M iluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge
PAVECERNIŢA CEA MICĂ
După ce preotul dă binecuvîntarea, cu epitrahilul pe
grumaz, din fata uşilor împărăteşti, cu dvera închisă, se zice:
Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfîntă
Treime..., Tatăl nostru..., Că a Ta este împărăţia..., Doamne,
miluieşte (de 12 ori), Slavă..., Şi acum..., Veniţi să ne
închinăm... (de 3 ori). Preotul intră în sfîntul altar. Apoi
psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule...
Psalmul 50:
1
fărădelegea mea. Mai vîrtos mă spală de
fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu
înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi
rău înaintea Ta am făcut, ca să te îndreptezi întru
cuvintele tale, şi să biruieşti cînd vei judeca Tu. Că
iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a
născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-
ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi
curaţi; spăla-mă-vei şi mai vîrtos decît zăpada mă
voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie;
bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta
de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele
şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine,
Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele
dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi
Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de la mine. Dă-mi
mie bucuria mîntuirii Tale, şi cu duh stăpînitor
mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile
Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Izbăveşte-mă sîngiuri, Dumnezeule, Dumnezeul
mîntuirii mele; bucura-se-va limba mea de
dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi
gura mea va vesti lauda Ta. Că, de-ai fi voit jertfă,
Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa
lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrîntă şi
smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine,
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se
zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi
jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci
vor pune pe altarul Tău viţei.
DPsalmul 69:
umnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-
mi ajuţi mie grăbeşte-Te! Să se ruşineze şi să se
înfrunte cei ce caută sufletul meu; să se întoarcă
înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi voiesc mie rele.
Întoarcă-se îndată ruşinaţi cei ce-mi grăiesc mie: „Bine,
bine!" Să se bucure şi să se veselească de Tine toţi cei
ce Te caută pe Tine, Dumnezeule, şi să zică pururea
cei ce iubesc mîntuirea Ta: „Slăvit să fie Domnul!" Iar
eu sînt sărac şi sărman, Dumnezeule, ajută-mă: Aju-
torul meu şi Izbăvitorul meu eşti Tu, Doamne, nu
zăbovi.
Psalmul 142:
D oamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea
mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă întru
dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că
2
nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul
prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în
picioare; facutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii
cei din veacuri. Mîhnit e duhul în mine şi inima mea
încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de
zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile
Tale, la faptele mîinilor Tale m-am gîndit. Tins-am
către Tine mîinile mele, sufletul meu, ca un pămînt
însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit
duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca
să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormînt.
Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-i
nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la
Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii
mei, că la Tine alerg, Doamne. Învată-mă să fac voia
Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să
mă povăţuiască la pămîntul dreptăţii. Pentru
numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru
dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă
bunătate de stîrpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe
toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul
Tău.
S lavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe
pămînt pace, între oameni bunăvoire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvîntăm, închinămu-ne Ţie,
slăvimu-Te, mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea
mare. Doamne, împărate ceresc, Dumnezeule,
Părinte atotţiitorule, Doamne, Fiule, Unule-
Născut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfinte. Doamne
Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui,
Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel
ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea
noastră Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi ne
miluieste pe noi. Că Tu eşti unul Sfînt, Tu eşti
unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui
Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate zilele bine Te voi
cuvînta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul
veacului.
D
oamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în
neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă,
vindecă sufletul meu, că am greşit Ţie. Doamne, la
Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti
Dumnezeul meu. Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta
celor ce Te cunosc pe Tine.
Î nvredniceşte-ne, Doamne, în noaptea aceasta
fără de păcat să ne păzim noi. Bine eşti cuvîntat,
Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi
preaslăvit este numele Tău în veci. Amin. Fie,
3
Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit
întru Tine. Bine eşti cuvîntat, Doamne, învaţă-ne
îndreptările Tale. Bine eşti cuvîntat, Stăpîne,
înţelepţeşte-ne cu îndreptările Tale. Bine eşti
cuvîntat, Sfinte, luminează-ne cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mîinilor
Tale nu le trece cu vederea. Ţie se cuvine laudă, Ţie
se cuvine cîntare, Ţie slavă se cuvine, Tatălui si
Fiului si Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
CApoi: Cred într-unul Dumnezeu...
red întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul
cerului şi al pămîntului, văzutelor tuturor şi
nevăzutelor. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl Sa născut,
mai înainte de toţi vecii; Lumină din Lumină,
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat,
născut, iar nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin
Care toate s-au făcut.
Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră
mîntuire, Sa pogorît din ceruri şi Sa întrupat de la
Duhul Sfînt şi din Maria Fecioara şi Sa făcut om.
Şi Sa răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din
Pont şi a pătimit şi Sa îngropat.
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi;
 Şi Sa înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta
Tatălui;
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi
morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfîrşit.
Şi întru Duhul Sfînt, Domnul de viaţa Făcătorul,
Care din Tatăl purcede, Cel ce, împreună cu Tatăl
şi cu Fiul, este închinat şi slăvit, Care a grăit prin
Prooroci; întru una, sfîntă, sobornicească şi
apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor.
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
Apoi Canoanele; din Canoanele Născătoarei de
Dumnezeu, al glasului de rînd, sau Canonul sfîntului din
acea zi. Iar după sfîrşitul Canonului, se cîntă: Cuvine-se cu
adevărat..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfîntă Treime..., Tatăl
nostru..., Că a Ta este împărăţia... Apoi se citeşte Troparul
zilei, al hramului sfîntului şi celelalte.
Iar dacă este hramul lui Hristos sau al Născătoarei de
Dumnezeu, se citesc întîi al hramului şi al zilei. Apoi aceste
Tropare, glasul al 4-lea:
Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea
cu noi după blîndeţile Tale, nu depărta mila Ta de
la noi, ci, pentru rugăciunile lor, în pace
ocîrmuieşte viaţa noastră.
4
Cu sîngiurile mucenicilor Tăi, celor din toată
lumea, ca şi cu o porfiră şi cu vison, Biserica Ta
împodobită fiind, printr-înşii strigă către Tine,
Hristoase, Dumnezeule: Poporului Tău trimite-i
îndurările Tale, pace obştii Tale dăruieşte şi
sufletelor noastre mare milă.
Slavă...,
Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele
adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere, nici
întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfîrşit.
Şi acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Pentru rugăciunile tuturor sfinţilor, Doamne, şi
ale Născătoarei de Dumnezeu, pacea Ta dă-ne-o
nouă şi ne miluieşte pe noi, ca un îndurat.
Iar vineri seara, troparul Tuturor Sfinţilor, glasul al 2-
lea;
Apostolilor, mucenicilor, proorocilor, ierarhilor,
cuvioşilor şi drepţilor, care bine aţi săvîrşit lupta şi
credinţa aţi păzit, îndrăznire avînd către
Mîntuitorul, pe Acela, ca pe un bun, rugaţi-L
pentru noi, ca să mîntuiască, rugămu-vă, sufletele
noastre.
Slavă...,
 Cu sfinţii odihneşte, Hristoase...(caută mai sus).
Şi acum...,al Născătoarei de Dumnezeu:
Ca o pîrgă a firii, Ţie, Săditorului făpturii, lumea
îţi aduce, Doamne, pe purtătorii de Dumnezeu
mucenici; pentru ale căror rugăciuni, în pace
adîncă Biserica Ta, o păzeşte, pentru Născătoarea
de Dumnezeu, Multmilostive.
Iar Sîmbătă seara, Condacul glasului de rînd: la
praznicele împărăteşti (cînd se face priveghere) sau la
sfinţii mari, se zic Condacele lor. Doamne, miluieşte (de 40
de ori). Cel ce în toată vremea şi în tot ceasul..., Doamne,
miluieşte (de 3 ori) Slavă..., Şi acum..., Ceea ce eşti mai
cinstită..., Întru numele Domnului, preacuvioase Părinte
binecuvintează. Preotul: Pentru rugăciunile Sfinţilor
Părinţilor noştri... Şi îndată rugăciunea de cerere către
Prasfînta Născătoarea de Dumnezeu: Nepătată, neîntinată,
nestricată...
N epatată, neîntinată, nestricată, fără prihană,
curată Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă,
Stăpînă, care pe Dumnezeu-Cuvîntul cu oamenii,
prin preaslăvită naşterea ta, L-ai unit şi firea cea
lepădată a neamului nostru cu cele cereşti ai
împreunat-o; ceea ce eşti singură nădejdea celor
fără de nădejde şi celor biruiţi ajutătoare; gata
5
folositoare celor ce aleargă la tine şi tuturor
creştinilor scăpare; nu te scîrbi de mine, cel
păcătos şi întinat, care, cu urîte gînduri şi cu
cuvinte şi cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am
făcut, şi prin lene dulceţilor vieţii, cu voia rob m-
am făcut; ci, ca ceea ce eşti Maica iubitorului de
oameni Dumnezeu, cu iubirea de oameni
milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi întinatul, şi
primeşte rugăciunea mea, ce se aduce ţie din buze
necurate; iar pe Fiul tău şi Stăpînul nostru şi
Domnul, cu îndrăznirea ta ca o Maică cuprinzînd,
roagă-L să-mi deschidă şi mie milostivirile cele
iubitoare de oameni ale bunătăţii Sale! Şi, trecînd
greşelile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la
pocăinţă şi lucrător poruncilor Sale iscusit să mă
arate. Şi fii lîngă mine pururea ca o milostivă,
milosîrdă şi iubitoare de bine. Întru această viaţă
de acum, caldă folositoare şi ajutătoare, năvălirile
potrivnicilor oprindu-le şi la pocăinţă îndreptîndu-
mă. Şi, în vremea ieşirii mele, ticălosul meu suflet
păzindu-l şi întunecatele chipuri ale viclenilor
diavoli departe de acesta izgonindu-le. Şi, în ziua
înfricoşătoarei judecăţi, de munca cea veşnică
izbăvindu-mă şi slavei celei negrăite a Fiului tău şi
Dumnezeului nostru moştean pe mine arătîndu-
mă. Pe care să o şi dobîndesc, Stăpîna mea,
Preasfîntă de Dumnezeu, Născătoare, prin
mijlocirea şi sprijinul tău. Cu harul şi cu iubirea de
oameni a Unuia-Născut Fiului tău, a Domnului şi
Dumnezeului si Mîntuitorului nostru Iisus Hristos,
Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi
închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al
Lui Părinte şi cu Preasfîntul şi Bunul şi de viaţă
făcătorul Duhul Lui, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos
dăruieşte, ca să cîntăm şi să binecuvîntăm şi să
slăvim preacinstitul şi preaîncuviinţatul Tău nume,
al Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin.
P reaslăvită pururea Fecioară binecuvîntată de
Dumnezeu Născătoare, du rugăciunea noastră
la Fiul tău şi Dumnezeul nostru şi cere să
mîntuiască prin tine sufletele noastre.
NRugăciunea Sfîntului Ioanichie

Ş i ne dă nouă, Stăpîne, celor ce mergem spre

somn, odihnă trupului şi sufletului; şi ne
ădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul,
acoperămîntul meu este Duhul Sfînt, Treime
păzeşte pe noi de întunecatul somn al păcatului şi Sfîntă, slavă Ţie.
de toată întunecata şi cea de noapte patimă a
dulceţii. Conteneşte întărîtările patimilor, stinge
săgeţile vicleanului cele aprinse, cele pornite
asupra noastră cu vicleşug. Zburdările trupului
nostru le potoleşte şi tot gîndul nostru cel
pămîntesc şi trupeşe adoarme-l. Şi ne dăruieşte
nouă, Dumnezeule, minte deşteaptă, cuget curat,
inima trează, somn uşor şi de toată nălucirea
satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea
rugăciunii, întăriţi întru poruncile Tale şi
pomenirea judecăţilor Tale întru noi nestricată
avînd-o. Cuvîntare de slava Ta în toată noaptea ne
6
 Slavă...

D oamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am

nădăjduit; nu Te mînia pe noi foarte, nici
pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un
milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că
Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul
Tău; toţi, lucrul mîinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

U şa milostivirii deschide-o nouă, binecuvîntată

Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce
nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din
nevoi, căci tu eşti mîntuirea neamului creştinesc.
RUGĂCIUNILE DE SEARĂ
Apoi:Doamne, miluieşte (de 12 ori), şi rugăciunea:

Începutul se face ca şi la Rugăciunile dimineţii, zicând: Rugăciunea întîi, a Sfîntului Macarie cel Mare,
Slavă Tie, Dumnezeul nostru..., Împărate ceresc..., Sfinte D către Dumnezeu-Tatăl:
Dumnezeule..., Preasfîntă Treime..., Tatăl nostru..., Că a Ta
este împărăţia...

