Slujba

Cuviosului Părintelui nostru

Gherman de Alaska
14 decembrie*

Facerea lui Haralambie Busias,

marele imnograf al Bisericii Alexandriei.

VECERNIA MARE

La „Doamne, strigat-am...”, stihirile pe 8, glasul al 4-lea.

Podobie: Dat-ai semn...
Cel întocmai cu Apostolii, fericite Gherman, vlăstarul
Rusiei și sălășluirea Duhului Sfânt, după chipul lui
Dumnezeu fiind plăsmuit, și asemănarea, prin nevoințe,
preadesăvârșit ai dobândit; pentru aceasta, astăzi luminat
cinstită pomenirea ta o prăznuim credincioșii. (de 2 ori)
Degrab veniți bine-cinstitorilor, pe îndumnezeitul
Gherman să-l slăvim, ce pământul Alaskăi și Americii,
întru osteneli și râurile sudorilor l-a sfințit, că icoana
bunei-cinstiri întru făptuire și cuvânt adevărat s-a arătat.
(de 2 ori)
Povățuitor nerătăcit către desăvârșire pe Starețul
Nazarie având, și aceluia voia supunându-ți, cu osârdie în
obștea Valaamului ai petrecut, iară pe urmă lumina
dumnezeieștii Evanghelii, în Alaska, ce ședea în
întunericul nedumnezeirii, o ai strălucit, Cuvioase
Gherman, slăvite.
Pe preacinstitul Ioasaf și cuviosul Iuvenalie, care de
cununile muceniciei s-au învrednicit, împreună-lucrători
întru Buna-Vestire în Alaska i-ai avut, și prin înțelepciunea
graiurilor tale, la Credința lui Hristos, triburile nordului,
din închinarea idolilor le-ai scos, Sfinte.
* Vezi însemnarea de la sfârșitul cărții.

1
 Strâmtorat și în pătimiri mai presus de fire, patruzeci
de ani în Insula Spruce bine-slujind, întru postiri,
rugăciune și trezvie, Gherman, isihastule, vas preaplin al
Duhului te-ai arătat. Pentru aceasta, toți numele tău
pomenind, și întru răbdare năzuim a urma ție, prin care
ajuns-ai la îndumnezeire.
De-Dumnezeu-cugetătorule și mult-pătimitorule,
Cuvioase, întreg pe sineți, norodului aleuților, spre a le
alina suferințele sărăciei te-ai dăruit; în necazurile vieții și
în toată boala și neputința tămăduitor te-ai arătat, și
neadormit ocrotitor și hrănitor, că toți la preagrabnic
ajutorul tău alergau.

Slavă..., glasul al 6-lea:

Chemarea Domnului slavei auzind, lăsat-ai îndulcirile
lumii, și crucea luând, din tinerețile tale Lui ai urmat,
sfințite Gherman, buna-făptuire cu întreaga-cugetare
desăvârșit înjugând. Și pildă de smerenie și ascultare în
Mănăstirea Valaam arătându-te, Sfântă Biserica lui Hristos
în pământ american te-ai învrednicit a întemeia. Întru
înțelepciune și neajunsă cuvioșie petrecând, îndoită
cunună ai dobândit, a Cuvioșilor și a Apostolilor; pentru
aceasta, celor ce cinstesc sfântă pomenirea ta, harul li-l
mijlocește.

Și acum..., a Născătoarei, dogmatica glasului 6:

Cine nu te va ferici, Fecioară Maică? Sau ce gură nu va
lăuda preaneprihănită nașterea ta? Că Fiul Unul-Născut,
Cela ce mai înainte de veci din sânurile Tatălui a ieșit, la
plinirea vremii dintru tine S-a născut, în chip netâlcuit
întrupându-Se; din fire Dumnezeu fiind, și cu firea om S-a
arătat pentru noi, nu în două fețe despărțite, ci în două firi
neamestecate petrecând. Pe Acela, roagă-L, Stăpână, întru-
tot-fericită, să se mântuiască sufletele noastre.

