
trucă Triodul cu Praznicul nu se cântă Slavă ... a Lăudărilor.
ori în ce zi s'ar întâmpla în Săptămâna
brânzei, afară de Sâmbătă şi Duminecă; De este întâmpinarea Domnului, tn Marţia
numai Stihira zilei, ce se cântă la Vespe- brânzei:

rina mică precum am arătat; iară Canonul Tricântarea cea de Marţi a Utreniei o
şi Tricântarea le cântăm mai înainte. cântăm Miercuri la Dupăcinare, iar ldiomela
far unde nu se face Priveghere, nici Ves- Triodului, a Utreniei o cântăm tn Praznic
perina mică: la Slavă„. la Lăudări.
De este întâmpinarea Domnului tn Miercurea
C~ntăm la Vesperina mare, toate ale
Praznicului, iară la Stihoavnă, Slavă.„ ldio- brânzei:
mela Triodului, Şi acum„. a Praznicului. La , Canonul şi Tricântarea Miercurei le cân-
Lăudări, după Stihirile Praznicului, Slavă.„ tăm în Joia brânzei la Dupăcinare, iar Idio-
1
a Triodului, Idiomela zilei Şi acum„. a Praz- mela zilei de la Utrenie, o cântăm în Praznic,
nicului. Slavă.„ la Lăudări.
La ceasuri ~i la Liturghie: Slujba toată De este lntâmpinarea Domnului tn Joia

a praznicului; iar apostolul zilei şi Evan- brânzei:
ghelia le cetim mai lnainte.
Tricântarea de Joi o cântăm în Marţia
brânzei la Dupăcinare.
fi. De se va întâmpla Sdrbdtoarea Intâm- De este întâmpinarea Domnului tn Vinerea
pindrii Domnului Miercuri sau Vineri în brânzei :
sdptdmâna brânzei: Canonul şi Tricântarea Vineri le cântăm
La Vesperina mică, la cea mare şi Ia i ! în Miercurea brânzei la Dupăcinare.
Utrenie, se pune toată slujba Praznicului 1
precum am arătat în Lunea brânzei nes- , C]C]C)C)C)C]C)C)C]C)C)C)C)C)C)C)C)C)

chimbat; şi se fac la sfârşitul Utreniei,
Vesperinei şi la toate Ceasurile câte trei L. lard de se va întâmpla Sdrbdtoarea ln-
metanii mari. La ceasuri zicem Troparul şi .
1
tdmpindrii Domnului tn Sâmbdta ld-

Condacul Praznicului, la ceas 6, se zice Tro- satului de brdnzd :
parul Paremiei şi se ceteşte Paremia. Iară
Liturghia se face a lui Gurădeaur la vre- Vineri seara la Vesperina mică, Stihirile
mea ei. Vesperina o cântăm ca şi în toate Praznicului pre 4, Slavă... Şi acum„. a Praz-
zilele, după obişnuitul Psalm, Catisma rân- nicului, Prochimenul şi Paremia zilei şi după
dului. Iar unde se va fi făcut priveghere, Paremie, Prochimen : Să nădăjduiască lsrail
!
Catismă nu cetim; ci după obişnuitul Psalm, ;, spre Domnul. „

i,
cântăm: Doamne strigat-am. Apoi Stihirile i LA STIH OA VNA : Idiomela zilei de două
Praznicului 3 şi ale Sfântului Simeon 3; i ori şi Mucenica. Slavă.„ Şi acum„. a Praz-
1
Slavă.„ a Sfântului Şi acum„. a Praznicu- nicului. Troparul Praznicului şi Apolisul.

lui, Prochimenul zilei şi Paremia. Apoi Pro-
chimenul: La vesperina mare: Cântăm Fericit băr-
batul. . Antifonul întâiu. La Doamne strigat-
Să nădăjduiască Israil spre Domnul.„
am„. punem Stihirile pre 10 şi cântăm Sti-
I -A STIH OA VNĂ: Idiomela Triodului de hirile Praznicului 6 şi ale Părinţilor 4, Slavă.„
1
două ori şi Martirica. Slavă „ Şi acum„. a a Părinţilor, şi acum.„ a Praznicului Ieşire,

Praznicului, Troparul Piaznicului şi Apolisul, Prochimenul zilei şi Paremiile Praznicului.
La Litie Stihirile Praznicului, Slavă„. şi a-
De se va întâmpla întâmpinarea Domnului
cum a Praznicului.
în Lunea brânzei :
LA STIH OA VNĂ: Stihirile Praznicului,
Tricântarea Utreniei o cântăm Duminică Slavă„. a Părinţilor şi acum„. a praznicului.
la Dupăcînare. Iar Idiomela Triodului a zilei, La binecuvântarea pâinilor, Troparul Praz-
nicului de două ori şi al Părinţilor odată

şi cetire a Praznicului.
fard de nu se face Priveg/ure: Cântăm : l. De se va întdmpla sărbătoarea /ntdmpi-

la Vesperina mare toate dupre cum s'au ndrii Domnului Luni intdia siiptdmdnd a
scris mai sus. Prochimenul şi Paremia zilei postului:
şi iarăş Prochimenul: Să năddjduească lsrail
spre Domnul... Apoi Paremiile Praznicului. Slujba toată a Praznicului se cântă în
Stihoavna Praznicului, apoi Pripeala Părinţi Dumineca lăsatului de brânză, dupre cum
lor: Cinstită este înaintea Domnului moartea am arătat.
cuvi01ilor lui şi cântăm Idiomela lor: Mulţi·
mea călugărilor„. Slavă „ Idiomela Triodului,
Si acum... a Praznicului.
J Cade-se a şti:
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom· De se va întâmpla sfârşitul sărbătoarei Jn-
nul... Troparul Praznicului, de două ori, Sla- tâmpinării Domnului în Dumineca Fariseului
vă„. a Părinţilor, Şi acum.„ a Praznicului. sau a Fiului pierdut, sau a lăsatului de
După Catisme, Sedelnele Praznicului şi ce- carne:
tirea a Praznicului. După Polieleu, Sedealna
Praznicului, Antifonul ·1 al glasului 4, Pro- La Vesperina mied: La Doamne strigat-
chimen. Toată suflarea să laude pre Dom- am ... şi la Sthioavnă, Stihirile Octoihului
nul... Evanghelia Praznicului, Psalm 50, Sti- dupre obiceiu.
hira Praznicului. La Vesperina mare: La Doamne strigat-
Canonul Praznicului cu Irmosul pre 8 şi , am„. Stihirile Invierii 4, din Triod 3 şi
al Părinţilor pre 6; Catavasia Praznicului. ale Praznicului 3.
După 3 Cântare Condacul, Icosul şi Se-
dealna Părinţilor de două ori, Slavă„. Şi a- lară de este în Dumineca lăsatului de carne:
cum„. a Praznicului. După 6 Cântare, Con- Stihirile Invierii 3, din Triod 4 şi ale
dacul Praznicului şi kosul şi cetim Pro- Praznicului 3. Slavă„. a Triodului Şi acum„.
logul. La Cântarea a noua cântăm: Ceeace a Născătoarei glasului. La Litie: Stihirile
eşti mai cinstită... Luminânda Praznicului, Praznicului, ale Stihoavnei ce sunt de rând
Slavă.„ a Părintilor Si acnm„. a PrazniculuL
• J Intru acea zi şi din Triod Stihirile de la
LA LĂUDĂRI: Stihirile Praznicului 3 şi i Lăudări. Slavă.„ a Triodului, Şi acum„. a
ale Părinţilor 3, Slavă„. a Părinţilor, Şi a- Praznicului. Stihoavna Invierii, Slavă .. a Tri-
cum.„ a Praznicului. Doxologia mare. Tro- odulu;, Şi acum„. a Praznicului.
parul Părinţilor, Slavă„. Şi acum.„ a Praz- La binecuvântarea pâinilor: Troparul Nds-
nicului. Ectenia, Apolisul, obişnuita Litie în cdtoarei de Dumnezeu Fecioard„. de două
Pridvor şi ceas 1. La ceasuri, troparul Praz- ori şi al Praz.nicului odată şi cetire.
nicului. Slavă„. a Părinţilor, Şi acum„. a
Născătoarei ceasurilor. După Tatăl nostru„. LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
Condacul Praznicului. nul.„ Troparul Invierii de două ori. Slavă„.
Şi acum„. al Praznicului. După Catisme, Se-
LA LITURGHIE: Fericirile Praznicului delnele Invierii cu ale Născătoarei lor şi cetire
Cântarea 3 pre 4, Şi a Părinţilor Cântarea 6 din tâlcuirea Evangheliei. Apoi Polieleul.
pre 4. La Ieşire Stihul Praznicului; Troparul Antifoanele, Prochimenul glasului, Evan-
Praznicului şi al Părinţilor, Slavă„. Con- ghelia Invierii, lnvierea lui Hristos„. şi cele-
dacul Părinţilor, Şi acum„. Condacul Praz- lalte. Canonul lnvierii, cu Irmosul pre 4, al
nicului. Prochimen, Apostolul, Evanghelia şi Născătoarei de Dumnezeu pre 2, de la Triod
Chinonicul întâia ale Praznicului şi apoi ale pre 4 şi al Praznicului pre 4. Catavasia
Părinţilor. Praznicului.
' Iarl de este ln Dumineca lăsatului de carne
Canoaul Invierii pre 4, de la Triod pre 6
şi al Praznicului pre 4. Catavasia Triodului.
După 3 Cântare, Condac şi Icosul prazni-
766 TIPIC
eului, Sedealna Triodului, Slavă„. Şi acum„. este, Şi acum„. a Praznicului; iară de nu

a Praznicului. După 6 Cântare, Condacul este, Slavă.„ Şi acum ... a Praznicului. Tro-
şi Icosul Triodului. La 9 Cântare, cântam: parul sfântului, de este, Slavă„. Şi acum„.
Ceeace eşti mai cinstită„. Apoi Luminânda a Praznicului. Ectenia şi Apolisul.
Invierii, Slavă.„ a Triodului, Şi acum„. a ,
Praznicului. LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
nul.„ Troparul Praznicului de două ori,
LA LĂUDĂRI: Stihirile Invierii 4 şi ale Slavă. „ a Sfântului, de are, Şi acum„. a
Praznicului 4 Idiomele cu Pripelele lor. Praznicului. După Catisme, Sedelnele Praz-
nicului.
Iară de este tn Dumineca lăsatului de carne,
zicem şi Stihul: Canonul Praznicului cu Irmosul pre 8, al
sfântului din Mineiu pre 4 iar unde este
Scoald·te Doamne, Dumnezeul meu.„ Şi cân· Tricântarea, cântăm Canonul Praznicului
1
tăm Idiomela Triodului, Slavă.„ altă Stihiră cu Irmosul pre 4, din Mineiu trei Stihuri
tot a Triodului, Şi acum„. Prea binecuvân- pentru 2 şi din Triod pre 8. De are, sfântul
tată eşti„. Condac şi Icos, le zicem după 3 Cântare
şi Sedealna Triodului, care este scrisă după
lard de este in Dumineca Fariseului,
sau a Fiului pierdt41, nu zicem Stihul Trio- a doua Catismă. Slavă„. a Sfântului, Şi
dului. Ci după Stihirile Praznicului zicem: acum„. a Praznicului. După 6 Cântare, Con-
Slavă„. a Triodului, Şi acum... Prea bine-
dacul şi Icosul Praznicului. După 9 Cântare,
cuvântată eşti. Doxologia mare. După Sfinte
Luminânda Praznicului, Slavă.„ a Sfântului,
Şi acum„. a Praznicului; iară de nu are,
Dumnezeule„. numai Troparul Invierii. Ec-
Slavă„. Şi acum„. a Praznicului.
teniile, Apolisul şi obişnuita Litie ln Pridvor,
Slavă„. Şi acum„. Stihira Evangheliei şi ceas ' LA LĂUDĂRI: Stihirile Praznicului pre
1. La ceasuri: Troparul Invierii, Slavă.„ a 4, St1hoavna a aceleeaş zile; Slavă„. Şi
Praznicului Şi acum.„ a Născătoarei ceasu- acum„. a Praznicului. La Stihoavnă Idiomela
rilor, După Tatăl nostru„. zicem Condacul zilei de două ori şi Mucenica. Slavă„. a
Triodului şi al Praznicului, se himbându- le. Sfântului, de are, Şi acum„. a Praznicului;
iară de nu este, Slavă„. Şi acum„. a Praz-
LA LITURGHIE.: Fericirile glasului pre 4,
din Triod Cântarea 6 pre 4 şi a Praznicului nicului. După Tatăl nostru„. Troparul Sfân-
Cântarea rândului pre 4. După Ieşire, Tro- tului, de are, Slavă„. Şi acum„. a Prazni-
parul Invierii şi al Praznicului, Slavă„. Con- cului, iară de nu este, numai al Praznicului.
După Ectenie, ceas 1.
dacul Triodului Şi acum„. Condacul Praz-
nicului; Prochimen, Apostolul şi Evanghelia La ceasuri: Troparul Praznicului, Slavă.„
zilei. a Sfântului, Şi acum„. a Născătoarei cea-
De va fi sfârşitul sărbătoarei Intâmpinării ln surilor. După Sfinte Dumnezeule„. zicem
Sâmbăta lăsatului de carne:
numai Condacul Praznicului.
Slujba După-serbării se lasă şi cântăm

slujba Sâmbetei, a morţilor.
I. De se va lntd:mpla s/drşitul sdtbătoarei
Intâmpindrii Domnului, Miercuri, tatt Vineri
în sdptămdna brânzei.
I'. De se va întâmpla s/drşitul sdrbdtoarei Metanii nu facem, numai la sfârşitul fie-
lntâmpindrii Domnului, Luni sau Marţi, sau cărei Cântări, câte trei metanii mari. Seara:
Joi, in sdptdmâna brânzei: La Doamne Strigat-am.„ Stihirile Praznicu-
La Doamne strigat-am„. Stihirile Prazni- lui 3 şi din Minei ale Sfântului 3, Slavă„.
cului 3 şi ale Sfântului 3. Slavă„. a Sfân- ' \a Sfântului, de este, Şi acum„. a Praznicului;
tului, de are, Şi acum„. a Praznicului; iară: · ;i~ră d.e nu este, Slavă„. Şi acum„. a Praz-
de nu are, Slavă.„ Şi acum.„ a Praznicutuq . >mculm.
LA STIH OA VNĂ: Idiomela zilei de douăî LA STIHOAVNA: Idiomela zilei de două
ori. Şi Mucenica, Slavă.„ a Sfântului, de!:: ~!orişi Mucenica, Slavă.„ a Sfântului, Şi
DIN CAPETELE LUI
acum„. a Praznicului; sau de nu are, Slavă.„ apoi Prochimen. După ceasul al nouălea,
Şi acum„. a Praznicului. Troparul Sfântului, cetim fericirile de grab fără cântare şi cele-
Slavă.„ a Sfântului, Şi acum„. a Praznicu· lalte. Miercuri seara, St1hirile Praznicului trc: i
lui. Iară de nu are sfântul, numai al Praz- 1
şi din Mineiu ale Sfântului trei, Slavă... Şi
nicului, Ectenia, tre metanii mari şi Apolisul. acum„. a Praznicului; apoi Prochimen şi
Paremia zilei. Stihoavna Triodului, Idiomela
La Dupdcinarea mare. Cântăm de la zilei de două ori şi Mucenica, Slavă„. Şi
Psalmul af 4: Când am strigat eu„. la care
acum.„ a Praznicului. După acestea Ectenia,
cântăm Tricântarea Utreniei din Triod, cea
Mtlueşte-ne pre noi Dumnezeule„. şi trei
dintâia glas 2, Irmos: Pre piatra credinţei.„
metanii mari şi rugăciunea: Preasfântă Tre-
După Sfinte Dumnezeule.„ Condacul Praz-
ime.„ şi fie numele Domnului„. de trei ori,
nicului; după: Ceeace eşti mai cinstită„.
Psalmul 33, Apolisul şi trei metanii mari.
• trei metanii mari şi la Apolis trei metanii
mari. Aşijderea şi la Mezunoptică, după :
• Ceeace eşti mai cinstită.„ trei metanii mari.
, K. De se va întâmpla sfâ't#tul sdtbdtoarel
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom·
nul.„ Troparul Praznicului de două ori. lntdmplndrii Domnului în Sdmblita /dsatulut
.
Slavă .•. a Sfântului, Şi acum„. a Praznicu·

1
de brdnză:
lui; iară de nu este, Slavă„. Şi acum.„ a Vineri seara, după Apolisul ceasurilor în-
• Praznicului. După Catisme, Sedelnele Praz- , cepem Vespe1ina şi după obişnuita Catismă,
nicului. Canonul Praznicului cu Irmosul pre 1 Stihirile Praznicului 3 şi ale Părinţilor trei,
6, din Mineiu al Sfântului pre 4 şi Ia Triod ; Slavă.„ a Părinţilor, Şi acum„. a Praznicu-
pre 4. Iar unde vine Tricântarea, cântăm lui. Prochimenul şi Paremia zilei, apoi: In-
Canonul Praznicului cu Irmosul pre 4 din ' vredniceşte-ne Doamne în seara a·~easta.„
Mineiu pre 2, două Stihuri pentru unul şi i . I.A STIHOAVNĂ: Idiomela Triodului Sla-
1
din Triod, pre 8 După 3 Cântare, Condacul 1
vă„. a Părinţilor Şi acum„. a Praznicului. Tro-

'
Sfântului, apoi Sedealna Triodului, Slavă. „ parul părinţilor, Slavă.„ Şi acum„. a Praz-
a Sfântului, Şi acum... a Praznicului. După nicului. Ectenia şi Apolisul. La Dupăcinare,
~ 6 Cântare, Condacul şi Icosul Praznicului şi Condacul Praznicului.
Prologul. După 9 Cântare, Luminânda Sfân-
tului, de este; Slavă„. Şi acum„. a Prazni- LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
cului; iară de nu are Sf. zicem a Prazni- nul... Troparul Praznicului de două ori;
• eului de două ori. Slavă.„ a Părinţilor, Şi acum„. a Praznicu-·
lui. După Catisme, Sedelnele Părinţilor de:
•i
LA LĂUDĂRI: Stihirile prosomice ale .1 câte două ori. Slavă„. Şi acum„. a Praz-
Praznicului pre 4, Stihovna a aceleeaş zile; nicului şi cetirea Praznicului sau a Părin
Slavă.„ Şi acum„. a Praznicului. La Sti- ţilor. Canonul Praznicului cu Irmosul pre 6
hovnă, Idiomela zilei de două ori şi Muce- şi al Părinţilor pre 8. Catavasia Praznicului.
nica, Slavă.„ a Sfântului, de are, Şi acum„. După 3 Cântare, Condacul şi Icosul Praz-
a Praznicului; iară de nu are, Slavă„. Şi nicului şi Sedealna Părinţilor de două ori,
acum„. a Praznicului, După Sfinte Dumne- Slavă ..• Şi acum„. a Praznicului. După 6
zeule ..• Troparul Sfântului, de are, Slavă.„ Cântare, Condacul şi Icosul Părinţilor. Lu-
Şi acum.„ a Praznicului; iară de nu, numai minânda Părinţilor, Slavă„. Şi acum„. a
a Praznicului. Ectenia şi trei metanii mari. Praznicului.
La ceas 1, Troparul Praznicului, Slavă„. al LA LĂUDĂRI: Stihirile Praznicului 3,
Sfântului, Şi acum„. al Născătoarei ceasu- Stihovna acelei zile şi ale Părinţilor 3.
rilor. După Sfinte Dumnezeule„. Condacul Slavă„. a Părinţilor, Şi acum„. a Praznicului.
Praznicului. La Ceeace eşti mai cinstită.„ Doxologia mare, Troparul Părinţilor, Slavă„.
trei metanii mari şi rugăciunea şi cel desă Şi acum„. a Praznicului. Ectenia, Apolisul,
vârşit Apolis. Aşijderea şi la celelalte cea- obişnuita Litie în Pridvor şi ceas 1. La
suri, Troparul Praznicului şi după Sfinte ceasuri: Troparul Praznicului, Slavă.„ a Pă
Dumnezeule„. Condacul Praznicului. După rinţilor, Şi acum ... a Născătoarei ceasurilor.
Ceeace eşti mai cinstită.„ trei metanii mari. După Tatăl nostru„. Condacul Praznicului
La ceas 6, Troparul Paremiei şi Paremia, şi al Părinţilor, le zicem schimbându-le.
768 TIPIC
LA LITUR(iHIE: Fericirile Praznicului Cân- La Vupnina mare: La Doamne stri-

