q

if
O1fl[I. 11
1,11
 N. IORGA

BOCA CONFERINTI
1.
A

LUPTELE ROMI NILOR CU TURCII

DE LA MiHAINITEAZUL INCOACE.

It.
CULTURA ROMINA SUPT FANARIOTI.

Pinute la 41.leneul romin in zilele de 1 -ii fi 8 Februar 1898.

---1-Arecrad-

13Vet RESCI
EDITUftA LTBR.IRIEI 600EOU & COMP.
21, Calm victooelf21.
1898.
 Din publicatiile istorice ale acelulaV.

Thomas III, marquis de Salutes, Paris,

Champion, 1893.
Acle §i fragmente cu privire la Istoria
Rominilor, IIII, Bucuresti, Socec, 1895 7.

Philippe de Me'zieres et la croisade au

XIV-e siecle (Bibl. de l'Ecole des Hautes-
Etudes, fast. 110), Paris, Bouillon, 1896.
Rapoarte consulare prusiene din Iagi ci
Bucuregti (vol. X din colectia Hurmuzaki),
Bucuresti, 1897.
Notes et extraits pour servir d l'histoire
des croisades au XV e siecle, III, Bucu-
re§ti. §i Paris (supt presA).

54276.Stab. graft I. V. socecii.Bucure§ti.

B.M.B.
ram;,: mon iu
 .

LUPTELE ROMINILOR CU TURCli

DE LA MIIIAt-VITEAZUL INCOACE:
1.
JAC (Al y1 V P

1. Ischlitura lul Mittai-Viteazol.

2. Ischlitura lul Gheorghe Basta.
Dupil sensor! piistrate to Arhivele imperiale din Viena.
 d -*1/7.-K
J.POPESCU B' JENARfl
AUTO girPoiargsa..
V 00.Quci. cozy.
it19. A ta....3

LUPTELE ROMINILOR CU TURCII

DE LA MIHAI -VITEAZUL iNCOACE

A va povesti istoria politic a, a Romi- '11

nilor de la Mihal- Viteazul Nina la a§a nu-
mita epoch, a Panariopor", decT vreme
de un secol §i mai bine, ie cu neputinta
in marginile unel conferinti. Fanariotii"
pot Incapea in atita spatiu, sint
mini §i, al doilea, hind -ca Banana,
fiind-ca istorianoastra politica in vremea
for a fost neinsemnata, si monotona. Sfir-
situl veaculul al XVI-lea si veacul ur-
m formeaza insa epocile lui What-
Viteazul, lull Matei Basarab si Vasile
Lupu, lui Constantin Brineoveanu §i Di-,
mitrie Cantemir ; imbrati§eaza pe maril
revoltati §i puternicii tradatori, earl au
urmat 1.7.5omnilor neatirriati. Istoria aces-
tora ie o istorie bogata, §i piing, de in-
4 Luptelo Romiuilor ad Turoil

dividualitti mareante, care, de sigur, nu

se poate escamota.
Asa ie, (Tacit aa); gindi sa povestese.
Gindul acesta nu -1 am insl Witt cAuta,
numai sit deosebese earacterele domi-
nante ale situalifi noastre politico In
aeest rAstimp, sA explic aceasta, bitcatA,
din viata noastra etnicil., a eareia supra-
fata coloratit nu yeti vedea-o. Naratiunea
va fi redusl la restrInse shame prelimi-
minare, in care vein cAta ins it sa va dart
Olt mai putine neexactitAI proprii si min-
eiuni traditionale, aiba aceste din mina
motive cit de nobile.
La 8 Septembre 1593, un ceau. impe-
rial scotea din Acannul domnese al Mun-
tenia' pe Alexandru-cel-Rata, care-I ocu-
pase ceva mai Inuit de un an, clupA
Stefan-Surdul, care n'avuse o stapinire
mai lung,. Noul befit" expediat de la
Constantinopol datoria, situatia sa amba-
sadorulul englez din apest oral si Ore-
culul Andronie Cantacuzino ; amindoi
oamenl influents i .nevoiasi in bogatia
lor. Andronic §i ruda sa Tani Mewl si
scoteati toomni Si patriarld : o meserie
banoasa. Alesul din 1593 iera ruda amin-
durora; nAscut dintr'o mama greacA, sta-
tuse poate un timp la Constantinopol; in
 De la Mihal-Viteazal inaoaoe 5

scrisoarea prin care Andronic anunta

trimeterea4 lui Petru-Schiopul, iel 11 .nu-
meste Banal Mihali" ; not iera st-i zi-
cent Mihal- Viteazul.
-
Care. iera acme situatia politick a Mun-
teniii si, in general, a terilor de la Du-
nare in 1593?
Un studiu superficial al istoriii 'Loa-
stre vede in legaturile principatelor cu
Poarta o seadere continua de impor-
tanta si demnitate din partea acestora.
Am fost intail zagazuri in calea Tur-
cilor, une-ori vrajmasi fericiti ai lor,
biruitorI in razboaie menite sa ne dis-
truga; apoi invini respectati, tributari
terautl §i menajati de suzeran; in fine,
de la Petru Rare§ si Neagoe Basarab
incoace, coborirea noastra tot mai a-
dine. in atirnarea de Tare! urmeaza un
niers continua. Tribut °resent, aprovi-
zionaril de armate, tainuff Seraiului, da-
run): si bacsisuri,' Donna trimesi fare a
se intreba tare, fare, a se Linea in same
descendenta, fara a socoti, in sfirsit, na-
tionalitatea lor. Asa ar fi ajuns terile
libere la vasalitate si apoi la quasi -con-
topirea cu cele-l-alto State ale suzera-
nulul.
6 Lnptele &natal tor ou Turoil

Ie simplu, artistic, dar fal§, tocmai

fiind-ca, le simplu §i artistic. Istoria se
Intoarce de multe ori innapoi, §i soarta
face tragedii in care nu observe, unitatea
§i gradatia interesului.
In realitate, iata cum a fost. ,
In ajunul until rascoale, care iera sA
nP, deie iarA§I un rol in istoria univer-
sail, sa raspindeasca in analele istoriii
europene nume romlne§ti de victorii si
de capitani, ieram pe ultima treaptA a
injosirii, ca gi supt FanariotT, ba, In unele
lueruri, mai rail cleat supt ace§tia. Au-
tonomia complecta, mina libera lasata
Vlomnului, stapIn peste vietile §i averile
momentanilor sal supu§i, caracterul de
tarn romaneasca si cre§tina, in care Tur-
cul trece numai si furl, acestea sint pri-
vilegil de care barbaril oameni cinstiti
din Constantinopol nu s'ar'i atins nicl -o-
data, fiind-ca strAmo01 for jurase sa le
observe §i poate fiind-ca o stapinire cu
aceste privilegil iera mai comoda, mai
sigura si mai banoasa dedit alta. Alt-fel,
Stefan Surdul, Alexandru-cel-Rat §i pre-
deeesorii for de efemerit memorie shit
pentru Turei mai putin cleat Constantin
Mavrocordat sail Alexandru Ipsilanti. A-
"ce§ti din urmPi, grit marl functionari oto-
 De la Mihal-Viteazn1 biomes 7

maul, cari ati o sarcina politic, un rol

de observare in Europa ; vecinil II smo-
mese, Austriacil §i Ru§ii, §i Poarta, se
fere§te de a-I impinge sa tread, hotarul,
cu averea adunatA §i secretele de Stat
pe care feral staptni. Apol, Grecii acestia
sint oameni in toatA firea, ming luminate
§i spirite dibace, capabili de seritimente
nobile une2ori, §i Turcul necivilizat, care
nu vede in om numal pozitia ce o °outfit,
simte o superioritate de CiviliZage pe care
o respects, cum respect si superiori-
tatea military, pentru care da steag de
Domnie lul Mihai Viteazul, crunt Inca
de singele Creelincio§ilor. Fanariatii"
domnesc putin, une-orl un an, ceia ce
je detestabil, natural, dar in secolul al
XVI-lea nu se domne.te une-ori mai
mult ba lie LApu§neanu §i Radu Mir-
:

cea an fost Domni ai MuntenifiCciteva

zile.
SA ne uitain acuma la Domnil ce pre-
ced pe mule, faro semne de
singe domnesc, pAcAto§i, minciunoi §i
nevrednicl in toate," cum II niune§te acel
ce avea in mina lanterna magic. a Dom,
nilor, Andronic Cantacuzino. VeneticT
de singe indoielnic, vagabonzi cAzug in-
tr'o buna climineata la Constantinopol in
8 Luptele Rominilor ou Turoil

clientela anal ambasador pe care Tamil

11 brutalimaza si pe dinsul asa de adese
orT, ce sentiments pot avea ace§tia pen:
tru dInsii ? Nu-I cunosc, si, asa cum se
prezintil, nu-1 pot stima. Mihal Sutu. a
ie§it Domn, se zioe, din haremul 1ni Ha-
ict,Efendi, cola cc je o mare ru§ine, dar
eel putin n'a purtat cealmaua ca Bogdan
Sasul, pretendent la tron i beizadea din
1597, nepotul de flu al lui Petru Rams !
Banuiala tureiril, de lingu§ire sat de
,

Erica, n'a cazut asupra nici-unui tanariot"

to bunt cre§tini §i bunt ortodoc§i: Dar, in
secolul In care a domnit luteranul Despot,
catolicul Mihnea-cel-RAt, catolico-evan-
gelieul" lancu Sasul, Mihnea al 11.1-lea a
devenit Mehemed-Pala, Ilia§ Rare§ a mu-
rit sangiac, Stefan Surdul a sfir§it pays,;
s'a putut afirma ca loan-Voda-cel-Cumplit
si chiar Alexandra Lapu§neanu §i -au la-
sat legea, pentru care se luptase Mircea
Batranul §i Stefan- cel-Mare, ca un act
de curtenire, pe care Turd! nu-1 pretin-
dean. Boil" ace§tia ierat apoi, eu escep-
til rare, oameni cu total inculti!), spirite
greoaie, agent" pentru stoarcere de dari
cu remiza, §i nu unelte politice turce§ti
care, acelea, se pretuiesc, fire§te,- mai
.

mult. Asemenea camera sint maltrataV,

 De la Mihal-Viteaznl Puma 9

Intern' chip fara exemplu, de Turd'.

Green din secolul al XVIII-lea -plates°
une-orT cu capul un act de tradare ; dar
Cercel a Post innecat, fara judecata.§i fara
viva, fara iafta pe cadavru §i acuzatie
formala; innecat, fiind-ca era sarac i nu
vroia sa se astimpere; Bogdan Sasul iera
sa sufere area, soarta, si multi 1-aii ere-
zut cufundat in Bosfor ; §i fel nu ierati
prin§1 cu armele in mina ca Ion-Voda-
cel-Cumplit, rapt de patru camile ! Fa-
nariotiT" slut curteniti de vecini ; Gri-
gore Al. Ghica primit domne§te in
Petersburg ; retragerea la Briinn a lul Al.
Ipsilanti se face cu onoruri princiare, §i
casa unde a stat del poarta pana astacli
statuia luf de-asupra. Ie adevarat ca tre-
buie facuta o parte civilizaril §i deci uma-
nizarii vecinilor. Dar nu ajunge atita
pentru a explica de ce PoloniT tale ca
pe ni§te hot' de drumul mare pe Iancu,
Voda Sasul, pe Ioan-Voda Potcoava, pe
Stefan-Voda Tom§a, de ce but calea, pre,
gatheu-i acelasj. sfir§it, lul Petru-Schio-
pul fugar, care 1E fusese totdeauna prie-
ten §i bun vecin.
Boierimea nu sta mai bine. Voip. arata
alta data ce romaneasca .iera boierimea
Fanariotilor". Void sa stit,i cum se che-
 10 Luptele Romintlor on Tnroil

matt boieril romini" din secolul al

XVI-lea, in a doua jumatate ? Alexandru-
cel-Rail, un Lapu§nean, stranepotul lui
1

Bogdan-Orbbl, iera Incunjurat la 1592-3

de Hadarbal, Dimola, Ianisor si Manta.
Mihalcea iera un drec din Chios. In se-
: colul al XVIII-iea, Domnul avea o datorie
mare, de implinirea careia atirna men-
Valerea sa, anume sa nu supere Cara. La
plingerile lui contra boierilor nesupusi,
i se rAspundea scurt, de la Poarta, sa
mute a-i i'mpaca. De ce ierati asa de
crutati, de ce se bucurat de atita consi-
deratie arhontii" romani de supt 14'ana-
rioti", se va spune cu alt prilej. Deo-
camdata, un lucru ne intereseazA ; ca
boierimea de pe timpul lui Mihai-Viteazul,
boierime foarte pestriO, cum am va'zut,
nu iera mai pretuitg, decit y5omnii pe I

can trebuia sa-1 suporte. Muntenii se

lg. in 1577 contra lui Alexandru-cel-
RA care a inventat oaia sacA". Chestia
fu rezolvitA usor, prin bastonarea" pa-
gubasilor, pe cari totusi ii sustinea un
vizir. In secolul trecut, o deputatie a
teril ca aceia ar fi adus mazilirea Pom-
nului si poate cAftAnirea unuia dintre
nemultamiti. Cetiti jurnalul boierilor che-
mati la Poarta in 1821 si yeti vedea
deoSebirea.
 De la Mihal-Viteasul Samoa 11

Tara states mai rail decit supt Grecii

Biruri term). multe, si 'Inca nu le
fati§T.
§tim pe toate cite ierati, caul cronicile
pentru acest time shit tarzie, §i n'auzim
tipind insa§i ananghia contemporanilor,
ei avem innaintea ochilor .fraza palida a
compilatorilor. Domnia nu costa mai
ieftin decit mai tarzit, §i Inca unit' Pa-
. narioti au avut-o gratis pentru serviciile
for anterioare in dragomanat. Timpul
pentru a-11 scoate cheltuielile nu era
mai lung. Producte cerea Poarta §i acum,
eel putin din .Muntenia. Walter, §i, prin
iel, .originalul situ, logofatul lui Mihai-
Viteazul, ni vorbe§te de 20.000 de oi,
2.000 de cal, 10.000 de masurl marl de
grin pe fie-care an, orz tot pe atita,
multi Where §i unt. Si ma intreb daca
Tara iera despagubita sail ha, fie de
Domn, fie de turd.
Ori-cum, principatele puteail suporta
greil §i in aceasta epoch, sarcinile ofi-
ciale, complicate cu pradaciunile strin-
gatorilor de dari. Secolul al XVIII-lea
a avut razboaiele ruso-turce : foametea,
ciuma, pirjolul §i calcarea tarinelor. In
.

picioarele cailor revenind ca o fatalitate

periodic,, cu regularitatea anotimpurilOr. r
Lisa, daca Tamil jefuiatl pe seal ce ieratl
12 tuptele Rom lor on Turoil

apArati, cu vole sari fAra, de dinsii, Rush

plAtiati uneori. Innainte de Mihal- Viteazul,
torile ati suferit de alt flagel periodic,
care le lovea bogAtia.: competitiile la
tron, nu innaintea Turcilor, cu pungile
in mina, ci in tare,, cu bratul innarmat.
In ce stare teribilA trebuie sit fi litsat
pe Ward certele celor sese yiornia de
dupA moartea lui Neagoe, rivalitatea lui
Radu-Paisie cu Petru de la Arge un
pomn intr'un colt al tern, altul in altul
§i cu Laiot, navalirile pribegilor en hai-
duel crunti ca fiarele supt Mircea Cio-
banul si familia sa ; iar, in Moldova,
luptele de supt LApusneanu, de supt
Ion-VodA Petru Schiopul ne avind de
uncle da pine alba oaspetilor sill , de supt
Petru- Schiopul, cu polcurile cAz4-
cestl aducind, neobosite, 15omnisori in
fruntea lor! Domnii se pAziati in fie-ce
clipA, nestiind dacL haiducil nu pindesc la
mung, si Cazacil la Nistru. Oaste\ de
tarA nu iera, nice city supt arioti
Turd! nu suferiat inrolarea de merce-
narl; Curtenif ierat putini si nesiguri ;
Inca de la Alexandru LApusneanu, Oomnii
cereal Tura Ieniceri a avut i iel, si
Petru-chiopul Vii, fArA indoiala, vecinii
for din Tara-Rom AneaseA. Creditoril cons-
 De is Mihal-Viteaml income 13

tantinopolitanl, multi dintre iei Turd,

ieniceri chiar, pe timpul ultimilor Ltipu§-
neni, Aron §i Alexandru, se instalail. In
tarn spre a null' pierde din °chi dator-
oPel, spre a vedea tot ce -I intra in
punga §i a-ST cere partea; pradind, ea
distraetie, siluind, pentru a trece vremea,
MrPi, ca insolvabilul de pe tron sa Indritz-
neasca a crim,e cad Turcil 11 pgziat. de
Turd 2).
Petru-Schiopul, un om stint, cu frica
lui Dumnezet, o match, fart, ac", se in-
spaimIntit de eIti bani se mime de la
dinsul, Si fugi uncle vazu eu ochii. Mi-
hal, care iera un om pornit, setos de
onoruri, face alt-fel : mold' nu cer plata,
i iel isi taia creditoril, Turd §i Eyre.
Aceasta iera o hotarire de o noutate
uimitoare. Ion-Vodit-cel-Cumplit nu pro-
vocase pe Turd, ei iei 11 adusese sa se
rascoale, eerindu -I, in rastimp scurt,
cad iera vorba de tribut, cit nu credea
ea poate sa deie sail n'avea inima sa
stoarea. Creditoril iera insa alt-eeva ;
iei a§teptat, ierail bucuro§1 sa a§tepte,
ca unii ce luau dobinzi marl §i traiail
minunat pe socoteala datorniculul, mai
Domni decit dinsul in propria lul capi-
14 Luptele Rominilor on Turoil

tall. 0 schimbare personal, nu-I inte-

resa ; iera admis, in dreptul comercial
romir` al timpului, ca datoriile Domne§ti
slut ale Scaunului ; daces nu puteati im-
piedeca mazilirea prin intrigi Vii, la in-
timplare, demonstratii de stracia la Cons-
tantinopol, iei cAdeati la InvoialA, cu noul
befit , supt care ramineat.
0 intrebare acuma, de mare hisemna-
tate pentru toad cariera lui Miliaii ras-
punsul la clinsa ni va da cheia anacro-
nismului sate. CAci ce poate fi mai ana-
cronic decit un belt insignificant §i
despretuit, inteo tarp, de sAteni saraciti
§i de boieri far% energie §i credinta, pro-
vocind pe Padi§ahul, scotind o§tiri in-
naintea o§tirilor Marelui-Vizir, cucerind
Ardealul, supt umbra struts traiat pre-
decesorii sal, batind pe Moldoveni, de-
clarind rAzboit Polonilor §i visind a 'ma
pentru dinsul Orientul cre§tin, cu Scau-
nul impAratilor Incununati de Dumne-
zett", Constantinopolea?
Impacientati vor fi fost multi Domni
de cererile Turcilor, si cine avea o urma
de denmitate umanPi, in iel trebuia sa
simta grad insultatoarea vecinatate a ca-
matarilor. Totu§i iei suferiati insulta, se
 De la MihaT-Viteazul imam 15

