Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N O A S T R Ă
C V L E G E R E DE
S C R I E R I PE ÎNŢE-
LESVL TVTVRORA
DESPRE PAMÂNTVL
Ş I Ρ O Ρ O R V L
R O M Â N E S C
C O N D V S A D E
V A S I L E P Â R V A N
P R O F E S O R V Ν 1 V Ε R S I T A R
M E M R R V A I . A C A D E M I E I R O M A N E
V A S I L Ε
Ρ Λ R V Α Ν
INCEPVTVRfLE
VIEŢII ROMANE
L A G V R I L E
D V Ν Ă R I I
L V C R A R E Î N S O Ţ I T A D E
D O V Ă H A R Ţ I Ş I O SVTA Şl ZECE
V E D E R I , D E L O C V R I Ş I
L V C R A R I A N T I C E
V A S I L E P Â R V A N
INCEPVTVR1LE V I E Ţ I I R O
M A N E L AG V R I L E D V N A R I I
S'A E D I T A T Ş I T I P Ă R I T
D E C V L T V R A
N A Ţ I O N A L Ă
B V C V R E Ş T I I Ç 2 3
CLIŞEELE M A R V A N
Drepturile rezervate
învăţaţii, cari scriu istoria popoarelor, sunt de două
feluri: unii, cari din copilărie şi până la bătrâneţă
au trăit tot între cărţi, iar alţii, cari au trăit şi viaţa
cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, urâţeniile
si frumuseţile ei. cunoscând în carne si oase oameni
vii de toate felurile. Istoria scrisă de învăţaţii căr
ţilor e foarte bogată şi meşteşugită în înşirarea fap
telor omeneşti şi mai în .totdeauna crede că poate
dà fără frică şi fără îndoire de sine, pricinile şi ur
mările acelor fapte, aşa. că avem răspunsuri limpezi
la toate întrebările ce trebuie să ne punem, atunci
când privim tainica intreţesere a patimilor şi gân
durilor omeneşti, singuratice ori de-ale mulţimilor,
alcătuind vălmăşagul istoriei popoarelor. Dimpotrivă,
învăţaţii, cari, alăturea de cărţi, cunosc şi viaţa cea.
de toate zilele, se tem să deà-prea repede^răspunsuri
asupra legăturii şi pricinilor faptelor omeneşti ; de
multe ori ei mărturisesc neputinţa lor de a lămuri,
de cè s'a întâmplat cutare răsboiu, ori s'a ivit cutare,
mare meşter de icoane frumoase şi de case măreţe,'
ori de biserici cu totului tot nouă faţă decele dinainte,
şi se mulţămesc numai să spună cum a fost, şi nu
6 ÎNCEPUTURILE VIEŢII ROMANE
5^
romane din
Dobrogea şi acolo fu înţepenit în tranşee de ai noştri.
Când linia nesfârşită — toţi Carpaţii la meazănoaptc
şi toată Dunărea lă meazăzi — apărată de ai noştri,
fu ruptă în Oltenia lângă pasul Vulcan, adică
într'un punct unde şi Traian luptase greu cu Dacii,
— linia a doua de stăruire a noastră împotriva pu-
28 ÎNCEPUTURILE VIEŢII ROMANE
I
«Dacia scitică» între cele patru linii de valuri an
tice, e, cu toată uscăciunea ei, o ţară foarte roditoare.
Şi dacă e drept că seceta ameninţă în fiecare an cu
prăpăd munca plugaru
lui, iar o oaste mai mare
nu poate trece prin bără
ganul acesta fără margini
pentru că e în primejdie
de a muri de sete (aşâ
au păţit cu cinci sute de
ani înainte de Hristos
P e r ş i i lui D a r i u cel
Mare, şi cu trei sute de
ani înainte de Hristos
F i g . 12. Stampila de pe o m ă n u ş e de
ulcior (amforă) adus tocmai din Grecia, Grecii şi Tracii lui Lisi-
găsit la T Y R A S de Paul Nicoreacu.
