Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LIII
MIHAI VITEAZUL
. . , PENTRU.
DD
N. IORGA
BUCUREST1
www.dacoromanica.ro
ISTORIA.
LIJI
1%IIHAI VITEAZUL
PENTRU
POPORUL -R031.INESC
. SCRISA LA 1900
DE
IORGA
'f,fr
BUCURETI
Tip. Ctlitura Neannati Roniftrtese"
D19
I
www.dacoromanica.ro
1
MIHAI-VODA VITEAZUL
(1593-1601) P.
www.dacoromanica.ro
&A"
--
4+ :7)-/T.Iv":".--
J.?0PESCIJ BAJENA:1111
AUT011...0C 0.:Zo
V LC /.5.797 Aa . z Cr7Z .uxzeed-
N2 .....A UL .979
Istoria lui Mihai Viteazul
PENTRU
POPORUL ROMANESC
son's:. LA 1900
E bine sa i se vorbeasca unui popor de oamenii
iui marl. De ceilalti oameni insemnati vorbesc cartu-
rarii catre alti carturari si se lumineaza intre dansii
asupra celor savarsite. Dar despre fruntasii unui po-
por, despre aceia prin cari a fost mai mare, mai
vrednic de lauda poporul aceia,. despre dansii tre-
buie sa se auda.pretutindeni, in graiul tuturora,
Pentru ca acei cari alcatuiesci un popor, nu stint
legati numai prin aceia ca stau pe 'acelasi pdinAnt,
ca vorbesc tot o limba, Vii, cand li sant prielnice 1m--
prejurarile, se umbresc supt mandria aceluiasi steag.
Ei mai sunt legati si prin amintirea unui trecut care
e acelasi pentru toti. Fiecare dintre noi are scurta
viata pe care i-o ingaduie norocul lui, dar not toti,
.. impretin?i, cei luminati si cei Vara lumina, cei bogati
si cei fara avere, cei de sus si cei timil:ti, asa de
multi ?neat nu se mai deosebeste lumina, averea si
marirea, noi toti suntem mai hatrani- decat cel mai-
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
-8-
el6potele din sate pe credinciosi la auzul euvantuita .
dumnezeiesc in limba strabunilor. Incolo tot s'a dus,
tot a fost prionit, inlaturat, Starpit. Cine invata o
§coala, isi uita limba, si nu-i mai intelegi vorba,
arid vine de acolo. De o suta de ani in curand, este
suferinta aceasta acolo. ,
www.dacoromanica.ro r.
- 9 " )
www.dacoromanica.ro
t
- 10 -
limba. Altii, rupti cu totul de ceilalti, si-au stricat-o,
sf n'au mai stiut veacuri intregi ce sunt, pentru ca,
clesteptanclu-se astazi, sa vada numai soarta trista
ce-i asteapta. Cine s'a intamplat mai mare prin vecini
a smuts si din poporul acesta lard noroc, s'a lacomit
la aceasta binecuvantare care e supusul, totdeauna
harnic si rabdator, cum s'a aratat Romanul.
Azi arum o Romanie libera, dar aproape jumatate
din cat' Romani sunt, si intre dansii cei mai buni dintre.
Romanie nu se gases:: in umbra tricolorului. Ce ne
leaga de danYii ? Intrebati ce nu ne desparte. Grani-
tile, cgrmuirea, legile, prigonirea ap4atorilor...
Daca insa niciun loc nu-i aduna pe fratii razleti,
ei se pot intalni cu gandul supt bolta Malta a celei
mai marete biserici :aceia pe care a inaltat-o bratul
_ viteaz si mintea chibzuita a stramosilor, in cladirea
minunata pe care nimic nu o poate darama, nicio
ura, nicio nereetinostinta : a trecutului. Aid trebuie
sa ne adunam cat de adesea on pentru a ne inchina
cui se cuvine si a ne impartasi cu sfanta impartasanie
a gloriei romanesti. Cine lipseste dela adunare, acela
e strain cu sufletul de noi.
Scriu alte popoare carti de istorie in care vorbesc
de ale tor, ca sa stie. Se cuvine sa le scriem noi pentru
a ne strange laolalta cu gandul, pentru a ni Impaca
inimile, pentru a crede.
De aceia am scris si eu aceste pagini.
Ele pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care
acuma trei sute de ani a venit pe fiamant ca sa fact
un singur trup din Romanimea intreaga. Nu fiindca
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12 =-
acme inaintate, venisera apol cei mai taxi intre cei
ari, Romanii. Ca ostasi si colonisti; invingatorii se'
sezaserd in mijlocul si, fiindca cei d'intatu
ereu prea cuminti pentru a fi cruzi, iar cei din urma
ereu de mutt vrednici de alt nume decat acela de
learbari, se contopira. Acestea au fost temeliile nea-
pietrele din fund, peste care s'a lipit mai tdrziu
ce au adus apele revarsarii furioase a natiilor.
liotarele Romei s'au ingustat cu vremea, cu batra-
neta, cu primejdia. Printre aceia cari au fost aruncati
in gura dusrnanilor pentru a-i opri o clipa, am fost
si not. Odata lucram pamantul : acum nesiguranta din
fiecare zi ne puse si pe noi in miscare. Plugul in-
teleni, pe alocuri,_in brazda abia inceputa, Si, adesea
plugarul Isi mans vitele in muntii unde ramase cioban..
Si: asa merse an de an, veac de veac, din Vale in vale q..,
si din tars in tars, pand ce, ca niste valuri din =rite,
se revarsa dln varful Carpatilor pretutindene si pasto-
rimea romans. A fost aid sau dincolo ? Pastorul n'are
casa, .si oile pascand isi intind fard incetare mosia.