tarea rândului, pre 4, şi a Părinţilor Cân- gat-am„. Stihirile Invierii 3, ale Triodului
tarea 6, pre 4. După Ieşire, Troparul Praz- 3 şi ale Praznicului cu cea de Slavă ... 4.
nicului, al Părinţilor şi al hramului Sfântului, Slavă.„ a Triodului, Şi acum.„ a Născătoa
apoi condacul hramului Sfântului. Slavă ... rei glasului. Iară de este hramul întâmpină
Con dacul Părinţilor, Şi acum... al Prazni- rii, Şi acum„. a Praznicului. La Litie, Stia
cului. Apostolul şi Evanghelia, a zilei şi a hirile Praznicului şi ale Triodului cele de la
Părinţilor. lăudări, afară de Slavă. Slavă.„ a Trio-
dului, Şi acum.„ a Praznicului.
~~~~~~ LA STIHOAVNĂ: Sbhirile Invierii, Slavă„.
a Triodului, Şi acum.„ a Praznicului. La
binecuvântarea pâinilor, Troparul: Nascd-
ÎNVĂŢĂTURA toare de Dumnezeu„. de două ori şi al Praz-
Pentru Sărbătoarea Intâmpinării Dom- nicului.
nului, când în ce zi va fi Intâmpinarea şi
LA UTRENfE: La Dumnezeu este Dom-
tn ce zi va fi după Serbarea, sau sfârşitul ei.
nul.„ Troparul învierii de două ori, Slavă.„
De se va întâmpla Intâmpinarea Domnului Şi acum„. al Praznicului. După Catisme, Se-
în Duminica Fiului celui pierdut, sau Luni, delnele învierii cu a Născătoarei lor şi ce·
sau Marţi în săptămâna lăsatului de carne: tire. Apoi cântăm Polieleul.
Se sfârşeşte Vineri tn acea săptămână. Iarăde este tn Dumineca Fiului pierdut,
lară de se va întâmpla Miercuri, sau Joi, sau sau a lăsatului de brânză, la Polieleu :
Vineri, sau tn Sâmbăta lăsatului de carne: Cântăm şi al treilea Psalm: la râurile
Vavilonului ...
Se sfârşeşte tn Marţea brânzei.
De este în Dumineca lăsatului de carne, De este tn Dumineca Fariseului:
sau în L1mea brânzei: Cântăm ferciţi cei fără prihană, Tropa-
rele învierii şi celelalte ale învierii până la
Se sfârşeşte Joi în acea săptămână a brânzei.
Canon.
Iară de se va întâmpla în Marţia, sau Mier- Canonul învierii pre 4, al Triodului pre 4
curea brânzei: şi al Praznicului pre 6. Catavasia Praznicului.
După 3 Cântare, Condacul şi Icosul şi Se-
Se sfârşeşte în Sâmbăta brânzei.
dealna Triodului, Slavă„. Şi acum ... a Pniz-
lară de va fi Joi sau Vineri, sau Sâmbătă nicului. După 6 Cântare, Condacul şi Icosul
în săptămâna brânzei: Praznicului. Luminânda Invierii, Slavă„. a
Se sfârşeşte în Dumineca brânzei.
Triodului, Şi acum„. a Praznicului.
De se va întâmpla însă Intâmpinarea Dom- LA LĂUDĂRI: Stihirile învierii 4 şi ale

nului în Dumineca lăsatului de brânză: Praznicului cu cea de Slavă 4. Slavă„. a
Atuncea După-serbHe nu este. Triodului Şi acum„. Pn:a binecuvântată eşti.
Iară de este în Dumineca lisatului de brânză:

După Stihirile Praznicului, zicem Stih :
K. De se va tntdmpla sfdrşitul Set'bdtoat'ei Scoală-te Doamne, Dumnezeul meu„. şi cân-
Jntdmpindrli Domnului ln Dumineca Fari- tăm Stihira zilei Idîomela Triodului. Slavă .. ,
seului sau a Fiului pierdut, sau a ldsatului altă Stihir<'i, Şi acum„. Prea binecuvântata
dt can11: eşti.„ Şi după Apohs, Slavă.„ Şi acum.„
Stihira Evangheliei şi ceas 1. La ceasuri, Tro-
Sâmbătă seara la Vesperina mică, Stihi- parul învierii 1 Slavă„. a Praznicului. Şi acum„.
rile Invierii dupre obiceiu. La Stihoavnă, a Născătoarei ceasurilor. După Tatăl nostru„.
Stihira Invierii şi ale Praznicului, Stihovna Condacul Praznicului şi al Triodului schim-
Vesperinei cei mari. bându-le.
~™~~~~-Jj?f·
DIN CAPETELE LUI MARCO
LA LITURGHIE : Fericirile glasului pre 4, eului 3, ale Părinţilor din Triod 3, Slavă„.
din Triod, Cântarea 3 pre 4 şi a Praznicu. a Părinţilor, Şi acum„. a Praznicului. Pro-
lui Cântarea 9, pre 4. După Ieşire, Tropa- chimenul şi Paremia zilei şi după aceasta
rul Invierii şi al Praznicului, Slavă„. Con- Prochimen: Să nădăjduească Israil spre
dacul Triodului, Şi acum„. al Praznicului. , Domnul...
In Sâmbăta lăsatului de carne, nici Du-
LA STIHOAVNA: Idiomela Triodului de
minecă, nu se tace sfârşitul serbării Intâm-
, două ori şi Mucenica. Slavă .. a Părinţilor,
pinării.
Şi acum„. a Praznicului. După acum slobo-
zeşte.„ şi după Sfinte Dumnezeule„. Tro-
parul Părinţilor, Slavă.„ Şi acum„. a Praz-
nicului.
K. De se va înldmpla s/drşitul serbdrii ln-
tâmplndrii Domnului Marţi, sau ')oi, tn sdp· LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
tdmâna brdnzei: nul.„ Troparul Praznicului de două ori.
Slavă„. al Părinţilor, Şi acum„. al Prazni-
Seara la Doamne strigat-am.„ Stihirile
cului. După Catisme, amândouă Sedelnele
Praznicului pre 6. Slavă„. Şi acum.„ a Praz-
Praznicului. Canonul Praznicului cu Irmosul
nicului. La Stihovnă, Idiomela Triodului de
pre 8 şi al Părinţllor pre 6. Cat,;.vasia Praz-
două ori şi mucenica, cu Stihurile cele obiş
nicului. După 3 Cântare, Condacul şi Icosul
nuite; Slavă. „ Şi ai;um„. a Praznicului. Tro-
Părinţilor şi Sedealna lor de două ori, Slavă ...
parul Praznicului. Ectenia şi Apolisu1; iară
Şi acum.„ a Praznicului. După 6 Cântare,
rândueala Sfântului, o cântăm la după cinare
Condacul şi Icosul Praznicului. La Cântarea
sau când va vo; cel mare.
1 9, cântăm: Ceeace eşti mai Cinstită„. Lu-
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- minânda Praznicului, Slavă„. a Părinţilor,
nul„. Troparul Praznicului de 3 ori. După Şi acum„. a Praznicului.
Catisme, Sedelnele Praznicului. Canonul J,A LĂUDĂRI: Stihirile Praznicului 3 şi
Praznicului, cu Irmosul pre 14. Iar unde
vine Tricântarea, cântăm al Praznicului cu ale Părinţilor, 3, Slavă„. a Părinţilor, Şi
·' acum„. a Praznicului. Doxologia mare„. Tro-
Irmosul pre 6 şi din Triod pre 8. După Tri- ,
cântare, Sed,:;alna Triodului cea după a doua parul Părinţilor. Slavă„. Şi acum„. a Praz-
nicului, obişnuita Litie în Pridvor şi ceas 1.
Catismă, Slavă„. Şi acum.„ a Praznicului.
După 6 Cântare, Con dacul ~i Icosul Praz- LA LITURGHIE: Fericirile Praznicului
nicului. La Cântarea 9, cântăm: Ceeace eşti Cântarea 9 pre 4 şi a Părinţilor Cântarea 6
mai cinstită„. Luminânda Praznicului de pre 4. Apostolul şi Evanghelia zilei şi a
două ori. Părinţilor.
LA LĂUDĂRI: Stihirile Praznicului pre

4. Slavă.„ Şi acum.„ a Praznicului. La Sti-
hovnă : Idiomela zilei de două ori şi Mu-
cenica; Slavă„. Şi acum ... a Praznicului. Tro- ,. Cade-se a şti:
parul Praznicului, Ectenia şi Apolisul. '). De se va tntdmpla Afl,area cinstitului
LA LITURGHIE: Fericirile Praznicului, Cap al S/dntului Ioan lnainte-mergdtorut
Cântarea 9 pre 8. După Ieşire, Troparul în Duminica ldsatulul de carne sau a
Praznicului, Slavă„. Şi acum „ Condacul ldsatului de brdnzd:
Praznicului, Apostolul şi Evanghelia a zilei. Această sărbătoare se începe din săptă
Iară Miercuri şi Vîneri în săptămâna brân-
mâna tasatului de carne şi se sue până Marţi
zei, sfârşitul serbării Intâmpinării nu se face. a patra săptămână din postul mare.
Sâmbătă seara la Vesperina mică: Stihi-
rile Invierii ale glasului, 4 şi a Născătoarei
K. Dt st va lnt4111pla 1/4.t'#tul ur/;dt'" /#• glasului. La Stihoavnă, o Stihiră a Invierii
tdmpindrU Dom#u/ul ln 14.111/Jdta l~sal#ltd şi Stihoavna Inainte-mergătorului.
d1 brdnsd:
In Vinerea brânzei, seara la Doamne stri- la f/esperina mart .' La Doamne stri-
gat-am.„ punem Stihirile pre 6, ale Prazni- gat-am„. Stihirile învierii ale glasului 3, de
TRIODUL 4~
770 TIPIC
la Triod 4 şi ale lnainte-mergătorului 3. Slavă„. a Inainte-Mergătorului, Şi acum.„ a ,

Iară de va fi în Duminica brânzei, cântăm Triodului.
Stihirile Invierii 3, a lui Anatolie 1, de la
Triod 3 şi ale Sfântului 3. Slavă„. a Trio- LA LĂUDĂRI: Stihirile lnvierii 4 şi ale
Sfântului cu cea de Slavă 4 cu Stihurile lui; ~
dului, Şi acum.„ a Născătoarei glasului. La
şi după Stihirile Sfântului, zicem Stih: Scoa-
Litie: Stihira hramului şi din Triod, Stihi-
lă-te Doamne, Dumnezeul meu.„ Şi cântăm
rile Lăudărilor, Glasul al 6-lea: Cugetând
Stihira idiomelă a Triodului, glas 8. Daniil •
de ziua aceea.„ A doua Stihiră: O ce ceas
pt'ofetu/. Slavă„. glas 1: Sd ne curdflm fra-
va fi atuncea„.
ţilor„. Şi acum„. Prea binecuvântată eşti„.
Iarăde este fn Duminica lăsatului de brânză:
Iară de este tn Dumineca lăsatului de
Din Triod tntâia Stihiră glas 5: Val mie, brânză, zicem. Stih:
Adam a strigat cu jale.„ a doua Stihiră: !l
Scoală-te Doamne, Dumnezeul meu„. şi
Sosit-a vremea bundtd{l/or„. Slavă„. a lui
cântăm Stihira idiomelă a Triodului, glas 6:
Ioan Inainte-mergătorul, Şi acum„. a Trio-
dului, Slavă de la Litie. Adam din t'aiu„. Slavă. „ glas ace laş: .So- \1
sit-a vremea bundtd{llor.„ Şi acum. „ Prea

LA STIH OAVNA: Stih ir i le Invierii, binecuvântată eşti„. Doxologia mare. După
Slavă„. a înainte-mergătorului glas 2: Prea 1' 1 Sfinte Dumnezeule„. Troparul InvierH, E-:-
cinstitul vas„. Şi acum„. a Triodului. I1 teniile, Apolisul şi obişnuita Litie tn Prid-
La binecuvântarea pâinilor, Troparul : I vor; Slavă„. Şi acum„ Stihira Evangheliei
Ndscdtoaro de Dumnezeu Fecloard„. de trei şi ceas 1. La Ceasuri: Troparul învierii, \1
ori. Şi cetire din Trimiterile Apostolilor. Slavă.„ al Inainte-mergătorului, Şi acum„. al

Născătoarei ceasurilor. După Tatăl nostru„.
nul.„ Troparul Invierii de două ori, Slavă„. Condacul Triodului şiallnainte-mergătorului, "
a Inainte-mergătorului, Şi acum.„ a Născă le zicem schimbându-le.
toarei Invierii într'acelaş glas. După Ca- LA LITURGHIE: Fericirile glasului pre 4,
tisme, Sedelnele Invierii cu a N ascătoarei din Triod Cântarea 3 pre 4, şi a Inainte-
lor şi cetire din tâlcuirea Evangheliei. Apoi mergătorului, Cântarea 6 pre 4. După Ie-
Polieleul: Ldudafl numele Domnului, la care şire, Troparul Invierii şi al Inainte-mer·
cântăm şi al treilea Psalm: La rdu/ Va· gătorului, Slavă.„ Condacul lui, Şi acum.„
vilonulul„. După aceea cântăm Psalmii aleşi Condacul Triodului. Apostolul şi Evanghe·
ai Inainte-mergătorului; Apoi Soborul înge- lia, tntâiu a zilei; apoi ale Mergătorului
t'esc. Sedelnele toate câte odată; Slavă„. Inainte.
Sedealna cea după Polieleu, Şi acum.„ a
Născătoarei şi cetirea Inainte· mergătorului.
De se va întâmpla Aflarea Cinstitului Cap
Antifoanele şi Prochimenul glasului, Evan- al S-lui Ioan Inainte-Mergătorului în Sâm-
băta lăsatului de carne:
ghelia Invierii, Invierea lui Hristos şi cele-
lalte. Canonul Invierii cu Irmosul pre 4, de Se cântă toată slujba praznicului S-lui
la Triod pre 6 şi al Inainte-mergătorului Ioan lnainte-mergătorul tn Vinerea lăsatului
pre 4. Catavasia Triodului. de carne, neschimbat.
Iară de este tn Duminica lisatului de brânză :

I. De se va întdmpla aflarea cinstitului Cap
Canonul Invierii, cu Irmosul pre 4, al al S/dntului Ioan lnainte•mergdtorului Luni,
Născătoarei de Dumnezeu pre 2, de la Triod sau Marţi ln Sdpldmdna brdnzel, Duminecd
pre 4 şi al Mergătorului-înainte pre 4. Ca- seara cellm:
tavasia Triodului. După 3 Cântare, Conda- Fericit bărbatul„. Antifon tntâiu; Iar tn
cul şi Icosul Inainte-mergătorulni şi Sedealna celelalte zile ale săptămânii brânzei, se
lui de două ori, Slavă„. Şi acum „ a Trio- ceteşte Catisma rândului. La Doamne stri-
dului, şi cetirea Mergătorului-înainte. După gat·am„. Stihirile Mergătorului-înainte pre
6 Cântarea Condacul şi Icosul Triodului şi 6, Slavă.„ tot a lui, Şi acum„„ a Născă
Prologul. La 9 Cântare, cântăm: Ceeace toarei, acelaş glas. Prochimenul zilei şi Pa-
efli mal cinstttd. „ Apoi luminând a lnvierii, remiile Inainte-mergătorului.
LA STIH OA VNA: Idiomela zilei de două 1

Iară de se va tntâmpla Aflarea cinstitului
ori şi Mucenica. Slavă... a Inainte-mergă cap tn Joia brânzei:
torului, glas 2, Şi acum„. a Născătoarei. Tro- Miercuri după: .Sldbe~te, lasă„. şi după
parul Inainte-mergătorului, Slavă„. Şi a- metanii, îndată începem: Veniţi să ne în-
cum„. al Născătoarei Invierii. chinăm„. de trei ori. Psalmul cel obişnuit
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- şi Ectenia şi Stihirile după cum s'au scris
nul.„ Troparul Inainte-mergătorului de două mai înainte. După Ieşire, Prochimenul, Pa-
ori, Slavă„. şi acum ... a Născătoarei. După remiile zilei şi după acestea alt Prochimen:
întâia Catismă, Sedelnele Triodului şi cetirea Sd ndddjdueascd lsrail spre Domnul„. apoi
zilei. După a doua Catismă, Sedelnele Mer- Paremiile Sfântului; după aceasta: Jnvred-
gătorului-înainte amândouă şi cetirea lui. niceşte-ne Doamne„.
Polieleul şi Sedealna lui de două ori, Slavă .•. LA STIH OAVNĂ: ldiomela zilei de două
Şi acum.„ a Născătoarei. Antifonul I al ori şi Mucenica. Slavă.„ a Inainte-mergă
glasului 4. Prochimenul şi Evanghelia Ina- torului, Şi acum„. a Născătoarei; după a-
inte-mergătorului Apoi Psam 50, Stihira cum slobozeşte.„ şi după Tatăl nostru ...
Inainte-mergătorului. Canonul Născătoarei Troparul Inainte-mergătorului, Slavă„. Şi
de Dumnezeu cu Irmosul pre 6 şi al Ina- acum„. a Născătoarei: Ectenia, trei metanii
inte-mergătorului pre 8. Catavasia: Deschide- mari şi rugăciunea: Preasfântă Treime. „
voiu gura mea„. Iar unde vine Tricântarea, Fie numele Domnului.„ de trei ori, Psalm
cântăm Canonul Inainte-mergătorului cu Ir- 33 şi trei metanii. Apoi, Cade-se să te fe-
mosul pre 6 şi din Triod, pre 8„. După 3 ricim.„ şi Apolisul.
Cântare, Sedealna Inainte-mergătorului de
două ori. Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei
~
şi cetirea Mergătorului-!nainte. După 6 Cân- M. !atd de se va lntdmp/a Aflarea cinsti-
tare, Condacul ~i Icosul Inainte-mergăto tului cap al Sf. Ioan Inainte-mergdtoru/t4i
rului şi Prologul. La 9 CAntare, cântăm: in Sdmbăta lăsatului de br4nzd:
Ceeace eşti mai cinstitd.„ Luminânda Ina- Vineri seara. cetim întâiul Antifon al Ca-
i nte-mergătorului de două ori, Slavă.„ Şi tismei întâia: .F etlcit bdrbatul„. La Doamne
acum a Născătoarei. strigat-am„. Stihirile Inainte·mergătorului trei
LA LA UDĂRI: Stihiri Podobi ce ale Ina- podobnice şi trei ale Părinţilor. Slavă„. a
inte-mergătorului pre 4 1 Slavă.„ a Inainte- Inainte-mergătorului, Şi acum a Născătoarei
mergătorului, Şi acum„. a Născătoarei lui. glasului. Ieşire, Prochimenul şi Paremia zilei,
apoi Prochimen, glas 6: Sd Ndddjdueascd
LA STIH OAVNĂ Idiomela Triodului de lsrail spre Domnul„. După aceea, Paremiile
două ori şi Mucenica, Slavă„. a Inainte- Mergătorului-înainte; apoi, Invredniceşte·ne
mergătorului, Şi acum„. a Născătoarei şi Doamne„. şi Ecteniile: Să plinim rugăciu
celelalte dupre obiceiu, Apolisul şi Ceas 1. nile noastre cele de seară„.
La Ceasuri, Troparul Inainte-mergătorului LA S11HOA VNĂ: Idiomela Triodului de
şi după Sfinte Dumnezeule „ Condacul Ina-
două ori şi Mucenica; apoi Stih: Veseli-se-
inte-mergătorului.
va dreptul înltu Domnut„. şi Stihira Inainte-
LA LITURGHIE: Fericirile Inainte-mergă mergătorului Idiomela glas 6; Ceea ce era
torului ·Cântarea 3 şi 6. Apostolui, Evan- mai Jnainte în vas„. Slavă„. a părinţilor.
ghelia şi Chinonicul zilei şi a Inainte-mergă glas 8: Mulţimile călugărilor.„ Şi acum„.
torului. a Născătoarei acelaş glas. Troparul Mer-
~l~~J~~l~~~~ gătorului-înainte, S!avă„. a Părinţilor, Şi a-
cum„. a Născătoarei Invierii. Ectenia: Mi-
'). lard d1 se t:ia tntdmpla A/larta '''""„
tu/id cap al Sf. Ioan Jnaintt·mtrgdl()t#I#'
lueşte-ne pre noi.„ trei metanii mari. Prea
Sfântă Treime.„ fie numele Domnului„. şi
Miettutl ln Sdptdmdna btdns11i: Psalmul 33. La Dupăcinare, cântăm Cano-
Se cântă toată slujba Mergătorului-înainte ' nul morţilor din Octoih al glasului, sau aJ,
cea de seara şi de dimineaţa în Marţia săptă Născătoarei de Dumnezeu. După Sfinte
mânii brânzei. Iară de este Vineri. Slujba Dumnezeule.„ Condacul Inainte-Mergăto
<lui o cântăm Joi. rului, Slavă„. Şi acum„. al Părinţilor.
772 TIPIC
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom· Se cântă slujba lui sau în Dumineca lă
nul... Troparul Mergătorului-înainte, de două satului de brânză, sau în Sâmbăta cea d'in-
ori, Slavă„. al Părinţilor, Şi acum.„ a Năs tâiu a postului.
cătoarei. După Catisme, Sedelnele Părin
ţilor şi a Născătoarei lor şi cetirea Părin
ţilor. Polieleu şi Sedelnele Sfântului câte o
N. lard de se va 111.tdmpla Aflarea Cin-
dată. Slavă„. Sedealna cea după Polieleu.
stitului cap al .Sfdntu/ut Ioan tn .Sdmbdta
Şi acum. „ a Născătoarei ei şi cetirea lui.
Antifonul întâiu al glasului 4, Prochimen,
cea d' inldtu a postului:
Evanghelia Inainte-mergătorului. Psalm 50, ' Vineri seara, Catisma rândului. La Doamne
Stihira Inainte-mergătorului. . strigat-am„. punem Stihirile pre 10, şi cân-
Canonul Inainte-mergătorului cu Irmosul 1
tăm Idiomela zilei de două ori, Şi Mucenica,
pre 6 şi al Părinţilor pre 8. Catavasia, Ir- apoi ale Inainte-mergătoruhii trei podobnice
mosul Triodului. Şi cântăm şi a doua cân- şi ale Sfântului Teodor 4. Slavă„. a Sfântului
tare din Triod, iară cea 'din Psaltire nu o Teodor, Şi acum„. a Născătoarei glasului
zicem. După 3 Cântare,' Condacul, Icosul ca a trecut. Ieşire, şi Prochimenul şi Paremia
şi Sedealna Inainte-mergătorului, Slavă„. a zilei şi trei ale Inainte-mergătorului. După:
Părinţilor, Şi acum a Născătoarei şi cetirea Să se îndrepteze rugăciunea mea„. trei me-
Inainte-mergătorului. După 6 Cântare, Con- tanii mari. Şi celelalte ale Liturghiei cei mai
dacul şi Icosul Părinţilor şi ProloguJ. După înainte sfinţite. După rugăciunea Amvonului
9 Cântare, Luminânda Inainte-mergătorului. cântăm Canonul Sfântului Teodor precum
Slavă„. a Părinţilor, Şi acum.„ a Născătoarei. s'a arătat la rând şi Apolisul.
lard de nu este Liturglt.le: Seara, La Doam-
LA LAUDARI: Stîhirile înainte-mergăto ne strigat-am„. Stihirile Inainte-mergătorului
rului, 3, Slavă„. a Părinţilor, Şi acum a trei şi ale lui Teodor trei; Slavă„. a Mu-
Născătoarei. Doxologia mare. Troparul Ina- cenicului, Şi acum ... a Născătoarei glasului
inte-mergătarului, Slavă.„ a Părinţilor, Şi a- ce a trecut, fară de ieşire. Prochimen, Pa-
cum .•. a Născătoarei învierii ; obişnuita Litie remia zilei şi ale Inainte-mergătorului.
în Pridvor şi Ctas 1. La Ceasuri. Troparu]
Inainte-mergătorului. Slavă„. al Părinţilor, LA STIH OAVNĂ: Idiomela Triodului de
Şi acum„. al Născătoarei ceasurilor. După două ori şi Mupenica; apoi Stih: Veseli-se-va
Tatăl nostru„. Condacul Inainte-mergăto dreptul„. Şi cântăm Stihira Mucenică, glas
rului şi al Părinţilor le zicem schimbându-le. 2: Al Dumnezeeşttlor daruri.„ Slavă.„ a
Inainte, mergătorului glas 6: Comoara dum·
nezeeştilor.„ Şi acum„. a Născătoarei. După
LA LITURGHIE: Fericirile Inainte-mergă
torului Cântarea 3, pre 4 şi a Părinţilor Cân· Acum slobozeşte,„ şi după Sfinte Dumne-
tarea 6, pe 4. După Ieşire : Troparul hra- zeule.„ Troparul Inainte-mergătorului, Slavă.„
mului, al Inainte-mergătorului şi al Părin al Mucenicului, Şi acum.„ Toate tainele
ţilor, apoi Condacul hramului şi al Inainte-
tale„. Ectenia şi 3 metanii mari şi cântăm
mergătorului, Slavă.„ Condacul Părinţilor,
Canonul Sfântului Teodor la Colivă şi A-
Şi acum„. al hramului Născătoarei de Dum-
polisul dupre obiceiu. După-cinare, cetim
nezeu, sau Ceeace eşti folositoare creştini cea mare. La ea cântăm Canonul morţilor
şi rândueala Mineiului; iară Tropare la cel
lor„. Apostol, Evanghelia şi Chinonicul întâiu
ale lnainte-mergătorului, apoi ale Părinţilor. d'intâiu Sfinte Dumnezeule şi al doilea, le
zicem ale amândorora Sfinţilor şi la cel de
De se. va întA~pla Aflarea cinstitului cap, pre urmă Sfinte Dumnezeule, zicem Conda-
Luni tn tntA1a Săptămână a postului: cul Inainte-mergătorului.
Toată slujba Mergătorului-înainte se cântă LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-

în Dumineca lăsatului brânzei. nul... Troparul Inainte-mergătorului de două
ori; Slavă„.:a Sf-lui Teodor, Şi acum„. Toate
De se va lntAmpla Aflar"a cinstitului cap Tainele tale„. După întâia Catismă, amân-
ori fn ce :i a săptămânii d'intAiu a pos- două Sedelnele Inainte-mergătorului, Slavă„.
tului: Şi acum„. a Născătoarei. După a doua Ca-
tismă, Sedealna Sfântului Teodor, Slavă.„ gat-am„. Şi acum.„ din Triod, la Stihovnă.
Şi acum.„ a Născătoarei şi cetirea Inainte- La Dumnezeu este DomnuJ... Troparul în-
mergătorului, sau a Sfântului Teodor. Polie- vierii de două ori, Slavă.„ a Inainte-mergă
leu şi Sedealna Mergătorului-înainte de două torului, Şi acum.„ Prea curatului tău chip.„
ori Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei. Anti- Catavasia Triodului.
fonul întâia al glasului 4, Prochimen şi
Evanghelia Inainte-mergătorului. Psalm 50,
Stihira Inainte- mergătorului. Canonul lnainte-
mergătorului cu Irmosul pre 6 şi ale Sfân- L. De st va întdmpla Aflarea ci11stitului
tului Teodor amândouă pre 8. Catavasie: Cap în Lunia a 2, sau a 3, sait a 4 sdptd-
Deschide-votu gura mea„. După 3 Cântare, mdnd a S/dntului Post:
Condacul şi Icosul şi Sedealna Inainte-mer· Duminecă seara, cetim Catisma: Fericit
gătorului, Slavă.„ a Sfântului Teodor, Şi bărbatul.„ Antifonul 1. La Doamne strigat-
acum a Născătoarei şi cetire pentru Sfântul am„. Stihirile pre 10, în Triod ale zilei pre
Teodor. După 6 Cântare, Condacul şi Icosul 4, repeţind cea dintâiu şi ale Inainte-mergă
Sfântului Teodor şi cetim Prologul. La torului pre 6. Slavă„. a lnainte-mergătorulu„
Cântare 9, cântăm ceeace eşti mai cinstită. Şi acum„. a Născătoarei Invierii. Ieşirei
Apoi luminânda Mergătorului-tnaiute, Slavă ... Prochimenul cel mare al Triodului şi trei
a Sfântului Teodor, Şi acum„. a Născătoarei. Paremii ale Inainte-mergătorului. Apoi In-
LA LĂUDĂRI: Stihirile podobnice ale vredniceşte-ne Doamne.„ şi Ectenia: Să pli-
Inainte-mergătorului trei şi ale lui Teodor nim rugăciunile noastre cele de seara.„ La
trei. Apoi Stih: Vese/i-se·va dreptul întru Stihovnă: Idiomela Triodului de două ori
Domnul„. Şi cântăm Stihira Mergătorului şi Mucenica. Slavă„. a Inainte-mergătorului,
tnainte glas 6: Intru tot cinstitul cap„. Slavă„. Şi acum.„ a Născătoarei dupre glasul Invierii.
al Sfântului Teodor, Şi acum.„ Născătoare După Sfinte Dumnezeule.„ Troparul Inainte-
de Dumnezeu tu eşti viţa„. Doxologia mare, mergătorului. Slavă„. Şi acum„. al Născă
Troparul Mergătorului-tnainte, Slavă„. al toarei învierii- Ectenia, trei metanii mari şi
Sfântului Teodor, Şi acum„. al Născătoarei. Apolisul.
Ectenia, Apolisul, obişnuita Litie în Prid- LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
vor şi ceas 1. La ceasuri : T l'Oparul Mergă nul.„ Troparul Inainte-mergătorului de două
torului-tnainte, Slavă.„ al Sf. Teodor Şi ori, Slavă„. Şi acum.„ al Născătoarei. După
acum„. al Născătoarei ceasurilor. Iară Con- întâia Catismă şi după a doua, Sedealnele
dacele le zicem schimbându-le. Triodului; iar Ectenie nu zicem şi cetire
LA LITURGHIE: Fericirile Mergătorului· în Efrem. După a 3 Catismă, zice preotul
înainte Cântarea 3 pre 4 şi a Sf. Teodor Ectenia cea mică, apoi Sedealnele Inainte-
Cântarea 6 pre 4. După Ieşire, Troparul mergătorului amândouă şi a Născătoarei, ce-
Inainte-mergătorului şi al Sf. Teodor şi Con- tirea Inainte- mergătorului, Polieleul şi Se-
dacul lui, Slavă„. al Mergătorului-înainte, dealnele Inainte-mergătorului de două ori,
Şi acum„. al hramului Născătoarei de Dum- Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei. Antifonul
nezeu, sau ceeace eşti folositoare creştini întâiu al glasului 4. Prochimen şi Evanghelia
lor„. Prochimen, Apostolul şi Evanghelia, Inainte-mergătorului. Psalm 50 şi Stihira
mai înainte ale Sâmbetei, ale lui Teodor Inainte mergătorului.
sub zaceală, apoi ale Inainte-mergătorului. Canonul Inainte-mergătorului, cu Irmosul
pre 8, Catavasia: Dechide-voiu gura mea ...
Iară când vine Tricântarea, cântăm Ca-
O. l)e se va întâmpla Aflarea cinst#ului
Cap al .5/ântului Ioan lnainte-mergdtorului nonul Inainte-mergătorului cu Irmosul pre 6
şi din Triod 8. Catavasia Triodului. După
în Duminica dintdiu a Sfântului post:
3 Cântare, Sedealna Inainte-mergătorului de
Se cântă slujba lui, precum este tnvăţă două ori, Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei
tura tn Duminica a treia din post, afară de şi cetirea Inainte-mergătorului. După 6 Cân-
închinarea Crucii; numai la Litie, Slavă„. tare, Condacul şi Icosul Inainte-mergătorului
a Inainte-mergătorului de la Doamne stri- şi Prologul. După 9 Cântare, Lumin~nda
774 TIPIC
Inainte-mergătorului de două ori, Slavă„.

găciunea: Stăpâne, Doamne; Iisuse Hristoase„.
Şi acum... a Născătoarei. zicem şi Psalmul: Binecuvintează suflete al
LA HV ALITE: Stihirile Inainte-mergă meu pre Domnul şi toate cele dinlăuntrul
meu. . Slad„. Laudă suflete al meu pre
torului pre 4, Slavă ... a Inainte-mergătoruiui,
Şi acum.„ a Născătoarei. Doxologia şi Ec- Domnul. „ Şi acum.„ Unule născut Fiule.„
tenia: să plinim rugăciunile noastre cele şi: Intru împărăţia ta„. de grab fără cân-
de dimineaţă„. Apoi Stihovna, Idiomela zilei tare. Fericirile din Canonul lnainte-mergă
de două ori şi Mucenica, Slavă„. a Inainte- torului Cântarea 3 şi 6, apoi Apostolul
mergătorului, Şi acum .. a Născătoarei. După i şi Evanghelia Inainte-mergatorului. După
Tatăl nostru„. Troparul Inainte-mergătoruuil acestea: Pomeneşte-ne pre noi, Doamne„.
Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei-Invierii. după Slăbeşte, lasă.„ şi după Tatăl nostru„.
Ectenia: Milueşte-ne pre noi, Dumnezeule„. Condacul hramului, Slavă„. Condacul Inainte-
trei metanii mari şi Ceasul 1. La Ceasuri : mergătorului, Şi acum. „ Condacul hramului
Troparul lnainte-mergătorului. După, Sfinte Născătoarei de Dumnezeu, sau: Ceeace eşti
Dumnezeule.„ Condacul Inainte-mergătoru folositoare creştinilor„. Apoi: Doamne mi-
lui. Şi la sfârşit trei metanii mari şi după lueşte de 40 ori şi trei metanii mari...
metanii nu zicem Sfinte Dumnezeule, ci zi· In acest timp toacă Paraclisiarhul şi trage
cern rugăciunea: Hristoase, lumina cea ade- clopotele.
vărată.„ şi Apolisul. Iară Ceasurile 3, 6 Şi după cele trei metanii mari, zicem:
şi 9, le cetim cu Catisme la vremea lor şi cu Veniţi să ne închinăm„. de trei ori şi cân-
metanii. La al 6-lea Ceas, se ceteşte Paremia
, tăm Vesperina cu metanii şi cu Catismă,
zilei dupre rândueală. După Ceasul al nouă- · dupre obiceiu. La Doamne strigat-am„. Sti-
lea zicem Fericirile degrab fără cântare. hirile Triodului trei şi ale Sfântului Tarasie
După rugăciunea: Slăbeşte, lasă„. Con dacul trei, Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei. Iară
hramului, Slavă ... al Inainte-mergătorului, Şide este spre Miercuri, sau Viv.eri, a Crucii-
acum„. al hramului Născătoarei de Dum· Născătoarei. Apoi: Lumină lină„. Prochi-
ne zeu, sau: Ceeace eşti folositoare creşti menul zilei şi Paremia Triodului. Stihoavna
nilor„. Apoi Doamne milueşte de 40 ori, Triodului. După acum slobozeşte„. şi după
Slavă.„ Şi aeum„. Ceeace eşti mai cinstită„. Tatăl nostru„. Troparele Ndscdtoatei de
şi rugăciunea: Prea sfântă Treime„. Şi în- Dumnezeu Fecioară„. şi celelalte după rân-
cepem Vesperina dupre obiceiu şi o cân- duiala postului. După ceeace eşti mai cinstitd„.
tăm cu metanii dupre rândueala postului; şi după metanii zicem Sfinte Dumnezeule„.
Catisma dupre obiceiu. La Doamne strigat- Doamne miluefte de 12 ori, Prea sfântă
am„. Stihirile pre 10, tn Triod Idiomela zilei Treime Stăpânie„. fie numele Domnului...
de două ori şi Mucenica, apoi trei podob- de trei ori. trei închinăciuni şi Psalmul 33:
nice ale Triodului şi ale Inainte-mergătorului Bine-voiu cuvdnta pre Domnul„. Cade- se
4. Slavă.„ a Inainte-mergătorului. Şi acum„. cu adevărat a te ferici„. şi Apolisul, la care
a Născătoarei glasului. Iară de este spre Preotul pomeneşte pre Sfântul ce a sosit.
Miercuri sau Vineri, zicem a Crucii-Născă- '
toarei, dupre glasul Slavei. Ieşire cu Evan
I'
• ghelia, lumină lină„. Prochimen şi Parcmia ,' M. Dt se va înldmpla Aflarea Cinstitului
zilei. Să se tndrepteze rugăciunea mea„. şi Cap al Sfântului Ioan lnainte-mergătorulut