Muzeul din Bucureşti. mah),—nu e mai puţin
adevărat că oamenii lo
cului, adică Dacii noştri de pe vremuri, deprinşi
cu asprimea locurilor şi cu toanele vânturilor
DACO-SCIŢIA E TARĂ BOGATĂ 31
robii D a c i şi
G e ţ i erau în
veacul al IV-lea
aşâ de mulţi la
Atena, încât poe
tul grec Me-
nandru, în co
mediile sale, nu
m e ş t e pe robi
tocmai cu nu
mele de Dacul
(Δάος) şi Getul
(Γέτας), înţe
legem că negoţul
cu robi daco-
geţi trebuie să
fi fost pe Du
năre în sus, încă
mai vechiu de
cât veacul al
IV-lea. — Şi pe
drumul acesta—
al D u n ă r i i şi
Şiretului — spre
Ardeal, bătut de
Greci spre a-şi
vinde marfa, co
Fig. i S . Altarul închinat de Romanii şi Beaaii din borau şi Dacii
satul l u i Q U I N T I O l u i Jupiter cel prea B u n ţ i
prea Mare în ziua de 13 Iunie anul 175 d . H r . noştri către gura
M u z e u l d i n Histria.
D R U M U R I L E A N T I C E PRIN MOLDOVA 49
Ş i r e t u l u i ş i către
Mare, nu în tot
deauna cu gânduri
p r i e t e n e ş t i . Aşa
avem o ştire delà
anul 15 după Hri
stos, cu' î n s e m
narea că Dacii Ap-
puli, delà Alba Iulia, VAtiAAi'AVcv-
care atunci se chemà
Apulum, au năvălit
tocmai pe drumul
acesta aşâ de scurt, o cNm:m
în Sciţia Mică şi au
prădat-o. Fireşte, UGCbMîAÎ
Romanii, când au
cucerit Dacia, au [RRÎiV tI'C$B
orânduit si întărit ι s o c c b row
numai decât acest
drum, ridicând .îT.MWLIONA
c e t ă ţ i de pază
atât la B ă r b o ş i
cât şi la Oituz şi
făcând întăritură
mare de pământ la
Poiana şi val cu şanţ
de a p ă r a r e d e l à
A d j u d şi p â n ă l a F i g . 29. A l t a r închinat de Romanii ei
Bessii d i n satul l u i Q u i n t ίο l u i Jupiter cel
Folteşti (vezi harta), prea B u n si prea M a r e la 13 I u n i e 1 6 9 d .
H r . Muzeul din Histria.
F i g . 30. Ce se mai vede azi d i n monumentul du b i r u i n ţ ă Î n c h i n a t de î m
păratul Traian î n anul 109 zeului Marte Hfisbunătorul, lângă satul Adnm-
clissi d i n Dobrogea, ca m u l ţ ă m i r e pentru biruinţa î m p o t r i v a Dacilor.
GRECII ANTICI I N CÂMPIA MUNTEANĂ 5 1
ÉÎMEMORIAMSIls
ipBIETIVL^ETEf 1
WENTIAEtONj
PiVG!SVA[iSFV!!
liVOPERLIBEP IIS
jgSVOSFECITfpllf
TIPRINCEP^ 1
(DVINOVF
A LISTER
CAPI DAVE Ν
i
m
I 2 ΞΙ
F-M; !
- - ¥-
'"'ST. 3 » . Piatra de m o r m â n t a p r i m a r u l u i C A P I D A V E I , G a i u I u l i u
Quadrat. F a ţ a cu piaania. L a C E T A T E A U L M E T U M .