2
 Vohod: Lumină lină...
Prochimenul zilei și Paremiile:

De la Înțelepciunea lui Iisus Sirah, citire:

(Cap. 2, stih 1-11)
Fiule, când vrei să te apropii să slujești Domnului
Dumnezeu, gătește-ți sufletul tău spre ispită. Îndreptează-
ți inima ta și rabdă și să nu te grăbești în vremea venirii ei.
Lipește-te de Dânsul și nu te depărta, ca să crești întru cele
de apoi ale tale. Tot ce se va întâmpla ție primește, și întru
schimbările smeririi tale depărtează de la tine mânia. Că
în foc se lămurește aurul, iar oamenii cei primiți, în
cuptorul smereniei. Crede Lui, și-ți va ajuta ție,
îndreptează căile tale și nădăjduiește spre El. Cei ce vă
temeți de Domnul, așteptați mila Lui și nu vă abateți, ca să
nu cădeți. Cei ce vă temeți de Domnul, credeți Lui, și nu va
lipsi plata voastră. Cei ce vă temeți de Domnul, nădăjduiți
cele bune și veselia veacului și a milei. Uitați-vă la
neamurile cele dintru început și vedeți: Cine a nădăjduit
spre Domnul și s-a rușinat? Sau cine a petrecut în frica Lui
și a fost părăsit? Sau cine L-a chemat pe El și a fost trecut cu
vederea? Pentru că Îndurător și Milostiv este Domnul și
iartă păcatele și mântuiește în vremea necazului.

De la Înțelepciunea lui Solomon, citire:

(Cap. 1, stih. 1-13)
Iubiți dreptatea, cei ce judecați pământul; cugetați la
Domnul întru bunătate și întru simplitatea inimii căutați-
L pe El. Că El se află celor ce nu-L ispitesc, și se arată celor
ce se încredințează Lui. Căci cugetele viclene despart de la
Dumnezeu, iar puterea ce s-a ispitit mustră pe cei fără de
minte. Că în sufletul cel viclean nu va intra înțelepciunea,
nici va sălășlui în trupul supus păcatului. Că duhul cel
sfânt al învățăturii va fugi de vicleșug, și se va depărta de la
cugetele cele fără de înțelegere, și va mustra când vine
nedreptatea. Duh iubitor de oameni este înțelepciunea și

3
nu va mântui pe cel hulitor cu buzele sale, că rărunchilor
lui e martor Dumnezeu, și văzător adevărat al inimii lui, și
auzitor al limbii lui. Că Duhul Domnului umple lumea, și
Cel ce ține toate are cunoștința graiului. Pentru aceasta, cel
ce grăiește nedrepte nu se poate ascunde, nici nu-l va trece
dreptatea cea doveditoare. Că în sfaturile celui necinstitor
va fi cercare, iar auzirea graiurilor lui va veni la Domnul, ca
să dovedească fărădelegile lui. Că urechea zavistuirii aude
toate și zarva cârtelilor nu se va ascunde. Păziți-vă dar de
cârteală care nimic nu folosește și înfrânați-vă limba de la
cuvântul mușcător, căci cuvântul cel întru ascuns nu se va
întoarce întru a nu fi, și gura cea clevetitoare ucide
sufletul. Nu poftiți moartea întru rătăcirea vieții voastre,
nici vă trageți pieire întru lucrul mâinilor voastre. Că
Dumnezeu n-a făcut moartea, nici se bucură de pieirea
celor vii.

De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:

(Cap. 3, stih. 1-9)
Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu și
chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără de minte,
drepţii sunt morţi cu desăvârșire și ieșirea lor din lume li
se pare mare nenorocire, și plecarea lor dintre noi, un
prăpăd, dar ei sunt în pace. Chiar dacă în faţa oamenilor ei
au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire.
Și fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci
Dumnezeu i-a pus la încercare și i-a găsit Luiși vrednici. Ca
pe aur în topitoare, așa i-a lămurit, și ca pe o jertfă de
ardere-de-tot, întreagă i-a primit. Străluci-vor în ziua
răsplătirii și ca niște scânteie care se lasă pe miriște, așa
vor fi. Judeca-vor neamurile și stăpâni vor fi peste popoare,
și Domnul va împărăţi întru ei în veci. Ei vor înţelege
adevărul, ca unii care și-au pus încrederea în Domnul; cei
credincioși vor petrece cu El în iubire, căci harul și
îndurarea sunt partea aleșilor Lui.

4
 La Litie
Stihirile idiomele, glasul 1.
Veselește-te întru Duhul, Biserica lui Hristos, și saltă
Alaska împreună cu sfânta Rusie, la pomenirea Cuviosului
Gherman, noul luceafăr al Credinței și apostolul Bunei-
Vestiri. Că acesta minunat isihia cu propovăduirea
însoțind și pe scara bunelor-făptuiri înălțându-se, pe
păgânii aleuți, cu strălucirile învățăturilor, i-a încreștinat.
Și acum, împreună cu îngerii, întru nefăcuta lumină
sălășluind, neîncetat lui Hristos, Lumina lumii, se roagă
pentru sufletele noastre.