trei metanii mari. Prochimen, Apostol şi E- 1
tn una din zilele postului:
vanghelia Inainte-mergătorului. Liturghia cea ',
Cântăm slujba lui tntru acest chip: La
mai înainte sfinţită dupre obiceiu; la Apolis: Ceasuri, după: Slăbeşte, lasă.„ şi după Tatăl
Preotul pomeneşte mai tntâiu pre Sfântul nostru.„ Condacul Sfântului de la rând,
ce se prăznueşte, apoi pre celce a sosit; apoi Doamne milueşte de 40 ori, Slavă.„
iară canonul Sfântului ce se va întâmpla la
Şi acum„. ceeace eşti mai cinstită„. şi după
rând îl cântăm la Utrenia dupre rândueală; metanii, zicem: Sfinte Dumnezeule„. Doamne
iară stihirile lui de la Doamne strigat-am,
milueşte de 12 ori şi Preasfântă Treime„.
le cântăm dimineaţa la Lăudări. şi îndată tncepem Vesperina şi obişnuita
Ceasurile !~ cântăm precum mai sus s'a Catismă. Se zic şi ecteniile mici după fie·
arătat. După Ceasul al nouălea şi după ru- care Antiton.
La Doamne strigat-am. . punem Stihirile

pre 10: Idiomela zilei de două ori, Muce-
nica, trei prosomice ale Triodului şi patru l De se va tntdmpla Aflarea Cins/Jtul-ut
ale înainte-mergătorului. Slavă.„ a Inainte- Cap al Sfdntulnt Ioan lnainle-mergdtoru/ui,
mergătorului, Şi acum„. a Născătoarei: Cine în Sdmbăla a 2, sau a J, din post:
nu te va ferici„. Ieşire, Prochimenul şi Pa-
remia zilei şi ale tnainte-mergătorului. Apoi Vineri seara Catisma rândului. La Doam-
cântăm : Să se îndrepteze rugăciunea mea ... ne strgat-am„. punem Stihiri 10 şi cân-
trei metanii şi pre rând dumnezeeasca Li- 1 tăm din Triod Idiomela zilei de două ori
turghie cea mai înainte sfinţită. şi din O ~toih patru Mucenice şi ale Inainte-
mergătorului 4, Slavă„. a Inainte-mergătoru
lard de nu ule liturghie. După: Slăbeşte lui, Şi acum„. a Născătoarei glasului ce a
Iasă.„ şi după metaniile cele mari, zice ce- trecut. Ieşire, Prochimen şi Paremia zilei şi
teţul: Veniţi să ne tnchinăm„. de trei ori, ale Inainte-mergătorului. Să se îndrepteze
trei metanii şi Psalmul: Binecuvintează, su- 1 rugăciunea mea„. şi celelalte ale Liturghi~i
flete al meu, pre Domnul„. şi cântăm Ves- cei mai tnainte sfinţite. lară de nu este Li-
perina fără metanii. După Catisma cea o- turghie, Vineri seara la Doamne strigat-am.„
bişnuită, Stihirile pre 6, trei prosomice ale Stihirile Inainte-mergătorului pre 6, Slavă„.
Triodului şi trei ale Inainte-mergătorului, a lui, Şi acum„ a Născătoarei glasului. Ieşire,
Slavă„. a Inainte-mergătorului, Şi acum„. Prochimen, Paremia zilei şi ale Sfântului trei,
Cine nu te va ferici„. Ieşire, Lumină lină„. apoi Invredniceşte-ne Doamne„. La Stihoav-
Prochimenul şi Paremia zilei şi ale Inainte- nă: Idiomela Triodului de două ori şi Muce-
mergătorului. Invredniceşte-ne, Doamne.„ şi nica Octoihului dupre glas, Slavă.„ a Inainte-
Ectenia: Să plinim rugăciunile noastre„. mergătorului, Şi acum.„ a Născătoarei. După:
Stihovna Triodului, Slavă.„ a Inainte-mer- Acum slobozeşte„. şi după Tatăl nostru. „
gătorului, Şi acum„. a Născătoarei glasului. Troparul Inainte-mergătorului, Slavă„. Şi a-
Acum slobozeşte.„ Sfinte Dumnezeule„. şi cum... a Născătoarei - Invierii glasului de
după Tatăl nostru„. Troparul Inainte-mer- rând; Ectenia, trei metanii mari şi rugăciu
gătorului, Slavă„. Şi acum„. a Născătoarei n~a: Prea Sfântă Treime ... Fie numele Dom-
Invierii: Taina cea din veac.„ Ectenia: Mi- nului.„ şi Psalm 33: Bine voiu cuvânta pre
lueşte-ne pre noi, Dumnezeule. „ După aceasta Domnul.„ Apoi Cade-se cu adevărat„. şi
trei metanii mari, rugăciunea: Preasfântă Apolisul. La Dupăcinarea mare, cântăm
Treime„. şi Bine-voiu cuvânta pre Domnul„. Patrucântarea Sâmbetei. La Utrenie şi la
Cade-se cu adevărat.„ Apolisul. Ceasuri, cântăm numai ale Mergătorului-în
Dupăcinarea, cetim pre cea mare fără ainte, precum mai sus am arătat. La Li-
metanii. După sfinte Dumnezeule„. cel din- turghie slujba zilei şi a Inainte-mergătorului.
tâia, Troparul lnainte-mergătorului, Slavă.„
Şi acum„. a Născătoarei lnvierii dupre glas;
după al doilea Sfinte Dumnezeule obişnu
itele Tropare: Milueşte-ne pre noi, Doamne, O. De se va intdmpia Aflarea cinstit1'l1'i
milueste-ne pre noi„. după: Cade-se să te Cap al S/11ntu/1'i Ioan, în Dumineca a 2
fericim şi după Sfinte Dumnezeule, Conda- din post:
cul Inainte-mergătorului; Doamne al pute-
rilor fii cu noi ... nu-l cântăm. După: Ceeace Sâmbătă seara la Vesperina mică, Stihi-
eşti mai cinstită„. trei metanii mari, iară rile Invierii şi ale Născătoarei de Dumne-
Sfinte Dumnezeule„. nu-l zicem, ci Apolisul zeu, dupre obiceiu.
cel mic. Mezonoptica o cetim dupre obi- La Vespertna mare: La Doamne strigat-
ceiu cu Catisma, precum s'a scris tn Lu- am„. trei Stihiri, ale Invierii, una a lui A-
nia a doua săptămână din post. De ase- natolie şi 6 ale Inainte-mergătorului, Slavă„.
menea şi Utrenia şi toată slujba Inainte- a Inainte-mergătorului, Şi acum„. a Născă
. mergătorului. toarei glasului. Ieşire, Prochimenul zilei şi
Paremiile lnainte-mergătorului, La Litie: Sti-
hira hramului şi Stihirile Inainte· mergăto
rului cele de la Stihoavnă.
776 TIPIC
LA STIHOAVNĂ: Stihirile Invierii dupre 1 J
Alfa Vita. Slavă„. a Inainte-mergătorului, I

Şi acum„. a Nascătoarei. La binecuvânta- I P. Dt st va tntâmpla a/larta cinstitului cap
rea pâinilor: Troparul lvdscdtoare de Dum- al .5/dntului Ioan lnainte-mtrgdtotul, în Du-
nezeu Fecioard. „ de trei ori şi cetire din mineca a J-a din Post, la lnchinaf'ea Cin-
tâlcuirile Trimiterilor apostoleşti. stitei c„uci:
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- Sâmbătă seara la Vesperina mică şi la Sti-
nul.„ Troparul Invierii de două ori, Slavă .. hovnă, Stihirile toate din Triod dupre o-
a Ioainte-mergătorului, Şi acum„. a Năs biceiu. La Vespeiina mare, la Doamne stri-
cătoarei Invierii acelaş glas. După Catisme, gat-am„. Stihirile Invierii 3, ale Crucii 4 şi
Sedelnele Invierii cu ale Născătoarei lor ale Inainte-mergătorului 3, Slavă.„ a Crucii,
şi cetire la tâlcuirea Evangheliei. Apoi Po- Şi acum.„ a Născătoarei cea întâia a gla-
lieleu şi Sedelnele Inainte-mergătorului toate sului. Prochimenul zilei şi Paremiile Inainte-
câte odată. Slavă.„ Sedealna cea după Po- mergătorului. La Litie: Stihira hramului şi
lieleu, Şi acum„. a Născătoarei şi cetirea trei ale Inainte-mergătorului de la Stihovnă
a Inainte-mergătorului, Antifoanele, Pro- şi Lăudări. Slavă.„ a Inainte-mergătorului,
chimenul glasului, Toată suflarea.„ Evanghe- Şi acum„. a Crucii.
lia Invierii, Invierea lui Hristos„. şi Psalm 50,
LA STIHOA VNĂ :Stihirile Invierii, Slavă.„
Slavă.„ glas 8: Uşile pocăinţei.„ şi celelalte.
a Inainte·mergătorului, Şi acum„. a Crucii
Canonul Invierii cu Irmosul pre 4, ln Triod
La binecuvântarea Pâinilor, Troparul: Nds-
pre 4 şi al Inainte-mergătorului pre 6. Ca-
cdtoare de Dumnezeu fecioară„. de două ori,
tavasia: Deschide-voiu gura mea ... După a 3-a
şi al Crucii odată, Mâutueşte Doamne po-
Cântarea, Condacul şi Icosul Inainte-mergă·
torului şi Sedealna lui de două ori; Slavă„.
porul tdu„•
Şi acum.„ a Născătoarei şi cetirea Mergă LA UTRENIE : La Dumnezeu este Dom-
torului-înainte. După 6 Cântare, Condacul nul„. Troparul Invierii de două ori, Slavă„.
şi Icosul Invierii şi Prologul. La 9 Cântare, al Inainte-mergătorului, Şi acum„. al Crucii.
cântăm, Ceeace eşti mai cinstită.„ Apoi După Catisme, Sedelnele învierii cu ale
Luminânda Invierii, Slavă a Inainte-mergă Născătoarei lor şi cetire din tâlcuirea E-
torului Şi acum,„ a Născătoarei Invierii. vangheliei. Polieleul Inaintc-mergătorului şi
Sedelnele lui toate, Slava cea după Po-
LA LĂUDARI: Stih,rile Invierii 4 şi ale lieleu, Şi acum„. a Născătoarei şi cetirea
Sfântului cu cea de Slavă 4, cu Stihirile Inainte-mergătorului. Antifoanele glasului,
lui şi după aceste Stihiri zicem Stih: Scoa- Prochimen şi Evanghelia Invierii. lnvierea
ld-te Doamne, Dumnezeul meu„. Şi cântăm lui Hristos.„ Psalm 50, Slavă„. U1ile po-
Stihira Idiomelă a Triodului, Slavă„. tot a- cătnţ#.
ceasta, Şi acum.„ Prea binecuvântată eşti...
Doxologia mare. După Sfinte Dumnezeule." Canonul învierii cu Irmosul pre 4, al In-
Troparul lnvierii, Apolisul şi obişnuita Litie ainte-mergătorului pre 4 şi al Crucii pre 6.
tn Pridvor, Slavă„. Şi acum„. Stihira Evan- Catavasia Crucii: Mat înainte a închipuit
gheliei. La ceasuri: Troparul Invierii, Sla- dumnezeescul .Moisi„.
vă„. al Inainte-mergătorului, Şi acum„. a După Cântarea 3, Condacul şi Icosul
Născătoarei ceasului. După Tatăl nostru„. Inainte-mergătorului şi Sedealna lui de două
pre rând Condacul Invierii şi al Sfântului şi ori, Slava„. Şi acum„. a Crucii şi cetirea
cel desăvârşit apolis. Inainte-mergătorului. După 6 Cântare, Con-
dacul şi Icosul crucii. La Cântarea 9, ceea-
LA LITURGHIE: Fericirile glasului pre ce eşti mai Cinstită.„ Luminânda Invierii,
6 şi din Canonul lnainte-mergătorului, Cân- Slavă„. a Inainte mergătorului, Şi acum„.
tarea 3, pre 4 şi cealaltă slujbă a zilei şi a Crucii.
a Inainte-mergătorului Iară slujba sfântu- LA LĂUDARI: Stihirile Inviuii 4 şi trei
lui Grigorie o cântăm câ!ld va voi cel mai podobnice ale Crucii, cea dintâia de două
mare, sau tn Duminicile ce vin, a 4-a sau ori, cu Stihurile lor. Apoi Stihul Invierii:
a 5-a, sau slujba Inainte-mergătorului o .Scoală-te Doamnt, Dumnezeul mtu„. şi cân-
: :~n:"m în Sâmbăta a doua. tăm Idiomela zilei din Triod, Slavă„. acP.eaş,
Şi acum.„ Prea binecuvântată eşti„. Doxo- aceleiaş săptămâni. Numai Marţi seara la
logia mare şi Sfinte Dumnezeule.„ cu Cân- Doamne strigat-am„. Stihiri: Idiome la zilei
tare mare. In acest timp se scoate Crucea din Triod de două ori, ale Crucii 4 şi ale
şi cântăm Troparul: Mântueşte Doamne po- Mucenicilor 4, Slavă„. a Mucenicilor, Şi
porul tău„. de trei ori şi se face tnchină acum.„ a Crucii; iar alte Stihiri ale Crucii,
ciune cinstitei Cruci, dupre obiceiu, precum la cântăm Miercuri la Lăudări. Ieşire, Pro-
arată tn Triod. Apoi Ecteniile, Apolisul şi chimen, Paremia zilei şi : Sd se îndrepteze
Litie. Slavă„. Şi acum„. Stihira Evangheliei rugdciunea mea ... Iar unde nu va fi Litur-
şi învăţătura lui Studit şi Ceas 1, tn prid- ghia cea mai înainte sfinţită:
vor. La Ceasuri: Troparul Invierii, Slavă„. Marţi seara la Doamne strigat- am.„ Sti-
al Crucii, Şi acum.„ al Născătoarei Ceasu- hirile Crucii pre 6, iar al Sfinţilor Muce-
rilor. După Tatăl nostru„. Con dacul Inainte- nici se sfârşeşte Praznicul la Ceasuri, pre-
mergătorului La 3 Ceas, Troparul Invierii. cum s'a arătat la lnainte-mergătorul, în
Slavă.„ al Inainte-mergătorului, Şi acum„. al Lunea a doua săptămână din post, la litera L.
Născătoarei Ceasurilor, Oupă Tatăl nostru.„
Iar de se vor întâmpla 40 Mucenicii în Joia
Condacele le zicem schimbându-le.
Canonului celui mare:
LA LITURGHIE: Fericirile glasului pre
Se cântă slujba lor toată în Marţia ace-
4, ale Crucii Cântarea 3, pre 4 şi ale ln·
leiaş săptămâni, mai înainte.
1
ainte-mergătorului, Cântarea 6 pre 4. După /1

Ieşire, Troparul Invierii, al Crucii şi al 111 Iară de se vor tntâmpla 40 Mucenici în
Inainte-mergătorului, Condacul Invierii, Sla- Sâmbăta Acatistului;
vă„. Condacul Inainte·mergătornlui. Şi a- J,
I Slujba lor o cântăm în Dumineca a cin·
cum.„ al Crucii, Prochimen, Apostolul şi I
Evanghelia, mai înainte ale Crucii, apoi ale 1 cia din post.
Mergătorului-înainte.
Cade-se a şti:
Cade-se a şti: R. De se va întdmpla !nainte-setbarea Bu-
P. De se va tntdmpla sfi.nţtt 40 de Mucenici nei-vestiri, ln ori în ce zi, a/ard de Sdm-
în sâmbdta cea dintâia a postului, sau a bdtă ,fi de Duminecă :
doua, sau a treia, sau a patra :
La Doamne strigat-am„. Idiomela zilei
Se cântă slujba lor neschimbată, precum de două ori, Mucenica, trei podobnice ale
mai înainte s'a arătat la Aflarea cinstitului Triodului şi trei ale Inainte-Serbării pre
cap al Sfântului Ioan Inainte-mergătorul la 4, Slavă.„ Şi acum„. glas 2: Bine veste fle
litera I. Gavriii„. Ieşire, Prochimenul şi Paremia
zilei şi ceealaltă slujbă a Liturghiei cei rnai
lară de se vor întâmpla 40 Mucenici, ln
Dumineca întâia a postului, sau a doua, sau înainte sfinţită.
a treia, sau a patra, sau a cincea. lard de nu ute Liturglzit: Cântăm trei
podobnice ale Triodului şi trei ale Inainte-
Cântăm slujba lor neschimbată ca şi a serbării. Slavă„. Şi acum„. Binevestefle Ga-
Ina inte-me raătorului. vriil.„ La Stihovnă: Idiomela Triodului de
lară de se vor întâmpla 40 Mucenici, Luni, două ori şi Mucenica Slavă„. Şi acum. . a
a doua, sau a treia, sau a patra, sau a cincea, Inainte-serbării.
sau a şasea:
LA UTRENIE: Aliluia şi Treimicile gla-
Cântăm slujba lor precum şi slujba Ina- sului; apoi Obişnuitele Catisme şi celelalte
inte-mergătorului. dupre obiceiu. Canonul Inainte-serbării cu
Iară de se vor întâmpla 40 Mucenici în Irmosul pre 6 Şi ale Triodului dupre rân-
Miercurea a patra din post: dueala lor. După 3 Cântare, Sedealna Inainte-
serbării. Astăzi toată făptura se bucură ..•
Cântăm slujba lor mai înainte tn Marţia Slavă„. Şi acum„. tot aceasta. După 6 Cân-
778 TIPIC
tare, Con dac: Cu 'Uenirea S/dntului Duh.„ pre 6. După a 3 Cântare, Sedealna Ina-
După a 9 Cântare, Luminânda glasului. inte-serbării. Slavă.„ Şî acum„. tot aceea.
Iară când vine patrucântarea, cântăm Ca-
La .5tihovnd. din Triod, Idiomela zilei
de două ori şi Mucenica, Slavă„. Şi acum„. nonul Inainte-serbării dupre obiceiu şi de
a Inainte-serbării: Limba care nu o ştia„. la Triod pre 8. După a 6 Cântare, Condacul
şi Icosul Inainte-serbării. După a 9 Cântare
Şi Ceasul 1, cu Catismă şi cu metanii dupre
obiceiu. Luminânda Inainte-serbării. Stihovna Octo-
ihului, Mucenicile glasului de la Lăudări:
iară Stihuri zicem cele obişnuite: Umplutu-
ne-am dimineaţa„. Slavă.„ Şi acum„. a îna-
S. De se va întâmpla Inainte setbarea Bu- inte-serbării glasul a 4-lea: Auzit-a Ndscd-
1iei- Vestiri, tn .Sâ'1Zbdta a 3-a sau a 4-a toarta de Dumnezeu limba care nu o ţtia.„
din post: La Ceasuri, Troparul şi Condacul Inainte-
serbării.
Vineri seara, la Doamne strigat-am„.
Idiomela zilei de două ori, patru Mucenice LA LITURGHIE: Fericirile Inainte ser-
bării, Cântările 3 şi 6. După ieşire, Tropa-
ale glasului şi ale Inainte-serbării, trei pre 4.
Slavă„. a tnainte-serbării, Şi acum„. a Năs rul hramului lui Hristos, de este hramul lui
cătoarei glasului ce a trecut. Ieşire, Lu- acela, apoi Troparul Inainte-serbării, Slavă.„
mină lină, Prochimen şi Paremia zilei, Să Condacul hramului Sfântului, Şi acum„. al
se îndrepteze rugăciunea mea„. şi celelalte Inainte-serbării.
ale Liturghiei cei mai înainte sfinţite. ~~~ff~~

Iară de nu este Liturghie: La Doamne R. De se va întâmpla lnainte-serbarea Bu-
strigat-am.„ Stihirile Inainte-serbării, pre 6, nei-vestiri, în Dumineca închinării Crucit:
Slavă„. a Inainte- serbării, Şi acum.„ a Năs
cătoarei glasului ce a trecut. Lumină lină„. Sâmbătă seara, la Vesperina mare, la
fără Ieşire, Prochimen şi Paremia zilei; apoi Doamne strigat-am.„ Stihirile Invierii 3, ale
Invredniceşte-ne Doamne„. Ectenia: Să pli-
Crucii 4 şi ale Inainte serbării 3, Slavă„.
nim rugăciunile„. La Stihoavna, Idiomela a Crucii, Şi acum„. a Născătoarei, cea tn-
Triodului de două ori (este scrisă la Doamne tâiu a glasului. La Litie: Stihira hramului,
Slavă.„ a Crucii de la Doamne strigat-am
strigat-am) şi Mucenica Octoihului, dupre
glas cu Stihurile cele obişnuite. Slavă„. Şi Şi acum„. a Inainte-serbării.
acum.„ a Inainte-serbării. Acum slobozeşte„. LA STIHOA VNĂ: Stihirile Invierii dupre
şi după Tatăl nostru„. Troparul Inainte- Alfa Vita. Slavă„. a Crucii, Şi acum.„ a
serbării. Apoi Ectenia: Milueşte-ne pre noi, Inainte-serbării de la Stihovna Utreniei. La
Dumnezeule. „ şi trei metanii mari. Apoi binecuvântarea pâinilor, Troparul: Ndscd-
rugăciunea: Pna Sfdntd 1 reime. Fie nu- toare de Dumnezeu Fecioară... de două ori
mele Domnului, de trei ori şi Psalmul 33. şi al Crucii odată. Fie numele Domnului.„
Cade-se să te fericim.„ şi Apolisul. După· de trei ori, Slavă„. Şi acum„. Psalmul 33
cinare, cântăm pre cea mare, fără metanii. şi cetire.
La tntâiul Sfinte Dumnezeule tn locul lui:
Lumtneasd ocktt met. „ zicem Troparul Inainte-
nul.„ Troparul Invierii de două ori, Slavă„
serbării, Astăzi începăturile bucuriei a toată
al Crucii, Şi acum„. al Inainte-Serbării şi
lumea„. După al doilea Sfinte Dumnezeule
celelalte dupre obiceiu.
Troparele cele obişnuite, Mtlueşte·ne pre
Canonul Invierii cu Irmosul pre 4, al
1'oi, Doamne .„ Canonul morţilor cel din
Crucii pre 6 şi al Inainte· serbării pre 4. Ca-
Octoih. După Cade-se cu adevărat.„ Con-
tavasie: Mai tnainte a închipuit dumnezees-
dacul Inainte- serbării.
cul Moisi .•. După a 3-a Cântare, Condacul
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- şi Icosul Inainte-serbării şi Sedealna Crucii de
nul... Troparul Inainte-serbării de două ori două ori, Slavă„. Şi acum,„ a Inainte-ser•
şi obişnuitele Catisme, Sedetnele Octoihului bării. După a 6 Cântare, Condacul şi Icosul
Fericiţi cei fără prihană, pentru morţi, nu Crucii. După a 9-a Cântare Luminânda In-
cAntăm. Canonul Inainte-serbării cu Irmosul vierii, Slavă.„ a Crucii, Şi acum.„ a Inainte-
serbării. Iară celelalte toate la Lăudări şi la Ii La Verpetina mare: Stihirile Invierii 3,

Liturghie, precum s'a arătat şi s'a scris mai 1 ale lui Anatolie 3 şi ale Inainte-serbării 4.
!
înainte în Dumineca a 3-a din post; numai , Slavă„. a lnainte-serbării, Şi acum„. a Năs
la Ceasuri, Troparul Invierii, Slavă„. al Cru- cătoarei glasului şi celelalte dupre obiceiu.
cii şi al Inainte-serbării, schimbându-le. După , Numai Ia Utrenie, după, Evanghelie. Ufile
Tatăl nostru„. Condacul Crucii şi al Inainte- , pocăinţei deschide-mi.„ Canonul Invierii cu
serbării, le zicem schimbându-le. ' Irmosul pre 4, al Născătoarei de Dumnezeu
. „ •••.•••.•••••• „ •••• ·~· ......... . pre 2, din Triod pre 4 şi al Inainte-serbării
pre 4 Catavasia: Desckide-voiu gura mea„.
~· ................................. . Dopă a 3 Cântare, Con dacul Inainte- serbării
1
S. De se va intdmpla Inainte-setbarea Bu- şi Sedealna Triodului, Slavă„. Şi acum„.

nei Pestiti, Miercuri a 4 săptdmdnd, carea a lnainte-serbării. După a 6 Cântare, Con-
este lnckinarea Crucii: dacul şi Icosul lnvierii, dopă a 9 Cântare,
Seara şi dimineaţă toată slujba o cântăm Luminânda fnvierii. Slavă„. Şi acum„. a
cu metanii. Marţi seara Catisma rândului. Inainte-serbării. La LduddrJ: Stihirile In-
La Doamne strigat am ... Stihirile din Triod vierii du pre obiceiu; după acestea zicem
ale zilei 3 şi ale Inainte-serbarii 3. Slavă„. Stih: Scoa/d-te, Doamne, Dumnezeul meu„.
a Crucii, Şi acum.„ a Inainte-serbării. La şi cântăm Stihira Idiomelă a Triodului,
Stihovnă: Idiomela din Triod şi Mucenica Slavă.„ tot aceasta, Şi acum„. Prea bine-
Slavă„. a Crucii Şi acum„. a Inainte-ser- , cuvd1t.tatd efti. „ Doxologia mare şi celelalte
bării. La Utre11ie : Miercuri Canonul Trio- dupre obiceiu. La Ceasul 1, Troparul In-
dului cu Irmosul pre 6 şi al Inainte-serbării vierii, Slavă.„ al Inainte-serbării, Şi acum„,
pre 4. Iar unde vine Tricântarea, cântăm ca- al Născătoarei Ceasurilor. Iară slujba Sfân-
nonul crucii cu irmosul pre 4, şi al Inainte- tului Ioan Scărarul şi a Sfintei Maria Egip-
serbării pre 2, şi tricântarea pre 8. La urmă . teanca, se cântă când va socoti cel mai
Irmosul Tricântării. După a 3 Cântare, Con- mare.
11
dacul Inainte-serbării, Sedealna zilei, Slavă„.

Şi acum„. a Inainte-serbării. După a 6 Cân-
tare, Condacul şi Icosul Crucii. După a 9-a _:\."". De se va întdmpta /nainte-serbarea Bu-
Cântare, Luminânda, Treimica glasului. La nei-Vesti'fi, tn Sdmbdta a 5 a Acatistului:
Lduddri: Stihirile Crucii, cari au rămas la
Doamne strigat-am. La Stihovnă, a Trio- Vineri seara Catisma rândului. La Doamne
dului, Slavă„ a Crucii, Şi acum a Inainte- strigat-am„. punem stihiri 10 şi cântăm din
serbării. La Ceasul 1 se face închinarea Cru- Triod Idiomela zilei de două ori şi Marti-
cii dupre obiceiu. In acest chip se cântă ·rica, ale Acatistului 4 şi ale Inainte-serbării
slujba Inainte-serbării cu a Crucii şi Vineri trei. Slavă.„ a Inainte-serbării, Şi acum.„ a
de se va întâmpla tot într' această săptămână. Acatistului. Ieşire, Prochimenul zilei şi Pa-
remia; Să se tndrepteze rugăciunea mea„.
şi celelalte ale Liturghiei cei mai înainte
S. De se va întâmpla lnainte-serbarea Bu- sfinţite; iară PatrucAntarea Triodului, se
nei Vestiri Joi a 4 sdptdmând din post: , cântă la Dupăcinare.
Miercuri seara la Doamne strigat-am.„ LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-

Stihirile Triodului pre 6 şi ale Inainte-ser· nul... Troparul Acatistului de două ori,
blrii pre 4, Slavă.„ a Crucii, Şi acum„. a 1
·
Slavă„. Şi acum ... al Inainte-serbării şi obiş
Inainte-serbării, apoi Ieşire şi celelalte ale nuitele Catisme; apoi Condacele şi Icoasele
. Liturghiei cei mai înainte sfinţite. La Utrenie, Acatistului dupre rândueala lor.
cântăm toate precum s'a arătat la rând la Canonul Inainte-serbării cu Irmosul pre 6
litera R, afară de Sâmbătă şi de Duminecă. şi al Acatistului pre 8. Catavasie: Descltide-
votu gura mea.„ După a 3 şi :dupl a 6
Iară de se va întâmpla Inainte-serbarea Bu- Cântare, Condace şi Icoase dupre obiceiu.
nei-Vestiri a Preasfintei de Dumnezeu Năs După a 9 Cântare, Luminânda Acatistului
cătoarei tn Dumineca a 4, sau a 5 din de două ori, Slavă„. Şi acum a Inainte-
post: serbării.
TIPIC
LA LĂUDĂRI: Stihirile Acatistului pre 4, dind Pre.otul, Cântăm Dupăcinarea mare,

Slavă„. Şi acum.„ Auzit-a Ndscdtoarea de şi: Cu noi este J)umnezeu... După întâiul
Dumneze .. Doxologia mare şi A polisul. ' Sfinte Dumnezeule.„ Troparul serbării: As-
, tăzi este începerea mântuirii noastre... după
De se va întâmpla Inainte-serbarea Bunei- . al doilea Sfinte Dumnezeule... Condacul
Vestiri, în Sâmbăta lui Lazăr: 1
serbării: Apdrdtoarei Doamnei... şi după:
Se cântă slujba Inaintei-serbării mai tnainte Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu„.
Joi tot în aceeaş săptămână, precum am facem Ieşire în Pridvor, unde se face Litia
arătat la litera R, afară de Sâmbătă şi de dupre obiceiu şi cântăm Stihirile serbării
Duminică. trei, Slavă şi acum Bine vesteşte Gavriil„.
Apoi zice Preotul rugăciunile privegherii cele
obişnuite şi intrând în biserică, cântăm
Stihirile Stihovnei ale serbării; Slavă„. Şi
7. btvdţdtutd pentru Siitbdtoarea Bunei-
acum.„ Astăzi este bucuria Bunei- Vestiri„.
Vestiri a Preasfintei de Dumnezeu. Ndscd-
La binecuvântarea pâinilor, Troparul: As-
toarei. Se începe de Joi a treia sdptdmdn4 ! tdzi este începătura mântuirii noastre„. de
din post /i se mie pdnd în Miercurea sdp- trei ori. Fie numele Domnului binecuvântat.„
tdmdnit Luminate :
de trei ori şi Psa 1 m 33. Bine-voiu cuvdnta
De este post începem Vecernia fără de pre Domnul„. până la: Nu se vor lipsi de
Catismă şi fără de metanii. La Doamne tot binele.„ Şi împarte fraţilor pâinile ce le
strigat-am„. punem Stihirile pre 10 şi cân- •
1
binecuvântate, dupre obiceiu şi cetirea ser-
tăm din Triod ldiomda zilei de două ori, bării.
trei podobnice şi ale Sărbătoarei trei, repe·
ţind două, S!avă„. Şi acum„. 7 rimis a fost LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
din cer. „ Ieşire, Lumină lină„. Prochimenul nul..., Troparul serbării de trei ori şi cetim
şi Paremia zilei şi ale Praznicului trei, cea trei Catisme. După întâia Catismă, amân-
întâia, de la Facere: Ieşit-a Iacov de la puţul două·~Sedealnele Triodului fără Ectenie şi
jurământului„. a doua din Profeţia lui Ie- cetirea zilei. După a doua Catismă, Ecte-
zechiil; fi-va din ziua a opta.„, a treia de nia şi Sedealna serbării : Mai marele voevod„.
la Pilde: Inţelepciunea şi-a zidit ei-şi casă„. Slavă şi acum„. tot aceasta şi cetirea ser-
Apoi: Să se îndrepteze rugăciunea mea.„ bării. După a 3-a Catismă, Sedealna serbării:
şi trei metanii mari şi celelalte ale Litur- Astdzi toatd fdptura se bucură„. Slavă„.
ghiei cei mai înainte sfinţite. Şi acum tot aceasta. Dllpă cetire se dau
, făclii fraţilor; după Polieleu, Sedealna: Ga-
lară de nu va fi Liturghia cea mai înainte vriil din cer.„ Slavă.„ Şi acum.„ Trimis a/ost
sfinţită:
Gavriilla .F ecioara„. şi cetirea serbării. Anti-
Seara la Doamne strigat-am ... , trei Stihiri fonul intâiu al glasului 4 1 Prochimen glas
podobnice ale Triodului, cinci ale Praznicl{l,ui. 4: Bi nevestiţi din zi în zi mântuirea Dum·
Slavă„. Şi acum„. Trimis a fost.„ IeŞ:':.e, nezeului nostru. Stih: Cântaţi Domnului cân-
Prochimen şi Paremia zilei şi ale serbării tare nouă. Şi Evanghelia de la Luca: In
trei; apoi: tnvredniceşte-ne Doamne.„ zilele acelea sculându-se Maria„. După Psalm
50, Stihira serbării: Bine vesteţie Gavriil.„
LA STIH OAVNĂ: Idiomela Triodului de Canonul serbării, Irmosul de două ori, Tro-
două ori ~i Mucenica, Slavă„. Şi acum ... parele pre 12. Catavasia serbării. Iar unde
a serbării: Astdzi este bucuria Bunei- Vestiri„. vine Tricântarea, cântăm Canonul serbării
După acum slobozeşte„. şi după Sfinte cu Irmosul pre 6 şi Tricântarea pre 8, Ca·
Dumnezeule.„ Troparul serbării, Ectenia, tavasie: Irmosul Triodului într' amândouă
trei metanii mari şi Apolisul. La masă des- stranele împreună. După 3 Cântare, Sedeatna
legăm la untdelemn şi vin, ori tn ce zi s'ar serbării, glas 8: Cuvdntul lui Dumnezeu.„
întâmpla, tntru cinstea Preasfintei Stăpânei Slavă.„ Şi acum„„ tot aceasta. După 6 Cân-
n.oastre de Dumnezeu Născătoarei. tare, Condac; Apdrdtoarei Doamnei.„ şi·
La ceasul cel d'întâiu al nopţii, toacă Pa- Icosul şi cetim Prologul. La 9 Cântare, iar
raclisiarhul în toaca cea mare şi trage toate aprind fraţii făcliile. Ceeace eşti mai cin-
clopotele şi adunându-ne tn biserică şi că• stită.„ nu cântăm, ci Pripelele serbării: Bine
~~~~·~~~~~~~~~~~
====
vestefte pământule bucurie mare, ldudaţi ce- îngerii 7 ăi Dukuri.„ Slavă„. Şi acum.„ a
ruri slava lui Dumnezeu. Si Irmosul: Ca de serbării : Trimis a fost„. Iară preotul face
un sicriu însufleţit.„ Asem~enea şi cealaltă Proscomidia la Stihiri. Ieşirea cu Evanghelia,
strană, Pripeala şi Irmosul şi celelalte Tro- Lumină lină„. Prochimen şi Paremia zilei
pare ale serbării, zicând tot acea Pripeală. şi două ale serbării cea d'intâiu de la Ie-
Iară la Troparele Tricântării, zicem Pri- şire: Vdzut-a Moisi„. cea de a doua de la
peala: S'lavd 7ie Dumnezeul nostru, .!:Jlavd Pilde: Domnul m'a zidit„. Apoi Ectenia
Ţie. Pre urmă Irmosul Triodului şi al ser- mică, Sfinte Dumnezeule„. Prochimen, A-
bării cu Pripeala. Luminânda serbării de postolul către Evrei: Fraţilor, cela sfinţeşte
două ori: Ai puterilor celor cereşti Voevod„. şt ceice se sfinţesc.„ Evanghelia de la Luca
Slavă„. Si acum„. Taina cea din veci se şi celelalte ale Liturghiei lui Gură de Aur.
cunoaşte ' astăzi. In loc de Axion, cântăm Irmosul: Ca de
un Sicriu ..
LA LĂUDĂRI: Cântăm patru Stihiri ale
ln ziua de 26 Martie cdntdm la Utrenie:
serbării, Slavă„. Şi acum „ glas 2: Tain~
cea din veci.„ D:e este Sâmbătă sau Dumi- Aliluia şi Treimicile glasului, iară de este
necă, cântăm Doxologia mare, Ectenia şi sau Duminecă, cântăm la Dum·
Sâmbătă,
Apolisul. Jani de este în zi de post, cân- nezeu este Domnul... Troparul Arhanghe-
tăm Stihovna Triodului, Idiomda zilei de lului: Le/ce eşti mai mare Voevod ... După
două ori si Mucenica,· Sh.ivă ... Si acum„. întâia Catismă, Sedealna Octoihului, după a
5 '
a ser băni: Sa se veselească cerurile„. Apoi: doua şi a treia, Sedelnele Triodului.
Bine este a m: mărturisi Domnului..„ odată. Canonul serbării al Năs:::ătoarei de Dum-
După Tatăl nostru„. Troparul i;erbării, Ec- 1
nezeu cu Irmosul pre 6 şi al Arhanghelului
,
teniile şi la sfârşit trei metanii mari, fără