. Toti barbarii ne-au gasit, si ne-au lasat cu totii
unde eram. Pdstorul. plugarul sunf folositori, cand ii
Last in pace. Si, Cand nu, pe eel d'intaiu unde-1 poti
prinde ? Muntii au tainele lor, si cine le stie mai bine
-decat dansul ?
De la o vreme, vecinii nostri, Ongurii, oaspeti noi
si barbari proaspeti, veniti abia printea noua sutd de 79
www.dacoromanica.ro
-- 13 ---
t
www.dacoromanica.ro
- - 14
www.dacoromanica.ro
-- 15. -
Cine nu era bun de Domnie, dintre dansii ? Oalneni
sa jure ca oricine e fiu de Doran' atata se ccrea .
pentru alegere se gasiau.
Terile vecine se umplura de pribegi neastamPdratf-
pand la moarte. La Brasov, la Sibiiu, la Bistrita,-,prin
satele Ardealului, la Craiul lesesc, la Cazaci, la Lur-
tile 'domnilor din Apus, la Poarta Sultanului diu Con-
stentinopol, cati vreai. Unii cereau cu sabia, altii cum-
parau cu pungile si, prin voia lor, tara pradata, 111-
rata, stoarsa se cufunda tot mai mult in. prapastie,
de-o parte a Milcovului si de alta.
, rand ce; peste o tarn de terani vanduti cu trupul
si cu parnantul, tinuta in ghiare de cateva familii de
boieri de toate neamurile, mancati de dihonie si ura,-
domnia, perindu-ti din ochi, ca o inchipuire, un biet
Doran cu zilele in mina si cu ciatornicii dupa cap.
Oastea de tara se pierduse aproape : straja lui Voda
erau Turcii, cari-1 paziau mai ales pe dansul.
lar in Ardeal, unde fusesera Voevozi si cneji, de-o
parte, terani de alta, tot asa se desfasuraserd lucrurile-
Esoierimea ungureasca se intari tot mai mult : boierii
nostri teraneati se pierdura intr'insa. lar jugul ioba-
giei apasa tot mai greu pe satean.
%Era poate aici mai multi bung stare, era, de build
sama, mai multi siguranta. Carmuirea avea mai multi
putere. Dar viata nu era nici aici romaneasca decat .
-- 17 .
Ciobanul. Iar, cand pe urma. venira Doinnii pentru
cateva luni, cart se sfarsiau in spanzuratoare seta
intrun biet colt de umbra, eroul aparu de odata In
lumina. lute° vreme, cand lucruri viteze nu se mai
faceau la Romani.
Iar vorbeste legenda, si omul a fost asa de mare, Neat
negurile ei s'au ridicat indata de- asupra- mormantu-
lui sau. . .
decat dansul 1
La Rasarit de Nistru, sesul era al Terii Lesesti. 0
tara puternica odinioara, nand facea pe Voevozii nos-
tri, sa-i jure credinta. Neintelegerea intre magnati,
cari aveau fiecare dreptul sa nu asculte si se folo-
siatt de un drept primejdios ca acesta, o slabise. Cra-
iul era strain, venit tocmai din Suedia, si nu se pri-
cepea sa tie in frau nite supusi ca acestia. Mai mare
era, de fapt, Cancelariul terii, loan Zamoyski, om foarte
luminat, ager, si care tinea la binele natiei sale. Ura
de moarte pe Nemti, batuse pe fratele Imparatului,
care voise el Scaunul polon, si, mai degraba deck
crestini ca acest arhiduce Maximilian Austriacul, voia
ca priateni pe Turd. Cu toate ca, iarasi, I -ar fi prins
bine sa se Impartaseasca si tara lui la desfacerea
Statului
N
Sultanilor. Si gandu-i era mai ales la Mol-
www.dacoromanica.ro
- 21 -
dova, pentru care ostile Crailor de odinioard suferisera
infrangeri asa de dureroase, Se gandia la granita Du-
narii si, in trufia lui de magnat si de Polon, se cre-
dea ajuns acuma pang la dansa.
La Apus era un Craiu, dar acela nu domnia peste
torita' Tara Ungureasca, ci avea numai Ardealul. Cu
septezeci de ani in mind, Ungaria veche . se sfara,
mase, dupa o lupta cu Turcii deck care nu se poate .
www.dacoromanica.ro
- 22 -
vremi foarte vechi numele de Chesar at Romani lor, da;
care statea la Viena. Se cheme ca stapaneste cata
1 tara este intre Rin si intre Dunare, intre Marea Bal-
tics si muntii acoperiti de zapada ai Tirolutui. Dar
in cea mai mare parte din aceasta intindere de pa- .
plant se intarisera altii, ascultatdri numai de forma ai
, Imparatului. El avea doar terile mostenite de la fa
milia sa, de Austria : numai de acolo-i veniau bani Si
oameni in mai mare bielsug. Avea si razboaie si afa- '
www.dacoromanica.ro
- 25 -
'cruse, ca totdeauna, la Roma. Si astfel Clement al
utel-lea, care era atunci Papa, se gandi la o lega-
Vra a tuturor inchinatorilor crucii, care ar puny'
lun capat domniei nelegiuite a Sultanilor. In toate
partile se rdspandira scrisori st trimisi cari tre_-
buiau sd propovaduiasca uitarea neintelegerilor st
lupta frateasca impreuna, supt steagul Mantuitorului.
Asa stateau lucrurile. Voie buna pentru razboiu
era in multe locuri, din pricini deosebite. Dar, dacd
oricine poate ridica sabia, nu oricine poate birul
printeinsa. Si de data aceasta invingeau Turcii mai
mult cleat °stile Imparatului. Si, pe cand se cauta,
in randurile vestitilor generali, calduzul potrivitpentru
biruintd, acela venise unde nu se astepta nimeni. Cad
4dUhU I lui Dumnezeu sufla unde voieste,.