duceat. la Stambul, cind ierat chemati,

I§i varsat averea la haznaua Sultanului,
Inca ltat. opincile de fier ale exilulul §i
se rugati Maicei-Domnului i Marelui-
Vizir sa-1 aducA iarasi la Domnie. Nea-
parat ca, ierat i temperamente vestede,
farg, energie i lard, talent. Neaparat ia-
1.41 ca Mihal, care a avut un frate poet
i altul gramatic intr'o tarp, cu totul in-
culta, iera dintr'o §tofa, omeneasea su-
perioara. Dar mai ie ceva. SA provoci
pe Turd, sa nu mai platesti tribut, sg,
ridici arma; dar de unde arma aceasta?
Boierii ierati falsi ; Curtea iera mica:
si la o navalire de pribegi, trebuiati
chemati sangiacil du/161.TM; tara suferise
prea mult, ca sg, mai stie sa se bata :
ori-ce Domn o lasa indiferent; competi-
tiile ierafl treaba boierilor.
Mihal a dobindit o forty military as-
e,ultatoare, disciplinata, accesibilA la glo-
rie i mai accesibila la prada, mercenaril,
lefegiii sail seimenil.
Mercenaril n'at fost intrebuintati pen-
tru intaia oara la not supt Mihai-Vitea-
zul._in apropierea hotarelor noastre, se
formase, din cauza rAzboiului de granita
cu Turcil i Tataril, doug grupari mill-
tare, care traiat. din lupta vindeat
4
16 Laptele Rominilor on Turin

singele pe bani. Haidueii unguri adusera

multi pretendenti in Moldova ; toti eel
din Muntenia se ritzimati pe dinsii. Ca-
zacii se inchiriarA, intait pretendentilor
la Coroana Moldovel, se lupfarA, pentru
fratii Poteoava, pentru Petru Utipurea-
nu, traits intre dins% Cazacl Si lei prin
apucAturi §i sentimente ; ba incercaril
chiar sit filed Domn moldovean pe unul
din hatmanii lor, pe Dimitrie Visnievtchi
(Wisznowiecki), Dumitrascu. De la o vre-
me, Incepura, sit fie intrebuintati i aiu-
rea: chid un emir turc veni, dupA sce-
nele de omor din 13 Novembre 1593,
pentru a inlAtura prin asasinat pe beiul
rebel, iel gasi in Bucuresti, pe ling
mercenarl ungurl, si citi-va Cazacl.
Cazacil §i haiducii ierat bunt insa pen-
tru a sprijini un pribeag, pentru a se
lupta cu Curter ii unul Domn slab si rail
aparat ; la intimplare, ace0i rivall cres-
tini ai Tatarilor infruntati ostiri turcesti
mai mid ; cu dinsil mai ales s'a batut
Ioan-VodA, si for li-a datorit, in bun
parte, neasteptatele sale biruinti. Ierat
insa §i lei, ca §i oastea de tall, boierii
spurt §i pedestrimea satelor, gens rus-
tica", avind tunuri, dar nepricepindu-se
la asediul cetAilor ; soldati de lining, si
 De la Mihai-Viteasnl tnooaoe 17

plini de credinta, dar luptindu-se barbar

§i, de sigur, incapabili de a rezista tine'
bune armate din Apus.
Mihal a avut Cazaci si haiduci ; pe
lingo dinsii a mai avut §i alte elemente
de rkzbohl orientale, cu deosebire multi
Sirbi, cu capitani de natia lor ; ba, clack
ieste §6, credem pe un poet grec al vi-
tejiilor sale, Grecii ar fi fost transfor-
mall de exemplul dat de Domn §i s'ar
fi luptat §i iel ca in alte timpuri. Dar
elemente militare superioare 1-at ajutat
in scurta §i stralucitoarea sa caner% :

German din Silezia, foarte bunk °ARH-

me, Salt in zale, Trabang nemti, Seoul
cu seceri, Ardeleni, mai ales, pang, §i Ita-
'lent Inca din intaia Jul campanie im-
, portanta, cea de la CalugAreni, iel a avut
in oastea sa pe Albert Kiraly, din Transil-
vania, pe loan Ernest Wilier, din Polonia,
pe Italianul Silvio Piccolomini, din Tos-
cana.
Ck a existat o oaste de tarp, supt Mi-
hai, nu ramtne Indoialk, de §i in Tara-
RomitneaseA traditiile militare se pastrase
mai putin. Oastea aceasta iera compusk
probabil, ca si armata lui Ioan-Voda,
din Curteni, boieri dart §i pedestrime
de Omni. Socotind trupele ce pornirk
54274
18 Lunt° le Rominilor cu Tuna

din munti contra luT Sinan, naratorul ex-

peditiii celor o suta de Ita Beni: atribuie luT
MihaT 4.000 de safari" si 5.000 de Seoul,
iar luT Razvan, aliatul Domnului mun-
tean, 3.000 de Mari" si 4.000 de Un-
(rue Partea romaneascit a armatei sale
z,
nu se putea insA retinea multi, vreme :
ierat oameni gospodari, cari nu venial) -
dealt atunci eind iera vorba de apararea
teriT. MihaT nu iera insa om sA, se mul-
tAmeasca, cu inlaturarea apAsarif tur-
ee§tf. IT trebuia betia cuceririlor, la-
tirea hotarelor pentru glorie §i renu-
me, ca si din nevoie chiar. Nu numai
teranif it vor fi pArAsit, dar si Curtenif
puteatt fi adunati cu gret pentru ase-
menea expeditif indepartate. De altmin-
trelea, asemenea soldati n'ar fi fost fo-
lositorl Domnului in lupta cu Unguril
din Ardeal, cu Polonil din Moldova, cu
GermaniT lui Basta. IT trebuiatl ostasT sa-
vantl, disciplinatT, de o credintA sign*
faro altA iubire deceit a prAzil, a lefil
si a celui ce putea sit deie pe amin
doua.
In rezumat, prezenta mercenarilor in
Ardeal §i Ungaria, uncle razboiul stint"
incepe pe acel timp contra Turcilor,
oferta de seimenf Manta de Sigismund
 be la MihaI-Viteazul imam 19

Bathory, care, pregatind rascoala sa,

cauta aliati, dadura curagit lui Mihai sä
se declare pentru cretins. Ace§tI mer-
cenari, cari se pot aduna cit de multi
§i cit de bunt, de acel care -I poate plati,
1-an ajutat ss se apere si sa cucereasca.
Tel, prin nevoia de a-I plati, impus
o annmita politics, anume tergiversari
§i slsbiciuni, innituntru §i in afar%

Sa povestim iara§I in scurt evenimen-

tele. Omorul Turcilor in Bucure§tI ie
urmat de pradaciuni in valea DunariI,
la Giurgiu, Floc', Hir§ova, etc. Aron din
Moldova, care face o legatura cu Impe-
riul la 16 August 1594, se rascoala §i iel.
O incercare a Turcilor de a inlocui pe
eel doi Domni rebell prin pretenden01
Stefan Bogdan §i Bogdan Sasul, nu iz-
bute§te, in Ianuar-Februar 1595. Vizirul
Sinan-Pa§a Inlocuies,te pe Mare le-Vizir
Ferhad Ai Incepe o noun expeflie, cu o
oaste foarte mare Mihai Incearca a-1
opri la Dunare, apoi, cind Turcii capita
trecerea, le taie ealea la..CgugarenI, pe
NeajlOv, cu 16,000 de ()amen' : Curteni,
gloate erane§ti, Cazaci §i ArdelenT. Cre§-
tinil se clatina, cInd bravura personals
a lul Mihai, rapezindu-se, cu securea in
20 Ltiptele Romtnflor on Thrall

mina, in mijlocul vrajmasilor, decide

lupta. Ziva de 13 August 1595 o zi
neasteptat de mare se mintuie cu bi-
ruinta Domnulul. Tunurile muntene, des-
carcate asupra demoralizatel tabere tur-
cesti, ea semn de insults, inteamurg,
oonstatarA victoria.
Insa Turcil ierati multi. Far% a fugi,
Mihal se retrage la muntl, pe dud Sinan,
bittut, dar nu zdrobit, scups Bucure§til,
unde pune un beta §i Tirgovi§tea, cele
doua Scaune ale Domniil. Mihal, care se
supusese in toate. lui Sigismund, pans la
promisiunea ca va Intrebuin0 o pecetie
particular, si va scoate : cu mila luI
Dumnezet." din titulatura sa de locote-
nent al principelui ardelean, se une§te
cu acesta §i cu Razvan, noul Domn mol-
dovean, iea TIrgovi§tea, urmare§te pe
Sinan pang, la Dunare §i-1 preface retra-
rea in fuga la Giurgiu.
Aid parasim iara§1 sirul povestiril.
Sigismund nu s'a tutors, de sigur, en
toga oastea lui. Mihai a oprit o parte
din colaboratoril sal strain si i-a unit
cu vechil sal mercenari. De oastea sa
straina nu se poate desparti : Turcii su-
porta, silitI, dar nu iarta, si Mina II cu-
 Da la Mihal-Viteasul inooaae 21

noa§te. Dupe Craciunul anului 1597, bi-

ruitorul de la Calugareni primi steag de
confirmare de la Poarta: onora pe trimes,
dar iii 'Astra oastea, oastea strains, care
n'avea alta casa decit tabara, alta pine
decit solda. Oasts permanents romina
nu se poate inchipui, Si lui, amenintat
on -cind, ii trebuie on -rind oaste. Banff
Ware insit §i nevoia baneasca determine
toata cariera sa ulterioara, nevoia bani-
lor pentru a-§I 'Astra, prin mercenari,
viata §i tara. Victoria lui iera din acele
marl §i periculoase, care costa scump
pe cine le ei0iga.
Bain' putea sa aiba Mihai, in pripa,
cum IT trebuia lui, numai de la boierI.
Ca recompense iel li darui teranimea,
care nu-1 putea fi utila, nici pentru lupta,
nici pentru cheltuiel ile luptei. Iobagul
fu legat de pamintul care nu mal iera
al sat. Din toate clauzele tratatulul cu
Sigismund cad acesta, in intelegere
cu delegatii lui Mihal, pusese intre iele
clauza unificaril ca situatie a Oranilor
ardeleni §i munteni aceasta fu sin-
gura care se indeplini. Mihal continua
sit fie Domn din mila lui Dumnezett,
peeetlui acte cu pecete Domneasca, o-
sindi la moarte, Para apel, pe doff chiar
22 Luptele Rominilor on Tamil

dintre negociatoril tratatulul, puse im-

pozitele ce voi si trata dupA plat cu
on -§i-cine, papa §i cu Turcil; dar Ora-
nul care pastrase, luptind supt Mircea-
Batrinul, o patrie lui Mihal-Voda, taranul
fu legat de pamint cu solemnele lanturi
ale legiT. A fost nedrept, a fost imoral,
dar masura nu iera nepolitica, §i Mihai
nu putea face alt-fel. Existit o 'Avecin
superioara zeilor.

A tinea mercenari Insemna a continua

lupta. Prada putea inlocui solda, §i lui
Mihai iT lipsiatt dese orT banil. Prada
en mat fu ceva de pradat pe malurile
Dunarii.. Apol statu, nehotarit. GlasurT
de plingere §i de rugaminte se riclicati
din Orientul cretin ingenunchiat pang,
la dinsul ; §i oamenil cari se rugat se in-
chinati in acela§i fel aceluia§iDumnezet.
SirbiT, Bulgaria, GreciT, AlbanejiT, se agi-
tati, galvanizaci de victoriile V oevoduluT
dunarean. in Apus se visa gonirea Pi O-
nilor din Europa, §i entuzia§tii vedeat
crucea pe cupola Sfintei Soft: papa
staruia de impacare pe lingo, PolonT,
Ardeleni §i German', cari-§I disputau
prada necucerita, terile fratilor for intru
Hristos; emisari mergeati la Cazaci §i
 De la MihaT-Viteazul bloom 23

Moscoviti pentru marea liga ere§tina.

SA, nu fi avut aventurosul invingator
din Tara-Romaneasca licariri de visuri
imperiale, cind eereeta§ii sal ajungeati
pana la Adrianopol? Cine poate §ti ?
Insa alt-fel trebuia sa fie. Ardealul
deveni liber : doritoril vedeat t. prada
gata. Mihai nu mai avea bani, §i do-
binda" cetatilor dunarene se mintuise
in fine. Rudolf, Imparatul german,. IT
fagadui banii de care avea nevoie Mihai
numai de cit. Si iel isi uita chemarea
si porni sa moara in Ardeal, dupa ce
TO' ucisese 'trait gloria si fusese invins.
lata expunerea ultimelor evenimente
din cariera Voevodului, acele evenimente,
care ail pus in lumina pe invingatorul
de la CalugarenT, ale cant fapte treceati
pana atunel supt eticheta fal§a a lui Si-
gismund Bathory.
Dupa o vizita la Praga, principele Ar-
dealului, om user §i de o mobilitate
bolnava, pe care -1 aruncase in ginduri
negre scandaloasa istorie a easatoriii
sale inutile, abdica pentru imparat §i
pleaca din provincia sa in primavara
lui 1598. Sotia lui, Maria-Cristina de
Austria, are regenta, impreuna cu co-
24 Luptele Rominilor on Tuna

misarii imperiali. La 9 Iunie, acestia,

trecind in Muntenia, incheie cu Mihai-
Viteazul un tratat, mai favorabil terii
decit chiar Intgile capitulatil fate. cu
Poarta. insg arhiducele Maximilian,
care trebuia sa fie reprezentantul tm-
paratului in Ardeal, zAboveste peste
on -ce masurg,, i Sigismund, nemultamit
cu noua sa pozitie, de duce silezian,
intl.& in Cluj in noaptea de 20 August.
La 29 Mart 1599, la tree ceasuri din
zi, cu toate negocierile aproape termi-
nate pentru o noua cedare catre Impe
riall, varul lui Sigismund, cardinalul
Andrei, venit din Polonia, ie ales prin-
cipe de dieta din Medias. La 26 Iunie,
Mihal jury cardinalului-principe credinta
ce pastrase lul Sigismund, in aceleasi
conclitil. La 18 Octombre, iel trece
muntil si bate la Selimber, ling% Sibiit,
in ziva de 28, pe Andrei, care ie ucis,
fugind. La inceputul lui Math. 1600,
Mihai patrunde in Moldova, alungg, pe
Ieremia Movila, pus si sprijinit de
Poloni, 11 invinge, la 25 ale lunil, lin-
Hotin, si infra la 1-it Iunie in Iasi.
La 24 Iulie, iera Tutors la Alba-Iulia.
In August, Polonil patrund in Ardeal, si
uobilil, unguri si unguriV, ai acestei pro,
 be la Iiihal,Viteassul teems 26

vine$ so rascoala contra odiosulul Va-

lah". Generalul GheOrghe Basta, loco-
tenent imperial in Ungaria-Superioara
§i rivalul lui MihaI din cauza Ardealu-
luT, chemat de Domn, vine ca vrkjma§,
in Septembre, si bate pe vasalul impa-
ratulul salt in ziva de 18, la Mirislaft.
Mihal se retrage spre Fagara§, incheie,
dind ostatici, un armistiOu cu Imperialii
§i trece in Muntenia. Turcil patrunsese
in aceasta tarn pang. la Gherghita; Po-
lon% ce restabilise pe Ieremia, ajung la
Trotu§ in ziva de 2 Octombre, si pleaca
pentru a stabili pe Simion Movill, fra-
tele lui Ieremia, in Tara- Romineasca. La
15 Baba-Novae, generalul lul Mihai, ie
batut la Mien!, linga Buz6u; a doua zi
Domnul insu§I are aceiasi soarta si se
retrage, la 17, in munp. La 20-21
Octombre, ie 'Mut a doua oars, ling%
Teleajen, in padurea Bucovului, si
fuge spre Craiova. La 25 Novembre,
Simion cl§tiga o victorie asupra partiza-
nilor lui Mihal la Arges. Mut, Domnul
deposedat pleaca la Viena §i Praga,
unde ajunge la 12 Ianuar si 23 Februar
1601, pentru a se indreptati. in Fe-
bruar, partida lul Sigismund 11 pro-
°lama iara§1 principe. Basta pleacit din
26 Luptele Rominilor on Tamil

Ardeal, se impaa, cu Mihai, care aduna

mercenari la Casovia, in Main, si bate,
ImpreunA cu fostul sAt. ducman, pe Bil-
thory la Goroslau, in ziva de 3 August
1601. Neintelegerl asuprA, liniil de urmat
dupit victorie pun iarg,§I foc uril intre
eei dosi comandanti. Dumineca, 19 Au-
gust, dimineata, Mihal ie masacrat in
lagArul de ling, Turda de care Ger-
manii si Po lonil lul Basta.

Care ie motivul atacului de care Mi-

hal al Ardealulul in 1599, eel d'intairt
pas glorios care o catastrofit inevita-
bilk
De la Billeeseu Menace se atribuie
Voevodului muntean un ideal national
in -cuceririle sale. Ar fi visat marele
Stat ,a1 Romini lor, oprindu-se, pe de-
asupra obstaculelor fizice, muntilor
apelor, numai la granitile limbil. Domn
peste top eel ce vorbiat ca ;;1 dinsul,
Voevod al .tuturor Rominilor, asa ar fi
vrut sa fie. singele vArSat in cimpia
Turdel ar fi cea d'intaiti din jertfele pe
care le cere un ideal pentru a deveui
rapt, pentru a se intrupa aievea. Mi-
hai", scrie Bkileescu, intreprinde Unirea
 De la MihaT-Viteazul income 27

Rominilor. Spiritul si individualitatea

natiii se intrupeaza inteinsul."
Ie frumos, dar nu ie adevarat, si lu-
crul s'a spus mai bine decit mine, cu
mult innainte, de d. Xenopol. Idealul
national nu 1-a avut Mihai, ale &trill vi-
surf de cucerire, de cucerire fart, care
nu se putea mentinea, se intindeat Tara
capat, peste Ardeal, Moldova, provincil
romine, dar si peste Rusia, Litvania,
Podolia, Serbia, Bulgaria, Imperiul de
RAsarit, Viena, daca 1-ar supara Ger-
math'. Se visa rege in Polonia, Imparat
in Constantinopol poate, §i Mihalcea ga-
ranta ea, de s'ar da oameni stapinului
sail, ar goni pe Sultan din capitala lui.
Iera prea personal, prea egoist in con-
§tiinta insu§irilor sale, pentru a imbra-
ti§a lin ideal care n'ar fi fost nemarge-
nita sa innAltare. Cei ce se lupta pentru
o cauza, §titt sa, se opreasea; si Mihai
n'ar fi putut s'o fad,.
S'a mai spus iar I, si cu drept cuvint,
ea oamenii marl traiesc si lei in timpul
for §i au ideile acestuia. insa, pe vremea
lui Mihai razboaiele se fAceati pentru
tarn, pentru glorie, pentru lege, dar nu
pentru neam. Englejii §i Francejii cato-
lici chemat. pe Spanioli in potriva lui

r.
28 Lupte le Rominilor on Tamil

Henric al IV-lea §i reginei Elizabeta.