Apoi troparele acestea: umnezeule cel veşnic şi împărate a toată

iluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că
nepricepîndu-ne de nici un răspuns, această
rugăciune aducem Tie, ca unui Stăpîn, noi păcătoşii
M făptura, Cel ce mai învrednicit a ajunge
pînă în acest ceas, iartă-mi păcatele ce am
făcut în această zi, cu lucrul, cu cuvîntul şi cu
robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
7
gîndul; şi curăţeşte, Doamne, smeritul meu suflet
de toată întinăciunea trupului şi a sufletului. Şi-mi
dă, Doamne, în această noapte, a trece somnul în
pace ca, sculîndu-mă din ticălosul meu aşternut,
bine să plac preasfîntului Tău nume în toate
zilele vieţii mele şi să calc pe vrăjmaşii cei ce se
luptă cu mine, pe cei trupeşti şi pe cei fără de
trup. Şi mă izbăveşte, Doamne, de gîndurile cele
deşarte, care mă întinează, şi de poftele cele rele.
Că a Ta este împărăţia, puterea şi slava, a Tatălui
şi a Fiului şi a Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a doua, a Sfîntului Antioh,
către Domnul nostru Iisus Hristos:
A totţiitorule Cuvinte al Tatălui, însuţi fiind
desăvîrşit, Iisuse Hristoase, pentru multă
milostivirea Ta, nu Te dezlipi de mine, robul Tău,
ci odihneşte întru mine pururea, Iisuse, Cel ce eşti
Păstor bun al oilor Tale. Nu mă da ispitei şarpelui,
nici nu mă lăsa în pofta satanei, că sămînţa
putrejunii este întru mine. Tu, Doamne
Dumnezeule, Cel căruia ne închinăm, împărate
sfinte, Iisuse Hristoase, păzeşte-mă în timpul
somnului cu lumina cea neîntunecată, cu Duhul
8
Tău cel Sfînt, cu Care ai sfinţit pe ucenicii Tăi. Dă-
mi, Doamne, şi mie, nevrednicului robului Tău,
mîntuirea Ta în aşternutul meu. Luminează mintea
mea cu lumina înţelegerii sfintei Tale Evanghelii,
sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea
cu curăţia cuvintelor Tale, trupul meu cu patima Ta
cea nebiruită, cugetul meu cu smerenia Ta îl păzeşte
şi mă ridică, la vreme cuvioasă, spre a Ta slăvire, că
preaslăvit eşti cu Cel fără de început al Tău
Părinte şi cu preasfîntul Duh în veci. Amin.
DRugăciunea a treia, către Sfîntul Duh:
oamne, împărate ceresc, Mîngîietorule, Duhule
adevărate, milostiveşte-Te spre mine, păcătosul
robul Tău, şi mă miluieşte şi-mi iartă mie,
nevrednicului, toate cîte am greşit Ţie astăzi ca un
om, şi nu numai ca un om, ci şi mai rău decît
dobitocul, păcatele mele cele de voie şi cele fără
de voie, cele ştiute şi cele neştiute, care sînt din
tinereţe şi din obiceiul cel rău şi care sunt din voia
cea slobodă şi din lene; ori de m-am jurat cu
numele Tău, ori de l-am hulit în gîndul meu, sau
pe cineva am ocărît, sau pe cineva am clevetit în
mînia mea, sau am scîrbit, sau de ceva m-am
mîniat, sau am minţit, sau fără de vreme am
dormit, sau vreun sărac a venit la mine şi nu l-am
socotit, sau pe fratele meu l-am scîrbit, sau m-am
sfădit, sau pe cineva am osîndit, sau m-am mărit,
sau m-am trufit, sau m-am mîniat, sau, stînd la
rugăciune, mintea mea sa îngrijit de vicleniile aces-
tei lumi, sau răzvrătire am cugetat, sau prea m-am
săturat, sau m-am îmbătat, sau nebuneşte am rîs,
sau ceva rău am cugetat, sau frumuseţe străină
am văzut şi cu dînsa mi-am rănit inima, sau ce
nu se cuvine am grăit, sau de păcatul fratelui
meu am rîs, iar păcatele mele sînt nenumărate,
sau de rugăciune nu m-am îngrijit, sau altceva
rău am făcut şi nu-mi aduc aminte; că acestea
toate şi mai mari decît acestea am făcut.
Miluieşte-mă, Stăpîne şi Făcătorul meu, pe mine,
leneşul şi nevrednicul robul Tău, şi mă uşurează
şi mă slobozeşte şi mă iartă, ca un bun şi de oameni
iubitor. Ca în pace să mă culc şi să dorm, eu
păcătosul şi necuratul şi ticălosul, şi să mă închin
şi să cînt şi să preaslăvesc preacinstit numele Tău,
împreună cu al Tatălui şi cu al Unuia-Născut Fiului
Lui, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a patra:
D oamne, Dumnezeul nostru, orice am greşit în
această zi cu cuvîntul cu lucrul, şi cu gîndul,
ca un bun şi iubitor de oameni, iartă-mi. Somn cu
pace şi fără scîrbă dăruieşte-mi. Pe îngerul Tău cel
9
apărător îl trimite să mă acopere şi să mă păzească
de tot răul. Că Tu eşti păzitorul sufletelor şi-al
trupurilor noastre şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi
Fiului şi Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Rugăciunea a cincea:
D oamne, Dumnezeul nostru, în Care am crezut
şi al Cărui nume mai vîrtos decît tot numele îl
chemăm, dă-ne nouă iertare sufletului şi trupului,
celor ce mergem spre somn; păzeşte-ne de toată
nălucirea, şi fără întunecată dulceaţă, potoleşte
pornirea poftelor, stinge aprinderea zburdării
trupeşti şi ne dă în curăţie a vieţui cu lucrurile şi
cu cuvintele, ca, dobîndind viaţă cu fapte bune, să
nu cădem din binele Tău cel făgăduit, că bine eşti
cuvîntat în veci. Amin.
Pentru ceasurile nopţii:
D
oamne, nu mă lipsi pe mine de binele Tău cel
ceresc. Doamne, izbăveşte-mă de muncile
cele veşnice. Doamne, de-am greşit, fie cu mintea,
fie cu gîndul, sau cu cuvîntul, sau cu lucrul, iartă-
mă. Doamne, izbăveşte-mă de toată neştiinţa şi
uitarea, de neîndrăznirea şi de nesimţirea cea
împietrită. Doamne, izbăveşte-mă de toată
ispitirea. Doamne, luminează-mi inima pe care a
întunecat-o pofta cea rea. Doamne, eu ca un om
am greşit, iar Tu ca un Dumnezeu îndurător,
miluieşte-mă, văzînd neputinţa sufletului meu.
Doamne, trimite mila Ta întru ajutorul meu, ca să
preaslăvesc preasfînt numele Tău. Doamne, Iisuse
Hristoase, scrie-mă pe mine, robul Tău, în cartea
vieţii şi-mi dăruieşte sfîrşit bun. Doamne,
Dumnezeul meu, deşi n-am făcut nici un bine
înaintea Ta, dă-mi, după harul Tău să pun început
bun. Doamne, stropeşte inima mea cu rouă harului
Tău. Doamne al cerului şi al pămîntului,
pomeneşte-mă pe mine, păcătosul, ruşinatul şi
necuratul robul Tău, întru împărăţia Ta. Amin.
Pentru ceasurile zilei:
D
oamne, primeşte-mă întru pocăinţă.
Doamne, nu mă lăsa pe mine. Doamne, nu
mă duce pe mine în ispită. Doamne, dă-mi
cuget bun. Doamne, dă-mi lacrimi şi aducere
aminte de moarte şi umilinţă. Doamne, dă-mi
cuget să mărturisesc toate păcatele mele. Doamne,
dă-mi smerenie, curăţie şi ascultare. Doamne, dă-
mi răbdare, şi voie nebiruită şi blîndeţe. Doamne,
sădeşte întru mine rădăcina bunătăţilor şi frica
Ta în inima mea. Doamne, învredniceşte-mă să
Te iubesc cu tot sufletul şi gîndul meu şi să fac în
10
toate voia Ta. Doamne, apără-mă de oamenii
gîlcevitori, de diavoli şi de patimile trupeşti şi toate
celelalte lucruri necuvioase. Doamne, ştiu că faci
precum vrei Tu, deci să fie şi întru mine, păcătosul,
voia Ta, că binecuvîntat eşti în veci. Amin.
Rugăciunea a şasea, către
Preasfînta Născătoare de Dumnezeu:
P reacurată şi binecuvîntată de Dumnezeu
Născătoare, Marie, Maica cea bună a Bunului
împărat, varsă mila Fiului Tău şi Dumnezeului
nostru spre pătimaşul meu suflet şi, cu rugăciunile
Tale, mă îndreptează spre fapte bune, ca cealaltă
vreme a vieţii mele fără de prihană să o trec şi
pentru tine raiul să dobîndesc, Fecioară de
Dumnezeu Născătoare, care eşti una curată şi
binecuvîntată.
Rugăciunea a şaptea, către sfîntul înger,
păzitorul vieţii noastre:
Î ngerul lui Hristos, păzitorul meu cel sfînt şi
acoperitorul sufletului şi al trupului meu, iartă-
mi toate cîte am greşit în ziua de astăzi, şi de toată
viclenia vrăjmaşului meu celui potrivnic mă
izbăveşte, ca să nu mînii cu nici un păcat pe
Dumnezeul meu; şi te roagă pentru mine,
păcătosul şi nevrednicul rob, ca să mă arăţi
vrednic bunătăţii şi milei Preasfintei Treimi şi
Maicii Domnului meu Iisus Hristos şi tuturor
sfinţilor. Amin.
Condacul Născătoarei de Dumnezeu, glasul al 8-lea:
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri,
izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de
Dumnezeu, noi robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpînire
nebiruită, izbăveşte-ne din toate nevoile, ca să
strigăm ţie: Bucurăte, Mireasă, pururea fecioară.
Fecioară, care eşti pururea slăvită, de Dumnezeu
Născătoare, Marie, Maica lui Hristos, Dumnezeul
nostru, primeşte rugăciunile noastre şi le du Fiului
tău şi Dumnezeului nostru, ca să mîntuiască şi să
lumineze, pentru tine, sufletele noastre.
Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui
Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperămîntul tău.
De Dumnezeu Născătoare Fecioară, nu mă trece
cu vederea pe mine, păcătosul, cel ce am nevoie de
ajutorul tău şi de folosinţa ta, că spre tine
nădăjduieşte sufletul meu, şi mă miluieşte.
Rugăciunea Sfîntului Ioanichie:
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul,
11
acoperămîntul meu este Duhul Sfînt, Treime
Sfîntă, slavă Ţie.
Rugăciunea Sfîntului Ioan Damaschin:
(Aceasta să o zici arătînd spre patul tău)
S tăpîne, Iubitorule de oameni, au doară nu-mi
va fi acest pat groapă? Sau încă vei mai
lumina cu ziua ticălosul meu suflet? Iată, groapa
îmi zace înainte şi iată, moartea îmi stă înainte. De
judecata ta, Doamne, mă tem şi de munca cea fără
de sfîrşit; iar a face rău nu mai contenesc. Pe Tine,
Domnul, Dumnezeul meu, pururea Te mînii şi pe
Preacurata Maica Ta şi pe toate puterile cereşti şi
pe sfîntul înger, păzitorul meu. Şi ştiu, Doamne, că
nu sunt vrednic de iubirea Ta de oameni, ci vrednic
sînt de toată osînda şi munca. Ci, rogu-Te, Doamne,
mîntuieşte-mă după mulţimea bunătăţii Tale, că, de
vei mîntui pe cel drept, nu-i lucru mare, iar de vei
milui pe cel curat, nu-i nici o minune, că sînt vrednici
de mila Ta, ci spre mine, păcătosul, să faci minuni
cu mila Ta; întru aceasta să arăţi iubirea Ta de
oameni, ca să nu biruiască răutatea mea bunătatea
şi milostivirea Ta cea nespusă, ci, precum
voieşti, tocmeşte pentru mine lucrul.
Apoi cu închinăciune pînă la pămînt, zi:
 Mă închin Ţie, Preasfîntă Treime, Care eşti o
Fiinţă de viaţă facătoare şi nedespărţită: Părinte şi
Fiule şi Duhule Sfinte; cred întru Tine şi Te
mărturisesc şi Te slăvesc; îţi mulţumesc şi Te laud,
Te cinstesc, Te preaînalţ şi Te rog: Miluieşte-mă pe
mine, nevrednicul robul Tău, pentru numele Tău.(de
trei ori).
Mă închin ţie, Preasfîntă Născătoare de
Dumnezeu, care ai arătat nouă lumina cea
adevărată cu naşterea ta, împărăteasa cerului şi a
pămîntului, nădejdea celor fără de nădejde,
ajutătoarea neputincioşilor şi împăcarea cu
Dumnezeu a tuturor păcătoşilor. Tu mă acoperă şi
mă apără de toate nevoile şi împresurările
sufleteşti şi trupeşti. Şi te rog să-mi fii folositoare cu
preaputernicele tale rugăciuni.(o închinăciune).
Preasfîntă Stăpînă de Dumnezeu Născătoare,
primeşte această puţină rugăciune şi o du Fiului
tău şi Dumnezeului nostru, ca să mîntuiască şi să
lumineze, pentru tine, sufletele noastre.(o
închinăciune).
Toate puterile cereşti: Scaunele, Domniile,
Începătoriile, Stăpîniile, Puterile, Heruvimii,
Serafimii, Arhanghelii şi Îngerii, mă rog şi cad
înaintea voastră, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru
12
mine, păcătosul.(o în-chinăciune).
Sfinte şi mare Proorocule Ioane,
Înaintemergătorule şi Botezătorule al Domnului,
cel ce ai pătimit pentru Hristos şi ai luat
îndrăzneală către Stăpînul, roagă-te pentru mine,
păcătosul, ca să mă mîntuiesc cu rugăciunile tale.(o
închinăciune).
Sfinţilor ai lui Dumnezeu: Apostolilor,
proorocilor, mucenicilor, arhiereilor, postnicilor,
temătorilor de Dumnezeu, drepţilor, locuitorilor în
pustie, călugărilor, patriarhilor şi toţi sfinţii, care
aţi pătimit pentru Hristos şi aţi cîştigat îndrăzneală
către Stăpînul, rugaţi-vă pentru mine, păcătosul, ca
să mă mîntuiesc cu rugăciunile voastre. (o
închinăciune).
Sfinte Ioane Gură de Aur, cu Vasile cel Mare, cu
Grigorie, de Dumnezeu cuvîntătorul, şi cu făcătorul
de minuni, Nicolae, cu toţi sfinţii începătorii
preoţiei, ajutaţi-mi şi miluiţi-mă cu rugăciunile şi
ajutorul vostru. (o închinăciune).
Toate sfintele femei: mironosiţe, muceniţe,
temătoare de Dumnezeu şi fecioare, care aţi slujit
lui Hristos cum se cuvine, rugaţi pe Dumnezeu
pentru mine, păcătosul. (o închinăciune).
 Cea nebiruită şi dumnezeiască putere a cinstitei
şi de viaţă făcătoarei Crucii Domnului, nu mă lăsa
pe mine, păcătosul, ci mă apără de toată ispita cea
trupească şi sufletească.(o închinăciune).
Preacurată Stăpînă, de Dumnezeu Născătoare,
nădejdea tuturor creştinilor, pentru că altă
îndrăzneală şi nădejde nu am, fără numai pe tine,
cea cu totul nevinovată, Stăpîna mea şi Doamnă, de
Dumnezeu Născătoare, Maica lui Hristos
Dumnezeului meu, pentru aceea mă rog:
Miluieşte-mă şi mă izbăveşte de toate răutăţile
mele şi roagă pe milostivul tău Fiu şi Dumnezeul
meu ca să miluiască ticălosul meu suflet şi să mă
izbăvească de veşnicele munci şi să mă
învrednicească împărăţiei Sale.(o închinăciune).
Sfinte îngere, păzitorul meu, acoperă-mă cu
aripile bunătăţii tale şi izgoneşte de la mine toată
lucrarea cea rea a diavolului şi roagă pe
Dumnezeu pentru mine, păcătosul.
Şi apoi, vrînd să te aşezi pe aşternut, zi aceasta:
Luminează-mi ochii mei, Hristoase Dumnezeule,
ca nu cîndva să adorm întru moarte, ca nu cîndva
să zică vrăjmaşul meu: întăritu-m-am asupra
13
lui.
Slavă...,
Sprijnitor sufletului meu fii, Dumnezeule, că
umblu prin mijlocul a multe curse; izbăveste-mă
de dînsele si mă mîntuieste, Bunule, ca un iubitor
de oameni.
Si acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Preaslăvită Maica lui Dumnezeu, care eşti mai
sfîntă decît sfinţii îngeri, neîncetat te cîntăm cu
inima şi cu gura, mărturisind că tu eşti de
Dumnezeu Născătoare, căci cu adevărat ne-ai
născut nouă pe Dumnezeu întrupat şi te rogi
neîncetat pentru sufletele noastre.
Apoi să-ţi săruţi crucea ta şi să faci semnul Sfintei Cruci pe
locul unde vrei să te culci, de la cap pînă la picioare,
de asemenea şi spre toate laturile, rostind:
Rugăciunea cinstitei Cruci:
S ă învie Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii
Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe
Dînsul. Să piară cum piere fumul; cum se topeşte
ceara de la faţa focului, aşa să piară diavolii de la
faţa celor ce iubesc pe Dumnezeu şi se însemnează
cu semnul crucii şi zic cu veselie: Bucurăte,
preacinstită şi de viaţă făcătoare Crucea Domnului,
care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce sa
răstignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos,
şi Sa pogorît la iad şi a călcat puterea diavolului şi
tea dăruit nouă pe Tine, cinstită Crucea Sa, spre
alungarea a tot pizmaşului. O, preacinstită şi de
viaţă făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi cu
Sfînta Doamnă Fecioară, Născătoare de Dumnezeu,
şi cu toţi sfinţii în veci. Amin.
Rugăciunea:
S lăbeşte, lasă, iartă, Dumnezeule, greşelile
noastre cele de voie şi cele fără de voie, cele
cu lucrul şi cu cuvîntul, cele cu ştiinţă şi cu
neştiinţă, cele din noapte şi din zi, cele cu mintea şi
cu gîndul. Toate le iartă nouă, ca un bun şi de
oameni iubitor.
P
e cei ce ne urăsc pe noi şi ne fac strîmbătate
iartă-i, Doamne. Celor ce ne fac bine fă-le
bine. Fraţilor şi rudeniilor noastre dăruieste-le
cererile cele către mîntuire şi viaţă veşnică. Pe cei
ce sunt întru neputinţă cercetează-i şi vindecare
dăruieşte-le. Pe cei de pe mare ocîrmuieşte-i. Cu
14
cei călători împreună călătoreşte. Pe cei din
văzduh ocroteşte-i. Celor ce ne slujesc şi ne
miluiesc pe noi iertare păcatelor dăruieşte-le. Pe cei
ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor, să ne rugăm
pentru dînşii miluieşte-i, după mare mila Ta.
Pomeneşte, Doamne, pe cei mai dinainte adormiţi,
părinţii şi fraţii noştri, şi-i odihneşte unde
luminează lumina feţei Tale. Pomeneşte Doamne, pe
fraţii noştri cei din necazuri şi-i izbăveşte de toată
primejdia. Pomeneşte, Doamne, pe cei ce aduc
daruri şi fac bine în sfintele Tale biserici şi le dă
lor cererile cele către mîntuire şi viaţă veşnică.
Pomeneste-ne, Doamne, şi pe noi, smeriţii,
păcătoşii şi nevrednicii robii Tăi, şi luminează min-
tea noastră cu lumina cunoştinţei Tale şi ne
îndreptează pe calea poruncilor Tale. Pentru
rugăciunile Preacuratei Stăpînei noastre, Năs-
cătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria,
şi ale tuturor sfinţilor Tăi, că bine eşti cuvîntat în
vecii vecilor. Amin.
Mărturisirea păcatelor în toate zilele:
M ărturisesc Ţie Domnului Dumnezeului meu celui
în Treime Sfînt, slăvit şi închinat, Tatălui şi Fiului
şi Sfîntului Duh, toate păcatele mele cele ce am
făcut în toate zilele vieţii mele şi-n tot ceasul, şi-n
vremea de acum şi în zilele trecute şi în nopţi, cu
fapta, cu cuvîntul şi cu gîndirea, cu îmbuibarea,
cu beţia, cu mîncarea pe ascuns, cu vorba deşartă,
Î n mîinile Tale Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, îmi dau sufletul meu. Tu mă
miluieşte, Tu mă binecuvintează, Tu viaţă veşnică
cu trîndăvirea, cu lenea, cu grăirea împotrivă, cu îmi dăruieşte. Amin.
neascultarea, cu clevetirea, cu pizma, cu osîndirea,
cu nebăgarea de seamă, cu iubirea de sine, cu
răpirea, cu minciuna, cu dobînzi spurcate, cu
multă agoniseală, cu rîvnirea, cu zavistia, cu
mînia, cu ţinerea minte de rău, cu urîciunea, cu
luarea de mită, şi cu toate simţirile mele:
cu vederea, cu auzul, cu mirosul, cu gustul, cu
pipăirea şi cu alte păcate ale mele sufleteşti şi
trupeşti, cu care pe Tine Dumnezeul meu şi
Făcătorul meu te-am mîniat şi pre aproapele meu
l-am nedreptăţit, pentru care şi căindu-mă vinovat
pre sine mă pun înaintea Ta şi voiesc să mă
pocăesc, numai Doamne Dumnezeul
meu ajută-mi, cu lacrimi şi cu smerenie mă rog
iartă-mi cu
milostivirea Ta toate păcatele mele şi mă dezlegă de
toate acestea,
care le-am făcut înaintea Ta, ca un bun şi de
oameni iubitor.
Amin.
Cînd vrei să te culci zi:

15
 preaslăvit, căci cu slavă Sa preaslăvit.
Stih: Iisuse preadulce, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă.

I isuse, preadulce Hristoase, Iisuse, îndelung-

răbdătorule, vindecă rănile sufletului meu,
Iisuse, şi îndulceşte inima mea Mult-milostive rogu-
mă , Iisuse, Mîntuitorul meu, ca să te măresc, fiind
mîntuit.
Iisuse preadulce Hristoase, Iisuse, deschide-mi
uşile pocăinţei, Iubitorule de oameni Iisuse, şi mă
primeşte pe mine, cel ce cad la Tine şi fierbinte Te
rog, Iisuse Mîntuitorul meu, Cel ce eşti iertarea
păcatelor.
Slavă...
Iisuse, preadulce Hristoase, Iisuse, scoate-mă
din mîna Veliarului celui înşelător, Iisuse, şi mă fă
CANONUL DE UMILINŢĂ stătător de-a dreapta slavei Tale; Iisuse,
CĂTRE DOMNUL NOSTRU Mîntuitorul meu, izbăvindu-mă de partea cea de-a
IISUS HRISTOS stînga.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Facerea a Sfîntului Teoctist Studitul.
Stăpînă, care ai născut pe Iisus Dumnezeu,
Cîntarea 1: roagă-L pentru netrebnicii robii tăi, Preacurată, ca
Irmosul: În adînc a aşternut de demult toată oastea lui să ne izbăvim de munci cu rugăciunile tale, noi cei
Faraon puterea cea preaîntrarmată; iar întrupîndu-Se întinaţi, ceea ce eşti fără de întinăciune, primind
Cuvîntul, , a pierdut păcatul cel prea rău, Domnul cel întru tine slava cea de-a pururea.