Oameni de la Imparat si de la Papa, un preot croat
$i un om de afaceri, umblau din tara in tarn, chemand
la lupta in numele lui Dumnezeu. Sigismund Bathory,
mandrindu-se pentru aceasta solie, se visa un al doilea
Alexandru-cel-Mare, infricosand si umpland de mi-
rare lumea prin minunile facute pe bratul sau nein-
vins. Primi din toata inima. Dar, la fapta, se codi, o-
data si de multe ori. Erau oameni mai batrani deal
dansul, cari -1i amintiau ca prin voia Turcului s'a
intemeiat Ardealul si credeau ca vultqul izbandei
zboara Inca inaintea randurilor osmane. Erau unii ti-
neri, cari aveau scopurile tor, cari vanau locul bi-
cisnieului din Scaunul terii. La urma, indemnat din
Coate partile, el dadu lovitura : o samd de magnati,
dintre cei mai vestiti, furs opriti in adunarea terii,
zvarliti in temnite si ucisi acolo. Cei ce ramasera se.
www.dacoromanica.ro
....
- 26 -
invoird a s.e ridica asupra Turcilor, si a Incheia o
Invoiala cu Imparatul.
&Irbil se rasculasera de mai innainte si dadusera
dovezi frumoase de voinicie in Banat. Dar zabdvile din
Ardeal ii facusera sa piara, putini cati erau. Cazacil
primird cu strigate de bucurie indemnurile la razboiu
,--
si pradd si pusera vulturul impAratului pe steagurile
-tor temute. lar,Lesii vorbira frumos inaintea ttimisilor
, si cautara pe urma sa zaddrniceascA tot ce se putea
.face si fara dansii.
in Moldova, Aron-Voda se temea as nu-1 mazi-
leasca Turcii, cunt mai facusera, si era sdtul sa -1 prade
Tatarii, sa-si faca numele blastamat pentru a-si rn-
buiba stapani,i, cari se jucau cu binele si. viata ca-
nelui de crestin. Avea pe Tanga -dansul, mai de demult,
cand se batuse cu un rector de Domn, Ardeleni cari
SA-1 apere. I se parea cae mai multi omenie la Nen*,
ca oricine se nenoroceste pentru dansii gaseste macar
un colt ca sd-si adaposteaca nenorocirea. La tot ce
' i se spuse de ispititori, el se Envoi, si puse iscali-
tura lui domneasca supt un hrisov de inchinare cure
Imparatul. Cu Sigismund se invoise rnai de molt, si
acesta era sa lege in curand fratie de arme cu Mihai.
www.dacoromanica.ro
29 :
www.dacoromanica.ro
2 -- 32 -
Te,aros si maret, poves!ea. Si aici erau, alatttri de ran -'
durile osmmie, cetele salbatece ale Tatarilor, luate
printre aceia cari locuiau si atunci Dobrogea noastra
de astAzi. Si aid tropote furioase rastinara pe campul
de ghiata, si aid se innaltara flacarile in aierul rece
de noapte, si aici se canta cantecul biruintii innaintea
turbanelor fluturand in fugal. Stefan -Voila rtimase
pr;ntre morti, si mantia-i domneasca in giulgiul za-
pezii stropite de singe.
Mai ramasesera cetati, in care, la caderea noptil, se
stria din varful moScheilor credinciosil lui Allah la
rugaciune. Nu fusesara nacelle tocmai cettitile cele taxi
si insemnate, care puteau inchide o oaste de nava-
lire in zidurile lor. Acestea trebuiau facute una cu
-pamantul, ca pretntindeni, sal se multumeasca lui
.Dumnezau pentro Wail* Crucii.. I
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34 --
paratului insusi. Se gatia omul de nunti, si de razbolu
tillage cu totul.
Dar si in mfilocul bucuriei de mire nu uita sazsi
umileasca tfratii* din Moldova $i din Tara-Roma-
ueasca. Ii pusese in legatura-i cu Imparatul ca su- -
pusi ai sal, can trebuiau sa jure insa deosebit. Dar
atata nu -i ajungea.
Si, cand zvonul veni pand la dansul despre pre-
gatirile cele marl ale Turcilor, el intelese ca acuma
se 'pot indupleca spre orice cei mai neinduplecati.
Acuma, and de spre Miazdzi se ridica acest cum-
plit nour.
Mihai cerea ajutor. I se spuse, ca sa lamureasca
atarnarea in care statea el fata cu Ardealul, ca tre-
buie un act scris, cum asa era un act scris, intre Ar-
deal $i Imparatul. Mihai trimese doi Vladici, pe Mi-
tropolitul terii si doisprezece baler!, call sa-i. apere
drepturile si sa caute a se intelege.
bar boierii, multi dintre dansii, nu erau multumiti
cu aceasta Domnie de osteneala si de jertfe in fie- .
ce clips.
Decat sa fie ai lui Mihai, in mana lui cu totul,
manati la razboaie $i stdpaniti la sfaturi, erau mai
bucurosi sa-$i inchine tara -cu desavarsire iui Sigis-
mund, sa coboare pe Voda in randul for aproape.
Ce li se ceru, primira; si-si pusera iscaliturile supt .-
cea mai rusinoasa legatura ce a incheiat vre-odata
un Domn roman.
Nu mai era acum o Domnie in Tara-Romaneasca,
care se facuse una cu Ardealul. VoevOdul ramanea
ea un capitan al printului : n'avea nici drept de raz-
boiu sl pace, nici drept de judecata, nici socotirea
veniturilor, nimic. Dar boierimea fusese platita pen-
www.dacoromanica.ro
35 --"
tru cats umilinta gramddise asupra terii : ea nu-si
vanduse numai Domnul de sus, ci Si fratii de jos,
cari-i lucrau 1ntru sudoarea fruntii pamanturile, fara
hotare de intinse. Spuseserd printului ca ar fi bine
ca teranimea munteand sa fie ca 51 cea din Ardeal,
legata de pamantul ce i se furase prin 1n5eldc:uni sau
i se smulsese cu puterea. Si, printul se invoi ca a5a
sa fie pand la sfdr5itul stdpanirii sale 5i a urma-
5ilor sal.
