SLUJBA

SFÎNTULUI TEODOSIE
AL CERNIGOVULUI
(5/18 feb.; 9/22 sept.)
 Tipărită
cu binecuvîntarea Prea Sfinţitului
Nicodim
Episcop de Edineţ şi Briceni

© Seminarul Teologic Liceal de fete „Sf. Cuv. Mc. Elisabeta”
Edineţ

 2 
 LA VECERNIA
La Doamne, strigat-am..., stihirile pe
4 glasul 1-îi.
Podobie: Toate lăsîndu-le...,
Sosit-a, de Dumnezeu în-
ţelepţite Teodosie, prazni-
cul tău cel decît soarele mai
strălucit, care cheamă către
veselie pe credincioşi, şi cu
razele bucuriei luminează pe
toţi, căci întru tine s-a arătat
slava lui Hristos, slava biseri-
cii celei drept pravoslavnice,
strălucind tu cu lumini prea-
slăvite. Pentru aceasta, cu
dragoste strigăm ţie: roagă-te
pururea pentru noi, părinte
preasfinţite.
Cînd a sosit vremea de Dum-
nezeu mai de înainte însem-
nată, atunci te-a preaslăvit
pe tine Dumnezeu Cel minu-
nat întru sfinţii Săi, căci cu
adevărat minune preaslăvi-
tă este, că trupul tău, mulţi
ani trecînd, a rămas nestri-
cat, şi acum s-a arătat izvor
de vindecări tuturor celor ce
cu credinţă aleargă la tine.
Slavă Celui ce ţi-a dat ţie
tărie, slavă Celui ce te-a în-
cununat pe tine, slavă Celui
ce lucrează prin tine tuturor
tămăduiri.
 3 
MICĂ
Luminat prăznuieşte acum
ţara noastră, preaslăvind sfîn-
tă pomenirea ta, părinte ie-
rarhe Teodosie, că întru tine
a cîştigat rugător şi fierbinte
înainte stătător la scaunul lui
Dumnezeu, grabnic apărător
întru nevoi şi doctor fără de
plată celor neputincioşi. Sla-
vă Celui ce ţi-a dăruit ţie da-
rul vindecărilor, slavă Celui
ce te-a preaslăvit pe tine, sla-
vă Celui ce preaslăveşte prin
tine sfîntă biserica Sa.
Slavă..., acelaşi glas:
Să lăudăm astăzi cu cîntă-
ri pe făcătorul de minuni cel
preaslăvit, pe care l-a dăru-
it Hristos bisericii Sale, spre
întărirea adevărului credin-
ţei noastre celei pravoslav-
nice, spre mustrarea celor ce
cugetă cele deşarte şi spre
înţelepţirea celor rătăciţi.
Bucură-te, părintele nostru,
ierarhe Teodosie, al cerului
bisericesc stea prealuminoa-
să; bucură-te, al pămîntului
nostru laudă preaminunată;
bucură-te, al tuturor bolna-
vilor şi scîrbiţilor grabnic şi
milostiv mîntuitor; bucură-
te, rugătorule cel cald pentru
sufletele noastre.
 Şi acum..., a praznicului,
sau a Născătoarei
LA STIHOAVNĂ
Stihirile glasul al 2-lea:
Podobie: Casa Eufratului...
Casă preasfîntului Duh te-
ai arătat, preafericite părinte
Teodosie, curăţindu-ţi sufle-
tul şi trupul de patimi, şi îm-
podobindu-te pe sine cu sme-
renia şi cu dragostea, ca un
locaş vrednic al Aceluia.
Stih: Preoţii tăi se vor îmbrăca întru
dreptate, şi cuvioşii tăi se vor bucura.
Lauda arhiereilor, slava
monahilor, părinte Teodo-
sie, stînd înaintea scaunului
Preasfintei Treimi, roagă-te
neîncetat pentru sufletele
noastre.
Stih: Fericit bărbatul, care se teme
de Domnul, întru poruncile Lui va voi
foarte.
Auzi rugăciunile fiilor tăi,
părinte ierarhe Teodosie, a ce-
lor ce cu dragoste către tine
aleargă, şi cererile cele din ini-
mă dăruieşte-le celor ce cin-
stesc sfîntă pomenirea ta.
 4 
Slavă... glasul al 8-lea
Părinte ierarhe Teodosie,
cine va spune ostenelile şi
nevoinţele tale, care pentru
dragostea către Hristos le-ai
săvîrşit? Căci cu postul, şi cu
privegherea, şi cu rugăciunea
cea neîncetată ai omorît toate
cugetele cele trupeşti; iar cu
smerenia şi cu răbdarea, şi cu
dragostea cea către aproapele
te-ai gătit pe sine întru locaş
Duhului Sfînt. Pentru aceea
şi întru locaşurile cereşti te-
ai sălăşluit, unde acum vieţu-
ind, roagă-te pururea pentru
sufletele noastre.
Şi acum..., a praznicului, sau a
Născătoarei: Stăpînă primeşte...
TROPARUL
glasul al 4-lea:
Cel prea îmbunătăţit între
arhierei, părinte Teodosie, ai
fost lumină turmei tale; şi ast-
fel te-ai mutat în locaşurile
cele veşnice. Roagă-te, dar, în-
aintea scaunului Împăratului
slavei, să ne izbăvim noi de re-
lele ce vin asupra noastră şi să
se mîntuiască, sfinte, cu rugă-
ciunile tale, sufletele noastre.
 LA VECERNIA
După obişnuitul psalm, se cîntă: Feri-
cit bărbatul..., starea întîi.
La Doamne, strigat-am..., se pun sti-
hirile pe 8, al praznicului pe 4 şi al sfîn-
tului pe 4, glasul al 2-lea:
Podobie: Părinte Nicolae...,
Părinte ierarhe Teodosie,
măcar deşi în nevoinţe tăinui-
te curgerea ai săvîrşit, însă n-a
fost cu putinţă ca să se ascun-
dă minunata bună mireasmă a
smereniei tale celei de Dumne-
zeu iubită; pentru aceasta, te-
ai şi arătat luminător preastră-
lucit, nu sub oboroc ascuns, ci
în sfeşnicul bisericii lui Dum-
nezeu pus. Şi de la Dumnezeu
proslăvit, pe Care roagă-L pen-
tru sufletele noastre.