τ ,.-ιυ 1
* *
Soarta a voit^ ca marele poet latin Ovidiu să fie
cel dintâi roman, care să trăiască în părţile noastre,
la Constanţa (Torni de atunci), o viaţă de cetăţean
deplin: ca soldat, ca magistrat, ca scriitor. Fiind
surghiunit din Roma tocmai aici, de împăratul Au
gust, pentru anume purtări necuviincioase ale lui,
în anul 8 după Hristos, el a trăit între Grecii şi
Geţii din Torni aproape zece ani, plângând în po
ezii frumoase, pe care le trimeteà la Roma prie
tenilor, ca să le arate împăratului, spre a-1 iertà,
zilele lui nenorocite, în frigul cumplii de aici şi între
Grecii sărăciţi şi împuţinaţi,.Geţii aspri şi necio
pliţi, Bessii (rude cu Geţii, dar veniţi de dincolo de
Balcani, şi tot aşâ de neciopliţi ca şi Geţii) şi în-
sfârşit barbarii năvălitori de alte neamuri (mai ales
Sarmaţi şi Bastarni), veniţi din Rusia şi Basarabia. In
cele două culegeri de poezii ale sale, scrise la Torni şi
păstrate întregi, numite Tristele şi Ponticele (epistu-
lae ex Ponto =«scrisori din Pont : delà Marea Neagră»),
66 ÎNCEPUTURILE VIEŢII ROMANE
r
către Mare, vecină cu ţinutul locuit de Greci, erà
plină de ogoare lucrate şi de târguri, în vreme ce
jumătatea dinspre apus, către Dunăre, vecină cu
duşmanii Geţi din Dacia scitică, erà nelucrată şi pus-
VECHILE TÂRGURI D E PE M A L U L DUNĂRII 7»
riiiMi'i' IU j , II11 m M J W *
# #
cât, dimpotrivă, mă
străduiesc, cè mijloâcè
să mai găsesc, spre a vă
împodobi vechea voa
stră C e t a t e elină, care
e aşâ de cuvioasă şi faţă
de împăratul nostru şi
faţă de noi înşi-ne».
Fireşte că împărăţia
romană n'a lăsat multă
vreme aici pe un om
aşâ de ispravă, ci tot
mai sus l'a ridicat, che-
mându-1 la alte înda
toriri încă şi mai de
cinste. In anul 54 erà
dară alt guvernator la
Dunăre, cu numele de
Tulliu Gemiri. Acesta
îiieâ,. după liniştea şî
orânduirea făcută de
Plauţiu Elian, n'a mai
trimes numai scrisoare
de departe, ci a venit
chiar el, să ţie scaun de
treburi şi judecată la
Torni, adică în Con
F i g . 51. M o n u m e n t ridicat de «prea strălucita
stanţa de azi. Aici cetate a Histrionilor» Î m p ă r a t u l u i M scrin,, tn
anul 2 1 7 d . H r . Aflător încâ In z i d u l Cetăţii
Istrienii trimeseră mare H 1 S T R I E I , unde a fost Î n t r e b u i n ţ a t În vremurile
grele ale cetăţii ca simplu material de construcţie.
86 ÎNCEPUTURILE VIETH ROMANE
# #
*
# *
Cucerirea Daciei, încă din cei dintâi ani ai dom
niei lui Traian şi aducerea ei cu de-a sila la viaţa ro
mană, prin mutarea a nenumărate cete de Romani din
toate provinciile împărăţiei în ţara aceasta, pustiită de
crudele răsboaie şi părăsită de mulţi din locuitorii ră
maşi în viaţă, cari nu voiau să îndure robia romană,—
a pus în sfârşit temelie nezdruncinată vieţii romane
din tot ţinutul daco-scitic, despre care am spus, la
începutul acestei cărţi, că se întindeà dela Olt la Nis
tru şi dela dealurile negre de păduri ale Buzăului şi
Vrancei pânăla stâncile albe ale Balcicului şi Acraniei.
Cetatea Dobrogei căpătă acum o tovarăşă măreaţă în
cetatea Ardealului: câmpia daco-scitică, din Mun
tenia, Moldova şi Basarabia eră puternic apărată. Plu
garii şi negustorii romani puteau în toată liniştea um-
pleà văile şi drumurile care duceau prin câmpie, din
Dobrogea deadreptul în Ardeal, pe cursul tuturor
ιι6 ÎNCEPUTURILE VIEŢII ROMANE
din apus, unii chiar din Italia, cum vom arătă mai
jos, şi aşezaţi pe muncă roditoare, în ţinutul acesta
încă aşâ de puţin lucrat de localnici, dar aşâ de bogat
în darurile cu care l'a înzestrat firea.