Sigismund Bathory, un om mai luminat
dealt Mihai, mai bine crescut, se gindia,
blind sabia 'n mina, la cuceriri in Tur-
cia, §i nu la liberarea Ungurilor de supt
jugul Sultanului §i imparatului din Praga.
Nu se poate pretinde nimitrui sg, fie pro-
fet §i sg, vadit pe de-asupra veacurilor.
Refuzindu-se idealul national lui Mihal-.
Viteazul nu i se face o injurie; mus-
trindu-1 ca nu 1-a avut, atunci in ade-
v6r s'ar s'avir§i un act de nedreptate.
Nu numai Mihal n'a avut un ideal na-
tional, dar un ideal, on -care, i-a lipsit.
L-a minat innainte setea sa nestinsa de
poet al spadei, rivna de lucruri noun, pe
care nimic n'ar fi putut s'o sature §i,
Mai ales, 1-a mina nevoia. De la macelul
Turcilor Innainte, omul acesta nu-§i apar-
tine, a cazut in minile fatalitatil, care-1
duce, orb, tot mai sus, spre innaltimile
periculoase. Inteligenta cea mai lumi-
noasa n'ar fi putut sch'pa de aceasta ro-
bie a necesitatii.
Am spus ca o impacare cu Turcil iera
imposibila. Mihai a fatarit dese on sen-
timente amicale pentru dinsii, a saris
scrisori demnitarilor otomani de la ho-
tare, a deschis drumurile negustorilor
 De la Mihai-Viteazn1 incoace 29

turd, a fagaduit tronurT protegiatilor Sul-

tannin!, a mers pang, acolo Molt a platit
tribut si a primit Investitura. De cite on
insa, at vazut Tara Roma] leascii, fora apa-
ratori, Tumil ate intrat innauutru, on pre-
tendentul sprijinit de lei. Asa in 1599,
asa In 1600.
Din aceasta situatie vesnic amenintata,
aLi rezultat doua nevoi : aceia de a avea
trupe la dispozitie si aceia de a avea
prietenT la cele-l-alte hotare. Mihal nu
poate primi doua lucruri: licentiarea sat
imprAstiarea seimenilor sal si guvernarea
Ardealulul de creaturT turcestl si polono.
Sigismund Bathory, cu politica din
intia lui Domnie, ii convenia ; talent
militar n'avea acest Bathory degenerat,
nici statornicie, dar parea prea en ne-
putinta o imp tare a ha cu Turcii, pen-
tru ritZboiul cu sari iel isi taiase rudele.
Imperialil in Ardeal, situatia din 1598,
iera insa si mai bine. De dinsil n'avea sit
se teams; pentru iel, fusese totdeauna
bunT, respectuosi de autonomia tern,
recunoseatori pentru serviciile ce le a-
dusese Voevodul, darnici de bani pe cit
II ierta si pe iel saracia tesaurului ImpA-
ratesc. Germania iera piing, de principl
crestinT foarte respectati, stapini cu totul
30 Luptele Rominilor on Turoil

acasa la dins% earl totusf nominal ierati

vasalil tthparatulul din Praga. Niel ca
demnitate, nisi ea interes, vecinatatea
ocrotitoare si suzeranitatea putin apses-
toare a Imperialilor nu puteail s ineurce
pe MihaT. Cu Maximilian, fratele lui Ru-
dolf, in Ardeal eAci asa fusese vorba
iel si-ar fi avut 10,000 de oameni
vara, 5,000 iarna, pentru apararea gra-
nitii despre Turd si Tatari, ffr s dea
un ban de la dinsul. La o cucerire a
ArdealuluT, atunci, nu s'a gIndit, de si-
gur. tl supitra nurnai prezenta lui Mo-
Vila in Moldova, si se plingea, in Iunie
1598, el, imparatul nu-I dt voie sA-1 a-
runce peste Nistru pe acela.
Inst iata ea Sigismund se intoarce :
swan, umilit, plin de urrt contra celor
cc nu rasplatise dupA cuviintA eroismul
cu pene straine. Intoarcerea luI in
situ
Ardeal iera ins si o insult, pentru tm-
pitrat, si incredere in sentimentelebune ale
acestuia fats, en dinsul nu mai putea sit
nibs principele intors in potriva trata-
ttiluI cu Casa de AuStria. Din soViiielile
pe care i le impune noua sa situatie si
greutatea de a rupe cut o politica ce-1
Meuse ilustru in Europa, se desface
Ins dorinta sa de a imbuna pe vechiul
 De la itihal-Viteasul tames '81

suzeran al Ardealului, Sultanul, cu care

ineepe a negocia serios. Aceasta intrare
a Ardealului in liga turco-polono-mol-
doveneasca n'o putea tolera cu nici un
pret revoltatul de la Dunare ; ar fi fost
peirea lui, strins din toate pantile de
cercul de fier al vrajmasilor. De aid,
intelegerea sa cu Imperiaiii contra lui
Sigismund, graba cu care primeste pro-
punerea de a reda Ardealul imparatului.
Pentru German insa on -ce miscare
mai vioaie era o spaima. incurcati in
atitea marl chestil eigopene, Rudolf si
consilieril sal ar fi dorit sa scape cit
mai curind, daca se putea cu cinste, de
razboiul la hotarul rasaritean al monar-
hill Sigismund fu iertat, apol acesta in-
cepu alto negocieri de cesiune cu pi-
cilitii din ajun. Lucrul se mintui prin-
tr'o noun lovitura de teatru: Andrei
Bathory principe: un cardinal, un om
timid si un Polon de cea mai curata apa.
Acesta nu se batuse nici-o-data cu
Turcii; n'avea bolnavicioasa sete de re-
nume a varului sau si, ca sentimente
crestine, iera cardinal de profesie.
Un feremia Movila in Ardeal i unul
in Moldova: Zamoyski, hatmanul polon,
stapin pe toate hotarele nordice si ra-
32 Luptele Ilomtnilor o; Tnrotl

sitritene ale Terii-Romanesti! Negocie-

rile cu Turcii din not, pe fata ;
Mihai trebui sit iscaleaseit a dona oar
Injosirea Scaunului soli Domnesc faca
en Bathorestil; obraznicul popa" din
Ardeal refuza sa vada vre-o deosebire
intre puterea sa din Transilvania insasi
si drepturile-I de suzeran in Cara lui
Mihal. Acesta trebuia sa treaca muntii,
cad Tamil se gAtiati In potriva-1, Poloni
se adunati In jurul cardinalului, Ieremia-
Vodit urzia o navalire. Si-1 trecu.

Ce putea sa faca Mihal in frumoasa

tare ce-I statea la picioare dupA intaia
lovitura de sable?
Putea, "intgiti., sa fie absolut corect;
s'o dea Imperialilor, cInd Basta trecu
granita, ca intr'o tara ce-I apartinea. Ca
sa faca asa, ar fi trebuit insa ca Mihal
sa, nu fi avut lectia din 1598, zabava lut
Maximilian, furnicarea intrigilor ungu-
resti, nesiguranta si anarhia la grani-
tile sale. Fata, cu oligarhil din Ardeal,
trebuia alta mina de sit a bolnavului
Rudolf si a pedantilor sal 'sfetnici, tre-
buiatt, pentru a Linea in asetiltare pro-
vincia, multi bani, multi oaste si o ener-
gie salbateca, lucruri de care Imperialil
 De la MihalVitaazul tnoosaa 33

nu ierail capabill. Cind Transilvania fu

iarasi a lor, in 1601, iel facura tocmal
cum trebuia pentru a aduce Innapoi pe
Sigismund, §i-1 adusera.
Cu atit mai mult nu putea Mihal sA
cedeze provincia, cu cit iel n'ar fi dat-o
lul Maximilian, care iera un principe im-
perial, ci lui Basta, un general de ori-
gine orientala, decit care se pretuia
mai mult Domnul muntean, din toate
punctele de vedere. Y i pusese iel oare
viata i situatia In primejdie pentru a
crea un apanagiu arogantulul Albanez?
Cine ar fi dus corectitudinea asa de
departe, intr'o vreme cind toga lumea
se juca cu juramintele?
Al doilea. SA tie provincia pentru dinsul,
Iera imposibil. Ieremia domnia Inca
lAti§.
in Moldova. Polonii considerail moartea
cardinalulul ca o jignire national, Turcil
incercase sa iea Muntenia, nobilil Ar-
dealului fierbeau de mine de a aveape
un Romin in cetatea regala a Albel-
lulif. Provocind pe Imperiali, n'ar fi
cistigat pe nimeni, ci ar fi pierdut uni-
cul sate sprijin, singurul izvor de unde
curgeau, bani pentru indispensabilil sal
mercenarl. Ambitia lui Mihal n'a mers
nisi -o-data mai departe decit o situatie
54276 3
34 Imptele &mini lor on Turoil

feudala ereditara in toate cele trel pro-

vincil, supt imparat.
Al treilea. Sh-si cistigeun sprijin not, ce
1-ar fi Mout neatirnat de Imperial, ce i-ar fi
dat oameni si bard, ce 1-ar fi treat tare
prin sine insusl : sa autorizeze revoltele
thranilor romini din Ardeal contra no-
billion Dar aceasta ideie, de si frumoasa,
iera irealizabila. Taranil ardeleni, ca si
eel din Muntenia, ierat saraci, si nu
stiat sa se bath. La eel d'inthit semn
de turburarI, Basta ar fi trecut granita,
cum a §i trecut-o in 1600, ca sa ajute
,pe nobill. Chiar duel Imperial n'ar fi
avut o oaste la hotare, tit time trebuia
sa treach pAna ce revolutia taraneasea
si-ar fi putut da roadele? Si pang atunci
de unde ar fi platit Mihal mercenarif ?
Prins in Ardealul in flachri, 'cu tine ar
fi r.tspins pe Turcii ce ar fi napadit. in
Muntenia, pe Polonil ce ar fi sosit la
pasurile Carpatilor moldovenesti ? De oa-
meni, de bani, de victoril avea nevoie
grabnic, chef it gonia fatalitatea.
Al patrulea. SA Each ce a flout, sa magu-
leased pe Turd, sa curteneasch penobill, sa
fie plin de supunere lath eu Rudolf. Pentru
moment, un lucru iera de mare insem-
natate pentru dinsul : sa scoata pe omul
 . De la Mihai-Viteazul !mace 35

Polonilor din Moldova, pentru ca Za-

moyski sa, nu treaca de acolo in Tara-
Romaneasca, goal, de trupe, pentru a
da mina cu Turcii, de-asupra sfArimAtu-
rilor tronului sat. Expeflia moldove-
neasca nu venia la socoteala Imperiali-
lor, cari nu voiai s provoace pe Po-
lora, du§manil for ascun§i: lei ar fi pre-
ferat sari impace mai curind cu creste-
rile Casei de Austria, lasindu-li Mol-
dova. Dar Mihal nu iera un general. im-
perial, ci un principe cu interese pro-
pril: ii trebuia Moldova, pentru a putea
rAsufla, §i a avut-o.
Putea sä se lupte iel cu Polonii pe
eari-I insulta ast-fel? Nu. Ce putea iel
face cu mercenaril sai obosiV, nemulta-
miti prin neregularitatea platil, in po-
triva unei o§tiri cu totul europonc, for-
mate de un rege ea Stefan Bathory,
conduse de un general ca Zamoyski,
in potriva unei o§tiri odihnite, care as-
teptase pang, atunci evenimentele? Po-
lonii singuri 1-ar fi /Aims. Si iel iera iii
aceiasi vreme vrajmasul Turcilor ; tined
Ardealul numai prin frica, si un mimic
neimpAcat reprezinta la hotare pe suze-
ranul sat, nemultAmit de neastimparul
unlit vasal prey nedisciplinat.
36 Impte le Rom Inilor on Tnroil

Cel d'intaiti Polon ce a trecut muntir

a ridicat in pioioare pe magnati ; la cea
d'intaiA scrisoare, Basta a venit sä-T. a-
jute. Innaintea lui Mihal, fatalitatea, care-1
urmaria, a tras de o data perdeaua de
glorie si marire care ascundea cea mai
teribila realitate. Mercenaril vrajmasilor
ierail mai savant" ; soldag de aceia de la
sfir§itul secolului al XVI-lea, sari facuse
din razboia o meserie delicate §i calm-
Tata. Viteazul improvizator razboinic nu
putea nimic asupra lor, ca odata asupra
Turcilor. Soldatif lui Basta-1 batura, §i
tot a§a Putout'. imparatul ierta in 1601
pe un om politic mort, §i-T dadea prile-
jul de a se inmorminta in purpura in-
vingatorului.

Sic vos, non vobis. Mihai-Viteazul nu pu-

tea trage nici-un folos din actul de ener-
gie pe care-1 savirsise in 1593. Actul
acesta n'a fost sterp insa pentru urma§T,
§i Domnil no§tri din secolul al XV1I-lea
alb avut alta pozitie, s'at bucurat de alta
trecere, in Europa §i la Turd.", decit
.

efemerif be" anterior" revoltei.

Veacul al XVI-lea n'are Domnii de lun-
gimea celor ale lui Vasile Lupu §i Mate"
Basarab, celel a lui Constantin Brin-
 De la ItihaI-Viteasal home 37

coveanu. in ceia ce prive§te numirea,

mezatul pretendentilor ie scaztt cu molt;
aventurieril dispar cu totul aproape ;
multi Domni, §i dintre eel mai bani,
,capata, Seaunul fara a veni la Poarth,
prin sprijinul banilor dal vre4muf pu-
ternie past, dunarean, devenit §i iel dinast
aproape independent in Imperiul eu coe-
ziunea tot mai slabs. Lucru neauzit in-
nainte, Cara -si alege sat impung Domnii:
dovada Constantin-Basarab, ales solemn
de boieri, i caruia i se face juraraint de
tots, innaintea confirmaril de care Poirta ;
dovada, innainte de dinsul, Radu-Voda
Serban, candidat imperial, pe care Poarta
trebuie sa-1 recunoasca, retragind pe al
sat propriu, Radu Mihnea ; dovada stea-
gul de Domnie dat un moment lui Si-
mion Movila, vent din Polonia; dovada
mai tots Movilestil, sari vin cu armele
de peste hotare i izbutesc a capata con-
firmarea for de la Torch earl nu-I tri-
misese. Barnovschi Movila ie ales de
tara, care trimete apoi cu daruri la Con-
stantinopol, pentru a cere steagul de
Domnie. Gonind pe Alexandru Iliac,
boierii it °Mama, innapoi pe Barnovschi
din Polonia, it iniovaraseste, in gloata,
,,fruntea Curtii" la Poarta cere cu in
38 'apt° le Rominilor on Torch

drazneala: cum nu primesc pre altul.

Barnovschi, singurul Domn taiat de Turd
innainte de Brincoveanu, care iera un
tradator dovedit, Barnovschi iedecapitat
dintr'un motiv care arata i iel ce-§i pu-
tea permite Cara fata cu Turcil in acest
timp si de ce se plateau teme acestia:
Sultanul fusese suparat el tara vrea en
prea multa trufie sa propuie §i mat -mat
sacs"' aleaga Domnil." Rezidentul impe-
rial, Schmid, vorbind de Matel- Basarab,
un batrin soldat ", poate scrie ca. si-a
cistigat principatul maT mult prin sabia
§i vitejia sa decit alt-fel." Odata Turcil
se incearca sa-1 swath,: iel bate pe tri-
mesul imperial, 11 prinse §i-1 corupse;
la Constantinopol se intelesera ambele
parti ale chestiii, §i Matel muri in Scau-
nul sat, de batrinetg, cum s'ar fi intim-
plat si cu Vasile Lupul, de nu 1-ar fi scos
un boier al sail §i Domnul Ardealului.
Domnil acestia atl armatA, o bung,
armata de seimeni, pe care Ungaria
li-o furniseaza, li-o creste §i li-o reface:
somat sa piece din tarn, Constantin
Basarab, ridicat prin ascutisul sabiii §i
puterea averil", pune pe mitropolit sg,
scrie ostasi de voie §i comanda din Ar-
deal darabani §i seimeni. Iel poartit
 De is Mibal-Viteazni hoot. 39

razboaie intre lel, cu aliatl veniti de

peste hotare Unguril lui Mate' si
Gheorghe Stefan, Cazacil lul Vasile
Lupu cIstiga biruinte; §i Turcil to-
lereaza. Se incheie tratate cu Imperiul,
de Serban Cantacuzino, cu Ru§ii, de
Gheorghe Stefan, foarte adesea cu Ar-
dealul ; i vinovatil nu Sint destituiti si
1160. Trebuie un scandal prea mare,
complicat cu o nereusita: expeditia lui
Rakoczy al II-lea, cu Gheorghe Stefan si
Constantin-Basarab, in Polonia, pentru a
da curagiti comodului suzeran sa intervie
cu mazilirea. tntr'o armatl turceasca,
supt zidurile Vienef, Serban Cantacu-
zino ridic, o truce, cu o inscriptie, care
iera o profesie de credinta Mmitor de
IndrAzneata. Iel tine o armata de 35-
40.000 de Sirbi §i Bulgari, cu cari iea
innapoi tributul pe care -1 plateste, §i
Turcil se feresc de a Intelege ce fel de
hotl sint acestia. Purtatori de firmane
se codese a pleca s i le duca, §i teribilul
Doran, cu ochil impunatori i glasul
puternic, face pe trimesul Imparatului
sa-I ceara audientA si-1 mustra pentru
zabava de care nu iera vinovat. Curtile
europene incep a cunoaste pe Domnii
nostri ca elemente politice Insemnate
40 Luptele Rominilor cu Tamil

In 0 rient, dupa ce ajutase in secolul

precedent pe =flip cer§itorT eu pre-
tentil de Domnie. Principatele all o po-
litica exterioara, contrary une-orT intere-
selor suzeranulul, §i Domnil o ascund
foarte putin. Mai ie vremea lui Cercel,
lul Mihnea Turcitul, luT Iancu-Sasul §i
Petru-Schiopul, robT turcesti, despretuitl
peste hotare ?
Si Domnil ace§tia sint bogati, luxo§i,
ail cele mai marete Curti din tot Rasa-
ritul, fara a excepta pe Moscovitl. Poves-.
tirea lul Pavel de Alep, care ne-a vizi-
tat supt Matei Basarab §i Vasile Lupul,
ie o serie de nimiri. Arabul n'a vazut
nicairi asemenea lucruri: frumuseta cla-
dirilor, bogatia podoabelor §i mobilelor,
policandrele de bronz aduse din Dane-
marca, splondoarea hainelor, tailor, sa-
niilor captu§ite cu postal, rosu, pompa ce-
remoniilor, vinatorilor domnesti, cu 10.000
de oameni, §i bielsugul darurilor. Timu§
Cazacul se pierde cu totul la Curtea cu
obiceiuri suptiri a soerului sail Vasile-
Voda. Polonul care ni-a lasat descrierea
nuntil lui cu Ruxanda, ni arata pe Domn
ie§ind innaintea tinarului- Hmilinschi
cu boieril §i 8.000 de ostasi, precedat
de opt cavalerl luxo§T, a§a ea parea
 De ,Miltai-Viteanl immix 4L

un vrednic monarh §i potentat, a eareia

vitejie n'o pot deserie In de ajuns".. Tur-
cii zic lui BrIncoveanu Attila-bout, beiul
de aur. Cfinditi-va la biata Curte de lemn
In care simplul Petru-Schiopul isI avea
locuinta la 1585!
Si nu ie numai splendoarea InSela-
toare a luxului, care poate auri fierul
eelei mai desavIrsite barbaril. Acesti
Domni sint dintre eel mai cult' oameni
al Orientului, patronii luminati a! litera.:-
turd principale din Imperiul otoman, ai
literaturil grecesti. intemeiaza tipografil,
in care se tiparesc carp.' in toate lim-
bile : greacg, araba, slavona, romina,
infiinteaza §coll superioare, tpponcareipta",
cu dascall adusi din Rusia, din Grecia
europeans, din Constantinopol, pang si
din Trapezunt. ti incunjura filosoff, filo-
logl, teologi, can sint gloriile Rasaritu-
lui pe aceasta vreme; poets li cinta lau-
dele in epigrame", Si prefetele carOler
iesite la lumina said retiparite prin dar-
nicia for slavesc descendents imperials
a unuia, cultura adinca a altuia, patro-
nagiul marinimos al unul al treilea. Un
Radu Mihnea, un Vasile Lupu, un An-
tonie Reset, un Gheorghe Duca, un Brin-
coveanu, in stralueirea bogatiii lor, in
42 Impte le Bomtni lor on Time

quasi-independenta tuturor actiunilor lor,

cu suita lor de invatatl, de scriitori, de
patriarhi §i mitropoliti, apar ca efir ores-
tinismului ortodox, ca urmAtoril impara-
tilor bizantinl. Gasim un exemplu in care
data ie Insemnata prin anul pastoriril
patriarhului i anil Domniil dina§tilor ro-
mini s).