Glas 2
Iubitorule al isihiei și mai presus de fire nevoitorule, al
Mănăstirii Noul Valaam în Alaska întemeietorule, de
bunăvoie neagoniselii lui Hristos ai urmat și calea cea
strâmtă a mântuirii în pământ american o ai arătat, fericite
Gherman. Pentru aceasta, după vrednicie, necontenite
ostenelile tale de zi și de noapte toți cinstim, și ca pe un
întocmai cu Apostolii slăvindu-te, cea cu îndrăzneală
rugăciunea ta o cerem către Domnul, mult-milostivul.

Glas 3
Pe luceafărul bunei-cinstiri, ce a luminat Insulele
Aleutine întru faptă și cuvânt, pe Gherman luminătorul să-
l fericim, strigând: de-Dumnezeu-iubitorule, ucenicul
Starețului Nazarie, plinitorul predaniilor Cuviosului
Paisie, întărește-ne, ca dumnezeieștile Scripturi
cercetându-le, încă de aici lucrurilor celor veșnice, iară nu
vremelnice să râvnim.

Glas 4
Ca un lemn din Rusia în Alaska te-ai răsădit, Cuvioase
Gherman, și în ținuturile înghețate sămânța dreptei-
slăviri ai semănat, sufletele cele rătăcite de păcat
mântuindu-le, Părinte, de-har-izvorâtorule, și pe noi

5
păcătoșii, cu rugăciunea ta, ne înțelepțește, ca slobozindu-
ne de duhoarea patimilor, să ne facem toți, întru bunele-
săvârșiri, bună-mireasmă lui Hristos.

Slavă..., glasul al 4-lea:

Peșteră isihastă cu mâinile tale în Insula Pinului ți-ai
săpat, Părinte Gherman, lângă aceasta și chilie de lemn
ridicându-ți, pelicanule al pustiei, singur cu Unul
Dumnezeu întru liniștire împreună petrecând. Iarna
păcatului din sufletele noastre degrab o izgonește, și
primăvara învierii o solește, trezvitorule, care trandafirul
pocăinței să-l răsară nouă.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Mântuiește din nevoi pe robii tăi, de-Dumnezeu-
Născătoare, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca la
un zid nesurpat și înainte-stătătoare.

La Stihoavnă,
Stihirile pe glasul al 5-lea.
Podobie: Bucură-te, cămara...
Bucură-te, privighetoarea harului, care Credința lui
Hristos, în Alaska, celor ce ședeau în umbra necunoștinței
o ai vestit, fericite Gherman, cel întocmai cu Apostolii. Că
lăsând preaiubită Mănăstirea Valaamului, în Insulele
Aleutine, numele Mântuitorului lumii, prin petrecerea ta
l-ai propovăduit; cu toată osârdia și focul graiurilor tale,
gheața din inimile aleuților o ai topit, primăvara mântuirii
într-însele răsărind, Cuvioase, vrednicule de minunare.

Stih: Scumpă înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui.

Bucură-te, isihastule, dumnezeiesc sălășluitorul Insulei
Spruce și luminătorul Alaskăi, Ghermane, lauda bine-
vestitorilor. Că pustia nordului cu Mănăstirea Noul Valaam
dăruind-o, făclia dreptei-slăviri și atelierul rugăciunii

6
neîncetate și trezviei o ai arătat. Drept aceea, de
dumnezeiască lucrarea ta minunându-ne, dimpreună cu
aleuții și credincioșii americani pe tine te slăvim.

Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul.

Minunată adormirea ta în Insulele Aleutine prăznuind,
Sfinte Gherman, vasule preaplin al harului și învățătorul
Ortodoxiei, credincioșii smerită îndrăzneala ta la Domnul
cerem. Deopotrivă cu îngerii cunoscându-te Părinte,
pururea ne pomenește, cela ce în pământul cel bun al
Alaskăi Credința cea mântuitoare o ai propovăduit.

Slavă..., glasul al 8-lea:

Cu grele lanțuri pieptul încingându-ți, întru rugăciuni
și privegheri pornirile cărnii ți-ai înfrânat, pururea duhul
către Domnul înălțând, nevoitorule Gherman. Și cu
sudorile și curgerile lacrimilor tale sărăcăcioasa ta chilie și
întreg ostrovul aleuților sfințind, la Cel pe care l-ai iubit
te-ai mutat, necontenit pentru sufletele noastre pururea
rugându-te.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Stăpână, primește rugăciunile robilor tăi și ne izbăvește
pre noi din toată nevoia și necazul.

Acum slobozește...,
Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime..., Tatăl nostru...

La binecuvântarea pâinilor:

Troparul Sfântului Gherman, glas 5.