Cand se intoarserd ace5ti vanzatori de tarn, norul
primejdiei statea drept de-asupra capului lui Mihai.
Era de ajuns un du5man ; mai trebuia sa -Si, facd altul?
. Si apoi vedea el bine ce invataturd iesia pentru
dansul din ce se facuse in Moldova. Aici Aron, care
n'avea indrazneald 5i noroc la rdzboiu 51 pierdea
vrernea in zadar innaintea zidurilor Tighinei, cazuse
In bainuiald ca se intelege cu Turcii. Printul chemase
innapoi pe capetenia de pang atunci a o5tilor de
ajutor ardelene 5i pusese pe un altul. Acesta-5i avea
poruncile cum sa sfar5easca cu Aron. In loc set -I pa-
zeasca de du5mani, 11 prinse si-1 trimise in Ardea I,
uncle, chinuit de pared de rau, se stinse In inchisoare.
lar Domn nou se Meuse paritorul lui Aron, un fin
de Tiganca, vldstar insa al unui Domn : Razvan Hat-
manul. Urcandu-se in Scaun, el I5i lua numele de
Stefan -Vocia, aducandu-si aminte ce frumoase lupte
se dadusera, supt alt Stefan -Voda, pe pdmantul acesta
al Moldovei. Si el trebui sa primeascd steag din
Ardeal, cum se primise °data de la Turd, ca semn
tie suptinere. Si el trebui sa incheie un act de su-
punere.
In jurul lui Mihai roiau Ungurii, Cazacii, Sarbii,
Grecii. Numai straini, afard de boieri, cari erau cu
www.dacoromanica.ro 3
- 36 -- , : 1
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39 7--
sera in inviersunata ciocnire sau in luptele maruntee
invingatorii trebuira sa piece.
Tot in sus, pe Neajloy, pe Dambovita, pe Arges...
Bucurestii se ivird si disparura, luminati de flacarile
pe care le aprindea oastea straind a lui Mihai, pra-
dand. Apoi Targovistea cu turnurile ei, cu crucile au-
rite ale multor biserici. In sfarsit, dupd vre-o zece
zile, cetatea de care poporul legase numele lui Negru-
Voda si muntii prieteni.
Avea sa vie Sigismund, Stefan ? De aceasta atarsna
toi ce era sä mai- fie.
Venira, unul in fruntea calarimii nemtesti imbricate
cu zale, in fruntea Secuilor, toll nobili, f iindca toff
-se luptau; in fruntea trabantilor, a curtenilor, a Sa-
silor dati de orase, a ajutoarelor straine venite tocmai
din Italia. Steagurile BatIrtorestilor, purtand lupul .cu
gura deschisa, se ridicard in cea d'intaiu saptaman4
a lunii Octombre de-asupra corturilor adunate la Rucar.
Cu Sigismund era, si Stefan-Voda, dar acesta ca
un biet pribeag acum, un pribeag care nu era sa mai
domneasca..,. Zamoyski, cu Lesii lui, trecuse Nistrul
. pe vremea :.and Sinan trecea Dunarea, si pusese
Domn pe Ieremia Movila, dintr'un neam vestit si bo-
gat, inrudit Cu Lesii si bun prieten cu dansii. Cu cati
avea pe Tanga dansul, Stefan putu sa fuga numai in
siguranta pang in Ardeal, unde veni sa inchine lui Si-
gismund nenorocirea sa.
Ardeleni, Munteni, cei cativa Moldoveni, pornira
'n sfarsit de la munte in sunetul trambitelor si al to-
; belor, en increderea in Dumnezeu care (Muse intaia
oars biruinta. Pare ca-i vezi coborind de-a lungul
raurilor iuti si nebunatece. Sigismund, bolnavicios, urit,
www.dacoromanica.ro
40 --
eu fata slat* mica, intre cele cloud urechi marl, cu
nasul coroiat de pasare de prada. La dreapta si la
stanga trufasului for stapan, bucuros ca atata lume
o sa vorbeasca de ce face el acuma, cei doi Domni,
calarind pe ganduri. Unul, cTiganul., purtand in minte
ganduri de razbunare cruda pentru cine-1 vanduse.
Celalt, Mihai, urmarind cu privirea lui de vultur lup-
tele ce erau sa se deie acuma cAnd venia sa-si ras-
cumpere de la pagani Domnia si tara.
Ajunsera la Targoviste, unde Turcii se asezasera
ca pentru vesnicie : ridicand ziduri de cetate, sapand
santuri, dand foc bisericilor, gramadind in granare
hrana pentru trei ani de zile. Era un Pasa acolo, dar
nu era, Sinan. Marele-Viz.ir plecase, uitandu-si faima ,
www.dacoromanica.ro
42
la sfar*itut anului 1595, si Mihai putu sa -si odih-
neascA sufletul de furtunile ce-I strabatusera.
Cand se desprimavara, Turcii iI lasara de o parte
si trecura, ca in alte timpuri, spre Tara Ungureasca,
cu Sultanul in frunte. Se facura a uita deocamdata
ce suferisera de la omul ce domnia la Dungre, si chiar
pradaciunile din urma ale lui : in Dobrogea, la Plevna,
care era sa fie legata mai tarziu pentru totdeauna de
vitejia rota aneasma.
Cand valurile turcesti se scursera cu totul spre earn-
pul eel nou de razboiu, Mihai ramose slobod sa faca
ce-1 ispitia mai mutt, in partite rau pazite din veci- -
natate. Trimise, oaste la Vidin, dar nu izbandi.