Părinte ierarhe Teodosie, de
ai şi fost pus pe scaunul ar-
hieresc, ca un bărbat plin de
dar şi curgerea vieţii călugă-
reşti o ai păzit, petrecînd în-
tru bună ascultare părintelui
tău, ierarhului Lazăr, şi arăt-
înd tuturor chipul smereniei,
după asemănarea Domnului
Iisus, pe Care roagă-L pentru
sufletele noastre.
Părinte de Dumnezeu înţe-
lepţite Teodosie, măcar deşi
nu multă vreme ai fost păsto-
rul bisericii lui Hristos, însă
dragoste multă ţi-ai agonisit
de la turma ta, îmbrăţişînd
 5 
MARE
pe toţi şi mîngîind pe cei
scîrbiţi, iar către sărmani şi
văduve spre ajutor alergînd.
Pentru aceasta şi după ferici-
tă adormirea ta, către tine şi
către Cel viu alergînd, cei cu
scîrbe şi bolnavii iau mulţime
de daruri, slăvind pe Hristos
Dumnezeu, Cel minunat în-
tru sfinţii Săi, pe Care roagă-L
pentru sufletele noastre.
Slavă..., glasul al 6-lea:
Omule al lui Dumnezeu şi
credincioasă slugă, slujitoru-
le al Domnului, bărbatul do-
ririlor, vasul cel ales al Sfîn-
tului Duh, stîlpul şi întărirea
bisericii, al Împărăţiei moşte-
nitorule, nu înceta a te ruga
pentru noi către Domnul.
Şi acum..., a praznicului,
sau a Născătoarei:
Cine nu te va ferici, Prea
Sfîntă Fecioară? Sau cine nu
va lăuda prea curată naşterea
ta? Că Cel ce a strălucit fără
de ani din Tatăl, Fiul Unul-
Născut, Acelaşi din cea cura-
tă a ieşit, negrăit întrupîndu-
Se, din fire Dumnezeu şi om
făcîndu-se pentru noi. Nu în
două feţe fiind despărţit, ci
în două firi neamestecat fiind
cunocut. Pe Acela roagă-L,
curată, cu totul fericită, să se
miluiască sufletele noastre.
 V O H O D: Lumină lină...
P R O C H I M E N U L zilei
PAREMIILE
De la Pilde, citire:
(Versete alese din diferite capitole)
Pomenirea dreptului cu la-
ude şi binecuvîntarea Dom-
nului pe capul lui. Fericit
este omul care a aflat înţe-
lepciunea şi muritorul care
ştie priceperea. Că mai bună
este neguţătoria acesteia
decît vistieriile aurului şi ar-
gintului, şi mai scumpă decît
pietrele cele de mult preţ,
şi tot ce este scump nu este
vrednic de ea. Pentru că lun-
gimea de zile şi anii vieţii
sînt în dreapta ei şi în stînga
ei - bogăţie şi mărire. Că din
gura ei iese dreptatea, legea
şi mila pe limbă le poartă.
Deci, ascultaţi-mă pe mine,
fiilor, că lucru de cinste vă
spun şi fericit este omul care
va păzi căile mele. Că ieşirile
mele sînt ieşiri de viaţă şi se
găteşte vrerea de la Domnul.
Pentru aceasta, vă rog pe voi
şi pun înainte glasul meu fi-
ilor oamenilor. Că eu, înţe-
lepciunea am tocmit sfatul
şi gîndul eu l-am chemat. Al
meu este sfatul şi întărirea, a
mea este priceperea, şi a mea
este tăria. Eu pe cei ce mă iu-
besc pe mine, îi iubesc, şi cei
ce mă caută vor afla har, în-
 6 
ţelegeţi dar cei fără de răuta-
te chibzuiala şi cei neînvăţaţi
lipiţi-vă inima. Ascultaţi-mă
pe mine iarăşi, că lucruri de
cinste vă spun. Şi voi scoate
cele drepte din buzele mele,
că grumazul meu se va învă-
ţa cu adevărul. Şi urîte sînt
înaintea mea buzele minci-
noase. Cu dreptate sînt toate
graiurile gurii mele, nimic nu
este strîmb nici răzvrătit în
ele. Toate sînt drepte pentru
cei ce înţeleg şi netede sînt
toate pentru cei ce află cu-
noştinţa. Că vă învăţ pe voi
adevărul, ca să fie în Domnul
nădejdea voastră şi să vă um-
pleţi de Duh.
De la Înţelepciunea lui Solomon,
citire:
(Versete alese din diferite capitole)
Gura dreptului izvorăşte
înţelepciune şi buzele oame-
nilor înţelepţi ştiu darul cel
bun. Gura înţelepţilor se în-
vaţă şi dreptatea îi mîntuieş-
te pe ei din moarte. Sfîrşin-
du-se omul drept, nu-i piere
nădejdea. Căci fiul drept se
naşte spre viaţă şi în bunătă-
ţile sale, va culege roada drep-
tăţii. Lumina drepţilor este
de-a pururea, şi de la Domnul
vor afla har şi mărire. Lim-
ba înţelepţilor ştie cele bune
şi în inima lor odihneşte în-
ţelepciunea. Domnul iubeşte
inimile cele cuvioase şi la El
sînt bine-primiţi toţi cei fără
prihană în cale. Înţelepciu-
nea Domnului luminează faţa
celui priceput, că ea soseşte
la cei ce o doresc mai înainte
ca aceştia să o fi cunoscut pe
ea. Cel ce vine la dînsa nu va
osteni şi cel ce priveghează
pentru ea curînd va fi fără de
grijă. Că ea însăşi umblă şi ca-
ută împrejur pe cei vrednici
de ea, şi se arată lor cu bună
plăcere, căci pe înţelepciune
nu o biruieşte niciodată rău-
tatea. Pentru acesta, am fost
eu iubitor al frumuseţii ei. Şi
am iubit-o, şi am căutat-o pe
ea din tinereţile mele. Şi am
căutat-o ca să o aduc mie mi-
reasă. Ca pe Stăpînul tuturor
am iubit-o, pentru că ea înva-
ţă în taină ştiinţa lui Dumne-
zeu şi cunoaşte lucrurile Lui.