Podobie: Pre Cuvântul...
Icoană a toată făptuirea și contemplarea în Mănăstirea
Noul Valaam te-ai arătat, locuitorilor Alaskăi lumina

7
Evangheliei revărsându-o, cel de o minte cu Apostolii,
Gherman fericite; și acum, solește către Domnul să
risipească întunericul patimilor noastre. (de 2 ori)

Slavă..., Și acum..., al Născătoarei:

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară...

UTRENIA

La „Dumnezeu este Domnul...”, Troparul Sfântului (de 2 ori),

Slavă..., Și acum..., al Născătoarei – Învierii:
Bucură-te, ușa Domnului cea neumblată; bucură-te, zid
și acoperământ al celor ce aleargă la tine. Bucură-te, liman
neînviforat și Fecioară neispitită de nuntă, care ai născut
cu trup pe Făcătorul și Dumnezeul tău. Nu înceta a te ruga,
Stăpână, pentru cei ce laudă și cinstesc netâlcuită nașterea
ta.

După întâia catismă, Sedealna, glasul 1.

Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...
Bine-mirositor crinul Rusiei, pe toți cu miresmele
nevoințelor tale i-ai însuflat, Cuvioase, și în Alaska
mutându-te, prin cele cu stăpânie graiurile tale, toată
duhoarea necredinței cu bună-mireasma lui Hristos o ai
risipit.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

De-Dumnezeu-Născătoare, Fecioară, pierzătoarea a tot
vrăjmașul văzut și înțelegător, pe credincioși cu înainte-
starea ta îi întărește către Fiul mult-milostivul, Cela ce
stăpânirea morții și stricăciunii, cu strălucirea Învierii Sale
din groapă o a zădărnicit.

8
 După a doua catismă, Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Degrab ne întâmpină...
De o râvnă cu Apostolii făcându-te și norodului Alaskăi
buna-cinstire vestind, deschis-ai buzele credincioșilor a
striga ție: Bucură-te, întemeietorul Ortodoxiei în Lumea
Nouă și sfințitorul pământului Americii, Părinte Gherman.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Sfeșnic prealuminos, cinstitule toiag al lui Aaron, clește
dumnezeiesc, năstrapă de Pâinea și Sângele Vieții
purtătoare, lâna lui Ghedeon cea curată și înrourată,
rugule nears al Sinaiului, munte umbrit, Născătoare de
Dumnezeu, pe toți cei ce cu dorire te măresc și cântă
mulțimea minunilor tale pururea îi păzește.

Polieleul și Mărimurile:
Fericimu-te pe tine, Cuvioase Părinte Gherman, și
cinstim sfântă pomenirea ta, povățuitorule al călugărilor și
împreună-grăitorule cu îngerii.
Mărimu-te pe tine, Fericite Părinte Gherman, noule
Apostol al Americii, Steaua Nordului și ocrotitorul
aleuților.
Veniți, toți credincioșii, într-un glas, să lăudăm pe
Cuviosul Gherman, zicând: pe lauda Alaskăi.

Stihuri:
1. Aşteptând, am aşteptat pe Domnul şi a căutat spre mine şi a
auzit rugăciunea mea.
2. Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de
lipsa untului-de-lemn.
3. Pentru cuvintele buzelor Tale, eu am păzit căi aspre.
4. Întors-ai plângerea mea întru bucurie, luat-ai sacul de pe mine
şi m-ai încins cu veselie.
5. Să ştiţi că Domnul Şi-a cunoscut pe sluga Sa cea credincioasă.
6. Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.

9
 După Polieleu, Sedealna glasul al 3-lea.
Podobie: De frumusețea fecioriei tale...
Pe Cuviosul lui Hristos cel întocmai cu Apostolii, ce lină
lumina Ortodoxiei în Lumea Nouă o a răsărit, pe
îndumnezeitul Gherman, vlăstarul Rusiei și soarele
Alaskăi, să-l lăudăm cu cântările, întru umilință strigând
lui: Bucură-te, nedeșertat vasul harului.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Întunecat sufletul meu cu lumina dumnezeieștii
Nașterii tale îl luminează, Fecioară Maică, nădejdea
deznădăjduiților, și negura patimilor mele cu venirea ta o
risipește, ca să aflu milă în ceasul Judecății și să strig ție cu
necontenire: Bucură-te, cea plină de har.

Antifonul 1 al glasului 4.

Prochimenul, glasul al 4-lea:

Scumpă este înaintea Domnului moartea Cuviosului Lui.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul.

Evanghelia după Luca: (Cap. 6, stih. 17-36)

În vremea aceea a stat Iisus la loc șes...
(vezi la Sf. Sava, în 5 decembrie).

Psalmul 50.

Slavă...
Pentru rugăciunile Cuviosului Tău Gherman, Milostive,
curăţește mulţimea greșalelor noastre.

Și acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu,
Milostive, curăţește mulţimea greșalelor noastre.

