Sunteți pe pagina 1din 513
Vin, NC ANU Bh es ee Precuvantare [acuta ,,catre cetitori' de staretul Neonil al Manastirei Neamful la 1846, a foaté persoana ce se va indeletnici a citi, dand cea intru Hristos im- brafigare, rog pre acelag Datator de Karuri.ai dérui toata fericirea. i‘ cata ceata Clirosului ce asteptati luna lui Tanuarie, pentru sfinfenia ce a- Guceti apelor prin paterea ce avefi a Duhului. Toata administratia boerimei ce “asteptati pe lanuarie ca o stihie schimbatoare dregatoriilor. Ceata negutatorea- sca ce alergati la lanuarie ca la-o migcare a apei si mreaja cu carea prindefi s dele. Toti v4 rog aruncati ochii in fruntea acestei cérti si veti veded cA aceasta este un Mineiu al Iunei cea asteptata de toti, Ianuarie, in limba patriei talmacita si tiparita, pentru ca sa aiba fiestecare stiute slnjbele sfingilor, pre carii mai vartos, {i punem mijlocicori, a acestei luni trebuinfelor. Intru aceasta lund se alla soarcle in zodia lui Idrohoos, adeca varsatorul de ape, cand si Mantuitorul Hristos, iaragi Intra a- ceasti lund au statut Is botez in apele lordannluj. Aceasta luna a lui lanuarie s’a adaogit de al doilea imprat al Ramlenilor, Numa Pompilie (Gindcd pan& atuncea anul in zece luni numarandu-se se incheid la Dechemvrie precum s'a gi aratat la prefaja a acestei Iuni) carele dnd razboiu improtiva Latinilor si intru ajutor chie- mand pre Janos dumnezeul si biruind intocmit anul de Juni unsprezece, numin- du-o tuna Ini Tanuarie afierosindu-o acelui dumnezen Tanos si inceperea anului a- sez4ndu-o. Janos talmacindu-se va sa zicd Portar. Deaceia cei vechi dupa ce s'au asezat gi luna lui Fevruaric, zugraviau aceasta lund cu o cheic in mana cea dreapta rezemata asupra a 12 stilpi prin care vrea sl arate cum cA aceasta deschide asa la celelalte luni ale anului. Aceasté lun’ o finea tofi Ramlenii incepere de an nou. La inceperea lunei a- cestia schimbau ei oficiile si impartiau dregitoriile, prea crestinul imp&rat Con- stantin cel Mare de descoperire Dumnezeeascé mut&énd Schipturile ale Romei cei vechi, la Roma cea nous, ochiul raséritului, lauda firei prea minunatul Vizantic. Si dupre numele siu Constantinupoli a adus intr'insa si obiceiurile Romei cei vechi. Dela acest sfant impérat precum alte bune ordndueli s'au dat spre po- doaba la biserica, aga si inceperea lui Ianuarie s'au asezat Praznic de an now Eu wazind ca Principatele acestor pari Roménesti au avut din vechime obiceiu aschimba dregatoriile la inceperea Ini Tanuarie, an nou numindu- si praznuindu-l, fntore ochii mei inapoi la veacurile trecute si deabia pomenite, crez cu gandul ceca ce cetesc prin istorii si mai vartos pre istoricul Dion pre carele #l intareste Meletie Gheograful cap. 24, scriind pentru Misia, unde curat vadeste ca Traian imparatul dupa ce a supus pre Daci, en pierderea lui Decebal, a trecut multime de Ramleni in partile acestea, facandu-i pre unii prosti locuitori, pre altii stapani locuitorilor, de unde se face nu fara de cuvant simberazma ca Principatele ace- ste Romanesti ca niste apichii ale Ramlenilor urmeaza dela aducere gi ale lor obiceiuri, lar cAnd viz gi pre istoricul Bo, c& araté pre marele Constantin impdratul e& pL LLP E LILY ar fi avut Incruri ostigesti intr’aceste locuri, la care i Meletie Gheograful scriind pentru Misia de sus, arat& pre acest sfant impérat, tabartt cu ostile aproape de Silistra. Nu ma sfiese a da socotealé ci marele Constantin calctnd partile ace- stui loc, sau insugi intdiu a adus obice ile Ramlenilor sau le~au fntarit gasin- du-ie, ca un tmparat al Romei ceii noua, ci ori dela Traian sau dela marele Con~ stantin, de se trag prin urmare aceste obiceiuri, nu tac filonichic. Ins dintru a- cestea ‘si descoper Incruri minunate; se affa linia neamului Romanese din vechiu tragandu-se din slavit neam al Romanifor (Valahii numindu-se dupre limba sla~ veneascs) a cirora slava au stralucit impreuna unde si-au intins si soarele razele Deci aceasta luni a lui laquarie pentrn obiceil ce se pazeste la inceperea ci, este ca o planet carea poarta in sine laudele Patriei noastre, este ca o planeta intr carea se vad pre an odata razele Patriei, este ca un sfegnic carele si pus supt obroc prin crapaturi si prin margini iveste lumina fntre care se slaviau odata cele vechi veacuri ale Patriei © veacuri, veacuri, ce invechifi lucrurile si prefaceti starile. Pravila veche din- tAiu este data in toata Iumea ca si nasc& si sé moara, ca sd ia incepere si sfar- sit toate lucrurile. Stapinol tuturor n’au voit si fie nici un lucru statator, toate cite vezi si te minunezi prin prefacere au ca se duc la pierzare sau la oarcsicare schimbare, vezi acel soare, lipseste. Luna patimeste si scade si stelele cad, po- goari-te dela cele din Cer si te nita la aer, acesta se preface in tot ciasul gi vine de se face vant, nor si ploaie. Pogoara-te la ape, dintr'acele mari garle ce le nu- mim noi pururea curgatoare, unele cu totul s’au uscat, altele au schimbat mat- cile si drumurile, insusi ocianul lvcrul firei cei mari si tainic, acide furtuni se inaltA aci se smereste si cdnd lipsese furtunile, nu lipsese dela dansul varsarile sicele Inapoi curgeri, creste si se micgoreaza in toate zilele pre alocurea, fn cat poate cinevagi s4 hotarasea cum cA este odata s4 se usuce si si se aducd intru nefiinta ca totul, Insusi si pamAntul de vei cAuta, care I dovedesc nemiscat si intru sine sta- tornic, in uncle locuri cade, si de duh ascuns se cutremura, fn alte locuri de ape se enfunda, san de foc se arde. Deci ind aceste mari trupuri si vesnice oaresi cum dupre vederea noastra sunt oranduite spre prefacere si pier- zare, ce socotesti pentru cetati, stapAniri gi imparafii, care atita sunt de muri- toare si stricicioase, in cAt sunt si acia cari leau intocmit, si pre cum la oameni sunt tinerefe, urmeaza virsta barbateasct, bitrnetele si moartea, asa gi acestea an incepere, crestere, stare, inaltare si toate le are pentra aceasta ca si si caza, Un cutremur din zilele Iui Tiberie, 12 slavite orage ale Asiei le-au surpat. Un cutre- mur in zilele marelui Constantin, 12 sate ale Campaniei le-au inghitit. Un razboi al Atilei mai mult de o suta de orase le-au prefacut tn pulbere, Tivele cele vechi ale Eghiptului deabea auzirea le pomeneste. Cele 0 sata de orase ale Critului abea cinevas le crede. Orasul Carhidonulai, al Corintului, al Atinei, al partie’ gi alte skivite orage, cei vechi le-au vazut si s'au minunat, noi auzindw-le si neva- zindu-le ne minundm, ne spaimantam cf nu gasim nici semnele Jot, sate am 2 pana acum si orage. Ins& si imparatii intregi, si stapAniri numite, se pravalesc Intr’acea prapastie a pierzarii. Inflorea o data Anadolul, Asiria, Eghipetul si Iudeia. Erau puternice la arme, erau iscusite la minte, Grecii erau intru minune la inwafatura; soarta ace: sta s’a mutat {a Europa, si pentru ca sa crezi cele trecute ce nu vezi, vezi cele de acum ce le crezi. Polonia cea’ca o nemirginita, iat-o micgorata si injosita. Tezuifii ce duhovniceau si pre taina tmparatean, din oranduiala lor ridicati. Sfetia din republica In despotie ridieaté si in monarhie, Bavaria in multe feluri barduita, si alte stapaniri prefacute in noua obladuiri, mai intdiu necrezute, iar acum vazute si piptite. De unde se vede c& marele accla Mester si Ziditor, are pentru