Cele mai vechi mărturii, ce avem din ruinele antice,
asupra Romanilor din Sciţia Mică şi din câmpia daco-
VECHIMEA VIEŢII ROMANE I N SCIŢIA 117
pidavei şi Romanii şi
Bessii dela Ulmetum :
unii păstori, bogaţi în
turme, alţii agricultori,
cu moşii întinse. — Ro¬
man, civil, iar nu fost
soldat, deci venit aici,
el ori părinţii lui, ca să
întemeieze gospodărie
mai înstărită decât cea
avută acolo de unde por
nise, însurat tot cu o ro
mană, Iulia Terenţia, el
fusese primit de local
nicii din satul Ulmetum
ca fruntaş al lor—prin-
ceps loci — iar în aceeaş
vreme toate satele (viei),
cătunele şi odăile (pagi),
cum şi toate curţile
( villae ) proprietarilor
singurateci, care, împre
ună, alcătuiau comuna
rurală a Capidavei (ter-
ritorium Capidavense ) ,
îl aleseseră primar pe l'ig, 64. S u m ă de m a r m u r a ridicată
u n u i cetăţean d i n H I S T R I A p r i n s e c .
cinci ani (quinquennalis), I I — I I I d . H r . piÎsită de noi în piaţa
oraşului, căzută lângă z i d u l "basilicci
cu dreptul, pe care-1 forenset (bursa d i n Histria). Muzeul
d i n Histria.
aveau censorii la Roma,
120 ÎNCEPUTURILE VIEŢII ROMANE
de a alcătui, si de a re¬
»
Histria, găsită nu
departe spre răsărit
- meazănoapte de
Ulmetum, adică tot
în mijlocul Dobro-
gei, Luciu Pompeiu
Valens, cetăţean ro
man, de obârşie de
la Ancyra, în ţara J-'if!. f>j. Statua de marmora ridicata unei femei
nobile d i n T O M I (vezi de pilda monumentul Soesiei
Galaţilor din Asia- Africana, f i g . 6 5 ) , î η vremea romana. Muzeul d i n
Bucureşti.
Mică, si care se
I2.S ÎNCEPUTURILE VIEŢI 1 ROMANE
# #
7
ţara cea mare romană a Illiricului. Aşâ, la Ulmetum
(Pantelimonul de sus), întâlnim pe un roman Calven-
tius, care, după numele lui, se trage dintr'o familie din
Noricum (Austria de azi) ; la Torni, pe o romană din
Ratiaria (Arcer) ; la Troesmis, pe un roman din Oescus
(Gigen), ş. a. m. d.
/ Dar nu puţini erau Grecii şi Orientalii trecuţi încă
'de acasă dela ei la viaţa romană şi cari vin de se aşează
la noi. Numărul celor veniţi din Asia Mică e destul de
mare pe pietrele scrise ale veacului al II-lea şi ale celei
dintâi jumătăţi a veacului al III-lea. Toată Anatolia şi
Siria au ajutat la creşterea populaţiei din Sciţia Mică.
Deasemenea Grecia,cu toate coloniile ei din răsărit si din
Marea Neagră. Ceeace e însă vrednic de cea mai mare
luare aminte, este că răsăritenii aceştia nu înfăţişează în
totdeauna viaţa grecească, cum fac, fărănici-o abatere,
în ţara Traciei (între Balcani şi Marea Egee), ci de cele
mai multe ori sunt trecuţi cu totul la viaţa romană.