10
 Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după
mulţimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.

Stihira, glasul al 6-lea:

Pe Gherman pururea pomenitul, în-Duhul-trezvitorul
și al Dreptei-Slăviri în Alaska întemeietorul, să-l slăvim
strigându-i cu credință: Moștenitorule al isihaștilor și
propovăduitorule al lui Hristos, cela ce peste fire pentru
Evanghelie te-ai nevoit, din cer harul puterilor ai luat.
Rugămu-ne, dar, rănile patimilor sufletelor și trupurilor
noastre, cu isopul rugăciunii tale, degrab le curățește.

CANOANELE

Se pune Canonul Născătoarei din Bogorodicină (sau care va voi

cel mai-mare), pe 4 și Canonul Cuviosului Gherman, pe 4, al
cărui acrostih în grecește este: Slavă Cuviosului Gherman, cel
întocmai cu Apostolii.

Canonul Cuviosului, glasul al 8-lea.

Cântarea 1

Irmos: Deschide-voi gura mea...

Pe preaîndumnezeitul Gherman, Cuviosul, cel de o
râvnă cu Apostolii, care în pământul Alaskăi bezna
păgânătății cu Lumina Evangheliei a alungat-o, ca pe un
bine-vestitor al Adevărului, pururea cu cântările să-l
slăvim.
Mărturisitori pocăinței și lucrători smereniei, și pe noi,
păcătoșii, cei ce urmăm ție, ne arată, de-Dumnezeu-
purtătorule, Părinte, cela ce dumnezeiasca credință
păgânilor aleuți cu dragoste o ai descoperit.

11
 Slavă...
Cu râurile lacrimilor tale și înfocatele rugăciuni,
inimile înghețate ale locuitorilor Alaskăi le-ai însuflețit,
fericite Gherman, Cuvioase, viță din buciumul Hristos și
mărgăritarul Rusiei.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Curată Maică care nu știi de bărbat, pururea Fecioară,
de-Dumnezeu-hăruită, izbăvitoarea credincioșilor și
neclintită înainte-stătătoare, pe cei înviforați întru
necazurile vieții, care la tine scapă, degrab îi mântuiește.

Catavasie: Hristos se naște...

Cântarea a 3-a

Irmos: Pre ai tăi cântăreți...

Domnului mai vârtos decât oamenilor bineplăcând, din
tânără vârstă să te numeri în ceata monahilor te-ai sârguit,
și în Schitul Cuviosului Serghie te-ai înjugat a petrece.
Pe șarpele cel vechi și urâtorul binelui, prin nevoințe,
pătimire, lacrimi și smerita-cugetare l-ai zdrobit, cu
preadesăvârșirea de Dumnezeu încununându-te.

Slavă...
Pe calea sfințeniei, poruncii lui Hristos urmând, în
Lavra Valaamului, lui Dumnezeu te-ai afierosit, Starețului
Nazarie, povățuitorului celui nerătăcit, râvnind a ucenici,
ascultătorule Gherman.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Ceea ce ești plină de har, Preacurată, cu solirile
Cuviosului Gherman, pe robii tăi a urma neabătut strâmtă
calea mântuirii îi învrednicește, prin care viața cea veșnică
moștenim.

12
 Catavasie: Fiului celui născut...

Sedealna Cuviosului, glasul al 3-lea.

Podobie: Dumnezeieștii credințe...
Nouă făclie a dreptei-înțelegeri și comoara Bisericii,
Părinte Gherman, prietenul Apostolilor și ucenicul
isihaștilor, mințile aleuților, prin însuflate învățăturile
tale și prin lucrarea bunelor-făptuiri, cu harul Duhului le-
ai luminat.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Scăpare în ispite și mângâiere în întristări, sălaș
preaneprihănit îndumnezeitoarelor haruri te-ai făcut, a
Hristosului Născătoare, pururea Fecioară; din înălțimea
slavei tale, pe cei ce cu cântări veselitoare te măresc, nu
conteni a-i veghea, înainte-stătătoare.

Cântarea a 4-a

Irmos: Cela ce șade întru slavă...

Slava propovăduitorilor fiind, până în sfârșit mintea în
întreaga-cugetare ți-ai păzit, Cuvioase Gherman, și
râvnitor neagoniselii lui Hristos făcându-te, ca un
nematerialnic preaînțelepțește ai viețuit.
Împreună cu Iuvenalie și Ioasaf te-ai nevoit, Sfințite
Gherman, cu Pâinea Vieții marginile lumii osârduindu-te a
le hrăni, poruncii Starețului Nazarie ca un fără-de-voie
plecându-te.