1
1
pre 6. lară când vine Tricântarea, cântăm
Apolisul Utreniei şi Ceas 1. cu Catismă: !i Canonul serbării al Născătoarei de Dumne-
Troparul Şi Condacul Praznicului şi la sfârşit i zeu şi al Arhanghelului cu Irmosul pre 6.
trei metanii mari şi rugăciunea: Hristoase, i Şi Trfoântarea pre 8. Catavai,ie, Irmosul
lumina cea adevărată„. Şi se miruesc fraţii l:ll Triodului. După a 3 Cântare, Sedealna glas
cu sfântul untdelemn. Şi se cântă şi Stihira 4, Slavă „ Şi acum„. tot aceasta şi cetire.
Idiomtla a serbării şi Apolisul. La al trti~ jl După a 6 Cântare, Condacul Arhanghelului
lea ceas din zi, ieşim cu Litie afară din 11 glas 8: Al prea luminatei şi întru tot lucră
Monastire, cu crucile şi întorcându-ne in- toarei Treimi.„ După a 9 Cântare, Lumi-
trăm in biserică şi cdim Ceas 3 şi 6 cu 11 nânda, Treimica glasului.
Catisme, fară metanii, Troparu! şi Condacul I
serbării, la Ceasuri, tn toacă nu lovim. La l LA LĂUDĂRI: Stihirile Arhanghelului
pre 4, Slavă„. Şi acum„. a serbării: Bint-
Ceasul 6 cântăm Troparul şi Paremia Trio- vesteşte Gavrii/„. La Stihovnă, a Triodului
,li,'
dului şi celelalte dupre rândueala lor ; şi