16
 Cîntarea 3-a:
A Irmosul: Pe piatra credinţei întărindu-mă,
deschis-ai gura mea asupra vrăjmaşilor mei; că
sa veselit duhul meu a cînta Ţie: Nu este sfînt
ca Dumnezeul nostru şi nu este drept afară de Tine,
Doamne.
uzi, Iubitorule de oameni, Iisuse al meu, pe robul
Tău, care strigă cu umilinţă, şi mă izbăveşte de
osîndă şi de chinuri, Iisuse al meu, Cel ce eşti unul
Îndelung-răbdător, Iisuse preadulce, Mult-
milostive.
Ridică pe robul Tău, Iisuse al meu, cel ce cad cu
lacrimi, Iisuse al meu, şi mă mîtuieşte, Iisuse al
meu, pe mine, cel ce mă întorc, şi mă izbăveşte,
Stăpîne, de gheenă, Iisuse preadulce, Mult-
milostive.
Slavă...
Vremea, Iisuse al meu, pe care mi-ai dat-o, în
patimi am cheltuit-o, Iisuse al meu; drept aceea, nu
mă lepăda pe mine, Iisuse al meu, ci mă cheamă,
rogu-mă, Stăpîne, Iisuse preadulce, şi mă
mîntuieşte.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Fecioară, care ai născut pe Iisus al meu, roagă-L
17
să mă izbăvească de gheenă, singură fiind
rugătoare celor scîrbiţi, ceea ce eşti de Dumnezeu
dăruită, şi mă învredniceşte vieţii cei veşnice,
ceea ce eşti cu totul fără de prihană.
Catavasie:
Păzeşte-ne de nevoi pe noi, robii Tăi, Milostive, că
noi cu deadinsul către Tine scăpăm ca la
izbăvitorul cel milostiv, Stăpînul a toate,
Domnul Iisus.
Sedealna, glasul al 3-lea:
Cele cereşti şi cele pămînteşti cu cuvîntul Tău
le-ai adus întro fiinţă, ca un atotputernic; iar cetele
îngerilor, cu cutremur stîndu-Ţi înainte, neîncetat
laudă Îţi aduc Ţie, Stăpîne, Celui ce pe toate
marginile le-ai strălucit cu lumina Ta. Prin care şi
noi strigăm Ţie: Mîntuieşte-ne pe noi cu
milostivirea Ta.
Slavă...
Iisuse preadulce, lumina lumii, luminează
ochii sufletului meu, Fiul lui Dumnezeu, cu
lumina Ta cea dumnezeieşte strălucitoare, ca să Te
laud pe Tine, lumina cea neînserată.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Ata folosinţă agonisind, Preacurată, şi cu
rugăciunile tale de nevoi izbăvindu-ne, cu Crucea
Fiului tău pretutindeni fiind păziţi, după datorie pe
tine toţi cu bună credinţă te mărim.
Cîntarea a 4-a:
V Irmosul: Venit-ai din Fecioară, nu sol, nici înger,
ci Tu însuţi, Doamne, Te-ai întrupat şi pe mine
tot omul mai mîntuit, pentru aceasta strig Ţie: Slavă
puterii Tale, Doamne.
indecă, Iisuse al meu, rănile sufletului meu,
Iisuse al meu rogu-mă, şi mă scoate, din mîna lui
Veliar celui stricător de suflete, Iisuse al meu,
Milostive, şi mă mîntuieste.
Greşi-am, Iisuse al meu preadulce, îndurate
Iisuse al meu, mîntuieşte-mă pe mine, cel ce scap
sub acoperămîntul Tău, Iisuse îndelung
răbdătorule, şi împărăţiei Tale mă învredniceşte.
Slavă...
N-au greşit, Iisuse al meu, nimenea precum am
greşit eu, ticălosul; ci cad, rugîndu-mă: Iisuse al
meu, mîntuieste-mă şi-mi dăruieşte moştenirea
vieţii, Iisuse al meu.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Cu totul lăudată, ceea ce ai născut pe Iisus
Domnul, pe Acela roagă-L să izbăvească de muncă
pe toţi cei ce te laudă pe tine şi te numesc, după
18
adevăr, Născătoare de Dumnezeu.
Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Luminarea celor ce zăceau întru întuneric şi
mîntuirea celor deznădăjduiţi Tu eşti, Hristoase,
Mîntuitorul meu, şi la Tine mînec, împăratul păcii,
luminează-mă cu strălucirea Ta, că nu ştim alt Dumnezeu
afară de Tine.
T u eşti lumina minţii mele, Iisuse al meu; Tu
eşti mîtuirea sufletului meu
deznădăjduit, Mîntuitorule; Tu, Iisuse al meu, de
celui
muncă şi de gheenă mă izbăveşte pe mine, cel ce
strig: Mîntuieşte-mă, Iisuse al meu, Hristoase, pe
mine, ticălosul.
Cu totul fiind surpat la patimi de ocară, Iisuse al
meu, acum strig: Tu, Iisuse al meu, trimite-mi
mînă de ajutor şi mă scoate pe mine, cel ce strig:
Mîntuieşte-mă, Iisuse al meu Hristoase, pe mine,
ticălosul.
Slavă...
Minte întinată Iisuse al meu avînd, strig către
Tine: Curăţeşte-mă de întinăciunea căderilor în
păcate şi mă izbăveşte pe mine cela ce m-am
alunecat din neştiinţă în adîncurile răutăţii,
Mîntuitorule Iisuse al meu, rogu-mă şi mă
mîntuieşte.
 Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Fecioară de Dumnezeu Născătoare, care ai născut
pe Iisus, pe Acela roagă-L, Curată, să mîntuiască pe
toţi pravoslavnicii, pe călugări şi pe mireni, şi să
izbăvească de gheenă pe cei ce strigă: Nu ştim altă
ajutătoare tare afară de tine.
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Întru adîncul păcatelor fiind înconjurat, chem
adîncul Milostivirii Tale cel neurmat: din stricăciune,
Dumnezeule scoate-mă.
I
isuse al meu, Hristoase Mult-milostive, primeşte-
mă Stăpîne pe cela ce mă mărturisesc Ţie, o,
Iisuse, şi mă mîntuieste şi mă scoate din
stricăciune, Iisuse al meu.
Iisuse al meu, n-a fost alt desfrînat nici unul
precum sunt eu, ticălosul, o, Iisuse, iubitorule de
oameni; ci Tu, Iisuse, mă mîntuieşte.
Slavă...
Iisuse al meu, pe desfrînata şi pe desfrînatul şi
pe Manase şi pe vameşul am covîrşit cu patimile,
o, Iisuse al meu, şi pe tîlharul, Iisuse, şi pe
niniviteni.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Fecioară Preacurată, ceea ce ai născut pe Iisus,
19
Hristosul meu, care singură eşti nespurcată,
curăţeşte-mă acum cu isopul rugăciunilor tale pe
mine cel spurcat.
Catavasie:
Păzeşte-ne din nevoi pe robii Tăi, Milostive, că
noi cu deadinsul către Tine scăpăm, ca la
izbăvitorul cel preamilostiv, Stăpînul a toate,
Domnul Iisus.
Cîntarea a 7- a:
Irmosul: Chipul cel de aur în cîmpul Deira cinstindu-se,
cei trei tineri au călcat porunca cea prea fără de Dumnezeu,
şi fiind aruncaţi în mijlocul focului, răcorindu-se au
cîntat: Bine eşti cuvîntat, Dumnezeul părinţilor noştri.
H
ristoase Iisuse, nimeni n-a greşit pe pămînt
din veac, o, Iisuse al meu; precum am greşit
eu, ticălosul şi rătăcitul. Pentru aceasta, Iisuse al
meu, strig către Tine: Milostiveşte-Te spre mine, cel
ce cînt: Bine eşti cuvîntat, Dumnezeul părinţilor
noştri.
Hristoase Iisuse, străbate-mă cu frica Ta, strig
către Tine, o, Iisuse al meu, şi mă îndreptează acum
la limanul cel cu bună linişte, ca, mîntuindu-mă,
Iisuse al meu îndurate, să-Ţi cînt Ţie, strigînd: Bine
eşti cuvîntat, Dumnezeul părinţilor noştri.
 Slavă...
Hristoase Iisuse, de mii de ori eu, ticălosul, o,
Iisuse al meu, am făgăduit Ţie a mea pocăinţă, dar
am minţit, pătimaşul; pentru aceasta, Iisuse al
meu, strig către Tine: Luminează sufletul meu
care petrece fără de înţelegere, Hristoase,
Dumnezeule al părinţilor noştri.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce ai născut pe Hristos Iisus, cu
înstrăinare şi mai presus de fire, pe Acela roagă-
L, ceea ce eşti cu totul fără de prihană, să ierte
toate păcatele mele cele mai presus de fire,
Fecioară, ca, mîntuindu-mă, să strig: Bine eşti
cuvîntată, ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu
trup.
Cîntarea a 8-a
Irmosul: Pe Dumnezeu, Cel ce Sa pogorît în cuptorul
cel cu foc, la tinerii evreeşti, şi văpaia întru răcoreală o au
prefăcut, ca pe un Domnezeu lăudaţi-L lucrurile, şi-L
preaînălţaţi întru toţi vecii.
P e Tine, Iisuse al meu, Te rog: Precum ai
izbăvit pe desfrînata, Iisuse al meu, de multe
greşale, aşa şi pe mine, Iisuse Hristoase al meu,
mă izbăveşte şi curăţeşte sufletul meu cel spurcat,
20
Iisuse al meu.
Plecatum-am Iisuse pentru dulceţile cele
dobitoceşti, şi necuvîntător m-am făcut; şi
dobitoacelor cu adevărat , o, Iisuse al meu,
Mîntuitorule, m-am asemănat eu, ticălosul, ca un
pătimaş; pentru aceasta, Iisuse, izbăveste-mă de
dobitocie.
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Sfîntul Duh, Domnul.
Căzut-am, o Iisuse, în tîlharii cei stricători de
suflet şi m-am golit de haina cea ţesută de
Dumnezeu, Iisuse al meu, şi zac rănit de
ucisături; toarnă untdelemn şi vin, Hristoase al
meu.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce ai purtat, mai presus de cuvînt, pe Iisus
Hristos, Dumnezeul meu, Născătoare de
Dumnezeu Marie, pe Acela roagă-L pururea să
mîntuiască de nevoi pe robii şi cîntăreţii tăi,
Fecioară, ceea ce nu ştii de bărbat.
Cîntarea a 9-a:
P Irmosul: Pe Dumnezeu Cuvîntul cel din Dumnezeu,
Care, cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască
pe Adam cel căzut rău prin mîncare întru stricăciune, din
Sfînta Fecioară, negrăit întrupînduse pentru noi,
credincioşii cu un gînd întru laude să-L mărim. Pe Iisus, Născătoare de Dumnezeu, pe Care L-ai
e Manase, Iisuse al meu, pe vameşul, pe purtat, Marie, Fecioară curată, ceea ce una nu ştii
desfrînata, pe desfrînatul, Milostive Iisuse, şi pe de bărbat, roagă-L ca pe Fiul tău şi Făcătorul să
tîlharul am întrecut, Iisuse al meu, cu fapte de izbăvească pe cei ce aleargă la tine, de ispite şi de

ruşine şi de ocară, Iisuse. Ci Tu, Iisuse al meu, nevoi şi de focul ce va să fie.

întîmpinîndu-mă, mă mîntuieşte.
Pe toţi cei ce au greşit de la Adam, Iisuse al
meu, mai înainte de Lege şi în Lege, Iisuse, şi după
Lege şi în Legea darului, Iisuse al meu, i-am
covîrşit cu patimile, eu ticălosul, ca un pătimaş;
ci Tu, Iisuse al meu, cu judecăţile Tale, mîntuieşte-
mă.
Slavă...
Să nu fiu osebit, Iisuse al meu, de slava Ta cea
negrăită; să nu aflu, Iisuse, partea cea de-a
stînga, preadulce Iisuse; ci Tu, împărtăşindu-mă
cu oile Tale celor de-a dreapta, Hristoase Iisuse al
meu, fă-mi odihnă, ca un îndurat.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

21
 Stih: Miluieste-mă, Dumnezeule, miluieste-mă.

A cum mă apropii eu, păcătosul şi împovăratul,

către Tine, Stăpînul şi Dumnezeul meu şi nu
îndrăznesc să mă uit la cer; numai mă rog şi grăiesc:
Dă-mi Doamne, mai înainte, ca să plîng faptele mele
cu amar.
O, amar mie, păcătosului, că sunt ticălos mai
mult decît toţi oamenii; pocăinţă nu este întru mine.
Ci-mi dă mie, Doamne, lacrimi, ca să plîng faptele
mele cu amar.
Slavă...
Omule nebun şi ticălos, pentru ce-ţi pierzi
vremea în lene? Gîndeşte-te la viaţa ta şi te întoarce
către Dumnezeu, ca să plîngi faptele tale cu amar.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
CANONUL DE POCĂINŢĂ CĂTRE
Maica lui Dumnezeu preacurată, caută spre
DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS
mine, păcătosul, şi mă izbăveşte de laţul
vrăjmaşului, îndreptîndu-mă pe calea pocăinţei, ca
Cîntarea 1-a: să plîng faptele mele cu amar.

Irmosul: Ajutor şi acoperitor s-a făcut mie, spre Cîntarea a 3- a:

mîntuire; Acesta este Dumnezeul meu şi-L voi preaslăvi,
Irmosul: Întăreşte, Doamne, pe piatra mărturisirii Tale
Dumnezeul părinţilor noştri şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă
inima mea care se clătinată, că Tu eşti singur Sfînt şi
Sa preaslăvit.
Domn.
22
C înd se vor pune scaunele la judecata cea
înfricoşătoare, atunci faptele tuturor
oamenilor se vor vădi; amar va fi atunci
păcătoşilor, căci se vor trimite în muncă. Drept,
aceea ştiind, suflete al meu, pocăieşte-te de
faptele tale cele rele.
Drepţii se vor bucura, iar păcătoşii vor plînge; că
atunci nimeni nu ne va putea ajuta nouă, căci
faptele noastre ne vor osîndi pe noi. Drept aceea nu
întîrzia, ci, mai înainte de sfîrşit, pocăieşte-te de
faptele tale cele rele.
Slavă...
O, vai de mine cel mult păcătos, care m-am
spurcat cu faptele şi cu gîndurile, neavînd picături
de lacrimi de la învîrtoşarea inimii mele; ci acum
caută la pămînt, suflete al meu şi te pocăieste de
faptele tale cele rele.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Iată, Doamnă, Fiul tău ne învaţă spre bine; iar eu,
păcătosul, pururea fug de cele bune; ci Tu, ca o
milostivă, miluieşte-mă, ca să mă pocăiesc de
faptele mele cele rele.
Cîntarea a 4- a:
Irmosul: Auzit-a proorocul de venirea Ta, Doamne, şi sa
cutremurat că vrei să Te naşti din Fecioară şi să Te arăţi
23
oamenilor, şi a zis; Am auzit glasul Tău şi m-am temut:
Slavă puterii Tale, Doamne.
D esfatată şi plăcută este aici calea
dezmierdărilor, dar amară va fi ziua cea de
apoi, cînd se va despărţi sufletul de trup. Deci,
pocăieşte-te de acestea, suflete al meu, pentru
împărăţia lui Dumnezeu.
Pentru ce faci strîmbătate săracului? De ce
opreşti plata slugilor? Pe fratele tău nu-l iubeşti;
desfrînarea şi amărăciunea iubeşti. Deci, lasă acelea,
suflete al meu, şi te pocăieste pentru împărăţia lui
Dumnezeu.
Slavă...
O, nebune om, pînă cînd te vei afunda şi ca o albină
vei aduna bogăţia ta, care degrab va pieri ca praful şi
ca cenuşa? Ci caută mai vîrtos împărăţia lui
Dumnezeu.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, miluieşte-mă
pe mine păcătosul şi mă întăreşte spre fapte bune şi
mă păzeşte ca să nu mă răpească pe mine nepregătit
moartea cea urîtă; ci mă povăţuieşte, Fecioară, la
împărăţia lui Dumnezeu.
Cîntarea a 5- a:
 Irmosul: Pe mine cel ce mă rog dis-de-dimineaţă, Iubitorule
de oameni, Te rog luminează-mă, şi mă îndreaptează întru
poruncile Tale şi mă învaţă, Mîntuitorule, să fac voia Ta.
A du-ţi aminte, ticălosule om, că de păcate eşti
robit, cu minciuna, cu clevetirea, cu vrajba, cu
neputinţa, ca de o fiară cumplită. Suflete al meu
păcătos, au doară aceea ai voit?
Mi se cutremură mădularele şi cu totul sînt
vinovat, privind cu ochii, auzind cu urechile şi cu
totul dîndu-mă pe mine gheenei. Suflete al meu
păcătos, au doară aceea ai voit?
Slavă...
Pe desfrînatul şi pe tîlharul, care s-au pocăit, i-ai
primit, Mîntuitorule, iar eu cu lenea păcatului m-
am îngreuiat şi de cel rău sînt robit. Suflete al meu
păcătos, au doară aceea ai voit?
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ajutătoare minunată şi grabnică tuturor oamenilor,
Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie, nevrednicului,
că sufletul meu cel păcătos aceasta a voit.
Cîntarea a 6- a:
Irmosul: Din iadul cel mai de desubt am strigat din
toată inima către înduratul Dumnezeu, şi m-a auzit, şi a
scos din stricăciune viaţa mea.
24
P e pămînt viaţă desfrînată am vieţuit şi
sufletul la întuneric l-am dat; dar acum,
milostive Stăpîne, izbăveşte-mă de toată robia
vrăjmaşului şi mă înţelepţeşte ca să fac voia Ta.
Cine face unele ca acestea, precum fac eu?
Precum zace porcul în tină, aşa şi eu slujesc
păcatului; ci Tu, Doamne Dumnezeule, scoate-mă
din trîndăvirea aceasta şi-mi dă mie inimă ca să
fac voia Ta.
Slavă...
Scoală-te, omule ticălos, aleargă către
Dumnezeu, mărturisind păcatele tale, şi cazi
lăcrimînd şi suspinînd; iar Acela, ca un îndurat, va
da ţie ajutor ca să faci voia Lui.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Născătoare de Dumnezeu, Fecioară preacurată,
păzeşte-ne pe noi de răutăţile celui văzut şi celui
nevăzut vrăjmaş şi primeşte rugăciunile noastre şi
le du pe acestea Fiului tău şi-mi dă minte ca să fac
voia ta.
Condacul, glasul al 6-lea
Suflete al meu, pentru ce te îmbogăţeşti în
păcate? Pentru ce faci voia diavolului? în ce-ţi pui
nădejdea? Părăseşte-te de acestea şi te întoarce
către Dumnezeu strigînd: îndurate, Doamne,
miluieşte-mă pe mine, păcătosul.
Icos
Gîndeşte-te, suflete al meu, la ceasul cel amar al
morţii şi la judecata cea înfricoşătoare a
Făcătorului Dumnezeu, că îngerii cei întunecaţi te
vor lua pe tine, suflete, şi te vor duce în focul cel de
veci. Iar tu, mai înainte de moarte, te pocăieşte,
strigînd: Miluieşte-mă, Doamne, pe mine,
păcătosul.
Cîntarea a 7- a:
Irmosul: Am greşit, am făcut fărădelege, nu ne-am
îndreptat înaintea Ta, nu am păzit, şi nici n-am făcut
precum ne-ai poruncit nouă. Dar nu ne părăsi pe noi pînă
în sfîrşit, Dumnezeul părinţilor noştri.
N
u te nădăjdui, suflete al meu, în bogăţia cea
trecătoare sau în adunarea cea nedreaptă,
că toate acestea nu ştii cui le vei lăsa, ci strigă:
Miluieşte-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine,
păcătosul.
Nu nădăjdui, suflete al meu, în sănătatea
trupească cea trecătoare, nici în frumuseţea cea
degrab trecătoare, că vezi cum şi cei puternici şi
25
cei tineri mor; ci strigă: Miluieşte-mă, Hristoase
Dumnezeule, pe mine, nevrednicul.
Slavă...
Adu-ţi aminte, suflete al meu, de viaţa cea de
veci, şi de împărăţia cerului cea gătită Sfinţilor, de
întunericul cel osebit şi de mînia lui Dumnezeu,
care este asupra celor răi, şi strigă: Miluieşte-mă,
Hristoase Dumnezeule, pe mine, nevrednicul.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Cazi, suflete al meu, la Maica lui Dumnezeu, şi te
roagă ei, că este grabnic ajutătoare celor ce se
pocăiesc, ca să roage pe Hristos, Dumnezeul
nostru, să mă miluiască pe mine, nevrednicul.
Cîntarea a 8- a:
Irmosul: Pe Cel pe Care oştile cereşti Îl slăvesc, şi de
Care se cutremură Heruvimii şi Serafimii, pe Acela toată
suflarea şi făptura lăudaţi-L, binecuvîntaţi-L şi-L
preaînălţaţi întru toţi vecii.
C
um nu voi plînge cînd îmi aduc aminte de
moarte? Că am văzut pe fratele în groapă,
zăcînd fără de mărire şi fără de chip. Dar ce
aştept? Şi în cine nădăjduiesc? Numai în Tine,
Doamne, pe care Te rog, ca mai înainte de sfîrşit,
să mă îndreptezi.
 Cu ochiul Tău cel milostiv caută spre mine cînd
voi sta înaintea Ta şi voi fi judecat, Unule, lesne
Iertătorule!
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfîntul Duh, Domnul.
Cred că vei veni să judeci viii şi morţii şi toţi vor
sta întru a lor rînduială: bătrînii şi tinerii,
conducătorii şi supuşii lor, domnii şi judecătorii,
bogaţii şi săracii, femeile şi bărbaţii. Oare cum mă
voi afla eu atunci? Drept aceea, strig Ţie: Dă-mi.
Doamne, mai înainte de sfîrşit să mă pocăiesc.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Preacurată, Născătoare de Dumnezeu, primeşte
rugăciunea mea cea nevrednică, păzeşte-mă de
moartea cea urîtă şi-mi dăruieşte mai înainte de
sfîrşit să mă pocăiesc.
Cîntarea a 9- a:
Irmosul: Neînţeles lucru este rodul zămislirii mai presus
de fire şi fără stricăciune naşterea Maicii celei fără de
bărbat, căci naşterea lui Dumnezeu înoieşte firile. Pentru
aceasta toate neamurile pe tine ca pe o maică, mireasă
dumnezeiască, cu dreaptă credinţă te mărim.
Acum scap la voi, îngeri, Arhangheli şi toate
puterile, care staţi înaintea scaunului lui
Dumnezeu. Rugaţi-vă către Făcătorul vostru, să fie
izbăvit sufletul meu de munca de veci.
26
Acum plîng către voi, Sfinţilor, Patriarhilor,
împăraţilor şi Proorocilor, Apostolilor şi Arhiereilor
şi toţi aleşii lui Hristos, ajutaţi-mi mie la judecată,
ca să se mîntuiască sufletul meu de întunericul
vrăjmaşului.
Slavă...
Acum ridic mîinile mele către voi, sfinţilor
mucenici, pustnicilor, preacuviosilor şi toţi Sfinţii,
care vă rugaţi către Dumnezeu pentru toată
lumea, ca să se mîntuiască sufletul meu în ceasul
morţii.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie, celui ce cu
totul în tine nădăjduiesc, şi roagă pe Fiul tău ca să
mă pună pe mine nevrednicul, de-a dreapta Sa,
cînd va şedea să judece viii şi morţii.
Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos
D oamne Dumnezeul nostru, Cel bogat în milă
şi necuprins în îndurări, Care singur din fire
eşti fără de păcat, şi pentru noi fără de păcat te-ai
făcut om, ascultă în ceasul acesta, această
dureroasă a mea rugăciune că sărac şi lipsit sînt eu
de fapte bune, şi inima mea s-a turbulat în mine.
Tu Doamne împărate al cerului şi al pămîntului, laud totdeauna Preasfînt numele Tău, al Tatălui şi
ştii că toată tinereţea mea am cheltuit-o în păcate şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în
umblînd după poftele trupului meu, m-am făcut cu vecii vecilor. Amin.
totul bucurie dracilor, tăvăliudu-mă totdeauna în
noroiul poftelor. Mintea cu totul mi-am întinat,
trupul cu totul l-am spurcat, sufletul cu totul l-am
pîngărit cu învoirea spre păcat. Cine dar nu mă va
plînge pe mine ticălosul? Cine nu mă va tîngui pe
mine osînditul? Pentru că eu singur Stăpîne am
făcut răutatea înaintea Ta, întrecînd pe toţi
păcătoşii cei din veac, păcătuind fără de
asemănare şi fără de iertare. Însă de vreme ce eşti
milostiv şi mult-milosîrd, Iubitorule de oameni şi
aştepţi întoarcerea oamenilor, iată şi eu mă arunc
înaintea Ta şi din adîncul sufletului strig Ţie:
milostiveşte-te Doamne, iartămă, îndurăte, ajută
neputinţei mele, i-a aminte la glasul rugăciunii
mele şi lacrimile mele nu le trece cu vederea.
Primeşte-mă pe mine cel ce mă pocăesc, pentru că
Tu eşti cel care nu doreşti moartea păcătosului. Gol
şi descoperit stau înaintea Ta, cunoscătorule de
inimi, Doamne, mărtursindu-mi păcatele mele.
Deci, luminează-mi ochii inimii mele şi dă-mi
umilinţă spre pocăinţă şi zdrobire inimii spre
îndreptarea mea, ca primind ertare mulţimii
greşalelor mele să proslăvesc milostivirea Ta şi să
27
 CANONUL CINSTITEI CRUCI
Cîntarea a 1- a:
Irmosul: Deschide-voi gura mea şi de Duh se va umplea
şi cuvînt răspunde-voi de viaţă purtătoarei Cruci şi mă voi
arăta luminat prăznuind şi voi cînta minunile ei bucurîndu-
mă.
Stih: De viată făcătoare Cruce, păzeşte-ne.
S ceptru sfînt al lui Hristos, însufleţit cu Duhul,
Cruce preacinstită, Elena văzîndu-te, a strigat
ţie: Bucurăte, slava lui Hristos, prin care toţi cu
slavă ne-am îmbrăcat.
Nebiruită putere Bucurăte, Cruce de trei ori
fericită, bucurăte sabiea credincioşilor celor ce se
roagă ţie: care tai coarnele dracilor, bucurăte
preasfînt pom de lumină purtător.
Slavă...
Toiag ce ai odrăslit pe izvorîtorul de viaţă, Hristos
bucurăte, din care mîncînd noi rod, viaţă dobîndim,
bucurăte, semn slăvit al Stăpînului, de care se vor
clăti pămîntul şi cele cereşti.
Şi acum...
Veselia îngerilor, bucurăte, mîntuirea oamenilor,
rană preacinstită a dracilor de mult suspin
pricinuitoare, de viaţă purtătoare Cruce, mîntuirea
28
şi sprijinirea celor ce se afundă.
Cîntarea a 3-a:
Irmosul: Pe ai tăi cîntăreţi, de viaţă dătătoare, îndestulate
izvor de tămăduiri, care au alcătuit ceată duhovnicească
întăreştei, şi întru dumnezeiasca ta slavă, cununilor slavei
învredniceste-i.
C rucea începutul mîntuirii, Crucea bucuria
mucenicilor, propovăduirea Apostolilor, unirea
Bisericilor, acoperă, îngrădeşte şi păzăşte pe cei ce se
laudă întru tăria ta.
Taberile dracilor se gonesc cu însemnarea ta
puternică, pentru care, bucurăte, strigăm ţie:
bucurăte, prin care sa unit pămîntul şi cele cereşti, şi
omul sa îndumnezeit.
Slavă...
Bucurăte, calea ceia ce duci la locaşurile cele
cereşti, bucurăte, arma Iisusului meu cea strălucită,
bucurăte cununa împăraţilor, bucurăte mîntuirea
lumii, bucurăte toiagul îndreptării.
Si acum...
Bucurăte, toiagul împărăţiei şi a puterii lui
Hristos, bucurăte toiagul, pe care l-a trimis
Domnul din Sion, bucurăte sad nemuritor, sub care
toţi se acopăr.
Cîntarea a 4-a:
Irmosul: Cel ce şade în slavă pe scaunul dumnezeirii,
pe lemnul Crucii a venit, Iisus cel mai presus de
dumnezei, prin nestricata palmă şi a mîntuit pe cei ce
strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale.
Strigăm ţie, ca unui însufleţit: bucurăte, lemn de
trei ori fericit, bucurăte, lemn de viaţă, bucurăte,
pururea fiind închinat de îngeri şi de oameni,
bucurăte lauda cerului şi a pămîntului,
mîntuieste-ne cu puterea ta.