Slavă...
Sufletul cu virtuțile învistierindu-ți, Insulele Aleutine
cu Predania Dreptei-Slăviri ca și cu o comoară de mult preț
le-ai îmbogățit, Părinte Cuvioase, cel de o minte cu

13
Apostolii, întru buna-vestire, Dumnezeu tuturor
descoperindu-te.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Cu puternicia ta înviforarea Bisericii o potolește, și
lumii pacea cea de Sus o hărăzește, preadulce Fecioară,
Maică a lui Hristos, Începătorul păcii, care stăpânirea
potrivnicului, întru Învierea Sa din morți, pururea o a
zdrobit.

Catavasie: Toiag din rădăcina lui Iesei...

Cântarea a 5-a

Irmos: Spăimântatu-s-au toate...

Cuvioșilor din vechea Rusie ai urmat, ca pe o scară spre
desăvârșire înălțându-te, Părinte Gherman, iară norodul
Alaskăi la pășunile cunoștinței de Dumnezeu păstorindu-l,
întru neistovite osteneli de lupul cel înțelegător desăvârșit
l-ai păzit.
Întru feciorie din tânără vârstă petrecând, Cuvioase
Gherman, darul deosebirii duhurilor aceasta ți-a adăugat,
iubitorule al pustniciei și părintele orfanilor, pentru care
toți sfântă adormirea ta cu dragoste o slăvim.

Slavă...
Cu chivotul moaștelor tale Insulele Aleutine le-ai
înzestrat, pururea pomenite Gherman, Domnul izvor
nesecat al puterilor arătându-te, preaslăvite nevoitorule și
în-Duhul-înțelepte.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Calea către sălașurile cerești o luminează, de-
Dumnezeu-Născătoare, celor ce întru cântări slăvitoare,

14
neîncetat, ca la un izvor al harului la tine grăbim, înainte-
stătătoare și râul milostivirii.

Catavasie: Dumnezeu fiind al păcii...

Cântarea a 6-a

Irmos: Înțelepții lui Dumnezeu...

Pe norodul Alaskăi ce ședea în întuneric mare, din apă
și din duh l-ai născut, Ghermane, stâlpule de nor al
credinței lui Hristos.
Nou învățător și lespede de-Dumnezeu-scrisă a
Ortodoxiei întru faptă și cuvânt adevărat te-ai arătat,
Sfinte, pentru care, credincioșii, cu mulțumită te lăudăm.

Slavă...
În pământul Alaskăi, pentru luminarea aproapelui ales-
ai a sălășlui, patria lăsându-ți, și întunericul aceleia cu
lumina Bunei-Vestiri izgonindu-l, astăzi cu ceata
Apostolilor în ceruri te veselești.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

A te slăvi în tot veacul nu contenesc credincioșii, de-
Dumnezeu-Născătoare, ca pe o îndurată izbăvitoare din
necazuri și grabnic înainte-stătătoarea noastră.

Catavasie: Din pântece pre Ioná...

Condacul, glasul al 8-lea.

Podobie: Apărătoarei Doamne...
Flacăra credinței în inimă sălășluindu-o, și de focul
părtășiei Împăratului a toate nears arzând, în Alaska topit-
ai gheața sufletelor, Sfinte, următorule al isihaștilor slăvite

15
propovăduitorule, pentru care strigăm ție: Bucură-te,
Cuvioase Gherman, luceafărul Americii.

Icosul
Înger în trup te-ai arătat, pe aleuți cu învățăturile
Ortodoxiei luminându-i, Părintele nostru. Și întunericul
patimilor noastre întru lumina virtuților îl întoarce, celor
ce cu credință în cântări te slăvim:
Bucură-te, vlăstarule dumnezeiesc al Rusiei;
Bucură-te, dreptarule cel nou al monahilor;
Bucură-te, luminătorul Alaskăi;
Bucură-te, Steaua Nordului;
Bucură-te, lucrătorul rugăciunii inimii;
Bucură-te, nerătăcit povățuitor duhovnicesc;
Bucură-te, ucenicul Starețului Nazarie;
Bucură-te, plinitorul voii lui Hristos;
Bucură-te, făclia smereniei;
Bucură-te, surpătorul mulțimii dumnezeilor;
Bucură-te, cel de un scaun cu propovăduitorii;
Bucură-te, slujitorul Bunei-Vestiri;
Bucură-te, Cuvioase Gherman, luceafărul Americii.

Sinaxar
Tot în această zi, facem pomenirea Cuviosului și de-
Dumnezeu-purtătorului Părintelui nostru Gherman, luminătorul
Alaskăi și întemeietorul Bisericii lui Hristos pe continentul
american.

Stih: Viță din buciumul Hristos, Sfinte Gherman,

în Alaska roada Dreptei-Credințe o ai odrăslit.