cttim cuvântul al căruia este începutul: Ia·· , Idiomela zilei de două ori şi Mucenica; Slavă„
rdş este bucurie a Bunelor-Vestiri„. Adău- / Şî 'cum„. a Născătoarei şi celelalte toate
I le c=1ntăm cu metanii.
găm apoi şi Ceas al nouălea cu Catismă ; 1
Fericirile degrab fără de cântare şi fără de j

metanii. Pomeneşte-ne pre noi Doamne.„ I T. De se va tnldmpla Buna- Vestite, în .Sdm-
şi Ceata Cerească.„ Slăbeşte lasă„. după li
bdta a J·a sau a 4-a a Postului:
Tatăl nostru„. Condacul serbării, Doamne
milueşte de 40 ori, Slavă„. S, i acum.„ 1 Yineri seara Catismă nu cetim. La Doamne
Ceeace eşti mai cinstită„. trei metanii mari
1
1.1 strigat-am„. Stihirile pre 10; Idiomela zilei

şi rugăciunea. Preas/ântd 7 reime.„ Şi în- 1 de două ori şi ale serbării 8, Slavă... Şi
dată începem Vesperina şi o câ11• fără I acum„. a serbării. Paremia zilei şi cinci ale
Catismă şi fără metanii. 1 1
~• serbării. Să se îndrepteze rugăciunea mea.„
La Doamne strigat-am.„ Idiomela zilei Şi celelalte ale Liturghiei cei mai înainte sfin-
de două ori, fără Mucenică, trei podobice ţite. Iară la ceasul tntâiu al nopţii, cântăm
ale Triodului şi trei Idiomele ale serbării, Dupăcinarea mare, dupre obiceiu. După
glas 4, de la Stihoavnă şi trei ale Arhan- întâiul Sfinte Dumnezeule„. Troparul ser-
ghelului. La Stihira a 11-a Stih: Ce/ace faci bării. După al doilea, Con dacul serbării. ,
I';!(::.•
L"'"'~„-~~J'J~~~
782 TIPIC
După: SlavA Intru cei de sus„. Litie pre- Slavă„. Şi acum„. a Serbării şi cetirea Ser-
cum s'a arătat mai înainte în ziua cea bării. După a 6 Cântare, Condacul şi Icosul
de post. Serbării şi Prologul. La a 9 Cântare, cântăm:
LA UTRENIE: Se face slujba toată a Ceeace eşti mai cinstită„. Luminânda Invi-
erii, Slavă,„ a Crucii, Şi acum.„ a Serbării.
serbării.Nici Patrucântarea, nici altceva de
ale Sâmbetei nu se cântă, ci toate numai LA LĂUDĂRI: Stihirile Invierii 4 şi ale
ale serbării. Cântăm şi Doxologia mare. Serbării
3 şi Idiome la: Taina cea din veac„.
Iară Patrucântarea se cântă mai înainte Joi cu Stihurile lor: apoi Stih: Scoa/4-te Doamne
la Dupăcinare. Asemenea şi la Liturghie Dumnezeul meu .. , şi cântăm ldiomela zilei
toate ale Serbării. , din Triod ; Slavă aceeaş.„ Şi acum. Prea
binecuvdntatd eşti. Doxologia mare, la care
se face închinarea cinstitei Cruci dupre o-
biceiu, precum se arată în Triod; şi după
..S. Cade-se a 1ti: Dt st va întdmp!a Buna-
Ectenii şi Apolis, Slavă„. Şi acum. „ Stihira
Vettiu, fn Dumineca a 1-a din Pofl:
, Evangheliei şi Ceasul 1, în Pridvor. La Cea-
Sâmbătă la Vesperina mică, La Doamne suri: Troparul Invierii, Slavă. „ al Crucii, Şi
strigat-am.„ Stihirile Crucii pre 4, Slavă„. acum„. al Născătoarei Ceasurilor. După: Ta-
Şi acum„. a serbării. La Stihovnă, cântăm tăl nostru, Condacul Crucii şi celelalte şi
o Stihiră a Invierii şi ale serbării. Idiome- cel desăvârşit Apolis.
lele de la Stihovna Vesperinei mari, cu pri-
pelele lor. Slavă.„ Şi acum„. a serbării. După ; LA LITURGHIE: Fericirile glasului pre 4,
ale Serbării Cântarea 3 pre 4 şi ale Crucii,
Sfinte Dumnezeule.„ Troparul Invierii, Slava„. ,
Şi acum„. al Serbării. Ectenia şi Apolisul.
Cântarea 6. pre 4, După Ieşire, Troparul In·
La Vesperina mare, cântăm: Fericit bărba vierii, al Crucii şi al Serbării; tn loc de
tul.„ Catisma toată. La Doamne stri&am„. Sfinte Dumnezeule, cântăm: Crucii tale ne
Stihirile Invierii 3, ale Crucii trei po<J~bnice înckindm, Stdpdne. Prochimen, Apostolul şi
şi ale serbării patru podobnke, Slavă, .. a
Evanghel,a mai lnainte zicem ale Serbării,
Crucii, Htistoase, Dumnezeul nostru„. Şi a- apoi ale Crucii. Jn Ioc de Axion, cântăm
cum.„ 1 rimis a fost din cer„. Apoi Ieşire Irmosul : Ca de un sicriu însufleţit.
şi cinci Paremii ale serbării. La Litie, Sti-
Liturghia se face a marelui Vasile; pre-
hirile serbării trei Idiomele şi trei ale Cru- cum şi ln toate Duminecele sfântului şi ma-
cii de la Lăudări; Slavă„. a Serbării, Şi a- relui post, când se va întâmpla această
cum„. a Crucii. Serbare, se face dumnezeeasca Liturghie a,
lui Vasilie cel mare.
LA STIH O AVNĂ: Stihirile Invierii du pre
Alfa Vita. Slavă„. a Crucii, Şi acum„. a ~~~~~AY~~
serbării. La binecuvântarea pâinilor: Tro- 1. lard de se va întâmplat Serbarea Bunei-
parul serbării de două ori şi o dată: Mdn- Vestiri, Lu„; a 4-a, sau a 5-a, sau a 6-a, a
tue#e Doamne poporul tdu„. şi cetire din Sfdntului post:
trimiterile Apostolilor, sau a serbării.
Duminecă seara, la Vesperina mică, Sti-
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- hirile Serbării 4, Slavă.„ Şi acum.„ a Serbă
nul... Troparul Invierii de două ori; S!avă ... rii. La Stihovnă: Idiomela Triodului de două
al Crucii, Şi acum.„ al Serbării„. După Ca- ori şi Mucenica; Slavă„. Şi acum.„ a Serbării.
tisme, Sedelnele Invierii cu ale Născătoarei Troparul Serbării, Ectenia mică şi Apolisul.
lor şi cetire la tâlcuirea Evangheliei. Polieleul
şi Sedelnele serbării, toate câte odată, La Pespetina mare: După obişnuitul Psalm,
Slavă„. Şi acum„. a Serbării şi cetirea Ser- cântăm Fericit bărbatul. Antifonul lntâiu.
bării. Antifoanele glasului, Prochimen şi Evan- La Doamne strigat-am.„ Stihirile pre 10, ale
ghelia Serbării. Invierea lui Hristos. Psalmul Triodului 3 podobnice şi ale Serbării 7,
50, Stihira Serbării. Canonul învierii cu Ir- Slavă.„ Şi acum.„ a Serbării: 7 rimis a fost
mosul pre 4 şi al Serbării pre 6. Catavasie: 1 din cer. Ieşire, Prochimenul zilei şi Pare-
· Descktde-voiu gura mea„. După Cântarea 3, miile Serbării 3, la Litie Stihirile Serbării.
Condacul şi Icosul Crucii şi Sedelnele Crucii Slavă„. Şi acum„. a Serbării
LA STIH OAVNĂ: Stihirile Serbării cu Pri- Canonul Invierii, cu Irmosul pre 4, din
pelele Serbării; Slavă„. Şi acum„. a Serbării Triod pre 4 şi al Serbării pre 6. Catavasia,
La binecuvântarea pâinilor, Troparul Ser- Irmosul Serbării. După a 3 Cântare, Sedealna
bării de trei ori şi cettrea Serbării. Serbării, Slavă.„ Şi acum„. aceeaş, Cetirea
Serbării. După a 6 Cântare, Condacul şi Icosul
LA UTRENIE: Cântăm toată slujba Ser- Serbării şi cetim Prologul. La Cântarea a 9,
bării,precum s'a scris mai tnainte în zi de
cântăm: Ceeacc eşti mai cinstită, Luminânda
post la rând, la litera T.
Invierii şi a Serbării.
LA LĂUDĂRI: Stihirile lnvierii 4 şi ale

T. De se va întdmpla Buna-Vestire în Miu·- Serbării 4, cu Pripelele lor; după aceasta
curea fnchindrli cinstitei Cruci: Stih: Scoa/d-te Doamnt Dumnezeu/ meu. „
Se lasă Stihirile, Slăvirile şi Canonul Cru- Şi cântăm Idiomela zilei. Slavă.„ tot aceasta,
cii şi se cântă Luni, sau Vineri în acea Şi acum„. Prea binecuvântată eşti„. Do-
săptămână. Iar aicea cântăm toată slujba xologia mare. După Sfinte - Dumnezeule„.
sărbătoarei Bunelor Vestiri, cu Tricântarea Troparul Invierii, Ecteniile şi Apolisul; apoi
Miercuri, precum am arătat tn ziua d'intâiu Slavă.„ Şi acum„. Stihira Evangheliei.
la rând. lară la Utrenie, la Ceasul 1, se face Liturghia cântăm a Marelui Vasilie. Feri-
închinăciune Crucii dupre obiceiu. cirile glasului pre 6 şi ale Serbării, Cânta-
rea 3 pre 4. Apoi Stihul Ieşirii, Troparul
Invierii şi al Serbării, Slavă.„ Şi acum„.
Condacul Serbării. Prochimen, Apostolul şi
U. De se va întdmpla Buna-Vestire ln Du- Evanghelia mai tntâiu ale Duminicii, apoi
mineca a 4-a sau a 5-a a postului: ale Serbării.
Sâmbătă seara, la Vesperina mică, Stihi-
rile Serbării pre 4. Slavă„. Şi acum„. a Ser-
bării. La Stihoavnă, o Stihiră a Invierii şi a
Serbării ale Stihoavnei cei mari, cu pripelele
lor; Slavă„. Şi acum.„ a Serbării, Troparul U. De se va întdmpla Buna Vestire a Prea-
serbării, Ectenia mică şi Apolisul. sfi11tei de Dumnezeu Ndscdtoarei în Mier-
curea a 5-a săptdmdnă a Sfdntului post:
La Vesperina mare: Fericit bărbatul. Ca-
tisma toată. La Doamne strigat-am.„ Stihi- Cântăm slujba Inainte-serbării Luni la
rile Invierii 3, una a lui Anatolie şi şase rând, Stihirile şi Canonul. Iar al Sfântului
ale Serbării. Slavă.„ Şi acum. „ a Serbării: de la Mineiu, li cântăm la Dupăcinarc;
7 f'tmts a fost dt11 cer. Ieşire, Prochimenul pentrucă se mută Canonul cel mare, de Joi
zilei şi cinci Paremii ale Serbării. La Litie: în Marţea aceleeaş săptămâni şi cântăm Ca-
Stihirile Serbării, Slavă„. glasul al 8-lea, Şi nonul cel mare cu Tricântarea de Marţi
acum„. glasul al 2-lea. pentru Serbare a Preasfintei Născătoarei
de Dumnezeu; pentru că Miercuri tn tnsuş
LA STIHOA VNĂ: Stihirile Invierii, Slavă.„
Serbarea seara la Vesperină Catismă nu se
Şi acum„. a Serbării. La binecuvântarea
ceteşte şi metanii nu se fac; şi cântăm sfâr-
pâinilor, Troparul Serbării de trei ori şi ce-
şitul Serbării Joi. Pentru aceea Miercuri seara
tire din trimiterile Apostolilor sau a Ser-
bării.
Shihirile cu metanii şi Canonul cel mare Joi
nu-l cântăm, că s'a cântat mai tnainte Marţi.
nul.„ Troparul lnvierii de două ori, Slavă.„ Jar ln Mlercuna 5-a din post: CAnt~m
Şi acum„. a Serbării. După Catisme, Sedel- toată slujba Serbării seara şi dimineaţa cu
nele Invierii cu ale Născătoarei lor şi ce- Triodul dupre rândueală, precum am arătat
tire din tâlcuirea Evangheliei. Polieleul, Se- mai înainte tn zi de post. Iară sfârşitul ser-
delnele Serbării toate câte odată şi cetirea bării Bunei-Vestiri tl cântăm Joi la Utrenie
Serbării. Antifoanele glasului, Prochimenul cu Tricâ.ntarea Apostolilor, precum am a-
şi Evanghelia Serbării. Invierea lui Hristos„. rătat Luni a 4 şi a 5- Sfântului post, la Ie-
şi Psalmul 50, Stihira Serbării. şirea serbării Bunei-Vestiri.
:M.litfl·~~~~~~df~~~~
==78=4============================T=IP=I=C===~====== •
după a doua Catismă, iarăş trei Condace
şi Icoase trei. Apoi Polielrn\ şi Sedelnele
V. De se va întâmpla Buna- Vestire a Prea- toate ale Serbării şi cetirea Serbării. Anti~
s/i,ntei de Dumnezeu 1Vdscdtoctret Joi a 5 fonul tntâiu al glasului 4, Prochimenul şi
1ăptdmdnd din post, cdnd u cdntd Canonul
Evanghelia Serbării, Psalm 50 şi Stihira Ser·
bării.
ctl mare:
Canonul Serbării cu Irmosul pre 8 şi al
Se mută pentru Serbare, Canonu] cel Acatistului pre 6. Catavasia Serbării amân-
mare al Sfântului Andrei şi-l cântăm tn- două corurile împreună; iară Patrucântarea
tr'aceeaş săptămână Marţi, cu Tricântarea
nu cântăm acum ci mai tnainte Joi la După·
de Marţi. Iară Tricântarea Apostolilor, o cinare. După a treia Cântare, trei Condace
cântăm cu a Serbării Bunei-Vestiri şi la
şi trei Icoase. Apoi Sedealna Serbării şi ce·
urmă Catavasia Triodului.
tirea. După 6 Cântare trei Condacc şi trei
lară de se va tntâmpla Buna-Vestire a Prea-
!coase. Apoi Con dacul: O maică Prea ld·
!fintei de Dumnezeu Născătoarei Vineri în uaatd„. de trei ori şi Icosul cel d'intâiu şi
aceeaş săptămână:
iară ş Condacul: Apărătoarei Doamnei. „ şi
Ct;tim Prologul şi Sinaxarul. La a noua
Cântăm înainte-serbarea Bunei-Vestiri Sti-
Cântare, nu cântăm ceeace eşti mai cinstită.„
hirile şi Canonul mai înainte la rând Miercuri, ci pripelde Serbării precum mai înainte s'a
pentru Canonul cel mare, iară a Sfântului scris la tnsuş Serbarr:a. La Canonul Aca-
slujba din Mineiu o cântăm la Dupăcinare. tistului, la Tropare zicem Pr;peala: Prea-
sfdntd Ndscdtoare de Dumnezeu, mântu-
eşte-ne pre noi. Şi la urmă cântăm Pripeala
X. lard de se va întdmpla Buna Vestire, şi Irmosul: Ca de un sic-riu însufleţit„. şi o
a Preasfintei de Dumnezeu .lvdscdtoarei în închinăciune. Luminânda Serbării. ·
Sdmbdta Acatistu/ul: LA LĂUDARI: Stihirile Serbării pre 4.
Vineri seara, la Doamne strigat-am.„ Sti- Slavă.„ Şi acum„. Sd se veseieascd cerurile„.
hirile pre 10. Idiomela zilei de două ori, ale Doxologia mare, Troparul Serbării, Ectenii
Serbării pre 8. Slavă.„ Şi acum.„ 1 rimis a şi Apolis. Apoi tnvâţătura lui Studit şi Ceas
fost din cer. Paremia zilei şi ale Serbării 1 în Pridvor La întâiul Ceas, Troparul şi
5. După: Să se îndrepteze rugăciunea mea.„ Condacul Serbării şi celelalte.
facem trei metanii şi celelalte ale Liturghiei
cei mai înainte sfinţite. La fie numele Dom- LA LITURGHIE: Fericirile Serbării, Cân-
nului binecuvântat„. trei metanii şi la A- tarea 3 şi 6, pre 8. Prochimen, Apostol ş
polis iarăş trei metanii. Evanghelia, ale Serbării.
Iară la Ceasul întâiu al nopţii, toacă şi
trag toate clopotele şi adunându-ne noi în
biserică, binecuvintează preotul şi cetim
După cinarea mare; şi după Slavă întru cei A. bi!. De se va tntdmpla Se,-barea Bunei
de sus lui Dumnezeu„. Ieşim în Pridvor şi Vestiri în Sdmbdta fui Lazăr:
facem obişnuita Litie, la care cântăm trei
• Stihiri alP, Serbării, Slavă ... Şi acum.„ Bine- Vineri seara, Catismă nu cetim. La Doamne
vesttşte astdzt.„ Sfârşind Litia iarăş intrăm stîigat-am„. Stihirile pre 10; Idiomela zilei
in biserică şi cântăm Stihovna, Stihiri Idi- de două ori: Sdvdr#nd patruzeci de zile
omele ale Serbării cu pripelele lor; Slavă„. cele de sudet folositoare.„ apoi trei aie Ser-
Şi acum„. Astdzt este bucuria„. La bine- bării, Sfatul. cel mai tnainte de veci .•. Şi cinci
cuvântarea pâinilor, Troparul Serbării de ale Sfântului Lazăr, Slavă„. Sdvdtşind patru-
trei ori şi cetirea Serbării. zeci de zile cele de suflet folositoare ... Şi a-
cum „ a Serbării: 7 rimis a fost din cer„.
LA UTRENIE:'La Dumnezeu este Dom- Ieşire, Pare mia zilei şi cinci ale Serbării; şi
nul.., Troparul Serbării de trei ori. După celelalte ale Liturghiei cei mai înainte sfin-
întâia Catismă, Condacul: Apdrdtoaret Doam- ţite. Iară la masă se face deslegare la vin
nei„. şi alte trei Condace şi tr~i Icoase; şi la untdelemn.
La Ceasul tntâiu al nopţii, toacă paracli- glas 1, Luminânda Serbării de două ori;
serul în toaca cea mare şi trage toate Slavă ... Şi acum„. a lui Lazăr.
clopotele şi adunându-ne tn biserică, bine- LA LĂUDĂRI: Stihirile Serbării trei şi
cuvintează preotul şi cetim Dupăcinarea
ale Sfântului Lazăr trei; apoi pripelele:
mare, iară preotul cădeşte, precum este
Scoatd-te Doamne Dumnezeul meu şi M dr-
obiceiul şi după întâiul Sfinte Dumnezeule, turisi- md-voiu ţie Doamne cu toatd inima
Troparul serbării. După al doilea, Condacul
mea... Slavă... a Sfântului Lazăr. Mare #
serbării. După Slavă întru cei de sus lui .
f>reasldvttd„. Şi acum... a Serbării: 7 atna
Dumnezeu„. ieşim tn Pridvor şi facem obiş- i cea din veac ... Doxologia mare, Troparul
nuita Litie, la care cântăm trei Idiomele Serbării, Slavă.„ Şi acum... lnvierea cea de
ale Serbării şi ale Triodului trei, cele de obţie... Ectenia, Apolis, învăţătură pentru
la Lăudări; Slavă... a Serbării: Sd se ve- credinţă şi ceas 1 tn Pridvor.
seleascd cerurile ... Şi acum... Bine vesteşte
astăzi ... LA LITURGHIE: Fericirile Serbării, Cân-
tarea 3, pre 4 şi ale lui Lazăr, Cântarea
LA STIHOAVNĂ: Stihiri Idiomele ale 6, pre 4. După Ieşire, Troparul Serbării şi
Serbării cu Pripelele lor; Slavă... Stdtut-ai al lui Lazăr, Slavă.„ Condacul lui Lazăr,
înaintea groptt... Şi acum... Astdz; este bu- i Şi acum„. al Serbării. In locul lui Sfinte
1
curia Bunelor-vestiri... După: Tatăl nostru ... Dumnezeule cântăm: Cdţi în Hristos 1:1' aţi
Troparul Serbării de trei ori, binecuvânta- botezat.„ Prochimen, Apostol şi Evanghelie
1
rea pâinilor... şi cetirea Serbării. mai întâia a Serbării, apoi a lui Lazăr. In
loc de Axion, cântăm Irmosul Serbării.
nul„. Troparul Serbării de două ori, Slavă.„
lnvierea eta de obşte.„ Şi acum ... a Serbării.
După tntAia Catismă, Sedealna Triodului: B. bis. lard de se va întâmpla Buna-Ve·
Milostivindu-te spre lac1"dmlle Ma1"iei... de stire a Preasfintti Ndscdtoarei de Dumnezeu
două ori; Slavă... Şi acum... a Serbării şi în Duminica Stâlpdrilor:
cetire pentru dreptul Lazăr. Dupi a doua Sâmbătă la Vesperina mică, Stihirile Stâl-
Catismă, Sedealna Triodului: Izvo1"U/ Inţe părilor pre 4, Slavi„. Şi acum„. a Serbării:
lepciunii... de două ori; Slavi... Şi acum ... In Luna a şasea ... La Stihoavnă Idiomelele
a Serbării şi cetire pentru dreptul Lazăr, Serbării cu Pripelele lor, de la Vesperina
sau a Serbării. Apoi Polieleul şi toate Se- mare, Slavă ..• Şi acum„. a Stâlpărilor: Laud
delnele Serbării şi cetirea Serbării. Anti- a ta ln/ricoşată Taină„. Troparul Serbării,
fonul întâiu al glasului 4, Prochimenul şi Slavă... Şi acum.„ Invietea cea de obşte„.
Evanghelia Serbării. Invierea lui Hristos ... Ectenia mică şi Apolisul.
Psalmul 50 şi Stihira Serbării. Canonul 1
Serbării cu Irmosul pre 6 şi al Sfântului La Vesj>erina mare: Fericit bărbatul...
Lazlr amândouă Canoanele pre 8. Cata- Catisma toată. La Doamne strigat-am.„
vasia, Irmosul Canonului al doilea al lui Stihirile Serbării 3, repeţindu-se şi ale Stâl-
Lazăr. Cântăm tot aicea şi Patrucântarea. părilor 4. Slavă.„ a Stâlplrilor, Şi acum„.
După 3 Cântare, Condacul şi Icosul şi Se- a Serbării: Trimis a fost din cer„. Apoi
delnele Sfântului Lazăr; Slavă... Şi acum„. Ieşire, 5 Paremii ale Serbării şi trei ale
a Serbării şi cetirea Serbării. După 6 Cân- Stâlpărilor. La Litie, Stihirile Serbării 3 şi
tare. Condacul şi Icosul şi cetirea Serbării. 3 ale Stâlpărilor, Slavă ... a Stâlpărilor: Mai
La 9 Cântare, ceeace eşti mai cinstită, nu lnainte cu şase zile de P~·t1:„ Şi acum„. a
cântăm; ci Pripelele Serbării, precum mai Serbării : Bine vesteşte Gavriil...
înainte s'a arătat la tnsuş Serbarea. Iară la LA STlHOAVNĂ: Stihirile Idiomele ale
Canonul Triodului ca pripeală zic~m: Slavd Stâlpărilor, cu Pripelele lor. Slavă„. a Stâl-
ţie Dumnezeul nost1"u, Slavd ţie, Catavasie, părilor: Astăzi da1ul Sfântului Duh„. Şi
Irmosul: Cu adevd1"at Ndsdcdtoare de Dum- acum„. a Serbării: Taina· cea din veac„. La
neziu. După aceasta, Pripeala Serbării şi binecuvântarea pâinilor, Troparul Serbării
Irmosul: Ca de un sict"iu hlsufleţit ... Apoi, de doul ori, al Stâlpărilor odată şi cetirea
Siânt este Domnul Dumnezeul nostru pre Serbării.
TlUODUL 50
786 TIPIC
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- vestiţi din zi în zi.„ Troparul Serbării şi al '1„
nul.„ Troparul Serbării de două ori, Slavă„. Stâlpărilor; Slavă.„ Condacul Stâlpărilor,
Şi acum„. lnvierea cea de obşte„. După tn- 1Şi acum„. al Serbării: Apărătoarez1Joamnei.„
tâia Catismă, Scdealna Stâlpărilor, Slavă.„ Apoi Prochimenul, Apostolul şi Evanghelia, li1
Şi acum„. a Serbării şi cetirea Serbării. a Serbării şi a Stâlpărilor, Chinonicul Ser-