Felul bine cunoscut al levantinilor, de «a se da după
păr», şi care ne-a dăruit şi pe noi azi cu atâţia mari
patrioţi români, al căror nume se găseşte însă mai
acasă la el în insulele greceşti ori prin Asia Mică,
făceă şi pe «Asianii» aceia antici, pe cari îi găsim atât
în Dacia cât şi în Sciţia, să primească şi să înfăţişeze
aici la noi civilizaţia romană, adică, mai drept încă,
traco-romană şi daco-romană. O piatră scrisă, ridicată
lângă Torni de o tovărăşie de colonişti asianici, cari
se închinau, după pilda celor de aici, zeului tracic
Hero et Domnus, foarte iubit de Traco-Romanii noş-
154 ÎNCEPUTURILE VIEŢII ROMANE
i or. m
Ι'ί'Τΐ : .ί
Fig. 77· S t i c l ă r i e o b i ş n u i t a e r o c o - r o m a n â d e l a T O M l . I n r â n d u l d e j o s , la
m i j l o c , u n c u ţ i t ( s t r i e i l ) d e c u r ă ţ i t n i s i p u l d e p e t r u p . D u p a î n t r e c e r e a la t r â n t ă ,
t i n e r i i u n ş i p e s t e t o t c u u n t d e l e m n şi m u r d ă r i ţ i d e c ă d e r e a la p ă m â n t se c u r ă ţ i a u
c u aceste c u ţ i t e . M u z e u l d i n B u c u r e ş t i .
E. ViAr\ ^
I g ! t
Fig. L u c r u r i d e p l u m b şi d e os g ă s i t e la U L M Ε Τ Ι " M : p i e p t e n i , ace, podoabe, etc. Muzeul
d i n Bucureşti.
164 ÎNCEPUTURILE VIEŢII ROMANE
ciopârţit şi
aruncat pe
drumuri al
zeului ei soţ
Osiris, — sau
credinţa în
zeul părinte,
tovarăş nou al
Isidei, Sara-
pis, — însfâr-
şit alţii, alte
credinţe. De
stul că, chiar
fără săpături,
ci numai din
F i g . 81. M o r m â n t antic d i n vremea l u i Alexandru
cel M a r e ; Ia m e a z ă z i de C A L L A T I S (Mangalia), cercetări la
lângă lac.
faţa pămân
tului şi din
călătorii prin vechile locuri de aşezări romane,
am găsit până azi nu mai puţin de şapte locuri în
Dobrogea, unde religia zeului Soare şi a în
truchipării sale eroice, luptătoare pe pământ şi mân
tuitoare a neamului omenesc, Mithras, îşi aveà peşte
rile de închinare şi jertfă sângeroasă : la Torni (Con
stanţa), Tropaeum (Adamclissi), Troesmis (Igliţa), ora
şul, Troesmis, comuna rurală (territorium Troesmense:
la Acbunar), Ulmetum (Pantelimon), Salsovia (Beş-
tepe: Soarele singur, fără Mithras), şi Casianum (în
pădurea Şeremetului : peşteri — speluncae — cu in-
CREDINŢELE VENITE D I N RĂSĂRIT 169
Fig. S s- C h i p u l u n u i P O E T T R A G I C , copiat In p i a t r ă de u n m e ş t e r
mai n e î n v ă ţ a t d i n părţile noastre, d u p ă u n model frumos grecesc si dat
poate ca dar zeului teatrului, J J I O N Y S O S , spre m u l ţ u m i r e pentru vreo
b i r u i n ţ ă Ia Î n t r e c e r i l e ( « a g o n e l e i ) dramatice d i n T O M I . M u z e u l d i n
Bucureşti.
CLĂDIRILE ROMANE I N DACO-SCIŢIA 179
1
N U M E DE PERSOANE )
Aelia, familia, zece, la Histria, 125, 138; Aurelia Faustina, da eft ( ? ) la Duros
I a Ulmetum, 15g. torum , 2 0 2 .
Aelius, nume roman mai nou, 1 5 0 . Aurelia Uthis, dacfl, la Amlaidina, 114.
Aelius, tenator dela Histria, la Ulmetum, Auretius, nume roman mai nou, 1 5 9 .