Cum se explica aceasta situatie hula lta

a Domnilor nostri, fata cu Poarta, fat&
cu vecinil lor, fata cu Touptoxpetroop.irti
"EXXctc, fata, cu Grecia supusa ?
Revolta luT Mihai si contemporanilor
sal din Ardeal si Moldova a avut mar
ales doua rezultate bune.
Turcil ni -au prins Erica, pe bare
o aveat Inca atuncl chid nu inclrazniau
sa infrunte pe Stefan I -ill Tomsa, prefe-
rind sa otrAveaseii, pe Lapusneanu spre
a iesi din incurcat-urA, dar pe care o
pierduse. Naima, cronicarul turc al lup-
telor cu Mihal, recunoaste victoriile In-
clracitului de Mihal-Oglu", §i Turcil nu
uita pe acel ce batut, nu-I uita, pen-
tru a4 stima. Supt Tomsa, I r aduceati
minte de Stefan supt Matei-
Basarab, umbra lui MihaT if tinea Inca
In respect. Umbra aceasta putea seduce
 De la Mihal-Vitessul blame 43

pe vre-un Domn prea maltratat, i Mih-

nea al III-lea a plagiat, intr'adevar, cu
rezultate potrivite cu insusirile sale, ac-
tul de eliberare din 1593.
Pe urma, marea sfortare a crestina-
tatil la sfirsitul secolului al XVI-lea a
sfarmat resortul de otel al puterii tur-
cesti cuceritoare. Ani intregi Turcil n'ati
avut tribut, nisi provizil; Cara li-a fost
pustiita ; s'a tremurat in Constantinopol,
unde crestinil. 1'0 inchipuiaa ca ar putea
sa intre in triumf. De atunci Turcil, cari
aveall plumbul in aripa", n'ati mai cu-
cerit deelt Candia.
A treia cauza a situatiii crescute a Dom-
nilor din secolul al XVI-lea, datorita in-
direct tot WI Mihai, ie intarirea Statelor
crestine de la hotare, ie ridicarea Ardea-
lulul, Ungariii austriace i Poloniii, tot pe
urma acestel campanii. Tureil n'ati mai
vazut de aeum innainte soli cersind pace
din partea regelui din Viena", feudatari
ardeleni umiliti ca eel doi Zapolya si Cris-
tofor Bathory, n'ail mai cutezat sa mai
deie titlul de catiri" Polonilor si rege-
lui care-I guverna. Influenta polona s'a
restabilit in Moldova, ca alta data, in-
fluenta politica si de cultura Polonii ate
pus Donmi pe earl Poarta a trebuit so-r
 -44 Laptele Itaminilor on Tamil

-reeunoasett ; dreptul de a se amesteea

in afacerile provinciii ii s'a IntArit solemn,
prin tratate. Agentii imperiall ineepura
a cutreiera terile si, mai tgrzift, In eon-
eurentA cu dins% agentii Tarului din
Moseova. Ardealul a devenit un Stat a-
proape independent, cuprinzInd supt um-
bra aripilor sale principatele noastre ;
supt Ralcoczy, iel a jucat un mare rol de
. politica europeanA chiar. Si, chid aceasta
formatie teritoriala a dispgrut, in locu-i
ate vent guvernatoril imperiall. Domnil
ate avut de la tine lua bani, sfaturi si
soldati, aft avut unde sä fuga si de unde
sit revie eu forte ; ai avut zilnie ispita
tradArif. Se putea ca iei sg, nu fie mena-
jati in chipul eel mai delicat de Puterea
suzeranit ? Tritdatorif iss vedeall une-ors,
ca Grigore I-ill Mica, nerusinatele in-
dreptAtiri primite si redobindiat: Scaunul.
in sfirsit, in lumea popoarelor crestine
din Orient exista acum o viata, se in-
chegau aspiratil eulturale si dorinti po-
litice. Cartile se rgspIndiat iute si se
eetiati, se desellideat. scoll. Cultura neo-
elina, elenismul reInviat, nu putea sg, se
adreseze altora deelt Domnilor nostri
pentru sprijin si patronagit. Si iel all
avut bunul simt de a primi acest rol,
 De la MibaT-Viteasul inooace 45-

care indrepta privirile nemultasaiOlor-

cre§tini spre din§fi. in Bucure§ti mad
ales, dar §i in Iasi, cre§tinAtatea oriental,
a trait in secolul al XVII-lea viola sa con-
§tienta. Din Siria, Egipt, Asia-Mica §i
Turcia europeana lumina acestor centre
de cultura se vedea, §i numele Avtentilor
dunareni ieraii cunoscute §i iubite. in-
vatatil strain procluceat ucenici din tarn,
cari continual) traditia protect-Iii luroinate
a rena§terif elenice a§a Constantin Can-
:

tacuzin, cu care stalest. in relaVi §tiin-

tifice °amen' ca Marsigli, autorul Danu-
biului panonico-mizic", Dimitrie Cante-
mir, flu lul Brincoveanu. Astazi, dupa
Unire, cu asimilarea partial, a eivilizatifi-
apusene, n'avem in Orient un rol ca acela.
Independents, stam alaturi cu State in-
dependents, de drept sat de fapt. Aspi-
ratite noastre se ciocnesc de ale lor, iii
',ni sint rival. Atunci, ie-
vecinil no§tri
ram singuril in genunchi in mijlocul
celor arancati la pamint in minile noas-
tre iera macar o Spada rupta, de ale
vecinilor atirnati lanturf seculare, cu care
se deprinsese. Ieram singurif cari aveau
Domni cre§tini ; vasal, cum iera, Scaunul
Domnilor no§tri iera un tron, pe balda-
chinul caruia stralucea crucea. La not
46 Luptele Rominilor cu Tamil

sunat in voie clopotele bisericilor, si

treceati in voie steagurile (Odor. .

Cultura noastra de astazi nu ie poate

superioarg culturil altor popoare balca-
nice, care-si iubesc mai mult literatura
national, si se incalzesc de dinsa de la
cel mai mare la eel mai mic, fart, deo-
sebire de clasg, de crestere §i de avere.
Ori-cum ar fi, ceia ce se face la not se
face numai pentru not ; cart& noastre
se opresc la hotarele limbil. Atunci pu-
sesem stapinire pe o cultura de un ca-
racter general, ni-o insusisem, o puteam
intrebuinta pentru ridicarea insemnatatil
noastre in Rasarit. Si, ceia ce ie mai
important, aveam alaturi literatura noa-
stra de consumatie interioara. Ceia-l-alta
iera un instrumentum regni : popoarele a-
pgsate de Turd" nu se simtiat Inca na-
tiunf, ci aveati numal con§tiinta cre§ti-
ngtatif for ortodoxe; °lend for iera §efii
si daseglif lor, si clerul acesta iera grec
sate grecizat. Nol dadeam tuturor cartile
de slujba si cartile de scoala, li impar-
tiam lumina si-f invatam sane respecte.
Ai vent inset Ru§ii; razboaiele for
cu Turcil ni-at distrus situatia in Orient.
Sold* Tarului puteat. sä bate pe os-
tasif Sultanului. Emisaril ,moschicesti"
 De la Ilihai-Viteassul bloom 47

fagaduiati libertatea si impArtiati recom-

pense anticipate celor ce primiau rolUl
de a raspindi noua Evanghelie, noel
cuvint de viata. Decit Tarul, Fana-
riotil ierau mai salad; cum vom vedea,
iel apareati mai miss innaintea Grecilor
decit Domnii anterior" ; si apol, visuri
de independent, cu dinsii nu se puteati
concepe. Razboaiele ruso-turce pentru
asa zisa eliberare a popoarelor crestine
de supt jugul turcesc" §i instalarea Dom-
nilor fosti dragoman! ni -all luat marea
influenta crestina din secolul al XVII-lea.
Oriental ortodox se inchina la alti Dum-
nezei, car" se dovedisera floated de
minuni, si not am intrat, impreunl cu
Tostil nostri clients cultural'', in atirnarea
.despretuitit a acestora. Si totusi trecuse
numal un veac de la moartea lui Mihai-
Viteazul atuncl Bind Dimitrie Cantemir
isl pleca Cara, iel eel d'intaitt, innaintea
im paratului pravoslavnic si dadea exem-
plul coreligionarilor sal din RasArit, art-
tindu-li noua tale a mintuirii. Dupit ce
traisem si pentru altis, ajunseram a nu
mai trai nici pentru noT insine.
in frumoasa noastra situatie din se-
colul al XVII-lea, trebuie de flout par-
48 Lnptele Reminilor on Turoil

tea lui Mihal-Viteazul. Iel slabise pe

Turd, iel reabilitase barbatia poporuluf
Eat, iel atrasese privirile RasAritenilor
asupra noastra, prin focul pe care-1 aprin-
sese la Dunare. Pentru gloria lul ie de-
stul, §i spiritul sail se poate odihni li-
ni§tit. De ce sä inventam in trecut un
eroil pentru marile ideale ale neamulut
nostru? Lind ceasul idealelor acelora va
bate, eroul va veni de la sine.
Q

'.

NOTE
1) Pentru cultura unui Domn romin de pe acest
timp, ie edificant& urmatoarea scrisoare autograra a
lul Petru-Schiopul, coboritor dupft tats din Mircea-
cel-Ratrin si din Stefan -cel-Mare dupe mama.
t An 7900 luna Ghin[ar] 17 zile. Duminec sara,
3 ceas, am cununat cu mume lui Btifan Voda,
anume Iarine Botezat; adever am zis: pana sint am
tara, se nu sipui eniva. Se stiff tot se ii. ascunsu ;
se nu se stii nimele de casa. A iasi alto tara,
atunce se stii to cum am cununat sintam. Se stii
tot. Am marturusescu cu adeverat. Martur Note":
polit Gorghi Suceava si piscop Ghidion 115,devut
§i Anastasiia, iagumen de Galata manastiri si Su-
toroicl Logufetul cel mars §i Iarimiia Vornic §i
Andiriia Hatmanul §i Gorghi Hatmanul, Camara,
Hursaverghi si Camara§ Gorghi §i Vasiliia Pa-
harnic si alti multi, nu iasti pus numele lor. Se
§tii tot. Am sichiris cu mena me si am pus pe-
cete nosturu mai mars ; marturiia se stii.
t Gheorghie, mitropolit Mohilau".
(Din Hurmuzaki, Doc., XI; supt prima.)
2) Cul i s'ar parea exagerata, aceasta judecata,
11. recomanam Itrmatorul pasagifi dintr'o descriers
a Poloniil de un legat papal, care scrie in 1565:
Le forse de Valachi sono predicate pergrandi,
per essere tutta quella natione in ordine, secondo
l'instituto loco, per servire alla guerra et animosa
et senza timore del morire. Dicono the pub ar-
mare 60 mila et psu cavalli. Per le mutations the
51276 4
50 Note

hanno fatte de principi, it paese a stato afflitto

molto, estinti molti nobili et estinta la confldentia
del principe in loro et loro verso it principe. Perb
le dette forze non pub usarle it loro vaivoda, ma
pat sicuramente lo [potra] it Turco, it quale co-
minciano a riconoscere per supremo loro signore"
(Analecta romana quae historian Poloniae saeculi
XVI illustrant, ed. dr. Jos. Korzeniowski, Cracovia,
1894 ; Seriptores rerum polonicarum, XV, p. 183).
3) Pe un manuscript al Canoanelor lul Matel
Vlastaris traduse in apla, Partenie Chrysokentitos
din Adrianopol inseamna data hirotonisiril sale ea
diacon, preut si arhieretl supt patriarhii din Con-
stantinopol al timpulul (intilnim °data insa un
mitropolit de Adrianopol) §i supt Domnil Moldo-
vlahiii" Matel, Vasile, Roset §i Duca (1633 -1670)
(Biblioteca imperial4 din Viena, supliment grec
31, foaia 389 V-o).
Pentru mai multe lAmuriri asupra carieril lui
Mihai in Ardeal, se poate consulta brosura noastrh
Basta fi Mihal Viteazul, Bucure§ti, Hertz, 1895 (en
indicatia principalelor izvoare).
- - I

7". t
1 . ,
 n.

CULTURA ROMINA SUPT FANARIOTI

5./276
 1. c, .61-yoxiL,4

tov ft/ "00

9. dir4 C., )//7 A
(

41111
. or .f,or
...

f , , a
h . ; II
J.
deliViptit?ille:"TrIrAr
at- 1111111:7,

4.

1. Iscalitura lui Neoulal Mavrocordat.

2. Iscalitura luI Constantin Mavrocordat.
3. IscAlitura lul Grigore Al. Ghica.
4. Iscalitura lul Al. I. Ipsilanti.
 Cu Ultra romig supt Fanarioti.

Aceasta nu va fi o conferinta, de is-

torie literara. Voici cluta sg, va prezint
civilizatia principatelor supt Fanarioti,
felul Tor de viata, peste care se astern
aocidentele politico, sa vä daft impresia
acelor timpuri.
in ce spirit va fi aceasta expunere?
Una din sarcinile cele mai nobile pe
care le poate indeplini un istoric [dis-
trugerea legendelor. frumos §i bine
a inlatura minciuna panegiri§tilor, mai
ales §i innainte de toate, fiindtca, reTh
minciuna. Dar, dezvalind, §i iiimicirid
deci, o legend, de calomnie, 5i o alta
datorie se indepline§te, pe linga aceia
pe care on -ce spirit onest o are fats, cu
adevArul; in acest din urma caz, istO-
ricul asculta si de glasul pietatil fats cu
54 Cultura romiurt supt Fauario0

acel earl nu pot sit rAspuncla i sit con-

trazicA, fate cu mortiT.
Am intentia se reabilitez pe Fanarioti,
sa fac figurl stimabile din stigmatizatif
manualelor? 0 spun farA Incunjur: da.
Am sarcina de adevar in §tiinta mea si
stat om s'o ,Implinesc. VA yelp arata
cum a Post epoda fanariota, ce situatie
politica aveat. Pomnif, ce "gospodarie,,
faceall; ce influents, de culture art oxen-
citat, v vo4 prezinta pe boieril tim-
pnlui aceluia i tara acelor vremi; pe
ulna, vett judeca sing-art.
Si, o declar de la inceput, cred cg, o-
pera de reabilitare re;,- patrioticA. Parti-
zanil .tanariotulut" °Iasi°, acel ce-1 zu-
gravese cum vets. vedea Indata, nu se
gindesc la douA lucrurt, in nobila for
emulatie. Anume:
Dada, re i.ati asaFanariotit sa ltzicem
mai bine,- si vetT vedea de ce, Omni"
principatelor-din secolul trecut,, daca.
ierat. strain! farA IPuranezet, cu can
v'atT deprins in scoala, ce judecatA tre-
buie sa apese asupra tern, care i-a su-
portat? DomniT acestia aveatt partizan'
printre boieril din tarn, aveall o clientele
de pAraInteni, alaturea cu ocrotitii tari-
gradent. Acesti boieri se luminat la fats
 Cultura rominit snpt Fanarioci 55

clad lir venia veste despre numirea pa-

tronuluf lor, §i-1 slujiati eu credintl. Un
Neculcea, care si-a trait tineretele in
secolul al XVII-lea, zice ItAria+" lul
Constantin Mavrocordat, cake, adevarat,
1-a flout judecAtor, ridiandu:1 din ma-
zilie, si. n'are cuvinte ea sl-1 laude. Cu
exceptia nemultAmiril contra atotIbuter-
niculul i 'atoqtacomului Stavarachi, boi-
eriT acetia nu se rAscoalA, cu toate ca
loran destul de tart si "indrazneg pentru
aceasta. Daca tree granita la rt atarl sail
merg sl-sT aprindA rogojina in cap la
,ImpAratul" din Constantinopol, aceasta
n'o fac din aril contra regimuluT, ci
contra persoaneT prineipelul Vii, de multe
off, numal contra sfetnicilor ce Incun-
jura, pe acesta. Exemple: In a doua
pomnie a lui Constantin Mavrocordat,
boieriT pribegesc, tree granita de spre
lanul, fiind-eä Oomnul nu-I _ruga la
. -boieril": acesta, care stia ca ie respop-
za,bil. pentru multAmirea raielii, ii °Mama
InnapoT, IT boiereste, Ai dezleaga astlfel
problema. Osinditoril anariotilor" so
gindesc la frazele triste ale luT Neeulcea,
la desele lul plingeri in stil biblic: Val
de aceste doubt tArT crestine, cu acesti
Thomnf stealth", ce de amar de bani dail
56 Ou Ulna zoning. supt Fanfold,

pentru vrajbile ticaite .ale lor!" Oh,

oh, oh! saracil tara Moldovel si Tara-
Munteneasca, cum vl petreceti si vg,
dezmierdatI cu aceste suplrari la aceste
vreml cumplite, si flit% de mill si de
stapinil nostri, cari singurl no' ti-am
poftit si ti-am aflat. Nu ne saturam de
Domnil de tarA!" Cronicariul reln opo-
zitie" doare de durerile tern des-
poiate ; intoarceti citeva paging,. si yeti
ceti despre multele bunitAg ale lui
Constantin -Voda, cu carele all infrumuse-
,tat patria, plmintul Moldovei." Neeulcea
scrie tot supt Constantin Mavroeordat,
ins acest Domn, care motivase ieremi-
adele anterioare, a flout pe autorul lor
judecltor la Iasi, alaturea cu boieril
marl, si lucrurile toate luase o alts co-
loare. Cronicarii din secolul trecut nu .