Ostenelile ei sînt bunătăţi
şi ea învaţă curăţia, mintea,
dreptatea şi bogăţia, iar în
viaţa oamenilor nimic nu este
mai de trebuinţă decît aces-
tea. Căci, de pofteşte cineva
multa ştiinţă, înţelepciunea
ştie cele trecute, iar cele ce
urmează să fie le asemuieş-
te, ea ştie tălmăcirea cuvin-
telor şi dezlegările vorbelor
celor ascunse, cunoaşte de
mai înainte semne şi minuni,
ca şi întîmplările vremurilor
 7 
şi ale anilor, ea este sfetnic
bun pentru toţi, că nemuri-
re este într-însa şi mărire în
împărtăşirea cuvintelor ei.
Pentru aceea am zis din toată
inima mea: „Dumnezeul pă-
rinţilor şi Domnul milei, Cel
Ce ai făcut toate cu cuvîntul
Tău şi cu înţelepciunea Ta
ai tocmit pe om, ca să stăpî-
nească făpturile cele făcute
de Tine şi să îndrepteze lu-
mea întru cuviinţă şi drepta-
te, dă-mi înţelepciunea care
şade pe scaunele Tale şi nu
mă despărţi pe mine de robii
Tăi, că eu sînt robul Tău şi
fiul roabei Tale. Trimite înţe-
lepciunea Ta din ceruri, de la
locaşul Tău cel sfînt şi de la
scaunul slavei Tale, ca fiind
cu mine, să mă înveţe ce este
plăcut înaintea Ta şi să mă
îndrepteze spre cunoştinţă,
şi să mă păzească întru sla-
va sa, că gîndurile celor mu-
ritori sînt toate cu temere şi
cugetele lor cu greşeală.”
De la Înţelepciunea lui Solomon,
citire:
(IV, 3-15)
Dreptul, de va ajunge să se
sfîrşească, întru odihnă va fi,
că bătrîneţile sînt cinstite,
nu cele de mulţi ani, nici cele
ce se numără cu numărul ani-
lor. Şi cărunteţile sînt înţe-
lepciunea oamenilor şi vîrsta
bătrîneţilor viaţă nespurcată.
Plăcut lui Dumnezeu făcîndu-
se, L-a iubit; şi, vieţuind între
păcătoşi, s-a mutat. Răpitu-
s-a ca să nu schimbe răutatea
mintea lui sau înţelepciunea
să înşele sufletul lui. Că rîvna
răutăţii întunecă cele bune
şi neînfrînarea poftei schim-
bă gîndul cel fără de răutate.
Sfîrşindu-se peste puţin, au
plinit ani îndelungaţi. Că plă-
cut era Domnului sufletul lui,
pentru aceea, S-a grăbit a-l
scoate pe dînsul din mijlocul
răutăţii. Şi popoarele văzînd
şi necunoscînd, nici punînd
în gînd una ca aceasta, că dar
şi milă este întru cuvioşii Lui
şi cercetare întru aleşii Lui.
La litie
Stihira hramului şi stihirile sfîntului,
glasul al 2-lea:
Părinte ierarhe Teodosie,
dacă te-ai mutat de la cele pă-
mînteşti la cele cereşti, atunci
Dumnezeu, Cel minunat întru
sfinţii Săi, ţi-a dăruit ţie darul
vindecărilor. Căci cum te-ai
arătat arhiereului Ioan, care
era bolnav, şi poruncindu-i ca
a doua zi să slujească, înda-
tă l-ai făcut pe acela sănătos.
Pentru aceea şi cu bucurie în-
chinîndu-se moaştlor tale, cu
umilinţă strigăm: slavă Celui
ce preaslăveşte pe sfinţii Săi.
 8 
Tuturor celor ce cu credin-
ţă aleargă sub acoperămîntul
tău, ierarhe, tu le eşti mijloci-
tor, căci te arăţi întru scîrbe
mijlocitor, în boli doctor cu
dar dăruit, pe calea mîntuirii
povăţuitor către Dumnezeu.
Pentru aceea, cu dragoste cin-
stind sfîntă pomenirea ta, ţie,
ca unui părinte preamilostiv
strigăm: roagă-te pentru noi,
ierarhe Teodosie.
Glasul 1:
Voind a vindeca pe fecioara
cea cu totul slăbănogită, te-
ai arătat în vis tatălui ei, pre-
otului, poruncindu-i ca să-i
aducă la tine pe toţi casnicii
săi. Şi cînd se rugau cu toţii
la mormîntul tău, îndată cea
slăbănogită s-a făcut sănătoa-
să şi singură a ieşit din peş-
teră, unde zăceau moaştele
tale, slăvind pe Hristos Dum-
nezeu, pe Care roagă-L, părin-
te de Dumnezeu purtătorule
Teodosie, să vindece şi nepu-
tinţele noatre.
Slavă…, glasul al 3–lea:
Mari şi preaslăvite minuni
a arătat prin tine Dumnezeul
minunilor, părinte Teodosie,
cînd bine a voit ca să prea-
slăvească moaştele tale, cele
preacinstite şi mult tămădui-
toare: că orbilor li se da vede-
re, muţii bine grăitori se fă-
ceau, slăbănogii şi şchiopii se
vindecau, şi toată neputinţa
şi boala cu puterea lui Dum-
nezeu se gonea şi de la toţi
numele lui Dumnezeu se prea-
slăvea, căci prin tine aievea a
cercetat Dumnezeu pămîntul
nostru, prin tine şi noi am
văzut măririle lui Dumnezeu.
Pentru aceasta, cu cucernicie
cinstind sfîntă pomenirea ta,
către tine cădem şi ţie ne ru-
găm: roagă-te pentru mîntui-
rea sufletelor noastre.
Şi acum..., a praznicului,
sau a Născătoare, glasul acelaşi:
Născătoare de Dumnezeu şi
mijlocitoarea celor ce se roa-
gă ţie, întru tine îndrăznim şi
cu tine ne lăudăm, către tine
alergăm şi ţie ne rugăm: roa-
gă-te pentru mîntuirea sufel-
telor noastre.
LA S T I H O A V N Ă, gl. 5-lea:
Podobie: Bucură-te…,
Bucură-te, ierarhe Teodosie,
podoaba cea prea frumoasă a
bisericii noastre, lauda cea
bună a oraşului Cernigov, stîl-
pul cel neclintit al pravoslavi-
ei, de Dumnezeu preaslăvit şi
făcător de minuni arătat spre
înfruntarea cugetărilor celor
nedrepte ale bîrfitorilor. Bu-
cură-te, al nostru nou rugător
către Dumnezeu, Căruia de-a
pururi stînd înainte cu toţi
 9 
sfinţii, roagă-te pentru mîn-
tuirea sufletelor noastre.