126, 1 2 7 ; vida lui 1 2 6 ; familia lui 1 2 6 . Auretius, bfliat de dac din Tropaeum,
Aelius Aelianus, primar la Clementianum 112,
191. 1 9 5 - Aurelius Dalenus, dac ( ?) din Amlaidina.
Melius Ingenuu*, bf., şef de staţie α poştei 114·
imp. 2 1 3 . Aurelius Viitor, istoricul, 7, 8 .
L . Aelius Marcianus, senator din Roma, Aurelius Sozomenus, din Bizanţ, negustor
la Tropaeum, 131, 152. In părţile Tomilor, 61» 1 5 6 .
Aemilia, familia» la Ulmetum, 1 5 8 . Bessus Ampudus, ν . β. Ampudua.
Aemilianus, guvernator al Moesies 8 0 , 8 2 . liithus, bess, din satul lui Quintio, 126.
Aemilius Postumini dela Ulmetum, 6 2 , 191-
160. Callistratos din Histria, 8 4 .
Aischrion din Histria, doi, 8 6 . Calventia, fam. rom. din Norieum. 15S.
Alexandros din Histria, 125, 138. Calventius, la Ulmetum, 1 5 3 .
Alfius Modes tus, grec, asiarch, 1 3 6 . Casstus, Intcmeetor de sat, 1 4 7 .
Ampudus,besa, mare proprietar. 1 1 3 , 1 4 6 , Castus al lui Alexandros, grec din JV/i-
148. /ria, 1 2 5 . f
Andronic,' grec din Hiitria, 1 3 8 . Castus al lui Mucaporus, dac din C7*?-
Anencletus, v . sub Marrenus. mentianum, 114.
/4nriïia Saturninus, centurion, 1921 193. Celer, Interneetor de sat, 1 4 7 .
Anternius Antoninus, trib. coh., n o . Celsius Celerianus, primar de sat lângă
G.Antonius Eutyches, archidendrophoru ; Noviodunum, 124·
la Tomi, 1 5 5 . Chabrias, din Histria, 8 6 .
G. Antonius Pronto, vet. col. Tom/, 2 0 7 , Chairemon, din Histria, 8 6 .
208. Cladius Posidonius dela Torni, 12H.
Antonius Xinenis, dac dela Tropaeum, Clagissa, bees, veteran, — şi tatfll lui —
114. 164.
be?β dela Histria, 1 8 9 . Claudia Dus ia, dacâ, ţinutul Histriei,
Apollonius, rob liberat dela Bărbosi, 135. 113. 114.
Apollonius Dadae, dac dela Torni, 114.
Tiberii Claud ii, familii, la Aegysrus şi
Aristagoras dela Histria, 8 6 .
Noviodunum, 1 2 4 , 16 r.
Artemidoros dela Histria, 1 0 1 , — altul 8 4 -
Claudius..., primar de sat lAngă Norio-
Arttmidoros, primar de sat, 1 9 6 .
du num, 124.
Aruntius Flavianus, prefect al malului
Tiberius Claudius Firminus, moşier l.înga
Marii, 8 0 . Torni, 1 4 6 .
Asiatic us, prefect ol malului Merii, 7 8 . 776. Claudius Florus, din terit. Aegys-
Attalot, toreador din Torni, 1 8 6 . eului, 1 2 4 .
Attas Possei, bees delà Ulmetum, 1 6 0 . Claudius Gaiut, primar în natul lui Quin
Auluporus, bess din satul lui Quintio, 126 tio, 1 2 6 , 1 9 1 .
Aurelia, familie, la Ulmetum, 1 5 9 · TVA. Claudius Ingenuus, din terit. Aegys-
Aurelia Eftepir, dacă. la Tropaeum, 1 1 2 . eului, 1 2 4 .
Vexants, trac, delà Ausdece, administra Ziftia, bessA, dela Ulmetum, 160.
torul cetăţii, tog, no. Zina, bessA, 1 6 4 .
Victoria, v. s. Marrena. Zinenis, v. s. Antonius.