trliait din mila ftiomnului pe care tre-

buiatl glorifice; de alt-fel, Domnil a-
cestia stApinesc asa de putin, si nu pot
impune evident spiritul unei povestiri
istorice. Yntilnim aprecieri libere, fraze
de infruntare si plingeri, la anumite
Domnil, in mai toil autorii de letopisete.
NicAiri Ins/ nu veil gAsi o condamnare
a regimulul zia fanariot", o opozitie
consecventa facuta sistemului. De unde
 Ou Itura rothinA supt ranuris0 07

aceasta Were §_aeeastA supunere? Ori

Fanariop nu leraft ceia ce ni se spune,
orLboierimea de tart din secolul trecut
iera cea mai miseleasca aristocratie din
cite se pot inchipui. tmi yeti da voie sa
gAsese mai patriotic. Intgia alternativit.
Dar, de ce nu se misca terAnimea,
care nu putea fi dstigata prin functili
sedusa prin chivernisell ? Ori nu stia sä
se bat si n'avea inima pentru Impotri=
vire? Teranil romini sint insa aceiasi
earl au dstigat adesea biruinti supt stea-
gurile Ansi lor, earl all dat jos portile f
Curtil supt focul tunurilor turcesti, rind
Stavarachi ajunsese insuportabil, can all
Ingrozit pe Scarlat Calimah, ce-T att-
tase prin neclibAcia administratiii sale pe
timpul unel ciume. Pentru a esplica rab-
darea for fats, cu o stare de lucruri pe
care nisi -un popor, fie chiar oriental, n'ar
putea-o indura, ar trebui sit le'refuzam
barbatia si initiativa, pe care vazuraV
ca le avant. Si asemenea tilgaduire, care
je necesara, mi se pare maT putin pa-
triotica decit recunoasterea faptulul ade-
al varat el Pomnil de la Cantemir si Ste-
fan Cantaeuzino pans la 1821 Wail fost
niste monstri morali si niste personali-
tittY lipsite de on -ce simt de omenie.
 68 Cultura rominit supt ranarioll

Dar ereatoril legendei Fanarului" nu

ss'ar'i gindit la un al doilea lucru. A§a
cum vad iei luerurile, din ne§tiinta sail
.sa
partenire, istoria politica si eulturall a
poportilui romin ofera o solutie de con-
tinuitate. Domni rorninT; vorbind roma-
ne§te, facind §coli romane§ti, impuind
limba romaneascit in biserica si introdu-
cind-o in administratie, pana la sfirsitul
secolului al .XVII-lea; apol, Gteci pe
trop, Oieci in .boieril, erred. in cler,
reel in §coli, si .ktomini nicairi ; trebuie
ca Tudor Vladimirescu sa apart, ca un
.3 .Mesia pentru a ne reda noun in§ine;
Grigore al IV-lea Ghica si Ionita Sturdza
- ant siliti sa reieie o traditie politica si

culturala aproape uitata. Adeca, pentru

erne -§I d sama de ce spun .0-0 anta-
reste afirmatiile, a fost un secol din is-
toria noastra, rind am fost stapiniti, in
toate ramurile, de shit, de un popor strain.
0 forma goala fata cu fiurcii, porania,
guvernul prin ere tint, si nu prin pail,
ne-a deosebit numal de cele po-
poare balcanice. Si Of, care Wahl preten-
Oa de a servi alts cauza decit a adeva-
rulul, va afirm ca aceia ce ne-a distins
de toti vecinil nostri, .ceia ce constituie
un titlu de glorie §i mindrie, pe care
 Guitar& rominit supE Fanaricil 59

nime nu ni-1 poate contesta, ie ca, in

mijlocul cuceritilor de sabia Turculul,
de spiritul cultural, mercantil i admi-
nistrativ al Green lul, not am ramas un
popor traindull viata sa proprie roma-
neasca, pe care nimic n'a intrerupt-o, de
la voevozil medieval anterior! descale-
°aril" pang la Maria Sa regele Carol I.
Decl, conceptia veche a secolulul al
XVIII-lea n'are macar scuza patriotismu-
luT.Tea ie §i fal§a §i umilitoare pentru
noT. Daca iea ar fi adevarata, titlul chiar
al conferintil din aceasta sal% ar fi un
non -sans, eticheta unel parer!: cultura
romaneasca in secolul al XVIII-lea? Dar
not am fi avut cultura strain, in aceasta
epoca, cultura Grecilor cari ne stapt-
niatt !

Oamenil cu spiritul melodramatic nu

slut, de regula, metoclici. Un fanariotofag,
un Saturn istoric, lacom de a rupe cu
until creatiunile sale propril, ar fi foarte
incurcat, data i s'ar core sa-§I traduca
in idol note, legate intro iele, frazele de-
clamatoare si accentele patetice. Voiti
incerca s clad ieu sinteza conceptiil con-
trare §i sa fixez diviziuni inteinsa. Apol,
in fata fie -carol din aceste diviziunT de
60 Ou millet supt Fanariotl

fantazie, volt's pune constatarea §tiinti-

flea, veridica, ce trebuie sa, le inlocu-
iasca.

Se zice :
a) Ca Domnii lent grecl;
b) CA pastrat caracterul grec al fiin-
tii lor, ca despretul pentru Cara menita
sa -I imbogateasca numal, pentru groso-
lanil §i naivil locuitori, it Instraina de orl-
ce naturalizare prin limba §i obiceiurl. SA
fi fost Domn chiar §i de zece orl in prin-
cipate, cum a fost Constantin Mavrocor-
dat, §i Fanariotul" tot Grec ramInea,
tot strain de nol.
c) Ca mesa strain! ireconciliabill §i ne-
asimilabill ierati lipsiti, si de delimitate,
§i de sentimente de familie, §i de send-
mente de umanitate, Oa, in inima for
vested,, Infloriat numai ambitia, de nu-
antA. vanitoasa, §i, mai ales, lacomia, Sa
fie Domni §i sa aiba barb, cu pretul ori-
carel Injosiri si on -care! crime. Torah
mai presus de ru§ine §i la adApostul
blastAmurilor.
d) Ca iei ad reprezentat ultimul grad
de umilire a terilor noastre fata cu Turcii :
Domni pe trei sail §epte ant, numiti §i sco§i
dupa un chef al demnitarilor din Cons-
 Culture, rowing supt Fanarioff 61

tantinopol, iei au crescut cheltuielile tern

lata cu Poarta in chip fabulos, au varsat
toate veniturile principatelor in pungile
Turcilor, char ale celor ce n'aveat alt
merit cleat calitatea de 'Pure; privitI ca
robs de stapinil lor, despotil de clopot-
nita trawl cu zilele in mina, panel ca
simt cum capul li se elating, la bOtaia
de vint a unui capriciu turcese; nici-o
injosire nu-I gAsia prea mindri pentru a o
indeplini. Prezenta acestor fiinte ticaloase
in Curtile din Bucure§tI §i Iasi iera pen-
tru terile noastre ca o suprema injurie
din partea Turcilor, carora nu li mai
puteam rezista. Oastea noastre ar fi dis-
parut supt din§iI.
e) Ca iei au tratat cu cea din urmA
asprime pe boierii din tart: i-ail umilit,
i-an prigonit, i-air silit s, liotarul,
li-at'a confiscat averile, taiat dupa
bunul Jor plac. Boierimea pAminteanO,
supt dinsil s'ar fi stins, s'ar fi corcit §i
conrupt.
f) Ca in local acelora earl ierat stil-
pii Statulul :si apArAtoril terii, diabolicii
Greet ar fi adus drojdia Fanarulul. Ori-
cine a imprumutat pe Domn sat 1-a slu-
jit, inteo situatie on -cit de injositA,
lasa sä-§I creascA barba la not in tarn
6f1 Ititta romtnA, supt Pandritti

si punea islic de cea mai volumineasa

specie. Ispravnici si membri ai Divanu-
lui, dabilari, ieran. fostii rIndasi si camiti-
tari constantinopolitani. Fie-care Dome
venia cu droaia sa de clienti, earl, ple-
and la mazilirea patronului, exportati
bogAtia terit
g) C mAnastirile s'au inchinat atunci
Locurilor Sfinte din Orient, cii, supt Fa-
narioti" Pactolul caugaresc a inceput
sa curgA spre Rasaritul grec, cit a-
tunci, pe Scaunele arhipAstoresti ale te-
rilor romlne, arhipAstori greci s'ar fi
instalat pentru a stoaree clerul si a im-
bogAti dupl moarte, conform obiceiurilor
locale, pe mostenitorul natural al calif-
gfirimii, DOmnul.
h) CA, pentru a satisface lAcomia Gre-
cilor de pe tron si din jurul tronului,
Cara a fost supusa unei stoarceri siste-
matice si fArA scrupule; *ea s'a luat cit
iea nu putea si, deie; cit, in perceperea
dArilor strivitoare, agentul Domnesc a
aclaus mineatoril propril pe linga marea
mincAtorie pe care o comitea Statul, cit
council se umpleati de !loci, cari fugiau
de torturile zapciilor si terile vecine se
impoporau de fugari; ci toti ace§ti bans
udati de lacrimi treceati in punga stA-
 Clams romini supt Palmtop 63.

pinilor celor marl din TarigraA, in a

stapinilor celor mid din Scaunele Dom-
niii si a lacustelor functionaresti ; ea te-
rile noastre a suferit in secolul trecut
cea mai teribila exploatare ce se poate
inchipui si ca all ramas lipite parnin-
tului.
i) Ca preutil Watt inchinat luT Dum-
nezet de .arum innainte intr'o limba pe
care n'o intelegeat credincio§ii, in limba
asupritorilor greci; ca dascalii romini
all plecat din scoli, unde nu s'a mai in-
vatat decit limba elina §i limba neoelina;
ca tipografiile all seos de supt teascurl
card grece§ti ; ea nu s'a mai cetit in alta
limba; ca limba de conversatie a ajuns
limba de la Curte si romane§te s'a vor-
bit numai cu taranul i sluga.
Cine zice a§a ?
Cronicaril, nu prea. lei fac o deose-
bire de oamenl cuminti intre Domni, si
nu condamna in masa, cum nu lauda in
masa. Ura pentru strain, fiind-ca ie strain,
nu face parte din defectele adevaratulul
popor romin. De altmintrelea, vom vedea
eu eitT strains §i Cu ce fel de strains avem
a face in aceasta epoca.
64 bultura roman. stipt Vanariott

Mai -violenti sint calatoril apuseni, cari

vorbesc mai to cu ironie de fastul in-
§elator al Domnilor, de situatia for in-
josita fats, cu Poarta; cari-si bat joc, cu
mai mutt sail mai putin spirit si tot atita
originalitate, de dezordinea in admi-
nistratie, de lacomia slujbasilor, si Trifle-
reaza exploatairea nemiloasa a teranului,
pe care-1 arata abrutizat de mizerie, traind
in frica perpetua a dabilarului venind sa-1
caute in bordeiele sale de supt pamint.
Dar .aceiasi calatori vorbesc de cultura
admirabila a cimpiilor, viilor si livezilor,
de bogacia samanaturilor §i turmelor,
de rapegiunea cu care se Intremeaza
Cara dupa razboaie; chid vreau sa fact,
o comparatie, iei citeaza Burgundia,
de pilda, care nu iera o Africa. Pentru
a intelege contrazicerile acestor calatori
cu iei insii §i cu cronicarii, trebuie sa
ne gindim totdeauna de undo vin same-
nii ace§tia, ce idel de reforma domniail
chiar in Apus, ce nemultamire cu gu-
vernele. Putea sa reziste un om cult
din secolul al XVIII-lea ispitei de a face
spirit voltairian si de a dovedi prin
exemple luate diu teri lndepartate influ-
enta dezastroasa a despotismului" a-
supra popoarelor"? Domnul fanariot"
 Culture, romfnd supt Palmtop 65

purta vina unel situatil pe care n'o cre-

ase iel §i unel forme de guvern pe care
§i Turcil o aflase in vremea capitulatii-
lor. tnnainte de a da crezare deplina
unui calator occidental, trebuie vazut
totdeauna eu eine avem a face: daca
omul nu ie un filantrop pang, la deni-
grare, un amator de efect sate un para-
ponisit. Cetirea descrierilor recente de
calatorif prin Romania ar face §i iea mai
precauti pe cereetatorif epocei fanariote.
Dar arsenalul de capetenie al inimi-
micilor Fanarului" ie cartea lul Zallony,
de unde tinguirile se pot culege eu a-
bundenta. Zallony §i-a propus sa reve-
leze" Europe pe FanariotI, sa li deie in
vileag infamia. Ie o carte foarte intere-
santa cartea. sa, serisa eu o caldura care
poate sa in§ele. Nu °Linos° de ajuns, §i
nu still daca, se poate chiar cunoa§te,
viata acestui fost doctor al Fanariotilor,
care scrie la Paris in 1824 contra stapi-
nilor pe cari nu Intelegem de ce i-a
servit, daca ierati aria. Dar oare-care spe-
rante in§elate de punerea Fanariotilor
in fruntea revoiuthl grece0 ar explica
poate o exagerare evidenta. Se poate a-
firma, fare probabilitql de gre§ala, ca
..
 66 Cultura romin6, supt Fanariop

avem a face cu un pamflet, ale cArui

motive slut Inca ignorate.
SA vedem acum realitatea lucruri-
lor,cum iese din necontestabile docu-
mente §i din comparatia izvoarelor nara
tive.
- I. Domnil nu ierati. to Greci, §i ie
fal§ a se erode ca pentru a fi cineva
Domn in principate trebuia sa fie ba§ti-
na§ din Fanar sat traitor in aceasta ma-
hal& constantinopolitana. Nu calitatea de
Fanariot determina numirea, ci faptul
CA multi dintre Fanarioti ocupat sarcina
de Mari-Dragomani, §i, fArg, a fi trecut
prin aceasta functie, nu se putea, dupa
obiceiti, sA puie cineva cuca pe cap. Cu
Domnil din secolul al XVII-lea, Turcii
fusese rat serviti, din ignorant, a aface-
rilor politice, cit §i din lipsa de credintA.
Turcil tarT n'aveat nevoie de agenti po-
: iet ierati siguri ca pot zdrobi in
lupta pe adversaril, de ale caror intrigi
nu se interesati. Turcil slabi din secolul
al XVIII-lea, Turcil can nu mal pot in-
vinge decit prin esceptie, Turcil ace§tia
shit timizi, banuitori, ingrijiti de ce plAnu-
iesc la hotare Nemtii, §i mai ales, teribilii
Ru§i. Ghiaurul invatat §i inteligent,
 Culture metal supt ranarioll 67

un Cantemir, un Brincoveanu, tra-

deaza, hind -ca nimic nu-1 leaga de Mu-
sulmanul decazut ; Ghiaurul ignorant §i
greoill nu poate urmari urzeala unel coa-
litif sail pregatirea unul rgzboit. Turcil
Irma all la indaming oamenT dibacT, pe
sari situatia for de talmael al Divanulul
i-a pus in curent cu gripe, interesele §i
primejdiile Impargtiil. Tel sint mai strins
legal de stapirdi lor, egei ce ar putea
face fail din iI ? Un Brincoveanu va fi
Doran §i supt AustriacT, prgbu§eascg-se
vre-o-datA puterea turceasca, asupra tern;
Cantemir nu se teme de o victorie a
Ru§ilor, supt cari va 'Astra Scaunul, §i
IncA in conditil maT bune. Iei sint bole-
riT localnici, autohtonT, cu simpatiT in
tarn, anterioare Domniil, cu numeroase
rude. Fostul Mare-Dragoman ieste ceva
numaT prin sprijinul turcesc : de ie pg-
mintean, nu insemngtatea sa in tarp, 1-a
ridicat la Domnie, ci functia pe care a
ocupat-o In Constantinopol. Ideia guver-
nuluT prin Marl-Dragomani iera foarte
ingenioasa §i plink, de simt politic, de si
Turd' all numit poate pe Neculal Ma-
vrocordat, intgiul Fanariot", fgra, inter-
tie de a inaugura un not sistem, ci din
jf276 6
88 Culture. romiult supt Fanariovi

dorinta de a acorda o rasplata Exaporitu-

114 tatal acestui Domn.
Rom hill nu puteat sa fie Mari-Drago-
mann Fireste ea da. Un capu-chihaie
destept, cunoscator de limbi europene, in-
sinuant i stiind sa faca sacrificil, i iata
un nume strain pe lista Vel-Terzimani-
lor. Racovitestil, cari si-at mentinut situ-
atia de dinastl romlni, at dat un dragoman;
Ienachi Calimah, mosanasul" Ion °alma-
sul din Cimpu-lungul Bucovina se suie
pe aceasta scar% la Domnia Moldova In
epoca fanariotg, ah domnit Ins tref Ra-
covita i patru Calimahl. Alaturea cu
din ii, numal sese familil grecestl all dat
mal multi Domni avem sese Mavrocor-
:

dati, patru Ghica, patru Sutu, doi Ipsi-

lanti, doi Caragea si doi Moruzi. Domnese
singurateci un Mavrogheni, fost dragoman
al Marina ceia ce iera esceptional, i un
Hangerli. Si, Inca, una din aceste familil
iera Albaneza de origine i asa de ro-
manizata prin Domnil anterioare, in se-
colul al XVII-lea, ea abia poate fi nu-
mita straina, alta, Caragea, iera Ragu,
zana, o a treia, Sutu, bulgara. Fanari-
°V" de origine ierail numai Hangerliii :

Mavrogheni iera din Arhipelag, Ipsilati-

til venise din Trapezunt, ca §i Moruzii,
 bitlthra rbnitnli supt Vanaribp 139

§i Mavrobordatif ierat din insole. Ca,

ierau grecizati, ea limba de convorbire,
§i eel de alto origine, ie sigur; dar gre-
ceasca iera limba internationala a Im-
periului otoman, limba mita, de koala
§i de salon, §i iea se vorbia, de sigur,
la Curtea multor Domni din secolul al
XVII-lea.
Deci : nu tots Domnii ierafl GreeT, nu
toil Fanariotil" ierat Fanarioti ; §i nime
nu ajungea Domn find -ca iera Grec §i
Fanariot.
Si, pe urma, nu trebuie sa uitam ca
Despot a lost Grec, ca Vasile Lupu iera
un Arnaut grecizat, ea familiile Duca §i
Cantacuzino ni-au venit de peste Duna-
! re, ca si GhictilestiT. Radu Mihnea, cres-
cut la Venetia §i Constantinopol, Ale-
xandru Ilia §i chiar citl-va Domni din
secolul al XVI-lea nu ierat mai putin
krecizap decit CalimahiT §i Racovite0ii.
Si Grecil si grecizatii pe tron grit un
lucru vechiti. ; not ie ceva: guvernul prin
fo0i1 Mari - Dragomans, un lucru care are
consecinti, §i vom vedea consecintile a-
celea.

