Sunteți pe pagina 1din 13

PARACLISUL

Sfintei Preacuvioasei Maici


PARASCHEVA
de la Iași

De este preot, zice:


Binecuvântat este Dumnezeul nostru…
Iar de nu este preot, zice:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri,
Doamne Iisuse Hristoase,
Dumnezeul nostru, miluiește-ne pre noi.
Strana: Împărate ceresc, Sfinte Dumnezeule,
Preasfântă Treime, Tatăl nostru;
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Strana: Doamne miluiește (de 12 ori),
Slavă, Şi acum,
Veniţi să ne închinăm (de 3 ori), apoi

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia
Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că
nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigonește sufletul meu,
și viaţa mea o calcă în picioare. Făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii
cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine, şi inima mea încremenită înlăuntrul
meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate
lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine
mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrabă auzi-mă,
Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu
mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că
la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-
mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă
povăţuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-
mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de
stârpește pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu
sunt robul Tău.

Slavă, Şi acum. Aliluia (de 3 ori) și Dumnezeu este Domnul (de 3 ori);

iar apoi Troparele, glasul 4, asemenea cu:


„Cel ce Te-ai înălțat pre Cruce...” (Ὁ ὑψωθείς)

Pe Sfânta Parascheva cea preacinstită,* mireasa cerescului Mire,* cu


bucurie să alergăm toţi credincioşii a o lăuda,* căci ea apărătoare de la
Dumnezeu* a fost dăruită* tuturor celor ce măresc viaţa ei* şi izvorăşte râu
de tămăduiri* celor ce cu credinţă* cinstesc sfintele ei moaşte.
Slavă, același;
Şi acum, al Născătoarei de Dumnezeu, asemenea;

Niciodată nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare,* a vesti noi


nevrednicii puterile tale;* că de nu ai fi stătut tu înainte rugându-te pentru
noi,* cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea primejdii?;* sau cine ne-ar fi păzit
până acum slobozi?;* de la tine, Stăpână, nu ne vom depărta,* că pe robii tăi
pururea* îi izbăveşti din toate nevoile.

Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea
îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea
mea şi de păcatul meu mă curăţeşte, că fărădelegea mea eu o cunosc, şi
păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea
Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei
judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut
maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale
înţelepciunii Tale ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-
mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi
veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele
mele şi toate fărădelegile mele şterge. Inimă curată zideşte întru mine,
Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă
lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi
bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăruitor mă întăreşte. Învăţa-voi pre cei
fărădelege căile Tale şi cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă
de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va
limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea
va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, aş fi dat: arderile de tot nu le vei
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă şi smerită
Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului şi
să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Canonul
Al cărui acrostih este:
«Preacuvioasă Maică Parascheva, milostiveşte-te
şi ajută la cererea robilor tăi. S.»

Cântarea 1, glasul al 8-lea:


„Apa trecându-o ca pe uscat” (Ὑγρὰν διοδεύσας)
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Aproape de scaunul Domnului* stând, o, Cuvioasă,* mijloceşte şi


pentru noi* să ne dăruiască bucurie* și pace’n suflete cu rugăciunea ta.

Adâncul păcatului meu văzând,* maică Parascheva* către tine alerg


acum,* că tu pe Adâncul îndurării,* pe Dumnezeu, vezi în ceruri de-a
pururea.
Slavă,

Cămara de nuntă, maică, lăsând,* cămării din ceruri* Dumnezeu te-a


învrednicit;* de care, slăvită Parascheva,* învrednicește-i pe cei ce te laudă.
Și acum,

Sălașul sfințirii lui Dumnezeu* și Maică a milei,* Născătoare de


Dumnezeu,* caută spre cei care îți cântă* și miluiește’i cu cald ajutorul tău.
Cântarea a 3-a
„Cela ce ai făcut” (Οὐρανίας ἁψῖδος)
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Izbăvește, o, maică,* pe cei ce-ți cântă cu dragoste* de înnourarea


mâhnirii și de primejdie,* că întristaților* ești nădejde preatare* și
înviforaților* liman neînviforat.
Focul Duhului, maică,* ți-a lămurit precum aurul* vasul tău de lut,
Cuvioasă, al nevoințelor;* ci vasul trupului meu,* cel spurcat cu păcatul,*
degrabă, dar, spală’mi’l* cu mijlocirea ta.
Slavă,

Înțelept îngrijindu’ți,* Parascheva, sufletul tău* și împodobindu’l cu


râvnă,* preafericită ești,* și harul Duhului Sfânt* înlăuntru primindu’l,* stâlp
de foc, slăvită maică,* ești credincioșilor.
Și acum,

Ajutorul tău, Maică,* trimite-l nouă robilor tăi,* mijlocind cu


Preacuvioasa și izbăvește-ne,* că solitoare te-avem* la Stăpânul a toate,* ceea
ce singură ești* Născătoare-de-Dumnezeu.
Apoi aceste stihiri:

Păzește-ne* cu harul tău, Parascheva prealăudată,* pe cei ce alergăm la


caldă solirea ta* de toată primejdia și nevoia.