După a doua Catismă, Sedealna Stâlpărilor, bării şi a Stâlpărilor. La Liturghie tn loc
Slavă„. Şi acum„. a Serbării şi cetire. Apoi de Axion, cântăm Irmosul Stâlpărilor: Dum-
Polieleul, Sedelnele Serbării şi cetirea Ser- nezeu este Domnul şi s' a arătat nouă„.,, Iară
bării. Antifonul întâiu al glasului 4, Prochi- de este hramul Bunei-Vestiri, se cântă tn
menul şi Evanghelia Scâlpărilor, Psalmul loc de Axion, Irmosul: Ca de un sicriu în-
50; Invierea lui Hristos nu o cetim şi când sufleţit„.
sărută fraţii Sfânta Evanghelie, împarte egu·
menu\ Stâlpării cu făclii fraţilor dupre obi-
ceiu. Şi în loc de: Pentru rugăciunile Apo-
stolilor„. Cântăm, Slavă„. Astăzi Hristos a Ş. Iară de se va întâmpla Buna· Vestite a
intrat.„ Şi acum„. tot aceasta; apoi Stih: Preasfintei de Dumnezru Născătoarei, în Lunea
Milueşte-mă, Dumnezeule, dupre mare mila cea mare:
ta„. şi Stihira, glasul al 6-lea: Astăzi darul In Duminica Stâlpărilor seara, la Ves-
Sfântului Duh„. Canonul Serbării cu Irmo- perina mică, la Doamne strigat-am„. Sti-
sul pre 8 şi al Stâlpărilor cu Irmosul pre hirile Serbării pre 4, Slavă„. Şi acum„. a
8. Catavasia, Irmoase!e amândoror Canoa- Serbării. La Stihoavnă: Stihidle Serbării
nelor, în fiecare cor Irmosul său. După cele de la Stihoavna Vesperinei mari, Slavă„.
Cântarea a 3, Condacul şi Icosul Stâlpărilor ' Şi acum„. a Serbării.
şi Sedealna, Slavă „ Şi acum„. a Serbării
şi cetirea Serbării. După a 6 Cântare, Con- La Vesperina mare : Cântăm fericit băr
dacul şi Icosul Serbării şi Prolog. La Cân- batul... Antifonul întâia. La Doamne stri-
tarea a 9, Ceeace eşti mai cinstită, nu gat-am„. Stihirile Serbării pre 6 şi ale Stâl-
cântăm, ci Pripelele Serbării, precum mai părilor pre 4, Slavă„. a Stâlpărilor Şi acum.„
înainte am arătat iar a Stâlpărilor, cântăm a Serbării: Trimis a fost din cer„. Ieşire,
du pre obiceiu Pripeala: Slavă ţie, Dumne· Prochimenul zilei, Paremiile Serbării trei. li1
zeul nostru, Slavă ţie; iară la urmă cântăm La Litie Stihirile Serbării, Slavă„. Şi acum„.
intâiu Pripeala Serbării şi Irmosul: Ca de a Serbării : Bine vesteşte Gavriil„.
un sicriu însufleţit.„ apoi al Stâlpărilor. Sfânt LA STIH OAVNĂ : Stihirile zilei cu Pri-
este Domnul Dumnezeul nostru„. pre gla- ! pelele lor, Slavă„. a Stâlpărilor: Din ramuri
sul 1. Luminânda Serbării de două ori. şi Stâlpărz:„ Şi acum„. a Serbării: Taina
LA LĂUDĂRI: Stihirile Serbării trei şi cea din veac„. La binecuvântarea pâinilor,
ale Stâlpărilor trei, Slavă„. a Serbării: Să Troparul Serbării de trei ori, cetirea Serbării.
se veselească cerurile„. Şi acum„. a Stâlpă
rilor: Mai înainte cu fase zile„. Doxologia
nul„. Troparul Serbării de trei ori. După
mare şi Troparul: Invierea cea de obşte„.
Catisma dintâiu şi după a doua, Sedelnele
Slavă.„ Şi acum„. a Serbării; Ectenia, Apo-
zilei şi cetir.;a; după a treia Catismă, Ec-
lisul, învăţătura lui Studit Şi Ceasul 1 în
tenia mică şi Sedelnele serbării amândouă,
Pridvor; apoi cel desăvârşit Apolis. Iar în
cetirea a Serbării, Polieleul, Sedealna Ser-
Ceasul al doilea din zi, ieşim afară din Mo-
bării şi cetirea Serbării. Antifonul tntâiu al
nastire L:u Litie, precum mai inainte am
glasul 4, Prochimen: Bine Vesti'ţt' din zi în
arătat şi întorcându-ne cetim Ceasurile, la
zi„. Evanghelia Serbării, Psalmul 50, Stihira
care cântăm Troparul Serbării, Slavă„. In-
Serbării. Canonul Serbării cu Irmosul pre
vierea cea de obşte.„ Şi acum„. a Născătoarei
6 şi al Tricântărei pre s.' Catavasia Trio-
Ceasurilor. După: Tatăl nostru,„ zicem Con-
dului, Irmosul tntr'amândouă corurile îm-
dacele, schimbându·le.
preună; iar unde nu este Tricântare, cân-
LA LITURGHIE: Fericirile serbării, Cân- tăm Canonul Serbării cu Irmosul pre 4.
tarea 3 pre 4 şi ale Stâlpărilor, Cântarea Catavasia Serbării. După a 3 Cântare, Con-
• a 6, pre 4. După ieşire, cântăm Stih: Bine- ' dacul zilei, Sedealna Serbării şi cetirea Ser-
~-~,~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
--------------------·-·-c· ---------
DIN CAPETELE LUI MARCO
----,,·======;=========== ========
bării. După a 6 Cântare, Condacul şi Icosul Şi acum„. a Serbării. Ieşire cu Evanghelia,
Serbării, Prologul şi Sioaxarul. La 6 a Cân- Lumină lină.„ Prochimenul zilei şi Pare·
tare: Ceeace eşti mai cinstită nu cântăm, ci miile şi ale Serbării două. Apoi Prochime-
Pripeala Serbării: Bi11e vesteţte pdmdntule nul, Apostolul şi Evanghelia Strbării şi a
bucurie mare„. Apoi Irmosul Serbării: Ca zilei. lnvndnlceftt-ne, Doamne„. Ectenia,
de un sicriu însufleţit.„ Iară la Troparele Stihoavna zild, cu pripeleie zilei. Slavă„.
Tricântării, zicem Pripeala: .5lavă Ţie, Dum· Doamne viind /a patimd ..• Şi acum •.. a Str-
nez11ul nosbu, Slavă Ţie. Catavasie cântăm bării. Acum slobozeşte ... Troparul Serbării,
Irmosul Triodului. Luminânda Serbării, Sla- Ectenia şi Apolisul. Aşa facem şi tn cele-
vă„. a zilei, Şi a\:um.„ a Serbării. lalte zile ale săptămânei mari. La masă
deslegare numai la untdelemn şi la vin. La
LA LĂUDĂRI : Stihirile Serbării pre 4,
Dupăcinare metanii nu sunt, numai după
Slavă.„ a Serbării Şi acum„., a zilei: De
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, trei
uscăciunea Smockinului„. Doxologia şi Ec·
tnchinăciuni, la sfârşit trei metanii mari şi
tenia. 12 mici. La cel de pe urmă Sfinte Dum-
LA STIH OAVNĂ: Stihirile Idiomele ale zi- nezeule, trd închinăciuni şi cântăm Tricân-
lei: Mer~dnd Domnul spre patima cea de tarea lui Andrei Criteanul.
bund voie„. Ajtmgând noi credincio~·ii„. şi
celelalte Stihiu din Triod; Slavă.„ A doua
Evă ... Şi acum.,. a Se.rbării: Să se vese-
lească cet'uti/e.„ Apoi: Bine este a ne măr Ş. 7 ot pentru aceastd .Serbare, de se va
turisi Domnului. „ odată; după: Tatăl nos- întâmpla fn Ma1ţea cea mare:
tru„. Troparul Serbării, Ectenie, trti mc- Luni seara, Catismă nu cetim. La Doam-
tanii mari, Apolisul şi Ceasul 1. La trei ne strigat-am... cinci Stihiri Idiomele ale
ctasuri din zi, kşim cu Litie afară din Mo- zilei şi cinci ale serbării; Slavă... a zilei:
nastire şi întorcându-ne cetim ceklalte Cea· A doua Evă ... Şi acum ... a Serbării: T,-i-
suri, cu Catisme şi Paremia, cHim ~i Stâl- mls a fost„. Ieşire cu Evanghelia, Lumină
pul Evanghelici. La Ceasuri, Troparul Ser· lină... Prochimen şi cetirile zilei şi trei ale
bării, iară Conda~~ul zilei şi al serbării le Serbării. Să se tndrepteze rugăciunea mea... •
zicem schimbându-k; şi la sfârşitul fiecăruia şi trei metanii. Evanghelia zilei şi celelalte
Ceas \:âte trei metanii, cetim şi Ceasul al 9-lea ale Liturghiei cei mai înainte sfinţite. La
şi Fericirii~ de grab, fară de cântare; apoi: lntâiul Ceas al nopţii toacă şi trag toate
Pomenc:~te·ne pre noi, Doamne„. şi cde- dopotde cek mai dupre obiceiu şi adu- •
lalte. După Tatăl nostru„. Condacul zilei, nându-ne tn biserica, cetim Dupăcinarea
Slava„. Şi acum.„ al Seibării, Doamne mi- mare şi: Cu noi este Dumnezeu .. Dop~ Sla-
lueşte de 40 ori, Slavă.„ Şi acum„. Ceeace vă întru cei de sus lui Dumnezeu, Litie în
eşti mai cinstită„, trei metanii mari şi în- Pridvor, la care cântăm Stihiri Idiomele ale
d&tă începem V csperina, fară metanii şi fără Serbării, Slavă„. Şi acum.„ a Serbării Bine
Catismă. La Doamne strigat-am„. cinci Sti- 'lJestefte Gavtiil.„
hiri Idiomele ale zilei şi cinci ale Serbării;
Slavă.„ a zilei: De smocktnu/ cel uscat ... LA STIHOAVNĂ: Trei Stihiri Idiomele •
Şi acum... a Serbării : l t'imis a fost din ale Serbării cu Pripdele lor, Slavă„. Şi a·
cer.„ Ieşire cu Evanghelia, Lumină lină.„ cum... Astăzi este bucuria.„ La binecuvân-
Prochimen, Paremiile zilei şi ale Serbării tarea pâinilor, Troparul Serbării de trei ori
două. Apoi Ectenia mică, Sfinte Dumne- şi cetirea Serbării„.
zeule.„ Prochimen, Apostolul şi Evanghelia
Serbării şi a zilei şi celelalte ale Liturghiei LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
lui Gură de Aur. nul.„ Troparul Serbării, de trei ori. După
amândouă Catismele, Sedelnele Triodu1ui
la1ti de nu va li Litutghte, pentru vreo şi cetirea zilei. După întâia CatismA, Ecte-
neputinld oaruan:: La Doamne strigat-am, nia mică, Sedealna Serbării şi cetirea Ser-
punem Stihiri 10 şi cântăm trei ale zilei, re- bării. Polieleul şi Sedealna Serbării. Anti-
peţind pre cde două d:ntâiu şi ale Serbării fonu\ întâi al glasului 4. Prochimen, Evan-
5; Slavă.„ a zilei: A doua Evd ajldnd .. I ghelia Serbării. Psalmul 50, Stihira Serbării,
~~~~~~~~PIPl~~~I~~~~~~
788
Canonul Serbării cu Irmosul pre 14. Cata-

vasia Serbării, Irmosul în amândouă coru·
rile tmpreună, iar unde sunt două cântări Ş. Sdrbătoare de se va
7 ot penttu aceastd
ale Triodului, cântăm Canonul Serbării cu întâmpla în Miercuria cea mart:
Irmosul pre 6 şi cele două cântări pre 8
şi la urmă Irmosul Triodului, După 3 Cân- Marţi seara, cântăm Vesperina fără Ca-
tare, Condacul zilei şi Icosul. Sedealna Ser- tismă şi fără metanii. La Doamne strigat- ~
bării, cetirea Serbării. După 6 Cântare, Con- am.„ punem Stihirile pre 1O: Idiomelele zilei
dacul Serbării, Icosul şi Prologul; cetim şi 5 şi ale Serbării 5; Slavă.„ a zilei_, Şi a-
Sinaxarul zilei. La 9 Cântare, nu cântăm: cum„. a Serbării Ieşire cu Evanghelia, Pro-
Ceeace eşti mai cinstită„. ci Pripelele Ser- chimen şi Paremiile zilei şi trei ale Serbării.
bării şi Irmos, precum am arâtat tn Lunea Să se îndrepteze rugăciunea mea„. şi trei
cea mare. Luminânda Serbării, Slavă„. a metanii. Evanghelia zilei şi celelalte ale Li-
zilei, Şi acum„. a Serbării. turghiei cei mai lnainte sfinţite. La masă,
fiertură fără untdelemn, iară vin bem. La
LA LĂUDĂRI: Podobnice]e Serbării pr~ un ceas din noapte toacă şi adunându-ne
41 Slavă„. a zilei: Cu lenea sujleteascd„. Şt ln biserică, cetim Dupăcinarea mare. După
acum.„ a Serbării: Taina cea din veac.„ Slavă Intru cei de sus lui Dumnezeu„. Ie-
Idiomelele zilei cu Pripelele lor, precum s'a şim tn Pridvor şi cântăm la Litie S~~hirile
scris mai înainte Luni. SlaTă„. a Serbării: Serbării. Slavă.„ Şi acum„. a Serbăm.
Să se veselească ~et'urtle„. Şi acum„. a zilei:
Cdnd vei veni înt1'u slavd.„ Troparul Ser- LA STIH OA VNĂ: Stihirile Serbării la .?ine-
bării, Ectenia, trei metani mari şi Apolisul. cuvântarea pâinilor, Troparul Serbăm de
Ceas 1, trei metanii mari. trei ori şi cetire a Serbării.
Iară la Ceasul al 3-lea din zi, ieşim cu Litie
afară din Monastire precum am arătat mai nul.„ Troparul Praznicului de trei ori_. Dup~
tnainte şi întorcându-ne cetim ceasurile cu amândouă Catismele, Sedelnele Tnodulut
Catisme şi Stâlpul Evangheliei. La Ceasuri, şi cetirea zilei. Dup~ 3 Catisma, Ectenia şi
zicem Troparul Serbării şi al Născătoarei. Sedelnele Serbării amândouă şi cetirea Ser-
Condacele, zicem al Serbării şi al zilei, schim- bării. Polieleul şi Sedelnele Serbării. Anti-
bându-le şi la sfârşitul fiecăruia Ceas, câte fonul tntâiu al glasului 4, Prochimen. Evan-
3 metanii mari; Ceas 9 fără Catismă. ghelia Serbării, Psalmul 50, Stihira Serbării.
Fericirile degrab fără de cântare şi Pome- Canonul Serbării cu Irmosul pre 14. Ca-
neşte-ne pre noi Doamne.„ şi celelalte pre-
tavasia Serbării, Irmosul într'amân?onă co-
cum mai înainte s'a scris. Dopă Tatăl nos- rurile împreună. Iar unde este Tncântarea
tru„. Condacul zilei, Slavă.„ Şi acnm„. al cântăm Canonul Serbării cu Irmosul pre 6
Serbării, Doamne milueşte de 40 ori, Sla-
şi Tricântarea pre 8, Cătavasie : Irmo~u!
vă„. Şi acum. „ Ceeace eşti mai cinstită„.
Triodului. După 3 Cântare, Condacul z1le1
şi trei metanii mari şi îndată Vesperina
şi Icosul Sedealna Serbării şi cetirea Ser-
fără Catismă şi fără metanii.
bării. D~pă 6 Cântare, Condacul Serbării şi
La Doamne strigat-am„. cinci Stihiri Idio- Icosul. La a noua Cântare nu cântăm: Ceeace
mele ale zilei şi cinci ale Serbării; Slavă„. eşti mai cinstită, ci pripelele S~rbării pre-
a zilei, Şi acum„. a Serbării. Ieşire cu E- cum mai înainte s'a arătat. Lummânda Ser-
vanghelia, Prochimen, cetirile zilei şi două bării, Slavă. „ a zilei, Şi acum„. a ~erbării
ale Serbării. Ectenia mică, Sfinte Dumne- Slavă ••. a zilei, Şi acum.„ a Serbăm.
zeule.„ Prochimen, Apostol şi Evanghelia
Serbării şi a zilei şi pre rând Dumnezeeasca
LA LĂUDĂRI : Stihirile Serbării pre 4,
Liturghie a Sf.· lui Ioan Gură de Aur. La Slavă„. a zilei, Şi acum„. a Serbării. La
masă deslegăm numai la untdelemn şi la
Stihoavnă a zilei, cu Pripelele lor precum
vin. Iară Dupăcinare, cetim pre cea mică mai înainte s'a scris în Lunea cea mare;
şi cântăm la ea şi Tricântarea lui Andreiu
Slavă„. a Serbării, Şi acum.„ a zilei şi ce-
Criteanul. lelalte precum s'a scris mai tnait~t~. Iară
la trei ceasuri din zi, ieşim cu Litie afară
din Monastire şi lntorcându-ne cetim cea-
surile cu Catisme şi se ceteşte şi stA.lpul cu Pripelele lor, Slavă„. a zilei, Şi acum„.

Evangheliei şi celelalte ceasuri şi Liturghia a Serbării, Troparul zilei, Slavă, Şi acum„.
precum mai înainte s'a scris tn Lunea şi al Serbării, Ectenia şi Apolisul, la Ceasul 1
ln Marţia acestei .săptămâni; la sfârşitul Troparul şi Paremia zilei şi învăţătura lui
ceasurilor, se face în Monastiri iertăciune Studit pentru Sărbătoare.
du pre obiceiu; iară Dupăcinarea, o cetim La al cincilea ceas din zi, se face Litie
dupre cum am scris mai înainte şi Tricân- afară din Monastire şi întorcându-ne cetim
tarea lui Andreiu Criteanul. celelalte Ceasuri în Pridvor, la care zicem
Troparul Serbării, Slavă„. a zilei, Şi acum„.
al Născătoarei ceasurilor. După Tatăl no-
D. De se va intdmpla Buna· Vestire a Prea· stru.„, Condacul zilei şi al Serbării, schim-
sfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu în Joia bându-le„.
cea mare: La ceasul al 8-lea din zi, adunându-ne,
cântăm Vesperina. La Doamne strigat-am„.
In Miercurea cea mare seara, cântăm Ves-
cinci Stihiri Idiomele ale zilei şi cinci ale
perina fără de Catismă. La Doamne stri·
Serbării, Slavă.„ a zilei Şi acum.;. a Ser-
gat-am„. cinci Stihiri Idiomele ale zilei şi
bării. Ieşire cu Evanghelia, Lumină lină„.
cinci ale Serbării, Slavă„. a zilei, Şi acum„.
cetirile zilei şi două. ale Serbării. Ectenia
a Serbării. Ieşire cu Evanghelia, Prochimen,
cea mică, Sfinte Dnmnezeule„. Prochimenul
cetirele zilei şi trei ale Serbării. Să se tn-
Apostolul zilei şi al Serbării şi celelalte ale
drepteze rugăciunea mea„. şi trei metanH,
Liturghiei marelui Vasilie. In Ioc de Axion
Evanghelia zilei şi celelalte ale Liturghiei
cA.ntăm Irmosul Joei cei mari. Iar în hra-
cei mai înainte sfinţite. L~ un ceas din
murile Bunei-Vestiri ale Preasfintei de Dum-
noapte tocăm şi adunându-ne în biserică,
nezeu Născătoarei, Irmosul Serbării, iar
cântăm Dupăcinarea mare. După Slavă In-
tn locul Heruvicului cA.ntăm Troparul Cinei
tru cei de sus lui Dumnezeu„. cântăm la
tale„. de trei ori; tot aceasta cântăm ln loc
Litie Stihiri Idiomele ale Serbării, Slavă„.
de Chinonic odată, iar când se împărtăşesc
Şi acum„. a Serbării. La Stihovnă: Stihiri
fraţii, cântăm tot aceasta de multe ori, până
ale Serbării, Slavă.„ Şi acum... a Serbării.
cA.nd se împărtăşesc fraţii toţi. Şi tn loc de :
La binecuvântarea pâinilor, Troparul Ser-
Să se umple gurile noastre.„ iar aceasta o-
bării de trei ori şi cetirea Serbării.
dată, cu Aliluia. La masă peşte nu desle-
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- găm, ci numai untdelemn şi vin.
• nul.„ Troparul Serbării de două ori, Slavă,„
Şi acum... Cdnd sldvJţit muce#i&i... Apoi Po-
lieleul şi Sedelnele Serbării toate şi cetirea C. De se va întdmpla B1ma· Vesti're în
Serbării. Antifonul întâia al glasului al 4-lea. Vinerea cea mare :
Prochimen, Evanghelia Serbării, Psalmul 50
Stihira Serbării, Canonul Serbării cu Irmosul Joi seara, la Doamne strigat-am„. cinci
pre 8 şi al zilei cu Irmosul pre 8. Cata- Stihiri Idiomele ale zilei şi cinci ale Ser-
bării, Slavă„. a zilei: Fiul Vi'perihr„. Şi
vasie, Irmosul zilei într'amândouă corurile
împreună. După a 3-a CA.ntare, Conducul şi
acum„. a Serbării: Trimis a fost„. Ieşire
Irmosul zilei şi Sedealna, Slavă„. Şi acum„. cu Evanghelia, Lumină lină.„ Prochimen şi
a Serbării şi cetirea Serbării. După a 6·a cetirile zilei şi trei ale Serbării. Ectenia
mică, Ecfonisul şi sfinte Dumnezeule.„ Pro-
Cântare, Condacul Serbării, Icosul şi Sinaxa-
rul zilei. La a noua Cântare: Ceeace eşti chimen, Apostolul şi Evanghelia zilei şi Cl
mai cinstită nu cântăm, ci Pripelele Serbării Serbării şi celelalte ale dumnezeeştei Litur-
precum mai înainte am arătat; la urmă Ir- ghii a marelui Vasilie precum mai înainte
mosul: Din ospăţul Stăp4nulut.„ apoi Pri· s'a arătat. Oupăcinare cetim pre cea mică,
peala Serbării şi Irmosul, Luminânda Ser- după Sfinte Dumnezeule„. Condacul zilei şi
bării, Slavă... a zilei, Şi acum.„ a Serbării. al Serbării.„
Iară la tntâiul ceas al nopţii, toacă şi
LA LĂUDĂRI: Stihirile Serbării pre 4, trag toate clopotele dupre obiceiu şi adu-
Slavă„. a Serbării, Şi acum.„ a zilei, Doxo- nA.ndu-ne în biserică, tncepem Utrenia. La
logia şi Ectenia. La Stihovnă, Stihirile zilei Dumnezeu este Domnul Troparul Serbării
~Wi?'~~~ll"ll"~~~·
fr:'f de două ori. Slavă.„ Şi acum al zilei; Cdnd a zilei, Şi acum„. a Serbării. IeşiH~ cu E-
slăviţii uceniet:„ după aceasta Ectenia cca vanghelia, Lumină lină.„ şi cetirile zilei şi
mică şi îndată Diaconul sau Preotul. Şi două ale Serbării. Ectr:nia mkă, Sfinte Dum-
pentru ca să ne învredniCim noi a asculta nezeule„. Prochimen, Apostolul, Evanghelia
Sfdnta Evanghelie.„ şi ctl mai mare ceteşte mai înainte ale Snbării şi apoi ale zilei şi se
Evanghelia întâia apoi Antifoanele şi Evan- săvârşeşte dumnezeeasca Liturghie a lui Gură
gheliile: sfintelor Patimi dupre rândueala lor. de aur. In loc de Axion cântăm Irmosul
După a 7 Evanghelie, cetirea zilei, după Serbării. La masă mâncare uscată şi bem vin.
aceasta Antifonul cel tntâiu al glasului al 4-lea
Prochimen şi Evanghelia Serbării şi îndată
Evanghelia a 8 a sfintelor Patimi, Psalmul TIPIC
50, Stihira Serbării. Rugăciunea: Mdntueşte
Dumnezeule poporul tău.„ Canonul Serbării Pentru scoaterea Aerului în Vinerea cea
cu Irmosul pre 14, Catavasia Serbării, Ir- mare când se va întâmpla a fi Buna-Vestire
mosul tntr'amândouă corurile tmpreună. Iar şi se face Liturghia Sfântului Ioan Gură
unde vine Tricântarea, cântăm Canonul de aur.
Serbării, cu Irmosul pre 6 şi Tricântarea Iodată după rugăciunea Amvonului şi bine-
pre 8. Catavasie: Irmosul Triodului. După a cuvântarea Colivei, luminii~ şi policandrul
3 Cântare~ Condacul zilei şi Icosul. Sedealna fiind aprinse şi masa Aerului gătită tn
Serbării şi cetirea Serbării. DupA a 6 Cân- mijlocul bisericii şi Af!rul pus pre sfânta
tare, Condacul •Serbării şi Icosul. La a 9 masă, se începe a se cânta Slavă„. Şi a-
Cântare nu cântăm: Ceeace eşti mai cins- cum„. glasul al 5 ·lea: Pre tine cela ce te îm-
tită, ci cântăm Pripelele serbării precum braci cu lumina„. Şi preotul cel tntâiu după
mai tnainte s'a arătat. Luminânda Serbării cădire, luând Aerul cu toţi preoţii cu cari
Slava„. a zilei, Şi acum.„ a Serbării. Apoi au slujit, îi face scoaterea precum arată ti-
Evanghelia a 9. picul în Vinerea cea mare şi punându-l pe
masă în mijlocul bisericii, tl cădeşte dupre
LA LĂUDĂRI: Stihirile zilei. Slavă„. a
obiceiu. Şi isprăvindu-se Câtitarea, începe
~ zilei, Şi acum„. a Serbării : sa se veselească
Preotul Troparul: Iosif cel cu bun chip„.
cerurile„. După aceasta Evanghelia a zecea.
Slav~.„ Şi acum„. Mironosiţele femei.„ După
Şi îndată: Slavă întru cei de sus lui Dum•
aceea în coruri se cântă: Fie numele Dom-
nezu„. Ectenia: Să plinim rugăciunile noa-
nului.„ şi se cetesc Psalmii; iară poporul
stre.„ apoi Evanghelia a 11. La Stihovnă:
sărutând pre sfântul Aer, ia anaforă de la
Stihirile Serbării. Slavă„. a zilei, Şi acum„„
preot. După aceea se face Apolisul pati-
a Serbării, apoi Evanghelia a 12, Bine este
milor al Vinerii cd mari.
a ne mărturisi.„ Şi după Tatăl nostru.„
Iară întâmplându-se a nu fi undeva Li-
Troparul, glasul al 4-lea: Rescumpăratu-ne·ai
turghie, sfântul Aer se scoate la Stihov1iă şi
pre noi.„ Slavă„. Şi acum.„ al Serbării, Ecte-
se urmează toată rândueala ce s'a însem-
nia : M ilueşte-ne pre noi~ Dumnezeule„. Apo-
nat mai sus.
lisul şi Ceasul tntâiu tl cântăm precum s'au
Dupăcinarea, se face la vreme a sa, cân-
a,ezat în Vinerea cea mare şi zicem la dân-
tând Canonul cel de plângere al Triodului.
sul Troparul Serbării şi al zilei şi Conda-
cul S~rbării. Iară la al cincilea ceas din zi
se face Litie afară din Monastire; şi tntor- C. bis. Tot penltu această Sărbătoare de se
cându-ne,:cetim Ceasurile al 3-lea, al 6-lea şi va întdmpla în &îmbăta cea mare:
al 9-lea cu Tropare, Paremii, Apostoleşi cu E-
vanghelii şi cu cealaltă slujbă a lor şi se zic Vineri seara, la 10 ceasuri din zi, adu-
la dânsele Troparele Ceasurilor Vinerii cei nându-ue în biserică, cântăm Vesperina. La
mari şi ale Serbării; Condacul zilei şi al Do:.1mne strigat-am„. punem Idiomele ale zi-
Serbării: iară la ceasul al 8-lea din zi, toacă Iei 6 şi ale S '.irbătorii 4. Slavă.„ a zilei, Şi
şi trag toate clopotele şi adunându-ne cân- acum„. a Serbării. Ieşire cu Evanghelia,
tăm Vesperina şi face Preotul Proscomidia. Prochimen şi cetire le zilei şi cinci ale Ser-
La Doamne strigat-am„. cântăm şase Stihiri bării, apoi Prochimen. Apostolul şi Evan-
Idiomele ale zilei şi ale S'!rbării 4, Slavă.„ ghelia zilei. După aceasta Ectenia: Să zi-
~~~&7?'~~~~ , , . . . . . . . . . . . . . . . .·
DIN CAPETELE MARCO 791
cern toţi din tot sufletul... învredniceşte-ne Pomenqte-ne pre noz~ Doamne.„ şi celelalte
Doamne în seara aceasta„ şi: Să plinim După: Tatăl nostru„. Condacul zilei, Slavă„.
rugăciunile noastre.„ Şi acum„. Condacul Serbării. Doamne mi-
LA STIHOAVNĂ: Stihirile zilei cu Pri- i ueşte de 40 ori, rugăciunea: Prea Sfântă
Treime„. Şi Apolisul.
p.ei~le ~i, Slavă„. a Serbării, Şi acum„. a
In sfânta şi marea Sâmbătă sec:ra la 10
zilei. Ş1 se face scoaterea Aerului ln mij-
c~asuri din zi toacă şi trag toate clopotele
locul bisericii dupre obiceiu. Apoi: Acum
ş~ adunându-o~ î~ biseriră cântăm Vespe-
slobozeşte„. După Sfinte Dumnezeule„. Tro-
parul Serbării, Slavă.„ Si acum.„ Iosif cel nna dupr.c ob1cem fără Catismă. La Doam-
ne strigat-am„. cântăm trei Stihii i ale In-
cu ~un chip„: Preotul: Inţelepciune I şi A-
pohs. Dupăcmarea o cetim în chilii· Tro- vierii : Rugăciunile noastre cele de seara ...
parul zilei, Slavă.„ Şi acum.„ al S~rbării trei; ale Sâmbetei cei mari şi patru ale Ser-
Condac şi celelalte. lară la un Ceas di~ bării, Slavă„. a zilei glasul al 6-lea: Ziua de a-
stăzi' mai înainte.„ Şi acum„. a Serb;lrii; Trimis
noapte toacă şi trag toate clopotele şi cân-
a fost.„ Ieşire cu Evanghelia. Lumină lină ...
tăm Utrenia. La Dumnezeu este Domnul...
Troparul zilei: Iosif cel cu bun chip.„ odată; Prochimen nu cântăm, ci îndată Preotul
Când te-ai pogorît la moarte.„ odată, Slavă„. zece: Inţelepciune I şi Paremiile zilei dupre
Mironosiţelor femei.„ Şi acum.„ a Serbării:
rândueala lor; şi după sfârşitul Paremiilor 1
Astăzi este începătura mântuirii noastre„.
Ectenia mkă şi Ecfonisul. In loc de Sfinte
Apoi cântăm: Fericiţi cei fară prihană.„ şi Dumnezeule, cântăm: Ca"ţi în Hristos v' aţi •
Prohodul Domnului şi cădeşte Preotul la botezat„. Aliluia, Prochimenul zilei şi al Ser-
bării. Apostolul zilei şi al Serbării; Iar în
toate trelele stări precum este obiceiul.
loc de cântarea Heruvicului, se cântă: Să
După ..sfârşit~! aces!ora, cântăm Troparele
tacă tot trupul.„ şi pre rând Dumnezeeasca
Inv1ern, apoi Ectema mică, Sedealna zilei
apoi Polieleul şi Sedealnele Serbării şi cetire~ Liturghie a marelui Vasilie. In loc de Axi-
Serbării. Antifonul întâiu al glasului al 4-lea.
on cântăm Irmosul : Nu te tângui pentru
prochimen şi Evanghelia Serbării. Psalmul mine maică„, iar în hramurile Bunei-Vestiri
50, Stihira Serbării. Canonul Serbării cu Ir- a Născătoarei: Ca de un sicriu însufleţit al
mosul pre 8 Catavasie: Irmosul zilei într'a- lui Dumnezeu„. Chinonicul zilei şi al Ser-
bării.
mândouă corurile împreună. După a 3·a Cân-
tare, Condacul zilei 1 Icosul şi Sedealna zilei IN ŞTIINŢĂ SA FIE:
Sla~.ă„. Şi acum„. a Serbării şi Cetirea Ser~ Că ori în ce zi a acestei săptămâni mari de
băru. După a 6-a Cântare, Condacul Serbării
şi Icosu], Prologul şi Sinaxarul. La a 9-a Cân-
se va întâmpla Buna-Vestire, facem Prive-
tare: Ceeace eşti mai cinstită nu cântăm ghere cu Dupăcinarea cea mare şi mâncăm
ci cântăm Pripelele Serbării şi pre urmă Ir~ fierturi cu untdelemn şi bem vin afară de
mosul zilei: Nu te tângui pentru mine maică.„ Vinerea cea mare; că întru aceasta numai
şi iarăş Pripeala Serbării şi Irmosul. Apoi:
la vin deslegăm, pentru lauda şi folosinţa
Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru„. pre Preasfintei Născătoard de Dumnezeu.
glasul al 2-lea; Luminânda Serbării de
două ori.
lnvăţăturapentrn sfârşitul Serbării Bunei-
LA LĂUDĂRI: Stihiri Idiomele ale zilei Vestiri a Preasfintei de Dumnezeu Năs
trei şi ale Serbării trei; apoi a Serbării: Să, cătoarei.
se veselească cerurile. „ cu Pripeala ei: Bine-
vesti'ţi din zi în zi„. Slavă ... a zilei. Şi a- E. bis. De se va !ntâmpla sfârşitul setbării
acum.„ Prea binecuvântată eşti„. Doxo- Bunei- Vestiri, Vineri a J-a, sau a 4-a săţită-
logia mare şi se face Ieşire, precum scrie mână a postului:
în Triod; după aceasta Prochimen. Paremia Cântăm toată slujba Serbării cu a Triodu-
zilei, Apostolul şi Evanghelia zilei, Ecteniile lui dupre rândueală, precum mai înainte am
Apolisul şi Ceasul 1. lară celelalte Ceasuri arătat la rând. La Utrenie în Sâmbăta a
le cetim la vremea lor. La Ceasuri, Tro- 3-a, cântăm, La Dumnezeu este Domnul. ••
parul Serbării şi al zilei, Condacele schim- Troparul Serbării de două ori, Slavă.„ al
bându-le, Fericirile degrab fără de cântare, Arhanghelului, Şi acum.„ al Serbării. După
~.&ut~~~Uţ~iţţ~~™~~~~~~'~i'Sru1~~~~~
792 TIPIC
Catisme, Sedealnele şi cetirea Serbării. Ca- nele glasului, Prochimenul, Evanghelia In-
nonul serbării cu Irmosul pre 8 şi al Ar- vierii, Invierea lui Hristos.„ Psalmul 50, Sla-
hanghelului, pre 6. Catavasia Serbării. Pa- vă„. glasul al 8-lea : Uşile pocăinţei.„ şi cele-
trucântarea aicea nu o cântăm, ci o cân- lalte. Canonul Invierii cu Irmosul pre 4, al
tăm mai înainte la Dupăcinare. După a 3-a Serbătoarei pre 4 şi al Crucii pre 6; Catava-
clntare, Condacul şi Icosul şi Sedealnele sia Crucii. După a 3 Cântare, Condacul şi
Arhanghelului de două ori, Slavă„. Şi a- Icosul Crucii şi Sinaxar. La a 9 Cântare, cân-
cum„. a Serbării. După a 6 Cântare, Con- tăm: ceeace eşti mai cinstită„. Luminânda
dacul şi Icosul Serbării. La Cântarea a 9, nu lnvierii, Slavă„. a Crucii, Şi acum... a Ser-
cântăm, Ceeace eşti mai cinstită, ci Pripe- bării.
lele Serbării. Apoi Irmosul şi la fiecare Tro-
par al Serbării cântăm aceeaş pripeală, iară LA LĂUDĂRI: Stihirile Invierii trei, ale
la urmă Irmosul. Luminânda Serbării, Sla- Crucii două şi ale Serbării trei cu Pripe-
vă„. a Arhanahelului, Şi acum„. a Serbării.
lele lor şi după acestea Stih: Scoală-te
Doamne Dumnezeul meu.„ şi cântăm Idio-
LA LĂUDĂRI: Punem Stihirile pre 6, mela Triodului, Slavă„. aceiaş, Şi acum„.
trei ale Serbării şi
trei ale Arhanghelului; Sla- Prea binecuvântată eşti... Doxologia mare.
vă.„ Şi acum„. a Serbării. Doxlogia mare. După Sfinte Dumnezeule, Ieşire cu Crucea
După Sfinte Dumnezeule„. Troparul Arhan- şi cântăm: Mdntueşte Doamne popo,-ul tău„.
ghelului, Slavă.„ Şi acum„. a Serbării. Ec- de trei ori; se face închinarea Crucii du-
tenia, Apolisul şi Ceasul 1, la care zicem Tro- pre obiceiu. Apoi Ectenia, Apolisul, Invă
parul Serbării şi al Arhanghelului şi Con- ţătura lui Studit şi Litia, la carea cântăm
dacul Serbării şi celelalte. Slavă.„ Şi acum.„ Stihira Evangheliei şi
LA LITURGHIE :Fericirile Serbătii Cân- Ceasul 1 tn Pridvor, La Ceasuri, Troparul