Irish aiurea norocul nu se despartia de dansul : cand
Radu-Voda, copilul din 1595, veni sg-i iea Domnia cu
ajutorul Moldovenilor, el fu batut cu desdvarsire, Cand . .
www.dacoromanica.ro
o 4.3
www.dacoromanica.ro
45 --
De aceia Mihai pofti la dansul pe oamenii impart--
testi, doi Unguri, dintre cari un episcop, si un Neamt,
Cand ei venira 'In sfarsit, legatura, pe care de multa
vreme o doria Mihai, se incheie intro dansul si tm-
parat. Anume, la Dealu, manastirea din vii, Tanga.
Targoviste, in ziva de 9 Iunie, stil nou, 1598.
Mihai ramanea stapan in Sara lui, si, ca sa bata pe
Turci pentru folosul Imparatului, era sa alba de la
, acesta 5000 de oameni ajutor, si bani pentru a plati
Inca, pe ataxia. in locul darii catre Turci, Mihai va da.
Imparatului cat va credo de cuviinO, ca sa se stie
ca-i este ascultator.
Cand Mihai puse iscalitura lui cu slovele rasfirate
pe hartia actului, .va fi crezut ca -si iscaleste fericirea
lui trainica. Dar Se insela in gandurile lui.
Imparatul era un: dotnn mare si avea teri multe,
dar nu afla vreme sa se gandeasca la toate, si la cele
. mai noun din ele se gandia si mai putin ; Imparatul
avea oaste multa, dar era si ceruta in multe parti,
si nu-i mai ramanea sa mai deie si unuia ca Mihai.
Imparatul avea bani multi, dar ii trebuiau de cloud
on pe atatia. imparatul era lacom de cuceriri; dar
sa i le ieie altul data sc poate, pentru slujba sa
nn- si ceard rasplata. Si apoi Imparatul, care sta de-
parte, ceia ce n'ar fi fost rau inteun fel, 7 era asa
- de sus, asa de ingreuiat de trebi si asa de slab de
minte, incat toate plangerile si, rugamintile cadeau
zadarnice la scarile lui, si le spulbera vantul.
Din April pana in August, Mihai nu cunoscu prin-
nimic ca s'a inchinat Imparatului crestinesc. Nici oa--
ment, nici bani. Si Tatarii se adunatt, si dincolo de
. Dunare cetatile turcesti se interneiau lardsi : la Vidin,
www.dacoromanica.ro
46
la Nicopol, la Si lktra. Si. erau Pasi acolO cari nu-1
. pierdeau din ochi, gata sa sara asupra -i.
Dar Mihai se gandia Inca la departarea Curtii Imr
parate0, la zabavile pe care le aduc imprejurarile.
Ardelenii insa, earl fuseserd vanduti de printul lor,
aveau mai patina rabdare. Trecea luny dupa hind, si
Craiul despre care li se vestise, Craiul din Casa im-
parateasca, arhiducele Maximilian, nu mai venia. Noi
tim ca n'avea oameni, n'avea bani, dar Ardelenii de
la 1598 nu stiau nimic din acestea. Si-si pierdeau
rabd area.
. Dar mai ales Sigismund, omul caruia nu-i placea
nimic. Unde-1 puseserd dupa ce iesise din Ardeal nu-i
era indemana, In Silesia. Tara saraca, locuinta proasta,
bani putini, fagaduieli amanate... Tot mai bine innainte !
Si inteo buna dimineata el Se Intoarse. Oastea,
nevasta, tara -1 primird cu bucurie. Era un usuratec,
adevarat, si era slab de minte. Dar Ardelenii judecau
ca e dintre ai lor, si aceasta insemna ceva...
Nu-i fusese usor lui Sigismund sa ajunga In Ardeal.
Dar si mai greu sa ramaie.
Pe pine sa se sprijine ? tmparatul era furios, Si nu
-void sa asculte nimic din Indreptarile acelula card-si
lua inapoi ceia ce daruise odata. Mihai abia scapase
de acest vecin fudul, fara harnicie si fara cuvant.
lar sa se umiledscd innaintea lui, iar sa-i urmeze Po-
runcile, iar sa-i sufere toanele, iar sa se prirnejdu-
iasca de hatarul lui, ca sa fie parasit pe urma ?
li ramanea sa se deie cu Turcil, sa asculte de
Lesi. Si doar se rasculase impotriva celor d'intaiu,
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
4S --
,
in Ardeal, ci, daca este sa se _dun el, sa creme in
loc tot pe unul din neamul sau. Adeca pe unul dintre
cei doi Bathoresti cari traiau adapostiti in Tara Le-
.seasca, Stefan si Andrei.
Adevarat, din neamul lui, dar si aici era o pra-
pastie peste .care trebuia sa treaca, era sange var-
sat peste care trebuia sa se intinda un pod de uitare.
Fratii fusesera odata trei, si pe cel de-al treilea pusese
sa.-1 ucida Sigismund, pentru Ca nu se invoia cu ras-
coala impotriva Turcilor. Si nu era aici o fapta veche,
peste care sa fi trecut iertarea anilor celor multi. Nu,
ea se petrecuse abia, in 1594, cu vre-o cinci ani
lu 'Irma.
Sigismund trecu aceasta cu vederea, si scrise
aceluia dintre yeti care i se parea mai potrivit ca sa
domneasca, Jul Andrei. Andrei era cardinal si epis-
cop, cu toate ca ajunsese abia vrasta barbatiei. Cu
Lesii era inrudit, si in episcopia lui avea venituri,
precum la Curtea Craiului i se facea cuvenita cinste.
Dar sangele Bathorestilof cerea inteinsul Domnia.