B ine te cuvîntăm cu osîrdie, aşternut zicînduţi

al picioarelor Domnului, întru care ne
închinăm, preasfîntă : bucurăte Cruce şi înălţăm
Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Spăimîntatu-s-au toate de dumnezeiască slava
ta, că tu, o, de trei ori fericite lemn, ai avut în înălţime
pe Cel ce a înălţat firea cea căzută, prin călcarea pe Dumnezeu, cel peste toate, şi ne-ai arătat pe Cel fără
strămoşului. de ani, tuturor celor ce te laudăm, mîntuire dăruind.
Iordanul mărturiseşte dumnezeiască puterea ta
cea înfricoşată, Crucea Domnului, oprindu-se mai
A rmă de Dumnezeu lucrată, pavăza credinţei,
coiful cel neclintit în războae, Crucea
Domnului, bucurăte, sabia credincioşilor, cea cu
presus de cuvînt şi loc Patriarhului celui ce trecea
două ascuţituri, bucurăte prin care agarenii se
dînd, şi securea lui Elisei ridicînd.
biruiesc şi semne de biruinţă se ridică.
Bucurăte, ceea ce pe şerpi ucideai în pustie,
Taria şi întărire a oamenilor, Cruce cinstită, scară
văzîndu-te, bucurăte, lumina Domnului care
care ai avut pe Dumnezeu rezemat pe tine, bucurăte,
luminezi toate marginile, bucurăte, boldul
propovăduirea tuturor prorocilor, bucurăte, prin
barbarilor, stricarea idolilor şi pierzarea iudeilor.
care lumea sa sfinţit şi satana sa doborît.
Slavă...
Patimă slăvită, bucurăte, sfîrşitul patimilor
Ostroavele şi tot uscatul cu cinstit numele tău se
Domnului, celui ce de voie a pătimit, din care
laudă, lauda lumii, Cruce de viaţă purtătoare,
dumnezeiasca băutură a izvorît tuturor, preacuratul
înalţă cornul tuturor Hristonumiţilor şi doboară
sîngele Său, şi am băut oamenii înbelşugîndune.
întărîtarea protrivnicilor.
Şi acum... Slavă...

29
 Încă curgerile dumnezeiescului sînge udîndu-te,
preasfîntă Cruce de Dumnezeu cinstită, mîntuieşte de
primejdii, de ciumă şi de foamete pe cei ce cu credinţă
strigă ţie: bucurăte, izvorul, carele adăpi pe toate cu
apele cele mîntuitoare.
Şi acum...
Blagosloveşte Doamne, cu Darul Crucii Tale anul
bunătăţii Tale, pe preoţi şi pe împăraţi, şi oastea şi pe
tot alesul norod, care cu credinţă se închină Crucii
Tale cei luminate.
Cîntarea a 6-a:
P
Irmosul: Cugetătorii de Dumnezeu, care pliniţi acest
praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit a de Dumnezeu
primitoarei Cruci, să plesnim cu mîinile, pe Dumnezeu Cel ce
pe ea sa întins slăvindu-L.
T ot pămîntul ne închinăm Ţie, şi cîntăm sfînt
numele tău, Cruce preaînaltă, fiind cinstit
îngerilor şi înfricoşat şi însuşi boierilor dracilor.
Elena cunoscînd că din pămînt a strălucit pomul
cel preavestit al împărăţiei cei creştineşti, bucurăte,
striga ţie, bucurăte, slava noastră şi întărirea.
Slavă...
Iată şi noi strigăm ţie, bucurăte, Crucea Domnului
preaslăvită, bucurăte, nădejdea noastră, bucurăte, că
30
pe toţi ne înalţi, cu cea în toată lumea acum
dumnezeiască înălţarea ta.
Şi acum...
Pricina bucuriei fiind, ne bucurăm credincioşii de
puterea ta, şi ne închinăm ţie, bucurăte, luminătoare
prealuminată, bucurăte, păzitoarea pruncilor şi
prealăudată.
Cîntarea a 7- a:
Irmosul: N-au slujit zidirii cugetătorii de Dumnezeu, decît
ziditorului, ci îngrozirea focului bărbăteşte călcîndu-o, se
bucurau cîntînd: Prealăudate, Doamne al părinţilor şi Dumnezeu
, bine eşti cuvîntat.
odul cel care duci de la pămînt la cele cereşti,
bucurăte, bucurăte semnul, cu care arma cea de foc
sa depărtat, şi tîlharul în rai a întrat, laud puterea
ta izvorîtoare de viaţă, podoaba preoţilor. Bucurăte
temeiul bisericii noastre, liniştea a toată lumea,
bucurăte chemarea, păzirea pocăinţei şi a fecioriei,
bucurăte lemnul nestricăciunii.
Trandafir mirositor, bucurăte, floare nevestejită,
toiag care ai odrăslit mîntuirea noastră, bucurăte,
masa vieţii, care ai pîinea cea pusă înainte,
bucurăte, hrana celor ce flămînzesc, şi limanul
celor ce se înviforăsc.
Slavă...
 Te laudă fericindu-te marginile şi strigă ţie:
Bucurăte, căruţa lui Dumnezeu, în care înprejur au
alergat veselindu-se, ca un uriaş, oarecarele adîncul şi
cerul pînă la marginile Cerurilor.
Şi acum...
Curăţitoarea tuturor, bucurăte Cinstită Cruce,
bucurăte întărirea a toată lumea, prin tine cea ce
te înalţi, împreună ne înălţăm, şi diavolul cade în
iadul cel gătit lui.
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: Pe cuvioşii tinerii în cuptor, chipul cei
primitoarei de Dumnezeu ia păzit, atuncea adică
închipuindu-se, iar acum lucrîndu-se, pe toată lumea o
ridică aţi cînta ţie, pe Domnul lăudaţi-L lucruri, şi
preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
A pe din izvorul cel mîntuitor, a Dumnezeeştii
Cruci de Dumnezeu izvorîte, toţi să scoatem
cu îndestulare, din Coasta celui ce ne-au zidit, cei ce
cu osîrdie strigăm, şi cu credinţă cîntăm, Crucea
Domnului o lăudăm, pre cea cinstită, şi o
preînălţăm întru toţi vecii.
Între cer şi între pămît te-ai întărit, ca o scară,
Crucea Domnului, prea frumoasă, ca noi să
alergăm prin suirea ta la cele cereşti, cîntînd: Pe
cinstita Cruce o lăudăm şi o preaînalţăm întru toţi
31
vecii.
Locul pe care picioarele Domnului cele sfinte
spre mîntuire pe tine au stătut, pentru aceea ne
închinăm ţie, Crucii, cei în chipul soarelui,
desfătarea pustnicilor, steagul cel strălucit al
biruinţei Atotţiitorului asupra lui Veliar, patul cel
primitor de Dumnezeu.
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Sfîntul Duh, Domnul.
Morţii prin tine se înviază, că pe omorîtorul
morţii l-ai purtat, orbii iarăşi văd, urechile se
deschid, dracii se izgonesc, patimile se depărtează,
vistierule a mii de bunătăţi, Crucea Mîntuitorului,
Cheia Raiului.
Şi acum...
Te-ai arătat lui Constantin celui Mare, împăratul
blagocestiei, o , preacinstită Cruce, de Dumnezeu
dăruită şi cu totul preaminunată şi decît razele
soarelui mai strălucită, pentru aceea pe tine,
Doamne, cel ce o ai dat, Te lăudăm şi Te
preaînalţăm întru toţi vecii.
Cîntarea a 9-a:
Irmosul: Tot pămînteanul salte cu duhul luminîndu-se, şi
să prăznuiască firea minţilor celor nematerialnice,
lăudînd sfintele minuni ale Maicii lui Dumnezeu şi să slujim Ţie şi ne închinăm făcătoarei de viată Cruci,
strige: Bucurăte cu totul preafericită Născătoare de şi înfricoşatelor Tale şi sfinte patimi şi zdrobeşte
Dumnezeu, curată, pururea fecioară. pe cei ce zic împotrivă ca toţi să cunoască
Î ndreptează viaţa Cruce preafericită, a noastră, a
celor ce ne închinăm ţie, spre poruncile lui
Hristos, ca bucurăte să-ţi strigăm : bucurăte,
nebiruita putere a Cinstitei Crucii Tale.
Şi acum...
izbăvirea de blestem, fiind că sa întins pe tine Mîntuieşte-mă cu darul Prea Curatei Maicii Tale,
Domnul, şi blestemul a dezlegat şi în locul lui rogu-mă şi cu dumnezeiască puterea făcătoarei de
blagoslovenie ne-a dat. viaţă Cruci, care o ai şi răbdat, o Iisuse, îndelung
Ridicatu-s-a peste tot pămîntul, slava ta, Cruce, răbdătorule şi Mult-milostive, ca să mîntuieşti
şi a umplut şi cele cereşti, pentru aceea pururea făptura cea stricată, cea după chipul şi
bucurăte, strigăm ţie, bucurăte, prin care toate asemănarea ta purtîndu-o.
neamurile ne-am mîntuit, închinîndu-ne
nedespărţitei Treimi: Tatălui, Fiului şi Duhului.
Tu eşti Crucea cu care de demult Moisi marea
a despărţit, tu eşti toiagul lui Aaron cel ce a
odrăslit nucile, tu lemnul cel ce a îndulcit apele
Merrii, ţie strigăm: Bucurăte, cea grăită de
proroci, lucrătoare de minuni în toată vremea.
Din tot sufletul, bucurăte, strigăm ţie, Cruce
preasfîntă, şi pecetluită pe sineni şi cetăţi , corăbii
şi veşminte şi toate lucrurile, cu sfîntul chipul tău
însemnîndu-le, întru tine îndrăznind şi biruind.
Slavă...
Înalţă Hristoase, obştimea noastră, celor ce
32
 CANONUL SFINŢILOR VOEVOZI,
MIHAIL ŞI GAVRIIL
M Troparul:
ai-marilor voievozi ai oştilor cereşti, rugămu-vă pe
voi noi, nevrednicii; ca cu rugăciunile voastre să
ne acoperiţi pe noi, cu acoperămîntul aripilor slavei
voastre celei netrupeşti păzindu-ne pe noi, cei ce că
dem cu deadinsul şi strigăm: Izbăviţi-ne din nevoi,
ca nişte mai-mari peste cetele puterilor celor de

33
sus.
Cîntarea a 1-a:
Irmosul: Cîntare să înălţăm popoare, minunatului,
Dumnezeului nostru, Cel ce a scăpat din robie pe Israel,
care cînta cîntare de biruinţă şi striga: Să cîntăm Ţie
unuia, Stăpînului.
B ucură-te Gavriile, de taină vestitorule al
întrupării lui Dumnezeu; şi Mihaile, mai-
marele cetelor celor fără de trup, care neîncetat
strigaţi: Sfînt, Sfînt, Sfînt, eşti Dumnezeule
atotţiitorule.
Voievozii îngerilor şi cei mai aleşi, şi căpeteniile
cetelor cei luminaţi, pe minţile cele fără de trup,
astăzi le ridică spre săvîrşirea de praznic a
pomenirii lor celei strălucite; cu care împreună se
bucură oamenii, cîntare Treimii aducînd.
Slavă...
Să ne veselim împreună cu îngerii noi, oamenii,
duhovniceşte întru bucurie; că Gavriil iarăşi acum
binevesteşte unirea Bisericilor şi surparea a tot
eresului celui potrivnic, întru venirea pomenirii
lor.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Născut-ai pe Cuvîntul Tatălui, cel ce mai presus
34
de fire, Preacurată, întru tine Sa sălăşluit, în Duhul
Sfînt, pe Cel ce este adică cu două firi şi cu două
voinţe într-un Ipostas neschimbat; al Căruia şi
chipu-l sărutăm.
Cîntarea a 3-a:
Irmosul: Tu eşti Tăria celor ce aleargă la Tine,
Doamne; Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te
laudă duhul meu.
Î ngerilor mai întîi şi de la Treime a doua lumină
te-ai arătat, Mihaile Voevodule, nouă, celor ce
cu credinţă te lăudăm.
Cu raza dumnezeiescului dar, Gavriil prin
credinţă a umplut tot pămîntul, propovăduind cea
în trup a lui Dumnezeu pogorîre.
Slavă...
Înpreunare pururea slăvită şi însoţire luminoasă
fără materie, lumini dumnezeieşti pe cei ce
săvîrşim cu credinţă pomenirea voastră-i arătaţi.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Lăudat-au Isaia naşterea ta cea mai presus de
minte, Curată, laud şi eu ca să dobîndesc curăţia
aceluia.
Sedealna, glasul al 8-lea.
 Podobia: Porunca cea cu taină...
Cetele celor fără de trup dorind a le lăuda noi
cei de pe pămînt, să urmăm cît se poate a lor
sfinţenie, omorîndu-ne toate patimile trupului,
rugîndu-i ca pe nişte apărători şi păzitori, să ne
izbăvească de toată înşelăciunea nevăzutului
vrăjmaş pe noi, cei ce îi lăudăm pe dînşii, ca să
aflam milă.
Slavă..., Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Mulţumim ţie pururea, de Dumnezeu
Născătoare, şi te slăvim pe tine, Curată, şi ne
închinăm ţie, lăudînd pe cel născut al tău, ceea ce
eşti plină de dar, strigînd neîncetat: Mîntuieşte-ne
pe noi, Fecioară prea milostivă, ca o bună, şi de
la draci ne scoate şi din răspunsul cel înfricoşat
în ceasul judecăţi, ca să nu ne ruşinăm noi, robii
tăi.
Cîntarea a 4-a:
Irmosul: Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu puterea mea, Tu
eşti Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel ce nu ai lăsat
sînurile Tatălui şi a noastră sărăcie o ai cercetat. Pentru
aceasta, cu proorocul Avacum strig către Tine: Slavă puterii
Tale, Iubitorule de oameni.
35
Î n Ierihon sa arătat, mai-marele voievod al
puterii, oştindu-se de demult Isus al lui Navi,
biruinţă făcînd şi izbîndind, marele Mihail,
voievodul celor fără de trupuri; de la care luînd
putere sluga Domnului, prin armă robi au luat pe
cei potrivnici.
Mai-marele puterilor celor fără de trupuri,
oarecînd sa arătat aducînd bunele vestiri de fiu
Zahariei, preotului; marele Gavriil, şi
dumnezeiescul cu adevărat Arhanghel, pentru
aceasta, glasul cuvîntului Ioan născîndu-se,
părintelui său glas i-au dat.
Slavă...
Bucure-se cu bucurie toate marginile astăzi,
prăznuind cuvioasă pomenirea Arhanghelilor Tăi,
Dumnezeule, a dumnezeiescului Mihail şi a lui
Gavriil, de Dumnezeu înţelepţitului împreună se
bucură şi toată ceata îngerească, căci se
mîntuieşte lumea prin acoperămîntul lor.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Numai tu una curată ai fost şi după naştere,
numai tu te-ai arătat fără de bărbat, cu lapte
hrănind pe Cuvîntul cel adevărat al Tatălui, Care
prin Duhul Sfînt a luat chip de rob precum suntem
noi, Fecioară de Dumnezeu Născătoare. Pe Care
dumnezeiasca asemănare a chipului Lui cinstind
îl lăudăm.
Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Pentru ce mai lepădat de la faţa Ta, Cel ce eşti
lumină neapusă, şi m-a acoperit întunericul cel străin, pe
mine, ticălosul? Ci Te rog, întoarce-mă şi la lumina
poruncilor Tale îndreptează căile mele.
N
eplecîndu-se de demult minunilor lui Dumne-
zeu celor negrăite şi dumnezeieşti, Valaam
vrăjitorul, la răspîntii îngerul arătîndu-se
asinului, înfricoşat la mustrat şi cuvîntător pe
dobitoc arătîndul, cunoştinţa firii i-au schimbat.
Prins fiind Petru şi în temniţă rămînînd, i sa
arătat îngerul lui Dumnezeu, din mîinile lui Irod,
şi din legături şi din moarte izbăvindul. Pentru
aceasta veniţi toţi, ca pe nişte dumnezeieşti
păzitori ai sufletelor, pe înţelepţii arhangheli să-i
cinstim.
Slavă...
Tulburările războaielor, şi eresurile Bisericii şi
toate smintelile, Îngeri, arhangheli dumnezeieşti,
puteri ale lui Dumnezeu, stricaţile cu rugăciunile
voastre cele de-a pururea către Dumnezeu, şi pe
36
noi în pace ne păziţi.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
În două fiinţe pe tine unul Dumnezeul făpturii te
ştim, întru amîndouă lucrările şi voile fiind
neamestecat, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat trup
din Fecioară, al căruia chip pe icoane îl cinstim.
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Curăţeşte-mă Mîntuitorule, că multe sînt
fărădelejile mele, şi viaţa mea de iad sa apropiat, şi ca
Iona mă rog, Dumnezeule din stricăciune scoate-mă.
P
e cei fără de trupuri, ce sînt ca nişte foc şi
văpae şi lumină, din stricăciunea cea
trupească mintea ridicîndu-ne, cu buze de lut pe
cei fără de materie cu frică întru cîntări să-i
cinstim.
Potoliţi viforul patimilor, Arhangheli, şi alinaţi
împreună cu acelea toate smintelile credinţei,
Sfinţilor mai-marilor voievozi ai Treimii, cei ce sînteţi
în chipul focului.
Slavă...
Arhanghelii lui Dumnezeu, căpeteniile celor fără de
trupuri, cu folosirile voastre, de tot eresul mîntuiţi-ne
pe noi, Mihaile voievodule şi Gavriile, mai-marii
Oştilor.
 Şi acum....
Din pîntecele celei neştiute de bărbat, Te-ai arătat
de bună voie întrupat, Cel ce eşti fără de trup ca un
Dumnezeu, Hristoase, şi purtător de trup, ca un om
ai fost; al căruia chipul asemănării credincioşii îl
cinstim.
Cîntarea a 7-a:
Irmosul: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon
oarecînd, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-
o, cîntînd: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvîntat.
C
u cetele celor fără de trupuri şi neamul
omenesc veniţi să ne veselim întru această
vestită zi, săvîrşind pomenirea înţelepţilor
Arhangheli ai lui Hristos, cîntînd: Sfînt, Sfînt, Sfînt
eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Ca nişte iubitori de străini de demult, Avraam,
de Dumnezeu vazătorul şi Lot slăvitul, au ospătat
pe îngeri şi au aflat împărtăşire cu îngerii,
strigînd: Sfînt, Sfînt, Sfînt eşti Dumnezeul
părinţilor noştri.
Slavă...
Lui Manoe viteazului şi lui Tovit
preaînţeleptului, s-au arătat îngerii, răsplătindu-le
nevoinţele vieţii după vrednicie; şi tinerilor celor
37
ce erau în cuptorul cel cu foc, îngerul oarecînd le-
au stins văpaia.
Şi acum...., a Născătoarei de Dumnezeu:
Toată firea noastră din Fecioară o ai purtat fără
schimbare, Iisuse, cu firile îndoit, şi cu un Ipostas,
ca părinţii pe Tine Te mărturisim. Al căruia şi
chipul cu credinţă îl cinstim, zugrăvindu-Te.
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: De şapte ori cuptorul, tiranul haldeilor, l-a ars
nebuneşte, cinstitorilor de Dumnezeu; iar văzîndu-i pe
aceştia de o putere mai mare mîntuiţi, Făcătorului şi
Mîntuitorului, a strigat: Tineri, binecuvîntaţi-L, preoţi
lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
M ai marele îngerilor este Mihail Arhanghelul.
Dar se proslăveşte împreună cu dînsul mai
luminat tăinuitorul harului, şi vestitorul Fecioarei
cel cinstit, voievodul celor fără de trupuri, după
vrednicie mai înainte bucurie vestind, Gavriil
celor ce strigă: Noroade preaînălţaţi pe Hristos în
veci.
Cetele îngerilor în multe feluri de chipuri
văzîndu-le Iezechiel, mai înainte spunînd, a
propovăduit: întru care Serafimii cei cu cîte şase
aripi înainte sta, şi Heruvimii cei cu ochi mulţi
înconjura, cu care pe Arhanghelii cei prea lui Dumnezeu, pentru noi Mîntuitorului, Gavriile
luminaţi i-au văzut pe Hristos slăvindu-L întru toţi roagă-te.
vecii. Slavă...
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Sfîntul Duh, Domnul. Ca nişte păzitori ai lumii şi ai Bisericii şi mai
marii cetelor puterilor celor de sus, pentru noi
Folositori tuturor arătîndu-vă, Mihaile şi Gavriile, Mîntuitorului rugaţi-vă.
cercetaţi pe cei ce din dragoste cinstesc întru tot
prăznuită pomenirea voastră, şi pe cei ce cîntă cu Şi acum... ,a Născătoarei de Dumnezeu:
credinţă, mîntuiţii de toată înconjurarea. Cu un glas, de Dumnezeu Născătoare, pe tine te
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu: slăvim: că din patimi şi din primejdii ne mîntuieşti
pe noi, şi rugăciunile noastre întru cele bune le
Pe Cuvîntul cel fără de început L-ai primit, Cel ce
plineşti.
a voit firea mea a o înoi, şi pe pe Acesta întrupat L-
ai născut, Fecioară. Pentru aceasta pe tine, de
Dumnezeu Născătoare, neîncetat te mărim.
Cîntarea a 9-a:
Irmosul: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te
mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei mîntuiţi prin
tine, slăvindute cu cetele cele fără de trup.