lucru- eye rile omenesti, multe feluri de chipuri, si dupre placere unde socoteste le si po- triveste; si Pronia dumnezeeasca alergand cu umblet fara de sunet cu glasuire fara de auzire; zice unuia s& se scoale si altuia si caz4, unuia s4 impirditeascd, altuia si se supue, unuia si se ascunzi si altuia s& se iveasca. Pentru accea iubitilor, este prea folositor si cercim noi pacitosii si numai dectt vom afl cari sunt pricinile de unde au curs gi inca pana tn ziva de astazi curg toate ticalosifle si nenorocirile obstesti, si imparte asupra neamului omenese pre fata acestui pamAnt. Deci mai tntliu se cade a sti: Ca aceast’ nobila fling, omut, in insusirile cele trei de cApetenie care el le stipAneste (si cucare s’au numit a fi dupre chipul si asemanarea Ziditornlui), cea mai intdiu este voea sau neatarna- yea sa, de unde spre a nu o intrebuinta rau, din data i s’au pus cea intdiu po- runcé, calcarea acestia au pricinuit ciderea acea mare, carea au tras dupa sine toate ticdlosille, si omul alegind a urm poftelor sale care Iau tot departat de indurarea dumnezeeasca, s'au deprins de atuncea a calca ori si ce bund legiuire care lar fi apropiat de dumnezceasca indurare, departindu-se de aceasta si viind intra minte nepriceputa, s’au alunecat in sfarsit in pripastiile acele vrednice de jelit, cfite pentru aceasta se scrin in istoria universal, si care nu s’au urmat, decat spre Indestularea dreptasii dumnezeesti, si rasplatire'penten pacatele omenesti. Pen- tru ci m se face pacatul fara de pedeapsa saw vremealnica, sau vegnica. In vremeal- nica vieafa pentru pacate, se fac feluri de primejdii, goniri, turburari, rasboacle cele dintre noi, de moarte purtatoare rane, ndprasnice morti, naviliri acelor de alta semin- fie si risipire desavarsit nu numai cetitilor, ci si intregilor tari si imparatii. Pre cum fn cartea intelepciunii se scrie: «Pustiit-au tot piimantul faradelegea si réutatea (pacatului) au rasturnat scaunele puternicilory. (Intelep. Cap. 5. 24.) Si pentru ca si ne insemn’m despre aceasta, foarte bine ca despre o pricind atingatoare de soarta intregului neam omenesc, este detrebuinfé a inturnd a noa- stra Iuare aminte la Istoria sfanti, si acolo vom vedea Ieonomie dumnezecasca lu- crand in chipul celor mai minunate fapte cu norodul Tsrailtenesc, care in cata vreme pazea porancele Ini Dumnezen, si ascult’ de proorocii cari ti finea in le- gatura de dragoste side pace cu dansul, intratita numai si el isi rewarsA mila sa asupra lor, si pre cat se abate’ calcand poruncele lui si ucigéndu-i proorocii, pre atta apoi si el fi da in mainile vrajmasilor lor, caride atatea ori i-au robit pe la Babilon si pe aiurea, asa in cat aceast orfinduiala, se pare ci atuncea ajunsese din urmari a fi cunoscuta si altor neamuri barbare. Pentru ci vedem, e4 pre cind Olofern Voevodul a Sirianilor a fost navalit cu putere vrand si ea cetatea Vi- tulia, atuncea s'au apropiat la dansul unuk din ai sii cu propanerea aceasta, pre cum ca norodul Iudeilor au un Dumnezeu oarecarele, cu carele cand sunt ei in pace, niminea nu-i poate birui, fara numai atuncea cand eu el vor fi invrajbiti, si pre cat acuma mi se pare, ei se afla in buna pace en Dumnezeul lor. Drept aceea n’ar fi acum bun prilejal de a mavali asupra lor. Acest sfat ne priimindu-| Olofern pre- cum ne spune sfintita Istorie, i s’a taiat capel de muerea acca vaduva din cetate. ata cum le ajuta lor Dumnezeu cand pazea poruncile Ini, in care de ar fi ramas nar fi tras asuprae infricosata hotarire a relei soarte dela Domnul nosteu isus Hristos, care’ ei singuri si-an dat-o zicind, ca pre cei rai, cu rau ti va. pierde, care curind s’an $i plinit zdrumicdndu-se si secerandu-se cu amat de cumplita sabie a Romanilor de care s'au si risipit de pre pamantul fagduinfei lor ca niste paie dela o arie prin toati Inmea, duprecum spre incredintare i dovada celor de atuncea adevaruri, fi vedem si pana astazi Astfel se vars pabarul mAniei lui Dam- nezeu preste fii neascultarei. Unele ca acesten pedepse se fac aicea pentru pa- cate, iar in veacul ce va s& fie, ce? focul cel nestins in iad, tntunereenl cel ne- Jaminos, viermele cel neadormit, tartarul de carele si singurul satana se cutre- mura. Intru acestea au a se pedepsi in veci pacitogii cei nepociiti. Infricogate sunt pildele iubitilor cetitori! Si figueat inchipuite le vedem tmpli- du-se acestea si altor natii fara de frica lui Domnezeu, de care patrunsi fiind parintii nostri, s4 feriau cu toate puterile despre asemenea, cinstind pre Dumne- zeu cu dragoste si cu Irica, carele ti apara pre ei de toate navalicile vrajmasilor lor si a cdrora cinstire de Dumnezen slujid de pilda gi altor crestini, pentra ci se aflé in serisorile sfintei Mitropolii o insemnare scrisi de Preasfintitul Mitropolit, al Moldavei Chir Gheorghie, c& imparatul cetaifei lui Constantin, Manuil Paleologul, avandu-si pre fiul su Ioan Paleologul la curten Austriei, Viena, fiindea era gi- nere imparatului Austriei si chiemindu-se de parintele sau cu gribire ca si mearga la Tarigrad pentru suirea pe tron in locul tatalui sau fiind ajuns de adanci bie trinefe, i s‘au prelejit a trece “prin tara Moldaviei, caruia iesindu-i inainte feti citul Alexandru Voevod cel bun, si ca tot senatul, de asemenea Mitropolitul Iosif ca Clirosul bisericese si intampinandu-] dupre toata cuviinta ca pre un imparat crestinesc, Iau petrecut pana la cetatea Chilia. Atuncea tmparatul Paleologul v zAnd buna cinstire a norodului farei Moldaviei 51 intreaga buna oranduiala a sluj- bei si ceremoniile bisericesti, intocmite si tinute cu acceasi sfintenie cu care maica noastra Bisericd a rasiritului le pastreaza cu ne abatere precum s’au asezat de catre soboarele de a toata lumea, s'a minunat foarte si a dat laud lui Dumne- zeu zicind: cum ed fara ca aceasta si un asemenea minunat domnitor, cu aga de bine credinciosi boieri si norod tntelept, aiurea nu a maj vazut si nici crede 84 mai fie. Deci fntorc4ndu-se luminatul acel tmparat la Tarigrad si imparain- du-se a trimis bine credincioslui_nostru Domn coroana impardtesci si Alurghita precum gi alte daruri pretioase. De asemenea si Preaosfintitului Mitropolit al Mol- daviei, pre langa altele ia trimis si un agezimant coprinzitor de deosebite dri- turi si pronomii insusite Mitropoliei Moldaviei, iara in privirea cinstirei de Dum- nezeu a norodului acestei tari, a trimis dona mari si facdtoare de minuni icoane, una a Preacuratei Fecioarei de Dumnezeu Nascatoarei, carea si aflé aicea intru aceasti Monastire a Neamfului si alta a sfintei Annei muma Preasfintei Fecioa- rei care este la Monastirea Bistrita, dupre cum pentru acestea mai pre larg si povesteste in acea seriere a Mitropolitului Gheorghic. Tar en smeritul stind aicea am gindit: oare nu cumva aceste sfinte icoane tecind cu chipul acesta dela crestinii din Tarigrad la parinfii nostri, insemna cu aceasta totodata si trecerea milostivirei Dumnezeesti in pamantul nostru si mi se pare c& tocmai aga s’a urmat. Pentrucd vedem in istoriile bisericesti, c& si alt sfanta icoana din Tarigrad a Maicei Domnului numita Odighitria tot in timpul acela si chiar in zilele acestui imparat, cu dela sine si nevazutaputere Gin Constantinupol calatorind prin nestiuta cale a aierului, a trecut la crestinii din Rosia unde se aff si pana