Caută Fecioară,* de-Dumnezeu-Născătoare prealăudată,* spre necazul


meu cel cumplit al trupului* și vindecă durerea* sufletului meu.
Preotul zice ectenia:
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule…,
și pomenește pe cei pentru care se face paraclisul.
Strana: Doamne miluiește (de 12 ori);
Ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni…
Dacă nu este preot, se zice îndată

Sedealna, glasul al 2-lea, asemenea cu:


„Rugătoare fierbinte“ (Πρεσβεία θερμή)

Aducând rugăciunea ta către Domnul, Preacuvioasă Parascheva,


tămăduieşte şi bolile noastre cele sufleteşti şi trupeşti, pururea pomenită, şi
de toată primejdia acum ne izbăveşte pe noi, miluind din nevoi, pe cei ce te
roagă, şi de stricăciunea cea pierzătoare.
Cântarea a 4-a
„Auzit-am, Doamne” (Εἰσακήκοα, Κύριε)
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Parascheva, tu L-ai urmat* pe doritul Mirele tău Hristos,* pe El roagă-


L să ne vindece* patima ce-n suflet ni s-a încuibat.

Cuvioasă ajută-le,* celor ce îţi cântă, mereu cu dragoste,* pomenirea lui Iisus
dând lor,* care mijloceşte pace tainică.
Slavă,

Frigul nopții și peștera,* Sfântă Parascheva, răbdând pentru Hristos,*


te-ai mutat întru odihna Lui;* căreia părtași pe toți arată-ne.
Și acum,

Bucuria cea veșnică* și nestricăcioasă lumii născându-o,* bucurie nouă


și acum,* Maica Bucuriei,* dăruiește-ne.
Cântarea a 5-a
„Luminează pre noi” (Φώτισον ἡμᾶς)
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Jugul lui Hristos,* minunată maică, ridicând,* I-ai și urmat, fericită,


Aceluia,* ci și pe mine* să’I urmez întărește-mă..

Înger pământesc,* Parascheva, aratându-te,* i-ai minunat, slăvită, pe


cei cerești;* cu care, maică,* lui Hristos pomenește-ne.
Slavă,

Vindecă’i pe toți,* Parascheva, cu puterea ta,* de gârbovire, friguri,


slăbănogiri,* și sănătate,* ca o bună, dăruiește-le.
Și acum,

Iernii sufletești* primăvară arătându-te,* cu mijlocirea, Maică, la Fiul


tău* înmiresmează’i* pe cei care te laudă.
Cântarea a 6-a
„Rugăciune voi vărsa către Domnul” (Τὴν δέησιν)
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Nădejde* și ajutor aflându-te* și scăpare în nevoi, Parascheva,* turn


întărit* și cetate și reazem* cei clătinați de suflarea ispitelor,* cu toții dară, te
rugăm:* ne-ncetat lui Hristos pomenește-ne.

Mărirea* și avuția veacului* de acum lepădând’o, slăvită,*


nestricăcioasa comoară poftit-ai,* agonisindu’ți-o cu nevoințele;* pe care,
Sfântă, s’o luăm* de la Domnul și nouă solește-ne.
Slavă,

Fântână* de vindecări știindu-te* și izvor de bunătate, Parascheva,*


izbăvitoare de întristări și de boală* racla moaștelor tale s-a arătat* și
pururea îi pomenești* pe cei care cinstesc pomenirea ta.
Și acum,

Cu brațele* cu care, Maică, L-ai purtat,* lui Hristos, Preacurată, arată-


I* piroanele și cununa și Crucea,* sulița, fierea, buretele, trestia,* și celora ce
mult greșim* milostiv în tot ceasul arată-ni’L.
Apoi aceste stihiri:

Păzește-ne* cu harul tău, Parascheva prealăudată,* pe cei ce alergăm la


caldă solirea ta* de toată primejdia și nevoia.