C elor ce bolesc şi celor ce umblă pe ape, şi

celor din nevoi, spre mîntuire ajutători v-
aţi arătat, mai-marii celor fără de trupuri, Mihaile
şi Gavriile.
Împreună cu cetele Puterilor şi ale Scaunelor
dănţuind, ca un voievod al îngerilori şi tăinuitor al

38

CANONUL SFÎNTULUI
SLĂVITULUI MARELUI PROOROC,
ÎNAINTEMERGĂTORULUI ŞI
BOTEZĂTORULUI IOAN.
39
P omenirea dreptului cu laude, iar ţie destul
îţi este mărturia Domnului,
Înaintemergătorule, că te-ai arătat cu adevărat şi
de cît proorocii mai cinstit. Că şi a boteza pe cel
propovăduit te-ai învrednicit. Drept aceea, pentru
adevăr nevoindu-te, bucurîndute ai binevestit şi
celor din iad pe Dumnezeu cel ce sa arătat în trup,
carele au ridicat păcatul lumii şi ne-a dăruit
nouă mare milă.
CANONUL
Cîntarea a 1-a:
Irmosul: Întru adînc a aşternut de demult toată oastea
lui Faraon, puterea cea prea întrarmată; iar Cuvîntul
întrupîndu-se a perdut păcatul cel prea rău; Domnul cel
preaslăvit, căci cu slavă sa preaslăvit.
Stih: Sfinte Ioane Botezătorule şi Înaintemergătorule,
roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Î ntru adîncul bătrîneţilor şi al sterpirii,
preoţind marele Zaharia, în rînduiala
săptămînii lui, pentru norod aducînd rugăciune
lui Dumnezeu şi milostiv făcînd pe stăpînul
robilor, a auzit zicîndui lui îngerul: „Auzite s-au
făcut rugăciunile tale şi vei naşte fiu.
În pîntece sterp, ca întru adînc ai săltat Sfinte
Ioane, cel numit cu nume îngeresc, văzînd mai
înainte pe Iisus în pîntecele Fecioarei. Pentru
aceea cad către tine, eu, mişelul robul tău, pe
Iisus, pe Care l-ai propovăduit că a ridicat
păcatul lumii, roagă-L, sfinte, să mă ierte şi pe
mine.
Slavă...
Întru adîncul greşalelor celor fără număr, mă
înec, întru tot cinstite Sfinte Ioane
Înaintemergătorule, apucă-mă, dar, cu dreapta ta,
cu care te-ai atins de creştetul Mîntuitorului meu
Iisus, botezîndu-L în Iordan; şi primeşte aceasta
puţina rugăciune de la mine mişelul, care ca un
rob cad către tine.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Întru adîncul pîntecelui fecioresc zămislind, ai
născut pe Dumnezeu, Fiul cel unul născut mai
înainte de toţi vecii de la Dumnezeu Tatăl, pe care
roagă-L să ne mîntuiască pe noi robii tăi.
Cîntarea a 3-a:
Î Irmosul: Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, cela
ce prin lemn ai omorît păcatul, şi frica Ta o sădeşte
40
în inimile noastre, ale celor ce te lăudăm pe Tine.
nflorit-a pustia Iordanului avîndu-te pe tine
propovăduitorul pocăinţei, pentru aceea te rog pe
tine, cinstite Înaintemergătorule, du această
puţină rugăciune a ticălosului tău rob, către
dulcele Iisus, pe care l-ai propovăduit, că au ridicat
păcatele lumii; ca să spele şi spurcăciunea mea.
Înflorit-ai, întrutot fericite Ioane, între fiii preoţilor,
că Părintele tău a fost solitor către Dumnezeu pentru
norod şi rugător pentru greşale, iar tu luminat
propovăduindu-L, L-ai arătat zicînd: „Iată mielul lui
Dumnezeu cel au ridicat păcatul lumii"; pentru aceea
te rog pe tine, fericite Ioane, roagă-te pentru mine, să
ierte şi ale mele păcate şi să-mi uşureze necazul.
Slavă...
Înflorit-ai între cei născuţi din femei, ca cel mai
înalt între prooroci, sfinte Ioane, şi cu nume de înger
de Stăpînul a fi mai mare, mărturisit ai fost; pentru
aceea te rog pe tine eu, robul tău, ca pe cel ce ai
îndrăznire către Domnul, primind această puţină
rugăciune, roagă-te şi pentru mine preadulcelui Iisus.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Înflorit-ai una preablagoslovită între fiicele
omeneşti, Marie, întru tot curată, care ai născut rod
pe Cel mai înainte de veci; pentru aceea cad, ca un
rob, către tine Stăpînă, împreună cu Botezătorul, ca
sufletul meu să-l faci roditor de fapte bune, şi necazul
să mi-l prefaci în bucurie.
Catavasia:
Botezătorul lui Hristos păzeşte pe robii tăi, pe cei ce
aduc ţie această puţină rugăciune, din potopul
patimilor, şi de toată năvălirea potrivnicului
izbăvindu-ne pe noi, că noi după Dumnezeu şi după
Născătoarea de Dumnezeu către tine, sfinte, cădem,
potoleşte viforul păcatelor şi necazul întru bucurie îl
fă.
Cîntarea a 4-a:
Irmosul: Auzitu-s-au Doamne glasul tău care ai zis glasul
celui ce strigă în pustie:Cînd ai tunat peste ape multe,
mărturisind Fiului Tău cu totul fiind de faţă iar prin Duhul
au strigat: „Tu eşti, Hristoase, înţelepciunea şi puterea lui
Dumnezeu.
V enit-ai din pustia Iordanului, întrutot
fericite, botezătorule Ioane, arătînd pe
Hristos şi zicînd către norodul ce voia să se
boteze: Eu adică vă botez pe voi cu apa pocăinţei,
pentru aceea, rogu-te dar sfinte, eu, mişelul robul
tău, aceste puţine lacrimi prefă-le în apa pocăinţei
41
şi cu isopul bucuriei mă curăţeşte.
Venit-ai la rîuri şi ai mărturisit zicînd către
noroadele ce voiau să se boteze: pocăiţi-vă că sau
apropiat împărăţia cerurilor, pentru aceea cădem
către tine sfinte, cel mărturisit de Domnul şi ne
rugăm ţie, noi ticăloşii, această puţină suspinare
şi scîrbă arat-o către Hristos, ca să o scrie întru
pocăinţă.
Slavă...
Cel ce ai mers înaintea feţei Domnului, întru tot
sfinte Ioane Botezătorule, şi ai strigat cu
îndrăznire către cei ce voiau să se boteze zicînd:
Faceţi roduri vrednice de pocăinţă, pentru aceea
dar mă rog ţie, eu robul tău, cel ce te-ai atins de
creştetul Stăpînului, atinge-te şi de sufletul meu
acest nepocăit şi mă miluieşte.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu.
Venit-ai în Vifleem întru feciorie purtînd rodul
naşterii şi te-ai plecat poruncii Cezarului, întrutot
cinstită Marie, şi ai născut pe Cel ce ne-a slobozit
pe noi din toată robia, pentru aceea cădem către
tine, Maica lui Dumnezeu împreună cu Botezătorul,
faceţi rugăciune, Doamnă, ca să mă slobozi din
robia celui viclean.

Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Cărbunele care sa arătat mai înainte Isaiei,
soare din pîntece fecioresc a strălucit celor rătăciţi întru
întuneric, luminare de dumnezeiască cunoştinţă dăruind.
C
a un mijlocitor către Dumnezeu, sfinţitul
Zaharia, pentru feciorii lui Israil
rugăciune a făcut şi milostiv făcînd lor pe Cel
Preaînalt, tea născut pe tine fiu, Sfinte Ioane, care
aveai a propovădi zicînd: pocăiţi-vă, pentru aceea cad
către tine, Botezătorule a lui Hristos, scrie această
puţină a mea suspinare şi picături de lacrimi întru
pocăinţă.
Ca un mijlocitor către Dumnezeu, ca dintr-o pustie
ai ieşit, din pîntecele Elisabetei, întru care ai săltat
chiar adus văzînd în pîntecele Fecioarei, pe Iisus,
pentru aceea cad la tine, eu, robul tău, Sfinte Ioane, fă
rugăciune pentru mine, către Domnul, ca să primească
această puţină rugăciune a mea din pustiul meu
sufletul.
Slavă...
Ca un mijlocitor de mîntuire fiind, ai învăţat pe
Irod cel ce se stăpînea de patimi, şi nu tea ascultat, că
îmbătîndu-se şi făcînd joc curvesc, ţi-au tăiat cinstitul
42
tău cap, pentru aceea cad către tine, sfinte, izbăveşte-
mă de obişnuinţa beţiei cei rea.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Pe tine mijlocitoarea cea către Dumnezeu pentru
neamul omenesc, te rugăm, întrutot Curată Fecioară,
scrie această proastă cîntare, umilindute pentru noi şi
fă rugăciune împreună cu Botezătorul pentru noi, ca
să ne îndreptăm pe cărarea cea de mîntuire,
prefăcînd necazul nostru întru bucurie, Stăpînă.
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Întru adîncul păcatelor fiind cuprins, chem
adîncul milostivirii tale cel neurmat, scoate din stricăciune
viaţa mea Mult-milostive, Dumnezeule.
C
elor înviforaţi întru adîncul păcatelor ai
strigat, Botezătorule al lui Hristos: pocăiţi-vă
şi faceţi roduri vrednice de pocăinţă, pentru aceea te
rog pe tine, sfinte Ioane, eu robul tău, ridică-mă pe
mine, cel cufundat întru adîncul păcatelor, şi pe calea
pocăinţei îndreptează-mă şi roduri bune a creşte mă
povăţuieşte.
Întru adîncul iubirii de păcat am voit din tinereţe a
trăi şi nărav viclean înrădăcinat foarte sa sădit în
inima mea, pentru aceea cad către tine, sfinte Ioane
Botezătorule, cu secera mijlocirilor tale cea pentru
mine, taie rădăcina păcatelor mele.
Slavă...
Întru adîncul trîndăvirii şi al lenei toată vîrsta
vieţii zilelor mele o am petrecut şi nicidecum nu
gîndesc la ceasul, în care vor despărţi ticălosul meu
suflet, pentru aceea cad către tine, Sfinte Ioane
Botezătorule, ridică-mă dintru adîncul trîndăvirii şi
spre pocăinţă privighetor mă arată.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Întru adîncul păcatelor sînt cuprins din tinereţe cu
bună voinţa mea, şi nicidecum nu pot izbucni la
limanul pocăinţei, pentru aceasta acum cad către tine,
întrutot Preasfîntă Stăpînă, fă rugăciune pentru mine
împreună cu Botezătorul, ca să mă ridic spre
pocăinţă.
Cîntarea a 7-a:
Irmosul: Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, a
tiranului celui călcător de lege, înaltă văpaie a ridicat, iar
Hristos a tins cinstitorilor de Dumnezeu tineri, rouă Duhului,
Cel ce este binecuvîntat şi preaproslăvit.
N
orodul cel potrivnic lui Dumnezeu, zicea
ţie, că drac avînd nu te-ai împărtăşit
43
meselor, Botezătorule al lui Hristos, iar eu,
mişelul robul tău cad către tine, sfinte, rogu-mă:
soleşte pentru mine, ca să mă fac părtaş mesei
celei fără de moarte.
Sfinte Ioane, jidovii cei potrivnici, pe Iisus cel
botezat de tine, om prost îl socoteau şi ca pe un
om îl cleveteau pentru că mînca cu vameşii si
vorbea cu desfrînatele, căci căuta să mîntuiască
pe toţi. Pentru aceea te rog pe tine,
Înaintemergătorule, roagă pe cel ce a miluit pe
vameşul şi pe desfrînata să mă mîntuiască şi pe
mine.
Slavă...
Irod cel potrivnic lui Dumnezeu, nesuferind de
la tine mustrare dreaptă, Botezătorule al
Domnului, te-au dat să ţi se taie cinstitul cap
pentru jucarea, iar noi căzînd către tine, sărutăm
cinstitele tale moaşte şi te rugăm, sfinte, macar de
grăim şi puţine, întru pocăinţă ne îndreptează pe
noi şi din necazuri ne mîntuieste.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Jidovii cei potrivnici lui Dumnezeu a junghia pe
preasfinţitul Zaharia au îndrăznit, căci a
mărturisit cea vrednică de laudă fecioria ta, ceea ce
eşti cu totul curată Fecioară, Marie. Pentru aceea
cad către tine, Maica lui Dumnezeu, eu
netrebnicul robul tău, nu întoarce ruşinată
această proastă rugăciune, ci, din necazuri mă
mîntuieste.
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: Cuptorul cel cu foc oarecînd în Babilon,
lucrările şi-a despărţit cu dumnezeească poruncă, pe Haldei
arzînd, iar pe credincioşi răcorind, pe cei ce cîntau:
Binecuvîntaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
S
finte Ioane, noroadelor celor ce se boteza de
tine în Iordan cuptorul cel de foc,
strămoşescul păcat le arz, şi rănile le speli, deci şi
alifie de învăţătură punîndu-le, le-ai zis: cel ce are
două haine, să dea una celui ce nu are, aşijderea
şi din bucate le-ai poruncit.
Cuptor de foc a fost atunci Iordanul, cînd ai
botezat întrînsul pe mielul Iisus, Fiul lui
Dumnezeu, care bine au voit a arde spurcăciunea
păcatelor omeneşti. Pentru aceea te rog pe tine,
Botezătorule, fii mijlocitor către Hristos, să ardă şi
spurcăciunea păcatelor mele, prin milostivirea
Lui.
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfîntul Duh Domnul.
44
Cuptorul cel înfocat au avut oarecînd pe cei trei
tineri în Babilon, care cu trei guri lăudau pe
Treimea, binecuvîntînd pe Tatăl, şi pe Fiul şi pe
Sfîntul Duh. Iar după acestea, sfinte Ioane, şi
însuţi în Iordan ai slujit Treimii, glasul Părintelui
auzind şi cu mîna atingîndu-te de Fiul, ai văzut pe
Duhul Sfînt în chip de porumb.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Cuptor de foc ardea oarecînd în Babilon pentru
tineri, dar nu ia ars pe dînşii; mai înainte
închipuind sfînta naştere, a Fecioriei tale cocoană
întrutot curată, Maica lui Dumnezeu, că născînd
focul dumnezeirii, nu te-au ars nici te-au vătămat
Dumnezeul nostru, cel ce este foc mistuitor,
precum s-au zis.
Cîntarea a 9-a:
Irmosul: Fiul Părintelui celui fără de început,
Dumnezeu şi Domnul, întrupîndu-se din Fecioară sa arătat
nouă ca să lumineze cele întunecate şi să adune cele
risipite; pentru aceasta pe Născătoarea de Dumnezeu cea
prealăudată o mărim.
I isus Fiul cel fără de început, cel ce este
împreună cu Părintele cel fără de început,
venit-a la Iordan cerşînd de la tine să se boteze;
binevoind a plini aşa, toată dreptatea. Pentru
aceea cad către tine, Botezătorule al Domnului,
milostiv mijlocitor să fii mie către Dumnezeu, rugîndu-
L ca să nu mă depărteze de la dumnezeieştile
îndreptări.
De Fiul Părintelui celui fără de început se apăra
zicînd: „Eu trebuie să mă botez de la Tine, iar Tu vii
către mine, iar sufletul cel iubitor de om a zis : „Lasă
acum, că aşa se cade nouă să plinim toată dreptatea".
Pentru aceea te rog, Botezătorule al Domnului, roagă-
te, să nu mă lipsească pe mine de plinirea cea
mîntuitoare de suflet.
Slavă...
Ca un voievod al împăratului celui fără de început,
ai ieşit Sfinte Ioane, Botezătorule, poruncind ostaşilor
pe nimenea să nu asuprească. Pentru aceea cad către
tine, eu robul tău, apără-mă de dracii cei ce mă
robesc şi vrăjmăşesc asupra mea, şi mă golesc pe
mine primejduitul, şi scîrba întru bucurie mi-o prifă.
Şi acum...,a Născătoarei de Dumnezeu:
Fiului celui fără de început al Părintelui celui fără
de început, Maică aleasă fiind, cea ce eşti cu totul
frumoasă, preacurată Fiica lui Dumnezeu, Marie. Într-
un glas împreună cu Botezătorul faceţi rugăciune
45
către Cel ce sa născut din tine, pentru cei ce te laudă
pe tine şi şterge păcatele lor şi din scîrbele ce sînt
întru bucurie întoarcei.
Rugăciune către Sfîntul Ioan Înaintemergătorul
B otezătorule al lui Hristos, propovăduitorule
al pocăinţei, nu mă trece cu vederea pe mine,
cel ce mă căiesc, ci împreunîndu-te cu ostile
cereşti, roagă-te către Stăpînul pentru mine
nevrednicul, lenevosul, netrebnicul şi întristatul,
pe cel ce am căzut întru multe nevoi, pe cel
necăjit cu viforul gîndurilor minţii mele. Că eu
sunt peşteră a relelor lucruri, nicidecum avînd
sfîrşit păcătosului obicei. Că pironită este mintea
mea către pămînteştile lucruri. Ce voi face? Nu
ştiu. Şi către cine voi alerga, pentru ca să fie
mîntuit sufletul meu? Fără numai către tine, sfinte
Ioane, cel numit cu numele darului; că pe tine
înaintea Domnului, după Născătoarea de
Dumnezeu, te ştim mai mare a fi decît toţi cei
născuţi din oameni. Căci tu te-ai învrednicit a te
atinge de creştetul împăratului Hristos, al celui ce
au ridicat păcatul lumii al mielului lui Dumnezeu,
pe care roagăl pentru păcătosul meu suflet, ca
măcar de acum, întru al unsprezecelea ceas să
ridic greutatea cea bună, şi voi primi plată cu cei
de pe urmă. Aşa, Botezătorule al lui Hristos,
cinstite Înaintemergătorule, cel de pe urmă
proorocule, întîiule (întru darul) mucenice, al