Inlatur pd on ce. fried si nu era de &mit cu
un oln ca Sigismund, schimbator ca fata apelor,
el 'se gall de tale si veni. Varul ucigas Il primi foarte
bine si-1 facu, -lard zabava, sa fie ales print. lar el,
Sigismund, care isi pastrase, prin invoiala cea noua,
drepturi si mosii in tara, lua in curand iariisi toia-
gul pribeagului.
Din nou veni un sol ardelean la Mihai ca sa-i
spuie ca stapanirea terii vecine s'a schimbat si cut-
nuna Ardealului impodobeste alts frunte.
lar...
Cum putea sa lucreze cineva pentru creltinatate
and In cetatea de munti pe care se razima tam de ses
www.dacoromanica.ro
o
49
a Munteniei o zi nu mai era ca zila unnatoare, cand
juramintele abia deifacute de pe buze erau hnpras-
tiate de vantul nestatorniciei ?
Fusese Sigismund intaiu, cu dorul lui de marire,
cu setea-i de a invitige si de a umili 'pe altii. Pe
urma imparatul, de la care se puteau asteptau atatea.
Venise iarasi Sigismund, dezgustat acuma de rAzboaie,
stricat cu crestinii, bucuros sa traiasca in pace si
intunerec, cum traise innainte de rascoala. Si acurn
venia Andrei, cu haina de cucernic episcop latin, iar,
cu sufletul, un Turc desavarsit.
Doar venia din Polonia, de unde se zadarnicise
tot norocul crestinatatii. Mai mult Leah decat Ungur,
dator cu recunostinta Lesilor, sprijinit numai de dansii,
el se purta asa cum i .se purtau stapanii:- Se face
3
Iratele de cruce al Voelvodului moldovenesc leremia
si vol- sa se alieze cu. dansul. Starui pe toate caile
ca Turcii, _de hatarul lui, cel fara vinovatie, sa-i
ierte tara vinovata si sa-i dea linistea, de siguranta
vremurilor netulburate. I
www.dacoromanica.ro
51 ---
cu pacea mincinoasa.
Si mai era cineva care cauta sa induplece pe im-
parat a Vasa in pace pe Andrei, printul cel non. Papa
ar fi fost fericit daca orice neintelegere ar fi petit .
www.dacoromanica.ro
52 --
Era atunci in slujba Imparatului un vestit general,
anume Gheorghe Basta, care se tragea din Arnautii a-
ezati in partea de Miazazi a Ha lief. Era un om foarte
priceput si ager,- care se luptase multi ani de zile in
Apus, si stia bine mestesugul razboiului. Nu era la-
corn de bani si nici mai flamand de cinste decat.multi
altii. Dar traise toed viata lui printre oameni can
credeau ca sufletul e dat cuiva pentru a minti, pentru
a insela, pentru a ucide, Si ca nu e nimic mai frumoS
decat sa to arati mai tare decal toata lumea in fapte
ca acestea. Nu ca i-ar fi fost urit binele, dar nu-1
facea decat atunci and putea sa traga folos din-
tr'insul si sa straluceasca In ochii lumii, pe and raul it
facea fart sa pregete, de cafe on numai rAzimandu-
se pe ran, putea sa ajunga acolo unde void.
Acest general pAzia granita in Ungaria-de-Sus, la
Casovia, si fusese vorba odata ca el si cu Mihai sa
cucereasca Ardealul pentru Imparat. Prin Septembre
veni la dansul ,9 stafeta a lui VodA, care-i spuse ca
Mihai nu mai poate astepta si. ca, on 11 va ajuta ci- -.4-1
www.dacoromanica.ro
- 53
www.dacoromanica.ro
_ 54
nului-Rosu, pe unde se ajunge la Sibiiu, osti jurate
cu strasnic juramant de credintA se pornird, lute, zi
si noapte. Treizeci de mil de ostasi urcand la mute,
supt steaguri rupte de gloat* si stropite de sange,
Unguri calari, haiduci, fard Cara sau dintre aceia cari
nu voiau sa calce juramautul facut imparatului, Sarbi
treziti din morti prin faptele de vitejle facute 'n preajma
lor, Cazaci, cari nu titian decat in praful si fumul
incdierarilor, Moldoveni, cari-si aduceau aminte de
goanele nebune ale lui loan-Vodd Cumplitul, cari nu
uitasera pe Aron cel mort in temnita si pe Stefan-Voda
eel tras in teapa ; alti haiduci, de peste 15undre, cari
ajunsesera prin hotie la cinstea ostasului drept ; calari
roinani, dibaci in a invarti 'maciuca ; boieri, in du-
lathe rosii. In sfarsit cete de terani, pe sate, tined
si batrani, cati aveau inima si vole bund ca sa se
lupte peniru Voda, cu caciuli si opinci, rdzimand
topoarele pe umar, sprijinindu-si coasele, facand sa
sure la coapsa arcele. lar, in fruntea tuturor, lega-
tura a celor cu limbile si deprinderile deosebite, Voe-
vodul, masurand cu ochii nerabdatori pamantul cat
il mai despartia de granita.
Trecu pe la Buzau. Vazu in vale bisericile cele
alb ale celor Sapte Sate, zidurile negre si copere-
mintele de tigle :osii ale -Brasovului. Aid statu de
primi cel d'intaiu juramant ce i se facu in numele ini-
paratului, din partea Sasilor si a Stcuilor. Apoi Ina
drumul Sibiiului, unde se aduna cu cei veniti pe alta
cale; si-si intinse corturile. . -
www.dacoromanica.ro
,
55
www.dacoromanica.ro
"-
-57
www.dacoromanica.ro
58
sä-I scuture tara pe care pusese ghiara lui salbatici.
Altfel numele bun al Ungurimii peria.
Afld si imparatul, catre care porni indata si o so-
lie mare, alcatuita din boierii Stoica *i Mihalcea. Ves-
tea era dintre acelea care aduc mai multa suparare
decal bucurie. Tot se mai credea la Viena ca s'ar
putea ajunge la o intelegere cu Turcii sl cu Andrei.