II. Grecii nit ierat neasimilabili ; din

potriva. Multi Ghiculeti au luat Ro-
10 Oultura romina supt Fiume() 11

mince, ea §i multi Moruzi §i Mavrocor-

dati. Numele sint inselatoare : adesea o
etichebg, veche care nu se mai potrive§te
eu singele din vinele denumitului. Se
putea apoi ca limba mamei sit fie strainit
copilulul, ca fiul unei pamintence sg, fie
grec ca §i numele sail, se putea sA aibg,
pentru not acel despret §i acea lips de
simpatie, care sint o inchipuire ? Dar, §i
fora aceasta, singur faptul numiril ca
Doran fAcea pe Grec sa ni invete, de
multe on cu placere, limba. DacA, la in-
ceputul Domniil sale, s'a putut repro§a
lui Neculai Mavrocordat ca nu se poate
intelege cu tinguitoril la Divan, a de-
prins indatA romane§te, §i elenistul, care
zice din purism Seir Tatarilor, nu se
sfie§te a spune, intro scrisoare particu-
lark, catre alt Grec, ca cetia cronicile
noastre, alaturea cu Aristotel, Platon §i
Pindar, Si urmaria, miscat, soarta schim-
batoare a color puternici, oglinditA in
iele. Cronicarul se miara de usurinta cu
care Grigore Ghica al II-lea, un tinar
inimos §i vesel, a invatat limba teril
peste care domnia. Ienachi Calimah scria
frumos, pe romane§te, acasa la dinsul,
in patrie, rudelor din Moldova. Domnul
mo§tenise de la predecesoril simpli ai

91
 Culture raining shpt Pallas '71

timpurilor vechi datoria de a judeca Mara

la Divan iel insusi : se putea sit nu simtii
nevoia neaparatg de a cunoaste limba
teril pentru a da dreptate fart, gresalit ?
Deci : Domnil greet stiati romaneste
eel invatati chiar, ni desprquiati litera-
tura mat putin decit unele capete usoare
de astazi, innebunite de o culturA strit-
ina. Iera un Grec Conachi, eel mat in-
semnat liric romin din epoca fanariota
un Grec pentru tine se opreste la co-
modul semn de recunoastere al nu-
melui.

III. La acuzarea a treia, privitoare la

caracterul Fanariotilor", la lipsa de no-
bleVE in natura lor, se poate raspunde
prin patru nume : Neculal Mavrocordat,
Constantin Mavrocordat, Grigore Al. Ghi-
ca si Alexandru I. Ipsilanti. Cel
omul invatat, pe care-1 pretuieste un Le
Quien, laudindu-i peste masura opera
de morals, Despre datori`i, Ilapt xabiptov-
ron'), nu ie numal un om cult, ci o natura
aleasA. A putut fi aspru dese -orl, stras-
nic", bum ii zic cronicaril, a varsat singe
in intaia sa Domnie munteanA, dar gin-
diti-va in ce imprejurari domnia omul
acesta. Venise inteo tarA, unde dot Domni
72 ()piton romhat supt Pansiiop

pe rind tradase, Brincoveanu si Stefan

Cantacuzino §i, teribil exemplu pen-
tru dinsul, capetele for cazuse. Austria-
cif ieraa in razboiti cu Poarta, si boieril
asteptati pe husari ca pe niste ingeri de
mintuire ; strain, iel iera persecutat de
denuntarile pamintenilor, sari ar fi sa-
manat neincredere in inima celul ma:
putin banuitor dintre oamenl. in Moldo-
va insa, a fost un Domn extraordinar :
nelacom, drept, muncitor ; mojicif" ga-
siati aScultare la dinsul, in ciuda bo-
ierilor ; rascumpara oamenl de la Tatarl,
insela pe Turd pentru a scapa pe al sal
la judecata, facea sate §i tirguri ; &idea
socoteli, iel care ar fi putut sa se scu-
teasca de iele. Si ierati veseli toil' pa
mintenii, multamind lui Dumnezet ca
ni-a trimis Domn bun si milostiv, Ca
iera lini§te mare si pentru dart si de cal"
de olac ; nime bowl omelet sat carol sail
pinea sa iea cu sila la jicnilia, cum luau
la altl Domni; ba. Sta Tirgul Fainil iezit
de pine din toate partile: ieftinatate si
bielsug in toate bucatele ; numal minca-
torif aveati voie rea, ca nu puteati minca,
ca in zilele de 'nnainte, [ale] altor Domnl ".
Constantin Mavrocordat samana cu tatal
sat : ie un om cult, cu reputatie euro-
 Chilton romtnii supt Fanariop 73

peanit ; un filozof", care se gindeste §i

la alt ceva decit o administratie aduca-
toare de profit. In amindoutt principa-
tele, iel a introdus o ordine in guvern ;
forme administrative noun, care at pre-
cedat pe ale Regulamentulul organic.
Serbul a devenit liber, multamita lul,
care, prin masuri gradate si chibzuite,
a pregatit marele.act de emancipare, din
care batrinul Laurian facea cu dreptate
unul din punctele de despartire ale is-
toriii neamulul nostru2). Grigore Ghica,
prin modestia sa, care ie o dezmintire
aouzarilor de lux conrupator aduse Fa-
nariotilor 7- Domnul aparu la Divan in
haine de postav prost, pentru a da ast-fel
o lectie risipitorilor sal Curteni prin
iubirea sa de lumina, de regularitate in
.guvern, prin ingrijirea sa pentru pro-
gresul economic al teril, merita un loc
de onoare printre Domnil nostri din orl-
ce vreme. N'a murit pentru Bucovina,.
dar nicl Petru-Rarer nu s'a sirguit sa
swath, pe Turd.' din Basarabia. Ius a
Mout o fabrica, scoll, cldiri ; §i-a dat si
iel o parte din lista sa civila, din venitu-
rile domnesti.", pentru plata dascalilor
publici : a fixat lefurile functionarilor si
li-a orinduit veniturile. Actele sale de
74 On 'tura romtni supt Fanario0

cirmuire aratg, o natura bung, un om de

ordine §i un spirit reformator. Alexan-
dru I. Ipsilanti a oprit emigrarea, a adus
iel strains in tarn, prin ispita privilegii-
lor de bir si a unel administratif pro-
pril, a regenerat invatAmintul innalt in
tiara, a adunat in jurul situ invatati de
off-0e limba, a dat Terii-Romlnesti un
cod si a faout din Bucure§til ruinati un
ora§ locuibil. Totl patru au fost incom-
parabil mai buni decit ordinarele naturi
care Sint Racov4estii, §i, coborindu-ne
intr'un trecut pe care-1 scoatem ea o
mustrare innaintea Grecilor", mai buni
decit o fiara singeroasA ca Mircea-Cio-
banul, un om crunt de singe ea Utpus-
neanu, ni§te lacome individualitati §terse
ea predecesorif lul Mihal-Viteazul. Fana-
riot:a ierati niste oameni eu cre§tere in-
grijitg, cu o lectura oare-care, §i lueru-
rile acestea nu-I putuse lasa neschim-
batl. Ie admisibil apol ca persoane apar-
d unor familii deosebite, cu insulin
intelectuale §i morale deosebite, sä fie
prefacute in exemplare ale aceluiasi tip
monstruos de Cezari al decadentii nu-
mai prin viata in acelasi mediu, prin lo-
cuirea in acel Fanar unde se aduna tot
oeia ce Grecia dadea maT deosebit ea
 atilt= rominl supt Panariop 75

oameni de afaceri, toate capacitatile po-

litice ale lilmiT eleniee? Avem multe seri-
sori de la ace*ti principi, dintre cart
nia-Unul n'a meritat mimele de Cel-gati,
scrisori care nu ierat menite sa fie pia.-
blicate §i nu cuprindeail decT nimie silit
§i prefacut ; avem scrisori alit prieteni
de la Mavrocordate§ti §i Ghicule§ti, avem
scrisori de familie de la Ienachi Cali-
mah: on -ce om cinstit §i bun le-ar putea
iscali far% a sta pe ginduri.
Deci: data ar fi absurd a reabilita pe
I. Garage& salt pe Hangerli, ie tot a§a de
lipsit de sens a confunda pe tot' Dom-
nil secoluluT trecut in aceia§T infierare,
pe care majoritatea for n'o merits.
. 1V. Epoca fanariota n'a fost o epoca
de glorie pentru not §i nioi o epoca de
trails respectat. Salt decapitat Domni :

Grigore Calimah §i NeculaY Mavrogheni,

alit au fost injunghiali la re§edinta lor,
ea Grigore Ghica §i Hangerli ; Domni
mazili au platit cu vista vinovatia noel
rude, ea batrinul Al. Ipsilanti. S'a dom-
nit putin : trei ani la inceput, §i mai pui-
tin decit atita, §epte ani de la hatul din
1802. Cererile Turcilor au erescut con-
tinuti, pang, eind iele salt lovit de Im-
16 ()cilium romina supt Fanarioff

potrivirea Ru§ilor, cari-§1 pregatiat OH,

entul cretin pentru cucerire. In focul
concurentil pentrti tron, Domnii in ii all
oferit slime Mai magi, pe care Turcif le,
Stu privit, fire§te, ca normale ; cadourile
au crescut, supt felit de fen de nume,
pentru sarbatorile marl ale Islamultil
Bairam, Ramadan ; pentrt Mnalcii dem,
nitari : Marele-Vizir, Aga Ienicerilor, Ha-
iiul §i locotiitorul acestuia, Calga: muca-
relul a devenit un obiceit qi un obiceiti
impovarAtor. Tiranizat de Turd, supra-
veghiat, in ultimele timpuri, de' agentil
Puterilor straine, Domnul fanariot" face,
mai ales Apusenilor, o impresie rea.
lnsa nu trebuie sa dam drumul ima-
ginatiii in aceasta directie. Acest belt
din Fanar", acest rob al Turcilor", ie
uns de patriarhul ecumenic, de §eful
cre§tinatap ortodoxe, in Constantinopol.
Tel defileaza calare pe stradele capitalei,
cu suita sa de boieri si slujitori, §i mu-
zica Sultanului it petrece ca pe Caima-
camul Vizirului. Alaiul numeros cu care
se indreapta spre tarp, ie un alaiti Dom-
nese ; conacurile sint mid tabere. Ie
primit in principatul, peste care ie che-
mat sa, stapineasca, cu onorurile ce se
dadeati Voevozilor de odinioara. Intra.
 Cultura rominI supt rauario0 77

rea sa in capitala term ie frumoasg, si

impure eeremoniile timpulul slut foarte
stralucitoare, ea si in pomposul secol
al XVII-lea. Tot ceremonialul Curtil din
Stambul, organizata dupg, vechile norme
si deprinderT bizantine, ie strAmutat in
BucureOf §i Iasi, si strginil earl rid nu
ounosc Oriental. 0 multime nesfirs,it6
de slujbasf §i demnitarT, reproducers
fi.delg, a celor din capitala in-
cunjurg, pe Domn izoleaza. La Divan,
in miijlocul boierimii, care-1 ascultg, si se
tome de dinsul, 11 respect-A chiar une-
orl, Domnul face inch, o figure, bung,.
Tunurile salutg, momentul cind iel sg,rutg,
crucea la Boboteaza si inviere ; ceasul
stud Voevodul se retrage pentru oclihnA
ie anuntat solemn de un slujitor, de la
fereasta Curt% si nime nu cuteazit a-T
tulbura repausul.
G armatg, de targ, serioasg, nu exis-
ta, la inceputul epocei fanariote. Can-
temir a avut ambitia de a se lupta
eu ostasi moldoven1 in oastea nou-
lun sAit suzeran, Petru-eel-Mare.. in
jurul salt n'a vazut insa trupe. A
trebuit sg, impartg, left ostasilor volnici
si sg, constringg, prin amenintAri de
confiscare pe boierl i breslele. AA
78 On hunt nodal' supt Fanario0

venit 2.000 de oamenT. Supt Fanariotf",

s'a putut organiza, cu slujitoril, mazilii
si populatia de granita, o expeditie contra
Tatarilor. A.rnAutif eu fel de fel de ar-
me si florl in tot chipul la straie", in-
drAzniat sa se bath, eu TureiT, earl voiat
sa -T despoaie. La un loc, rAmAsitele de
corpuri, amintirile istorice care ierat
pantiril, vtnAtoril, plaiesii, Omani!, drA-
ganiT, seimeniT rosil si verzl, cu chivere
negre, darabanil, lefegiil, rosil, fustasil,
aprozil, adunati supt cApitaniT, sotniciT,
chehail, ceausiT, bulubasil, odabasil lor,
cu stegaril, trimbacil, doboseril, surmacil
si fluierasiT, puteat da o iluzie de ar-
math,. Ierat serviciT publice, care trebuiail
indeplinite de oamenT lnarmatT, si acestia
art existat. 0 for militara provocatoare,
o oaste pentru ritzboi t. se inchega si lea
cind Poarta se batea eu vecinil si Dom-
nil se nemeriatt credinciost Mihal Raeo-
vita si Mavrogheni s'ar'i batut cu NemtiT.
Constantin Ipsilanti a inrolat pentru RusT
in 1808 trupe de tarn, care purtaii. cifra
sa pe pantelire" si chivere.
Forme, data voiti, forme goale, dar
TureiT be vedeat. ; si, cind realitatea ie
prea nepotrivitA eu aparentele, acestea
bat la ochi §i grit inlaturate.
 Cultura rominit supt Fauariop 79
. .

Dar chiar ca situatie real/. Domnul a tre-

buit s/ fie Mare-Dragoman; are prietenT
si Indatoriti la Constantinopol, cari-1
sprijina §i-T sint devotati: cutare Mare-
Vizir a fost calemgiul de supt ordinele
Greculul de pe tron. A adus servicii
diplomatiee Imperiului, §i i se tine samg,
de dinsele. Ie un om cunoscut in Cons-
tantinopol, un functionar otoman con-
siderat. In principate, iel are saran/ de
Stat; de la dinsul, still mai ales Turco
ce se petrece in Europa: iel poate im-
paca pe stapinil sal cu o Putefe euro-
peana poate strica cu dinsa, dupa
nuanta ce da informatiilor sale, mai ore-
zute decit ale ambasadorilor terilor
amice. Vecinii a nevoie de dinsul §i-1
cultiva, rind ie un om capabil: cu city
crutare a fost tratat Neoulai Mavrocordat
prins de Imperial ! I se zice Alteta", §i
regele Prusiii scrie personal lui Grigore
Ghica, raspunzind prin daruri darurilor
sale. Alt Grigore Ghica ie negociator
de pace intro Turcia, Austria §i Rusia.
Cum am spus, decit in secolul al XVI-
lea, la sfirsit, ie mai bine acum.
Insa de sigur nu, fat,/ cu secolul al
XVII-lea, fat/ cu DomniT de taxa din
acest secol, :fat/ cu patronii Orientului
.
80 Oultura roming, supt FauarioV

cre§tin. Si cauza seaderii ie urmatoarea :

Vasile Lupu iera aproape un Grec; §i

Ipsilanti ie §i iel un Greg. Pe ambit
Poarta-i supra cu cereri de bani; ambit
admit de dinsa. Numal ott, Vasile a fost
boier, §1 increderea teril 1-a ridicat pe
Scaun ; In dosul situate sale ie voinfa
pgantntenilor, sail macar a boierimit, de
a-1 avea ca Domn. Ipsilanti ie Domn
find -ca 1-att numit Tura §i Turcil 1-att
numit fiind-cg, a fo-st Mare-Dragoman. Si
aceasta-1 pune intro situatie de inferio-
Mate, ea demnitate a functiii, nu ca si-
tuatie personals, §i fats cu Grecil tari-
gradeni din secolul precedent. Ipsilanti
is un functionar turc innaintat, fi aceasta .ie
gray. Domnia fusese Innainte ceva de
sine statator, Para legating cu ierarhia
otomang,: acuma, ie o scarg, din aceasta
ierarhie. Innainte, Domnia §i vre-un rang
turcesc ierat lucrurT ireductibile ; acum
comparatia- se poate face, §i se face.Voe-
vodul din prinoipate ie mai mare decit
pass cu un tuff, mai mic cleat eel cu
trei. I se dail doua .cozi impletite la nu-
mirea steagul de Domnie ie steagul
sangiacilor, i se pune in cap, ca on -ca-
rat papa, boneta de postav alb a Ieniee-
rilor, ie agregat la aceasta militie5). Cind
 Ottitura remind stlpt ranariotl 81

itteitituitclun-pqa, superiorul sags cu trei

Whirl; 11 viziteaza, iel se coboara de pe
cal i= saruta piciorul ; clopotele din
ora§ul unde se opre§te ace§t past nu
mai cit stg, iel acolo, nisi toaca nu bate.
Autoritatea Domnulul ie anulata de
prezenta unui mai mare de cit dinsul.
Yn dreptul public otoman, scazusem ;
fart, a fi provincili principatele ierail lo-
cuite de raiele §i aveail In frunte dregA-
tori cre§tini ai Imperiulul turcesc. Regu-
lamentarea Domniii prin actul din 1818
a fost cea mai gravy atingere adusa .

drepturilor noastre : numai trei familii

puteau avea sarcina de dragoman' ai
Marine"; al Porp §i Domnia, succesiv ; §i
norme se final's pentru funqionarea re-
gulata a acestul sistem de Innaintare.
..

V. Green n'az'i tratat rail pe boieril de

.

tarp,,§i nu puteati sa-I trateze ast-fel.