Cu ale lui preaputernice rugăciuni, Hristoase-Dumnezeule,

miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

16
 Cântarea a 7-a

Irmos: N-au slujit făpturii...

Zid de nesurpat al înfrânării, smereniei, trezviei și
rugăciunii fiind, Cuvioase, întru Credință, prin vie pilda ta,
Lumea cea Nouă o ai întemeiat.
Blând cu inima propovăduitorule, învățătorule duios al
aleuților, vas preaîncăpător al harului și glasul conștiinței
drept-slăvitoare în Alaska te-ai cunoscut, Sfinte Gherman.

Slavă...
Părinte al Filocaliei, cel de o nevoință cu Cuvioșii de
demult, izvor al minunilor văditu-te-a pe tine Domnul,
Sfinte. Și astăzi, obștile credincioșilor, întru vesele cântări
cinstim ostenelile tale, în-Duhul-înțelepte.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Pe cei ce către tine caută îi sfințește, Atoate-
Împărăteasă preaslăvită, și cugetele și graiurile lor spre
dobândirea bunelor-făptuiri le îndreptează, Maică
Fecioară, cea plină de har.

Catavasie: Tinerii în dreapta credință...

Cântarea a 8-a

Irmos: Tinerii cei binecredincioși...

Bine-mirositor crinul Valaamului și a Alaskăi iasomie,
cu miresmele dumnezeiescului har însuflat-ai mulțimile
credincioșilor, Cuvioase, pentru care îndrăzneala ta la
Domnul necontenit o cer.
Pildă de dreaptă-viețuire și neistovită lucrare aleuților
cunoscându-te, smerite, Domnul, înainte-stătător noii
turmei Sale în pământ american te-a hărăzit; pentru
aceasta, toți, neîncetat râvna ta o lăudăm.

17
 Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh,
pe Domnul.
Sălășluitor cuvios al Insulelor Aleutine vădindu-te,
Părinte Gherman, Noul Valaam mănăstirea ta din Insula
Pinului o ai numit; că Valaamul Rusiei, ca să luminezi
noroadele nordului lăsându-l, voit-ai în pământ străin
păgânilor să-l răsădești.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

A preaînduratului Dumnezeu, Milostivă Maică, cu
harul tău, pe cei cu numele lui Hristos numiți, îi păzește,
care cu necontenite cântări dumnezeiască nașterea ta o
măresc, pururea Fecioară, și cu toată osârdia cer ocrotirea
ta.

Catavasie: Cuptorul cel răcorit...

Cântarea a 9-a

Irmos: Tot neamul omenesc...

Stăpânia cuvântului de la Dumnezeu luând, slăviților
Apostoli ai urmat, Gherman Cuvioase; și noroadele
Alaskăi, cu însuflarea Duhului, de închinăciunea idolilor
slobozindu-le, întru Lumina-Hristos veșnic le-ai sălășluit.
Har de la Domnul și Făcătorul a toate, celor ce lăudăm
pătimirile tale îl cere, ca Dreapta-Slăvire în pământul
aleuților și al Americii să o întărească, Gherman
minunate.

Slavă...
De înfocate săgețile vicleanului, ce pe bine-cinstitori de
moarte îi vrăjmășește, totdeauna îi acoperă și îi păzește,
iară pe cei care prin viața lor pe Hristos îl mărturisesc îi
sprijinește, Părinte Cuvioase.

18
 Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:
Izvorule nesecat al harului, Stăpână, cu solirile tale
focul patimilor robilor tăi degrab îl stinge, Curată,
Născătoare de Dumnezeu, celor ce nebiruită înainte-starea
ta o cerem, gata ajutătoare în toată năpasta.

Catavasie: Taină minunată...

Luminânda, glasul al 2-lea.

Podobie: Femeilor, ascultați...
Pe cel ce în Alaska turma cea cuvântătoare pe piatra
Hristos o a întemeiat, pe nestrămutat vestitorul
Adevărului cu cântările să-l slăvim, strigând lui:
Luceafărul aleuților și al Lumii Noi luminătorule,
Gherman, Părintele nostru, fii nouă nerușinat ajutător.

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Biserică a Luminii Nefăcute arătându-te, cu mijlocirea
ta către Domnul, patimile robilor tăi le dezrădăcinează și
zorii nepătimirii nouă degrab îi răsari, Fecioară
Născătoare de Dumnezeu întru-tot-cântată.