postnicilor şi al pustnicilor îndreptătorule, al

curăţiei învăţătorule şi de aproape prieten al lui
Hristos, pe tine te rog, către tine alerg, nu mă lepă-
da pe mine de la ata apărare, ci mă ridică pe mine,
cel ce am căzut în multe păcate, înnoieşte sufletul
meu cu pocăinţa, ca cu un al doilea botez, pentru
că a amîndorura începător eşti, cu botezul spălînd
strămoşescul păcat, iar cu pocăinţa curăţind a
fiecăruia lucru spurcat. Curăţeşte-mă pe mine cel
ce m-am spurcat cu păcatele, şi îmi fă silă a intra
unde nimic spurcat nu intră, întru împărăţia
cerească. Amin.

46
 CANONUL SFINŢILOR APOSTOLI
Cîntarea a 1-a:
Irmosul: Pe faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat
toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, în chipul
crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel cel ce mergea
pedestru l-a mîntuit, pe cel ce cînta cîntare lui Dumnezeu.
P
etre, cel ce te îmbogăţeşti cu purtarea numelui,
piatră nesfărîmată a credinţei, pe inima mea
ceea ce se clăteşte totdeauna cu împotrivă suflările
47
vieţii, a se întări pe piatra răbdării, roagă pe piatra,
Iisus cel iubitor de oameni.
Pavele, alinarea şi odihna cea desfătată a Bisericii
lui Hristos, putere şi sfinţită întărire fii mie, celui ce
mă clătesc de valul cel necuvios, şi cu sfintele tale
rugăciuni, bagămă întru încetarea tuturor gîndurilor.
Slavă...
Andree, dumnezeiescule Apostole a lui Hristos, cel
ce în limba elinească te tîlcuieşti putere bine
încuviinţată, pe mine, cel ce cu multe greşale m-am
făcut neputincios şi ne încuviinţat întăreşte-mă, şi cu
dumnezeiască podoabă îmbracă-mă.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Căruţă purtătoare de foc a dumnezeiescului cărbune
arătîndu-te, curată, din care ca nişte alţi cărbuni s-au
aprins sfinţii Apostoli; în focul tău cel nematerial, arde
materia sufletului meu, Maică Fecioară, stăpînă.
Cîntarea a 3-a:
Irmosul: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra
crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte
întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi
credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
D efăimător patimilor te-ai arătat tu slăvite
dumnezeiescule Iacove, fiu lui Zevedeu şi al
tunetului, cu chemare potrivită înbogăţindute, pentru
aceea întăreşte-mă, ca să biruiesc toate patimile
trupului.
Dar dumnezeiesc însemnează sfinţită chemarea
ta, fericite Ioane feciorelnicule, pe care bogat l-ai
cîştigat de sus, ca un bogoslov al Domnului, pentru
aceea arată-mă sălaş al dumnezeiescului dar.
Slavă...
Cu adevărat gură de făclie, sfinţitul tău nume
48
tîlcuindu-se, arată Filipe, de trei ori fericite; pentru
aceea ca cu făclie luminoasă, să locuiesc eu în
cămara lui Hristos cea de mire, pururea roagăte
slăvite.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Tu, Curată, ai născut izvorul nepătimirii, iar
tăinuitorii l-au propovăduit lumii; pentru aceea
izbăveşte-mă de a trupului împătimire, de a
sufletului dulce pătimire şi de a minţii spre
împătimire Fecioară.
Catavasie.
Mîntuieşte-ne de toată nevoia şi răutatea o aleasă
ceată de doisprezece Apostoli, pe noi, care cu
dragoste şi cu credinţă te lăudăm pe tine.
Caută cu milostivire, cea cu totul lăudată,
Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit
al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Sedealna, glasul al 2-lea
Podobie: Ceea ce eşti rugătoare caldă...
Rugăciune fierbinte faceţi către Domnul, ucenici
ai lui Hristos şi Apostoli slăviţi, ca să luăm iertare
de cele ce am greşit aici în viaţă, şi împărăţia cea
din cer să o dobîndim acolo, robii voştri.
Cîntarea a 4-a:
 Irmosul: Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu puterea mea,
Tu eşti Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel ce n-ai
lăsat sînurile Părinteşti şi a noastră sărăcie o ai cercetat.
Pentru aceasta, cu proorocul Avacum, strig către Tine:
Slavă puterii Tale, Iubitorule de oameni.
A ta numire se tîlcuieşte geamăn, căci pentru
învierea lui Hristos te-ai îndoit cu sufletul
Tomo; pentru aceea pe sufletul meu cel ce se
îndoieşte pentru învierea cuvîntului celui dintru
mine, cu aducerile aminte a relelor mele celor
fără patimă închipuite, ca în semnul cuielor
adeverează-l.
Numele tău arată pe fiul , cel ce au spînzurat
apele: căci pre curgerile dumnezeiescului dar,
vederat l-ai izvorît celor muritori, de sus
spînzurîndule Vartolomee apostole. Pentru aceia pe
mine cel ce însetoşăz de apele cele mai pre
dedeasupra, cu văzduhul darului tău roureazămă.
Slavă...
De la Dumnezeu dăruit cu închipuire se
însemnează ţie, Matee, numele tău cel cinstit la toţi
oamenii; pentru aceea la Hristos dumă pe mine dintre
oameni cu împotrivă întoarcere, cu totul dăruit; cu
sufletul, cu duhul şi cu trupul, ca cu dragoste să
prăznuiesc pomenirea ta.
49
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce ai născut pe Făcătorul cerului, care ca pe
alte ceruri, au întins pe ucenicii săi în tot pămîntul, fă
pe mintea mea, Maică Fecioară, asemenea cu
vopseaua cerului, prin rugăciunea cea nematerialnică
golită fiind de închipuirile cele materialnice.
Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Pentru ce mai lepădat de la faţa Ta, Cel ce eşti
lumină neapusă, şi m-a acoperit întunericul cel străin, pe
mine ticălosul. Ci mă întoarce la lumina poruncilor Tale, şi
îndreptează căile mele rog-mă.
N
aştere a învăţăturii, adică a vieţii, te tîlcuieşti
Iacove, naştere a lui Alfeu fiind; pentru aceea te
rog, învredniceşte-mă a învăţa şi a pătimi
dumnezeieştile şi sfinţitele învăţături ale vieţii.
Ascultare arată numele tău, o Simone, rîvnitorule
Apostole, căci fără îndoială ai ascultat pe Stăpînul
Hristos; pentru aceea cu totul fericite, întăreşte-mă
pe mine a mă supune tuturor poruncilor Domnului.
Slavă...
Iudo a lui Iacob, carele te tîlcuieşti mărturisire, a
mă mărturisi Domnului, cu rugăciunile tale
întăreşte-mă, şi a mă pocăi din suflet şi din inimă cu
suspinuri, cu rugăciuni şi cu lacrimi.
 Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ne împătimirei cei împătrite care se priveşte în
trup, în suflet, în poftire şi în gîndire, precum învaţă
dumnezeieştii Părinţi, pe mine mă învredniceşte,
fecioară, cu solirile Apostolilor cele lucrătoare.
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Curăţeşte-mă, Mîntuitorule, că multe sînt
fărădelegile mele, şi mă ridică din adîncul răutăţilor, rogu-
mă; căci către Tine am strigat; şi mă auzi Dumnezeul mîntuirii
mele.
L uminat-ai, cu lumina credinţei, Antiohia şi
Roma, o, Petre, şi pe cruce cu întoarcere ai fost
răstignit; şi pe întunericul meu luminează-l, şi trupul
împreună cu patimile, prin ostenele a se răstigni
învredniceşte-l.
Plinitai dumnezeiasca Evanghelie de la Ierusalim şi
pînă la Iliric, iar în Roma, o, Pavele, capul ţi sa tăiat;
deci, taie îngîmfarea cea rea a sufletului meu, capul
cel fără de cap al satanei.
Slavă...
Alergatai, o, Andree slăvite, Bizanţul şi tot Epirul,
pînă la sciţi, şi în Elada propovăduind, şi întrînsa
răstignit fiind te-ai sfîrşit; pentru aceea fă-mă şi pe
50
mine părtaş patimilor tale şi slavei tale.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Preacurată, ceea ce mai presus de minte şi curat ai
născut pe sămănătorul curăţiei, dezrădăcinează
cugetele minţii mele, care sînt vicleni semănători ai
neastîmpărării, şi sădeşte pe cele curate, prin sfintele
rugăciuni ale Apostolilor.
Catavasie.
Mîntuieşte-ne de toată nevoia şi răutatea, O, aleasă
ceată de doisprezece Apostoli, şi pe noi, care cu
dragoste şi cu credinţă te lăudăm pe tine.
Caută cu milostivire, cea cu totul lăudată,
Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al
trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Condadacul, glasul 2-lea.
Podobie:Ceea ce eşti folositoarea creştinilor...
Ca cei ce aţi fost lumină şi sare dulce al lumii,
plugarii şi păstorii Domnului, Apostolilor, pe lucrările
tuturor acestora dăruiţile, luminînd mintea, şi uscînd
putrejunile patimilor noastre, smulgînd cu totul din
rădăcină spinul păcatului, şi cu păşunile faptelor
bune, totdeauna hrănindu-ne pe noi .
Cîntarea a 7-a:
 Irmosul: Tinerii evreieşti, cu îndrăzneală au călcat în
picioare văpaia cuptorului şi focul în rouă l-au prefăcut,
cîntînd: Binecuvîntat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.
T oată Iudeea învăţînd, o Iacove a lui Zevedeu,
prin sabie biai paharul lui Hristos. Pentru
aceea, întăreşte-mă a primi paharul ispitelor.
Seminţele blagocestiei sameni în Patmos şi în
Asia propovăduind, şi adormire înfricoşată ai
suferit, Ioane. Pentru aceea, adoarme patimile
cele sălbatice ale trupului meu.
Slavă...
Aducînd la credinţa Treimii, părţile cele mai de
sus ale Asiei, şi cu sfîrşit de cruce ai adormit,
Filipe. Pentru aceea şi pe mine mă învredniceşte,
a mă răstigni de spre cele din lume.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce ai născut lumina cea neapropiată,
Născătoare de Dumnezeu, pe care cu osîrdie au
propovăduit-o în toată lumea dumnezeieştii Ucenici,
luminează-mi mintea cea întunecată de păcate.
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: Pe Domnul cel ce sa preamărit, în muntele cel
sfînt şi în rug, prin foc, a arătat lui Moise taina naşterii
pururea Fecioarei, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
51
Curăţind cu dumnezeiescul botez pe Parteni, pe
Mideni, pe Indieni şi pe Sirieni: şi însuliţat fiind,
Tomo, cununi ai luat. Ci rogu-mă ţie, şi pe
sufletul meu cel întinat curătestel.
Biserici cinstite Domnului arăţi pe Armeni,
dumnezeiescule Vartolomee, şi răstignit fiind
alergare ai săvîrşit. Drept aceea şi pe mine mă
arată biserică sfinţită a Duhului Sfînt.
Binecuvîntăm pe Tatăl pe Fiul şi pe Sfîntul Duh, Domnul.
Feţele Etiopenilor albeşti, cu razele credinţei,
Matee, şi prin foc te duci către Domnul. Ci rogu-mă
ţie, ardemă şi pe mine cu focul dragostei lui Hristos.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Cel deplin sa deşertat în pîntecele Tău, fără
deşertare, şi pe a lui deşertare ucenicii au
propovăduit-o marginilor lumii. Drept aceea pe
mine deşert fiind, arată-mă plin de darul
acestora, Fecioară.
Cîntarea a 9-a:
Irmosul: Spăimîntatu-s-a de aceasta cerul şi marginile
pămîntului sau minunat, că Dumnezeu Sa arătat
oamenilor trupeşti şi pîntecele tău sa făcut mai desfătat
decît cerurile. Pentru aceea pe tine, Născătoare de
Dumnezeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti, te
mărim. cerc cu douăsprezece lumini în chipul planetei,

P e Ierusalimneni şi pe Chesareni, slăvite

Iacove a lui Alfeu, prin botez îi săvîrşeşti, fii
lui Dumnezeu, şi răstignit fiind, ai alergat ca să
împărăteşti împreună cu Hristos. Pentru aceea
soleşte ca şi eu să văd iarăşi pe Fiul lui
Dumnezeu cel propovăduit.
Ca o sare punînd înţelepciunea ta în Africa şi în
Persia, ai uscat rătăcirea lor, Simone Cananite şi
rîvnitorule, şi răstignit fiind te-ai sălăşluit, unde
organ cu douăsprezece strune bine glăsuitoare,
izvorul cel cu douăsprezece ţevi, vie bine înverzită
şi prea dulce cu douăsprezece viţe, primeşte
cîntarea aceasta şi mîntuirii mă învredniceşte.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Izvor tuturor darurilor este Fiul tău, şi tu, Maica lui
Dumnezeu, eşti marea acestora, iar slăviţii tăinuitori
şi Apostoli sînt cu adevărat rîuri acestora, şi ca nişte
pîraie dea pururea curgătoare. Pentru aceea unde sunt

sînt cetele îngerilor; pentru aceea, rogu-te pe tine, izvorul, marea şi rîurile, acolo învredniceşte-mă a
usucă şi putrejunile toate ale sufletului meu. mă sălăşlui.
Rourezi pămîntul cel uscat al Arabiei, Apostole
Iuda a lui Iacov, cu rourarea cea de viaţă
făcătoare a dumnezeieştii cunoştinţe şi săgetat
fiind, te-ai desfăcut a fi împreună cu Hristos,
împăratul tuturor. Pentru aceea şi pe mine, cel
desfăcut de uscăciune, rourează-mă cu picăturile
dumnezeieştilor tale rugăciuni.
Slavă...
Ceată alcătuită din doisprezece ucenici, cerescule
52