Stih: Scumpă este înaintea Domnului
moartea cuvioşilor Lui.
Bucură-te, cap sfinţit, al că-
lugărilor povăţuitor de Dum-
nezeu înţelepţit, care din ti-
nereţe pe Hristos L-ai iubit şi
jugul Lui cel bun cu bucurie
L-ai purtat. Bucură-te, cel
ce nu prin cuvînt numai, ci
mai ales cu faptele şi cu chi-
pul vieţii tale pe toţi către
Dumnezeu îi aduci, Căruia şi
acum, înainte stînd, părin-
te ierarhe Teodosie, roagă-te
pentru fiii tăi, care cu cre-
dinţă şi cu dragoste cinstesc
sfîntă pomenirea ta.
Stih: Preoţii Tăi se vor îmbrăca întru
dreptate şi cuvioşii Tăi se vor bucura.
Bucură-te, arhiereule al lui
Dumnezeu cel împodobit cu
bunătăţile arhiereşti şi stră-
lucit cu faptele cele bune.
Bucură-te, oglinda smereni-
ei, chipul cel minunat al blîn-
deţilor şi al nerăutăţii, iar al
dragostei vistierie neîmpuţi-
nată. Bucură-te, care şi după
adormire turma ta nu o ai lă-
sat, ci de-a pururea o ajuţi şi
te arăţi ca un părinte iubitor
de fii. Pentru aceasta şi noi,
prăznuind pomenirea ta, că-
tre tine, ca la un părinte aler-
găm şi cu dragoste către tine
strigăm: roagă-te pentru noi,
părintele nostru, să se mîntu-
iască sufletele noastre.
Slavă…, acelaşi glas:
Veniţi, purtătorilor de Hris-
tos noroade, veniţi şi să alcă-
tuim ceată, ca să încununăm
cu cîntări pe noul făcător de
minuni cel preaminunat, pe
care Hristos Cel minunat în-
tru sfinţii Săi l-a proslăvit, şi
pămîntului nostru cald mij-
locitor l-a dăruit. Bucură-te,
părintele nostru Teodosie,
mîngîietorule cel grabnic în-
tru scîrbele noastre, bucură-
te, doctorul cel preamilostiv
al bolnavilor; bucură-te, cel ce
eşti gata a cere de la Domnul,
pentru toţi şi fiecăruia, cele ce
sînt spre mîntuire. Şi acum,
stînd înaintea scaunului mări-
LA UTRENIE
La Dumnezeu este Domnul... se cîntă
troparul praznicului, de două ori, Sla-
vă..., a sfîntului, Şi acum..., a prazni-
cului, iar de nu este praznic, troparul
sfîntului de 2 ori Slavă..., Şi acum..., a
Născătoarei o dată.
După catisma întîi,
se cîntă sedealna, glasul al 6-lea:
Precum odinioară cu atinge-
rea de marginea hainelor lui
Hristos se vindecau cei ne-
putincioşi, şi precum mahra-
 10 
rii Lui, chemat fiind întru bu-
curia Domnului tău, ca o slugă
bună şi credincioasă a Dom-
nului, pe Acela roagă-L pentru
mîntuirea sufletelor noastre.
Şi acum..., a praznicului,
sau a Născătoarei, acelaşi glas:
Biserică şi uşă, cămară şi
scaun al Împăratului eşti, Fe-
cioară întru tot cinstită, prin
care Mîntuitorul meu, Hristos
Domnul, S-a arătat celor ce
dormeau întru întuneric, Soa-
rele dreptăţii fiind, Care voia
să lumineze pe cei pe care i-a
zidit după chipul Său, cu mîna
Sa. Pentru aceasta, cu totul lă-
udată, ceea ce, ca o Maică, ai
cîştigat îndrăzneală către Dîn-
sul, roagă-L neîncetat să mîn-
tuiască sufletele noastre.
mele şi legăturile capului lui
Pavel vindecau bolile cele ne-
vindecate, aşa şi acum mulţi
bolnavi iau vindecare, atin-
gîndu-se de hainele tale, cu
care au fost îmbrăcate moaş-
tele tale, sfinţitorule Teodo-
sie. Pentru aceea, bucurîndu-
ne şi slăvind pe Dumnezeu, cu
dragoste strigăm ţie: vindecă,
preafericite, cu rugăciunile
tale, şi durerile noastre cele
sufleteşti şi trupeşti.
Slavă..., Şi acum...,
Preasfîntă Fecioară Maică,
tu eşti cu adevărat tăria ce-
lor fără de ajutor, prin tine,
noi, cei smeriţi ne înălţăm,
pentru tine sus ne ţinem,
pentru că tu eşti tuturor aco-
perămînt şi mijlocitoare că-
tre Dumnezeu.
După catisma a doua, se cîntă
sedealna, glasul al 4-lea:
Cînd eresurile se înmulţeau
şi sufletele cele neiscusite le
tulburau, atunci pe tine Hris-
tos Domnul te-a arătat în bi-
serica Sa, ca pe o mărturie
nemincinoasă a adevărului,
nu prin cuvinte iscusite biru-
ind minţirea cea deşartă a oa-
menilor, ci prin nestricăciu-
nea moaştelor tale, cu multe
minuni şi semne întărind cre-
dinţa cea sfîntă, spre bucuria
şi mîntuirea tuturor, care cu
dragoste cinstesc sfîntă po-
menirea ta, părinte ierarhe
Teodosie, şi de-a pururea cîn-
tă lui Dumnezeu: slavă Celui
ce preaslăveşte pe sfinţii Săi.
Slavă..., Şi acum...,
Fecioară cu totul fără priha-
nă care pe Dumnezeu Cel mai
presus de fiinţă L-ai născut, pe
Acela, dimpreună cu ierarhul
Teodosie, neîncetat roagă-L
 11 
să ne dea iertare de păcate şi
îndreptare vieţii mai înainte
de sfîrşit, celor ce cu credin-
ţă şi cu dragoste te cîntăm pe
tine după datorie, ceea ce eşti
una întru tot lăudată.
Se cîntă polieleul: „Robii Domnului”.