ast’zi, dupre marturia sfantului Dimitrie a Ro- stovului. Deci ce Insemna aceasta? Dect jalnica departare a lui Dumnezeu dea- supra cetafei lui Constantin, care anume cind o a zidit a incredinfat-o pur de grijé a Maicei Domnulai, de a careia ajutor nu s’ar fi parisit pind numai intain s’au implinit masura cea seris in Apocalipsis: Ca cel ce face strambatate mai faca, si cel ce sA spurc’, mai spurce-sa, in urmarea cérora aceasta slavitt im- paratie crestineasca s'a lsat a cadea supt jugul cel de fier, si cumplit al Oto- manilor. Jara buna cuvantare si Daral Maicei Domnului dimpreund cu acele sfinte icoane au trecnt in fara noastra, Pentrucd marturiseste tot acest Mitropolit Gheor- ghie, ca sfanta Anna dela Bistrita, la vreme de neploare scofindu-se cu Litanie, este fard sminteald ca urmeaza ploaie, de nu pretutindenea, dar pre locurile de prin preajma Monastirei negresit, aceasta ficindu-se in vreme cuvenit este cu- noscutd obsteste. Jara inet pentru minunile cele mai pre sus de fire cate s& lucreazd aicea la Monastire in chipul celor mai minunate fapte dela aceasta sfimt’ icoana, incre- dintez si eu pacatosul, ch mi s'au intimplat a vedea chiar cu ochii mei, singura piedica de care se opreste al ei minunatul Dar gi boala cea mai grea de vin- decat, din a céreia pricina s& departeazt ajutorul de sus, este necredinta din zilele noasire, de care pufin sau nicidecam bolind parinfii nostri, Dumnezen fi facea att de infricosati si biruitori vrajmasilor lor, precum pre marele Stefan, de carele istoricii lumei si minuneazi de prea sliivitele lui biruinte, care cu atata sunt mai de mirare cu cat el le-a savarsit fara de mijloacele ajutatoare ce trebuia ale alcatui inchipuirile cele mai agere a unei minti pline de diplomatie, drept a~ cea apoi fi si tnsugesc feluri de vrednicii politicesti cu deosebite laude si nu- miri, ins nici unul macar din gresaki nu nimereste adevaratul principiu al stu, adic4 credinta si frica lui Dumnezeu, fara de care a sa barbitie negresit c& a desea s'ar fi clintit si s’ar fi smintit. Dovadd pentru aceasta ne slujese sfintele Cltare si Monastirile care pana In zina de astazi stau ca nigte sfinte locasuri a pocainfei si a singuratatei si care s'au finfiinfat de dansul nu numai spre adapo- stire si petrecerea celor ce voesc a se depart’ din lume si in linigte a plinge sia Se ingriji de pacatele sale, ci cine infelege, chiar spre intarirea si intemeie- rea farei sale, Dintre care spre a sa vesnicd si nestearsi pomenire fiind si aceasta sfanta Monastirea Neamtului, dupa toata ciderez ce a suferit si ea dimpreunA cu fara aceasta din pricina supararilor dusménesti, apoi mai pre urma prin prefioasele osteneli ale prea cuviosului nostrn parinte Starefului Paisie, aducindu-se la pon- tul menirei sale si umpldndu-se de monahi iubitori de ostencala, ale carora ina- intiri, partea In cat se atinge de sporitea Bisericei romanesti, precum talmacirea carfilor cu a lor dare la lumina, minunata buna ordnduiala a slujirei streinilor ce nazuesc la tnchiniciune intra acest [oc de evlavie si altele in folosul omenirei, cereatorului nu-i este cu gren a le alla, In privirea carora infeleptul si prea in- naltatul nostru domn Mihil Grigoriu Sturza V. V. ca un adane cugetitor, pa- trunzind intra tot ce se atinge de marirea si lauda farei Moldaviei si imbunata- tind, a binevoit a hardzi si acestei Monastiri un agezimant, la anul 1843, prin care osebindu-o dintre toate Monastirile s’au aseménat celor dintru inceput ai ei ctitori, Alexandru cel bun si Stefan cel mare, gi celelalte... Al dragostei voastre’fierbinte rmgator catre milostivul Dumn tuirea voastra si doritor de tot binele, eu pentru man- NEONIL Arhimandrit si Staret sfintelor Monastiri Neamful si Secul impreuna cu tot soborul. SF. 1OAN BOTEZATORUL MIANUARIE: ARE ZILE TREIZECI S) ZIUA ARE, URI 10 $I NOAPT In ziva ttéia: Con dupre trup taiere imprejur_ a Domnului nostru Tisus Hrist elu; dintra sfinfi pirintelui nostu Vasilie cel mare, Arbiepiscopul Chesor pomenirea ypadochiei, LA VECERNIA CEA MICA La Doamne strigat-am.. Stihitile stntului pe 4, glas 3, singur glasul. Ale Jui Ghermano: dhchs Pr Hristos, izvorul vie- QD tei, salasluindu-l in sufle- tul tau prin curata vieata ta, : Ide sfintenie aratatorule Va- | {silie, riuri de invataturi drept | slivitoare ai izvoritlumei, din care ad&pat fiind poporul cel | credincios al Bisericei, aduce rodul buzelor ce marturisesc | Darul celui ce a prea slavit pomenirea ta, in veacul vea- cUlttie 5 cou ont ‘ul Darului cel varsat preste tine, te-a uns ca sa lu- crezi cusfintenie bunavestire a imparafiei cerurilor, Vasilie | de Dumnezeu graitorule. Bu- | n& mireazma lui Hristos fa- || candu-te, de mirosul cuno- stintei Ini toatd Jumea ai um- | plut. Pentru aceasta glasurile slugilor tale, cu buna voinfa _-LUNA-LUI JANUARIE, priimindu-le, cere noua celor ce te cinstim pre tine mare mila, A lui Vizantie. Cuarhiereasc& haina fiind imbracat, apar&torule al Tre- imei Vasilie, inaintea scaunu- lui celui de judecat’ ai sta- tut, fiind in primejdie pentru credinta gi aratand vitejasca improtivire, ai ruginat mania eparhuluice se semetia cu st&- pania piganatatei, siingrozea cu tierea maruntaelor. Cu o- sardie acestea alegandu-le gi mucenic de buna voie facan- . du-te, cu cununa biruinfei te- ai incununat dela Hristos, cel ce are mare mila. Slavi, glas 2, « Jui loan Monabul. Firea celor ce sunt semu- ind, si nestatornicia tuturor socotind, numai pre unul ai aflat neclatit, pre cela ce este mai pre sus de fiint& facdtor a toate, de carele si mai var- tos lipindu-te, dorul celor ce nu sunt statatoare ai lepadat. | Roaga-te ca si dobandim si noi dumnezeescul Dar, arata- torule de sfintenie Vasilie. Si scum, # praznicului, glas 8: us’a rusinat prea bunul Dumnezeu, cu trupeasca ta- iere a se taia imprejur, ci s’a dat pre sine chip si pilda tu- turor spre mantuire. Ca fa- catorul legei, cele ce sunt ale im slobozest.. Sfinte Dumnezeule.. 7 roparal sfaintuhi, glas 1 legei le-a plinit, si proorociile proorocilor cele ce au fost pentru dansul. Cela ce toate le cuprinzi cu palma, sicuscu- tece te-ai infagat, Doamnesla- va tie. LA STIHOAVNA Stihitile, glas 2 Podobie: Casa Kutratului. Fiind Biserica cu totul lu- minoasa a luceafarului celui in trei sori, luminezi sufletele celor ce se impartdsesc cu- vintelor tale Vasilie. Sti: Gura mea va gril infetepeiune gi cu- getul inimei mele prieepere, ‘Trambita din Cer, sune- tul glasului tau este, cu foc cu care se ard toate invafa- turile cele ereticesti, Vasilie. Stil: Gura dreptului va deprinde infelepeiune i limba lui va geal judecati O lumina in trei straluciri despartind fetele, si impreu- nand o fiinta, ai surpat pre Arie si pre Savelie, Parinte. Slava, $3 Cinstind tiierea imprejur a trupului Cuvantului lui Dum- nezeu, carele s’a facut om, si pomenirealui Vasiliecel mare, cinstim pre Nascatoarea de Dumnezeu. dupa In tot pimantul a iesit ve- stirea ta, cd acelaa priimit cu- vantul tau. Prin carele cu dum- IN ZUA DI nezeeascd cuviinta ai invatat, firea celor ce sunt ai artat, obiceiurile oamenilor le-ai im- podobit, impariteasca pre- otie, parinte cuvioase. Roaga | pre Hristos Dumnezeu, sa mantuiasca sufletele noastre. Slav $1 acum a proznicului, las avelag. ela ce sezi pe scaun in chipul foculuiintru ceide