Vindius Ver tonus, comandantul flotei D u Zotichus, Rrec dela Dizanţ, 1 5 6 .
nării, 1 1 3 , 1 4 6 . Zudecitulp, d u c M ? ) , din părţile oraşului
Xenius Nicephorus, dela Car stum, 1 5 5 . Tropaeum, 113.
ÎMPĂRAŢI, I, PRINCIPI.
III
IV
ILUSTRAŢIILE A C E S T E I CĂRŢI
F r o n t i s p i c i u . Cornişă d e 13 I d e m ( o r i g . locală p o n -
marmoră dela Tomi 5 tică) 31
ι L a t u r e a d c a p u s a cetăţii 14 V a l u r i l e cetăţii Histria 32
Histria l a începutul să • 5 P o a r t a cetăţii Histria 33
păturilor, în I u l i e 1914 18 16 I d . altă v e d e r e 34
2 Aceeaş lăture α cetăţii d u 17 I d . altă v e d e r e 36
pă d e s g r o p a r e , în I u l i e 18 Locuinţă antică aciuată
1922 19 la u m b r a z i d u r i l o r H i
3 T r e i statuete d e teracotă striei 37
ale Afroditei (sec. V I 19 O curtină d e l a Histria c u
a. C h r . ) (orig. R h o d o s ) 20 o m a r e inscripţie prinsă
4 V e d e r e d e detaliu la fig. 3 22 în z i d 38
5 V e d e r e d e profil l a fig. 4 24 20 Altă curtină c u o poartă
6 A l t e figurine tot d i n s e c . secundară, i b i d . 39
V I ( A f r o d i t e , o sirenă) 21 Altă curtină c u a r c h i t r a v e
(orig. Rhodos) 25 d i n a n u l 155 d . C h r .
7 Aryballos corintian, sec. p r i n s e în z i d 41
VI 26 22 L a t u r e a d e a p u s a t u r n u
8 Amphoridion c o r i n t i a n s e l u i p r i n c i p a l a l cetăţii
colul V I 26 Histria 42
9 Pinax rhodian s e c . V I 27 23 V e d e r e d e l a poarta d e N .
10 Hydria samiană s e c . V I 28 a cetăţii Ulmetum 43
11 M ă n u ş ă d e c r a t e r i o n i a n 24 O curtină d e l a Ulmetum
de bronz (sec, V ) (Bă- cu unghiul turnului de
lănoaia) 30 colţ 44
12 Stampilă d e amforă g ă 25 Altă curtină c u s c a r a i n t e
sită l a Tyras ( o r i g . s u rioară c a r e duccà s u s
dică) 30 pe z i d 45
242
Fig Pag. Fig. Pag.
26 Interiorul turnului p r i n 50 S t a t u e t e d e marmoră. Isis 81
c i p a l al cetăţii Ulmetum 46 S' Ţ i g l ă c u p e c e t e grecească
27 Stâlpul c u inscripţia c e a (Tyras) 83
m a r e a privilegiilor H i 52 M o n u m e n t ridicat de H i -
strienilor 47 s t r i e n i l u i Macrinus 85
28 A l t a r d i n s a t u l l u i Quin 53 T u r n şi curtină (Histria) 90
tio, p u s în a n u l 175 48 54 Frigidarium d i n băile d e
29 A l t a l t a r , i b i d . , p u s în la Histria 91
a n u l 169 49 55 Vedere generală a s u p r a
30 M o n u m e n t u l dela A d a m - băilor r o m a n e dela Hi
clissi 50 stria 94
31 P i a t r a d e mormânt a l u i 56 Tepidarium, i b i d . 95
Q u a d r a t u s d e l a Ulmetum 52 57 C o r i d o r şi caldarium, i b i d . 98
32 V e d e r e a feţei ei d i n stânga 53 58 Hypocaustum, ibid. 99
33 V e d e r e a feţei e i d i n 59 Architravă c u inscripţie,
dreapta 54 d i n Tomi 104
34 Comemorarea reparării 60 Architravă s p l e n d i d s c u l p