Caută Fecioară,* de-Dumnezeu-Născătoare prealăudată,* spre necazul


meu cel cumplit al trupului* și vindecă durerea* sufletului meu.
Preotul zice ectenia mică și pomenește iarăși
ca după cântarea a 3-a;
apoi
Condacul
glas 2, podobie: Cele de sus căutând...

Cu multă postire trupul subțiindu-ți, ți-ai ridicat mintea către


Dumnezeu și viață netrupească în trup ai viețuit, pururea pomenită
Parascheva, lepădând materialnica tulburare, pentru aceasta acum te
veselești cu cetele îngerești.

Prochimen, glasul al 4-lea

Pomeni-voi numele Tău întru tot neamul şi neamul.


Stih: Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău.

Sfânta Evanghelie de la Marcu:

Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Aveţi credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic


vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se
va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va
zice. De aceea zic vouă: Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi
primit şi le veți avea. Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva
cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşelile voastre. Că de
nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşelile
voastre.
Slavă, glasul al 2-lea

Pentru rugăciunile Sfintei Cuvioase Parascheva, Milostive, curățește


mulțimea greșelilor noastre.
Și acum,
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește
mulțimea greșalelor noastre.
și stihira, glasul al 6-lea:
„Toată nădejdea” (Ὅλην ἀποθέμενοι)

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale
şterge fărădelegea mea.

La tine, fecioară, preafrumoasă Parascheva, aduc rugăciunile mele, pe


care ascultă-le şi le du înaintea Ziditorului; căci toată îndrăzneala de la mine
s-a depărtat, cunoscând răutatea necuvioaselor mele fapte şi a cumplitelor
cugete şi cuvinte, cu ajutorul cărora milele Acestuia spre mânie le-am
întărâtat şi acum trebuindu-mi ajutorul cel tare al Lui, a-l cere nu
îndrăznesc, ci tu Preacuvioasă, fii mijlocitoarea mea.
Preotul zice rugăciunea:
Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău…
Strana: Doamne miluiește (de 12 ori);
apoi Ecfonisul: Cu mila și cu îndurările…

Cântarea a 7-a
„Feciorii lui Israil strămutaţi din Iudeea” (Οἱ ἐκ τῆς Ἰουδαίας)
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Sihăstrește viața* petrecând, Parascheva, L-ai câștigat pe Hristos;*


Acestuia te roagă* slăvită, să ne scape* din ispite ca să cântăm:* bine ești
cuvântat,* Dumnezeul părinților.

Roada Duhului, maică,* îndelunga-răbdare ai dobândit-o deplin;* și


mie pe aceasta,* solește’mi-o, slăvită,* ca să cânt cu evlavie:* bine ești
cuvântat,* Dumnezeul părinților.
Slavă,

Cu lumina Treimii* în chip tainic sfințește trupul și sufletul,* fecioară


milostivă,* bolnavilor ce strigă* din adâncul durerilor:* Bine ești cuvântat,*
Dumnezeul Părinților!
Și acum,

Ziditorul făpturii* întru tine, Fecioară, S-a zămislit negrăit;* solește,


dar, iertare* la Cel născut din tine,* mijlocind pentru robii tăi,* de-
Dumnezeu-Născătoare* preabinecuvântată.
Cântarea a 8-a
„Pre Împăratul ceresc” (Τὸν βασιλέα)
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!
Moaștele tale* izvorâtoare de miruri* sărutându-le, Sfântă
Parascheva,* Domnului cântare* cântăm întru toți vecii.

Întinde mâna* celor cuprinși de-a vieții* tulburare, Preacuvioasă,* ca


scăpând din toate* să laude pe Domnul.
Stih: Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Domnul.

Tămăduiește* sufletul meu, Cuvioasă,* că bolește de patimi cumplite,*


dând și vindecare* trupului meu degrabă.
Și acum,

Inimii mele* întunecate, Fecioară,* dăruiește’i lumină curată,* Maică a


Luminii,* la Fiul tău solindu’mi.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și
preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmosul:
Pe Împăratul* ceresc, pe Care Îl laudă* oștile îngerești, lăudați-L* și
preaînălțați-L, * întru toți vecii.
Cântarea a 9-a
„Adevărată de-Dumnezeu-Născătoare” (Κυρίως Θεοτόκον)

Fecioară Preacurată,* cei mântuiți prin tine* de Dumnezeu Născătoare


te mărturisim,* cu netrupeștile cete* pe tine mărindu-te.
Stih: Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Privește cu iubire,* Sfântă Parascheva,* spre cei ce vin la cinstită


icoana ta* și dăruiește-le sprijin* și ajutor de sus.