sus, impreunacuP&rintele ce] fara de inceput, si cu dumneze- | escul tau Duh. Bine ai voit a te naste pre pamdnt, din Fecioara Maica ta, ceea ce nu stie de barbat. Pentru aceasta te-ai gi tdeat imprejur ca un om a opta zi. Slava sfatului tau celui prea bun, slava ran- duelei tale, slava smereniei tale, unule iubitorule de oa- meni. Retenia mick si Otpustul gam: Tu esti Dumnezeul no- stru, milueste-ne pre noi. De doua on + Nu s’a rusinat prea bu- nul Dumnezeu, cu trupeasca tiere imprejur a se taea, ci s'a dat pre sine chip si pilda tuturor spre mantuire. Ca fa- catorul legei, cele ce sunt ale shah ig legei le-a plinit, si proorociile proorocilor cele ce au fost pentru dansul. Cela ce toate le cuprinzi cu palma, gi cu scutece te-ai infagat, Doamne Slava fie. pe ova ori Alte: Stinisi fului Vasilie, glas +: Podobie: Cela ce de sus esti chemat LA VECERNIA CEA MARE, | Dupa obignuitul Psalm, cantiim: Fericit bar- batul... Slava intdia. La Doamne strigat-am, Stinirlie pe 8: Ale prazntcutui 4 ¢i ale stan. tului 4, Stihirile praznicului, glas 8, insusi slasul g BS ogorandu-se Mantui- torul la neamul o- @) menesc, priimit-ainfa- gare cu scutece. Nu s’a scarbit de trupeasca tiere imprejur, cel de opt zile dupre muma, gi fara de inceput dupre tata. Acestuia credinciogii si-i stri- Cela ce esti chemat cu numele imparatiei; cand pre- ofia cea imparateasct, adick | poporul cel sfant al lui Hri- stos, cu intelepciunea si custi- ) inta, tu Parinte l-ai pascut, is atuncea te-a impodobit cu co- roana imparatiei Vasilie, Im- paratul celor ce impirafesc, gi Domnul tuturor, cel ce este impreuna socotit cu cel ce L- nascut, Fiul cel pururea ves: nic, si impreuna fara de in- ceput. Pre carele roaga-l si mantuiasca, sis& lumineze su- fletele noastre. 4. goua ori Cu vestmintele arhieriei fiindimpodobit, bucurandu-te ai propoveduit Evanghelia imparatiei, izvorand Bisericei invataturile drepteislaviri,Va- silie. Cu care acum fiind lu- minati, o Dumnezeire nede- spartita in Tatal atottiitorul, si intru_unul nadscut Cuvan- tul Jui Dumnezeu, si intru Dumnezeescul Duh, o bineve- stim sioslivim, in trei fete ne- despartitd. Pre carca roaga-o si mantuiasca si sa lumineze sufletele noastre. Cela ce esti impreuna cu cetele ceresti, si impreuna 1a- cuesti pirinte Vasilie, a c&- rora i vietei ai raynit cu stra- lucita curdtia vietei tale, inca in trup petrecand, cu cei de pre pamantcaun fara de trup. entru cei ce se indulcesc cu cea de Dumnezeu insuflata invatétura ta, pre Hristos Dumnezeul nostru roaga-l,ca si-i mantueasca din nevoi si din intunerecul necunostin- LUNA LULIANUARIE tei, si sd lumineze sufletele noastre. Slava gtas 8. a lui Anatotie. De intelepciune iubitor fa- candu-teCuvioase, si din toate cele ce sunt alegandu-ti im- preuna vietuitoare, cea spre Dumnezeu gandirea de moar- te,cu cuviin{a vieafa ti-ai petre- cut. Ca patimile trupalui (cu ostenelele infranarei pre tine imbracandu-te, si cu dumne- zeeasci gandire de lege, ne- robit& vrednicia sufletului pa- zindu-ti cu bogatia faptei bu- ne), si tot gandul trupesc ai supus Duhului.Pentruaceasta trupul urandu-ti si lumea si pre tiitorul lumei, stand ina- intea lui Hristos, cere sufle- telor noastre mare mila. i AcUm & prumicului, glas avelag Pogorandu-se Mantuitorul la... Caut&é Stihira dintaiu. VOHOD: Lumina lind. Prochimenul zilei gi parimiite. Dela Facere éitire Cap. 17, Vers 1 ratatu-s’a Domnul lui Avraam, si ia zis lui: Eu sunt Damnezeut Lau, fa plicere tnaintea mea si fi far prihana, si voiu pune legatura mea intre mine, gi intre tine site voiu Ine mulfi foarte. Si vei fi tata a multe nea- muri, si nu se va chiema numele tau Avram, ci va fi numele tau Avraam; ca tata a multe neamuri te-am pus. S te voin creste foarte foarte, si te voiu pune {ntru neamuri, si Smmparafi din tine vor iesi. Si voi pune legatura mea in- tre mine si intre tine, si tntre semi fia ta dupa tine, intra neamurile lor, intru legatura vesnicé. Si le voi fi lor IN ZIUA DINTAIU Dumnezeu. Sia cazut Avraam pre fata sa si s’a inchinat Domnului. Si a zis Dumnezeu lui Avraam: Iara tu legea mea sao pazesti, tu si seminfia ta dupa tine intru neamutile lor. Si aceasta este legea carea si o pazesti tntre mine si Intre voi, gi intre semintia ta dupa tine intru neamurile lor. Si se va taia voua imprejur toata partea barbateasca. Si vefi tia tmprejur marginea trupului vo- stru, gi va fi intra semn de legatura intre mine gi intre voi, si intre semin- tia ta dupa tine, intra neamurile lor. Si prancul de opt zile se va taia voua \prejur, coat partea birbiteasca in neamurile voastre. Si partea barbatea- sea, caréa nu-si va tik imprejur mar ginea trupului sau, in ziva a opta, per de-se-va sufletul acela din neamul sau, c& legea mea a stricat. Dela Pildele lui Solomon citire. Cap. 8, Vers 22, omnul m'a intemeiat inceput ca lor sale, spre lucrurile lui, mai 'na- inte de veac m’a Intemeiat, intra fnceput. Mai ‘nainte de facerea paman- tului, si mai ‘nainte de facerea adan- curilor, mai ‘nainte de curgerea izvoa- relor apelor, Mai “nainte pana ce mu se infipsese munfii, Mai ‘nainte de toa- te magurile m’a mascut. Domnul a fa- ext laturile si pustiile, si marginile mei sub Cer, Cand gatea Ceral, cu dén- sul eram. Si cand si-a osebit luigi sea un pe vanturi, Si cand intarea norii cei de sus, si ca niste tari punea iz- voarele cele de sub Cer. Cand punea miarei hotar, si apelor, ca sé nu tre: cA farmurile sale; gi tari faced temel ile pamantului. Eram la dnsul aseme- nea. Eu eram de carele se bucura in toate zilele, ma veseliam inaintea fe- yei lui in toata vremea, Dela Pildele lui Solomon citire Cap. 10, Vers 82. ura dreptului izvoraste infelepeiu- ne, iara limba nedreptului va peri. J/Buzele oamenilor drepji socotesc cele plicute, si gura celor necurafi se rizvrateste. Cumpencle viclene urdciune sunt inaintea Domnului, iara cumpana dreapti priimita este lui, Ori unde in- tr indlfarea, acolo si ocara, iara gara smeritilor se invata infelepciune. Sa- varsirea dreptilor va indrepta pre dan- sii; si Impedicarea caleatorilor de lege va prida pre ei. Nu vor folosi averile in ziva mAniei; iar dreptatea va man- tui dela moarte. Murind dreptul las grija, iard perirea necuratilor este w rata si grabnicd. Dreptatea nevinova- tului indrepteazd caile, iara cel necu- rat Intru necuratia sa cade. Dreptatea oamenilor drepfi va scapa pre ei; si Intro riutatea lor se prind cei farad lege. Sfirsindu-se omul drept, nu i va impufina nddejdea, iard lauda nec rafilor va peri, Dreptul din cars va scapa, si in locul lui se va da cel ne- curat. In gura necurafilor, laful cetate~ nilor, iara chibzuirea dreptilor cu buna sporire. Intru bunatatile dreptilor, se va indrepta cetatea, si intr perirea ne- curatilor bucurie; thtra binecuvantarea dreptilor, se va inaifa cetatea, si cu gura necuratilor se va sap’. Batjoco- . reste pre cetéteni cel lipsit de minte, iart omal infelept liniste aduce: LA LITE. Stihira hramului, apoi ale sfantul glas 3, insugi glasul. Ale Ini Ghermano, Pre Hristos izvorul vie- fei silisluindu-1 in sufletul tau, prin curata vieata ta, de sfintenie aratdiorule Vasilie, riuri de invataturi drept sla- vitoare ai izvorit lumei. Din care adapat fiind credincio- sul popor al Bisericei, rodul buzelor celor ce marturisesc Darul, aduce celui ce a pro- slavit