Si iata ca sabia acestui soldat norocos descurcase
toate lucrurile. Era .asa de greu sa le incurce din nou
aceia can nu puteau trai cleat intr'o !utile de in-
curcaturi...
Dar se pubera pe lucru sfetnicii imparatului. Daca .
www.dacoromanica.ro
_____
.59
PoartA *i primia Turd cari-i aduceau steag de Dom-
nie si daruri ?
El putea raspunde, intreband unde sunt banii cu
cari sa-si plateasca strainii, unde stint osta*ii impa-
ratesti cari sa-1 sprijine, unde sunt prietenii Intre ca-
pitanii de la granita, unde e raspunsul llmpede, cin-
stit, pe care-I a*tepta; cum nu asteptase, ue cand
era el, nimic pe lume.
Raspunsul care sA-i spuie ce vrea Imparatul, acest
raspuns 11 doria, scurt *i cuprinzAtor. In loc de until, .
www.dacoromanica.ro
.
61
www.dacoromanica.ro
- 03
Stiri role veniau din toate pArtile: dintre Ungurii
supusi pnterii lui Mihai, unul fugia, altul se lua la
cearta pang, la singe cu tovardsii sai de arme de supt
steagul Voevodului. Ostasii cu simbrie cereau tare
banii, cu atata mai tare, cu cat era mai strasnica
nevoia lui Mihai. Lesii se adunan paste Nistru, cu oei
. doi frati Movilesti, ca sa puie iarasi mina pe Mol-
dova. Turcii tabarau In vederea Dunarii, corabfile for
strabatean Marea. Tatarii asezati langa apa Nistrului
si .dincolo de dansa, de-asupra Dunarii, eras gata sa
illcalece.
Iarasi trebuia sa se &easel Mihai de oaste, iarasi
primejdia-1 strangea din toate partite cu cercul ei de-
fier. El dadu porunca sa se adune Ardelenii in lagAr,
ea sa apere pe stapanul for eel nou, Imparatul, si pe
capitanul lui, Voevodul. Steagurile de straini, putinii
ostasi de Ora ce mai ra'masesera cu dansul trebuiau
sa se stranga In jurul luptatorilor localnici.
. Magnatii plecara, cu oamenii for dupa dansii, Secuii
se cobortra din muntii for de Tanga, granita, portile
oraselor se deschisera Innaintea Sasilor Inarmati. Dru-7
murile Ardealului se acoperira iarasi de cete de pe-
destri, de steaguri, de calarime. Dar ce li pasa a-
cestora de norocul Voevodului si de primejdia lui
In loc sa vie unde-i chemase el, apucau mai toti,
_ calcandu-si In picioare !ilea un juramant, cdtre altar
tabard. La Turda, aici era lagarul rascoalei, in jurul
batranului Stefan Csaky. . .
www.dacoromanica.ro
- 64 -
timpurile fericite. Ochii for erau la RasArit, spre pa-
surile Carpatilor, de unde se astepta sa vie omul atAta
de dorit.
Ca si innainte, Mihai avea o singura nadejde: la
imparatul.
SA fi avut acuma raspunsul, iscalit, pecetluit, ho-
tAritor... Ar fi Mout un semn, si din Ungaria-de-sns
s'ar fi coborit calarimea cu zale, puscasii, mesterii de
tunuri. Inima multor vrajmasi dintre Ardeleni n'ar fi
fost destula ca Sa Indrazneasca a infrunta steagul cu
vulturul' imparAtesc pe damn!. Bine incunjurat, Mihai
ar fi potolit focul ce incepea sa palpaie in tarn, si pe
. urma, aruncandu-se asupra Lesilor, fie si cu Zamoyski
in frtnte, i-ar fi ,raspins poate, i-ar fi raspins fAra in-
doialA, ca unul ce si-ar fi avut inima bucuroasA si
sufletul Intreg. Si ce mare bine s'ar fi adus chiar
Nemtilor data neprietenii ascunsi de peste Nistru ar
fi cApatat, In sfarsit, o buna invAtAtura, prin care sa
. afle si ei ce este credinta!
Dar nu tot asa judecau si oamenii ImpAratesti de
la hotare, generalii si sfetnicii. Ei Isi inchipuian ca,
data nu merge bine in Ardeal, un singur om e de
vine,: Mihai. Numai oastea lui poate sa prade, numai
oastea, lui poate sa cearA stapanirea asupra color cu-
cerite, numai carmuirea lui cea rea poate sa nemul-
. teifmeascil ilium. Si doar vAzuserA tine e Cara si cine-i
suet truntasii, pe vremea lui Sigismund si, a lui An-
. drei. Erau insa oameni cu multe trebi pe cap, si ui-
taserA,
Mihal area drept sa ceara ajutor, acuma and era
vorba sa se puie numai, la Viena, o iscAliturA ImpA-
rateascA pe invoiala gata facuta cu Pezzen. Dar, din
. ,
www.dacoromanica.ro
- 65
ce spunea el, nu Linea nimic In samg Basta, pe and
solii Ardelenilor rasculati erau primiti bine. Ba 1i se
faaduia, data vor fi oameni si vor lucra rapede, pans
a. nu vie rgspunsul, si ajutor.
Panel' sei ni vie rdspunsul. Aici era nodul lucruriler.
indreptatindu-se ca vine sa rnantuie de atatea role .
www.dacoromanica.ro
66 ---
www.dacoromanica.ro
61.
pe cari nu-i .cautase el, vor numai,cu biciul
rusiuii. Vii. rusinea va fi indoita cand va veni raspunsul,
. si -ei. vor trebui sa se umileasca innaintea lui, sa-i
ceara iertare.
Dar de-o-data .fugarii mincinosi se oprira In loc.