tarea 3-a şi a 6-a. După Ierire, Troparul Ser- Invierii, Slavă„. al Crucii, Şi acum„. al Năs
cătoarei Ceasurilor. După Tatăl nostru„.
bării şi al Arhanghelului. Slavă... Con dacul
Arhanghelului Şi acum„. al Serbării. Prochi- Condacul Crucii, la al 3-lea ceas Troparul In-
menul Setbării, Apostolul şi Evanghelia zi- vierH, Slavă... al Serbării, Şi acum„. al Năs
cătoarei Ceasurilor. După Tatăl nostru„.
~ lei şi a Serbării; în loc de Axion, cântăm
Irmosul Serbării. Asemenea Chinonicul Ser- Condacele: al Praznicului şi al Crucii, le
bării.
zicem schimbându-le.
4, ale Crucii Cântarea a 3 pre 4 şi ale Ser-
Z. De se va întâmpla sfârşitul Sărbătoarei bării Cântarea a 9 pre 4. După Ieşire, Tro-
Bunei- Vestiri, în Dumineca a /reia din post: parul Invierii, al Crucii şi al Serbării. Sla-
vă.„ Condacul Crucii, Şi acum.„ al Serbării.
Sâmbătă la Vesperina mică, cele obiş·
nuite ale Triodului. La Vesperina mare, la Prochimen, Apostolul, Evanghelia şi Chino-
Doamne strigat-am. „ punem Stihirile pre 1O nicul, tntâiu ale Crucii, apoi ale Serbării. In
şi cântăm trei Stihiri ale Invierii, patru ale
loc de Axion, cântăm: De tine se bucură,
Crucii şi trei ale Serbării; Slavă„. a Crucii, ceeace eşti plină de dar„. Iară slujba Arhan-
Şi acum... a Serbării. Ieşire, Prochimenul
ghelului Gavriil, o cântăm Luni.
zilei şi Ectenia. La Litie, Stihirile Serbării,
Slad„. a Crucii Şi acum„. a Serbării.
Z. bis. De se va întâmpla Ieşirea Sn-bării
LA STIH OA VNĂ: Stihirile Invierii, Slavă„. Bunei- Vestiri şi Soborul Arhanghelului Ga-
a Crucii, Şi acum.„ a Serbării. La binecu- vriil, în Duminica 3-a din post şi.' de este
vântarea pâinilor, Troparul Serbării de două hramul lui:
ori, al Crucii odată şi cetire.
LA. UTRENIE : La Dumnezeu este Dom- La Vesperina mare, Fericit bărbatul...
nul„. Troparul Invierii de două ori, Slavă„. Catisma toată; la Doamne strigat-am ... trei
al Crucii Şi acum„. al Serbării. După Ca- Stihiri ale lnvierii, trei ale Crucii, podob-
tisme, Sedealnele Invierii şi cetirea din tâl- nice, două ale Serbării şi două ale Arhan·
curile Evangheliei. După Fericiţi cei fără ghelnlui, amândouă pre 4. Slavă ... a Crucii,
prihană, Troparele Invierii, Ipacoi, Antifoa- Şi acum„. a Serbării, sau a Născătoarei
glasului. Ieşire, Prochimenul zilei. La Utie: toiul şi Evanghelia, mai tnainte ale Crucii,
Stihirile Serbării, Slav~„. a Serbării, Şi a- apoi ale Arhanghelului. ln loc de Axion,
cum„. a Crucii. La Stihovnâ: Stihirile tn- cântăm: De tine st bueur4 ceeau eşti pli"4
vierii, Slavă„. a Crucii, Şi acum„. a Ser- de dar. „ Chinonicul Crucii şi al Arhanghe-
bării. La binecuvântarea pâinilor, Troparul lului.
Serbării de două ori şi al Crucii odată şi
• cetire din trimiterea Apostolilor.
LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom- F. bis. De se va întâmpla sfârşt'tul Serbării
• nul.„ Troparul Invierii odată şi al Crucii Bunei- Vestt'ri' tn Dumineca a 4, sau a 5 a
odată, Slavă... al Arhanghelului, Şi acum ... postului':
al Serbării. După Catisme, Sedelnele lnvi-
erii şi cetire din tâlcuirea Evangheliei. Du- Sâmbătă la Vesperina mică, Stihirile du-
pă Fericiţi cei fără prihană, Troparele In- pre obiceiu, la Vesperina mare, la Doamne
• vierii: Soborul îngeresc„. lpacoi al glasului strigat-am„. Stihirile Invierii trei, a lui A-
şi cetire. Apoi Antifoanele glasului, Prochi· natolie una, ale Serbării trei şi trei ale Ar-
~ men, Evanghelia Invierii. Invierea lui Hris- hanghelului; Slavă„. a Serbării, Şi acum.„
tos„. Psalmul 50. Slavă„. glasul al 8-lea: Uşile a Născătoarei glasului, Ieşire, Prochimenul
pocdin/il„. şi celelalte dupre rândueala Dumi- zilei. La Litie: Stihirile Serbării, trei Idio-
necii. Canonul Invierii cu Irmosul pre 4, al mele ale Stihoavnei Vesperinei mari. Slavă.„
Serbării pre trei, al Arhanghelului pre trei Şi acum„. a Serbării.
şi al Crucii pre 4. Catavasia Crucii. După LA STIH OA VNĂ: Stihirile Invierii dupre
, 3 Cântare, Condacul Serbării şi al Arhan- Alfa Vita, Slavă„. Şi acum„. a Serbării. La
ghelului şi Sedelnele Arhanghelului. Slavă .•. binecuvântarea pâinilor, Troparul: Născă
a Crucii, Şi acum ... al SerbArii. După a 6 toare de Dumnezeu, Fecioată.„ de trei ori
Cântare, Condacul Crucii şi Icosul. La a 9 şi cetirea.
Cântare, cântăm: Ceeace eşti mai cinstită„.
Luminânda Invierii, Slavă„. a Crucii, Şi a- LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
cum„. a Serbării„. nul.„ Troparul Invierii de două ori, Slavă„.
al Arhanghelului, Şi acum.„ al Serbării.
LA LĂUDĂRI: Stihirile Invierii trei, ale După Catisme, Sedelnele Invierii, cetirea
Crucii două şi ale Arhanghelului J, cu Pri- din tâlcuirea Evangheliei şi celelalte ale In-
pelele lui. Apoi Stih: Scoa/d-tt Doamne vierii. Canonul Invierii cu Irmosul pre 4, tn
Dumnezeul meu.„ şi cântăm Stihira Triodu· Triod pre 4 şi al Serbării cu al Arhanghe-
lui, Slavă„. aceeaş, Şi acum.„ Preabin1cu- lului pre 6. Catavasia Serbării. După a 3 Cân·
vdntatd eşti„. şi Doxologia mare. După tare, Condacul Arhanghelului, Icos şi Se-
Sfinte Dumnezeule.„ Inchinarea Crucii dupre dealna, Slavă.„ Şi acum a Serbării. După a
• obiceiu; Ectenia şi A polisul; Slavă.„ Şi a- 6 Cântare, Condacul Serbării şi Icosul. La a
cum„. Stihira Evangheliei, învăţătura lui 9 cântare, cântăm: Ceeace eşti mai cinstită.„
Studit şi Ceasul 1, în Pridvor. La Ceasul Luminânda lnvierii, Slavă„. a Arhanghelului,
~ 1, Troparul Invierii, Slavă„. al Crucii, Şi a- Şi acum„. a Serbării. La Lăudări, Stihirile
cum„. al Nlscătoarei Ceasurilor. După Sfinte Invierii 4, ale Serbării trei şi Idiomela Ser-
Dumnezeule, Condacul Crucii. La Ceasul al bării cu Pripelele ei; apoi Stih: Scoală-te
3, Troparul Invierii, Slavă.„ al Serbării, Şi Doamne Dumnezeul meu„. şi Idiomela Tri-
acum ... al Născătoarei Ceasurilor. După Tatăl odului. Slavi„. tot aceasta, şi acum.„ Prea
nostru„ Condacul Serbării, al Crucii şi al binecuvântată eşti„. Doxologia mare, Tro-
Arhanghelului, le zicem schimbându.te. parul Invierii, Ecteniile şi Apolisul şi lnvă
ţătura lui Studit; apoi obişnuita Litie, SlaTă...
Şi acum„. Stihira Evangheliei şi Ceasul 1 tn
4, ale Crucii, Cântarea a 3, pre 4 şi ale Ar· Pridvor. La Ceasuri, Troparul Invierii, Slavă„.
hanghelului. Cântarea a 6, pre 4. După Ieşire, al Serbării, Şi acum„. al Născătoarei Cea-
· Troparul Invierii, al Crucii, al serbării şi al surilor. După Tatăl nostru„. Condacul Ser-
• Arhanghelului. Condacul Crucii. Slavă„. al
bării.
Arhanghelului, Şi acum.„ al Serbării. Pro-
chimenul Crucii şi al Arhanghelului, Apos- LA LITURGHIE :Fericirile glasului pre 6
794 TIPIC
şi ale Serbării,
şire, Troparul
Cântarea a 9 pre 4. După Ie-
Invierii, al Serbării şi al Ar- \I~~~~~~~~~
hanghelului, Condacul Invierii. Slavă„. al Ţ.
De se va întâmpla sfârşitul Serbării Bu·
Arhanghelului, Şi acum„. al Serbării, Pro- nei- Vestiri~ Jot a 5 săptămână a postului:
chimen, Apostolul şi Evanghelia, ale zilei şi
ale Serbării. In loc de Axion, cântăm: De Miercuri seara şi Joi la Utrenie cântăm
tine se bucură„. toată slujb1 Serbării împreună cu Triodul,
precum am arătat în zi d<~ post. Iară sfâr-
şitul Bunei-Vestiri, îl puntm Joi la Utrenie
cu Tri'.~ântarea apostolilor; că s'a mutat Ca-
G. bis. De se va întâmpla sfârşitul Serbării' nonul şi s'a cântat mai fnainte Marţi într'a-
Bunei-Vestiri~ Luni a 4, sau a 5, sau a 6 ceastă săptămână.
săptămână a postului:
De se va întâmpla sfârşitul Serbării Bunei-
Duminecă seara la Doamne strigat-am„. Vestiri, în Sâmbăta Acatistului:
trei Stihiri ale Triodului, patru ale Serbării
Vineri seara, cântăm Stihirile pre 1O; în
şi trei ale Arhanghelului. Slavă„. Şi acum„.
Triod Idiomela zilei de două ori şi ale Ser-
a Serbării, Ieşire, Prochimenul cel mare. La
bării Născătoarei de Dumnezeu 8. Slavă.„
Stihoavnă, Stihirile Triodului, Idiomela zilei
a Triodului: Taina cea din veac•.. Şi acum.„
de două ori şi Mucenica. Slavă„. Şi acum„.
a Serbării: Trimis a fost„. Ieşire şi Part-
a Serbării. Troparele postului dupre rându-
miile zilei şi două ale Serbării. Ectenia
eala lor şi trei metanii. Dupăcinarea mică,
mică şi Ecfonisul: Că sfânt eşti' Dumnezeul
fără metanii; numai la Slavă întru cei de
nostru„. Apoi: Sfinte Dumnezeule.„ Prochi-
sus, trei metanii. Aici cântăm Canonul rân-
men şi Apostol, Evanghelia şi Chinonicul,
dului din Mineiu. Luni la Utrenie cântăm
ale serbării şi celelalte ale Liturghiei lui
toată slujba precum s'a arătat mai în urmă.
Gură de Aur.
De va fi sfârşitul Bunei-Vestiri, Miercuri
a 4 săptămână din post, care este închi- LA UTRENIE: La Dumnezeu este Dom-
narea Crucii Marţii seara la Doamne stri- nul.„ Troparul Acatistului de trei ori. După
gat-am„, Stihiri pre 10, Idiomela zilei de întâia Catismă, trei Condace şi trei lcoase
două ori şi Mucenica; apoi trei podobnice şi iarăş Condacul cel d'intâiu şi cetirea
ale Crucii şi ale Serbării 4, Slavă.„ a Cru- Acatistului. După a doua Catismă, trei Con-
cii, Şi acum„. a Serbării. Ieşire, Prochimen, dace şi trei Icoase şi iară Condacul cel
Cetirile zilei şi ale Serbării şi pre rând d'intâiu şi cetirea; Psalmul 50. Canonul Ser-
dumnezeeasca Liturghie a lui Gură de Aur. bării cu Irmosul pre 6 şi al Acatistului pre
Iar a Arhanghelului slujbă o cântăm intr'altă 8. Catavasie: Deschide-voiu gura mea... Pa-
zi sau la Dupăcinare. Dupăcinarea şi Utre- trucântarea aicea nu cântăm, ci o cântăm
nia, le cântăm precum mai înainte am arătat. mai înainte la Dupăcinare. După a 3 Cân-
tare, Condace trei şi trei Icoase şi iar Con-
LA UTRENIE: Canonul Serbării cu Ir-
dacul cel d'intâiu. Şi după aceasta Sedealna
mosul pre 6 şi al Crucii pre 4. Iar unde este
Serbării şi cetirea Serbării. După a 6 Cân-
Tricântarea, cântăm Canonul Serbării cu Ir-
tare, trei Condace şi trei Icoase. Apoi Con-
mosul pre 4, al Crucii două, iară Tricânta-
dacul al 13: O Maică prea lăudată„. de trei
rea pre 8, la urmă Irmosul Triodului. După
ori. Şi iarăş Icosul şi Condacul cel d'intâiu
a 3-a Cântare, Condacul şi Icosul Serbării;
şi cetire. La a noua Cântare, nu cântăm:
după a 6 cântare, Condacul şi Icosul ale Cru-
Ceeace eşti mai cinsitfă, ci cântăm Pripelele
cii. La a 9 cântare: Ceeace eşti mai cinstită.„
serbării. Apoi Irmosul: Ca de un sictiu în-
Luminânda Treimica glasului.
sufleţit. „ Luminânda Serbării de două ori
LA LĂUDĂRI: Stihirile Crucii pre 4, La Lăudări: Stihirile din Triod 4. Slavă ...
scrise Marţi seara la Doamne strigat-am; Şi acum„. a Serbării. Doxologia mare. Tro·
Slavă„. Şi acum.„ a Serbării; Stihoavna Tri- parul Serbării, Ectenia şi Apolisul.
odului, Slavă„. Idiomela Triodului. Şi acum„.
tot aceasta. La Ceasul 1, se face tnchinarea LA LITURGHIE: Fericirile Acatistului,
Crucii; Ceasurile cu metanii dupre rându- Cântarea a 3-a şi a 6-a. Prochimen: Slă-
eala postului. veşte sufletul meu pre Domnul... Apostolul zilei,
~i@tl~~ffU'~~fl?t:ţj;.:'I~~~f.R~~~;"J!liJiJ;•~~li)#~
~ apoi al Născătoarei de Dumnezeu; Evanghe- n<'i-Vestiri a Preasfintei NăscMoarei de
• lia zilei şi a Năs~ătoarei de Dumnezeu. Pen- Dumnezeu în Sâmbăta lui Lazăr, sau ln
tru Axion, Irmosul: Ca de un sicriu.„ Chino- Dumineca Stâlpărilor, sau tn vreuna din zi-
nicul: Paharul mântuirii.„ lele săptămânei .Patimilor, sau în ale celei
luminate, atuncea sfârşit de Serbare a Bu·
nei-Vestiri nu este. Ci se cântă Stihirile şi
H. bis. Cade-se a şti : Canonul cel după Serbare şi ale Arhanghe-
lului, la Dupăcinan; în zilele cele trecute
De se va tntâmpla sfârşitul Serbării Bu- ale săptămânei a şasea.
SFÂRŞITUL TRIODULUI ŞI LUI DUMNEZEU SLAVĂ.
Comisiunea sinodală însărcinată cu observarea tipărirei Triodului:
P. S. EPISCOP COSMA al Dunării de jos, Preşedinte.
P. S. „ VISARION al Hotinului.
P. S. ARHIEREU TITU SIMEDREA TÂRGOVIŞTEANUL.