pomenirea ta, in veacul veacului. Mirul Darului cel varsat preste tine, te-a uns, ca si lu- crezi cu sfinfenie buna ve- stire a imp&rdfiei cerurilor, Vasilie de Dumnezeu graito- rule. Caci buna mireazmii fa- cAndu-te lui Hristos, de mi- rosul cunostinfei lui toat& lu- mea ai umplut. Pentru acea- sta glasurile slugilor tale cu buna vointa priimindue, cere noua celor ce te cinstim pre tine, mare mila. \ tui Vizantie Cu arhiereasca haina fiind imbracat, aparatorule al Tre- imei Vasilie, inaintea scau- nului celui de judecata ai sta- tut, primejdie luand pentru credint&, gt vitejascd impro- tivire aratand, ai ruginat ma- nia eparhului, celui ce se se- metia cu stipania piganata- tei, si ingrozia cu taerea ma- runtaelor. Cu osardie acestea alegandu-le, si mucenic de buna voe facdndu-te cu cu- nuna biruintei te-ai incununat dela Hristos, cel ce are mare mila. Slava, glas 6: + Varsatu-s’a Darul in buze- Je tale cuvivase Parinte, si ai fost pastor Bisericei lui Hri- ‘} stos, invatand oile cele cu- vant&toare sd creazi in Tre- imea cea de o fiinta, intru 0 Dumnezeire. aa $i acum, a praznicului, glas ® Pogorinda-se Mantuitoral la neamul omenese, Cauta Stihira dintéi dela Vecernia cea mare. LUNA_LUI IANUARIE LA STIHOAVNA Stihirile sfantului glas 1, a lui Vizantie, sin- ur glasul O dumnezeeasca si sfan- ti albina a Bisericei Ini Hri- stos, Vasilie prea fericite! Ca tucuacul dumnezeesculuidor intrarmandu-te pre tine, hu- lele eresurilor cele urite de Dumnezeu le-ai rinit, si su- fletelor credinciosilor dulcea- ta bunei credinfe le-ai invis' erit, si acum umbland prin ' verdeata cea nestricatt a dum- nezeestilor gradini, pomene- ste si de noi, stand inaintea Treimei cei de o fiinta. ‘Sth: Gura mea va grdi injelepeiune, gi cu etl inimei mele pricepere. A lui Vasilie Monahul, Bunitatile taturor sfinti- lor aiadunat, parintele nostru Vasilie, blandetele lui Moisi, ravna lui Ilie, marturisirea lui Petru, si binecuvantarea Ini Joan. Ca Pavel nu ai incetat strigand: Cine este slab, si eu sa nu fiu slab? Cine s& sminteste, si eu sd nu ma a- pring? Pentru aceasta impre- una cu dansii saldsluindu-te, roaga-te si se mantuiasca su- fletele noastre. ih: Guru dreptului va deprinde infelepciune ‘i limba. lui ya. gral judecata. Glas 2, a,1gi loan -Monahul. Firea celor ce sunt semu- ind, si nestatornicia tuturor socotind, numai pre unul ai aflat neclatit, pre cela ce este mai pre sus de fiinta facdtor +a toate, de carele si mai var- tos lipindu-te, dorul celor ce nu sunt st&tatoare ai lepadat. Roaga-te ca si dobandim si noi dumnezeescul Dar, ara- tatorule de sfinfenie Vasilie. Slav, gles 6 Cela ce Daral minunilor din Cer ai luat, si inseliciu- IN ZIUA DINTAIU nea idolilor ai mustrat cu in- | vatiturile, marirea arhierei- lor esti si intrirea, prea fe- ricite Vasilie, si tuturor pa- rintilor pildi de invaatura, indrazneala avand catre Hri- stos; pre acela roaga-I sa man- tuiasca sufletele noastre. $1 acum, a praznicului, glas 8. Na s'a rusinat prea bunu!.. Cauti Stinira a doua LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnul, Tropatul_pra- ynicului de doud ori, Slava’ alt sfantului, $i ‘acum fari al praznieului, Dupa intaia: Stihologie, Sedealna glas 5. Podobie: Cuvantul cel impreuns Ca pre o podoaba impa- | rateascd a Bisericei lui Hri- stos, pre Vasilie tofi s&-1 ]au- dim, comoara invataturilor cea neimputinat’. Ca cu a- cestea el ne-a invatat pre noi sa cinstim sfanta Treime cea unit in fiint& si despartita in fete. | ! Slava, glas 1 Podobie: Mormantul tu. + Vasilie intelepte, cela ce | stai inaintea Treimei, roaga- | te s& dobandim in ziua ju- dec&tei, noi cei ce te laudim pre tine si cinstim pomenirea ta, Dar si mil& si curatire de gresale; ca cu gura gi cu ini- ma si m&arim pre unul iubi- torul de oameni. $i acum, a praznicului: Ficatorul tuturor si Sta- panul lumei, cela ce este sus impreuna cu Tatal si cu Du- hul, ca un prune se tae im- prejur, pre pamant a opta zi. Cu adevirat dumnezeesti si minunate sunt lucrurile tale, ca tu Stipane pentru noi te-ai taiat imprejur, cela ce esti pli- nirea legei. Dupa a doua Stihologhie. sedeaina, glas 8. Podobie: Pre infelepciunea + Din intelepciunea cea ne- graita cu privirea la Dumne- zeu,luand bogatia ceade taina, tuturor ai izvorit apele orto- doxiei, care inimile credincio- silor dumnezeeste le veselesc, iara invataturile necredincio- silor, precum li se cade le cufunda. Pentru aceasta din- tru amandoud, prin sudorile bunei credinte, te-ai aratat nebiruit aparator Treimei, lerarhe Vasilie. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de gresale si daruiasca, celor ce cu dragoste praznuesc sfantd '*pomenirea ta. Slava, glas 3. Podobie- Dumnezeestei credinte. T oata Jumea ai adapat ca cu nigte ape cu invataturile tale, semanand dogmele bu- nei credinte. Ca izvorul vie- fei Hristos intru tine s’a o- dihnit cu adevarat Vasilie. Pre carele roaga-l, ca cela ce ai indraznire de Dumnezeu insuflate, si ne daruiasca noua mare mila. $i aqpm, glas 4 Podobie: Degrab ne intampina, Cel ce a fost nevazut cu firea, acum se vede cu trupul. Cuvantul cel nezidit, acum nascandu-se din Curata Fe- cioara se zideste. Pentru a- ceasta gi dupre lege (pentru oameni) ca un prunc de opt zile se tae imprejur. Aceluia dar si ne inchin&dm, ca unui Mantuitor al nostru. Dupa Polieleu, Sedeaina, glas 8. f+ Podobie: Pre Infelepeiunes... Cu puterea dumnezeesti- lor cuvinte, ai surpat eresu- rile cele intunecate, toate por- nirile lui Evnomie le-ai_cu- tundat. Si oamenilor pre Du- hul, Dumnezeu a fi I-ai pro- oveduit.Sicuinaltarea maini- or, pre vrajmasi i-ai omorit, toata slujirea cea rea a lui Sa- LUNA LUI JANUARIE velie 0 ai gonit. Toate pare- rile lui Nestorie le-ai surpat Ierarhe Vasilie. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de gresale si daruiasca, celor ce cu dragoste praznuesc sfant& pomenirea ta. Slava, asemenen. Darul dumnezeestilor tale | cuvinte, siindltimea cea de tai- | nia dogmelor, scara-dumne- zeestei inaltari s’a facut noua. C4 duhovniceasca trambit’ a- gonisindu-ti Parinte, cu aceea ai propoveduit dumnezeestile invataturi. Pentru aceastasiin loc cu verdeata te-ai salasluit | rasplatirile ostenelelor tale li and, cuvioase ierarhe Vasili 1 I Roaga-te lui Hristos Dumne- zeu, iertare de gregale si da- ruiasca, celor ce cu dragoste ) praznuesc sfanta pomeni- rea ta. $i acum, a Nascittoarel Sttpanul tuturor gi facd- | torul, din prea curat pante- celet&u trup luand,folositoare oamenilor pre tine te-a aratat ceea ce esti cu totul fara pri- hand. Pentru aceasta tofi la tine alergim, iertare de gre- sale cerand Stapana, si ca si ne mantuim de munca cea vesnica, si de toata rautatea tiitorului lumei celui rau. Pen- truaceasta strigim catre tine: | Roagi-te Fiului tau si Dum- nezeu, iertare de gresale si daruiascd celor ce se inchind cu credinta prea sfintei na- sterei tale. Apoi Antifonul cdf dintaiu al Prochimen, has 4 + Gura mea va grat Infelepeiune, si cu- getul inimei mele pricepere. sti. Auzifi acestea toate neamurile, ascul- tati tofi cei ce licuifi tn lume, Toat’ suflarea... Evanghelia dela foan, Zisa Domnul: Ea sunt usa... Dupa Psalm 50, Slavii, glas 2 Pentru rugiciunile Ierarhului tau Va- silie, milostive curateste multimea gre- salelor noastre. St acum Pentru Rugaciunile Nascatoarei de