Inca de la IMAM Fanariot", Neculai
Mavrocordat, boieril de Sara ate Ineunju-
rat Scaunul Domnulul tarigradean. Unul
din sfetnicil sal mai ascultaV, iera eel
mai invAat boier moldovean al timpului,
Neculai Costin : 11 avea, spune cronica,
intru deosebita dragoste §i socotina".
In tot secolul al XVIII-lea, a fost o sin-
82 Cu hors tore n supt Fanatic, II

gura Domnie singeroasa, a lui N. Ma,

vrocordat in Tara-Romaneaseg,, intaid
oaf* §i Inca ti.ebuie sa tinem same,, cum
s'a spus, de pirile boierilor rival, de in
trigile cu Austriacil, de raspunderea co
apasa asupra Domnului in timp de raz,
bolt. Cind, supt C. Moruzi, boierii Bogdan
§i Cuza au fost taiati pentru ttadare,
Domnul luereazg, cu Meg, i sfiala ; exe,
cutia se face grabit ; trupurile sint In
mormintate in pripg,, ca nime sa nu
siratg," StApini, dupa obiceiul locului, p este
viata on -carte supus, fie §i boierul eel
mai falnic al teril, Fanariotil" n'au Malt
uz de aceasta putere a lor. Boierii n'au
fost mist, nici macar surgtiniti. Se
eclat singuri, ea probe, de nemult,g,-
mire, ca mijloe de presiune asupra Por-
ta, pentru a avea alt Domn sat asupra
Domnului, pentru a capata un post sat
o favoare. Pribegilor din alte timpuri li
se lua de sigur toata averea, li se inchi-
demi §i pedepsiati rudele : en gran ar fi
putut iei sa, se intoarca fall teams, supt
aceia§i stapinitori. SuptFanarioti", exilatil
de buns voie stilt atra§i innapoi prin acor-
darea dorint;ilor, prin satisfacerea poftelor
Caci, pe acest timp, raiaua ie mult ti-
nuta in sama, de Sultan. Supt Brinco-
_
 Chokes roininA supt ranariop 83

Veariu, Domnul putea face on -ce in mar-

genile Statuhil sat.; Poarta §tia numal
SA, constate raspunderea regulata a tri.
butului si sosirea deasa a darurilor. Le=
gata mai stens de imperiu in secolul al
XVIII-lea, Cara ie privity de Tura data
nu cu bunatatea pArintehili eel putin cu
grija prudenta a exploatatoruhli intere-
sat. Nemultamirea aduce pribegirea;mo-
Mile n'ai1 brate ; turmele se ascund in
munti; satenil se impra§tie. Dar aceasta
ar fi fost o catastrofa. Ardealul ie al
Germanilor, Tataria Va fi Mini a Rt§i-
lor, in Egipt, stApinii sint boil marneluci ;
Principatele nu trebuie despoporate prin
apasare, cad atunci de unde vor veni
grinele pentru hrana capitalei, pentru
tainurile Seraiului, pentru portal° Ieni-
cerilor, de unde oile chivirgic, de uncle
call spahiilor, silitra pentru praf, lem-
nele pentru corabil, mierea, ceara, untul,
grasimea §i cite allele, pe care terile le
dau pe pre mic sail ca daruri in natura?
Grinarul, chelerul imparatiii, trebuie tinut
bine, gospodare§te, pentru ca Stambulul
sa fie satul §i linitit. Printr' un §ir de
consecinte, o suparare boiereasca infest
sail Bucure§ti, o nemultamire populara,
poate da jos pe un Sultan.
54276 7
 84 Oahu& meal supt ranaribp -

De aeeia, boierii sint respectgl, poate

mai molt decit Domnil. Arzurile, peti-
Bile lor, sint cetite cu sfintenie §i ere-
zute; deputatii cari se infatiseaza cu ro-
gojina aprinsa pe cap in calea Sultanului
nu Sint inlaturgf nits -o-data,. Raiaua ie
cinstita, credincioasa, §i peste masura de
utila. Arzul ie nu numai un eveniment
pentru principate §i Domnil lor, dar pro-
duce emotie la Constantinopol. Grigore
Cabmah pune biruri prea marl; boierif
ie hataairea obisnuita, cu efect sigur:
numal sa fact, arzul la imparatie §i sa
F fugA, la Tatari". Capuchihaiaua Domnulul
Or% auzind vestea tinguiril, Amine ca
un mort". Si, ceia ce ie mai important,
eronicarul adauga: Tara, i imparatulul
IT intrase in inima ca un cuiti aeest arz,
§i pazia vreme". Domnul se clatina.
Alt exemplu. Constantin Hangerli, Donut
in Tara-Romaneasca, iii facea rift dato-
ria de chivernisitor" ; iii instraina prie-
tenil turd §i apasa Cara. Iel ie taiat in
Bucuresti de trimesul Sultanulul, care
proelama, in auzul poporului: Iata, el-
nele care a mincat raiaua imparateasca."
Boieril Matt fost deci prigoniV, i iel
sail pastrat, nu intr'un fund de Ora, ea
mazill obscuri, ci in lumina vigil ofi-
 &Mitt ?Devi Supt ranariop 85

ciale; ca marl boieri al patriff. Prin 1802-6;

Naum Rimniceanu inseamna, intro epi-
fonema greceasca, inchinata detinatoru-
lul momentan al puteril, Alexandru Mo-
ruzi, principalele neamurf ale Teril-Ro-
manesti si Banatului. Ierail : Brincovenii,
Ghicule§til, RacoviOstii, Moruzii, Vaca-
restif, Dudestil, Cernestil, Filipestii, Cre-
Mesa', Falcoienii, Draganestif si alte
un-spre-zecd case", intre care aflam,
ea Greci; numal pe Guliano. Iar, in Ol-
tenia, cronicarul IMOLra noun, familil roma-
nesti fruntase si numai a singura cash," de.
Greci. : a luf Farfara. Grigore Calimah,
in a doua Domnie, da caftan urmatorilor
boieri moldoveni : Lupu Bals, Ionita
Paladi, Ionita, Sturdza, Costachi Razu,
Iordachi Alistarh, Milu (Francez), Costachi
Bibica, Arghiri Bostangiul, °alma§ Cir-
nul, Garaged, Cuza, Mavrocordat §i Dumi-
trascu Capolan : trel Greer siguri si zece
paniinteni. Supt un hrisov al luf Alexan-
dru Moruzi, din Ianuar 1796, sint iscalitr
noun boieri muntenl. : Brincovenl, VA-
direst', Filipesti, Floresti, Cretulesti, si
un Caragea, un Manu, un Damaris, un
Lucachi, ale caror nume singure nu echi-
valeaza cu o patenta de strainatate.
Dupa spusele detractorilor dar, sail in-
86 Cultura romtnli shpt ranariot1

$elaOlor, va a$teptap: sa, gasitl pe cobb

ritorif boierilor de odinioara in temniti,
la Ora sail peste hotare ; i-:ati vazut ser-
vind un regim, care nu-I inlatura de la
putere $i nu putea 8A-I inlature.

VI. Cum ati observat, Greci ieran, $i

acte oficiale ale Portil declarA, ca boieriile
se impart intre iei $i localnici. Dar nu
ierati multi, §i nu ierati vulturil de prada
ce-§f inchipuie cineva. Feneriul" nu
raniinea pustiti, cum vrea sine convinga
cronicarul Mustea; analele insamna la
Grigore Alexandru Ghica, cum ea a ve-
nit cu Greci putini, iar la Matei Ghica
se spune ea avea cu sine boierl greci
de treaba". in Sfat, nu i-am vazut cople-
§ind pe al no$tri. °Ind. vre-un Domn
venia prea bine incunjurat de Constan-
tinopolitani, Turcil if atrAgeat'i atentia ca
nu ie permis.
S'ar putea crede cá iei ocupati func-
tif mai putin marete, dar mai manoase,
i s'a afirmat ca ispravnicil ierail pe ju-
matate ale$I dintre din$il. Dar $tim ca
ispravnicil lui Constantin Mavrocordat
ieratl mazill, clasa pe care Domnul o
incarea de binefaceri $i care iera curat
romaneasca. Dar avem o lista de isprav-
 Culture, romtnit supt. Fanariop 87

nieT ruseascA (inedita) din 1770. Ru§ii pits-

tratiaparatul administrativ, pe care-1 aflati,
decT ie probabil ca, lista noastra cuprinde
pe guvernatoril de districte num* supt
Constantin Mavrocordat. Sint trei-zeci §i
patru de Romini i duel Green
Si apol Grecii nu exportat averea te-
rii. Clientela Domnilor mazili iera, de
sigur, mar mica, decit a acelor ce veniail
in Scaun. CasAtoriti cu pAmintence in
mare parte, iei ramineat, se asimilati pe
incetul cu boieril pAmintului, format. o
singurA clash biglota, §tlind romAne§te,
dar vorbind intre sine mai bucuros gre-
ce§te. Sint Greet de ace§tia, earl fac parte
din cele mar bune cuceriri ale neamulul
nostru, i, amintind descendentilor for
o origine de care n'afl sa se ru§ineze,*
li se face o injurie nemeritath. 4).

VII. Nici-un Doran fanariot n'a dat

clerului grec atitia bani ca Neagoe Ba-
sarab, care a domnit la inceputul seco-
lulu' al XVI-lea. PAmintenii din epoca lul
Mate' Basarab §i Vasile Lupu a. adunat
la pocloane mai multa cAlugarime gre,
teasel decit toti Fanariotii la un loc. Cele
mai multe manAstiri, au fost inchinate
Locurilor Sfinte innainte de secolul al
 88 dultura rominit supt Maar lop

XVIII-lea. Domnil din acest timp ierat

prea strimtorati, prea mutt li se cerea
de Turd, pentru a Innadi pe conationalii
for din der. Pap, turc minca pe vremea
for merindea patriarhului grec sat sirian.
Clerul de mir a ramas romanesc ; un
felit de popi-terani mode§ti pi ignoranti,
saraci pans 'nteatita ca faceat boierescul
pi slujiat in opinci. Episcopi §i mitropo-
liti greet* au fost multi, dar nu cea man
mare parte, in Tara-Romaneasca ; in Mol-
dova, a fost nnmai un mitropolit strain :
Nichifor. In acest din urma, principat, cle-
rul de tarn se apara cu energie contra
incalcarilor §i intruziunilor grecesti. De
alt-fel, asemenea incalcari §i intruziuni
nu ierat patronate de Curte : acel care
a .inlocuit la manastiri pe lamaretil iero-
monahl cu prenti de mir, deci romin' a
fost Constantin Mavrocordat. Si oare nu
ierat destui clerics greci, doriti de locurT,
in suita fo§tilor Dragomani ? Tara nu tre-
buia suparata, §i iea se grupa de la sine
in ajutorul arhiereilor de aceia§i limba.
VIII. Fanariotii" al. fost victimele unei
situatii imposibile ; al. platit fatalitatea si-
tuatiil acesteia prin reputatia lor. Domini
. din secolul al XVIII-lea n'at fost niqte
 Cultura rominA supt Fanarioll 89

ho' ara, scrupule. Apo', birurile grele

au trebuit s le puie, fiind-ca sarcini
grele apasat §i asupra lor. in sfir§it,
tara n'a fost dezbrAeatA, sistematic §i rui-
nata, normal.
Tureul nu plAte§te impozite, fiind-ca
ie drept-credineios ; eel ce se turcia scapa
de eapitatie. Statul otoman ill tragea
deei hrana din urmatoarele venituri:
a) Capitatia cre§tinilor supu§i ; venit
nesigur §i Imputinat de mincAtoriile pa-
§ilor ;
b) Vamile ;
e) Tributul cre§tinilor cu capitulatil
sat invin§ilor: Ardealul, Moldova, Tara-
Romaneasea, Ungaria, Polonia, Crimeia;
d) Produsul cuceririlor si victoriilor.
In secolul al XVIII-lea Tusk Tamil slut
in piing decade*. Ardealul ie al impl-
ratului, Tatarii cad supt Ru§i ; Ungaria
nu mai da tribut. Egiptul ilidepline§te
rare or' sarcina de cheler al Constanti-
nopolel. Provinciile slut revoltate, §i pa§ii,
pe timpul lui Pasvan-Oglu §i All de la Ia-
nina, dart ce voiesc ieb. RAzboaiele cu Euro-
penii, Ru§i,-Austriaci, Ve-netieni, Franceji,
cu. eel d'intaiti mai ales, sint aproape con-
tinue, si, mintuindu-se mai mult cu 'in-
fringerl, nu se mai scot nici cheltuielile,
90 Cultura romin'A supt Fauariotl

De uncle a iesit ea nol am purtat pe

umerl tot Statul suzeranulul, as nevoile
publice §i private ale Turcilor le-am in-
deplinit nol. Fanariotii ierau responza-
bill pentru curgerea regulate, a venituri-
lor. Nu ne -au apasat anurniti oameni
sail un anumit popor, ci cauze neinlatu-
rate si fatale all adus apasarea noastra.
le un lucru sigur ca Fanariotii nu ierail
extraordinar de bogag, ca veniturileDom-
niiT, pe care le pastrati, nu-I umpleati de
aur. Traiail, eel mai multi, modest: Gheor-
gachi ni spune ca abia se dal doua,
mese Domne§ti pe an: in Constantinopol,
buretele iera stors i restituia banii, prin-
tr'un proces sat prin emulatia unel com-
petitil la Tron. Pentru aces ce nu fugiail
in Europa" sail la RusT, folosul Dom-
niii se margenia la traiul bun si satis-
facerea de vanitate din Bucuresti i Iasi.
Dodd ierau bogati, de ce i'mprumutail la
o noun lupta pentru Scaun ?
Teranul nu iera fericit, de sigur, dar
nu ie fericit nicl astazi, i n'a fost fericit
nicl in Oltenia, supt AustriacT. Opresia
fiscal, nu ierainsa singura cauza a sara-
ciii lul; razboaiele ruso-turce sat austro-
turce ierati alta calamitate cleat un Doran
rail, §i soldatul strain iera mai crud cleat
 Culture rowing supt Fanariql 91

dabilarul. Haiducia avea cauze sociale,

nu fiscale ; fugia ,erbul, nu contribua-
bilul, de lua pu§ca in mina, si teranul nu
credo astazi ea in trecut a fost a§a de
raft pentru. dinsul. Terile care traiesc din
ogor §i turma nu saracesc, in fine, nid-
o-data durabil i iremediabil. Fugaril in
Serbia §i Bulgaria diutat numai o tarp
turceasca, cu sarcini mai ware. Cel
mai bun Domn, impovarat cu tribut, da-
ruri Si furnituri, trebuia s t ceard mai
mult decit pa§a de la Vidin.
iii reaua stare economies a terii supt
Fanarioti, as face deci rezerve, §i cro-
nicile, ca §i cAlAtorii strains, iml daft pe
deplin dreptate. Cei din urma nu vor-
besc de principate ca de nite pustietati,
iar eel d'intait au fraze caracteristice ca
urmatoarele: Mare biel§ugin toate," scrie
Ienachi Cogalniceanu, darn si dari multe
pe tars." Si a§a", gasim aiurea, ie vorba
de Domnia lui Grigore Al. Ghica, ie§iat
o multime de bani, §i tara foarte se toc-
mia §i se implea de lacuitori".
S'at zUgrAvit apoi in colorinegre negus-
torii turd §i greci, cars venial'' spre a
cumptra cu pret fix merinde pentru Cons-
tantinopol. Laji, capanlii, saegii, ar fi
luat mai mult farA platy decit cu banii
92 Coitus romhl supt Fanariop

In mina, i cumparatura" for ar fi fost

o nerusinata stoarcere. El bine, nu ie
asa! Boieril din Oltenia austriaca se piing
la 1731 ea, seaderea monetel turcestI in
State le imparatulul impiedica de a veni
pe negustorii din Turcia earl eumpara
oT, ceara, miere, unt si allele, care negot
permitea locuitorilor sa-§I tie viata si ss
plateasca (ladle". Dar ce ar fi Mutat ieT
in Valahia imperials" cind ar fi gasit
gratis aeeleasI producte dincolo de Olt?
Tara- Romaneasca si Moldova if puteall
satisface de sigur, si cu prisos.
In rezumat, Fanariotil" ail luat multi
bani, prea multi poate si pentru Orient,
undo guvernul ie chiverniseala". Dar
i -all luat in mare parte pentru Turd,
can intelegeat sa-I alba. In schimb
DomniT greci" ni-ail dat o administratie
superioara timpurilor anterioare : ieT all
fixat lefile si veniturile functiilor, all
infiintat registre regulate de judeeati,
cheltuell si ordine, atl pavat orasele cu
podurl de lemn, atl adus apa, all Mout
cladirl, ail creat o politie municipals, cu
vattiser pe mahalale, eu strait" §i fa-
naragil" pentru luminarile" publice p1A-
tite de negustorl; au organizat breslele,
all reformat §colile, all oladit hanurl §1
 On ltura romtd, supt Fanariott 93

spitale. Pe urma lor, in schimbul banilor

luati, a rAmas de sigur ceva; pentru o
tarp, oriental, exploatata de nevoie din
partea Turcilor, a ramas mult.

IX. in biserici se slujia in cea mai mare

parte romAne§te dael cetiau §i cIntau
:

grece§te ierarhil strains, aceasta o fa-

ceatt din necesitate. Cea mai bung, dovadA
cg un plan de grecizare, un eomplot
contra nationalitAtii noastre, din partea
Fanarului" inteles, n'a existat, ie el
tipografiile Domnesti, plAtite din lista
civil t, ca §i swine, scoteau de supt
teaseuri carp de slujbA slavone§ti §i ro-
mine, CA Constantin Mavrocordat aduce
cArti pe'nteles" : Evanghelie, Apostol,
Liturghie, din Muntenia in Moldova, capo-
runceste mitropolitului cetirea acestor
cArtI si face sa se tipAreasa, de tipo-
graffile eparhiote tot ,;carti pe inteles",
adeel romanesti. FArl nici-o indoiala,
teranul a auzit in vechile bisericuti ale
satelor Cuvintul luf Dumnezeil in limba
sa, §i, afar% de biserica Culp si de
citeva biserici la modA, romAne§te s'a
slujit, de 'preuti §i arhierei romini §i de
pe cArti in limba terii, §i in bisericile
94 Ou Itura romtni supt Fanariocl

oraselor. Ie iarasi sigur c Fanariotii",

ale caror tipografii lucrat pentru strai-
nAtate mai putin decit ale lul Vasile si
Matei-Voda, at dat la ivealA mar putine
carts grecestl, turcesti si arabe decit a-
cesti din urma Domni.
to scolile satelor, preutil all Inv ,tat
carte romaneascA, acea carte romaneasca
pe care, pentru a putea ceti cartile pe
inteles", li-o impunea Constantin Mavro-
cordat, adunindu-i in Iasi, cu ciohodarul
la use, i puind sl-I inspecteze. Cind s'a
infiintatun seminariu, in 1804, de mitropo-
litul Moldovei Veniamin, Domnul de a-
tuna Alexandru Moruzi, a dat veniturl
din vistierie, pe lingo acele ale mAnas-
tiril Socola, institutiii de culturA romA-
neasa, infiintata acolo.
in scolile laice, fundate de Domni, in
acele scoli laice care all gonit proasta
Invatatura" din tarA si all atras si uce-
nici din strainatate, nu se preda numai
greceasca veche si cea noun., ci si sla-
voneste si romaneste. Dascal de roma-
neste se afla nu numai la Bucuresti si
Iasi, dar in Craiova, Buzet, Galati, Bir-
lad, Focsani si Clusinti. Scolile acestea
nu ierat Brute pentru Greet' numai, ci
pentru fiii boierilor de on -ce origine, si
 ()nitwit rbminti supt rinaribV gti