Apoi aceste mărimuri:
Mărimu-te pe tine, sfinte
părinte ierarhe Teodosie, şi
cinstim sfînta pomenirea ta,
că tu te rogi pentru noi lui
Hristos Dumnezeul nostru.
Cu aceste stihuri:
1. Auziţi acestea toate popoarele. As-
cultaţi toţi cei ce locuiţi în lume.
2. Gura mea va grăi înţelepciune şi cu-
getul inimii mele pricepere.
3. Doamne, iubit-am bunacuviinţa casei
Tale şi locul sălăşluirii slavei Tale.
4. Gura dreptului grăieşte înţelepciune
şi limba lui rosteşte dreptate.
5. Întru pomenire veşnică va fi dreptul,
de auzul rău nu se va teme.
6. Fericiţi sînt cei ce locuiesc în casa
Ta, în vecii vecilor Te vor lăuda.
Iar după sfîrşitul stihurilor, se cîntă:
Slavă..., glasul 1-îi:
Slavă Ţie, Treime Sfîntă:
Părinte, Cuvinte şi Duhule
Sfinte, zicînd: Slavă Ţie Dum-
nezeule.
Şi acum..., acelaşi glas:
Bucură-te, ceea ce eşti cu
dar dăruită, Marie, Domnul
este cu tine, zicînd: şi prin
tine cu noi.
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, Sla-
vă Ţie Dumnezeule. (de 3 ori)
După polieleu,
s e d e a l n a, glasul al 6-lea:
Cu adevărat păstor şi părin-
te şi învăţător cu dar dăruit
te arăţi şi după adormirea ta,
părintele nostru Teodosie,
căci arătîndu-te prin vis ce-
lor bolnavi, îi înveţi pe ace-
ia să cinstească biserica lui
Dumnezeu şi aşezămintele
ei cele dumnezeieşti ca să se
întărească cu dumnezeieştile
Taine spre mîntuire şi să să-
vîrşească rugăciuni şi cereri
către Preacurata Maica lui
Dumnezeu, cu care împreună
roagă-te pentru mîntuirea su-
fletelor noastre.
Slavă..., Şi acum...
Acoperămîntul tău cel grab-
nic, şi ajutorul, şi mila arat-o
spre robii tăi şi alină valurile
gîndurilor celor deşarte, Cu-
rată, şi sufletul meu cel căzut
ridică-l, Născătoare de Dum-
nezeu, că poţi toate cîte le
voieşti.
Antifonul 1 al glasului al 4-lea:
Din tinereţile mele...
Prochimen glasul al 4-lea:
Scumpă este înaintea Dom-
nu-lui moartea cuvioşilor Lui.
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pen-
tru toate, cîte mi-a dat mie.
 12 
Toată suflarea...
Evanghelia de la Ioan X, 1-9
Psalmul 50.
Slavă ..., glasul al 6-lea:
Pentru rugăciunile Ierarhu-
lui Tău Teodosie, Milostive,
curăţeşte mulţimea greşelilor
noastre.
Şi acum...
Pentru rugăciunile Născă-
toarei de Dumnezeu, Milosti-
ve, curăţeşte mulţimea greşe-
lilor noastre.
Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după
mare mila Ta...
Stihira, glasul al 6-lea:
Plăcutule al lui Dumnezeu,
dimpreună părtaş cu Hristos,
ierarhe Teodosie, după nume-
le tău, aşa şi viaţa ta, că pe
tine însuţi aducîndu-te dar
lui Dumnezeu, cu adevărat
dar dumnezeiesc te-ai arătat
pentru pămîntul nostru. Via-
ţa ta este slăvită şi adormită
cu sfinţii, roagă-te pentru su-
fletele noastre.
Canoanele
Canonul praznicului cu irmosul pe 6
şi al Sfîntului pe 8, glasul al 8-lea, iar
de nu va fi praznic, Paraclisul Născătoa-
rei de Dumnezeu cu irmosul pe 6, şi a
Sfîntului pe 8
Cîntarea 1
Irmosul: Apa trecînd-o pe uscat...
Primeşte lauda ce se aduce
ţie din guri nevrednice, şi răs-
plăteşte cu rugăciunile tale
cele călduroase către Dum-
nezeu celor ce cinstesc sfîntă
pomenirea ta, părintele nos-
tru Teodosie.
Din tinereţe pe Domnul ai
iubit, păzind neprihănită cu-
răţenia ta, din pruncie te-ai
lipit de Acela cu sufletul tău
curat, păzind întru curăţie şi
nerăutate inima ta; pentru
aceea şi fiu al lui Dumnezeu
te-ai arătat cu adevărat, sfin-
te Teodosie.
Slavă...,
Bine este bărbatului dacă
va lua jugul din tinereţile
sale, zice Scriptura; aceste-
ia urmînd din tinereţile tale,
cu bucurie jugul Domnului ai
primit şi ai fost călugăr prea-
ales, fericite Teodosie.
Şi acum...,
Preasfîntă Fecioară, Maica
lui Dumnezeu, apărătoarea
noastră cea neruşinată, mîn-
tuieşte, auzi-ne pe noi, cei
ţinuţi de patimi cumplite şi
dă-ne mînă de ajutor cu rugă-
ciunile tale.
Cîntarea a 3-a
Irmosul: Doamne, Cel ce ai făcut...
Fericiţi cei săraci cu duhul,
zice Domnul, la acest mîntui-
tor glas luînd aminte, preacu-
vioase, mai presus decît toa-
 13 
te faptele bune te-ai sîrguit a
agonisi sărăcia cea duhovni-
cească, iubind-o pe aceea ca
pe o apărare tare de toată is-
pita, şi ca pe o maică a tutu-
ror bunătăţilor, de Dumnezeu
iubite.
Cunoscînd că din asculta-
re se naşte smerenia, iar din
smerenie nepătimirea, ai iu-
bit ascultarea cu toată inima,
întru toate tăind voia şi cu-
getele tale, pentru aceea şi la
nepătimire ai ajuns, pregătind
sufletul tău întru locaş curat
Preasfîntului Duh.
Slavă...,
Mari blîndeţi ţi-ai agonisit,
de Dumnezeu înţelepţite Teo-
dosie, suferind toată scîrba cu
suflet voios, şi toată strîmbă-
tatea şi înjosirea întru tăcere,
cu dragoste acoperind-o, pen-
tru aceasta ai şi luat moşteni-
re în pămîntul celor vii, unde
drepţii în veci petrec, slăvind
pe Domnul Iisus.