Durmezeu,milotive curifeste muljimea gtesatelor noastre. Sin? Mituegte-ma Dumnezeute dipié mar tila $i Stihira, las 6. + Varsatu-s’a D¥ral in bu- zele tale cuvioase Parinte, gi ai fost pastor Biscricei lui Hristos, invatand oile cele cuvantatoare sa creaza in Tre- imea cea de o fiinta, intru’o Dumnezeire. CANOANELE Al praznicatai cu Irmosul pe 6 gi al stint Ini pe 8. CANONUL peaznicului Facerea Ini Teofan. Peasna 1, glas 2, Irmos: Y eniti noroadelor s& can- tim cantare lui Hristos »Dumnezeu, celui ce a de- »Spartit marea gi a trecut pre »poporul, pre carele l-a man- NN ZIVA DINTATO. »tuit din robia Eghiptenilor, »ca s’a proslavit. Z iua cea de a opta, carea” poart& chipul veacului ce va sa fie, cua ta sdracie cea de bund voie Hristoase se lumi- neaza si se sfinfeste. Ca intru aceasta dupre lege la trup te-ai taiat imprejur. T dere imprejur priimeste Hristos, a opta zi dela na- sterea sa, si intru aceasta a- st4zi umbra 0 opreste, rasd- rind lumina Darului celui nou. Alt CANON al sfintului Facerea hui Joan Damaschin. Peasna 1, gles gt Irmos acelag lasul tau se cidea sa vie i Vasilie, la cei ce vor s& inceapa laudele tale. Ci tu Pa- rinte vointa priimind, da-ne Dar fara pizmuire. S altarea cea cu patima a trupului ce munceste, cu dra- gostea iubirei de intelepciune 0 ai pedepsit. Pentru aceasta intru imparafiile cele nestri- cdcioase lacuesti parinte Va- silie. Pre calea cea aspra a buna&tatilor tu umbland, ai a- juns la cerescul suis cel ne- ted si cu liniste, si tuturor te-ai aratat pilda Vasilie. Patimile sufletului impre- un& gi ale trupului Vasilie, spre folos, cu sabia Duhului et 20, nului jertfa te-ai adus. Slava: negraite Vasilie, de impara- teasca preotie a lui Hristos cu taind ai invatat Pirinte, luminat aratandu-ne noua lu- mina Treimei. $i acum, a Nascitoarei: Cine va putea s& spue dupre vrednicie cea mai pre sus de cuvant a ta zemislire? Ca pre Dumnezeu ai nascut cu trup prea sfanta, pre cel ce s’a araitat Mantuitor rout tuturor, + Fundul adancului I-a de- »Scoperit, si pre uscat pre ai »Sdi i-a trecut, intru acelas yacoperind pre protivnici, cel tare intru rdzboaie Domnul, »c s’a prea marit. Strana a doua. Unblat-a Israil prin va- plul cel invaluit al marei, cel »ce S’a ardtat uscat indatasi. ylara negrul luciu pre voe- »Vvozii eghipteni, iainnecatcu »totul mormantul cel aster- »hut cu apa, cu puterea cea ytare a dreptei Stapanului. Peasna 3, Irmos (ntéreste-ne pre noi intru tine Doamne, cela ce prin ylemn ai omorit pacatul, si nfrica ta o sddeste in inimile __LUNA,LULJANUARIE le-ai t&iat, si pre tine Stapa- | Fiind tu tXinuitor celor | ~noastre, celor ce te laudaim y»pre tine. Cuvantul cel mai pre sus de fiinta intrupandu-se, spre incetarea legeis’a taeatimpre- jur, si incepaturile dumneze- | escului Dar, si ale viefei ne- stricdcioase, ne-a dat noua. Plinitor legei, iara nu ca un protivnic lui Dumnezeu fiind Hristos intrupandu-se sia aratat; si a ingaduit de bund voe a se taia imprejur a opta zi. Al sfantului. +De toata invafitura plin fiind, nu numai de cea de jos si calcata, ci mult mai vartos de cea mai bund, te-ai aratat lumei lumina Vasilie. Cu frica Domnului fiind intemeiat, ci inceperea inte- Jepciunei aceasta este, la iubi- rea de intelepciune cea mai buna te-ai inaltat o Vasilie. Vasilie intelepteste te-ai suit cu lucrarea, si lucrarea suire la inalta privire cea dum- nezeeasca 0 ai ardtat; si cu- nostinta celor ce. sunt o ai deprins luminat. Shavit Impreuna cu nasterea lui Hristos a sosit, si impreund a stralucit pomenirea ta, Pa- | inte. A ciruia nespusa taind IN ZIUA DINTAIU cu inva{aturile tale aradtat o ai facut. $i cum, a Niscitoarei Fara simanté pre Dum- nezeu ai zdmislit in pantece gi l-ai ndscut negrait intrupat, spre carele a cduta nu indraz- nesc puterile ceresti, Curata pururea Fecioara. Catavasie' + Domnul cel ce da impa- »tatilor nostri tarie, gi inalta ~cornul unsilor sai, din Fe- »cioara s’a nascut, gi ving ca- »tre Botez. Deci credinciosii »Sa-i strigim: Nu este sfant ,ca Dumnezeul nostru, gi nu yeste drept fara numai tu »Doamne. \ doua strand Cati ne-am dezlegat din »cursele cele vechi, de leii cei »Manca&tori sfaramandu-li-se ydintii; si ne bucuram gi sd y»lirgim gura, impletind cu- »vantul din cuvintele canta- »tei; cu care dela noi se in- ndulceste de daruri. Podobie: Fecioara astizi.. Tomnul tuturor taere im- prejur rabda, si gresalele oa- menilor ca un bun le tae. Da mantuire astizi lumei, si se bucura intru cei de sus ie- rarbul Ziditorului si purti- torul de lumina, dumneze- CONDACUL prazicului, glas % escul tainuitor al lui Hristos Vasilie. Sedeana sfintului, glas 8 Podobie: Pre Infelepciunes, Deschizandu-ti gura cu cuvantul lui Dumnezen, ai vestit intelepciunea propove- duitorule al luminei, si dum- nezecasca intelegere lumei ai seminat; invafaturile parinti- lor cu adevarat int&rindu-le, ca gi Pavel te-ai aratat apara- tor credintei. Pentru aceasta si cu ingerii impreuna ceta- tean te afli, si te arati im- preuna vorbitor fericite, de Dumnezeu graitorule Vasilie; roaga-te lui Hristos Dumne- zeu, iertare de gregale s4 da- ruiasca, celor ce cu dragoste cinstesc sfanti pomenirea ta. De doua ori, Slava, $i acum, a praznis Podobie: Aratatu- Ca cela ce esti adancul iubirei de oameni, te-ai imbra- cat Stapane cu chip de rob, sila trup te-ai taiat imprejur daruind tuturor oamenilor mare mila ta. alas 4. ast Peasna 4, Irmos At Doamne auzul iconomiei tale, si te-am »prea marit pre tine unule »iubitorule de oameni. 1 derea imprejur a ince- tat, de cand Hristos de buna voie s’a taiat imprejur, multi- q q } Serr mileneamurilor mantuindule cu Darul. Vieata cea nesfarsit& a vea- cului ce va si fie, ziua a opta o inchipueste; intru care Sta- panul Hristos s’a taiat im- prejur. Al sfantutui Impodobeste-se mireasa, Biserica, precum cu nasterea lui Hristos, aga si cu pome- nirea ta prea fericite. Nebiruit te-ai aritat, pen- tru Dumnezeu luptandu-te Vasilie, cela ce intru toate po- rncile lui te-ai plecat. Bisericei te-ai dat de la Dumnezeu ingradire, si zid tare, Vasilie prea fericite. Shik Celor protivnici lui Dum- nezeu, sabie cu doua ascuti- suri t&etoare, si foc carele mi- stueste inseliciunea, te-ai a- ratat parinte Vasilie. $i acum Rugimu-te pre tine Cu- ati, ceea ce ai zimislit pre Dumnezeu fara de simanta, sa te rogi pururea pentru ro- bii tai. 4 Nasedtoarel Catavasie: Auzitu-s’a Doamne glasul »tiu carele ai zis, glasul ce- ylui ce strigd in pustie; cand nai tunat preste ape multe, ;marturisind Fiului ttu, cu LUNA LULIANU »totul fiind de fata; iara prin »Duhul a strigat: Tu esti Hri- »Stoase intelepciunea si pute- »rea lui Dumnezeu. A doun strand. Curitindu-se cu lumina nvederei de taindé, cantand y»proorocul a oamenilor inno- yire a dat glas, migcat fiind de »Duhul, aratand intruparea »hespusului Cuvant; de ca- preles’au sfaramat stapanirile »celor puternici. : Peasna 5, [rmos: Atitorule de lumina, si fa- 4/ citorul veacurilor Dom- ynul, intru lumina poruncilor ytale povatueste-ne pre noi; ca afara de tine pre alt Dum- mhezeu nu stim. ‘Tu din Fecioartt Maica ne- grait ai iesit Doamne, si cu chipul omenesc bine ai voit a te imbr&ca ca un prunc dupa lege, legea plinind. loptei s’a asemanat ceea ce a nascut pre Israil, ca ceea cea iubit umbra legei; din ca- rea strilucind lumina lumei, Hristos s’a aratat. Al sfantutui Biserica aduce astizi cu adevarat indoita praznuire: a tderei imprejur, ca un prunc, Stapanul ardténdu-se pe pa- | mant si pomenirea slugei celei intelepte si de trei ori fericite. 