Ce vreaui Sa se lupte. Nu mai era nimic de
facut Asa vo? norocul, care era nenorocirea lui si
a noastra.
Ce a facut pe urma ? 0 lupta ca oricare alta, cu
multa oboseala si mult sange varsat. Tunurile roma-
, nesti batura bine dintru'ntaiu, apoi fura prinse. Cala-
rimea greoaie a lui Basta invinse pe calaretii usori .
,47..-'
--,- 68
kiwis cetele grew ale. calatilor lest, dand foe satelcq,
unde poate se pierde In alts, lupta fora de noroc un
tanar Voevod care e fiul lui. Ajunse la Fagaras, si
gasi toate cum le lase... Aici vbr fi sosit la dausul
si stirile din tare, stiri cum nu se poate mai rele.
Col ce pierduse Ardealul afla ca; nici Moldova .nu
mad este a lui si ca, in cea mai mare grabs Lesii -in-
vingatori vin spre Milcov, cu Zamoyski in frunte. De
jos, de la Dunare, stalpul de foe al prazii arata calea
pe care veniau catre aceiasi tinta, dare Scauuul doro-
nese al Targovistii, Turcii, can de multi vreme se
asezasera iarasi in Giurgiu.
La stirea acestei marl nenorociri, inima, impietrita
pans acum, a viteazului se induiosa. Innainte de toate
sa-si apere tarn. Se umili cum nu crezuse in viata lui --
intreaga ca e In stare sa se umileasca. Scrise cui it
batuse, scrise cui ii sfaramase puterea si mandria: lui
Basta cel cu sufletul neiertator, Ungurilor sari -si ras-
torsesera prin arme strain° si pe calea piezisa a tra-
darii infrangerea din 1599. Li scrise cerand pace, voie
sa piece de unde venise si, data se poate, ajutor pentru
mantuirea tern. lui, mai nenorocita de cat dansul.
Ei cerura lucruri mari, socotind ca n'o sa, le deie.
Sa, lase in manile for scumpul zalog al familiei lui,
sa jure ca nu mai urea Ardealul, dar ca totusi, ori-
nude 1-ar trimete Imparatul, va fi gata sa se duce.
Facu tot ce se cords° de la dansul, jura juramantul
ce i se cerea de dusmani, si pleca.
Din sus de la munte se cobora la sfarsitul lui Sep-
tembre 1600 prin pasul Buzaului o caste mica, obosita,
culeasa din sfaramaturi, si in fruntea ei un om greu
12 cercat de nenorocire, care Baia numai pentru da.
www.dacoromanica.ro
01
---. 69 ------
www.dacoromanica.ro
70 .
mila lui Durnnezeu, s'ar putea infatisa- iarasi cum fu-
sese. Parca-1 vezi in seri negre de noun, furisandu-se
Ca o naluca, cu ochii crunti, arsi de lacrimi, batut de -
furtuna, plouat de frunze moarte pe pletele-i incalcite....
Sa mooed? Sabii si gloante erau destule in urma.
Dar era ceva care-I impiedeca de la aceasth hotarire.
- Imbratisand cu mintea toata Intinderea nenorocirii
lui, el stia ca la inceputul ei este o nedreptate, o mare
nedreptate ce i se Meuse. Si el era dator sa mearga
pe once cale si prin once primejdii pana la acela
care putea-sa-1 judece- si innaintea caruia stia ca se
infatiseaza cu cugetul curat, pana la imparatul.
Un an nou se incepuse abia poate un an mai
bun, va fi crezut el, un an de moarte, stim noi,
cand fugarul ajunse la Viena. Cerea un singur lucru:
sa fie ascultat, si nu de unul sau de altul dintre car
turarii de la Curte, cari aveau pe suflet atatea fata de
dansul, ci de domnul sau ins*.
Dar acesta avea alte trebi, si dreptatea acestui ins
vins n'avea glasul puternic ca sa razbata unde tre-
buia. Si, pe urma, data omul ar avea dreptate, la ce
ar folosi sa i se recunoasca ? Mai era bun de ceva,
' el, care fugise innaintea tuturor dusmanilor ? .,--
www.dacoromanica.ro
-- 71 --
cu acela ce-si batuse joc de dansa. innaintea lui Mihai
se deschisera, portile palatului imparatesc, si el iesi
incarcat de fagaduieli'si de cinste. I se vor da bani,
va aduna oaste, va bate pe calcatorii de credinta,
si slujba lui, pe urma, nu va fi uitata.
Dar, ca sa arate ca trecutul e uitat, va fi tovarasul
lui Basta in acest non razboiu. .
[.-
luptator muntean.
Mai mare nu era niciunul, dar eel mai tare era Basta._ /
El era .deprins sa vorbeasca Gu ostasii de toate nea-
muffle ce-si vindeau vitejia si viata la mezat, si numai"
de acestia erau In toata oastea invingatoare. El nu
se temea nici de mustrarea de cuget, nici de pedeapsa
dumnezeiasca, si sufletul lui Indrazhia sa aleaga orice
Cale care duce catre folds. -Pe cand Mihai era singer,
departe de ai lui, si cinstea si eredinta erau adeva-
furl -pentru dansul.
Cete doua ,tabere ajunsera la Tula. hgillq.i voik
..
sa
www.dacoromanica.ro
- - 73
www.dacoromanica.ro
74 --
mai this de-nevolle :mini ale zrier ce trece si cauta sa
zareasca In depArtgrile viitorului. Sa aducern !rasa su-
fletului sau darul muncii noastre cinstite si folositoare.
Caci pe aceste clout temelii se sprijina marirea tai-
nica a unuf neam: amintirea totdeauna vie a trecu-
. tului si constiinta. datoriei Indeplinite de tAi qi In fie-
care clips
www.dacoromanica.ro
PRET17L 2 LEI
ea.
www.dacoromanica.ro