CANONUL SFÎNTULUI IERARH NICOLAE
Cîntarea a 1-a:
Irmosul: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul,
şi cuvînt răspunde-voi împărătesei Maici, şi mă voi arăta
luminat prăznuind, şi voi cînta minunile ei, bucurîndu-mă.
Stih: Sfinte Părinte ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu
pentru noi.
P ăstorul cel bun al turmei lui Hristos, bucurăte,
53
Nicolae, că ai fost Mirelor cinstit părinte şi apărător, şi
mie-mi dă ca să-ţi aduc ţie: Bucurăte.
Dimpreună alergaţi, neamuri pămînteşti; bucurăte,
aduceţi ierarhului, că bucurie neîmpuţinată aduce la
toată lumea.
Slavă...
Celui ce a izbăvit trei voievozi de moartea cea
nedreaptă, strigăm ţie: Bucurăte, Nicolae, folositorul
celor ce aleargă sub acoperămîntul tău.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Născătoare de Dumnezeu, Fecioară bucurate,
ceea ce ai primit bucurie de la înger şi mîntuieşti pe
cei ce te măresc pe tine.
Cîntarea a 3-a:
Irmosul: Pe ai tăi cîntăreţi, de Dumnezeu Născătoare, ceea
ce eşti izvor viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată
duhovnicească, întăreşte-i întru dumnezeiască mărirea ta,
cununilor măririi învrednicindui.
N
imenea din cei ce aleargă sub acoperămîntul
nădejdii tale, Părinte, nu iese de la tine în
deşert; ci, bucurăte, aduce ţie, luînd ajutor, Nicolae,
pe care şi mie mi-l dăruieşte, întru tot fericite.
Îngerii se minunează, preacuvioase, de folosinţa ta
cea caldă, iar oamenii se bucură, primind cu
rugăciunile tale mîntuire de toate năvălirile drăceşti.
Pentru aceea, bucurăte, aducem ţie, Nicolae,
prealăudate.
Slavă...
Platoşă şi arma nebiruită asupra diavolului tu
eşti, iar creştinilor întărire. Podoabă ierarhilor,
Nicolae preaminunate, bucurăte; mare făcător de
minuni, celor înviforati liman de linişte.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Zămislind, Născătoare de Dumnezeu, pe Ziditorul
tău, ai născut pe Făcătorul tuturor şi Domnul, pe
Care roagă-L să ne izbăvească pe noi de asupreli,
căci cîte le voieşti, toate le poţi, ca o bună şi
Născătoarea celui bun.
Cîntarea a 4-a:
Irmosul: Cel ce şade întru slavă, pe scaunul
Dumnezeirii, pe norul cel uşor a venit Iisus, cel prea
îndumnezeit, şi a mîntuit pe cei ce strigă: Slavă, puterii
Tale, Doamne.
C u Apostolii împreună şezătorule pe scaun,
bucurăte Nicolae, că pe eresul lui Arie l-ai
ruşinat, şi mîndria lui veliar o ai surpat, cu
54
rugăciunile tale. Nu înceta a te ruga pentru robii
tăi.
Pe tînărul acela din mîinile lui Amira al
Saracinilor l-ai izbăvit şi părinţilor lui întru
bucurie l-ai dăruit; pentru aceea, dimpreună cu
dînşii şi noi, bucurăte, aducem, Nicolae,
preacuvioase.
Slavă...
Pe cei trei voievozi de moartea cea nedreptă,
făcătorule de minuni, i-ai mîntuit. Arătatu-te-ai în
vis împăratului celui credincios şi l-ai îngrozit pe
el; iar de la aceia ai luat: „Bucurăte Nicolae",
întăreşte-mă şi pe mine cu rugăciunile tale.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Prea blagoslovită Născătoare de Dumnezeu,
bucurăte! Că tu eşti scaun împăratului tuturor,
mai presus de Heruvimi şi nu zăbovi a ruga pe
Fiul tău şi Dumnezeul nostru, pentru cei ce te
cinstesc pe tine pururea, cu fericitul Nicolae.
Cîntarea a 5-a:
A Irmosul: Spăimîntatu-s-au toate de dumnezeiască
mărirea ta, că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai
avut în pîntece pe Dumnezeu, Cel ce este peste toate, şi ai
născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel ce dăruieşte pace tuturor
celor ce te laudă pe tine.
postole numite, cel ce asemenea cu îngerii stai
neîncetat lîngă scaunul Stăpînului, pe Arie cel
nebun l-ai ruşinat. Pentru aceea strigăm ţie
Nicolae: bucurăte podoaba ierarhilor şi stîlpul
Bisericii.
Dă-mi mie mînă de ajutor, Nicolae, rugîndu-te
către Domnul, pentru că viforul păcatelor mă
îneacă; şi mă du către limanul cel lin al pocăinţei,
cu rugăciunile tale, Părinte.
Slavă...
Deşi am făcut multe fărădelegi, Nicolae,
minunate, dar nu mă depărtez de la nădejdea
acoperămîntului tău; ca totdeauna, bucurăte, să
strig ţie; tu mă izbăveşti de tot necazul şi nevoia,
căci cîte le voieşti, toate le şi poţi.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Nor, ceea ce eşti mai presus de ceruri,
bucurăte, Născătoare de Dumnezeu, care ai picat
nouă picătura, ceea ce eşti una întru tot
binecuvîntată. Cere de la Dumnezeu, împăraţilor
noştri, biruinţă asupra varvarilor, cu ierarhul
Nicolae, pe Acela rugîndu-L.
55
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest
praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui
Dumnezeu, veniţi să ne bucurăm, slăvind pe Dumnezeu,
Cel ce Sa născut dintrînsa.
Î nsoţitor lui Hristos şi al doilea Petru te-ai arătat,
Părinte. Bucurăte, că tu eşti stîlpul Bisericii şi
minunat organ, prin Duhul Sfînt, făcînd minuni şi
răsunînd. Pentru aceea, Nicolae, bucurăte,
aducem ţie totdeauna.
Auzind preabunul creştin, împăratul Constantin,
prin vis, a ta îngrozire, cu Avlavie eparhul, pentru
bărbaţii aceia ce aveau să se piardă cu nedreptate,
degrabă a poruncit ca săi sloboadă pe dînşii, iar ţie
a strigat: Bucurăte, Sfinte Nicolae.
Slavă...
Corabiei ceea ce era să se înece în mare, tu, Părinte,
te-ai făcut ocîrmuitor; dă-mi şi mie ancora bunei
înţelegeri în minte şi în inimă, celui ce rău mă
învăluiesc cu gînduri drăceşti, ca totdeauna să-ţi
aduc: Bucurăte, prea lăudate Nicolae.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Bucurăte, prea lăudată Fecioară; bucurăte, întărirea
luminii; bucurăte, că ai născut pe Fiul, Dumnezeu a
toate. Pe Acela roagă-L, Născătoare de Dumnezeu,
prea fără prihană, să se mîntuiască sufletele noastre.
Cîntarea a 7-a:
Irmosul: N-au slujit făpturii, înţelepţii lui Dumnezeu,
fără numai Făcătorului, ci groaza focului bărbăteşte
călcînd-o, se bucurau cîntînd: Prealăudate Dumnezeul
părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvîntat.
S
finte ierarhe al lui Hristos, Nicolae, bucurăte,
că tu eşti bucuria tuturor cea nespusă; dă-mi
şi mie mînă de ajutor, ca să strig ţie: Bucurăte,
întru tot fericite.
Cînd au auzit voievozii de slobozirea cea din
temniţă, prin porunca ta, luînd sfeşnice cu făclii au
adus ţie, cu mare glas strigînd: Bucurăte, Părinte
preacuvioase, izbăvirea noastră.
Slavă...
Precum oarecînd ai auzit pe cei ce erau legaţi în
temniţă, auzi-mă şi pe mine, Nicolae, aducînd ţie:
Bucurăte! Şi mă scoate din focul gheenei.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Stăpînă Marie, Maica Izbăvitorului, primeşte-mă
pe mine cel ce mă căiesc şi scap sub acoperemîntul
tău, ca să-ţi strig ţie neîncetat: Bucurăte, ceea ce
56
eşti cu dar dăruită, de Dumnezeu Născătoare,
pururea Fecioară.
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor,
naşterea Născătoarei de Dumnezeu ia mîntuit; atunci fiind
închipuită, iar acum lucrată, pe toată lumea ridică-o să-Ţi
cînte Ţie: Pe Domnul, lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi
întru toţi vecii.
C
u Apostolii împreună şezător pe scaun, cu
îngerii împreună slujitor Sfintei Treimi,
bucurăte, prea lăudate Nicolae. Dăruieşte-mi şi mie
bucurie, cu rugăciunile tale.
Bucurăte ocîrmuitorul celor înviforaţi, Nicolae,
alinează viforul patimilor mele, care este din
smintelile drăceşti, că nu mai pot de acum înainte
a suferi, ci strig: Bucurăte, ajutătorul meu şi cald
folositorule.
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfîntul Duh,
Domnul.
O, cu cîtă nevoie sînt cuprins de săgetăturile
drăceşti, şi de răni nu mai pot răbda şi nu am doctor
să mă lecuiască; ci tu îmi dăruieşte lecuire şi cu
untdelemnul rugăciunilor tale, Nicolae, vindecă-mă, ca
să strig ţie: Bucurăte, Părinte preacuvioase.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
 Bucurăte, rugul cel nears pe care Moise l-a văzut în
Sinai şi scară pe care o a văzut Iacob, prea blagoslovită
Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară.
Cîntarea a 9-a:
Irmosul: Tot neamul pămîntesc să salte, cu duhul fiind
luminat, şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup,
cinstind sfînta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să cînte:
Bucurăte, preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată,
pururea Fecioară.
S
ăgetăturile celui viclean mau cuprins şi pornirile
păcatelor; ci nădăjduindu-mă acoperămîntului
tău, către tine scap, Părinte, ca să goneşti de la mine
toate înşelăciunile celui viclean, ca să strig ţie:
Bucurăte, Nicolae.
Tu, cel ce ai ruşinat pe Arie, cel ce se nebunea şi ai
stins văpaia eresurilor lui, pe voievozii cei legaţi în
temniţă i-ai auzit, şi de la dînşii, Bucurăte ai luat; şi
noi îţi strigăm ţie: Bucurăte, Nicolae, întru tot
fericite.
Slavă...
Cel ce ai auzit pe Agricola acela şi pe Vasile, fiul lui,
de la Amira l-ai răpit şi l-ai pus înaintea părinţilor lui
sănătos într-un ceas, şi mie celui ce mă rog, scoate
sufletul meu cel ce boleşte şi cu păcate înfăşurat, din
57
focul gheenei, Nicolae.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Împărăteasă, ceea ce ai născut pe împăratul tuturor;
şi ai purtat pe Cel ce poartă toată făptura, mîntuieşte,
Preasfîntă Stăpînă, pe cei ce te cinstesc pe tine.
Rugăciune către Sfîntul Ierarh Nicolae
O
, preabunule Părinte Nicolae, păstorul şi
învăţătorul celor ce aleargă cu credinţă către a
ta folosire şi cu fierbinte rugăciune te cheamă pe tine,
sîrguieşte degrab a le ajuta; izbăveşte turma lui
Hristos de lupii cei ce o răpesc pe ea, şi toate părţile
creştineşti le îngrădeşte şi le păzeşte prin sfintele tale
rugăciuni, de gîlcevile lumeşti, de cutremur, de venirea
altor neamuri, de robie şi de războiul cel dintre noi, de
foamete, de potop, de sabie, de ciumă şi de grabnică
moarte; şi precum ai miluit pe cei trei bărbaţi ce
şedeau în temniţă, şi i-ai izbăvit pe ei de mînia
împăratului şi de tăierea săbiei, aşa mă miluieşte şi pe
mine, pe cel ce cu mintea, cu cuvîntul şi cu lucrul sînt
întru întunerecul păcatelor, şi mă izbăveşte de mînia
lui Dumnezeu şi de munca cea veşnică, ca cu solirea
ta, cu ajutorul şi cu mila şi darul lui Hristos
Dumnezeu, viaţă lină şi fără de păcat să-mi dea mie,
ca să vieţuiesc în veacul acesta, şi din partea stării de-
a stînga să mă izbăvesc, şi în partea de-a dreapta,
împreună cu toţi sfinţii, să mă învrednicesc. Amin.

CANONUL DE RUGĂCIUNE
CĂTRE ÎNGERUL PĂZITOR AL
VIEŢII OMULUI.
Cîntarea a 1-a:
Irmosul: Apa trecînd-o ca pe uscat şi din răutatea
egiptului scăpînd, israeliteanul a strigat: Izbăvitorului şi
Dumnezeului nostru să-I cîntăm.
Stih: Sfinte îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos

58
Dumnezeu, pentru mine, păcătosul.
F Irmosul: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra

P e tine, păzitorul sufletului meu, cel neadormit,

şi folositorul şi îndreptătorul vieţii mele, pe care
te-am dobîndit de la Dumnezeu, te laud,
crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă
întăreşte întru dragostea Ta; cel ce eşti marginea doririlor şi
credincioşilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.

dumnezeiescule înger al lui Dumnezeu, Cel
atotstăpînitor.
Vrînd ca toţi oamenii să se mîntuiască, Cuvinte, ai
pus pe sfinţii îngeri îndreptători şi luminaţi
povăţuitori oamenilor, care ne povăţuiesc pe noi la
frica Ta.
De noaptea cea întunecată fiind cuprins şi cu
negura cea deasă a patimilor fiind acoperit, cu
lumina pocăinţei luminează-mă, îndreptătorule,
folositorule şi păzitorul meu.
Slavă...
Potop cu tină şi întuneric de gînduri ruşinoase
întru mine izvorăsc, despărţind de la Dumnezeu
mintea mea, pe care usucă-le, ajutătorul meu.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Tu eşti, Stăpînă, liniştea şi adăpostirea celor
învăluiţi în marea păcatelor. Pentru aceasta alerg
către a ta adăpostire, fiind învăluit cu viforul a multe
feluri de patimi.
Cîntarea a 3-a:
iinţă am din amestecătură de pămînt, de tină şi
ţărînă, pentru aceasta de pămînt m-am lipit. Ci, o,
folositorul meu, îndreptătorul şi izbăvitorul meu,
întoarce pofta mea către cele cereşti.
Ziua şi noaptea, cu faptele mele cele rele, te
amăgesc, te scîrbesc şi te întărît; dar, te rog, nu sta
departe de mine, ci ajută-mă spre a mă îndrepta.
Supus sunt grijii şi mîhnirii, că nepocăit şi
neîndreptat petrec. Pentru aceasta dăruieşte-mi să
mă pocăiesc cu adevărat şi să te bucur
pe tine, păzitorul meu.
Slavă...
Cel ce vezi nevăzuta faţă a lui Dumnezeu, Care şade
în ceruri şi Se uită pe pămînt cu gîndul şi-l face pe el
de se cutremură, roagă-L să mă mîntuiască, sfinte
îngere.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Minte, cuget şi cuvînt, harul lui Dumnezeu am luat,
ca cunoscând, pe Stăpînul cu fapte bune să-L cinstesc;
iar eu cu patimile harul ocărînd, pe Stăpînul am
defăimat, Stăpînă, miluieşte-mă.

59
 Sedealna, glasul al 4-lea:
Podobie:Cel ce Te-ai înălţat...
Păzitorul sufletului şi al trupului meu, cel ales mie
de la Dumnezeu, dumnezeiescule înger, urmînd lui
Dumnezeu, treci cu vederea, preasfinte, toate greşelile
sufletului meu celui ticălos şi mă izbăveşte de cursele
cele de multe feluri ale înşelătorului şi fă milostiv
pe Dumnezeul tuturor, ca să-mi dea iertare la
judecată.
Cîntarea a 4-a:
Irmosul: Auzit-am, Doamne, taina rînduelii Tale,
cunoscut-am lucrurile Tale şi am proslăvit Dumnezeirea Ta.
N eaducîndu-mi aminte, Mîntuitorule, de
înfricoşătoarea judecată la care am să stau
înainte şi să dau răspuns pentru tot lucrul şi
cuvîntul, nici gîndindu-mă la moartea cea fără de
veste, sînt neîndreptat; dar tu, îndreptătorul meu,
nu mă lăsa pe mine.
Cu deadinsul toată răutatea am plinit din
tinereţe şi n-am încetat pe tine, apărătorul meu a
te amărî, cu cuvinte aşteaptă, înţelepţindu-mă,
luminîndu-mă şi întărindu-mă.
Urmînd îndelung-răbdării Cuvîntului lui
Dumnezeu, Care a venit ca să cheme pe toţi
60
păcătoşii la pocăinţă şi aşteaptă îndreptare de
bunăvoie şi nu face silă, şi tu, îndreptătorul meu,
spre mine cu îndelungă-răbdare petreci.
Slavă...
Departe de la Dumnezeu păcatul m-a lepădat pe
mine, netrebnicul rob; dar Stăpînul meu, Iisus, m-a
primit cu milostivire şi m-a făcut al Său; iar eu,
lepădînd atîta har al Lui, te scîrbesc încă pe tine,
îngerul lui Dumnezeu.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Cu adevărat Domnul Sa făcut împărat, cu
împărăţie care nu cade, şi Sa îmbrăcat precum
psalmistul grăieşte, din tine, Maica lui
Dumnezeu, întru preafrumoasă podoabă, în trup
sfînt, cu care a luat moarte şi a surpat împărăţia
ei.
Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Pentru ce mai lepădat de la faţa Ta, Cel ce eşti
lumină neapusă, şi m-a acoperit întunericul cel străin, pe
mine ticălosul? Ci mă întoarce şi la lumina poruncilor Tale
îndreptează căile mele, rogu-mă.
Pe tine păzitor cîştigîndu-te, împreună-petrecător şi
împreună-vorbitor, sfinte îngere, păzindu-mă, cu
mine călătorind, împreună-locuind şi cele de mîntuire
înainte pururea punîndu-le, ce iertare voi lua,
necunoscător fiind?
Cu multă îndrăznire stînd înaintea scaunului
Atotstăpînitorului şi împreună dănţuind, la împăratul
făpturii roagă-te, ajutătorul meu, să-mi dea iertare
de răutăţile mele cele multe.
Muncile şi chinurile care mă aşteaptă mai înainte
văzîndu-le şi de împietrirea, nebunia şi orbirea mea
făcîndu-ţi-se milă, suspini şi te tînguieşti şi te
întristezi, fiind plin de mîhnire, izbăvitorul meu.
Slavă...
Nici într-un ceas, nici într-o clipă sau şi mai puţin
decît aceea, nu te-am lăsat pe tine, păzitorul şi
făcătorul meu de bine, să te bucuri de mine şi să te
veseleşti şi să salţi, fiind eu pururea stricat cu
păcatele.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Prunc nou Sa arătat Cel necuprins cu mintea, din
tine, ceea ce eşti cu totul fără prihană, Cel ce a pus
pădurile cu hotar şi munţii cu aşezămîntul
cunoştinţei, Cel ce numără mulţimea stelelor şi
picăturile de rouă şi schimbă suflările vînturilor.
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi lui voi
61
spune scîrbele mele; că sa umplut sufletul meu de rele şi viaţa
mea de iad sa apropiat, deci mă rog ca Iona: din stricăciune
Dumnezeule, scoate-mă.
P
ăzindu-mă şi oştindu-te împrejurul meu şi
întorcînd înapoi pornirile diavolilor şi năvălirile
lor cele în chipurile fiarelor, nu înceta, păzitorul
meu, pururea a le depărta de la mine, că pe tine te am
cald folositor.
Cel ce eşti mir scump şi cu bună mireasmă, nu te
scîrbi de întinăciunea mea, nu te depărta de la mine
pînă în sfîrşit, ci fii mie păzitor pururea nedepărtat,
că şi soarele, trecînd peste locurile cele întinate, nu se
întinează.
Pe cel ce a acoperit cu ape prin cuvînt cele mai pe
deasupra ale Lui, roagă-L, folositorul meu, ca să-mi
dea har a izvorî picături izvorîtoare
de lacrimi, ca prin acelea să se curăţească inima
mea şi să vadă pe Dumnezeu.
Netrupeşte, ca cel ce eşti curat şi fără materie,
stînd înaintea Celui curat şi fără materie, şi cîştigînd
multă îndrăznire şi apropiere către Dînsul, pe Acela
roagă-L cu deadinsul să dăruiască sufletului meu
mîntuire.
Slavă...
 Înfruntarea şi ruşinea să acopere feţele
vrăjmaşilor cele întunecate, ruşinoase şi întinate,
cînd se va despărţi de trup sufletul meu cel smerit, şi
să-l acoperi, îndreptătorul meu, cu aripile tale cele
luminate şi preasfinte.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce eşti mai sfîntă decît sfinţii îngeri şi mai
presus de heruvimi şi de serafimi, mintea mea cea
tîrîtoare pe pămînt şi de cele pămînteşti rîvnitoare,
mai presus decît pofta cea pămîntească şi trupească o
arată, ridicînd-o de la pămînt către dragostea cea
cerească.
Condacul, glasul al 2-lea:
Podobie:Cele de sus căutînd...
Slujitorul lui Dumnezeu şi păzitorul meu cel
preaales, petreci împreună cu mine păcătosul,
pururea, izbăvindu-mă de toată facerea de rău a
diavolilor; şi îndreptîndu-mă spre viaţa cea
nestricăcioasă rogu-mă.
Cîntarea a 7-a:
Irmosul: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon
oarecînd, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o,
cîntînd: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvîntat.
62
M ulţimile cele întunecate ale tîlharilor celor
nevăzuţi, ce cad împrejur asupra mea, care
caută să atragă şi să răpească sufletul meu, nu lipsi
izgonindu-le cu sabia ta cea de foc, ca un puternic,
ajutătorul meu.
Cînd va vrea să mă judece Judecătorul şi
Dumnezeul meu şi să mă osîndească pe mine, cel
osîndit de conştiinţa mea, mai înainte de judecata
aceea, nu mă uita pe mine, povăţuitorul meu.
Avîndu-mi eu trupul mamă, iar tina, tată şi
ţărîna strămoş, prin înrudirea cu acestea, la
pămînt neîncetat caut; ci dă-mi, ajutătorul meu,
ca fără frică să mă uit vreodată şi în sus la
frumuseţea cerului.
Ca cel ce eşti frumos prin frumuseţea dulce,
plăcut şi cu minte strălucitoare ca soarele, luminat
să-mi stai înainte cu veselă faţă şi cu privire lină,
cînd mă vei lua de pe pămînt, îndreptătorul meu.
Slavă...
Pentru milostivirea milei şi pentru multa
mulţime a iubirii de oameni, să mă acoperi pe
mine cu acoperămîntul aripilor tale cînd voi ieşi
din trup, păzitorul meu, ca să nu văd feţele cele
urîte ale diavolilor.
 Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce eşti poartă cerească şi usă de mîntuire
şi scară înţelegătoare, pe care Dumnezeu Sa
pogorît şi om Sa suit, cu îndurările tale, curată,
împărăţiei cerurilor, învredniceşte-mă pe mine,
robul tău.
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: De şapte ori muncitorul haldeilor a ars cuptorul
nebuneşte pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar văzîndu-i pe
aceştia de o putere mai mare mîntuiţi, Făcătorului şi
Izbăvitorului a strigat: Tineri bine cuvîntaţi-L, preoţi lăudaţi-
L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
D upă Dumnezeu pe tine te-am luat de la
Dumnezeu folositor, povăţuitor, ajutător şi
apărător, preasfinte îngere. Pentru aceasta nu
înceta, te rog, povăţuindu-mă, îndreptîndu-mă şi
învăţîndu-mă să fac cele cuvioase şi să-mi luminezi
mintea pînă ce mă vei înfăţişa mîntuit înaintea lui
Hristos.
Cînd se vor pune scaunele şi cărţile se vor
deschide şi Cel vechi de zile va şedea şi oamenii se
vor judeca şi îngerii vor sta înainte şi pămîntul se
va clătina şi toate se vor înfricoşa şi se vor
cutremura, atunci arată spre mine iubirea ta de
oameni şi mă izbăveşte de gheenă, pe Hristos
63
îmblînzindu-L.
Acum, ca nişte albine fagurele, nevăzut mă
înconjoară urîtorii de Dumnezeu şi pierzătorii
diavoli, ca nişte păsări răpitoare, ca nişte vulpi
viclene şi ca nişte mîncători de cruzime; ca
păsările cele mîncătoare de stîrv, împrejurul meu
zboară; acoperă-mă, păzitorul meu, precum îşi
acoperă vulturul puii săi.
Dă-mi izvoare de lacrimi, ca să curgă neîncetat
din ochi din destul, care să mă spele pe mine tot,
din creştet pînă la picioare, ca, îmbrăcîndu-mă în
haina pocăinţei, cea mai albă decît zăpada, să
intru în cămara lui Dumnezeu, pe tine cinstindu-
te, apărătorul meu.
Casă lui Hristos fiind inima mea, prin patimi,
viaţă de fiinţe necuvîntătoare am urmat. Ci mă
întăreşte, ajutătorul sufletului meu, curăteste-o pe
aceasta, tămîiaz-o şi stropeste-o cu miresme şi cu
miruri de rugăciuni şi de curăţie, ca să fie iarăşi
casă lui Hristos cu bun miros.
Binecuvîntăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfîntul Duh,
Domnul.
Îndreptătorule, păzitorul meu, folositorul şi
izbăvitorul meu, păzitorul ticălosului meu suflet,
cînd mă va scula din pămînt la judecată
înfricoşătorul glas al trîmbiţei, atunci aproape
de mine să stai, blînd şi vesel, cu nădejdea
mîntuirii depărtînd de la mine frica.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Cu nemărginirea bunătăţii în dar mă miluieşte,
ceea ce ai născut Izvorul milostivirii, că vrednic de
milă sînt, dar nu am ce să-ţi aduc ţie, că bunurile
mele nicicum nu-ţi trebuie, ca ceea ce ai zămislit
nespus pe Dătătorul de bine şi Mîntuitorul lumii,
ceea ce eşti plină de har.
Cîntarea a 9-a:
Irmosul: Spăimîntatu-s-a de aceasta cerul şi marginile
pămîntului s-au minunat că Dumnezeu s-a arătat
oamenilor trupeşte şi pîntecele Tău s-a făcut mai desfătat
decît cerurile. Pentru aceea pe tine Născătoare de
Dumnezeu, căpeteniile cetelor îngereşti şi omeneşti te
slăvesc.
D e-a dreapta sufletului meu celui ticălos
să te văd stînd, luminat şi blînd, pe tine,
ajutătorul şi folositorul meu, cînd va ieşi din mine
cu anevoie sufletul meu, şi izgonind pe amarii
vrăjmaşi care caută să mă apuce.
Ca un dumnezeiesc slujitor al lui Dumnezeu,
64
care faci vrerile Lui cele dumnezeieşti, ai multă
îndrăznire către Dînsul, sfinte îngere. Pentru
aceasta, cu căldură roagă-L pentru mine, ca,
mîntuindu-mă prin tine, să laud folosinţa şi
acoperămîntul tău.
În toată viaţa mea, prin multă deşertăciune
trecînd, de sfîrşit m-am apropiat; ci te rog,
păzitorul meu, fii mie ajutător şi apărător
nebiruit, când voi trece vămile judecăţii.
Greşelile minţii mele, rătăcirile, jefuirile, răutăţile
şi cugetele cele de ruşine ale gîndurilor celor necurate
şi spurcate, nu înceta, ajutătorul meu, a le întoarce în
gînduri bune şi în cugete roditoare de focul umilinţei.
Iisuse, Unule-Născut, Preabunule, biruieşte cu
milostivirea Ta, pe mulţimea cea nemăsurată a
răutăţilor mele, cu rugăciunile cele dumnezeieşti ale
slujitorului Tău celui fără de trup, pe care l-ai pus
mie păzitor din pruncie, ca un iubitor de oameni.
Slavă...
Toată nădejdea mea de mîntuire, după Dumnezeu,
spre tine o am pus, păzitorul şi purtătorul meu de
grijă şi apărătorule; fă rugăciune necontenit la
Dumnezeu pentru mine, luînd împreună rugători şi
ajutători cetele îngerilor.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
 Înalţă fruntea creştinilor şi surpă întărîtările
păgînilor, Nascătoare de Dumnezeu, mîntuind
nebiruită turma ta aceasta, întru care numele tău cel
mare şi mult cinstit se laudă cu credinţă şi se
măreşte.
Rugăciune către sfîntul înger păzitor
cu ce ochi, ingerule al lui Hristos, vei căuta spre
mine, cel ce m-am încurcat aşa de rău în lucrurile
cele întinate? Sau cum voi putea să-mi cer iertare
pentru faptele mele cele amare, rele şi viclene, în
care cad în toate zilele şi nopţile şi în tot ceasul? De
aceea cad înaintea Ta şi mă rog, păzitorul meu cel
sfînt, milostiveşte-te spre mine păcătosul, şi-mi fii
mie întru ajutor şi sprijinitor asupra pizmaşului