La Laude
Stihirile pe 4, glasul al 8-lea.
Podobie: O, preaslăvită minune...
Apostolul Lumii Noi, întemeietorule neclintit și
vestitorule al Evangheliei în pământul întinsei Americi
Domnul te-a arătat, pe care duhovnicește cu Adevărul o ai
îmbogățit.
Domnul pe Carele în pământ străin păgânilor L-ai
mărturisit, Părinte Gherman, izvor nesecat de vindecări
moaștele tale le-a descoperit; căci patimile sufletelor și
bolile trupului, de la cei ce la tine scapă, degrab le
izgonești, tămăduitorule.

19
 Vas de bună trebuință Duhului Sfânt fiind, și din tânără
vârstă isihia căutându-o, povățuirii Starețului Nazarie te-
ai supus. Și aleuților pe Mântuitorul lumii să-l binevestești
mergând, Dreapta-Slăvire în pământul nordului o ai
împlântat, prearâvnitorule Gherman.
Cu o gură și o inimă pe Gherman, iubitorul nevoințelor
desăvârșirii, veniți să-l lăudăm, căci prin postire,
smerenie, trezvie și răbdare, cu dumnezeirea s-a îmbrăcat,
strigând lui: Părinte a toată lumea, noule Apostol al
Americii, pe noi păcătoșii, cu Domnul milostivirii ne
împacă.

Slavă..., glasul al 5-lea:

Ca un nou soare al bunei-cinstiri în Insulele Aleutine ai
răsărit, gheața necunoștinței de Dumnezeu, cu puternice
graiurile tale, din inimi topindu-o, Cuvioase Gherman.
Drept aceea, stâlp de foc al credinței și luminător
noroadelor te numim, rugăciunea ta către Domnul cerând,
ca iarna stricăciunii de la noi izgonindu-o, întru primăvara
nestricăciunii pe toți să ne îmbrace.

Și acum..., a Născătoarei:
Pe tine, de-Dumnezeu-Născătoare Fecioară, fericindu-
te, credincioșii după datorie te mărim, cetatea cea
neclintită, zid împotriva ispitelor, înainte-stătătoarea cea
nebiruită și mântuirea sufletelor noastre.

Slavoslovia Mare, troparele, ecteniile și otpustul.

LA LITURGHIE

Fericirile pe 8, din Cântarea a 3-a și a 6-a a Cuviosului.

20
 Apostolul de la Galateni: (Cap. 5, stih. 22 – 6, 2, pag.190.)
Fraților, roada Duhului este dragostea...

Evanghelia de la Matei: (Cap. 11, stih. 27-30, pag.72, de joi.)

Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate-Mi sunt date de către
Tatăl Meu...

Chinonic: Întru pomenire veșnică va fi dreptul, de auzul de

rău nu se va teme. Aliluia.

Însemnare
Din documente originale, Michael Vinokouroff, arhivist al Bibliotecii
Congresului, a descoperit că data reală a adormirii Sfântului Gherman a
fost pe 15 noiembrie 1836. Data de 13 decembrie a fost preluată din
registrul de nașteri și decese din Kodiak ca fiind data înmormântării
Cuviosului, atunci când un preot a putut ajunge în Insula Spruce, după
furtună.

Continuator al duhului athonit, prin învățătura preluată de la Sfântul

Paisie Velicicovski, luminătorul aleuților și făcătorul de minuni, Cuviosul
Gherman, se cuvenea să binecuvânteze și această peninsulă a
monahismului ortodox. Astfel, o parte din moaștele sale purtătoare de har
au fost dăruite Egumenului Emilianos al Mănăstirii Simonos Petras, în
ziua de 21 august 1987, ziua prăznuirii, pe calendarul neîndreptat, a
ocrotitorului său, Sfântul Episcop Emilian Mărturisitorul. Pe 4
septembrie, același an, a avut loc primirea oficială a moaștelor Sfântului
Gherman la Mănăstirea Ormylia din Halkidiki, aflată sub povățuirea
duhovnicească a Părintelui Emilianos. Ele au fost întâmpinate de
egumena Mănăstirii, monahia Nicodimi, însoțită de întreaga obște.

21
 De atunci, Sfântul Gherman de Alaska e prăznuit în ziua de 14
decembrie, căci pe 12 decembrie, când se face pomenirea sa în Biserica
Greacă, se cinstește Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni, iar pe 13
decembrie, cei 5 mucenici: Avxentie, Mardarie, Evghenie, Evstratie și
Orest.

În Biserica Ortodoxă Română, de asemenea, pe 12 decembrie îl

prăznuim pe Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni, iar pe 13 decembrie,
pe cei 5 mucenici: Avxentie, Mardarie, Evghenie, Evstratie și Orest, și pe
Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. Așadar, și noi îl prăznuim
pe Sfântul Gherman de Alaska, în ziua de 14 decembrie

Dumnezeului nostru, slavă!

22