Şi acum...,
Nu avem îndrăzneală către
Fiul şi Dumnezeu tău, Prea-
sfîntă Stăpînă, nu avem în-
drăzneală nici către tine, Pre-
abinecuvîntată, noi, cei puru-
rea întinaţi cu păcatele, dacă
tu însăţi, Maică preamilostivă,
nu ne vei chema pe noi, rătă-
ciţii, la pocăinţă, cu nădejdea
mîntuirii, depărtînd de la noi
toată scîrba şi lenevirea.
S E D E A L N A, glasul al 4-lea:
Arătatu-te-ai luminător cu
dar dăruit, părintele nostru
Teodosie, strălucind cu lu-
mina cea lină a smereniei
şi a dragostei, şi pe noi cu
dragostea ta luminîndu-ne.
Deci şi noi, cu dragoste cin-
stind pomenirea ta, strigăm
ţie: roagă-te pentru noi, fă-
cătorule de minuni din nou
arătat.
Slavă..., Şi acum...,
Avînd mintea întuneca-
tă de multe greşeli, strigăm
către apărarea ta cea tare,
Născătoare de Dumnezeu
Fecioară, luminează ochii
sufletelor noastre şi răsari-
ne nouă zarea pocăinţei, cu
rugăciunile plăcutului tău
ierarh Teodosie, una curată
şi binecuvîntată.
Cîntarea a 4-a:
Irmosul: Tu eşti tăria mea Doamne…
Îngreuiat de slăbiciuni, şi de
bătrîneţe prea trudit fiind, ar-
hiepiscopul Lazăr a rugat pe
patriarhul bisericii noastre ca
pe tine, cel întru toate iscu-
sit şi la lucru păstoesc vred-
nic, să te blagoslovească şi să
te dea lui dimpreună slujitor,
 14 
iar mai apoi şi moştenitor,
precum a şi fost, cu voia lui
Dumnezeu, părintele nostru,
ierarhe Teodosie.
Cu adevărat vrednic te-ai
arătat de cinstea şi de scau-
nul arhieresc, părinte Teodo-
sie, fiind înţelept la cuvînt,
cu fapte bune în viaţă, întru
dumnezeieştile Scripturi is-
cusit, şi vrednic a povăţui oile
cele cuvîntătoare la păşunea
cea duhovnicească.
Slavă...,
Împodobit fiind cu buna cre-
dinţă, şi cu viaţa ta cea du-
hovnicească cunoscut fiind
la tot norodul părţii Cerni-
govului, cu un glas de toţi ai
fost ales la slujirea cea mare
a bisericii lui Dumnezeu, pă-
rinte Teodosie, şi ai fost pus
păstor şi arhiereu oraşului
Cernigov.
Şi acum...,
Mult poate rugăciunea
dreptului cea fierbinte, zice
Iacov, fratele Domnului,
mult poate şi rugăciunea ie-
rarhului Teodosie ce se fae
dimpreună cu rugăciunea ta
cea de Maică, Preasfîntă Stă-
pînă de Dumnezeu Născătoa-
re, că tu eşti mijlocitoarea şi
acoperămîntul, şi apărătoa-
rea noastră, ceea ce eşti pli-
nă de dar.
 Cîntarea a 5-a:
Irmosul: Pentru ce m-ai lepădat…
Se bucura norodul oraşului
Cernigov privind la tine, cel
îmbrăcat cu sanul arhieresc
cel preastrălucit, şi dim-
preună cu arhipăstorul La-
zăr stînd înaintea prestolu-
lui darului lui Dumnezeu, şi
înălţînd preacuvioasele tale
mîini pentru turma ta, şi
foarte se mîngîia şi se umi-
lea cu inima, mulţumindu-i
lui Hristos, Începătorul păs-
torilor.
Chip ai fost pentru toată
turma ta cea dată ţie de la
Dumnezeu, cu cuvîntul şi cu
viaţa, cu dragostea şi cu du-
hul, cu credinţa şi cu curăţia,
pentru aceasta, părinte Teo-
dosie, cu dragoste pentru tine
s-au lipit nu numai oile tale,
ci şi cei nepravoslavnici te
cinsteau pe tine, ca pe omul
lui Dumnezeu.
Slavă...,
Cu adevărat păstor bun ai
fost turmei tale celei cuvîntă-
toare, ierarhe Teodosie, gata
fiind ca să pui sufletul tău
pentru oile tale, pentru aceea
te-ai şi arătat apărător nebi-
ruit celor năpăstuiţi, al drep-
tăţii rîvnitor neînfricoşat, pe
puternicii lumii acesteia cu
dragoste mustrîndu-i, şi pe
 15 
oile turmei tale părinteşte
aducîndu-le la cunoştinţă, iar
pe cei rătăciţi, pe calea cea
dreaptă preaînţelepţeşte po-
văţuindu-i.
Şi acum...,
Preasfîntă Fecioară, Maica
lui Dumnezeu, înviază sufle-
tul meu cel omorît, ridică-l
pe cel căzut, vindecă pe cel
rănit, mintea mea o luminea-
ză, valurile ispitelor le alinea-
ză şi mă mîntuieşte cu rugă-
ciunile plăcutului tău ierarh
Teodosie.
Cîntarea a 6-a:
Irmosul: Rugăciunea mea voi vărsa…
De Dumnezeu înţelepţite,
părintele nostru Teodosie,
din tinereţe fiind monah prea
ales, locaşuri pentu călugări
cu dragoste ai zidit, şi întru
acelea toate bine le-ai întoc-
mit spre folosul vieţii călu-
găreşti, părinteşte de-a puru-
rea pe toţi îndreptîndu-i cu
învăţăturile tale către Dum-
nezeu.
Foarte frumos împodobin-
du-ţi sufletul tău cu fapte
bune întru locaş Duhului lui
Dumnezeu, podoaba biseri-
cilor lui Dumnezeu ai iubit,
şi de aceasta, avînd întru tot
osîrdinca purtare de grijă, bi-
serici din nou ai zidit întru
slava Ziditorului şi Dumne-
zeu, Care pe toată lumea a
înfrumuseţat-o cu podoabă
nespusă.