Triodul Trei Ode

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Triodul Trei Ode

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRIODUL

TIPĂRIT IN 7,TLELE MA.TES1\~'T'H SALE BINECREDINCIOSULUI

TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTI

TREI-CÂNTĂRI CU DUMNEZEU CEL SFÂNT.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~ pe 2, şi al Triodului pe 6, iar de se va în- ~

. zeule dupre mare mila ta. Gândul, sfatul, nădejdea, tru-

Catavasiile. Sedealna glasul al 4-lea, Podobia:

Spre râvnă să venim credin- le iubitorule de oameni.

greuiat cu mulţimea răutăţilor, ' cu dânsa Fariseul trufia; aseme- ·

cea ne apropiată, Fecioară, risi- Ceea ce eşti bună, trimite to-

ne sârguim a urma bună-

Călătoria vieţii cu cea drea- ale Vameşului cu pocăinţă stri-

gim noi credincioşii, râvnind înălţarea trufiei, cu minte sme-

uând dela Hristos cale de Vameşul suindu-se în Biseri-

şi cu lacrimi, şi cu sfărâmarea LA LĂUDERI

lostiveşte-te spre păcatele Se cade a şti,

Biserica Schitu,Măgureanu din Bucureşti.

Glasul 1-iu. du-mă în jitniţa ta cea cerească,

l de vieaţă m' am încredin-

celui slăvit, ce s' a junghiat, Mân- mă la Tatăl cel milostiv, strig cu

pătimaşull Avuţia care am luat, Făcătorul şi răscumpărătorul

La mulţimea faptelor mele.„. „flete, strigă: Ajutor şi acoperi-

Rău am risipit dumnezeeasca Tinzându-ţi, Hristoase, bra-

Slavă. Ceea ce eşti bună între fe-

şi pre mine ca pre desfrânatul, ! tale şi pre mine, cel ce am să­

cheltuit vieaţa mea. Ci căutând ţimea ceriului, că fără preget

şit-am, Păr i n t e, la cer şi în- Ăjutătoarea oamenilor, nă­

Slavft. Nu cutez a căuta sus la înăl­

~ milostivirea ta, Indurate, strig Şi acum, a Nilscătoarei.

ţie: Greşit-am 1 milostiveşte-te Stăpână, ceea ce ai născut

. tueşte, Impărate al slavei. îndurate! Primeşte-mă pre

fire iubitor de oameni, tu ne ce era peritor de foamea bunătăţilor, vine la

mâniat, nebăgând seamă de po- să r ă c i t

„nezeule 1 că întru adevăr şi ju- Pre cela ce a închipuit mai

mine; ci mă îmbrăţişează iarăş pre tine, ceea ce ai întrupat mai 11

pentru milostivirea, numărân­ pre sus de cuvînt pre Cuvîntul.

când, Bunule, pentru întoarce- Asemenea.

ce sunt întunecaţi cu răutatea, Sfântă Maică Fecioară, bine~

mormânturi zăcând frumuseţea I! lor, ale cuvioşilor, ale drepţilor,

lui Dumnezeu, grozavă neslăvi­ tăi cei adormiţi odihneşte-i.

tă, neavând chip. O minune l Ce Deci : Acum slobozeşte: Sfinte Dumnezeule :

cut pentru noi? Cum ne-am dat Troparul glasul al 8-lea.

turile drepţilor. Pre Tine zid şi

Bine eşti cuvântat Doamne.„ glasul al 5-lea.

C.ela ce cu mâna dintru ne- Odihneşte, Mântuitorul nos-

„m' am născut mai înainte de veci Dumnezeule prea înalte, cela

tarele vieţii, cel ce primesc din Negrăită este minunea naşte­

. în puţuri, pre cei ce s'au făcut Catavasie:

O, cât va fi de înfricoşată a Pre cei răpiţi fără veste, pre .

muiţi în vieaţa de d r e a p ta de oameni. Şi la înfricoşata şi

nezeule, înviază-i cu cinste în Acoperemântul tău cel grab-

zăpada, şi ploaia îmmulţită; şi rate, s c a p ă-i de munca cea

tuire, Născătoare de Dumnezeu, Unime în trei ipostasuri ceia

sfârşitul vieţii, nu este anume hotar. Că zice

de vreme. Şi la Iov, zice Dumnezeu către Elifas: I

„tul întru început, şi cerurile cea fără de început a împără­

C ela ce ai risipit mai în-

fii ai învierii şi măririi veşnice Catavasie.

Toată vârsta, pre bătrâni şi C ela ce stăpâneşti pre cei

chipului? Unde este limba ii zidit, şi sfărâmând tăria iadului.

neamul omenesc. Ci venind Stă­ j, sufletele care ai luat, şi pre noi să

poftit. Şi cetele acestora se roagă Doamne, şi pomenirea lor în neam şi în neam.

~!f...'9::"\ând vei vrea să vii să cându...se, fiecine, precum a lu-

intea divanului tău celui nesu- nezeu va şedea la judecată, ol

şi pre mine ca pre desfrânatul, ! tale şi pre mine, cel ce am să

şit-am, Păr i n t e, la cer şi în- Ăjutătoarea oamenilor, nă

Slavft. Nu cutez a căuta sus la înăl

pentru milostivirea, numărân pre sus de cuvînt pre Cuvîntul.

lui Dumnezeu, grozavă neslăvi tăi cei adormiţi odihneşte-i.

tarele vieţii, cel ce primesc din Negrăită este minunea naşte

„tul întru început, şi cerurile cea fără de început a împără

neamul omenesc. Ci venind Stă j, sufletele care ai luat, şi pre noi să

r gat: Judecătorul a şezut şi căr

păcatele, şi să ne arătăm Stă Să ne curăţim mai' nainte, fra-

Doamne strigat-am... Stihirile din Octoih~ale luat; şi cu îngerii dănţuind, lău

se cutremură toate, mântueşte trimis-o asupra voastră. Şi mâncând veţi mânca,

R. ăsărit-a primăvara postu- VEZI. In NIIercurea brânzei seara cetim După