Î ngerule cel sfînt al lui Hristos, către tine cad şi

mă rog, păzitorul meu cel sfînt, care eşti dat mie
de la Sfîntul Botez spre păzirea sufletului şi a
meu cel rău, cu sfintele tale rugăciuni, şi
împărăţiei lui Dumnezeu mă fă pătraş cu toţi
sfinţii, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
păcătosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea şi cu
obiceiurile mele cele rele, am mîniat preacurată
lumina ta şi te-am izgonit de la mine prin toate
lucrurile cele de ruşine: cu minciunile, cu
clevetirile, cu pizma, cu osîndirea, cu trufia, cu
neplecarea, cu neiubirea de fraţi şi cu ţinerea de
minte a răului, cu iubirea de argint, cu
desfrînarea, cu mînia, cu scumpetea, cu mîncarea
cea fără de saţ, cu beţia, cu multa vorbire, cu
gindurile cele rele şi viclene, cu obiceiurile cele rele
şi cu aprinderea spre desfrînare, avînd osebită
voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a
mea, pe care nici dobitoacele cele necuvîntătoare
nu o au! Dar cum vei putea să cauţi spre mine sau
să te apropii de mine, cel necurat ca un cîine? Sau
65
 Irmosul: Pe faraon, cel ce era purtat în car, l-a cufundat
toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, lovind în
chipul crucii şi despărţind marea şi pe Israel cel ce mergea
pedestru l-a mîntuit, pe cel ce cîntă cîntare lui Dumnezeu.

C uvinte cel fără de început, pentru sfinţitele

rugăciuni ale Heruvimilor, Serafimilor, ale
Stăpîniilor, Scaunelor, ale Puterilor celor dumnezeieşti,
ale Îngerilor, Arhanghelilor, ale Căpeteniilor şi
Domniilor, dăruieşte-ne milele Tale cele mari, ca un
iubitor de oameni.
Ajută-mi, Înaintemergătorule al Domnului, rugînd
pe Hristos; soborul prorocilor, adunarea Apostolilor,
cetele mucenicilor, rugaţi pe Stăpînul tuturor să mă
mîntuiască pe mine, cel cuprins de multe păcate.
Slavă...
Dumnezeieştilor femei care bine aţi pătimit şi
aţi postit, soborul arhiereilor, cuvioşilor şi
drepţilor, cinstiţilor, sfinţilor mucenici, rugaţi-vă ca
să dobîndim bunătăţile cele veşnice, cei ce cu
credinţă vă fericim.
CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
TOATE PUTERILE CEREŞTI ŞI Mintea mea fiind robită de dezmierdările trupeşti,
TOŢI SFINŢII. cu totul o slobozeşte, Stăpînă, ceea ce eşti una bună, şi
slugă mai adevărată prin fapte bune mă arată Fiului
Cîntarea a 1-a:
tău, ca după datorie să te slăvesc.
66
 Cîntarea a 3-a:
Irmosul: Cel ce ai întărit din început cerurile cu priceperea
şi ai întemeiat pămîntul peste ape, întăreşte-mă pe piatra
Bisericii Tale, Hristoase, că nu este Sfînt afară de Tine, Unule
Iubitorule de oameni.
R
ogu-mă, o, Serafimi, Stăpînii, Heruvimi,
izbăviţi-mă de smintelile vrăjmaşilor; voi,
Domnii, Căpetenii, Scaune şi Arhangheli, împreună
cu toţi îngerii, rugaţi pe Izbăvitorul pentru mine,
păcătosul.
Înaintemergătorule, roagă pe Hristos să dobîndesc
viaţa cea făcătoare de bine mie pururea; proorocilor şi
cetele mucenicilor, ale Sfinţilor Apostoli, ale
arhiereilor şi ale cuvioşilor şi sfinţilor mucenici, care
v-aţi săvîrşit prin sînge, rugaţi-vă pentru mine,
păcătosul.
Slavă...,
Cărea desfătări, şi măriri netrecute v-aţi
învrednicit, Femei cele ce vitejeşte aţi pătimit şi
luminat aţi postit şi pe vrăjmaşul l-aţi biruit, rugaţi-vă
să fim şi noi aceleiaşi părtaşi.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
De Dumnezeu dăruită, Curată Fecioară, roagă-te
împreună cu cetele cele de sus, cu toţi înţelepţii
67
Apostoli, şi cu sfinţii mucenici şi cu prorocii, ca să
luăm desăvîrşit dezlegare de păcate.
Cîntarea a 4-a:
Irmosul: Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu puterea mea, Tu
eşti Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel ce nu ai lăsat
sînurile Părinteşti şi a noastră sărăcie o ai cercetat. Pentru
aceasta, cu proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii
Tale, Iubitorule de oameni.
V
ezi, Hristoase, să nu mă treci cu vederea,
rogu-mă, pe mine cel cuprins de toate
păcatele, ci cu rugăciunile tuturor sfinţilor Tăi îngeri,
cu ale mucenicilor şi cu ale Apostolilor Tăi, miluieşte-
mă şi mă mîntuieşte şi moştean împărăţiei Tale mă
arată, ca un milostiv.
Propovăduitorul lui Hristos, Mergătorule înainte,
aprinde acum făclia inimii mele cea stinsă, cela ce ai
fost luminător Soarelui celui înţelegător, şi te roagă,
împreună cu proorocii şi cu toţi sfinţii, să trec întru
caldă pocăinţă această viaţă trecătoare.
Slavă...
Străluceşte-mi lumina pocăinţei, Iubitorule de
oameni, cu solirile celora ce au slujit Ţie întru
credinţă, Iisuse, ale sfintelor femei, ale ierarhilor şi ale
mucenicilor Tăi, ale propovăduitorilor, ale Apostolilor
şi ale sfinţilor mucenici şi mă învredniceşte să
dobîndesc mîntuire.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ceea ce una ai născut pe Dumnezeu întrupat, ceea
ce eşti cu totul sfîntă; pe Acela roagă-L să ne
mîntuiască pe toţi în ziua cea înfricoşată şi să ne
izbăvească de muncă şi să ne învrednicească vieţii şi
luminii cei veşnice, împreună şi cu cei ce bine I-au
slujit.
Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Pentru ce mai lepădat de la faţa Ta, Cel ce eşti
lumină neapusă, şi m-a acoperit întunericul cel străin, pe mine
ticălosul? Ci Te rog, întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale
îndreptează căile mele.
P
uterile cele înţelegătoare Te roagă acum,
Milostive Doamne, Stăpîniile, Scaunele,
Serafimii şi Domniile, Îngerii împreună cu
Arhanghelii şi cu Căpeteniile: Fii milostiv norodului
Tău şi-l mîntuieşte, ca un Milostiv.
Fericite Înaintemergătorule, cel ce ai vieţuit cu
înstrăinare, fă-mă străin de totă munca, rugînd pe
Iisus, Iubitorul de oameni, împreună cu
dumnezeieştii Prooroci, şi cu Apostolii, cu Ierarhii şi
cu sfintele Oşti ale Mucenicilor.
68
Slavă...
Cela ce ai luminat pe ierarhii Tăi şi pe sfinţii
mucenici, Doamne, şi ai mărit dumnezeiasca adunare
a cinstitelor femei, care vitejeşte au pătimit, pentru
rugăciunile acestora miluieşte-mă, Cela ce ştii toate
greşalele mele cele fără de număr.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Preasfîntă Fecioară, care ai născut pe Cuvîntul,
Cel cu totul sfînt, goneşte toată mîhnirea şi scîrba
sufletului meu şi îndeamnă gîndul meu să lucreze
lucruri dumnezeieşti, ca cu credinţă şi cu dragoste
să te slăvesc.
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Curăţeşte-mă, Mîntuitorule, că multe sînt
fărădelegile mele, şi mă ridică din adîncul răutăţilor, rogu-
mă; căci către Tine am strigat; şi mă auzi Dumnezeul
mîntuirii mele.
C a să mă izbăvească de munca cea gătită
acolo, Heruvimi, Scaune, Domnii, Îngeri,
Arhangheli, Căpetenii şi Puteri, rugaţi pe Stăpînul
a toată făptura.
Cu cetele Apostolilor şi cu oştile mucenicilor,
Înaintemergătorule, propovăduitorul lui Hristos,
roagă pe Iisus, Iubitorul de oameni, Dumnezeul
nostru, ca să aflăm milă în ceasul judecăţii.
Slavă...
Sfîntă Muceniţă Tecla, ceea ce eşti începătoarea
femeilor celora ce tare au pătimit, împreună cu
acelea, roagă pe milostivul Dumnezeu, ca să ne
izbăvim de întunericul patimilor şi de ispitele cele de
multe feluri.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Pe tine, Stăpînă, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită,
te lăudăm credincioşii, că ai născut cu trup pe
Dumnezeul cel lăudat, pe Care roagă-L, ceea ce eşti
nespurcată, în pace să se mîntuiască cetatea şi
norodul Tău.
Cîntarea a 7-a:
Irmosul: De pogorîrea lui Dumnezeu, focul sa ruşinat în
Babilon; pentru aceasta tinerii în cuptor cu picioare
vesele, ca într-o grădină verde dănţuind, cîntau: Bine
este cuvîntat Dumnezeul părinţilor noştri!
F iind voi, a doua lumină, din Lumina cea
dintîi, sfinţilor îngeri, cu împărtăşirea cea
netrupească şi preabogată v-aţi strălucit. Pentru
aceasta strig: Luminaţi mintea mea cea
întunecată pururea cu patimile vieţii.
Ceata cea fericită a Apostolilor, Te roagă,
69
împreună cu fericitul Mergătorul Înainte, a
mucenicilor şi a sfinţilor prooroci, a ierarhilor şi a
cuvioşilor, Iubitorule de oameni, treci greşalele noas-
tre ale tuturor, care strigăm Ţie: Bine eşti cuvîntat,
Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă...
Schimbă durerea sufletului meu, Hristoase, şi-l
miluieşte pentru solirile sfinţilor mucenici, ale
ierarhilor şi ale cuvioşilor Tăi, şi să nu mă ruşinezi
cînd voi sta înaintea scaunului Tău, că bine eşti
cuvîntat, Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Ca un scaun în chip de foc porţi pe împăratul
făpturii, pe Care roagă-L, Fecioară, împreună cu
fericitele şi sfintele femei, să mă învrednicească
împărăţiei Sale, pe mine cela ce cu credinţă măresc
ajutorul tău.
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: De şapte ori chinuitorul haldeilor cuptorul l-a
ars nebuneşte, pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar văzîndu-i
pe aceştia de o putere mai mare mîntuiţi, Făcătorului şi
Izbăvitorului a strigat: Tineri binecuvîntaţi-L, preoţi lăudaţi-L,
popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
O , Heruvimi, cei în chipul focului, Serafimi, cei
cu multe aripi, Scaune, Stăpînii şi Căpetenii,
Îngeri şi toţi Arhanghelii şi sfinţite Domnii, rugaţi-vă,
împreună cu Înaintemergătorul, cu Proorocii, cu
Apostolii, cu Ierarhii, cu Cuvioşii şi cu toţi Drepţii,
ca să ne miluiască pe noi.
Daţi-ne ajutor, Sfinţilor Apostoli: Petre, Pavele,
Iacove, Vartolomee, Toma, Filipe, Andrei, Marcu
împreună cu Luca, Ioane, iubitul lui Hristos, Simone şi
Iudo, cel cu totul fericite, şi pe marele Matia, fiind
noi biruiţi de ispitele înşelătorului şi rătăciţi.
Binecuvîntăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfîntul Duh,
Domnul.
Ştefane, întîiul mucenicilor, cela ce ai fost mai
luminat decît razele soarelui, roagă-te împreună cu
aceştia să ne luminăm toţi şi să scăpăm de toată
negura păcatului, cei ce strigăm Stăpînului: Preoţi
binecuvîntaţi-L, noroade preaînălţaţi-L pe dînsul
întru toţi vecii.
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Fă să urmez, ceea cu totul curată, celora ce cu
cuviinţă au vieţuit cu viaţă îmbunătăţită, rănind pe
vrăjmaşii cei ce mă scîrbesc fără de milă şi mă
supără neîncetat, la patimile cele trupeşti trăgîndu-
mă, ca bucurîndu-mă, să strig: noroade, preaînăltaţi
70
pe Hristos în veci.
Cîntarea a 9-a:
Irmosul: Spăimîntatu-s-a de aceasta cerul şi marginile
pămîntului s-au minunat, că Dumnezeu Sa arătat oamenilor
trupeşte şi pîntecele tău sa făcut mai desfătat decît cerurile.
Pentru aceasta, pe tine, de Dumnezeu Născătoare, începătoriile
cetelor îngereşti şi omeneşti te măresc.
O
, dumnezeieşti Stăpînii, Heruvimi, Serafimi,
Domnii, Îngeri, Scaune, toate Căpeteniile şi
preaslăvite Puteri şi Sfinţilor Arhangheli, faceţi
rugăciune la Dumnezeu, ca bine să vieţuim, şi să
dobîndim mîntuire, şi să ne izbăvim din nevoi.
Înaintemergătorule, ca cel ce ai fost prooroc mai
ales, împreună cu toţi proorocii, învredniceşte-ne
tuturor bunătăţilor, şi pe noi cei surpaţi de patimi şi
pururea cuprinşi de ispitele celui viclean şi de
înşelăciunile vieţii, ca cu credinţă să vă cinstim.
Slavă...
Dumnezeieşti, cu totul slăviţi, cei doisprezece
Apostoli, împreună cu toţi mucenicii, cu preoţii şi cu
sfinţiţii mucenici, şi cu fericiţii şi dumnezeieştii
prooroci, cuvioase şi drepte femei, care tare aţi
pătimit, faceţi rugăciuni pentru noi către Iubitorul de
oameni.
 Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Fecioară, ceea ce eşti iubitoare de bine, roagă pe Fiul
tău cel bun şi Domnul, ca să tămăduiască şi să
mîntuiască sufletul meu cel slab şi necăjit pururea
de asuprelile balaurului celui stricător de suflet şi
să-l fericească împreună cu toate înălţările cele
purtătoare de lumină.

CUPRINS
Pavecerniţa
mică...............................................................................
.........1

71
Rugăciunile de Canonul Sfîntului Înger Păzitorul vieţii
seară.............................................................................. omului....................................60
....7
Canonul către Toate Puterile Cereşti şi către Toţi
Canonul de Umilinţă către Domnul nostru Iisus Sfinţii....................68
Hristos.....................16
Cuprins.........................................................................
Canonul de Pocăinţă către Domnul nostru Iisus .............................74
Hristos.....................22

Canonul Cinstitei
Cruci...........................................................................2
8
Sfîrşit şi lui Dumnmezeu slavă.
Canonul Sfinţilor Mai-Marilor Voevozi Mihail şi
Gavriil...................34 Mănăstirea Ţigăneşti

Canonul Sfîntului Înaintemergătorului şi 18 februarie 2006

Botezătorului Ioan.............40

Canonul Sfinţilor Slăviţilor şi întrutot lăudaţilor

Apostoli..................48

Canonul Sfîntului Ierarh

Nicolae............................................................54

72
73