Ohiar pentru acel fa de mazill, tot asa

de Romini ca si lueratorul p mintului,
pe cari Constantin Mavrocordat u indemna
la InvgtaturA. Si at dat stire", serie Ne-
cuke, tuturor mazililor in toata Cara ca
salt aduca copiii la invg,taturg,, ca sa in-
vete on -ce limba li-ar fi voia, pentru
ca sa se afle oameni invg,tati si in pA
mintul nostru al Moldovel". Copiii cg,-
raci ierat. ajutaV sa, invete, cu hrana §i
imbrgegaminte"i si evident ca ace§ti co-
' pil strait& fora mijloace, de cari vor-
beste hrisovul lul Grigore Ghica, nu
ieraii copiii cotropitorilor, ci copil de
boierinasi §i mazili, venitl s capete a-
cele cuno§tinil care trebuiat sa li des-
chid calea functiilor.
invatamintul superior in aceste scoli
iera grecesc, dar tine ar vedea aid o
intentie dusmanA existentil nbastre na-
tionale s'ar in ela. in tot Orientul, de la
reinvierea culturil innalte supt forma
naturals, elenica, greceasca veche iera
limba de predare a cursurilor de o or-
dine superioarg,. Trebuia ca popoarele
orientale MIT fact stagiul cultural in
aceasta limb, innainte de a avea o li-
teraturg, §tiintifieg, proprie. Asa Meuse
Apusul cu limba latina, care n'a fost
96 t! ultiira iomtni supt ranarioti

doar impusa in chip perfid de vre -uii

popor interesat s6, romanizeze Europa.
0 limba, o terminologie §thnpea, un
vocabular abstract nu se formeaza pe
cale administrativa; ii trebuie timp, in-
cercari neizbutite, pang, ce cuvintul
prinde ti -If gaseste forma definitive.
Domnil din secolul al XVII-lea ierat
grab*" ; at luat cultura superioara im-
preung cu limba dascalilor, si Fanario01
au urmat o traditie create de principil
pamintulut Un traducator din aceastt
vreme scrie, in prefata unei istorii uni-
versale: De vreame ce, fiind limba
noastra romaneasca foarte Ingusta, iar
nu ca alte limbi, cum nemteasca, gre-
ceasca, i prod, bogate si indestulate de
cuvinte a putea chiar numi si a dasco-
peri firea a on -ce nume si euvint, cu
greti mi-ats Post; m'am ajutat Insa eu
rept?pdtast.q Troy avoti.itow xat Toil) reptaon 5)".
Epistimiile" deci s'ar'i predat greceste,
dupe manuale greeesti (azi, dupe, un
veac aproape de la regenerarea noastra
napnala, manualele slut traducer% care
pastreaza in limba romIna spiritul strain,
nota etnica deosebita). Domnil insa at
sprijinit scrierea de gramatici romine,
 Oultni& Taming supt PanarioVI 97

si aceste au fost serise din ordinul for

sat cu stii* lor.
1
Literatura estetica a fost compusa
toatil in romaneste. Boieril at putut tra-
duce in greceste manuale franceze ; de
cite on all asternut insa pe hirtie cro-
nica sat versul, cuvintul rominesc li-a
venit pe buze. De la maril cronicari al
secolulul al XVII-lea pang, la Manolachi
DrAghicI, din intaia jumAtate a veaculul
de fata, avem un sir neintrerupt de o-
pere istorice, care ni-at transmis cunos-
tinta acelor timpuri ; toate sint roma-
nest': asa scrip Neculal Costin si Ne-
culce, Muste si Axinte, Canta si lenachi
Cogalniceanu, Dionisie Eclesiarcul si
VAcarescu, Radu Popescu ca si Stolnicul
Dumitrachi si Pitarul Hristachi. Versuri
de salon grecestl Will Mout, dar poezia
serioasa, simtita, nu jocul de societate,
lirica sincera a Vacarestilor si a lui Co-
stachi Conachi nu ie lirica greceascA. Tn
greceste se scrie de Grecl : de Daponte, de
didascalul Teodor, de Neculal Chiparisa,
de Hornbill imbraca in aceastg, din
uraa limba numal laude catre DomnI
sat cronografe oficiale facutepentru aces-
tia ; incoloi literatura for ie in limba
term.
Si cum ar fi putut boieril s'o uite ? Imensa
 98 ad Ultra romfni gapt Palmtop

majoritate a populAiii term nu §tia de

cit limba sa, §i cu taranul, cu bresla§ul,
cu micul negustor, eu preutul, statea
boierul in atingere zilnica, ea stapin de
mo§i.T. §i functionar, ispravnic la judet,
same§, stringator de dart, judecator la
Divan, unde judecata Domnului insult
statea la indamina ori-§i-cul. Chiar din
Constantinopol, Ron:Lin-al cu numele pre-
Moat dupa mods, scria Inca romane§te
acasa la al sal. to biserica se cetia carte
romaneasca, §i hrisoavele se faceau pe
limba tern. Aceastg, mentinere a limbii
nationale ca limba administrative, ie de
o insemnatate extraordinary,. Extraorcli-
nara pentru demnitatea noastra etnica,
strainul ffind silit sa ni vorbeasea in
limba noastra; extraordinarg, pentru
dezvoltarea insasi a acestei limbi a§a
de des intrebuintata. Cine §tie, daca,
limba bulgara n'ar fi fost limba de Stat
§i limba de cult, ce frumoasg, literature
nationals ni-ar fi transmis vechile tim-
purl eroice Pisaril lui Stefan-eel-Mare
serial). une-ori. moldovene§te 6).
La ee se reduce legenda societatii
greeizate ? La saloane, la Curte, la
§coala de invataturl innalte. in ultimul
caz iera o nevoie; in cele-l-alte doua, o
 Oultura rominli enpt Fanariotf 99

mode si un chip de lingusire. Iera

mai profundA incAlearea greacA de a-
tune' decit incalearea franceza de astazi?
Poate nu. At fost deeenii. rind in Ro-
mania s'a scris un jargon franco- romin,
si, dact limba noastrg, nu si-ar fi inglo-
bat definitiv neologismele, dace ar fi cu
putintA ca iele sit se elimineze cu tim-
pul, ceia ce se scrie azi nu s'ar parea
mai putin comic urmasilor nostri decit
putinele mostre de romrtneascrt greci-
zatit de care ne-am deprins s ridem.
Supt Fanarioti, limba francezA coneura
pe cea greaca, si anume literatura este-
flea ce se cetia atunci iera aproape nu-
. mai cea francezit si romAneaseA. Asti, -zT
.. . Ar fi inutil sit insist asupra adevg,-

paint dureros ca aceastA Lard

societate ale cgreia moravuri, aspiratii,
gusturi, limbA si literatura IT sint inju
rios de strain°. Necula Mavrocordat
cetia cronicile moldovenesti, si astazi o
singurA carte romaneasea nu se ridie4
prone la o Innaltime oare-care sociaRt.
0 literature estetica neo-greacti nu s'a
format.la noT; instrainarea n'a atins fi-
brele intime ale inimii, de undo izvo-
reste poezia, in versurl sat in proza.
FiT de boieri grecizati Wail cersit a-
34276 8
100 Culture rorritnti supt ranarlop

plause pentru o momitgrie Mouth, de un

instrainat pentru strains, Vii, cind a fost
sa cerem lumina acestora, am 5tiut sa
Chem ,m la not pe Teofil Coridaleil i
pe Sevastos Chimenitul. Tar eit !Amulet
ggsi a Inca literatura si cugetarea national A.,
ni aratg numarul mare de manuscripte
in care Wait pgstrat cronicele.
ea astge, in societatea roming regene-
rata, eel mai vrednic studiu al until
popor, studiul istoriii stramoilor, ie un
monolog in pustie si ca uneT descope-
riri istorice nu i se acordg de organele
opiniii publice atentia data unui acci-
dent de toate zilele sail uneT scamatoriT
indraznete.

In 1821, regimul fanariot" se' min tuie.

Boierl romIni se suie pe tron, si eultura
romaneasca devine singura ajutatg de
Stat ; moda greceascg dispare rApede, si
clasele superioare adoptil, cu o rapezi-
ciune vrednica de insemnat, moda fran-
ceza. fn dougrzeci de ani, epoca Gre-
cilor" 'Area veche de citi-va secolT. Re-
voltatii din 1848 ierail oare beizadele si
fii de arhonti; ramasese orientalism in
"infati§area for ?
Schimbarea a vice ie datoritg unui eve-
 Nitwit romina supt Fanariop 101

niment politic §i unuia cultural ; §i eel

din urmA ie eel mai insemnat.

Fanariotil avuse un timp ideia de a

stapini supt aripa Turcilor pe coreligio-
naril for din Imperiu, forta brut a unora
find ajutat4, de spiritul vioit, de inteli-
genta clibace a celorlalti. Unit dintre ies
all mers chiar §i mai departe : all visat
contopirea celor dour, popoare predomi-
nante : a§a a crezut ca s'ar putea face
Al. I. Ipsilanti.
A vent Ins Revolutia franceza, cu pro-
paganda sa libertara : Grecii au Inceput
sa -§s simta lanturile, §i eel din Farrar"
sa nu mai tie same, ca pentru iei aceste
lanturi loran. de aur. Napoleon a confis-
eat apoi Europa, §i guvernele popoarelor
invinse Watt ridicat in contra cucerito-
rului, proclaMind dreptul de viata al na-
tiunilor. Grecil calittoriati, une-ors trime§I
de Turd' ca ambasadorl ; iei cetiatt zia-
rele ci cartile, clot trebuiati sit stie fran-
tuze§te ca Mari-Dragomani ; Rusia rAs-
pindia cu oare-care scopurl sperante de
neatimare. Fanariotil" s'ar'i sinitit mem-
bri as poporulul grec, all visat sa steie
in fruntea unel Hellade regenerate. Si
Alexandru Ipsilanti a trecut Prutul, pen-
 102 Oultura romtnit supt Faiiarioff

tru a incepe o scurta revolta, pe care o

.
Innadu§ira u§or, dar care fu, pentru Mo-
reia, lucrata de agent' rusi, racheta care
dadu semnalul luptel.
Turcil all raspuns prigonind pe Fana-
riotil din capitala. Partidul Domniii na-
tionale, care aparuse de doua orl, spo-
radic, in epoca greceasca", iysi 1ua curaj.
Rusofili aristocratic' §i turcofili demo-
crati, boieril nu mai voira Gree' pe Scaun
§i intervenirg pentru aceasta in momen-
tul cind indignarea contra revoltatilor
nu se potolise Inca la Poartit. Boierii
marl din Moldova voiat o oligarhie na-
tionala in locul Domnului ; boieril mai
mgrunti, car' nu pribegise, reclamara
Domni din singele lor. 0 intrigg, a Cai-
macamului Vogoridi facu ca aceasta din
urma cerere sa ajunga singura, la Silistra,
§i Turcil chemara, la Constantinopol doug,
deputap boiere§ti, din Cara care vorbise,
ca §i din ceialalta. Grigore-Voda Ghica
§i Ion Sandu Sturdza-Voda se suira pe
tronul principatelor.
Boieril nu mai voiat pe Domnii tari-
gradeni, intaiu fiind-ca voiat sa inlature
o concurent incomoda. Chivernisala",
da; dar patriotica, in familie.
Ins iera vi un motiv mai nobil. Nu-
 Clause raining, supt Palmtop 103

mai cu eel d'intaiu ne-ar fi mincat Rusii,

de sigur. N'am fi agitat idei de reforme
supt eel d'intaiii Domni romini, n'am fi
simtit asa de dureros capriciile obraznice
ale Puteril protectoare, n'ar fi tremurat
toata fiinta boierilor de pe tron si de
linga dinsul la bataia din picior a con-
sulului. inlaturarea concurentii nu iera
singura dorinta a boierilor, ci iei voiat
sa-§I traiasca viata lor particulars de
popor distinct. Cu cit aceasta dorinta a
ajuns mai puternica, cu cit conqtiinta
nationals s'a clarificat §i intarit, cu atita
planurile de viitor au fost mai marl. Se
visa intaiti o anexare catre Rusi, cari, se
spera, nu ne-ar fi %cut o gubernie fara
limbs si guvern propriu ; apoi agregarea
la Austria fu un ideal, dupa acela al
suzeranitalit ruse§ti ; in fine, indrazniram
a voi protectia Puterilor europene, o
usoara vasalitate turceasca, Unirea si
Domnul strain european, care ar fi fost o
garantie de- ordine, civilizatie si stabili-
tate. Idealul cercurilor conducatoare din
principate se ridicase asa de sus in vre-o
zece ant Boierii si tot poporul", scrie
un consul francez din Iasi, la 1835, do-
resc un print strain, dar care sa nu fie
nici rus, nici grec. Iei ar voi un print
 104 Culture roman. supt Fanariop

german, si dorintile lor ar fi implinite cu

prisos daca cele dour, principate ar fi
unite supt aceiasi autoritate". All cerut
alt ceva oamenil de la 1848, cari sint
pentru manuale creatorii acestui suprem
ideal ?

De unde insa aceasta constiin0 natio-

\ nala, destul de tare in 1821 pentru a se
manifesta ast-fel in 1836 ?
V'am aratat. cit de romaneasca iera
cultura noastra supt FanarioV"; eine
copia cronicile i cine le cetia avea con-
stiinta de romanitatea neamului nostru,
de unitatea Rominilor, de gloria strabu-
nilor, pe care be expuneall Ureche 8i
Costinii. Dar aceasta constiirqa a fost
zguduita in chipul eel mat puternic de
1
descalecatoarea culturala ardeleana.
t Unirea Bisericil romine din Ardeal cu
Biserica romans ne-a pus din noll in le-
gatura cu izvorul neamulul nostru. Ti-
neri transilvaneni all mers la Roma, la
Viena, si-at luminat mintile, pentru din ii
i pentru tot poporul lor. Mindria na-
tionala a pus stapinire pe sufletele lor
regenerate, ysi, in cartile lor, lei all afir-
mat, cu exagerarea in care se imbraca
o cauza, buns contestata, ca limba noas-
 Oultura rom1nh, rapt FanariotT 105

trI, ie LAMA, oil straining nostri ail stA-

pinit lumea, eat stilt lucruri falnice in
viata Statelor noastre. Petro. Maior, Sin-
cai, Clain, at scris luerurile acestea pe
romAn este.
ant ,iit cArtile for aft trecut munch. Ali
aflat aid eetitori cari fuses°, ca elrumeti
sail studen chiar, in Apus, all aflat ti-
neri earl cetiart frantuzeste si nemteste
nu numai lucruri demora]izante. Apol
veni insusi evanghelistul Credintii noun,
Clheorghe-LazAr : scoalA romtneasei a-
vurAm si Innainte: acum dobtidirlIm
scoala nationals.
Atunci, la sfirsitul epoch fanariote,
s'a ridicat din literature froastrh acel
strigAt de revolt contra strainuluT, care
nu trebuie atribuit altor cauze. Fana-
riotii" ierat suportabili rind to glndiai
la Mihai RacovitA; cum trebuiatt s apart
Tulsa, acelora cad. auziati vorbindu-se zil-
nic,. cu elocventa vizionarilor, nu numai
de Mihai-Viteazul, de Stefan-cel-Mare si
de Mircea-attrinul, ci de Traian, de Au-
gust si de Cezar ? In atmosfera aceasta
all scris Constantin oleseu si, mai ales,
Zilot Rominul. si Naum Rininiceanu, care,
de §i Ardelean, eompusese in alte tiMp-ari
grece§te.
106 Cultura Tomtnit supt ranariop

Cu ltura noastra din secolul al XVII-1 ea

a stabilit influenta noastra ; cultura noa-
stra, romaneasett, de asta data, din secolul
al XVIII-lea ne-a pregatit pentru a inte-
lege vorbele profetilor ardelenT ; rege-
nerarea culturall a Ardealulul a prepa-
rat regenerarea neamului nostru. Ae,
cultura, romaneasca are un rol mare : a
mentinea, pe de-asupra hotarelor artifi-
ciale i provizoriT, acea imitate de con-
stinta etnietti, care precede si pregateste
o noun formatie politico. tusk daca cele
scrise in limba teriT vor gasi rasune-
tul din ee in ce mai slab Pe care-1
gasesc astazT in insusT focarul vietiT ro-
mine, daea Instrainatil de sus vor face
prozelitil pe cari-T lac pretutinclenT, in
clasele mijlociT, in clasele culte, in presA,
dada profetiT vor fi silitT s i vorbeaSea
in desert, nu vetT maT avea profetT. Foci]]
stint, care a ars in vremurile cele maT
grele pang in clipa de astazT, se va stinge,
si nu numal ca se va ride de idealele noas-
tre de intindere §i intregire, dar vom fi nu-
maratT printre popoarele acelea ciezorien-
tate si demoralizate, printre acele aglo-
meratiT umane ticaloase, fats, cu care cuce-
ritorul strain cu dreptate nu are niel-un
scrupul §i nieT-o mustrare de con§tiinta.

A
 NOTE
1) Scrisoarea ie inedith; va aphrea in volumul
XI din coloctia Hurmuzaki (supt presh). Piecam
se stie, Le Quien ie marele orudit care ni-a dat
Oriens christianus"..
2) Natural a C. Mavrocordat nu trebuio sa fie
tras la rhspundere pentru ceia co oamenil si im-
prejurArile au flout din reforma sa, Insufletitri de
tole mat nobile intentil.
3) Ie adevArat ca, in Descriptio Moldaviae, Can-
temir vorbeste de tunuri si sangiac (pp. 48 si
turd). 'Dar iel succedase until Domn fost dragoman,
N. Mavrocordat.
4) Atit de dose ierail cAs'atoriile Grecilor cu pss
mintenco, Inc It Stefan Racovitrt si Divanul sad le-ad
oprit In 1764. V. I. Bianu, in Revista Howl, III,
pp. 302-303 sad V. A. UrechiA, In Analele Aca-
demiii Romine, seria a 2-a, XII, 821-2.
5) Dintr'o prefatA inedit& a lul Vlad Botulescu
de Mgaiesti. Asupra acestul traducAtor, n'adAjduiesc
a publica un studiu In curind.
6) Lewicki a publicat In Codex epistolaris saec.
XV (Cracovia, 1894; Mon. medii aevi historica, t.
XIV) versiunea latin4 a jurImIntulul din 1485 al
lui Stefan-cel-Mare. Manuscriptul are aceastA In-
semnare : Aceast& scrisoare s'a tradus din rom'a-
54276 8a
108 Note

nest° In latine§te, dar regele a primit-o In Minh-

cire ruteara (Hee inscripcio ex valachico in latinum
versa est, sed rex ruthenica lingua scriptam ac-
cepit ; p. 837)".
Pentru amluunte, v. documentele publicate de d.
V. A. Urechik supt titlul de Istoria Rominilor si
Istoria qcoalelor ; cronicile moldovenegt1 in KogAl-
niceanu ; cele muntene in Tezaurul lul Papiu si
Magazinul lul Laurian si Bh1cescu. Pitarul Hris-
tachi a fost retipArit In urnia de d. G. Adamescu in
colectia de brosurele Muller; Stolnicul Dumitrachi
ie editat de d. Urechirt in Anal. Acad. Rom., seria
a 2-a, X. 1,5,murirI pentru manuscripte, in Bianu,
Catalogul manuscriptelor ronanefti din Balioteca Aca-
dentiii voodoos (clout. fascicule pant acum ; 1897-8).
0 orientare In cratoriile str5,inilor (mal ales Fran-
cejilor) se poate dobindi prin Bibliographie franco-
roumaine de G. Bengesco (Bruxela, 1895). Zallony,
Despre Fanariolf, a fost tradus in romsane,te F,Ii pu-
blicat anul trecut (tip. C. Gobi). Corespondentele
Domnilor cu patriarhil din Constantinopol si Ie-
rusalim s'a5 publicat de Emile Legrand in Biblio-
theque grecque (un rename! al ultimel, de Alex. Ma-
vrocordat, in Arhiva din Iasi, anul VII). Tstoricil
grece0,1 al acestel epoce stilt, parte, adunati in Cro-
nicaril greci all d-lul C. Erbiceanu (cf. si Mitropolia
Moldovel, de ace1W). Izvoarele externe, in colectia
Hurmuzaki si in Actele i Fragmentele mele, t. IH.
Naratie In Xenopol, V, si Hurmuzaki, Fragmente, V.
P5rerea esprimatit In conferinta de fatfi a mal
fost sustinu0 prima la un oare-care punt de dd.
Legrand, 1-15.canu (in teza sa din 1887), si, mai
conciliant, de dd. A. D. Xenopol si V. A. Urechirt.