Zdrobește, Parascheva,* oastea întrarmată* și nevăzută și multă a


șarpelui* și biruință asupră’i* dă-ne cu harul tău.
Slavă,

Primejdiile toate* alungă-le, cinstită,* de la cei care se’ncred în solirea


ta,* preafericită fecioară,* și boala le vindecă.
Și acum,

Născând, Fecioară-Maică,* Cuvântul trupește,* întru tot neamul și


neamul te fericim,* cu îngereștile cete* pururi mărindu-te.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, de Dumnezeu Născătoare, cea


pururea fericită și cu totul fără prihană și Maica Dumnezeului nostru.

Pe cea mai cinstită decât Heruvimii și mai preaslăvită făr’de-


asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai
născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Megalinariile

Bucură-te, steaua Bisericii,* comoara Moldovei* bucuria monahilor,*


maică Parascheva,* a Iașilor cunună,* floare a Epivatei,* lauda fecioarelor.

Bucură-te, vasul alegerii,* icoana isihiei,* nevoințelor sfânt dreptar,*


monahilor cunună* slăvită Parascheva,* și scară a virtuții* și sprijin și pavăză.

Racla ta slăvită îmbelșugat* minuni izvorăște,* tuturor credincioșilor,*


celor ce se’chină* pururea cu credință,* cinstindu-te, o, maică,* cu râvnă și
dragoste.

Cinstitele-ți moaşte le sărutăm* cu nevrednicie* și cu dragoste îți


cântăm;* tu ne fii de-a pururi,* Sfântă Parascheva,* dulce ocrotitoare* și scut
nebiruit.

Taina’mpărăției înțelegând* și vânzând averea,* cuvios tu ai petrecut,*


Sfântă Parascheva,* viață putnicească* Mărgăritarul mare* pe drept
câștigându’ți’L.

Unind rugăciunea cu viaţa ta,* duh te-ai făcut cu totul,* iară vasul cel
stricăcios* de lut tu curăţit-ai* în taborica lumină* spre care călăuză* ne eşti,
de-a pururea.
și acestea două ale Maicii Domnului
Din tine, Născătoare de Dumnezeu,* Dumnezeu Cuvântul*
întrupându-Se negrăit,* covârșești, Fecioară,* oștirea cea cerească;* ție, dar,
îți aducem* cântare de laudă.

Cu toate oștirile îngerești,* cu Botezătorul,* cu Apostolii cei slăviți* și


cu tot soborul* Sfinților, Stăpână,* Fiului tău te roagă,* toți să ne mântuim.
Sfinte Dumnezeule, Preasfântă Treime, Tatăl nostru,
Preotul: Că a Ta este Împărăţia;
Troparul Cuvioasei, gl. 8:
Întru tine, Maică cu osârdie s-a mântuit cel după chip că luând crucea,
ai urmat lui Hristos; şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este
trecător; ci să poarte grijă de suflet de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi
cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.
Preotul rosteste ectenia:
Miluiește-ne pre noi, Dumnezeule…,
Strana: Doamne miluiește (de 3 ori),
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea…,
Strana: Doamne miluiește (de 3 ori),
Încă ne rugăm să se păzească…,
Strana: Doamne miluiește (de 40 ori),
Auzi-ne, Dumnezeule…,
Strana: Doamne miluiește (de 3 ori),
iar preotul zice ecfonisul:
Că milostiv;
apoi face otpustul mic, fără însă a zice:
Pentru rugăciunile…;
după care cântăm:

Troparul glas 1,
vreme în care ne închinăm icoanei sfintei:

Dobândirea dezmierdării cei râvnitoare de cele pământeşti


înţelepteşte trecându-o cu vederea, te-ai ridicat către lăcaşurile dumnezeieşti
şi izvor al tămăduirilor ai lăsat credincioşilor preasfinţit cortul tău, maică
prealăudată. A Moldovei lauda cea cinstită şi înaintemergătoare, cea
încredinţată, Parascheva, nu înceta cu fiebinţeală a ruga pe Hristos
Dumnezeu pentru noi toţi.

Stăpână, primește rugăciunile robilor tăi și ne izbăvește pe noi din


toată nevoia și necazul.

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă
sub acoperământul tău.
Şi preotul încheie zicând: Pentru rugăciunile…

S-ar putea să vă placă și