primăriei d i n s a t u l l u i tată d i n Tomi 107
Quintio 56 61 Altă architravă frumoasă
35 V a s p i c t a t d e l a C u c u t e n i 57 d i n Carsium I I I
36 A l t a r u l p u s d e Rundacio 62 P i c i o r d e bancă d e m a r
la Şendreni S» moră, Histria 114
37 C o m e m o r a r e a inaugurării 63 I d . faţa d i n afară 116
templului ridicat de cei 64 S t a t u e onorifică d i n Hi
d o i Oppiilz Durostorum 60 stria (bărbat) 119
38 P i a t r a d e mormânt a n e 65 Bază d e m o n u m e n t o n o
gustorului Sozomenus 61 rific d i n Tomi ( f e m e i e ) 120
39 P i a t r a d e mormânt a l u i 66 S t a t u e onorifică d i n Tomi
Aemilius Postumim 62 (bărbat) 124
40 P i a t r a d e mormânt a l u i 67 S t a t u e onorifică d i n Tomi
Ithazis Dada 64 (femeie) 127
41 R e l i e f a l E r o u l u i Călăreţ 66 68 R e l i e f c u Dionysos «3'
42 Idem 68 69 R e l i e f c u Diana 134
43 Relief al Eroului D o m n 70 70 R e l i e f c u Cabirii 137
44 Monument pus Eroului 71 Idem 141
Domn 71 72 V a s e d e rând d i n Tomi 144
45 Piatră d e mormânt c u 73 Idem 145
«banchetul funebru» 73 74 C i o b u r i de vase, c u o r n a
46 Idem 74 m e n t e l i n e a r e , d i n Ul
47 Relief mithriac 75 metum 149
48 Idem 77 75 Lămpi de lut ars dela Ul
49 B r o n z u r i . Jupiter Doit- metum 152
chenus 79 76 Idem 154
243
Fig. Pag. Fi«. Pag.
77 Sticlărie obişnuită delà 91 Bucată d c friză c u V i c t o r i i
Tomi ( d i n m o r m i n t e ) 158 p e b i g e (Histria) 192
78 I d e m ( d i n m o r m i n t e ) 159 92 A l t ă bucată 193
79 L u c r u r i d e o s şi p l u m b , 93 B r o n z u r i . Satyr dansând 195
găsite l a Ulmetum 163 94 I d e m . L ă m p i , oglindă 198
80 T o t f e l u l d e râşniţe găsite 95 I d e m . S t a t u e t e 201
la Ulmetum 165 96 I d e m . Minerva şi Venus 204
81 M o r m â n t e l e n i s t i c d e l a 97 I d e m . Hercules şi Helios 206
Callatis 168 98 I d e m . Dionysos 207
82 Piatră d e mormânt d e l a 99 C a p d e statuetă d e t e r a
Tomi 170 cotă 208
83 S a r c o f a g sculptat dela 100—103 I d e m ; f i g u r i n e şi
Tomi 173 v a s e o r n a m e n t a l e 209—212
84 R e l i e f c u Jupiter (Dro- 104 V a s d e sticlă colorată
beta) 176 (Callatis) 216
85 R e l i e f c u c h i p u l u n u i poet 105 V a s d e terra sigillata
tragic 178 (Tyras) 218
86 C a p d e l a o statue fcme- 106—107 M a s c ă d e b r o n z d e
nină 182 l a Carsium 220—221
87 V e d e r e a d i n faţă l a fig. 86 183 O r n a m e n t d e încheere. M e
88 Statuetă d e marmoră a dalion roman d e bronz
unei baccante 185 d i n a n u l 175 (Marcu Au
89 C a p c o l o s a l a l u n e i s t a t u i reliu) 223
a z e u l u i Helios (Hi I d e m . F r a g m e n t d e diplomă
stria) 187 militară p e n t r u u n m a r i n a r
90 C a p d e statue d e l a Tomi 189 liberat ca veteran 225
245
CUPRINSUL
l'an.