Slavă...,
Cu bucurie îngerească te
bucurai, ierarhe al lui Dum-
nezeu, cînd vedeai pe fiii tăi
întru adevăr umblînd, şi ca
un părinte iubitor de fii, te
mîhneai cu inima pentru cei
ce rătăceau şi te rugai pentru
mîntuirea tuturor, cuprinzîn-
du-i pe toţi cu dragoste şi pen-
tru toţi mijlocind, părintele
nostru, ierarhe Teodosie.
Şi acum...,
Veniţi, toţi credincioşii, să
cădem către Maica lui Dum-
nezeu, apărătoarea cea caldă
a neamului nostru, şi întru
umilinţa inimii să strigăm:
Preasfîntă Stăpînă, de Dum-
nezeu Născătoare, pentru
rugăciunile plăcutului tău
ierarh Teodosie, acoperă-
ne cu acoperămîntul tău cel
plin de dar.
C O N D A C U L, glasul al 4-lea
Te-ai ostenit pentru Hris-
tos, Începătorul păstorilor,
părinte ierarhe Teodosie,
păscînd oile tale cele cuvîn-
tătoare pe păşunea cea du-
hovnicească, şi ai luat de la
Hristos Mîntuitorul darul tă-
 16 
măduirilor, ca să vindeci de
toată neputinţa sufletească
şi trupească pe toţi cei ce
aleargă cu credinţă la moaş-
tele tale vindecătoare. Roa-
gă-te, sfinte, pentru cei ce
cheamă numele tău, să se
mîntuiască sufletele noastre
de asupririle vrăjmaşilor.
ICOS
Cu adevărat dar de la Dum-
nezeu te-ai arătat pămîntu-
lui nostru, părinte Teodosie,
că din tinereţe afierosindu-
te pe tine lui Dumnezeu, cu
luptă bună te-ai luptat pînă
la sfîrşit, şi, fiind vas ales al
darului, de mari daruri te-
ai învrednicit. Deci, precum
încă în viaţă, aşa mai ales
după fericită adormirea ta,
înaintea scunului Preasfintei
Treimi stînd, cu îndrăzneală
ridici preacuvioase mîinile
tale, rugîndu-te pentru tur-
ma ta, şi pentru toată ţara.
Pentru aceasta dar, alergînd
către tine cu credinţă şi cu
dragoste, toţi cei scîrbiţi iau
de ajuns mîngîiere, şi cei bol-
nav vindecare. Şi noi dar, îm-
preună cu ei, ca unui părinte
iubitor de fii, strigăm: roagă-
te, sfinte, pentru cei ce chea-
mă numele tău, de asupririle
vrăjmaşilor să se mîntuiască
sufletel noastre.
 Cîntarea a 7-a
Irmosul: Tinerii evreieşti în cuptor…
Pururea gîndind de ceasul
morţii neîncetat doreai să fie
înaintea ochilor tăi crucea
Domnului, a Cărui închipui-
re, şi pe cale fiind tu, era cu
tine, ca totdeauna din inimă
să poţi striga către Domnul:
bine eşti cuvîntat, Doamne,
Dumnezeule în veci.
Şi după moarte, ca viu fi-
ind, cu darul lui Dumnezeu
petreci cu fiii tăi, şi după
adormire, părinte Teodosie,
păstor bun te arăţi acelora,
prin vedenii în vis, povăţuind
la credinţă pe cei ce nu ştiu,
şi învăţînd a striga: bine eşti
cuvîntat, Doamne, Dumneze-
ule în veci.
Slavă...,
Părinte Teodosie, arătîndu-
te în vis călugărului celui bol-
nav, ai poruncit ca să umble
la biserică şi să se roage, şi
părinteşte pe acela povăţuin-
du-l, i-ai adus aminte păcate
lui, chemîndu-l la pocăinţă, şi
i-ai dăruit lui vindecare ca tot-
deauna să slăvească pe Dom-
nul: bine eşti cuvîntat, Doam-
ne, Dumnezeule în veci.
Şi acum...,
Mintea mea este împrăş-
tiată, inima împietrită, voia
mea neputincioasă, Stăpînă
 17 
de Dumnezeu Născătoare, mi-
lostiveşte-te spre mine, păcă-
tosul, vindecă sufletul meu, şi
ca o Maică bună a Mîntuitoru-
lui meu Celui bun, mîntuieşte-
mă pe mine ca pururea să cînt
Lui: bine eşti cuvîntat, Doam-
ne, Dumnezeule în veci.
Cîntarea a 8-a
Irmosul: Pe Cel ce şade...
Cine după vrednicie va pu-
tea spune toate minunile tale,
ierarhe Teodosie? Că şi bol-
navilor celor ce nu te caută
pe tine, te arăţi doctor prea-
ales, chemînd pe toţi ca să
mărturisească slava lui Dum-
nezeu, care preaslăveşte pe
sfinţii Săi, şi este preaînălţat
în veci.
Celor ce se muncesc de du-
hurile cele necurate, tu te-ai
arătat izbăvitor şi scăpare,
ierarhe Teodosie, gonind cu
puterea lui Dumnezeu toată
asupreala drăcească de la cei
ce pătimesc, şi cu credinţă
aleargă la moaştele tale, ca să
se slăvească numele lui Dum-
nezeu în veci.
Binecuvîntăm...,
Numele tău, ierarhe Teo-
dosie, ca mirul ce se varsă,
ca o bună mireasmă a raiului
dumnezeiesc, se poartă pes-
te faţa a tot pămîntulului,
îndulcind inimile credincio-
şilor, şi chemîndu-l întru du-
hovnicească bucurie să laude
pe Domnul Cel preaînălţat
întru toţi vecii.
Şi acum...,
Nu trece cu vederea rugă-
ciunile robilor tăi, Maica lui
Dumnezeu, primeşte rugăciu-
nile noastre pentru plăcutul
tău ierarh Teodosie, şi le du
la scaunul Fiului şi Dumne-
zeului tău, ca să se slăvească
de toată zidirea numele Lui
în veci.
Cîntarea a 9-a
Irmosul: Pe tine Maica lui Dumnezeu...
Ca un vindecător preamilos-
tiv, sfinte Teodosie, cu milos-
tivire iei aminte nu numai la
bolnavii ce înşişi te cheamă
pe tine, ci asculţi şi pe cei de
aproape ai lor, şi după credin-
ţa acestora, doctor grabnic te
arăţi bolnavilor, pe toţi milu-
ind şi mîngîind, peste toţi, cu
prisos, darurile tale vărsînd.