4 I umina cea necuprinsa o- dihnind intru tine Cuvioase, faclie luminoasa lumei pre ti- ne te-a aratat [ristos. Pentru aceasta ldudim pomenirea ta Vasilie. INici puitorul de lege Moi- si, nici losif cel mai ‘nainte de lege, n’a fost masurator de grau pentru mancare pre- cum tu, c& cu dumnezeescul trup, insu-ti ospatator te-ai a- ratat Vasilie. Savi Cartea facerei cea cu to- Sinai lui Moisi, tu talcuindu-o din dumnezeesgtile vistierii, tuturor 0 aiaratat, prea feri- cite Vasilie. i acum, a Nascdtoarei: Tie ceea ce ai n&scut pre Hristos Ziditorul tuturor, stri- gam: Bucura-te Curati, bu- cura-te ceea ce ai rasarit noua lumina, bucura-te ceea ce ai incdput pre Dumnezeu cel neincaput. Catavasie: Jisus incepatorul vietei, »vine s& dezlege osanda a lui »Adam celui intaiu zidit. Si ,curatire ca unui Dumnezeu she trebuindu-i, pre cel ctzut yil curateste in ordan, intru »care pierzand vrajba, daru- yegte pacea care covargaste ytoata mintea. tul intunecaté ce s’a pus in | IN ZIUA DINTATU A doua strand, Cei ce ne-am spilat prin »curatirea Duhului de veni- youl spurcatului si intuneca- ytului vrajmas, plecat-am pe ycalea cea nowd nerdtdcita, ycarea duce in bucuria cea »neapropiata, apropiatd nu- »mai celor impacati cu Dum- »nezeu. Peasna 6, Irmos Ae cel mult al paca- A telor m’a incunjurat, si »Strig tie, urmand proorocu- ylui: Din stric’ciune Doamne »scoate-ma. -uat-a sfarsit legea, de cand Hristos prunc facandu- se, plinitor legei aratandu-se, taiereimprejur a luat, sia dez- legat blestemul legei. Sambita si tiierea impre- jur, giintiratarea jidovilor a incetat, cu buna vointa lui Hristos celui ce s’a aratat, gi astralucit primavara Darului. AL Hranit-ai din destul sufle- tele siracilor cele topite de foame, si inimile flamanzilor le-ai umplut Vasilie, de toata dumnezeeasca veselie. sui Hranit-ai pre poporul cel flamand cu land cereasca, (cd paine ingereasca este Cuvan- tul Vasilie), cdruia datator de gradu ai fost. Addunat-ai ca 0 albina Va- silie, cu iubire de osteneal& floarea a toata fapta bund, si iscusit facdndu-te, intr’insele te fericesti. Slava Nevoitu-te-ai a te desparti de lume, si cu Dumnezeu a vietui, pentru aceasta in Jocul celor nest&tatoare si strici- cioase parinte Vasilie, cele ra- maitoare ca un intelept ai ca- stigat. $i ncum, a Niseitoarei Rugul cel ce s'a impreu- nat cu tocul fara ardere, in Sinai, mai ‘nainte te-a inchi- puit pre tine Maicd pururea Fecioar&, carea nu stii de nun- 14, Nascitoare de Dumnezeu Marie. 7 : Glasul Cuvantului, sfes- pnicul luminei,luceafirul mer- »gatorul inaintea Soarelui, in ypustie, pocaiti-va strigad tu- »turor neamurilor gi mai ’na- pinte va curatiti; cd iat de fata sti Hristos, mantuind ylumea din stricdciune. A dou strand Pre cel dorit J-a aritat cu prea fericit glas Tatal, pre yearele din pantece l-a izbuc- whit. Adevarat, zice, acesta »de o fire fiindu-mi fiu, lu- »Minat a iesit din neamul o- »menesc, cuvant viu, al meu si om dupre randuial: LUNA LUI JANUARIE oa CONDACUL sfantului, glas 4. Podobie: Ardtatu-t astizi lumei. ratatu-te-ai temeiu ne- clatit Bisericei, dand tuturor oamenilor domnia cea nestri- cata. Pecetluindu-o cu invata- turile tale, de cele ceresti a- ratatorule Vasilie cuvioase. 1608 Paharul curitiei, gura in- telepciunei, si temeiul inva- faturilor, marele Vasilie tutu- ror straluceste duhovniceste. Veniti dar.si si stim in casa lui Dumnezeu, cu caldura privind, cu minunile impodo- bindu-ne, ca cu o raza stralu- cindu-ne, cu Duh curatitor de vieat& ricorindu-ne. Urmand credinfei acestuia, caldurei si smereniei prin care lacas firei lui Dumnezeus’aaratat. Catre carele strigand s&-i liuda’m, de cele ceresti aratatorule Va- silie cuvioase. una lui lanuarie are zile treizeci si una, ziva we ceasuri zece si noaptea ceasurt patruspre- zece. In giua intaia praznuim cea dupre tru | Aggetapenr es Doetaa Damme a Mantuitorului nostru lisus Hristos, Sti: Hristos tiindu-se imprejur, legea s'a teat Si sa tindu-se, s'a adus in lduntra Da- rul oy adevirat, ge iencaenert ante eset 2 Domnului nostra lisus Hristos, carea a Iuat pentru ca s4 pue capat randu- elei legei vechi, $i sa aduca taere im- prejur duhovniceasca si ne facut de mina. Aceasta am luat de atuncea de Ja sfinfii parinti so praznuim dupa in- cunjurarea crogului anului, Carea o gi priznuim, ca pre o zi domneasea, pet tru Domnul ce ne-a cinstit pre noi, gi a voit ao priimi aceasta, ca precum a luat nastere trupeasca si necuprinsa pentru noi, si altele toate firesti, care nau nici o prihana, intr’acest chip a pri- imit tderea imprejur alegei ca sa astupe si gurile ereticilor earii indraznese a zice can’a luat el trup, ci s'a nascut dupre nalucire. Ca in ce chip s’ar fi taeat im- prejur de n’ar fi fost luat trup? Si pen- tru ca sa astupe’ gurile jidovilor celor neintelegitori, carii tl cleveteau pre dan- sul cA nu pizeste Sambata, 1 strica le- gea. Carcle a pazit legea si pana la ta- crea imprejur. Si pentru aceasta dup’ opt zile dela sfanta nasterea lui cea din Fecioara, bine a voit de s'a adus de Maica sa si de losif, la locul unde a- veau obiceiu jidovii de se taeau impre~ jur, si s'a taeat imprejur, gi s'a numit numele lui lisus, carele se zisese dela tn- gerul, mai ‘nainte de ce s’a zimislit el in pAntecele Fecioar daca s‘a in- tors iardsi cu pariinfi sai acasa, a vie~ juit_dupre firca omeneasea, crescind cu cu infelepciunea si eu Darul, spre méntuirea noastra. Jntru aceasta zi, pomenirea_colyi dintru sfinii nahi note Vasile Soe mae, AT scopul Chesarie! Capadcchiei Stih: Vieazd Vasilie, in Domnul murind, Viejueste ins gi cu noi, ca cel ce prin cary este vorbind, In ziua dintéiu @ lui Tenuate, Prin moarte s'a mutat Vasilie. A cest dintru sfinti parintele nostru Vasilie, a fost pe vremea tmparatului Va- lent, inaintea cdruia a si indraznit de a grait pentru dreapta credinga si la mustrat, pre el. Fiindea cazuse in ne- credinta lui Arie, gi ca focul pierdea bisericile. Tatal acestui sfant a fost din Pont, si maica lui din Capadochia. Si intra cuvintele invafiturei, nu numai ‘a intrecut pre cei ce erau atuncea, ci si pre cei de demult, c4 strabatand tot felul de infelepeiune si invapitura, intru toate a esit inainte si a intrecut, Si nu putin s'a nevoit de a invafat fie lozofia practic’, si cu stiinfa aceca co- vargind pre toti cei ce eran atuncea, IN ZIUA_DINTAIU s'a inalfat la scaunul arhieriei, Unde multe nevoinfe a luat pentru dreapta credinga, si cu intelepciune tare si ne- schimbata a ingtozit pre eparhul; si a grait cuvinte ca acelea cu care, ca cu un triznet a lovit intru intelepciunea celor ta credinta. Sia Invatat si alcatu- irea obiceiurilor si cunostinfa celor ce sunt 0 a asezat aratat. Si cu tot felul de bunatafi, turma lui Hristos indrep- tandu-o, s’a mutat catre Domnul, Era insa statul trupului lui foarte inalt, drept la stat, uscafiv, seazut la trap si negricios la fafa, cu galbiniciune amestecat, cu fruntea putin incretita, lungaret la ume- rile obrazului,cu nasul lungiret,cu sprin- cenile rotunde, cam spinzurate gi in- cretite, asemenea cu omul ingrijat find. Cu timplele adancate, cu barba lunge, de jumatate carunta si cam plesuv; fiu lui Vasilie si Emilici, si se face praz- nuirea pomenirei Ini in sfanta biseric cea mare. Intru aceasti zi sfantul mucenic Teodot, de sabie sa slivarsit Sti: Teodot, nu voiu suferi, zice, eu, De nu mi se’ va tiea capul pentru Dum- nezeu Intru aceasta zi, sfantul Grigorie Nazianzul lati sfantului Grigorie teologul, cu pace s’e sdvargit Cu liudator al sfargitului de sine im- Stih Parinte prin cel din coapsele tale nascut. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doam- ne milueste-ne, si ne mantueste pre noi, Amin, Peasna, 7 Iemos hipul cel de aur in cim- pul Deira cinstindu-se, cei ntrei tineri au defadimat po- »Tunca cea prea fara de Dum- »hezeu, si fiind aruncati in »mijlocul focului, racorin- »du-se au cantat: Bine esti ,cuvantat Dumnezeul parin- nfilor nostri. Luminata gi prea luminata este nasterea lui Hristos, ca- | rea mai ‘nainte inchipueste | astazi si taina innoirei ce va sa fie. Ca dupre randuiala le- gei Mantuitorul se tae impre- jur, nu ca un Dumnezen, ci ca un om, si ca o plinire a legei. svegea plinind Facatorul legei cu trupul astazi de bund voie se taieimprejur; tdere fa- cand iernei pacatului,si a stri- ga daruind: Bine esti cuvan- tat Dumnezeul parintilor no- stri. Al sfintulud Chipul Tatilui, este Fi- ul, si al Fiului Duhul este; iard tu a Duhului o Vasilie neintinata oglinda esti,si casa a toat’ Treimea. Fericit& po- menirea ta! Si cei ce o sla- vesc pre ea, Se vor preamari. Afundandu-ti mintea in- tru adancurile Jui Dumnezeu | cele neajunse, si adundnd tu margaritarul cunostintei cel de mult pret, ai imbogatit lu- mea cu intelepciunea sia stri- ga o ai invatat: Bine esti cu- vantat Dumnezeul p&rintilor nostri. O impreuna suflare a min- tei! si sfintita insotire! Carii sunteti ca un suflet in doud trupuri nedespirtit, in Gri- gorie Vasilie, cu dumneze- eascd dragoste impreunati, si in Vasilie Grigorie. Acum ru- gati pre Hristos pentru tur- | ma voastra. Tata stracilor, folositor | vaduyelor, si bogatie celor lipsiti, neputinciogsilor manga- iere, gi celor cu bogitie chi- vernisire, bitranetelor toiag te-ai ardtat, invafatura tine- retelor, si célugarilor indrep- tare spre bunatati Vasilie. Slava. Curatindu-ti mintea de toata intinata spurcdciune Va- silie, ai semuit cele duhovni- cesti cu Duhul cel dorit fie. Pentru aceasta ldudand Trei- mea,cu indrazneala ai strigat: Bine esticuvantat Dumnezeul parintilor nostri. $i acym, a Naseitoarei Pre tine rug cu foc ar- zand, Moisi in muntele Sinai Curata mai ‘nainte te-a vazut, carea ai priimit fara ardere taza cea nesuferita a fiintei celei negraite, cei ce s’a unit cu grosimea trupului intru una din sfintele Ipostasuri. Catavasie Pre tinerii cei binecre- »dinciosi, carii au intrat in »cuptorul cel cu foc, duh de »roud sufland, nevat&mati i-a »pazit, si pogorirea dumne- »zeescului inger. Pentru a- »ecea in vapae racoriti fiind, »cu multimita au cantat: Prea yliudate Doamne al pirinti- ylor, si Dumnezeule bine esti pouvantat. A doua strand Ars-a cu apa capetele ba- ylaurilor, cel ce a potolit va- »paea cea inalt{ a cuptoru- ylui, in carea erau credinciosii »tineri. Negura cea grea ca- tea este din pacat, toati o »spala cu roua Duhului. Peasna & Irmos P= Dumnezeu Cuvantul carele cu negraita infe- plepciune toate le-a alcatuit, yi dintru nefiinta intru fiinta toate le-a adus: Bine il cu- »vantatilucrurile ca pre Dom- nul, gi il prea inaltati intru ntoti vecii. Th ziua a opta s’a tiiat imprejur ca un prunc Stapa- nul, si Jisus a luat numire, ca al lumei este Mantuitor si Domn. Pre cel ce a esit din Ta- tal mai ‘nainte de veci si tara deinceput, Dumnezeu Cuvan- tul, si dupre lege cu trupul s’a taiat imprejur, ldudati lu- crurile Domnului pre Dom- nul, Al sfantutui + Cu zina cea de a optade | la nasterea lui Hristos, dupre vrednicie s’a impreunat po- menirea Jerarhului, carea cin- | stindu-o cu credinf&, ltudam pre Domnul, si-l prea inal- fam in veci. Fre cela ce cu nespusa randuial’ a daruit pre Vasi- lie lumei lumina de buna cre- dinta, si trambita de Dumne- zeu cuvantatoare; bine cuvan- tati lucrurile Domnului_pre Domnul, si-l prea inalfati in- tru toti vecii. Ere cela ce cu indestu- lata lucrare s’a salasluit intru inteleptul Vasilie, si printr’in- sul cu buna cinste dumne- zeeste a grait: Bine cuvantati lucrurile Domnului pre Dom- nul, si-l prea inaltati intru toti vecii. Cei ce ne-am indulcit cu dumnezeestile tale cuvinte Vasilie, neincetat praznuind ata pomenire, strigim: Bine cuvantati toatelucrurile Dom- nului pre Domnul, si-l prea inaltati intru tofi vecii. Bine cuvantém pre Tatdl, pre Kiul gi pre sfantul Doh Domnall + Razele cuvintelor le-ai ri- varsat in lume Vasilie. Care luminat i-au indreptat a cinsti o fire a Treimei, strigand: Bine cuvantati toate lucrurile Domnului pre Domnul, si-l prea inaltati intru tofi vecii. $i. acum, « Nascitoarei Pre Dumnezeu Cuvantul | cel ce a egit din Tatal mai LUNA LUI ’nainte de veci gi fara de ani, si mai pre urma a rasarit din Fecioara, bine cuvantati lu- crurile Domnului pre Dom- nul, si-l prea inaltati in veci. a lauldm. dine s& cuvantam, si. sa chindm Domnului cAntand, i prea duet pre dansul intru tot veeit Catavasie Tain’ prea m&rit’ a ara- »tat cuptorul Babilonului, ca- rele a izvorit roud. Ca in »Tepejuni vrea s& priimeasca »lordanul focul cel nemate- ptialnic, si si sufere pre Zi- »ditorul cu trupul botezan- »du-se..Pre cdtele popoarele, il binecuvinteaza si il prea »inalta intru tofi vecii. A dowa strani’. « Faptura se cunoaste acum Sloboda si cei mai ‘nainte in- »tunecati fii ai luminei. Nu- »mai domnul intunerecului »suspina. Acum vine sa laude yeu osardie pre Pricinuitorul, yceea ce era intaiu ticdloas’, »toatimostenireaneamurilor. J.a Peasna 9. Coea ce esti mai cinstitd... ny cintim, of cantam pripelile acestea ale Tere imprejur. Mareste suflete al men pre cel ce du- pre lege cu trupul s’a taiat imprejur. Irmesul t+ Pre tine cea ce pre lumi- »hatorul Dumnezeu, cel ce a »Tasarit mai ’nainte de soare, ycarele trupeste la noi a ve- nit, din coapsele cele fecio- »testi negrait l-ai intrupat, »bine cuvantati, Preacurat& »Nascatoare de Dumnezeu te »marim. De doua oti, cu aceeasi pripeald. Apo’ Mareste suflete al meu pre cela im ziua a opta a lat taere tmprejur. De ane Astizi Staptnul se taie imprejur la trup ca un pranc, plinind legea. Astizi Svipanul Se taie imprejur 1a trup, si lisus se chiama, C ovarsind Hristos preste hotarele firei omenesti s’a na- scut mai pre sus de fire din Fecioara. Si precum porun- ceste Scriptura legei, la trup se taie imprejur si plinitor le- gei se arata. Veniti si praznuim intra sfintenie marita numirea Sta- panului Hristos; ca Tisus cu dumnezeeasca cuviinta se nu- meste astazi, cu carele im- preuna si pomenirea Ierarhu- lui s& o marim. \ite pripely ale stantului Vasile Mareste suflete al meu, intre ierarhi pre marele V2 De dona ori Mareste suflete at meu, pre huminsto- rul Inmei cel prea luminat.pe doud or. Mireste suflete al meu pre marele Va- silie cel din Chesariane dout ori. TIrmelor celor purt&toare de vieati, ale Pastorului celui mare, ca o oaie credincioasa a lui Hristos, Vasilie ai ur- mat, c4 tiranului trupul tau Parinte ti-ai dat, vitejeste mai ’nainte nevoe patimind pen- tru Bisericd prea fericite.