Minune sînt cu adevărat şi
mai presus de cuvînt minu-
nile tale, Teodosie, părintele
nostru, că te-ai arătat slava
bisericii, propovăduitor ce-
resc al pravoslavnicei credin-
ţe şi martor nemincinos al
adevărului.
 18 
Slavă...,
Sfinte a lui Dumnezeu, plă-
cutule al lui Hristos, vistie-
ria milei celei nedeşertate,
caută spre neputinţele mele,
vindecă sufletul meu, cel rău
învălbuit de patimi, vindecă
şi trupul meu, cel cuprins de
dureri, ca să proslăvesc întru
tine darul şi milostivirea lui
Hristos Dumnezeu, Care este
minunat întru sfinţii Săi.
Şi acum...,
Maică preamilostivă, către
tine ridicînd inima mea cea
păcătoasă, înaintea ta, cea
plină de dar, cu smerenie pun
neputinţele sufletului şi ale
trupului meu, pentru rugă-
ciunile ierarhului Teodosie,
miluieşte-mă.
LUMINÎNDA
Podobie: Cerul şi stele...
Cel ce a împodobit cerul cu
stele, stea nouă, prealuminoa-
să, te-a arătat pe tine, ierarhe
Teodosie, care împodobeşte
cerul bisericii şi goneşte în-
tunericul cugetelor celor rău
credincioşi. Luminează şi ini-
mile noastre, cele întunecae
cu păcatul, şi către pocăinţă
ne îndreaptă, cu rugăciunile
tale, preacuvioase.
 Slavă... Şi acum..., a praznicului,
sau a Născătoarei:
Luceafăr prealuminos, care
arăţi nouă pe Soarele Cel ne-
apus, te ştim pe tine, Prea-
sfîntă Fecioară de Dumnezeu
Născătoare, pentru aceasta
te rugăm pe tine, ca ceea ce
eşti Maica Luminii, luminea-
ză-ne pe noi cu lumina Fiului
tău, a lui Hristos Dumnezeu-
lui nostru.
LA LAUDE
Stihirile pe 4, glasul al 6-lea:
De Dumnezeu purtătorule,
preafericite părintele nostru
Teodosie, urînd frumuseţile
lumii şi dulceaţa celor vre-
melnice, viaţa călugărească o
ai iubit, şi cetei îngereşti te-ai
împreunat. Pentru aceea, ca
un luminător preastrălucit,
cu minunile, la toată lumea
minunat străluceşti. Roagă-
te pentru noi, cei ce săvîrşim
sfîntă pomenirea ta, şi ca noi,
fii tăi şi oile turmei tale ce-
lei cuvîntătoare, rugîndu-ne
şi pe tine întru ajutor che-
mîndu-te, să aflăm, prin tine,
pace şi mare milă.
De Dumnezeu purtătorule,
preafericite părinte Teodosie,
tot cugetul trupului l-ai supus
duhului, cu postul şi cu lupte
tăinuite curăţindu-te, şi fiind
locaş al Preasfîntului Duh, ca
 19 
aurul ce prin foc se ispiteşte,
strălucind te-ai arătat. Loca-
şurile cele călugăreşti bine
tocmindu-le şi bisericile lui
Dumnezeu, cu bună podoa-
bă, înfrumuseţîndu-le, bine ai
păscut oile tale cele cuvîntă-
toare, pe care le-ai şi ridicat,
cu învăţăturile tale, ca cu o
scara oarecare, la înălţimea
faptelor celor bune. Pomeneş-
te-ne pe noi, cei ce cinstim
pomenirea ta cea de-a puru-
rea sfinţită, şi te roagă să se
mîntuiască sufletele noastre.
Viaţa ta cea lui Dumnezeu
plăcută, preaslăvite Teodosie,
ne-a răsărit nouă, învăţîndu-
ne faptele bune, cele de Dum-
nezeu iubite, că tuturor te-ai
arătat îndreptător credinţei
şi chip blîndeţilor, oglindă
nevoinţelor călugăreşti şi a
înfrînării, iar al dragostei şi al
smereniei vestierie nesfîrşită.
Pentru aceasta, cinstind sfîn-
tă pomenirea ta, pe Hristos,
Cel ce te-a încununat pe tine
Îl preaslăvim, pe Care roagă-L
pentru mîntuirea sufletelor
noastre.
Slavă..., glasul al 2-lea:
Ce-ţi vom aduce Ţie, Hris-
toase, Dumnezeul nostru, sau
cum, după vrednicie, vom lă-
uda îndurările care din prisos
le verşi spre noi nevrednicii?
Fericiţi sîntem noi, fiind fii
ai Bisericii Tale celei pravos-
lavnice, în care, precum în
zilele cele de demult, aşa şi
acum, arăţi mari şi preaslă-
vite minuni, preaslăvind pe
sfinţii tăi. Iată şi acum lumi-
nat prăznuim pe cel din nou
mare făcător de minuni, pe
care a-l preaslăvi bine ai voit.
Slăvim numele Tău, Doamne
Dumnezeul nostru, închină-
mu-ne măririi bunătăţii Tale,
şi căzînd înaintea Ta, stri-
găm: pentru rugăciunile sfîn-
tului ierarh Teodosie, milu-
ieşte-ne pe noi.
Slavă... Şi acum..., a praznicului,
sau a Născătoarei:
Toată nădejdea mea spre
tine o pun, Maica lui Dumne-
zeu, păzeşte-mă sub acoperă-
mîntul tău.
Slavoslovia mare, troparul,
ecteniile şi otpustul
 20 
LA LITURGHIE
Fericirile din canonul sfîntului cînta-
rea a 3-a şi a 6-a.
PROCHIMENUL, glasul al 3-lea: Gura
mea va grăi înţelepciune şi cugetul ini-
mii mele pricepere. Stih: Auziţi acestea
toate neamulrile. Ascultaţi toţi cei ce
locuiţi în lume.
Apostolul către Evr. XIII, 17-21.
Evanghelia de la In. X, 9-16.
Aliluia, glasul a 2-lea: Preoţii Tăi,
Doamne, se vor îmbrăca cu dreptatea
şi cuvioşii Tăi se vor bucura. Stih: Căci
Domnul a ales Sionul şi la ales, ca locu-
inţă Lui.
CHINONICUL:
Întru pomenire veşnică va
fi dreptul, de vorbire de rău
nu se va teme.